1. sintezĂ
DESCRIPTION
DOMENIUL EDITORIAL PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI EVOLUȚIA AUDIENȚEI RADIO ROMÂNIA PROTECȚIA ȘI ÎMBOGĂȚIREA PATRIMONIULUI Anexe SINTEZĂ 100 108 120 128 140 148 114 12 26 34 44 74 92 7TRANSCRIPT
SINTEZĂ
ACTIVITATEA ORGANISMELOR DE CONDUCERE
PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI
EVOLUȚIA AUDIENȚEI RADIO ROMÂNIA
DOMENIUL EDITORIAL
DOMENIUL COMUNICARE ȘI MARKETING
DOMENIUL ECONOMIC-FINANCIAR
DOMENIUL TEHNIC
DOMENIUL RESURSE UMANE
DOMENIUL ORGANIZAȚIONAL
DOMENIUL MONITORIZARE-CONTROL
DOMENIUL CULTURAL
PROTECȚIA ȘI ÎMBOGĂȚIREA PATRIMONIULUI
Anexe
7
12
26
34
44
74
92
100
108
114
120
128
140
148
CU
PR
INS
Onorat public,
Consecvenţi promisiunii făcute cu un an în urmă, aceea de a dialoga permanent cu auditoriul în
slujba căruia ne aflăm, vă prezentăm Raportul Anual 2011, pe care continuăm să îl considerăm un
decont de onoare în cadrul contractului moral dintre Radio România şi dumneavoastră. Ne
propunem să vă prezentăm o autoevaluare obiectivă şi transparentă, care să se confirme odată ce
cititorul ajunge la postfaţa acestuia.
La fel ca anul trecut, mulţumesc concetăţenilor plătitori ai taxei radio, care, prin contribuţia lor, fac
posibilă respectarea acestui acord. Condiţiile financiare necesare pentru asigurarea accesului la
informaţie – drept constituţional al cetăţenilor – sunt garantate, pe de-o parte, de către stat, prin
alocaţia bugetară, iar pe de altă parte de către beneficiari, prin plata contribuției directe, cunoscute
sub denumirea improprie de taxa radio, astfel încât Societatea Română de Radiodifuziune să-şi
poată desfăşura activitatea fără ingerinţe de orice natură. Suntem recunoscători pentru şansa de a
ne exercita profesia la standarde europene, de a emite neîntrerupt pe posturile internaţionale,
naţionale şi locale ale Radio România – la care, din 2011, se adaugă şi Radio Chişinău – şi de a
avea o ofertă editorială şi culturală integrată şi adaptată constant aşteptărilor dumneavoastră.
Dorim ca acest Raport să rămână în continuare o informare, dar şi un instrument intern de evaluare
a propriei performanţe, redactat pe formatul unui chestionar capabil să măsoare ceea ce am realizat
în 2011 din tot ce ne-am propus pentru acest mandat. Raportul, în formă şi conţinut, reflectă viziunea
managerială – caracterizată prin urmărirea sistematică a priorităţilor şi obiectivelor strategice –
asumată de către Consiliul de Administraţie.
Rezultatele anului 2011 ale Radioului public se datorează, în bună parte, atât celor care ne urmăresc
şi contribuie la funcţionarea serviciului public de radio, cât și celor care nu se numără printre
ascultătorii noştri, fiind, deocamdată, doar contribuitori. Sperăm ca prezentul Raport să fie captatio benevolentiae inclusiv pentru acei contribuitori care încă nu cunosc suficient produsele Radio
România.
Nu în ultimul rând, mulţumesc – în numele conducerii Societăţii Române de Radiodifuziune – tuturor
celor care s-au implicat în respectarea acestei promisiuni – angajaţi, colaboratori sau parteneri – şi
care au contribuit cu profesionalism la redarea, în Raportul anual, a imaginii reale, necosmetizate, a
Radio România.
András István DEMETER
Președinte director general
SINTE
ZĂ
Posturile radioului public românesc şi-au
menţinut, în anul 2011, echilibrul editorial,
oferind constant publicului programe de
informare credibile şi echidistante. Eforturile
Societăţii Române de Radiodifuziune s-au
concentrat, în principal, pe proiecte de
consolidare şi dezvoltare şi mai puţin pe
activităţi de creare de imagine, corporaţia
menţinându-şi cea mai mare cotă de piaţă şi
poziţia de lider de audienţă la nivel naţional
(detalii la Capitolul 4. Evoluţia audienţei).
Principalele proiecte de dezvoltare au avut ca
scop extinderea ariilor de acoperire, conform
celor stipulate în Priorităţile şi Obiectivele Strategice de dezvoltare ale Consiliului de Administraţie al SRR pentru perioada 2010-2014 (Anexa nr.1) asumate la începutul
mandatului actualei conduceri, în contextul în
care pe harta României mai există zone încă
neacoperite de frecvenţele Radio România. În
acest context, au fost urmărite două direcţii
principale de acţiune: reconsiderarea relaţiei
SRR cu Societatea Naţională de
Radiocomunicaţii SA şi identificarea unor
soluţii tehnice punctuale pentru zonele fără
acoperire (detalii la capitolul 8. Tehnic).
Astfel fost încheiat un Acord Cadru de Prestări
Servicii cu Societatea Naţională de
Radiocomunicaţii SA, stabilindu-se elementele
şi condiţiile esenţiale, care vor guverna
contractele de prestări servicii pentru
preluarea, transportul şi difuzarea programelor
Radio România pentru o durată de 4 ani, iar
managementul reţelei studiourilor regionale a
identificat o serie de frecvenţe libere de mică
putere în FM în judeţele Alba, Bistriţa, Cluj,
Sălaj, respectiv Maramureş. Dintre acestea, în
august 2011, studioului Radio România Cluj i
s-a atribuit frecvenţa de 87,9 Mhz, cu un
emiţător în Negreşti-Oaş. Prin integrarea noii
frecvenţe, s-a acoperit municipiul Satu Mare şi
zona limitrofă a oraşului, pe o rază de 40 de
km, obţinându-se deservirea unei arii care nu
avea acoperire de semnal, ori dispunea de o
acoperire precară. Prin exploatarea frecvenţei
menţionate – potrivit măsurătorilor efectuate de
compartimentul tehnic al studioului din Cluj –
numărul potenţial de ascultători noi se cifrează
la o populaţie de 150 de mii de persoane.
Efectul s-a reflectat şi în datele oferite de valul
III de măsurare a audienţei de la finele anului
8 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual
2011: market share-ul din regiunea respectivă
a crescut cu 1,1%.
Tot din perspectiva extinderii ariei de
adresabilitate a programelor sale, Radio
România a înfiinţat postul Radio Chişinău,
produs cu impact al industriei de media din
România, prin care Radioul public şi-a propus
să ducă şi pe piaţa mediatică din Republica
Moldova programe editoriale, realizate la
standardele cu care şi-a obişnuit ascultătorii
din România (detalii la capitolul 5. Domeniul
editorial).
Activitatea economică a Societăţii Române de
Radiodifuziune pentru anul 2011 a asigurat
obţinerea unei balanţe pozitive între venituri şi
cheltuieli şi, prin aceasta, îndeplinirea
obiectivului economic general, acela de a avea
stabilitate financiară şi echilibru bugetar.
Veniturile totale au fost în sumă de
405.314.961 lei, iar cheltuielile totale în sumă
de 400.471.389 lei, care au reprezentat 98,8%
din valoarea veniturilor realizate. Ca urmare, la
finele anului 2011, Societatea a înregistrat un
profit brut în sumă de 4.837.572 lei. Realizarea
balanţei anuale pozitive s-a înscris pe linia
realizărilor din ultimii ani, ca urmare a unei
politici economice echilibrate, programată prin
Bugetul de venituri şi cheltuieli, aprobat şi
monitorizat permanent la fiecare nivel al
instituţiei (detalii la Capitolul 7. Domeniul
economic-financiar).
Pentru asigurarea şi dezvoltarea capacităţilor
tehnice de producţie, emisie, transmisie,
recepţie, servicii la standardele calitative
urmărite, s-au desfăşurat activităţi specifice, în
condiţiile menţinerii echilibrului necesar între
tehnologiile noi şi cele vechi, pe coordonatele
eficacităţii şi ale eficienţei. Aceste activităţi au
vizat coordonarea tehnică a emisiei
programelor de radio difuzate din Casa Radio,
în Controlul General Tehnic fiind asigurate
interconectările tuturor grupurilor tehnice de
emisie şi producţie, legăturile între studiourile
regionale, locale şi sediul central, respectiv
conectările cu punctele exterioare de
transmisii, transmisiile multiplex în direct şi
transmisiile pe satelit (detalii la Capitolul 8.
Domeniul tehnic).
A continuat procesul de formalizare a
principalelor activităţi din cadrul Radio
România, astfel încât să se facă trecerea de la
o abordare cutumiară la una bazată pe
proceduri, în toate sectoarele de activitate. Au
fost adoptate sau revizuite o serie de proceduri
şi regulamente strict necesare în acest proces
de reorganizare. Totodată, s-a acţionat în
direcţia unificării şi simplificării reglementărilor,
care devin astfel aplicabile pentru toate
structurile instituţiei. De asemenea, a început
procesul de elaborare a două instrumente de
importanţă vitală pentru organizaţie:
Regulamentul de Organizare şi Funcţionare şi
noua organigramă, pe fondul creşterii
transparenţei şi a implicării salariaţilor în
identificarea celor mai bune căi şi metode
pentru realizarea obiectivelor Societăţii (detalii
la capitolele 2, 9 şi 10).
Aplicarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Comitetului Director al SRR, precum şi a Comitetelor Directoare ale Studiourilor Teritoriale al acestora
accentuează rolul specific de control
procedural şi de fond, precum şi de
monitorizare a modului de aplicare de către
managerii organizaţiei a hotărârilor şi deciziilor
Consiliului de Administraţie (detalii la Capitolul
2. Activitatea organismelor de conducere).
În considerarea dezvoltării instrumentelor
interne de monitorizare şi control, din luna
ianuarie, a început aplicarea Procedurilor metodologice privind Reglementarea costurilor (detalii la Capitolul 11. Domeniul monitorizare
şi control).
Au fost identificate oportunităţi pentru
dezvoltarea unor parteneriate strategice –
încheiate cu instituţii al căror potenţial de
marketing şi organizatoric a venit în
întâmpinarea necesităţii de valorificare a
produselor Radio România. Aceste
parteneriate au stat la baza creării unei
infrastructuri pentru două proiecte strategice
ale Societăţii Române de Radiodifuziune -
Radioficare şi Info-Trafic, prin care se
urmăreşte creşterea numărului de ascultători.
Au fost încheiate parteneriate cu Compania
Naţională Aeroporturi Bucureşti, parteneriatul
cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru
Agricultură (A.P.I.A), acordurile cu Compania
Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale
din România (C.N.A.D.N.R), cu Compania
Naţională Căi Ferate şi cu OMV/Petrom
Marketing (detalii la Capitolul 6. Domeniul
comunicare şi marketing).
S-a constatat necesitatea unui cadru general
de reglementare, în vederea continuităţii
punctelor forte ale producţiei editoriale, precum
şi introducerea de elemente noi pentru a creşte
ponderea produselor jurnalistice de calitate,
ceea ce s-a materializat prin adoptarea, de
către Consiliul de Administraţie, a
documentului Principiile şi etapele pentru elaborarea grilelor de programe Radio România. Acest demers contribuie la
îmbunătăţirea calităţii programelor Radio
România, armonizarea grilelor cu aşteptările
publicului, dar şi clarificarea procedurilor,
respectând, totodată, prevederile legale
incidente şi direcţiile strategice stabilite în
Priorităţile şi Obiectivele Strategice ale Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune pentru perioada 2010 – 2014 (detalii la Capitolul 5. Domeniul
editorial).
Evoluţiile notabile ale anului 2011 în domeniul
editorial au fost: linii editoriale premium,
strategii de diferenţiere a posturilor corporaţiei,
programe specializate în funcţie de emisia
FM/AM, analiza clock-urilor programelor
Societăţii. Totodată, s-a urmărit îmbunătăţirea
sistemului de control al calităţii programelor (air
check) din perspectiva utilizării acestuia ca
instrument managerial de analiză a emisiunilor
şi ajustare a grilelor de programe.
Alături de Radio Chişinău, cel mai nou produs
al Societăţii, Radio România Junior urmăreşte realizarea unui concept editorial
complex, prin crearea unui univers credibil,
transmis dintr-un studio de emisie radio-TV
(streaming audio-video), special amenajat
pentru cei mici. Proiectul creează
personaje-brand, care dezvoltă şi transmit
copiilor valorile educaţionale implicite ale
radioului (detalii la Capitolul 5. Domeniul
editorial).
La numai un an şi trei luni de la aprobarea
hotărârii Consiliului de Administraţie privind
elaborarea Statutului Jurnalistului de Radiodifuziune, plenul jurnaliştilor are, pentru
prima dată în cei şaptesprezece ani de la
aprobarea Legii de funcţionare, un instrument
de autoreglementare a activităţii, pentru
aprobarea căruia s-au parcurs toate etapele
procedurale prevăzute de lege (Anexa nr.2).
Societatea Română de Radiodifuziune a reuşit
să-şi nuanţeze rolul de producător şi iniţiator al
programelor şi emisiunilor cultural-artistice,
prin iniţierea unor proiecte culturale de impact.
Ascultătorii posturilor Radio România, dar şi
publicul, s-au bucurat atât de activităţile
derulate de Orchestrele şi Corurile Radio sau
de produsele Editurii Casa Radio şi Redacţiei
Teatru Radiofonic, cât şi de noile ediţii ale
Târgurilor de Carte Gaudeamus – desfăşurate
în Bucureşti şi în principalele oraşe ale ţării –
sau de turneele naţionale în premieră – Pianul Călător: Pe urmele lui Franz Liszt, Duelul Viorilor: Stradivarius vs. Guarneri şi Cele trei dive: Teodora Gheorghiu, Ruxandra Donose şi Leontina Văduva, valorificate şi în programele
radiofonice. Apariţia seriei de discuri-cronică
consacrate marilor concerte ale ediţiei
inaugurale, din 1958, a Festivalului
Internaţional „George Enescu”, a însemnat o
remarcabilă reuşită editorială, aceasta
epuizându-se deja pe durata celei de a XX-a
ediţie a Festivalului. Cele 6 discuri repun în
circulaţie înregistrările istorice conservate în
Fonoteca Radio, însoţite de documente
radiofonice unice, comentate şi actualizate,
prilejuind reascultarea Orchestrei Naţionale
Radio, sub bagheta lui Constantin Silvestri, cu
interpreţi renumiţi ca David Oistrah, Yehudi
Menuhin, Claudio Arrau, şi cu premiera
românească a operei Oedipe, a cărei
înregistrare a fost considerată multă vreme
pierdută (detalii la Capitolul 12. Domeniul
cultural).
Echipa de realizatori a emisiunii Matinal Radio România Actualităţi
Ceremonia de inaugurare a postului Radio Chişinău
Posturile radioului public românesc şi-au
menţinut, în anul 2011, echilibrul editorial,
oferind constant publicului programe de
informare credibile şi echidistante. Eforturile
Societăţii Române de Radiodifuziune s-au
concentrat, în principal, pe proiecte de
consolidare şi dezvoltare şi mai puţin pe
activităţi de creare de imagine, corporaţia
menţinându-şi cea mai mare cotă de piaţă şi
poziţia de lider de audienţă la nivel naţional
(detalii la Capitolul 4. Evoluţia audienţei).
Principalele proiecte de dezvoltare au avut ca
scop extinderea ariilor de acoperire, conform
celor stipulate în Priorităţile şi Obiectivele Strategice de dezvoltare ale Consiliului de Administra�ie al SRR pentru perioada 2010-2014 (Anexa nr.1) asumate la începutul
mandatului actualei conduceri, în contextul în
care pe harta României mai există zone încă
neacoperite de frecvenţele Radio România. În
acest context, au fost urmărite două direcţii
principale de acţiune: reconsiderarea relaţiei
SRR cu Societatea Naţională de
Radiocomunicaţii SA şi identificarea unor
soluţii tehnice punctuale pentru zonele fără
acoperire (detalii la capitolul 8. Tehnic).
Astfel fost încheiat un Acord Cadru de Prestări
Servicii cu Societatea Naţională de
Radiocomunicaţii SA, stabilindu-se elementele
şi condiţiile esenţiale, care vor guverna
contractele de prestări servicii pentru
preluarea, transportul şi difuzarea programelor
Radio România pentru o durată de 4 ani, iar
managementul reţelei studiourilor regionale a
identificat o serie de frecvenţe libere de mică
putere în FM în judeţele Alba, Bistriţa, Cluj,
Sălaj, respectiv Maramureş. Dintre acestea, în
august 2011, studioului Radio România Cluj i
s-a atribuit frecvenţa de 87,9 Mhz, cu un
emiţător în Negreşti-Oaş. Prin integrarea noii
frecvenţe, s-a acoperit municipiul Satu Mare şi
zona limitrofă a oraşului, pe o rază de 40 de
km, obţinându-se deservirea unei arii care nu
avea acoperire de semnal, ori dispunea de o
acoperire precară. Prin exploatarea frecvenţei
menţionate – potrivit măsurătorilor efectuate de
compartimentul tehnic al studioului din Cluj –
numărul potenţial de ascultători noi se cifrează
la o populaţie de 150 de mii de persoane.
Efectul s-a reflectat şi în datele oferite de valul
III de măsurare a audienţei de la finele anului
SINTEZĂ | 9
2011: market share-ul din regiunea respectivă
a crescut cu 1,1%.
Tot din perspectiva extinderii ariei de
adresabilitate a programelor sale, Radio
România a înfiinţat postul Radio Chişinău,
produs cu impact al industriei de media din
România, prin care Radioul public şi-a propus
să ducă şi pe piaţa mediatică din Republica
Moldova programe editoriale, realizate la
standardele cu care şi-a obişnuit ascultătorii
din România (detalii la capitolul 5. Domeniul
editorial).
Activitatea economică a Societăţii Române de
Radiodifuziune pentru anul 2011 a asigurat
obţinerea unei balanţe pozitive între venituri şi
cheltuieli şi, prin aceasta, îndeplinirea
obiectivului economic general, acela de a avea
stabilitate financiară şi echilibru bugetar.
Veniturile totale au fost în sumă de
405.314.961 lei, iar cheltuielile totale în sumă
de 400.471.389 lei, care au reprezentat 98,8%
din valoarea veniturilor realizate. Ca urmare, la
finele anului 2011, Societatea a înregistrat un
profit brut în sumă de 4.837.572 lei. Realizarea
balanţei anuale pozitive s-a înscris pe linia
realizărilor din ultimii ani, ca urmare a unei
politici economice echilibrate, programată prin
Bugetul de venituri şi cheltuieli, aprobat şi
monitorizat permanent la fiecare nivel al
instituţiei (detalii la Capitolul 7. Domeniul
economic-financiar).
Pentru asigurarea şi dezvoltarea capacităţilor
tehnice de producţie, emisie, transmisie,
recepţie, servicii la standardele calitative
urmărite, s-au desfăşurat activităţi specifice, în
condiţiile menţinerii echilibrului necesar între
tehnologiile noi şi cele vechi, pe coordonatele
eficacităţii şi ale eficienţei. Aceste activităţi au
vizat coordonarea tehnică a emisiei
programelor de radio difuzate din Casa Radio,
în Controlul General Tehnic fiind asigurate
interconectările tuturor grupurilor tehnice de
emisie şi producţie, legăturile între studiourile
regionale, locale şi sediul central, respectiv
conectările cu punctele exterioare de
transmisii, transmisiile multiplex în direct şi
transmisiile pe satelit (detalii la Capitolul 8.
Domeniul tehnic).
A continuat procesul de formalizare a
principalelor activităţi din cadrul Radio
România, astfel încât să se facă trecerea de la
o abordare cutumiară la una bazată pe
proceduri, în toate sectoarele de activitate. Au
fost adoptate sau revizuite o serie de proceduri
şi regulamente strict necesare în acest proces
de reorganizare. Totodată, s-a acţionat în
direcţia unificării şi simplificării reglementărilor,
care devin astfel aplicabile pentru toate
structurile instituţiei. De asemenea, a început
procesul de elaborare a două instrumente de
importanţă vitală pentru organizaţie:
Regulamentul de Organizare şi Funcţionare şi
noua organigramă, pe fondul creşterii
transparenţei şi a implicării salariaţilor în
identificarea celor mai bune căi şi metode
pentru realizarea obiectivelor Societăţii (detalii
la capitolele 2, 9 şi 10).
Aplicarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Comitetului Director al SRR, precum şi a Comitetelor Directoare ale Studiourilor Teritoriale al acestora
accentuează rolul specific de control
procedural şi de fond, precum şi de
monitorizare a modului de aplicare de către
managerii organizaţiei a hotărârilor şi deciziilor
Consiliului de Administraţie (detalii la Capitolul
2. Activitatea organismelor de conducere).
În considerarea dezvoltării instrumentelor
interne de monitorizare şi control, din luna
ianuarie, a început aplicarea Procedurilor metodologice privind Reglementarea costurilor (detalii la Capitolul 11. Domeniul monitorizare
şi control).
Au fost identificate oportunităţi pentru
dezvoltarea unor parteneriate strategice –
încheiate cu instituţii al căror potenţial de
marketing şi organizatoric a venit în
întâmpinarea necesităţii de valorificare a
produselor Radio România. Aceste
parteneriate au stat la baza creării unei
infrastructuri pentru două proiecte strategice
ale Societăţii Române de Radiodifuziune -
Radioficare şi Info-Trafic, prin care se
urmăreşte creşterea numărului de ascultători.
Au fost încheiate parteneriate cu Compania
Naţională Aeroporturi Bucureşti, parteneriatul
cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru
Agricultură (A.P.I.A), acordurile cu Compania
Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale
din România (C.N.A.D.N.R), cu Compania
Naţională Căi Ferate şi cu OMV/Petrom
Marketing (detalii la Capitolul 6. Domeniul
comunicare şi marketing).
S-a constatat necesitatea unui cadru general
de reglementare, în vederea continuităţii
punctelor forte ale producţiei editoriale, precum
şi introducerea de elemente noi pentru a creşte
ponderea produselor jurnalistice de calitate,
ceea ce s-a materializat prin adoptarea, de
către Consiliul de Administraţie, a
documentului Principiile şi etapele pentru elaborarea grilelor de programe Radio România. Acest demers contribuie la
îmbunătăţirea calităţii programelor Radio
România, armonizarea grilelor cu aşteptările
publicului, dar şi clarificarea procedurilor,
respectând, totodată, prevederile legale
incidente şi direcţiile strategice stabilite în
Priorităţile şi Obiectivele Strategice ale Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune pentru perioada 2010 – 2014 (detalii la Capitolul 5. Domeniul
editorial).
Evoluţiile notabile ale anului 2011 în domeniul
editorial au fost: linii editoriale premium,
strategii de diferenţiere a posturilor corporaţiei,
programe specializate în funcţie de emisia
FM/AM, analiza clock-urilor programelor
Societăţii. Totodată, s-a urmărit îmbunătăţirea
sistemului de control al calităţii programelor (air
check) din perspectiva utilizării acestuia ca
instrument managerial de analiză a emisiunilor
şi ajustare a grilelor de programe.
Alături de Radio Chişinău, cel mai nou produs
al Societăţii, Radio România Junior urmăreşte realizarea unui concept editorial
complex, prin crearea unui univers credibil,
transmis dintr-un studio de emisie radio-TV
(streaming audio-video), special amenajat
pentru cei mici. Proiectul creează
personaje-brand, care dezvoltă şi transmit
copiilor valorile educaţionale implicite ale
radioului (detalii la Capitolul 5. Domeniul
editorial).
La numai un an şi trei luni de la aprobarea
hotărârii Consiliului de Administraţie privind
elaborarea Statutului Jurnalistului de Radiodifuziune, plenul jurnaliştilor are, pentru
prima dată în cei şaptesprezece ani de la
aprobarea Legii de funcţionare, un instrument
de autoreglementare a activităţii, pentru
aprobarea căruia s-au parcurs toate etapele
procedurale prevăzute de lege (Anexa nr.2).
Societatea Română de Radiodifuziune a reuşit
să-şi nuanţeze rolul de producător şi iniţiator al
programelor şi emisiunilor cultural-artistice,
prin iniţierea unor proiecte culturale de impact.
Ascultătorii posturilor Radio România, dar şi
publicul, s-au bucurat atât de activităţile
derulate de Orchestrele şi Corurile Radio sau
de produsele Editurii Casa Radio şi Redacţiei
Teatru Radiofonic, cât şi de noile ediţii ale
Târgurilor de Carte Gaudeamus – desfăşurate
în Bucureşti şi în principalele oraşe ale ţării –
sau de turneele naţionale în premieră – Pianul Călător: Pe urmele lui Franz Liszt, Duelul Viorilor: Stradivarius vs. Guarneri şi Cele trei dive: Teodora Gheorghiu, Ruxandra Donose şi Leontina Văduva, valorificate şi în programele
radiofonice. Apariţia seriei de discuri-cronică
consacrate marilor concerte ale ediţiei
inaugurale, din 1958, a Festivalului
Internaţional „George Enescu”, a însemnat o
remarcabilă reuşită editorială, aceasta
epuizându-se deja pe durata celei de a XX-a
ediţie a Festivalului. Cele 6 discuri repun în
circulaţie înregistrările istorice conservate în
Fonoteca Radio, însoţite de documente
radiofonice unice, comentate şi actualizate,
prilejuind reascultarea Orchestrei Naţionale
Radio, sub bagheta lui Constantin Silvestri, cu
interpreţi renumiţi ca David Oistrah, Yehudi
Menuhin, Claudio Arrau, şi cu premiera
românească a operei Oedipe, a cărei
înregistrare a fost considerată multă vreme
pierdută (detalii la Capitolul 12. Domeniul
cultural).
Turneul naţional „Duelul Viorilor: Stradivarius vs. Guarnieri”
Posturile radioului public românesc şi-au
menţinut, în anul 2011, echilibrul editorial,
oferind constant publicului programe de
informare credibile şi echidistante. Eforturile
Societăţii Române de Radiodifuziune s-au
concentrat, în principal, pe proiecte de
consolidare şi dezvoltare şi mai puţin pe
activităţi de creare de imagine, corporaţia
menţinându-şi cea mai mare cotă de piaţă şi
poziţia de lider de audienţă la nivel naţional
(detalii la Capitolul 4. Evoluţia audienţei).
Principalele proiecte de dezvoltare au avut ca
scop extinderea ariilor de acoperire, conform
celor stipulate în Priorităţile şi Obiectivele Strategice de dezvoltare ale Consiliului de Administra�ie al SRR pentru perioada 2010-2014 (Anexa nr.1) asumate la începutul
mandatului actualei conduceri, în contextul în
care pe harta României mai există zone încă
neacoperite de frecvenţele Radio România. În
acest context, au fost urmărite două direcţii
principale de acţiune: reconsiderarea relaţiei
SRR cu Societatea Naţională de
Radiocomunicaţii SA şi identificarea unor
soluţii tehnice punctuale pentru zonele fără
acoperire (detalii la capitolul 8. Tehnic).
Astfel fost încheiat un Acord Cadru de Prestări
Servicii cu Societatea Naţională de
Radiocomunicaţii SA, stabilindu-se elementele
şi condiţiile esenţiale, care vor guverna
contractele de prestări servicii pentru
preluarea, transportul şi difuzarea programelor
Radio România pentru o durată de 4 ani, iar
managementul reţelei studiourilor regionale a
identificat o serie de frecvenţe libere de mică
putere în FM în judeţele Alba, Bistriţa, Cluj,
Sălaj, respectiv Maramureş. Dintre acestea, în
august 2011, studioului Radio România Cluj i
s-a atribuit frecvenţa de 87,9 Mhz, cu un
emiţător în Negreşti-Oaş. Prin integrarea noii
frecvenţe, s-a acoperit municipiul Satu Mare şi
zona limitrofă a oraşului, pe o rază de 40 de
km, obţinându-se deservirea unei arii care nu
avea acoperire de semnal, ori dispunea de o
acoperire precară. Prin exploatarea frecvenţei
menţionate – potrivit măsurătorilor efectuate de
compartimentul tehnic al studioului din Cluj –
numărul potenţial de ascultători noi se cifrează
la o populaţie de 150 de mii de persoane.
Efectul s-a reflectat şi în datele oferite de valul
III de măsurare a audienţei de la finele anului
2011: market share-ul din regiunea respectivă
a crescut cu 1,1%.
Tot din perspectiva extinderii ariei de
adresabilitate a programelor sale, Radio
România a înfiinţat postul Radio Chişinău,
produs cu impact al industriei de media din
România, prin care Radioul public şi-a propus
să ducă şi pe piaţa mediatică din Republica
Moldova programe editoriale, realizate la
standardele cu care şi-a obişnuit ascultătorii
din România (detalii la capitolul 5. Domeniul
editorial).
Activitatea economică a Societăţii Române de
Radiodifuziune pentru anul 2011 a asigurat
obţinerea unei balanţe pozitive între venituri şi
cheltuieli şi, prin aceasta, îndeplinirea
obiectivului economic general, acela de a avea
stabilitate financiară şi echilibru bugetar.
Veniturile totale au fost în sumă de
405.314.961 lei, iar cheltuielile totale în sumă
de 400.471.389 lei, care au reprezentat 98,8%
din valoarea veniturilor realizate. Ca urmare, la
finele anului 2011, Societatea a înregistrat un
profit brut în sumă de 4.837.572 lei. Realizarea
balanţei anuale pozitive s-a înscris pe linia
realizărilor din ultimii ani, ca urmare a unei
politici economice echilibrate, programată prin
Bugetul de venituri şi cheltuieli, aprobat şi
monitorizat permanent la fiecare nivel al
instituţiei (detalii la Capitolul 7. Domeniul
economic-financiar).
Pentru asigurarea şi dezvoltarea capacităţilor
tehnice de producţie, emisie, transmisie,
recepţie, servicii la standardele calitative
urmărite, s-au desfăşurat activităţi specifice, în
condiţiile menţinerii echilibrului necesar între
tehnologiile noi şi cele vechi, pe coordonatele
eficacităţii şi ale eficienţei. Aceste activităţi au
vizat coordonarea tehnică a emisiei
programelor de radio difuzate din Casa Radio,
în Controlul General Tehnic fiind asigurate
interconectările tuturor grupurilor tehnice de
emisie şi producţie, legăturile între studiourile
regionale, locale şi sediul central, respectiv
conectările cu punctele exterioare de
transmisii, transmisiile multiplex în direct şi
transmisiile pe satelit (detalii la Capitolul 8.
Domeniul tehnic).
A continuat procesul de formalizare a
principalelor activităţi din cadrul Radio
România, astfel încât să se facă trecerea de la
o abordare cutumiară la una bazată pe
proceduri, în toate sectoarele de activitate. Au
fost adoptate sau revizuite o serie de proceduri
şi regulamente strict necesare în acest proces
de reorganizare. Totodată, s-a acţionat în
direcţia unificării şi simplificării reglementărilor,
care devin astfel aplicabile pentru toate
structurile instituţiei. De asemenea, a început
procesul de elaborare a două instrumente de
importanţă vitală pentru organizaţie:
Regulamentul de Organizare şi Funcţionare şi
noua organigramă, pe fondul creşterii
transparenţei şi a implicării salariaţilor în
identificarea celor mai bune căi şi metode
pentru realizarea obiectivelor Societăţii (detalii
la capitolele 2, 9 şi 10).
Aplicarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Comitetului Director al SRR, precum şi a Comitetelor Directoare ale Studiourilor Teritoriale al acestora
accentuează rolul specific de control
procedural şi de fond, precum şi de
monitorizare a modului de aplicare de către
managerii organizaţiei a hotărârilor şi deciziilor
Consiliului de Administraţie (detalii la Capitolul
2. Activitatea organismelor de conducere).
În considerarea dezvoltării instrumentelor
interne de monitorizare şi control, din luna
ianuarie, a început aplicarea Procedurilor metodologice privind Reglementarea costurilor (detalii la Capitolul 11. Domeniul monitorizare
şi control).
Au fost identificate oportunităţi pentru
dezvoltarea unor parteneriate strategice –
încheiate cu instituţii al căror potenţial de
marketing şi organizatoric a venit în
întâmpinarea necesităţii de valorificare a
produselor Radio România. Aceste
parteneriate au stat la baza creării unei
infrastructuri pentru două proiecte strategice
ale Societăţii Române de Radiodifuziune -
Radioficare şi Info-Trafic, prin care se
urmăreşte creşterea numărului de ascultători.
Au fost încheiate parteneriate cu Compania
Naţională Aeroporturi Bucureşti, parteneriatul
cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru
Agricultură (A.P.I.A), acordurile cu Compania
Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale
din România (C.N.A.D.N.R), cu Compania
Naţională Căi Ferate şi cu OMV/Petrom
Marketing (detalii la Capitolul 6. Domeniul
comunicare şi marketing).
S-a constatat necesitatea unui cadru general
de reglementare, în vederea continuităţii
punctelor forte ale producţiei editoriale, precum
şi introducerea de elemente noi pentru a creşte
ponderea produselor jurnalistice de calitate,
ceea ce s-a materializat prin adoptarea, de
către Consiliul de Administraţie, a
documentului Principiile şi etapele pentru elaborarea grilelor de programe Radio România. Acest demers contribuie la
îmbunătăţirea calităţii programelor Radio
România, armonizarea grilelor cu aşteptările
publicului, dar şi clarificarea procedurilor,
respectând, totodată, prevederile legale
incidente şi direcţiile strategice stabilite în
Priorităţile şi Obiectivele Strategice ale Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune pentru perioada 2010 – 2014 (detalii la Capitolul 5. Domeniul
editorial).
Evoluţiile notabile ale anului 2011 în domeniul
editorial au fost: linii editoriale premium,
strategii de diferenţiere a posturilor corporaţiei,
programe specializate în funcţie de emisia
FM/AM, analiza clock-urilor programelor
Societăţii. Totodată, s-a urmărit îmbunătăţirea
sistemului de control al calităţii programelor (air
check) din perspectiva utilizării acestuia ca
instrument managerial de analiză a emisiunilor
şi ajustare a grilelor de programe.
Alături de Radio Chişinău, cel mai nou produs
al Societăţii, Radio România Junior urmăreşte realizarea unui concept editorial
complex, prin crearea unui univers credibil,
transmis dintr-un studio de emisie radio-TV
(streaming audio-video), special amenajat
pentru cei mici. Proiectul creează
personaje-brand, care dezvoltă şi transmit
copiilor valorile educaţionale implicite ale
radioului (detalii la Capitolul 5. Domeniul
editorial).
La numai un an şi trei luni de la aprobarea
hotărârii Consiliului de Administraţie privind
elaborarea Statutului Jurnalistului de Radiodifuziune, plenul jurnaliştilor are, pentru
prima dată în cei şaptesprezece ani de la
aprobarea Legii de funcţionare, un instrument
de autoreglementare a activităţii, pentru
aprobarea căruia s-au parcurs toate etapele
procedurale prevăzute de lege (Anexa nr.2).
Societatea Română de Radiodifuziune a reuşit
să-şi nuanţeze rolul de producător şi iniţiator al
programelor şi emisiunilor cultural-artistice,
prin iniţierea unor proiecte culturale de impact.
Ascultătorii posturilor Radio România, dar şi
publicul, s-au bucurat atât de activităţile
derulate de Orchestrele şi Corurile Radio sau
de produsele Editurii Casa Radio şi Redacţiei
Teatru Radiofonic, cât şi de noile ediţii ale
Târgurilor de Carte Gaudeamus – desfăşurate
în Bucureşti şi în principalele oraşe ale ţării –
sau de turneele naţionale în premieră – Pianul Călător: Pe urmele lui Franz Liszt, Duelul Viorilor: Stradivarius vs. Guarneri şi Cele trei dive: Teodora Gheorghiu, Ruxandra Donose şi Leontina Văduva, valorificate şi în programele
radiofonice. Apariţia seriei de discuri-cronică
consacrate marilor concerte ale ediţiei
inaugurale, din 1958, a Festivalului
Internaţional „George Enescu”, a însemnat o
remarcabilă reuşită editorială, aceasta
epuizându-se deja pe durata celei de a XX-a
ediţie a Festivalului. Cele 6 discuri repun în
circulaţie înregistrările istorice conservate în
Fonoteca Radio, însoţite de documente
radiofonice unice, comentate şi actualizate,
prilejuind reascultarea Orchestrei Naţionale
Radio, sub bagheta lui Constantin Silvestri, cu
interpreţi renumiţi ca David Oistrah, Yehudi
Menuhin, Claudio Arrau, şi cu premiera
românească a operei Oedipe, a cărei
înregistrare a fost considerată multă vreme
pierdută (detalii la Capitolul 12. Domeniul
cultural).
10 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual
Formaţiile Muzicale Radio la Aeroportul Otopeni
Posturile radioului public românesc şi-au
menţinut, în anul 2011, echilibrul editorial,
oferind constant publicului programe de
informare credibile şi echidistante. Eforturile
Societăţii Române de Radiodifuziune s-au
concentrat, în principal, pe proiecte de
consolidare şi dezvoltare şi mai puţin pe
activităţi de creare de imagine, corporaţia
menţinându-şi cea mai mare cotă de piaţă şi
poziţia de lider de audienţă la nivel naţional
(detalii la Capitolul 4. Evoluţia audienţei).
Principalele proiecte de dezvoltare au avut ca
scop extinderea ariilor de acoperire, conform
celor stipulate în Priorităţile şi Obiectivele Strategice de dezvoltare ale Consiliului de Administra�ie al SRR pentru perioada 2010-2014 (Anexa nr.1) asumate la începutul
mandatului actualei conduceri, în contextul în
care pe harta României mai există zone încă
neacoperite de frecvenţele Radio România. În
acest context, au fost urmărite două direcţii
principale de acţiune: reconsiderarea relaţiei
SRR cu Societatea Naţională de
Radiocomunicaţii SA şi identificarea unor
soluţii tehnice punctuale pentru zonele fără
acoperire (detalii la capitolul 8. Tehnic).
Astfel fost încheiat un Acord Cadru de Prestări
Servicii cu Societatea Naţională de
Radiocomunicaţii SA, stabilindu-se elementele
şi condiţiile esenţiale, care vor guverna
contractele de prestări servicii pentru
preluarea, transportul şi difuzarea programelor
Radio România pentru o durată de 4 ani, iar
managementul reţelei studiourilor regionale a
identificat o serie de frecvenţe libere de mică
putere în FM în judeţele Alba, Bistriţa, Cluj,
Sălaj, respectiv Maramureş. Dintre acestea, în
august 2011, studioului Radio România Cluj i
s-a atribuit frecvenţa de 87,9 Mhz, cu un
emiţător în Negreşti-Oaş. Prin integrarea noii
frecvenţe, s-a acoperit municipiul Satu Mare şi
zona limitrofă a oraşului, pe o rază de 40 de
km, obţinându-se deservirea unei arii care nu
avea acoperire de semnal, ori dispunea de o
acoperire precară. Prin exploatarea frecvenţei
menţionate – potrivit măsurătorilor efectuate de
compartimentul tehnic al studioului din Cluj –
numărul potenţial de ascultători noi se cifrează
la o populaţie de 150 de mii de persoane.
Efectul s-a reflectat şi în datele oferite de valul
III de măsurare a audienţei de la finele anului
2011: market share-ul din regiunea respectivă
a crescut cu 1,1%.
Tot din perspectiva extinderii ariei de
adresabilitate a programelor sale, Radio
România a înfiinţat postul Radio Chişinău,
produs cu impact al industriei de media din
România, prin care Radioul public şi-a propus
să ducă şi pe piaţa mediatică din Republica
Moldova programe editoriale, realizate la
standardele cu care şi-a obişnuit ascultătorii
din România (detalii la capitolul 5. Domeniul
editorial).
Activitatea economică a Societăţii Române de
Radiodifuziune pentru anul 2011 a asigurat
obţinerea unei balanţe pozitive între venituri şi
cheltuieli şi, prin aceasta, îndeplinirea
obiectivului economic general, acela de a avea
stabilitate financiară şi echilibru bugetar.
Veniturile totale au fost în sumă de
405.314.961 lei, iar cheltuielile totale în sumă
de 400.471.389 lei, care au reprezentat 98,8%
din valoarea veniturilor realizate. Ca urmare, la
finele anului 2011, Societatea a înregistrat un
profit brut în sumă de 4.837.572 lei. Realizarea
balanţei anuale pozitive s-a înscris pe linia
realizărilor din ultimii ani, ca urmare a unei
politici economice echilibrate, programată prin
Bugetul de venituri şi cheltuieli, aprobat şi
monitorizat permanent la fiecare nivel al
instituţiei (detalii la Capitolul 7. Domeniul
economic-financiar).
Pentru asigurarea şi dezvoltarea capacităţilor
tehnice de producţie, emisie, transmisie,
recepţie, servicii la standardele calitative
urmărite, s-au desfăşurat activităţi specifice, în
condiţiile menţinerii echilibrului necesar între
tehnologiile noi şi cele vechi, pe coordonatele
eficacităţii şi ale eficienţei. Aceste activităţi au
vizat coordonarea tehnică a emisiei
programelor de radio difuzate din Casa Radio,
în Controlul General Tehnic fiind asigurate
interconectările tuturor grupurilor tehnice de
emisie şi producţie, legăturile între studiourile
regionale, locale şi sediul central, respectiv
conectările cu punctele exterioare de
transmisii, transmisiile multiplex în direct şi
transmisiile pe satelit (detalii la Capitolul 8.
Domeniul tehnic).
A continuat procesul de formalizare a
principalelor activităţi din cadrul Radio
România, astfel încât să se facă trecerea de la
o abordare cutumiară la una bazată pe
proceduri, în toate sectoarele de activitate. Au
fost adoptate sau revizuite o serie de proceduri
şi regulamente strict necesare în acest proces
de reorganizare. Totodată, s-a acţionat în
direcţia unificării şi simplificării reglementărilor,
care devin astfel aplicabile pentru toate
structurile instituţiei. De asemenea, a început
procesul de elaborare a două instrumente de
importanţă vitală pentru organizaţie:
Regulamentul de Organizare şi Funcţionare şi
noua organigramă, pe fondul creşterii
transparenţei şi a implicării salariaţilor în
identificarea celor mai bune căi şi metode
pentru realizarea obiectivelor Societăţii (detalii
la capitolele 2, 9 şi 10).
Aplicarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Comitetului Director al SRR, precum şi a Comitetelor Directoare ale Studiourilor Teritoriale al acestora
accentuează rolul specific de control
procedural şi de fond, precum şi de
monitorizare a modului de aplicare de către
managerii organizaţiei a hotărârilor şi deciziilor
Consiliului de Administraţie (detalii la Capitolul
2. Activitatea organismelor de conducere).
În considerarea dezvoltării instrumentelor
interne de monitorizare şi control, din luna
ianuarie, a început aplicarea Procedurilor metodologice privind Reglementarea costurilor (detalii la Capitolul 11. Domeniul monitorizare
şi control).
Au fost identificate oportunităţi pentru
dezvoltarea unor parteneriate strategice –
încheiate cu instituţii al căror potenţial de
marketing şi organizatoric a venit în
întâmpinarea necesităţii de valorificare a
produselor Radio România. Aceste
parteneriate au stat la baza creării unei
infrastructuri pentru două proiecte strategice
ale Societăţii Române de Radiodifuziune -
Radioficare şi Info-Trafic, prin care se
urmăreşte creşterea numărului de ascultători.
Au fost încheiate parteneriate cu Compania
Naţională Aeroporturi Bucureşti, parteneriatul
cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru
Agricultură (A.P.I.A), acordurile cu Compania
Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale
din România (C.N.A.D.N.R), cu Compania
Naţională Căi Ferate şi cu OMV/Petrom
Marketing (detalii la Capitolul 6. Domeniul
comunicare şi marketing).
S-a constatat necesitatea unui cadru general
de reglementare, în vederea continuităţii
punctelor forte ale producţiei editoriale, precum
şi introducerea de elemente noi pentru a creşte
ponderea produselor jurnalistice de calitate,
ceea ce s-a materializat prin adoptarea, de
către Consiliul de Administraţie, a
documentului Principiile şi etapele pentru elaborarea grilelor de programe Radio România. Acest demers contribuie la
îmbunătăţirea calităţii programelor Radio
România, armonizarea grilelor cu aşteptările
publicului, dar şi clarificarea procedurilor,
respectând, totodată, prevederile legale
incidente şi direcţiile strategice stabilite în
Priorităţile şi Obiectivele Strategice ale Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune pentru perioada 2010 – 2014 (detalii la Capitolul 5. Domeniul
editorial).
Evoluţiile notabile ale anului 2011 în domeniul
editorial au fost: linii editoriale premium,
strategii de diferenţiere a posturilor corporaţiei,
programe specializate în funcţie de emisia
FM/AM, analiza clock-urilor programelor
Societăţii. Totodată, s-a urmărit îmbunătăţirea
sistemului de control al calităţii programelor (air
check) din perspectiva utilizării acestuia ca
instrument managerial de analiză a emisiunilor
şi ajustare a grilelor de programe.
Alături de Radio Chişinău, cel mai nou produs
al Societăţii, Radio România Junior urmăreşte realizarea unui concept editorial
complex, prin crearea unui univers credibil,
transmis dintr-un studio de emisie radio-TV
(streaming audio-video), special amenajat
pentru cei mici. Proiectul creează
personaje-brand, care dezvoltă şi transmit
copiilor valorile educaţionale implicite ale
radioului (detalii la Capitolul 5. Domeniul
editorial).
La numai un an şi trei luni de la aprobarea
hotărârii Consiliului de Administraţie privind
elaborarea Statutului Jurnalistului de Radiodifuziune, plenul jurnaliştilor are, pentru
prima dată în cei şaptesprezece ani de la
aprobarea Legii de funcţionare, un instrument
de autoreglementare a activităţii, pentru
aprobarea căruia s-au parcurs toate etapele
procedurale prevăzute de lege (Anexa nr.2).
Societatea Română de Radiodifuziune a reuşit
să-şi nuanţeze rolul de producător şi iniţiator al
programelor şi emisiunilor cultural-artistice,
prin iniţierea unor proiecte culturale de impact.
Ascultătorii posturilor Radio România, dar şi
publicul, s-au bucurat atât de activităţile
derulate de Orchestrele şi Corurile Radio sau
de produsele Editurii Casa Radio şi Redacţiei
Teatru Radiofonic, cât şi de noile ediţii ale
Târgurilor de Carte Gaudeamus – desfăşurate
în Bucureşti şi în principalele oraşe ale ţării –
sau de turneele naţionale în premieră – Pianul Călător: Pe urmele lui Franz Liszt, Duelul Viorilor: Stradivarius vs. Guarneri şi Cele trei dive: Teodora Gheorghiu, Ruxandra Donose şi Leontina Văduva, valorificate şi în programele
radiofonice. Apariţia seriei de discuri-cronică
consacrate marilor concerte ale ediţiei
inaugurale, din 1958, a Festivalului
Internaţional „George Enescu”, a însemnat o
remarcabilă reuşită editorială, aceasta
epuizându-se deja pe durata celei de a XX-a
ediţie a Festivalului. Cele 6 discuri repun în
circulaţie înregistrările istorice conservate în
Fonoteca Radio, însoţite de documente
radiofonice unice, comentate şi actualizate,
prilejuind reascultarea Orchestrei Naţionale
Radio, sub bagheta lui Constantin Silvestri, cu
interpreţi renumiţi ca David Oistrah, Yehudi
Menuhin, Claudio Arrau, şi cu premiera
românească a operei Oedipe, a cărei
înregistrare a fost considerată multă vreme
pierdută (detalii la Capitolul 12. Domeniul
cultural).
SINTEZĂ | 11
Echipa de realizatori Radio România Junior