119743679-institutia-prefectului

8/13/2019 119743679-Institutia-prefectului

1/10

PREFECTUL SI INSTITUTIA PREFECTULUI

Popescu Alexandra 1 | P a g

UNIVERSITATEA VALAHIA TARGOVISTE

FACULTATEA DE DREPT

TARGOVISTE

DREPT ADMINSTRATIV

TEMA


STUDENT

Popescu Alexandra

2013


2/10



PREFECTUL SI INSTITUTIA PR EFECTULUI

In traditia juridica Romaneasca influenta romana are cea mai mare pondere dat fiind

statutul nostru de popor latin .

Una dintre institutiile juridice si militare prezente in Dacia antica este si cea a Prefectului

, care avea conotatii civile , militare si economice , datorita importantei sale in guvernarea

provinciei .

De la sensul initial in decursul timpului au intervenit modificari prin restrangerea sensului

acestui cuvant .

Printre primele sensuri moderne ale institutiei de Prefect apare ca reglementata de

Napoleon Bonaparte in anul opt de la marea revolutie franceza .

Prefectul era reprezentantul Guvernului si totodata seful departamentului unde functiona

.

In stransa legatura cu legislatia franceza de care ne leaga multe traditii si influente ,

institutia prefectului si a prefecturii a fost reglementata si in principatele romane si in timpul

regalitatii .

In prezent institutia prefectului este reglementata prin noua Constitutie a Romaniei in art

. 122 . ca act cadru general , si prin Legea 340 din 12. iulie 1994.

Constitutia Romaniei referitoare la institutia prefectului prevede in art . 122. al. 1 .

Guvernul numeste un preect in fiecare judet si in municipiul Bucuresti 1.

Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice

deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale adminstratiei publice din unitatile

adminstrativ teritoriale 2.

Referitor la aliniatul doi mai sus citat doctrina juridica considera potrivit inlocuirii

expresiei descentralizat cu cea de desconcentrat prevazut de vechea constitutie , expresie care

1 Constitutia romaniei art . 122. al .1.si 22 Constitutia romaniei art . 122. al .1.si 2


3/10



era cu totul nepotrivita pentru esenta relatiei dintre ministere si structurile subordonate acestora

din teritoriu .

Atributele prefectului se stabilesc prin lege organica 3 .

Intre prefecti pe de o parte , consiliile locale si primari , precum si consiliile judetene si

presedintii acestora , pe de alta parte , nu exista raporturi de subordonare 4 .

Acest nou text introdus dupa revizuirea constitutiei vine ca o precizare expresa a unei

solutii care se deducea . S-a apreciat ca din punct de vedere politic este nevoie si de aceasta

reglementare; Constitutia fiind dupa cum se stie si un document care caracterizeaza vointa

politica a fortelor politice din momentul adoptarii sau dupa caz al revizuirii sale .

Prefectul poate ataca in fata instantei de contencios adminstrativ un act al consiliului

judetean, al celui local sau al primarului in cazul in care considera actul ilegal , actul este

suspendat de drept 5.

Legea 340 din 2004 prevede ca activitatea prefectului se intemeiaza pe urmatoarele

principii 6:

legalitatii

impartialitatii

obiectivitatii

transparentei

eficientei

responsabilitatii

orientarii catre cetatean

Activitatea institutiei prefectului este finantata de la bugetul de stat prin bugetul

Ministerului Administratiei si Internelor. Institutia prefectului are buget propriu care se

elaboreaza si se executa in conditiile legii 7.

Pentru indeplinirea atributiilor si prerogativelor ce ii revin potrivit legii , prefectul este

ajutat de un subprefect iar in municipiul Bucuresti de doi subprefecti .

3 idem art 122. al. 3 1 4 ibidem art 122. al. 45 Legea 340/2004 art. 46 Legea 340 din 2004 art. 6. al. 1 si 27 idem art. 8. al. 1


4/10



Legea citata face referire la rangul detinut in institutia statului , acestia fiind catalogati ca

fiind inalti functionari publici . Conditiile impuse ca o persoana sa poata accede in aceasta

functie sunt prevazute in art. 9 . din Legea nr. 340 din 2004. astfel :

virsta cel putin 30 ani pentru prefect , respectiv 27 ani pentru subprefect .

indeplinirea conditiilor specifice prevazute de lege pentru ocuparea functiei publice

.Astfel este necesara cetatenia romana si domiciliul in tara , existenta discernamantului,

exercitiul drepturilor electorale , pregatirea profesionala , compatibilitate morala , lipsa

starii de incompatibilitate , depunerea juramantului de credinta .

are studii superioare de lunga durata absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta si o

vechime in specialitatea absolvita de 5 ani pentru prefect respectiv de 3 ani pentru

subprefect

a absolvit programe de formare si perfectionare in administratia publica organizate, dupa

caz de Institutul National de Administratie sau de alte institutii specializate din tara sau

strainatate , ori a dobandit titlul stiintific de doctor in stiinte juridice sau adminstrative ori

a exercitat cel putin un mandat complet de parlamentar .

Legea stabileste incompabilitatile prefectului sau subprefectului :

deputati sau senatori

primari , viceprimari , consilieri locali sau judeteni

nu pot ocupa o alta functie publica in intelesul statutului functionarului public nici de

autoritate , nici de demnitate cum ar fi membru al guvernului

nu pot indeplini o functie de reprezentare profesionala salarizata in organizatie cu scop

commercial

functie ori o activitate profesionala remunerata in cadrul regiilor autonome precum si a

societatilor comerciale cu capital de stat sau private

nu pot ocupa functia de presedinte , vicepresedinte , director general , director

administrativ , membru al consiliului de adminstratie sau cenzor al societatilor

comerciale , institutii de credit , bancare ,societati de asigurare , precum si la institutii

publice

nu pot ocupa functia de presedinte sau secretar al adunarilor generale ale actionarilor

sau asociatilor la societatile comerciale

reprezentant al statului in adunarile generale ale societatilor comerciale


5/10



manager sau membru al comisiilor de administratie ale regiilor autonome , companiilor si

societatilor nationale

comerciant persoana fizica sau membru al unui grup de interes economic

cu orice functie publica incredintata de un stat strain cu exceptia celor prevazute in

acordurile si conventiile Romaniei 8 .

In cazul in care una sau mai multe dintre aceste incompatibilitati sunt constatate

Ministerul Adminstratiei si Internelor va propune guvernului respectiv primului minstru demiterea

acestora si numirea altor persoane in functiile vacante .

De remarcat ca alaturi de incompatibilitate sau incetare de drept a exercitarii functiei de

prefect poate fi determinata nu numai din cauze exclusiv juridice cat si din motivatii politice dat

fiind faptul ca prefectul este reprezentantul guvernului in teritoriu iar acesta trebuie sa

corespunda coloraturii politice a guvernului in functiune .

Din aceasta cauza nu se poate discuta despre cariera in profesia de prefect, date fiind

schimbarile politice care pot interveni sau orientarea politica a prefectului sa fie contrara celei

locale dar conforma cu cea guvernamentala , conflictul devenind inevitabil .

Desi prefectul este reprezentantul guvernului in teritoriu el constituie o autoritate publica

distincta pe plan teritorial care se identifica chiar cu titularul functiei unipersonale respective .

Din aceasta rezulta ca prefectul are capacitatea juridica administrativa proprie deplina ,

emitand acte de putere cu efecte proprii desi se afla in subordinea completa si nemijlocita a

guvernului, care nu numai ca il numeste si il elibereaza din functie dar ii controleaza activitatea

si actele pe care le poate suspenda , modifica sau desfiinta.

In lumina acestor aspecte , putem defini institutia prefectului ca fiind autoritatea

adminstratiei publice guvernamentale instituita la nivel teritorial ( judetean ) avand o alcatuire

unipersonala dispunand de capacitate juridical adminstrativa proprie exercitand o functie

decizionala ce implica competenta materiala in profil local 9.

Prin noua reglementare se constituie Corpul prefectilor respectiv Corpul subprefectilor ,

din care fac parte numai prefectii si subprefectii in functie , iar la incetarea exercitarii functiilor

detinute prefectii si subprefectii fac parte din Corpul de rezerva .

8 Ioan Santai Drept adminstrativ si Stiinta adminstratiei pag.4169 Ioan santai Drept Administrativ si Stiinta Administratiei pag. 418


6/10



Legea nr. 340 din 2004 prevede si atributiile prefectului , atributii care se clasifica in

functie de natura raporturilor in cadrul carora se exercita :

I. avem in vedere in primul rand relatiile dintre prefect si autoritatile din

teritoriu . astfel se asigura realizarea intereselor nationale , aplicarea si respectarea

Constitutiei , a legilor , a hotararilor si ordonantelor guvernului , a celorlalte acte

normative , ca expresie a calitatii sale de reprezentant al guvernului in teritoriu .

Din aceasta rezulta obligativitatea prefectului de a organiza executarea si

executarea in concret a tuturor prevederilor legislative precum si controlul indeplinirii

lor .

Deasemenea prefectul are obligativitatea asigurarii echilibrului si concilierii

intereselor nationale promovate de guvern cu interesele de factura locala prin

promovarea specifica a primelor si limitarea in mod adecvat a celor din urma dar

intr-o maniera care sa evite contradictiile .

Prefectul actioneaza pentru realizarea in judet respectiv in municipiul

Bucuresti a obiectivelor cuprinse in programul de guvernare si dispune masurile

necesare pentru indeplinirea lor in conformitate cu competentele si atributiile ce-i

revin conform legii 10 .

Deasemenea prefectul conduce activitatea serviciilor publice deconcentrate

si ministerelor si ale celorlalte autoritati ale adminstratiei publice centrale de

specialitate organizate la nivelul unitatilor adminstrativ- teritoriale calitate in care

avizeaza consultativ numirea si eliberarea din functie a conducatorilor acestor

servicii 11 .

Prefectul actioneaza pentru asigurarea climatului de pace sociala

,mentinerea unui contact continuu cu toate nivelurile institutionale si sociale

acordand o atentie constanta prevenirii tensiunilor sociale , deasemenea stabileste

inpreuna cu autoritatile adminstratiei publice locale si judetene cu exceptia actelorde gestiune 12 .

10 Legea nr. 340 din 2004 art. 2411 Ioan Santai Drept Administrativ si Stiinta Administratiei pag. 41912 Legea nr.340 din 2004 art. 24 lit. f.


7/10



Din aceste prevederi rezulta ca autoritatile teritoriale au o dubla

subordonare , centrala una verticala si directa ( nivel judet fata de propria autoritate

centrala ) iar alta orizontala fata de prefect si inplicit prin intermediul sau fata de

guvern . Ratiunea acestei subordonari specifice fata de prefect rezulta din faptul ca

respectivele sarcini fac parte din structura exterioara a minsterelor care la randul lorse subordoneaza ierarhic guvenului pe plan orizontal iar prefectul ca reprezentant

teritorial al acesteia trebuie sa asigure pana la ultima veriga ierarhica deplinul

central al puterii cu competenta speciala nationala generala asupra puterii avand

doar o competenta speciala mult mai limitata fie nationala fie teritoriala 13 .

Prefectul poate dispune luarea masurilor corespunzatoare pentru prvenirea

infractiunilor si apara drepturile cetatenilor prin organele legal abilitate inclusiv

asigurarea ordinei si linistei publice 14 .

Aceasta atributie are o anumita particularitate avand in vedere faptul ca

autoritatile militare cele militarizate inclusiv cele interne nefiind nici deconcentrate si

nici descentralizate in teritoriu nu sunt conduse de prefect motiv pentru care intre

acestea si ele nu exista raporturi ierarhice de subordonare ci numai de sprijin de

colaborare si informare 15 .

O noua atributie prevede prin Legea nr. 340 din 2004 urmatoarele :

Prefectul dispune in calitate de presedinte al Comitetului Judeteanpentru situatii de urgenta masurile care se impun pentru prevenirea

si gestionarea acestora si foloseste in acest sens sumele special

prevazute in bugetul propriu cu aceasta destinatie .In stransa

corelatie cu aceasta este si o alta atributie prin care prefectul

utilizeaza in calitatea sa de sef al Protectiei civile Judetene fondurile

special alocate de la bugetul de stat si baza logistica de interventii in

situatiile de criza in scopul desfasurarii in bune conditii a acestei

activitati 16 . Prefectul prezinta anual guvernului un raport asupra stadiului

realizarii sarcinilor ce-i revin potrivit programului de guvernare

13 Ioan Santai Drept Adminstrativ si Stiinta Adminstratiei pag. 41914 Idem pag . 421.15 Ioan Santai Drept Administrativ si Stiinta Adminstratiei pag. 422.16 Legea nr. 340 di 2004 art. 24. lit . h .si. i.


8/10



precum si in legatura cu controlul exercitat asupra legalitatii actelor

autoritatilor administratiei publice locale . Raportul prezentat

guvernului constituie si o modalitate de verificare , din partea

executivului asupra activitatii reprezentantilor sai in teritoriu alaturata

altor forme de verificare de genul controalelor sau anchetelor 17 .

II. Raporturile dintre prefect si autoritatile administratiei publice locale se

distinge prin atributii specifice . In activitatea sa de reprezentant al guvernului in

teritoriu , prefectul vegheaza ca activitatea consiliilor locale si judetene precum si a

primariilor sa se desfasoare conform legii , cu alte cuvinte prefectii au competenta

de a exercita un control general asupra acestor organe , desi ele nu se afla in

raporturi ierarhice de subordonare fata de prefect , lucru subliniat si de Constitutie in

art. 122 al 31 .

Cum printre principiile de functionare a institutiei prefectului se numeste si

legalitatea , prefectul are dreptul si obligatia de a exercita controlul de legalitate

asupra actelor administrative , actelor adoptate sau emise de autoritatile

administratiei publice judetene si locale cu exceptia actului de gestiune curenta ,

expresia principiului controlului adminstrativ realizat asupra autoritatilor locale in

limitele si conditiile prevazute de lege .

Autoritatile locale au obligatia sa comunice prefectului prin intermediul

secretarului unitatii administrativ teritoriale in termen de cel mult 10 zile toate actele

emise de ele 18 . Daca secretarul sau primarul apreciaza ca un act este ilegal au

obligatia sa il sesizeze despre aceasta pe prefect in termen de 3 zile cu indicarea

eventualelor obiectii 19 . Prefectul la randul sau este obligat ca in termen de 5 zile de

la data comunicarii oficiale a actului pretins ilegal sa solicite autoritatilor emitente cu

motivarea corespunzatoare sa reanalizeze actul pe care il apreciaza ca ilegal in

vederea modificarii sau revocarii acestuia 20 .

In urma primirii unui raspuns nefavorabil solicitarii sale ori a necomunicariiin termen a solutiei dispuse de catre organele locale prefectul poate ataca in fata

instantei de contencios administrativ in totalitate sau in parte actele adoptate sau

17 Ioan Santai Drept Adminstrativ si Stiinta Adminstratiei pag. 422-423.18 Legea nr. 188 din1999 art. 85. lit.h.19 Legea nr . 215 din 2001 art. 4920 idem art. 135


9/10



emise in termen de 30 zile de la data comunicarii lor de catre prefect solicitand

anularea lor totala sau partiala . Actiunea juridica a prefetului este scutita de taxa de

timbru iar actul atacat este suspendat de drept pe intreaga perioada a judecatii

pana la ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii judecatoresti de admitere sau

de respingere a actiunii 21 .

In vederea indeplinirii atributiunilor sale prefectul emite ordine cu caracter individual sau

normativ .

Ordinele prin care se stabilesc masuri cu caracter tehnic sau de specialitate sunt emise

dupa consultarea conducatorului serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si a celorlalte

organe ale administratiei publice centrale din subordinea guvernului organizate la nivelul

unitatilor administrativ teritoriale .

Ordinele cu caracter normativ emise de prefect se publica potrivit legii 22 .

Ordinul prefectului care contine dispozitii normative devine executoriu numai dupa ce a

fost adus la cunostinta publica iar ordinul prefectului cu caracter individual devine executoriu de

la data comunicarii catre persoanele interesate 23 .

Ca o concluzie dupa parerea d-lui profesor Emil Balan raman actuale afirmatiile facute

cu decenii in urma de profesorul Tarangul ,, Administratia moderna este complicata , ea

pretinde cunostinte si experienta . Astazi nu se mai poate administra numai cu bunul simt si cu

o minte sanatoasa . Administratia moderna este o stiinta si o arta intrucat adminstratorii nu pot fi

improvizati .

21 Ioan Santai Drept Administrativ si Stiinta Administratiei pag. 42422 Legea nr. 340 din 2004 art. 32.23 idem art. 33


10/10



BIBLIOGRAFIE

Constitutia Romaniei

Ioan Santai Drept Administrativ si Stiinta Administratiei vol. 1. editura Risoprint Cluj-Napoca 2004.

Legea nr. 340 din 2004



Emil Balan Drept Adminstrativ si Contencios Administrativ editura Romania de Maine

Bucuresti 2000 Universitatea Spiru Haret Facultatea de Drept.

119743679-institutia-prefectului

Documents