Seria de studii creºtine Areopagus 1

Relaþionismul:În cãutarea unei viziunibiblice asupra societãþii

Michael Schluter

E XC E L S I O R A R T2013

CambridgePapers

RELAȚIONISMUL:În cãutarea unei viziuni biblice

asupra societății

Michael Schluter

Ar� col publicat în seria Cambridge Papers

Decembrie 1997

Traducãtor: Elena Neagoe

Originally published in Cambridge Papers series,by The Jubilee Centre (Cambridge, U.K.) under the �tle

Rela�onism: pursuing a biblical vision for societyVolume 6, Number 4, December 1997.

@ 1997 by Michael SchluterAll rights reserved.

Published with permision of The Jubilee Centre,3 Hooper Street, Cambridge, CB1 2NZ, UKwww.jubilee‐centre.org/cambridge_papers

Charity Registra�on Number 288783.

Ediþia în limba românã, publicatã cu permisiune, sub �tlul

Relaționismul:în căutarea unei viziuni biblice asupra societății,

de Michael Schluter,apărută sub egida Centrului Areopagus din Timișoara

Calea Mar�rilor nr. 104www.areopagus.ro

cu sprijinul oferit deEuropean Chris�an Poli�cal Founda�on.

Începând  cu  anul  2011,  ac�vitățile  desfășurate  de  ECPFsunt  susținute  financiar  de  către  Parlamentul  European.Responsabilitatea  pentru  orice  comunicare  sau  publicațieredactatã de ECPF, sub orice formã sau prin orice mijloc, revineorganizației  ECPF.  Parlamentul  European nu este  responsabilpentru modurile în care va fi folosită informația conținută aici.

Coordonatori proiect:Dr. Alexandru Neagoe, Paulian T. Petric

Toate drepturile rezervate asupra prezentei ediții în limbaromână. Prima ediție în limba română.

Traducerea: Elena NeagoeEditor coordonator: Paulian T. Petric

Cu excepția unor situații când se specifică al�el, toate citatelebiblice folosite sunt din traducerea D. Cornilescu.

Orice reproducere sau selecție de texte din această carte estepermisã doar cu aprobarea în scris a Centrului Areopagusdin Timișoara. Dacă există vreo discrepanță între versiuneaengleză și cea română, versiunea engleză are întâietate.

3

�Este  de  acum  evident  cã  adevãrurile  supremereprezintã  un  concept  anacronic.  Tema  centralãpe  care  o  împărtășesc  formatorii  de  opinie  estefaptul  că  societatea  a  devenit  prea  diversă  șifragmentată  ca  să  fie  redusă  doar  la  conceptesimple de organizare, precum piața sau socialismul”(R. Cocke�, The Times, 8 August 1994).

Rezumat

Acest ar�col redă istoria cercetărilor mele de‐alungul  ul�milor douãzeci  de ani  în  vederea  gãsiriiunei paradigme sociale alterna�ve care să fie maiaproape  de  normele  biblice  decât  capitalismuldemocrat  sau  economia  socialistă  de  piață.Învățăturile  biblice  pe  această  temă  se  găsesc  înlegea  Vechiului  Testament, prin  care  Dumnezeuoferã un cadru norma�v pentru societatea israelitã.Domnul  Isus spune cã Legea este strâns  legatã deporunca  dublă  prin  care  se  cere  să‐L  iubeș�  peDumnezeu și să‐ți iubeș� aproapele. Dragostea nueste un termen ce ține de domeniul economic saufinanciar, ci este limbajul relațiilor – de aici, termenulde relaționism. Principiile legii biblice, interpretateîn termeni relaționali, oferă o bază coerentă pentrupoli�ca publică și pentru deciziile personale legatede  viață.  Relaționismul  este  așadar  cu  adevăratpromițător  în  ceea  ce  privește  realizarea  uneireforme ample a societății, cu condiția ca el să nufie separat de înrădăcinarea sa în revelația biblică.

Mai avem încã nevoie de un �adevãr suprem�?

Cãderea  Zidului  Berlinului  a  reprezentat  unmoment de cumpãnã în istorie. Vremea adevãrurilorsupreme din spațiul poli�c își găsise acum sfârșitul.Este  bine  ceea  ce  efec�v  funcționează.  Poli�caar  trebui  evaluată  doar  bazându‐ne  pe  criteriipragma�ce:  dacă  funcționează,  folosește‐o,  dacănu  funcționează,  abandoneaz‐o.  Aceasta  este  operioadã a poli�cii focalizate pe o singurã problemã,când  o  societate  pluralistã  trebuie  sã  trãiascã  cumul�ple viziuni a ceea ce este dezirabil din punctde vedere social.

4

Cu  toate  acestea,  abordarea  pragma�cãîntâmpinã  probleme.  Este  nevoie  de  mult �mppentru a observa efectele depline ale poli�cii, așacã  inclusiv  dupã  criteriile  sale,  pragma�smul  estepericulos din punct de vedere experimental. În modfundamental,  poli�cile  sunt  rareori  sau  niciodatãcu valoare neutrã. Acordarea pensiei, de exemplu,implicã o alegere între responsabilitatea individului,a familiei și a statutului. Sistemul de taxe și beneficiipot  susține  căsătoria  sau pot  face  coabitarea maiatrac�vă din punct de vedere financiar. O pla�ormãpoli�cã  construitã  pe  o  abordare  cazuis�cã  estemai suscep�bilă de a fi plină de contradicții interne.

Odatã  cu  angajamentul  lui  Margaret  Thatcherfață de economia de piață, au existat foarte puținetenta�ve  de  a  schița  o  viziune  socială  coerentă.Mișcarea  ce  promovează  importanța  comunitățiipre�nde că ar trebui acordată o atenție mai mareproblemelor legate de cetățenie și comunitate, dareșuează  în  analizarea  cauzelor  individualismuluiaflat în creștere. Mișcarea ecologistă a câș�gat unloc pe agenda națională, dar nu s‐a adresat în modreal preocupãrilor poli�ce centrale precum șomajuldin mediul urban sau viitorul sistemului național desãnãtate.

Unii  privesc  în  urmã  cu  nostalgie  la  visurileutopice ale trecutului creș�n. Viziunea reformatã aunui „regat creș�n” poate fi atrăgătoare, dar cumvom putea oare  restaura  la  scară  largă o credințăîn Dumnezeu care să fie atât de puternică încât sămodeleze  comportamentul  personal?  În  aceeașimăsură,  idealul  creș�n  socialist  este  total  eronatatunci când controlul statului asupra economiei sereduce doar la a trage economia la rãspundere, dincând în când.

O alterna�vă la capitalism, marxism și socialism

Explorãrile mele  privitoare  la  o  viziune  socialãalterna�vã, bazatã pe fundamente biblice, se în�ndpe  o  perioadã  de  peste  douãzeci  de  ani.  Totul  a

5

început în Africa de Est în anii 1970. În acea perioadã,Kenia  era  în  centrul  dezbaterilor  ideologice.  Înțara  învecinată,  Tanzania,  Nyerere  a  implementat�socialismul  ujamaa�  care  presupunea  mutareaforțată a țăranilor de la gospodăriile lor tradiționaleînspre  comunitățile  rurale.  La  nord,  conducereaautarhicã  a  lui Hailé  Selassie  era  pe punctul  de  afi  înlocuită cu un regim marxist  represiv.  În Kenia,capitalismul  scãpat  de  sub  control  introduceadiferențe extreme de venit.

Gândirea  creș�nã  contemporanã  din  MareaBritanie  s‐a  focalizat  pe  iden�ficarea  principiilorbiblice  care  sã  evalueze  cri�c  poli�ca  publicã.  Înpoli�cã,  stânga  a  pus  accentul  pe  dreptate,  iardreapta  a  pus  accentul  pe  administrare.  Cu  toateacestea, as�el de principii generale erau inadecvatepentru  a  evalua  colec�vizarea  obligatorie  dinTanzania. Se spune că Nyerere le‐a cerut episcopilordin  Tanzania  să‐i  analizeze  cri�c  poli�cile.  Atuncicând a văzut că ei nu au nimic de spus,  le‐a cerutsă‐l sprijine public. Chiar nu era nici o bază biblicăpentru o evaluare cri�cã?

Discuția  mea  cu  Roy  Clements,  pe  atuncipastor  al  Bisericii  Bap�ste  din  Nairobi,  a  condusla  o  redescoperire  a  legii  vechi‐testamentareca  fundament  e�c  al  vieții  publice.  E�ca  NouluiTestament  a  fost  dată  în  principal  creș�nilor;  eapresupune existența puterii Duhului Sfânt și a fostdată mai degrabă ca să ghideze creș�nii și biserica,decât să ghideze comportamentul societal. Așadar,porunca lui  Isus de „a  întoarce și obrazul celălalt”nu  este  un  fundament  potrivit  pe  baza  cãruia  untribunal  să  pronunțe  o  sen�nță  împotriva  unorhoți  înarmați.  Isus  Însuși  face  referire  la  legeaVechiului Testament ca sursă de  învățături e�ce �date  de Dumnezeu  �  atunci  când  îi  îndeamnã  peucenicii Săi să fie sare și lumină în societate, dupătradiția  profeților  (Matei  5:11‐20).  El  subliniazăfaptul cã legea biblicã este în con�nuare standardullui  Dumnezeu  pentru  o  societate  care  include  și

6

oameni  ne‐născuți  din  nou(Matei  5:17‐19),  eafiind dată parțial ca o adaptare la împietrirea inimiiomului (Matei 19:8).

Din  vara  anului  1975  am  început  un  studiuminuțios și sistema�c al sistemului poli�c, economicși  social  conținut  în  Legea  lui Moise.  Aceasta  s‐adovedit  a  fi  o  iniția�vã  aducãtoare  de  împlinire.Deși, la o primă lectură, legile păreau a fi cuprinseîntr‐o  colecție  întâmplătoare,  studiul  amănunțit  arevelat o coerență  internă remarcabilă. Temele cese împletesc în cadrul acestor legi vor fi prezentateîn secțiunile ulterioare. Precizez doar că am găsit aiciun �par coerent al economiei poli�ce, cu relevanțăevidentã  pentru  întrebãrile  la  care  încercam  sãgãsim rãspunsuri în Africa de Est.

Combaterea obiecțiilor

Odată  „descoperită”  legea  biblică,  ne‐amconfruntat  cu  o  mulțime  de  mo�ve  pentru  carenu ar trebui sã o aplicãm în prezent. Fiecare mo�va  trebuit  să  fie  analizat  cu  atenție.  Patru  dintreobiecțiile cele mai importante au fost:

1)  �Legea  biblicã  nu  mai  are  un  rol  în  NoulTestament�

O  lecturare  superficială  a  Noului  Testamentduce  la  concluzia  că  legea  vechi‐testamentară  afost anulatã de venirea lui Isus. De exemplu, Pavelspune: „Cristos este sfârșitul Legii” (Romani 10:4).Dar  Isus  insistã asupra faptului cã El nu a venit sãdesființeze  Legea  (Matei  5:17);  iar  Pavel  spuneîn  altã  parte  cã  �Legea  este  bunã  dacã  cineva  oîntrebuințează  bine”  (1  Timotei  1:8).  Din  fericire,teza  de  doctorat  a  lui  Chris  Wright  a  ajutat  laclarificarea  rolului  pe  care  îl  are  legea  VechiuluiTestament  pentru  creș�ni.  El  a  gãsit  trei  niveluride  împlinire  sau  aplicare: �pologic,  escatologic  șiparadigma�c.1  Ul�mul  dintre  acestea  –  și  anumecã organizarea socialã dis�nctă a  israeliților a  fosto parte a chemării lor de a fi „lumina Neamurilor”(Isaia 42:6) – a avut relevanță directă pentru muncanoastrã.

7

2) �Nu există nici un mandat pentru creș�ni de apromova legea biblicã în societatea contemporanã�

Răspunsul direct se găsește în îndemnul lui Isus:„Oricine  va  păzi  [aceste  porunci]  și  va  învăța  pealții să le păzească, va fi chemat mare în Împărățiacerurilor� (Matei 5:19). Existã o legãturã intrinsecãîntre lege și Împărăția lui Dumnezeu. Cum spuneași  Pavel,  legea  a  fost  responsabilă  să  ne  aducă  laCristos  (Galateni  3:24).  Cu  toate  acestea,  dacãÎmpărăția este doar acolo unde domnia lui Cristoseste  recunoscutã  în  inimile  oamenilor,  care  esterelația  lui  Cristos  cu  restul  umanității?  NoulTestament afirmă că domnia lui Cristos este pestelumea întreagă, atât în calitate de Creator, cât și deRãscumpãrãtor  �  indiferent  dacã  oamenii  admitsau  nu  domnia  Sa  (Matei  28:20).  Deci  creș�niiau  autoritatea  datã  de  Dumnezeu  de  a  prezentasocietății atât legea, cât și Evanghelia.

3) „Legea biblică susține o societate bazată pepatriarhalism și sclavie”

Problema genului  în  legea Vechiului Testamenteste  complexă  și  trebuie  ținut  cont  de  contextulcultural.  Societățile  agrare  nu  permiteau  camoștenirea să fie transmisă atât prin fii, cât și prinfiice, pentru  cã  as�el  loturile  de  pământ  s‐ar  fidivizat și s‐ar fi împrăș�at mult mai repede. Aceastaa fost o problemă reală și în Israel (Numeri 27 și 36).Legea alege calea patriarhalã, care este consecventãcu relatarea din Geneza. În privința sclaviei, în Israelea a fost mai puțin accentuată decât în Grecia sauîn Roma an�cã. Sclavii din Israel aveau voie sã fugã(Deuteronom 23:15‐16) sau erau eliberați la fiecareșapte ani (Deuteronom 15:12‐15). De fapt, sclaviadin �mpul  Vechiului  Testament  semãna mai multcu  un  contract  de  servicii  domes�ce,  chiar  dacãoferea  o  putere  considerabilã  stãpânului  casei.Ea  reprezenta,  în  ul�mă  instanță,  o  pedeapsăa  comunității  pentru  hoți  sau  pentru  datornici(Exodul 22:3) și probabil era mult mai umană decâtexcluderea socială și  inac�vitatea forțată specificeînchisorilor moderne.

8

4) „Nu este clar ce părți ale legii biblice ar trebuiaplicate în prezent�

Cu toate că majoritatea legilor, cât și consecințelelor, sunt parte a legii ceremoniale a poporului Israelși  sunt  împlinite  în  Cristos  –  nemaiavând  as�elun  caracter  obligatoriu  pentru  creș�ni  (de  pildãlegile  cu  privire  la mâncare)  �  Isus  insistã  asuprafaptului că nici o parte din Lege nu poate fi respinsăpe  mo�vul  irelevanței  culturale  (Matei  5:17).Categoriile  de  legi  morale,  civile  și  ceremoniale,folosite de reformatori, sunt folositoare atâta vremecât obiec�vul acestor categorii este sã desemnezediferite  scopuri  ale  legii  –  și  nu  diferite �puri  delege.  O  poruncă  specifică,  de  exemplu  cea  de  apăzi Sabatul, poate avea simultan o funcție morală,civilă și ceremonială. Ceea ce este relevant pentruorganizarea societății de astăzi este funcția moral‐civilã a Legii, nu rolul sãu ca semn al legãmântuluivechi‐testamentar (Exodul 31:13).

Au  existat  multe  alte  obiecții  în  primii  ani  aistudiului  nostru.  Se  pãrea  cã  de  300  ani  încoacecreș�nii  gãsiserã  multe  mo�ve  pentru  care  sãnu  studieze  aplicarea  legii  biblice  în  societateacontemporanã.

Care sunt principiile pentru economia poli�cã?

Urmãtorul  pas  a  fost  sã  determinãm  careprincipii ale  legii biblice pot fi aplicate astăzi,  într‐un context majoritar secularizat. Printre altele, amiden�ficat următoarele:

· Întemeierea  unui  stat  ar  trebui  să  fie  unlegământ sau promisiune între regiuni sau secțiuniale societății care să lege părțile împreună la bineși la rău, ca și într‐o căsătorie, as�el încât sã existemai  degrabã  un  angajament  pentru  rezolvareaconflictelor,  decât  să  se  recurgă  la  forță  sau  laretragere.

· Familiei (lãrgite) ar trebui sã i se acorde unrol cât mai  important posibil pentru a  i se asigura

9

coeziunea  pe  termen  lung.  Acest  rol  ar  trebui  sãincludă funcții economice și de bunăstare, precumși  asigurarea  suportului  emoțional  și  hrănirea  șieducarea copiilor.

· Toate  familiile  ar  trebui  sã  aibã  rãdãcinigeografice într‐o locație delimitată fizic și un anumitdrept la proprietate. Acest lucru ajutã la asigurareaunei  proximități  între  familii,  la  existența  unorcomunități  locale  stabile,  precum  și  la  o  anumităegalitate  în  relațiile  sociale,  permițând  în  același�mp diferențe de avere.2

· Surplusul de bani ar trebui canalizat pe câtposibil  în  cadrul  familiilor  și  comunităților  undecâș�gurile nu  sunt pecuniare  sau ar  trebui  folositdrept  capital  propriu  într‐o  afacere, as�el  încâtriscul  să  fie  împărțit  echitabil  între  furnizorii  șibeneficiarii capitalului.3

· Delincvența nu ar trebui să însemne că unindivid a încãlcat legile statului, ci faptul cã existã oruptură în relația dintre acuzat și vic�mã, respec�vdintre  acuzat și comunitatea locală sau națională.

· Puterea  guvernãrii  centrale  ar  trebuirestrânsã pentru a asigura par�ciparea oamenilorîn  luarea  deciziilor  care  le  guvernează  viața.�Subsidiaritatea�  încurajeazã  implicarea  poli�cãdirectă  și  ajută  la  dezvoltarea  relațiilor  în  cadrulcomunității locale.

· Unitatea națională ar trebui să fie construitănu pe centralizare militarã sau execu�vã, ci pe unsistem  național  legisla�v,  educațional  și  medicalcare are la bază valori și aspirații comune.

Aceste  principii  se  dovedesc  a  se  consolidaîn  mod  reciproc  și  ele  formează  un  model  deorganizare poli�că și economică.

Iden�ficarea  „adevărului  suprem”  al  legiibiblice

Pânã  în  anul  1981, marea  parte  a  cercetãriide bază a  fost  încheiată. Am studiat:  ce  implicații

10

economice  și  sociale  aveau  pentru  pământ  legiledin  „anul  de  veselie”;  implicațiile  interdicției  dea  percepe  dobânzi  și  de  ce  această  interdicțienu  s‐a  aplicat  și  în  cazul  străinilor;  structurilepoli�ce; rolul leviților; reglementările de protecțiesocială  și  organizarea  militară.  Dar  mai  era  oches�une  care  încă  ne  preocupa:  ce  ținea  toateaceste  legi  împreunã?  Pe  scurt,  capitalismul  esteinteresat în primul rând de distribuirea și creștereacapitalului, în �mp ce socialismul se focalizeazã perolul  și  organizarea  colec�vului,  pe  proprietateacomunității și pe controlul mijloacelor de producție.Care era  tema centralã a modelului gãsit  în  legeabiblicã?

Răspunsul s‐a dovedit a fi pe cât de simplu, peatât de profund. Dupã ce a rãspuns unei  întrebãripuțin diferite, Isus merge mai departe și adreseazădirect întrebarea care mi‐am pus‐o și eu:

„Învățătorule, care este cea mai mare poruncădin Lege? Isus i‐a răspuns: «Să iubeș� pe Domnul,Dumnezeul  tău,  cu  toată  inima  ta,  cu  tot  sufletultău și cu tot cugetul  tău.» Aceasta este cea dintâiși cea mai mare poruncă.  Iar a doua asemenea eieste: «Să iubeș� pe aproapele tãu ca pe �ne însuți.»În aceste două porunci se cuprinde toată Legea șiProorocii.” (Matei 22:36‐40)

Bineînțeles, dragostea nu este limbajul finanțelorși  al economiei,  ci  este  limbajul  relațiilor. DomnulIsus  spune  cã  Dumnezeu mãsoarã  o  societate  nudupă mărimea PIB‐ului sau după eficiența piețelorsale, ci după calitatea relațiilor existente.

O as�el de constatare nu e deloc surprinzãtoare.Creș�nismul  este  o  religie  relațională.  Ioansubliniază  faptul  că  Dumnezeu  nu  este  o  ființăizolatã, care  trăiește  într‐un  univers  tăcut:  „Laînceput a fost Cuvântul și Cuvântul era cu Dumnezeuși Cuvântul era Dumnezeu” (Ioan 1:1). Ioan Zizioulasface următoarea observație:

11

„Lecția  primordială  este  că, dacã  Dumnezeueste  relațional  în  esență,  atunci  toate  ființeleîmpărtășesc  relaționarea:  există,  să  spunem  așa,un  conținut  relațional  zidit  în  însăși  natura  ființeiumane.  A  fi  înseamnă  a  exista  în  relație  cu  alteființe.”4

Alte  aspecte  ale  doctrinei  creș�ne  sunt  la  felde  mult  focalizate  pe  relații.  Termenul  centralde  �legãmânt�  desemneazã  o  promisiune  carestabilește  și  conturează  o  relație.  Ispășirea  esteexplicatã de  apostolul  Pavel  ca  având  legãturã  cureconcilierea  (2  Corinteni  5:18‐19),  restaurareaunei relații distruse. Viața eternă este o relație carese dezvoltă (Ioan 17:3). Pavel ne învață că darurilespirituale, cunoș�nța și generozitatea față de săracinu valorează nimic fără calitatea potrivită a relațiilor(1 Corinteni 13:1‐3). Din momentul conver�rii, omuleste chemat să devină parte a unei noi comunitățiși nu să trăiască sau să acționeze în izolare (Efeseni2:19). Limbajul relațiilor este predominant în cadruldoctrinei și experienței creș�ne.

Relațiile – relevanța în poli�ca publicã

După  descoperirea  din  1981  că  relațiile  suntcheia  interpretării  și  aplicării  legii  biblice  în  zilelenoastre, a urmat o perioadã de zece ani înainte dea  se  face  următorii  pași  în  aplicarea  consecventăa acestei  înțelegeri  în viața publică. Nu a fost clarimediat  felul  în  care  focalizarea  pe  relații  puteafi  folosită  pentru  dezvoltarea  de  noi  abordăriîn  domenii  diverse  precum  poli�ca  economicã,serviciile  financiare,  sistemul  de  sănătate  șisistemul de penitenciare.

Între �mp,  în  1985,  am  fost  atras  în  campania�Pãstreazã duminica drept zi specialã� [Keep SundaySpecial]. Pentru a avea vreo șansă de câș�g, trebuia cao coaliție largă de comercianți și sindicate să lucrezeîmpreunã  cu  bisericile.  Ca  purtãtor  de  cuvânt  alacestei coaliții, nu era posibil să folosesc argumentecreș�ne explicite. Pledoaria trebuia sã se bazeze pe

12

viața de familie, protecția vânzătorilor cu salarii micide presiunea de a lucra în ore nepotrivite, precumși pe factorii de mediu. În Scriptură se face referirela  acestea  ca  mo�ve  pentru  ins�tuirea  Sabatului(ex.:  Deuteronom  5:15,  Exodul  20:11).  Aceastãabordare a fost în acord cu învățătura creș�nã fãrãa  purta  explicit  e�cheta  creș�nã.  Aceasta  oferãpentru viitor un model de echilibru între nevoia dea te implica în lume în căutarea reformei sociale șiaceea de a rãmâne credincios idealurilor biblice.

În 1991 David Lee a început sã lucreze cu minela  o  carte  care  sã  examineze  în  mod  sistema�cimpactul  poli�cii  publice  asupra  relațiilor  dintreoameni.5  Am dezvoltat  conceptul  de  �proximitaterelațională”  care  conține  cinci  fațete  saudimensiuni  ale  relațiilor  interpersonale.  Factoriicare influențează apropierea într‐o relație sunt:

· Calitatea comunicãrii (adresarea directã)

· Frecvența,  regularitatea  și  consistențacontactului, respec�v durata relației (con�nuitatea)

· Varietatea  contextului  întâlnirilor(diversitatea)

· Respectul  reciproc  și  corec�tudinea  înrelații (reciprocitatea)

· Scopuri,  valori  și  experiențe  împărtășite(elemente comune)

Oportunitatea  de  a  lucra  cu  administrațiaînchisorilor  din  Scoția  –  pentru  a  evalua  calitatearelațiilor  dintre  ofițerii  din  închisoare  și  deținuți�  a  dus  la  dezvoltarea  unei metode  de mãsurarebazată pe proximitatea relațională. Această metodăa  început  să  fie  aplicată  în  companii  și  centrepentru  vârstnici,  cât  și  în  cadrul  unor  organizațiice  aparțineau  sistemului  de  sănătate.  Deși  fărăbaze  biblice  explicite,  proximitatea  relațională  aizvorât din reflectarea asupra mo�velor din spatelemultor  legi biblice, și acest concept ne‐a ajutat săiden�ficăm  impactul  multor  legi  biblice  asuprastructurii relațiilor inter‐umane.

13

Multe  trăsături  ale  societății  contemporanedin  apus  subminează  proximitatea  relațională.Nivelurile înalte de mobilitate sunt cauza dificultățiicu  care  oamenii  dezvoltă  relații  apropiate  cusemenii.  Mijloacele  de  comunicare  moderne  auca  efect  divizarea �mpului  nostru  între mai mulțioameni,  așa  că  fiecare  contact �nde  sã  devinãmai  superficial.  Cultura  televiziunii  și  a  muziciideseori inhibă conversația. Normele de proiectareurbanistă și clădirile înalte au scăzut oportunitățileca oamenii sã aibã contact  frecvent. Dimensiuneamare a  companiilor,  școlilor  și  spitalelor din  zilelenoastre reduce frecvența interacțiunii dintre colegi.

Paradigma  relațională  poate  fi  folosită  pentruo abordare cri�că a  legislației, cât și a structurilorși  prac�cilor  din  interiorul  organizațiilor.  Aceastăabordare oferã un etos alterna�v pentru sectoareale  poli�cii  publice,  ca  de  exemplu  �jus�țierelațională”  pentru  sistemul  de  jus�ție  penală  și„sănătate relațională” pentru sistemul național desănătate.  În  toate  acestea,  dar  și  în  alte  moduri,abordarea  relațională,  înrădăcinată  în  principiibiblice,  poate  oferi  agenda  unei  reforme  în  viațapublicã.

S�lul de viață relațional

Tema  relațiilor  depășește  diviziunea  ar�ficialăexistentã  în  gândirea  liberalã  între  dreptatea  dinviața publică  și  virtutea din viața privată. Creș�niicare  doresc  să  gândească  și  să  se  comporterelațional  la  serviciu  și  acasă  vor  studia  viața  luiIsus,  pentru  că  El,  prin  viața  și  prin  învățăturileLui, ne arată cum să ne relaționăm perfect față deDumnezeu  și  față de  semeni. Această perspec�vãacoperă  fiecare  domeniu  din  viață.  Dragosteaagape – care nu iubește „pentru că”, ci „în pofidafaptului că” – este  scopul suprem al creș�nului (1Ioan 4:7‐12).

Condiția  primordială  pentru  un  s�l  de  viațărelațional este nevoia de relații profunde,  loiale șipe termen lung. Aceste relații se regăsesc în general

14

în cadrul familiei, dar și în afara ei. Pentru a ajungela o as�el de relație,  rădăcinile sunt esențiale. Deaceea, învățătura despre  „anul  de  veselie”  –  careavea în vedere în special conservarea rãdãcinilor �este fundamentalã pentru structura socialã a Legiidin Vechiul Testament.6

Timpul  este  „moneda”  relațiilor.  În  societateaactualã,  tehnologia  faciliteazã  contactul  cu  unnumãr mai mare de persoane decât oricând, dar unas�el de contact larg este în general caracterizat deo superficialitate mai mare. A avea câțiva prieteniapropiați din familie și din exteriorul familiei ex�nseeste  esențial  pentru  a  înțelege  care  sunt  relațiilecu  adevărat  prioritare.  Isus  stabilește  prioritățilerelaționale  în  lucrarea  Sa  după  multă  rugăciune(Marcu 3:13‐17, 5:37), iar relația Sa cu Tatăl cerescare prioritate în fața tuturor celorlalte relații (Marcu1:35‐37).

Prietenia apropiată este totuși mai mult decât undevotament față de rădăcini și decât a avea o ordinea priorităților în relații. Prietenia auten�cã implicãdragoste  jer�itoare  (agape),  voința  de  a  iertaîntotdeauna  și  abilitatea  de  a  împărtăși  cele  maiin�me  gânduri  și  sen�mente  celeilalte  persoane.Asemenea vulnerabilitate este deseori dureroasă șiîntotdeauna riscantă. Experiența relațiilor profundeși  dureroase  a  îmbogățit  mult  literatura  și  arta,inclusiv poezia lui Goethe, romanele lui Soljenițîn șipictura lui Rosse�.

Relaționismul – ideologie seculară sau strategiecreș�nã?

Are  însă  relaționismul  ambițiile  ideologice  alecapitalismului  și  socialismului?  As�el  de  suges�iîi  alarmează  imediat  pe  creș�ni.  Ideologiile  au  izde  idolatrie,  oferind  soluții  disociate  de mântuireși  structuri  ale  gândirii  și  acțiunii  poli�ce  care  nurecunosc domnia  lui Cristos. Deși  relaționismul arputea fi privit ca  ideologie,  în sensul proveniențeidintr‐o concepție despre  lume și  viață pe care nutoți o împărtășesc, el nu trebuie privit în nici un cazca un produs autonom al gândirii umane.

15

Unii  preferă  să  privească  relaționismul  cabază  potențială  pentru  un  par�d  poli�c  creș�n.Această cale prezintă dificultăți serioase. Par�deleCreș�n  Democrate  din  Europa  con�nentalã  audemonstrat  pericolul  de  �a  boteza�  poli�ca  deDreapta  (Germania)  sau  de  Stânga  (Olanda)  cunumele  lui Cristos.  Deși valorile vieții poli�ce potfi extrase din Biblie,  iar  ca  absolute morale pot fidenumite  „creș�ne”,  este  periculos  să  se  atașezeaceeași  e�chetă  și  mijloacelor  socio‐economicealese pentru  implementarea  lor.  În Africa de Sud,de exemplu, eșecul de a dis�nge între respingereaprincipială  a  apartheidului  și  poli�ca  specifică  desancțiuni ca mod de combatere a apartheidului, i‐aînstrãinat în mod inu�l pe unii de bisericã.

The  Rela�onship  Founda�on –  fundație  laînființarea  căreia am contribuit  în 1993  și  care  sedorește  a  fi  un  catalizator  pentru  a  ajuta MareaBritanie  să  devină  o  societate  mai  relațională  –se  bazează  pe  valori  creș�ne,  dar  nu  așteaptăconvingeri teologice de la susținătorii ei.7 Urmândmodelul  campaniei  �Pãstreazã  duminica  drept  zispecialã�, The Rela�onship Founda�on afirmă purși simplu că se bazează pe valori e�ce din tradițiaiudeo‐creș�nã.  As�el,  concepțiile  fundației  pot  fiîmpărtășite de oricine care recunoaște importanțacentrală  a  relațiilor  de  calitate  pentru  ființeleumane și care este convins, pe bază de argumenteraționale sau de intuiție, că principiile de bază alefundației sunt corecte, indiferent de sursa lor.

Relaționismul este deci mai puțin decât un �parde gândire complet creș�n. Focalizându‐se exclusivasupra  iubirii  de  semeni,  el  omite  impera�vulprimei  porunci:  dragostea  pentru  Dumnezeu.Absența dimensiunii ver�cale a relațiilor înseamnăcă  lipsește  mo�vația  esențială  pentru  a  construilegături  sociale  puternice  și  pentru  a  restaurarelații distruse, chiar cu costuri personale. Cu toateacestea, căutând să influențeze o societate în carecreș�nismul este o minoritate, creș�nii nu pot apela

16

la prima poruncă, aceea de a‐L iubi pe Dumnezeu,în  felul  în  care  profeții  Vechiului  Testament  aufãcut  acest  lucru.  În  zilele  noastre, un  as�el  deapel  ține  de  responsabilitatea  evanghelizării.  Celmai  bun  lucru  la  care  pot  spera  creș�nii  într‐osocietate pluralistă este să‐i convingă pe oameni debeneficiile  învățăturii  biblice  în  domeniul  social  șias�el să beneficiere de legi naționale bazate nu pevalori seculare, ci biblice.

În  plus,  printr‐o  focalizare  a  poli�cilor  publiceși  a  s�lului  de  viață  personal  asupra  relațiilor,relaționismul  u�lizează  categoriile  și  limbajulcreș�nismului.  A  fost  numit  o  �strategie  detraducere”,careajutălaexprimareamultorînvățăturibiblice  esențiale  în  termeni  contemporani.8  Dacãlegea  biblică  joacă  rolul  unui  învățător  pentru  a‐iîndruma pe oameni înspre Cristos (Galateni 3:24),relaționismul trebuie să ocupe un teren de mijloc,stabilind,  pe  de  o  parte,  standarde  e�ce  care  nupresupun  că  toți  oamenii  sunt  deja  într‐o  relațiepersonală cu Cristos și afirmând, pe de altă parte,natura relațională a întregii realități.

17

Promovarea relaționismului în noul mileniu

Cei  care  sunt  convinși  că  este  posibilădezvoltarea  unei  agende  fundamentate  biblic  �pentru  reformã  poli�că,  economică  și  socială  –folosind abordarea relațională, nu trebuie doar săanalizeze  ce este  rău  în  societate,  ci  este esențialși  să  încerce să transforme această societate.  Isusnu ne‐a chemat să fim doar spectatori pasivi, ci săfim ac�vi, acționând ca sare și lumină. O asemeneasarcină este uriașă. Societățile ves�ce sunt blocateîntr‐o  mentalitate  individualistă  și  materialistăcare  este  susținută  de  prioritățile  mass‐mediei,în  special  de  reclamele  comerciale,  precum  și  depreocuparea  par�delor  poli�ce  pentru  economieși  drepturile  omului.  Centralizarea  puterii  destat  și  individualizarea  serviciilor  financiare(pensii,  asigurări,  economii)  susțin  și  ele  aceeașimentalitate. Cum poate fi depășit acest blocaj?

Impactul  grupurilor  consulta�ve  de  experțieste  în  declin,  pentru  cã  în  prezent  nu  mai  estesuficient doar să promovezi idei la nivel intelectual.Din ce în ce mai mult, poli�cile sunt construite pebaza  experimentelor  prac�ce,  a  schemelor  pilotși  a  iniția�velor  regionale.  Dacă  relaționismuleste  acceptat  ca  o  strategie  pentru  angajamentpoli�c  și  personal,  ne  putem  aștepta  la  iniția�vereformatoare  larg  răspândite,  la  nivel  național,regional  și  local,  bazate  pe  gândire  relațională.Cei  implicați  în poli�că  locală,  în afaceri  și  serviciifinanciare, în diverse profesii și în roluri de asistențăvor lucra dupã o agendã nouã.

Măsura în care relaționismul va avea un impactpe termen lung asupra societății ves�ce va depindeîn mod deosebit de gradul  în care va sta aproapede  rădăcinile  sale  biblice.  Separat  de  învățăturabiblică,  el  va  fi  lipsit  de  coerența  și  incisivitateaprovenite din înțelepciunea revelației lui Dumnezeuîn Scriptură. De asemenea, nu va reuși să atragă șisă susțină sprijinul creș�nilor care recunosc în modexplicit sau intui�v adevărul și înțelepciunea acestei

18

abordãri.  Reînnoit  constant  cu  adevãruri  izvorâtedin reflecția biblică, el ar putea însă provoca în modreal  ideologiile ves�ce dominante – și anume ceaa capitalismului global și a socialismului de piață.9

Dr.  Michael  Schluter  CBE este  fondator  alJubilee Centre, iar în prezent este Director Execu�val  organizației  Rela�onships  Global,  care  leagão  serie  de  organizații  ce  urmăresc  promovareaunei  gândiri  relaționale  la  nivel  internațional  –  înprincipal  în  Singapore, Africa  de  Sud, Hong Kong,Australia  și  Statele  Unite  ale  Americii.  MichaelSchluter  deține  un  doctorat  în  economie  agricolăde la Universitatea Cornell și a lucrat în Africa de Estîn calitate de consultant pentru Banca Mondială șipentru Interna�onal Food Policy Research Ins�tute.La întoarcerea în Marea Britanie, el a inițiat JubileeCentre în 1983 și a lansat Rela�onship Founda�onîn 1993. Este căsătorit  cu Auriel  și  împreună au 3copii  și  12  nepoți.  A  par�cipat,  în  calitate  de  co‐autor,  la  mai  multe  cărți,  dintre  care  amin�m:The R Factor (1993), The R Op�on (2003), JubileeManifesto (2005) și The Rela�onal Manager (2009).

19

Note

[1] Cristopher  J.H. Wright, Living as  the People of God(IVP, Leicester, 1983).

[2] Vezi eseul in�tulat �Disestablishment and the Churchof England� (vol.3, nr. 4, dec. 1994).

[3]  Vezi  eseul  in�tulat  �The  Biblical  Ban  on  Interest�(vol.2, nr. 1, mar�e 1993).

[4]  Raport  al  Comisiei  de  Studiu  BBC  asupra  doctrineiTrinității  astăzi,  „The  Forgo�en  Trinity�  (Bri�sh Councilof Churches, Londra, 1989), p. 16.

[5] Michael Schluter și David Lee, The R Factor (Hodder& Stoughton, Londra, 1993).

[6] Vezi eseul in�tulat �Disestablishment and the Churchof England� (vol.3, nr. 4, dec. 1994).

[7] The  Rela�onship  Founda�on,  3  Hooper  Street,Cambridge, CB1 2NZ; e‐mail: rf@clara.net

[8]  John  Ashcro�  și  Christopher  Townsend, Poli�calChris�ans in a Plural Society (Jubilee Centre, Cambridge,1994), p. 81.

[9] Jubilee  Center,  la  rândul  ei  o  societate  de  caritate,fiind direct  legată de The Rela�onship Founda�on, aresediul  în  aceeași  clădire  cu  această  fundație  și  are  cascop facilitarea de cercetări și studii biblice care să ajutela  dezvoltarea  iniția�velor  și  perspec�velor  poli�ce  încare este angajată fundația.

Ar�colele din seria Cambridge Paperscare vor fi publicate în 2013 de cătreCentrul Areopagus din Timiºoara,

cu sprijinul oferit deEuropean Chris�an Poli�cal Founda�on:

Faith versus Prudence? Chris�ans and Financial Security(Paul Mills)

Is  Capitalism Morally  Bankrupt?  Five  moral  flaws  andtheir social consequences(Michael Schluter)

Rela�onism:  Towards  Chris�an  Values  in  Public  Life(Michael Schluter)

Roots: biblical norm or cultural anachronism?(Michael Schluter)

Secularisa�on: is it inevitable?(John Coffey)

The Great Financial Crisis: A biblical diagnosis(Paul Mills)

Centrul de Educaþie Creºtinã ºi Culturã Contemporanã AreopagusCalea Martirilor 104, Timiºoara

www.areopagus.ro