8/18/2019 1 etiketa

1/2

1 etiketa ,din istoria etiketei ,elementele aecodului bunelor maniere .bunelemaniere la masa .comportamentul in viata profesionala

Imanuel Kant scria:ca in lume exista doar 2 lucruir minunate: cerul instelat deasupra noastrasi le9ea moraladin noi, adica omul find fina sociala isi va construe viata in baza unor re9ulistricte ,care vin sau nu din interior si care il vor ajuta sasi apere identitatea

Omul o stin de la platon ,este constituit din suet si corp, pentru a atin9e starea de sanatatedeplina ,medical ii va ajuta pe pacienti la nevel fzic,iar codul bunelor maniere la nivel

spiritual. Daca medical va intruni aceste 2 elemente ,el va devein cu adevarat Doctor,la careoamnenii vor apela cu muulta placer

Din istoria etiketeiespectarea bunelor maniere !avorizeaza realizarea scopurilor . de la inceputul timpurilor,oamenii au tendinta de a se opune reulilor bunelor maniere. "xista senzatia ca ele priveazalibertatea individului . dar la un moment dat omul este nevoit sa respecte eti#etaEtiketa- este un cod al bunelor maniere la serviciu,acasa,in ospetie, aprobate in societate .pentru a devein un cod sociala ,eti#eta trebuie supusa probelor timpului"$I%O&O9I' din l. !ranceza : 9radinarul lui &udovic al () a asezat pe peluzele proaspatinsemintate niste inscriptii prin care aceste erau interzise sa fe calcite,find nerespectate&udovic a emis un decret prin care obli9a nobilimea sa respecte*eti#etele.*, aste!el de laincepul cuvintul semnifca un comportament conr!om cu respectarea unor norme %ulte obiceiuri a devenit bune maniere: de ex srin9erea de mina are drept baza 9estul princare barbatii isi demonstrau ca nu tin nici o arma rece,cu care siar putea omori sau ranipartenerul'ceste sint niste re9uli nescrise,care apara la necesitatea intre9ii societati si erua re9late deconducatori, mai tirziua omul a trecut intro alta etapa de dezvoltare si re9ulile eti#ei au !ostfxate in scris: Ovidiu in '$' D" ' I+I aminteste modalitatea de a te comporta la masa .In (2-) apare prima carte in care re9ului sunt descrise pe lar9 . la inceput cartile erauadresate doar aristocratilor,constinult lor se axau pe re9ulile de conversatie, de rpimire a oasptetilor, comportament lamasa. De ex. %"'$"/ in (0(0 scrie:1'$"' D"/" 1O%O$'%"$+& 1I3I&I4'$ /I

D"/$OII1 1+ "/O'"&" /+/5+/"/I 1+ DO'%"&", D" '/"%""' D"/"1O%O$'%"$+& DO'%"&O 1+ OI&a inceputul sec () in italia ,era considerate ca tara5mama a eti#etei .mai tirziua o data cuvenirea lui &dovic al () la putere in !ranta, ea devine lea9anul eti#etei si a modei. De ex intimpul receptiilor la palatului lui &+DO3I1 () fecare dintre invitatipurta o eti#eta ,pe careerauinscrise re9ulile de comportament, deoarece erua 9reu de realizata correct,existaupersonal care ii ajutau pe ceilalti sa se orienteze correctIn sec (0 in !ranta apare,o ocmbinatie intre cavalerism si un soi de !amiliarism,exemplu:barbatii isi scoteau palariile in semn de salut ,dar putea so aiba pe cap si intimpul meselor,locul la masa era determinat dupa pozitita sociala, 9azda nu se aseza in capul mesei,dar dupastarea lui socialaIn sex 63I in 9ermania apare o lucarea a lui "'/%+/ DI O$"D'% in care era descirs cum

tb copii sa se comporte acasa la scoala,j ospetiie ex: cind sintem invitati tb sa venimla timp,!ara ciine si !ara oasptete neinvitat,daca esti trista lasa tristetea acasaO&I$"$"' esteo norma ,care tb sa fe respecta in orice tare,#iar daca este di!erita la di!eritepopoare,deadecoa daca plecam in alta tara este bine sa cunoastem traditiile acelui popor .

ELEMENTELE ALE CD!L!" #!NEL$ MAN"E$E/'&+$+&: psioterapeutul 'merica "" numeste salutul min9iere. ' spune correct bunaziua insemana al vedea pe calalalt , ai simti prezenta ,al precepe si a f pre9atit pentru oreactive adecvata din partea sa, a sit sa salutit inseamna o buna crestere,orice salut este un9este depolitete, si este important in caremaniera salute,:col9ii,pro!esorii.. pe timpuri inmoldova era acceptat salutul 9eneralizat in care #iar daca nu cunosti omul esti obli9at sa il

saluti,astazi acest obicei se pastreaza doar la tara:(barbatul salute intotdeauna primul2 tinerii salute pe cei mai invirsta7 nou5venitul salute pe cei deja adunati) in!eriorul isi salu$' superiorul 8daca in!eriorul este o !emeie ,primul va salute barbatul

8/18/2019 1 etiketa

2/2

%T!DENT!L %AL!TA "NTTDEA!NA &$'E%$!L#A$#AT!L %AL!TA "NTTDEA!NA 'EM"EA "N &$"M!L $"ND %" D&A ACEEA DA M"NAC! ALT" #A$#AT"

&$E(ENTA$EA orice prezentare este le9ata de 7 difcutlati majore: cine, cui ,cum este prezentat , cel mai tinar celui mai batrin, cel cu !unctie in!erioara celui cu !unctiesuperioara, exista ai bateri ex: o !ata tinara este pereantata unui mai in virsta. e9ula (secunde, adica impresia ramine intiparita in mintea conlocutorul se !ormeaza in primele (

secunde in care neam intlnit . aste!el trebuie sa ne straduim de la un bun inceput sa !acem oimpresie cit mai buna asupra partenerului nostrum, este vorba desprevestimentatie,zimbet,modalitatea in care sedem etc.+n al9oritm in cazul prezentarilor:( ridicativa in picioare2 !aceti un pas inainte ,zimbiti , incercati sa avrti o mina placuta7 spunetiva numele cit mai clar si pronuntat) intindeti mana persoanei respectiverepetati numele celuilalt sunt !oarte bucuros sa va cunosc,domnule Ionescu; 'm auzit numaicuvinte !rumoase despre dumneavostrau este correct Domna $atiana, dar correct Domana cibotaruAD$E%A$EA trebuie sa fm constienti cind !olosim tu,domnule,<

( trebuie sa fi si9ur ce binevenita )otarita domnevoastra de a spune tu2 initiativa de a spune tu apartine persoanei mai in virsta

Comportamenti in strada) )nu conteaza iesim la ma9azin sau dupa colt ,tb sa fm in9rijiticurati si pieptanatiDaca se intimpla ca loviti pe cineva cu umbrella sau calcati pe picior,este !rumos sa va ceretiscuze,si daca va clacat pe picior si sia cerut scuze,acceptatiu tra9e cu urecea la discutiile in transport public sau in strada,nu interveniti in eleu se !umeaza ,nu se maninca in strada #iar daca la noi este obisnuit acest lucru, locul !emeietb sa fe in partea dreapta a barbatuluiCM&$TAMENT LA MA%A I1' DI $I%+& "'/$"II "' '%'/' OI1"I+& /' D'%"$""I 1I/$"' I3I$'$II&O O/$I /'+ ' 1+I3' 'OI'$ este important ca 9azda saanunta la ce ora tb sa vina invitatii ,este bine sa venim cu (- minute mai tirziu pt a 9azdeitimp . tb sa fe curetenia si ordinea , si in casa si in bucatarie sa nu fe prezente mirosuri9reoaie de ceapa prajita ,sarmale. 'ranjatul mesei este el o arta care poate f invatata !ata demasa ,care produce oimpresie . pentru fecare invitat ar f bine sa se asi9ure cu - cm .!ar!uria pt ( !el se aseaja deasupra !ar!uriei de serviciu, pee a sau sub ea se pun servetele , lastin9a !ar!urieie se pun !urculitele cu dintii in sus, in dreapta cutilele, cu partea taiaosa spre!ar!urie .  /ticlele de vin si de apa se aseaza simetruc pe masa ,lin9a barbate care vor turnabautua,apaminerala se serveste in sticla&a masa vom sta drepti,dar nu intepeniti: nu ne vom a9ata de scaun cu picioarele=nu mincamprea repede sau nervos: nu bem si nu vorbim cu 9ura plina=daca vrem o portie cerem !rumos

1CM&$TAMENT "N *"ATA &$'E%"NALA) la interviu tb sa fm naturali ,liberi ,dart b sacunoastem unele lucrui( sa fm puncutali ,la interviu tb sa ne prezentam cu citeva minute minute inainte , sis a nufm rosu pe !ata,transpirati pt ca cit pe ce intirziati,nu este admis sa intirziati2 sa fm in9rijiti , babrbatii tb sa fe tunsi,rasi ,!emeile vor f imbricate sobru ,si ele9at cel amibine este sa purtati un constum de culoare 9ri,sa avem 9rija la pantof7 fti dra9uti ,des#isi ,comunicabili, ne vom abtine sa !acem comentarii inutile,sa aparam sausa intrerupem conlocuorii,ar9umentele tb sa fe serioase,bine 9indite, nu va laudati ,dacaaveti unele merite, prezentatile modest, daca vi se poatepune intrebarea despre salariu,ezitati sa spuneti suma, pentru ca se poate intimpla sa cereti prea ult sau preaputini,asteptati sa pronunte o!erantul suma