ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA - prezenta a germenilor – nu declanseaza infectii – aceasta este conditionata de – virulenta MO + rezistenta

gazdei => posibilitatea de infectie este direct influentata de gradul de vascularizatie - surse de contaminare importante

o pacientul o personalul medical

masuri preventive: • control la internare – imbaiere, schimbarea pijamalelor • schimbarea pijamalelor la transportul de pe sectie in B.O • construirea spitalelor dupa proiecte – B.O izolat de sectia cu paturi, si dotat cu filtru • circuite instrapitalicesti riguroase – impiedica contaminarea bolnavilor

A. In blocul operator: 1. Pregătirea pacientului - preoperator – baie generală şi raderea regiunii din zona intervenţiei. - intraoperator:

o badijonare cu solutii antiseptice a zonei operatorii, concentric spre periferie o acoperirea pacientului cu campuri sterile, impermeabile + material transparent aderent de tegument

in zona interventiei – asigura protectia pana la marginile plagii 2. Pregatirea salii de operatie

o folosirea aerului condiţionat sub presiune pozitivă, care să ducă la completa schimbare a aerului, la fiecare 5-10 minute, cu aer steril trecut prin filtre cu dimensiuni ale ochiurilor sub 0,3 microni.

o curatarea salilor de operatie o curatarea si sterilizarea instrumentarului (ultrasunete / sol. germicide/gaze de sterilizare)

3. Pregatirea personalului medical o sterilizarea tegumentelor – imposibil de atins datorită germenilor cantonaţi în foliculii piloşi şi

glandele sebacee, care nu pot fi distruşi (flora rezistenta) o sterilizarea mainilor – apa sterila + sapun in 3 reprize (5 min), iar la final clatire cu apa ( se scurge de

la maini la cot) + alcool 70% • repriza I – mainile si antebratul pana la cot • repriza II – mainile si antebratul in 1/3 inferioara • repriza III – mainile

! astazi – doar imersii in sol. antiseptice de tipul CHX / Povidone-iodine o imbracarea halatului sterile (impermeabil), masti (filtre de fibra de sticla), boneta o manusi de unica folosinta !

B. Pe parcursul tehnicii operatorii o disectia, hemostaza – meticulos ( se previn seroame/hematoame postoperator) o prinderea in pesense de hemostaza si in nodul chirurgical a cat mai putin din tesutul din jurul vasului o izolarea cat mai buna a timpilor operatori septici o chirurgie laparoscopica – abord minim invaziv

Factori ce favorizeaza prevenirea infectiilor preoperatorii : • durata internarii – contaminarea cu germeni din spital • durata operatiei - > 3 ore creste rata infectiilor postoperatorii • urgentele • varsta inaintata – deterioreaza brierele naturale din apararea nespecifica • obezitatea – t. adipos este slab vascularizat => predispus la infectii • bolile alergizante – diabet, TBC, neoplazii

Cresterea rezistentei antiinfectioase – doua metode : - vaccinare/ seroterapie, etc - antibioterapie profilactica – indicatii – pacientilor cu :

o probabilitate mare de contaminare bacteriana – peritonite secundare perforatiilor apendiculare, colonice/colecist, drenajul abceselor/adenitelor supurative

o chirurgie colonica/tract biliar o rezistenta scazuta la infectii – malnutriti, IH, neoplazii, diabetici, deficienta imuna congenitala

dobandita, anemie hemolitica/aplazic, hipersplenism/ boli mieloproliferative o varstinici – malnutriti, cu boli cronice asociate, diabetici, aterosclerotici o boli valvulare congenitale/dobandite o ce urmeaza sa aibe proteze o plagi contaminate/potential contaminate

Definirea noţiunilor

asepsia ansamblul de măsuri - protejarea organismului împotriva contaminării cu germeni microbieni din exterior, în cursul unor manevre medico-chirurgicale.

antisepsia ansamblul metodelor - de prevenire a infecţiilor prin distrugerea microorganismelor sau inhibarea creşterii lor în plăgi, pe suprafaţa tegumentelor şi mucoaselor, precum şi pe obiectele care pot avea contact direct sau indirect cu organismul. (pentru organism)

dezinfectia proces de reducere a numărului de microorganisme, dar nu şi a sporilor, până la un nivel care nu este periculos pentru sănătate. (pentru suprafete)

sterilizarea metoda de distrugere a tuturor microorganismelor (bacterii, virusuri, micelii), inclusiv a formelor lor de rezistenţă (spori), de pe un substrat.

curatarea într-un proces de îndepărtare a prafului, murdăriei de pe un substrat şi este esenţială în pregătirea dezinfecţiei şi sterilizării.

decontaminarea distrugerea sau îndepărtarea contaminării microbiene. Include curăţarea, dezinfecţia şi sterilizarea. Pentru realizarea sterilizării se folosesc:

I. Mijloace fizice: 1. Căldura umedă - autoclav 2. Căldura uscată - pupinel / etuvă 3. Fierberea - măsură de excepţie 4. Iradierea - în situaţii particulare

II. Mijloace chimice: 1. Sterilizarea cu gaz bactericid 2. Sterilizarea prin menţinerea obiectelor în soluţie antiseptică.

MIJLOACE FIZICE:

AUTOCLAVAREA Sterilizarea instrumentarului si materialelor folosind aburul fierbinte, sub presiune: material moale (halat, comprese, campuri) obicte din cauciuc (tuburi de dren, sonde, manusi) apa necesara spalatului mainilor – 1,5KgF/cm2 + 30 min ( in ziua in care se utilizeaza) 2-2,2 atm + 136-1400C + 15 min – distrugerea sporilor si a formelor vegetative 30 min – pachete de material textil

CALDURA USCATA

Sterilizarea materialelor ce se degradeaza sub expunerea la vapori de apa/pe care le dorim uscate: - instrumentar chirurgical - obiecte de sticla 60 min. la 180°C (se mentin sterile 24h)

FIERBEREA Masura de exceptie la cere se apeleaza cand nu dispunem de autoclavare/caldura uscata sau alte proceduri - seringi - instrumentar metalic de mica chirurgie - obiecte din cauciuc 30 min – 1000C – in conditii atmosferice normale ( material steril 2 ore, daca e acoperit etans) alcalinizarea – reduce fierberea la 15 min (in situatii de urgenta); NaHCO3

IRADIEREA Radiatii ionizante Co60 / acceleratori de particule (e- cu energie inalta) – sterilizarea: - seturi de material moale - seringi de unica folosinta - materiale de sustura chirurgicala - medicamente

MIJLOACE CHIMICE: STERILIZAREA CU GAZ BACTERICID

→ etilen oxid – forma gazoasa (rar-lichida) – gaz toxic, inflamabil Distruge bacteriile, virusurile, ciupercile, sporii → se pot steriliza: instrumente fine, delicate, articulate/telescopate 2/4 ore – 12%etilenoxid+88%freon-550C → dupa sterilizare – asteptare 24-48 ore

MENTINEREA IN SOLUTIE DEZINFECTANTA

Se foloseste atunci cand nu exista alte masuri de sterilizare/natura acestora creaza riscul de deteriorare prin expunere la caldura/etilenoxid. → lentile, instrumente cu tais fin, piese de cauciuc alcool izopropilic + alcool etilic – 10 min. ( bacterii si virusuri) / 3 ore (spori)

Dezinfectantul ideal ar trebui să raspundă urmatoarelor deziderate:

– să aibă un spectru larg antimicrobian si o actiune rapidă ; – să nu fie neutralizat de materii organice, săpunuri, materiale plastice ; – să fie necoroziv la diluţia folosită ; – să fie neiritant ; – să fie ieftin. CLASIFICAREA ANTISEPTICELOR SI DEZINFECTANTELOR TIP ACTIUNE PEROXIDUL DE HIDROGEN

- perhidrol (30%) - apa oxigenata (3%)

oantiseptic cu actiune slaba – actioneaza prin : [O] si O2 mecanic – O patrunde in toate anfractuazitatile plagii => indeparteaza secretiile si

detritusurile onu este iritanta pentru tesuturi => spalarea plagilor ogermeni aerobi / anaerobi

! in stomatologie – 1,5%/1% - antiseptic bucal ( poate duce la hipertrofia papilelor linguale)

CLORUL - antiseptic(1%) – bacterii, virusuri, protozoare oconcentrati variate pentru – dezinfectia apei, incaperilor, suprafetelor, lenjeriei,

instrumentelor, pielii si mucoaselor, spalarea plagilor ! 1/10.000 – irintant pentru mucoase

- dezinfectant (1-5%)

IODUL - antiseptic – bacterii, virusuri, fungi, amoebelor - obisnuit + sol. alcoolice - poate da reactii adverse – in concentratii mari/administrare repetata

odezinfectia preoperatorie a pielii in solutie alcoolica – 2% oantiseptic – mucoase – 1-2%

Iodoforii - complexe organice ce contin iod si il elibereaza lent cand se afla in contact cu tesuturile - iodul actioneaza bactericid – fara a irita

exp: Betadine ALCOOL ETILIC - antiseptic – bacterii, funci ( nu actioneaza pe spori si pe vH)

odezinfectia tegumentelor – 70% + 2 min FENOLUL - bactericid (3-5%)

- bacteriostatic (0.2 – 1%) odezinfectia suprafetelor/dejectiilor (2-5%)

! rezorcina – actiune antimicrobiana, antimicotica, antiparazitara – uz dermatologic (pitiriazis versicolor, acnee, micoze, eczeme) ! hexaclorofenul – bacteriostatic – BGP/ bactericid dupa o perioada lunga de actiun

ose evita pe tegumente si mucoase – 0,5% max. onu se foloseste in plagi/pe mucoasa bucala – conjunctivala odezinfectia – instrumentarului/diferite obiecte

FORMALDEHIDA - solutie apoasa 35% = formol / formalina - solutie apoasa 50% = paraformaldehida / trioximetilen

obactericid (inclusiv spori) – 6-12 ore odezinfectia – incaperilor si suprafetelor, sonde, tuburi, catetere, cabluri electrice,

instrumente edoscopice ACIDUL BORIC - antiseptic – de nivel mediu

o3% - pansamente umede / spalaturi opulbere in plagi infectate cu b. piocianic

! tetraboratul de sodiu/boraxul – slab antiseptic, uz dermatologic/stomatologic

! acidul benzoic/salicilic – uz dermatologic ! acidul undecilenic/esteri acid p – oxibenzoic

ULEIURI VOLATILE

- antiseptic, fungicid – slab - nu au efect iritant – produse de uz stomatologic

! uleiul de tim – pulbere ! uleiul de cuisoare – eugenol – paste de dinti, ZnO2, bacteriostatic, analgezic ! uleiul de scortisoara – pulberi pentru dinti/antiseptic ! uleiul de menta – antibacterian, antifungic, ape de gura, antispetic stomatologic, ! uleiul de eucalipt – antiseptic al cailor respiratorii

COLORANTII - antiseptic – mecanisme variate: obacterisotatic/bacterici + antiparazitar

! ethacridina – antiseptic puternic – plagi, tegumente, mucoase (gingivite) ! metiltionina – 1-3% - antiseptic – badijonarea mucoaslor ! metilrozanilina – 0,5% - in stomatologie – tratamentul gingivitelor si stomatitelor

DETERGENTII - anionici – sapunuri obisnuite pentru spalare, cu efect de curatire si antiseptic ( apar si in paste de dinti)

- cationici – antibacterian, antiviral, antifungic, antiseptici (plagi superficiale si tegumente) - neionici – antiseptic pentru mani / intrumente

SUBSTANTE CARE CONTIN METALE GRELE

- compusi anorganici/organici – elibereaza Hg, Ag, Cu, Zn – in raport cu concentratia – bacteriostatice/bactericide (in concentratii mari – caustic local/toxic general) ! fenilmercurbromat, tiomersolul – dezinfectia mucoaselor ( in concentratii slabe) biclorura de mercur, sublimatul coroziv – deinfectia tegumentelor derivatii de argint sulfatul de cupru(piatra vanata) – antiseptic in dermatologie

CLORHEXIDINA - antiseptic pe diversi germeni oantiseptic – tegumente preoperator, plagi, mucoasa vaginala, sonde, catetere, instrumente

Microorganisme cu semnificaţie specială

Sporii - sporii de clostridium – sensibili la glutaraldehida 2%

! soutiile de hipoclorit la pH 7,6 sunt mai rapid sporicide decat glutaraldehidele – pot deteriora instrumentel - M.T – rezista la dezinfectanti chimic mai bine decat alte bacterii, dar mai putin decat sporii

oglutaraldehida – 1 ora / formol 10% - vHB/HIV:

ofierbere – 5 – 10 min oglutaraldehida 2% - 1-2 min oalcool 70%