107143820-ghid-turistic-sibiu-2011.pdf

7/16/2019 107143820-Ghid-turistic-Sibiu-2011.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/107143820-ghid-turistic-sibiu-2011pdf 1/64

G h i d T

u r i s t i c

ROTânăr din 1191

SibiuHermannstadt

O r a ş ul Br eslel o

r



2 Sibiu - Tânăr din 1191

10Pe urmelebreslelor 22

Evenimente în Sibiu5

SibiuTânăr din 1191

O r a ş ul Br eslel o r

SibiuHermannstadt

Tânăr din 1191



3Sibiu - Tânăr din 1191

36MuzeeleSibiului 47 51

Cum ajungla Sibiu?

Aproapede Sibiu 54

Inormaţii practice/ Cazare



4 Sibiu - Tânăr din 11914 Sibiu - Tânăr din 1191





Prima atestare documentară a Sibiului (sub numele de Cibinium) datează din

anul 1191. În anul 1223 Sibiul este menţionat sub numele Vila Hermanni, o aşe-

zare cu caracter rural. Urmările dezastruoase ale incursiunilor tătarilor din anii

1241-1242 au dus la conştientizarea necesităţii întăririi localităţii. Încep astel

lucrările de ortifcaţie, care se vor amplifca pe parcursul următoarelor secole

pentru ca, în secolul XV, Sibiul să devină una dintre cele mai bine apărate cetăţidin Transilvania. În 1292 a ost deschis primul spital de pe teritoriul actual al

României, în Biserica Azilului, clădire ce dăinuie şi azi.

În anul 1366 Sibiul este menţionat pentru prima dată ca oraş sub nu-

mele de Hermannstadt. Rezistenţa cetăţii în aţa atacurilor otoma-

ne din 1438 a atras atenţia întregii Europe. Însuşi Papa Eugen al

IV-lea nominalizează oraşul Sibiu drept „apărător al întregii

creştinătăţi”. În secolul XV viaţa economico-socială şi cele

mai importante evenimente ale cetăţii se desăşurau în jurul celor trei pieţe: Piaţa Mică, Piaţa Mare şi Piaţa Huet.

Acestea erau oarte bine defnite structural şi social: în

Piaţa Mică se aau casele negustorilor şi meşteşuga-

rilor, iar Piaţa Mare era dominată de casele impu-

nătoare ale patriciatului.


Sibiu Tânăr din 1191




Dezvoltarea oraşului, a breslelor şi a

comerţului a ost constantă pentru

Sibiul secolelor XIV-XVIII, perioadă

în care devenise cel mai impor-

tant centru meşteşugăresc din

Transilvania. Numărul breslelor sibi-

ene a crescut de la 19 în 1376, la 26

în 1719, 34 în 1724 şi 40 în 1780.

Activitatea breslelor a avut un rol

determinant în dezvoltarea meşteşugurilor şi în evoluția economică şi comer-

cială a zonei, prin reglementarea producţiei şi a calităţii produselor, a desace-

rii mărurilor, a procurării materiei prime, a înfinţării de noi ateliere etc. După

aproape 500 de ani, regulile rigide care urmăreau menţinerea micii producţii

cu orice preţ, au devenit o rână în evoluţia economică a oraşelor. Drept urma-re, prin decretul din 1872, breslele au ost transormate în cooperative meşte-

şugăreşti, încheindu-se astel o pagină importantă din istoria Sibiului.





Pe parcursul secolului al XVIII-lea, acesta devine un oraş occidental, cu biserici

impozante şi clădiri în stilul barocului vienez. Viaţa culturală capătă o ascensi-

une deosebită, muzica şi teatrul ocupând un loc important în viaţa cetăţii. În

secolul XIX muzicieni de renume ca Franz Liszt sau Johann Strauss au concer-

tat pe scenele Sibiului.

Unirea Transilvaniei cu România (1918) a adus schimbări majore în viaţa ora-

şului, în special în domeniul urbanistic şi social-cultural; se dezvoltă şi învă-

ţământul în limba română iar în perioada următoare se vor înfinţa principa-

lele instituţii de cultură moderne: Teatrul de Stat (1947) şi Filarmonica de Stat

(1949). Instaurarea comunismului după 1945 a adus cu sine şi procesul orțat

de industrializare, înregistrându-se numeroase regrese, în special din punctde vedere urbanistic.

În anul 2007 Sibiu a deţinut titlul de Capitală Cul-

turală Europeană, reuşind astel să-şi evidenţieze

patrimoniul cultural-istoric deosebit de valoros.

Drept urmare a acestui eveniment, imaginea ora-

şului s-a îmbunătăţit semnifcativ, vizitatorii stră-

ini plasând Sibiul în lista primelor cinci capitale

culturale europene. Acest lucru confrmă aptulcă Sibiul lasă o impresie pozitivă puternică şi are

potenţialul necesar pentru a-şi menţine statutul

de destinaţie turistică culturală de nivel european.





Pe urmele breslelor

Sibiul este într-adevăr magic. Pentru cei care îl locuiesc, pentru cei care îl vizitează,

pentru cei care îl citesc, învaţă sau îl descoperă. Aici a existat primul spital, prima

şcoală, prima bibliotecă, primul muzeu, prima armacie din ţară. Aici s-au tipărit

primele cărţi, fe ele religioase, de ştiinţă

sau manuale şcolare. La Sibiu s-a inventat

racheta, s-a descoperit telurul. În Sibiu au

locuit, au trăit şi au creat mari oameni ai Transilvaniei, ai României şi ai lumii.

Doar cutreierând fecare stradă, fecare zid

şi fecare casă a Sibiului, îi descoperi ar-

mecul şi poveştile. În Piaţa Aurarilor ai is-

toriile breslaşilor din timpurile medievale,

în strada Mitropoliei a celor care au luptat

pentru drepturile şi libertăţile lor, pe strada

Cetăţii auzi poveştile celor care au apărat şi

salvat acest oraş, pe strada Bielz înveţi des-

pre landleri, iar pe strada Gladiolelor sau

pe strada Raţiu vezi cum împăraţii habs-

burgi şi-au lăsat numele cartierelor baroce

ale oraşului: Terezian sau Josefn.

1




9Sibiu - Tânăr din 1191 9Sibiu - Tânăr din 1191

Ca să gustaţi şi dumneavoastră puţin din toate acestea, îndrăznim să vă luăm

cu noi într-o plimbare prin urbea sibiană. Vă propunem ca prin acest tur să

descoperiţi Sibiul breslelor şi al breslaşilor, locurile construite sau desăvârşite

de aceştia. Trecând prin fecare stradă, prin fecare piaţă, vom încerca să vă

prezentăm fecare loc din Sibiu care, într-un el sau altul, se leagă de activitatea

acestora pentru o perioadă de mai bine de 600 de ani.

Piaţa Mică

Era centrul vieţii breslelor şi s-a năs-

cut din nevoia meşteşugarilor şi a

comercianţilor de a se proteja şi de

a-şi proteja mara şi produsele crea-

te. Arealul Pieţei Mici a ost ortifcatla începutul secolului al XIV-lea. Cu

timpul ortifcaţia a ost înlocuită cu

clădiri care, în marea lor majoritate,

aparţineau breslelor sau breslaşilor.

Descoperim aici Podul Minciunilor . Este primul pod din ontă de pe

teritoriul actual al României, realizat în 1859, acesta asigurând accesul în cetate

dinspre Oraşul de Jos. Trebuie să vă prevenim că legendele legate de numele

podului spun că acesta scârţâie la fecare minciună spusă de cei care îl trec,

ameninţând să se rupă sub „greutatea” unei minciuni mai mari!

Ne îndreptăm apoi atenţia spre casele: Hala Măcelarilor (actualmente

Casa Artelor) (Piaţa Mică, nr. 21) Breasla Măcelarilor este una dintre cele mai

vechi bresle ale Sibiului şi una dintre cele mai importante şi bogate.

1

2





4




Clădirea este cea mai impozantă din-

tre casele de breaslă din Piaţa Mică,

find atestată prima dată în 1370. În

secolul al XVIII-lea casa este olosită

de comunitate ca sală de spectacole

teatrale. Stema Sibiului şi anul de perontispiciul clădirii sunt o dovadă a

momentului în care clădirea intră în

administrarea Magistratului. Din 2004

clădirea ace parte din Complexul

Naţional Muzeal Astra.

Dacă intrăm în casa de la nr. 22

(3) vom descoperi aşa-numita „SalaFrescă”, unde pot f admirate o serie

de picturi murale de o valoare inesti-

mabilă, impecabil restaurate, datând

din 1631.

Turnul scării aurarilor, (Piaţa Mică, nr. 24) este unul dintre turnu-

rile – poartă ale Pieţei Mici. Pe aici se ăcea legătura între Oraşul de Jos cu un

drum medieval şi ortifcaţia medievală. Numele turnului provine din imediata

sa apropiere de Casa Breslei Aurarilor, care se pare că se ocupa de întreţinerea

acestuia. Casa Breslei Aurarilor (Piaţa Mică, nr. 25) este una din clădirile constru-

ite pe cea de a doua centură de ortifcaţii. Clădirea are toate caracteristicile

unei case medievale, iar blazonul breslei poate f admirat în camera principală

a clădirii, aată la primul etaj.

3

4

4


2




În imediata apropiere găsim Muzeul de isTorie a FarMaciei (5) (Piaţa

Mică, nr. 26). Muzeul se aă la parter, unde timp de trei secole, începând cu

anul 1600, a uncţionat armacia „La Ursul Negru”. O plăcuţă comemorativă

aminteşte aici de Cristian Friedrich Samuel Hahnemann (1755-1843), părintele

homeopatiei.

Ajungând la Casa de la nr. 13, care datează din se-

colul XV, trecem prin pasajul boltit al clădirii, numit

Pasajul cisMarilor (6). Iată un bun exemplu al

micilor trasee de legătură dintre dieritele străzi sau pie-

ţe din oraş. Acestea erau esenţiale în vreme de molimă

sau în vreme de asediu. Ele poartă numele unor bres-

le deoarece, în marea lor majoritate aceste pasaje sau

străduţe erau olosite de breslaşii zonei.

Piaţa Huet

Trecând prin pasaj ajungem în Piaţa Huet, prima in-

cintă ortifcată a Sibiului şi mai apoi centrul cultural şi

spiritual al cetăţii. Arealul este dominat de una dintre

cele mai impresionante şi reprezentative clădiri gotice

din Transilvania: Biserica ParoHială evangHelică „sF. Maria”

(Piaţa Huet, nr. 1). Construită între secolele XIV-XVI cu participarea breslelor

pietrarilor, tâmplarilor, ferarilor, aurarilor şi argintarilor, clădirea impune prin

turnul central ridicat pe şapte nivele (al doilea turn ca înălţime din Transilvania),

încadrat la colţuri de alte patru turnuri mici. Decoraţiunile bisericii aparţin

marilor maeştri ai breslelor vremii: Andreas Lapicida, Elias Nicolai şi Sebastian

Hann. Începând cu 1496, timp de 300 de ani biserica a servit ca loc de înmor-

mântare pentru somităţile oraşului şi tot aici îşi aă locul de veci şi baronul

5

6

7

5

6




Samuel von Brukenthal. În 1853 pie-

trele unerare care acopereau mor-

mintele au ost demontate din nava

bisericii şi încastrate în zidurile erulei,

obţinându-se astel o galerie de 67

de lespezi unerare, unică în ţară. Încurtea Bisericii Evanghelice se aă

statuia episcopului Georg Daniel

Teutsch, unul dintre personalităţile

marcante ale comunităţii săseşti din

Transilvania la sârşitul secolului XVI-

II. În timpul verii, în fecare seară de

miercuri, în catedrală au loc selec-

te concerte de orgă. Părăsind cur-

tea Bisericii Evanghelice, pe stradaSamuel Brukenthal, la numărul 2 vă

puteţi opri o clipă să admiraţi clădi-

rea PriMăriei MuniciPiului siBiu . Chiar dacă nu are nici o legătură

cu arhitectura medievală - ea find construită la începutul secolului XX - veţi

remarca stilul arhitectural deosebit al edifciului. Faţada este încărcată de ele-

mente fgurative, iar interiorul preia motive din repertoriul Jugendstil-ului. La

primul etaj veţi găsi un minunat vitraliu în stil Art Nouveau, iar întregul hol este

decorat cu motive greceşti şi capete de lei. Restaurarea clădirii a ost fnalizată

în anul 2006, în prezent aici desăşurându-şi activitatea administraţia sibiană.

Piaţa Mare

Şi iată-ne ajunşi în Piaţa Mare, centrul oraşului. Acesta e locul în care îşi desăşu-

rau activitatea comercială breslaşii (organizare de târguri, depozitare, produc-

8


8




ţie). Aici aveau loc cele mai multe târguri din cetate şi judecăţile publice, aici

se organizau procesiunile religioase sau cele militare, aici se sărbătoreau

evenimentele importante din viaţa burgului. A ost şi locaţia aleasa de cei

bogaţi pentru a-şi construi reşedinţa.

Peste drum de clădirea primăriei se aă PalaTul „BrukenTHal”(Piaţa Mare, nr. 4), cel mai reprezentativ edifciu al Sibiului. Pentru construc-

ţia clădirii s-a adoptat un plan închis cu o curte interioară. Este una dintre

cele mai importante opere de actură barocă din Europa Centrală, conser-

vând o serie de elemente de tâmplărie artistică, ancadramente şi canaturi

decorate în stil baroc. Mulţumiţi-vă astăzi să-i admiraţi doar exteriorul, pen-

tru că minunatelor colecţii de artă dinăuntru merită să le dedicaţi cel puţin

o zi din vacanţa dumneavoastră.

În stânga palatului se aăcasa alBasTră (Piaţa Mare, nr. 5). Clădireadatează din secolul XVII, însă, doar din 1773 încep transormările ei în stil

baroc. Pentru o scurtă perioadă de timp, între 1768-1783, clădirea a găzduit

şi spectacole teatrale. Denumirea de „Casa albastră a oraşului” datează din

anul 1819. Pe aţada clădirii este pictată vechea stemă a Sibiului.

Biserica ParoHială roMano- caTolică „sFânTa TreiMe”

(Piaţa Mare, nr. 3) care domină latura de sud-est a pieţei a ost construită de

călugării iezuiţi între anii 1726-1733 în stilul barocului vienez timpuriu. Din-

tre elementele care impresionează prin valoarea istorică şi artistică amin-

tim de resca reprezentând-o pe Maria cu Pruncul, realizată în 1777 în stil

baroc, vitraliile erestrelor şi orga instalată în 1860.

După ce trecem de biserică vedem Turnul sFaTului (Piaţa Mare,

nr. 1). Este unul din cele mai cunoscute monumente ale Sibiului devenind

9

10

11

12

11 12




un simbol al burgului. Are acest nume deoarece în imediata apropiere a tur-

nului se aa vechea primărie a oraşului, menţionată în documentele de la

1324. De-a lungul vremii, turnul a avut diverse întrebuinţări: de la depozit de

cereale la punct de observaţie a incendiilor, închisoare sau chiar muzeu de

ştiinţe naturale (la mijlocul sec. XVIII).

Peste drum de turn se aă casa Weidner-reussner-czekelius

(Piaţa Mare, nr. 16). Edifciul poartă numele proprietarilor care s-au succedat

de-a lungul timpului. În gangul de intrare se aă un ancadrament din piatră

sculptată din 1582 care îl reprezintă pe proprietarul casei de atunci.

Portalul principal reia motivul care se întâlneşte şi la casa Haller, având ampla-

sat central blazonul primarului Johann Reussner junior. Blazonul este însoţit

de data „1652” şi de monograma „E .N.” (sculptorul Elias Nicolai).

casa luTscH (Piaţa Mare, nr. 13) a ost construită pe locul unde, anterior

anului 1424, se aa un sediu al prepoziturii. După acea dată, casa construită

aici a găzduit înalţii demnitari aaţi în vizită la Sibiu, printre ei numărându-se

şi regele Matei Corvin.

Alături se ală casa Haller

(Piaţa Mare, nr. 10). Clădirea în stil

renascentist păstrează mai multe

elemente din construcţia originală.

Casa a ost în posesia amiliei Haller

timp de 354 ani din 1537 până în

1891, când ultimul descendent al

amiliei o vinde lui August Teutsch.

13

15

14

13

15

14




În continuare avem casa HecHT (Piaţa Mare, nr. 8). În anul 1456 în aces-

tă clădire uncţiona prima monetărie din Sibiu. În anul 1472, noul proprietar,

primarul Georg Hecht, redecorează casa în stil gotic. Un secol mai târziu, casa

trece în proprietatea primarului Johann Waida în amilia căruia va rămâne timp

de 237 de ani. Acesta îi va aduce câteva modifcări în stil renascentist. Mult

timp aici au locuit comiţi saşi, iar în 1821 clădirea a ost cumpărată de Univer-sitatea Săsească.

Alături găsim casa generalilor (Piaţa Mare, nr. 7). Clădirea datează

din sec. XV, de-a lungul timpului intrând în posesia mai multor personalităţi

ale oraşului. În 1779 clădirea a ost achiziţionată de către Magistratură, pen-

tru ca între anii 1784-1904 aici să-şi aibă sediul Comandantul general al tru-

pelor austriece din Transilvania. Din acest motiv casa poartă numele de „Casa

Generalilor”.

Trecem apoi prin deschiderea boltită a Casei Generalilor şi ieşim în str.

Arhivelor, unde pe partea stângă vedem sediul arHivelor de sTaT .

Primele demersuri în organizarea unei arhive la Sibiu datează încă din secolul

al XIV-lea. O parte importantă din ceea ce astăzi numim Arhivele Sibiului o

constituie actele breslelor din Sibiu: statutele, evidenţa acestora şi contractele.

În 1911 vor f ăcute demersuri pentru construirea unui spaţiu al arhivei. Clă-

direa a ost inaugurată după unirea Transilvaniei cu România, în anul 1923. Ea

păstrează arhivele naţiunii săseşti, a Magistratului şi a Adunării Centumvirilor.

Ne continuăm plimbarea prin Piaţa Schiller şi mai departe pe străzile Tipo-

graflor şi Alexandru Papiu Ilarian până ajungem la zidul de Pe sTrada

ceTăii . Acesta îşi păstrează aspectul din a doua jumătate a secolului XV,

când a ost reăcut din cărămidă, prevăzut cu drumul de strajă. Strada Cetăţii

este ancată de trei turnuri de apărare care aparţin celei de-a treia centuri de

16

17

18

19

18 16

17




ortifcaţii. Acestea poartă numele breslelor răspunzătoare cu construcţia, în-

treţinerea, apărarea şi repararea lor: Turnul Dulgherilor, Turnul Olarilor şi Turnul

Archebuzierilor. Cele trei turnuri sunt oarte dierite din punct de vedere arhi-

tectonic, find construite în perioade dierite şi fecare breaslă încercând să-şi

impună un stil distinct.

Turnul arcHeBuzierilor a ost construit pe o undaţie octogona-

lă. Ulterior şi-a schimbat numele în Turnul Pânzarilor, după breasla care îl avea

în îngrijire. Este cel mai sudic dintre cele trei turnuri. Are orma unei prisme

octogonale iar gurile de tragere de la primul nivel sunt în ormă de gaură de

cheie. Construcţia are o bază din piatră (până la înălţimea de 1 m) iar apoi con-

tinuă cu zidărie din cărămidă.

Turnul olarilor , construit în secolul XV din piatră, a ost consolidat

un secol mai târziu. Turnul care a aparţinut breslei olarilor, are plan dreptun-ghiular iar de jur împrejur sunt amplasate câte cinci lăcaşe de tragere pentru

archebuze.

Breasla dulgherilor avea în grijă Turnul dulgHerilor . Este o con-

strucţie care la bază prezintă o ormă circulară, delimitată de o cornişă pronun-

ţată. De la acest nivel, turnul capătă orma unei prisme octogonale, încheiată

în partea superioară prin clasica porţiune ieşită în aară, susţinută de console

cu guri de păcură între arce.

Turnul gros (strada Cetăţii, nr. 5), construit în 1540, ăcea parte din

seria de rondele de apărare a cetăţii, având mai multe nivele deensive şi find

considerat o adevărată „maşină de război”. După 1788, când şi-a pierdut ro-

lul militar de apărare, spaţiul a ost reamenajat pentru a găzdui primul teatru

din oraş, interiorul turnului find olosit drept scenă, în aţa căreia s-a constru-

20

21

23

22

19




it sala de spectacole. În 1898, aici a avut loc prima proiecţie cinematografcă

din Sibiu. Recent renovat, întregul ansamblu este cunoscut sub numele de

„Sala Thalia”, astăzi având aici sediul Filarmonica de Stat Sibiu.

Ne continuăm drumul pe strada

Pompeiu Onoreiu până ajungem laBasTionul Haller . Datând

de la 1552, este construit din cărămi-

dă şi umplut cu pământ. Zidurile au o

lungime totală de 223 metri şi 9 metri

înălţime. În 1771 pe bastion se con-

struieşte şcoala de călărie (manejul),

iar în primul deceniu din secolul XX

se ridică edifciul actual al Spitalului

de neurologie.

Urcăm pe strada Manejului şi o luăm la stânga pe strada Şelarilor unde desco-

perim alăturate Biserica i MănăsTirea Franciscană . Aspec-

tului gotic exterior îi corespunde un interior de biserică tip sală în stilul baroc

târziu. Biserica, ridicată iniţial în prima jumătate a secolului XV pentru călugă-

riţele clarisse, a ost cedată în 1716, călugărilor ranciscani. Reţine atenţia pe

peretele de nord al corului monumentul unerar al generalului conte Damian

Hugo von Virmond (1666-1722) realizat din piatră. Partea centrală a monumen-

tului conţine o inscripţie comemorativă, iar cea inerioară, sarcoagul propriu-

zis, decorată cu alegoria Victoriei.

Dacă trecem prin pasajul din imediata apropiere a bisericii, ajungem pe strada

General Gheorghe Magheru unde găsim Biserica FosTei MănăsTiri a

ursulinelor . În anul 1479, a ost ridicată în acest loc mănăstirea do-

24

26

25




minicană, însă în 1543, odată cu reorma religioasă ce a determinat trecerea

majorităţii populaţiei săseşti la religia lutherană, mănăstirea a trecut în pose-

sia acestui cult. A ost preluată în anul 1755 de către călugăriţele Ursuline. De

aici periplul nostru continuă pe strada Felinarului şi strada Movilei, intrând

astel în Oraşul de Jos, locul unde trăia marea majoritate a breslaşilor. Cea

mai elocventă dovadă a acestui apt sunt numele străzilor, majoritatea pre-luând numele vechilor bresle.

Piaa aurarilor reprezintă una dintre cele mai vechi pieţe ale Ora-

şului de Jos şi a luat naştere la răscrucea mai multor drumuri medievale. Încă

din 1496 aici se găsea o ântână cu ţevi. Pasajul Scării Aurarilor, unul dintre

cele mai romantice locuri din Sibiu, ace legătura cu Casa Breslei Aurarilor

din Piaţa Mică.

Noi părăsim însă piaţeta prin strada Argintarilor şi ajungem pe sTrada 9Mai , cea mai veche stradă a oraşului, purtând mult timp denumirea de

strada Elisabeta. Pe această stradă pot f admirate şapte clădiri ce au ost de-

clarate monumente istorice (casele de la numerele 14, 22, 30, 36, 43, 75, 83).

inTersecia sTrăzii 9 Mai cu sTrada ocnei , este considera-

tă centrul Oraşului de Jos. Locul unde au apărut primele case se numeşte

Piața Dragoner. Până în 1976 clădirea care adăpostea sediul dragonilor aus-

trieci era amplasată în mijloc, în ormă de insulă.

Cotim pe strada voPsiTorilor şi descoperim o stradă de breaslă

tipică. Aici se aau majoritatea atelierelor breslei vopsitorilor. La numărul 13

găsim cea mai veche casă a zonei, care datează din secolul al XV-lea şi care

are toate elementele unei case – atelier. Poarta are decoraţia originală - o

reprezentare a unui disc solar.

27

28

29

30

26

30




Drumul ne poartă mai departe pe străzile patinate de trecut: str. Plopilor,

str. Victor Tordoşanu, str. Târgul Vinului, str. Cojocarilor şi intrăm în Piaa

arMelor unde se poate observa clădirea ostului Arsenal (cazarma

Kempel). Datând din sec. XVIII, a ost ridicată pe undaţiile unei clădiri din

sec. XV. În nord-vest a ost integrat un turn de apărare din 1457 care a ăcut

parte din incinta celei de-a IV-a ortifcaţii. Clădirea de la vest de turn aaparţinut în sec. XV comitelui Tobias Hetzeldorer. Partea dinspre piaţă a

ost reconstruită în 1784. În timpul stăpânirii austriece clădirea a uncţionat

pe rând ca han, arsenal, spital, iar apoi drept cazarmă.

Urcăm pe strada Centumvirilor şi ne continuăm plimbarea ajungând pe

strada Alexandru Odobescu, prin Pasajul scărilor sau „Zidul

cu Arce”, care ace legătura între Oraşul de Sus şi Oraşul de Jos prin două

ramifcaţii de scări şi arcade care înconjoară zidurile cetăţii din jurul Bisericii

Evanghelice. Latura de vest a Pasajului ace parte din zidul care a aparţinutcelei de-a doua centuri de ortifcaţii.

Urcăm spre Turnul scărilor , singura dintre cele trei porţi de

acces din prima incintă de ortifcaţii care s-a păstrat. A ost construit în

secolul XIII, find cel mai vechi edifciu păstrat din Sibiu. Forma actuală da-

tează din 1542. Turnul este construit din cărămidă, cu un singur etaj, având

la primul nivel o trecere boltită prin care se ajungea la scările care ac astăzi

legătura dintre „Oraşul de Sus” şi „Oraşul de Jos”.

Şi iată-ne ajunşi din nou în Piaţa Huet unde ne oprim o clipă la casa

calFelor (Piaţa Huet, nr. 3). Este prima casă a calelor situată în

aara graniţelor Germaniei, Elveţiei sau Franţei. O veche lege a breslaşilor

din Europa, spune că ucenicii acestora, atunci când devin cale, trebuie

să acă o călătorie – o iniţiere în viaţă şi în meseria aleasă. Sibiul continuă

31

32

33

34

32




această tradiţie şi astăzi, find cel mai estic oraş din Europa care şi astăzi

are o casă unde calele pot locui în timpul călătoriei lor. La renovarea ei

au lucrat împreună cale din dierite asociaţii şi ţări, iar în fecare vară se

organizează aici ateliere în care lucrează cale călătoare. Pe strada Cetăţii au

loc demonstraţii de măiestrie meşteşugărească, strada transormându-se

într-un mic sat de bresle.

De partea cealaltă a turnului vedem casa ParoHială evangHelică

(Piaţa Huet, nr. 1). Este construită din patru corpuri distincte, fecare din

ele ridicate în etape dierite. Importantă este aţada acestei clădiri datorită

elementelor artistice decorative. Portalul realizat de marele maestru al bres-

lei pietrarilor, sculptorul Andreas Lapicida, este tipic trecerii de la stilul gotic

la cel renascentist. Clădirea a suportat modifcări la începutul secolului al

XIX-lea, însă în ultimii ani a avut parte de serioase lucrări de restaurare, în

urma cărora s-au decopertat şi restaurat două picturi murale cu caracterreligios şi un blazon care îi aparţine lui Matei Corvin, regele Ungariei din

acea perioadă.

Continuaţi-vă apoi plimbarea şi nu vă sfiţi să deschideţi porţi vechi, să

descoperiţi pasaje de trecere misterioase şi străzi înguste, cu iz medieval.

Opriţi-vă apoi să luaţi cina la una din terasele din Piaţa Mică, într-o atmo-

seră calmă. Exploraţi alene un oraş bătrân şi îmbibaţi-vă de paradoxala lui

tinereţe şi de cea a oamenilor ce-l locuiesc şi-i dau viaţă. Veţi descoperi încă

multe lucruri care vă vor convinge încă o dată că aţi ăcut alegerea cea mai

bună poposind la Sibiu.

35

35




În anul 2007, Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană. Oraşul doreşte să-şi păstreze prestigiul cultural

dobândit şi continuă în ecare an să îmbogăţească oferta de evenimente. Pentru a la curent cu toate

evenimentele culturale ale oraşului, vă invităm să accesaţi pagina de web www.turism.sibiu.roPrincipalele evenimente





ale oraşului Sibiu




Fb„c l”Vechi obicei săsesc, carnavalul

reuneşte toate breslele meşte-

şugăreşti din localitatea sibiană

Agnita. Obiceiul lolelor este spe-

cifc perioadei carnavalului, având

rădăcini adânci în activitatea bres-

lelor. Breslele, ce aveau rolul de a

conduce asociaţiile meşteşugarilor, organizau în fecare an, în ultima

duminică din ianuarie, alegeri pentru desemnarea noului staroste.Cu acest prilej, se organiza un carnaval (în ultima duminică din ia-

nuarie sau în prima duminică din ebruarie) şi se celebra obiceiul în-

mânării lăzii de breaslă (Laden ort tragen), împreună cu toate actele

breslelor noului staroste, întreaga adunare

find însoţită de lole (Urzeln) - personaje

amuzante, care aveau rolul să protejeze şi

să însoţească lăzile până în locul unde erau

depuse în siguranţă - apt ce păstra stabili-

tatea breslelor până anul următor la Bobo-tează. Parada Lolelor va avea loc şi în Sibiu.

Organizator: Asociaţia „Breasla Lolelor”

Web: www.breaslalolelor.ro





sb j FtFestival de tradiţie şi renume european. Timp de

şapte zile au loc numeroase concerte, jam-sessi-

ons şi work-shop-uri, tema comună find muzica

jazz şi intererenţele acestui gen muzical cu alte

genuri precum: olclor, muzică simonică, rock,

salsa, hip-hop, etc.

Contact: Fundaţia Pro Art Hermannstadt

Tel: 004 0269 219 810

E-mail: [email protected]

Web: www.sibiujazz.eu

m

26 Sibi Tâ ă di 1191



Ft itţ Tt sbCel mai important estival al artelor spectacolului din România. Include peste 350de evenimente prezentate de companii din peste 70 de ţări. Cea mai spectacu-

loasă secţiune este cea a spectacolelor de stradă şi a concertelor din Piaţa Mare.Contact: Teatrul Naţional „Radu Stanca”, SibiuTel: 004 0269 210 092E-mail: [email protected]

Web: www.sibest.ro


27Sibiu Tânăr din 1191




în regia lui Silviu Purcărete

Program: 2 reprezentaţii / lună

Organizator: Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu

Tel: 004 0269 210 092


Web: www.sibest.ro

Biletele pot f achiziționate online.

Prezentat în secţiunea ofcială a Festivalului de la Edinburgh, unde

Oelia Popii a primit premiul pentru cea mai bună interpretare e-

minină, „Faust” este un spectacol excepţional prin viziunea regi-

zorală şi complexitatea rolurilor prezentate în construcţia barocă

stăpânită până la cele mai mici şi grăitoare detalii: decor şi light

design de o impresionantă orţă evocatoare, costume provocatorsugestive, elegante sau burleşti, muzică antrenantă sau copleşi-

toare cu eecte sonore adecvate acelei ambianţe unambuleşti,

proiecţii video ingenios şi convingător articulate în arhitectura

întregului demers scenic.

Faust

28 Sibiu Tânăr din 1191




st tt Tt nţ „r st”B-dul Corneliu Coposu, nr. 2, Sibiu Teatrul are un repertoriu de 72 de spectacole. În fecare seară, cu mici excep-

ţii sunt jucate spectacole în limba română sau germană. Programul teatruluipoate f găsit pe www.sibest.ro. Biletele pot f achiziţionate online de pe www.

bilete.sibest.ro, de la Agenţia Teatrală sau în seara spectacolului la intrarea în sală.

Programul Agenţiei Teatrale este:luni – vineri: 1100 - 1800, sâmbătă: 1100 - 1500

Adresa: str. Nicolae Bălcescu, nr. 17, tel: 004 0369 101 578

Fm stt sbStr. Cetăţii, nr. 3-5, Sibiu

Programul stagiunii de concerte poate f găsit pe www.flarmonicasibiu.ro. Bilete-le sunt puse în vânzare la sediul Filarmonicii de Stat (intrarea din B-dul C. Coposu)şi în seara concertului la intrarea în sala de concerte. Pentru relaţii vă rugăm să

sunaţi la tel.: 004 0269 210 264

spt pt p Tt pt cp ş Tt „g”Str. Al. Odobescu, nr. 4, Sibiu Teatrul Gong este unul din puţinele teatre din Europa de Est care păstrează şicultivă arta mânuirii de păpuşi. Program: www.teatrulgong.ro. Accesul publiculuila spectacol se ace pe baza biletelor puse în vânzare zilnic la sediul teatrului întreorele 0900- 1600, sau la intrarea în sala de spectacol cu 30 de minute înainte de începerea reprezentaţiei. Pentru rezervări de locuri, contactaţi-ne de luni până

vineri între orele 0900- 1600 la numărul de teleon 004 0269 210 906.




29Sibiu Tânăr din 1191

Ft itţ Fm, TiFF,ţ sbFestival internaţional de flm de lung-metraj din România, devenit un

brand recunoscut în regiune nu numai pentru calitatea programelor

prezentate, ci şi pentru organizarea excelentă, atmosera eervescentă

şi multitudinea de evenimente: de la seminarii şi workshop-uri, până la

concerte şi petreceri până în zori de zi.

Contact: Asociaţia pentru Promovarea Filmului RomânescE-mail: [email protected]

Web: www.ti.ro

ct etz MrmamConcerte de muzică americană de

toate genurile.

Contact: Filarmonica de Stat Sibiu

Tel: 004 0269 210 264


Web: www.flarmonicasibiu.ro

N




L

30 Sibiu Tânăr din 1191

rB rm,

tţ H e

Evenimentul se bucură de un real succes ajungând în 2008 la 220 de sportivi

de pe 5 continente şi peste 30 de naţiuni (Arica de Sud, Noua Zeelandă, USA,

Canada, Peru, Rusia, Lituania, Franţa, Austria, Spania, etc.). Cei mai buni piloţi

ai momentului vin la Sibiu din toate colţurile lumii

pentru a se întrece în această cursă unică desăşurată

în sălbăticia Munţilor Carpaţi. Concursul se întinde pe

durata a 5 zile şi debutează în fecare an cu un „city

show” desăşurat în centrul oraşului, show care reu-

şeşte să adune de fecare dată peste 10.000 de spec-tatori iubitori de adrenalină.

Contact: Club Sportiv Adrenalin


Web: www.redbullromaniacs.com




Ft m arTMania

În ultimii ani pe scena estivalului au ost prezente nume de rezonanţă

şi trupe rock aimoase, printre care: Him, Amorphis, Tristania,Anathema, Lacrimosa, Tiamat, My Dying Bride sau Serje Tankian.

Contact: Fundaţia Artmania


Web: www.artmaniaestival.ro




gs

Ft M „ctţ T” Timp de trei zile cetatea Sibiului este transormată într-o veritabilă piaţă me-

dievală, animată de spectacole de dans şi de teatru, turniruri ale cavalerilor,

concerte de muzică, spectacole de circ, toate având ca punct de plecare

arta medievală.

Contact: Casa de Cultură a Municipiului Sibiu

Tel: 004 0269 229 627


Web: www.sibiuccm.ro




spmbT oSunt prezenţi meşteri olari din întreaga ţară, reprezentanţi ai celor mai renumite

centre de olărit din România. Pe durata târgului, Piaţa Mare din centrul Sibiului

îşi recapătă uncţia originară de târg în zi de sărbătoare.

Contact: Centrul Judeţean pentru Conservarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul

Junii”, Sibiu

Tel: 004 0269 210 945


Web: www.juniisibiului.ro




cmb asTra Fm FtAstra Film este un estival internaţional de flm, unic în această parte a Europei, care promovează

cele mai bune producţii de flm de non-fcţiune în România şi în întreaga regiune şi oeră cinefli-

lor şansa de a întâlni realizatori de flm din toată lumea. Astra Film Fest este dedicat documenta-

relor pe temele societăţii contemporane.

Contact: Studioul de Film „Astra” Tel: 004 0269 210 134


Web: www.astraflm.ro




T cEvenimentul se prezintă sub orma unui orăşel de sărbătoare, unde publi-

cul este invitat să viziteze căsuţele din lemn în care peste 40 de comerci-

anţi îşi prezintă produsele de sezon.

Pe lângă acestea, sunt amenajate trenuleţe sau carusele tematice pentru

copii. Patinoarul în aer liber, cu o supraaţă de 900 metri pătraţi constituieprincipala atracţie. Pe toată perioada au loc concerte de muzică şi colinde.

Web: www.targuldecraciun.ro

cmb




Muzeele Sibiului




Muzeul National BrukenthalPremiul Uniunii Europene pentru Patrimoniu Cultural – Europa Nostra 2010

www.brukenthalmuseum.ro

Program de vizitare (valabil pentru toate secţiile muzeului):

21 martie – 21 octombrie: marţi - duminică 1000 – 1800

luni şi prima zi de marţi din fecare lună: ÎNCHIS

20 octombrie – 20 martie: miercuri - duminică 1000 -1800

luni şi marţi ÎNCHIS

M it „ c atmb”Adresa: str. Mitropoliei, nr. 2

Tarie: adulţi -12 lei; elevi, studenţi - 3 lei şi pensionari - 6 lei.

Multi-aţetat în maniera de abor-

dare, conceptul general al expo-

ziţiei permanente (reorganizată în

anii 2006 şi 2007) este cel al istoriei

locale. Începând prin prezentarea

vieţii de zi cu zi în Paleolitic, expo-

ziţia oeră o imagine asupra elului

în care oamenii au trăit în peşteri,

bordeie, gospodării, villa romanasau în locuinţa medievală. Una din

expoziţiile de bază este şi expozi-

ţia permanentă Breslele Sibiene.

Istoria dezvoltării urbane a Sibiului

este strâns legată de apariţia şi




dezvoltarea breslelor. Breslele sibiene erau similare sub aspectul organi-

zării şi uncţionării cu cele din alte oraşe săseşti sau central-europene. În

prezent, în colecţiile Muzeului Brukenthal se găsesc peste 2000 de piese

ale breslelor şi răţiilor calelor, datând din secolele XIV – XIX.

M nţ sm Bthwww.brukenthalmuseum.roAdresa: Piaţa Mare, nr. 4-5

Tel: 004 0269 217 691

Tarie: adulţi - 12 lei; elevi, studenţi - 3 lei şi pensionari - 6 lei

A ost deschis publicului în anul 1817 cuprinzând iniţial colecţii ale baronu-

lui Samuel von Brukenthal. Aici se pot vizita: Colecţia de pictură europeană

care cuprinde aproximativ 1200 de opere ale principalelor şcoli de pic tură

europeană din secolele XV-XVIII; Cabinetul de stampe - capodopere ale gra-

vurii europene sunt semnate de Albrecht Dürer, Marcantonio Raimondi,

Agostino Carraci şi mulţi alţii; Galeria de artă românească-cuprinde piese

de pictură, grafcă, sculptură, mobilier, argintărie, porţelan, sticlărie, etc. din

secolul al XV-lea până în perioada contemporană; Colecţia de artă decora-

tivă – altare, sculpturi, argintărie laică şi de cult (secolele XV-XVIII), sticlărie

etc.

M it nt

Adresa: str. Cetăţii, nr. 1 Tarie: adulţi - 8 lei; elevi, studenţi - 2 lei şi pensionari - 4 lei.

Bazele muzeului au ost puse în 1849, prin înfinţarea Societăţii Ardelene

de Ştiinţe Naturale. Colecţiile muzeului însumează aproape 1.100.000 de

piese din domeniile geologiei, paleontologiei, botanicii şi zoologiei. În de-




cembrie 2007 a ost deschisă cea mai modernă expoziţie de istorie naturală din

România. Din punct de vedere tematic, expoziţia prezintă principalele grupe

de animale în evoluţia lor flogenetică.

M it FmAdresa: Piaţa Mică, nr. 26

Tarie: adulţi – 6 lei; elevi, studenţi - 1,5 lei şi pensionari - 3 lei.

Deschis în anul 1972, muzeul reuneşte peste 6.600 de piese din secolele XVI-

XIX. Acestea provin de la diverse armacii, ofcii armaceutice, instituţii medica-

le şi persoane particulare din întreaga ţară.

Complexul National

Muzeal ASTRA www.muzeulastra.ro

M etf şat Pp s„em s”Adresa: Piaţa Mică, nr. 21

Program de vizitare:

octombrie-mai: marţi-duminică 0900 -1700

iunie-septembrie: marţi-duminică 1000 -1800

Tel: 004 0269 218 195

Tarie: adulţi – 5 lei; elevi, studenţi – 1 leu.

Expoziţia de bază „Cahle Transilvănene. Secolele

XV-XIX” oeră o perspectivă mai amplă şi gene-

roasă asupra multiculturalităţii spaţiului transil-




vănean, a relaţiei de comuniune, coabitare şi conlucrare, de secole, între româ-

nii, saşii şi maghiarii din Transilvania. Sunt prezentate cronologic 326 de cahle,

ţinându-se seama de tehnicile de lucru olosite la realizarea lor, începând cu

cele din secolul al XV-lea, nesmălţuite cu reprezentări biblice, mitice, animale

antastice, până la cele din secolul al XIX-lea, smălţuite cu verde şi pictate poli-

crom cu albastru de cobalt, verde, galben şi brun.

Cele mai rumoase şi valoroase cahle din perioada Renaşterii existente în co-

lecţia muzeului sunt cele cu reprezentări pe ond catolic: Madona, Hristoor,

Fecioara Maria cu Iisus-copil în braţe, S. Gheorghe omorând balaurul, dar şi

cahla olană în stil gotic transilvănean târziu. De o mare valoare artistică sunt

şi cahlele cu motive heraldice, cele habane de la Vinţu de Jos, cele realizate în

tehnica sgrafto şi batic în albastru de cobalt, dar şi cele cu smalţ de plumb şi

cositor produse la Braşov. Au ost reconstituite, de asemenea şi 3 sobe com-

plete, una săsească, datată 1891 din Drăuşeni, jud. Braşov, una secuiască lucra-

tă în a doua jumătate a secolului al XIX-lea de olarul Beretzky Zsigmond, din

Chişmed, jud. Harghita şi una românească din secolul al XIX-lea din Poienii de

Sus, jud. Bihor.

M cţ Pp Tţ asTrawww.muzeulinaerliber.ro

Adresa: Sibiu, Calea Răşinari


octombrie-martie: marţi-duminică 0900

-1700

aprilie-mai: marţi-duminică 1000 -1800

mai-septembrie: marţi-duminică 1000 -2000

Tel: 004 0756 085 795

Tarie: adulţi – 15 lei; copii, elevi şi studenţi – 3,5 lei

Situat în Pădurea Dumbrava, Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA





are o supraaţă de 96 de ha şi un circuit expoziţional de 10 km find singurul

muzeu în aer liber din Sibiu. Muzeul adăposteşte monumente originale repre-

zentative ale sistemului de valori ale civilizaţiei tradiţionale rurale din România.

Aici puteţi descoperi gospodării ţărăneşti, vechi de secole, aduse din dierite

zone ale ţării şi reconstruite în întregime până la cele mai fne detalii. Interioa-

rele au ost decorate cu ţesături originale şi obiecte de uz casnic.

M „F B”Adresa: Piaţa Mică, nr. 11


octombrie-mai: marţi-duminică 0900 -1700

iunie-septembrie: marţi-duminică 1000 -1800

Tarie: adulţi – 5 lei; elevi, studenţi – 1 leu

Muzeul „Franz Binder” este primul şi unicul muzeu de etnografe extraeuro-peană din România. Colecţia muzeului cuprinde piese exotice de origine egip-

teană, ecuadoriană, indoneziană, chineză şi japoneză. Clădirea muzeului este

cunoscută sub numele de Casa Hermes, undaţia acestei clădiri datând din

secolul XVI.


Muzeul Bisericii Evanghelice



gC. A. din România

„Casa Teutsch”www.teutsch.ro

Adresa: str. Mitropoliei, nr. 30 Tel: 004 0269 206 730


luni – vineri: 1000 – 1700

Tarie: adulţi - 8 lei; elevi, studenţi, pensionari,

persoane cu dizabilităţi - 5 lei

Inaugurat la 14 iulie 2007, în cadrul Centrului de

Cultură şi Dialog „Friedrich Teutsch”, Muzeul Bise-ricii Evanghelice C.A. din România constituie un

important spaţiu al rememorării şi al experienţei

acumulate de-a lungul secolelor de existenţă a

Bisericii Evanghelice de Conesiune Augustană.

Unul dintre punctele de maxim interes ale expo-

ziţiei îl reprezintă „vasa sacra” – tezaurul compus din vase şi dierite alte obiec-

te valoroase destinate celebrării tainei împărtăşaniei. Acestea au ost create

între secolele XIV şi XVIII în atelierele aurarilor transilvăneni, printre care şi cel al

meşterului sibian Sebastian Hann. Printre capodoperele artei aurarilor şi argin-

tarilor transilvăneni pot f admirate şi potire ornamentate în tehnica emailului

fligranat, aşa-numita „modo transsilvano”. În zona multimedia a expoziţiei, pot

f vizionate flme documentare şi interviuri actuale despre istoria şi prezentul

saşilor transilvăneni din satele din sudul Transilvaniei.




Dacă sunteţi în Sibiu şi doriţi să fa-ceţi mici excursii de o zi, vă propu-nem câteva locuri din împrejurimicare merită cu adevărat vizitate. Puteţi cere detalii despre modalită-ţile de transport către aceste locaţii

în centrele noastre de informare tu-ristică.

Aproape

de Sibiu

Parcul Sub Arini

Se întinde paralel cu Bulevardul Victoriei, spre

Pădurea Dumbrava; parcul are 22 de hectare

unde cresc peste 68 de specii lemnoase. În

acest decor vieţuiesc cca. 95 de specii de pă-sări. Parcul are o atmoseră aparte, întreţinută

şi de Pavilionul de muzică în care se ţin con-

certe şi spectacole pe toată perioada estivală.

Cei care îşi doresc o odihnă activă, aici pot găsi

o pistă pentru biciclişti lungă de 6 km.




Păltiniş

Prima stațiune din Munții Carpați (1894) este

consacrată atât ca staţiune de schi ce dispu-

ne de zăpadă din abundenţă, telescaun şi te-leschi, cât şi ca staţiune de tratament al unor

aecţiuni endocrine ale sistemului nervos şi

respirator. Păltiniş este o destinaţie de vacanţă

în orice perioadă a anului, find situat la 32 de

km de Sibiu, la o altitudine de peste 1400 m.

Biserici şi cetăţi ortifcate

Cele mai multe biserici ortifcate datând din

sec. XII - XVI, se găsesc în zona Sibiului şi în lo-

calităţile din jurul oraşului Mediaş. Frumoase

şi bine conservate, bisericile ortifcate de la

Biertan şi Valea Viilor au ost declarate mo-numente de patrimoniu, find incluse pe lista

UNESCO. Alături de acestea pot f vizitate ceta-

tea ţărănească de la Slimnic, bisericile ortifcate

de la Cisnădie şi Cisnădioara, abaţia cisterciană

de la Cârţa, alături de multe altele.

TransăgărăşanCascada şi Lacul Bâlea

Două spaţii care atrag prin peisajele montane

superbe şi sălbatice. Se poate schia, iar zăpa-da nu se topeşte până în luna iulie. Accesul se

ace pe DN 7 - Transăgărăşan, la circa 65 km de

Sibiu. Atenție! Tronsonul între Bâlea Cascadă şi

Bâlea Lac este închis circulației auto între lunile

noiembrie şi iulie.




Ocna Sibiului

Staţiune balneară construită în jurul unor la-

curi naturale cu salinitate mare, este un loc

ideal pentru relaxare, pentru soare, baie şi cure

terapeutice cu nămol. Staţiunea este amplasa-

tă la 15 km de oraşul Sibiu.

Albota

Dacă vrei să pescuieşti păstrăvi, să te relaxezi, să

mănânci bine sau să aci o drumeţie în munţii

Făgăraş, merită să mergi până la Albota

Mărginimea Sibiului

Atmosera tipic ţărănească, păstrarea intactă a

tradiţiilor şi obiceiurilor populare, ospitalitatea

sătenilor şi măiestria culinară a gazdelor ac

din Mărginimea Sibiului un spaţiu ideal pentru

petrecerea vacanţei.




Ocna Sibiului • www.ocnasibiului.ro

Albota • www. albota .sobis.ro





R O M A N I A

U R A I N E

H U N G A R Y

B U L G A R I A

Sibiu

Cum ajung la Sibiu?

CU MAŞINA

CU TRENUL

CU AVIONUL

Aeroportul Internaţional Sibiu

este situat la 5 km de oraş în di-

recţia vest, cu acces direct la şo-

seaua E81. Pe aeroportul din Sibiu

operează companiile aeriene: Ta-

rom, Carpatair, Austrian Airlines,

Blue Air şi Luthansa. Pentru a ve-

rifca orarul zborurilor, vă rugăm

accesaţi www.sibiuairport.ro, sau

cereţi inormaţii prin teleon la nr.

004 0269 253 135.

Pentru a obţine inormaţii directe

despre cea mai bună posibilitate

de călătorie a dumneavoastră, vă

rugăm să apelaţi la Agenţia CFR

Sibiu, str. Nicolae Bălcescu, nr. 6,

tel: 004 0269 212 085; (luni-vineri

0900 – 1700); sau www.cr.ro, www.

mersultrenurilor.ro

Prin Sibiu trec drumurile euro-pene E68 (Arad - Sibiu - Braşov),

cu punct de intrare în țară la

Nădlac şi E81 (Cluj - Sibiu - Piteşti

- Bucureşti) cu punct de intrare în

țară la Borş.

i




i

Centrelede Informare

TuristicăCentrele de Informare Turisticădin Sibiu asigură legătura indis-

pensabilă a oraşului cu turiştii. În aceste centre puteţi îndru-mat sau puteţi să vă procuraţi

hărţi şi broşuri de informare.

Primăria Municipiului Sibiu

Str. Brukenthal, nr. 2, intrarea C Tel: 004 0269 208 913, Fax: 004 0269 208 811E-mail: [email protected]: luni - vineri între orele 09 - 17

sâmbătă - duminică între orele 09 - 13

Aeroport Sibiu

Şos. Alba Iulia, nr. 73 Tel/Fax: 004 0269 253 999E-mail: [email protected]: luni, marţi, joi 13-20miercuri, vineri 12 – 17sâmbătă 13-20, duminică 12-17

Gara CFR Sibiu Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 6Tel: 004 0269 208 913; 004 0372 753 982Fax: 004 0269 208 811E-mail: [email protected]: luni - vineri 09-17sâmbătă - duminică ÎNCHIS

w w w . t u r i

p a g i n a o f c i a


Muzeul Civilizației PopulareT di i l ASTRA



ri s m . s i b

i u . r o

ia l ă d e t u r i s m a o

r a ş u

l u i

Tradiționale ASTRA Calea RăşinariTel : 004 0269 252 976E-mail: [email protected];[email protected]: 1 aprilie - 31 octombrie: zilnic 0900-1700

1 noiembrie - 31 martie: luni-vineri 0900 -1700

Kultours Ino Center

Piața Mică, parter Casa LuxemburgTel: 004 0269 216 854Orar: non-stopE-mail: [email protected]: www.kultours.ro

Ino Point Sibiu

Piața Huet, nr. 1Tel/ Fax: 004 0269 244 442E-mail: [email protected]: 1 mai - 31 octombrie: zilnic 0900-2100 1 noiembrie - 30 aprilie: ÎNCHIS

Sala Frescă a Muzeului NaționalBrukenthal

Piața Mică, nr. 22

E-mail: [email protected]: 21 martie - 21 octombrie:marţi - duminică 1000 – 1800 luni şi prima zi de marţidin fecare lună ÎNCHIS20 octombrie - 20 martie:miercuri - duminică 1000-1800

luni şi marţi ÎNCHIS


i54 Sibiu - Tânăr din 1191



Informaţii practiceBani

Puteţi plăti cu cărţi de credit: American Express,Dinner Club, JCB International, Euro Master Cardşi VISA care sunt acceptate în majoritatea hote-lurilor, companii de rent-a-car, magazine mari şiunele restaurante. Vă sătuim totuşi să verifcaţi în prealabil!

Siguranţă - 112

Numărul unic în caz de urgenţă este 112, apelgratuit.

Salvamont004 0269 216 477 (0800 -1600)004 0732 140 144 (non stop)

Serviciul de Protecţie

şi Asistenţă a Turiştilor SPAT

Adresa: str. Brukenthal, nr. 2Perioadă de uncţionare: 01 mai – 30 septembrie Teleon: 004 0269 208 913

SPAT din cadrul Serviciului Public de Poliţie Co-munitară a Municipiului Sibiu oeră asistenţă şiprotecţie turiştilor aaţi în Sibiu. Agenţii SPAT pot oeri inormaţii cu privire la posibilităţi de

transport, schimb valutar, numere de urgenţăale ambasadelor şi consulatelor, olosirea banco-matelor. Politiştii SPAT patrulează atât prin cen-trul istoric, cât şi prin Gara Sibiu, având asupra lorhărţi şi pliante. Serviciul va uncţiona pe duratasezonului estival.




Vă puteți odihni la ...

56 Lista unităților de cazare din Sibiu



Hotel Hilton 5* pădurea urava, nr. 1 004 0269 505600 [email protected] www.iiu.hilton.o

Hotel continental Foru 4* str. piaţa nirii, nr. 10 004 0372 692 611 [email protected] www.ontinentalhotel.ro

Hotel golden uli na ower 4* str. Şoala de Înot, nr. 2 004 0269 234 000 [email protected] www.oldentulianatoweriiu.o

Hotel Lira 4* calea guşteriţei, nr. 21-23 004 0269 234 244;004 0369 428 000 [email protected] www.hotel-lira.ro

Hotel Levolav 4* str. gen. maheru, nr. 12 004 0269 216 185;004 0788 14 34 38 [email protected], [email protected] www.levolav.ro

Hotel aada 4* str. il cioran, nr. 2 004 0269 235 505 [email protected] www.raadaiiu.ro

Hotel caa moraru 4* str. lexandru Vlahuţã, nr. 11 004 0269 206 522;004 0269 216 291 [email protected] www.aaoraru.ro

Hotel Villa toria 4* vra anu, nr. 1-3,piaţa miă, nr. 31 004 0369 446 917 [email protected] www.villaatoria.o

Hotel oert 3*/4* str. charle arwin, nr. 18 004 0269 212 222;004 0724 522 071 [email protected] www.hotelroert.ro

Hotel preier 3*/4* str. gen. Vaile milea, nr. 76 004 0744 503 059;004 0269 244 804 [email protected] www.hotel-iiu.ro

Hotel i 3* calea urăvii, nr. 2-4 004 0269 218 100 [email protected] www.iihotel.ro; www.iihotel.o

Hotel in 3* piaţa mare, nr. 14 004 0269 206 499 [email protected] www.arinhotel.ro

Hotel na 3* Şo. la ulia, nr. 120 004 0269 228 875;0040 755 032 042 [email protected] www.hotel-ana.ro

Hotel ollo Heranntadt 3* str. Niolae elu, nr. 14 004 0269 212 465 [email protected] www.hah.ro

i nitate enuire stele dreă elefon -ail Weite

57Lista unităților de cazare din Sibiu



Hotel bolta ee 3* leea mihai ineu, nr. 4 004 0269 216 360 [email protected] www.oltareeiiu.ro

Hotel cla Heranntadt 3* str. ahova, nr. 40 004 0269 206 999;004 0369 405 251

[email protected];[email protected] www.hotel-la.ro

Hotel Îăratul oanilor 3* str. N. bãleu, nr. 4 004 0269 216 500 [email protected] www.iiu.iaratulroanilor.ro

Hotel par 3* str. Şoala de Înot, nr. 1-3 004 0269 423 559;004 0369 408 993 [email protected] www.hotelariiu.ro

Hotel sia 3* calea urãvii, nr. 12 004 0751 106 000 [email protected] www.iahotel.ro

Hotel silva 3* leea mihai ineu, nr. 1 004 0269 243 985;004 0269 232 678 [email protected] www.hotelilvaiiu.o

Hotel grand urava 2* par urava, nr. 14 004 0269 252 922 [email protected] www.randhotel.ro

Hotel gallant 2* b-dul Vitoriei, nr. 55 004 0269 215 975 [email protected] www.allant.ro

Hotel sonne 2* str. Ştefan el mare, nr. 47 004 0744 939 484 [email protected] www.onne.ro

Hotel sort 2* str. tavian goa, nr. 2 004 0269 212 237 [email protected] www.tineretiiu.ro

peniune Vinenza square 5* str. urnului, nr. 17 004 0269 223 927;004 0732 950 332 [email protected] *

peniune maria 4* str. Înfrăţirii, nr. 13 004 0269 227 203;

004 0751 105 [email protected] www.eniunea-roaria.ro

peniune sarald 4* str. Hiodroului, nr. 3 004 0369 426 053 [email protected] www.eniuneaarald.ro





peniune caa salzur 3* str. cetăţii, nr. 46 004 0369 450 991;004 0476 037 773 [email protected] www.aaalzur.ro

peniune Hay ay 3* str. Lună, nr. 2 004 0269 234 985 [email protected] www.eniuneahayday.ro

peniune caa oana 3* str. gen. maheru, nr. 40 004 0740 612 270;004 0369 442 966 [email protected];[email protected] www.aaroanaiiu.ro

peniune rtei 3* str. . . bieltz, nr. 59 004 0748 287 824 [email protected] www.eniunea-artei.ro

peniune baro 3* str. seãnãtoarelor, nr. 38 004 0740 467 843 [email protected] www.eniuneaaro.ro

peniune ra 3* str. Niolae ora, nr. 16 004 0740 046 819;004 0269 442 572 [email protected] www.eniunea-ara.ro

peniune o 3* str. prejei, nr. 5 004 0722 318 788;004 0269 242 666 [email protected] www.eniunea-ao.ro

peniune na 3* calea urnişorului, nr. 98 004 0743 113 092;004 0269 228 200 [email protected] www.aaana.ro

peniune belaşu 3* calea urnişorului, nr. 116 004 0744 762 814 [email protected] www.elaau.ro

peniune caa baiu 3* str. 9 mai, nr. 29 004 0733 979 924 [email protected] www.aa-aiu.o

peniune caa burheză 3* str. Fohiştilor, nr. 11 004 0723 695 304;004 0369 442 694 [email protected] *

peniune caren 3* str. podului, nr. 79 b (Viilor FN) 004 0744 577 512 [email protected] www.eniuneiiu.o

peniune cooşul oşu 3* str. nei, nr. 19 004 0369 427 482;004 0745 143 732 [email protected] www.ooulrou.ro

peniune caa siianului 3* str. 9 mai, nr. 37 004 0369 496 558;004 0725 928 610 [email protected] www.aaiianului.ro


i s l d ă l f il W i




peniune caa conţiu 3* str. bahluiului, nr. 20 004 0745 251 457;004 0731 336 329 [email protected] www.aa-ontiu.xhot.ro

peniune aniel 3* str. măarilor, nr. 1 004 0269 243 924;004 0749 400 738 [email protected] www.ela-hotel.ro

peniune gathof sara 3* calea urnişoruluui, nr. 139 004 0744 690 833 [email protected] *

peniune rlenark 3* str. tavian goa, nr. 77 004 0269 252 153;004 0742 079 365 [email protected] www.erlenark.ro

peniune Fortuna 3* str. l. . cuza, nr. 22 004 0733 090 590;004 0369 429 613

[email protected];[email protected] www.eniuneafortuna.ro

peniune manolia 3* calea urniorului, nr. 144 004 0745 267 276;004 0269 250 325

[email protected];[email protected] www.eniuneaanolia.ro

peniune caa cardinal 3* str. Jutiţiei, nr. 9 004 0269 214 814 [email protected] *

peniune urava 3* pădurea urava, nr. 1 004 0269 252 935;004 0748 834 935 [email protected] www.eniune.ro

peniune maria 3* str. Viilor, nr. 101 004 0744 85 4052 [email protected] *

peniune buon guto 3* str. c-tin Noia, nr. 53 004 0269 211 516;004 0754 366 862 [email protected] www.uonuto.ro

peniune uin 3* str. piaţa crişan, nr. 7c 004 0269 207 680;004 0269 207 681 [email protected] www.eniunea-ruin.o

peniune oa 3* str. na ăteu, nr. 51 004 0269 230 385;

004 0744 698 [email protected] www.toa.o.ro

peniune Verox 3* str. Lună, nr. 53 004 0744 577 756;004 0269 222 456 [email protected] *

peniune Julia 3* str. otarilor, nr. 23 004 0741 151 618 [email protected] *


i it t i st l d ă l f il W it




peniune Kon iki 3* str. udor Vladiireu, nr. 10 004 0269 220 350 * www.kon-tiki.uv.ro

peniune gathof clara 3* str. âului, nr. 24 004 0269 222 914;004 0722 244 456

[email protected];[email protected] www.athoflara.ro

peniune Kritine 3* str. Lueafărului, nr. 42 004 0269 238 479 [email protected] www.eniuneakritine.ro

peniune Villa santa maria 3* str. Livezii, nr. 43 004 0743 224 451;004 0269 224 451 [email protected] www.eniuneiiu.ro

peniune Zanzi 3* str. contituţiei, nr. 1 004 0269 211 707 [email protected] www.zanzi.ro

peniune Hau paltinul 3* str. paltinului, nr. 14 004 0728 275 444 [email protected] www.hau-altinu.ro

peni une peniunea Heranntadt 3* str. blănar ilor, nr. 13 004 0269 212 340;004 0744 542 405 [email protected] www.eniuneaheranntadt-

iiu.ro

peniune caa oana 3* str. Luian blaa, nr. 13 004 0269 213 265 [email protected] www.aaioana-iiu.ro

peniune caa van 3* str. căluăreni, nr. 34 004 0269 233 991 [email protected] www.aaivan.ro

peniune Korona 3* str. Lutei, nr. 8 004 0269 225 533;004 0369 405 444 [email protected] www.eniunea-korona.ro

peniune caa Luxeur 3* piaţa miă, nr. 16 004 0269 216 854 [email protected] www.aaluxeur.ro

peniune lexia 3* str. g-ral . praoreu, nr. 1 004 0742 464 991;

004 0269 237 [email protected] *

peniune ciiniu 3* str. charle arwin, nr. 10 004 0722 210 690;004 0746 526 654 [email protected] *

peniune Lion 3* str. moldoveanu, nr. 41 004 0728 936 348 [email protected] www.eniunealion.ro


i nitate enuire stele dreă elefon ail Weite




peniune Nane 3* str. Livezii, nr. 16 004 0721 985 032 * *

peniune caa Vehe 3* str. Liviu ereanu, nr. 4 004 0269 213 034;004 0745 491495 [email protected] www.aaveheiiu.ro

peniune ndra 3* str. mirălău, nr. 1 004 0722 275 062;004 0369 429 982 [email protected] www.azare-iiu-andra.o

peniune oa’r 3* calea cinădiei, nr. 76 004 0269 212 766;004 0722 216 094 [email protected] www.eniunea-doar.o

peniune caa Frieda 3* str. Niolae băleu, nr. 40 004 0269 218 821 [email protected] www.eniuneaaafrieda.ro

peniune La Viorel 3* str. Letor, nr. 2 004 0269 211 410;004 0741 107 337 [email protected] www.eniunealaviorel.ro

peniune milleniu 3* str. Ştrandului, nr. 11 004 0751 954 457;004 0269 226 230 [email protected] *

peniune rdealul 2* str. călţun, nr. 24 004 0745 503 468;004 0369 436 696 [email protected] www.ardealul.izo.o

peniune erian nn bella 2* str. urel eei, nr. 6 004 0269 218 084;004 0728 830 822

[email protected];[email protected] www.aerianinn.ro

peniune caa biana 2* str. . . bieltz, nr. 93 b 004 0744 599 466 [email protected] www.aa-iana.ro

peniune carul u Flori 2* str. Lutei, nr. 34 004 0744 355 822;004 0744 550315 [email protected] www.trendyiiu.ro

peniune Nelu & Klein 2* calea urăvii, nr. 124 004 0269 252111 [email protected] www.nelu-klein.ro

peniune caa sătar 2* str. Niovalei, nr. 5 004 0741 212 844 [email protected] *

peniune corina 2* Şo la ulia, nr. 104 004 0269 228 492;004 0753 221 803

[email protected];[email protected] www.eniuneorina.ro






peniune cota 2* b-dul Vaile milea, nr. 26 004 0748 100 869;004 0269 212 411 [email protected] www.eniune-ota.ro

peniune la 2* str. Nouă, nr. 43 004 0269 215 197 [email protected] www.ela-hotel.ro

peniune Favorit 2* calea urăvii, nr. 52 004 0740 246 825 [email protected] *

peniune caa oia 2* str. gării, nr. 15 004 0740 163 692;004 0269 230 860 [email protected] *

peniune greenhoue 2* str. . . bieltz, nr. 67 004 0269 227 800 [email protected] www.liknet.ro/reenhoue

peniune Haleandero 2* str. măarilor, nr. 10 004 0269 212 509 * *

peniune leana 2* str. berăriei, nr. 2 004 0369 427 427 [email protected]; www.eniuneaileana.ro

peniune Laura 2* str. Vaile aron, nr. 18 004 0722 215 412;004 0269 244 826

[email protected];[email protected] www.eniunea-laura.ro

peniune Leu 2* str. moş on oată, nr. 6 004 0729 133 777;004 0269 218 392 * *

peniune podul miniunilor 2* str. zilului, nr. 1 004 0269 217 259 [email protected] www.ela-hotel.ro

peniune ihard 2* str. nton pann, nr. 25 004 0752 572 546 [email protected] *

peniune urit 2* str. ahovei, nr. 101 004 0740 246 825;004 0269 242 050 [email protected] www.eniuneiiu.o.ro

peniune cony 2* str. poruaului, nr. 22 004 0369 448 867;004 0745 285 946 [email protected] www.vilaony.ro

peniune li 2* str. aterina Vara, nr. 11 004 0747 222 602;004 0751 872 022 [email protected] www.eniunea-eli.ro






peniune beijin 2* str. Konrad Haa, nr. 22 004 0269 214 076 * *

peniune caa raş 1* str. 16 Feruarie, nr. 2 004 0269 432 578;004 0745 056 099 * *

Vila iana 2*calea ăşinari, pădureaurava

004 0269 252 976;004 0756 085 795 [email protected] www.uzeulatra.ro

Han Han Veşte * pădurea urava - muzeu 004 0269 252 948 [email protected] www.hanvete.ro

Hotel Flyin ie 2* str. ghe Lazăr, nr. 6 004 0369 730 179;004 0726 278 330 [email protected] www.iiuhotel.ro

Hotel Felinarul 2* str. Felinarului, nr. 8 004 0269 235 260;004 0749 901 171 [email protected] www.felinarulhoteliiu.ro

Hotel La padre 2* str. soeşului, nr.14 004 0722 258 715;004 0743 558 715 [email protected] www.la-adre.ro

Hotel Villa eilor 2* str. eilor, nr. 4 004 0269 238 161;

004 0766 242 [email protected] www.iiutravelerhotel.o

Hotel ld own Hotel 1* piata miă, nr. 26 004 0269 216 445 [email protected] www.hoteliiu.ro

. în reihotelier artaent central 3* str. N. băleu, nr. 1-3 004 0728 111 149;

004 0369 804 600 [email protected] *

. în reihotelier

. ouri&oodation 2* b-dul Vaile milea, nr. 1 004 0722 551 073 [email protected] www.lueafaruliiu.ro

. în reihotelier .galeria "grat 1" * str. Xenool, nr. 3 004 0741 072 678;

004 0723 591 478 [email protected] www.aartaente-iiu.rorat.ro

. în reihotelier . galeria "grat 2" * piaţa raoner, nr. 5 004 0741 072 678;

004 0723 591 478 [email protected] www.aartaente-iiu.rorat.ro

. în reihotelier . „sauel brukenthal” 4* str. sauel brukenthal, nr. 4 004 0740 843 678;

004 0269 211 344 [email protected] www.aartentiiu.ro

garoniera halia * str. ioralor, nr.19 004 0742 55 35 96 [email protected] *

caere de înhiriat pF buda Veronia 2* str. nton pann, nr. 9 004 0269 250 046;

004 0751 361 084 * *

i nitate enuire stele dreă elefon ail Weite



Foto: Scott Eastman © 2009,

Daniel Bălțat, Marcel Baciu

Design & Print: Honterus Sibiu

Tiraj: 3500 exemplareSe distribuie gratuit

Editat de Biroul de promovare și dezvoltare în cultură și turism

al Primăriei Municipiului și Casa de Cultură a Municipiului Sibiu

Tânăr din 1191

HermannstadtSibiu

107143820-ghid-turistic-sibiu-2011.pdf

Documents