mm

.m:

..

.,

..

..

.

/y6RIR E-tig--J KO ] M E. 1 °ffl INEll-3 HE M ''

IBISERI A

--el

A v

ORTHODOXA ROMANARevista Periodich Eclesiastica.

A

0

.o,.-7%-i.

r]

i*

ral

SANTULUI SINOD AL S-TEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE

ROMANE.

ANUL AL XXII-lea, No. 7.

0C2'01VIE,I _

.".4.gkidiagAaM§AMAEEM&;i4:

,.-

.41,-

'.

;cI.0=4R,

`''''

-

tt;kb

tl,...,

4'.o TABELA MATERIILOR

:0.4 ..

1-:.:

Q.+

_

clik.,.-2.:1,.

,,,,.24-

Ci /..aq,:.

.S1,...4

''kti-co"'"4:T':

e:

Pag.fo

1 Viata until imbunatatit calugar roman IrinarhRoset 603i'' 2 Unitatea Bisericel 633t

3 Conciliul de la. Florenta 645;7+ 4 Causele ureT cre asupra arme-0 nilor si ale InteloUrfi k 1 .. acestora. 663

5 o, ' ,Andrei $a,-nw,- 675

6 Ulfila V'. ta si doctrina sa . . ,., , . 6857 Necrolo SCC 7

. .

. . 711I 8 Donatiu ,.. ..... . . . . 713

k-,1 Ale,F.y -A Dr: ,,,:pi R. ?iiil 1._tj VEW,

'.!:. .

0.,

aggSCI :.C: ':. l' '"!' VIWWW§f§ WIFFiggtk:IA .

BUCURE$T1

V TIPOGRAFIA CAR,T1LOR BISERICESTI...

,-eNop- 3 18 9 88 9 8 .......44*..: ..,A, ...0, t...i.

OrP En-3 MEW M. P- IMMM. =

v-

.

"uaccrinur 7

..... ".1 . .

.

i2

.

;-"

gg

m

=

www.dacoromanica.ro

ANUL XXII BISERICA OTIT4D07A ROMANA No. 7

CUVIOSUL PUSNICUL IRINARH ROSET, DIN FOCSANT.Alscut la 1771, adormit In Domnul la 1869, Decembrie 26, IntemeTetorul Mo-

nastirel Floral la qi a Monastirel Ortodoxe din muntele Tabor,

11?-40004,---

$.1

www.dacoromanica.ro

VIATA UNUUMBUNATATIT CALUGAR ROMAN

IRINARH ROSET.

Au lost §i intrecut, cum ne spune Dosotheia Mitropoli-tul Moldova in ProlOgele sale, sunt §i in present Si vor fi§i in viitor 6meni cu viata sfinta, carit au atins acel gradde curatenie §i trupesca. §i sufletesca din neamul nostruRomanesc. Scrierea ce o publicam este o dovada vie. Dad,neamul nostru nu numera in Martirologil, In Vietele Sfin-tilor, multi barba(l sfinti, cuvio§t §i pusnici, causele suntmulte §i deosebite. Mal intal aceste locuri au fost vectnicbantmte de nor6de streine, barbare §i pagane. A§a s'aaintamplat sub Geti, Gott §i Hunt, cand in trei persecutitce au pornit ace§tia asupra neamulul acestor locurl, in plinsecolul at patrulea, multe mit de creOnl aa fost martirisatt§i in tarile nOstre §i in ora§ele din drepta Dunarel, ince-pend de la Vidin §i pana in Marea Negra. Numerul mareal martirilor de pe acele timpuri de grea restrite in acestetart, abea ni rail pastrat Martirologiile vechl 1). Avem cutote acestea §i cate-va vieti de ale martirilor localnici, caNichita Romanul, 4is §i Romanul in car(ile nOstre bi-serice§ti, Mercurie Martirul, Sava .Martirul, supranu-mit Gotul, Sfintul Theotim din Tomi (Constants), Elefte-

1) Ve4 Biserica Ortodox& Roman& anal XXII. No. 4. pag. 385 390.

www.dacoromanica.ro

604 VIATA UNU1 IMBUNITATIT CALITGAR ROMAN

rie Martirul etc., etc. 1). De la aceste timpuri adica dinsecolul al IV, pang. la al doilea descalicat al Romanilor invetrele lor strg.bune, at mai fost §i all sfinp §i martini,cu tOta siguranta dar din lips& de istorici §i din nepu-.tints de a strabate si a se a§eda pe aceste locurl Omen'invetati §i luminap nu ne-ati remas nimic scris sat In-semnat de cine-va. Ca vor fi fost §i din aceste vremuri vi-trige §i aspre tare pentru neamul nostru, despre acesta nune indoitn, pentru ca. numai barbarii §i paganii at st5 pa-nit qesurile acestor locurl, ramanand stramo0lor no§tri re-fagiu in nevol §i In necazuri numal muntii Carpal cu pe§-terile, vaile §i crapaturile lor, ca loc de locuinte. CAP Ro-mani din neamul nostru vor fi suferit martirul sat vor fiavut o viag. sfinta, numal Dumnedet singur §tie, pentru cape§terile, rapele, vaile, dealurile §i prapastifie, ra-urile 0 pa-durile nu at glas ca sa ne spung J Abea dupe secolul alIX putem dice ca ail mai putut Romanic, vechii cre§tini, amai resufla de gone §i bantuire din pricina legel lor cre§-tine. Multe legende despre asemenea martirisari §i despreOmeni cu viata glut& ni s'at pastrat in gura poporului dinMuntil Carpap. Am audit §i et asemenea amintiri ciuntite§i mi s'ar'i aratat multe locurl grele de strabgtut, multe standgaunOse in care se poveste§te ca petrecut viola pus-nicesca cutare sat cutare persona. Dovecli scrise Insg n'a-vem §i nici putem avea, pentru cg.i salbaticil §i barbarilpaganl erat stepanii locului. De la descalicare incOce apoiIntalnim larg.§1 barbati sfintiti §i sfinp pe aceste locurl, caNicodim de la Tismana, ca Nifon Patriarhul, ca stinta Theo-fana fiica Domnitorului Roman Ivancu Alexandru Basarab

mull altii etc. ace§tia si altii ne§tiup In Muntenia; Ianin Moldova at fost §i mal mulp, dupe cum marturise0eDosotheit Mitropolitul: «Decl multi .find se fac la Ru§1,§i pang asta-di se fac, ca am veclut pre Arhimandritul Ino-kentie in Percesca de patru luni murit, §i parea ca-I dinacest ceas adormit, §i parea ca-1 scaldat, aqa era de carat,-nimica acru sat gret ceva, ca niqte mO§te trupul lul. Ca§i In vremea decmt multi sfintl sunt de petrec cu noi, carenumal Dnmnedet it §tie la inimg. lor. Darg tocmal si din

Ve0 Biserica Ortodoxii.' anal al XXII No. 4. pag. 310-385.

s'at

si

19

www.dacoromanica.ro

IRINARH BOSET 605

Romani multI sunt caril am si *tut viata si train! lor,dar nu s'al't cautat, fare. numai Daniil de Voronet si Ra-fail de Agapia, am serutat si sfintele-i mOste. Apucat-amIn Vele n6stre parinti nalti la bunatall si podvig i ple-all la smerenie adanc. Parintele Chiriac din Biserican1 gol§i ticalosit in munte 60 de ant, si Chiriac de TazIag, Epi-fanie de Varonet, Partenie de Agapia. Dar Idon de Rtsca,Arhiepiscopul cel stint si minunat, Inochentie de Pobratasi Istatie. Ca Dumnecleu sfintia sa nici un neam de rodulomenesc pe pamant nu lase. ne partnic de darul sfintielsale. Ce preste tot ail tins mila sa deschis tuturor usade spasanie ).

i acum in timpurile nOstre se gasese Intre Romani bar-impodobiti cu vials curate. si sftnta, petrecend in talna

si fare. sgomot Wa viata in cainta, In post si in rugaclune,cugetand cii si nOpte mat presus de cele trupestI si mate-riale, retrasl in pesterl si munti si meditand numal asupralucrurilor Dumnecleesti. De felul acestora este si acest pusniccalugar cuvios Roman de neam si a carui viata o publicam.acum. Manuscriptul ce cuprinde viata cuviosului IrinarhRoset este scrisa de catre un ucenic al sell. ArhimandritulNectarie Banul la Lavra si. Sava din Palestina. Manus-criptul, scris cu litere cirilice, imitand slova imprimata, l'atrimis Inalt Prea Sfintitului Mitropolit Primat D. D. IosifGheorghian, care a avut bunatatea a ni-1 incredinta spretiparire. Ucenicul lui Irinarh Roset, Nectarie Banulne spune ca s'a indeplinit o datorie fiasca scriind ce a ye-cjut la parintele seti sufletesc, traind impreuna cleciml deant, si ce i s'a spus de catre alt! ucenici de mat 'nainte.Tot ucenic acestul Irinarh este si batranul Nifon, fondato-rul Monastirel Prodromul din st. Munte Atos. Imprimareatextului am facut tntocmai dupe original, care-I scris tntr'olimbs fOrte simple. si populard, ceea ce dovedeste ca n'aadaugit, nici n'a inflorit nimic Nectarie; ci a spus lucru-rile asa cum s'aii petrecut. Viata acesta a cuviosuluI Irinarhare si interes istoric, cad ne spune cate-va fapte pe carenu le puteam sti de alurea. Intre altele vorbeste de retra-gerea sa In muntil Carpal], unde au pusnicit multi ant, a-

1) Ve41 Dosoteld MitropolituL Prol6gele, Luna Innie in 9 tile.

bell

Wail

www.dacoromanica.ro

606 VIATA UNUI IMBUNITITIT CILUG1R ROMAN

pol ca a inflintat Monastirea Horaita Si trecend in Pales-tina laras1 a inceput a -rezidi Monastirea Ortodoxtt din mun-tele Taborulul, care era ruinati i distrust de Turd la de 1263sub Sultanul Bibar, cid Bochard vizitand locurile sfintepe la 1283, cum si muntele Tabor, spune n'a veclut de catruine de vechl Bisericl crqtine sttrimate de Turd 1). Totin scrierea acesta la pagina 56 ni se istoriseste, dar fOrtepe scurt, ce in adever cel ce a intreprins restaurarea Bise-ricel Ortodoxe din muntele Tabor este acest pusnic RomanIrinarh, scrindu-1 gresit numele Etpm.bcpao4Irinofil lathacesta pericopt.: cDin timp in timp visitaa evlaviosilnatorl cercetatorl acest munte, pe de oparte admirind fru-musetea lul, lar pe de alta intristtndu-se din inima pen-tru ruins i darapAnarea loca§urilor. Numal ()data pe anobicinula ortodoxil de prin prejur a se sui in el in qivasfintel §i slavitei schimbArI la fgt. a Domnulul i intru-nindu-se pe cresta lul sevirsiati slinta liturgie pe ruinelevechil Bisericl Grecesti, a aril altar se conserva.... De m-rind un month Irinofil numit, din Lavra stintului Sava, stra-mutandu-se in muntele Tabor petrecea In o pesters a lulviatt ascetics, unde a stat 18 anl, dar dupe proverb cu o-rindunica nu se face Prima-vara,. Atata amintire se facenumal lucrul se explica, pentru ca Grecil nu volfah O. re-cunOscl unul Vlah onOrea de a fi retnfiintat acest Irinarhacea Biserica din Tabor. In urmi incetend din viata Iri-narh a fost terminate acea Monastire de catre Patriarhullerusalimulul Ciril al II. Daii la inceput §i portretul acestuipusnic dupe un model trimis de Nectarie Malt Prea SantietSale si care Ora data 1834, lucrat in crelon. C. E.

IatA §i Epistola lul Nectarie cu care trimite ma-nuscriptul malt Prea SanOtulul Mitropolit Primatcare coprindend lucrurI de interes istoric o publicam:

.malt Preasfinfite fi prea milostive Staipane 0 a oilor Jur Chris-tog Pastorale Parinte Mitropolite Iosife, cu merit° metanil pAniila fafa plimtruptului me Incliin 0 stout mainile si piciorele maltPrea Sfinyilor Vostre.

§i in rog se nu ye ingreuiati de ;nine ptreinul i Aram' ci batra-nul qi bolnavul, ca iatt indraznela sit seriii efitre halt Prea Sfintia Vos-

Ved.1 Tb 9cc66p, aspcypotcp4 Toiroipoupotii zed Easopocii cooElcatepiou 'Opoc bnb lap & Bsytotp.iv Itocov(Soo. pag. 41-55.

inchi-

si

al

gt

ilrot

www.dacoromanica.ro

IRINARH ROM 607

%re, fiind-ca ptid de la anul 1866, de °find v'ati due de la Sf. Epig-topie Hugiulul la Sf. Monastire Neamtul ca sa int6mpinat1 pe Maria..Sa Carol, pi m'am intemplat de eram gi eii acolo pi m'am imbricat pi-ad imprenni cu parintele Arhimandritul Timothed, reposatul starit pien' preotiI pi l'am intimpinat. atunol v'anl veq.ut pi v'am auditointind in biserica mare, mi se pare ca pi acum resnnit in nrechilemele dulcele glas al malt Prea Sfintiei Vostre. Si de atunol am ince-put a ve pomeni la sfintele Liturghit imprenni ou Patriarhil pi Arhie-reil, pi nu void ineeta a 0 pomeni pini nu void inceta din vista.

0 cerere indraznese sa cerld de la malt Prea Sfintia 'Postal, ca sitfaced mill sa priori l acestl certicicii, care o am eerie eii prostul pipeeltosul, a am socotit ca numai halt Prea Sfintiilor Vastre se cu--vine sa o inchin, Tar nu altula oul-va pi ve rog en multi smerenie casa bine-void gi si pornneiti se. se dea in tipar, data veil judeca ea estevrednicit de dat i sa se tiper6sca nn trup de ciirtig6re cite ye va lu-mina Duhul Sfint pi sa le impertitl pre uncle veil bine-voi, gi se, fa--cett mila i cu mine sit-ml trimitett vre-o done eirtipore pentrn Orin-tit romint cart ne aflim in lavra f. Savel, 4ece au numeral. qi sit mai-faced mill gi en o sore a mea monahia Mersonie Banul cintireti, care-vietuegte in ef. Monastire de fedora Giurgenil, aprope de oracul Ro-man ca done sad trel elasurt, sit-1 trimeteti gi el vre-o done pentru ea

pentrn monahiile care vietnesc acolo, cl mi-at saris pi m'ad rugat casa -1 trimit Istoria Sf. M. Thavorul spre mingierea el pi a maicelorearl Vietnam acolo, ea sii, ptie yi ea in ce stare se afli acum Sf. Munte'Tavorul, n'ai'l avut de cheltuiali ca ea vie sii, se inchine.sfintelor locuri, ci ed Tara l n'am avut putere ca sit o ajut, ca on sit-ricie no -am petrecut viats. Si fiind-ca pini acum nu o avem Barlett is-toria nu. i-am trimis, Tar acum flind-ce, am scris'o cat am putut din-parte, pi Taste imprennatii en viatit staritului nostrn, rog bunatatea halt

Sfintfilor Vbstre ca sa -1 trimiti done cirticele pentru dinsa pi pen-tru starita for anume Xenia. Si de 0 va vesti Duhul Sfint trimite %lpi la Monastirea Horaita una fiind-ca -1 ziditit de sfintia sa pirintele

aoesta citruTa 1 -ad saris viata. Si la schitul romdneso Prodromuldin Sf. Monastire a Athonului incit o cirticici, fiind-ca yi aoel schit.de ucenicul sfintiel sale Ieromonahul Nifon Taste pretrial:Lt. Ind, mat rog.bunitatea malt Preasfintfilor Wstre sa trimiti nna pirintelni Invena-lie Ierom. Prodromitnl, fostul iconom la Mitocul Prodromulni la Iapi, ofacum Taste in chinoviat aid in Lavra Sf. Sava, pi el m' -ad lucre-dintat pentrn malt Prea Sintia V6stri ci nu 0 ingrentati de aca In-sere, si ind sit asa am lust indrIzneli de am saris tote

vg

Si

qi

flind-ca

Prea

bine-voitl. Si

Iri-narb,

www.dacoromanica.ro

608 VIATA UNLIT TMBUNATATIT CALUGAR ROMAN

aceste de mat sus, nfid6jduind la Dumne4eti ffi la Ina lt Prea Sfintia.Vostri. Vi; trimet halt Prea Sfintite chipul staritulul nostru. im-preuna, en istoria cea istorisit de mine rominegte csi pre cea elinesoacare o ait istorisit o all tiparit sfintil din Ierusa lim ca stt o oitiiiigi sg. intelegetl. far eh rog pe milostivul Dumnecjefi din tot sufletul oarsit via Inmultesci. snit vietit, dupiS multi ani bunt yi hamlet sit vd, fiat.parte ou Sfintul I6n G-urti de our toti sfintil Patriarhi Arhie-rel intru Imperittia lui DumnecleA. Amin.

Al halt Preasfintiilor V6stre smerit duhovniceso flitArhimandrital Nectarie Banal

din Lavra St. Sava, In 6 Iulie an. 1898.FA mill prea milostive StApine

instiintezi de s'aii primit s'aapus in lucrare cererea sad nu.La Preasfintitul Mitropolit D. D. Iosif. La Bucuresid, In Rominia.

Viara si petrecerea In lumea acesta vremelnica acuviosulul parintelui nostru Archimandritulut

Irinarh Roset, duhovnicescul mei"' parinte.

Ertati-me parintilor si top fratii mel in Christos hristianlrcart veil ceti acest5, minunata viata si de folos celor celubesc faptele bune ca la ti indrazn615, sa seria si sa po-vestesc cele ce am audit din gura mai sus numitulul parinte_i cele ce spus ucenicul lui cel mai intaiii de at toti

ucenicii, Arhimandritul Ermoghen. i cele ce i elz cel matde pre urma ucenic al lui, Arhimandritul Nectarie, am auditsi am v6clut cu ochil mel, vietuind inpreura si slujindu-125 de ani, care l'am si ingropat in sf. munteThavorul.

Mal intaill incep cele ce am audit din gura Sfintiel Sale.Ca s'al't nAscut in orasul Focsanii, din parintl cu numeleNicolae si Pelaghia, carl 'se trageati din neamul boerilorRosetesti. Si invetandu-se Dumnedeesca Scripture in limbanOstra romans si putin eleneste, au ajuns in vaxsta de i.8-ani. i voind pArintil lui sä-1 insOre, el de multa cetire carecete la vietile Sfintilor, ail dorit sa se face monah. i ailmat pre pgrintil sel ca dea voe s5, se duce la mo-

ei

gi

gi

Cu

giand si

sä-1

pi pi

mi-all

www.dacoromanica.ro

IRINARII ROUT 609

nastire. Iar el 1-au cps ca not voim sä te insuram ca cipre fratil ci surorile tale. Iar el Wend cate-va Mile, laraci1-ati rugat ci a doua ci a trela Ora, ci nu Fall 'bat. Iardupe cate-va chile un megiacl bogat at facut un bal. sailnunta ci all poftit pe parinlii lui cu top fiii ci filcele lor.

i mergend la casa aceea lungs. ci larga, unde sa facea jo-curile, all recut de rand ci ceclend ci tinerul Joan, ca acasi numea, all audit ci all veclut cantecele ci jocurile celedecarte, ci i s'ati aprins focul care i l'atl aruncat DomnulIn inima sa ci ne mai putand rabda all ecit afara, lar pa-rintil ci fratil Jut all socotit a pentru nevoea trupesca allecit, nectiind scoposul lui; lar el wind all gasit o slug, ce.era mai Mean ci credincios in casa tatalui set ci l'adrugat ca OA dea lui haina sa cea mai pre &supra ci elsä is pre ale sale, care le-ad desbracat ci le-ad dat slugilsa le duca acasa, lar sluga n'ati Indraznit sa-1 intrebe undeaT sa te duct, ci luand hainele le-ail dus acasa, lar el im-bracand haina slugil sad Insemnat cu sf. cruce cerand a-jutorul lui Dumneclett. i luand un tolag in mans., la trelcesurl din nOpte all plecat la monastirea Nemtului, ci mer-gend Wta nOptea,*cand acum mai era ca un cias 'Ana laclink s'att simtit ostenit de cale, fiindu-T ci somn. i sailabatut din drum ca de o aruncatura de plata intr'o pa-durice ce s'atl intamplat acolo, ci rugandu-se s'ati culcatsa se odihnesca putin. i cum all adormit indata I-ad statuttnainte ingerul Domnului in chip de tiner frumos imbracat,ci l'ati intrebat: unde te ducT Inane, Vrel sa te fad monah ?Iar el 1-ail respuns: aca, dad a vrea Dumnecleti. Iar Inge-rul 1-ati inchipuit sfintul munte Thavorul inaintea ochilorsei ci I-ati cps: Vegi muntele acesta, dad. vrei sa te fadmonah aice sa te sui, da sa nu te abati nici in drepta niciin stanga, ci drept In varful muntelui sa te sui. Iar tinerulJoan veend muntele s'ail ultat ci Inapola sa Si i s'ati parutca are un cal cu sines ci-1 Linea de capastru ci all ciis catra

www.dacoromanica.ro

610 VIATA mini TMBUNATATIT CALUGAR ROMAN_ . .

Inger: WI muntele malt, cale de un cias si drum nu arebun si nu va putea calul mei' s6, se sue. Iar ingerul 1-ad,clis: Nu te teme, tragel de capastru a se sue si data nu,stil drumul vino dupe mine sa te duc ed. i all apucat in-gerul inainte si tinerul loan I-ad urmat trAgend calul si,

s'ad suit pre drumul ce este pre costa muntelui despre a-meza-cli si ajungend in varf la marginea muntelul despreamez5., ad trecut prin locul unde ad fost monastirea cea,latinesa, care atuncl era jalnica vedere rIsipita si pustiitide Turd. De acolo mergend deacurmezisul muntelui un sfertde cias si mal bine au ajuns la marginea muntelui despre-mearn6pte, unde au fost monastirea nOstrA a drept credin-closilor, care ad fost zidita de Imperatesa Elena, la 300>de ani dupe Christos, care si aceea asemene jalnica vedereera rasipitA si pustiita de Turd, de 500 de ani. *i nu nu-mal monastirile, ci si zidul cetatii, $i tOte casele locuitorilordin cetate le-ad rasipit pana la pament, si gropile cele sa-pate inadins si tencuite pentru strangerea apei de pl6e, caizvor in munte nu este, le-ail umplut de pietre si cu pa-ment. Ca fOrte s6. maniesa Turcii, find O. sapte ani s'adbatut cu cetatanii si nu putea sä-i supue. i pusesi straitinprejurul muntelui ca nimine sa nu pal O. le- dud. cevade mancare. Iar dupe sapte ani ispravind Wta cumbaniace avea stransa si neavend ce mama si nevrand s'au in-chinat. Atunci Turcil Wad suit si ad rasipit t6te si ad iz-

, gonit pre toti, puind si blestem ca nimene s6. nu Indraz-nese& sa locuiasca in munte. Acum s6. ne intOrcem de undeam %sat. Ingerul si ttnerul loan ad intrat in Biserica n6s-tr6., care era plina de pietre si pAment, ca cinci cots sitiarba si burueni marl si trei col:deel crescuse in biseridi,numal zidul altarulul A vedea ca de o palm6. din rasipi-tura. Iar zidul bisericil inprejur era rasipit pin. la fate.pamentului. *i plimbandu-se prin biserica pre tl'asupra r5.-sipituril i Wail plrut lui Joan c6. au veclut un paraut de

www.dacoromanica.ro

IRINARH ROB= 611

-apa de izvor ca de o palms de adanc, curgend prin mijiocul4isericil qi bucurat ca era insetat si plecandu-se sabea au velut apa rosie, si au Intrebat pre Inger pentru ceeste rosie apa acesta, Tar Ingerul dar to nu stil?]ar Joan T -au respuns: Nu still Domnul men. Iar Ingerul1-ati cis, ca este rosie flind-c6.1 amestecatl cu sangele lulChristos. Iar tinerul Ioan cu mare porn{ s'ati plecat sa bea,:si umpland an pumn de api bent si vrea sa maT bea-sa se sature, dar nu s'au invrednicit ca desteptat din-somn si veclut pre sine in padurice cea Fang drum,unde se culcase, si ultandu-se Inprejur n'ati veclut niclmunte, nicl Inger, nici cal, dar remas chipul munteluli cuvintele Ingerulul tiparite In mintea sa. i au talcuit ca

-sufletul Tut vorbea cu Ingerul, Tar calul era trupul lul cel-neputinclos. Insemnandu-se cu sfinta cruce si rugandu-selul Dumnecled au plecat in calea sa, si ajungend la sf. mo--nastire Nemtul s'atl rugat staritulul sa-1 primesca si sa-1 fad,4nonah. §1i primindu-1 staretul rail pus la slujbe, schimban--du-I dintru una Intru alta, cercandu-I de are rabdarl si as-cultare si smerenie pans la trel anY. Iar parintiI Jul dupefugirea fiulu! for Ioan au trimis slugl cu scrisorl in totepartile pans si la sfintul munte, rugandu-1 ca sa se IntOrca-o.casa si tocmal dupe doT anI slujnicul acel batran, care

dat halna, gasit la manastirea Nemtulul, si vecien--du-1 purtand halne negre, s'atl intors la parintii lul si le-adspus: Stapanil meT am gAsit pre Domnul Loan flul vostru,Aar acum ce o sa-i facet!, ca s'ati facut monah. Iar el s'atibucurat aflat si este sanAtos si s'all ales partea ceabuna. i au multamit lul Dumnecleil ca au bine voit saprimesca jartva din ostenelele Tor. Iar dupe 1mplinirea acelortrel anI, Staretul veclend pre fratele Joan ca cu strguintaImplineste t6te poruncile, imbracat in chipul monahi-cesc, si rat pus de ajutor al doile dupe Tipograful celmare. ostenindu-se pArintele Irinarh la tiparirea cartilor

s'ad

1-ag ois,

fails'ati

s'au

I-ad

i

Alan fail

ca fail

ran

www.dacoromanica.ro

612 VIATA man 1MBUNATATIT CALUGAR ROMAN

un an, au invetat mestesugul tipografiel desavarqit, qi ye-dend Staritul vrednicia lul rail pus Tipograf mare. §i avea.supt supunerea lug 30 de lueratort monahl si fra1l si slug!,care lucra la tipArirea cartilor cliva si nOptea. i in oileleacelea parintele Irinarh, marele tipograf ail vedut inteo.nOpte In vis, ca paretele despre rasarit a easel tatalut setts'au rasipit pang. la pament, iar trel 01.0 si acoperementulail rAmas intregl. i desteptAndu-se din somn au talcuit.visul cA taia-set in nOptea aceea ail murit. Jar diminetaadunandu-se fratil la lucru le-ail spus visul, Tar el l-au dis:Nu crede cinstite parinte, cA visurile nu slut adeverate. Iarel at dis until scriitor, ea o hartie si scrie anul si lunasi cliva si vom vedea de ne va veni vre-o Instiintare, vomcrede, Tar de nu, nu. Iar tatal lul mat inainte de mOrtecu cate-va dile, au chiemat pre fig si pre filce si le-ail im-partit avutia tut fiqte-cAruia, pre cAt sA cuvinea cu dreptul,ca sA nu se certe pre urma. §i au fAcut parte si cAluga-rulul si au is fiilor set: Fiilor, fratele vostru calugarul nuare nevoe de pravalie, ort vie, orI mOra, orI pament de sl-manat, ci are nevoe de putine parale ca sa chieltuiasca sisA, traiasca. Acum vol ascultati-me si pretuitl partea lul sio cumparati vol si aducett la mine pretul el. Si ail pretuitfir! WI partea calugarulul 200 de lire si le-ail adus la tatAllor. Jar el le-au pecetluit trite° cutie, scriind si scrisOreWit fiul sell, si chiemAnd pre slujnicul sea cel credincloshatranul, care am olis mat sus, 1 -au Oat amanetul si I-ailOs: IatA flute eU dupe cate-va dile mor si data me vettingropa indata, sa, el amanetul cu scrisOrea sA le duct fiululmet. §i ad facut sluga dupre porunca stapanulul sell. §icA,nd ail primit parintele Irinarh scrisOrea cu amanetul, aucAutat In semnarea care insemnase scriitorul 14 si au In-teles ca intr'acea nOpte cand all visat visul, au murit taalset. §i ail credut ca de la Dumnedeil all fost vedenie a-ceia. SI ail luat cele 200 de lire §i le-ail dat Staritului, c5,

www.dacoromanica.ro

111INAREE ROSET 613

nu era slobod calugarilor sit tie bans la sines, a atundera ob§tie- adeverati si tote cele de nevol sa da de la ca.marl tuturor. §i nu avea nevoe monastirea sa chieltuiascabanii calugarilor, ca atunci era bogata fOrte. §i luand Sta-ritul aurul de la parintele Irinarh, asa cu cutiuta care otrimesesa tatal sea, au pecetluit'o scriind si numele d'asu-pra §i o as pus la camara §pre pastrare. Iar parinteleIrinarh ail mai saclut la Tipografie pans s'ail implinit trelant, Si de multa cetire care citea la carp folositOre de su-flet, at.. dorit sa se duca la pustie. §i sculandu-se intr'onOpte fara de stirea Staritulul §1 a parintilor ail fugit laun munte cu padure mare, care este intre schitul Nechit siintre targul Pietril, de tret ciasurI departe si de schit si detarg. §i Mind copacl §'ail facut chilie §i locuia acolo silucra ciorapi de MIA. si II vindea la targ si 10 cumpara,celede nevoe si sa postea cinci clile in septamana mancandodata In di paine si apa la apusul sOrelul. Iar Sambata siDuminica manca bucate cu unt-de-lemn. §i all petrecut a§ain pustie 12 ant. Iar in anil acia dascalul Grigorie stiutorulde limbi, care au petrecut cu sfintia 9a in tipografie catt -vaant, indreptand cartile ce sa da in tipar §i mat talcuind §ialtele din limbile elinesca, rusesca si latinesca ( ?). Dupe fugireaparintelul la pustie, sail dus si el de la monastirea Nem-tului, §i ad ajuns la Bucure§t1,_si tocmal atunct se Intam-plase de =rise Mitropolitul Bucurestilor. §i cauta bucure§-tenil un parinte vrednic ca sal faca Mitropolit, si v6clendpre dascat ca este mat vrednic de cat alp, Vaa rugat ca saprimesca sa le fie for pastor. Iar el vedend dragostea forad primit si -suindu-se pre scaunul cel pastoresc au inceputa sa griji de oile lul Christos. §i gasind o tipografie stricata,§'ail adus minte de parintele Irinarh si all scris catra Mi-tropolitul Moldaviel rugandu-1 sa -1 trimita pre parintele Iri-narh monahul, tipograful cel intald §i pre al doilea monahulIsaia. §i primind Mitropolitul Moldaviel Costache Veniamin

www.dacoromanica.ro

614 viATA UNLIT imnubTATXTrr CALUGAR ROMAN

scrisorea MitropolituluLValahiel Chir Grigorie §i Inte legendcele scrise, all trimis trey calarep cu scris6re catra StaritulmanastireT NemtuluT poftindu-1, ca sa trimi 5. la dinsulla Iasi pre acel dol monahT tipografl Irinarh §i Isaia. §;mergend trimi§il all dat scrisOrea, pre care cetind'o Staritul

dis cAtra trimi§l: Ce sa facem fiilor, ca Tipograful acelmai iscusit in me§te§ug, parintele Irinarh, all fugit la pustiede cat numal sa ve dalI o scrisOre dinsul §i sa veducep la schitul Nechit, §i sa rugalT pre Igumenul sa vedea un om ca sa ve duca la el in pustie, §i faced totchipul ca sa-1 aducep aice §i veST lua §i pre tovara§ul luTIsaia §i IT vett duce la Mitropolitul. i s'ati dus trimi§iI cuscris6rea §i ajungend la chilia parintelul Irinarh inteo sera,la apusul sOrelui, i -all dat scrisOrea §i pana sa o citesca§'ati facut §i plan in ce chip sa scape de .din§il, a nuvo6a s6.-§1 lasa lini§tea. §i dupe ce a6 cetit'o §'atl luat cu-lionul din cap §i all ridicat mainele spre cer §i au dis, slavalul Dumnedell, de multa vreme me supara gandul ca sefug din pustia acesta, ca am urat'o §i nu §tiam unde same duc. Iata ca acum deschis Dumnedeu drum im-peratesc pre carele cu bucurie voiil merge. Iar trimi§ii au-dind cuvintele lul sail bucurat socotind ca cu adeverat vamerge cu dinsit §i sculandu-se parintele le-ad pus masa§i I-ail ospatat §i 1-all cinstit precum sa cadea §i a§-ternut sa se odihnesca, Tar el §'ail luat o haTna grOsa careputea sa-1 incaldesca §i all fugit departe de la chilie precat putea, numal sa auda glasurile for §i ascuns Inteundesi§ unde nu putea gasesca. Iar trimi§iT §adend devorba ca o jumatate de cias si vedend ca nu se maT in-tOrce in casa pusnicul, a6 dis intre din§il, nu cum-va ne -allin§alat monahul §i au fugit? i e§ind alai% all inceput astriga, parinte, parinte, Tar parintele audea da nu respundea§i vedend eT ca amagit, s'all Tutors in chilie §i s'au cul-cat intristap, §i sculandu-se dimineta ail maT strigat Inpre-

all

catra

le-ail

s'ailsal

s'aq

www.dacoromanica.ro

IRINARH ROSET 615

jurul chiliel prin padure, fara folos. §i vedend ca s'atl in-§alat au incalecat §i au plecat Si trecend pe la schit auspus Igumenului cele ce au patimit. §i intorcendu-se laStaritul .1-831 spus tote cum s'ati ascuns parintele Irinarh-Iar Staritul all cps: Acum dar ce sa facem fiilor, se. ve daftscrisOre catra Preaosfintia Sa, §i luatl pe al doilea tipograf§i 11 ducetl. §i ducandu-se la Mitropolitul Isaia monahul,1-au dat scrisOre Mel Mitropolitul Grigorie §i trimisla Bucure§t1, §i primindu-1 Preoslintitul cu dragoste,pus O. indrepteze tipografia §i au inceput Isaia a se osteni§i nu /Su-tea singur. Iar parintele Irinarh dupe ducerea tri-mi§ilor s'atl tutors la chilie si petrecend cate-va Vile, I-auVis gandul nu cum-va sa trimita Mitropolitul alte slugl §iviind faia de veste sa-1 primp. §i sa-1 duce §i nevrand, aujudecat sa fug la sfintul Munte. §i au inceput a vindedin lacrurile ci avea §i altele au daruit la prieteni §i sa-racl §i §'ati lasat haine num ii pentru drum §i cumparandun cal 'ati pus halnele pre el si au incalecat §i au plecatla sfintul Munte. §i trecend pe la Foconl au tras la casatatalul sell in care locuia atunci o sora a lul maritata §inu era barbatul el acasa, §i au Vis did sorasa: 'Minnamea, fa bine prime0i-me in gazda sa me odihnesc cate-vaVile, ca sint ostenit de cale §i me duc .1a sf. Munte. Iar ea

poftim cinstite parinte §i to odihne§t1 cat vet voi.§i au petrecut la ea 8 Vile §i nu Fad cunoscut, nicl el nu1-aq spus ca eft stilt fratele vostru. Tar dupe 8 Vile luan-duil Viva buna §i mulamindu-1 pentru primire au plecatla Sucureti cu gand sa gazduiasca la o casa in margineaorapluI §i sail lege calul §i sä iasa in targuprul acel dinmargine sa intrebe doar ar gasi tovar4 sa merga la sf.Munte pe uscat prin Rumeli. Tar DumneVed cel ce icono-mise§te &Ste spre mal bun folos, au pus gand in inima lulIsaia ca EA lass la preumblare afara din oral in partea re-saritului uncle, gazduea parintele Irinarh §i luandu-sI o slug

l'aa

1-al dis,

www.dacoromanica.ro

616 AIATA UNUI /MBUNATATIT CALUGAR ROMAN

au plecat and au ajuns in targu§orul acela, lata parin-tele Irinarh 10 cauta tovara0. i cum Pau veclut §'au radicatmalnile spre cer §i ail lis, slava lul Dumnecleti, ca In certe cautam qi pre pament te-am gasit i Inchinandu-se unulaltuea sarutandu-se cu sarutare sfinta, Isaia Mr&parintele Irinarh: Poftim cinstite parinte la cafeneaoa acestade aprope sa bem cate o cafea. apucand parintele IrinarhInainte i Isaia dupe el 7i sluga pe urma au stat Isaia pang.s'ati departat parintele Irinarh putin §i Intors catra slugai lati clis In taTna: acum ca scantea sa alergi la Mitropo-

litul sa-I spui ca pe parintele Irinarh adus Dumnecleileste la cutare cafenea sg, trimitl patru jendarn1 sä ti-1 a-dud. i -ducendu-se sluga au spus Si pang, sa bea el cafeaiata jendanil au statut la u§a §i au lis: Poftim cinstiteparinte ca au audit Mitropolitul de venirea sfintiel tale sidore§te ca sä te vacla. i auclind parintele Irinarh s'at1 In-tristat dar n'au scapat. i ducendu-se la Mitropolitulprimit cu mare dragoste §i l'ati blagoslovit §i legat cunumele lul Christos se. nu alba voe sa se duca nicl unpas de picior, pana ce va indrepta tipografia, sfatuindu-1nu ascunga talantul care I'au dat Domnul seu, ci sa-1 deala schimbatori Si sa-1 Inmultasca ca se la platy de la Chris-tos. i vegiend parintele Irinarh ca s'ati Prins In cursa, s'aUapucat de lucru dinpreuna cu Isaia tovar4u1 sea cu WO.sirguinta §i ce le-au dat Dumnedeti, dar a venit la0 tntristare mare ca In tot ora§ul nu gasea me§terl ca sale faca tipare pentru varsarea slovilor, pana ce mal peurma d'abea au gasit pre un arian, meter mai iscusit, cares'au fagaduit sa le fad.. i apucandu-se me0erul de lucrumult s'ati ostenit Si mal Vita averea cheltuit, dar aufacut tipare forte bune, precum dorea tipografil. i luandparintele Irinarh tiparile au luat §i pre meter dusla Domnitor, care era In vremea aceea §i I-au spus ca omulacesta mull ostenit §i au cheltuit, dar ne-au facut ti-

au dis

Pau §i

sa

s'au

gi

gi

Wan

tailFat

etfinta

e'an

gi Fail

www.dacoromanica.ro

IR1NARFI ROSET 617

pare fOrte bune. Iar Domnitorul s'att bucurat, si I-au platittota cheltuiala si rat fAcut si boer. i au pus parinteleIrinarh la tipografie lucratorI monahi si fratl si slugl si /-atiInv6tat mestesugul desavarsit si au 1nceput a tipari carp dindestul dupre dorinta Mitropolitulul. Insa au trecut tret antpans au indreptat Mote. Atunci au rugat pre Mitropolitul casA-1 blagoslovesca sa se dila la sf. Munte, Iar Mitropolitul11 sfatuea sa ramae langa el, sa-1 faca arhimandrit si sa -1ea o manastire afara din oras, tale de un cias, care aveavent din mosiile sale o suta de mil de lei pe an, si si fieel igumen pe viata, numal sA vie ate °data sA privescalucrul tipografiel si sa povatuiasca pe lucratorI, si sa ajutei Preosfintiel Sale, cand va fi nevoe la divanurl si jude-

cAti. Iar parintele Irinarh s'au rugat sa-1 erte si sa-1 blagos-lovesca sa se duck ca 1nvetat In pustie si numal !Atelocui In oras si manastirl. i *lend Mitropolitul ca nupOte sa-1 piece blagoslovit si 1-au dat si de cheltdialafii ducandu-se la sf. Munte au saclut doi anI, si tocmal a-tuncl in anil 1821, s'au batut Turdi cu moraitil si au span-zurat Sultanul pe Grigorie Patriarhul Tarigradula i auclindparintil In sf. Munte cA. vin Tura si acolo sa tae si saprade si sA rasipesca monastirile, 1nfricosat si ad In-ceput a fugi care unde putea. voit si parintele Irinarhsa se intOrca la patria sa Moldavia, dar putut sa tr6c5.prin Rumeli de frica Turcilor, si au trecut in Italia si auurmat dup6 sfintia sa vre-o doue sute de calugarl. i dad.au scApat In Italia s'au Imprastiat fiesti carele unde au voit,numal vre-o catl-va au remas cu sfintia sa si au mers dinItalia la Ungaria si la Viena si de acolo au trecut de cur-mezisul muntil aces cu pa.duri marl, care sint intre Moldovasi Nemtia si ajungand in patria sa Moldavia 8.11 mers lamuntele Horaita unde este un scliitisor si o bisericuta micade lemn cu hramul Sf. Nicolae, la jumatatea muntelul des-

Biserica Ortodoxi Romani. 2.

s'ad

fail

s'aui all

n'ad

www.dacoromanica.ro

618 MAYA UNLIT twouNITITa CALUGAR ROMAN

pre apus, in care locuesc catl-va pusnici. Si all rugat preigumenul sa-1. primesca sa erneze la din ii, ca era tOmna..Si primindu-1 I-au dat o chiliuta §i Watt odihnit cate-va Vile.Apol au dorit sa se duca la monastirea Nemtu lui spre In-chinarea §i. cercetarea parintilor. i mergend la Staritul saTea blagoslovenie, care acum altul era, ca cel ce II calugit-rise. murisa. $i l'ati Intrebat Staritul cine §i de unde este

unde trae§te. Iar el 1-ail spus, ca eu slut de metaniedintru acesta manastire, calugarit de reposatul starit §i menumesc Irinarh §i am fost tipograf mare in tipografia a-ceqtil monastirl trel ant, §i pe urma am fugit la pustie Siam fost i la Bucure§ti i la sf. Munte, spus totecu deamaruntul. Iar Staritul ascultand povestirea au Vis:Daca e§ti sfintia ta Irinarh Tipograful, al un amanet aid lacamarti, ca el numele sfintiel tale scris d'asupra prechivotel, i and §edel aid nu avel nevoe de cheltuiala, cati sa da de la ob§tie cele de nevoe. Iar acum dad, umbliprin strairiatate §i prin pustil nu al nevoe de cheltuiala?Iar el au cis: Cu adeverat cinstite parinte, acum am nevoe,daca mi s'ar da. Si sculandu-se Staritul s'au dus la camara§i I-at adus chivotelul cu 200 de lire §i i Pal dat. Iar elluandu-1 sa gatea sa se intOrca la chilia sa. Iar un fratecu numele Joan, care era primit In monastire de un ani imbracasa halne negre spre cercare, veVend pre parin-

tele Irinarh om inalt §i cu chip frumos §i cuvintaretIntrebat: Cinstite parinte unde locue§ti? Iar parintele I-auspus ca locue§te In muntele Horaita, la un schit pustnicesc,ca §ase ciasuri de la Monastirea Nemtului spre apus. Iarel s'aii rugat qicend: Primeqti-me §i pre mine cinstite pa-rinte i me ea cu sfintia ta, sa-ti fill ucenis qi sa me factmonah. Iar parintele Vis: Nu este bine sa to tau cumine acum fratioare, ca 'sa nu scarbim pre Staritul si preparintl sa Vica ca to -am smomit ed. Ci sa me duc eu singur

fratia ta sa mat staff vre-o 15 Vile §i dupe acelc Vile sa

ci

ci

veil

l =au

Fan

ai

www.dacoromanica.ro

IRINARH ROSET 619

fug' fara de §tirea Staritulul §i a parintilor §i apucti drumulspre apus §i vel trece pre tang Monastirea Agapia §i Mo-nastirea Varaticul §i vel ajunge la satul CracaOni §i sa rogipre Weni sail arate cararea prin padure §i tine cararea,O. vel e0 drept la, schit §i te volt' primi §i vom vietui In-preuna .qi te voiii face monah, numal sa aI rabdare 0 as-cultare §i smerenie. i all facut ucenicul precum l'au po-vatuit parintele si viind vietuea Impreuna. Iar la mijloculernil Intr'o nOpte sal facut o furtuna mare 0 au suflatvantul acoperemantul de pre chilia for Inteo grOpa despreresarit §i au remas chilia numal cu podul. Iar el n'au exitdin chilie de frica sa nu'I sufle §i pre el. §i tncetand fur-tuna dimineta au e0t §i sa plimba prin prejurul chiliel. iair clis parintele catra ucenic: Fr ate Inane, frumos loc esteaicea §i lin4tit, bine este sa petrecem WA viata nOstra. farucenicul au cps: Cu adeverat cinstite parinte bun loc, darmarl furtunl sa fac aid, vecll cum ne-au surpat acoperemin-tul chiliel. Iar parintele Iati clis: Da daca ne vom pogorain vale la p6lele muntelul, unde nu are putere furtuna §isa facem o biserica §i monastire n'ar fi mai bine ? Iar uce-nicul au clis: Ba fOrte bine, da uncle al banl sa facl. farparintele Iair clis: Ia vino dupe mine, i intrand amandoiIn chilie, -au mers la vatra unde ardea focul la gura sobel.0 luand vatrarul air dat focul la o parte si at maturat ce-nusa 0 au scos caramiclile pre care ardea focul 0 ail scosSi Carina din gropuOra care el singur o ail sapat de treIpalme de adanca 0 air ascuns cele doue Bute de lire, carele-au primit de la staritul din Monastirea Nemtului. MalInainte de a veni ucenicul seti Joan, §i scotend ulcicuta curiffle le-au aratat uceniculul 0 lei clis: fats ca ne-au trimisDumnecleu bani ca O. facem monastire. "i aceea cu trite,lepciune o au facut de air ascuns aurul la a§s loc ca nicide ravenela pamentuluI sa se ruginesca, Ma de ferbinjalafoculuI sa se topesca, nici talhariI sal gasesca. i dad.

www.dacoromanica.ro

620 VIATA UNUI IMBUNATATIT CALUGAR ROMAN

velut ucenicul, lar le-ail pus In fundul gropil si autras farina la loc si all lipit caramilile bine, cu var si audat focul la loc. $i trecend cate-va Mile is uceniculul:Frate loane, gateste-te sa mergem la Iasi la Mitropolitul sacerem blagoslovenie ca sä ne apucam de biserica, intal sao facem si pe urma vom face monastirea. $i gatindu-sedoua iii au plecat pe jos, ca era luna lul Fevruarie si In-cepusa a sa topi zapada si nu putea sa se duca nicl cucarula, nici cu sanie. $i ajungend la Iasi cu mare ostenelaau mers la Mitropolitul si tall primit cu dragoste, ca it stiade copilandruy lar mat vartos de and era tipograf in Mo-nastirea Nemtului. $i l'ati Intrebat pe unde al mat umblatcuviOse Irinarhe si unde petreci acum? lar parintelespus tote cu de amaruntul cele ce am cis mat sus, si cumca acum locueste la muntele Horaita. $i s'ail mirat Mitro-politul de viata si barbgia lui, si au gandit sal hirotoni-sesca Arhimandrit si sal tie pe langa el, ea avea nevoe deasa om, fiind-ca era Inca si din neamul Rosetestilor cucare se rudea si Mitropolitul. Dar nu spus ca stia ca nuva vrea sa primesca, si au socotit ca cu mestesug sal doban-&sea. $i a doua chi era Dumineca OAR Mitropolitulsa savarsasca Sfinta Liturghie, si Dumineca de diminetamergend la biserica s'ati adunat si norod mult, si parinteleIrinarh au statut intr'o strand la mijlocul bisericil. $i Im-bracandu-se Mitropolitul au inceput Sfinta Liturghie si c'andau ajuns la vremea care sä face hirotonia, all cis Mitropo-litul la dot diaconi, duceti-ve si aducelI pre monahul ace!Inalt, care lade in strand in mijlocui bisericil. $i ducen-du-se diaconil I-ati Poftim cinstite parinte, ca to chiming.Mitropolitul. lar el all cis: Ce vrea Preofintitul de la mine,om musafir fiind eu. lar Mitropolitul all strigat din usa al-tarulul, trageti-1 incOce. $i auclind parintele glasul au mersIn altar si Vag hirotonisit diacon, si a doua 4i era un praz-nic si Tar au slujit %cut iereti (preot) si Arhimandrit.

le-au

ail

I-au

si s'ad.

ois:

si

a.

I-ad

rad

www.dacoromanica.ro

IRINARII ROSET 621

Si dupe Sfintaliturghie rail poftit la masa, vi vaclend la masaau clis Mitropolitul catra parintele: Cuviosa Irinarhe, vtilpentru ce to -am hirotonisit, pentru ca sä petreci pe langamine vi sa-mi ajuti la batranetile mele vi 0.41 dail o ma-nastire afara din orav, tale de un cias-, care are venit dinmoviile el, o suta de mil de lei pe an vi sa fit cuviovia toIgumen pe viata, numal sa vii la Divan sa ne ajutl la ju-cleatl vi la alte neva Iar parintele Irinarh s'ail rugat cumare smerenie clic'end: MO rog larta-me Preosfintite Sta-pane, ca m'am invetat la pustie vi nu mal pot locui in po-litil vi in monaltirl, vi acum pentru acesta inadins am venitca se rog bunatatea Preaosfintiel Tale sa -ml dal voe O. facbiserica vi monastire acolo in pustie, unde locuesc la mun-tele Horaita. Iar Mitropolitul s'au intristat ca Fat scapat,dar pentru multa dragoste care avea catra dansul 1-ati datblagoslovenie cu scrisOre vi pecete. Si au scris vi catraDomnitor, care era in vremea aceea vi vietuia tot acolo inoravul Iavl, poftindu-1 ca sa-1 dea vi Maria Sa voe vi puterede a face monastire. Si Fail trimis pre el cu scris6re, TarDomnitorul Vail primit cu cinste vi vorbind cu el s'ati mi-nunat de chipul lul cel frumos. Si s'ati folosit de viata vicuvintele lui cele duhovnicevtl Si de ravna ce are sä facmonastire. Si 1-ati dat hrisov Domnesc scris cu slove deaur, ca sa alba tOta voea sa faca monastire vi biserica. Siintorcendu-se la Mitropolitul 1-ail dat vre-o vase cars !near-cate cu fel de fel de mancarl Si de beuturl ca sa hranescapre lucratorl. Si intorcendu-se la muntele Horaita, au des-carcat carale la protoiereul din satul Cracoani, ca era bogatvi avea hambare vi beciurl, pentru a in pustie nu aveaunde sa le pue, vi nici era drum de card prin padure, camal era done ciasuri pana in pustie, unde ad facut Monastirea, vi de acolo mal era jumatate de cias pana la schitin deal, unde locuia la jumatatea muntelui. Si ducendu-sela schit s'ail odihnit cate-va cjile pana ati lasat sac de branza.

www.dacoromanica.ro

-622 VIATA UNUI IMBUNATITIT CALUGAR ROMAN

lar adoua Ali lunI au dis uceniculul, frate Inane la epetra-hilul si felonul si o carte si cadelnita cu Ulnae si scapi-ratOre si o sacurice si vre-o call -va posmagi tntr'o traista,-si sa mergem sa cautam loc pentru biserica. Si ail Inceputa umbla prin padure suind delus6re si coborand vitlisOre-si unde gasea un locusor drept asazatura si socotea ca arfi destul pentru manastire. Vine la un copaciu care era malmare In mijlocul asazaturil. Si cants un paraclis si alterugaclunI care socotea, rugand pre Dumneleti si pre prea-curata Ma Ica Lul ra sa,-I descopere unde voeste el ca sase fad. monastirea, si dupe ce savirsa rugacIunea tamaia-cu cadelnita copaciul Inprejur In chipul crucil, lila sacureasi clopli c6ja de pre copaci facend chipul crucil, Si asa ailfacut In patru cinci locurl, umbland tOtil qiva prin padure-si ne mancand nimic si era si zapada ca de o palms. Iarcand apune sOrele ail sosit la un delusor si ail is Sta-retul catra ucenic: Frate Inane, fa, un foc bun si ada apasa muem posmag si a mancam si sa dormim aice nOpteaacesta, si pana ati mancat ati si inoptat si ucenicul fiindostenit au adormit, lar Staritul au privigheat pana la mie-zul noptil rugandu-se WI Dumnecled ca sa-I descopere ceeace dorea. Si stand el In piclOre cu fata spre resarit, denaprasna ati veclut ca s'ati pogorat din cer o lumina ca o-vapae de foc In chip de stalp, preste un brad, care era malmare in mijlocul loculul, unde maI pre urma ad facut mo-nastire si vegend Staritul minunea s'ail temut nu cum-vasa fie nalucire de la dracl, si I-ail clis gandul sa desteptepre ucenic ca sa privesca si el si de va vedea si uceniculprecum vedea sfintia sa, sa, cunOsca ca-I Dumnecleesca des-coperirea, si nu nalucire dracesca. Si desteptandu-se uce-nicul l-ati dis Staritul: Frate Mane, is ulla-te spre resarit,si ullandu-se Fail Intrebat, ce vecli, Tar el l-au clis, vecl unstalp de foc pogorat din cer preste bradul' acel mare, careeste mai la vale. Iar Staritul l-ail dis, ea degraba felonul

www.dacoromanica.ro

IRINARH ROSET 623

si epetrahilul cu cartea si cadelnita cu_ foc si tamfte si sl-curea si sA mergem acolo, si era depArtare ca cincl minutesi mergend putin rtdicat lumina de la radacina copa-clulul mal sus si maI mergend putin ridicat si maI sus

ajungend la rAdAcina copaclulul au vedut lumina pevirful copaciului si de la virf pans la mt., Si imbracAndepetrahilul si felonul au cAntat paraclisul si alte rugaclunlde multAmire, care l'ati luminat Dumnedeil, fAcend trucepe copaclu. Si s'ati tutors iarasi la foc si s'ad culcat sAse odihnescA putin, si dug. s'ati fAcut diva dus slvada locul cel arAtat de Dumnedett. Si l'ati vet ut lung silarg, fOrte bun de monastire si pArail de apa de izvor, careizvora din munte, ca jumatate de cias mai la deal si treceape 15.ng6. Monastire. Si s'au bucurat si au multamit lui Dum-nedeti pentru descoperire si buna vointa WI. Si s'ail dusla un sat Intru care se afla mesterl iscusitI si s'at tocmitcrt el si adus si au scos banil de supt vatra focululsi s'ati apucat de zidirea bisericil. Si au taiat bradul careas fost imbracat cu lumina cea cerescA si au facut in locullui Sfinta Mash. Iar crestinil cari erati prin satele cele malapropiate de Monastire, ca doue si trel ciasuri, auclind capArintele Irinarh face biserica, carl era mai rAvnitorI siputernici la lucru venea si lucra WA de plata, iar carI nuputea lucra daruea vacs si boI si °I in loc de lucru. Iar maIvArtos mueri adunat p-ana la done sute si era unelepreotese si au rugat pre Staretul sA le blagoslovescA salucreze §i ele la casa lui Dumnedeii si le-ail. pus Staritulsa. sape temelia bisericil. au pus preste piece mueri ateo preotesa maI mare sA le povatulasca, si au poruncit pa-rintele calfet sa tae din oile si boil care le-ail &rail Dum-nedeu, si barbatil tg.ea si muerile bucatarea si hranea pre-lucratorl, si asa cu ajutorul lui Dumnedeu s'ati zidit bise-rica si monastirea. Si ail inceput a rAvni si a veni la Mo-nastirea cea de noil ziditA Hind -ca era in pustie si

s'au

si

s'au

s'au

linistitk

sail

$i

www.dacoromanica.ro

624 viATA UNUI IMBUNATATIT CALUGAR ROMAN

alt1 monahl de pe la alte monastirl, si altil din lume, precart 11 trimitea Dumnecled sa se faca monahl. §i ii primiStaritul cu bucurie si dupe cercarea si ispitirea cea cuviin-dos& 11 facea monahl. i s'ad inmultit pans la 70, si eradinteansil preutl 12, si diaconi patru, si patru cantaretl derunte. Atuncl m'am dus si eu cel mal de pre urma de cat

top, si m'am rugat sa me primesca si primindu-meluat ucenic Tanga sfintia sa, si dupe putina vremelugArit tot acolo in Monastirea sa Horaita. atunci eraparintele de 66 de ani al vietil sale, si bolnavit lastomah si patimea de umflarea picidrilor si de racelA.1-ati dis gandul sa se duca la Ierusalim sa, se Inchine si sa.petreca ramasita vietil In Palestina, al locul mal calduros.

i sa inplinea atunci 25 de ani de and ail lacut mankstireasi sa, Insarcinasa cu Igumenia. §i au scris la Mitropolituljalba jeluindu-se a ail inbatranit si bolnavit si numalVote sa Intampine turburArile Igumeniei, si l'au rugat casa fact igumen pre ucenicul sett cel IntaI Ermoghen, pentrua el vrea sa, se linistesca in chilia sa. §i au trimis preucenic cu scrisdre si 1-au tnplinit Mitropolitul cererea, Insacu parere de red ca vedea pre ucenic ca. Inca era liner.Dupe aceea trecend un an mead intrebat Staritul: Fiule, vetmerge cu mine la Ierusalim? Iar. di 1-am cps, void mergecinstite parinte si IV void sluji din tOta puterea mea. §i asane-am gatit si au poruncit parintele la un vezeteil sa puecel trei cal albl la caruta acea bunk care atunci de curA,ndi-le daruise un negustor bogat, din Targul Pletril. §i ne-amsuit in curuta amandoi si cu vezeteul si ne-am dus la Iasila Mitropolitul ca sa cerem voe si blagoslovenie pentru Ie-rusalim. Iar Mitropolitul and ail audit intristat si nuvrea lasa. Iar parintele cu mare smerenie s'ad rugatjaluindu-se ca pAtimeste de racela si vrea sa se dud. laPalestina pentru a este locul mal calduros. §i de abea s'admilostivit dat voe si cetindu-ne rugacluni de erta-

m'adm'ad ca-

s'adSi

s'ad

s'adsal

si ne-au

Si

www.dacoromanica.ro

IRINA RH ROSRT 626

dune §i de drum ne-au blagoslovit. i am plecat vi trecendpe la Foc§ani ne-am scos pavapOrte Si am mers la Braila§i acolo am vindut caruta cu call in trei mil de lei, ca nuavem all banl de cheltuYala, ca din monastirea sa ail ple-cat numal cu un sfant in buzunar, n'au voit sa ea nimic,ca era monastirea saraca, nu avea nici o movie cat de mica,§i traea parintii de sinev fievte-cari din averea sa §i dinlucrul malnilor; numal o mOra. era care o ail facut Darin-tele cu doue pietre d'asupra until izvor §1 fiind-ca, era izvorde desuptul el nu ingheta apa, lama vi macina ne'ncetatSi vinea 6menil de pretutindine ca sa macine 0 cavtiga pet6t5. larna 20 de chile de grab vi mal bine vi acela it im-partea parintele, parintilor. i mal trimetea vi boeril milos-tenii, cars cel mai mull era fii de duhovnicie al parinteluI,vi o impartea §i pre aceea la parinp, acesta era mangaereaIor. i ava noi din Braila ne-am suit in corabie §i ne-amdus la Ierusalim, vi am petrecut dot and in Ierusalim. Dupeacel dol ant am dorit sa ne ducem la Galilea sa ne inchi-nam Sfintelor locurl, care sint acolo ; Nazaretul, Satul Nain,Muntele Thavorul, Canagalilei, locul uncle all blagoslovitDomnul cele cind p0.inl in pustia, marea Tiveriadel, vi SatulSafurie unde sail nascut Maica Domnului. Aceste tote sintaprOpe unile de allele, numal ca done ciasurl departare. ine am 'tocmit un om cu trel magarl §i am plecat din Ie-rusalim spre meza-nOpte, vi in doue dile am ajuns la ce-tatea Samaria, unde este putul lul Iacov, afara din cetateca un clas vi ne-am inchinat §i am beut apa §i am Intratin cetate vi am dormit n6ptea aceea, a treaia di am mersdoue ciasurl §i am ajuns la Savastia, unde este temnita incare au talat Trod capul MergetoriuluI inainte §i ne-am in-chinat. De acolo am mers inainte la un sat §i am dormito n6pte. A patra di am mers patru ciasurl vi mal era donepana la Nazaret §i ne-am ultat din drum spre resarit §iam velut Muntele Thavorul de done clasurl departe din

www.dacoromanica.ro

`626 VIATA uNui IMBUNATATIT CALUGAR ROMAN

drum, si cum Fad vklut parintele au ciis catra mine: kW.-fiule muntele care mi aratat Ingerul Domnulut in vissi int-au qis ca sa me sal in varful lul, data voiu sä me facmonah. Ca ett de atunci pana acum cate locuri am urn-'Mat si ca i muntl am vedut tot m'am uttat ca sa ved de-samana vre unul si n'am .aflat, tar acesta este cu adeveratcare l'am vedut. i aiungend In Nazaret am tocmit o casa-cu chirie si au dis parintele: Se sedem un an, $i dupe un'an au clis, Inca sa mat sedem si am sedut pana !mpli-nit cinci ant si am invetat limba arapesca cat putem savorbim orl ce voem. Atunci au dis parintele: Fiule, datesi tocmeste un om cu dot magart si lega calabalacul salincarcam sa ne ducem in Muntele Thavorulut, unde ml-adporuncit Domnul prin ingeral sea sa me sal, sa sedem a-colo in pustie. Iar eu stiind ca In munte nimine nu locu--este, numai flare salbatice si talharil sa ascunde In Odin!-si prin pesteri une -ori iiva si alte on nOptea, 1-am dis:cinstite parinte, unde ducem not calabalacul in manile tal-harilor sa'l ea si sa ne lasa golf. Iar el ail dis: Fiule, acestcalabalac e4 l'am daruit Muntelul Thavorulut si daca vavoi Christos sa.'1 pazasca, el pOte, tar de'l va lasa latalharil, el ne va da altul in loc, bogat. i audind euacest cuvint am tacut si am Incarcat calabalacul ci ne-amdus In Munte, si it ascundem prin pestirt si pre sub pietre,unde socoteam loc ascuns, In fiste-care loc cate putin, cadaca vor gasi intr'un loc $i le vor lua, sa nu gasesca incele-l-alte locuri, sa ne mat raina.e si noua, ca sa avem cuce sa ne imbracam sa ne invalim, i diva le ascundem,Tar nOptea scotem ce avem nevoe de invalit si dimineta tarle ascundeam, ca In pestera card cedeam lineam numalpiste rule carpite, ca daca vor antra talharil sa vada canu avem ceva bun. i am *Jut un an in pestera, Tar aldoilea an am tocmit un zidar din Nazaret cu trel lucratorli l-am pus de ne-au dres o coliba dintre acele trel, care

§i

s'att

sa'lcal

§i

fall

www.dacoromanica.ro

1RINARH ROSET 627

skit zidite langa bisericA, numal de trel coil nu sa lipescde zidul bisericil, ca cel ce aii fost zidit biserica au facutvi trel colibe langa dansa dupe cuvintul tut Petra, care audis catri Domnul, sa facem trel colibe. §i era vi acele rA-sipite nu de tot, numal pe jumatate vi dupe ce am drespre cea din mijloc ne-am mutat intransa din pevtera. §ial treilea an am dres pre a doua coliba, vi al patrulea prea trela. Dupe aceea am curatM trel sterni scotand pietrile

Carina de care era pline vi am facut uluct ca A, vie apade pre camp in sterni ca.nd va ploa, apoi ne-am apucatde curatat biserica, scotend earl din biserica pietrile i pamentul de care era plina 1e-am pus fievte-care deosebl.Dupe aceea am tocmit patru chirigil cu vase mAgart marlvi tart din Nazaret I-am adus in munte i umblam eueel ce scriii aceste cu danvit pre la zidurile cele rasipite

unde gaseam pietre bune cloplite gata le incarcam pemagarl vi le duceam la biserica nOstra, pans am tmplinit5000 de pietre. Dupe aceea am tocmit varart i ni-au facuttrel varnita de var, i apa sa, stransese in sterine. §i acestece am scris le-am lucrat in 16 ant, cart I-am petrecut in-preuna cu Staritul in insuvt muntele Thavorul, afara de celcinci ant, cart i -am petrecut In Nazaret, pentru ca lucramcam pe furiv, putine dile __Iucram vi putine tncetam ca sanu intelega Turd' ca voim sa facem biserica. §i cheltulalaacestor pomenite lucrart era din milostenia ce ne da hris-tianil cart locuesc in satele eparhiilor a Nazaretulul vi a Pto-lemaidet Ca avea pre Staritul la mare evlavie, pentru cavadea la pustie. §i 11 daduse Dumnedeti dar ca, data citeala vre-nn bolnav sa facea sanatos, vi cel ce nu navtea copilvines la sfintia sa cu credinta i sa ruga sa le citesca ru-gaclunt vi set blagoslovesca i O. se rOge lul Dumne4eupentru danvit ca sa le dea rod pantecelul. i le citea i i1

blagoslovea vi le dicea: Dupe credinta vOstra fiilor sa yedea Domnul cererea. §i incepea a face copil, dintre cart

§i

Si

§i §i

ysi

www.dacoromanica.ro

628 VIATA LIMA IMBUNATATIT CALUGAR ROMAN

este si Arhitectonul losif, care era Insurat de opt and sitineri fiind Inca nu facea copil si audind si vedend prealtil ca cu tugaclunile parinteiui all castigat ace! dar, ailvenit Inpreuna cu sotia sa la pArintele cu credinta nein--cloak si Tau rugat ca sa se r6ge lul Dumnedeti pentrudansil, si s'au rugat si le-aii cetit si 1-ati blagoslovit. Si nus'ati Implinit Inca anus si au nascut un copil parte barba--tesca si l'au adus la parintele si s'ati rugat ca sal pri-mesa sfintia sa din scaldatOrea Sf. Botez, ca sä traiascasa, nu mOra degraba. Si acesta a lul Dumneclen iconomieail fost ca sa se faca, calfa cumatru si ascultator parintelul,ca, cand l'a chiema la zidirea bisericil sa fie gata. Si asadupre cum am dis pentru evlavia crestinilor catra parintele,11 ruga preutii si batraniI satelor ca sa me trimita pre mineucenicul WI la vremea ariilor. Si ma duceam si umblapreutul cu mine pre la aril si strangeam grail cat ne daDumnedeil prin maInile lor, si it duceam In Nazaret la ocasa din crestinl. Asa si la satele carl avea lived' de mas-linl, and se cocea si le strangea me duceam si ne damasline si unt-de-lemn si orl-ce le da mana. Si le duceamla Nazaret si de acolo duceam cate putin la munte si tat-lam si nol si hraneam si pre musafirl si pre lucratorl sile dam si plata. Si asa vedend parintele ea am gatit celespre zidirea bisericil din parte, cat am putut. Si Inteleganddin darul Sfintulul Duh, care locuea intru el ca i sa apropiesfarsitul vietil, sa grabea cu t6ta punerea ca sa Incepa lazidirea Bisericil. Si avem atuncl cincl lucratorl carl lucrati-orl ce le porunceam. Si ail is parintele catrk mine: Fiule,Temal aice cu lucratoril si II povatueste, ca eu me duc lalerusalim sa rog pre Patriarhul sa ne dea blagoslovenie sane apucam de zidirea bisericil. Si ducandu-se ail cerut voesi nu I-au dat, ci I-au dis di nu'I\ nevoe acum O. ne apucamde zidire In Thavor cal pustiti, nu, sint nicl calugarI, niclcrestinl locuitorl. Ell am altele de pus la tale, carI sint de

www.dacoromanica.ro

IRINARH ROSRT 629

mare nevoe aice In oras, scOla si spitalul si tipografia siturnul Sfintulul Mormint, este crapat si curge plOe pre Sf.Mormint, si de cart sa me apuc mal tntal. §i s'ati tutorsb5.tranul scarbit spus cele ce Patriarhul.Dupe aceea trecend cate-va Mile dus Patriarhul la Bi-zantia pentru pricina mosiilor, car! atuncl la 1859 le-auluat Domnul Cuza. §i auclind noI c6. dus Patriarhul laBizantia, mi-au is parintele: §641 fiule cu lucratorilpovb.tuWe, ca eti me duc la Ptolemaida si la Caifa sa rogpre negutitorI ca sa-mI dea un ajutor de banl pentru zidi-rea bisericil, ca voiu sa me apuc si far/ de voea Pafriar-hulut Aceste doue politie Sint la malul Mara, clece ciasurideparte de la Thavor, si slut negutitorI bogat! si Arapl siGrecl si top ti §tiea si 11 eviavisa, precum am dis mat sus.§i In Ptolemaida poftit un negutitor arap, cel mal bogatde cat tot!, la casa sa si sera au poftit si pre totl neguti-toril la casa sa facut cinste, Fratilor,lata ca toil stip pre acest cuvios parinte Bade la pustiepentru Domnul In Muntele Thavorului de 16 ant, si eucreel ca Christos trimis si la Thavor si la noI caajutam cu ban] sä zidesca biserica lui si monastitele celerasipite de 518 an!, si lata eu dau cinci lire, dap si dum-neavOstra .cat ye va lumina Christos. §i all strans 5000 detel si tocmit un chirigia cu un cal si fail trimis laCaifa cu scrisorl catra negutitoril de acolo strans side acolo 4000 de lel. Si all venit parintele la Nazaret laArhitectonul Iosif, cumatrul sell, si I-au dis: Acum fiule ammare navoe de ajutorul Dumitale, ca sa ne apucam de zi-direa Bisericil. Iar el all Dator t l slut cinstite parinteca sa-t1 slujesc or! ce Iml veI porunci. Si indata all ince-put a tocmi lucratorl si mesteri marl si mid 50 cu nu-merul luat la munte. §i ne-am pus nadejdea laDumnecleu si am Inceput a zidi Biserica. §i aveam pre unmonah Moldoven si un liner si femel din Nazaret batra.ne

I-au

sailsi Ii

si le-ati si le-au

fail

I-ausi 1-ati

qis:

dissail

l'ati

sal

i-ail

www.dacoromanica.ro

630 VIATA UNUI IMBUNATATIT CALUGAR ROMAN

tocmitl cu luna, femeile facea bucate si framanta paine simonahul o cocea. Si aveam o %pi si un magar cumparate§i au 1ncalecat parintele pre %pa si at luat pre sluga cumagarul si s'au dus la Nazaret si au gazduit la un crestin,care 11 iubea si au trimis grau la mOra macinat siau dat bans in mana gazdil sale si l'au trimis in ta,rg cusluga sa cumpere cele de trebuinta pentru mancarea si 'Al-tura lucritorilor si ati incarcat magarul si Pad trimis cusluga, lar el ail remas a mai iconomisasca allele. Iar premine m'a.0 lasat In munte iconom preste tote si ca sa scriAdilele lucratorilor, care cate lucreza §i cats plata i sa facesa-i dam. Si asa cand aveam nevoe de ceva trimeteam preslug cu magarul si ne aducea cele de trebuinte. Si trecend20 de ciile bolnavit parintele si 11 auta gazda si preparintele la bola lul si iconomisea si cele trebuinciOsa laThavor si ne trimitea. Si au mai trecut Inca 20 de Mite Sis'ad inaltat zidirea bisericil pang. la jumetate. Dar s'au is-pravit si pietrile cele bune, cars le adunasem. Si s'au bol-navit si mesteril si din lucratori 16, si dus to'l la ca-sele sale, ca au fost o b61a rea in anul acela pretutindenesi ne-am lasat de zidire ca sa ispravea si banii, cart fistransesa parintele, putini ramasesa. Si m'am bolnavit si eusi m'am dus la Nazaret la doftor luat sange si

dat curatenie, si cu mila lul Dumnedet In 30 dechile m'am facut sanatos. Iar parintele au za.cut doue luniIn Nazaret, si cunoscend cu Duhul ca are sa se mute dinviata acesta, dupre cum am jis mai sus, au rugat pre cres-tini ca duel in munte ca. dorea ca sa mOra. In munte,dupre porunca Domnulul, care poruncit prin finger. Sii-at adus crestinii un cal bland si au randuit pre patrutined ca sa'l pue pe cal si sprijinesca si unul sa Una.calul de capastru si asa fail adus la munte. Si II slujeam

cu sluga care 11 aveam tocmit. Si In acele doiTurd, mai maril satului, call este cilia" langa pOlele mun-

$i l'ad

s'ad

s'ad

Si mi-admi-ad

sa'li -all

chicleea ai

www.dacoromanica.ro

IRINARH ROM 631

telut, all scris la pap cel mat mare preste toil pacil, carelocuea in cetatea Viritul i stapanea Palestina Finichiaci Siria ci spus minctuni multe, a un popa rus zidectebiserica in muntele Thavorul ci monastire ci tot zidul ce-%pi Imprejur are gAnd sal zidesca sa pue tunurl i slo Inchine Rusulul. Iar paca cAnd all cetit scrisOrea s'allinfricocat, indata all trimis pre un bimbacA cu tint' os-tacT trecend pe la Ptolemaida, all trimis ci paca care eraacolo case turd ci mergend in Nazaret all mat ci de acolocase ci all mat venit ci de prin sate patru cad s'ati facut22 de calareti turd, cart s'ail suit In munte. §i avea Orin-tele 50 de lile de cand sa suisa din Nazaret bolnay.

intrebat turcit: BatrAnule, ce este acesta zidire carefact? Iar pArintele respuns: Bisericl este. Iar elIntrebat: AI firman Imperatesc ? PArintele all dis, ba nu am.El all cis: Apol cum indraznectl de zidectl In stapanireaSultanulul Para de firman imperatesc. Parintele au cps: Ellstill ca Sultanul all dat voe crectinilor celor de supt sta-panirea lul ca data sA va afla vre-o biserica veche rasi-pita ci vor vrea crectinit sA o zidescA, sa alba voede firman. Iar dacA vor vrea sa faca biserica noun unden'all fost nici odatA, pentru aceea BA cerl firman. Iar el alldis: Not nu am audit acest cuvint pana acum, pre not

trimis paca si te Intrebam data at firman sa tesA.m s. zidecti, tar de nu at sa te oprim. Iar parintele anclis: Eft am zidit acesta putinl zidire care o vedetI pentrucA. nu 'Wail oprit nimine panA acum, tar acum data esteporunca stapaniril me las de zidire, pans. void aduce firmande la Imperatul. aca n'all mat dis nimic, de cat nu vreas. se dud. unit, cart era din satele cele ma' de aprOpe, saducea ate o di doue ci tar vinea aducea orz pentru catci ale ceva de mIncare, tar de la not mancat mattag. cumpania ce avem strAnsg. SA plimba in tette clilelepe munte mesura In lung ci in larg. cadut 20

ci

I-au

Sil'au

l'au

ci Tara

IA-

Si

ne-au

Si all

pi

pi

pi

le-at

ne-all

pi

pi'l

www.dacoromanica.ro

632 VIATA UNIII IMBUNATATIT CALUGAR ROMAN IRINARH ROSET

de ctile ca sa ne tngreueze si le dam baqi, lar nol nuaveam ca sa, le mai dam §i lor. i vedend el ca nu'l niclun c4tig ati Incalecat Si s'au dus. Dupe aceea all mai traitparintele 20 de Bile §i all murit In 26 de Mile Decembrieanul 1859. i cand ait audit creOinii din Nazaret §i Cana-galileil §i alte sate a au murit Staritul alerga cu mareevlavie barbatl qi mueri pans la 60, ca A. sarute m6§telelul kii sa ea blagoslovenie. Iar eil am poftit pre ArhiereulNazaretulul §i ail venit cu dol preutl §i eram diacon §ine-am imbracat §i l'am prohodit §i il facusem racla descanduri §i cand Fait pus mqteril in racla, nu §tiu din gre-pia orl inadins, ail lasat o pOla a rasii lul de spanzuraafara pre supt capacul radii care l'ati pironit, §i cand vreasal pue in monatnt au inceput a alerga creOinii §i rupeadin p6la aceea c'ate un petecel fiiqte-care, cat putea de bla-goslovenie. i l'am ingropat In biserica Tanga parete des-pre ameza-zi.

(Va urma).

"tilDN::>6.'

C. E.

www.dacoromanica.ro

UNITATEA BISERICEI.

Unitatea bisericel, ca i puterea de a face minuni, d'acunO§te §i patrunde misterele divine, ca §i revelatiunea §iprofetia, a fost de la inceput caracteristica fundamentall abisericel celei adeverate a lui Iisus Christos. Prin acestea eatot-d'auna s'a afirmat ca biserica Dumnecleulul celuI via,§i s'a deosebit de tote adunarile ereticilor §i necredinclo-§ilor, carl se deosebeaa de ea, prin lipsa unitatei de cre-dinta si a darurilor Dumnegee§ti, mal sus amintite, carllucre' prin apostoll §i urm6torii lor.

TOte aceste semne ale bisericei celei adev6rate a Man-tuitorulul nostru Iisus Christos, sunt descrise in scrierileNoulul Testament Si in traditiunea bisericesca, coprinsa inscrierile Sfintilor Parint1 aI primelor secole. Dar cum da-rurile de mal sus erati menite pentru infiintarea §i consolida-xea bisericel, la inceputul el, de aceea sunt caracteristh, spe-cials mal numal a bisericel apostolice, in care ail fost, cad cutimpul se raresc §i chiar dispar, unitatea este §i remane d'apururea considerata ca caracteristica particular, a bisericel

Biserica Ortodox& Romana. 3.

www.dacoromanica.ro

634 UNITATEA BISERICEI

celel adeverate. Crestinil de pretutindeni considers de bi-serica adeverata a hit Christos, numal pe aceea in care semarturisi a una si aceeasl credinta. De aceea si simbolul cre-dintei, alcatuit pe basa invetaturel Domnulul si a apostolilor,cere ca crestinul sä credo, si sa marturisesca, ca Bisericacea adeverata este una, sfinta, catolica, adica de pre -tutindenl sail universals, si apostolica 1); cad dupe cuvintulapostolulul nu este de cat un Domn, o credinp, unbotez qi un Dumnecieu, Tata, al tuturor 2). Ded darpentru pastrarea unitatei, dupe cuvintele acestea, credin-ciosil de pretutindeni, carl compunead biserica cea adeve-rata a lui Christos trebulati sa albs aceeasl credintil, aceeaslinvetatura si aceleas1 taine, adica acelas cult. Cu alte cu-vinte Unitatea trebuia sa se manifeste intru tOte. Viata forcrestinesca, cu credinta si faptele, trebuia sa fie aceeasl,conducendu-se cu top dupe aceeasl norma, orl unde se vorfi aflat el; cad din acestea se constata, ca el sunt fil simembri al aceleest biserid, una, el/12M, , catolica, §i a,postolica, caracteristica si semnele *lute ale unitatel bise-ricel, ca biserica adeverata a Mantuitorulul.

Istoria apostolica si in special Faptele Apostolilor, carldescriti cele privitOre la biserica lui lisus Christos de lainsasi inceputul si intemeerea el, nu ne del multe lamu-riri si detalil asupra modului cum era organisata la inceputacesta biserica, si acesta, pentru cs scopul autorulul acestelscrierl nu era acesta. El nu se interesa a descri Jul Teofilbiserica, moravurile si organisarea ce o avea ea in acestetimpurl, cad tOte acestea erail sub ochil set El vola sa-1faca cunoscut cele deja intamplate. Cu tOte acestea dincomparatiunea chlar a putinelor date,ce autorul FaptelorDe ofera,cu diferite locurl din cele-l-alte scrierl a le Noului

1) Simb. Cred. art. 9.2) Efes. cap. 4 v. 5.

www.dacoromanica.ro

UNITATEA BISERICEI 635

Testament, In special din Epistole, cumistem, ca unitatea inbiserica apostolica era caracteristica fundamentals a bise-ricei crestine si ca acesta unitate se manifesta prin unita-tea de credince., de cult, discipline', vials §i mora-vuri ale crestinilor, cart ere"' si trebuia a fi aceleasl pretu-tindeni.

Crestinismul luand nastere si Incependu-se in Ierusalim,Biserica acestei cetatl este considerate ca Biserica mums sitip al bisericei celel adeverate a lul Iisus Christos. Ea stasub directa supraveghere a apostolilor si in special apostolilPetru, lacob si loan, sunt considerati ca cele trel columne,cari o sustineati, sprijineati si conduce* povatuind intrutrite pe credinciosl. Dupe exemplul acesteI bisericl, apostolilDomnulul intemeeaza si organiseza pretutindenl bisericl cres-tine si on unde Ore -cart credinclosi se abat de la invetaturaapostolica, predicate for si pe cart trebulati a o conserva, caun deposit stump si sacru 1), el sunt eliminatl din sinul bi-sericei celel adeverate, care trebuia sa mentina si sa pas-treze unitatea credincel.

Aceia carI se Ingrijeau pentru pazirea intacta a Inveta-turel si a preceptelor, erati apostolil, si cel instituitI sail in-sarcinall de el a conduce si pastori pe credindosi. Ast-felvedem pe Timotheit cu insarcinarea, atat de a pasta intactdepositur sacru al invetaturei, cat si de a povatui pre cre-dincIosl, de a 'Astra buna ordine in biserica si de o admi-nistra in tocmai, precum un bun parinte administreza casasa 2). Iar acesta la randul sea demnitatea si puterea sa deconducere si administrare a bisericei o comunica urmato-rilor si conlucratorilor set, prin punerea manilor si invocareaharului Dumnecleesc, adica prin hirotonie 3). El facea preoli,

8) I Tim. VI, 20.2) Ibid. II; 8-13; III; 5.8) I Tim. IV, 14.

www.dacoromanica.ro

636 IINITATEA BISERICET

'i judeca §i cu totl trebuiail a se Ingriji de pastrarea in-tacta a invetIturei, considerand'o ca depositul cel mai scump§i sacru. Tit la randul sell face acela§1 lucru, §i cu totil,apostoli §i urmetorI al lor, predicatorl §i intemeetorl a bi-sericilor de pretutindeni, predica tuturor acela§ evangelfil alDomnulul §i Mantuitorului nostru §i totl credinclo§il suntdatorl, dad. voesc a fi urmetorI al lui Iisus §i adeveratimembri aI bisericel sele, sa creep. §i sa marturisesca aceea§Icredinta. Intru acesta istoria sinodulul apostolic este §i vafi d'a pururea pentru toll proba cea mai evidenda, cat demult s'ail Interesat de la inceput apostolii despre unitateabisericel §i a invetaturei, ca tots credinclo§ii sa creda Inacela§I fel §i sa aiba In biserica acelea§i practice religiOse,on unde se vor afla el, fie In lerusalim, Antiohia, Corint sariAtena ect.

Din scrierile apostolilor vedem, ca el considerau ca unuldin mijlOcele cele mai eficace pentru pastrarea unita(el cre-dintei §i a bisericel, Intrunirile credincio§ilor intre ei §i co-municarea continua a bisericilor una cu alta. Ast-fel se ex-plica numerOsele salutari, cu earl se incep §i se terminaepistolele apostolilor. Ele invedereza cat de desvoltat erasimtul de unire §i lubire sub Mote raporturile intre cre§tinildiferitelor biserici din aceste timpuri. Cal6toriile §i visiteleapostolilor contribulail de asemenea spre a intari legaturilede unitate §i credinta intre diferitele biserici, departate unade alta, mai ales cg, prin ea se face cunoscut dragostea ceafara margini a bisericilor una Mil alta §i a credincio§ilorIntre din§ii.

Dar apostolii '§I dadeati tote silintele, nu numal de a marlnumerul credinciosilor, ci §i de a se conserva Intre din§ilunitatea de credinta, prin legatura dragostel Intre cre§tinl §iIntre biserici. Ast-fel se explica cum ei impuneati tuturorsa pastreze aceea§1 Inveplurl §i acelea§1 practice religiOse,§i cum biserica Aritiochie §i altele veneail In ajutorul fra-

www.dacoromanica.ro

IINITATEA BISERICEI 637

tilor din Ierusalim i din alte pall. Iar ospitalitatea cre-tinilor i dragostea lor, nu numal unul catre altul, dar §icatre streinl, de la Inceput a fost de model In tOte timpu-rile, in mijlocul on -caril societati se aflaii el.

T6te acestea facea, ca cre§tinul sa fie acela§I cu credinta§i viata sa pretutindenl i diferitele bisericl sa, fie in tocmaluna, dupe modelul alteea, marturisindu-se §i credendu-sepretutindenl, una §i aceea§I invetatura a Evangeliulul luiIisus Christos.

Un alt mijloc pentru conservarea unitatel a fost cultul.Este de netagaduit, ca cel d'ant.al cre§tini fiind recrutatldintre Iudel, observe( Ore -cart riturl mosaice i exercitaiicele relative la cult la o lalta cu Iudei, Ons la distrugereaIerusalimului, §i insu0 apostolil urmali ast-fel. El mergealiimpreuna cu credinclo§il la templu, nu numal pentru a lepredica i a '1 instrui, dar chiar pentru a lua parte la cultla o lalta cu Judea 1). Unil chiar nu vole( a se deosebi,in pastrarea §i indeplinirea cerintelor legel intru nimic deIudet Ast-fel, despre Iacob cel mic, fill al lui Alfeu sespune ca el ar fi pazit cu sfintenie pana la sfar§itul vieteisale Vote perceptele legel 2). Dar tOte acestea fiind necesi-tate de starea lucrurilor de atuncI §i ca o condescendentapentru a dobandi pe ludel, incetul cu incetul dispar, §i deodata cu distrugerea templulul din Ierusalim, cretinil incepa nu mal avea nimic comun cu Iudeil.

Faptele Apostolilor insa ne spun ca chiar de la insa§Iinfiintarea Bisericel, era Ere -care deosebire. D'aci aflam cachiar creOinii Bisericel din Ierusalim, daca mergeati la tern-

-plu cu tendinte de a satisface Ore-cari cerinte ale legel, elinsa se deosebiei de Iudeil prin practicele for religiOse pro-pril, diferite de ale acestora, §i nascute in insu§1 sinul bi-

1) Comp. Faptele Apost. XXI, 23;.I Corint. IX, 20.2) Comp. Eusebin istoria bisericescit, cartea V, cap. 2, 22.

www.dacoromanica.ro

638 UNJTATEA BISERICE1

sericel lul Iisus Christos. Dar chiar mergend a se inchingla templu, el nu volau a se amesteca cu IudeiY. edeati cutotil, deosebiti la o parte, in pridvorul lul Solomon 0 seadunati prin case particulare anume, unde celebrau sfintaEuharistie in cantarl de imne §i psalm!, fiind cu totiI unityintr'un cuget prin curgenia inimel

Despre aceste intruniri ale cre§tiniTor, pentru a celebrasfinta Euharistie, adica frangerea painilor; cu alte cuvinte,pentru a'§i exercita cultul for cre§tin, se face mentiune inmulte locurl din Faptele Apostolilor §i scrierile Noulul Tes-tamevt. Ceea ce insemnO existenta unul cult propriti al cre§-tinilor in epoca Apostolilor 2).

Din tOte aceste locurl vedem ca frangerea palnilor §i ce-lebrarea Euharistiel in timpurile Apostolilor, adica in Bise-rica primara, era centrul cultulul dumnejeesc al cre§tinilor0 41 avea ritualul seu determinat, neavend nimic comunCu practicele religiOse ale Iudeilor, sau cu cerintele LegeY;acela§ insa pretutindeni si comun tuturor cre§tinilor din tOtebisericele.

Acordul §i armonia cea maT perfecta, ca sa nu clic iden-titatea, care exists intre diferitele liturgil vechi ale bisericilorPalestine!, Alexandriel, Antiohiel, Siriel, Etropel, Armeniel §ichiar Roma, sunt proba cea may evidenta despre unitateacultuluT bisericel cre§tine de la inceput, ca prin acest5. uni-tate §i uniformitate, sti se OM 'Astra unitatea credintei §ia Bisericel. Ele au suferit de sigur, in decursul timpulul,Ore-care modificari, omisiunT §i maT cu sema adaose; darpartea care este comun5. §i aceea0 in tOte, presupune ve-chimea §i origina for apostolicl.

Apostolif tineati cu sfintenie la cuvintele Domnulul §i in

1) Comp. Faptele Apost. II, 46; III, 11; V, 12 etc.2) Comp. Fapt. Apost. XXVII, 35; Luca XXIV, 35; I Corint X,

16 etc.

www.dacoromanica.ro

UNITATEA BISERICEI 639

tot timpul §i cu WA ocasiunea sfatulati pre credinclo0 ca§i el sá tin& de asemenea, sa le respecte §i sa le considereca depositul cel mai sacru ce au de pazit §i de pastrat inacest5. lume 1).

Sflntul Apostol Paul, in prima sa episto16. catre Corintenlrecomandl credinclo§ilor acelaq respect, prudentl i venera-tiune fats de celebrarea misterului Euharistiei, §i le or-don, a nu avea nimic comun cu practicele religibse ale pa.-ganilor 2). In epistola sa cb.tre Ebrel vorbe§te despre alta-rul cretinilor, §i cu privire la el §i la cultul ce se sevir§lapre el, le spune a el trebue sa se socotesca mult mai fe-riciti de cat Iudeii, cu t6te altarele for de sacrificil i cutemplul for maret; ad 0 prin celebrarea Euharistiei, seapropie de Ierusalimul cel ceresc. Le vorbe§te §i desprepreotia etern5. §i vecinic lucrAtOre a lui lisus Christos 8),

prin care se comunica credinclo§ilor sfintenia, harul WI §ilertarea pecatelor 4); preotia care va fiinta tot-d'auna §i seva continua in vec in Biserica Sa, prin harul seu ce a lucratprin Apostoll i urmatoril lor, prohirisiti prin punerea mal-nilor, adica prin hirotonie.

Intariti in acesta credint6. despre conlucrarea vecinic5. prinsacerdotiti a harulul lul Dumnecleti, in Biserica, crqtinil

1) Comp. I Corint XI, 24.2) Comp. I Corint. X, 16.8) In preotia eterna a Miintuitorului, pe care Apostolul o descrie in

epistola sa dare Ebrel, vede tipul preotiei lul Melchisedek qi implini-rea profetiilor Vechiulul Aseqlmint (comp. ps. 109 etc).

8) Comp. Epistola care Ebrel XIII, 10; XII, 25; VII, 24, 25; IX,24; epistola cittre Romani VIII, 34. In epistola dare Ebrel Apostolulrespunde si la nedomirirea acelor earl nu puteaii intelege necesitateaca nol pururea sa repettm celebrarea misterulul Euharistiei, intru prein-chipuirea 9i aducerea aminte despre marele mister al sacrificiulul adusde El pe truce pentru mantuirea nOstra. El le (lice, a nol facend a-cOsta, urniiim cuvintelor Domnului carele la cina cea de tail* lufindpainea, multumind, a feint si a dat apostolilor sti ylicend: Acesta estetrupul met carele se art pentru vol; aceasta sa faced intru pomenireamea (Luca XXII, 19 etc).

www.dacoromanica.ro

640 UNITATEA B1SERICEi

tot-d'auna, in imprejurarile grele ale vietei, i on de cateorl voiail a intreprinde ceva, faceati mai intaiti rugacluni §iimplorau harul, mila i indurarea dumnecleesca asupra lor,ca intaresca §i sa le ajute. TOte acestea le faceati dupeexemplul Apostolilor.

Ast-fel, in Faptele Apostolilor citim ca atunci cand Apos-tolii au voit a trimite pe Apostolul Paul impreunl cu Bar-naba sa predice in Antiohia §i in alte parti, mai intaiiiIntrunit cu totii, i dupe ce au postit, aiz slujit 1), rugan-du-se lul Dumnecleil ca sa intariasca cu puterea sa pre celtrimi§i Si sa le ajute.

Tot ast-fel au facut §i crqtinil primelor secole §i ast-felurmeza pana in liva de asta-qi adeveratil urmatori al luilisus Christos. Cre§tinii au intrunirile comune, pentru a exer-cita cele relative la cult, a aduce multumiri lui Dumnecleu,§i '1 ruga pentru iertarea pecatelor. TOte acestea le-au facut,on unde s'ad aflat 0, dupe aceea§1 norma §i prescriptiuniordonate de de apostoli; §i unitatea §i conformitatea cultuluia lost in tote timpurile §i este pana, in liva de asta-cli unuldin semnele veclute ale Bisericel celei adeverate a lul Chris-tos, care atesta unitatel Bisericel Sale.

Cantul a fost introdus forte de timpuriti la celebrareacelor privitOre la cult. La Inceput cre§tinii se serviaii dePsalmi si de alte imne ale Vechiulul Testament in uz ser-viciul liturgic al Templului.

Dar se constata cu tOta certitudinea, ca chiar din tim-

1) Comp. Fapt. Apostolilor XIII, 2-3. Locul acesta este unul din celemai insemnate pentru istoria cultulni cretin. In textul original se dice:AsvcoopToonwy 6i cOT6V (Tii)10 aroardiscov)=Slajind, adica oficiAnd el(Apostolic) servicial divin. Terminal intrebuintat aci AsvroupiewAst-toopTsIa ca traductiune a Ebreesculni `l 37 yi este destul declar, cad dupg insemnarea sa literara yi istorica, atat in VechiulNoul Testament cat yi la Sf. Parinti, este in deosebi consacrat aarata exercitarea celor telativ la cult, aducerea de sacrificil (comp. E-pist. catre Rom. XV, 16 etc.).

sal

s'ad

rilizycd

www.dacoromanica.ro

UNITATEA BISERICET 641

purile Apostolilor, pe langa cantarea psalmilor si altor imne,comune Iud-ilor, crestinii, in adunarile lor, cAnd se celebraSftnta Euharistie si cele relative la cult, cantati si imnepropril crestine. Pliniu tntr'un raport al s6u catre impe-ratul Traian, spune mareluf monarch ca crestinii, in adu-narile lor, pe care le aveati dimineta, inainte de resaritulsOrelu!, cantail un imn lu! Christos, pre a mArindu'l ca preun Dumnedeti 1). Ace las lucru it constata si epistola I direTimoteil 2). Mal Inuit cigar; din continutul acestef epistolese vede cti, in Biserica Efeselui erail cunoscute si Ore-carirugaciunl si practice religiose 8).

Faptul O. tOte bisericile secolului Apostolic erati inte-meete de insusl Apostolil Domnului, ei a trebuit sA le pres-crie si regula privitOre pe cult. §i acestA regulA nu puteafi de cal aceeasT in t6te bisericele lui Iisus Christos; cadtOte urmand si marturisind aceeasi credintg, trebula sa albAaceleasi oranduell bisericestf pentru celebrarea misteriilorsi a cultulul, cu anume forme stiute si determinate si ase efectua in anume timpurl prescrise.

Din epistola raport a lui Pliniu catre Traian se arata cuclaritate dimineta, inainte de a se lumina de alitia si a re-sari sOrele, ca timpul cand crestinii se intruneafi spre aaduce cult adeveratuluf Duknnedeu; Tar in scrierile barbatilorApostolici se vorbeste despre Vim% durninicel, ca desprediva care a inlocuit qiva Sambetei, ordonatA de Dumneda.in Vechiul Testament a fi de repaos, consacratA cultululDomnulul 4). AcestA di se mentionez6 cu aceeasl insemnaresi InsemnAtate si in scrierile Noulul Testament 2). §i cudrept cuvint, cad Barnaba conlucrAtor al apostolilor in e-

1) Comp. Plink ep. I, X, No. 97 ffi Tert, Apo log. cap. II.2) I Epist. catre Tim. III, 16.2) I catre Timot. II, 1; IV,. 5, etc.4) Epist. st. Barnaba, cap. 15.5) Apocalips I, 10.

www.dacoromanica.ro

642 UNITATEA BISERICEI

pistola sa relativ de diva Duminicel (-111,4a xupLad) saildiva Domnulul (iiv.gpec Kuptou) esplica §i causa pentru ce a-cesta di a opta numitk a Inlocuit diva a septea; cad eaeste diva, dice el, Intru care a inviat Domnul, si de la in-vierea sa Incepe pentru lume o noun viata 1).

Consacrarea timpului diminerel In fie-care di §i a.Duminicel In deosebi, ca timpuri de inchinare pentrucultul lul Dumnedeti, din Insasi epoca Apostolilor, nu puteafi fara anume prescriptiuni pentru exercitarea celor relativela acest cult. Lucrurile trebulail a fi hotarite, ca crestinil A.stie ce trebuiatt sa faca; si ele ail fost hotarite de Insusl A-postoll, in tote bisericile intemelate de el pe baza predicelEvangeliulul si a mantuirei adusa prin lisus Christos. Iarnorma hotarita de el privitOre pe cult, era aceeasl In tOtebisericile, cad precum cu totiI predicat aceeasI credintl,pentru unitatea bisericel, nu puteati predica si recomendacredindosilor de cat aceleasi uzante si practice religiOse,acela§ cult, cad unul si acelas era Dumnedeul cel predi-cat de el, si top trebuiau a i se Inchina in acelas fel, dupecuvintul Domnulul cu duhul si cu adeverul 2).

Dad. dar Apostolil Insusl ail oranduit timpurile de In-chinare si modul InchinareI to Biserica lui lisus Christos,cu alte cuvinte tot ce privea pe cult, pentru ca ast-fel säse pastreze unitatea credintel si a Bisericd, crestinil cutota, orl unde se aflail el, trebuiati sa respecte asedamin-tele apostolilor, mai ales ca stiail si ere' convinsl a dela pastrarea si respectarea acestora si a credintei, intactasi in puritatea el, depindea unitatea Bisericel.

In fine unitatea Bisericel se manifesta prin disciplina,viata si inoravurile crestinilor.

Pacea, supunerea si ascultarea, dar mai presus de tOte

1) Barnaba locul citat.2) Comp. Joan IV, 23.

www.dacoromanica.ro

UNITATEA BISERICEI 643

ordinea §i buna orinduIala, erau d'a pururea virtutile exem-plare ale urmatorilor lui Iisus Christos. Top in tot loculIn tot timpul emu datorl sä respecte a§eclamintele Bisericel,sa pazesca Si sa pastreze cu . sfintenie credinta intacta siin tOta puritatea sa. Top cel ce se abateati de la aastaregula comuna, care caracteriza pe crestinl, erau excomu-nicati sau scosi din num6rul credincio§ilor. Ast-fel pentrua se 'Astra unitatea Bisericei, ea excludea din sinul sea pretop aces membri, cart se abateail i voiau ca prin nazu-intele, vederile sau convingerile for particulare sat' prinviata §i moravurile for sa violeze credinta, legile, app.-mintele sau practicele religiOse stabilite i impuse de Bi-serica. Dar tot-d'auna pretutindenl si In t6te timpurile,excomunicarea era considerate ca un mijloc extrem. Ea seexecuta numal contra acelor membri, earl se constata a nuvolati mai mult a fi membrl paclnici i credinclo0 al bi-sericel si deveneair prin atitudinea for Indaratnica periculo§Ipentru biserica. §i bunul el mers. Pentru acesta excomu-nicarea era tot-da-una precedata de observatiunile Si sfa-turile parinte01 ale episcopulul si ale preotilor. Dup6 eleurmati mustrarile i amenintarile §i cand intrebuintareatuturor acestor mijlOce devenea zadarnica, atuncl cel cenu asculta, era considerat de credincio4 dupe cuvintulDomnulul, ca un pagan §i vames 1), §i nimeni nu mai aveanicl o legatura bisericesca §i de fratietate cu el.

Biserica dar, pentru a'§1 mentine unitatea, lupta din res-puterl contra Introducerel on -carui element nou sau strein§i deci daunator §i periculos credinfel, moralel sau cultulul.tqa in cat disciplina, care se cerea de la top cel ce corn-punea biserica, a fost considerate de la inceput ca mani-festatiunea naturala §i indispensabila a vietel celei adeveratea crqtinilor, dupe vointa Domnului. Mal mult chiar, ea era

1) Comp. Math. XVIII, 17.

si

www.dacoromanica.ro

644 UN1TATEA BISERICEI

singura care il pastra pe to'l ca formand un corp unit decredincIo§I, o biserica cu adeverat una si sfinta, on catde respandita ar fi ea pe fata pam'entulut

'Me aceste mesurl de conservare, si insa§i ac6sta ati-tudine a Bisericel d'a elimina din sinul el pe mernbril celrel §i periculoO, era conforma cu cuvintele Domnulul. Elordona, ca. Biserica sa sa seta din sinul el pre cel ce gre-Oau si nu volad a se indrepta 1;) far Apostolil dupe exem-plul Domnulul, forte adesea in scrierile si predicile for or-dOna cu dinadinsul credinclo§ilor d'a se pazi i d'a nu aveanicl o unire si legatura cu cei ce propagat eresurl.

Un exempla de modul cum trebuiad a se purta credincloilcatre cel ce voiati a le altera credinta §i a le schimbaviata §i moravurile, ne arata Sfintul Evangelist Ioan in Adoua sa epistola: Acolo, apostolul spune ca cu uuii ca a-acestia, credincio§il nu trebula sa alba nicl un amestec. Nunumai ca nu trebula a'l primi prin casele lor, dar nicl ma-car a le da buna cliva 2). Tit prime§te cam acelea§1 ordine dela Apostolul Paul, and 11 intreba cum trebue O. se p6rte fatade eretici §i de cei ce grepsc 2). i acelasi lucru it ordOnaApostolul §i cre§tinilor, car' compuneau Biserica Salonicului.

Dar Apostolil nu se multumiall numal de a da acestesfaturi cre§tinilor, ci el insu§i, atunci cand era nevoe exco-municatl §i eliminati pe cei 1.61 §i periculo§1 din sinul Bise-ricel. Ast-fel vedem ca, a facut Paul In Biserica Corintulul.

Apostolil dar se purtati cu totil tot ast-fel in asemeneaimprejurari, a§a in cat dad. Biserica §i dupe aceea a uzatd'aceea0 mesura, ea nu facea alt de cat sa urmeze o prac-tick consfintita de insu§1 Apostoll prin exemplele date deel, ca in6surl preservative pentru pastrarea unita.tei bisericil.

Cu totil erati convin0 ca unitatea directiunel pastorale,

1) Comp. Math. locul citat.2) Comp. II Epistolft a sf. Than Dvangelistul, vers. 10.

www.dacoromanica.ro

UNITATEA BISERICEI 645

unitatea disciplinel §i a cultului, garantati unitatea inveta-turei si intacta el pastrare. Caci el nu puteati §i nu tre-bulail sa alba de cat un singur Evangeliii §i cu totil sa seedifice moralminte pe acelea§i promisiunl ale Vechlului A-§eciamint, implinite In persOna lui Iisus Christos.

In timpul cat Apostolil erall in viata §i and Biserica luiIisus Christos se conducea sub directa for supraveghere,cuvintul for for era normativ intru tOte pentru a se 'Astraunitatea credintel §i a Bisericei. El eraa cel cars se ingrijaila se pastra acesta unitate, eliminand §i ordonand a se eli-mina de pretutindeni membril cei abatutT §i periculo§1. Unitca ace§tia erail cu desavir§ire inlaturatl, on care ar fi fostpositiunea for sociala §i ors -ce servicil ar fi adus Bisericil.Apostolul Paul in epistola catre Galatenl, spune cre§tinilorce compuneaa acea BisericA, ca cel ce le-ar altera credit*,§i le-ar predica alt Evangeliii, de ar fi chiar Inger dincer, sa, fie anathema, adica sa nu creda lui §i sa nualba nici o amestecare sau legatura cu el 1).

Chiar in timpurile Apostolilor, acolo unde el nu puteauInsu§1 personal lua tOte garantiile pentru pastrarea credinteI§i a unitatel Biserice§tI, cu acesta erati Insarcinatl cel ale§1de el, a be tine locul, instituitl §i consacratl prin punereamainilOr, adica prin hirotonie. Aci ere' episcopii, earl tre-buIail sa ingrijesca, ca depositul sacru al mantuirel lucre-dintat for de Apostoli A nu se schimbe sau plerde El aucontinuat mac departe opera Apostolilor §i pastrarea §i res-pan( Urea traditiunel primith prin via grant §i prin scris dela Apostoll, era preocuparea for de capetenie, silindu-se cucuvintul §i cu fapta ca ea sa doband6sca cat mac multi a-derentl, si top sa o creda §i sa o marturisesca in acela§fel, ca ast-fel Biserica lui Iisus Christos sa fie una, slinta§i aceea§1 on unde se vor afla credinclo§il ce ar compune-o,

1) Comp. Galat. 1, 8 0 urmat.

www.dacoromanica.ro

646 UNITATEA BISERICEI

cad unul este evangeliul Domnulul §i una a fost predicaApostolilor.

Acesta este unitatea Bisericel §i ast-fel s'a pastrat, in de-cursul timpulul de la intemeerea Bisericel cre§tine §i p-ana as-ta-o. Fie ca s'afi ivit multe *i marl desbinari In rindurilecredinclosilor, depositul sacru al credintel s'a pastrat tot-dauna in Biserica cea adeverata, aceea pe care sfintif pa-rintl au desemnat'o cu numele de una, sfInta, resp&nditapretutindeni, adica catolica sau universal& §i apos-tolica, ca fiind intemelat5. prin predica §i ostenelele Apos-tolilor, §i pastrand intact6. §i neschimbatA acestA predica, cutot ce el all oranduit in Biserica. Iar acesta Biserica se deo-sebqte de t6te acele Biserici, call pOrta numele de BisericlcrWine prin semnele caracteristice ce ne aratA, unitatealnvetaturel de credintA, cult, discipline, organisatiabisericesa, viaca qi moravurile credinclogilor, pecart le a pastrat de la Sfintil Apostoli §i urmAtorif lor, ast-fel in at ele sent conforme cu ceea ce el all predicat §iall oranduit In Biserica.

D.

www.dacoromanica.ro

CONCILIUL DE LA FLORENTA"..,..........,..

(i Tecg Biserica Ortodoxii, Roman5. No. 4 an. XXII).

Starea Bisericil occidentale si a, celei orientaledupe unirea de la Florenta.

Am aratat in numerul trecut al revistei starea Bisericiloccidentale dupe conciliul de la Florenta, sa trecem acumla Biserica orientala.

In qiva de 6 Julie 1439, decretul de unire Intre am-bele Biserici, a fost citit cu mare pompti in catedraladin Florenta, §i de asta data nu mal remanea alt-ceva defacut ppntru Greci, de cat sa se Inapoeze in patria for §i

sa caute a aplica de fapt aceea ce subscrisesera. i Papadorea ca Grecil sa piece cat mal curind, cacl on -ce intar-(here era in desavantagiul casel papale, care luase obliga-tiunea a-I intretine, atata vreme cat el vor sta aid. Papase incerca din notl sa decida pe Imperator ca so. fats a-legerea nouluI Patriarh, ins& nu a reu§it, cad acesta con-duc8ndu-se de sfaturile Protosincelului Grigorie, confesorulsell §i care avea influenta fOrte mare asupra lul, pretext&ca cea mal mare parte din prelall au plecat deja, §i deciacesta alegere era imposibil de facut. Nu mal putin refusaImperatorul §i alts cerere a Papil, adica de a da pe Marcude Efes in judecata unul juriu, pentru ca nu voise sa is-

www.dacoromanica.ro

648 CONCILIUL DE LA FLORENTA

cal6sca decretul de unire. Dorinta exprimata de prelatil orien-tall si de imperator ca Papa sa theme inapoi pe episcopillatini din Creta, Corcira si alte orase unde erail Mitropo-liti greci n'a fost satisfacuta.

La 23 August Imperatorul parasi Florenta si la 6 Sep-tembrie sosi in Venetia, unde se intalni cu episcopil carsplecasera inaintea sa. Aid Grecii celebrara liturgia in bise-rica Sf. Marcu, si de asta data cantara simbolul ark' adao-sul Filioque, si nici nu pomenira pe Papa la serviciul di-vin 1). Acesta arata intru cat-va care erati sentimentele ma-joritatil prelatilor fata de unire. In Venetia ail stat Greciipana la 19 Octombrie si aid Imperatorul primi o epistoladin partea lul Eugen IV, in care se vede a el punea celmai mare temel pe unirea efectuata, caci fagaduia ca vaface totul si chiar mal mult de cat ii sta prin puterile sale.Papa fagaduia ca va inarma o flota proprie si le o va tri-mete in ajutor, ca va indemna pe Imperatorul german dea face o expeclitie contra Turcilor si ca clack' acesta va in-tarclia, va trimite la Constantinopol pe langa cel 300 deOmeni inarmatl si dou6 corabil de resboiii; pentru aceststop el facu un imprumut de 12.000 galbeni la casa deband. a Mediceilor din Venetia, ca sa alba cu ce sä in-tretie pe soldatil trimesi 2).

1) Pichler Geschichte der Kirchlichen Trenung I, 397.2) Quod per totem mensem Martii prime secuturum versus Constan-

tinopolim mittemus decem galeas armatas, que pro hac re spatio uniusanui, vel si utilius videretur viginti inter galeas et naves quae spatiosex mensium in locis illarum partium nbi magis opportunum videbiturpermanebunt. Et nt non solum mars, sed etiam Turchi opprimi possint,te in aliquo ad iuvabimus pecuniari subsidio, nt tua potentia et nostrasubventions eo facilius contra ipsus Turcas terrestrem possis illo tem-pore exercitum duoere. Dabimus etiam operam nobis possibilem, nt profeliciori humus rei executione ipse rex Romanorum huic expeditioni per-sonaliter intersit. Quod si forte ex aliqua causa in proximo mense Martiiipsa maritima atque terrestris expeditio contra infideles fieri non posset,nihilominus tempore opportuno et rebus exigentibns ea omnia, quemad-modum praedictum est, nos exequemur. Et si forte ex aliqua causa te-

www.dacoromanica.ro

CONC. DE LA FLORENTA 649

Acesta epistold. a facut o bunt impresie asupra Grecilor§i el acum se Inapt:gal plinT de sperante ca au putut savie in ajutorul nenorocitel for patril.

Grecil au prelungit :;ederea for in Venetia pang, pe la juma-tatea lui Octombre §i de aid luard drumul spre Constantino-pole, unde sosird. la 1 Februarie 1440. Top episcopil ple-caserd impreund cu Imperatorul §i chlar Visarion, cam%Papa II fligaduise 600 bucati de our de va remane In Ita-lia i pe jumalate de va pleca in patria sa, veni i el Im-preund cu dtniT. Din nume'rul for lipsea numal Dionisiede Sardes, Patriarchul Iosif, cart murisera In timpul con-ciliuluI, Grigorie de Capadocia, care murise pe drum la Eu-beea §i Isidor, care plecase spre Rusia.

Atat poporul cat i clericil din Constantinopole erail pestemasura de an:161V i de escitati de unirea de la Florenta.El nu puteau sä cunOsca ca majoritatea prelatilor care vo-tasera pentru unire, una Pacuserd i alta gandisera, §i cade §i voeati mantuirea patriel lor, cu bite acestea in tä-

trestris exercitus fieri non poset, nihilominus imminente necessitate, etre hoc requirente, praedictas galeas armari, et ad partes Constantino-polis mitti faciemus. Solvemus etiam 300 Balistariis pro tuitione Civi-tatis Constantinupolis adie quo applicaveris Constantinopolim usque qui)fiat praedictit navalis expeditio, mensuatimque ordinabimus pro uno annopetunias apud Constantinopolim, ut pro stipendio ipsis Balistariis debitovaleat satisfieri. Item si dicta galearum expeditio dieto mense Mardinon fieret, ex tune usque quo fiat, ordinabimus, ut duae galeae arma-tae apud dictam Urbem Constantinopolim pro ipsius tuitione necessariaa mense Apriliis usque ad mensem Septembris permaneant. Quod si factaexecutione praedictae generalis expeditionis contingat, quod absit, resprospere non succedere, et necessitas pro tuitione ipsius Constantinopo-litanae Urbis immineat, salvi faciemus praedictis tercentum Balistariisat duabus galeis, ut prime dictum est Hanc autem nostram promissio-nem et si interim nos ad se Deus vocaverit in omnibus praedictis (oar-dinalium) capitulis robur et firmitatem habere et ipsam S. Rom. Eccle-siam ad eorum executionem, que commune totius Christianitatis bonumconcernunt, obligatarn esse volumes Cum ad praesens necesariumhabeamus transmitere ad civit. C. P. anam 12 millia ducatorum auride Venetiis pro solutione ibidem fienda certis balistariis Codex Barb.pg. 427, 433. Fromm an Kritische Beitrage pg. 189.

Biserica Ortodoxl Roman& 4.

www.dacoromanica.ro

650 CONC. DE LA FLORENTA

cere luasera hotarirea ca nici o inovatiune sa nu fie in-trodusa in credinta stramoseascl, sail in ceremoniile lor 1),si proba cea mai palpabila fusese serviciul divin celebratin Venetia. Taria de caracter a lul Marcu Eugenicu era re-cunoscuta de toil si cu tote ca opiniunile lul nu au fostadoptate, el aveat cea mai mare stima de dinsul, si Ininima lor aveau acelealsi convingerl. Mandria nationala afacut atat pe Imperator cat si pe prelati ca sa se opunapretentiunilor PapiI de a pedepsi pe puternicul aparator alcredintel ortodoxe, precum si de a alege pe noul Patriarh;el tineau ca alegerea sa fie facuta in catedrala lor, In bi-serica sf. Sofie din Constantinopole, conform obicelurilorstramosesci.

Cuvintele cu care ail fost intampinati prelatil de fratillor, au fost urmatOrele: «AtY triumfat asupra Latinilor? Lacare Marcu Eugenicu respunse: «Am devenit acimil si amtradat credinta nOstra 2)3.. Monachil din Constantinopole eraumai cu deosebire aceia cari contribuisera la formarea opi-niunel publice, combatend unirea prin Vote millOcele decare dispuneau, si acum apr6pe nimeni nu era In Capitalscare sä la apararea celor ce votasera pentru unire. Aces-tia erail numiti de popor azimiili, latinb, tradatori, eretici siel erail prea slabb ca sa pOta opune o resistenta ener-gica, cacl dupe cum am aratat mat sus unirea nu era pro-dusul convingerilor lor, ci al presiunilor si al lipselor detot felul; de aceea majoritatea prelatilor asteptati numalocasiunea ca sa retracteze ceea ce facusera si sa intre la-rasI in vederile Bisericil si ale compatriotilor lor.

Slabiciunea Imperatorulut si a prelatilor, partisanl al uni-rib, se vede si de acolo, c5. nu ail avut curajul ca sa pro-mulge decretul de unire de la Florenta, nicl sa procedeze

1) Gibbon. Geschichte des rilanschen Weltreisches XII pg. 77.2) Pichler. Geschichte der Kirchlichen Trennung I pg. 397.

www.dacoromanica.ro

CONC. DE LA FLORENTA 651

la alegerea noului Patriarch. Partisanit uniril nicl nu matcuteclau sa vine. in bisericile for si se. celebreze servicIuldivin, si dace. 10 mat Indeplineati acesta fndatorire, o fa-ceau numal in urma ordinelor Imperatorulul, bisericile 1nsaremaneau Ole 1), cad credinclosil se fereati sa primescabine-cuvintare de la dinsil.

Pane. in Aprilie locul de Patriarh at Constantinopolululnu s'a ocupat de nimenI. Imperatorul, amarit de pierdereasotiei sale si de nemultumirile clerului contra uniril, ama-nase din chi In cli acesta alegere si acesta amanare de si1-a causat lul personal cele mai marl neajunsurl, insa afost in servicIul ortodoxismulut. Partida nemultumitilor, Incap cu Marcu de Efes, devenise din ce in ce mat nume-rOsa, si Marcu desvolta cu acesta ocasiune o activitate ut-mitOre si prin graiti si prin scris. Se scia mat dinainte cala alegerea de Patriarch se va indeplini vointa Imperatoru-lul si a acesta alegere va fi numai de forma. Prelatii celmat cu influents ca Marcu de Efes si Antoniu de Eradeeanici n'ati voit cel putin se. figureze pe lista candidatilor,de si au fost rugatI pentru acesta, ba ce e si mat multMarcu n'a primit nici chiar sa la parte la alegere,

In urma staruintelor Imperatorulul a fost ales Mitropoli-tul de Cizic, Mitrofan si alegerea sa s'a facut numai dupece el a declarat ca recunOsce unirea cu Biserica occiden-tall si ce, va lucra din tote puterile sale ca acesta se. a-junga ,un fapt 1mplinit. Investitura noului Patriarch Mitro-fan II s'a facut in diva de 4 Malii 1440 si spre semn deprotestare nicl unul dintre prelatil numiti ortodoxi nu voirass la parte la serbare. Papa a fost representat prin dele-gatul sea episcopul Christofor de Corone, numit §i Gara-toni, un personagiu fOrte insemnat prin activitatea ce o des-voltase la Florenta, si de aceea fOrte urat de poporul si

1) Frommann. Kritische Beitage pg. 194.

www.dacoromanica.ro

652 .. CONC. DE LA FLORENTA

clericii din Constantinopole. Nu mai putin activ la alege-rea noulul Patriarch a fost si Visarion, dupe cum spuneSyropul, insk dupe acesta. alegere, ei n'a m'ai remas multavreme la Constantinopole. \Wend ca.' nu se bucura de nicio simpatie atat Inaintea clerulul cat si a poporulul, ade-menit apoi si de fkgaduintele Papii, el parasesce patria sa,pe care nu o servise asa cum trebula, si se retrase pen-tru tot-d'auna In Italia, renegand cu totul credinta stramo-silor set Demnitatea de Cardinal care i se dase de Papalul, si lul Isidor, In Decembrie 1439, precum si cele 600buc641 de aur, care i se fagaduise anual, satisaceau maimult ambitiunea sa; el a cedat totul pentru bani si onoruri.

In urma alegerii Patriarchului Mitrofan, capil ortodoxis-mulul Marcu de Efes, Antoniu de Eracleea, Syropul si al-til, parasira capitala si numal atunci acesta cuteza sa ceraca numele Papii s6.. fie pomenit la serviclul divin, MIA insasa cuteze a se atinge de simbolul credintei si de celebra-rea misterulul cumenickturel. Pre latii cars nu voiail sä sesupuna dispositiunilor luate de dtnsul, erat. pedepsiti cu ceamai mare asprime si chiar depusi din scaunele lor. Acesta".purtare a Patriarchulul revolta si mai mult pe clerul orto-dox contra sa si contra unirel. Nemultumirile merser6. dince In ce crescend si trecurl peste ingustele margini ale mi-culul imperiu bisan tin. Patriarchil Filofteiii al Alexandriel,Dorotea al Antiochiei, Ioachim al Ierusalimului impreunacu Arseniu- Mitropolitul Cesarel au tinut un conciliu la le-rusalim 1443 si au dat done scrisorl sinodale in care es-comunica. A conciliul talharesc* de la Florenta, si declarar6.pe Patriarchul Mitrofan ca pe un «omoritor de mama) sieretic. El depusera pe toti deficit sfintitl de dinsul si pecel cart se opuneau II escomunicara; pe Mitropolitul de Ce-sarea it insarcinara sa aduca la indeplinire aceste hotaririale conciliului. In o alts scriere a for el amenintara chiarpe Imperator cu escomunicarea, data el va mai continua

www.dacoromanica.ro

CONC. BE LA FLORENTA 653

sa protejeze pe Mitrofan si se va mat arata partisan al La-tinilor. El declarara ca conciliul de la Florenta a fost ne-canonic, tiranic si inselator, si ca el nu-1 vor recunOsce pang.cand Latinit nu vor sc6te din simbol adaosul Filioque 1).Acesta opositie 140 2) pe care o faceati cel trei Patriarchicontribui in multe privinte ca sa im6e zelul cel mare pecare '1 depuneati Patriarchul Mitrofan al II si Omenii curtiI16 interesul Latinilor. Chiar Imperatorul fu zdruncinat inconvingerile sale si de acum inainte el is o positiune du-biOsa intre cele doue partide. Nu mat putin contribui laacesta si opositiunea pe care 1-o facea fratele sett Deme-triu. Acesta, dupe cum am aratat, luase si el parte la con-ciliul de la Florenta, dar it parasise de timpuriii si in modostentativ, and s'a convins ca compatriotii sel impreunacu Imperatorul sunt hotaritsI a se supune neconditionat pre-tentiunilor Occidentalilor si prin acesta vor ingenuchia atatcredinta, cat si demnitatea nationals si stramosasca. Deme-triu se retrasese in Pelopones si de acolo indrepta atacu-rile lui contra frateluI sea, capatand prin acesta o marepopularitate in patria sa. Asa dar opositiunea majdritatil cle-

1) Refele Conciliengeschichte VIII, pag. 55; Pichler, Geschichted erKirchlichen Trennung I, pg. 397.

2) Seriitorii ca Mansi si Pitzipios, cgutand in scrierile for sg, suatinriBiserica Romei, merg araturi en drumul, spunand inesactifati. Asa Mansideclarit ca scrisorile sinodale sunt false si la de motiv epistola pe carePatriarchul Filofteil o trimesese Papil, ar'atind supunere necond4ionatithotrtrIrilor conciliului. Acesta epistola insa nu putea sit-1 impiedice peFilofteil de a spune adeverul. El a vg4ut ca decisiunile conciliului flo-rentin nu corespnnd credintei si disciplinei ortodoxe. Nu mai putin tre-bue s'a fi contribuit la schimbarea opiniunilor sale si perseenciunile sis-tematice, pe care Patriarchal Mitrofan le intreprinsese contra neunionis-tilor. Pitzipios in acesta privintrt se exprimrt ast-fel: cette conduite odi-euse du Patriache Philothee et de plusieurs antres Eveques de cetteépoque, est tine image vivante de la complete demoralisation de se mi-serable parti du clergy Bizantin, ainsique des intrigues de la politiqueTurque de cette époque. Prtrerea acestui pasionat scriitor nu pete fi decat eronatrt sat. tendenti6sa si chiar din expresiunile sale resula acesta.Vell.i. Frommann. Kritische Beitage pg. 200.

www.dacoromanica.ro

654 CONC. DE LA FLORENTA

ricilor, cart remasesera ortodoxl, tema ce o avea de fratelem6rtea Imperatorulul german Albrecht de la care a-

tepta ajutor contra Turcilor, tote acestea determinara peImperator ca sa la acesta positie dubioasa.

Patriarchului Mitrofan nu-I convenea ac6sta schimbare, pecare Imperatorul o manifesta de cat-va timp, el era un a-Orator convins al uniril i nu primise inalta demnitate depatriarch de cat in scopul de a aduce la celece subscrisese la Fiore*. Declaratiunea formals pe careo facu Imperatorulul ca nu va mai celebra serviciul divippapa cand el, Imperatorul, nu '1 va sustine in de ajuns casa introduce unirea, denote energia de care era capabil.Numal resboiul care tncepuse cu Demetriu i serbatorilePWelui, it determinara ca sa se multum6sca pentru un mo-ment cu promisiunea acestula ca In curind II va da spri-jinul necesar. MOrtea insa facu ca dupa putin timp sä dis-

dup6 arena luptel §i acest puternic sprijinitor al uni-ril. Mitrofan al II muri la 1 August 1443, cu 14 Mile Ina-inte de adunarea conciliulul ce fusese convocat tocmal pentruacest stop 1).

1) Leo Allatius, unul din insemnatii scriitorl occidentalI, in scriereasa Eccl. or. et occid. perp. consensu pg. 947 reproduce o epistolg, seristide elericii contrari uniriI, catre Boemieni. Prin acesta el indemnti peBoemieni, duvnani deciqI al bisericil occidentale, ca sa fedi causg co-munil en d'inqiI i ast-fel s i lupte on puterl unite contra Latinilor. (Circahaec eadem tempora sub Ecclesiae C. P. anae nomine edita est Epis-tola ad Bohemos, quae asseritur reperta Pragae in Bibl. Colegil KarolIV Imp., et in lucem prolate studio Caspari a Nydbruck, Regis Maxi-miliani olim Consiliarii, eratque in eiusdem membrane medietate latinescripta, licet minus eleganter et parum dilucide, ac postea inter Bohe-micarum rerum scriptores antiquos recusa). Leo Allatius considers a-ekta epistolli ca ca probe despre fal§itatea el aduce lipsa iscrt-liturei Patriarchulul (?) latin6sca cea barbarti. Frommann insa, Kri-tische Beitage pg. 203, combate aceste argumente ale lul Allatius, stiarea ca epistola a fost iscalitg de persOne marcante din partida

ca Syropul, episcopul Ignatiu de Tornovo, monahul Genadius.Macarie de Nicomidia (care de alt-fel subscrisese decretul de unire) etc.E posibil, 'ice Frommann, ea dupiS mortea lul Mitrofan partida antiu-

para.

antiu-nionistrt

s611,

indeplinire

flash pi3i

www.dacoromanica.ro

CONC. DE LA FLORENTA 655

Acesta miscare puternica a clerulul bizantin contra uni-ril de la Fiore* se vede CA nu ajunsese Inca la urechilePapii, sail data ajunsese nu era crecluta. Eugen al IV eraconvins ca unirea a avut acelas succes in Orient ca i inOccident si de aceea tote silintele sale ere]. indreptate inscopul de a scapa pe Greci de pericolul turcesc, de careerail amenintati. Nu mai putin el trimese in t6te phrtile ca-lugari minori(i i stabileste inquisitori perpetul, can sa pro-page credinta catolica In tinuturile Moldovel, in districteleSecuilor din Transilvania, In Scitia si supune Vicariatulul dinBosnia tote monastirile i bisericile din aceste parti '). Celdintalil inquisitor perpetuu numit aid a fost Fabian de Ba-chia, Vicarul minoritilor din Bosnia si nu numal lul, dari succesorilor lul el dä acest titlu 2). AcestA numire Papa

o comunica regilor, reginelor, prelatilor din Cara Romanesca,Bulgaria si Serbia, rugandu -i ca sa le dea tot ajutorul sprea putea intOrce pe popor la unirea cu Biserica latina 8).

In adever Papa a fost Impiedicat In planurile sale con-tra Turcilor prin mOrtea Imperatorulul Albrecht, ins el nus'a descurajat. Resbolul nu a putut sa-1 incepa In 1440 dupecum it planuise, dar a continuat de a aduna banil necesarisi a inarma iota promisa Grecilor. Pe talentatul cardinalIulian it trimete ca legat apostolic in Orient si in epistolace 1-o adreseza, I l manifests speranta sa Grecia si Eu-ropa vor scapa de Turd, cu ajutorul principilor catolicl,In timpul cel mal scurt, ca prin acesta Grecil cele-l-altepopOre ale Orientului sa se folosescA de fructul uniri cu Bi-

nionista fi cgutat sa c4tige nol forte in lupta pentru apararea or-todoxiei, dar cea ce it impiedicri a se decide in mod absolut pentru ve-racitatea acestel epistole, e numele subscriitorilor cars, eel mai multiera in mod oficial partisani ai uniril.

1) Hurmuzache, Documente privitore la Istoria Romilnilor vol. I, pg. 700.2) Idem pg. 706.8) Idem- pg: 711 Rages principesque a praelatos etc. Moldaviae, Va-

lachiae etc. pontifex exhortatur, ut Vicario Bosnensi et fratribus ord.Minor. inquisitoribus auxilium favoremque praebeant.

i

sa

www.dacoromanica.ro

656 CONC. DE LA FLORENTA

serica Romel. In acesta epistola el mai arata cum in aniltrecuti o many mica de ostire din Ungaria, Polonia si dinSara romanesca a invins o mare multime de Turd si ca a-cesta victorie e un inceput imbucurator 1). Tot prin cardi-nalul Iulian, Papa cauta sa determine si pe Vladislav re-gele UngarieT sa reincepa iarasi luptele contra Turcilor, cucare incheese o pace pe lece ani. Pe langa cardinalul Iu-lian, Papa mai trimesese ca legat la Constantinopole si peFrancesco Condolmero, cardinal de S. Clemente, care a a-dus cu sine si flota armata de dinsul. In o epistola pe care1-0 trimete Eugen IV in 1443 si prin care it numeste le-gat in Orient se exprima ast-fel: Prima nOstra grija de laInceputul pontificatulul a fost unirea cu grecii si cu cele-1-alte popOre orientale, care de multe secole se abatuserade la invetatura Bisericet romane. Pentru ca insa acestaunire s'a realisat in timpurile nOstre prin nemarginita bu-natate a lul Dumnecleil, nol mai avem Inca o dorinta casa liberam Grecia si popOrele orientate de tirania necre-dinclosilor 2).

1) Hurmuzache. Vol. I. pag. 689. Apud quod, sanctum opus eo ar-dentius inflammamur, quo dens omnipotens expressa continuo sue benig-nitates et clementie signa ergs christianum populum ostendit; nam su-perioribus annis in Hungarie, Polonie et Valachie partibus, to in partibusillis sedis apostolice legato nostra et ipsius sedis auctoritate, parvusfldelium exercitus maximam infidelium multitudinem non sine ingentieorum strage iteratis preliis superavit: et ut variis nundis ac literis, pre-sertim tue circomspectione litteris cognovimus, christianorum exercitus,cui prees, tot felices successus ac victorias continuo adversus Turcos etalios infideles consequitur, ut multe Grecie et Europe partes ab immaniTurcorum tirannide cum maxima infidelium strage liberate sunt, et adeum locum fidelium victorie, deo propitio, et virtute et tolerantia excer-titus pervenerunt, ut sperandum sit diving suffragante dementia Gre-ciam ac Europam brevi temporis spatio libertatem pristinam recupera-turam, hanc tam felicem occasionem nobis et catholicis principibus etpopulo christiano divinitus oblatam non deserentes, ut G-reci et all orien-tales populi fructum unions, quam nobis et cum Romana ecclesia edi-derunt, assequantur, at a feritate et oppressione Turcortim penitus li-berentur.

2) Theiner, Vetera monuments Slavorum meridionalium historiam illu-strantia. Romae 1863 I, 380: Qnod cum ineffabili omnipotentis Dei be-

www.dacoromanica.ro

CONC. DE LA FLORENTA 657

Cardinalul Francesco Condolmero trebula ca cu Flota sasa impiedice pe Sultanul Amurat de a se inapola din AsiaMica in Europa, lucru pe care nu l'a putut indeplini. Papase adresase la toil principii Europel cerandu-le ajutor con-tra Turcilor, el le aratase starea critics a imperiulul bizan-tin, precum §i pericolul de care era amenintata Italia. To-tul insa a fost in zadar, cad entusiasmul cruciadelor se stin-sese motivele religiOse chiar cele politice numai erain stare de a uni pop6rele Europel imprejurul unel idei.Germania era o magazie nesecata de Omeni §i arme, insaace§ti resboinici aveati nevoe de o mans puternica caresa-1 conduca. Resbolul dintre Francia §i Anglia, numit §ir6sboiul de 100 ani, slabise cu totul fortele acestor dou6state, fara insa ca sa sature §i du§mania lor. RepublicileVenetia i Geneva, in tot-d'auna in rivalitate intre dinselenici de asta.-data, cu tot interesul ce '1 aveati, nu uitaraura cea veche spre a face cau8a comuna contra Turcilor.Cel mai mare interes 11 aveau popOrele care locuiail in stingaDunaril, precum §i Unguril §i Polonil care pans acum reu-§isera conserva independenta. Dar §i aicl, pe de o partecertele launtrice, pe de alta pofta celor marl de a subjugape cel mai putin puternici, contribuise'ra a tine pe acestepopOre in slabiclune §i in ura neincetata. Tarile emu sa-race §i regil ungurl §i poloni nu aveaii destula putere pen-tru a tine in frail armatele for nedisciplinate, nici a se luptacu destul succes contra Turcilor §i din causa saraciei ar-mamentulul §i din causa miculul num& de luptatori. Acti-vitatea diplomatica a Cardinalului Iulian a fost mai rodnica.

nignitate nostris etiam temporibus elfectum sit, aliud sanctum desideriumeadem inspirations vehementer nos sollicitat, ut Graeciam ipsam et orien-tales populos sub acerbissima infidelium oppresione ac tirranide existen-tes, a tanta immanitate et feda crudelitate liberatos videamus, quaeoppresio sine maximo christianorum dedecore et gravissima fidelium jac-tura dintins permanere non potest. Pichler, Gesch. der Birch. Trennungpg. 398.

i i

a-§i

www.dacoromanica.ro

658 CONC. DE LA FLORENTA

El venise aid insotit de o mare cantitate de indulgente pecare le impartea-cu multa. da.rnicie. Cardinalul Iulian pro-clamase resboiul sfint si multl luptatorl de prin Wile Eu-rope' venisera. sa. Ia parte la acest resboiti spre a apara re-figiunea si libertatea contra necredincIosilor. ImperatorulIOn Paleologul luase si el asupra sa sarcina ca cu arma-tele sale mercenare si cu cele rationale sa. pazesca Bosfo-rul. Resbdul incepu. Legatul papal deslegase de juramintpe regele Vladislav si pe poporul ungur si polon si armi-stitiul inchelat cu Turcil in rupt.

Primele lupte cu Turcil inintea luptel pe la Varna, fuserfavorabile Ungurilor si IOn Corvin de Uniade comandantulprincipal al armatelor dete probe si in aceste lupte de un deo-sebit talent, si lul i se atribuira. victoriile. In prima expeditie elsfarima. lagrul turc numal cu lece mil de OmenI, lar in a do-ua, invinse o armata, indoita ca a sa si lua. prisonieri mal petot' comandanta insemnati al Turcilor. De si se apropiase deBalcani, insa lama it facu sa se retraga si intra in triumf inBuda, aducend impreuna cu dinsii trel-spre-clece past, nouesteguri si patru ma prisonieri 1) In urma acestor victorii seInchelase un armistitiu pe clece ani in conditiunl fOrte fa-vorabile Ungurilor si juramintul fu depus pe coran si peEvaiighelie. Cardinalul Iulian, nu fu in stare sa se opuepentru un moment vointel regelui si poporului, insa cat-valimp in urma prin talentul s6ii oratoric si prin activitateape care o desvolta., 1.6usi sa determine pe Unguri ca sa ri-dice din nal armele contra Turcilor. El in numele Papadeslega. pe rege si popor de juramintul depus si resboIalincepu din noti 1444. De asta data insa, entusiasmul numal era asa de mare. Toti luptAtoril streini dupe inchierea

1) Istoricul Gibbon care recunOsce victoriile Ungurilor nu se oprescea arata di laudele for er' prea exagerato. Ei serial imperatorulul Fri-derich III di, in o singurii luptit au ucis 300000 turd, insil modestulcardinal Iulian micprezt, numerul la 2000.

www.dacoromanica.ro

CONC. DE LA FLORENTA 659

armistAiuluI se retrasesera murmurand. Nobilil polonl satulde lupte si de suprematia streina, parasisera asemenea ar-matele Ungare, si chlar In Ungaria luptele dintre particleIncepusera cu mare furie. Sub aceste auspicil se putea sase prevada ca resultatul nu va fi favorabil. Unil dintre scrii-torl pretind ca imperatorul IOn Paleologu spaimantat, sauinselat cu fagaduell de Turd le-ar fi permis trecerea prinBosfor, iar nepotul Papil, cardinalul Francesco Condolmero,comandantul flotei catolice a fost cumparat cu bani qi n'asupravegheat in de ajuns Helespontul 1). Armatele dumane

intalnit la Varna si cu tot curajul de care dete probeatat Uniade cat si regele Vladislav, trupele for nu puturaresista num6rulul celul mare de turd. De §i la inceput vic-toria parea pe partea lor, dar desordinea In atac si mOr-tea eroica a lul Vladislav, facu ca sOrta armelor sa se schimbe.Zdrobirea armatelor crestine a fost des6vIr0ta si clece milde luptatorl cac,lura aid. Aceea0 sOrta ca si regele Vladislavo avu §i inteligentul legat al Papii, cardinalul Iulian Ce-sarinil 2).

1) Gibbon, Geschichte des romischen Weltreiches XII pg. 107-109.2) Cardinalul Iulian Cesarini descindea din o familie nobila romans.

El facuse studil alese gi era un bun cunoseator al Umbel' grece. Flexi-bilitatea spiritulul seri ilfacea s5. fie propriu in acelaqi grad nu numalpentrn qc615., dar qi pentrn tabAr5, pentrn curte. Abea imbracase pur-pura romans gi fu trimis in Germania ca s. inarmeze imperiul contrarebelilor gi eretieilor boemieni. Spiritul persecutinnilor e nedemn pen-tru un cretin gi inclinatiunea resboinica nu e potrivia, en un preot,ins5. ori-tine e scusat fat./ en timpul in care traeqte, gi acesta a festinobilat prin cnrajul lui Iulian, care a remas Ara', Meg singur atunciand trupele germane apucaserg o fug. ruqinOstt. Ca legat al Papil eldeschise conciliul de la Basel ea pregedinte al acestula se arias caun apgrgtor puternic al liberatii biserice,d, gi o oposiie de ,apte anda fost condus5, prin talentul activitatea sa. Dup5 ce el cernse ca s.se la mgsurile cele mai puternice contra puterel nemiirginite qi personeilul Eugeniu, motive necunoscute ale interesnlui sari ale consciintei, 11determinar5, s5, pb.eas6sca, partida popularit Cardinalul se inapoe de laBasel la Ferrara gi in tratativele dintre Grecl Latinl ambele natinniadmirar5, abilitatea argumentatinnei sale qi adincimea cunoqtintelor saleteologice; chlar Syropul lanai intr'un mod demn talentele inamiculul

sail

gi

gi

qi

Qi

ei

www.dacoromanica.ro

660 CONC. DE LA FLORENTA

In urma acestel nenorocite InfrangerI a armatelor cres-tine, positiunea nefericitulul imperiu bizantin deveni din ceIn ce mal critics. Amurat, ocupat fiind cu alte afacerI aleimperiuluI sell, lass in liniste pe bizantini si prin acestamat prelungi Inca pentru un moment agonia acestora. Ast-fel silintele lui Eugen IV nu full incoronate de succes.

S. reintOrcem acum privirile inapoI la obiectul principalal studiulul nostru si sa reluam firul istoric al cestiunilorreligiOse.

Odata cu cardinalul Francesco Condolmero venise la Con-stantinopole invetatul florentin episcopul Bartolomeil de Co-rone, cunoscator al limbel grece. Acesta prin caracterul settagresiv si prin sfidarile pe care le aducea antiunionistilorescita din not lupta, care parea, pentru un moment, di in-cetase. El se lauda a in orl-ce discutiune ce o va aveacu antiunionistil it va Invinge si II va readuce la Were. Inacest timp Marcu de Efes, care parasise de cata-va vremecapitala se afla de asta data aid, si se declara gata de :adiscuta cu episcopul Bartolomeil. Discutiunile avura loc inmal multe rindurl, dar fara vre un resultat satisfacator pen-tru unionists. Vaza WI Marcu de Efes crescu prin acesta simat mult, si el deveni sufletul ortodoxismulul si idolul po-poruluI bizantin. Nu acesta pis& tintise Papa, el cautasesa domolesca lupta dintre cele done partide si sä atragasi pe antiunionistl pe partea sa, dar nici mijlOcele, nici per-sOna nu fusese bine ales& si de aceea si resultatul a fostdefavorabil pentru dinsul.

01 Ca trimes al Papil in Ungaria dobindi cel mal mare succes prinsofistica gi talentul WI oratoric, dar acestul succes 11 datoia yi viEgasa. Cardinalul, care indeplinea indatothile de preot ci de r6sboinie, muriIn mod eroic in acesta luptil sangerOsii de la Varna. Imprejurlrile incare a merit aunt descrise in mod felurit. Se crede ca o mare cantitatede our ce o avea en dinsul 1-a impedicat faga till a escitat pofta '361-baticii a unor fugarl creOinl. Gibbon, Geschicbte des idomischen Wel-treiches XII pg. 110.

www.dacoromanica.ro

CONC. DE LA FLORENTA 661

Deja din August 1443 incetase din viata Patriarchul Mi-trofan §i Imperatorul nu avusese curagiul ca sa faca o nounalegere. Mal tote persOnele capabile, care ar fi putut saocupe acest post insemnat, se temeail sa primesca o sar-cina a§a de grea Si in ni§te timpurl aka de critice. Impe-ratorul a trebuit sa starueasca de aprOpe pentru ca sa de-cida pe Gregoriu Mammas sate Melissenus ca sa primesca.demnitatea de Patriarch. Acesta jucase un rol important laconciliul de la Florenta i remasese un devotat partisan alunirii cu Biserica Romel. Cand episcopii Greci plecara inItalia, el fusese desemnat ca loco-tiitor al Patriarchulul deAntiochia §i mal taro), la Ferrara, fusese ales de loco-tii-tor al Patriarchulul Filofteiti al Alexandriel §i in numeleacestula subscrisese decretul de unire. In Florenta a avuto influenta fOrte mare asupra ImperatoruluT, ca confesoral acestula; lar in lerarchia bisericesca purta titlul de Pro-tosincel. In Italia la inceputul discutiunilor se aratase caun partisan devotat al ortodoxiei, mai tarcliii, din causadeosebirilor de vederl intre el i Marcu de Efes, trecu peparlea unioni§tilor §i remase cu din§ii pana la sfirit. Prinsfaturile ce le dcte Imperatorului In Florenta scapa Bise-rica ortodoxa de ru§inea de a face alegerea de Patriarchaid dupe _ordinul §i dupe dorinta Papa. POte ca acesta n'afacut'o atat in interesul Bisericii sale, cat din du§mania ceo purta lul Isidor, pe care Papa it vola ca O. fie ales Pa-triarch. De i ambitios, dar acesta ambitiune nu l-a intu-necat nicl °data inteligenta sa, de aceea nici nu dorea saocupe scaunul vacant de Patriarch. El scia la ce se va pu-tea a§tepta ocupand acest post, §i ast-fel s'a opus multavreme la propunerile Imperatorulut Ceea ce 1-a decis peGregoriu ca sa inibrati§eze cu mai multa ard6re unirea cuLatinil, a fost nu atat convingerile dogmatice, cat sperantaca prin unire patria sa va putea fi mantuita. i da asta-data, daca dupe multe staruinte primi acesta demnitate, el

www.dacoromanica.ro

662 CONC. DE LA FLORENTA

nadejduea ca va putea realisa pacea in Biserica ortodoxasi va impaca cele doue partide 1)

Papa Eugen IV, inainte de mOrtea sa, 23 Februarie 1446,incerca din noil sa invinga partida antiunionistilor insa totprin mijlOcele pe care le intrebuintase pank acum. El tri-mese iarasi la Constantinopole pe cardinalul de S.. Clemente,Francesco Condolmero, impreuna cu renumitul orator I6nde Monte Nigro, cal e sa provOce pe antiunionistl la nouidisputatiuni. Din partea acestora, ca prim luptator se pre-senta tot Marcu de Efes, dar din nenorocire acest stalp alortodoxismului si pe care se rezemase intrega Biserica orien-tala more de odata in timpul disputatiunilor si prin acestase produce o lacuna fOrte mare, care cu multa greutate aputut fi implinita. Pe drumul croit de dinsul a continuatmai departe renumitul si capabilul seti elev George Scho-lariu, care de si intr'un moment de ratacire parasise pemarele seti profesor, insa acum, dupe cum resulta din cu-vintarea pe care o tine la mormintul lul Marcu de Efes,arata cainta de trecut si lua locul de frunte in partida an-tiunionistilor. Nici de asta data dorinta Papa nu s'a impli-nit, cad disputatiunile ce au avut loc nu au produs 1, re-un succes pentru Latini. Ba ceea ce este si mai mult, unildintre adeveratii latini parasira credinta lor, imbratisand ri-tul grecesc 1). M. P.

.<)*C)<>

1) Hefele, Conciliengeschichte VIII, pg. 56; Frommann, Kritische Bei-trlige pg. 211-216.

2) Raynald 1449 No. 10 gi in Bularium Romanum, bulla EA Nicu-lae V din 6 Sept. 1448 Pervenit ad aures nostras, quod in locis,quae Chatolicis in graecia subiecta aunt, multi Chatolici unionis prae-tensu ad Graecos impudenter transeunt ritus, mirati admodum sumusmirarique non desistimus, nescientes quid sit, quod eos a consuetudineac ritibus, in quibus nati enutritique stint in alienigenarum ritus trans-posuit: nam et si laudabiles orientalis ecclesiae ritus sint non beet ta-men Ecclesiarum ritus permiscere neque in umquam Sacrosancta Sino-dus Florentina permisit..,.. etc. Frommann pg. 219.

www.dacoromanica.ro

CAUSELE URE1 CREgINILOR ORTODOCSI

ASUPRA

ARETILOR SI A CREDETfELOR RELIGIOASE All ACESTORA.

(Urmare cii. fine).

ANEX.A IV......,

Lamentatinni &supra Armenilor din Yalachia, Sense de diaconal

MINAS DIN TOCAT

SI traduse din armeneste de Luca Sarmac4, fost profesor la scola arm6nadin Iasi 1).

INTRODUCERE.

Lamentatiunea ac6sta in limba arm6na este scrisa In ver-Burl. Autorul ei a facut multe repetitil de cuvinte pentrua'§I potrivi versificarea §i rimatul.

Pentru a nu '1 altera intelesul in traducerea el, am pa-

1) Mannscrisul original in armeneste se af1a in biblioteca din monas-tirea Sf. Lade a Mehitarigtilor din Venetia. lJn alt exemplar se malgi.sesce yi in biblioteca din Paris, de unde s'a estras qi s'a publica-

www.dacoromanica.ro

664 CAUS. UREi CREST. ORTODOX1

zit cu exactitate atat frasele cat i chTar desele repetitil decuvinte. Cupletele caste de patru rindurl, le-am luat cate indoue, ast-fel di fie-care done rindurl din traducere, cores-

pentru prima bra de catre congregatiunea Mehitarisa din Viena in Re-vista Mensuala" din anul 1888, pagina 37 qi 62.

Acosta traducere a foot trimisa repausatulul P. S. Episcop Melchise-dek on urmatatorea epistola qi cu o dedicatiune.

malt Prea Sfintite Parinte,Alaturata traducere am ondre a inchina Eminentei Vostre, rugandu-vas

respectuos, sa bine-voiti a o primi ea semn devotamentulul meh dareEminenta Vostra. "4:4 'M

Rog Cu supunere a ma scusa tot °data pentru suma ce vas -am footpropns ca pre1 pentru acesta traducere. Ea nu costa nimic. Ceea ce rogen profund respect, este, Inalta Vostra bine-cuvintare, insotita de vr'ocronies din cele publicate de Eminenta Vostra in care se cnprinde,:ceva

despre Armenii din Romania.Sunt cu mesa ocasiune.

Al malt Prea SfintieT Vdstrecu cel mai profund respect $i supus servitor.

Iasi L. SARMACAS.9 Noembrie 1891.

Se vede ca repausatul P. S. Episcop Melchisedek, a raspuns D-luiL. Sarmakas: la epistola sa, multumindu-1 qi cerendu-1 ore -care expli-cari, cad se gaseqte alaturata Inca o epistola a D-sale on data 16..No-embre 1891 in nrmatdrea coprindere:

malt Prea &Nits Parinte,Multamesc on profund respect pentru bine-voitbrea apreciare ce ati

flout tradncerei mele in Lamentatia Diaconului Minas". Acosta apre-ciare Imi este de o valOre forte mare, de Ore-ce ati bine-voit a otura cu alts traducere ce o posedati mai dinainte tot in acest subiect.

Am prima qi plicul cu 12 carti scrise de Eminenta Vostra, pentrucare multamesc cu recunoqtinta. Le volt ceti cu atentiune pentru a mafolosi din ele.

Acum am mire a vas da qi explicatia ceruta de Eminenta V6stra a-supra cuvintuld asube". (Din sca'pare de vedere am scris ;samba inbe de casuble); dar cred ca e bine a da mai intai lamuririle urma-tare:

-- La Armeni preotul porta dons feluri de felone: nnul ordinar gi al-tul pentru deosebite ceremonii. Forma amandurora este aceeatif, adica:un semicere regulat gra vr'o rascroiall; el trebue sa acopere corpul preo-tulni peste tot pane la piciare. Pe laturea drapta felonul are chiutori,on care se inohele la pept cand it is pe umere. Felonul ordinar preo-tesc se face de materie de lana negra. Arhiereul porta de matase de

fila-

pi

www.dacoromanica.ro

ASUPRA ARMENILOR 665

punde la cele patru rindurl manuscrise din armeneste, ne-fiindu-mi prin putinta a face o traducere in versurl rimatesi In rornaneste. Tot-odata am adaogit si cite -va notite pen-

o culOre vioinie forte inchisa. Ca semn de distinqie, se da vole of preo-tilor of protoereilor de a purta felOne de matasa de o colOre putin di-faith de cea a arhiereikr in mai deschis. Fara acest felon nu e per-mis preotulul a intra in tas" (class), ke destinat numai pentru preqiof cei-l-alti servitors bisericeoti. Tasul vine imediat inaintea tribuneialtarulul of despartit prin grilaj de locul poporulul. Numal cu falon findpreotul pOte incepe citaniile in Biserica. Falonul ordinar in armenescese dice nphilon".

Al doilea felon, adica eel intrebuintat la ceremonii, se face de o stofilmai scumpa de matase de ori-ce culOre (afara de negra), imprejur euoireturi late de fir of la spate cu o cruce. Bisericile armene din Roma-nia posed felone de stofe forte grele numai in fir de our of argint. Lacitirea evangeliel, la impartaoenia credincioqilor, la inmormintari, la pro-hodul mormintelor, precum of la on -ce ceremonie de Mile marl, cand area lua in mans, crucea orl evangelia, preotul trebue sa fie investmintatneaparat cu acest felon. El este liber sal Tea asupra folonulul ordinar,on lasand pe cel ordinar in vestminterie, sa iasa numai en cel pentruceremonie.

Cuvintul oasube" ce 1-am intrebui*t in traducerea mea, se rapOrtala acest felon, care in armenesce se dice surciar compus din dou6 Cu-vinte: din furci care insemneza imprejur ei ar care insemnezio: luare,adeca imprejur luare sari luare imprejur. i fiind-ca acest nume nul'am putut gasi in romaneote am recurs la dictionarul armeno-francez,uncle am gasit ca surciar se dice chasuble. Acest cuvint exists of indiqionarul franceso-roman de Th. Codrescu 1859.

Cred, cu acesta ocasiuue, a face nn deosebit serviclu supunend la cu-noscinta Eininen0i V6stre complectul vestmint preoVesc.

La s6viroirea liturgiel, preotul se imbraca cu vestmintele urmatOre:stiharul, epitrahirul, Incing6tOrea, manecarile, vagasul, surciarul yi mitra.

La oficiarea botezulul of a cununiel, preotul se imbraca cu tote a-ceste vestminte, afara de vagas.

Vagasul este un ornament in forma de guler ce se pune pe umereimprejurul gdtului formand o semieircomferinta. El este nalt ca de 8centimetri of ornat pe dinafara cu figurile celor 12 apostoll in argint,on eu alte ornaments lucrate in fir. Vagas in frantuzeote amid&

11111flecarile sunt niote manoete Luigi ca de 15 centimeri tot de stofascumpa, care se imbumbie strins pe manicile stiharulul.

Incirigaidrea este un bra tot ca de 10 cent. cu catarama, cu carese incinge peste stiliar of epitrahil.

Afars de aceste vestminte, care sunt comune of pentru arhierel, laserviciul liturgiel, aceotia mai a& omoforul i epigonaful sail beder-

Biserica Ortodox& Rom&n6. 6

www.dacoromanica.ro

666 CAtTS MEI CREST. Old.

tru a explica unele puncte, care le-am creclut ca ail tre-buinta de lamurire.

L. SARMACAf.

LAMENTATION' ASUPRA ARMENILOR DIN VALAHIA 1).

Strigat jalnic ye adresez, suspinand fOrte plangttnd,Preoti si laid, cu totii Ingenunchett

La anul Armenilor una mie 2), era August in s6se-spre-clece.In liva Adormirel Make Domnului 3), era cli diving..

i In aceste timpurl din urma, nenorocirl ail venit na-tiunel armene,

Pentru pacatele nOstre vedite, ce s'ail facut In lume.In partea nordicti a lumei, este o mica tail a Valahilor,

Unde ere]. multi Armenl, buns crestini si renumiti,Emil clerici linvetati, strglucitl cu bisericile lor,

Erau Armen' fOrte ilustri, nenorocire de odatgi a venit pecapul lor.

Marele Voivod al natiunel Valache, ce se numea el Stefan,De vrasta tiller si sumet, multe rele a flcut Omenilor.

nita, lar mitra arhiereulaI este lit'tereta pe partea d'inainte qi dinapolrediefindu-se in forme de triunghi, cum este aceea a catolicilor.

Supunend acestea la cunoscinta Eminef4eI Vbstre, me simt fericit ame insemna

Iavl16 Noembrie 1891.

Al Prea MOO IThstre smerit fit sufletescai supus servitor

L. SARMACA$.

Eminentei SaleParintelui Melchisedek

Prea Sfinfitului Episcopde Roman.

Cu mult respect qi supunere dedic acestit mica traducers.L. SARMACAf.

1) Sub numele de Valahie, autorul intelege partea Moldavil a Ro-mania.

2) Era Armenilor dupe calendarul bisericesc, s'a rectificat cu 551 deani dupe Christos; aqa. dar 1000+551=1551, a lice data domniel IdStefan VII, numit mare tiran".

3) Adormirea Malcil Domnulul la Armen1 se serbeze numal in 4ivade Dominica, ce 'Ate &Idea in una din q.ilele de la 12 la 18 August.In acel an Duminica Adormirel a clout in 16 August. N. T.

www.dacoromanica.ro

ASUPRA ARMENILOR 667

El era de credinta grecd, de marturisirea calcedonena,A adus rele natiunel armene, rele ce pe pdment nu s'au facut.

Cei dintal imp6ratl 1.61, ast-fel de rele facut,Cum a facut acesta natiunel armene, micel turml a Lumi-

natorulul 1).In cpua Adormirel Ma icil Domnului 2) real V. Vodd al

natiunel Valache,Impreuna cu sfetnicil lui, a intrat in cetatea Sucevei.

Cu episcopil natiunel lul i protoereil impreund,Au stat la masa, veselindu-se cu totil impreuna.

S'au sfdtuit intre el, multe rele au nascocit,De mult aveau ura in inima Tor, contra sfintel credintl a

Luminatorului.

La reversarea ciileT de Duminica, Domnul Stefan calulincaleca,

Vine intra in biserica Adormirei a natiunel armene.Cu piciOrele pe altar s'a suit, Talna in maul a luat,

De-odata la pamant a aruncat qi sub piclOre a calcat.Pe s-tul Mir din Ecimiadzin, si pe acesta la pament a versat,

De cant §i 6meni se incalca, tar inimele nOstre In foc ardea.i agile ce in biserica erau, §i icOna cea mare de la altar,

Crud, potir §i disc aurite §i pretiOse,TOte le-ail adunat, au dus in visterie le-ad pus,

Pe doctorl i calugArl, cu manile legate in temnit5. inchis.Au inchis bisericile Armenilor din Suceva,

T6te u§ile le-au sigilat, ca vase sfinte O. nu fie radicate.

La reversarea gilel a doua, clomnitorul la visterie a venit,La natiunea armend arma0 a trimis, sa se deschida bisericile

a ordonat.Orb -ce pod6be ce eraii in ele, crud, stihare §i §asube 8),

Potire, cddelnite aurite §i scumpe,

1) Vorbesce despre sf. Grigorie prea fericitul patriarh al Armenilor,care a readus lumina cregtinatiiteI in Armenia a guvernat Bisericala sail 1111 Christ. 302-331.

Aice vorbesce despre tiva AdormireI dupe ritul grecesc, care a-tuna a &pit in (liva de Simbete. N. T.

picere fiance* insemna vestminte scumpe bisericeyti pentru p4-religiose.

yi

1)

8)

AO

n'au

www.dacoromanica.ro

668 CAUS. Ultni CREST. OFT.

Evangelil cu argint imbricate, dill de imnurl si psaltirl,Cartea legendelor si de anale, ritualul si alte carts de monastirl,

Orl-ce vase ce In biserici emu, tOte le-au adunat,Casa lui Dumneled au pradat, si tOte la visterie le-au predat.

Pe doctorl si pe clerics forte mull 'I -au chinuit,Oamenl bunt au mijlocit, abla cu mil de greutatl 1-au scapat.

Iarrtsi a dat porunca rea, sa aduca tunurile cetatil a ordonat,Biserica din Suceva cu mare tunurl a ruinat.

Pentru pacatele nOstre ce nu se pot descri natiunel ar-mene nenorocire '1 veni.

Laid si preoti, toil fuga mare ail luat,Multi au fugit prin padurI, unit prin tufe ascuns.

Goli si desculti au cutreerat si plangend au ratacit.Tatil de fiil for s'au despartit, celor ce aceste rele

intamplat,Chiar si cel lubitl desfacut, val si suspinurl in general!

La revarsarea de Mercurl, Domnul a venit la visterie,top Valachil din Suceva, s'au adunat intr'o unire.

Alta porunca rea a dat iarasi, ca orl-ce carte ce era invisterie,

Evangelil argintate, scrierl valorOse ale natiunel armene,Sa le scaa afara din visterie, pe tOte ca lemnele le-au

sfarimat,§i 'n acea chi necuratil de Valachi, bite cartile In foc le-au

nimicit.Domnul §tefan era la visterie, pe un loc nalt el statea.

Legea Armenilor el clevetea, de sus privea si tot ridea.Biserica din Suceva si monastirile Armenilor,

Le-ail ars le-ail ruinat, pans in temelie le-au stricat.Clopotele si icOnele, dus la_ biserica lui,

picAnd, aceste natiunel nOstre se cuvin, nu se cuvin Armenulul.

Apol alts porunca a dat iarasI, a clis aducep pe preoliIarmed!,

Pe soltuz pe gospodarl si parcalab, pe femei si fete impreuna,Multi armasi imprasliet, prin cetate si prin paduri,

Pe Armenii ce gasit, preotime si pe laid,

') In armeneste dice vult, pe care 1-am tradus in oltuz. N. T.

s'au

s'au

s'au

citilel

i

le-au

1),

s'au1-au

www.dacoromanica.ro

ASUPRA ARMENILOR 669

Pe unit de prin gropil-au scos, pe alp din pAduri adus,Femel multe si pe tete, pe tinere si preotese.

Unora le-au legat manele, pe altele de par le-au WV.,Le-ati adus la usa visteriel, chinuit nesuferit.

NelegIuitul Voda Stefan, care s'a facut cursa de satan,A dis: Armeni, vol tots, cu luare aminte ascultati,

Suntetl afara de orl-ce natiune cu credinta ce o adorati,Cad cu totii sunteti ratacitl, venitl credit* nOstra o primitl.

Au respuns Armenil in unire: Ascult5. Domnul nostrutefane!

Not suntem crestinl cu totil, si in cristelnic botezati.Profanul V. Voda, al Valachilor, a respuns Armenilor,

Veniti in credit* greca intratl, multe marirl de la minecapgtati.

Pe marginea riulul Suceva, ocol de nuele a fAcut,i pe d'asupra cu mult stuh a acoperit, si numal o mica.

intrare 'I-a lasat.Iarasl a lis Armenilor: CeI ce credit* gred nu vor primi,

In acest ocol Ii var, si 'I and in foc de vii.Preotl si laid, femel si fete impreuna,

Cu Wta inima in foc se. arda s'ati dat.Acel blestemat sumet, relit V. Voda al Valachilor,

Vaclend ca natiunea armena este tare, nici de ardere nuse teme,

Un reit ordin a dat, pe tote. Armenii adune,Pe soltuz, parcalab si preotime, pe femel si pe copil,

Blestematil necuratl si reiI Valachl, pe el cu sila l-audesbracat.

In credinta greca marturisit, si cu sila 1-ati botezat.Domnul a dis: Eu sunt prim. ipe, si refi vg chinuesc,

Ve tai manele, ye scot ochil, si larasi eu ve botez.Unora le-ad ras barba, altora le-ad tuns parul,

I -au chinuit nesuferit, si apol Iar botezat,La aluge.ri si la preotl, tunsura ras,

In credita greca botezat, in halne laice imbracat.Pe episcop 1-au prins, parul si barba Tati ras,

De credinta scos, mare esarpa de gat 'I-au atarnat.Pe femel din case. cu plansete le-au scos, si pe fete impreuna.

Pe kite botezat, in credinta greca le-ail convertit.

'1-ad

le-au

sä-1

1-ad

'I-adle-ati

'I-ati '1-aii

1-4

le-ad

www.dacoromanica.ro

6/0 CAUS. UREI CREST. ORT.

luat invalitOrea capului, Si subele de pe dinsele,Le-ati imbracat dupe felul Valachelor, legandu-le capul cu

tulpan e.Ati desfiintat patul caselor, le-au stricat odihna,

Au ordonut ca asemene ca Valachil, §i Armenil sa. alba casaSi odihna.

Preotl Valachi ail venit, casa. Armenilor au sfintit,Pojijia §i paharele cu apa sfintita le-au spalat.

Cine a veclut aka nenorociri ce in asta tntamplat!Val Si amar strigau cu toIi, cel ce aceste rele suferit.

Manie a ajuns asupra Armenilor, in asta tall a Valachilor,Bisericile ruinat, i cartile for le-ail ars.

Profanul Vales aceste rele nu le-au facut, nicl Iulian orlOlofern,

Marcianus on Irodes, nici. Alexandru orl Faraon.Pentru multe rele ce le-am facut, Si de lege ne-am departat,

De ruga.clune ne-am ingreulat, milostenia am uitat,Pe Dumneleil din inima nu '1 -am lubit, pe tata si pe

mama nu 'I-am cinstit,Pe aprOpele nostru l'am unit, pe Ospele in casa nu l'am primit.

Am stat cu ura Si manie, neimpacatl am petrecut.Am dat pricinl de clevetire, pentru care la aceste rele ne-am

intamplat.Plangend dar licem: Winne am pacatuit, Tu creatorule

ne milueste,De alte natiuni ne scapa, de aceste dureri de graba ne

mantue§te.

Iara§1 a scos alta poruncl, in tOte ora§ele armasi a trimes,Pe frunta§ii armenl pe totl prins, Si bisericile le-au sigilat.

A chemat pe preop pe soltuz Si cu sila 1-ati botezat,1 -au scos din credit*. Luminatorulul i aspru a poruncit,

Ca orl-ce Armen boteze, femel Si fete tOte tinpreuna,Sa nu fie Armen in Sara mea toil de credinta greca sa. fie.

Bisericile armene din Hotin, Siret §i targul Ia§1,Vaslul, Boto§ani Si Roman, t6te din temelie sa se surpe.

Porunca aspra a scos laraS1, bisericile ruinat,TOte vasele ce le-au gasit, au pradat, lar cartile armenilor

in foc le-au ars.Ic6na imbracata in aur, din biserica din Botopnl.

Le-aU

tare s'aille-au

le-ail

I-ail§i

sa'se

le-au

www.dacoromanica.ro

ASUPRA ARMENILOR 671

cu alte podObe ce erati pe ea pomenirea lui Christoduro era:L'ail rugat pe Voda: 0 mie de rosy 11.1 dam nol tie,

Nu strica potire, crud si bisericile.Necuratul de V. Voda, rugaclunea lor n'a primit,

A dis: distrugell neaparat, de nu, de capul vostru suntetl lipsiti

Era un oras mic numit Roman, mic dar plin de bunatatl,Erati Armeni multi acolo, fOrte bogall si renumiti,

Intre dinsil era si un preot, f6rte avut si plin de bine,Bland si linistit in Mae, ospatator de saracime.

L'all dus la tribuna, 'I -au dis, intra in credinta greca,De nu, te chinuim nesuferit, in temnita si la mOrtea intune-

necOsa te dam.Preotul Hacladur bravul si virtuos, a respuns lor:

Nu reneg credinta 'ml veche marturisirea de Luminator.Am esit din tara Muntenilor, pentru credinta-'ml m'am

instreinat,Credinta mea n'am renegat, in alte tars m'am aseclat.

$i alte multe a maT lis el; di credinta vOstra si vol perdutl,De t6te natiunile despretuitl, si In credinta valacha. stricati.

A respuns reul V. Voda: Mal Armene, preot sumet.Aide, fa-te calcedonian, ca sa nu te chinuesc in veci.

Apol a ordonat tiganului, sa chinuiasca pe preotul,Mane le si piclOrele 'I-an legat, si amandoI ochil 'I-ail scos.

Iarasl a dis: Renega credinta Luminatorului teti,De nu, capul ti-l'aI perdut, pe fiica-11 si pe flit 1-al nenorocit.

Armasilor a ordonat: Merged pe fiica si pe fil II chinuitl,Casa si locuinta 'I pradatl, Rpol cu preot sa sfirsiti.

Cand ail venit armasiI necurati, femela si copiii cu tipeteau strigat,

Plangend ail cadut la piclOrele parintelul rugandu-1 cu gemete;Fa vola imperatuluI, boteza-te in credinta Greculul,

De nu pe nevinovatil tel mielutl, dal prada sabiel calaulutDuiosia parintesca s'a miscat si de copil s'a indurat,

Fara de vole s'a botezat si in credinta valacha a intrat.

In aceste timpurl din urn* natiunea armena e in pericol,Instreinata in lume in mica tara a Valachilor.

Val si jale mil de glasurl, ail suspinat de °data!Armenil din tara Valachilor, s'ar'i lipsit de credinte lor.

www.dacoromanica.ro

672 CAUS. UREI CREST. ORT.

Bisericile for s'ati ruinat, acele sfinte templurl s'ati nimicit,Carti le pretiOse in foc s'ati ars, imnurile slujbelor ridicat.

Erati vase forte frum6se, crud potire si sasube,Pomenirl date de Omeni buni, tote s'ail facut parte natiunei

valache.Pe preotii invetati, dulci cantaretil diaconi.

Imnurile imperatilor si alelulele, pe t6te le-au intunecat,Canturile bisericesti ale dilei, la admirabilele denii,

Cele pentru ceremonia ofrandelor, la marea inmormintarede morti,

La glori6sa nastere si la sfintirea apei, la araciavorc ')si postul mare,

La intampinarea Domnulul de 40 de Bile 2), si la Buna-Ves-tire a sf. Feci Ore 8),

La Floriile curmalilor, la marea solemnitate a Pastelor,La 40 de Mile, is diva de Ina ltare, si la a Duhulul pogorire,

La Duminica Probijanel 4), la Adormirea Ma icil Domnulul,La Inaltarea sfintei Crud, si la alte serbarl de ale sfintilor,

Ace le ruglciuni admirabile, care se citeati In bisericile lor,Care respectall diva sfintulul si Duminica diva Domnulul,

T6te aceste b'ati nimicit, teas si rugaciune s'ati Intunecat,Preotimea din dar a cadut, si poporul s'a ratacit.

Preoti si laid din tail in tail au cutreerat.Multi frail s'ati ratacit, la streini espulsat.

Barbati de femeile for s'at. departat, In alte locuriasedat.

Cine a vedut asa nenorociri! Val si suspinuri in naii de gurl!

0! nelegluitule reu tmperat, i to sa fib perdut de cap.

1) Vorbesce de postul araciavorc la Armeni., asupra carula Grecil auniscocit fabulele cele mat reuteciOse..

2) Intimpinarea Domnului se serbeze. la 14 Fevruarie, wild, on 12clile mat in urme. de cat la Greet

8) Buna-Vestire se serbeeri la 7 Aprilie tot on 12 stile mat in urmil,dupe care $i Nasterea Domnulul se serbeze, In 6 Ianuarie.

4) Schimbarea la fa 0, Adormirea M. D. Inaltarea sf. Crud si Afla-rea Crucel, se serbeza in vile de Duminicii, in anume septemani dupecliva Paytelor. N. T.

s'au

s'ails'au

www.dacoromanica.ro

ASUPRA ARMENILOR 673

Maria to sa se restOrne, cum natiunel armene al pricinuitratacire.

Tu nu e0 nici cum de banuit, o! satelit al satanel!Cand Dumnecleti se manic unel arI, imperatf 1.61 se presinta

Pentru nenumeratele nOstre fapte rele, manie a trimesnatiunel armene,

Corpul seu cel sfint nu 1-a crutat, s'a lasat sub piciOre sa,fie calcat.

Mal Intal sfinta lui casa §1-a tradat, sfintul mir la paments'a Imprit§tiat.

Carti le lul sfinte in foc s'ait ars, bisericile din temelie s'aUmuscat.

Biserica este zidire de piatra, podObele el de alte materil,Crucile §i potirele de argint Tar cartile sfinte multe

ne invetau.Ele n'ad gura ca sa hulesca, nice manf piclOre ca sa

pAcatuesca.Pentrit pacatele Omenilor, de sufer pedepsa la vederea lumil.

Pe natiunea armena amar a tradat'o In mana OmenilortiranI,

De credinta I-au lipsit, de ris §i de batjocura I au facut nea-murilor vecine.

Feresca Dumnecjell §i de alte rele, de alte pedepse mal grele.Daca 'n asta lume ne chinue§te, in viata viitOre sä nu ne

parasesca.Speram In Domnul tuturora, el va milui natiunel armene,

Pe cel ce le-a pricinuit atatea rele, it va judeca la tribunacea infrico§ata.

Preoi laid ve rog pe vol suspinand,IntOrceti-ve de pacatele mar§ave, diktmne am pad-

tali) plangend.

Eu nevrednicul, sclav al pacatelor, cu despretuitul numeMinas,

Eti sunt strein din Armenia, din ora§ul ce se nume§te Tocat.Aceste suferinte amare cu ochil le-am viVut, in asta mica

Cara a Valachilor,Nenorocirl au venit natiunel armene, asupra poporulul

a preotilor,

el.

erad,

i

§i

ei

www.dacoromanica.ro

674 CAUS. UREI ow. ORT. ASUPRA ARMENILOR

Slabele mele cuno§tinti cat mi -au permis, aceste putineplangerl le-am scris,

Rog pe vol pe totl, faced -me vrednic la pomenire sa flu admis.Sunt plin de pecate i nevrednic, sub piclOrele vOstre me

dad calcat,S. nu negliget1 pe (Tata am pacatuit), a Domnulul stinta

rugaciune sa nu fie uitat.Bine- cuvintare inaltati In unire, Treimel dumnecleire.

Ca sa, ne mantue de alte nenorocirl, acum §i pururea §i inviitorime.

www.dacoromanica.ro

ANDREIO *AGUNA.

Vec11 Biserica Ortodoxil Ron:Anti an. XXII No. 6.

VI.

Imperatul Leopold §i cu el casa de Habsburg vola cuorl-ce pret sa'0 maresca i Intaresca puterea politics prinImputernicirea bisericil catolice. De aceea Mote mijlOcele s'aucautat de a atrage pe Romanil ortodoxl la acesta biserica.Mal intaIa momentul era fOrte bine ales. Romanil erau vraj-ma§1 neimpacati al calvinilor maghiarl de la care suferisera,tote neajunsurile. Puteai Romanil ski auda de orl §i ce,numal de calvinism trig nu. i lucrul acesta convenea deminune atat puteril de stat, cat §i bisericil catolice. Casade Habsburg nu vedea sprijin eficace de cat in putereabisericil catolice. Prin urmare, orl §i ce actiune facuta deacesta biserica era sprijinita de Imp 6rat §i de autoritati.

Initiativa pentru atragerea Romani lor la catolicism a luat-oarchiepiscopul StrigoniuluI, Cardinalul Leopold de Kolonicl,care introdusese deja unirea in tinutul Muncaclulul. El era

www.dacoromanica.ro

676 ANDRE& §AGUNA

un barbat cult i de o energie rara. Pe land, acesta, elavea la Indemana barbati de incredere §i devota(.l, care lu-cratt pentru ajungerea scopului cu trup §i suflet. Multi je-suili ail fost trimi0 in mijlocul poporulul roman dintre cares'ar'i deosebit prin zelul for Havenesi si Baranyi, preotcatolic In Alba Italia.

Care erau mijkicele cu care lucre' ace§t1 apostoli al bi-sericil Romano-Catolice? Cum ail putut el sa atraga o partea poporulul roman i a clerulul sell catre acesta biserica ?Mal intaitl se promitea clerulul roman uprarea de greu-tatile iobagesci, scaparea de batjocurile la care erail espu§Idin partea calvinilor §i in sfir§it o imbunatatire a starii ma-teriale 1). Negre§it ca unora dintre preotil romans, care numai puteati sa suporte adeverat creOnesce greuta(ile vietille stint lea promisiunile facute de Jesuits. In schimb Jesui-01 nu cereati de cat primirea urmaterelor puncte: 1) re-cundscerea Papel de cap al bisericel; 2) recunos-cerea sf comenicaturi cu pAne nedospita sail asirna ;3) recunoscerea purcederil Duhului stint de la Ta-al si de la Fiul (Filioque) 4) recundscerea purgato-riului.

In vremea acesa se afla ca Mitropolit al Romanilor Teo-fil al III-lea. El era un barbat slab §i lipsit de caracter.Pe langa acesta se dice ca ducea o viata cu totul u§urica,a§a ca nu era grew de a-1 convinge pentru interesele bi-sericii romano-catolice. Dupe mai multe.edinte pe care le-aavut in secret cu Jesuitil s'a hotarit Teofil sa convece inluna lul Februarie 1697 un Sinod in Alba Iulia, in caredupe ce in §edinta I-a espune starea jalnica, a bisericil inurma suferintelor de tot soiul din partea Calvinilor proposein §edinta II-a ca sa parasesca Romanil legea stramo§esca

1) Yell: Vechea Mitropolie ortodoxl romans a Transilvaniel de N.Popea p. 87.

www.dacoromanica.ro

ANDREIiT §A-GUNA 677

si sa se uniasca cu biserica romano-catolica pe temeiul ce-lor 4 puncte mai sus amintite. Se cereau insa urmatOrele:1) Dreptul canonic care se numesce in limba romans Pra-vila sä remana in vigOre, afara de cele ce se afla contrarilsf. uniri si dupe dinsa sä se proceda In judecatl. 2) Per-scinele care se afla in serviciti bisericesc, preotil, dregatorilbisericesci precum diaconil, cantoril, dascalii si paracliseriTsa se bucure de aceleasi drepturl, privilegii, scutiribertati de care se bucurati preotii romano-calolici sail deritul latin dupe sf. car One si dupe statutele regilor Unga-riel. 3) Romanil laid units cu biserica Romel sa se pri-mesca si sa se inainteze la bite dregatoriile ca si Omenilde cele-l-alte natiuni si religil primite in patria si fill forsa se primesca la scOlele latine catolice si la fondatiunilescolastice fare distingere. 4) SA se ingrijesca pentru sub-sistenp, cuveniti a Mitropolitulul bisericii romAne.In sedinta a III-a si cea din urma s'a hotarit ca tote ac-tele incheate de Sinod sa fie inaintate Imperatului si pri-matului Ungariel Leopold de Kolonicl.

Prin asemenea, hotariri si demersurl nu s'a produs alt-ceva de o cam data in sinul poporului roman si al bise-ricil sale de cat nemultamiri si ingrijiri pentru viitor. Numalcel slabi si interesatl se puteati mangala cu gandul sacri-

ca. nu e nimic a parasi legea stramosasca, cea pece-tluita cu stump singe

Teofil se imbolnavesce insa si dupe 4 lunI de la sus a-mintita intervenire inceteza din view si anume in luna luiIulie 1697. El nu lass dupe sine de cat jale in sufle-tul Romanilor si trista amintire pentru nenorocita lui ac-tivitate pastorale. Lucrurile nu reman aci! Poporul a in-ceput arate nemultamirea fats de hotaririle Sinodululsi protests si guvernului sI curtel imperiale. Curtea impe-ratesca spre a nu fi acusata ca partinesce biserica romano-catolica i ca sa pue capat unel start de lucrurl ce deve-

§i li-

le&

sa-al

www.dacoromanica.ro

678 ANDREU!" AGUNA

nise ingrijitere a publicat un decret prin care dpi voie Ro-manilor ca sa se unesca cu orl-care din religiile recepteale aril si sa se bucure de drepturile acordate aceiel bi-seri& Iata propriile cuvinte ale decretuluY: «Care din preo-tii roman' de ritul grecesc marturisindu-se va declara ca vapazi ritul grecesc dupe norma celor unitl cu catolicil si varecunesce pe pontificele roman, acela se va bucura de pri-veligiile preotilor catolici; lar care va socoti ca.' nu peteface numita ma..rturisire sail se va uni cu vre-una din cele-1-alte religiunl primite sail va remanea in statul religiuneisale in care este actin% se va bucura de privilegiile reIi-giunii acelia pentru care se va declara sail se va socoti instatul si dreptul religiunil in care se afla acum. Tot in a-celas timp. publics si Archiepiscopul Leopold de Caloniciun manifest adresat guvernului Ardealului si preotilor. ro-mani in care accentueza favorurile ce ar resulta din sf.unire: «Caci se va putea opera de la Dumnecleil datatorultutulor bunatatilor influenta grape! sale in acesta vieta sibine-cuvintare mai abondenta in cele timporare,lar in viitor fericirea eterna si tot de odata din onereaspecial& a prea inaltatului Imperat si din plenitatea potes-tatii regale atat persOnele vOstre cat si bisericile si cele-l-alte ce se in de dinsele ye vet' bucura de scutirea si li-

bertatea de care se bucura in fapt bisericile, persOnele silocurile bisericescl de ritul latin din porunca sf. camine,.

i mai departe dupe ce amintesce de decretul imperial a-meninta pe acel care vor despretui si ataca libertatea siconstiinta religiosa a cuiva, cu tot solul de pedepse atatdin partea autoritatilor religiose cat si civile.

Tete insa numal vorbe frumOse pentru ochil lumel! Insecret se dadeal) ordine si se prescriati mijlOce cum sa seproceda cu preotil si credinciosii Romani spre a-I atrage laBiserica catolica. Preotii Romani din comitatul HunedeOrei,care ail indrasnit sa declare ca vor sa se unesca cu biserica

www.dacoromanica.ro

ANDREA §AGUNA 670

calvina au fost aspru pedepsiti! Rabotin, comandantul su-prem al armatelor imperatesci din Ardeal era Inca la dispo-sitia lesuitilor si sustinea cu tOte mijlOcele incercarile deunire. Era prin urmare dupe cum am mai spus un fel deintelegere secreta trite top factoril puteril bisericesci §i lu-mesci spre a atrage pe Romani la unirea cu Biserica ro-mano-catolica.

Dupe mOrtea lui Teofil, scaunul mitropolitan roman stavacant §6pte luni pans ce in 22 Ianuarie 1698 fu hiroto-nisit in Bucure§ti pe sema acestui scaun Atanasie, fits depreot din Ciugad langa Alba-Iulia. Ierarchia §i domnii tarilromanesci era' in cunoscinta de t6te mi§carile religiOse dinTransilvania §i Ungaria. Atanasie la hirotonirea sa in Bu-cure0 de catra Mltropolit, pe langa ca. a depus juramint0, va fi credincios bisericil sale Ortodoxe si ca va pastratOte dogmele si institutiunile ei a mai primit §i din partealul Dositeiii, patriarchul Ierusalimului, care se gasia pe a-cea vreme in Bucure01, Inca o invetatura prin care i seda indrumari cum sa se pOrte fats de biserica sa §i cumsa-1 remana credinclos. Domnul taril romanesci la rindulsell l'a incarcat la plecare cu tot felul de darurl. TOte a-cestea numal qi numal ca biserica romandsca ortodoxa dinaceste part' sa tina cu statornicie la stramo§esca credinta.Atanasie nu era trig pe de oparte omul care sa pricepainsemnatatea unitItil credintei poporului romanesc, Tar pealts parte era de o slabiciune de caracter fara margini. A-tanasie de la inceput, cu tOte a fagaduise inaintea lulDumnecleti qi a Omenilor, ca va remane credinclos bisericilsale qi c o va apara de on §i ce uneltire s'a lasat sa fieinfluentat de catre Iesuitul Baranyi. Nimic nu facea farascirea §i aprobarea lesuitilor! In locuinta sa si cu indem-nul conducetorilor politic' §i bisericesci s'ati tinut mai multeintrImiri, in care s'ati discutat modalitatile sub care bisericapoporului roman s'ar putea uni cu Biserica roma,np-catolica,

www.dacoromanica.ro

680 ANDRE[1 §AGUrtA

Sinodul in care s'a discutat official cum sa, se faca unireas'a tinut in Alba-Iulia in 7 Iunie 1698, lir cel general lacare aft participat multi preoti si laid s'a tinut in luna Oc-tombre acelas an. Dupe ce Mitropolitul a tinut o cuvintare,in care a aratat multimea folOselor ce ar resulta, dad. bi-serica romanh s'ar uni cu cea romano-catolica, toti cei defata s'ai) declarat pentru acesta unire. Un alt sinod general,c'and s'a admis si aprobat conditiunile unirei s'a tinut in 4 si 5Septembre 1700. Ca resultat al acestel adunari s'a subscrisun act de catre Mitropolit si de chtre protopopi in numeledistrictelor. Pentru insemnatatea acestui act ne simtim da-tori sa -1 reproducem aid. «Nol sub-semnatil, episcopul sitot clerul bisericil romanesci din Transilvania si din partiteei facem cunoscut prin acesta tutulor celor ce se cuvinesi mai ales ordinilor tariff Transilvaniel ca, considerand a-tat nestatornicia cea curgetOre a vietel omenesci, cat sinemurirea sufletului (de care se cuvine a avea cea maimare grija inainte de Mite) am facut liber si de buns voiesi din indemnul numelui dumnecleesc unirea cu bisericaromano-catolica si ne declaram prin acesta de membri sf.biserici rotnano-catolice primind, marturisind §i crecidndtOte cele ce ea primesce, marturisesce si crede, mai cusema acele 4 puncte in care ne pAream pana acum a fidesbinati, care ni se propun si prin gratiosul decret si prindiploma Majestatit Sale imperials si prin a EminentisimuluiArchiepiscop din care caush ca si noi sa ne bucuram detOte acele drepturi si privilegil de care sh bucura si preotiiaceleasi maid biserici dupe legile fostilor regi ai Ungariel,asa si no! dupe numitul decret al Majestatii Sale imperialo-regesci si al Eminentisimului Archiepiscop sa one bucuramde acum inainte ca membri a! aceliasi biserici. Spre maimare eredintA si tarie a acestora am intarit acest manifestal nostru cu subscrierea mane! nOstre si cu sigiliul ml-nhstirei din Alba-Iulia si cu sigiliile in us,. Se spune, ca

www.dacoromanica.ro

ANDRElt 1AGUNA 681

mull preotl si credincio§1 din tinutul HunediOrei, Bra§ovuluIi Sibiu lul qi presentl la Sinod s'ar fi Impotrivit acestel Ma

de legl, dar ca la urma prin tot solul de intervenirl s'ar ficonvins qi ei despre frumOsele §i importantele resultate aleUniret!

UM(atea bisericil ortodoxe romane din Transilvania §iUngaria era acum distrust.! Atanasie din parte -1, care Indeosebi crease o asemenea stare vola sa i se lamuresca ros-tul fata cu acesta none stare! De aceea a staruit din toteputerile ca sa pOta merge la Viena st se presinte Impera-tulul §i sa primesca din partea bisericil romano-catolica a-ceea ce i se cuvenea pentru serviciile aduse catolicismulul§i casel imperiale. Atanasie merge la Viena pe la Incepu-tul anulul 1701. Aci e tOrte bine primit de Imperat. E de-corat cu o truce cu lant frumos §i cu portretul Impera-tului si i se da §i titlul de consilier imperatesc. In acelasitimp e si numit ca episcop unit al Romanilor qi e hiroto-nit din not' in biserica sf. Ana. Pentru meritele Jul In pu-nerea la tale a unirel Imperatul il prea maresce virtutiledupe cum se vede din diploma de Intarire ca episcopunit al poporulul roman. Iata cate-va din cuvintele fin-peratescI: (Facem cunoscut prin acesta tuturor celor ce secuvine, ca not din grija care o avem pentru alegerea pas-torilor sufletelor credincIo§ilor nostri supuqi, considerandmeritele cele Inalte §i speciale rale credinciosului nostru A-tanasie, episcopul de ritul grecesc din Transilvania §i dinpartile unite cu 'Ansa, precum si lnvefatura §i viata lulcea esemplara §i placuta tuturor, purtarea §i cele-l-alte vir-tuti cu care este Inzestrat de cel prea malt, precum am-inteles din raportul marilor noqtri miniqtri, am hotarit preacela0 episcop ca pre o persOna vrednica §i meritOsa qinone placuta sa-1 numim etc..*

In urma unel asemenea primirl stralucite la curtea im-perials, Atanasie se intOrce in Alba-Iulia, unde i se face o

Biserica OrtodoxA Romani. 6.

www.dacoromanica.ro

682 ANDREle §AGUNA

primire si mai stralucita de dire al sel, dar mai cu semade care puterea politica!

Unirea unel parti a Romanilor Ortodoxl cu biserica ro-mano-catolic& nu vindeca Inca ranele cele marl de caresuferia poporul roman! Din contra: nenorocirile acestul po-por se Inmultesc, starea lul in general devine atat de jalnicain cat nu se 'Ate descri! S'at ridicat mai multe protestecontra lui Atanasie ca episcop unit si contra unirel dinpartea credinciosilor Romani din tote tinuturile Transilva-niel. 'Me insa In zadar! Preotil si pastoritii, care ail remascredinciosi bisericii for strabune erail supusi la tot felulde persecutiuni si neajunsuri! Multi dintre Apostolii credintelstrAmosesci au fost tnchisi, torturati si chiar alungati dinCara! Unirea n'aduce imbunatatirea starii materiale si su-fletesci a poporulul Roman! Prin unire- din contra, poporulde aceiasi lege, limba si moravuri se desparte in done pen-tru nenorocirea lul! Daca nu s'ar fi Intamplat acesta pu-terea lul national& ar fi crescut, car dusmanii but secularlar fi fost incetul Cu incetul biruiti!

VII.

Pasul nenorocit facut de Teofil si Atanasie aduce dupesine nimicirea Mitropoliel romane de Alba-Iulia. Romanilorunits li se da cel putin dreptul de a avea un episcop unit,dependent de ierarchia catolica a Ungariel si Transilvaniel.Romanilor neuniti sail ramasi credinciosi legit strabune nuli se da nici acest stint drept de a-0 avea episcopul tor.AprOpe 80 de ani roman Romanil ortodoxi fart Archiereiisi sunt siliti in acest timp sa alerge in ascuns pentru sa-tisfacerea trebuintelor religiOse cand la Episcopia de Ram-nic, la Mitropolia taril Romanesci, la Mitropolia Moldovei,la episcopia de Radauti, cand la Mitropolia de Carlovit!Timpul acesta de vaduvie at bisericil romane ortodoxe dinaceste pArti e unul din cele mai durer6se de studiat, dar

www.dacoromanica.ro

ANDREIU §AGUNA 683

si din cele mai importante. Se plangeati romanil neunitlpans la treptele tronulul imp6ratesc, insa tOte fara resultat.Acestea tOte se facead numal si numal ca sa silesca IntregaRomanime sa se unesca cu biserica Roman-catolica. Ierar-chia romans, units sta alaturi de cea Romano-catolica inluarea masurilor celor mai nedrepte si necrestinesci fat6.

de Romanii neuniti. Iata cate-va din masurile acestia: Sepedepsiati comunele, care ar fi primit preop, hirotonisiti pestehotare. In acesta privinta luat si cele mai severe ma-suri la granita. In comunele unde a patra parte din cres-tin! ar fi trecut la unire, biserica ortodoca se dadea uni-tilor. Daca vre-un preot ortodox ar fi slujit chiar din nesci-inta la vre-un unit era aspru pedepsit si ajungea pansla depunere si inchisOre. Multi calugari, care se opuneauuniriT ate fost isgonip din Ina, Tar manastirile for Inchisesalt distruse: Capeteniile armatei aveau porunca sa urma-resca pe total acel care se opuneall uniril faand propa-ganda contra el. Pe Tanga, tOte acestea s'a introdus si unexamen de sese septamani pentru Romanil unit!, care arfi dorit O. se IntOrca la credinta stramosasca.

Credinta adeverata da omului putere Intaresce in nä-dejdea pentru un viitor mai bun. Lupta pentru dreptate siadev6r trebue sa albs in or! si ce timp si in ori si ce im-prejurart un bun sfirsit. Acesta s'a petrecut cu poporul ro-man ortodox din aceste

El primia neincetat incoragiari din partea bisericil suroridin tarile romane. Mitropolitul tali! romanesci Teodosie apus pe Atanasie sub afuriF:enie luat titlul de Archie-piscop al Transilvaniei. Mitropolia sarbesca din Carlovit seinteresa Inca de aprOpe de sOrta fratilor de credinta. AsaMitropolitul sarbesc Nenadovici a staruit chiar la imperatulsa dea Romanilor ortodoxl un episcop. Cu tOte ca n'areusit, el totusi nu-s1 a perdut nadejdea si a staruit in aIndemna pe Romani sa tina la legea for sil sa cera prin

parti.

s'aii

pi-I

pi pi.n

www.dacoromanica.ro

684 ANDRElt §AGIINA

delegatiuni satisfacerea dorintelor for legitime. Curtea impe-rials s'a convins in fine de dreptatea for i le a §i promis,ca atunci cand imprejurarile vor permite le va da dreptulsail alba episcop. In 1759 Maria Teresa in urma propu-nerel cancelaruluT Kaunitz a cerut episcopulub unit sa in-ceteze cu persecutiile contra neunitilor i In acela timpnumesce ca administrator provisoria al eparchiel ortodoxedin Transiivan'a pe episcopul din Buda, Dionisiil Nova-coviciii . Merits sa fie reproduse aid din cuvintele luiKaunitz catre Imperatesa, prin care arata nevoia ce sesimte de a se inlatura starea de meserie in care se aflapoporul roman ortodox. Mt . din acele cuvinte: «Numerulgreco-neunitilor aflatorl sub inalta stapanire a MajestatiiV6stre, care se urea la cate-va mili6ne suflete, sunt dupesocotinta mea nepreocupatOre a se privi ca un tesaur qiodor al prea stralucitel case domnitOre, de care se pOte peviitor trne §i mar marl foliose pentru stat de cat pana a-cum, numal data pe terenul bisericesc §i civil se vor scuticu tot dinadinsul contra ori-carer apasarl, nedreptati §iplangeri temeinice §i ast-fel vor fi povatuiti precum se cadedupe t6te regulile precautiunil, cu care trebue sa fie con-dusa o natiune inculta §i rasboinica) 1).

Ce ca§tiga insa poporul roman ortodox din numirea lulNovacoviciti ca administrator al episcopiel lul? Dar despreacesta In numerul viitor.

G....

I) Istoria bisericesca cle Ilarion Puscarin, pag. 54.

www.dacoromanica.ro

ULFILAITIATA SI DOCTRIN SA.

(Urmare, Vecji Biserica Ortodoxl RomA.n1 No. 6).

Din cele trey istorisiri ce le-am amintit, a lul Socrat, So-.2omen si Teodoret, cea a lul Socrat presinta maI mult a-dever. El ne -spune c. Ulfila s'a declarat pentru intalaan favOrea arianismului la Sinodul din Constantinopol din360. In adever, la acesta epoa el se afla deja de 5 andpe teritoriul roman, adia in Moesia, nu departe de Nico-pol, la piclOrele muntelu! Emus, unde intala persecutie aILA Athanarih l'a nevoit a auta un azil. DecI in acesta lo-calitate, arianismul era religia dominants, sub imperatul Con-stans ; ast-tel in epoca and episcopul Vizigot se app. a-colo, el trebula natural se, se pue in relatie cu episcopilanent §i a suferi influenta lor. Deja pe la anul 355, inultimil and al Imp6rAtiel lul Constans, certile ariene isbuc-nir5. In aceste localitatl megie§ite cu Dung.rea. Ulfila nu pu-tea se, stea acolo indiferent. Ori-care ar fi fost opiniunile

data

www.dacoromanica.ro

686 ULFILA

sale religiOse in timpurile de mai 'nainte §i nu suntem,nedrep(i data le-am presupune Inca forte putin determi-nate. Apol data istoricii ortodoxi ar avea dreptate pretin-end ca Ulfila a trebuit sa merge la inceput pe urmele laTeofil, este probabil ca profesiunea sa de credinta nu sesprijinea pe o base destul de solida., pe o pricepere clara§i neteda a opiniunilor contrare. Noi afirmam prin urmare-a putin dupe 355, §i nu cu 15 sail 20 de ani mai tar-lit, Ulfila se hotart pentru arianism. De altmintrelea mar-turisirea sa de credinta ce ne-a lasat, ca un testament alpoporului sea, §i in care nol insemnam mai ales frasa ur-matOre: Ego Ulfila episcopus et confessor semper sic cre-didi 1): probeza. evident ca mai molt in 355 de cat in 370sad 375 el se pronunta pentru credit*. ariana. De alt-felparticipatia sa la Sinodul din Constantinopol In 360, con-vocat de arianl §i aderarea §i la formula ce s'a edat acolo,.probeza Inca, ca inainte de 370 el a imbrato§at arianismul.Doctrina formulate la Sinodul din Constantinopol in 36u.§i subscrisa de Ulfila, este aceeasi care a fost recunoscuta.in Conciliul de Rimini In 359. Simbolul stabilit in acestaadunare se resume in aceste cuvinte (Noi credem inFiul unic al lui Dumneclea, nascut din Dumneclea inaintede toil vecii, inainte de inceputul tuturor lucrurilor, singu-rul nascut din insu§1 Dumneclea, Dumneclea din Dumneclearasemenea dupe scripturi cu parintele seu care l'a nascut;na§terea nu este cunoscuta de cat de Acela care l'a nas-cut, de parintele singur. Nol §tim ca acest Fla unic a laDumneclea s'a pogorit din cer, trimis de parintele sea, dupecum este scris In cliva invierel el trebue sa vie incun-jurat de gloria sa parintesca, pentru a resplati fie-caruialdupe meritul seu. Noi lepadam numele de substanta (okia)pc care nu-1 au de loc Scripturile. Nol admitem ca. Fiul este.

2) Wait; p. 21.

www.dacoromanica.ro

VIATA SI DOCTRINA SA 687

In total asemenea Parintelut seti. (6[Lotoc) cum lie §i invatasfintele Scripturi 1).

Ulfila subsemna dar acesta formula ariana; probabil pen-tru ca ea 'I 'Area mat simpla si mat intelesa de cat ceadin Niceea. Ea trebue s a 'I para mat conforms cu sfintelescripturl, care pentru el era norma credintel, oferindu-I, matmult de cat cea din Niceea, o certa analogie cu simplici-tatea credintelor primitive a poporulut sett si a usura ast-fel Barbarilor intelegerea marilor adeverurt crestine. Cresti-nismul predicat acestor natiunt inculte, trebuia cu necesi-tate sä Imbrace forma cea mat simpla. Ulfila '1 intelesausor, cad succesul lucraret sale misionare atarna de aicea.Ast-fel losand la o parte cestiunile atat de subtile, cuprinseIn formele b Jac% §i 6TC60t 7Cr1C, discutit atat de metafisice, a-dese obosit6re, asupra raporturilor dintre Tatal cu Fiul, elnu se cugeta Inainte de t6te de cat a combate paganismulin extremis si a detrage pe compatriotil set din Intunericileseculilor, a-I inveta notiunile elementare, adeverurile esen-Vale ale crestinismulut, singure capabile de a satisface as-piratiile inimet omenestl. Acesta este, aceea ce i se impu-nea lut Ulfila cu o necesitate absolute. si Christos-Dumne-cleii facut om pentru not si mort pe truce pentru a nemantui. 'WA neindoibil tOta teologia ce el predica in lungilant at activitatil lut misionare.

Ulfila dar se pronunta pentru arianism, asa precum l'aformulat conciliul de Rimini; dar acesta formula era atatde vaga in cat spiritul suptil al Grecilor a stiut sa fats casa se ivesca bite certele ce le cuprindea, si abea simbolulde Rimini deveni public, cand deja arienii se divizara indoue partl; unit pretindeaa ca Fiul nu-1 egal cu Tatal, de-cat dupe vointa, si tagadutail dumnecleirea cuvintulul; ce1-1-alti se apropiati de ortocloxi si afirmatl ca. Fiul era ase-

1) Socrat. Ist. Bis. II. 37. 41. citat de Revillout. p. 97.

www.dacoromanica.ro

688 IILFILL

menea cu Tatal dup6 substanta. Episcopul Wizigotilor pare-a se alia la acesta opiniune din urma; cu tOte acestearia,nismul sell era o doctrine cu totul particulars, diferita§i, de arianism §i de semiarianism; urmarea studiulul nos-trui ne va procura dovada,

Ulfila, in dctrina sa despre trinitate, cum ne-o arata Tes-tamental sell §i ucenicul lul Auxentius, pleca din unitateaabsoluta a lu1 Dumnecleu. Exists un singur Dumnecleti ne-nascut prin urmare Ears. Inceput §i Ears sfir§it §i ast-fel ye-clnic; El este causa primary a tuturor lucrurilor, este ne-marginit, necuprins cu mintea, neveclut, nemasurat, nemu-ritor. Unitatea lul Dumnegeti exclude WA deosebirea, totsseparatia in substanta. Creatura este lqita din nimica,causa primary n'are recurs la o materie primordiala, pre-existenta pentru a crea. Creatorul, unul §i indivizibil, atreat §i a nascut pe unicul Fig, nu pentru a sffsie sub-stanta sa, sat' pentru a o mic§ora, ci numal pentru a ma-nifesta bunatatea si iubirea sa. In virtutea puterel si a voin-tel sale, el a produs acest act de suverana libertate, faraca substanta sa sa fi fost alterata orl macar modificata.Fiul lul Dumnecleti, dup6 Ulfila, este dar, duprecum pentrueel-I-alp arieni, nu o fiinta provenind din substanta lul Dum-negeti, ci o creatura e§ita din nimica. OUX 6VTIO0V. Cu

tOte acestea Fiul find autorul tuturor lucrurilor, este fortedeosebit de restul celor-l-alte creaturi; el este nascut dinDumnecleti §i nu se densebe§te de parintele de cat prinna§terea in timp. Dar fiind Dumnecleii, el este imutabil, decinu este un cert merit moral si religios absoluta sa perfec-tiune umana, care 1-a dat numele de Dumnecleti, atributeleqi onorurile Dumnelee§tI, ci natura sa insasl, esenta sachlar, In acest punct el diferea de Arie §i se apropie de E-unomifi. In adev6r, dad. episcopul Wizigot afirma ca majes-tatea divine este inerenta Fiului prin chIar natura sa, dad.el nu ezita 'numi Dumneileil in tOta, puterea

a-

cecT

cuvintulul,

www.dacoromanica.ro

VIATA I DOCTRINA SA 689

--cu tote ca-1 adauge epitetul de secundus, pentru a face 85,lass nasterea sa, daca el ni-1 desemna ca o flinta interme--diara Intre Dumnedett suprem si creatura, umplend abisulhare infinit si finit, noT constatam cu evident& ca el se des-parte prea mutt de Arie, pentru care Fiul este creatnra-cea mai perfecta, divina, dar nici odata Dumnecleg. Phileste punctul de departare pentru seria flintelor spirituale,dar investit de o majestate necreata si creator Universulul,el se distinge dar de lumea visibila si invizibila, a caruiaeste autor unic. Fara indoiala el nu exist& de cat prin pa-Tintele, dupe Parintele, pentru Parintele si pentru glorffica-.rea Parintelui, dar el este de asemenea in plin drept de.a revandica numele de magnus .Deus, magnus Domi-nus, magnus Rex; el are acelas titlu cu Parintele, unmysterium magnum. Glorfficand pe Parintele prin crea-tiune si rescumparare, el este pentru acest cuvint numit

firovisor, legislator, redemtor, salvator. Rescumpara-rea formeza lucrarea capitall a lui lisus; prin ea si princreatiune se deosebeste de flintele inferiOre, de creaturi.«Non habentem similem suum), vice Ulfila in Testa-mentul sett La majestatea sa inerenta naturel sale yin ase adaugi ca urmari necesare ale caracterului sett divin, oputere, o demnitate, care prin nici un chip nu suet sus-ceptibile de o comparare cu perfectiunea relativa a unotcreaturi.

Auxentiu dupe ce a expus doctrina invetatorului sett res-pectiv de Parintele si Fiul, arata motivele 1) care ail hota-rit pe Ulfila a arunca opiniile Omousiene; daca puterea ne-ostenit6re a Fiului unic, dice el, a putut crea cu usuratatecerul si pamentul, veclutul si neveclutul, cum se admite caParintele, in care nu este nici prefacere, nici schimbare,i putut crea o ffinta in totul indentica cu el, Ulfila res

Waitz p. 18.

sä

-")

www.dacoromanica.ro

690 ULF1LA

pinge deci cu energie idea niceanh de o egalitate absoluth.,a Parintelui cu Fiul; nu numal ca el if distinge pe unulde altul, dar iI separh Inca prea hotarit. El arunca de a-semenea invetatura omousienilor, stabilind o diferenta intreDumne4eirea lul Dei ingeniti §i aceea a lui Dei

Parintele de fapt este creatorul creatorului, si Fiuleste creatorul a WM creatura. Parintele este DumnecleuLDomnului (domini), Si Fiul este creatorul a WO. faptura.Dace exista asemanare intre Teal si Fiul, acesta n'ar re--zida in substanta, cum invetati Macedonienii, ,ci numai inmanifestarea lor, sail mai bine in =dui lor de actiune;,cad indath ce Parintele, pentru a's1 arhta dragostea si pu-terea sa, a nascut pe Fiul WI din nimica, EE oix 6VTCOV, FiuLde asemenea penttu a face sa stralucesch Iubirea si pute-rea sa, a Mcut pamentul din nimica. In resumat dar vom

dup6 convingerile eniscopulul Got, asem6narea celordoue persOne ale dumnecleirel nu este a o cauta in esentalor, pentru ca substanta unul Dumneclett nenascut si ceaa unul Dumnecleil nascut sunt absolut diferite, ci in pu-terea lor, majestatea si manitestarea lor, tntr'un cuvint inatributele divine deopotrivA distribuite amandurora. Acesthidee se gaseste la Eunomiti. Dup6 el vointa in Dumnecjettcare este in acelas timp puterea sa creatOre, este separathde substanth si exista prin ea insasi. Ulfila procede dup6acelas chip : el deosebeste In Dumnecleti vointa de sub-stanta sa.

Aceste cate-va date sunt de ajuns pentru a caracterisaacesta cristologie, care WM un sigil cu totul particular,.si nu se gaseste in nici un sistem altul. Noll nu esithm dea declara ca episcopul Got avea fare indolala convingerea.intima ca doctrina sa era singura adeverata si curate ast-fel precum o cuprinde Sf. Scripture; chci sprijinindu-se latOth ocasia, in tratatele si predicile sale pe textele Scrip-turei, el arunca anatema asupra ereticilor de on -ce nume,

unige-niti.

lice:

www.dacoromanica.ro

VIATA ySI DOCTRINA SA 691

Marcionitilor, Montani§tilor, Sabelianilor, Patri-pasianilor, Fotianilor, Novatianilor, Donati§tilor, Omousie-nilor §i Omiusienilor etc.

Pentru a complecta doctrina lul Ulfila asupra trinitdteI,-ne remane s& vorbim despre sf. Spirit. Ulfila Inv* cr. Sf.-Spirit nu se confund& cu nici unul din cele intal persOneale trinitatil, dar ca Fiul a servit de intermediar la crea-iunea sa prin TatAl. Exists, este adev6rat, inainte de orl-ce

lucru §i cu bite aceste nu este nici cel intal nici cel aldoilea Dumneclea; el este, precum se exprima Auxentius,a primo per secundum in tertio gradu substitutes.

:Singur Parintele este nendscut §i Fiul nascut; Sf. Spiritdin contra este creatura in al treilea grad, el este efectulyointel PArintelui manifestat prin lucrarea Fiulul unit. Pen-'tru intari acesta credinta, episcopul Got citezd din Bi-blie locuri In sprijinul see, ca I6n 1, 3. I Corint. 8. 6. Nu-Inele de Deus, dominus, nu s'ar cuveni deci sf. Spirit,care nu este nici autor, nicl creator, ci numal illumina-tor, sanctificator, Doctor, educator, adjutor, predi-cator, consolator, interpelator virtus illuminans etsanctificans, Servitor al lul Christos, inyetatorul sea, eldistribue' credincIo§ilor darurile gratiel Mantuitorulul lor, el-este pecetea cu care vor fi insemnate la cliva eliberarel 1).

Comparand Invetatura lul Ulfila asupra_ TrinitItel cu ye--chile triade pAgIne, este imposibil de a nu recunO§Lte Ore,care inrudire cu Invetatura episcopulul got. Pagnismul inadever, grupand cdte trel, ne presinta in locul intal-triada lul Odin, a lui Vili §i a lul Ve-Odin spirit vivifica-tor, existent in tote lucrurile, autorul fiintelor spirituale, aformat materia cosmicd primordial& (Urstoff), Vili, a carulsens etimologic este vointa, serve§te de intermediar la for-marea lumel. III fine Ve, din veihs=sfint,.este puterea sfin-

') Efes 4. 30.

cleiT

t1aniheilor,

www.dacoromanica.ro

692 ULF1LA

titOre care strabate universul. Lang acesta triads, not a-vem o infinitate de altele, aceea a lui Odin, a lul Hoenixsi a lul Lodur; aceea a lul Odin, a lui Thor si a lui Fricmetc. Dar nicl una din aceste divinitatI nefiind eterna, Ulfilanu putea alktura direct doctrina sa la aceste triade, cadpentru el cele trei persOne din trinitatea crestintt sunt ye-clnice. Fara indolala paganismul a sftrsit prin a stabili malpresus de aceste divinitatI muritOre si trecetbre, un Dumnecleu a-tot-puternic diriguind destinele lumel, a zeilor sia Omenilor, pe care l'a numit miotudr. Dar data episco-pul Got ar fi putut sa readuca intr'un chip 6re-care la a-cesta idee de un Dumnecleti suprem conceptiunea sa deDumnecleul crestin, teodicea sa cu tOte acestea difera esen-lial de cea a paganilor, cad el menbine Inainte de tOte, uni-tatea si indivizibilitatea lui Dumnecleti, face sa lash netedtranscendenta sa, si-1 sepal% de lume prin un abis, contrarpaganismuluI care, 's1 complace a amesteca pe Dumneclet1cu Omenil. Dumnecleul sell este ingenitus, in creatu,q, sub-stantia incorporalis, inindigens; nici odata o doctrina.'Agana, mai cu soma acea pe care tnv6tatul Got este che-mat a o combate, nu s'a Inaltat la o asa subtilitate deconceptiune.

Pornind deci din ideea de un Dumneclea esentialmentetranscendent, Ulfila trebula sh se intrebe cum este posibilde a umplea abisul dintre Dumnecleti si lume, cum finitulputea sä intre In contact cu infinitul. El invinge dificulta-tea, pe care deja Inainte de el atatea nobile spirite s'ati In-cercat de a o resolvi, admit8nd cum am veclut, un inter-mediar, care este numit creator creations, pentru ca elcreaza si naste, cu tOte ca el este treat si nascut prin Ta-tal. Lumea scOsa din nimica, este lucrarea Fiului si cluprecum pgganismul presupune tot-d'auna o rnaterie cosmicaprimitive, exists, o deosebire capitala intre cele doue cosmogonil pagan& si crestina.

www.dacoromanica.ro

VIATA BSI DOCTRINA SA 693

Triada Jul Ulfila, cu totul superiOra fara indoiala celelpOgane, cuprinde cu tOte acestea urme de politeism; cadea. nu este de cat un adev6rat triteism. Nu exista o unireintima Intre cele trel persOne a trinitatet episcopulul Got.In adever, singur parintele este adev6rat Dumnedeii in In-telesul absolut al cuvIntului, dice Ulfila; indivizibil, substantasa n'a fost nici cluntita, nici modificata, cand el a nascutpe Fiul, cad efectul puterel vointel sale ail fost deajunsepentru a crea pe Fiul §i atribui puterile necesare la lu-crarea so, creatOre §i rescump6ratOre. Substanta parinteluln'a participat intru nimica in actul creatiunel. Mantuitorul

diferand esential de flinta suprema, cu mai mult cu-vtnt Inca de Omen!, pe calif el a fost chemat a-I mantui.data Ulfila it nume§te secundus Deus, acesta nici odatg.in sensul strict al cuvintuluI de Deus. Cat despre Sf. Spi-rit episcopal Got ii refusa pe de oparte calitatile de Deus§i de Dominus, pe de alta el vede In el mai mult de cato _foga; el I1 caracteriza afirmand existenta sa personala;el este crest de Fiul, deosebit de creaturi i vrednic de oveneratie divina. Sf. Spirit ni se arata dar ca o adeveratadivinitate, inferibra, este adev6rat, la done, dup6 cum acelaeste la -Intaia. Triteismul este evident i no! ne gasim inurma in presenta unul adev6rat politeism, pe care l'ar pu-tea cMe-va numi cre§tin.

Cu tOte acestea not ne pazim de a pretinde ca Ulfila arfi voit, In cunqtinta de causa a inveta o ast-fel de doc-trina. Din contra, not avem convingerea intima, ca Vote ne-vointele episcopului Vizigot tindeati a face sa las& mono-teismul cretin cel mai strict. i data, separand intr'unchip torte hotaritor cele trei persOne ale treimel, neglijindde a precisa raporturile lor mutuale, el a cadut printr'unmod incontient In triteism, se cuvine a atribui acesta de-viare de la doctrina dint& chiar nobililor mobile care Faildeterminat a uni intr'un fel Ere -care inv6tAmintul cretin

insu§1,

$i

$i

www.dacoromanica.ro

694 ULFILA

cu vechea mitologie pagan& §i a-1 face ast-fel clar §i inte-les cat este posibil.

0 cestiune ultima ce ni se pune, este ca sa §tim dace,In traducerea luI Ulfila sunt urme de arianism. Pentru a oresolvi trebuesc consultate locurile din Scripture, care vor-besc de raportul Intre Parintele cu Fiul. Unul din acestelocuri este la Romani 9. 5. In care Ulfila a dat cuvintul0E64- prin expresiunea gotica guth, care insemna Dumnedeu,Deja Angelo Mai, Castiglione §i multi altii dupe el, s'ailsprijinit pe acest loc pentru a proba, ca arianismul nu segasqte in lucrarea capitala a episcopulul Got, sal pentruc5. convertirea sa la acesta doctrine. a fost posteriOra, tra-ducerii sale, sail ca consideratiuni cu totul exteriOre numairat hotarit a merge pe urmele Jul Arie, sail ca marea saveneratie pentru cartea, sfinta l'a impiedicat de a-i schimbacontinutul. All Invetati ca Aschbach 1), a voit sa vada Inlocul din cestiune o proba de un fapt mai mult de cat dis-cutabil, ca Gotil erail ariani ca forma, §i ortodoxi ca fond.Dar presenta arianismului a parut mai cu evidenta multorteologi in traducerea lui Ulfila, la locul din Filipenl 2. 6.01:)x apnocrsv -hy icrccro z6 dm tax .91(11 In adever cuvintul to04cite tradus on Inlocuit in textul Gotic prin adiectivul Ga-leiks, care nu arate, de cat un raport de asemanare. Dace,episcopal Got cu intentiune a tradus tag prin Galeiks, lo-cul este de sigur intretesut de arianism, caci pentru a 1.6-manea credinclos contextulul, autorul ar fi trebuit se, seservesca de cuvintul i6Tic; care corespunde exact cu to-c4.In fine pentru a se imputa lul Ulfila arianismul, unit aducInca absenta epistolei catre ebrei, pe care ucenicil lul A-riu o arunca din canon. Cu tote aceste probe nu ni se parelucrul aka bine probat. Episcopul Got, spirit de o apuca-tura putin comuna, care '§i facu o obligatiune, de a tra-

1) ITIfilae partium ineditarum specimen. Medici. 1819, praef. p. 17.citat de Krafft. p. 346.

www.dacoromanica.ro

VIATA SI DOCTRINA SA 695

duce. sf. Scripturi atat de credinclos cat a lost posibil, nutrebuea a se gandi ca sa vire in ea propria sa doctrina.El nu era unul din ace] sectary, caril indrasnesc a susti-nea vederile for personale cu dovada din cuvintul lul Dum-necleii citat gresit, sail unul din ace] Omen de sada carestill di unesca tOte textele cerintelor sistemulul lor. El eramarele misionar, nobilul reformator al poporului soil si a-semenea lul Luter, lubind Biserica lul Christos si patrialul cu o dragoste egala, el trebuea ca si acest din urmaa da natiunel sale codicile sfint, intr'o limba frum6s6, clara,dar inainte de tOte fidela si curata de ors -ce amestec. Nouene vine greii a crede ca Ulfila ar fi sacrificat in fav6readoctrines sale, fidelitatea textului. Nu putem dice atat si des-pre Skeireins.

Autorul Skeireins este un arian hotarlt; cu tOte acesteideea sa despre persona lui Chtistos este fOrte inalta; pa-ralelul ce ni-1 trage intre lisus si inainte mergetorul soilimediat 11 va dovedi. Botezatorul i)*, dice el, a pregatit nu-mai spiritele pentru predicarea Evangeliei, el a aratat glo-ria si majestatea Domnulul; aceste cuvinte: eel ce vine suseste maY presus de toll, stabilesc o linie de demarcare ho-taritOre intre Mantuitorul si tOta creatura. Prin aceste en-vinte Botezatorul desemneza gloria eterna a Mantuituului,pe cere-1 numeste «ceresci venit de sus', pe cand el in-susi, vorbind de lucruri pamentesti, se numeste «pamen-tescs.; el este om si dovada sa data dreptatil nu-1 va ra-dica maY presus de conditiile nature] omenesti. lisus Chris-tos din contra, a manitestat prin creatiune atributele saledivine, prin lucrarea rescumparatOre caracterul seti mesia-nic. El este venit din ceria, dice comentatorul, 16D Bote-zatorul a vestit numal majestatea divina a invetatorului sou,cu secull inainte, el s'a ridicat in contra certei impil a luiSabelie si Marcel, cars], indrasnind a afirma unitatea per-

1) Vesli Massmann, Ulfilas Skeireins p. 576-588.

www.dacoromanica.ro

696 ULFILA

recta a parintelul si a Fiulul, facut din el de -cat osingura fiinta. Revenind la acesta polemics contra lul Sa-belius, autorul citeza locul de la I6n 5. 19, 20, dupe careFiul declara ca el nu face nimica de la el, ci totul sub or-dinul si chipul Parintelui, el conchide ca Parintele i Fiulsunt doue persOne esentialmente distincte. Cgl intal Iubeste,cel al doilea este lubit; cel intal arati lucrarile, cel al doi-lea le executa; Parintele de exemplu Inviaza mortil re-chlama la viata; deasemenea Fiul prin imitare invie pre orlcine voqte. In sprijinul p.cestel doctrine asupra deosebireldintre cele doue persOne comentatorul aduce Inca locul dela I6n 5. 22. Parintele nu judeca pe nimeni, ci Wta jude-cata sa a dat'o Fiulul. Dad. dar, Parintele §i Fiul era osingura i aceeasl persOna, cum sa se admit& ca aceehqipersOna sa judece i sa nu judece ? i data cine-va ppuneacestul rationament locul dp la Lin 5. 23, care revandicapentru Fiul, dupe opiniile episcopilpr ortodoxi, o veneratieegala cu acea a Parintelui, autorul nostru va respundeacesta interpretare n'are de cat aparenta exactitudinel. Nuconvine Fiulul, asemenea nu egala PArintelul, de cat qveneratie asemenea acel a parintelul. Autorul comentariu-lui nostru, subordoneza dar cum am vedut, pe Fiul Parin-telui, fara ca sa-1 faca vre-odata a-I poor', cum face Arie,in rindul creaturilor simple. Ridicat maI presus de t6te fi-intele, el ocupa un loc unit fats de parintele aeu, grademal ales lucrarei sale mantuitbre, a calif origine se ridicadincolo de incorporarea sa i se afla deja in lungile se-cole de preparare ale vechiI aliante, In Invetaturile prole-tilor, trimi it viitorului Mesia. Dar el n'a imbracat o formacorporall, de cat cand puterea reulul Ill ajunse ultima salimits si ca asteptarea unel eliberari devenise era cea maIsimtita in mijlocul sermanei omenirI calute. Atunci el avenit in lume, care s'a aratat ca o dreptate, in fine sace-ficandu-se a eliberat faptura, care suspina dupe el de atatea

n'ail

sil

c4

si

www.dacoromanica.ro

VIATA SI DOCTRINA SA 697

-secule deja. Fara Indoiala, Mesia ar fi putut prin atot-pu--ternicia sa a elibera pe Omen! de stapanirea satanel, far&a lua un trup omenesc, dar el vrea- liber si miscat de dra-gostea sa cea ne3pusa a suferi pedepsele meritate de crea-tura sa, dupe cum el vola din contra, a (mini care s'arfi hotartt liber pentru Satana, Wand poruncile lul Dum-negea, sa primesca de asemenea liber Invetatura Mantui-toruluI sea si WO insusasca gratia sa, dispretuind vicle-niile diavolulul. Resulta din aceste cate-va date, cu ultimaevidenta, ca rent dupe autorul nostru, nu este o necesitateinascuta nature! nOstre, ci fructul vointel libere a omululatras de satana la rely. Din fericire el nu cunostea Incateologia, care n'a rosit a numi pecatul, care a produs a-tatea monstruositat1 to lume, un felix culpal.

Mantuirea personala, no! urmam in tot-d'auna ideile au--torulut nostru, resid in credinta, In aceptarea liber, a fruc-telor rescumperareI, din grape care, dupe vointn lu! Dum-nedeti s'ati. aratat in Christos, este data omulul prin Chri--stos. Iisus ne mantueste prin tnvetatura sa si prin lucrarea.sa; ca Invetator, el predict, dreptatea si ne recomanda in-deplinirea libera a comandamentelor dumnegeesti; insa des,nodamintul tragic al vieti! lul Mesia In acesta lume, estede asemenea pentru comentator punctul culminant a sote-riologie! sale. In adever, Christos murind pe truce ne-a cas-tigat prin mOrtea sa expiatorie (curatitOre) tndreptarea nOs-tra inaintea lul Dumnedel Cu bite acestea dupe Lin 3, 5,adauga autorul nostru, botezul este indispensabil pentru ada credincIosilor harurile castigate prin Christos. Botezuleste cu totul deosebit de cel al lul Lin Botezatorul, cadacest din urma nu este de cat o preg.tire catre cel Intalun botez de penile*, fagaduind numal ertarea pecatelor,sub conditia uneI pocaintl sincere. Botezul crestin din con-tra, asigura credinciosilor Impreunk cu ertarea reala a pe,catelor si castigarea reala a Sf. Spirit, intrarea In tmpera,tia gloriOsa a luI Dumnedeti.

Biserica Ortodoxa Roma.ra. 7.

www.dacoromanica.ro

698 ULF1LA

Aruncand o privire retrospectivK asupra doctrinel pe.care.ne-am Incercat a o resuma In linil generale, nu ne putema tie tmpedica de a recuneste o mare analogic cu aceeaa lul `na. i dacl mai tinem socotela de o multime dedetalil de limbs si altele, mai ales de polemica arclaterecare se aratA In Skeirens contra ereticilor, la care, urmandistorisirile lul Auxentiu asupra invetatorului episcopulGot se deda cu pasiune, nu ne va acusa nimenl de pre-sumtiune, atribuind acest comentar lul Ulfila.

Nu intra In sufletul nostru de a face o critics doctrinelepiscopului Got; invetati mai bine calificati de cat nos pen-tru un asemenea lucru l'ati facut adesea. Nol Inse. nu neputem opri terminand de a adaugi o observare. Pe deo-parte nobilul apostol al Gotilor descris de catolicl ca uneretic, a carui Invetatura ar fi lost de asemenea fatale. 1m-01.600 lui Dumnegetl, ca si gresalele celel mal funesteinvetaturi; pe de alta parte, el a fost laudat de catre arienlca un purtator de drapel a partidaluI lor, ca un sef de fa-lange compacte, care in timp mal mult de un secol ame-ninta a strabate si a respinge colOnele stranse, formate deja,de catolici si de seful lor. El n'a fost nici una, nici alta. Inmijlocul discutiflor teologice din epoca sa de care el trebuiase. alba o er6re simtita, cu atat mai mult, cu cat caracterulsea eminaminte practic si destinele Insusi ale vietil 11 manaticu preferinta pe campul cel mai nobil al activitatel sale misi-onare, el still conserva autonomia sa. El n'a predicat decat basat pe cuvintul lul Christos, inveJatorul sell; dupe cumsi invetatura sa legate. dl cat cu slabe attingeri de di-ferite sisteme In vog din timpul sau. Fare. Indoiala, multepuncte din invetatura sa ne duce sere arianism, la ceeace .convenim; dar oil-cc spirit liber de preventiune ne vaacorda, ca un abis 11 separa de Arie. Mal bine de cat totedesvoltarile, o repede expunere a 1nvetaturel acestula, (U1-fila) ne va Indruma sa vedem dreptatea asertiunel nestre.

sea,

tiu-1

a-al

www.dacoromanica.ro

VIATA $1 DOCTRINA SA 699

si enorma distanta intre opiniuniN celor doue partide teo-logice. Dumneleti nu este parinte din WA eternitatea, liceArie, era un timp cand Fiul era Inca in nefiinta. Creatura.ca si altele, Fiul nu este prin esenta sa asemenea Parin-telul. Pan& aicea Ulfila pare de acord cu celebrul presbi-ter. Dar and Arie Inv*, cum spune Socrat, ca Iisus nueste de loc, prin natura sa, adeveratul cuvint Si adeverataIntelepciune, di nu este de cat figura, ca ignorand natura,.esenta si misterul nestrabatut al ParinteluI, II este cu totulstrein, nol suntem departe de convingerile episcopulul Got.Existenta Insas1 a Fiulul este contingenta, ea n'a fost cre-ata de cat pentru om, si data Parintele n'ar fi cugetat latreatiunea nOstrit, Fiul ar fi remas fail fiinta; ast-fel suntdeclaratiile lul Arie. De asemenea nu dä. inapol in fata con-secintelor logice a premiscelor sale: Fiul este prin naturasa supus schimbarilor, alteratiunel, pecatulul chiar, ca In-geril rebell; el este gresibil si daca n'a gresit, acesta nuprobeza de cat absoluta sa perfectie omenesca. Ulfila din-contra, cum am vorbit, proclama deschis cel putin eterni-tatea relativa a Fiulul, atributele sale, caracterul seil Dum-negeesc, care nu i s'at'e dat prin o perfectiune Morala; siprin chiar natura sa. El creaza, mantueste Tiber lumea sinu serva de instrument pasiv pentru manifestarea vointelParintelut Intr'un cuvint, not suntem aprOpe- de a admiteca secundus Deus a Invetatulul Got se confunda mal cucuvintul (logos) din IOn; si daca e o subordonare a per -sOnel a doua din trinitate fata de cea Intala, ea nu con-sist& intr'o inferioritate Ore-care a cuvintulul, ci In aceaprioritate a existentel Parintelul, care este atat de mica, Incat mat scapa cugetarel omenesti; cad Dumdeleul dragos-tei trebula din t6ta veclnicia sa poseda oblectul dragostelsale. Ast-fel o asemenea invetatura nu este Intretesuta deeresil si dad. nu s'ar numi biblica, este cu tote aceste in-tim legata cu Christologia Sf. Pavel. visa 'Astra este con-

www.dacoromanica.ro

700 ULFILA

firmata prin frumOsa profesiune de credinta, pe care Ulfila,dupe spunerea lui Auxentiu, ne-a resat cu putin Inainte demOrtea sa, ca un testament pentru poporul seu. Nol nuputem se. evitam de a da aid un loc acestul important do-cument, cu atat mai putin, cu cat in ora solemna a mor-tiT unul mare om au o greutate mai mare: EgoUlfila episcopus et confessor semper sic credidi et in hacfide sola et vera tesmentum facio ad Dominum meum. Credounum esse Deum patrem solum ingenitum et invisibilemet in unigenitum filium ejus Dominum et Deum nostrum,opificem et factorem universe creature, non habentem si-milem suumideo unus est omnium Deus, qui et de nos-tris ? est Deuset unum Spiritum Sanctum, virtutem illu-minantem et sanctificantem,ut ait Christus propter cor-rectionem ad apostolos (suos): tEcce ego mito promissumpatris mei in vobis, vos ante sedete in civitatem Hierusa-lem quoad usque induamini virtutem 'ab alto* ; item «etaccipietis virtutem supervenientem in vos sancto spiritu)Nec Deo nec dominum sed ministrum Christi.... nec... (sed)subditum et oboedientem in omnibus filio, in filium sub-ditum et oboedientem.... in omnibus Deo patri.... per Chris-turn Spiritu Sancto Ce frumesa dovada despre cre-dinta In Christos cuprinse. In aceste cuvinte atat de sim-ple si atat de atingetere! Nimeni nu gaseste tresuri de opolemics ardente, sai' mai ales de our teologice preacomune acestel epoce; de loc urme de acea deplorabilacearta asupra esdaresiunilor de 6;10660104 si 61:.oto4cria;, care peatunci rumpea legeturile cele mar stranse de afinitate side prietenie si aducea diviziunea i confusia In comunita-tile crestine cele mai indepartate si chlar intre pestorii ceTmai simpli. Biblia, cuvintul luT Dumnedeil crescu cu sim-plitatea spiritului unui adeverat crestin, acesta-I regula cre-dintel, norma credintei pentru Ulfila; Auxentiu, discipolul

ne-o aflrma si frumOsa sa traducere a carter divine ne

cuvintele

see,

www.dacoromanica.ro

VIATA SI DOCTRINA SA 701

este marturie. Voe§te tine -va numesca teolog, not II vomrevandica numele de un mare teolog biblir, care nu se lass,atras de nicl o atractiune nle sc61s. Ca Fiul lisus Christoseste consubstantial cu Parintele, saa nu, ca este un ipo-stas metafisic saA nu, aceste cestiunl nu puteau de cat saescite mediocru interesul seq. Dar ceea ce el stia cu evidentaultima, este ea lisus Mantuitorul seq si al lumel l'a chematla lucrarea cea mal meritorie, cea mal frumOsa, care p6tefi destinata omului, de a adore lumina Evangeliului in Carlpane, atund cuprinse de Intunericul cel mai des at paga-nismului.

El bine, prin o activitate neobositOre mat mull de 40 deanI, Ulfila a Indeplinit misiunea ce i s'a Incredintat. Prinnevointi nesfir§ite pentru inaintarea imperatiel lui Christos,pentru fericirea morals §i material& a poporului. sett, princredincio0a constants a scopului seu nobil, intr'un limpde turburari §i desordinI complecte, el a meritat cu dreptulnumele glorios de Moisi, cu care deja contemporanil seI

onorat. Posteritatea n'a intarcliat de a tntari acest epi-tet pentru Ulfila, veghetorul soldat al armatei lui Christos.Numal unii catolici, tot-d'auna gata de a arunca anatemeall Indrasnit a-I condemna. Cat despre no!, avem convin-gerea intima ca adeverata Biserica crestina nu va refusanici odata omagiele sale adeveratului episcop Got, aposto-lului pace', care aduse atatea mil de pagan' la pici6releMantuitorului 1).

CONCLUSIE.

Descriind viata Episcopulul Ulfila, apostolul Gintel Gotice,care a predicat CreOnismul la acest popor pe cand nava-lise in t6rile nOstre, Moldova §i Valachia de alts data, amdovedit tot-odata §i existenta nelndoibila a CreOnismuluila Romani pe acele timpuri. La inceput 'ml propusesem.,

Ulfila, par Charles Knauer, pag. 47-66.

sa-1

Pail

') Ve1

www.dacoromanica.ro

702 UI FILA

sa -I scriu numai biografia sa, ca un articul pentru Revista(Biserica Ortodoxa Romana*. Cercetand in urma izvOrelecontemporane istorice si dovedile pe care me puteam spri-jini in descrierea biografiel lui Ulfila, am ajuns pe nesimtitela expunerea complecta a crestinismului pe aceste locurY,In tot decursul secolului al patrulea. Ca izvOre i doveginecombatute am intrebuintat pe istoricii grecl bisericestlcontemporanl, precum i cercetariie critice asupra vieteI lulUlfila si pe care a scris'o Auxentiu, Episcopul din Dorostol(Silistra), discipolul lui Ulfi la. Acest document ni s'a con-servat intr'un manuscript din Biblioteca din Paris §i pecare l'a descris comentat cu mull& eruditie i pricepereGermanul George Waitz Si l'a publicat la Hanovra In 1840.Trebue sa, stim de la Inceput ca prin secolul al 1V-lea a-tat in Dacia Aureliana, dar mai ales in Tracia Iliria pre-domina arianismul, sat maI precis semi-arianismul. Multidintre acesti ereticl s'att ales ca arena de lupta, spre a-s1sustinea doctrina lor, tocmaI locurile aceste, unde emu Inma! mare libertate siguranta; nu se temeati mat moltde exilari Si persecutii din partea imperatorilor ortodoxi.Asa intalnim un numer insemnat de Episcopi arieni pe a-,ceste locuri ca Paladie din Ratiarda, Auxentiti de Dorostol,Dimofil, Maximiu din nordul Moesiel, Ursache de Singidon,Germiniti din Sirmiti, Valente de Mursa etc. etc. 1). Canddar ereticii Arianl aft fost alungap de Teodosie din Con-stantinopol, si de alp imperatorl din alte part ale Orien-tulul, ei se refugiara alunci pe aceste locuri, intre Gott.Ast-fel ni se explica presenta unui numer asa de conside-rabil de Episcop! semi-arianI la Sinodul din Sirmiil 2). In-talnim tocmal din Antiohia i pe un Episcop arian, anumeDoroteiii, refugiat in Tracia Remane deci constatat, caIn seculul al 1V-lea Biserica de pe aceste locuri, or! cres-tinismul din ambele Dacil era infectat de eresia semi- arian,.Chiar Auxen(iu, care ni-a lasat cate-va notice forte pretiOseasupra lul Ulfila invetatorul predecesorul seu, mai ales

1) Ve41 Istoria Mitropoliel Moldovel qi Sinodul din Sirmih sub fiilMarelul Constantin, cum i Confesiunea de credinth a Episcopilor din..Sirmih, care-1 on totul semi-arianh.

9) Vedl Harduin, Historia Conciliorum, vol. I.8) Vedi Theodoret Ist. Bis. IX 12.

si

8).

ei

pi

pi

www.dacoromanica.ro

VIATA sI DOCTRINA SA 703

Testamentul aceluia este p]in de semi-arianism In tata scrie-rea sa 1). Auxentiti ati scris lucrarea sa in limba latina vul-gall, pentru a acesta era limba oficiall pe atunci In totimperiul Roman. Apoi pentru populatia trestina mal veche,inteleg pe colonistil din Dacil, pentru ca numal acea limbali era mai comuna si mal intelesa, cu tote ca, se scria peatund si greceste 2). Pentru a dovedi ca limba latink In-trebuintata de Auxentitt era a cea vulgarl, citez aicea dinWaitz cate-va cuvinte ca exemplu: Asa: pre in loc de prae,etas pentru aetas, cecus pentru coecus, Grecus, Iu-deus, demon, quern, sepe etc. etc. Apoi adese se in-talneste ae pentru e, ca craeatus, incraeatus, craea-tura etc., e ins locul lui i intellegere si antecristi etc:Nu se tine socatell de y presbiter. Adesa consonanta vse schimba in b ca sibe, vibere laborabit etc. de ase-menea terminatiunea bilis inlocuita prin vi/is ca odifrilis,Invlsivilis, incapavilis, incorruptivilis ect. etc. Var-varicum in loc de barbaricum, Eclesia in loc de Ec-clesia, Cristiani si Cristus, de unde la nob Cristiani.La multe cuvinte lipseste h ca eretici, ora, esitare etc.,face 112 de litera greca. k Episkopus etc. 'MI par curiOsesi frasele: Intra occidente, ad oriente, ad similitu-dine, completis in Episcopatum, mitto in vobis, se-dete in civitatem. Din exemplele aduse 'Ate cetitorulsa-si facg. o idee despre schimbarea ortografica, pronuntareacum si ciuntirea multor cuvinte strefacute, ajunse la nob dinlimba latinA vulgara si despre care 'sl bat atata capul filo-logii Romani, din qilele nOstre, spre a le proba origina la-lina. Auxentiii a scris In Dorostol, prin urmare limba Latinacomuna acelui timp era asa cum o scria Auxentiu, ce sia propus a imortalisa numele invetatorulub si educatoruluiseil, descriindu-I meritele si aparandu-I invetklura ce pro-fesa. Auxentiii stia de Mina semO si limba Gola si ceaGred, ca si Ulfila, dar a preferit a scrie latineste, pentruca. marea populatie de peste Dunarea eras l pe Fang Gotisi Colonistii lul Traian, trecuti acolo sub Aurelian, cand ail

1) Vell.i Textul manuscriptului hi Auxe4ii publicat de George Waitz1840.

2) Veql in Acta Sanctorum vol. II, luna April Epistola BisericelGotice, din Dacia Traianii crstrg. Biserica din Capadocia.

www.dacoromanica.ro

704 ULFILA

navalit Gotil In Dacia Traiana. Gotil de curand crestinati,nu erati Inca preparatI pentru a Intelege discutil religiOse-atat de subtile cum este arianismul, semiarianismul si or-todoxismul, si a aprofunda diferintele confesionale, el semultameall yi numal cu o credinta mal vaga, cu idel ge-nerale despre Creytinism; Auxentia dar a scris mal multpentru acesta populatie de cat cea Gota. Acesta 'ml pare afi cuvIntul pentru care Auxentiti a scris notitele despreUlfila yi invetatura sa in limba latina. Nu numal papa Inseculul al IV-lea dar Si pang spre finele celul al VI-lea In-talnim Inca tot limba latina, ca limba oficiala a Bisericeldin Dacia Aureliand 1).

Importanta scrierel lul Auxentid pentru nol Romani' maleste Insemnata yi din alt punci de vedere, pentru c6, numal

-cu istoria scriitorilor bisericestl grecl asupra lul Ulfila yi aactivitatel sale pastorale, nol nu puteam cunOste atateadate si fapte, fiind acele yi defectuOse yi confuse si contra-dictoril ; pe cand ajutafi de scrierea lul Auxentiti se stabilesclOrte precis multe fapte Si se face lumina mare asupra ye-chime' ne'ndolOs6. a CreytinismuluI in Dull. Unde s'a nls-cut Ulfila, de ce origina era? Cand si unde s'a creytinat?Cand yi.unde a predicat Creytinismul? Cand yi la ce co-munitate religiOsa a servit ca cleric si s'a hirotonit caepiscop? Ce confesiune a profesat la Inceput Semi-arianis-mul s'ati Ortodoxismul? Cand a devenit arian yi cu ceocasie? Cand a trecut peste Dunarea yi din co cause? LatOte aceste cestiuni de mare insemnatate pentru nol Roma-nil, acum se pOte respunde hotaritor yi cu dovecll contem-porane nccombatute. Sa resolvim de o cam data aceste In-treb AM.

Ulfila saa Vulfila sail Hulfila sail Unila s'a nascut in Va-lachia de asta-dl, probabil In Oltenia. Pe la 318, data nay-terel sale, cand nicl o ramura de ale Gotilor nu trecura Incayi nu se stabilise nicl In Tracia nicl in Moesia. Prin urmarenu putem cauta peste Dunarea nasterea lul Ulfila. Apol nuIntalnim nicairI vre-o Sire, a Ulfila ar fi venit on ar fifost trimis de alurea ca apostol la Gotl. Este dar nascut la-te Gotl. Socrat istoricul it numeste pe Ulfila Episcop alGotilor-061paa; 6 scov rdtowv inicncorto:;De ce originb. a

1) Vedi &sours de inaugurare eta.

www.dacoromanica.ro

VIATA ySr DOCTRINA SA 705

fost? Filostorg istoricul, care-I Capadocian si imbuibat side arianism, vorbind despre Ulfila, ni spune ca era Capadoclan de origina si ca familia lui a fost adusa de acolo casclava in Gotia, pe and acesta barbari navalind in Asiaalb luat multi sciavi din Galatia si Capadocia. Acesta inva-siune avu loc pe la 258 sub Cesarii Valerian si Galian,cand a fost rapita si familia lui Ulfila din Capadociatx6-rric 2115 'Exp.atocrixc Trrovecrav xai oE Oacpi Act TrpOyovoi. Filos-torg a pntut sa alba, ca om cult, cunostintl forte positiveasupra lul Ulfila compatriotul seq. Biserica din Capadociaconserva traditia Inca recenta pe atunci, ca Gotil au fostcrestinati de ea pentru ca trecuse numai 60 de ani de lacaptivitatea Capadocienilor; acesta o sustine si Sf. Mare leVasilie In Epistola sa 338 catra Ascholius, Episcopul dinTesalonic; acesta se mai probeza si prin frasa lui Filostorg,ca Gotii luand sclavi dintre Capadocieni, multi dintre aceiaerail clerici si caril profesat in acesta localitate, nouafor Patrie, in libertate cultul for si Intre Go .l, convertindpe multi dintre ace.sti barbari la Crestinismma Tconok

ixt.s.cadnout; clnoug tE x.2i. -c5;v xatsiltypivwvOdn) oinc Oliyout; TE GC6T6-)Y Etc TO EUTEgE4 ILETEITOL10010 1).

Ulfila dar se tragea din o familie Capadociana originara dinlocalitatea numita Sadagoltina, luata In sclavie din Patriasa la 258 si s'a nascut in Gotia on Dacia Traiana, din pa-rinti crestini capadocienV dar Gotisat; adica traind intreGo!l ne mai. stiind de vechia sa patrie, s'ati insusit limba sltraiul acelor cu carii vietuia, devenindu-i Gotia ca a douaPatrie. Ulfila s'a primit instructia si educatia sa in familie,In casa parintesca, care evident ca era crestina, inv6tandodata cu limba Greca a familiei sale si cea Gota a taxaApol din contactul cu Imperiul Roman, si in care in urmaa trait peste 35 de ani, a inv6tat si limba Latina, in carea si scris si predicat in urma, dui:16 cum ne atesteza uce-nicul set"' Auxentiuquadraginta annis in Episcopatugloriose Borens, apostolica Gratia, Grecam et La-tinam et Goticam linquam sine intermissione in unaet sola ecclesia Cristi predica vit. Trebue sa admitemca Ulfila avea o predispositie si un devotament nelimitat

1) pericopa din Filostorgin.

ala1

lAo.goi

Vedi

www.dacoromanica.ro

706 ULF1LA

pentru propagarea si lAtirea crestinismului intre Gotil pa-gani. Numal ast-fel se explica sacrificiile sale indelungatesi persistenta sa de o viata intrega in predicarea Evange-liel lui Christos. Activitatea misionara a lui Ulfila se in-tindea asupra tuturor triburilor Gotice, ce invadasa si ocu-pasa Dacia Tralana. Istoricul Socrat ne povesteste, c6. Unaa predicat Crestinismul nu numal la o parte dintre Goti,ci In MU Dacia, din care causa si altele a provocat si opersecutie asupra crestinilor din Dacia Traiana.'Ercei8-4 8i061qA2c, o?.) p.ovov .roi); On6 (13prriyE'prriv, O).& xai to Ono 'A.-Occvecpixov TuTtovivou; papg&pu; tbv xpEcmxvicy.6 V iEcSiaacrxe,6 'AOcxyciptx04, Tcapscxecpccrotan; Tcccrpcim .9priaxEk,

Tc7.)v xpicr-ciaviUv-ccoy ty.opiatt; inci6aXE 1). Din Epifanie maicunOstem ca un eretic fanatic, anume Audaeus sail Audetlizgonit din partile Eufratului, pentru erezia lui primejdiOsasi exilat inlre Scitii din Pontul Euxin, acesta neputand traisi estinde eresia sa acolo, find prea barbari, a inaintat,ne spune, in Dacia Traian5. la Goti, si aci s'a4 latit eresiasa, ademenind pe multi Goti si barbarl la invetatura sa.Textul ne mai spune ca Audeti a mers pan& la locurile celemal din launtru ale Gotllor predicand eresia saxca Et; tat

Tcp67co Pxivwv xat El; Ta lac;Yrocra TcoVok tcliv 116T-Ocov xasimerEv. Acest Audeil a format curand si o bisericaeretica aicea intre Goti, a format monastiri si savirsa ritualulbisericesc in ele dupe ideile sale gresite, mai ales in ces-tiunea Pashai: &c obnEe xat Momaripea iv tifi auto) 11,T0i(*

iyinto. Cu timpul inmultindu-se sectantil, acest Audeu le asconsfintit si o lerarhie, avend si doi Episcopi, Urania siSilvan. In ce directie s'a indreptat activitatea sa predicatOreAudeu? De buns sema trebue sa admitem cu. MU siguranta,ca acest eretic s'a respandit InvetAtura sa falsa in all& partede cat acea in care predica Ulfila; el erati contemporani,dar cu totul diferiti in confesiuni, unul ortodox altul ereticcondemnat. Din istorisirea lui Epifanie sä stravede ca Audeus'a indreptat activitatea sa misionara spre Moldova, Valahiapana spre Buzeti si Transilvania de asta-cli. Dupe Epifanieintaia persecutie in Gotia a fost indreptata mai ales asupraaudienildr de catra Athanarih, care era seful tribului Vest-

1) Vedi pericopa din Socrat.

r l'crc(Mc,

do st"; no),lok

www.dacoromanica.ro

VIATA sI DOCTRINA SA 707

Goti lor. Prin urmare in acea parte isi respandisa. Audeneresia sa 1).

Apo! dad. s'ar admite ca. Auden isi formasa societatea sareligiOsa in Valahia si Oltenia, intre Ortodoxi, atuncl nu se'Ate explica cum acel eretici an fost exterminap, lar Ulfilacu comunitatea sa orto loxa sa fi putut a se refugia pesteDunarea. Ulfila dar trlia mai spre lar Audieniimai spre apus. Ast-fel se explica faptele in mod natural.Ulfila, care, cat timp a stat si pastorit Biserica cretin dinDacia Tralana, stim ca era ortodox aprins; putea Ore elsuferi sa se incuibe Intre coreligionarii se! Goti eresil sischisme, mai ales cand el stia ca Auden a fost exilat dinpatria sa tocmai pentru Invetatura sa gresita si periculfisa?De aceea trebue se admitem ca Ulfila tsi Indrepta si el Cu.rand activitatea sa misionara si asupra Gotilor din acea parte-spre a nimici eresia audiana, ce se respandise cu atata.repegitine intre barbari.

Din acesta lupta. misionara-religiOsa a lui Ulfila asupraeresiei lui Auden si din opositia ce intalnea acesta din par-tea ereticilor, producendu-se naturalminte o invrajbire a-prig& si prigonir! intre membril -aceluiasi popor a resultatHata% persecutie asupra crestinilor din partea lui Atanarih.Ulfila, care era ortodox',Wee rip cat 06),piA0; 6 Tap' ab-T01 TOTE tcpopivoc, Tpona Gab 8ecccpipeto nod; TilV XCC-Odlou 'Exalaiavvelend ridicata persecutia asupra pastoritilor set, in care multi si dintre ortodoxi an suferit mar-tirul, pe langa ereticil Audieni, caril an fost atunci nimicitlsi alungatiKal Trip dna rric Fo-reiac 13tWxencrav ct -rcAsioug,o?) FLOvov, &Ala xal ot -0.1-repot Izei xptcrtiavoi, 8tow.oll ileycactkIvatayso; Crtro pacatAiwc 'Ennvo4,s'au hotarit parasi tarasi a se refugia In Moesia interiOra, la pOlele muntilor Bal-cani impreuna cu un insemnat num& dintre pastoritii setAthanarih fiind pagan, nu facea deosebire intre eretici siortodoxi, ce-1 persecuta pe toti de o potriva, si-Y urmareape crestini on unde-i gasea. Ulfila la etatea de 30 de antfind hirotesit cetet si in urma episcop la anul 348 subMarele Constantin de catra Eusebin din Nicomidia, dupLFilostorg, dar pe atunci stim cX numai trala Imperatul Ma-

1) Vedi pericopa din Epifanie.

ta

meza-di,

ptv

www.dacoromanica.ro

708 ULFILA

rele Constantin, peWnici Eusebie; lar dupe Socrat si So-zomen, se (lice- ca. a fost hirotonit In Constantinopo si nespun hotarit ca la Inceput era ortodox, cum. vom vedea,si numal mai tarcjiti deveni semi-arian. Sf. loan Chrisostomin Epistola a XENT-lea, catra Olimpiada atribuita lu!, nespune, ca el l'ar fi hirotonit pe Ulfila de Episcop al Gotilor.In tot casul stim, ca Ulfila era In relatie la Inceput cu OFtodoxii, si pa a fost hirotonit in ConStantinopoL -Dupe hi-rotonia sa In Episcop a mai trait Inca sapte ani tntre Gotiidin Dacia Traiana, apol din causa persecutlei intaia 'la 355Incetandu-si activitatea sa directs misionara in Dacia Tra-v-iana, trecus. Dunarea si se refugiara cu un numer maredintre fratil creJinciosi in pamentul Roman, cum se ex-prima Auxentift. Ca vola Imperatului Constantin se asazarapeste Dunarea facendu-si noi locuinti sub pOlele Balcanilor.Avesta a fost Intlia persecutie, despre care- vorbeste si

s A asezat Imperatul pe acest popor transfug IncuprinsuLlocalitatei Moesiei dupret cum a, voit fie-care si peUlfila '1 avea in cea mai mare cinste* Observant ca nuni se spune numele sefului perseputator; dar In Auxentiafl intalnim Cu numirea de Index, si care. nume se refersdupe nol la Athanarih, pentru ca lata ce ne spune uncontemporan despre Athanarih s, 2) Oi.irw, yoiv rely [Aiv To0 Pa-crtAgwc inwvvv.iacv arc4E,Z, Av TOO _.,81,XOCCrT01.18i.. dyccrca,Ast-feldenumirea de Imperat o lepada, si-i placea, acea de jade-cator. Asa dar In intala persecuie in Dacia Tralana Atha-narih conducetorul Gotilor de la Vest nu se numea niciDoran, nici Rege sau Imperat, ci simple Index. Martiniacesta persecutie air. fost forte numerosi, dupe cum ne is-toriseste Epifanie, can i an suferit martiral multi Audienieretici si au fost cu total alungati si nimiciti din DaciaTralana;, dar intre eretici aft suferit schingiuiri si martirisarisi- multi dintre ortodoxi&A) a xxi 01 lIphrepoi int XpICTIAVOt...1866X01Crly 8) Nu putem :ins& precisa, card sint martini! Or-todoxi ce au suferit itt acesta persecutie, pentru, ca niciMetafrast, nici Nicodim Aghioritul, nid Acta Sanctorum nu

pastrat date precise si nthi tote numele lori far acesta,VeO.1, pericopa din Filostorg.

2) Thesmistins orat. de pace, (annl 369) editia Amberg. 16051.100.< 8) Vec 1 pericopa, din Epifanie.

,

in

ne-ail

Frlostorgit:

o)

www.dacoromanica.ro

VIATA SI DOCTRINA SA 709

pentru ca persecutia a avut loc in pament barbar, undenu putea strabate nirneni dintre crestinl Si dar numal dinspusele celor ce scalpel din m6rte, din, faptul nimicirei Au-dienilor si din trecerea lui Ulfila peste Dunarea pricepemasprimea acestel persecutii.

Pe acest timp 348 Vest-Gotii era(' carmuiti de Athanarih,far Ost-Gotii de Fritigern, Motivul persecutiei intal a fostcertele dintre eretici si ortodoxi, mit cautau fie-care sa a-traga cat mai multi adept( dintre Goti in partea sa. Fiedar din cause pur religiOse, fie pOte si din cause politicevoind Athanarih a stapani peste tots Gotil, luand de pretext,ca prin Introducerea Crestinismuluf tare Goti, acestia, s'arfi alterat caracterul for resboinic prin invetaturile pline deblandeta si pace ale Crestinismului. Athanarih, clic, sa ri-dice. cu resbol crancen asupra 1ui *Fritigern invinge.Fritigern atunci se grabeste a cere ajutorul Romanilor spreasi resbuna asupra lui Athanarih Romania, caril sufereaildese invazil' peste Dunarea de la Goti, spre asi asigura

in Provinciile transdanubiene si spre a predominaasupra unei parci macar dintre Got", au admis propunerealui Fritigern si au trimis imediat legiuni si cohorte pesteDunarea de a ajuta pe Fritigern contra lul Athanarih. Iata,cum se exprima Socrat despre acesta vrejmasie dintre con--ducetoril Gotilor: «Aratandu-se Athanarih mat puternic, Fri-tigern se refugia ze. la Romani si cere ajutor in contravrajmasului. Se face cunoscut acesta Imperatului Valentesi ordona atmatei asezate in Tracia sa ajute pe barbarifacend expeditie asupra barbarilor. §i castigand biruintaasupra lui Athanarih peste Dunarea, punend pe fuga peresboitori. Acesta ail fost motiv ca sa se faca multi dintrebarbari crestinl ). Aceste lupte intre Gott se petrec Intreanii 368-370. Ulfila era deja peste Dunarea cu o sumsde crestinl petrecend in pace si liniste, ocupandu-se cudeosebire cu agricultura si cu 'Astoria. Cu tote acestea inDacia Tralana erati Inca multi crestinl remas1 tainui i, si acaror num& a crescut mult, mai ales dupe victoria luiFritigern cu ajutorul armatelor Romane. Acesta ne o spuneprecis atat Epifanie-06 Ithcet 8s piCx cropiac, cp6Teup.cc

-rci,TtEfoc Ina et 8oxotiert Tame; airriAdoicti, Tacnco..; Eicriv ixdOEVeMptorrot. 064 ivxcopei -rap XED4ne 71')V nicrTECO4 1),

1) Ve0 pericopa din Epifanie.7CyIyv TA;

sit

li-nigtes

oiM

www.dacoromanica.ro

710 ULFILA

precum si Socrat: A 5 TY1 TcpOpol4 Tiyove ok xpectavok ye-a0xE two P7P61PCOV TCOA),06; 1). Nu trebue sa uitam ca Ulfila

trecend peste Dunarea s'a Ingrijit de apr6pe de sOrta fra-ilor set din Dacia Tralana. TOta ocupatia sa principal seresfrangea asupra latirei crestinismulut intre Gotil de pesteDunarea si in acest stop trimitea misionarl, clericl invetati,devotati si disciplinati" de el. Asa In epistola trimisa decatra Biserica Gota catra cea din Capadocia ni s'a conser-vat dovada sigura ca lucrul asa s'a petrecut. Iata ce cetimIn acea Epistola : «Apo] pornindu-se persecutie mare decatra cel ce pacatulaii (persecutat pe crestinl) in Gotia(Dacia Traiana) asupra Bisericel lul Dumneclet, cand seapropia S-ta di a Pastelor, a voit (Sf. martir Sava) sa seduca in alt oral (de unde 1st desfasura lucrarea sa misio-nara) la Guthican presbiterul (care si acesta era un altmisionar) ca se savirsesca serbatOrea. Pornind el, pe talea veclut un barbat 6re-care, prea mare, si frumos la fats,si lui: IntOrce-te si to du la Sansala (si acesta altmisionar) presviterul. Iar Sava I-a respuns Ilicendu-I: San-sala s'a dus de acasa, cad Sansala fugisa din causa per -secutieI si petrecea in Pan onia, atuncl insa pentru diva Sf.Pasti au fost venit de curand la casa sat...

(Va urma).C. E.

1) Veda( pericopa din Socrat.

--..ST--

I-a qia

www.dacoromanica.ro

NECROLOG.

I. P. S. Miron Romanul, Mitropolitul Romani lor greco-orientali sail ortodoxi din Transilvania §i Ungaria a incetatdin vieta §i a §i fost Inmormintat, Dam aid cate-va notedespre viata acestul barbat, care a condus timp indelungatbiserica ortodoxa a fratilor nqtri de peste muntl. I. P. S.Sa s'a nascut In 23 August 1828 in Mezie, sat in apro-pierea Beiu§ulul. Parintii sel fiind cu Ore-care dare de mansau putut sa. Ingrijesca de instructia sa, iar el spre bucuriafor de la Inceput s'a aratat fOrte zelos la invetatura. Stu-diile secundare §i le a facut la gimnasiul din Beiu§. LaOradea mare a ascultat studiile filosofice, find dintre ceId'intal printre colegil sal. La 1846 s'a dus la Arad, undea ascultat studiile teologice. In 1849 a intrat ca vice-notari notar consistorial in serviciul administrativ bisericesc de

aci. In serviciul administrativ a dat dovecll de multa sir-guinta i pricepere, apa ca a atras deosebita atentiune asuperiorilor set In 1857 a primit schima monachala §i afost hirotonisit i diacon. E numit Inca i profesor la.Seminar, unde a lucrat cu cea maI mare tragere de inima.In 1869 a fost ales deputat, iar guvernul unguresc l'a

www.dacoromanica.ro

712 NECROLOG

numit inspector scolar al circumscriptiel Caras-Severin. In1870 a fost ales de sinodul eparchial ca Vicar episcopescsi presedinte al Consistoriului din Oradea-mare. In 1873a fost ales episcop la Arad, iar in 1874 a fost ales sinumit Mitropolit al Romanilor ortodoxI din Transilvania siUngaria. AprOpe 24 de ani sail un sfert de veac a condusacest barbat destinele bisericii ortodoxe romane de pest&muntl. Evenimente insemnate s'ati desfasurat peste poporulRoman din aceste parti In acest timp! Nu e locul Ins . aiclde a le studia si de a face reflecsiuni! Ne rug ,m pentruodihna sufletulin reposatuluI si dorim din suflet cu acestprilej, ca biserica fratilor nostri sa gasiasca mangaere indobandirea unul vrednic conductor al el.

G....

www.dacoromanica.ro

DONATIUNI.D1 Dmitri' I. Georgeson din Glodenl, jud. Dambovita a pardosit

on oiment biserioa amid parohil, oheltnind Kula de lel 500, pentrucare epitropia '1 expriml, multumirl pnblice.

Din partea paroohiel S515genil, judetn1 Mein se adno olldur6semultumirl Domnnlni Al. Gh. Agapi knoVonar la sfinta Mitropolie dinIa pentni of a dat biserioll finale Co 1V1 Cornn pendinte de paro-hia Siligenil, nu sfe§nio de slam& In valore de 30 lei; loouitorilor pa-rohiel Salagenil pentra et all contribuit on mime. de 330 lei la aoo-perirea biseritii on tablit D-lor Andrei Cristea Gheorghe I. Da-mian pentrn o5. all oontribnit oel IntM on 4 lel eel de al doileaon 2 lel la onmpirarea de oarg biserice01.

Se adno multumirl publioe d lul Gheorghe Ion Vines% oare a ofe-rit bigoted on hramul Sfiniul Dimitrie, din coninna Cesienii, plasaOcolul, jade ul Roman41, Tin potir, o stew o oopie smite, tote Invalor° de 60 lel.

Se adno mu4ninirl publioe de ottre epitropia biserio I parochialedin comma Novaol plogilor donatorl Gheorghe Haralambie gepoar dincapital& Imprennt on soda sa I6na a d6ruit biserioll din aoea commadono 'One Imp5rAtevt1 Maim Domuulni Qi D1 nostrn Dens Christos,In valOre de 60 lel, nna ooa nnt-de-lemn una ooa lumbarl coal%matt,

Se adno multumirl publibe d-neI IOna Pr. C. Constantineson, din co-mina Goruneftl, judetul Vdloea, oare a Unlit biserioil finale on hra

Biserica Ortodox Romank 8.

etqi

ei

qi

it

www.dacoromanica.ro

714 DONATIUNI

mn1 Intrarea in biseriol din anima Boghea, imaml commit, urml-torele obleote: IIn molitfelnie qi nu oeaslov veohiii, trel io6ne mid ingeam, patra candela de stiolit. nna lady. de Braqov qi 28 volume revista Billerica Ortodox& Romani" pentrn biblioteoa parohiali.

Se adno multumir! publioe persenelor carl all contribuit la infra-musetarea biserice! Adormirea din com. Te lila, plain! qi judetul Pra-hova: .D-nil Ion Petre Margirit, D. Wenn, I. I. Ocean, qi Haralam-bie Driganesou all podit on migkele D-lor of. altar, intrebuintandduqumele grose. D-na Anoa Ni t& Buzoiann a dirnit biserioil un felon,un epitrahil qi o pereche de memento. D-1 16n Popescu din Buoureso!a Unlit biserioil o sob& de Ser.

D-1 Ernest Gr. Varnov, proprietarul moqiel Sofritoeqtl, Gomm Tri-feqt1, judeVil Roman, bine-voind a dirni biserioil parohiale SfintulNioolae" din parohia II Sofrioeqt1", din aoea comunti, done candelain val6re de 30 lel, qi D-na Constanta China, ditruind acelelaq! bise-

o oadelnita de argint plaohe, in val6re de 30 le!. Se adno nu-mitilor donator! multumir! publice.

Se exprim& maltamirl publice loonitorilor ma! jos notat! din paro-hia Batoti, judetul Mehedinti care ail contribuit la oumporarea a pa-tru sfeqnice in biserica nal& Sf. Gheorghe din acea comuni bine In-orate qi lustruite in val6re de lel 22. Pr. G. Ionesou, G. Borcoq. I6nT. Popeson qi Const. D. Braghinit one 2 1. G. D. Braghink, 0. G, Bor-eoq, D. Cosma, N. Oghiolan, Ion Baba, Iona qi Ion Piturnea oath 1 1.M. P. Cosma, Ion D. Braghina, D. N. Finn, G. C. Mareq, D. Soava,G. Hind, I. I. Braghinik, Florea Baban, I. Natuni, D. Booing, 0. I.Braghini, C. P. Crao, Ianou Natini, G. Bioa, I. Mihart, P. Turaloo,Const. G. Bala qi Iovan St. Mareq oate 50 ban!.

Epitropia biserioil parohia Miroslava, comma Miroslava din judo-tul Iagl, aduce multumir! publioe D-1u1 Anastasio Popoviol loouitor inootnna Urioanil din acea comunl, care a onmpirat pentru biserica fi-lial& din cotuna Irritant!, nn polioandra de bronz in val6re de 50 lel;asemenea qi D-na Natalia qtefanin proprietary. in ootuna Urioanil do-miciliata in Iall, aii diruit tot numitel biseriol, 0 poll de catifea pen-tru analog, in val6re de 15 le!.

D-na Petra Florea Popeson, din oomuna 1§1az, judetul Romanatl, adarnit biserioil parohiale on hramul sfn it TN! terarhl, din aoea lo-ealitate, nn acoperimint pentru ioonostas, tent din panzi de oasA;de borangio on alesiturl de link qi mgty.snrl, fn valore de le! 80D-na Palma Gaziblresou a oferit nn felon, nn epitrahil qi done ma-neoute asemenea luorate din pitnzi -6 mai on alesatar!, in valore delel 30' far D-1 Eftimie Ivan, funotionar la regia monopolurilor tutu-

riol,

www.dacoromanica.ro

DoNATIIINI 715

nnrilor, o masa de pine!, In valor° de lei 30. Pentrn aoeste ofrandeli se adno multnmiri pnblioe.

D-1 Constantin Cristea, din comma Patesoi, judetn1 Patna, darnindbiserioil filial° din parohia commie! Miroetiti, melee! jndet, nue °Adel-nit& In val6re de 17 lel, tii D-1 I6n Buena, din urbea Panoin, oferindbiserioil parohiale Siintil Apostol!" din aoea Tuba o broeura Intitn-let& Evhologin", li se adno multumiri publioe.

Urmatorele persone bine-voind a done biserioil parohiale din &l-ima Singnren!, judetal Vlatioa, obleotele de mai jos til annme: D-1Nanm Theohari arendael al acelei moll! a damn biserioil nn rind deprocovete de matase ei 6 ooa unt-de-lemn. Frosa Vitlininn 2 perdelela io6nele Imparateeti. Natalia Gh. Maintain, asemenea don5 perdelede oatifea. Maria Chr. Ioneson idem 2 perdele pentrn lobe Sf. Nioo-lae el Sf. I6n Botezttornl lnorate on amid. Rada Preda idem 2 per-dele de borangio. Pentrn care li se adno multnmiri public°.

Urmiltorele person° bine-voind a darui biserioil parohiale din co-mma Copaoin, indetn1 Viatica mai multe °bleat° ei aniline: Petre Toneo evanghelie lege% in val6re de lei 13. Stolen Tiganila a oontribniton le! 100 pentrn faoerea invelienlui la preastolnl de la biserioa veohe.Elena Pr. Copicenn a &Limit un invelie pentrn ioonostas de bonne°mutt on flr. Rada Pr. Stan lila pereohe perdele de atlas. Rada Du-mitra trei pereohi perdele de borangio in val6re de lel 15. StanceG. Dumitra don5 pereohl perdele. Dana Hie Andre! o pereohe perdeleStollen Georgeson 3 kilo nut-de lemn tii 3 kilo lumina?! proem tri Epi-tropia 'unite! biserio! a onmpgrat oirtile neoesare editia sf. Sinod,el a flout nn rind de veetminte preoteet! In val6re de 200 le!. Pen-trn care li so adno multumiri pnblioe.

D-1 Teodor Cristeson ei sotia sa Elena Cristeson proprietaril moeieiCristeetii Mott NI ail flout pe spesele for MA reparatinnea decare avea neoesitate biserioa on patronnl Sf. Voevocii de pe jisa mo-eie, oheltnind in aced soop soma de le! 2480. Pentrn oars li se adnonnmitilor donator! multumiri public°.

DI Alexandra Negrntz proprietartil Motile! Voinelti, din judetulIttei a constrnit on spesele sale o cad de zid, on don5 ?Indult avendease oda!, on destinatinne pentrn looninta preotnIni paroh respeotiv.Pentrn aces% fapta landabila i se adnoe multamiri public°.

D.na Aglaia 0. Metaxa darnind biserioil parohiale Preoista" dinTirgn-Dona, Meta Radii, nna candela de argint In grentate de 550grame, lax biserioil filial° Domnesoa" o icon& portativa Imbraoatitin argint, pentrn memoria D-Inl Gheorghe Metaxa Qi a D-nel ElenaTeodor, mattes ea, ambil deoedati. Pentrn care i se adnoe mult-nmiripublic°.

www.dacoromanica.ro

716 DONATIUM

Se adno multumirl public* persOnelor care at eontribuit de a cum-Wet douo andel° mad de argint bun, on aeoesorlile lor: Prose G.Florescu 100 1. Ghitti N. Pribolanu 100 1. Elena V. Popa 100 1. Teo-dor /Cm 90 1 Elena V. Conetantinesou 40 1. Comtaohe Mite 5 1. Mi-hail Ardeleanu 5 1.

Preotul I. Moisesou din oomuna Dediulesel judetul, R.-Strat a eon-tribuit on 205 lel la vopsitul aooperieulul biserieel parohiale Pogo-rirea St Duh" din am coma Se adno piosuld donator multumirlpublic*.

D-na Despina Ionesen, bine-voind a diirni Weeded Popa -Tate dinCapita% dont eandele de argint in valor* de lel 150, Se adno numi-tel D6mne multumirl publics.

Din partea slide' Episeopil a Hnlilor se adno ealdur6se multumirlNg Dimitrie Goean din Iall, pentru of a &knit un rind oompleotde vestmige prequel, in valor* de 120 lel, biserieel parohiel Megadin eomnna Racluoined, judetul Mel%

Din partea ante! Episoopil se adno olldur6se multumirl loeuitori-lor paroehiel Flistftel din oomuna Cosmefitl, judetul Vaslul, pentru eleel dintil all eontribuit la eumpftrarea until rind oompleet de vest-minte preotesel In val6re de 80 lel, pe care 1-at diruit biserioel pa-rohiale din Ratite!, lar eel de al doilea at eontribuit larliql pentrnoumpArarea until rind de vestminte preotesel in val6re de 220 pe carel'ail donat biserioil parohiale din Redni.

Din partea sfintel Episeopil a Huellor se adno elldur6se multumirlpersonelor mal jos notate earl all flout donating biserioil parohielButieqt1 din jude %ul Vaslul qi anume : D-lul Gheorghe Volenti, carea donat nu rind vestminte preotesol de Ad& de mttase in val6re de250 lel tii Parohulul Ion Gheorghiesou Eji domnilor Costache Dasellu,Gheorghe I6n Luca Fii Florea Costaohe, care at donat o oadelniti invalor* de 32 lel ql nn olopot in val6re de 400 lel.

Din partea angel Episeopil a Hueilor se One elldurose multumiriD-lul Nioolae Bujoreann, pentru et a darnit bleeder( paroehiale Kin-tul Ilie" din oraeul Barlad, mal multe oblate In val6re de lel 530qi anume: lin garderob de mahon, In val6re de 80 lel ; dong sfectnieede argint in valor* fulfil de 80 lel; un rind ve§minte biseriee§t1 ciiannme: felon, epitrahil, stihar qi naraelite, preoum cii un rind aoope-reminte pentrn sflntele vase, tote in val6re de 350 lel cii nn gal dematase on Hai In val6re de 20 lel.

Din partea sfintel Episeopil a Rulilor so adno oildur6se multumirl

www.dacoromanica.ro

DONAT1UNI 717

Domnnlui Mihilaoha Gb. Chirosoit din comuna B1 Agesti, jndetul Tn-tova, peotra eiE a clitrnit biserioil filiale on hramnl Sfintulul Nioo-lae" din parohia Biggest!, nn rind oompleot de vestminte preot,esoide adimasott de mittase. preoum si nu rind aoopereminte pentrn sSn-tele vase t6te in val6re de 220 lel.

D-1 G. Diamandi proprietard mosiel °nib Mierlarl din oomunaMierlari pl. Sabana, judetn1 Ilfov, pendinte de parohia Ji lava,

a bine-volt ad fad din fondul veniturilor easel D-sale de a renoit dinnot biterioa nail din otttnnnl Mier larl, In nnire on loonitoril men-tionatelor mai ens otttnne, nna mie lei capital. Pent=oars li se adno multumirl publioe.

Se adno multnmiri publioe din partea epitropiel Paroohl qttefinesol-Lipova.cu, judetn1 Ilfov, plasa Dimbovita-Molt! stea, obstil loonitorilordin (Munn Stefitnesol de Sus; cit pe lingi alma de lei 240 oe s'a pasdin oasa biserioil ail avnt bona-vointi de a contribui on soma de lel430 pentrn repararea biserioil din aoea otttnna on hramnl sf. Nioolae.

DI Stanon R. Beohenu proprietaral mosiei Orqulesoalipovittn acheituit soma de lei 200 pentrn vApsitul tiniohelii on ulel al acope-risulni biserioil on hramul sf. ImpArAi din citnnnl Oretulesoa-Lipo-vita. Pentrn aosta faptit plod, Epitropia it exprimi

Se adno multumiri pnblioe din partea epitropii parobil Stefinesti-Lipov/4, judetul Ilfov, plasa Dambovita-Most! ste D-lul Gheorghe SavaVasilin care a vopsit acoperisul on nlel si intregul oorp pe dinafariton apa la biserioa on hramnl sf. Nioolae din oitnnnl qtefinesol desus oheltnind soma de lel 250.

DI Alan Monson proprietaral mosiel Ayr/intent din comnna Avrt-men!, plasa Balers -Prat, jndetul Dorohoiti, a bine-voit a ditrui Biseri-oil parohiale din satul AvrAmeni nn rind oompleot de vestminte preo-teed, borate din maltase si fir, oolore liliaohle, In val6re de 300 W.Tar la biserioa filiald din satul Adiseni, parohia Ayr/tined, s'a am-parat nu rind oompleot de vestminte preotasol de mitase EA fir onsums. de 250 lel, pentra plata oArora a contribuit D-1 Garabet Cio-mao propriets,rn1 mosiei Anson! on soma de 50 lei, Preotnl parohV. Teodoresen 11 1. C. Dalghern 10 I. Gh. Draslencit, V. Drislenoit

Domnioa Baligesoa cite 5 1. Ion DrAslenott Tasia Alex6ia cite2 lei Qi obstia loonitorilor din satul Anson! on soma de 160 lei. Tn-turor aoestor persona pi6se, Epitropia parohlei Avramen1 le adnee

publioe.

. Se adno multnmiri public° loonitorilor oars ail bine-voit a face do-biserioil parohiale on patronnl Sfintii M. M. Voevotli din co-

mnna Oopalati, judetal Botosanl annme; Epitropnl Th6der Andre!

Ji-lava

qi dulled

multumirl.

qi qi

nal-tumirl

naVnulqi

www.dacoromanica.ro

718 DONATIUNI

Mug, tin% Evanghelie on liters stribune legati on piele ei plugIn val6re de 26 lel. Loonitorul Dumitru GIL qtefan, un olopot In va-lor° de 180 lel, nu felon, un epitrahil tii un rind pr000vete In val6rede 110 lel, Loonitorul Gh. Moisno tin steag in val6re de 35 lel. Lo-ouitorui Dumitru a Diaoonitel dont' felinare In val6re de 10 lel gi unsteag (prapur) in val6re de 30 lel. Elisabeta Petra Bilino6 nu aco-perimint pe St Masi in valor° de 20 lel. Manole Th. A. MindsfInta once (Tronul de sus) In valor° de 25 lel, lar femela RaritaGh. Murarin a donat biserioil parohiale din Cristetiti doull brie deRini spre a servi la pogortrea decedatilor In morminturl In valor(' de5 lel.

Se aduo multamirl publice personelor oarl aft ajutat is eonstrnireaBisericil capell is oimitirul oomunil Drigine§ti din jndetul Viatica. JonTarnioop 74 I. 55 b. Costache Paiobide 200 lel; Sotir Eftimiu 50 1.tii una °rue pentru of. Preastol in val6re de 30 1. Lazir Eftimiu 50 1.Marin Buoulesou 20 1. I6n Voineson 20 1. Tudor Tarnioop 30 1. Va-sile Timm 20 1. his Adimesou 15 1. Preotul I6n Paraschiveson 20I. Preotul Badea I. Abiluti, 100 I. Ghittt D. Cojocarn 10 1. LambruBrutaru 5 1. Ruse Tarnicop 5 1. Aleon Biliol 2 1. Vasile Nicolait 21. Iohan Hus 2 1. Diouisie Hristn 10 1. Marin Popeson 10 1. MarinIonesou 5 I. Dna itra Sarbu 5 1. I6n S. Mania 5 1. Constantin Turoan2 1. Stamm Op ca fermi' 4 l. Gheorghe Cipitani 2 1. Iona B. Ilie1 1. Stoica Me 1 1. Ion I. Ungurenn 5 1. Stanch]. Biditt 10 1. Nico-lae Gli,van 5 1. Neagh Manecin 5 1. Oprea Adam 2 1. Dragomir P. Cin-da 1 1. qi I6n Coporan 2 1.

Chiriarohia Dunirei de jos educe multumire public& loonitorilor maijos numitt din parohia Topologn, judetn1 Constanta, cart aft oontri-buit on sums ce se arati In dreptul ilecirula is piotarea timpl.el dela biserioa on serbarea Sfintil Impirag din cjisa parohie qi anume :Gh. Ioneson 20 1, Pavel 1Joeann; Dimitrie N. Cristea, Ni1, Michitillsi G. Marineson on cite 70 1. Ion Olteanu gi Nicolae Pandrea on oats35 1. 16n D. Butol 60 1 boil Ionesou 35 1. I6n Bistritonn 110 1. Du-mitru I. Gavrill 8 1. Gh. S. Tinase 30 1. Toma Voineson 25 1. IosifGh. Dumbravi 15 1. Christea Tutu! 30 1. Gh. Voineson 15 L NicolaeSolomon 65 1. Antooki Satan 5 1. §erban I. Tudorache 10 1. GrigoreBucurencin 20 1. Gavrili Cojooaru 40 1. Gh. Ballwin 5 1. St. lorga 211. Vasil° Mate! 4 lel; I6n Corbuti 20 1. Gh. I. Chinjdea 4 1. Ion Pan-drea 25 lel; Iordan Olteanu 30 1. 16n T6der 50 L N. Tutuiann 5 lel;Gh. Dumbrava 20 L Dumitru N. Mihail& 5 I. Radn Mobs 10 1. Gri-gorie I. T6der, V Gh. Bane!, Dumitrn Pasou tii 16n Noeanu cite 5 1.tii Radu Manolaohe din Mioin 60 lel.

Chiriarohia Dunirel de jos exprimi multamirl persOnelor ma! josnotate cart aft bine-voit a contribui la faoerea mull rind de vestmintepreotesol In valor(' de 200 lel, precum qi a until gardirop pentru con-

www.dacoromanica.ro

DONATIUNI 719

servarea oderelor biserioeso!, la biserioa parohiall on serbarea St. M.M. Gheorghe din parohia Sarain, judettff Constants, dupe onm urmeze,:Nioolae Sava 80 1. Nitt Odor 25 lei: Stan Crisbi Wenn 20 1 Petre Mol-dovenn 10 1. I. Damitraohe 2 lel; Teodor Moga 2 lel; Damitrn Mnqat5 1. Gh. Miroea 2 1. Maria Thalia! 2 1. Nita Parke 2 L I. Gagin 2l. Bnour Tatoin 3 1. Ion Vasile 3 L Ion Dumitrn 5 1. Nicolae Mien2 1. Gh. Green 3 1. I. R. Simion 11. Baba Stana 5 L Dima Rnmbett2 1. Damitra Mtn 3 1. Maria Sterea 2 1. I. R. Bralovenn 2 1. Gheor-ghe Chiral 1 1. Gh. Gagin 2 1. 1. 0. Neap 1 1. Gh. Cojooarn 5 1. LMoldovenn 1 1. P. C. Naga 1 L Nit. Boitan 1 1. Barba I. Dumitrn1 1. Ion Vasilin 1 1. N. Binoile, 1 1. Dumitru Bert 2 I. C. Mantenn1 L I. Lipid 5 1. I. Bobiq 5 1. 1, Bunt. 5 L Vintill Rosnovenn 3 1.Baba Voice. 2 1. Manea Plopeann 4 1. Nioolae Aldea 3 1. Gavrill Bra-teann 10 1, N. Parasohiv 5 1. Gh. Lemnain 5 1. Toma Prnndiq 3 1.Grigore Petreson 5 1. Dumitrn Coman 2 1. Sopit Moldovenn 2 1. I. Co-jocaru 3 1. Nioolae Pason 3 1. Gh. titirbei 5 1. qi Gh. Bratu 10 lel.

Epitropia biserioil comnnel Plosoa jadetul Teleorman mince multn-mini public° DWI Radn Grigoria proprietar In comnna Plosoa a im-prejmnit cimitirul aoelel oomnne on oheltniala sa costand soma de lel1027.

Epitropia biserioil Sf. Nioolae din urbea Bnzeti. exprimft multamirlpublics Onor. primitril respective onm qi la diferite persona oars ailbins -volt a vent in ajntorul sus (Ilse! biseriol pentrn terminarea re-pararatiunllor qi annme : D-1 Alexandra Marghiloman 200 1. Al. Pi-olena 100 1. Procopie Casota 100 1. N. G. Stitesoa 100 1. A. I. Ca-tuneann 50 1. N. Barbulesca 50 1. 1 ,

D-1 C. 0. [Colon proprietarul moqiel Frandenil din parohia Bdroit-nest! comuna- Sooea-Candelitil judettil Neamt, a Wait biserioil oa pa-tronnl Naqterea Naiad DomnnInl de pe proprietatea ea un rind vetmints preotesol compleote qi un rind procovete de intitase tote aces-tea In valere de 250 1. asemenea a ma! darnit In diferite rinduriluminirl de did ourata in valor° de 70 L Epitropia II exprimi mnl-tnmirl pnblioe piosnlnl donator.

D-Ora Victoria C, S. Irqureln qi D-1 Gh. Manolaohe din comma VA-Alt!, Metal Ialomita, bine-voind a dons biserioil parohiale din aaeaoomunit, o poll pentrn loonostas qi clod sfelnioe marl de lemn, in va-lor° de lei 50, li se adno maltnmirl publics.

110Ohiriarohia Duniirel de jos exprimi multemirl pnblioe loonitorilor

Neaoqn Pavel din catuna Saragea, judetal Condit*, care a claretbiserioil din paroohia Satisohiol nn dnlap in valere de 50 1. pentrnoonservarea archive! aoelel biseriol qi Paton Milea care a ditrult totpentrn numita biseriolt o bilditruqe, in val6re de 7 lel,

www.dacoromanica.ro

720 DONATIUN1

011.11.1.

Chiriarchia Minaret de jos exprimi multumirl publioe loonitorilordin comuna Beilio, judetn1 Constanta, earl all bine-voit a darn' bise-rioil din aoea commit soma de 550 lel pentrn a se intrebninta la re-paratia biserioil qi proonrare de veetminte bisericesol.

Chiriarohia Dullard de jos exprima maltamirl publioe loonitorulnlRadn Vied din ootnna Domani, jndetul Constanta, care a bins -volt a(lard biserioil din alma oatnni nn rind de veetminte biserioesol inval6re de 130 lel.

Chiriarohia DanareI de jos adnoe mnitamire pnblioit SaohelaruldI6n Constantineson, parohnl biserioil din °canna Inanoisme, paroohiaCogelac judetul Taleoa, care a &trait pentrn biserioa Ina ltarea Doingnnlul din nnmita ootnna nn Iernsalim de mnsama on rams li nna can-dela de argint plaohe in valor° de 27 101.

La biserioa illiala din &annul Rngin6sa comma Briestl, s'a floutdonatle de Gheorghe Nioolae, tin rind vestminte preotesol in valor°de 100 lel qi de Ion Cristea s'a ditruit biserioil parohiale nn felonin valor° de 30 lel. Epitropia sus clisel biseriol educe maltnmirl pu-blic° piosilor donatorl, petrn gener6sa for faptit, spre a servi la bi-de= qi altora.

Din partea siinteI Episoopil a Bus' lor se aduo oaldnr6se multumiriDomini lnI Dimitrie Castroiann, mare proprietar domioiliat in Iaql. pen-trn o5. a Wait bisericel paroohiale on hramul SfintnInl Nioolae" aparoohiel Brithasela din judetn1 Vas lul, 26 oartl biserioesol on literestrabune, a cftror valor° se 'Uhl& pane la 400 le!.

Chiriarohia Dunarel de jos adnoe multimir1 publioe loonitorilor If-timi Dagen, Gheorghe Eftimie, Nicolas Lica, Nita Ghieta, Dmitri'Finn, Leonida Tome, Vasile Simeon, Mate! Lioa, Panaite Stoean, A-dam Peton, Simeon Peton, Gheorghe Iordan, Nita Pites, Dinn Iordan,Constantin §erban, Alexe Ion, Nioolae Og Buda, Dumitrn Golan, Nioo-lae lonitk Gheorghe Bazioan, Nioolae Stamate, Nita Zeoher, Vlad Do-bre, Iacov Marinooiii qi S6re Ioneson earl -on tot1 all oontribnit laonmpararea until rand de minle on litere stribnne, legate on pielemaroohin, pentrn biserioa for din cotnna Igramet, judetul Constanta.

www.dacoromanica.ro