1. curs 1 - zonele libere si companiile offshore
DESCRIPTION
CURS TRANSPORTURI INTERNATIONALETRANSCRIPT
Zonele libere și companiile offshore
Companiile offshore sunt firme înregistrate în ţări sau jurisdicţii unde
legislaţia fiscală fie nu prevede perceperea de impozite, fie impozitele
sunt foarte scăzute atâta timp cât socitatăţile nu desfăşoară activităţi pe
teritoriul ţării unde sunt înregistrate.
Din punct de vedere al actelor comerciale săvârşite societăţile offshore
pot fi considerate societăţi străine, ele nu realizează venituri în ţara în
care au fost înmatriculate.
Definiție:
Reprezintă o unitate teritorial-administrativă care asigură condiții
deosebit de favorabile pentru dezvoltarea capitalului și pentru
funcționarea companiilor offshore.
Paradisul fiscal:
► Taxe reduse sau chiar zero, planificarea fiscală internaţională
Motive pentru a înfiinţa o societate offshore:
Perceperea de impozite şi taxe reduse sau chiar zero pe impozitul
pe profit (în zonele offshore nu există o limită cu privire la cheltuieli),
sau a unor taxe fixe, indiferent de activitatea şi rezultatele firmei. Nu
se percepe impozit pe salarii. Planificarea internaţională a taxelor
– corporaţiile internaţionale folosesc entităţi offshore pentru a-şi
dirija profiturile către acestea (Pepsi Cola, Tetra Pak, Microsoft,
etc.).
► Anonimitate şi confidenţialitate – cca. 95% din societăţile
offshore sunt constituite ca societăţi anonime, identitatea beneficiarul
companiei fiind cunoscută în general de directorul general. Publicul
are acces la documentele de constituire şi la certificatele de acţionar.
► Lipsa controalelor valutare – Companiile offshore pot primi sau
retrage fonduri cash sau sub altă formă în orice fel de valută fără ca
banca să ceară explicaţii sau documente justificative. Companiile
offshore operează într-un sistem bancar nerestrictiv. Comisioanele şi
dobânzile sunt în general similare cu cele percepute la nivel
internaţional.
► Operează într-un sistem economic şi politic stabil
► Operează într-un sistem bancar bine organizat şi dezvoltat
► Posibilitatea diversificării obiectului de activitate fără nici o restricţie
► Regulamente lejere
► Posibilitate de expansiune mult mai bună
► Ascunderea provenienţei mărfurilor.
Înfiinţarea societăţii offshore:
► Numele companiei
► Capitalul social (autorizat / emis)
► Acţiunile companiei (înregistrate / la purtător)
► Adunarea generală (se întruneşte anual la interval de maxim 15 luni)
► Directorul companiei offshore (directori nominalizați)
► Secretarul companiei offshore.
Tipuri de companii offshore
I. Din punct de vedere al configuraţiei şi dimensiunii companiile offshore se
clasifică:
► Companiile „on-shore” (companii captive interioare) – sunt societăţi care îşi
desfăşoară activitatea în ţara gazdă şi sunt supuse regimului fiscal intern, au o
pondere de 15% şi sunt situate în SUA, Germania, Austria, Belgia, Finlanda, Hong
Kong, etc.
► Companii „off-shore” (companii captive străine) – situate în ţările care au taxe
reduse (Bahamas, Cayman, Seychelles, Gibraltar, Insulele Man, etc.) – au o
pondere de 85%.
II. Tipuri de companii offshore din punct de vedere al activităţii
desfăşurate:
Exportator(Furnizor)
Importator(Cumpărător)
mărfuri
documente de transport
factura externă
plată factură
1. Companii de comerţ exterior – în mod curent o tranzacţie comercială
se derulează între două companii. În cazul de faţă apare a 3-a companie,
compania offshore în a căror registre se înregistrează profitul,
transferându-l astfel dintr-o jurisdicţie cu taxe ridicate într-una cu taxe
scăzute sau chiar fără taxe.
Pexport = 1000 u.m.
Pproducție = 600 u.m. Profit = 400 u.m.
Impozit pe profit 16%
Impozit pe profit 64 u.m.
Companii de comerţ exterior
ex. operațiune de export
Exportator(Furnizor)
Importator(Cumpărător)
CompanieOFFSHORE
mărfuri
documente de transport
► Export direct – impozit pe profit 64 u.m.
► Varianta OFFSHORE – impozit pe profit 43 u.m.
Pexport 1 = 650 u.m.Pproducție = 600 u.m.
Profit = 50 u.m.
Impozit pe profit 16%
Impozit pe profit 8 u.m.
Tranzacția 1 Tranzacția 2
Pexport 2 = 1000 u.m.Pachiziție = 650 u.m.
Profit = 350 u.m.
Impozit pe profit 10%
Impozit pe profit 35 u.m.
Companiile OFFSHORE si zonele libere – ascunderea provenienţei
mărfurilor prin prelucrare / reexport de mărfuri
Definiție: Zona vamală liberă este cea mai completă formă a
regimurilor vamale suspensive, adică prin lege se prevede că într-un
perimetru bine delimitat să poată fi introduse mărfuri în vederea prelucrării
şi comercializării în general pe pieţele terţe, fără aplicarea restricţiilor
vamale tarifare şi netarifare ale regimului vamal din ţara respectivă.
Accesul liber al mărfurilor şi nivelul redus al impozitelor pe profitul realizat
în aceste zone au condus la dezvoltarea lor, în primul rând prin atragerea
capitalului străin (ISD).
Practica internaţională a consacrat următoarele tipuri de regimuri
suspensive la import:
► Zona vamală liberă
► Antrepozite vamale
► Import temporar
► Operaţiuni de tranzit
► Drawback
► Reexpoturi
Permite agenţilor economici să introducă în interiorul frontierelor vamale
mărfuri, în baza unei autorizaţii de antrepozitare, eliberată de
administraţia vamală, beneficiind astfel de suspendare temporară a
taxelor şi restricţiilor la import.
1. Antrepozitul vamal
► Permit agenţilor economici să efectueze o serie de tranzacţii fără a-şi
bloca fondurile.
Rolul antrepozitelor vamale:
► Favorizează tranzacţiile internaţionale;
► Antrepozite industriale
După funcţia lor economică, antrepozitele se clasifică în două mari grupe:
► Antrepozite de stocare
Presupune suspendarea aplicării taxelor şi restricţiilor de import,
condiţionată de menţinerea mărfurilor sub control (supraveghere)
vamală.
2. Importul temporar
Ex. Testarea produselor, operaţiuni de reexport, operaţiuni de prelucrare
in lohn, etc.
3. Operaţiunile de tranzit
Sunt operaţiuni de intermediere internaţională, ce se realizează prin
trecerea mărfurilor pe teritoriu naţional.
4. Drawback – tehnică internaţională de stimulare a exporturilor
În acest scop, practica internaţională oferă exportatorilor posibilitatea de a
alege între următoarele trei soluţii:
a. Desfăşurarea procesului de producţie într-o zonă vamală liberă;
b. Obţinerea statutului de antrepozit vamal pentru incinta întreprinderii
şi a depozitelor sale;
c. Beneficierea de restituire a taxelor achitate potrivit sistemului
drawback(ex. restituirea taxelor de import pentru materiile prime sau
piesele componente care au servit la fabricarea produselor de export).
Reprezintă operaţiunea de comerţ exterior ce constă în cumpărarea şi
revanzarea unei mărfi.
5. Reexportul
ZONE LIBERE ÎN ROMANIA:
1. SULINA (înființată prin H.G.nr.156/1993, în suprafață de 100,89 ha);
2. CONSTANȚA-SUD ȘI BASARABI (înființate prin H.G.nr.410/1993,
modificată și completată prin H.G.nr.191/1997 și H.G.nr.788/1997, în
suprafață de 134,60 ha);
3. GALAȚI (înființată prin H.G.nr.190/1994, în suprafață de 136,98 ha);
4. GIURGIU (înființată prin H.G.nr.788/1996, modificată și completată prin
H.G.nr.336/1998 și prin H.G.nr.1295/2000, în suprafață de 262,81 ha);
6. Curtici – Arad (înființată prin H.G.nr 449/1999, în suprafață de 90 ha).
5. Brăila (înființată prin H.G.nr. 330/1994, în suprafață de 110 ha);
FACILITĂȚI OFERITE ÎN ZONELE LIBERE DIN ROMÂNIA:
a. facilități vamale
b. facilități fiscale
c. facilități comerciale
ZONE LIBERE – EXEMPLE:
Angola – Lobito
Egipt – Alexandria / Port-Said / Suez / Cairo, etc.
Libia – Tripoli
Maroc – Tanger
Mauritius – MEPZ (Mauritius Export Processing Zone)
SUA – New York (Șantierul naval Brooklyn) / New Orleans (Louisiana) / San Francisco (California), etc.
Bahamas – Freeport Grand Bahama
Panama – Colon
China – Shenzhen, Shanghai, Hong-Kong, etc.
Activităţi desfăşurate în zona liberă:
2. Depozitare mărfurilor în vederea reexportului sau introducerii lor
ulterioare pe teritoriul vamal al ţării.
1. Prelucrarea mărfurilor pentru export (zone economice speciale) / Duty
free export-processing zone.
3. Comercializare mărfurilor – Zone libere comerciale / Free trade zone.
2. Companii de investiții – multe ţări impun taxe pe profiturile obţinute
de cetăţenii străini pe teritoriul ţării respective, taxele variază în general
între15-20%. Datorită faptului că unele ţări au semnat acorduri privind
evitarea dublei impuneri - se pot evita aceste taxe. De exemplu, dacă un
investitor străin doreşte să investească într-o ţară din estul Europei, ar fi
mult mai bine să-şi direcţioneze investiţiile printr-o ţară (zonă offshore)
care a semnat un astfel de acord cu ţara în care urmează să investească.
Deținătorul fondurilor
Țara B
Investiție
Țara C
Investiție
Țara AInvestiție*
* DTT
Tratate privind evitarea dublei impuneri (DTT)
► Statul sursă - statul în care se desfăşoară activitatea şi apar venituri.
► Statul de rezidentă - statul unde beneficiarul veniturilor are domiciliu.
Pentru evitarea dublei impuneri între cele două state, prin convenţie se
poate acorda unui stat un drept exclusiv de impozitare sau poate
recunoaşte dreptul de impozitare pentru ambele state.
În practica internaţională, evitarea dublei impuneri se asigură
aplicând următoarele metode:
1. metoda scutirii (scutirea totală sau progresivă a impozitelor înstatul sursă).
2. metoda creditării (statul de rezidenţă va accepta deducereaimpozitului plătit în celălalt stat contractant).
Înființare companie offshore pentru investițiiCompanie
offshore pentru investițiiPlată dividende
Deținătorul fondurilor
Trust Offshore
Încredințarea averii spre
administrare
Țara A Țara B
DTT DTT
Țara C
Inve
stiți
e
Investiție
Investiție
Investiție
varianta OFFSHOREvarianta normală
3. Companii holding
Holdingul reprezintă o „uniune" de firme din ţări diferite care nu au
legătură pe linie tehnologică şi care are scopul de a creşte forţa
financiară prin speculaţii.
O firmă dintr-un holding poziţionată într-o jurisdicţie favorabilă poate fi
utilizată la finanţarea firmelor localizate în state cu impozite mari.
COMPANIE HOLDING
COMPANIE BCOMPANIE A COMPANIE C
Facturare servicii consultanță, acordare împrumuturi
Plata facturilor, dobânzilor şi dividendelor
COMPANIE HOLDING
COMPANIE BCOMPANIE A COMPANIE C
Facturare servicii consultanță, acordare împrumuturi
Plata facturilor, dobânzilor şi dividendelor
Utilizarea facilităţii DTT (Double Tax Treaty)
COMPANIE HOLDING OFFSHORE
– Marshall Islands, Hong Kong, Greece, Bahamas, Singapore (6%)
Din analiza datelor statistice prezentate la nivel global, rezultă:
► Ponderea mare a petrolierelor (35,1%), mai ales a celor înregistrate
sub pavilion Panama și Liberia.
► Aproximativ 40% din flota lumii este înregistrată în:
– Panama (23%)
– Liberia (10.6%)
► Orientarea armatorilor către zonele OFFSHORE
4. Companii pentru transporturi navale
Utilizarea companiilor offshore pentru transporturile navale poate
elimina impozitarea directă sau indirectă asupra transportului naval.
Dacă proprietatea beneficiară și controlul vasului se află în
altă țară decât în țara pavilionului de navigație al vasului, se consideră
că nava navighează sub pavilon de complezență.
Nave sub pavilion de complezență:
Conform datelor furnizate de UNCTAD - Review of Maritime
Transport, ponderea navelor sub pavilion de complezenţă reprezintă
circa 58,64% ca număr de nave şi 48,2% în ceea ce priveşte tonajul.
► angajarea echipajelor de alte naționalități este liber permisă.
Criterii de selecție:
► țara permite străinilor să dețină proprietatea și controlul navelor;
► accesul facil în registrul maritim sau transferul facil din registrul maritim;
► taxele asupra venitului din navigație sunt mici sau inexistente;
Antigua și Barbados BahamasInsulele Canare Insulele Cayman
Cipru GibraltarHonduras Liban
Liberia MaltaInsulele Marshall MauritiusAntilele Olandeze Panama
Transfer de proprietate COMPANIEOFFSHORE
COMPANIE DIN ȚARA A
contract de navlosire
PROPRIETAR DIN
ȚARA A
Navă sub pavilion țară A
navlu
Navă sub pavilion de
complezență
navlu
contract de navlosire
varianta OFFSHORE
varianta normală
5. Companii pentru drepturi de autor (SUA – Cipru)
Deţinătorul drepturilor de
autor
varianta OFFSHORE
varianta normală
Încredinţare drepturilor de autor
Dividende / Redevenţe
Compania C
Deţinătorul companiei
COMPANIEOFFSHORE
Deţinătorul companiei
Dividende / Redevenţe
Încredinţare drepturilor de autor
Plată cheltuieli de întreţinere
PlataContract
Plata Compania DContract
6. Companii pentru servicii hoteliere – în scopul evitării
taxelor mari deţinătorul hotelului este o societate offshore care îl
închiriază unui localnic care conduce hotelul.
Operatorul hotelului va fi subiectul taxei locale pentru
profiturile obţinute. Ca urmare, el optează pentru diminuarea
profitului, prin:
a. stabilirea chiriei hotelului la cota maximă permisă de
reglementările legale în vigoare;
b. cheltuieli de întreţinere, reparaţii;
c. licenţa (numele hotelului), know-how-ul şi procedurile de
management sunt oferite în baza unui contract de consultanţă de
o a doua societate offshore.
Hotel aflat în jurisdicţia A(ţară cu taxe mari)
Companie B(ţară cu taxe mari)
Contract de închiriere
Companie C
Contract de consultanţă
D.T.T. D.T.T.
D.T.T. D.T.T.
Companie OFFSHORE
aflată în ţara E
Contract de consultanţă
Companie OFFSHORE
aflată în ţara D
Contract de închiriere
7. Companii pentru servicii profesionale – în vederea diminuării
taxelor, designerii, consultanţii, inginerii, artiştii ce primesc onorarii
importante pot apela la o societate offshore pentru a factura serviciile lor.
COMPANIE B
varianta OFFSHORE
varianta normală
Designer, Consultant,Inginer, etc.
contract de angajare
plata salariu, întreţinere,
vacanţe, etc.
plata salariu
contract de angajareCompanie A(ţară cu taxe
mari)
Deţinătorul companiei
COMPANIEOFFSHORE
Deţinătorul companiei
contract de consultanţăcontract de consultanţă
factura factura
8. Companii pentru servicii bancare
• taxele de licenţă de regulă reduse
• proceduri simple de intrare pe piaţă
• impozitele şi prelevările asupra operaţiilor financiare efectuate în
străinătate sunt reduse sau inexistente
• pe unele pieţe se practică totuşi impozitul pe beneficiu
• bănci de tip A sau de tip UNRESTRICTED;
• bănci de tip B sau de tip RESTRICTED.
În paradisurile fiscale se pot constituii două tipuri de societăţi bancare:
O variantă a preţului de transfer, apărută întâi în sistemul bancar, o constituie
practica prin care societăţile transnaţionale transferă poziţiile valutare ale
filialelor lor, metodă cunoscută sub numele de „transfer parking” (Bartlett,
1981).
Citibank – filiala Paris
ordonă filialei din Nassau să cumpere 6 mil. USD
la un curs de C1 de 1 USD = 0,72 Euro
(4.320.000 Euro)
Operaţiunea 1Operaţiunea 2
Operaţiunea 2
În acelaşi timp, filiala Paris cere filialei din Nassau să vândă 6 mil. USD la
un curs puţin mai mare, C2 de 1 USD = 0,74 Euro, după cum urmează:
C2 (1 USD = 0,74 Euro)C1 (1 USD = 0,72 Euro) <
4 mil. USD filialei din New York(2.960.000 Euro)
1 USD = 0,74 Euro
2 mil. USD filialei din Bruxelles(1.480.000 Euro)
1 USD = 0,74 Euro
Operaţiunea 3
Filialele din New York şi Bruxelles au folosit doar ca paravane pentru:
filiala din Paris cumpără înapoi cele 6 mil. USD de la New York şi Bruxelles
(echivalentul a 4.440.000 Euro)
1 USD = 0,74 Euro
Operaţiunea 4
► înregistrarea unui profit de 120.000 Euro la filiala din Nassau
► înregistrarea unei pierderi „în oglindă” de 120.000 Euro la filiala din
Paris
Diminuarea profitului impozabil în Franţa, unde taxele
sunt mai mari decât în Nassau