1001 de carti - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/775/1001 de carti de citit intr-o...
TRANSCRIPT
1001 DE CARTIDE CITIT INTR-O VnTA
COORDOiIATOR PETER BOXALL
-HT
Cuprins
Prefali
lntroducere
Colaboratori
lndice de titluri ale cirtilor
lndice de autori
Lista cA;tigitorilor marilor premii
Multumiri
Lista ilustraliilor
006
008
012
016
950
957
959
960
*.LJ T==E* 5I: trn* **
=*pgE5:-i**im
Eitiul origir:aE i Alf loylah wo laylah1!*:ba esigi*al5 : arabd
Friree e*ili= ; cca 850
Sursa j HazarA fsanah (O mie de poveSti)
Coperta ediliei din 19O8 a Noplilot arcbe ilustreaz; cu stil
exotismul care i-a atras pe vestici c;tre povettile orientale.
Leon Bakst a desenat costumele pentru Seherezado de Rimski-
Korsakov, pusi in sceni de Baletul Rus la Paris, in I 91 0.
PoveStite ce alcituiesc coleclia cunosculd drepl 0 mie
5i una de nop[i sunt printre cele mai remarcabite 9i cetebre
opere de ficliune din istoria naraliunii. Printre basmele pe
care $eherezada i [e spune regetui Shahryar de-a [unguI a o
mie 9i una de nopli se num6ri povegti de referinle, cu o
longevitate incredibitd, ca ,,Sindbad", ,,Ataddin" gi ,,Ati
Baba gi cei patruzeci de holi". Povegtite celor 0 nie 5i una
de nop[ise remarcd prin faima de care se bucuri in intrea-
ga [ume, dar probabil ci mogtenirea lor cea mai valoroasi
este conceptuI de naraliune.
in Nopli apare acea legituri predominantd dintre
nara,tiune, sex 9i moarte ce va constitui utterior sursa de
inspiralie a intregii proze. Regele Shahryar are nevero-
simitul obicei de a dezvirgina gi ucide apoi cdte o fecioari
in fiecare noapte. Noplileincep cu momentul cind $ehe-rezada igi a;teapti rdndul sd fie urmitoarea victimd a
regelui. Hotirdtd si-gi infrunte soarta, ea ii propune regelui
si-i spund povegti, iar pldsmuirite sale sunt atit de capti-
vante, erotice, savuroase 9i provocatoare, incdt, la sfdrgitul
fiecirei nopti, regete este incapabit si o ucidi. Fiecare
noapte se incheie cu o poveste neterminate gi in fiecare
noapte regete amdnd executia pentru a asculta finalul
povegtii. Dar naratiunea inventati de $eherezada pentru
a-gi salva viala este una firi sf6rgit, care nu atinge
niciodati punctuI culminant. Povegtile par bdntuite de un
soi de dorinld nepototita, o deschidere infiniti ce ne face sicontinuim lectura cu nesal, ata cum Shahryar vrea sd
asculte mai mutt, gi mai mutt. lar erotismuI povestirilor,
textura lor exotici gi incdrcati derivi tocmai din aceasti
dorin!i, din tremurul firi sfdrgit ce anunli atdt punctul
culminant cit gi moartea. PB
22 Fs=i+e*e ** *i*ci=E*= ****F*i*E HY3EE
F*v*sE**E* E*E*ruc E*c E ** ** r== **sR*r.-r:i:=
**v*sE**E*seA EE S =*iltEEE*r ua*e,sE
&*r:r*scki Shiki*.:
Li:r:*= *ri=i**i5 ! japonezi
Fri** *di:i* iSecolulXTitE*l =it*r=*tis I Povestea printesei KaguyaTiilui +rigi-*i I Taketori Monogatari
Povestea tdietorului de bambus este numiti inPovestea lui Genji ,,strdmoSuI tuturor basmetor.,. Este cea
mai veche prozi iaponezd cunoscuti. Nu se gtie exact c6nd
a fost scrisi; se presupune ci ar fi apdrut fie ta sf6rgitulsecotutui lX, fie ta ?nceputul veacutui X. in 1998, yasunari
Kawabata, unuI dintre cei mai mari romancieri laponezimoderni, a publicat o noud versiune a basmului.
PersonaiuI principal este superba prinlesi Kaguya-
hime, care a fost gisiti de mici de un bitrdn tiietor de
bambus. Frumuselea sa ii cuceregte pe birbali 5i, incer-c6nd si o mirite, protectorul siu, tiietorut de bambus,
atege cinci pelitori. Kaguya-hime, prinlesa cu inima degheafd, nu vrea si se cisitoreasci 9i te traseazi pelitoritorsarcini imposibite. Petitorii necinstili igi folosesc banii gi
pozitia pentru a o convinge pe prinlesi ci gi-au indeptinitmisiunite. Un prin! angaleazi o echipi de muncitori care silucreze zi gi noapte pentru a-i face prinlesei o ramuri dinaur; un attul pl5tegte un chinez pentru a gdsi o mantie care
si nu ardi.Fiecare egec al petitoritor di priteiul aparifiei unei zicate
precum ,,prost ca pruna", urmare a incidentutui nefericit incare marete consilier, incapabiI si-i aducd printesei o
bijuterie in formi de dragon, ii inlocuiegte ochii cu pietre
aseminitoare prunelor. ltustraliite lui Masayuki Miyata la
versiunea lui Kawabata sunt minunate. Chiar qi numaipentru ele, cartea meriti cititd. 0R
n.cca 973 (Japonia), m.cca"l014Fr:r*= *diei* ! Secolul Xl
ti=r=i:= *rig!+*i* i japonezi
Tit9i:l *rigi*ai ! Genji monogatari
Povestea lui Genji este cea mai veche prozi lecturati qi
astizi de multi cititori din simpli pticere. Scrisi cel pulin
parfiat de Murasaki Shikibu, o femeie de la curtea impe-
riati, structura sa liberi se concentreazi asupra vietrii
amoroase a unui fiu deimpirat, chipequt 5i invitatul Genii.
Tdnirut suferi complexe vicisitudini emotionale qi sexuale,
printre care relalia cu figura maternald Fujitsubo sau cu
Murasaki, pe care o adopti de copi[ gi care devine marea sa
pasiune. Exitat ca urmare a unei aventuri sexuale gregit
iudecate potitic, Genii revine pentru a cdpita bogilie gi
putere, dupi care, zdrobit de durere dupi moartea lui
Murasaki, se retrage la un templu. Dupa acest episod,
cartea se indreapti citre portretizarea sumbri a generaliei
urmitoare gi se incheie aparent la intimptare - nu se gtie
daci lucrarea este neterminatd sau finatul siu a fost lisatdetiberat neconctudent.
Povestea lui Genji deschide o fereastri spre o lume
indepirtati gi exotici - viala ta curtea, estetizatd ;i rafi-
nati, .laponiei medievate, 5i in aceasta consti mare parte
din atractia sa, ce diinuie gi astizi. Ca prin minune, dispar
diferenlele istorice, cutturate qi [ingvistice dintre [umea lui
Murasaki gi cea contemporani. Cartea poate pierde multprin traducere, dar cititorul modern va fi incdniat sidescopere emolii famitiare intr-un context atat de inde-pdrtat;i fascinat de imprevizibititatea reacliilor gi atitu-
dinilor personaietor. RegG
24 Feri**d= $c di*e!::e**:***L:!r.:i HV!il
n. cca1330 (China), m.14O0r-::r==
=Si::= i SecolulXlV
,-i-:*= +.ri=ir:=ii i chinezi'l::i=i
+ii==ii:+i :, Sangu6 yanyi
Cronica celor trei regate este unul dintre cete patru
romane ctasice fundamentale ale literaturii chineze. Saga
epice a uttimei perioade a dinastiei Hin, o compilalie de
fapte gi tegende bazati pe antica tradilie a povestitului,
acopera mai bine de un veac din istoria Chinei (184-280).
Este atribuiti unui invalat din secotut XlV, Lu6 Guinzhong,
care a combinat numeroasele surse 9i poveiti intr-o nara-
!iune ce captiveazi gi astdzi.
Povestea incepe cu izbucnirea revottei impotriva
impdratutui Ling, condusd de vrijitorul taoist Zhang liao, 9i
se termina cu prebutirea dinastiei Hin 9i fondarea
dinastiei iin. Mare parie din acliune se petrece in regatete
rivate Wei, Shu qi Wu, locuite de magicieni, mongtri,
despoii puternici ;i eroi tegendari nemuritori care [upte
pentru supremalia asupra Chinei. Povestea captivanta,
eroii ctasici, tilharii, intrigite complicate 9i scenete de
bdtdtie spectaculoase fac din Cronicd o capodoperi
literard, echivalentul chinezesc al lliadei. Cartea a fost
tradusi in multe timbi, printre care franceza, engteza'
spaniola $i rusa, 5i rimine unu[ dintre cele mai populare
romane in Asia de Est, indrigit pentru inlelepciunea
tradilionatd, elementele fantastice, detatiile istorice 5i
incursiunite in strategiile de rdzboi. Dupi cum spune un
proverb coreean: ,,Po1i discuta despre viali dupi ce ai citit
Cronica celor trei regate".FG
S,'E= ==*
E==*=+5
= F=s=s
ii:i i-j=:'=:: * i*r=. *::=i:=i:l-.==
n. cca 1296 (China), m.cca'1370
Fri== **i:i:: i I370
iill+i =ii:i::+!i=' I Banditii din mlattina
iiti;-.:i *:i-=:r==i i Shuihu zhudn
lntriga romanului se concentreazi, ln mare, asupra
isprivitor unui bandit de [a inceputul secolutui Xll' Song
liang, 5i ate cetei sate de proscri;i. Textul a iraversat
secote de povestit profesionist, fiind editat, adiugit 9i
revizuit inainte de a fi tiperit in diverse versiuni: cea
mai veche versiune cunoscuti dateazd de la inceputul
veacutui XVI 5i cuprinde 120 de capitote. Aga se explicd
atat inconsistenla textutui, cit ;i imposibititatea datirii
gi atribuirii sale exacte.
Prima parte a romanutui descrie, in detaliu, moduI in
care cei 108 eroi se adund in adipostul lor din mlagtinile
Liangshan, sub conducerea tui Song Jiang. Unili de
respectut fafi de impdratul gregit sfituit de oficiatii corup!i,
proscrigii adopti un cod cavaleresc sever: iefuirea
bogitagitor, aiutorarea sdracitor, toialitate extremi fati de
fralii intru tegdmint. in uttima parte a romanului, proscrigii
beneficiazd de o amnistie generati 5i aiuti la suprimarea
unei revotte, in cursul cireia maioritatea sunt uci;i.
Degi pe atocuri extrem de violent 9i misogin, dupd
standardete actuale, romanuI inflicireazi imaginalia
cititorutui modern prin personajete sale complexe 5i
timbajut lor colorat gi ptin de viali. lnterpretat ca un elogiu
at revoluliei ldrinimii, romanu[ a fost glorificat in China
dupd 7949, fiind una din cerlite favorite ate lui Mao
Zedong. FG
F*ri**de ** di*=!:rt** =er*E::!:-:i
iiirli: 25
fu=t=**v*:E *€* =*i"<.=
::-:i!::: *p*i*:ir::
Mdgarul de aur esle unicul roman latin pistrat
integral. Stitut siu este picant, gitigios 9i ireverenlios,
specific povestitorilor profesionigti, dar mesaiul este
unuI moral.
Lucius, un tdnir aristocrat roman obsedat de magie,
este transformat din gregeatd de iubita sa in migar. in
acest chip, trece printro serie de aventuri care i[ fac si
cunoascd gi sd se imptice in viala mizeri a sctavitor 5i a
oamenitor tiberi nevoiaqi care, la fel ca Lucius, sunt tra-
tali de stdpdnii tor bogali precum animalete. Este unica
mirturie titerard directi din antichitatea greco-romand
despre viala ctaselor de jos. in ciuda temei serioase,
timbajut este licenlios 9i expticit sexual cdci Lucius se
aftd des in companii desfrdnate. Romanut este sem-
nificativ qi datoriid portretizirii retigiitor contemp0rane:
in capitotete finate, Lucius este transformat de zeila lsis
in birbat, iniliat de ea in cuttul misterelor, dupi care i5i
dedici viala zeilei. Din acest moment, umoruI firiperdea este intocuit de o prozd cu substanti 9i ta fet de
frumoasd. lvldgarul de aur este precursorul romanului
picaresc episodic, iar combinalia sa antrenanti de ma-
gie, farsi 5i mitotogie il face la fet de captivant acum ca ;i[a momentuI scrierii. LE
Apuleius este sincer ti fere perdea in privinta sexului,
subiect tratat fdrd urm; de pudoare iudeo-cre;tine sau
sensibilitate romantici.
tlustratia de Jean de Bosschere, la editia din 1 923 a
Mdgarului de aur.
,. i., 'iieiM.J.r.t, nid,ii'. ae ast;zi), m.170
+iii*= e*::i* i 1469
F;i+::":l **!it*r i C. Sweynheim & A. Pannartz
iiili.;i +rigi*+! I Metamorphoson libri
I
I
27
Don Quijotet.iiguel de Cervantes Saav*dr*
a 1547 (Spania), m.1616ftrna edilie I 1605-161 5, de .Juan de la Cuesta
-'tul original complet I El ingenioso hidalgo
futl Quixote de la Mancha
Don Quiiote a innebunit citind prea mutte romane
aeclerepti. Et ii provoaci pe cavalerii de odinioari, [a
ireput Ecdndu-gi rost de o armurd din carton qi de un
rrm5sar (o biati md4oagi), iar apoi autoinvestindu-se ca-
Cer. Aiunge ta un han pe care i[ crede castel, se intilnegte
ori p.ostituate pe care [e confundd cu doamne de ranginalt
i I se adreseazi, tor gi hangiutui (un ho1), intr-un timbai
dm! pe care ei nu ilinleteg, dupi care incearci si devind
crnler, apirindu-5i vigitent armura toati noaptea. Trans-
ftmrarea ridicotd a ritualurilor sacre ale cavalerismului in
ltrywizalii simbolizeazi desacralizarea ce avea loc in
F.rqa [a acea vreme.
Crtitorul avizat, gi nu personaiele sau actiunea ci(ii,r*t subiectut impticit at adresirii. lnventdnd cititorul,(svantes inventeazi insigi forma romanutui. Cartea in-
rrre cu un prolog cdtre cititorut,,[eneg", care devine par-
E a primei cirli, pe misurd ce prietenii tui Quiiote
hcmrci si-[ scape de nebunie arzindu-i cd(ile, proces
&a lungul ciruia ne intdtnim cu cititori gi cu ocazii de
rturi de toate feturite. in 1615, Cervantes a publicat o a
ltuoa carte, in care Don Quiiote devine nu personaiul care
ahge, ci personaiul citit, cici multi dintre oamenii pe
creii cunoagte au lecturat Cartea I gi ttiu totul despre el.
sr reasti combinatie dintre ceva deia citit 9i forla rein-
rsrifi perpetue atragein continuare cititorii. JP
,,f{u toate fetrurile de frumuseleinspirE dragoste; existE unele care
plae doar ochiului, dar nu nase
afectiune."
Prima parte a lui Don Qurbtea fost publicatd pentru
prima oar6 la Madrid, in 1605; s-au pdstrat mai putin
de douazeci de exemplare.
Perioada de dinaintea secolului Xvlll 35
$sg€ L€ s=eE E* E *e E F**"s$ $*s
FE *EfFFgEs*=r:n#*ifutigu*i *J* il*rvant*s
,.,** vE*t*. **rE*E*E* s*r:t*em*r**rcE* pE 5*g*e* ?*Ere
*E* prE:=tr--xr: Eersg f*r* sf&rpEe,
**r* ej**g* ****rt p&m& ?'n
re*gie$e**r* e*fu**r*?r:5ed""
Tablou pictat de Jauregui y Aguilar, in I 600, infdlitandul pe
Ceruantes care, de-a lungul vietii, a fost schilodit si luat sclav.
n.'1547 (Spania), m. 1616
Srin:s e*iti€ i 1617
Trtl*l *rigi**i i Los trabajos de Persiles ySi g ism u nda, hi storia septentriona I
Cervantes a scris dedicatia emotionanti a acestui
roman, pe care nu a apucat sd-[ vadi pubticat, pe patut de
moarte, dupi ce primise ultima impirtiganie. Este un
roman bizantin, moratizator gi artificiat, poputar in a doua
iumitate a veacului XVl. Cu acest roman, Cervantes a
sperat ci va dobdndi gtoria ce ii fusese refuzati dupiparodia Don Quijote.
Romanul este povestea citdtoriei tungi gi ptine de
peripelii a lui Persiles, prinlut Thutei, 9i a iubitei sate
Sigismunda, prinfesi de Finlanda, citre Roma, unde papa
le binecuvdnteazi dragostea gi ii cisitoregte. Dindu-se
drept Periandru 5i Auristeta, frali de sdnge regat, cei doi
traverseazd pustietatea nordici, trecind peste diverse
obstacote (separare, rdpire, naufragiu), dupi care igicontinui cilitoria aventuroasi prin Portugatia, Spania,
Franta gi, in finat, ltalia, a cdrei capitati simbotizeazi
unitatea gi suprematia Bisericii. Protagonittii sunt inzes-
trali cu insugiri morate perfecte: onoare, virtute, tirie de
caracter $i castitate.
Aceasti ,,poveste nordici" este un roman de tip comptet
nou, ce combini intriga cu exemptul moral, aventura cu
educafia, gi in care Cervantes a incriptat o ategorie a viefii,amestec de bun gi rdu, soarti gi liber arbiku, o cilitorie a
omutui spre propria satvare. DRII/I
36 Peri**da d* dinci:::*a s*e*iui*i HVlil
b=€tF
*x-sEES:s*r' {=E*e*rEEE* Ea=E
I
I
.j *l: ;:.= t i: = - :1 i+ i il
Toati lumea a auzit de Cdldtoriile lui Gulliver' Divers
interpretati gi adaptatd ca poveste pentru copii, satird
potiticd, iurnat de cilitorie, fitm de desene animate, seriaI
BBC, opera clasici gi pereni a tui Swift a fost expurgati,
addugitd, dezbituti gi revizuiti, dar rdmdne o prezenli
constanti in orice antotogie respectabild a literaturii
engleze.
Naraliunea urmireSte aventurile in striinitate ate
'rocentutui Lemuel Gutliver, de ta tinerelea petrecuta pe
:di gregite, prin ogtinzite distorsionante din Littiput 9i
3robdignag, spre mult mai enigmaticete insute Laputa,
3alnibarbi, Gtubbdubdrib, Luggnagg 9i laponia, 9i tirimu-
' :e houyhnhmitor gi yahoouitor. Swift introduce cu mdies-
:'re aceste locuri in spaliile atbe ate hi(ilor veacutui XVlll
-cluse ca atare in prima edilie) 9i urmeazd atit de precis
::rventiite cerlilor de cdtdtorie ale epocii, incdt reatul 5i
':"tasticuI se intrepitrund. Singurut ghid al cititorului este
:-,liver, a cdrui incredere de neclintit in superioritatea
.-3iezilor 9i a cutturii tor este inevitabil demotatd de per-
:,: -ajele diverse intitnite de-a tungul cdtdtoriei, unii pitici,
. t' uriagi, sitbatici, prost sfetuili sau condugi doar de
-:: -'re. Toli oferi comentarii 9i pireri despre Gutliver, ceea
.: -. face pe cititor si se indoiasci de propriile opinii'
1,::=sta satira 5i-a pierdut probabit o parte din forla
:,: : :a imediati, dar este incd usturitoare 5i de efect, cu
,-:: -ai mult cu cat Swift plaseazi finatul fiecirei povestiri
" i-anifete naliunii-stat engteze. Vehementa cu care
, " ,:' refuzi compania semenitor sii in favoarea caitor
,'.;: : ragine ce va rim6ne vegnic in memoria cititorilor'
r'. -- :evine ctar faptut cd nu Gulliver este !inta principati
, ,,:- ".-, ci noi. MD
n. 1 667 (lrlanda), m.'1745
+=ri.:-* *.:i::* i"1726, de Motte (Londra)
Eili=l +rigi==i iTravels tnto Several Remote Nations
of the World, by Lemuel Gulliver
( tfr - E^ - r4/,, ^ *?- /r'Q^ n€?r-.,{* ty rtL fldntu ."3i Zafi*'*f*'q h -6i*-2 ,G* {a a ry .r'--,6."-A rs"-i{ ,f fe d*s'& *u<7Taa"i g!/-"** -,,/'"a'"lv fifi^"-t tty^-fw',r,^r-Ltl qi)*., 1'**w. foef4z m'?f"rd- f*-,3 f^{,-*-'t "i) l/"{^ft*^ "''.''X/r.!";; "k 1a-* r<- 4"za ^A (a't-''t')"co*/t'* n{.fu'c' "A- tfr*
gf/''7a re(\, ^ i&t n';>* N'L'fluaz'#.'6)a)l+ d ii6i-frtat' -tti ,:"3.*"' i",,L,' {{,1* *X. -61^-*4"a-;ff;kfr-a ,o-fkamLr,'t" rdh* .17N '7*uk'* *n, n^*,fi"^"?*' ("Jr{h k-1,".,-r ,":*;/ 9,7***l', Q fn, t*a ,7*5,4r',"t{ €,i{*9-v. t*t -*/' {,Jo'^P''*Z-'t*)^ ,f /^rE4 &e"f ',Y X:':i*.#",fi'&tf *l-L' tti* )*au'* ""-,2^t'''{r,1 fut ?A,:._f, tiffi T,/*'-rD"h:trnf -("4tptd .Ptloy|tr'*"frU; t4--14:tgr ?".u -oK;! V;, ^( 16* "{"'il*' -ont qYY ;"'';*(*ff "d**-4 -^ fe;*' f,d-l' oav*vt;; ;J*"C 'i-"* "r-*"4 4-ti/r1'*ta*,4rt*/ n lit^t d"/f "i-{" nXJrT:*"**,.r,"" ,/"i4 TtHg*$ {{ii-n*g* "{*ft*k., t@ ? .r- - f6,.t.rf./"*: #;:fr
**2x #::: 7.,,i5) i 6;^6
- *4- f(gi * fr*)''V 4-"Y' *
(r*""*l :';"*! rn,u{*, ue .f"' *
: Pagine de manu sctis din Ciletoriile lui Gulliver cu
un scris clar 9i ordonat, pus in slujba unei minti lucide'
! Considerandu-se superior celorlalti, Gulliver se amuza
inspdimentandu-i pe lilliputani cu o demonstratie de arr:
de foc englezetti.