НАД ТЕМ, ЗАДУМАЙСЯ ai grijĂapi.md/upload/files/brosurasf-ro.pdf · 2020. 8. 17. ·...

www.stopfals.md

Conținutul broșurii este responsabilitatea Asociației Presei Independente (API) și nu reflectă neapărat opiniile Uniunii Europene.

Chișinău 2019

Acest proiect este finanțat de Uniunea Europeană

AI GRIJĂCE ȘTIRI CONSUMI!

Campania împotriva informațiilor

false și tendențioase STOP FALS!

www.stopfals.md

Содержание брошюры является исключительной ответственностью Ассоциации независимой прессы (API) и не обязательно отражает мнения Европейского союза

Кишинев 2019

Этот проект финансируется Европейским союзом

ЗАДУМАЙСЯ НАД ТЕМ,

КАКИЕ НОВОСТИТЫ ПОТРЕБЛЯЕШЬ!

Кампания против ложной и тенденциозной

информации STOP FALS!

Broșura este realizată în cadrul proiectului „Diminuarea efectelor manipulării şi a informaţiei false prin educarea consumatorilor de produse media din Moldova”, implementat de Asociația Presei Independente (API) și finanțat de Uniunea Europeană în perioada 2017-2019.

Obiectivul principal al proiectului este diminuarea impactului manipulării și dezinformării de către mass-media prin educarea consumatorilor mass-media pentru a identifica manipularea și informațiile false sau părtinitoare.

Broșura conține cele mai relevante materiale în limbile română și rusă, realizate și publicate de API, portalul Stopfals.md și unele instituții mass-media din țară și de peste hotare, în care sunt dezmințite informațiile false și tendențioase. Materialele au fost publicate în perioada ianuarie 2018 – noiembrie 2019.

Versiunea online a broșurii poate fi accesată pe portalul Stopfals.md (rubrica Studii, comentarii) și pe pagina web Api.md (rubrica Publicații API/Broșuri).

Ediție realizată de Lilia ZahariaDesign&layout: Angela Ivanesi

Брошюра издана в рамках проекта «Уменьшение воздействия манипулирования и ложной информации путем воспитания потребителей медиапродуктов Молдовы», реализованного Ассоциацией независимой прессы (API) при финансовой поддержке Европейского союза в период 2017-2019 годов.

Главная цель проекта - уменьшение воздействия медийного манипулирования и дезинформации посредством просвещения и воспитания медиапотребителей и обучения методам выявления манипулирования и ложной или предвзятой информации.

В брошюру включены самые релевантные материалы на румынском и русском языках, выполненные и опубликованные API, порталом Stopfals.md и некоторыми средствами массовой информации страны и зарубежья, в которых опровергается ложная и тенденциозная информация. Материалы были опубликованы в период январь 2018 – ноябрь 2019 годов.

Онлайновый вариант брошюры можно найти на портале Stopfals.md (в рубрике Исследования) и на веб-странице Api.md (в рубрике Publicații API/Broșuri).

Редактор: Лилия Захария Компютерная верстка: Анжела Иванеси

3

AI GRIJĂ CE ȘTIRI CONSUMI!

Ştire „Россия 1” despre fructele și legume exportate în UE și

Rusia: jumătăți de adevăr și trunchierea declarațiilor

FALS: UE le-a interzis ucrainenilor să comercializeze laptele

produs în gospodăriile individuale

FALS: UE pregătește o lege prin care va obliga Republica

Moldova să primească refugiați

Locuitorii din autonomia găgăuză, speriați că UE și SUA sunt

gata să „dăruiască” 160 de miliarde de dolari pentru unirea

Republicii Moldova cu România

FALS: UE planifică distrugerea viilor din România, urmează

cele din R. Moldova

EUROPULS: România în UE: adevăruri și dezinformări

FALS: Moldova sabotează planul de reducere a dependenței

Europei de gazul rusesc

FALS: Cetățenii americani își iau adio de la produsele din UE

CUPRINS

4

6

9

12

14

17

20

22


4

Chiar de la începutul reportaju-lui, jurnaliştii ruşi blamează relația R. Moldova cu UE: „Împiedicată în contradicții, Europa își pierde din ce în ce mai mult atractivitatea în ochii vecinilor săi. Moldova este unul din cele mai elocvente exemple. Acum trei ani și jumătate, autoritățile de la Chișinău au semnat un Acord de Aso-ciere cu UE, însă acum, visează să se întoarcă spre piața rusă”. În reportaj se insistă pe „date statistice” fără a indica sursa acestora, cum că în pri-ma parte a anului 2017, exportul de legume din Moldova spre țările UE a fost de aproximativ 500 de tone, iar în Federația Rusă – de peste 8000 de tone, iar exportul de fructe – 1000 de tone pe piața comunitară şi peste 100.000 de tone pe piața rusească.

Asociația Presei Independente (API) a solicitat de la Î.S. „Centrul Informațional Agricol” informații privind exportul fructelor şi iată care este situația reală: în prima ju-mătate a anului trecut, R. Moldova a exportat peste 15629 tone de fructe în Federația Rusă şi peste 1340 de tone în Uniunea Europeană. Cantita-tea de legume exportată în Federația Rusă a fost de 1601 de tone, față de 1499 de tone comercializate în UE. Aceste cifre oficiale, arată că în Fede-rația Rusă au fost exportate cantități mai mari de fructe şi legume față de UE, dar nu în proporțiile indicate în reportajul postului de televiziune „Россия 1”. În acelaşi timp, produse-le agricole de la noi au fost vândute pe piața UE la prețuri mai avanta-joase decât pe piața rusă, lucru pe

Ştire „Россия 1” despre fructele și legume exportate în UE și Rusia: jumătăți de adevăr și trunchierea declarațiilor

Sursa: Stop-cadru/Postul TV „Россия 1”

Postul TV de stat din Federația Rusă „Россия 1” a difuzat un reportaj întitulat «Запрещенный репор-таж Россия-1: “Сделано в Молдавии”»: Европа не заинтересована” (în traducere: „Reportajul Rossia 1 interzis: ”Fabricat în Moldova”: Europa nu este interesată”), în care jurnalistul rus afirmă că cea mai mare cantitate de fructe și legume din R. Moldova este exportată în Federația Rusă, în pofida existenței Acordului de Asociere dintre Moldova și UE. Autorul a evitat însă să spună care este valoarea acestor exporturi. Datele statistice oficiale arată că în prima jumătate a anului 2017, țara noastră a exportat în UE fructe în valoare de circa 51 de milioane de dolari, față de 36 de milioane de dolari obținuți din exportul fructelor în țările Comunității Statelor Independente (CSI). Reportajul postului „Россия 1” a fost preluat și promovat de câteva portaluri de limbă rusă din Moldova: 1News.md, Bloknot-moldova.md, Press.try.md, fără însă a verifica informația prezentată de jurnaliștii ruși.

5


care jurnaliştii ruşi nu au dorit să-l menționeze. Astfel, datele Biroului Na-țional de Statistică din Moldova (BNS) arată că în prima jumătate a anului 2017, Republica Moldova a exportat fructe şi legume în UE în valoare de circa 51 de milioane de dolari, iar în țările CSI – de circa 36 de milioane dolari. Valoarea bănească a tuturor produselor exportate în UE în aceeaşi perioadă de timp depăşeşte de aproa-pe trei ori suma exporturilor în țările CSI: în prima jumătate a anului 2017, Moldova a exportat în UE produse de peste 652 de milioane de dolari, iar în țările CSI – de circa 218 milioane de dolari.

Protagonistul reportajului difuzat de Rossia 1 – cumătrul lui Igor Dodon

În reportajul difuzat de postul TV de la Moscova este intervievat şi Mi-hail Vladicescu, directorul Fabricii de Conserve din Călăraşi, care vor-beşte despre obstacolele pe care le întâmpină un agent economic la ex-portarea produselor agricole în UE. „Pe noi nimeni nu ne așteaptă, deoare-ce este o piață nouă. Dar pentru acest lucru e necesar timp”, specifică direc-torul acestei fabrici. Anterior, Ziarul de Gardă a publicat o investigație în care Igor Dodon a confirmat că Mi-hail Vladicesu este cumătrul său.

Jurnalistul rus a trunchiat declarația lui Victor Ciobanu

De la situația din agricultură, în repor-taj se trece la cea din industria Republicii Moldova, iar jurnalistul argumentează că în locul uzinelor, în Chişinău se con-struiesc benzinării şi blocuri de locuit. Aici este inserată opinia expertului eco-nomic Victor Ciobanu, care critică actuala situație din Moldova: „Nu ne trebuie nici producție, nici populație. Este suficient să existe un sistem judiciar controlat, mai mul-te bănci cu acționari dubioși de prin off-sho-ruri și o capitală unde se înmulțesc hotele și restaurante. Și atât”. Solicitat de API, Victor Ciobanu a declarat că mesajul său a fost denaturat. „Răspunsul a fost trunchiat și plasat într-un alt context și anume, al im-pactului negativ al Acordului de Asociere, relatat în subiectul redacțional, însă eu m-am referit la guvernarea actuală”, ne-a spus Victor Ciobanu.

Atât în titlul, cât şi în conținutul repor-tajului se spune că difuzarea acestui aces-tui material ar fi fost interzisă în Moldova, ceea ce la fel nu corespunde adevărului. Probabil s-a avut în vedere legea prin care este interzisă retransmiterea unor tipuri de emisiuni din țările care nu au ratificat Convenția europeană cu privire la televi-ziunea transfrontalieră, însă această lege abia a fost promulgată şi încă nu a era publicată la momentul difuzării acestui articol, deci nu a intrat în vigoare.

(10 ianuarie 2018)


6

În articolul publicat de „Российская газета” se menționează, că noul stan-dard se va solda cu „distrugerea de-facto a gospodăriilor auxiliare de fermieri”. Potrivit publicației, „țăranii ucraineni vor fi amendați”, iar orice lapte „de la bunica”, apriori, nu poate corespunde acestor rigori”. În calitate de exemplu, autorii evocă articolul apărut în ediția ucraineană de propagandă „Страна.ua”, care mai precizează că „produsele lactate se vor scumpi brusc, însă nu va spori şi calitatea acestora”. În plus, aceeaşi edi-ție enumeră şi alte concluzii cu caracter manipulator.

Această ştire falsă a fost publi-cată de „Российская газета”, РИА Новости Украина, „Страна.ua”, „Обозреватель”, „Комсомольская правда в Украине”, „Аргументы и факты” şi de multe altele instituții media.

FALS: UE le-a interzis ucrainenilor să comercializeze laptele produs în gospodăriile individuale

Ediția de propagandă „Российская газета” (Rossiyskaya Gazeta) a publicat un articol în care afirmă că Uniunea Europeană le-ar fi „interzis ucrainenilor să comercializeze laptele produs de gospodăriile individuale” și că pentru comercializarea acestui produs „țăranii ucraineni vor fi amendați”. În textulul Acordului de Asociere între Ucraina și UE, la care fac referire jurnaliștii, nu se conține o astfel de interdicție, fiind vorba doar despre implementarea unor norme sanitare unice, inclusiv pentru lapte. Totodată, Ministerul politicii agrare a Ucrainei dă asigurări că laptele va fi achiziționat şi în continuare de la populație, precizând că introducerea unui nou standard de stat a fost amânată până la 1 iulie 2018, iar etapa de tranziție va dura mai mulți ani.

Print-screen rian.com.ua

Print-screen minagro.gov.ua

7


Serviciul de presă al Ministerului politicii agrare a Ucrainei dă asigurări că achizițiile de lapte de la populație vor continua. Standardul GOST care urma să fie modificat de la 1 ianuarie 2018 pentru a spori cerințele față de calitatea laptelui va fi introdus din iu-lie 2018. În această perioadă institu-ția urmează să pregătească un sistem etapizat pentru a ralia cerințele față de calitatea laptelui materie primă la cerințele față de lapte şi produsele lac-tate în procesul de producere şi proce-sare. Mai mult, proiectul cu privire la acest sistem prevede că utilizarea lap-telui de categoria a doua va fi limitată, utilizarea acestuia fiind totuşi permisă pentru producerea unor produse nea-limentare, bunăoară, a hranei pentru animale sau a cazeinei (dex: substanță proteică aflată în lapte şi care, coa-gulându-se, formează partea compo-nentă principală a brânzeturilor).

La fel, potrivit Elenei Kovaliova, vi-ce-ministrul politicii agrare şi alimen-tației a Ucrainei, „pentru a spori calita-tea laptelui de la categoria doi până la categoria unu nu va fi nevoie de nişte cheltuieli semnificative”. „Este vorba despre respectarea igienei personalu-lui şi a animalelor. Angajații care in-teracționează cu animalele urmează să poarte haine curate, să utilizeze mănuşi curate, să-şi spele mâinile cu săpun ori să le dezinfecteze”, a preci-zat Elena Kovaliova.

Într-un interviu oferit Agenți-ei de ştiri agricole, Elena Jupinas, şefa proiectului „Achizițiile angro de lapte” a Asociației Producători-lor de Lapte, a declarat: „Nimeni nu afirmă că imediat de la 1 iulie tot laptele de calitatea a doua nu va fi admis spre procesare. Pen-tru ca întreprinderile să-şi poată continua activitatea şi pentru ca acestea să nu proceseze lapte de o calitate inferioară este oferită o perioadă de tranziție de 5 ani. În acest timp ucrainenii urmează

să-şi sporească cultura producerii şi să-şi consolideze capacitățile de răcire la timp a laptelui”.

Print-screen rian.com.ua

Print-screen minagro.gov.ua


8

Print-screen 112.ua

Potrivit afirmațiilor Elenei Jupi-nas, discuțiile despre conformitatea laptelui din gospodăriile individua-le agricole cu cerințele instituite în ramura dată durează deja de 20 ani. În premieră, „chestiunea respectivă a fost abordată la modul concret în anul 2004 când Ucraina a aderat la

OMC şi s-a angajat să soluționeze pro-blema în cauză”. În cei 5 ani cât va dura perioada de tranziție „producă-torii împreună cu entitățile de proce-sare urmează să constituie aşa numi-tul „lanț rece” („cold chain”) pentru a asigura calitatea. La fel, este necesar de a instrui şi populația despre cum trebuie colectat corect laptele, de a o informa despre faptul că este nevoie să fie respectate cu strictețe cerințele sanitar-igienice”.

Nikolai Moroz, directorul Directo-ratului pentru siguranța şi calitatea produselor alimentare, a menționat într-un interviu oferit postului TV „112 Україна” că „implementarea cerințelor stabilite pentru nivelul de contaminare a laptelui va fi amânată cel puțin pen-tru 5 ani. Aproximativ tot atâta timp va dura şi perioada de tranziție. Din 2023 cerințele decretului vor deveni obligatorii. Pe parcursul perioadei de tranziție va fi în vigoare un nou stan-dard, 3662:2015 (fără lapte de categoria a doua), care este unul facultativ, nu obligatoriu. La fel, pe parcursul a 5 ani laptele va putea fi produs în conformi-tate cu cerințele tehnice”.

(15 ianuarie 2018)

9


Portalul publicației Komsomolisca-ia Pravda v Moldove (Kp.md) a titrat că „UE pregătește o lege: Dacă Moldova va refuza să primească refugiați din Ori-entul Apropiat, cetățenii ei vor fi lipsiți de vize?” (”ЕС готовит закон: Если Молдова откажется принимать беженцев с Ближнего Востока, ее граждан лишат виз”?) cu subtitlul „Comisia Europeană elaborează o lege controversată, care poate „lovi” în concetățenii noştri”. În text se face trimitere la informațiile mediatizate de publicațiile internaționale Die Welt şi Reuters despre modificările legis-

lative pe care le propune CE referitor la condițiile de primire a vizelor, iar în baza acestor informații generale se fac speculații că R. Moldova, inevitabil, va fi afectată de aceste propuneri. Astfel, este ci-tat politologul cu viziuni pro-ruse Valeriu Ostalep, fost viceministru al Afa-cerilor Externe în timpul guvernării comuniste, care afirmă că R. Mol-dova nu este partener egal cu UE, aflându-se în „sclavie politică” față de Occident. El condamnă „decizia UE de a impli-ca țara noastră în pro-cesul de acomodare a refugiaților, inclusiv prin măsuri dure” şi menționează că acesta ar fi „prețul partene-riatului Moldovei cu Occidentul”.

FALS: UE pregătește o lege prin care va obliga Republica Moldova să primească refugiați

Captură foto Sursa: Kp.md

La începutul lunii martie 2018, Comisia Europeană (CE) a dat publicității câteva propuneri de modificare a Codului de vize care, pe de o parte, vor înlesni condițiile de obținere a vizelor pentru cetățenii care respectă legislația comunitară, iar pe de altă parte, vor înăspri condițiile pentru obținerea vizelor în raport cu cei care au depășit termenul de ședere în țările europene. Unele portaluri de limbă rusă din Moldova au dezinformat cititorii, anunțând în știri că Uniunea Europeană ar impune Republicii Moldova să primească refugiați, menționând că țara noastră ”se încadrează în categoria țărilor de tranzit”. În realitate, însă, aceste modificări nu se referă la cetățenii Republicii Moldova, iar aceste modificări nu vor obliga țara noastră să primească refugiați.


10

Comentarii discriminatorii care instigă la ură interetnică

Știrea a fost preluată de mai mul-

te portaluri, inclusiv Gagauzyeri.md, publicată în rețeaua de socializare Facebook, în grupul public „Новое Приднестровье” (în traducere: „Noua Transnistrie”), pe site-ul 1news.md ş.a.. Multe din comentariile la aceste ştiti conțin elemente discriminatorii care instigă la ură, cum ar fi că „din Ungaria ne vor trimite țigani”, iar după această decizie urmează şi acor-darea investițiilor pentru „construcția lagărelor de concentrare pentru acești refugiați”.

Site-ul publicației „Молдавские Ведомости” (Vedomosti.md) a ti-trat în ştire că „Bruxelles-ul va impu-ne Republicii Moldova să primească refugiați” (în traducere „Брюссель заставит Молдову принимать беженцев”). Această ştire a fost pre-luată şi de portalurile Edingagauz.md şi Moldova-today.com.

Răspunsul Comisiei Europene: „Rețineți că Republica Moldova este exceptată de obligația de a deține viză în UE”

Portalul Stopfals.md a solicitat

opinia Comisiei Europene referitor la informațiile că UE ar impune țării noastre să accepte refugiați. În răs-punsul transmis portalului nostru de CE se menționează că modificările propuse se referă la facilitarea regi-mului de vize pentru cetățeni, dar şi la securizarea frontierei comunitare, însă nu sunt valabile pentru cetățenii Republicii Moldova. „Comisia a propus reformarea politicii UE în materie de vize pentru a facilita călătorilor legi-timi să obțină o viză pentru a veni în Europa, înlesnind procesul de eliberare a vizelor, consolidând, în același timp, standardele de securitate ale procedu-rii de acordare a vizelor”, se spune în răspunsul CE. Totodată, se precizează

că UE vrea să introducă condiții mai stricte pentru eliberarea vizelor acelor cetățeni cărora le-a depăşit termenul de şedere în UE. „Rețineți că Republi-ca Moldova este exceptată de obligația de a deține viză și nu este afectată de această reformă, care este pentru țări-le ale căror cetățeni au nevoie de viză pentru a veni în Europa”, se confirmă în răspunsul Comisiei Europene.

Expert politic: „Subiectul refugiaților este preferat de sursele media pro-ruse”

Expertul în domeniul politicii ex-

terne, Dionis Cenuşa, condamnă mo-dalitatea de dezinformare la această temă, menționând că subiectul refugi-aților este preferat în perioadele elec-torale. „Problema migranților străini figurează printre temele centrale ale dezinformării folosite de către sursele media pro-ruse, dar și în manipulările forțelor populiste eurosceptice din ță-rile membre ale UE. În prezent, acest subiect este folosit intens în alegerile din Ungaria. În realitate, propunerea UE de a îmbunătăți politica comună în domeniul vizelor urmărește simplifi-carea procedurilor, reducerea perioa-dei de timp pentru solicitanții de vize, dar și posibilitatea de a emite vize cu o singură intrare pentru țările UE de la frontiera externă. La fel, este prevăzu-tă ridicarea taxei pentru vize, de la 60 Euro până la 80 Euro, dar nu pentru țările cu care UE are regimul facilitar de vize, precum Armenia, Azerbaidjan și Rusia, și de care mai beneficiază mol-dovenii care nu dispun de pașapoarte biometrice”, menționează expertul. Acesta mai adaugă că varianta revi-zuită a politicii europene comune de vize creează condiții mai avantajoase pentru călătorii regulamentari, inclu-siv pentru moldovenii fără paşapoarte biometrice. „Articolul publicat de pre-sa rusă din Moldova interpretează în mod eronat aspectele ce țin de readmi-sie și returnare. Este adevărat că UE

11


va aplica condiții stricte la eliberarea vizelor pentru țările care nu-și onorea-ză angajamentele în cadrul Acordurilor de Readmisie, semnate cu UE. Acesta va avea loc, în primul rând, dacă țările în cauză nu vor coopera satisfăcător la returnarea propriilor cetățeni, care au încălcat perioada de ședere legală în UE. Decizia UE de a înăspri condiți-ile de acordare a vizelor este o decizie adoptată la solicitarea țărilor membre din iunie 2017 și rezultă din experien-țele nefaste în procedurile de returnare și readmisie cu țările terțe. Totodată,

aceasta este dictată de insecuritatea generată de criza migranților din 2015-2016”, conchide expertul.

Notăm că ştirile care dezinfor-mează referitor la reforma politicii de vize a UE sunt ilustrate cu fotografii în care apar o mulțime de oameni de culoare, originari din țările arabe sau africane care stau la frontieră sau în corturi. Astfel, cititorilor le este indusă o dată în plus ideea falsă că străinii urmează să „acapareze” teritoriul nostru.

(21 martie 2918)


12

La începutul articolului ”МИТИНГ В КОМРАТЕ назначен на 27 марта 2018 года. ПОВЕСТКА ДНЯ: 100 лет Оккупации или Освобождения Бессарабии Королевской Румынией” (în traducere: ”Mitingul la Comrat va avea loc la 27 martie 2018. Din agendă: 100 de ani de ocupație sau eliberare a Ba-sarabiei de Regatul României”), autorul Viorel Brânzal dă mai multe detalii des-pre ora şi locul desfăşurării manifesta-ției, acuzând totodată autoritățile locale că ar îndeplini „voința lui Vlad Plahot-niuc de apropiere a unirii forțate a Mol-dovei cu România, planificată pentru 27 martie 2018” şi insinuează că UE şi SUA ar forța decizia de unire a celor două țări. „Однако, как уже сообщалось раннее, НА КИШИНЕВСКИХ РЫНКАХ ходят упорные слухи, будто бы

США и ЕС пообещали руководителям Румынии и Молдовы „подарить” 160 млрд. долларов, если 27 марта, вопреки волеизъявлению народа Молдовы, а также „ н а з л о в е ж л и в о й России”, будет принято совместное решение двух Парламентов О Б Е З У С Л О В Н О М ОБЪЕДИНЕНИИ ЭТИХ СТРАН” (în traducere: „după cum s-a informat

anterior, prin „târgurile din Chișinău” circulă zvonuri cum că SUA și UE au promis conducerii României și Republicii

Locuitorii din autonomia găgăuză, speriați că UE și SUA sunt gata să „dăruiască” 160 de miliarde de dolari pentru unirea Republicii Moldova cu România

La începutul lunii martie 2018, pe site-ul Freejojo.com („Вольный Журналист”) a fost publicat un articol în care se spune că la Comrat se va desfăşura un miting împotriva „unirii forţate a Moldovei cu România, planificată pentru 27 martie 2018”. Autorul textului face trimitere la „unele zvonuri prin târgurile din Chişinău” cum că Uniunea Europeană (UE) și Statele Unite ale Americii (SUA) au promis conducerii României și Republicii Moldova „să le dăruiască” 160 de miliarde de dolari în schimbul deciziei de unire a celor două țări. Această informaţie falsă a fost diseminată activ în reţelele sociale, iar mulţi locuitori din autonomia găgăuză au crezut-o.

CapturăSursa: http://freejojo.com

13


Moldova „să le dăruiască” 160 de miliar-de de dolari, dacă la 27 martie, împotri-va voinței poporului din Moldova, dar și „în ciuda Rusiei care încearcă să fie amabilă”, va fi luată o decizie de comun acord dintre Parlamentele României și Republicii Moldova în privința unirii ne-condiționate a celor două țări”).

În a doua parte a articolului, autorul prezintă mai multe opinii ale preşedin-telui Igor Dodon, preluate din alte surse media, că manifestațiile care promovea-ză unirea celor două țări ar fi ilegale, iar Consiliul Suprem de Securitate este îngrijorat de acțiunile de destabilizare care ar putea avea loc în țară în perioa-da 24-27 martie 2018 şi roagă organele competente să reacționeze.

Un zvon de 160 de miliarde

În articol se specifică că mitingul de la Comrat este organizat de Mişcarea „Arkalîk” din Găgăuzia. Liderul aces-tei mişcări, Leonid Dobrov, a confirmat pentru portalul Stopfals.md că la 27 martie 2018 va fi organizat un astfel de eveniment: „Noi vrem să organizăm o acțiune paşnică, unde poate participa oricine este interesat, de aceea am şi specificat în agenda evenimentului că vom discuta despre „100 de ani de ocu-pare sau eliberare a Basarabiei de către Regatul României”. Dobrov a confirmat că în regiune se vehiculează că UE şi SUA ar fi promis această sumă de bani: „Cât priveşte zvonul despre cele 160 de miliarde de dolari, eu sunt doar pentru acordarea acestor bani, în cazul în care este adevărat, dar am auzit informația doar la nivel de zvon”.

La rândul său, primarul oraşului Comrat, Serghei Anastasov, a declarat pentru Stopfals.md că primăria a auto-rizat desfăşurarea unui astfel de eveni-ment, însă el nu va participa.

Autorul articolului nu indică sursa informațiilor referitoare la „cele 160 de miliarde de dolari” şi nici nu a răspuns la întrebarea portalulului Stopfals.md, expediată la adresa de e-mail indicată pe site. Reprezentanți ai Delegației UE

în Republica Moldova şi ai Parlamentul României au declarat că nu vor comen-ta asemenea afirmații, care nu sunt de-cât nişte zvonuri.

Experți: Sursele media pro-ruse transmit mesaje anti-europene și anti-americane

În opinia lui Mihail Sirkeli, direc-torul executiv al Centrului de Tineret „Piligrim Demo” din autonomia găgă-uză, deseori cetățenii din această regi-une dau crezare unor astfel de dezin-formări, deoarece ei se informează în mare parte din sursele media pro-ruse, care diseminează cu regularitate mesa-je anti-europene şi anti-americane.

Rosian Vasiloi, expert în politici de securitate la Institutul pentru Dezvolta-re şi Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, menționează că asemenea informații neverificate divizează locuitorii din autonomia găgăuză. „Cei din Găgăuzia sunt rupți, de facto, din cadrul legal al Republicii Moldova, fiind atraşi în jocu-rile politice ale unor partide din Mol-dova, dar sunt influențați şi de media pro-rusă. Mulți dintre ei se împotrivesc viziunilor cetățenilor care simt româ-neşte, dar asta nu înseamnă că aceşti cetățeni sunt împotriva Republicii Mol-dova”, a argumentat expertul. El a mai precizat că în ultimii ani autonomia gă-găuză a beneficiat de ajutor financiar şi tehnic masiv din partea partenerilor de dezvoltare: UE, SUA, dar şi a României – părți care sunt blamate în acest articol. Rosian Vasiloi este convins că autorită-țile trebuie să reacționeze atunci când sunt tirajate astfel de dezinformări: „Întrebarea este de ce autoritățile nu intervin cu reacții şi dezmințiri? Tre-buie impuse sancțiuni drastice pentru cei care incită la ură şi distorsionează situația reală”.

Site-ul „Вольный Журналист” a apărut în anul 2011 ca o publicație on-line care îşi propune să adune „infor-mații interesante şi adevărate din toate colțurile lumii ruse”.

(23 martie 2018)


14

Articolul publicat de Vedomosti.md a fost preluat la scurt timp şi de portalul Flux.md (”ЕС планирует «добровольное» уничтожение виноградников Румынии – на очереди Молдова”), dar şi de site-ul Ya-russ.ru (ilustrată cu imaginea unui topor cu simbolul UE, îndrep-tat spre podgorii), cu trimitere la in-formațiile unor site-uri necunoscute sau obscure, în care se menționează că unele state membre ale UE îşi do-resc adoptarea directivei europene privind distrugerea „voluntară” a

viilor pe câteva sute de mii de hectare în câteva țări, inclusiv în România: „Acest lucru se în-tâmplă sub presiunea țărilor cu tradiții de secole în viticultură, în special a agricultorilor fran-cezi, care în ultimii ani au su-ferit de supraproducție și cred că veniturile lor pe piața UE au scăzut în mod semnificativ din cauza concurenței”. În text se menționează că încă din anul 2008 se planifica nimicirea a peste 175 de mii de hectare de podgorii.

Aceeaşi informație des-pre „planurile Uniunii Eu-ropene să ardă viile din România” a fost publica-tă de câteva portaluri din România: Jurnalmm.ro, A l t e r n a t i v e n e w s . r o , Infoalert.ro, Ziarelive.ro şi altele. Articolul a fost republicat de portalu-r i le Romania100 .eu , Ementi.com şi altele.

FALS: UE planifică distrugerea viilor din România, urmează cele din R. Moldova

Captură fotoSursa: Vedomosti.md

La sfârșitul lunii martie 2018, portalul Vedomosti.md a publicat articolul ”ЕС планирует «добровольное» уничтожение виноградников Румынии – на очере-ди Молдова” (în traducere: ”UE planifică distrugerea „voluntară” a viilor din România – urmează și cele din Moldova”), în care se afirmă că Uniunea Europeană vrea să impună o directivă care ar distruge viile din câteva țări, printre care și România. Atât Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România, cât și Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală a Parlamentului European neagă aceste informații și le califică drept invenții. Reformele care se implementează la nivel european în domeniul viticulturii au scopul dezvoltării acestui sector, ca să fie mai competitiv.

15


Ministerul Agriculturii din România: „Informațiile nu sunt fundamentate”

Portalul Stopfals.md a solicitat co-mentariul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) din Ro-mânia, referitor la informația că UE impune România să-şi ardă viile. În răspunsul oficial al MADR se spune că, din contra, după aderarea la spațiul comunitar, România a beneficiat de fonduri europene pentru a moderniza acest sector, iar viticultorii şi-au reîn-noit plantațiile de viță de vie cu soiuri competitive. „Astfel, s-au restructurat aproximativ 30.000 hectare plantate cu vie nobilă. Acordarea acestui spri-jin pentru restructurarea şi reconver-sia plantațiilor viticole, este una din măsurile de administrare a potenția-lului productiv viticol, care a fost luată de Comisia Europeană atât pentru a întări echilibrul pieței vitivinicole, cât şi în vederea unei mai bune adaptări a ofertei la cerere pentru anumite ti-puri de produse vitivinicole”, se men-ționează în răspunsul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Mi-nisterul român afirmă că informațiile mediatizate de unele site-uri cum că s-ar intenționa reducerea plantațiilor „nu sunt fundamentate, dimpotrivă, conform articolului nr. 63 din Regu-lamentul (UE) nr. 1308/2013, Statele membre pun la dispoziție în fiecare an autorizații pentru plantări noi. România nu are cunoştință de niciun proiect de directivă referitoare la su-biectul pe care l-ați abordat”.

Comisia de profil a Parlamentului European: „Nu există nicio directivă care să solicite distrugerea podgoriilor, restul este o invenție”

Portalul Stopfals.md a solici-tat şi comentariul Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală a

Parlamentului European. Comisia reiterează că UE ajută România să-şi reînnoiască plantațiile de podgorii, dar nu să le distrugă. „UE sprijină sec-torul vinicol românesc în alte moduri. În cadrul unui program național de sprijin, România poate cheltui până la 47,7 milioane de euro pe an pentru o serie de măsuri, cum ar fi promo-varea pe piața internă sau în țările terțe, restructurarea şi reconversia podgoriilor, investițiile şi inovarea în sectorul vitivinicol, care au ca scop consolidarea structurilor competitive ale acestui sector”, se specifică în răs-punsul Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală a Parlamentului Eu-ropean pentru portalul Stopfals.md. În ceea ce priveşte informația precum că s-ar impune o directivă care ar obliga România să-şi distrugă viile, în răs-puns se specifică că: „Nu există nicio directivă care să solicite distrugerea podgoriilor şi nici un apel din partea Franței pentru a face acest lucru. Si-tuația este aşa cum v-am relatat, iar restul este invenție”.

Veaceslav Ioniță: „O manipulare ieftină”

În textul publicat de Vedomosti.md se spune că UE ar impune condiții şi pentru sectorul vitivinicol din țara noastră: „Se pare că viile din Moldova vor avea aceeaşi soartă. De la 1 aprilie nu vor mai fi emise certificate pentru producția de şampanie, cognac şi ca-hor. Va trebui să folosească numele „vin spumant”, „divin” şi „pastoral”. Această măsură este prevăzută în Acordul de asociere cu UE, semnat în 2014”, iar „politica marilor țări UE vizează distrugerea industriei şi agri-culturii din toate țările concurente”. Expertul în economie, Veaceslav Ioni-ță, afirmă că această informație dis-torsionează grav adevărul, deoarece noile condiții, impuse de la începutul lunii aprilie 2018, vor ajuta Republi-ca Moldova să-şi vândă produsele


16

vinicole în spațiul comunitar sub un brand autohton, nu unul împrumutat. „Este o manipulare ieftină. În toată Europa originea mărfii este protejată. Astfel că din 1 aprilie 2018, Republica Moldova nu va mai produce şi expor-ta producție alcoolică sub denumirile geografice occidentale după locul de proveniență Champagne, Cognac şi Cahors (“şampanie”, “cognac” şi “ca-hor”), ci va utiliza denumiri autohto-ne: „vin spumant” pentru şampanie, „divin” pentru coniac şi „pastoral” pentru cahor. Acestea sunt brand-uri-le țării noastre, pe care trebuie să le promovăm, dar să nu utilizăm în mod primitiv denumirile produselor din

alte regiuni”, argumentează V. Ioniță.Expertul conchide că dezinforma-

rea precum că europenii ar arde viile este din aceeaşi categorie cu mitul că UE va interzice sacrificarea animale-lor în condiții de casă. El precizează că asemenea manipulări sunt promovate de cei care încearcă să denigreze toa-te politicile la nivel comunitar, fără a prezenta argumente fundamentate.

Notă: După câteva zile de la publi-

care, Vedomosti.md a şters articolul, însă acesta poate fi găsit în memoria „cache” a Google.

(17 aprilie 2018)

17


Le reamintim decidenților politici că statutul de membru UE presupune ade-rarea la valorile şi principiile de bază promovate în Tratatele privind Uniunea Europeană (TUE), precum şi respectarea principiilor evocate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Men-ționăm în principal articolele 2, 3 şi 4 TUE deoarece aceste principii şi valori, pe lân-gă faptul că au fost asumate de România în 2007 în mod formal, ar trebui însuşite în practicile de zi cu zi ale guvernanților pentru a le demonstra semnificația. Însă, din păcate ele nu se reflectă în declarațiile şi acțiunile liderilor politici ale actualei guvernări.

Din aceste motive, orice practici ne-transparente şi nedemocratice intră în contradicție cu principiile apartenenței României la UE, iar modificările aduse le-gilor justiției, Codului Penal şi Codului de Procedură Penală, evenimentele din 10 au-gust 2018 precum şi declarațiile prim-mi-nistrului efectuate în vizita la Bruxelles sunt motivele pentru care Parlamentul Eu-ropean a decis organizarea unei dezbateri în Comisia pentru libertăți civile (LIBE) a Parlamentului despre situația din Ro-mânia, precum şi dezbaterea din plenul Parlamentului European de pe 3 octom-brie. Dezbaterile sunt organizate pentru a clarifica poziția autorităților române re-feritoare la statutul de stat membru UE, în special în contextul preluării Preşedinției Consiliului UE la 1 ianuarie 2019.

Informăm cetățenii români despre lipsa veridicității următoarelor afirmații efectuate de liderul Camerei Deputaților, dl Dragnea, din data de 1 octombrie 2018 ca urmare a dezbaterii din Comisia LIBE din Parlamentul European despre situația din România:

România în UE: adevăruri și dezinformări

EUROPULS

Europuls – Centrul de Expertiză Europeană, în calitate de asociație neutră din punct de vedere politic dorește să tragă un semnal de alarmă referitor la manipulările vehiculate în presă pe data de 1 octombrie 2018 legate de declarațiile prim vice-președintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, precum și a ideilor vehiculate despre o posibilă ieșire a României din UE. Astfel, dorim să dezmințim afirmațiile nefondate și să oferim o perspectivă obiectivă a celor întâmplate.


18

Declarații Liviu Dragnea

„Trebuie să recunosc că sunt destul de dezamăgit de această atitudine pentru că nu mi-am imaginat niciodată că o țară intrată în Uniunea Europeană va fi amenințată în felul acesta, atât de brutal.”

Declarații Frans Timmermans

Frans Timmermans nu a formulat o amenințare, ci o potențială consecință a activită-ților curente ce derivă din articolul 258 al Tratatului de Funcționare UE despre proce-durile privind încălcarea dreptului comunitar: „Dacă vom ajunge la concluzia că regulile sunt încălcate, nu vom ezita să luăm măsurile necesare, chiar să aducem în fața instanței guvernul român. Facem apel la Guvernul României să readucă pe calea cea bună procesul de reforme. Concret, asta înseamnă să dea curs recomandărilor noastre din raportul MCV din ianuarie 2017, recomandărilor Comisiei de la Veneția și Greco”


„Aceasta, de fapt, nu a fost o dezbatere, a fost o listă de luări de poziții stabilite dinainte, o condamnare deja, înainte de a se studia probele, ca să spun așa, că am experiența asta nefericită.”


Vice-Președintele Comisiei Europene a menționat diferitele organisme și instituții europene și internaționale care au dezbătut situația din România și au emis reco-mandări către autoritățile române: „Din nefericire, realitatea este că Parlamentul Ro-mâniei nu a dat până acum semne că ar vrea să răspundă la avizele și recomandările care au fost emise de organisme precum GRECO (Grupul de State împotriva Corupției) și Comisia de la Veneția. Legile justiției sunt cruciale pentru capacitatea procurorilor de a investiga și pentru ca judecătorii să poată lua decizii în dosarele de corupție la nivel înalt. În același timp, au apărut reclamații privind abuzuri comise de Birourile procurorilor și de serviciile de informații. Acestea necesită investigații imparțiale efectuate de autoritățile competente, dar, în primul rând, autoritățile naționale, Parlamentul României și instanțele trebuie să supravegheze activitățile serviciilor de informații. Pentru a putea evalua în totalitate impac-tul reformelor din domeniul justiției, cerem clarificări suplimentare despre modul în care elementele specifice ale acestor legi ar trebui interpretate”


„Vreau să vă spun că s-au trimis documente scrise, informații, dovezi la Bruxelles, dar ni-meni nu a avut niciun fel de reacție, nu s-a spus în mod concret care sunt acele articole din legile justiției care afectează independența justiției. Nu există așa ceva, ba dimpotrivă, a fost scos orice actor politic din numirile de judecători și de la ÎCCJ.”


Comisia Europeană monitorizează criteriul de independență a justiției pe baza ele-mentelor analizate în raportul MCV. Procedura de elaborare a raportului MCV se bazează pe schimb și dialog continuu între autoritățile române și statele membre. În acest sens, Frans Timmermans a declarat: „În următorul MCV, de luna viitoare, vom face o evaluare a raportului. Situația față de ultimele rapoarte s-a deteriorat. Fiți siguri că toate elementele vor fi analizate și incluse în acest raport. După cum am mai spus de mai multe ori, un pas înapoi ar fi o mare dezamăgire pentru toți prietenii României, dar mai ales pentru cetățenii români. S-au făcut progrese, însă ele nu sunt ireversibile. Dimpotrivă, evolu-țiile recente pun sub semnul întrebării acest progres și riscă să submineze obiectivul nostru comun, să existe o evoluție pozitivă în România, astfel încât MCV să nu mai fie necesar. Ar fi o tragedie dacă în ultimul kilometru al maratonului ați începe să alergați în cealaltă direcție. Asta este ceea mă îngrijorează”


„Chiar nu cred că domnul prim-vicepreședinte Timmermans poate să spună poporului ro-mân cum trebuie să voteze la acest referendum. Chiar nu cred că nimeni din spațiul Uniunii Europene poate spune poporului român cum să definească în Constituție căsătoria.”


Declarația vine în contradicție totală cu spusele vice-președintelui Frans Timmer-mans, care a reamintit că Uniunea Europeană nu are competențe în dreptul famili-ei, și că le revine statelor membre competența să ia decizii în această privință. “Nu cred că cineva din această sală are vreun dubiu față de poziția mea pe acest subiect. Eu cred în valorile familiei, sunt soț, tată, am patru copii, însă nu vreau ca ele să fie transformate în arme sau argumente pentru a justifica homofobia sau pentru a justifica respingerea altor tipuri de familie. Nu pot eu decide dacă un stat deschide posibilitatea cuplurilor de același sex să se căsătorească.”

19


Europuls atrage atenția asupra manipulării promovate de Daniel Dragomir şi Marian Munteanu ce pledează pentru ieşirea României din UE. Argumentele aduse de dum-nealor se înscriu în linia manipulă-rilor promovate în Marea Britanie în timpul campaniei Brexit. De când s-a declanşat procedura de ieşire a Marii Britanii din UE s-au clarificat multe din neadevărurile spuse în timpul campaniei Brexit. Evocăm faptul că România este un beneficiar net în ceea ce priveşte fondurile primite de la nivel european, contribuind în 2017 la bugetul UE cu 1,228 miliarde euro şi fiindu-i alocate 4,741 miliarde de euro. Această afirmație demontează astfel declarația lui Daniel Dragomir conform căruia: „A cam venit vremea să ne gândim serios la ce este bine și

pentru România. Că pentru salariile și beneficiile domnului Timmermans ne-am cam umilit destul. Nu credeți că ne-ați furat destul ca să ne mai dați și lecții?”

Europuls face apel la responsabi-litate şi discernământ în declarațiile publice. O dezbatere despre un subiect atât de important precum apartenen-ța României la Uniunea Europeană nu poate fi pornită de la afirmații şi decla-rații nefondate faptic cu caracter mani-pulator. Invităm liderii politici din Ro-mânia să respecte valorile şi principiile însuşite de România odată cu aderarea la Uniunea Europeană şi să condamne fără echivoc ideea unei eventuale ieşiri a României din Uniunea Europeană, idee care ar face un imens şi ireparabil deserviciu cetățenilor ei.

(3 octombrie 2018)


20

În articolul „Naftogaz Ucraina: R. Moldova REFUZĂ să sprijine planul de REDUCERE a dependenței Europei de Rusia”, portalul Timpul.md trans-mite mesajul că țara noastră nu s-ar alia cu Ucraina în încercarea de a scăpa de dependența de gazul rusesc. Cu tri-mitere la alt portal, Politnavigator.net, Timpul.md afirmă că: „Ceea ce se în-tâmplă acum seamănă cu un sabotaj conştient prin care se creează imagi-nea unei „Moldove înghețate” ce va

fi difuzată în țările europene pe canalele Russia Today, ceea ce le va permite ruşilor să obțină un instrument suplimentar de pre-siune, atât asupra europenilor, cât şi asupra părții ucrainene”, a spus Osmolovskaia, în tradu-cerea Marcelei Țuşcă”. Aceeaşi informație a fost publicată şi de portalul Deschide.md care, însă, a retras ulterior ştirea.

Dezinformare prin scoatere din context

În realitate, declarația Alenei Osmolovskaia a fost denaturată. În realitate, când a vorbit despre „sabotajul intenționat”, reprezentanta Naftogaz se referea la Fede-rația Rusă. Astfel, în cadrul

unei mese rotunde care s-a desfăşurat la 18 septembrie 2019 la Kiev, Alena Osmolovskaia a fost întrebată de mode-ratoare despre dependența Republicii Moldova de gazul rusesc.

Moderatoarea: Când vor avea loc negocierile dintre Ucraina şi Rusia, în

FALS: Moldova sabotează planul de reducere a dependenței Europei de gazul rusesc

Recent, portalurile Timpul.md și Deschide.md au publicat o știre, cu trimitere la un site pro-Kremlin, în care se afirmă că Republica Moldova refuză să sprijine planul ucrainean de blocare a tranzitului gazului rusesc. Jurnaliștii o citează pe Alena Osmolovskaia, purtătoarea de cuvânt a Companiei „Naftogaz” din Ucraina, lăsând să se înțeleagă că ea ar fi spus despre „sabotaj intenționat” din partea Republicii Moldova. În realitate, declarația reprezentantei Naftogaz a fost distorsionată - Alena Osmolovskaia a folosit cuvântul „sabotaj” în raport cu Federația Rusă, nu cu Republica Moldova.

Colaj

21


condiții de criză, în acel moment vor fi folosite diferite metode, se pot uti-liza diferite instrumente, pot apărea diverse imagini, pentru a forța Ucraina să semneze anume acel contract care este avantajos părții ruse. Ne amintim bine de anul 2009. Atunci tot au fost folosite toate mijloacele. Și aici am dori să atragem atenția asupra unei situații care poate apărea, care trebuie preve-nită şi despre care merită să începem să vorbim astăzi. Este ceea ce se întâm-plă cu o altă țară – Moldova. E vorba de vecinii noştri, care în principiu depind de tranzitul gazelor ruseşti pe terito-riul ucrainean. Această țară consumă aproximativ 3 miliarde de metri cubi. Acesta este gaz rusesc. Și ceea ce se în-tâmplă acum, aş dori ca şi colegii mei experți să mă corecteze, e că țara nu este suficient de pregătită, s-ar putea spune, nu este pregătită pentru posi-bile întreruperi ale aprovizionării cu gaz rusesc. Și această imagine a unei „Moldove înghețate” poate fi folosită în 2020 pentru a forța Ucraina să semne-ze un contract? Cum Moldova se poate pregăti rapid pentru astfel de scenarii critice şi ce ar trebui să facă Ucraina, vom discuta cu experții noştri...

Alena Osmolovskaia: Într-adevăr, subiectul Moldovei este foarte dureros pentru noi, mai ales în prag de iarnă. Înțelegem că atunci când oamenii în-gheață şi acest lucru este arătat la te-levizor, nu contează dacă această per-soană este din Germania, din Ucraina sau Moldova. Vedem că ceea ce se întâmplă acum este foarte similar cu o sabotare deliberată pentru a crea o astfel de situație. Când aceas-tă imagine va fi difuzată de Russia Today și de media europene, va per-mite Rusiei să aibă un instrument de influență asupra europenilor, cât și a părții ucrainene. Problema Mol-dovei este, în primul rând, că țara este dependentă de gaz nu numai pentru uz casnic şi căldură. Țara are nevoie de gaz pentru producerea de energie elec-trică. Adică, imaginați-vă o situație în care nu există gaz, totul se opreşte, nu

puteți porni reşoul, nu există lumină, nu există nimic. Aceasta este o situație critică, ar putea fi un dezastru umani-tar. Ce trebuie să facă Moldova pentru a se asigura cu gaz? Există două părți ale acestei probleme. Prima parte este asigurarea accesibilității la capacități-le sistemului de transport al gazelor, care este situat la granița dintre Mol-dova şi Ucraina. Și a doua parte este să vă asigurați că există conducte de gaz, astfel încât să fie cineva care să furnizeze acest gaz pentru a-l aduce în țară. Întrebarea constă în operatorul moldovean de transport a gazelor, cel mai mare acționar al companiei - Ga-zprom. Prin urmare, compania noastră „Ukrtransgaz” a purtat multe negocieri cu partea moldovenească, încercând să ofere diferite oportunități pentru a semna acordurile corecte de conectare la rețea...

Portalul Politnavigator.net a publi-cat fragmentat răspunsul Alenei Osmo-lovkaia, nu şi întrebarea moderatoarei. Astfel, a fost transmis un mesaj fals, pre-luat şi de Timpul.md şi Deschide.md.

Politnavigator.net, un site pro-Kremlin cu materiale tendențioase

În opinia expertului Artiom Fili-penco, şef de Departament în cadrul Institutului Național pentru Studii Strategice din Ucraina, această dezin-formare a fost publicată pentru a pune în lumină negativă partea ucraineană. „Sunt convins că este un fals intenți-onat. Adevărul este că reprezentanții ucraineni au spus despre sabotaj din partea rusă şi că Rusia vrea să creeze o astfel de situație, prezentând imagi-nea unei „Moldove înghețate”, pentru a pune presiune pe Ucraina”, a conchis expertul.

Pe portalul Politnavigator.net sunt publicate frecvent articole pro-Kremlin. Portalul Stopfake.org din Ucraina dezminte periodic speculațiile publicate de acest site.

(25 septembrie 2019)


22

Theuk.one se prezintă drept un portal cu ştiri despre Marea Britanie în limba rusă, care prezintă „doar informația brută, fără comentarii”.

Un titlu similar a publicat şi Sput-nik Belarus – „Fără cașcaval și vin: SUA au anunțat introducerea taxelor pentru mărfurile din Europa”.

Americanii vor consuma produse europene. Doar că ele vor fi mai scumpe

De fapt, SUA nu au interzis pro-dusele europene, ci au impus taxe de 25% pentru o serie de produse alimen-tare şi de 10% pentru avioane. Această decizie de suprataxare a unei game largi de mărfuri, printre care se află şi numeroase produse alimentare din țările comunitare aparține adminis-trației preşedintelui american Donald Trump. Astfel, mărfurile cu taxe mai mari nu vor dispărea, dar vor fi mai scumpe, după cum menționează ex-perții americani.

Sub incidența noilor taxe nu cad toate mărfurile din spațiul comu-nitar, aşa cum su-gerează mai mul-te titluri, inclusiv al RIA Novosti, dar e vorba de a p r o x i m a t i v 150 de catego-rii de produse. Printre alimen-tele europene s u p ra t a x a t e se află na -p o l i t a n e l e , brânzeturile,

FALS: Cetățenii americani își iau adio de la produsele din UE

Mai multe instituții de presă din Federația Rusă au manipulat și au scos din context informațiile despre decizia SUA de a majora tarifele la mai multe produse provenite din statele membre ale Uniunii Europene. Informațiile despre scandalul comercial dintre SUA și UE au fost în topul știrilor presei ruse, iar unele redacții au speculat că SUA au interzis produsele europene pe piața americană.

„Americanii nu vor mai consuma produse europene”

O ştire a postului rus de televiziu-ne Ren TV a prezentat subiectul ca şi cum cetățenii americani nu vor mai putea consuma produsele fabricate în statele UE. „Americanii își iau la reve-dere de la cașcavalul din Europa din cauza taxelor împotriva UE”, a titrat postul de televiziune, adăugând că americanii „vor trebui să uite” şi de vinurile de elită din Europa.

Știrea a fost preluată de mai multe platforme online, cum ar agregatorul de ştiri Imag.one sau portalul Theuk.one.

23


măslinele din Spania, vinurile din Franța, scotch-ul fabricat dintr-un singur malț şi wiskey-ul, untul, uleiul de măsline etc.

Războiul comercial SUA-UE

Aşa-numitul conflict „Airbus-Boe-ing” este vechi de aproximativ 15 ani. SUA s-au plâns la Organizația Mon-dială a Comerțului pentru subsidiile făcute de UE companiei franceze de avioane – Airbus, care afectau ast-fel interesele companiei americane Boeing. OMC i-a dat câştig de cauză

Washingtonului şi i-a permis să im-pună tarife în valoare de aproximativ 7,5 miliarde de dolari.

Statele Unite au fost în anul 2018 principalul partener al Uniunii Euro-pene în comerțul cu produse agro-ali-mentare. Potrivit unui raport al Comi-siei Europene, primele cinci destinații pentru produsele agroalimentare ex-portate de Uniunea Europeană conti-nuă să fie Statele Unite, China, Elveția, Japonia şi Rusia, unde merg 40% din exporturile UE.

(30 octombrie 2019)

Versiunea online a broșurii poate fi accesată pe portalul Stopfals.md

(rubrica Studii, comentarii) și pe pagina web Api.md

(rubrica Publicații API/Broșuri).

НАД ТЕМ, ЗАДУМАЙСЯ ai grijĂapi.md/upload/files/brosurasf-ro.pdf · 2020. 8. 17. ·...

Documents