12. subiecte drept- octombrie 2015
DESCRIPTION
Subiete drept- examen octombrie 2015TRANSCRIPT
Subiecte examen admitere în profesia de practician în insolvență
Disciplina: Drept
Sesiunea: octombrie 2015
Legea nr. 31/1990
1) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii:
a) este o cauză de dizolvare ce caracterizează exclusiv societăţile pe acţiuni
b) este o cauză de dizolvare incidentă cu privire la societăţile cu răspundere limitată
c) este o cauză de dizolvare aplicabilă şi cu privire la societăţile fără personalitate juridică
2) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, imposibilitatea realizării obiectului de activitate:
a) este o cauză de dizolvare ce caracterizează exclusiv societăţile pe acţiuni
b) este o cauză de dizolvare incidentă cu privire la societăţile cu răspundere limitată
c) este o cauză de dizolvare aplicabilă exclusiv cu privire la societăţile de persoane, cu sau fără personalitate juridică
3) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, realizarea obiectului de activitate:
a) este o cauză de dizolvare ce caracterizează exclusiv societăţile cu răspundere limitată
b) este o cauză de dizolvare incidentă cu privire la societăţile pe acţiuni
c) este o cauză de dizolvare aplicabilă exclusiv cu privire la societăţile de persoane, cu sau fără personalitate juridică
4) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, declararea nulităţii societăţii:
a) este o cauză de dizolvare ce caracterizează exclusiv societăţile cu răspundere limitată
b) este o cauză de dizolvare incidentă cu privire la societăţile pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni
c) este o cauză de dizolvare aplicabilă exclusiv cu privire la societăţile de persoane, cu sau fără personalitate juridică
5) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, hotărârea adunării generale a acţionarilor:
a) este o cauză de dizolvare ce caracterizează exclusiv societăţile cu răspundere limitată
b) este o cauză de dizolvare incidentă cu privire la societăţile pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni
c) este o cauză de dizolvare aplicabilă exclusiv cu privire la societăţile de persoane, cu sau fără personalitate juridică
6) (1 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, hotărârea judecătorească prin care se admite dizolvarea societăţii ca urmare a
neînţelegerilor grave dintre asociaţi:
a) este o cauză de dizolvare ce caracterizează exclusiv societăţile cu răspundere limitată
b) este o cauză de dizolvare incidentă cu privire la societăţile pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni
c) este o cauză de dizolvare aplicabilă exclusiv cu privire la societăţile de persoane, cu sau fără personalitate juridică
7) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, falimentul societăţii:
a) este o cauză de dizolvare ce caracterizează exclusiv societăţile cu răspundere limitată
b) este o cauză de dizolvare incidentă cu privire la societăţile pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni
c) este o cauză de dizolvare aplicabilă exclusiv cu privire la societăţile de persoane, cu sau fără personalitate juridică
8) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990:
a) în actul constitutiv pot fi prevăzute şi alte cauze de dizolvare, în afara celor expres prevăzute de lege
b) cauzele de dizolvare sunt limitativ reglementate de lege
c) nu sunt reglementate cauze de dizolvare specifice unui anumit tip de societate
9) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, dizolvarea se aplică:
a) persoanelor fizice autorizate
b) membrilor întreprinderilor familiale
c) societăţilor pe acţiuni
10) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, lichidarea se aplică:
a) întreprinderii individuale
b) membrilor întreprinderilor familiale
c) societăţilor pe acţiuni
11) (3 pct.) Apreciaţi următoarea situaţie de fapt din perspectiva Legii nr. 31/1990: societatea ABC SA a fost constituită pe
o perioadă de 5 ani. În actul constitutiv a fost prevăzut faptul că termenul se calculează de la data înregistrării în registrul
comerţului. La finalul perioadei pentru care a fost constituită societatea:
a) societatea intră în procedură de regularizare simplificată
b) cu privire la societatea ABC SA intervine dizolvarea
c) cu privire la societatea ABC SA se deschide, de drept, procedura generală a falimentului
12) (3 pct.) Apreciaţi următoarea situaţie de fapt din perspectiva Legii nr. 31/1990: în actul constitutiv al societăţii X SA,
societate administrată în sistem dualist, este inclusă o clauză conform căreia societatea este constituită pe o perioadă
limitată, respectiv 1 an şi 3 luni:
a) societatea se va dizolva de drept, asociaţii neputând să evite intervenirea acestei sancţiuni
b) acţionarii vor putea decide prelungirea duratei societăţii
c) la finalul primului an va fi convocat consiliul de supraveghere pentru a decide dacă se va dizolva sau nu societatea
13) (3 pct.) Apreciaţi următoarea situaţie de fapt din perspectiva Legii nr. 31/1990: în cazul societăţii G SA, administrată în
sistem dualist, constituită pe o perioadă de 2 ani, consultarea asociaţilor, pentru o eventuală prelungire a duratei societăţii
X SA:
a) se realizează prin grija consiliului de supraveghere
b) se realizează prin grija directoratului
c) se realizează prin grija asociatului majoritar
14) (2 pct.) Apreciaţi următoarea situaţie de fapt din perspectiva Legii nr. 31/1990: societatea RRR SA a fost constituită,
potrivit actului constitutiv, în vederea amenajării unui parc de distracţii. La finalizarea amenajării parcului de distracţii:
a) cu privire la societatea RRR SA intervine dizolvarea
b) societatea RRR SA intră în perioada de observaţie, specifică procedurii generale de insolvenţă
c) cu privire la societatea RRR SA se deschide, de drept, procedura reorganizării judiciare, în vederea schimbării obiectului de
activitate
15) (3 pct.) Apreciaţi următoarea situaţie de fapt din perspectiva Legii nr. 31/1990: cu privire la societatea X SA a fost
pronunţată o hotărâre de declarare a nulităţii acesteia:
a) societatea intră, de drept, în procedura de observaţie specifică procedurii generale de insolvenţă
b) cu privire la societatea X SA intervine dizolvarea
c) cu privire la societatea X SA, asociatul majoritar va avea obligaţia de a solicita deschiderea procedurii simplificată de
insolvenţă
16) (1 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990:
a) administratorii unei societăţi pot decide dizolvarea societăţii, dar numai după trecerea unui an de funcţionare
b) dacă o societate a fost înfiinţată pentru o durată de 1 an ea nu poate fi dizolvată anterior
c) neînţelegerile dintre asociaţi pot conduce, în anumite situaţii, la dizolvarea societăţii
17) (2 pct.) Aşa cum rezultă din prevederile Legii nr. 31/1990, dizolvarea unei societăţi cu răspundere limitată intervine:
a) ca urmare a falimentului societăţii
b) ca urmare a deschiderii procedurii simplificate de reorganizare reglementată de Legea nr. 85/2014
c) la finalul perioadei de observaţie, indiferent de procedura de insolvenţă aplicabilă.
18) (2 pct.) Cauzele de dizolvare a societăţilor, reglementate de Legea nr. 31/1990:
a) caracterizează exclusiv societăţile pe acţiuni
b) caracterizează exclusiv societăţile cu răspundere limitată
c) în parte, caracterizează orice formă de societate
19) (3 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată:
a) prin actul constitutiv pot fi prevăzute cauze de dizolvare nemenţionate în Legea nr. 3/1990
b) Legea nr. 31/1990 interzice expres crearea altor cauze de dizolvare, în afara celor explicit prevăzute de acest act normativ
c) Legea nr. 31/1990 nu reglementează nicio cauză de dizolvare, acestea fiind inserate în Legea nr. 85/2014
20) (2 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată în ceea ce priveşte consultarea asociaţilor cu privire la
evitarea dizolvării unei societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990:
a) este o procedură reglementată de Legea nr. 31/1990, aplicabilă pentru situaţia în care societatea a fost constituită pentru un
anumit termen
b) este o procedură reglementată de Legea nr. 31/1990, aplicabilă pentru oricare dintre cauzele de dizolvare, dar numai pentru
societăţile pe acţiuni
c) este o procedură reglementată de Legea nr. 31/1990, aplicabilă, cu caracter obligatoriu, pentru situaţia în care există
neînţelegeri grave între asociaţi
21) (3 pct.) Apreciaţi următoarea situaţie de fapt din perspectiva Legii nr. 31/1990: societatea X SRL are din doi asociaţi,
respectiv societăţile A SRL şi B SRL. Falimentul societăţii A SRL:
a) constituie o cauză de intrare în procedura de observaţie a societăţii X SRL
b) constituie o cauză de dizolvare a societăţii X SRL
c) nu produce nicio consecinţă juridică asupra societăţii X SRL
22) (2 pct.) Apreciaţi următoarea situaţie de fapt din perspectiva Legii nr. 31/1990: societatea X SRL are doi asociaţi,
respectiv persoana fizică A şi societatea B SRL. Decesul asociatului A:
a) nu produce vreo consecinţă juridică asupra societăţii X SRL, aceasta transformându-se, de drept, în societate unipersonală
b) nu produce vreo consecinţă juridică asupra societăţii X SRL, asociaţii societăţii B SRL devenind, de drept, asociaţi ai societăţii
X SRL
c) nu constituie o cauză de dizolvare, în situaţia în care în actul constitutiv există o clauză de continuare cu moştenitorii
23) (1 pct.) Apreciaţi următoarea situaţie de fapt din perspectiva Legii nr. 31/1990: societatea în nume colectiv A are doi
asociaţi X şi Y, ambii persoane fizice. Decesul asociatului X:
a) nu produce vreo consecinţă juridică asupra societăţii în nume colectiv
b) nu constituie o cauză de dizolvare, în situaţia în care în asociatul rămas decide transformarea în societate cu răspundere limitată
cu asociat unic
c) nu constituie o cauză de dizolvare, în situaţia în care în asociatul rămas decide transformarea în societate în nume colectiv cu
asociat unic
24) (3 pct.) Apreciaţi următoarea situaţie de fapt din perspectiva Legii nr. 31/1990: societatea în comandită simplă X are
doi asociaţi, unul comanditat şi altul comanditar. Retragerea asociatului comanditar din cadrul societăţii:
a) nu produce vreo consecinţă juridică asupra societăţii
b) nu constituie o cauză de dizolvare, în situaţia în care în asociatul rămas decide transformarea în societate cu răspundere limitată
cu asociat unic
c) se transformă, de drept, în societatea în comandită simplă unipersonală
25) (2 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată cu privire la societatea în nume colectiv A.
Excluderea unuia dintre cei doi asociaţi ai acesteia:
a) nu constituie o cauză de dizolvare a societăţii A, în situaţia în care în asociatul rămas decide transformarea în societate cu
răspundere limitată cu asociat unic
b) conduce, fără excepţie, la dizolvarea simplificată a societăţii A
c) nu produce vreo consecinţă juridică asupra societăţii
26) (3 pct.) Apreciaţi următoarea situaţie de fapt din perspectiva Legii nr. 31/1990: o societate cu răspundere limitată X are
doi asociaţi persoane fizice. Unul dintre cei doi asociaţi devine incapabil: a) constituie, în anumite situaţii, o cauză de dizolvare a societăţii
b) situaţia constituie, fără nicio excepţie, o cauză de intrare în procedura insolvenţei, ca procedură simplificată
c) situaţia nu prezintă relevanţă juridică întrucât societatea va continua de drept cu moştenitorii
27) (2 pct.) Apreciaţi următoarea situaţie de fapt din perspectiva Legii nr. 31/1990: acţionarii societăţii P SA decid să
dizolve societatea:
a) acţionarii vor putea reveni asupra deciziei de dizolvare, până la momentul la care s-a început repartizarea activului
b) acţionarii nu vor putea reveni asupra deciziei de dizolvare
c) acţionarii vor putea reveni asupra deciziei de dizolvare, până la momentul la care hotărârea de dizolvare a fost autentificată şi
publicată în Buletinul procedurilor de insolvenţă
28) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, o hotărâre prin care acţionarii unei societăţi pe acţiuni decid să revină asupra
hotărârii anterioare de a dizolva societatea: a) trebuie luată cu majoritatea cerută pentru modificarea actului constitutiv
b) trebuie luată cu unanimitatea voturilor tuturor deţinătorilor de acţiuni
c) trebuie luată cu o majoritate de ¾ din voturile acţionarilor prezenţi
29) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, hotărârea luată de asociaţii societăţii X, prin care aceştia decid să revină asupra
hotărârii anterioare de a dizolva societatea: a) se publică în Monitorul Oficial al României
b) nu este supusă niciunei formalităţi de publicitate
c) se publică în Buletinul procedurilor de insolvenţă şi într-un ziar de largă răspândire
30) (3 pct.) În cadrul societăţii X SA, acţionarii au hotărât dizolvarea societăţii. Potrivit Legii nr. 31/1990: a) creditorii, dar şi orice alte părţi interesate pot formula opoziţii, cu respectarea Legii nr. 31/1990
b) doar creditorii cu creanţe privilegiate pot acţiona, prin introducerea unei acţiuni în anulare a hotărârii
c) doar creditorii chirografari pot acţiona, prin introducerea unei opoziţii în conformitate cu Legea nr. 31/1990
31) (3 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată potrivit Legii nr. 31/1990, cu privire la hotărârea prin
care acţionarii unei societăţi pe acţiuni au decis dizolvarea societăţii:
a) trebuie înscrisă în registrul comerţului şi publicată în Monitorul Oficial al României
b) trebuie înscrisă în Buletinul procedurilor de insolvenţă
c) trebuie înscrisă în registrul hotărârilor adunărilor generale, cu excluderea altor formalităţi
32) (2 pct.) Apreciaţi următoarea situaţie de fapt din perspectiva Legii nr. 31/1990: la societatea pe acţiuni X a intervenit
dizolvarea ca urmare a trecerii perioadei de timp pentru care a fost constituită societatea: a) acţionarii trebuie să adopte o hotărâre a adunării generale extraordinare, de constatare a dizolvării, pe care să o înscrie în
registrul comerţului şi să o publice în Monitorul Oficial al României
b) acţionarii trebuie să adopte o hotărâre a adunării generale ordinare, de constatare a dizolvării, pe care să o înscrie în registrul
comerţului şi să o publice în Monitorul Oficial al României şi Buletinul procedurilor de insolvenţă
c) dizolvarea societăţii nu este supusă înscrierii în registrul comerţului şi nici publicării în Monitorul Oficial al României
33) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, dacă dizolvarea unei societăţi intervine ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti: a) dizolvarea societăţii este supusă întotdeauna publicităţii prin Buletinul procedurilor de insolvenţă
b) dizolvarea societăţii este supusă înscrierii în registrul comerţului şi publicării în Monitorul Oficial al României
c) dizolvarea societăţii se înscrie în registrul comerţului, doar dacă instanţa de judecată menţionează expres acest lucru în
considerentele hotărârii
34) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990:
a) dizolvarea are ca efect, întotdeauna, deschiderea procedurii insolvenţei
b) în anumite cazuri, dizolvarea nu este urmată de lichidare
c) deschiderea procedurii lichidării asupra unei societăţi este întotdeauna urmată de insolvenţa acesteia
35) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, în caz de divizare totală a societăţii Alfa SA:
a) pe data adoptării hotărârii de divizare, societatea intră în procedura simplificată de insolvenţă
b) dizolvarea are loc fără lichidare
c) pe data adoptării hotărârii de divizare, societatea intră în procedura de lichidare
36) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, în caz de fuziune:
a) pe data publicării hotărârii de fuziune în Buletinul procedurilor de insolvenţă, societatea intră în procedura de lichidare
b) dizolvarea are loc fără lichidare
c) pe data adoptării hotărârii de fuziune, dacă societatea absorbită ar fi Beta, aceasta ar intra, de drept, în procedura simplificată
de insolvenţă
37) (3 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată cu privire la societatea A SA, administrată în sistem
unitar, cu delegare de atribuţii, având în vedere prevederile Legii nr. 31/1990:
a) de la momentul dizolvării, administratorii nu mai pot întreprinde operaţiuni noi, dar mandatul lor nu încetează
b) de la momentul dizolvării, mandatul administratorilor încetează
c) de la momentul dizolvării, numai mandatul membrilor directoratului încetează
38) (2 pct.) Având în vedere Legea nr. 31/1990 şi următoarea situaţie de fapt: „societatea X SA este o societate administrată
în sistem dualist”, stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată:
a) de la momentul dizolvării, mandatul directorilor executivi încetează de drept
b) de la momentul dizolvării, directoratul nu mai poate întreprinde operaţiuni noi
c) de la momentul dizolvării, încetează atât mandatul membrilor directoratului, cât şi cel al membrilor consiliului de supraveghere
39) (3 pct.) Având în vedere Legea nr. 31/1990 şi următoarea situaţie de fapt: „cu privire la societatea X SA a intervenit
dizolvarea, iar administratorii acesteia întreprind noi operaţiuni”, stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este
adevărată:
a) administratorii răspund personal pentru operaţiunile noi
b) mandatul acestora se suspendă pe data încheierii contractului ce poate fi calificat drept operaţiune nouă
c) operaţiunea este lovită de nulitate relativă, potrivit prevederilor exprese ale Legii nr. 31/1990
40) (2 pct.) Având în vedere prevederile Legii nr. 31/1990, şi următoarea situaţie de fapt „societatea X SA este o societate
administrată de 3 administratori, alcătuind un consiliu de administraţie. După dizolvarea societăţii X SA, cei 3
administratori întreprind noi operaţiuni”:
a) administratorii răspund solidar pentru operaţiunile noi
b) mandatul administratorilor se suspendă pe data încheierii contractului ce poate fi calificat drept operaţiune nouă
c) operaţiunea este lovită de nulitate absolută, potrivit prevederilor exprese ale Legii nr. 31/1990
41) (3 pct.) În măsura în care directorii întreprind operaţiuni noi după ce intervine dizolvarea societăţii WT SA, în
conformitate cu Legea nr. 31/1990:
a) mandatul acestora încetează pe data încheierii contractului ce poate fi calificat drept operaţiune nouă
b) operaţiunea este lovită de nulitate absolută, potrivit prevederilor exprese ale Legii nr. 31/1990
c) directorii răspund personal pentru operaţiunile noi
42) (2 pct.) Având în vedere prevederile Legii nr. 31/1990, în măsura în care directorii întreprind operaţiuni noi, după ce
intervine dizolvarea societăţii W SA:
a) contractul ce poate fi calificat drept operaţiune nouă va fi încheiat între directori şi asociatul majoritar al societăţii W SA
b) operaţiunea este considerată ca nescrisă, potrivit prevederilor exprese ale Legii nr. 31/1990
c) directorii răspund solidar pentru operaţiunile noi
43) (3 pct.) Având în vedere prevederile Legii nr. 31/1990, interdicţia de a întreprinde operaţiuni noi, vizând pe
administratorii unei societăţi cu privire la care a intervenit dizolvarea:
a) se aplică din ziua în care a expirat termenul pentru durata societăţii
b) se aplică din ziua publicării în Monitorul Oficial al Românie a hotărârii adunării generale extraordinare a acţionarilor, prin care
se constată dizolvarea societăţii pentru expirarea termenului stabilit pentru durata acesteia
c) se aplică din ziua adoptării hotărârii adunării generale prin care s-a stabilit că, urmare a dizolvării societăţii pentru expirarea
duratei acesteia, administratorii nu mai pot întreprinde operaţiuni noi
44) (1 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, în cazul dizolvării societăţii CCC SA:
a) societatea îşi păstrează personalitatea juridică pentru operaţiunile lichidării
b) societatea îşi păstrează personalitatea juridică, dar toate actele juridice vor fi încheiate atât în numele societăţii, cât şi al
acţionarilor
c) societatea îşi pierde personalitatea juridică, toate actele juridice fiind încheiate în numele lichidatorului
45) (3 pct.) În privinţa unei societăţi cu răspundere limitată aflată în dizolvare, stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii
este adevărată:
a) asociaţii pot hotărî cu privire la modul de lichidare a societăţii, cu respectarea condiţiilor menţionate de Legea nr. 31/1990
b) modul de lichidare a societăţii nu poate fi hotărât de către asociaţi, ci doar de către administratorul special
c) Legea nr. 31/1990 include o interdicţie expresă cu privire la posibilitatea asociaţilor de a hotărî cu privire la modul de lichidare
a societăţii
46) (2 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată potrivit Legii nr. 31/1990, în legătură cu o societate cu
răspundere limitată în legătură cu care au intervenit dizolvarea şi lichidarea:
a) transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor rămase după plata creditorilor are loc la data la care asociaţii au decis
dizolvarea societăţii
b) transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor rămase după plata creditorilor are loc la data radierii societăţii din
registrul comerţului
c) transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor rămase după plata creditorilor are loc la data la care asociaţii au decis
lichidarea societăţii
47) (1 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, poate fi pronunţată o hotărâre judecătorească de dizolvare a unei societăţi, la cererea
oricărei persoane interesate: a) când societatea nu mai are organe statutare
b) cu condiţia ca societatea să se afle în insolvenţă
c) când actul constitutiv al societăţii nu prevede nicio cauză de dizolvare
48) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, poate fi pronunţată o hotărâre judecătorească de dizolvare a unei societăţi, la cererea
Oficiului Registrului Comerţului: a) cu condiţia ca societatea să se afle în insolvenţă
b) când societatea s-a aflat mai mult de 3 ani în inactivitate temporară, anunţată organelor fiscale şi înscrisă în registrul
comerţului
c) când nu s-a întrunit cvorumul pentru prima convocare a adunării generale speciale, pe a cărei ordine de zi figura propunerea de
dizolvare a societăţii
49) (3 pct.) Având în vedere prevederile Legii nr. 31/1990, stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată cu
privire la hotărârea judecătorească de dizolvare a unei societăţi la cererea oricărei persoane interesate, pentru cauze
prevăzute de lege:
a) hotărârea se înregistrează exclusiv în Buletinul procedurilor de insolvenţă, înregistrare ce asigură opozabilitatea erga omnes
b) hotărârea se comunică organului fiscal teritorial, fără a mai exista alte formalităţi de publicitate
c) hotărârea se înregistrează în registrul comerţului
50) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, o societate pe acţiuni administrată în sistem dualist, intrată în dizolvare ca efect al
unei hotărâri judecătoreşti, pronunţată la cererea Oficiului Registrului Comerţului, intră în lichidare:
a) la data la care hotărârea judecătorească a fost publicată în Monitorul Oficial
b) la data la care a fost înregistrată în registrul comerţului hotărârea consiliului de administraţie prin care se constată dispozitivul
hotărârii judecătoreşti
c) la data la care hotărârea judecătorească a rămas definitivă
51) (2 pct.) În conformitate cu Legea nr. 31/1990, în faza dizolvării societăţii A, societate în comandită pe acţiuni, în absenţa
intervenirii unor situaţii de excepţie, un asociat comanditat:
a) va răspunde limitat pentru obligaţiile societăţii în comandită, respectiv doar pentru acelea născute după declanşarea procedurii
de dizolvare şi lichidare
b) nu va răspunde pentru obligaţiile societăţii în comandită, această răspundere aparţinând comanditarului
c) va răspunde nelimitat pentru obligaţiile societăţii în comandită
52) (3 pct.) În conformitate cu Legea nr. 31/1990, în faza dizolvării societăţii S SA, un acţionar:
a) ca regulă, va răspunde nelimitat pentru obligaţiile societăţii pe acţiuni contractate după intrarea în dizolvare
b) nu va răspunde niciodată pentru obligaţiile societăţii pe acţiuni, indiferent de momentul contractării acestora
c) prin excepţie, în anumite situaţii reglementate de lege, va răspunde nelimitat pentru obligaţiile societăţii pe acţiuni
53) (2 pct.) Având în vedere prevederile Legii nr. 31/1990, faptul că un asociat al unei societăţi cu răspundere limitată
dispune de bunurile societăţii ca şi cum ar fi ale sale:
a) nu are nicio relevanţă juridică asupra răspunderii asociatului
b) constituie una dintre situaţiile care atrag declanşarea de drept a procedurii insolvenţei, în varianta procedurii simplificate
c) constituie una dintre situaţiile calificate de lege drept abuz de caracterul limitat al personalităţii juridice a societăţii
54) (1 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, lichidarea unei societăţi administrate în sistem dualist:
a) atrage continuarea exercitării atribuţiilor de către membrii directoratului, cu respectarea limitărilor legale, până la preluarea
funcţiei de către lichidatori
b) atrage încetarea mandatului membrilor consiliului de administraţie pe data intrării în lichidare
c) nu are nicio consecinţă cu privire la membrii directoratului
55) (3 pct.) În ceea ce priveşte lichidarea societăţilor reglementate de Legea nr. 31/1990, înscrierea actului de numire a
lichidatorilor în registrul comerţului:
a) este o regulă menţionată în Legea nr. 31/1990, de la care asociaţii pot deroga prin votul unanim al consiliului de supraveghere
b) este o regulă menţionată în Legea nr. 31/1990, de la care asociaţii nu pot deroga prin actul constitutiv
c) este o regulă menţionată în Legea nr. 31/1990, de la care asociaţii pot deroga prin hotărâre a adunării speciale
56) (2 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată cu privire la societăţile aflate în lichidare, aşa cum
rezultă din Legea nr. 31/1990: a) actele emanând de la societate trebuie să menţioneze că aceasta se află în procedura simplificată de insolvenţă
b) actele emanând de la societate nu trebuie să aibă nicio menţiune specială
c) actele emanând de la societate trebuie să menţioneze faptul că aceasta este în lichidare
57) (3 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată potrivit Legii nr. 31/1990: a) lichidatorii nu pot fi persoane juridice
b) reprezentanţii permanenţi ai lichidatorilor persoane juridice pot fi persoane fizice sau persoane juridice, cu condiţia să aibă
experienţă în lichidarea de societăţi
c) lichidatorii persoane juridice trebuie să îşi numească reprezentanţi permanenţi în societăţile lichidate
58) (2 pct.) Având în vedere Legea nr. 31/1990, stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată: a) răspunderea lichidatorilor urmează regimul juridic al răspunderii administratorilor
b) răspunderea lichidatorilor urmează regimul juridic al răspunderii asociaţilor comanditaţi
c) răspunderea lichidatorilor urmează regimul juridic al răspunderii asociaţilor comanditari
59) (1 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, în ceea ce priveşte o societate pe acţiuni administrată în sistem unitar:
a) lichidatorii au obligaţia de a întocmi un inventar al bunurilor societăţii, îndată după preluarea funcţiei, împreună cu
administratorii şi directorii societăţii supuse lichidării
b) inventarul bunurilor societăţii aflată în lichidare se realizează de către administratorul special
c) lichidatorii au obligaţia de a întocmi un inventar al bunurilor societăţii, doar dacă administratorul judiciar a solicitat acest lucru
60) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, în ceea ce priveşte o societate pe acţiuni administrată în sistem dualist:
a) lichidatorii au obligaţia de a întocmi un inventar al bunurilor societăţii, îndată după preluarea funcţiei, împreună cu membrii
directoratului societăţii supuse lichidării
b) inventarul bunurilor societăţii aflată în lichidare se realizează de către administratorul special
c) lichidatorii au obligaţia de a întocmi un inventar al bunurilor societăţii, doar dacă administratorul judiciar a solicitat acest lucru
61) (2 pct.) În conformitate cu Legea nr. 31/1990, lichidatorii societăţii X SRL:
a) îşi desfăşoară activitatea sub controlul exclusiv al administratorului special
b) îşi desfăşoară activitatea sub controlul membrilor consiliului de supraveghere
c) îşi desfăşoară activitatea sub controlul cenzorilor
62) (3 pct.) În conformitate cu Legea nr. 31/1990, lichidatorii S X SA, administrată în sistem dualist: a) îşi desfăşoară activitatea sub controlul consiliului de supraveghere
b) îşi desfăşoară activitatea sub controlul exclusiv al auditorului financiar
c) îşi desfăşoară activitatea sub controlul exclusiv al administratorului special
63) (2 pct.) Având în vedere Legea nr. 31/1990, stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată: a) luarea de măsuri pentru efectuarea bilanţului de mediu este exclusiv o obligaţie a lichidatorilor societăţilor pe acţiuni
b) lichidatorii nu au nicio obligaţie referitoare la efectuarea bilanţului de mediu, aceasta fiind în sarcina administratorului special
c) luarea de măsuri pentru efectuarea bilanţului de mediu este o obligaţie a lichidatorilor societăţilor a căror activitate s-a
desfăşurat pe bază de autorizaţie de mediu
64) (1 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, având ca ipoteză o societate a cărei activitate s-a desfăşurat în baza autorizaţiei de
mediu, respectiv societatea X SA, aflată în procedura de dizolvare, luarea de măsuri pentru efectuarea bilanţului de
mediu:
a) este o obligaţie a lichidatorului
b) este o obligaţie a administratorului special
c) este o obligaţie a administratorului judiciar
65) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, având ca ipoteză societatea X SA, aflată în procedura de dizolvare, cu privire la care
s-a efectuat bilanţul de mediu, comunicarea rezultatelor acestui bilanţ către agenţia teritorială pentru protecţia mediului: a) este o obligaţie a lichidatorului
b) este o obligaţie a administratorului special
c) este o obligaţie a administratorului judiciar
66) (2 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată în conformitate cu Legea nr. 31/1990: a) lichidatorii pot sta în judecată în numele societăţii lichidate, doar dacă aceştia cumulează şi funcţia de preşedinte al
directoratului
b) lichidatorii pot sta în judecată în numele societăţii lichidate doar în litigii ţinând de administrarea pe care aceştia au realizat-o
c) lichidatorii pot sta în judecată în numele societăţii lichidate
67) (3 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată, având în vedere Legea nr. 31/1990: a) lichidatorii pot vinde exclusiv bunuri mobile ale societăţii
b) lichidatorii pot vinde, prin licitaţie publică, imobile ale societăţii lichidate
c) lichidatorii pot vinde imobile ale societăţii lichidate, doar dacă aceştia cumulează şi funcţia de administrator special
68) (2 pct.) Având în vedere Legea nr. 31/1990, stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată: a) lichidatorii pot încheia tranzacţii pe parcursul derulării procedurii de lichidare
b) lichidatorii pot încheia tranzacţii, doar dacă aceştia cumulează şi funcţia de administrator special
c) lichidatorii nu pot încheia tranzacţii în nicio situaţie
69) (3 pct.) Având în vedere Legea nr. 31/1990, stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată: a) lichidatorii pot încasa creanţele societăţii, doar dacă aceştia cumulează şi funcţia de administrator special
b) lichidatorii pot încasa creanţele societăţii pe parcursul derulării procedurii de lichidare
c) lichidatorii pot încasa creanţele societăţii, doar dacă au primit aprobare de la administratorul judiciar
70) (2 pct.) Având în vedere Legea nr. 31/1990, stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată: a) lichidatorii pot contracta orice împrumuturi, fără nicio restricţie
b) lichidatorii nu pot contracta niciun fel de împrumuturi, chiar dacă acestea ar fi necesare pentru procedurile de lichidare
c) lichidatorii pot contracta obligaţii cambiale pe parcursul derulării procedurii de lichidare
71) (2 pct.) Având în vedere Legea nr. 31/1990, stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată: a) lichidatorii pot constitui ipoteci cu privire la bunurile societăţii exclusiv cu aprobarea adunării generale speciale
b) lichidatorii pot constitui, fără restricţii, ipoteci cu privire la bunurile societăţii, cu condiţia ca acestea să fie bunuri mobile
c) în absenţa unor dispoziţii speciale în actul constitutiv sau în actul de numire, lichidatorii pot constitui ipoteci cu privire la
bunurile societăţii, cu autorizarea instanţei
72) (3 pct.) Având în vedere Legea nr. 31/1990, stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată: a) un contract încheiat de lichidatorul societăţii X SA, care poate fi calificat drept operaţiune nouă, este lovit de nulitate absolută,
potrivit prevederilor exprese ale Legii nr. 31/1990
b) un contract încheiat de lichidatorul societăţii X SA, care poate fi calificat drept operaţiune nouă, este lovit de nulitate relativă,
potrivit prevederilor exprese ale Legii nr. 31/1990
c) încheierea unui contract ce poate fi calificat drept operaţiune nouă, de către lichidatorul unei societăţi pe acţiuni atrage
răspunderea personală a acestuia
73) (2 pct.) Societatea A SA se află în lichidare. Ţinând cont de Legea nr. 31/1990, stabiliţi care dintre următoarele
afirmaţii este adevărată: a) numai asociaţii care răspund nelimitat sunt îndestulaţi înaintea creditorilor societăţii aflate în lichidare
b) asociatul majoritar este cel care se îndestulează înaintea creditorilor societăţii aflate în lichidare
c) creditorii societăţii sunt îndestulaţi înaintea asociaţilor
74) (3 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată ţinând cont de prevederile Legii nr. 31/1990:
a) lichidatorii care au achitat din fonduri proprii datorii ale societăţii aflate în lichidare nu vor putea exercita împotriva societăţii
drepturi mai mari decât cele care aparţineau creditorilor plătiţi
b) lichidatorilor sunt obligaţi să achite din fondurile lor proprii datorii ale societăţii aflate în lichidare
c) lichidatorii care au achitat din fonduri proprii datorii ale societăţii aflate în lichidare au săvârşit o faptă ilicită, sancţionată cu
amendă civilă
75) (2 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată potrivit Legii nr. 31/1990:
a) lichidarea trebuie finalizată în termen de cel mult 1 an de la data dizolvării, cu posibilitatea prelungirii pentru motive temeinice
b) lichidarea trebuie finalizată în termen de cel mult 1 an de la data dizolvării, fără a exista vreo posibilitate de prelungire
c) lichidarea trebuie finalizată în termen de cel mult 3 ani de la data dizolvării, cu posibilitatea prelungirii pentru motive
temeinice
76) (3 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată potrivit Legii nr. 31/1990:
a) prelungirea perioadei de lichidare, peste termenul legal de 2 ani, se dispune, din oficiu, de către oficiul registrului comerţului
b) prelungirea perioadei de lichidare, peste termenul legal de 1 an, se dispune, la cerere, de către instanţă
c) prelungirea perioadei de lichidare, peste termenul legal de 2 ani, se dispune, din oficiu, de către lichidator, dacă nu a finalizat
operaţiunile de lichidare
77) (2 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată potrivit Legii nr. 31/1990:
a) prelungirea duratei lichidării, peste termenul de 1 an, se poate face cu perioade de câte 6 luni
b) prelungirea duratei lichidării, peste termenul de 2 ani, se poate face cu perioade de 2 an
c) prelungirea duratei lichidării, peste termenul de 2 ani, se poate face cu perioade de 2 lună
78) (3 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată potrivit Legii nr. 31/1990:
a) prelungirea duratei lichidării se poate face cu cel mult 24 de luni, cumulat
b) prelungirea duratei lichidării se poate face pe o perioadă nedeterminată
c) prelungirea duratei lichidării se poate face cu cel mult 12 de luni, cumulat
79) (2 pct.) Societatea A SA se află în lichidare. Prin raportare la această situaţie de fapt, stabiliţi care dintre următoarele
afirmaţii este adevărată potrivit Legii nr. 31/1990:
a) derularea procedurii lichidării nu împiedică deschiderea procedurii falimentului cu privire la societatea A SA
b) la finalul procedurii lichidării, lichidatorii au obligaţia de a solicita deschiderea procedurii simplificate de insolvenţă
c) la finalul procedurii lichidării, cu privire la societatea A SA se va deschide procedura reorganizării
80) (2 pct.) Societatea A SRL se află în lichidare. Prin raportare la această situaţie de fapt, stabiliţi care dintre următoarele
afirmaţii este adevărată potrivit Legii nr. 31/1990:
a) potrivit Legii nr. 31/1990, lichidatorul va fi numit în termen de 15 zile de la dizolvare
b) potrivit Legii nr. 31/1990, nu este reglementat un termen de numire a lichidatorului
c) potrivit Legii nr. 31/1990, lichidatorul va fi numit în termen de 30 de zile de la dizolvare
81) (3 pct.) Cu privire la societatea A SRL, aflată în dizolvare urmată de lichidare, este adevărată următoarea afirmaţie;
a) potrivit Legii nr. 31/1990, lichidatorul nu are nicio obligaţie de a depune rapoarte
b) potrivit Legii nr. 31/1990, lichidatorul are exclusiv obligaţia de a depune un raport unic privind intrarea în procedură
simplificată
c) potrivit Legii nr. 31/1990, lichidatorul trebuie să depună un raport privind situaţia economică a societăţii
82) (2 pct.) Calificaţi din punct de vedere juridic următoarea situaţie de fapt: în raportul privind situaţia economică a
societăţii BB SA, aflată în dizolvare urmată de lichidare, lichidatorul a constatat că societatea îndeplineşte condiţiile pentru
deschiderea procedurii simplificate de insolvenţă:
a) potrivit Legii nr. 31/1990, lichidatorul are dreptul de a solicita deschiderea procedurii de reorganizare judiciară, nu şi
procedura simplificată
b) Legea nr. 31/1990 interzice expres aplicarea reglementărilor în materie de insolvenţă
c) potrivit Legii nr. 31/1990, lichidatorul are obligaţia de a solicita deschiderea procedurii insolvenţei
83) (3 pct.) Societatea A SA se află în lichidare în temeiul Legii nr. 31/1990. Prin raportare la această situaţie de fapt,
stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată:
a) la finalul termenului legal de 2 ani, în care trebuie finalizată lichidarea, procedura se închide de drept
b) la finalul termenului legal de 1 an, în care trebuie finalizată lichidarea, lichidatorul trebuie să depună la oficiul registrului
comerţului, un raport în vederea menţionării în registrul comerţului
c) la finalul termenului legal de 3 ani, în care trebuie finalizată lichidarea, lichidatorul trebuie să depună la oficiul registrului
comerţului un raport, prin care solicită constatarea prelungirii duratei procedurii de lichidare
84) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, pentru fiecare prelungire a termenului de lichidare în ceea ce priveşte societatea X
SA, lichidatorul acesteia:
a) trebuie să depună la UNPIR un raport justificativ pentru prelungirea termenului de lichidare
b) trebuie să depună la oficiul registrului comerţului hotărârea instanţei de aprobare a cererii de prelungire a duratei lichidării,
precum şi un raport privind stadiul operaţiunilor de lichidare
c) trebuie să publice în Monitorul Oficial hotărârea instanţei prin care a fost aprobată cererea de prelungire a termenului de
lichidare, cu excluderea altor formalităţi
85) (3 pct.) Nerespectarea, de către lichidatori, a obligaţiei de a depune rapoartele prevăzute de lege, specifice derulării
procedurii lichidării, potrivit Legii nr. 31/1990: a) constituie abatere disciplinară
b) constituie infracţiune
c) constituie contravenţie
86) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, sancţionarea lichidatorilor care nu depun rapoartele prevăzute de lege, specifice
derulării procedurii lichidării, se realizează de către:
a) directorul Oficiului registrului comerţului şi/sau de persoanele desemnate de către directorul general al Oficiului Naţional al
Registrului Comerţului
b) exclusiv de către organele de poliţie
c) filiala UNPIR în cadrul căreia activează lichidatorul, aceasta având competenţă exclusivă în materie
87) (3 pct.) La terminarea lichidării societăţii F SA, potrivit Legii nr. 31/1990:
a) lichidatorii vor depune la registrul comerţului cererea de radiere a societăţii din acest registru
b) ca regulă, asociatul majoritar va depune la registrul comerţului cererea de radiere a societăţii din acest registru
c) administratorii speciali vor depune la registrul comerţului cererea de radiere a societăţii din acest registru
88) (1 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, bunurile rămase din patrimoniul societăţii X SA, radiate din registrul comerţului:
a) revin statului
b) revin creditorului majoritar
c) revin acţionarilor
89) (3 pct.) După finalizarea lichidării unei societăţi cu răspundere limitată, aşa cum rezultă din Legea nr. 31/1990:
a) registrele societăţii, care nu sunt necesare vreunuia dintre asociaţi, se depun la asociatul desemnat de majoritate
b) registrele societăţii nu se mai păstrează
c) registrele societăţii se depun la registrul comerţului unde a fost înregistrată societatea
90) (2 pct.) Aşa cum rezultă din Legea nr. 31/1990, registrele unei societăţi lichidate: a) se păstrează timp de trei ani
b) se păstrează timp de 5 ani
c) nu se mai păstrează
91) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, cu privire la societatea A SRL, aflată în lichidare, în absenţa unor prevederi contrare
în actul constitutiv:
a) lichidatorul este numit prin votul majorităţii membrilor directoratului
b) lichidatorii este numit de către consiliul de supraveghere
c) lichidatorul este numit prin votul tuturor asociaţilor
92) (2 pct.) În măsura în care nu se poate întruni unanimitatea voturilor asociaţilor în vederea numirii lichidatorului
societăţii A SRL, potrivit Legii nr. 31/1000:
a) lichidatorii vor fi numiţi de către UNPIR
b) lichidatorii vor fi numiţi de către instanţă
c) lichidatorii vor fi numiţi de către preşedintele consiliului de administraţie
93) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, în situaţia în care nu se poate întruni unanimitatea voturilor asociaţilor în vederea
numirii lichidatorului societăţii A SRL, cererea de numire a unui lichidator pentru această societate: a) poate fi adresată instanţei doar de către creditorul majoritar
b) poate fi adresată instanţei doar de către preşedintele consiliului de supraveghere
c) poate fi adresată instanţei de către oricare dintre asociaţi
94) (1 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, împotriva hotărârii judecătoreşti de numire a lichidatorului societăţii A SRL: a) se poate face opoziţie
b) se poate declara numai apel
c) nu se poate declara nicio cale de atac
95) (3 pct.) Pentru situaţia în care lichidatorul unei SRL a fost numit de către instanţă, în absenţa înţelegerii asociaţilor cu
privire la acest aspect, prevederile exprese ale Legii nr. 31/1990 fac referire la:
a) posibilitatea lichidatorului desemnat prin hotărârea instanţei, de face opoziţie la hotărârea de numire
b) posibilitatea lichidatorului desemnat prin hotărârea instanţei, de a declara recurs împotriva hotărârii de numire
c) posibilitatea asociaţilor de a declara apel împotriva hotărârii de numire a lichidatorului
96) (2 pct.) În conformitate cu Legea nr. 31/1990, după terminarea lichidării unei societăţi cu răspundere limitată,
lichidatorii:
a) solicită notarului care a supravegheat procedura de lichidare să realizeze o repartizare a activului între asociaţi
b) solicită preşedintelui judecătoriei de la sediul societăţii lichidate să pronunţe o hotărâre de repartizare a activului între asociaţi
c) trebuie să propună repartizarea activului între asociaţi
97) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, situaţia financiară întocmită şi semnată de către lichidatori, la finalizarea lichidării
unei societăţi cu răspundere limitată: a) este depusă spre a fi publicată în Monitorul Oficial al României, partea a IV-a
b) se înaintează la oficiul registrului comerţului, spre publicare pe pagina de internet a oficiului registrului comerţului
c) se înaintează UNPIR, pentru a fi publicată în registrul situaţiilor financiare de lichidare
98) (2 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată având în vedere Legea nr. 31/1990:
a) cu privire la proiectul de repartizare a activului unei societăţi lichidate, întocmit de către lichidatorul acesteia, asociatul poate
face opoziţie
b) cu privire la proiectul de repartizare a activului unei societăţi lichidate, întocmit de către lichidatorul acesteia, asociatul poate
declara recurs
c) proiectul de repartizare a activului unei societăţi lichidate poate fi atacat cu apel exclusiv de către asociatul majoritar
99) (2 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată având în vedere Legea nr. 31/1990:
a) lichidatorii unei societăţi cu răspundere limitată sunt liberaţi de la momentul la care a expirat termenul de formulare a opoziţiei
cu privire la situaţia financiară specifică lichidării şi la proiectul de repartizare a activului între asociaţi întocmite de lichidatori
b) lichidatorii unei societăţi cu răspundere limitată sunt liberaţi după trecerea unui an de la momentul la care au întocmit situaţia
financiară specifică terminării lichidării
c) lichidatorii unei societăţi cu răspundere limitată sunt liberaţi după trecerea unui an de la momentul la care au întocmit proiectul
de repartizare a activului între asociaţi
100) (1 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, numirea lichidatorului unei societăţi pe acţiuni:
a) se face de către consiliul de supraveghere
b) se face de către fondatori
c) se face de către adunarea generală care hotărăşte lichidarea, în absenţa unor prevederi contrare în actul constitutiv
101) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, adunarea generală care hotărăşte numirea lichidatorului unei societăţi pe acţiuni: a) ia decizii cu majoritatea menţionată în hotărârea preşedintelui tribunalului în a cărui rază teritorială îşi are sediul societatea
b) ia decizii cu dubla majoritate (acţionari şi capital), nefiind permisă derogarea de la această regulă
c) ia decizii cu majoritatea prevăzută pentru modificarea actului constitutiv
102) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, în cazul în care majoritatea necesară pentru desemnarea lichidatorilor societăţii A
SA nu a fost întrunită în cadrul adunării generale: a) numirea lichidatorilor se face de către consiliul de supraveghere
b) numirea lichidatorilor se face de către instanţă
c) numirea lichidatorilor se face de către directorat
103) Potrivit Legii nr. 31/1990, în cazul în care majoritatea necesară pentru desemnarea lichidatorilor societăţii A SA nu a
fost întrunită în cadrul adunării generale, pot solicita instanţei numirea unui lichidator: a) numai fondatorii societăţii
b) numai creditorii societăţii
c) oricare dintre asociaţii societăţii
104) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, hotărârea prin care este desemnat lichidatorul unei societăţi pe acţiuni, pronunţată
ca urmare a imposibilităţii de întrunire a majorităţii adunării generale întrunite în acest scop: a) este supusă apelului
b) este supusă căii de a atac a opoziţie
c) este supusă exclusiv contestaţiei în anulare
105) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, în ceea ce priveşte societăţile pe acţiuni aflate în lichidare, darea de seamă asupra
gestiunii, aferentă timpului petrecut de la ultima situaţie financiară aprobată până la începerea lichidării: a) este întocmită de avocaţii debitorului
b) este întocmită de către administratori
c) este întocmită de către fondatori
106) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, în ceea ce priveşte societăţile pe acţiuni, administrate în sistem dualist, aflate în
lichidare, darea de seamă asupra gestiunii, aferentă timpului petrecut de la ultima situaţie financiară aprobată până la
începerea lichidării:
a) este prezentată lichidatorilor
b) este prezentată exclusiv consiliului de supraveghere
c) este prezentată exclusiv directoratului
107) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, în ceea ce priveşte societăţile pe acţiuni aflate în lichidare, cu privire la darea de
seamă asupra gestiunii, aferentă timpului petrecut de la ultima situaţie financiară aprobată până la începerea lichidării:
a) lichidatorii pot să formuleze apel la judecătorul-sindic
b) lichidatorii pot să formuleze contestaţii
c) lichidatorii pot să introducă o opoziţie
108) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, după terminarea lichidării unei societăţi pe acţiuni, lichidatorul: a) întocmeşte o cerere adresată preşedintele tribunalului de la sediul societăţii, prin care solicită aprobarea radierii societăţii din
registrul comerţului
b) întocmeşte situaţia financiară finală, arătând partea ce se cuvine fiecărei acţiuni din repartizarea activului societăţii
c) întocmeşte o cerere adresată judecătorului-sindic, prin care solicită aprobarea radierii societăţii din registrul comerţului
109) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, situaţia financiară finală, întocmită şi semnată de către lichidatorul unei societăţi pe
acţiuni: a) se depune la UNPIR pentru a fi înregistrată în registrul situaţiilor financiare finale de lichidare
b) se depune la oficiul registrului comerţului spre a fi menţionată în registrul comerţului
c) se depune în vederea publicării exclusiv într-un ziar de notorietate
110) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, în cazul în care situaţia financiară finală, întocmită şi semnată de către lichidatorul
unei societăţi pe acţiuni nu a fost contestată pe calea opoziţiei:
a) lichidatorul este liberat, nemaiavând obligaţia de a realiza repartizarea activului societăţii
b) lichidatorul este liberat, sub rezerva repartizării activului societăţii
c) lichidatorul este liberat, având obligaţia de a solicita preşedintelui tribunalului aprobarea radierii societăţii
111) (2 pct.) Intră în competenţa lichidatorilor, aşa cum rezultă din Legea nr. 31/1990, atribuţii precum:
a) să stea în judecată în numele societăţii;
b) să convoace, de 2 ori pe an, adunările speciale
c) să asigure secretariatul adunării speciale a creditorilor
112) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, stabiliţi care dintre următoarele intră în atribuţiile lichidatorilor:
a) să stea în judecată în numele societăţii
b) să execute şi să termine operaţiunile de comerţ referitoare la lichidare;
c) să desemneze administratorul special
113) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, stabiliţi care dintre următoarele intră în atribuţiile lichidatorilor:
a) să stea în judecată în numele societăţii
b) să desemneze administratorul special
c) să vândă, prin licitaţie publică, imobilele şi orice avere mobiliară a societăţii
114) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, stabiliţi care dintre următoarele intră în atribuţiile lichidatorilor:
a) să execute şi să termine operaţiunile de comerţ referitoare la lichidare
b) să desemneze administratorul special
c) să vândă, prin licitaţie publică, imobilele şi orice avere mobiliară a societăţii
115) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, stabiliţi care dintre următoarele intră în atribuţiile lichidatorilor:
a) să facă tranzacţii
b) să desemneze administratorul special
c) să vândă, prin licitaţie publică, imobilele şi orice avere mobiliară a societăţii
116) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, stabiliţi care dintre următoarele intră în atribuţiile lichidatorilor:
a) să execute şi să termine operaţiunile de comerţ referitoare la lichidare
b) să facă tranzacţii
c) să desemneze administratorul special
117) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, stabiliţi care dintre următoarele intră în atribuţiile lichidatorilor:
a) să lichideze şi să încaseze creanţele societăţii.
b) să facă tranzacţii
c) să desemneze administratorul special
118) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, stabiliţi care dintre următoarele intră în atribuţiile lichidatorilor:
a) să contracteze obligaţii cambiale, să facă împrumuturi neipotecare şi să îndeplinească orice alte acte necesare
b) să facă tranzacţii
c) să desemneze administratorul special
119) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, stabiliţi care dintre următoarele intră în atribuţiile lichidatorilor:
a) să lichideze şi să încaseze creanţele societăţii.
b) să contracteze obligaţii cambiale, să facă împrumuturi neipotecare şi să îndeplinească orice alte acte necesare
c) să desemneze administratorul special
120) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, stabiliţi care dintre următoarele intră în atribuţiile lichidatorilor:
a) să stea în judecată în numele societăţii
b) să desemneze administratorul special
c) să contracteze obligaţii cambiale, să facă împrumuturi neipotecare şi să îndeplinească orice alte acte necesare
121) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, stabiliţi care dintre următoarele intră în atribuţiile lichidatorilor:
a) să contracteze obligaţii cambiale, să facă împrumuturi neipotecare şi să îndeplinească orice alte acte necesare
b) să desemneze administratorul special
c) să vândă, prin licitaţie publică, imobilele şi orice avere mobiliară a societăţii
122) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, stabiliţi care dintre următoarele intră în atribuţiile lichidatorilor:
a) să execute şi să termine operaţiunile de comerţ referitoare la lichidare
b) să desemneze administratorul special
c) să vândă, prin licitaţie publică, imobilele şi orice avere mobiliară a societăţii
123) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, stabiliţi care dintre următoarele intră în atribuţiile lichidatorilor:
a) să contracteze obligaţii cambiale, să facă împrumuturi neipotecare şi să îndeplinească orice alte acte necesare
b) să execute şi să termine operaţiunile de comerţ referitoare la lichidare
c) să desemneze administratorul special
124) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, stabiliţi care dintre următoarele intră în atribuţiile lichidatorilor:
a) să contracteze obligaţii cambiale, să facă împrumuturi neipotecare şi să îndeplinească orice alte acte necesare
b) să desemneze administratorul special
c) să facă tranzacţii
125) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, stabiliţi care dintre următoarele intră în atribuţiile lichidatorilor:
a) să contracteze obligaţii cambiale, să facă împrumuturi neipotecare şi să îndeplinească orice alte acte necesare
b) să desemneze administratorul special
c) să stea în judecată în numele societăţii
126) (3 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată potrivit Legii nr. 31/1990:
a) lichidatorii nu pot constitui niciodată ipoteci asupra bunurilor societăţii
b) în anumite situaţii lichidatorii pot constitui ipoteci asupra bunurilor societăţii, dacă au autorizare din partea instanţei
c) în anumite situaţii lichidatorii pot constitui ipoteci asupra bunurilor societăţii, dacă au autorizare din partea consiliului de
supraveghere
127) (3 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată potrivit Legii nr. 131/1990:
a) în actul de numire a lichidatorilor pot fi incluse aspecte referitoare la încheierea anumitor acte juridice
b) în actul de numire a lichidatorilor nu pot fi incluse informaţii referitoare la încheierea anumitor acte juridice de către aceştia
c) în actul de numire a lichidatorilor trebuie să fie incluse informaţii despre administratorii speciali.
128) (2 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată potrivit Legii nr. 31/1990:
a) lichidarea nu împiedică intrarea societăţii în procedura simplificată
b) odată declanşată lichidarea societatea va intra de drept în procedura simplificată
c) odată declanşată lichidarea societatea nu va mai putea intra în procedura insolvenţei
129) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 32/1990, lichidatorii vor fi numiţi:
a) în termen de 30 de zile de la dizolvare
b) în termen de 10 zile de la dizolvare
c) atunci când vor fi găsite persoanele potrivite, neexistând o limită de timp în acest sens
130) (2 pct.) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, raportul privind situaţia economică a societăţii, trebuie depus de către
lichidatori:
a) în termen de 60 de zile de la numire
b) în termen de 30 de zile de la numire
c) în termen de 15 zile de la numire
131) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, raportul privind stadiul operaţiunilor de lichidare, trebuie depus de către lichidatori:
a) la împlinirea unui termen de 6 luni de la numire
b) la împlinirea unui termen de 8 luni de la numire
c) la împlinirea unui termen de 12 luni de la numire
132) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, raportul privind stadiul operaţiunilor de lichidare, trebuie depus:
a) la judecătorul-sindic
b) la oficiul registrului comerţului
c) la ministerul economiei şi finanţelor
133) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, nedepunerea de către lichidatori a raportului privind situaţia economică:
a) constituie contravenţie
b) constituie infracţiune
c) nu constituie o faptă ilicită
134) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, nedepunerea de către lichidatori a raportului privind stadiul operaţiunilor de
lichidare, trebuie depus:
a) constituie infracţiune
b) nu constituie o faptă ilicită
c) constituie contravenţie
135) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, cererea de radiere a societăţii din registrul comerţului ca urmare a finalizării
lichidării se depune:
a) la judecătorul sindic, acesta urmând să o înainteze registrului comerţului
b) la registrul comerţului
c) la judecătorul delegat
136) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, cererea de radiere a societăţii din registrul comerţului ca urmare a finalizării
lichidării se depune:
a) de către administratorul special
b) de către lichidator
c) de către administratorul judiciar
137) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, cererea de radiere a societăţii din registrul comerţului ca urmare a finalizării
lichidării se depune:
a) în termen de 15 zile de la terminarea lichidării
b) în termen de 30 zile de la terminarea lichidării
c) în termen de 5 zile de la terminarea lichidării
138) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, nedepunerea cererii de radiere a societăţii din registrul comerţului ca urmare a
finalizării lichidării:
a) se sancţionează cu amendă judiciară
b) se sancţionează cu amendă penală
c) nu se sancţionează, nefiind o faptă ilicită
139) (2 pct.) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, sancţiunea pentru nedepunerea cererii de radiere a societăţii din registrul
comerţului ca urmare a finalizării lichidării:
a) se aplică de directorul oficiului registrului comerţului
b) se aplică de judecătorul delegat
c) se aplică de către tribunal
140) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, instanţa competentă să aplice sancţiunea pentru nedepunerea cererii de radiere a
societăţii din registrul comerţului ca urmare a finalizării lichidării:
a) este tribunalul în circumscripţia căruia îşi are sediul/domiciliul lichidatorul
b) este tribunalul în circumscripţia căruia îşi are sediul societatea lichidată
c) este judecătoria în circumscripţia căruia îşi are sediul lichidatorul
141) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, judecătorul care dispune amendarea pentru nedepunerea cererii de radiere a
societăţii din registrul comerţului ca urmare a finalizării lichidării:
a) se pronunţă prin încheiere
b) se pronunţă prin sentinţă
c) se pronunţă prin decizie
142) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, încheierea prin care se dispune amendarea pentru nedepunerea cererii de radiere a
societăţii din registrul comerţului ca urmare a finalizării lichidării:
a) se poate ataca direct cu recurs
b) este supusă apelului
c) este supusă opoziţiei
143) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, nedepunerea cererii de deschidere a procedurii insolvenţei în termenul legal:
a) se sancţionează cu amendă judiciară
b) se sancţionează cu amendă penală
c) nu se sancţionează, nefiind o faptă ilicită
144) (1 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, hotărârea judecătorească de radiere a societăţii lichidate:
a) se comunică societăţii la sediul social
b) nu se comunică
c) se comunică exclusiv oficiului registrului comerţului
145) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, hotărârea judecătorească de radiere a societăţii lichidate:
a) se comunică societăţii la sediul social
b) nu se comunică organelor fiscale
c) se comunică exclusiv Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală
146) (2 pct.) potrivit Legii nr. 31/1990, hotărârea judecătorească de radiere a societăţii lichidate:
a) se comunică oficiului registrului comerţului unde este înregistrată
b) nu se comunică organelor fiscale
c) se comunică exclusiv Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală
147) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, bunurile rămase din patrimoniul societăţii radiate din registrul comerţului ca
urmare a lichidării: a) revin acţionarilor
b) revin acţionarului majoritar
c) revin lichidatorului
148) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, după aprobarea socotelilor şi terminarea repartiţiei, registrele şi actele societăţii în
nume colectiv ce nu vor fi necesare vreunuia dintre asociaţi, se vor depune la:
a) oficiul naţional al registrului comerţului
b) asociatul majoritar
c) la asociatul desemnat de majoritate
149) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, după aprobarea socotelilor şi terminarea repartiţiei, registrele şi actele societăţii în
comandită simplă ce nu vor fi necesare vreunuia dintre asociaţi, se vor depune la:
a) oficiul naţional al registrului comerţului
b) asociatul majoritar
c) la asociatul desemnat de majoritate
150) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, cu privire la societăţile supuse lichidării, după aprobarea socotelilor şi terminarea
repartiţiei, registrele şi actele societăţii cu răspundere limitată ce nu vor fi necesare vreunuia dintre asociaţi, se vor depune
la:
a) oficiul naţional al registrului comerţului
b) asociatul majoritar
c) la asociatul desemnat de majoritate
151) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, cu privire la societăţile pe acţiuni supuse lichidării, după aprobarea socotelilor şi
terminarea repartiţiei, registrul acţionarilor se va depune la:
a) oficiul naţional al registrului comerţului
b) asociatul majoritar
c) registrul comerţului la care a fost înregistrată societatea
152) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, cu privire la societăţile în comandită pe acţiuni supuse lichidării, după aprobarea
socotelilor şi terminarea repartiţiei, registrul acţionarilor se va depune la:
a) oficiul naţional al registrului comerţului
b) asociatul majoritar
c) registrul comerţului la care a fost înregistrată societatea
153) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, cu privire la societăţile pe acţiuni supuse lichidării, după aprobarea socotelilor şi
terminarea repartiţiei, registrul şedinţelor şi deliberărilor adunărilor generale se va depune la:
a) oficiul naţional al registrului comerţului
b) asociatul majoritar
c) registrul comerţului la care a fost înregistrată societatea
154) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, cu privire la societăţile în comandită pe acţiuni supuse lichidării, după aprobarea
socotelilor şi terminarea repartiţiei, registrul şedinţelor şi deliberărilor adunărilor generale se va depune la:
a) oficiul naţional al registrului comerţului
b) asociatul majoritar
c) registrul comerţului la care a fost înregistrată societatea
155) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, cu privire la societăţile pe acţiuni supuse lichidării, după aprobarea socotelilor şi
terminarea repartiţiei, registrul şedinţei şi deliberărilor consiliului de administraţie se va depune la:
a) oficiul naţional al registrului comerţului
b) asociatul majoritar
c) registrul comerţului la care a fost înregistrată societatea
156) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, cu privire la societăţile în comandită pe acţiuni supuse lichidării, după aprobarea
socotelilor şi terminarea repartiţiei, registrul şedinţei şi deliberărilor consiliului de administraţie se va depune la:
a) oficiul naţional al registrului comerţului
b) asociatul majoritar
c) registrul comerţului la care a fost înregistrată societatea
157) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, cu privire la societăţile pe acţiuni supuse lichidării, după aprobarea socotelilor şi
terminarea repartiţiei, registrul şedinţei şi deliberărilor directoratului şi consiliului de supraveghere se va depune la:
a) oficiul naţional al registrului comerţului
b) asociatul majoritar
c) registrul comerţului la care a fost înregistrată societatea
158) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, cu privire la societăţile pe acţiuni supuse lichidării, după aprobarea socotelilor şi
terminarea repartiţiei, registrul deliberărilor şi constatărilor făcute de cenzori se va depune la:
a) oficiul naţional al registrului comerţului
b) asociatul majoritar
c) registrul comerţului la care a fost înregistrată societatea
159) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, cu privire la societăţile pe acţiuni supuse lichidării, după aprobarea socotelilor şi
terminarea repartiţiei, registrul deliberărilor şi constatărilor făcute de auditorii interni se va depune la:
a) oficiul naţional al registrului comerţului
b) asociatul majoritar
c) registrul comerţului la care a fost înregistrată societatea
160) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, cu privire la societăţile pe acţiuni supuse lichidării, după aprobarea socotelilor şi
terminarea repartiţiei, registrul obligaţiunilor se va depune la:
a) oficiul naţional al registrului comerţului
b) asociatul majoritar
c) registrul comerţului la care a fost înregistrată societatea
161) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990 cu privire la societăţile pe acţiuni supuse lichidării, după aprobarea socotelilor şi
terminarea repartiţiei, registrele/actele societăţii care nu se depun la registrul comerţului la care a fost înregistrată
societatea, vor fi depuse la:
a) acţionarul majoritar
b) judecătorul sindic
c) Arhivele Naţionale
162) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990 cu privire la societăţile în comandită pe acţiuni supuse lichidării, după aprobarea
socotelilor şi terminarea repartiţiei, registrele/actele societăţii care nu se depun la registrul comerţului la care a fost
înregistrată societatea, vor fi depuse la:
a) acţionarul majoritar
b) judecătorul sindic
c) Arhivele Naţionale
163) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, registrele societăţilor în nume colectiv supuse lichidării vor fi păstrate: a) pe termen nelimitat
b) 5 ani
c) 10 ani
164) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, registrele societăţilor în comandită simplă supuse lichidării vor fi păstrate: a) pe termen nelimitat
b) 5 ani
c) 10 ani
165) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, registrele societăţilor în comandită pe acţiuni supuse lichidării vor fi păstrate: a) pe termen nelimitat
b) 5 ani
c) 10 ani
166) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, registrele societăţilor pe acţiuni supuse lichidării vor fi păstrate: a) pe termen nelimitat
b) 5 ani
c) 10 ani
167) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, registrele societăţilor cu răspundere limitată supuse lichidării vor fi păstrate: a) pe termen nelimitat
b) 5 ani
c) 10 ani
168) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, dacă în contractul de societate nu se prevede altfel, numirea lichidatorilor în
societăţile în nume colectiv va fi făcută de:
a) toţi asociaţii
b) administratori
c) consiliul de supraveghere
169) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, dacă în contractul de societate nu se prevede altfel, numirea lichidatorilor în
societăţile în comandită simplă va fi făcută de:
a) toţi asociaţii
b) administratori
c) consiliul de supraveghere
170) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, dacă în contractul de societate nu se prevede altfel, numirea lichidatorilor în
societăţile cu răspundere limitată va fi făcută de:
a) toţi asociaţii
b) administratori
c) consiliul de supraveghere
171) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, dacă nu s-a întrunit unanimitatea voturilor asociaţilor în vederea desemnării
lichidatorilor într-o societate în nume colectiv, numirea lichidatorilor va fi făcută de:
a) instanţă
b) oficiul registrului comerţului
c) UNPIR
172) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, dacă nu s-a întrunit unanimitatea voturilor asociaţilor în vederea desemnării
lichidatorilor într-o societate în comandită simplă, numirea lichidatorilor va fi făcută de:
a) instanţă
b) oficiul registrului comerţului
c) UNPIR
173) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, dacă nu s-a întrunit unanimitatea voturilor asociaţilor în vederea desemnării
lichidatorilor într-o societate cu răspundere limitată, numirea lichidatorilor va fi făcută de:
a) instanţă
b) oficiul registrului comerţului
c) UNPIR
174) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, dacă nu s-a întrunit unanimitatea voturilor asociaţilor în vederea desemnării
lichidatorilor într-o societate în nume colectiv, va putea solicita instanţei desemnarea unui lichidator:
a) oricare asociat
b) oricare administrator
c) numai asociatul majoritar
175) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, dacă nu s-a întrunit unanimitatea voturilor asociaţilor în vederea desemnării
lichidatorilor într-o societate în comandită simlpă, va putea solicita instanţei desemnarea unui lichidator:
a) oricare asociat
b) oricare administrator
c) numai asociatul majoritar
176) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, dacă nu s-a întrunit unanimitatea voturilor asociaţilor în vederea desemnării
lichidatorilor într-o societate cu răspundere limitată, va putea solicita instanţei desemnarea unui lichidator:
a) oricare asociat
b) oricare administrator
c) numai asociatul majoritar
177) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, desemnarea, de către instanţă, a lichidatorului unei societăţi în nume colectiv, ca
urmare a neîntrunirii unanimităţii voturilor asociaţilor, presupune: a) ascultarea tuturor asociaţilor
b) ascultarea tuturor administratorilor
c) ascultarea exclusiv a asociatului /administratorului care a introdus cererea
178) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, desemnarea, de către instanţă, a lichidatorului unei societăţi în comandită simpă, ca
urmare a neîntrunirii unanimităţii voturilor asociaţilor, presupune: a) ascultarea tuturor asociaţilor
b) ascultarea tuturor administratorilor
c) ascultarea exclusiv a asociatului /administratorului care a introdus cererea
179) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, desemnarea, de către instanţă, a lichidatorului unei societăţi cu răspundere limitată,
ca urmare a neîntrunirii unanimităţii voturilor asociaţilor, presupune: a) ascultarea tuturor asociaţilor
b) ascultarea tuturor administratorilor
c) ascultarea exclusiv a asociatului /administratorului care a introdus cererea
180) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, sentinţa prin care a fost desemnat lichidatorul unei societăţi în nume colectiv,
pronunţată ca urmare a neîntrunirii unanimităţii voturilor asociaţilor, se poate ataca:
a) cu apel
b) exclusiv cu recurs
c) cu opoziţie
181) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, sentinţa prin care a fost desemnat lichidatorul unei societăţi în comandită simplă,
pronunţată ca urmare a neîntrunirii unanimităţii voturilor asociaţilor, se poate ataca:
a) cu apel
b) exclusiv cu recurs
c) cu opoziţie
182) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, sentinţa prin care a fost desemnat lichidatorul unei societăţi cu răspundere limitată,
pronunţată ca urmare a neîntrunirii unanimităţii voturilor asociaţilor, se poate ataca:
a) cu apel
b) exclusiv cu recurs
c) cu opoziţie
183) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, împotriva sentinţei prin care a fost desemnat lichidatorul unei societăţi în nume
colectiv, pronunţată ca urmare a neîntrunirii unanimităţii voturilor asociaţilor, se poate introduce calea de atac:
a) de către oricare asociat
b) de către oricare administrator
c) exclusiv de către lichidatorul desemnat
184) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, împotriva sentinţei prin care a fost desemnat lichidatorul unei societăţi în comandită
simplă, pronunţată ca urmare a neîntrunirii unanimităţii voturilor asociaţilor, se poate introduce calea de atac:
a) de către oricare asociat
b) de către oricare administrator
c) exclusiv de către lichidatorul desemnat
185) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, împotriva sentinţei prin care a fost desemnat lichidatorul unei societăţi cu
răspundere limitată, pronunţată ca urmare a neîntrunirii unanimităţii voturilor asociaţilor, se poate introduce calea de
atac:
a) de către oricare asociat
b) de către oricare administrator
c) exclusiv de către lichidatorul desemnat
186) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, împotriva sentinţei prin care a fost desemnat lichidatorul unei societăţi în nume
colectiv, pronunţată ca urmare a neîntrunirii unanimităţii voturilor asociaţilor, se poate introduce calea de atac:
a) în termen de 15 zile de la pronunţare
b) în termen de 30 de zile de la pronunţare
c) în termen de 15 zile de la comunicare
187) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, împotriva sentinţei prin care a fost desemnat lichidatorul unei societăţi în comandită
simplă, pronunţată ca urmare a neîntrunirii unanimităţii voturilor asociaţilor, se poate introduce calea de atac:
a) în termen de 15 zile de la pronunţare
b) în termen de 30 de zile de la pronunţare
c) în termen de 15 zile de la comunicare
188) (1 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, împotriva sentinţei prin care a fost desemnat lichidatorul unei societăţi cu
răspundere limitată, pronunţată ca urmare a neîntrunirii unanimităţii voturilor asociaţilor, se poate introduce calea de
atac:
a) în termen de 15 zile de la pronunţare
b) în termen de 30 de zile de la pronunţare
c) în termen de 15 zile de la comunicare
189) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, după terminarea lichidării societăţii în nume colectiv, lichidatorii trebuie:
a) să întocmească situaţia financiară
b) să propună repartizarea activului între asociaţi
c) să desemneze administratorul special care se va ocupa de radierea societăţii
190) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, după terminarea lichidării societăţii în comandită simplă, lichidatorii trebuie:
a) să întocmească situaţia financiară
b) să propună repartizarea activului între asociaţi
c) să desemneze administratorul special care se va ocupa de radierea societăţii
191) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, după terminarea lichidării societăţii cu răspundere limitată, lichidatorii trebuie:
a) să întocmească situaţia financiară
b) să propună repartizarea activului între asociaţi
c) să desemneze administratorul special care se va ocupa de radierea societăţii
192) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, situaţia financiară semnată de către lichidatori, întocmită după terminarea lichidării
unei societăţi cu răspundere limitată:
a) urmează a fi publicată pe pagina de internet a oficiului registrului comerţului
b) urmează a fi publicată exclusiv în Monitorul Oficial
c) nu este supusă niciunei formalităţi de publicitate
193) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, cu privire la situaţia financiară întocmită după terminarea lichidării unei societăţi cu
răspundere limitată:
a) asociaţii pot face opoziţie
b) administratorii pot introduce exclusiv calea de atac a apelului
c) administratorii pot introduce direct calea de atac a recursului
194) (1 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, cu privire la proiectului de repartizare a activului între asociaţi întocmit după
terminarea lichidării unei societăţi cu răspundere limitată:
a) asociaţii pot face opoziţie
b) administratorii pot introduce exclusiv calea de atac a apelului
c) administratorii pot introduce direct calea de atac a recursului
195) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, cu privire la proiectul de repartizare a activului între asociaţi, întocmit după
terminarea lichidării unei societăţi în comandită simplă:
a) asociaţii pot face opoziţie
b) administratorii pot introduce exclusiv calea de atac a apelului
c) administratorii pot introduce direct calea de atac a recursului
196) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, termenul în care poate fi făcută opoziţia cu privire la situaţia financiară de lichidare
întocmită după terminarea lichidării unei societăţi cu răspundere limitată:
a) este de 15 zile
b) este de 10 zile
c) este de 30 de zile
197) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, termenul în care poate fi făcută opoziţia cu privire la proiectul de repartizare a
activului întocmit după terminarea lichidării unei societăţi cu răspundere limitată:
a) este de 15 zile
b) este de 10 zile
c) este de 30 de zile
198) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, termenul în care poate fi făcută opoziţia cu privire la situaţia financiară de lichidare
întocmită de după terminarea lichidării unei societăţi cu răspundere limitată:
a) se calculează de la notificarea situaţiei financiare de lichidare
b) se calculează de la publicarea în Monitorul Oficial, partea I a situaţiei financiare de lichidare
c) se calculează de la publicarea în ziar de largă circulaţie a situaţiei financiare de lichidare
199) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, termenul în care poate fi făcută opoziţia cu privire la proiectul de repartizare a
activului întocmit după terminarea lichidării unei societăţi cu răspundere limitată:
a) se calculează de la notificarea proiectului de repartizare a activului
b) se calculează de la publicarea în Monitorul Oficial, partea I a proiectului de repartizare a activului
c) se calculează de la publicarea în ziar de largă circulaţie a proiectului de repartizare a activului
200) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, lichidatorii unei societăţi cu răspundere limitată sunt liberaţi:
a) după expirarea termenului în care se poate face opoziţie împotriva situaţiei financiare de lichidare şi a proiectului de repartizare
a activului între asociaţi
b) după introducerea opoziţiei împotriva situaţiei financiare de lichidare
c) după rămânerea definitivă a hotărârii pronunţate asupra opoziţiei introdusă împotriva situaţiei financiare de lichidare şi a
proiectului de repartizare a activului între asociaţi
201) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, lichidatorii unei societăţi în nume colectiv sunt liberaţi:
a) după expirarea termenului în care se poate face opoziţie împotriva situaţiei financiare de lichidare şi a proiectului de repartizare
a activului între asociaţi
b) după introducerea opoziţiei împotriva situaţiei financiare de lichidare
c) după rămânerea definitivă a hotărârii pronunţate asupra opoziţiei introdusă împotriva situaţiei financiare de lichidare şi a
proiectului de repartizare a activului între asociaţi
202) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, lichidatorii unei societăţi în comandită simplă sunt liberaţi:
a) după expirarea termenului în care se poate face opoziţie împotriva situaţiei financiare de lichidare şi a proiectului de repartizare
a activului între asociaţi
b) după introducerea opoziţiei împotriva situaţiei financiare de lichidare
c) după rămânerea definitivă a hotărârii pronunţate asupra opoziţiei introdusă împotriva situaţiei financiare de lichidare şi a
proiectului de repartizare a activului între asociaţi
203) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, ca regulă, numirea lichidatorilor pentru societăţile pe acţiuni aflate în procedura de
lichidare:
a) este realizată de adunarea generală a acţionarilor
b) este realizată întotdeauna de către administratorii executivi
c) este realizată întotdeauna de către consiliul de administraţie
204) (1 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, adunarea generală a acţionarilor decide cu privire la numirea lichidatorului pentru
societăţile pe acţiuni aflate în procedura de lichidare:
a) cu unanimitatea acţionarilor, în toate situaţiile
b) cu majoritatea specifică modificării actului constitutiv
c) cu dubla majoritate de ¾ din numărul acţionarilor şi capitalul social deţinut
205) (1 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, în cazul în care nu se întruneşte majoritatea pentru desemnarea lichidatorilor în
adunarea a acţionarilor, numirea lichidatorului pentru societăţile pe acţiuni aflate în procedura de lichidare:
a) este realizată de tribunal
b) este realizată de consiliul de supraveghere
c) este realizată de consiliul directorilor
206) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, pot solicita tribunalului desemnarea lichidatorului unei societăţi pe acţiuni aflată în
procedura de lichidare atunci când nu s-a întrunit majoritatea pentru desemnarea acestuia în adunarea generală a
acţionarilor:
a) asociaţii
b) numai asociatul majoritar
c) numai membrii consiliului de supraveghere
207) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, pot solicita tribunalului desemnarea lichidatorului unei societăţi pe acţiuni aflată în
procedura de lichidare atunci când nu s-a întrunit majoritatea pentru desemnarea acestuia în adunarea generală a
acţionarilor:
a) membrii directoratului, dacă societatea este administrată în sistem dualist
b) numai asociatul majoritar
c) numai membrii consiliului de supraveghere
208) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, pot solicita tribunalului desemnarea lichidatorului unei societăţi pe acţiuni aflată în
procedura de lichidare atunci când nu s-a întrunit majoritatea pentru desemnarea acestuia în adunarea generală a
acţionarilor:
a) administratorii, în cazul societăţilor administrate în sistem unitar
b) numai asociatul majoritar
c) numai membrii consiliului de supraveghere
209) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, numirea, de către tribunal, a lichidatorului pentru o societate pe acţiuni aflată în
procedura de lichidare:
a) se face cu citarea societăţii
b) se face cu citarea tuturor creditorilor societăţii
c) se face cu citarea tuturor asociaţilor
210) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, hotărârea pronunţată de tribunal prin care a fost desemnat lichidatorul pentru o
societate pe acţiuni aflată în procedura de lichidare:
a) nu este supusă niciunei căi de atac
b) poate fi atacată cu opoziţie
c) poate fi atacată cu apel
211) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, în cazul societăţilor pe acţiuni supuse lichidării, trebuie să depună o dare de seamă
asupra gestiunii pentru timpul trecut de la ultima situaţie financiară aprobată şi până la începerea lichidării:
a) membrii consiliului de supraveghere
b) membrii consiliului cenzorilor
c) administratorii, pentru situaţia societăţilor administrate în sistem unitar
212) (1 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, în cazul societăţilor pe acţiuni supuse lichidării, trebuie să depună o dare de seamă
asupra gestiunii pentru timpul trecut de la ultima situaţie financiară aprobată şi până la începerea lichidării:
a) membrii consiliului de supraveghere
b) membrii consiliului cenzorilor
c) membrii directoratului, pentru situaţia societăţilor administrate în sistem dualist
213) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, darea de seamă a administratorilor, aferentă timpului trecut de la ultima situaţie
financiară aprobată şi până la începerea lichidării unei societăţi pe acţiuni: a) este supusă aprobării lichidatorului
b) este supusă aprobării exclusiv a adunării generale
c) este supusă aprobării judecătorului sindic
214) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, darea de seamă a administratorilor, aferentă timpului trecut de la ultima situaţie
financiară aprobată şi până la începerea lichidării unei societăţi pe acţiuni: a) poate fi contestată de către lichidatori
b) poate fi contestată exclusiv de către adunarea generală extraordinară
c) poate fi contestată exclusiv de către creditorii societăţii
215) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, în cazul în care unul dintre administratorii societăţii X SA este numit lichidator al
acesteia, darea de seamă asupra gestiunii administratorilor, aferentă timpului trecut de la ultima situaţie financiară
aprobată şi până la începerea lichidării:
a) trebuie depusă la registrul comerţului
b) trebuie depusă exclusiv la instanţă
c) trebuie depusă la camera auditorilor
216) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, în cazul în care unul dintre membrii directoratului societăţii X SA este numit
lichidator al acesteia, darea de seamă asupra gestiunii directoratului, aferentă timpul trecut de la ultima situaţie financiară
aprobată şi până la începerea lichidării:
a) trebuie depusă la registrul comerţului
b) trebuie depusă la instanţă
c) trebuie depusă la camera auditorilor
217) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, în cazul în care unul dintre administratorii societăţii X SA este numit lichidator al
acesteia, darea de seamă asupra gestiunii administratorilor, aferentă timpul trecut de la ultima situaţie financiară
aprobată şi până la începerea lichidării:
a) trebuie publicată în Monitorul Oficial al României, partea a IV-a
b) trebuie depusă la instanţă
c) trebuie depusă la camera auditorilor
218) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, în cazul în care unul dintre membrii directoratului societăţii X SA este numit
lichidator al acesteia, darea de seamă asupra gestiunii directoratului, aferentă timpul trecut de la ultima situaţie financiară
aprobată şi până la începerea lichidării:
a) trebuie publicată în Monitorul Oficial al României, partea a IV-a
b) trebuie depusă la instanţă
c) trebuie depusă la camera auditorilor
219) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, cu privire la darea de seamă asupra gestiunii administratorilor societăţii X SA,
societate în care lichidator a fost numit unul dintre administratori:
a) poate fi formulată opoziţie
b) poate fi formulată, în mod exclusiv, calea de atac a apelului
c) poate fi formulată, în mod exclusiv, calea de atac a recursului
220) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, opoziţia cu privire la darea de seamă asupra gestiunii administratorilor societăţii X
SA, societate în care lichidator a fost numit unul dintre administratori:
a) poate fi formulată numai de către ceilalţi administratori
b) poate fi formulată numai de către creditorii societăţii
c) poate fi formulată de orice acţionar
221) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, opoziţia cu privire la darea de seamă asupra gestiunii administratorilor societăţii X
SA, societate în care lichidator a fost numit unul dintre administratori:
a) poate fi formulată în termen de 5 zile de la publicare
b) poate fi formulată în termen de 10 zile de la publicare
c) poate fi formulată în termen de 15 zile de la publicare
222) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, opoziţiile cu privire la darea de seamă asupra gestiunii administratorilor societăţii X
SA, societate în care lichidator a fost numit unul dintre membrii directoratului:
a) se vor judeca separat
b) se vor conexa pentru a fi soluţionate împreună
c) se vor judeca împreună sau separat, în funcţie de modul în care au fost depuse şi înregistrate la registratura judecătoriei
223) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, hotărârea prin care se soluţionează opoziţiile cu privire la darea de seamă asupra
gestiunii directoratului societăţii X SA, societate în care lichidator a fost numit unul dintre membrii directoratului:
a) este opozabilă exclusiv lichidatorului
b) este opozabilă exclusiv societăţii
c) este opozabilă şi acţionarilor care nu au intervenit în instanţă
224) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, după terminarea lichidării unei societăţi pe acţiuni, lichidatorii întocmesc:
a) situaţia financiară finală
b) raportul cenzorilor
c) raportul auditorilor
225) (1 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, după terminarea lichidării unei societăţi pe acţiuni, situaţia financiară finală este
întocmită:
a) de către lichidator
b) de către cenzori
c) de către administratorul judiciar
226) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, partea ce se cuvine fiecărei acţiuni din repartizarea activului societăţii X SA, societate
cu privire la care a fost aplicată procedura lichidării:
a) se arată în situaţia financiară finală întocmită de lichidatori
b) este stabilită prin raportul cenzorilor
c) este stabilită prin raportul auditorilor financiari
227) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, situaţia financiară finală întocmită de lichidatorii societăţii X SA:
a) se depune, spre a fi menţionată, la oficiul registrului comerţului
b) se depune, spre a fi publicată, exclusiv într-un ziar de largă circulaţie
c) nu este supusă niciunei formalităţi de publicitate.
228) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, situaţia financiară finală întocmită de lichidatorii societăţii X SA:
a) se va publica în Monitorul Oficial al României, partea a IV-a
b) se depune, spre a fi publicată, exclusiv într-un ziar de largă circulaţie
c) nu este supusă niciunei formalităţi de publicitate.
229) (1 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, cu privire la situaţia financiară finală întocmită de lichidatorii societăţii X SA:
a) poate fi făcută opoziţie
b) poate fi atacată exclusiv cu apel
c) poate fi atacată direct cu recurs
230) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, cu privire la situaţia financiară finală întocmită de lichidatorii societăţii X SA poate
face opoziţie:
a) orice acţionar
b) numai creditorii societăţii
c) numai administratorii societăţii
231) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, după expirarea termenului în care se poate face opoziţie cu privire la situaţia
financiară finală întocmită de lichidatorii societăţii X SA: a) lichidatorii sunt liberaţi, sub rezerva repartizării activului societăţii
b) lichidatorii îşi încep mandatul, urmând să demareze procedurile de lichidare
c) lichidatorii sunt liberaţi, mandatul lor fiind preluat de administratorii statutari
232) (1 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, situaţia financiară finală întocmită de lichidatorii societăţii X SA: a) se consideră aprobată de toţi acţionarii, dacă a expirat termenul de introducere a opoziţiilor, fără a fi făcute opoziţii
b) se consideră aprobată de toţi acţionarii exclusiv în situaţia în care în adunarea generală ordinară a fost votată cu majoritate
c) se consideră aprobată de toţi acţionarii exclusiv în situaţia în care în adunarea generală extraordinară a fost votată cu majoritate
233) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, lichidatorii societăţii X SA sunt liberaţi, sub rezerva repartizării activului societăţii:
a) de la momentul întocmirii situaţiei financiare finale
b) de la momentul aprobării situaţiei financiare de către cenzori şi auditorii financiari
c) de la momentul aprobării de către toţi acţionarii, prin neformularea de opoziţii
234) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, lichidatorii societăţii în comandită pe acţiuni X sunt liberaţi, sub rezerva repartizării
activului societăţii:
a) de la momentul întocmirii situaţiei financiare finale
b) de la momentul aprobării situaţiei financiare de către cenzori şi auditorii financiari
c) de la momentul aprobării de către toţi acţionarii, prin neformularea de opoziţii
235) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, în privinţa societăţii X SA, cu privire la care s-a derulat procedura insolvenţei,
chitanţa de primire a celei din urmă repartiţii de activ:
a) ţine loc de aprobarea contului şi repartiţiilor făcute fiecărui acţionar
b) nu are nicio relevanţă juridică sub aspectul repartizărilor făcute altor acţionari, în afara celui de la care emană
c) are relevanţă juridică doar dacă a trecut termenul în care puteau fi formulate opoziţii cu privire la situaţia financiară finală
236) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, sumele cuvenite acţionarilor societăţii X SA, cu privire la care s-a derulat procedura
de lichidare, neîncasate în termenul legal:
a) se cuvin lichidatorului
b) se cuvin statului, urmând a fi încasate prin Ministerul Finanţelor
c) se vor depune la o bancă sau la una dintre unităţile acesteia, cu arătarea numelui şi prenumelui acţionarului, pentru situaţia
acţiunilor nominative
237) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, sumele cuvenite acţionarilor societăţii X SA, cu privire la care s-a derulat procedura
de lichidare, neîncasate în termenul legal:
a) se cuvin lichidatorului
b) se cuvin statului, urmând a fi încasate prin Ministerul Finanţelor
c) se vor depune la o bancă sau la una dintre unităţile acesteia, cu arătarea numerelor acţiunilor, pentru situaţia acţiunilor la
purtător
238) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, sumele cuvenite acţionarilor societăţii X SA, cu privire la care s-a derulat procedura
de lichidare, vor fi depuse la o bancă sau la una dintre unităţile acesteia:
a) dacă nu au fost încasate în termen de 2 luni de la publicarea situaţiei financiare finale
b) dacă nu au fost încasate în termen de 1 lună de la publicarea situaţiei financiare finale
c) dacă nu au fost încasate în termen de 10 zile lucrătoare de la publicarea situaţiei financiare finale
239) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, sumele cuvenite acţionarilor societăţii X SA (societate cu privire la care s-a derulat
procedura de lichidare), depuse la o bancă sau la una dintre unităţile acesteia ca urmare a neîncasării în termenul legal:
a) vor fi plătite persoanei titular al acţiunilor nominative, ale cărei nume şi prenume au fost arătate la efectuarea depunerii
b) vor putea fi eliberate exclusiv lichidatorului, care apoi le va preda persoanei titulare a acţiunilor nominative
c) vor putea fi eliberate exclusiv societăţii, care apoi le va preda persoanei titulare a acţiunilor nominative
240) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, sumele cuvenite acţionarilor societăţii X SA (societate cu privire la care s-a derulat
procedura de lichidare), depuse la o bancă sau la una dintre unităţile acesteia ca urmare a neîncasării în termenul legal:
a) vor fi plătite persoanei titular al acţiunilor la purtător, având acţiunile cu numerele precizate la momentul depunerii sumelor
b) vor putea fi eliberate exclusiv lichidatorului, care apoi le va preda persoanei titulare a acţiunilor la purtător
c) vor putea fi eliberate exclusiv societăţii, care apoi le va preda persoanei titulare a acţiunilor la purtător
241) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, sumele cuvenite acţionarilor societăţii X SA (societate cu privire la care s-a derulat
procedura de lichidare), depuse la o bancă sau la una dintre unităţile acesteia ca urmare a neîncasării în termenul legal:
a) vor fi plătite persoanelor îndreptăţite contra predării titlurilor (acţiunilor) de către acestea din urmă
b) vor fi plătite persoanelor îndreptăţite fără a exista obligaţia titularului de a preda acţiunile deţinute
c) vor fi plătite persoanelor îndreptăţite contra predării acţiunilor, doar dacă acestea sunt nominative
242) (3 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată cu privire la societatea X SA aflată în lichidare, ţinând
cont de prevederile Legii nr. 31/1990:
a) lichidatorul este întotdeauna obligat să solicite deschiderea procedurii insolvenţei, la finalul procedurii de lichidare
b) lichidatorul este obligat să solicite deschiderea procedurii insolvenţei în cazul în care situaţia patrimonială a societăţii arată
faptul că este în insolvenţă
c) lichidatorul are posibilitatea de a solicita deschiderea procedurii insolvenţei, indiferent de situaţia patrimoniului societăţii aflate
în lichidare
243) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, obligaţia de a solicita deschiderea procedurii insolvenţei cu privire la o societate pe
acţiuni aflată în lichidare:
a) aparţine acţionarului majoritar
b) aparţine administratorului special
c) aparţine lichidatorului
244) (2 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată având în vedere prevederile Legii nr. 31/1990:
a) regulile speciale referitoare la lichidarea societăţilor în nume colectiv se aplică numai acestora
b) regulile speciale referitoare la lichidarea societăţilor în nume colectiv sunt aplicabile şi societăţilor cu răspundere limitată
c) regulile speciale referitoare la lichidarea societăţilor în nume colectiv se aplică şi societăţilor pe acţiuni
245) (2 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată având în vedere prevederile Legii nr. 31/1990:
a) regulile speciale referitoare la lichidarea societăţilor pe acţiuni se aplică numai acestora
b) regulile speciale referitoare la lichidarea societăţilor pe acţiuni se aplică şi societăţilor în comandită pe acţiuni
c) regulile speciale referitoare la lichidarea societăţilor pe acţiuni se aplică şi societăţilor cu răspundere limitată
246) (2 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată având în vedere prevederile Legii nr. 31/1990:
a) regulile speciale referitoare la lichidarea societăţilor în comandită simplă se aplică numai acestora
b) regulile speciale referitoare la lichidarea societăţilor în comandită simplă sunt aplicabile şi societăţilor cu răspundere limitată
c) regulile speciale referitoare la lichidarea societăţilor în nume colectiv se aplică şi societăţilor pe acţiuni
247) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, constituie cauză de dizolvare a unei societăţi în nume colectiv având doi asociaţi:
a) falimentul unuia dintre asociaţi
b) incapacitatea unuia dintre asociaţi
c) doar falimentul ambilor asociaţi
248) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, constituie cauză de dizolvare a unei societăţi în nume colectiv având doi asociaţi:
a) excluderea unuia dintre asociaţi
b) retragerea unuia dintre asociaţi
c) doar falimentul ambilor asociaţi
249) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, constituie cauză de dizolvare a unei societăţi în nume colectiv având doi asociaţi:
a) excluderea unuia dintre asociaţi
b) decesul unuia dintre asociaţi
c) doar falimentul ambilor asociaţi
250) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 31/1990, constituie cauză de dizolvare a unei societăţi cu răspundere limitată având doi
asociaţi:
a) excluderea unuia dintre asociaţi
b) decesul unuia dintre asociaţi
c) doar falimentul ambilor asociaţi
Legea nr. 85/2014 – prevenirea insolvenţei
251) (3 pct.) Sunt organe care aplică procedurile de prevenire a insolvenţei reglementate de Legea nr. 85/2014:
a) instanţele judecătoreşti, exclusiv prin judecătorul sindic
b) mandatarul ad-hoc
c) administratorul concordatar
252) (3 pct.) Sunt organe care aplică procedurile de prevenire a insolvenţei reglementate de Legea nr. 85/2014:
a) instanţele judecătoreşti, exclusiv prin administratorul concordatar
b) mandatarul ad-hoc
c) instanţele judecătoreşti, prin preşedintele tribunalului
253) (3 pct.) Sunt organe care aplică procedurile de prevenire a insolvenţei reglementate de Legea nr. 85/2014:
a) instanţele judecătoreşti, exclusiv prin mandatarul ad-hoc
b) instanţele judecătoreşti, prin judecătorul sindic
c) instanţele judecătoreşti, prin preşedintele tribunalului
254) (3 pct.) Sunt organe care aplică procedurile de prevenire a insolvenţei reglementate de Legea nr. 85/2014:
a) exclusiv administratorul statutar
b) mandatarul ad-hoc
c) administratorul concordatar
255) (3 pct.) Sunt organe care aplică procedurile de prevenire a insolvenţei reglementate de Legea nr. 85/2014:
a) exclusiv consiliul de administraţie sau consiliul de supraveghere, după caz
b) mandatarul ad-hoc
c) administratorul concordatar
256) (3 pct.) În cadrul procedurilor de prevenire a insolvenţei reglementate de Legea nr. 85/2014:
a) creditorii participă exclusiv individual
b) creditorii participă în mod colectiv prin adunarea creditorilor
c) creditorii participă exclusiv individual, prin reprezentantul creditorilor
257) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, în procedurile de prevenire a insolvenţei, creditorii:
a) nu participă niciodată în mod individual
b) participă, în mod colectiv, prin adunarea creditorilor
c) participă în mod individual, prin reprezentantul creditorilor
258) (2 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată potrivit Legii nr. 85/2014:
a) debitorul participă la procedurile de prevenire a insolvenţei prin reprezentaţii legali
b) debitorul nu participă, în nume propriu, la procedurile de prevenire a insolvenţei
c) debitorul nu poate participa la procedurile de prevenire a insolvenţei prin reprezentanţi convenţionali
259) (1 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată potrivit Legii nr. 85/2014:
a) debitorul participă la procedurile de prevenire a insolvenţei şi prin reprezentaţi convenţionali
b) debitorul nu participă, în nume propriu, la procedurile de prevenire a insolvenţei
c) debitorul nu poate participa la procedurile de prevenire a insolvenţei prin reprezentanţi legali
260) (1 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată potrivit Legii nr. 85/2014:
a) debitorul nu poate participa la procedurile de prevenire a insolvenţei prin reprezentaţii legali
b) debitorul nu participă, în nume propriu, la procedurile de prevenire a insolvenţei
c) debitorul participă la procedurile de prevenire a insolvenţei prin reprezentanţi legali sau convenţionali
261) (1 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014 este competent să soluţioneze în primă instanţă cererile referitoare la procedurile de
prevenire a insolvenţei:
a) tribunalul
b) judecătoria
c) înalta curte de casaţie şi justiţie
262) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014 în materia procedurilor de prevenire a insolvenţei, este competentă teritorial:
a) instanţa de la sediul principal al creditorului
b) instanţa de la orice sediu (principal sau secundar) al creditorului
c) instanţa de la sediul principal al debitorului
263) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014 în materia procedurilor de prevenire a insolvenţei, este competentă teritorial:
a) instanţa de la sediul profesional al debitorului
b) instanţa de la sediul profesional al creditorului
c) instanţa de la orice sediu (principal sau secundar) al creditorului
264) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, cererile referitoare la concordatul preventiv sunt de competenţa:
a) preşedintelui judecătoriei
b) judecătorului delegat
c) judecătorului-sindic
265) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, hotărârile judecătorului-sindic pronunţate în primă instanţă în cadrul procedurilor
de prevenire a insolvenţei:
a) sunt executorii
b) sunt definitive şi irevocabile
c) sunt irevocabile, exclusiv în situaţia în care nu mai pot fi atacate cu recurs
266) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, hotărârile preşedintelui tribunalului, pronunţate în primă instanţă în cadrul
procedurilor de prevenire a insolvenţei:
a) sunt executorii
b) sunt definitive şi irevocabile
c) sunt irevocabile, exclusiv în situaţia în care nu mai pot fi atacate cu recurs
267) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, hotărârile preşedintelui tribunalului, pronunţate, în primă instanţă, în procedurile de
prevenire a insolvenţei:
a) pot fi atacate cu apel
b) pot fi atacate direct cu recurs
c) pot fi atacate direct cu opoziţie
268) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, hotărârile judecătorului sindic, pronunţate în primă instanţă în procedurile de
prevenire a insolvenţei:
a) pot fi atacate cu apel
b) pot fi atacate direct cu recurs
c) pot fi atacate direct cu opoziţie
269) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, termenul în care pot fi atacate hotărârile preşedintelui tribunalului, pronunţate, în
primă instanţă, în procedurile de prevenire a insolvenţei:
a) este de 7 zile
b) este de 10 zile
c) este de 15 zile
270) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, termenul în care pot fi atacate hotărârile judecătorului-sindic, pronunţate, în primă
instanţă, în procedurile de prevenire a insolvenţei:
a) este de 7 zile
b) este de 10 zile
c) este de 15 zile
271) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, termenul în care pot fi atacate hotărârile judecătorului-sindic, pronunţate, în primă
instanţă, în procedurile de prevenire a insolvenţei, se calculează:
a) de la pronunţare, pentru prezenţi
b) de la comunicare, pentru absenţi
c) întotdeauna de la pronunţare
272) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, termenul în care pot fi atacate hotărârile preşedintelui tribunalului, pronunţate, în
primă instanţă, în procedurile de prevenire a insolvenţei, se calculează:
a) de la pronunţare, pentru prezenţi
b) de la comunicare, pentru absenţi
c) întotdeauna de la pronunţare
273) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, termenul în care pot fi atacate hotărârile judecătorului sindic, pronunţate, în primă
instanţă, în procedurile de prevenire a insolvenţei, se calculează:
a) de la pronunţare, pentru prezenţi
b) întotdeauna de la comunicare
c) întotdeauna de la pronunţare
274) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, termenul în care pot fi atacate hotărârile preşedintelui tribunalului, pronunţate, în
primă instanţă, în procedurile de prevenire a insolvenţei, se calculează:
a) de la pronunţare, pentru prezenţi
b) întotdeauna de la comunicare
c) întotdeauna de la pronunţare
275) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, apelul declarat împotriva hotărârilor judecătorului sindic, pronunţate în procedurile
de prevenire a insolvenţei:
a) este suspensiv de executare
b) nu este suspensiv de executare
c) este suspensiv de executare doar atunci când hotărârile nu sunt susceptibile de recurs sau opoziţie
276) Potrivit Legii nr. 85/2014, judecarea apelului împotriva hotărârilor judecătorului sindic, pronunţate în procedurile de
prevenire a insolvenţei:
a) este de competenţa tribunalului
b) este de competenţa judecătorului sindic
c) este de competenţa curţii de apel
277) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, judecarea apelului împotriva hotărârilor preşedintelui tribunalului, pronunţate în
procedurile de prevenire a insolvenţei:
a) este de competenţa preşedintelui curţii de apel
b) este de competenţa judecătorului sindic
c) este de competenţa curţii de apel
278) (1 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, hotărârile instanţei de apel pronunţate în cadrul procedurilor de prevenire a
insolvenţei:
a) sunt irevocabile
b) sunt executorii, dar nu definitive
c) sunt definitive
279) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, cererea de numire a unui mandatar ad-hoc este de competenţa: a) preşedintelui tribunalului
b) preşedintelui judecătoriei
c) judecătorului-sindic
280) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, cererea de numire a unui mandatar ad-hoc: a) poate fi formulată de orice persoană interesată
b) poate fi formulată exclusiv de către creditori
c) poate fi formulată de către debitor
281) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, mandatarul ad-hoc: a) este propus de către debitor
b) este stabilit unilateral de către judecătorul sindic
c) este stabilit de către creditorul care a introdus cererea de numire a unui mandatar ad-hoc
282) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, mandatarul ad-hoc: a) poate fi propus dintre persoanele persoană având calitatea de practician în insolvenţă
b) poate fi orice persoană cu pregătire juridică
c) poate fi orice persoană cu experienţă în materie de negociere
283) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, cererea de numire a unui mandatar ad-hoc: a) nu trebuie să fie motivată
b) trebuie să includă o prezentare detaliată a motivelor pentru care este necesară desemnarea unui astfel de mandatar
c) trebuie să indice exclusiv titlul de creanţă şi temeiul de drept pentru desemnarea mandatarului ad-hoc
284) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, cererea de numire a unui mandatar ad-hoc: a) se depune la registratura secţiei civile a tribunalului
b) se depune la registratura secţiei specializate în insolvenţă a tribunalului
c) se depune la cabinetul preşedintelui tribunalului
285) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, cererea de numire a unui mandatar ad-hoc: a) se înregistrează exclusiv în registrul general al instanţei
b) se înregistrează într-un registru special
c) se înregistrează în Buletinul procedurilor de insolvenţă
286) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, după primirea cererii de numire a unui mandatar ad-hoc:
a) judecătorul sindic va stabili dacă este necesară parcurgerea procedurii de regularizare
b) judecătorul sindic va stabili termen de judecată în şedinţă publică
c) preşedintele tribunalului dispune citarea
287) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, după primirea cererii de numire a unui mandatar ad-hoc, citarea se dispune:
a) în privinţa debitorului
b) în privinţa mandatarului ad-hoc propus de debitor
c) în privinţa tuturor creditorilor societăţii
288) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, după primirea cererii de numire a unui mandatar ad-hoc, citarea se realizează:
a) prin agent procedural
b) prin Buletinul procedurilor de insolvenţă
c) prin publicitate
289) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, după primirea cererii de numire a unui mandatar ad-hoc, citarea se realizează:
a) în termen de 3 zile
b) în termen de 5 zile
c) în termen de 10 zile
290) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, cererea de numire a unui mandatar ad-hoc se soluţionează:
a) în camera de consiliu
b) în şedinţă publică
c) în şedinţă publică sau în camera de consiliu, la alegerea mandatarului ad-hoc
291) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, procedura de numire a unui mandatar ad-hoc:
a) are caracter confidenţial
b) poate dobândi caracter confidenţial, la cererea expresă a mandatarului ad-hoc
c) poate dobândi caracter confidenţial, la cererea expresă a creditorului
292) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, caracterul confidenţial al procedurii de numire a unui mandatar ad-hoc:
a) caracterizează doar introducerea cererii
b) trebuie menţinut pe toată durata procedurii
c) caracterizează doar finalul procedurii
293) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, confidenţialitatea procedurii de numire a unui mandatar ad-hoc:
a) este obligatorie doar pentru mandatarul ad-hoc
b) este obligatorie doar pentru instanţă
c) este obligatorie pentru toate persoanele şi instituţiile care iau parte la procedură
294) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, mandatarul ad-hoc este desemnat de către: a) judecătorul sindic
b) preşedintele tribunalului
c) preşedintele UNPIR
295) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, pentru desemnarea mandatarului ad-hoc: a) trebuie să se constate existenţa stării de insolvenţă a debitorului
b) trebuie să se constate existenţa dificultăţilor financiare ale debitorului
c) trebuie să se constate exclusiv voinţa debitorului şi a mandatarului ad-hoc propus
296) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, pentru desemnarea mandatarului ad-hoc: a) trebuie să se constate că persoana propusă ca mandatar ad-hoc îndeplineşte condiţiile legii pentru exercitarea acestei calităţi
b) trebuie să se constate că există acordul creditorilor debitorului
c) trebuie să se constate că există o stare de insolvenţă prezumată
297) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, desemnarea mandatarului ad-hoc: a) se realizează prin încheiere executorie
b) se realizează prin decizie
c) se realizează prin sentinţă
298) (1 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, obiectivul mandatarului ad-hoc este: a) este acela de a obţine acordul unei instituţii bancare de a finanţa activitatea debitorului
b) este acela de a realiza o înţelegere între debitor şi unul sau mai mulţi creditori ai săi în vederea depăşii stării de dificultate
financiară
c) este acela de a realiza o înţelegere între debitor şi mandatarul ad-hoc
299) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, în vederea atingerii obiectivului mandatului ad-hoc: a) mandatarul va putea propune exclusiv reeşalonări
b) mandatarul va putea propune reduceri parţiale de datorie
c) mandatarul va putea propune exclusiv remiteri de datorie
300) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, în vederea atingerii obiectivului mandatului ad-hoc: a) mandatarul va putea propune reeşalonări ale datoriei
b) mandatarul va putea propune reduceri parţiale de datorie
c) mandatarul va putea propune exclusiv remiteri de datorie
301) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, în vederea atingerii obiectivului mandatului ad-hoc: a) mandatarul va putea propune remiteri ale datoriei
b) mandatarul va putea propune reduceri parţiale de datorie
c) mandatarul va putea propune exclusiv reeşalonări de datorie
302) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, în vederea atingerii obiectivului mandatului ad-hoc: a) mandatarul va putea propune remiteri ale datoriei
b) mandatarul va putea propune reeşalonări parţiale de datorie
c) mandatarul va putea propune exclusiv reduceri parţiale de datorie
303) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, în vederea atingerii obiectivului mandatului ad-hoc: a) mandatarul va putea propune încetarea unor contracte în curs
b) mandatarul va putea propune reduceri de personal
c) mandatarul va putea propune exclusiv remiteri parţiale de datorie
304) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, în vederea atingerii obiectivului mandatului ad-hoc: a) mandatarul va putea propune remiteri ale datoriei
b) mandatarul va putea propune exclusiv reduceri parţiale de datorie
c) mandatarul va putea propune încetarea unor contracte în curs
305) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, în vederea atingerii obiectivului mandatului ad-hoc: a) mandatarul va putea propune reeşalonări parţiale de datorie
b) mandatarul va putea propune exclusiv reduceri parţiale de datorie
c) mandatarul va putea propune încetarea unor contracte în curs
306) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, onorariul mandatarului ad-hoc:
a) este stabilit provizoriu de către preşedintele tribunalului, la propunerea debitorului şi cu acordul mandatarului ad-hoc
b) este stabilit de lege
c) este stabilit de către mandatarul ad-hoc unilateral
307) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, onorariul mandatarului ad-hoc:
a) poate fi exclusiv un onorariu fix
b) poate fi un onorariu lunar
c) poate fi exclusiv un onorariu lunar
308) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, onorariul mandatarului ad-hoc:
a) poate fi exclusiv un onorariu fix
b) poate fi un onorariu fix sau un onorariu lunar
c) poate fi exclusiv un onorariu lunar
309) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, onorariul provizoriu al mandatarului ad-hoc:
a) nu mai poate fi modificat pe parcursul derulării procedurii
b) poate fi modificat pe parcursul derulării procedurii exclusiv la solicitarea debitorului
c) poate fi modificat pe parcursul derulării procedurii, la cererea mandatarului ad-hoc
310) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, onorariul provizoriu al mandatarului ad-hoc:
a) poate fi modificat pe parcursul derulării procedurii de către debitor, în mod unilateral
b) poate fi modificat din oficiu, pe parcursul procedurii, de către judecătorul sindic
c) poate fi modificat pe parcursul derulării procedurii, cu acordul debitorului
311) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, mandatul ad-hoc încetează:
a) prin denunţare unilaterală a mandatarului
b) prin denunţare unilaterală a debitorului
c) exclusiv ca urmare a imposibilităţii ajungerii la o înţelegere între debitor şi creditori în termenul prevăzut de lege
312) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, mandatul ad-hoc încetează:
a) prin denunţare unilaterală a mandatarului
b) ca urmare a imposibilităţii ajungerii la o înţelegere între debitor şi creditori în termenul prevăzut de lege
c) exclusiv prin încheierea întelegerii dintre debitor şi creditori
313) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, la încetarea mandatului ad-hoc:
a) instanţa nu are nicio implicare
b) preşedintele tribunalului va constata încetarea mandatului ad-hoc
c) judecătorul sindic va pronunţa încetarea mandatului ad-hoc
314) (1 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, preşedintele tribunalului constată încetarea mandatului ad-hoc:
a) prin încheiere definitivă
b) prin încheiere executorie, atacabilă cu recurs
c) prin sentinţă
315) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014:
a) ar putea să recurgă la procedura concordatului preventiv orice persoană juridică, fără excepţii
b) ar putea să recurgă la procedura concordatului preventiv orice profesionist, fără excepţii
c) nu ar putea să recurgă la procedura concordatului preventiv un profesionist care, în cei 3 ani anteriori ofertei de concordat
preventiv, a mai beneficiat de un concordat preventiv care a eşuat
316) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, constituie atribuţii ale judecătorului sindic în procedura concordatului preventiv:
a) numirea administratorului concordatar provizoriu
b) numirea administratorului special al debitorului
c) numirea administratorului special al creditorului
317) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, constituie atribuţii ale judecătorului sindic în procedura concordatului preventiv:
a) omologarea concordatului preventiv
b) omologarea contractului de administrare ce va sta la baza activităţii administratorului special al debitorului
c) omologarea contractului de administrare ce va sta la baza activităţii administratorului special al creditorului
318) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, constituie atribuţii ale judecătorului sindic în procedura concordatului preventiv:
a) judecarea acţiunilor în nulitatea concordatului preventiv
b) judecarea acţiunii în nulitatea contractului de administrare ce va sta la baza activităţii administratorului special al debitorului
c) judecarea acţiunii în nulitatea contractului de administrare ce va sta la baza activităţii administratorului special al creditorului
319) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, constituie atribuţii ale judecătorului sindic în procedura concordatului preventiv:
a) pronunţarea cu privire la suspendarea provizorie a executării silite contra debitorului
b) întocmirea listei creditorilor concordatari ai debitorului
c) convocarea adunărilor creditorilor concordatari
320) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, cererile în materia procedurii concordatului preventiv: a) se judecă în cameră de consiliu
b) se judecă în şedinţă publică
c) se judecă în şedinţă publică sau în cameră de consiliu, potrivit alegerii administratorului concordatar
321) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, constituie atribuţii ale administratorului concordatar:
a) întocmirea tabelului creditorilor concordatari
b) elaborarea ofertei de concordat împreună cu debitorul
c) omologarea concordatului preventiv
322) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, constituie atribuţii ale administratorului concordatar:
a) supravegherea îndeplinirii obligaţiilor asumate de debitor prin concordatul preventiv
b) informarea adunării creditorilor concordatari asupra neîndeplinirii obligaţiilor debitorului
c) omologarea concordatului preventiv
323) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, constituie atribuţii ale administratorului concordatar:
a) întocmirea de rapoarte asupra activităţii sale şi transmiterea lor către adunarea creditorilor concordatari
b) întocmirea de rapoarte asupra activităţii debitorului şi transmiterea lor către adunarea creditorilor concordatari
c) omologarea concordatului preventiv
324) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, constituie atribuţii ale administratorului concordatar:
a) convocarea adunării creditorilor concordatari
b) anularea concordatului preventiv
c) solicitarea închiderii procedurii concordatului preventiv
325) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, constituie atribuţii ale administratorului concordatar:
a) convocarea adunării creditorilor concordatari
b) rezoluţiunea concordatului preventiv
c) solicitarea omologării concordatului preventiv
326) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, constituie atribuţii ale adunării creditorilor concordatari:
a) omologarea concordatului preventiv
b) aprobarea rapoartelor administratorului concordatar privind activitatea debitorului
c) numirea administratorului concordatar provizoriu
327) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, constituie atribuţii ale adunării creditorilor concordatari:
a) rezilierea concordatului preventiv
b) desemnarea reprezentantului creditorilor
c) anularea concordatului preventiv
328) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, constituie atribuţii ale adunării creditorilor concordatari:
a) introducerea acţiunii în rezoluţiune a concordatului preventiv
b) suspendarea provizorie a executărilor silite împotriva debitorului
c) omologarea contractului de administrare ce stă la baza activităţii administratorului special al debitorului
329) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, adunarea creditorilor concordatari:
a) este convocată exclusiv de către judecătorul sindic
b) poate fi convocată de către administratorul concordatar din oficiu sau la cererea creditorilor
c) poate fi convocată exclusiv de către administratorul special al debitorului
330) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, adunarea creditorilor concordatari:
a) adoptă hotărâri exclusiv cu unanimitate de voturi
b) adoptă hotărâri cu majoritatea de voturi stabilită prin raportare la valoarea creanţelor creditorilor concordatari prezenţi
c) adoptă hotărâri cu dubla majoritate a creditorilor concordatari prezenţi şi a valorii creanţelor acestora
331) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, în adunarea creditorilor concordatari:
a) este permisă exercitarea votului prin corespondenţă
b) este permis exclusiv debitorului să îşi exprime votul prin corespondenţă
c) debitorul poate fi invitat
332) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, în adunarea creditorilor concordatari:
a) este interzisă prezenţa debitorului
b) preşedinţia şedinţelor este asigurată de administratorul concordatar
c) este interzis votul prin corespondenţă
333) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, cererea de deschidere a procedurii concordatului preventiv:
a) poate fi formulată exclusiv de către creditorii debitorului
b) poate fi formulată de către orice debitor care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege
c) poate fi formulată de către UNPIR
334) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, administratorul concordatar provizoriu:
a) este propus de către debitor prin cererea de deschidere a procedurii concordatului preventiv
b) este numit din oficiu de către preşedintele tribunalului
c) este numit din oficiu de către UNPIR, după deschiderea procedurii concordatului preventiv
335) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, administratorul concordatar provizoriu:
a) poate fi propus de către debitor dintre practicienii în insolvenţă autorizaţi potrivit legii
b) poate fi propus de către creditori dintre mediatorii autorizaţi potrivit legii
c) poate fi propus de către debitor sau creditori dintre auditorii autorizaţi potrivit legii
336) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, administratorul concordatar provizoriu:
a) este numit de către judecătorul-sindic
b) este numit de către adunarea creditorilor concordatari
c) este numit de către preşedintele judecătoriei
337) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, administratorul concordatar:
a) elaborează, împreună cu debitorul, lista creditorilor
b) omologhează oferta de concordat preventiv
c) anulează concordatul preventiv propus de creditori, atunci când nu se respectă condiţiile de validitate prevăzute de lege
338) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, administratorul concordatar:
a) elaborează, împreună cu debitorul, oferta de concordat preventiv
b) omologhează oferta de concordat preventiv
c) pronunţă rezoluţiunea concordatul preventiv propus de creditori, atunci când nu se respectă condiţiile de validitate prevăzute
de lege
339) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, oferta de concordat preventiv:
a) se elaborează de către adunarea creditorilor
b) se elaborează de către judecătorul sindic pe baza datelor depuse la dosar
c) se notifică de către administratorul concordatar provizoriu creditorilor
340) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, oferta de concordat preventiv:
a) se depune la dosarul constituit ca urmare a cererii de deschidere a procedurii concordatului preventiv
b) se înregistrează într-un registru special, ca urmare a depunerii la grefa tribunalului pe rolul căruia s-a constituit dosarul
procedurii de concordat preventiv
c) se depune exclusiv la UNPIR
341) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014:
a) oferta de concordat preventiv cuprinde şi proiectul de concordat preventiv
b) despre depunerea ofertei de concordat preventiv se face menţiune exclusiv în registrul comerţului
c) odată cu oferta de concordat preventiv se depune şi lista creditorilor, incluzând doar creditori cu creanţe necontestate
342) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, proiectul de concordat preventiv trebuie să cuprindă:
a) cauzele stării de dificultate financiară
b) proiecţia evoluţiei financiar-contabile pe următorii 3 ani
c) un plan de reorganizare
343) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, termenul pentru satisfacerea creanţelor stabilite prin concordat este de :
a) 24 de luni de la data omologării acestuia prin hotărâre executorie
b) 12 luni de la data omologării acestuia prin hotărâre executorie
c) 3 ani de la data omologării acestuia prin hotărâre executorie
344) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, termenul pentru satisfacerea creanţelor stabilite prin concordat:
a) poate fi prelungit cu 12 luni
b) poate fi prelungit cu 24 de luni
c) nu poate fi prelungit
345) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată:
a) în primul an de aplicare a procedurii concordatului preventiv este obligatorie achitarea a minim 20% din valoarea creanţelor
stabilite prin concordat
b) în primul an de aplicare a procedurii concordatului preventiv este obligatorie achitarea a minim 10% din valoarea creanţelor
stabilite prin concordat
c) în primul an de aplicare a procedurii concordatului preventiv este obligatorie achitarea a minim 50% din valoarea creanţelor
stabilite prin concordat
346) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată cu privire la procedura
concordatului preventiv:
a) este obligatorie prezentarea rezultatelor testului creditorului privat în toate situaţiile
b) prezentarea testului creditorului privat este obligatorie în cazul în care prin proiectul de concordat se propun reduceri ale
creanţelor bugetare
c) prezentarea testului creditorului privat nu este obligatorie în nicio situaţie
347) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată cu privire la procedura
concordatului preventiv:
a) prin proiectul de concordat preventiv debitorul propune confirmarea administratorului concordatar provizoriu
b) prin proiectul de concordat preventiv debitorul propune onorariul administratorului concordatar pentru perioada ulterioară
datei încheierii concordatului
c) prin proiectul de concordat preventiv se propune atragerea răspunderii administratorilor debitorului
348) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, suspendarea provizorie a urmăririlor silite:
a) se produce de drept atunci când se introduce o cerere de deschidere a procedurii concordatului preventiv
b) poate fi solicitată judecătorului-sindic în baza ofertei de concordat preventiv
c) poate fi solicitată preşedintelui judecătoriei în baza ofertei de concordat preventiv
349) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată:
a) de la data comunicării hotărârii de omologare a concordatului preventiv se suspendă de drept urmăririle individuale ale
creditorilor semnatari asupra debitorului
b) de la data comunicării hotărârii de omologare a concordatului preventiv se suspendă de drept toate acţiunile debitorului
c) de la data aprobării ofertei de concordat preventiv de către creditori se suspendă de drept toate acţiunile debitorului
350) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată:
a) în perioada concordatului preventiv omologat nu se poate deschide procedura insolvenţei faţă de debitor
b) în perioada concordatului preventiv omologat se poate deschide procedura insolvenţei faţă de debitor, dar exclusiv în formă
simplificată
c) în perioada concordatului preventiv omologat se poate deschide procedura insolvenţei faţă de debitor, dar exclusiv în forma
procedurii generale
351) (2 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată:
a) Legea nr. 85/2014 reglementează exclusiv mijloacele de prevenire în domeniul insolvenţei
b) Legea nr. 85/2014 stabileşte exclusiv procedurile de insolvenţă
c) Legea nr. 85/2014 stabileşte regulile în domeniul prevenirii insolvenţei şi al insolvenţei.
352) (3 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată cu privire la scopul Legii nr. 85/2014:
a) acesta este instituirea unei proceduri individuale speciale de recuperare a creanţelor
b) acesta este instituirea unei proceduri individuale de lichidare voluntară a debitorilor
c) acesta este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului
353) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, redresarea activităţii debitorului:
a) este o procedură obligatorie, ea fiind prima iniţiată în caz de insolvenţă a acestuia
b) este o procedură care se mai aplică doar debitorilor cu privire la care starea de insolvenţă a apărut sub imperiul vechii legi
c) este considerată compatibilă cu scopul actului normativ, respectiv acoperirea pasivului debitorului
354) (3 pct.) Procedura insolvenţei reglementată de Legea nr. 85/2014:
a) se aplică profesioniştilor, fără a exista nicio excepţie
b) se aplică profesioniştilor, termenul având o semnificaţie diferită faţă de cel din C. civil
c) ca regulă, se aplică profesioniştilor, termenul având semnificaţia dată prin C. civil
355) (1 pct.) Procedura insolvenţei reglementată de Legea nr. 85/2014:
a) se aplică avocaţilor, fără nicio restricţie
b) se aplică avocaţilor, doar dacă exploatează o întreprindere
c) nu se aplică niciodată avocaţilor
356) (1 pct.) Procedura insolvenţei reglementată de Legea nr. 85/2014:
a) se aplică practicienilor în insolvenţă, fără nicio restricţie
b) se aplică practicienilor în insolvenţă, doar dacă exploatează o întreprindere
c) nu se aplică niciodată practicienilor în insolvenţă
357) (1 pct.) Regiile autonome:
a) au fost excluse de la aplicarea Legii nr. 85/2014
b) pot fi supuse procedurii insolvenţei reglementate de Legea nr. 85/2014
c) pot fi supuse Legii nr. 85/2014 doar dacă actul normativ care le reglementează trimite la Legea nr. 85/2014.
358) (1 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată:
a) oricărei unităţi de învăţământ preuniversitar i se poate aplica Legea nr. 85/2014, putându-se deschide procedura insolvenţei cu
privire la acestea
b) unităţilor administrativ-teritoriale li se poate aplica Legea nr. 85/2014, putându-se deschide procedura insolvenţei cu privire la
acestea, aşa cum rezultă din dispoziţiile sale exprese
c) regiilor autonome li se poate aplica Legea nr. 85/2014, putându-se deschide procedura insolvenţei cu privire la aceasta
359) (1 pct.) Procedura generală de insolvenţă, reglementate de Legea nr. 85/2014:
a) se aplică tuturor debitorilor
b) se aplică debitorilor care nu îndeplinesc cerinţele procedurii simplificare
c) se aplică numai debitorilor societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990
360) (2 pct.) În temeiul Legii nr. 85/2014, profesioniştii persoane fizice:
a) sunt supuşi direct procedurii generale
b) sunt supuşi direct procedurii simplificate, fiindu-le deci permisă reorganizarea
c) sunt supuşi procedurii simplificate, fiindu-le deci permis exclusiv falimentul
361) (1 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată având în vedere prevederile Legii nr. 85/2014:
a) cu privire la debitorii care nu deţin niciun bun în patrimoniul lor sunt incidente prevederile referitoare la procedura simplificată
b) cu privire la debitorii aflaţi în dizolvare la momentul introducerii cererii de deschidere a procedurii insolvenţei sunt incidente
exclusiv prevederile referitoare la procedura generală de insolvenţă
c) cu privire la debitorii ale căror documente contabile nu pot fi găsite nu poate fi aplicată vreo procedură de insolvenţă.
362) (3 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată având în vedere prevederile Legii nr. 85/2014:
a) cu privire la debitorii ale căror acte constitutive nu pot fi găsite sunt incidente prevederile referitoare la procedura simplificată
b) cu privire la debitorii aflaţi în lichidare la momentul introducerii cererii de deschidere a procedurii insolvenţei sunt incidente
exclusiv prevederile referitoare la procedura generală de insolvenţă
c) cu privire la debitorii ale căror documente contabile nu pot fi găsite nu poate fi aplicată vreo procedură de insolvenţă.
363) (1 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată având în vedere prevederile Legii nr. 85/2014:
a) cu privire la debitorii al căror administrator nu poate fi găsit sunt incidente prevederile referitoare la procedura simplificată
b) cu privire la debitorii aflaţi în lichidare la momentul introducerii cererii de deschidere a procedurii insolvenţei pot fi incidente
prevederile referitoare la procedura de reorganizare judiciară simplificată
c) cu privire la debitorii ale căror acte constitutive nu pot fi găsite nu poate fi aplicată vreo procedură de insolvenţă.
364) (1 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată având în vedere prevederile Legii nr. 85/2014:
a) cu privire la debitorii al căror sediu social nu corespunde adresei din registrul comerţului sunt incidente prevederile referitoare
la procedura simplificată
b) cu privire la debitorii aflaţi în dizolvare şi lichidare la momentul introducerii cererii de deschidere a procedurii insolvenţei sunt
incidente inclusiv prevederile referitoare la procedura generală de insolvenţă
c) cu privire la debitorii ale căror acte constitutive nu pot fi găsite nu poate fi aplicată vreo procedură de insolvenţă.
365) (2 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată având în vedere prevederile Legii nr. 85/2014:
a) cu privire la debitorii care şi-au declarat prin cererea introductivă intenţia de intrare în faliment poate fi deschisă numai
procedura generală
b) cu privire la debitorii care şi-au declarat prin cererea introductivă intenţia de intrare în faliment judecătorul-sindic va deschide
procedura simplificată
c) cu privire la debitorii care şi-au declarat prin cererea introductivă intenţia de intrare în faliment judecătorul-delegat va deschide
procedura generală, direct ca procedură de faliment
366) (1 pct.) Procedura simplificată reglementată de Legea nr. 85/2014:
a) se aplică de fiecare dată când judecătorul consideră că se impune
b) se aplică în cazurile prevăzute expres de lege
c) nu se aplică niciodată persoanelor juridice.
367) (2 pct.) Procedura simplificată reglementată de Legea nr. 85/2014:
a) este o varietate a procedurii generale de insolvenţă
b) este o procedură ce se finalizează cu reorganizarea debitorului
c) este o procedură ce implică întotdeauna falimentul debitorului
368) (1 pct.) Procedura simplificată reglementată de Legea nr. 85/2014:
a) se aplică doar persoanelor fizice autorizate, nu şi titularilor întreprinderilor individuale sau membrilor întreprinderii familiale
b) se aplică şi profesioniştilor care nu au obţinut autorizaţia cerută de lege pentru exploatarea unei întreprinderi
c) nu se aplică profesioniştilor neînregistraţi în Registrul comerţului
369) (1 pct.) Aplicarea procedurii simplificate reglementate de Legea nr. 85/2014 cu privire la o persoană fizică desfăşurând,
fără autorizare, activităţi economice în exploatarea unei întreprinderi:
a) conduce la neaplicarea altor sancţiuni reglementate prin alte acte normative
b) nu exclude sancţiunile aplicabile pentru lipsa autorizării respectivei persoane
c) conduce la reorganizarea activităţii şi dobândirea autorizării necesare
370) (1 pct.) Aplicarea procedurii simplificate reglementate de Legea nr. 85/2014 cu privire la o persoană fizică desfăşurând,
fără înregistrare în registre speciale de publicitate, activităţi economice în exploatarea unei întreprinderi:
a) conduce la neaplicarea altor sancţiuni reglementate prin alte acte normative
b) nu exclude sancţiunile aplicabile pentru lipsa înregistrării respectivei persoane
c) conduce la reorganizarea activităţii şi înscrierea de drept a persoanei în registrul comerţului.
371) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, cheltuielile aferente procedurii generale de insolvenţă vor fi suportate:
a) din averea debitorului
b) din averea administratorului special, urmând a fi recuperate de la creditorii în interesul cărora s-a derulat procedura
c) din averea creditorilor, urmând a fi recuperate de la debitor sau lichidator, în funcţie de interesul creditorilor
372) (1 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, cheltuielile aferente procedurii simplificate de insolvenţă vor fi suportate:
a) din averea debitorului
b) din averea lichidatorului, urmând a fi recuperate de la creditorii în interesul cărora s-a derulat procedura
c) din averea creditorilor, urmând a fi recuperate de la debitor sau lichidator, în funcţie de interesul creditorilor
373) (2 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată potrivit Legii nr. 85/2014:
a) actele de procedură efectuate de administratorul judiciar sau lichidator pe parcursul derulării procedurii insolvenţei sunt
gratuite
b) cheltuielile implicate de efectuarea de acte de procedură, de către administratorul judiciar sau lichidator, pe parcursul derulării
procedurii sunt suportate din averea debitorului
c) cheltuielile implicate de efectuarea de acte de procedură, de către administratorul judiciar sau lichidator, pe parcursul derulării
procedurii sunt suportate din averea creditorilor în interesul cărora s-a derulat procedura
374) (1 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată potrivit Legii nr. 85/2014 în legătură cu societatea C
SA, cu privire la care s-a deschis procedura insolvenţei:
a) disponibilitățile sale băneşti vor putea fi păstrate într-un cont special de depozit bancar
b) disponibilităţile sale băneşti vor putea fi păstrate exclusiv în casieria debitorului
c) disponibilităţile sale băneşti vor putea fi păstrate exclusiv într-un cont curent, deschis la o unitate CEC
375) (1 pct.) În cadrul procedurii insolvenţei reglementate de Legea nr. 85/2014, aşa cum rezultă din dispoziţiile acestui act
normativ:
a) fondul de lichidare nu poate fi utilizat
b) fondul de lichidare poate fi utilizat, în lipsa disponibilităţilor din contul debitorului
c) fondul de lichidare poate fi utilizat indiferent de existenţa sau absenţa disponibilităţilor din contul debitorului, alegerea
aparţinând administratorului
376) (2 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată potrivit Legii nr. 85/2014:
a) în cadrul adunării creditorilor, administratorul judiciar va putea solicita creditorilor avansarea sumelor necesare continuării
procedurii
b) administratorul judiciar va putea obliga creditorii să avanseze sumele necesare continuării
c) lichidatorul judiciar are în competenţa sa obligarea creditorilor să avanseze sumele necesare continuării procedurii
377) (1 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, sunt organe care aplică procedura insolvenţei:
a) instanţele judecătoreşti, judecătorul-sindic, administratorul judiciar şi lichidatorul judiciar
b) judecătorul sindic şi judecătorul delegat
c) exclusiv administratorul şi lichidatorul judiciar
378) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, celeritatea este un principiu ce guvernează:
a) exclusiv activitatea judecătorului sindic
b) inclusiv activitatea administratorului judiciar/lichidatorului
c) exclusiv activitatea administratorului statutar
379) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, deschiderea procedurii insolvenţei:
a) este de competenţa materială a tribunalului
b) este de competenţa materială a curţii de apel
c) este de competenţa materială a judecătoriei
380) (1 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, în ceea ce priveşte deschiderea procedurii insolvenţei:
a) competenţa teritorială aparţine instanţei de la locul unde debitorul a avut iniţial sediul
b) competenţa teritorială aparţine instanţei de la ultimul sediu al debitorului, fără niciun fel de derogare
c) competenţa teritorială aparţine instanţei în care debitorul şi-a avut sediul social/profesional cel puţin 6 luni anterior datei
sesizării instanţei
381) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014:
a) sediul social/profesional al debitorului este cel cu care figurează acesta în registrul comerţului, respectiv în registrul societăţilor
agricole sau în registrul asociaţilor şi fundaţiilor
b) sediul social/profesional al debitorului este cel menţionat pe site-ul debitorului
c) sediul social/profesional este cel menţionat este cel înregistrat în registrul sediilor, ţinut de judecătorie
382) (2 pct.) În cazul în care sediul debitorului a fost schimbat cu mai puţin de 6 luni anterior depunerii cererii de
deschidere a procedurii insolvenţei, potrivit Legii nr. 85/2006:
a) debitorul va decide care este sediul său social/profesional, alegând între sediul actual şi cel anterior
b) sediul social/profesional al debitorului este cel cu care acesta figura la registrul comerţului, respectiv în registrul societăţilor
agricole sau în registrul asociaţiilor şi fundaţiilor înainte de schimbare.
c) competenţa teritorială se va stabili pe baza domiciliului/sediului creditorului cu cea mai mare creanţă
383) (1 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, în cazul în care tribunalul a fost legal învestit cu o cerere de deschiderea procedurii,
schimbările ulterioare de sediu ale debitorului:
a) vor conduce la declinarea competenţei către instanţa de la noul sediu
b) nu vor avea relevanţă cu privire la competenţa instanţei sesizate
c) vor conduce la litispendenţă
384) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, în cadrul procedurii insolvenţei:
a) termenul pentru depunerea întâmpinării este de maximum 15 zile de la comunicare
b) termenul pentru depunerea întâmpinării este de maximum 10 zile de la comunicare
c) termenul pentru depunerea întâmpinării este de maximum 5 zile de la comunicare
385) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, în cadrul procedurii insolvenţei:
a) răspunsul la întâmpinare nu este obligatoriu
b) răspunsul la întâmpinare este obligatoriu, termenul de redactare fiind de 10 zile de la comunicare
c) răspunsul la întâmpinare este obligatoriu, termenul de depunere fiind de 15 zile de la comunicare
386) (3 pct.) În privinţa procedurilor de insolvenţă reglementate de Legea nr. 85/2014:
a) nu există reglementări derogatorii de la prevederile Codului de procedură civilă cu privire la judecata în primă instanţă
b) există reglementări derogatorii de la prevederile Codului de procedură civilă cu privire la judecata în primă instanţă
c) se aplică exclusiv Legea nr. 85/2014, aplicarea Codului de procedură civilă fiind expres interzisă
387) (1 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, în litigiile care au fost promovate în temeiul dreptului comun, după deschiderea
procedurii insolvenţei:
a) va interveni perimarea
b) citarea debitorului se va face la sediul acestuia şi la sediul administratorului judiciar/lichidatorului judiciar
c) citarea debitorului se va face exclusiv la sediul acestuia
388) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, în cadrul procedurilor de insolvenţă:
a) citarea părţilor se realizează, ca regulă, potrivit C. pr. civ.
b) citarea părţilor se efectuează, ca regulă, prin BPI (Buletinul procedurilor de insolvenţă)
c) ca regulă nu se realizează citarea părţilor
389) (1 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, în cadrul procedurilor de insolvenţă:
a) comunicarea actelor de procedură se realizează, ca regulă, potrivit C. pr. civ.
b) comunicarea actelor de procedură se efectuează, ca regulă, prin BPI (Buletinul procedurilor de insolvenţă)
c) ca regulă nu se realizează comunicarea actelor de procedură
390) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, în cadrul procedurilor de insolvenţă:
a) citarea participanţilor la proces, al căror sediu se află în străinătate, se realizează potrivit C. pr. civ. şi legislaţiei adoptate în
materie, la nivelul UE
b) citarea participanţilor la proces, al căror sediu se află în străinătate, se realizează exclusiv prin BPI (Buletinul procedurilor de
insolvenţă)
c) citarea participanţilor la proces, al căror sediu se află în străinătate, nu se realizează
391) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, în procedurile contencioase specifice procedurii insolvenţei vor fi citate în calitate de
părţi:
a) numai persoanele ale căror drepturi sau interese sunt supuse spre soluţionare judecătorului sindic, în condiţii de
contradictorialitate
b) debitorul şi toţi creditorii înscrişi în evidenţele contabile ale debitorului
c) debitorul şi toţi creditorii înscrişi în evidenţele contabile ale debitorului, precum şi administratorul/lichidatorul judiciar
392) (1 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, comunicarea actelor de procedură anterioare deschiderii procedurii:
a) se realizează potrivit C. pr. civ.
b) se realizează exclusiv prin Buletinul procedurilor de insolvenţă (BPI)
c) se realizează prin Buletinul procedurilor de insolvenţă şi prin publicarea într-un ziar de largă circulaţie din Bucureşti
393) (2 pct.) Potrivit prevederilor exprese ale Legii nr. 85/2014, se comunică potrivit C. pr. civ.:
a) hotărârea judecătorului sindic prin care se deschide procedura insolvenţei
b) notificarea deschiderii procedurii insolvenţei
c) hotărârea judecătorului sindic prin care se respinge cererea de deschidere a procedurii insolvenţei
394) (2 pct.) Aşa cum rezultă din Legea nr. 85/2014, creditorii care nu au fost notificaţi potrivit acestui act normativ:
a) sunt consideraţi de drept în termenul de depunere a cererilor a cererilor de admitere a creanţelor
b) nu mai au dreptul să îşi valorifice creanţa în cadrul procedurii insolvenţei
c) au dreptul să participe la procedura insolvenţei însă toate actele realizate anterior vor fi lovite de nulitate absolută
395) (3 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată potrivit Legii nr. 85/2014:
a) citarea, în cadrul acţiunilor specifice procedurii insolvenţei se realizează întotdeauna potrivit C. pr. civ.
b) prima citare a actelor de procedură către persoanele împotriva cărora se introduce o acţiune, în temeiul acestei legi, ulterior
deschiderii procedurii insolvenţei, se vor realiza potrivit prevederilor C. pr. civ şi prin BPI.
c) prima citare a actelor de procedură către persoanele împotriva cărora se introduce o acţiune, în temeiul acestei legi, ulterior
deschiderii procedurii insolvenţei, se vor realiza exclusiv potrivit prevederilor C. pr. civ.
396) (1 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată potrivit Legii nr. 85/2014:
a) comunicarea actelor de procedură în cadrul procedurii insolvenţei se realizează întotdeauna potrivit C. pr. civ.
b) prima comunicare a actelor de procedură către persoanele împotriva cărora se introduce o acţiune, în temeiul dispoziţiilor
prezentei legi, ulterior deschiderii procedurii insolvenţei, se vor realiza potrivit prevederilor C. pr. civ şi prin BPI
c) în cadrul acţiunilor întemeiate pe această lege nu are loc niciodată o comunicare a actelor de procedură.
397) (2 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată potrivit Legii nr. 85/2014:
a) citarea potrivit C. pr. civ. constituie regula în cadrul procedurilor întemeiate pe acest act normativ
b) citarea potrivit BPI constituie regula în cadrul procedurilor întemeiate pe acest act normativ
c) acţiunile întemeiate pe acest act normativ nu implică parcurgea procedurii de citare.
398) (1 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, instanţa de apel pentru hotărârile pronunţate de judecătorul sindic este:
a) curtea de apel
b) tribunalul
c) judecătoria
399) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, hotărârile curţii de apel, pronunţate în cadrul acţiunilor fundamentate pe acest act
normativ:
a) sunt definitive
b) sunt susceptibile de a fi atacate cu calea de atac a opoziţiei
c) sunt susceptibile de a fi atacate cu calea de a atac a retractării
400) (1 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, ca regulă, termenul de apel:
a) este de 7 zile
b) este de 10 zile
c) este de 5 zile
401) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, ca regulă, termenul de apel:
a) curge de la comunicarea hotărârii realizată prin publicare în BPI
b) curge de la pronunţarea hotărârii
c) curge de la comunicarea hotărârii potrivit C. pr. civ.
402) (2 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată potrivit Legii nr. 85/2014:
a) administratorul special este desemnat de către judecătorul-sindic, fără a exista excepţii de la această regulă
b) ca regulă, administratorul special este desemnat de către adunarea generală a asociaţilor/acţionarilor creditorului principal
c) ca regulă, administratorul special este desemnat de către adunarea generală a asociaţilor/acţionarilor/membrilor debitorului
403) (1 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată potrivit Legii nr. 85/2014:
a) mandatul administratorilor statutari încetează la data desemnării administratorului special
b) mandatul administratorului statutar nu încetează pe parcursul derulării procedurii insolvenţei
c) mandatul administratorului statutar se suspendă
404) (3 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată potrivit Legii nr. 85/2014:
a) mandatul administratorilor statutari încetează la momentul desemnării administratorului judiciar provizoriu
b) mandatul administratorilor statutari încetează la data ridicării dreptului de administrare
c) mandatul administratorului statutar nu încetează pe parcursul derulării procedurii insolvenţei
405) (3 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată potrivit Legii nr. 85/2014:
a) dreptul de administrare poate fi ridicat exclusiv în situaţia deschiderii unei proceduri de faliment
b) dreptul de administrare poate fi ridicat în situaţia deschiderii unei proceduri de reorganizare judiciară
c) dreptul de administrare nu poate fi ridicat niciodată în cadrul procedurii simplificate
406) (3 pct.) Ridicarea dreptului de administrare al debitorului, aşa cum rezultă din Legea nr. 85/2014:
a) poate fi totală sau parţială
b) este întotdeauna totală
c) nu poate fi altfel decât parţială
407) (3 pct.) În cazul în care adunarea generală a acţionarilor societăţii X SA nu desemnează un administrator special,
potrivit Legii nr. 85/2014:
a) administratorului special va fi desemnat de către administratorul statutar
b) administratorul special va fi desemnat de către adunarea generală a creditorilor
c) debitorului i se va ridica dreptul de administrare
408) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, debitorul aflat în stare de insolvenţă:
a) este obligat să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispoziţiilor acestei legi în termen de maximum 30 de zile de la
apariţia stării de insolvenţă
b) debitorul are o posibilitate de a solicita deschiderea procedurii insolvenţei, niciodată o obligaţie
c) este obligat să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispoziţiilor acestei legi în termen de maximum 10 zile de la
apariţia stării de insolvenţă
409) (3 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată potrivit Legii nr. 85/2014:
a) la cererea de deschidere a procedurii insolvenţei formulată de debitor trebuie ataşată dovada notificării organului fiscal
competent cu privire la intenţia de deschidere a procedurii insolvenţei
b) la cererea de deschidere a procedurii insolvenţei formulată de debitor trebuie ataşat documentul atestând acordul organului
fiscal competent cu privire la intenţia de deschidere a procedurii insolvenţei
c) la cererea de deschidere a procedurii insolvenţei formulată de debitor trebuie ataşate exclusiv documente dovedind identitatea
părţilor
410) (2 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată potrivit Legii nr. 85/2014:
a) debitorul aflat în insolvenţă iminentă are obligaţia de a solicita deschiderea procedurii insolvenţei
b) debitorul aflat în insolvenţă iminentă are posibilitatea de a solicita deschiderea procedurii insolvenţei
c) debitorului aflat în insolvenţă iminentă îi este expres interzis să solicite deschiderea procedurii insolvenţei
411) (3 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată potrivit Legii nr. 85/2014:
a) introducerea prematură a cererii de deschidere a procedurii insolvenţei nu are nicio consecinţă juridică
b) introducerea prematură a cererii de deschidere a procedurii insolvenţei poate constitui temei juridic pentru desemnarea unui
administrator special pentru debitor
c) introducerea prematură, cu rea-credinţă, a cererii de deschidere a procedurii insolvenţei de către debitor atrage răspunderea
patrimonială a debitorului pentru prejudiciile pricinuite.
412) (1 pct.) Cererea debitorului de deschidere a procedurii insolvenţei se judecă, aşa cum rezultă din Legea nr. 85/2014: a) în cameră de consiliu
b) în şedinţă publică
c) în cameră de consiliu sau în şedinţă publică, la alegerea debitorului
413) (1 pct.) Cererea debitorului de deschidere a procedurii insolvenţei se judecă, aşa cum rezultă din Legea nr. 85/2014: a) în termen de 20 de zile
b) în termen de 10 zile
c) în termen de 75 de zile
414) (1 pct.) Cererea debitorului de deschidere a procedurii insolvenţei se judecă, aşa cum rezultă din Legea nr. 85/2014:
a) fără citarea părţilor
b) cu citarea părţilor
c) cu sau fără citarea părţilor, la alegerea creditorului având creanţa cea mai mare
415) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, în cazul unei cereri de deschidere a procedurii insolvenţei introduse de o societate în
nume colectiv:
a) nu va fi considerată ca fiind făcută şi împotriva asociaţilor cu răspundere nelimitată
b) va fi considerată ca fiind făcută doar împotriva asociatului cu răspundere nelimitată cu cel mai mare aport la capitalul social
c) va fi considerată ca fiind făcută doar împotriva asociatului cu răspundere nelimitată cu cel mai mic aport la capitalul social
416) (2 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată potrivit Legii nr. 85/2014:
a) opoziţia este reglementată în legătură cu cererea creditorilor de deschidere a procedurii insolvenţei
b) opoziţia nu este reglementată legal
c) opoziţia este reglementată în legătură cu cererea debitorilor de deschidere a procedurii insolvenţei
417) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, în cazul în care judecătorul-sindic admite opoziţie:
a) anulează cererea de deschidere a procedurii insolvenţei
b) revocă încheierea de deschidere a procedurii insolvenţei
c) trimite spre soluţionare cauza judecătorului delegat
418) (3 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată potrivit Legii nr. 85/2014:
a) acţiunile introduse în instanţă de către debitor se suspendă de drept de la momentul deschiderii procedurii insolvenţei
b) acţiunile introduse în instanţă împotriva debitorului, ca regulă, se suspendă de drept de la momentul deschiderii procedurii
insolvenţei
c) acţiunile introduse în instanţă nu se suspendă ca efect al deschiderii procedurii insolvenţei
419) (3 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată potrivit Legii nr. 85/2014:
a) termenele de prescripţie nu se suspendă în perioada derulării procedurii insolvenţei
b) termenele de prescripţie se suspendă de drept, în situaţia în care acestea privesc acţiunile introduse în instanţă împotriva averii
debitorului
c) termenele de prescripţie se întrerup cu privire la orice acţiune sau executare silită derulată în perioada derulării procedurii
insolvenţei
420) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, în perioada de observaţie:
a) activitatea debitorului este suspendată
b) debitorul poate continua desfăşurarea activităţilor curente
c) debitorul nu mai poate efectua nicio plată
421) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, menţiunea "în insolvenţă", "in insolvency", "en procedure collective" :
a) trebuie inclusă în toate actele care emană de la debitor după rămânerea definitivă a hotărârii de deschidere a procedurii
b) nu trebuie inclusă în actele care emană de la debitor, ci doare pe site-ul debitorului
c) trebuie inclusă pe toate actele în toate înscrisurile care emană de la debitor, de la momentul pronunţării hotărârii de deschidere
a procedurii insolvenţei
422) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, menţiunea "în insolvenţă", "in insolvency", "en procedure collective":
a) trebuie să figureze în actele emise de societatea debitoare
b) trebuie să figureze doar în actele emise de administratorul judiciar al societăţii debitoare
c) trebuie să figureze doar în actele emise de lichidatorul judiciar al societăţii debitoare
423) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, de la data intrării în faliment:
a) debitorul va putea desfăşura doar activităţile ce sunt necesare derulării operaţiunilor lichidării
b) debitorul nu va mai putea desfăşura nicio activitate
c) debitorul va putea iniţia orice noi afaceri dacă sunt aducătoare de profit
424) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, tabelul preliminar de creanţe este întocmit de:
a) administratorul judiciar
b) administratorul statutar
c) administratorul special
425) (3 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată:
a) potrivit Legii nr. 85/2014, tabelul preliminar de creanţe se publică în BPI
b) potrivit Legii nr. 85/2014, tabelul preliminar de creanţe se publică exclusiv în Registrul comerţului
c) cu privire la tabelul preliminar de creanţe Legea nr. 85/1014 nu reglementează obligaţia de publicitate
426) (3 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată potrivit Legii nr. 85/2014:
a) la prima adunare a creditorilor vor participa exclusiv creditorii înscrişi în tabelul definitiv de creanţe
b) la prima adunare a creditorilor vor participa creditorii înscrişi în tabelul preliminar de creanţe
c) la prima adunare a creditorilor vor participa toţi creditorii debitorului, independent de înscrierea în vreunul dintre tabelele de
creanţe
427) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, cu privire la creditorii ale căror creanţe au fost trecute parţial în tabelul preliminar
de creanţe:
a) administratorul judiciar are obligaţia de notificare
b) administratorul judiciar nu are nicio obligaţie
c) administratorul statutar are obligaţia de notificare şi motivare a reducerilor operate
428) (3 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată potrivit Legii nr. 85/2014:
a) cu privire la tabelul preliminar de creanţe poate face contestaţie debitorul
b) cu privire la tabelul preliminar de creanţe poate face contestaţie orice creditor, cu condiţia să fie un creditor garantat
c) cu privire la tabelul preliminar de creanţe poate face contestaţie numai administratorul statutar
429) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, contestaţiile referitoare la tabelul preliminar de creanţe:
a) se depun la tribunal
b) se depun exclusiv la sediul administratorului judiciar
c) se depun exclusiv la registratura Oficiului registrului comerţului
430) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, contestaţiile referitoare la tabelul preliminar de creanţe:
a) se depun în termen de 7 zile de la publicarea în Buletinul procedurilor de insolvenţă a tabelului preliminar de creanţe
b) se depun în termen de 7 zile de la publicarea pe site-ul debitorului a tabelului preliminar de creanţe
c) se pot depune oricând
431) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, tabelul definitiv de creanţe:
a) se întocmeşte după ce toate contestaţiile la tabelul preliminar de creanţe au fost soluţionate
b) se întocmeşte după ce au fost înregistrate la tribunal toate opoziţiile creditorilor
c) se întocmeşte după ce a fost soluţionat recursul împotriva tabelului preliminar de creanţe
432) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014:
a) nu există o reglementare a duratei maxime a perioadei de observaţie
b) durata maximă a procedurii de observaţie este de 10 luni
c) durata maximă a perioadei de observaţie este de 12 luni
433) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, durata maximă a perioadei de observaţie:
a) se calculează de la data deschiderii procedurii insolvenţei
b) se calculează de la data soluţionării opoziţiilor creditorilor chirografari
c) se calculează de la data rămânerii definitive a tabelului de creanţe
434) (3 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată potrivit Legii nr. 85/2014:
a) cu privire la tabelul definitiv de creanţe nu se poate face contestaţie
b) cu privire la tabelul definitiv de creanţe se poate face oricând contestaţie
c) cu privire la tabelul definitiv de creanţe se poate face contestaţie în cazul în care a fost descoperită existenţa unui fals care a
determinat admiterea creanţei
435) (3 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată potrivit Legii nr. 85/2014:
a) cu privire la tabelul definitiv de creanţe nu se poate face contestaţie
b) cu privire la tabelul definitiv de creanţe se poate face oricând contestaţie
c) cu privire la tabelul definitiv de creanţe se poate face contestaţie până la închiderea procedurii
436) (3 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată potrivit Legii nr. 85/2014:
a) acţiunea în anulare special reglementată de Legea nr. 85/2014 poate fi introdusă exclusiv de către administratorul special
b) acţiunea în anulare special reglementată de Legea nr. 85/2014 poate fi introdusă exclusiv de către administratorul judiciar
c) acţiunea în anulare special reglementată de Legea nr. 85/2014 poate fi introdusă de către comitetul creditorilor, în anumite
condiţii
437) (3 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată potrivit Legii nr. 85/2014:
a) acţiunea în anulare special reglementată de Legea nr. 85/2014 poate fi introdusă exclusiv de către administratorul special
b) acţiunea în anulare special reglementată de Legea nr. 85/2014 poate fi introdusă exclusiv de către lichidatorul judiciar
c) acţiunea în anulare special reglementată de Legea nr. 85/2014 poate fi introdusă, în anumite condiţii, de către un creditor care
deţine mai mult de 50% din valoarea creanţelor înscrise la masa credală
438) (3 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată potrivit Legii nr. 85/2014:
a) acţiunea în anulare special reglementată de Legea nr. 85/2014 este de competenţa judecătorului-sindic
b) acţiunea în anulare special reglementată de Legea nr. 85/2014 este de competenţa adunării creditorilor
c) acţiunea în anulare special reglementată de Legea nr. 85/2014 este de competenţa judecătoriei
439) (3 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată potrivit Legii nr. 85/2014:
a) nu se poate cere anularea unui act de transfer cu caracter patrimonial făcut de debitor în cursul desfăşurării activităţii normale a
activităţii sale curente
b) acţiunea în anulare special reglementată de Legea nr. 85/2014 vizează exclusiv actele juridice încheiate după deschiderea
procedurii insolvenţei
c) acţiunea în anulare special reglementată de Legea nr. 85/2014 poate avea ca obiect orice act juridic încheiat de către debitor
440) (3 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată potrivit Legii nr. 85/2014:
a) contractele în derulare se consideră nule la data deschiderii procedurii insolvenţei
b) clauzele de declarare a exigibilităţii anticipate pentru motivul deschiderii procedurii insolvenţei sunt nule
c) clauzele de decădere din beneficiul termenului pentru motivul deschiderii procedurii insolvenţei sunt nule
441) (1 pct.) Pot propune un plan de reorganizare potrivit Legii nr. 85/2014:
a) debitorul
b) exclusiv creditorul
c) exclusiv administratorul judiciar
442) (2 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată potrivit Legii nr. 85/2014: a) confirmarea planului de reorganizare este o atribuţie a judecătorului-sindic
b) confirmarea planului de reorganizare este o atribuţie a preşedintelui tribunalului
c) confirmarea planului de reorganizare este o atribuţie a comitetului creditorilor
443) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014:
a) poate fi confirmat un singur plan de reorganizare
b) pot fi confirmate cel mult două planuri de reorganizare
c) pot fi confirmate mai multe planuri de reorganizare, nefiind fixată o limită maximă
444) (2 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată potrivit Legii nr. 85/2014:
a) dacă debitorul nu se conformează planului de reorganizare intră de drept în procedura simplificată
b) dacă debitorul nu se conformează planului de reorganizare intră de drept în procedura generală de faliment
c) dacă debitorul nu se conformează planului de reorganizare oricare dintre creditori poate solicita intrarea în faliment
445) (2 pct.) Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată potrivit Legii nr. 85/2014:
a) dacă debitorul nu se conformează planului de reorganizare intră de drept în procedura simplificată
b) dacă debitorul nu se conformează planului de reorganizare intră de drept în procedura generală de faliment
c) dacă debitorul nu se conformează planului de reorganizare administratorul judiciar poate solicita intrarea în faliment
446) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, în procedura falimentului: a) lichidarea bunurilor din averea debitorului se va face de către debitorul însuşi, prin administratorul judiciar
b) lichidarea bunurilor din averea debitorului se va face de către lichidator sub controlul judecătorului- sindic
c) lichidarea bunurilor din averea debitorului se va face de către debitorul însuşi, prin administratorul special
447) (2 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014, lichidarea începe: a) de la momentul pronunţării hotărârii de deschidere a procedurii simplificate
b) după finalizarea de către lichidatorul judiciar a inventarierii şi după depunerea raportului de evaluare
c) de la momentul numirii administratorului judiciar
448) (2 pct.) Poate fi atrasă răspunderea pentru intrarea în insolvenţă în conformitate cu Legea nr. 85/2014:
a) numai a membrilor organelor de conducere
b) numai a membrilor organelor de supraveghere
c) a oricărei persoane care a contribuit la starea de insolvenţă
449) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2006:
a) prin închiderea procedurii falimentului, doar debitorul persoană juridică ce a fost supus procedurii simplificate va fi descărcat
de obligaţiile avute anterior deschiderii procedurii
b) prin închiderea procedurii falimentului debitorul persoană fizică nu va fi descărcat de obligaţiile avute anterior intrării în
faliment dacă a fost găsit vinovat de bancrută frauduloasă
c) procedura falimentului nu poate fi închisă dacă nu sunt suficiente bunuri în averea debitorului.
450) (3 pct.) Potrivit Legii nr. 85/2014: a) prin închiderea procedurii administratorul/lichidatorul judiciar va fi descărcat de responsabilităţi sau îndatoriri cu privire la
debitor
b) în orice situaţie, debitorul persoană fizică va fi descărcat de toate obligaţiile pe care le avea înainte de reorganizarea judiciară
c) administratorul/lichidatorul judiciar poate fi tras la răspundere pentru modul de exercitare a atribuţiilor sale
Codul de procedură civilă
451) (2 pct.) Obligaţiile prevăzute în titlul executoriu pot fi aduse la îndeplinire
a) numai prin executare silită
b) de bunăvoie de către debitor
c) prin executare silită numai în cazul în care nu sunt executate de către debitor în termen de 30 de zile de la scadenţă
452) (1 pct.) Executare silită începe prin sesizarea: a) instanţei de executare de către creditor
b) instanţei de executare de către executorul judecătoresc
c) organului de executare de către creditor
453) (2 pct.) Executarea silită poate avea loc în oricare dintre formele prevăzute de lege: a) dar nu se poate opta pentru mai multe forme de executare silită
b) dar acestea pot fi utilizate numai succesiv
c) acestea putând fi utilizate simultan sau succesiv
454) (2 pct.) Executarea silită este reglementată: a) de prevederile Codului de procedură civilă care prevalează asupra oricărei reglementări speciale
b) exclusiv de prevederile Codului de procedură civilă
c) de prevederile Codului de procedură civilă, dacă prin lege specială nu se prevede altfel
455) (3 pct.) Executarea silită are loc: a) până la realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu şi a cheltuielilor de executare
b) până la realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu, achitarea dobânzilor, penalităţilor sau a altor sume acordate
potrivit legii prin titlu şi a cheltuielilor de executare
c) până la realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu, achitarea dobânzilor, penalităţilor sau a altor sume acordate
potrivit legii prin titlu, cheltuielile de executare rămânând în sarcina creditorului urmăritor
456) (2 pct.) În conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă, executarea silită poate avea loc:
a) simultan sau succesiv în oricare dintre formele prevăzute de lege
b) în oricare dintre formele prevăzute de lege, dar nu simultan, ci succesiv
c) într-una singură dintre formele prevăzute de lege, la alegerea creditorului
457) (2 pct.) Pentru radierea unui drept dintr-un registru public, în temeiul unui titlul executoriu, dacă prin lege nu se
prevede altfel:
a) este obligatorie intervenţia executorului judecătoresc
b) este suficientă simpla cerere a persoanei îndreptăţite
c) este obligatorie parcurgerea procedurii de executare silită reglementată de codul de procedură civilă
458) (2 pct.) Pentru înscrierea unui act într-un registru public, în temeiul unui titlul executoriu, dacă prin lege nu se prevede
altfel:
a) este suficientă simpla cerere a persoanei îndreptăţite
b) este obligatorie intervenţia executorului judecătoresc
c) este obligatorie parcurgerea procedurii de executare silită reglementată de codul de procedură civilă
459) (2 pct.) Pentru înscrierea unui fapt într-un registru public, în temeiul unui titlul executoriu, dacă prin lege nu se
prevede altfel:
a) este obligatorie parcurgerea procedurii de executare silită reglementată de codul de procedură civilă
b) este obligatorie intervenţia executorului judecătoresc
c) este suficientă simpla cerere a persoanei îndreptăţite
460) (2 pct.) Pentru emiterea unei autorizaţii, în temeiul unui titlul executoriu, dacă prin lege nu se prevede altfel:
a) este obligatorie intervenţia executorului judecătoresc
b) este suficientă simpla cerere a persoanei îndreptăţite
c) este obligatorie parcurgerea procedurii de executare silită reglementată de codul de procedură civilă
461) (2 pct.) Pentru eliberarea unui certificat, în temeiul unui titlul executoriu, dacă prin lege nu se prevede altfel:
a) este obligatorie intervenţia executorului judecătoresc
b) este suficientă simpla cerere a persoanei îndreptăţite
c) este obligatorie parcurgerea procedurii de executare silită reglementată de codul de procedură civilă
462) (3 pct.) Vânzarea de către un creditor ipotecar a bunurilor mobile ipotecate se face:
a) de către executorul judecătoresc, fără a fi necesară încuviinţarea instanţei
b) cu încuviinţarea instanţei, fără intervenţia executorului judecătoresc
c) de către executorul judecătoresc, cu încuviinţarea instanţei
463) (3 pct.) Executarea silită a unui titlu executoriu se realizează de către executorul judecătoresc:
a) în toate situaţiile
b) numai dacă prin legi speciale nu se prevede altfel
c) numai dacă prin codul de procedură civilă nu se prevede altfel
464) (3 pct.) Nu se realizează de către executorul judecătoresc executarea silită a unui titlu executoriu având ca obiect
venituri datorate:
a) bugetului general consolidat
b) bugetului Comunităţii Economice a Energiei Atomice
c) creditorilor persoane juridice de drept public, chiar dacă prin legi speciale se prevede altfel
465) (1 pct.) Executarea silită prin urmărirea bunurilor mobile poate privi:
a) numai bunurile aparţinând debitorului
b) bunuri aparţinând debitorului sau creditorului, după caz
c) bunuri aparţinând terţilor obligaţi să răspundă, în condiţiile legii, pentru obligaţiile debitorului
466) (1 pct.) Executarea silită prin urmărirea bunurilor imobile poate privi:
a) numai bunurile aparţinând debitorului
b) bunuri aparţinând terţilor obligaţi să răspundă, în condiţiile legii, pentru obligaţiile debitorului
c) bunuri aparţinând debitorului sau creditorului, după caz
467) (2 pct.) Efectuarea de acte de executare de către alte persoane decât executorul judecătoresc:
a) este interzisă în toate situaţiile
b) este permisă în cazurile prevăzute prin legea specială
c) este permisă în cazurile prevăzute de codul de procedură civilă
468) (3 pct.) Executorul judecătoresc poate cere debitorului:
a) lămuriri în scris sau verbal în legătură cu veniturile sale
b) lămuriri verbale în legătură cu bunurile aflate în proprietatea exclusivă a acestuia
c) lămuriri în scris în legătură cu bunurile deţinute de către debitor în proprietate comună pe cote-părţi
469) (2 pct.) Executorul judecătoresc poate cere debitorului lămuriri: a) numai în legătură cu bunurile aflate în proprietatea exclusivă a debitorului
b) în legătură cu bunurile deţinute de către debitor în proprietate comună pe cote-părţi sau în devălmăşie
c) în legătură cu bunurile deţinute de către debitor în proprietate comună pe cote-părţi, dar nu şi în legătură cu acelea deţinute de
debitor în devălmăşie
470) (2 pct.) Debitorul trebuie informat de către executorul judecătoresc asupra cuantumului estimativ al cheltuielilor de
executare: a) în toate cazurile
b) în nicio situaţie
c) numai dacă o asemenea estimare este posibilă
471) (3 pct.) Refuzul debitorului de a prezenta lămuririle solicitate de către executorul judecătoresc: a) nu este sancţionată de lege în niciun fel
b) poate atrage răspunderea debitorului pentru toate prejudiciile cauzate, precum şi aplicarea unei amenzi judiciare
c) poate atrage răspunderea debitorului pentru toate prejudiciile cauzate, nu şi aplicarea unei amenzi judiciare
472) (3 pct.) Furnizarea de către debitor, cu rea-credinţă, a unor informaţii incomplete în cazul în care executorul
judecătoresc i-a solicitat acestuia lămuriri necesare executării silite: a) nu este sancţionată de lege în niciun fel
b) poate atrage răspunderea debitorului pentru toate prejudiciile cauzate, precum şi aplicarea unei amenzi judiciare
c) poate atrage răspunderea debitorului pentru toate prejudiciile cauzate, nu şi aplicarea unei amenzi judiciare
473) (3 pct.) Poate fi executată silit: a) numai o obligaţie al cărei obiect constă în plata unei sume de bani sau în predarea unui bun
b) o obligaţie al cărei obiect care constă în predarea folosinţei unui bun
c) obligaţia al cărei obiect constă în încredinţarea unui minor
474) (1 pct.) Măsura încredinţării minorului: a) poate fi adusă la îndeplinire numai de bunăvoie
b) nu poate face obiectul executării silite
c) poate face obiectul executării silite în cazul în care este stabilită prin titlul executoriu
475) (1 pct.) Măsura stabilirii locuinţei minorului: a) poate face obiectul executării silite în cazul în care este stabilită prin titlul executoriu
b) poate fi adusă la îndeplinire numai de bunăvoie
c) nu poate face obiectul executării silite
476) (1 pct.) Măsurile referitoare la vizitarea minorului: a) pot fi aduse la îndeplinire numai de bunăvoie
b) nu pot face obiectul executării silite
c) pot face obiectul executării silite în cazul în care sunt stabilite prin titlul executoriu
477) (1 pct.) Desfiinţarea unei construcţii: a) poate face obiectul executării silite în cazul în care este stabilită prin titlul executoriu
b) poate fi adusă la îndeplinire numai de bunăvoie
c) nu poate face obiectul executării silite
478) (1 pct.) Desfiinţarea unei lucrări: a) poate fi adusă la îndeplinire numai de bunăvoie
b) poate face obiectul executării silite în cazul în care este stabilită prin titlul executoriu
c) nu poate dace obiectul executării silite
479) (1 pct.) Desfiinţarea unei plantaţii:
a) poate fi adusă la îndeplinire numai de bunăvoie
b) poate face obiectul executării silite în cazul în care este stabilită prin titlul executoriu
c) nu poate dace obiectul executării silite
480) (2 pct.) În cazul în care prin titlul executoriu au fost acordate dobânzi care se cuvin creditorului, fără să fi fost stabilit
cuantumul acestora: a) ele vor fi calculate de executorul judecătoresc
b) ele vor fi calculate de instanţa de executare
c) ele nu vor putea face obiectul executării silite, ci doar al executării voluntare
481) (2 pct.) În cazul în care prin titlul executoriu au fost acordate penalităţi care se cuvin creditorului, fără să fi fost stabilit
cuantumul acestora: a) ele vor fi calculate de instanţa de executare
b) ele vor fi calculate de executorul judecătoresc
c) ele nu vor putea face obiectul executării silite, ci doar al executării voluntare
482) (3 pct.) Actualizarea valorii obligaţiei principale stabilite în bani: a) poate fi efectuată de executorul judecătoresc numai dacă titlul executoriu conţine criteriile necesare
b) poate fie efectuată de executorul judecătoresc, chiar dacă titlul executoriu nu conţine criteriile necesare
c) poate fie efectuată numai de către instanţa de executare în cazul în care titlul executoriu nu conţine criteriile necesare
483) (3 pct.) Actualizarea valorii obligaţiei principale stabilite în bani poate fi efectuată de executorul judecătoresc: a) indiferent de izvorul acestei obligaţii
b) indiferent dacă titlul executoriu conţine sau nu criterii de actualizare
c) numai în raport cu rata inflaţiei
484) (2 pct.) Actualizarea de către executorul judecătoresc a obligaţiei principale stabilite în bani: a) poate fi făcută exclusiv în funcţie de rata inflaţiei
b) poate fi făcută în funcţie de rata inflaţiei, dacă executorul judecătoresc apreciază că aceasta reprezintă criteriul economic cel
mai relevant în cauză
c) poate fi făcută numai dacă prin titlul executoriu nu se prevăd alte criterii
485) (2 pct.) În cazul în care titlul executoriu îl constituie o hotărâre judecătorească, actualizarea de către executorul
judecătoresc a obligaţiei principale stabilite în bani se efectuează începând cu data: a) introducerii cererii de chemare în judecată
b) la care hotărârea judecătorească a devenit executorie
c) la care hotărârea judecătorească a devenit definitivă
486) (2 pct.) În cazul altor titluri executorii decât hotărârile judecătoreşti, actualizarea de către executorul judecătoresc a
obligaţiei principale stabilite în bani se efectuează începând cu data: a) sesizării organului de executare
b) la care creanţa a devenit exigibilă
c) sesizării instanţei de executare
487) (1 pct.) Actualizarea de către executorul judecătoresc a obligaţiei principale stabilite în bani se efectuează până la data
plăţii efective a obligaţiei cuprinse în titlul executoriu: a) în toate situaţiile
b) numai în cazul în care titlul executoriu în constituie o hotărâre judecătorească
c) numai în cazul altor titluri executorii decât hotărârile judecătoreşti
488) (2 pct.) În cazul în care titlul executoriu nu cuprinde dobânzi, dar ele se cuvin de plin drept creditorului potrivit unor
dispoziţii legale speciale, acestea vor fi stabilite: a) de executorul judecătoresc, cu citarea părţilor
b) de executorul judecătoresc, fără citarea părţilor
c) de instanţa de executare, cu citarea părţilor
489) (2 pct.) În cazul în care titlul executoriu nu cuprinde penalităţi, dar ele se cuvin de plin drept creditorului potrivit unor
dispoziţii legale speciale, acestea vor fi stabilite: a) de executorul judecătoresc, cu citarea părţilor
b) de instanţa de executare, fără citarea părţilor
c) de instanţa de executare, cu citarea părţilor
490) (1 pct.) Actualizarea de către executorul judecătoresc a obligaţiei principale stabilite în bani se efectuează: a) prin încheiere care constituie titlu executoriu, fără a fi necesară învestirea cu formulă executorie
b) prin încheiere care constituie titlu executoriu, după învestirea cu formulă executorie
c) prin încheiere care nu constituie titlu executoriu
491) (1 pct.) Bunurile debitorului supuse unui regim special de circulaţie: a) nu pot fi supuse executării silite
b) pot fi supuse executării silite necondiţionat întrucât acest regim special nu este opozabil executorului judecătoresc
c) pot fi supuse executării silite numai cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege
492) (3 pct.) În cursul executării silite, creditorul şi debitorul: a) nu pot încheia convenţii privind bunurile care să fie supuse executării silite
b) pot conveni ca executarea să se efectueze numai asupra veniturilor băneşti sau asupra altor bunuri ale debitorului
c) pot conveni ca vânzarea bunurilor urmărite să se facă prin bună învoială
493) (2 pct.) Executarea silită poate fi pornită: a) numai împotriva persoanelor fizice şi a celor juridice de drept privat
b) atât împotriva persoanelor juridice de drept privat, cât şi a celor de drept public, fără excepţie
c) împotriva persoanelor de drept public, cu excepţia celor care beneficiază, potrivit legii, de imunitate de executare
494) (2 pct.) Constituie titluri executorii: a) înscrisurile care, potrivit legii, pot fi puse în executare
b) hotărârile judecătoreşti fără excepţii
c) numai hotărârile pronunţate în apel
495) (3 pct.) Sunt hotărâri executorii: a) hotărârile pronunţate în primă instanţă, în toate situaţiile
b) hotărârile pronunţate în apel, în cazurile prevăzute de lege
c) hotărârile pronunţate în apel, dacă prin lege nu se prevede altfel
496) (2 pct.) Sunt hotărâri definitive: a) numai hotărârile pronunţate în recurs
b) hotărârile pronunţate în primă instanţă care nu au fost atacate cu apel
c) hotărârile pronunţate în apel, fără drept de recurs
497) (3 pct.) Hotărârile arbitrale pot fi puse în executare silită: a) dacă sunt învestite cu formulă executorie
b) fără a necesita învestire cu formulă executorie
c) numai dacă nu au fost atacate cu acţiune în anulare sau aceasta fost respinsă
498) (2 pct.) O hotărâre arbitrală care a fost atacată cu acţiune în anulare: a) nu poate fi pusă în executare silită
b) poate fi pusă în executare silită
c) poate fi pusă în executare silită numai după respingerea acţiunii în anulare
499) (2 pct.) Hotărârile organelor cu atribuţii jurisdicţionale pot fi puse în executare: a) imediat după pronunţare, fără a fi necesară învestirea lor cu formulă executorie
b) numai după validarea lor de către instanţa de executare
c) numai după rămânerea lor definitive ca urmare a neatacării lor în faţa instanţelor judecătoreşti competente şi doar dacă sunt
învestite cu formulă executorie
500) (3 pct.) Titlurile executorii europene cu privire la care dreptul Uniunii Europene nu cere recunoaşterea prealabilă în
statul în care se face executarea:
a) sunt executorii de drept fără nicio altă formalitate prealabilă
b) sunt executorii după învestirea cu formulă executorie
c) sunt executorii după încuviinţarea executării de către instanţa română
501) (3 pct.) Hotărârile judecătoreşti care pot fi atacate cu apel sau cu recurs:
a) nu pot fi puse în executare în nicio situaţie
b) pot fi puse în executare, în cazurile în care potrivit legii, constituie titluri executorii, pe riscul creditorului care, dacă ulterior
titlul este desfiinţat, va fi ţinut să îl repună pe debitor în drepturilor sale, în tot sau în parte, după caz, potrivit legii
c) pot fi puse în executare, în cazurile în care potrivit legii, constituie titluri executorii, pe riscul creditorului care, dacă ulterior
titlul este desfiinţat, va fi ţinut să îl repună pe debitor în drepturilor sale, în cazul în care se stabileşte că a declanşat cu rea-
credinţă executarea silită
502) (1 pct.) Actul autentificat de notarul public:
a) constituie titlu executoriu în toate situaţiile
b) constituie titlu executoriu numai în cazul în care constată o creanţă certă, lichidă şi exigibilă
c) nu constituie titlu executoriu
503) (1 pct.) Duplicatul actului autentificat de notarul public care constată o creanţă certă, lichidă şi exigibilă:
a) constituie titlu executoriu în toate situaţiile
b) nu constituie titlu executoriu în nicio situaţie
c) constituie titlu executoriu numai în lipsa originalului
504) (1 pct.) Copia legalizată de pe exemplarul din arhiva notarului public a actului autentificat de acesta care constată o
creanţă certă, lichidă şi exigibilă:
a) constituie titlu executoriu în toate situaţiile
b) nu constituie titlu executoriu în nicio situaţie
c) constituie titlu executoriu numai în lipsa originalului
505) (3 pct.) În cazul anulării de către instanţa de judecată a înscrisului autentificat de notarul public, răspunderea civilă a
notarului public:
a) nu poate fi angajată în nicio situaţie
b) poate fi angajată indiferent dacă s-a cauzat sau nu un prejudiciu, dacă se stabileşte prin hotărâre definitivă că acesta şi-a
încălcat cu vinovăţie obligaţiile profesionale
c) poate fi angajată numai pentru încălcarea de către acesta, cu vinovăţie, a obligaţiilor sale profesionale, urmate de cauzarea unui
prejudiciu, stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă
506) (1 pct.) Cambia:
a) nu constituie titlu executoriu
b) constituie titlu executoriu indiferent dacă respectă sau nu condiţiile prevăzute de legea specială
c) constituie titlu executoriu numai dacă respectă condiţiile prevăzute de legea specială
507) (1 pct.) Cecul:
a) nu constituie titlu executoriu
b) constituie titlu executoriu indiferent dacă respectă sau nu condiţiile prevăzute de legea specială
c) constituie titlu executoriu numai dacă respectă condiţiile prevăzute de legea specială
508) (1 pct.) Biletul la ordin:
a) nu constituie titlu executoriu
b) constituie titlu executoriu indiferent dacă respectă sau nu condiţiile prevăzute de legea specială
c) constituie titlu executoriu numai dacă respectă condiţiile prevăzute de legea specială
509) (2 pct.) Pentru a fi puse în executare, titlurile executorii:
a) trebuie învestite cu formulă executorie dacă nu sunt hotărâri judecătoreşti
b) trebuie învestite cu formulă executorie în toate situaţiile
c) nu trebuie învestite cu formulă executorie în nicio situaţie
510) (3 pct.) Hotărârile judecătoreşti care constituie titluri executorii:
a) nu trebuie învestite cu formulă executorie în nicio situaţie
b) trebuie învestite cu formulă executorie în toate situaţiile
c) trebuie învestite cu formulă executorie numai dacă nu sunt definitive
511) (2 pct.) Cererea de învestire cu formulă executorie se soluţionează:
a) de către executorul judecătoresc
b) de către judecătoria în circumscripţia căreia se află domiciliul sau sediul creditorului ori al debitorului
c) numai de către judecătoria în circumscripţia căreia se află domiciliul sau sediul debitorului
512) (1 pct.) Cererea de învestire cu formulă executorie se soluţionează de către instanţă:
a) în şedinţă publică
b) în camera de consiliu
c) în şedinţă publică sau în camera de consiliu în funcţie de natura titlului executoriu
513) (1 pct.) Cererea de învestire cu formulă executorie se soluţionează de către instanţă:
a) cu citarea părţilor
b) fără citarea părţilor
c) cu sau fără citarea părţilor în funcţie de natura titlului executoriu
514) (2 pct.) Creditorul care are domiciliul sau sediul în străinătate poate depune cererea de învestire cu formulă executorie:
a) direct la executorul judecătoresc
b) numai la judecătoria în circumscripţia căreia se află domiciliul sau sediul debitorului
c) la judecătoria în circumscripţia căreia se află domiciliul său ales
515) (3 pct.) Încheierea prin care se respinge cererea de învestire cu formulă executorie poate fi atacată de către creditor:
a) numai cu apel
b) numai cu recurs
c) în termen de 5 zile de la comunicare
516) (2 pct.) Încheierea prin care se admite cererea de învestire cu formulă executorie: a) poate fi atacată cu apel de către debitor
b) poate fi atacată cu recurs de către debitor
c) nu este supusă niciunei căi de atac
517) (3 pct.) Legalitatea încheierii de admitere a cererii de învestire cu formulă executorie: a) poate fi verificată de instanţa care soluţionează calea de atac ce poate fi formulată împotriva acesteia
b) poate fi face obiectul contestaţiei la executare
c) nu poate face obiectul contestaţiei la executare
518) (2 pct.) Împotriva refuzului de eliberare a titlului executoriu de către organele competente potrivit legii creditorul
poate face plângere la judecătoria în circumscripţia căreia se află organul care trebuia să emită titlul executoriu în
termen de:
a) 5 zile de la data la care a luat cunoştinţă de refuz
b) 10 zile de la data la care a luat cunoştinţă de refuz
c) 15 zile de la data la care a luat cunoştinţă de refuz
519) (2 pct.) În cazul desfiinţării titlului executoriu, actele de executare efectuate în baza acestuia:
a) sunt desfiinţate de drept în toate cazurile
b) sunt desfiinţate de drept dacă prin lege nu se prevede altfel
c) se menţin dacă prin lege nu se prevede altfel
520) (1 pct.) Sunt participanţi la executarea silită:
a) numai creditorul şi debitorul
b) martorii asistenţi, experţii, interpreţii
c) numai creditorul, debitorul, executorul judecătoresc şi instanţa de executare
521) (1 pct.) Sunt participanţi la executarea silită:
a) numai creditorul şi debitorul
b) terţii garanţi
c) numai creditorul, debitorul, executorul judecătoresc şi instanţa de executare
522) (1 pct.) Sunt participanţi la executarea silită:
a) agenţii forţei publice
b) numai creditorul şi debitorul
c) numai creditorul, debitorul, executorul judecătoresc şi instanţa de executare
523) (1 pct.) Sunt participanţi la executarea silită:
a) numai creditorul şi debitorul
b) numai creditorul, debitorul, executorul judecătoresc şi instanţa de executare
c) Ministerul Public
524) (3 pct.) Sunt participanţi la executarea silită:
a) Ministerul Public, agenţii forţei publice
b) martorii asistenţi, experţii, interpreţii
c) numai creditorul, debitorul, executorul judecătoresc şi instanţa de executare
525) (1 pct.) Sunt părţi în procedura de executare silită:
a) creditorul şi debitorul
b) numai creditorul, debitorul, executorul judecătoresc şi instanţa de executare
c) creditorul, debitorul şi terţii garanţi
526) (3 pct.) Nu sunt părţi în procedura de executare silită:
a) debitorul
b) creditorii intervenienţi
c) terţii garanţi
527) (3 pct.) Nu sunt părţi în procedura de executare silită:
a) creditorul
b) debitorul
c) terţii garanţi
528) (2 pct.) Calitatea de creditor:
a) se poate transmite oricând în cursul executării silite, potrivit legii
b) nu se poate transmite în cursul executării silite
c) se poate transmite în cursul executării silite doar cu acordul debitorului şi cu încuviinţarea instanţei de executare
529) (2 pct.) În cazul transmiterii calităţii de creditor sau de debitor în cursul executării silite, actele de executare îndeplinite
până la data transmiterii calităţii procesuale:
a) produc efecte, în condiţiile legii, faţă de succesorii în drepturi ai creditorului sau ai debitorului, după caz
b) nu produc efecte faţă de succesorii în drepturi ai creditorului sau ai debitorului
c) nu produc efecte faţă de succesorii în drepturi ai creditorului sau ai debitorului decât în cazul unor acceptări exprese de către
aceştia a respectivelor efecte
530) (1 pct.) Creditorul are dreptul:
a) să efectueze personal sau prin reprezentantul său actele de executare
b) să ia cunoştinţă de actele dosarului de executare
c) să obţină copii certificate de pe actele de executare, numai dacă aceste acte au fost depuse de către debitor
531) (2 pct.) Executorul judecătoresc:
a) aplică, din oficiu, în condiţiile legii, compensaţia legală dintre creanţa prevăzută în titlul a cărui executare s-a solicitat de către
creditor şi aceea pe care debitorul o opune în baza unui alt titlu executoriu
b) poate aplica, la cererea debitorului, în condiţiile legii, compensaţia legală dintre creanţa prevăzută în titlul a cărui executare s-a
solicitat de către creditor şi aceea pe care debitorul o opune în baza unui alt titlu executoriu
c) nu poate aplica, în nicio situaţie, compensaţia legală dintre creanţa prevăzută în titlul a cărui executare s-a solicitat de către
creditor şi aceea pe care debitorul o opune în baza unui alt titlu executoriu
532) (1 pct.) Cheltuielile de executare se avansează de către:
a) creditor, potrivit dispoziţiilor luate de executorul judecătoresc
b) debitor, potrivit dispoziţiilor luate de executorul judecătoresc
c) executorul judecătoresc
533) (2 pct.) Debitorul ale cărui bunuri au fost deja sechestrate:
a) este ţinut să aducă la cunoştinţa executorului care sechestrează aceleaşi bunuri existenţa sechestrului anterior şi identitatea
organului de executare care l-a aplicat, predând executorului o copie a procesului-verbal de sechestru
b) este ţinut să aducă la cunoştinţa executorului care sechestrează aceleaşi bunuri numai existenţa sechestrului anterior, nu şi
identitatea organului de executare care l-a aplicat
c) este ţinut să aducă la cunoştinţa executorului care sechestrează aceleaşi bunuri numai identitatea organului de executare care l-
a aplicat
534) (1 pct.) În limita creanţei şi a accesoriilor acesteia, în condiţiile legii, creditorul poate urmări, bunurile terţilor care au
garantat plata datoriile debitorului:
a) concomitent sau separat
b) numai concomitent
c) numai separat
535) (3 pct.) În cazul în care creditorul urmăreşte bunurile terţilor care au garantat plata datoriilor debitorului, prevederile
codului de procedură civilă referitoare la drepturile şi obligaţiile debitorului:
a) se aplică în mod corespunzător şi terţilor garanţi numai dacă legea prevede expres
b) nu se aplică şi terţilor garanţi
c) se aplică în mod corespunzător şi terţilor garanţi, în afară de cazul în care prin lege se dispune altfel
536) (3 pct.) Când se urmăreşte numai terţul fidejusor, nu şi debitorul principal: a) actele de executare nu se comunică şi debitorului principal
b) toate actele de executare se comunică şi debitorului principal, care va fi introdus din oficiu în procedura de urmărire silită
c) toate actele de executare se comunică şi debitorului principal, fără ca debitorul principal să fie introdus, însă, din oficiu în
procedura de urmărire silită
537) (3 pct.) Când se urmăreşte numai garantul ipotecar, nu şi debitorul principal:
a) actele de executare nu se comunică şi debitorului principal
b) toate actele de executare se comunică şi debitorului principal, fără ca debitorul principal să fie introdus, însă, din oficiu în
procedura de urmărire silită
c) toate actele de executare se comunică şi debitorului principal, care va fi introdus din oficiu în procedura de urmărire silită
538) (3 pct.) Orice terţă persoană vătămată printr-un act de executare poate solicita desfiinţarea acestuia:
a) pe calea contestaţiei la executare
b) printr-o acţiune principală având ca obiect anularea actului de executare
c) printr-o acţiune principală având ca obiect obligaţia de a face
539) (3 pct.) Orice terţă persoană vătămată printr-un act de executare poate solicita încetarea executării silite înseşi:
a) printr-o acţiune principală având ca obiect anularea actului de executare
b) printr-o acţiune principală având ca obiect obligaţia de a face
c) pe calea contestaţiei la executare
540) (2 pct.) În cazul în care domiciliul sau, după caz, sediul debitorului se află în România, în afară de cazul în care legea
dispune altfel, instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se află: a) domiciliul sau, după caz, sediul debitorului
b) domiciliul sau, după caz, sediul creditorului
c) sediul biroului executorului judecătoresc învestit de către creditor
541) (2 pct.) În cazul în care domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în România, în afară de cazul în care
legea dispune altfel, instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se află: a) domiciliul sau, după caz, sediul creditorului
b) sediul biroului executorului judecătoresc învestit de către creditor
c) domiciliul sau, după caz, sediul terţului fidejusor
542) (1 pct.) Schimbarea domiciliului sau sediului debitorului după începerea executării silite: a) nu atrage schimbarea competenţei instanţei de executare
b) atrage schimbarea competenţei instanţei de executare
c) atrage schimbarea competenţei instanţei de executare, cu excepţia cazului în care legea prevede altfel
543) (3 pct.) Cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel, instanţa de executare soluţionează: a) contestaţiile la executare
b) orice incidente apărute în cursul executării silite
c) numai contestaţiile la executare nu şi alte incidente intervenite în cursul executării silite
544) (3 pct.) Dacă legea nu prevede altfel, instanţa de executare: a) se pronunţă prin încheiere executorie
b) prin rezoluţie executorie
c) prin încheiere care poate fi atacată cu recurs
545) (3 pct.) Dacă legea nu prevede altfel, instanţa de executare se pronunţă prin încheiere care: a) nu este supusă niciunei căi de atac
b) este supusă numai apelului
c) este supusă numai recursului
546) (2 pct.) Dacă prin lege nu se prevede altfel, împotriva încheierilor pronunţate de instanţa de executare poate fi
formulată calea de atac în termen de: a) 10 zile de la pronunţare
b) 10 zile de la comunicare
c) 15 zile de la comunicare
547) (2 pct.) Dacă prin lege nu se prevede altfel, în cazul urmăririi silite a fructelor prinse de rădăcini competenţa aparţine
executorului judecătoresc din circumscripţia curţii de apel unde se află: a) domiciliul sau, după caz, sediul debitorului
b) domiciliul sau, dup caz, sediul creditorului
c) imobilul
548) (1 pct.) Dacă prin lege nu se prevede altfel, în cazul urmăririi silite a bunurilor imobile competenţa aparţine
executorului judecătoresc din circumscripţia curţii de apel unde se află: a) imobilul
b) domiciliul sau, după caz, sediul debitorului
c) domiciliul sau, dup caz, sediul creditorului
549) (1 pct.) Dacă prin lege nu se prevede altfel, în cazul executării silite directe imobiliare competenţa aparţine executorului
judecătoresc din circumscripţia curţii de apel unde se află: a) domiciliul sau, după caz, sediul debitorului
b) domiciliul sau, dup caz, sediul creditorului
c) imobilul
550) (3 pct.) Dacă prin lege nu se prevede altfel, în cazul urmăririi silite a bunurilor mobile competenţa aparţine
executorului judecătoresc din circumscripţia curţii de apel unde se află: a) domiciliul sau, după caz, sediul debitorului
b) domiciliul sau, dup caz, sediul creditorului
c) bunurile
551) (3 pct.) Dacă prin lege nu se prevede altfel, iar domiciliul sau, după caz, sediul debitorului se află în străinătate, în cazul
urmăririi silite a bunurilor mobile competenţa aparţine: a) exclusiv executorului judecătoresc din circumscripţia curţii de apel unde se află domiciliul sau, după caz, sediul creditorului
b) exclusiv executorului judecătoresc din circumscripţia curţii de apel unde se află bunurile
c) oricărui executor judecătoresc
552) (1 pct.) Dacă prin lege nu se prevede altfel, în cazul executării silite a obligaţiilor de a face competenţa aparţine
executorului judecătoresc din circumscripţia curţii de apel unde: a) urmează să se facă executarea
b) se află domiciliul sau, după caz, sediul debitorului
c) se află domiciliul sau, dup caz, sediul creditorului
553) (1 pct.) Dacă prin lege nu se prevede altfel, în cazul executării silite a obligaţiilor de a nu face competenţa aparţine
executorului judecătoresc din circumscripţia curţii de apel unde: a) urmează să se facă executarea
b) se află domiciliul sau, după caz, sediul debitorului
c) se află domiciliul sau, dup caz, sediul creditorului
554) (2 pct.) În cazul în care, după începerea executării silite, debitorul şi-a schimbat domiciliul sau sediul:
a) executorul judecătoresc rămâne competent să continue executarea silită
b) executorul judecătoresc nu are competenţa de a continua executarea silită
c) executorul judecătoresc rămâne competent să continue executarea silită doar dacă legea prevede expres astfel
555) (2 pct.) Nerespectarea dispoziţiilor legale referitoare la competenţa executorului judecătoresc: a) nu este sancţionată de lege
b) este sancţionată de lege cu nulitatea necondiţionată a actelor de procedură efectuate
c) este sancţionată de lege cu nulitatea actelor de procedură efectuate în măsura în care se dovedeşte producerea unei vătămări
556) (1 pct.) Cererea de recuzare a executorului judecătoresc: a) nu suspendă de drept executarea
b) suspendă de drept executarea în toate situaţiile
c) suspendă de drept executarea numai în cazurile prevăzute de lege
557) (1 pct.) În cazul formulării unei cereri de recuzare a executorului judecătoresc, instanţa de executa poate dispune
motivat suspendarea executării prin încheiere: a) care nu este supusă niciunei căi de atac
b) supusă apelului
c) supusă recursului
558) (2 pct.) Pentru a se dispune suspendarea executării până la soluţionarea cererii de recuzare a executorului
judecătoresc: a) legea nu prevede obligaţia solicitantului de a depune o cauţiune
b) legea prevede posibilitatea instanţei de executare de a obliga pe solicitant să depună o cauţiune
c) legea prevede obligaţia solicitantului de a depune o cauţiune
559) (3 pct.) Cuantumul cauţiunii prevăzute de lege pentru a se dispune suspendarea executării până la soluţionarea cererii
de recuzare a executorului judecătoresc este de: a) 1000 lei în toate situaţiile
b) 10% din valoarea creanţei prevăzute în titlul executoriu, dar cel puţin 1000 lei
c) 10% din valoarea creanţei prevăzute în titlul executoriu, dar cel mult 1000 lei
560) (2 pct.)În cazul admiterii cererii de recuzare a executorului judecătoresc: a) actele de executarea îndeplinite de acesta se păstrează în toate situaţiile
b) actele de executarea îndeplinite de acesta se desfiinţează în toate situaţiile
c) încheierea de admitere a cererii va arăta în ce măsură actele de executare îndeplinite de executorul judecătoresc recuzat
urmează a fi păstrate
561) (3 pct.) În cazul în care, cu privire la aceleaşi bunuri, se efectuează mai multe executării silite de către executori
judecătoreşti diferiţi, conexarea poate fi dispusă de către: a) instanţa de executare în circumscripţia căreia a început prima executare
b) instanţa de executare în circumscripţia căreia se efectuează executarea aflată în stadiul cel mai avansat
c) executorul judecătoresc care a îndeplinit actul de executare cel mai înaintat
562) (1 pct.) În cazul executărilor silite aflate pe rolul aceluiaşi executor, conexarea se va dispune: a) de către instanţa de executare
b) de către executorul judecătoresc
c) de către instanţa de executare sau de către executorul judecătoresc în funcţie de opţiunea creditorului
563) (3 pct.) În îndeplinirea atribuţiilor sale legate de punerea în executare a titlurilor executorii executorul judecătoresc
întocmeşte, în condiţiile prevăzute de lege: a) încheieri
b) procese-verbale
c) numai procese-verbale
564) (1 pct.) Erorile materiale săvârşite cu prilejul întocmirii de către executorului judecătoresc a încheierilor şi proceselor-
verbale se pot îndrepta de către acesta: a) numai din oficiu
b) numai la cerere
c) din oficiu sau la cerere
565) (2 pct.) Sub sancţiunea nulităţii, încheierilor întocmite de către executorul judecătoresc trebuie să cuprindă: a) calea de atac împotriva încheierii
b) termenul de atac al încheierii
c) semnătura şi ştampila executorului judecătoresc
566) (2 pct.) Dacă prin lege nu se dispune altfel, încheierile întocmite de executorul judecătoresc se dau: a) fără citarea părţilor
b) cu citarea părţilor
c) cu citarea debitorului
567) (2 pct.) Dacă prin lege nu se dispune altfel, încheierile întocmite de executorul judecătoresc: a) se comunică părţilor
b) nu se comunică părţilor
c) se comunică numai debitorului
568) (2 pct.) Dacă prin lege nu se dispune altfel, încheierile întocmite de executorul judecătoresc: a) nu sunt supuse niciunei căi de atac
b) sunt supuse recursului
c) pot fi atacate numai cu contestaţie la executare
569) (1 pct.) Ministerul Public: a) poate solicita punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti şi a altor titluri executorii în toate situaţiile
b) poate solicita punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti şi a altor titluri executorii în cazurile anume prevăzute de lege
c) nu poate solicita punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti şi a altor titluri executorii în nicio situaţie
570) (3 pct.) Agenţii forţei publice: a) nu pot refuza să sprijine activitatea de executare silită sub motiv că există impedimente, de orice natură, la executare
b) pot refuza să sprijine activitatea de executare silită dacă apreciază că există impedimente la executare
c) nu pot condiţiona sprijinirea activităţii de executare silită de plata unor sume de bani
571) (3 pct.) Au obligaţia de a furniza informaţiile necesare pentru efectuarea executării: a) numai care deţin bunuri ale debitorului supuse urmăririi
b) numai cei care datorează sume de bani debitorului urmărit
c) atât cei care deţin bunuri ale debitorului supuse urmăririi, cât şi cei care datorează sume de bani debitorului urmărit
572) (2 pct.) Au obligaţia să comunice datele şi informaţiile apreciate de executorul judecătoresc ca fiind necesare executării
silite: a) numai instituţiile de drept public
b) numai instituţiile de credit
c) orice persoane fizice sau juridice
573) (1 pct.) În vederea obţinerii informaţiilor necesare executării, executorul judecătoresc are acces liber: a) la cartea funciară, dar nu şi la alte registre publice
b) la orice registre publice, cu excepţia registrului comerţului
c) la registrul comerţului
574) (1 pct.) În vederea obţinerii informaţiilor necesare executării, executorul judecătoresc are acces liber: a) la cartea funciară, dar nu şi la alte registre publice
b) la orice registre publice, cu excepţia registrului comerţului
c) la cartea funciară
575) (2 pct.) Prezenţa martorilor asistenţi la pătrunderea într-o locuinţă în vederea sechestrării şi ridicării bunurilor
debitorului: a) este obligatorie
b) este permisă de lege în cazul în care este solicitată de către părţi
c) este permisă de lege în cazul în care este apreciată de către executorul judecătoresc
576) (2 pct.) Nu pot fi martori asistenţi: a) persoanele aflate în relaţii de rudenie de gradul al doilea cu una dintre părţi
b) persoanele aflate în relaţii de afinitate de gradul al patrulea cu una dintre părţi
c) persoanele aflate în relaţii de afinitate de gradul al treilea cu una dintre părţi
577) (1 pct.) În cazul în care legea impune prezenţa martorilor asistenţi la efectuarea anumitor acte de executare, fără a
indica numărul acestora, numărul lor trebuie să fie: a) 2
b) cel puţin 2
c) cel puţin 1
578) (2 pct.) O creanţă este certă când: a) existenţa ei neîndoielnică rezultă din însuşi titlul executoriu
b) obiectul ei este determinat
c) titlul executoriu conţine elementele care permit stabilirea obiectului cererii
579) (3 pct.) O creanţă este lichidă când: a) existenţa ei neîndoielnică rezultă din însuşi titlul executoriu
b) obiectul ei este determinat
c) titlul executoriu conţine elementele care permit stabilirea obiectului cererii
580) (2 pct.) O creanţă este exigibilă când: a) obligaţia debitorului este ajunsă la scadenţă sau acesta a decăzut din beneficiul termenului de plată
b) existenţa ei neîndoielnică rezultă din însuşi titlul executoriu
c) titlul executoriu conţine elementele care permit stabilirea obiectului cererii
581) (3 pct.) Nu pot fi puse în executare, dar pot participa, în condiţiile legii, la distribuirea sumelor rezultate din urmărirea
silită a bunurilor aparţinând debitorului: a) creanţele care nu sunt lichide
b) creanţele cu termen
c) creanţele condiţionale
582) (1 pct.) Dacă legea nu prevede altfel, executarea silită poate porni: a) numai la cererea creditorului
b) numai la cererea debitorului
c) la cererea oricărei persoane interesate
583) (2 pct.) Cererea de executare silită se depune la: a) biroul executorului judecătoresc
b) instanţa de executare
c) biroul executorului judecătoresc sau la instanţa de executare, la alegerea creditorului
584) (2 pct.) Cererea de executare silită: a) se depune, în mod obligatoriu, la biroul executorului judecătoresc, neputând fi transmisă prin curier sau prin poşta electronică
b) poate fi depusă numai la biroul executorului judecătoresc sa u prin poştă cu confirmare de primire
c) poate fi depusă prin orice mijloc care asigură transmiterea textului şi confirmarea primirii cererii de executare cu toate
documentele justificative
585) (1 pct.) Cererea de executare silită se soluţionează în maxim: a) 3 zile de la înregistrarea acesteia
b) 5 zile de la înregistrarea acesteia
c) 10 zile de la înregistrarea acesteia
586) (3 pct.) Încuviinţarea executării silite este de competenţa: a) instanţei de executare
b) executorului judecătoresc
c) instanţei de executare sau a executorului judecătoresc, în funcţie de natura titlului executoriu
587) (2 pct.) Încheierea prin care executorul judecătoresc dispune asupra încuviinţării executării silite se pronunţă: a) cu citarea părţilor
b) fără citarea părţilor
c) cu sau fără citarea părţilor, în funcţie de natura titlului executoriu
588) (2 pct.) Motivarea încheierii prin care executorul judecătoresc se pronunţă cu privire la încuviinţarea executării se face
în cel mult: a) 3 zile de la pronunţare
b) 5 zile de la pronunţare
c) 7 zile de la pronunţare
589) (3 pct.) Executorul judecătoresc va respinge cererea de executare: a) dacă cererea de executare este de competenţa altui organ de executare
b) dacă creditorul se bucură de imunitate de executare
c) dacă creanţa nu este certă, lichidă şi exigibilă
590) (3 pct.) Încheierea prin care se respinge cererea de încuviinţare a executării silite poate fi contestată: a) de către creditor în termen de 15 zile de la comunicare
b) de către creditor în termen de 10 zile de la comunicare
c) de către debitor în termen de 10 zile de la comunicare
591) (3 pct.) Dacă legea nu prevede altfel, executorul judecătoresc comunică debitorului: a) o copie de pe încheierea de încuviinţare a executării, împreună cu o copie, certificată de executorul judecătoresc pentru
conformitate cu originalul, a titlului executoriu şi o somaţie
b) doar o copie de pe încheierea de încuviinţare a executării, nu şi copia, certificată de executorul judecătoresc pentru
conformitate, a titlului executoriu
c) doar o copie de pe încheierea de încuviinţare a executării, nu şi somaţia
592) (3 pct.) Nu este necesară comunicarea de către executorul judecătoresc debitorului a titlului executoriu: a) în cazul ordonanţelor şi încheierilor pronunţate de instanţă şi declarate de lege executorii
b) în cazul în care debitorul îşi risipeşte averea
c) în cazul în care creditorul este în stare de insolvabilitate îndeobşte cunoscută
593) (3 pct.) Nu este necesară comunicarea de către executorul judecătoresc debitorului a somaţiei: a) în cazul ordonanţelor şi încheierilor pronunţate de instanţă şi declarate de lege executorii
b) în cazul în care debitorul se sustrage de la îndeplinirea obligaţiilor ce îi revin potrivit legii în scopul realizării executării silite
c) în cazul în care creditorul este în stare de insolvabilitate îndeobşte cunoscută
594) (2 pct.) Constituie cheltuieli de executare: a) taxele de timbru achitate, inclusiv pentru judecarea cauzei în fond
b) onorariul avocatului în procesul finalizat prin pronunţarea hotărârii care constituie titlu executoriu
c) onorariul executorului judecătoresc
595) (2 pct.) Comunicarea actelor de procedură în cadrul executării silite se poate face de către executorul judecătoresc: a) numai personal
b) prin agentul său procedural
c) potrivit prevederilor legale referitoare la citarea şi comunicarea actelor de procedură, în toate cazurile
596) (1 pct.) Forţa probantă a dovezii comunicării actului de procedură prin agentul procedural al executorului
judecătoresc: a) nu este reglementată de lege
b) este aceeaşi cu aceea a dovezii comunicării actului procedural de către executorul judecătoresc însuşi
c) este inferioară celei a dovezii comunicării actului procedural de către executorul judecătoresc însuşi
597) (1 pct.) În afară de cazul în care legea prevede altfel, actele de executare: a) nu pot fi efectuate decât după expirarea termenului arătat în somaţie
b) pot fi efectuate, pe riscul creditorului, chiar şi înainte de expirarea termenului arătat în somaţie
c) pot fi efectuate pe riscul debitorului, chiar şi înainte de expirarea termenului arătat în somaţie
598) (2 pct.) Când prin titlul executoriu s-a stabilit un termen de plată, executarea se poate face: a) numai după împlinirea acestui termen, în toate situaţiile
b) chiar înainte de acest termen, dacă debitorul îşi risipeşte averea, pe baza unei încheieri pronunţate de către executorul
judecătoresc, cu citarea părţilor
c) numai după împlinirea acestui termen, dacă debitorul este o unitate administrativ-teritorială
599) (3 pct.) În cazul în care titlul executoriu cuprinde o obligaţie alternativă, fără a se arăta termenul de alegere, dreptul de
alegere aparţine creditorului: a) în toate situaţiile
b) în cazul în care debitorul nu alege în scris prestaţia în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviinţare a
executării
c) în nicio situaţie
600) (1 pct.) Procesul-verbal încheiat de executorul judecătoresc pentru constatarea unui act de executare trebuie să
conţină, sub sancţiunea nulităţii următoarele menţiuni: a) numele şi calitatea celui care întocmeşte procesul-verbal
b) obiecţiunile participanţilor la executare
c) menţionarea refuzului debitorului de a semna procesul-verbal
601) (2 pct.) Dacă din lege nu rezultă contrariul, executorul judecătorul judecătoresc este obligat să încheie procese-verbale
pentru:
a) a constata actele de executare efectuate
b) a dispune suspendarea executării silite
c) a dispune distribuirea sumelor obţinute din executarea silită
602) (2 pct.) Dacă din lege nu rezultă contrariul, executorul judecătorul judecătoresc este obligat să încheie încheieri pentru: a) a constata actele de executare efectuate
b) a dispune amânarea executării silite
c) a dispune instituirea sechestrului asupra mobilelor debitorului
603) (2 pct.) Procesele-verbale întocmite de executorul judecătoresc pentru a constata efectuarea actelor de executare
trebuie să conţină, sub sancţiunea nulităţii: a) consemnarea obiecţiunilor participanţilor la executarea silită
b) refuzul debitorului sau al creditorului de a semna procesul-verbal
c) menţionarea numărului de exemplare în care s-a întocmit procesul-verbal
604) (3 pct.) Procesele-verbale întocmite de executorul judecătoresc pentru a constata efectuarea actelor de executare
trebuie să conţină, sub sancţiunea nulităţii: a) locul, data şi ora efectuării actului de executare
b) refuzul debitorului sau al creditorului de a semna procesul-verbal
c) menţionarea numărului de exemplare în care s-a întocmit procesul-verbal
605) (2 pct.) În vederea executării unui titlu executoriu, pentru a intra în reşedinţa unei persoane executorul judecătoresc: a) are nevoie de autorizarea instanţei în toate situaţiile
b) nu are nevoie în nicio situaţie de autorizarea instanţei
c) are nevoie de autorizarea instanţei numai în cazul altor titluri decât hotărârile judecătoreşti
606) (3 pct.) Niciun act de executare nu se poate face în zile nelucrătoare: a) în nicio situaţie
b) cu excepţia cazului în care se dispune altfel prin chiar hotărârea judecătorească pusă în executare sau a cazurilor urgente în
care s-a încuviinţat de către instanţa de executare
c) cu excepţia cazului în care se dispune altfel de către executorul judecătoresc
607) (2 pct.) Actele de executare îndeplinite în lipsa părţilor: a) sunt lovite de nulitate în toate cazurile
b) sunt valabile în toate situaţiile
c) sunt valabile când prezenţa părţilor nu este expres cerută de lege, dacă sunt făcute cu respectarea dispoziţiilor legale
608) (3 pct.) Executarea se perimă de drept în cazul în care: a) creditorul, chiar fără să poată fi reţinută o culpă în sarcina sa, a lăsat să treacă 6 luni fără să îndeplinească un act sau demers
necesar executării ce i s-a solicitat în scris de către executorul judecătoresc
b) creditorul, din culpa sa, a lăsat să treacă 6 luni fără să îndeplinească un act sau demers necesar executării ce i s-a solicitat în
scris de către executorul judecătoresc
c) debitorul, din culpa sa, a lăsat să treacă 6 luni fără să îndeplinească un act sau demers necesar executării ce i s-a solicitat în
scris de către executorul judecătoresc
609) (2 pct.) Termenul de perimare a executării silite: a) se suspendă în toate cazurile pe timpul cât executarea silită este suspendată
b) nu se suspendă pe timpul cât executarea silită este suspendată la cererea creditorului
c) se suspendă pe timpul cât executarea silită este suspendată la cererea creditorului sau a debitorului
610) (1 pct.) Perimarea executării silite se constată: a) de către executorul judecătoresc la cererea părţii interesate
b) de către instanţa de executare la cererea executorului judecătoresc sau a părţii interesate
c) de către instanţa de judecată sau de către executorul judecătoresc la cererea părţii interesate
611) (2 pct.) Perimarea executării silite: a) atrage desfiinţarea actelor de executare fără excepţie
b) atrage desfiinţarea actelor de executare cu excepţia celor care au dus la realizarea, în parte a creanţei cuprinse în titlul
executoriu şi a accesoriilor
c) nu atrage desfiinţarea actelor de executare efectuate în nicio situaţie
612) (1 pct.) În caz de perimare a executării silite: a) nu va mai putea fi făcută o nouă cerere de executare silită, fiind sancţionată astfel culpa creditorului
b) se va putea face o nouă cerere de executare silită în toate situaţiile
c) se va putea face o nouă cerere de executare silită înăuntrul termenului de prescripţie
613) (3 pct.) Pe perioada suspendării executării silite:
a) actele de executare efectuate anterior suspendării se menţin în afară de cazul în care prin lege sau prin hotărârea judecătorească
se dispune altfel
b) actele de executare efectuate anterior suspendării se desfiinţează în afară de cazul în care prin lege sau prin hotărârea
judecătorească se dispune altfel
c) măsurile de executare dispuse de instanţa de executare anterior suspendării se menţin în afară de cazul în care prin lege sau
prin hotărârea judecătorească se dispune altfel
614) (3 pct.) În cazul admiterii cererii de suspendare a executării silite, actele de executare efectuate în ziua soluţionării
cererii:
a) se menţin dacă prin lege nu se dispune altfel
b) se desfiinţează dacă prin lege nu se dispune altfel
c) se desfiinţează de drept
615) (2 pct.) Restrângerea executării se poate dispune de către instanţa de executare:
a) la cererea debitorului, fără citarea părţilor
b) la cererea debitorului, cu citarea acestuia
c) la cererea debitorului, cu citarea creditorului
616) (1 pct.) Executarea silită încetează dacă:
a) a fost suspendată executarea titlului executoriu
b) debitorul a renunţat la executare
c) creditorul a renunţat la executare
617) (2 pct.) Încheierea de încetare a executării silite: a) se comunică numai debitorului
b) se comunică debitorului şi creditorului
c) nu se comunică părţilor
618) (2 pct.) În următoarele cazuri de încetare a executorii, executorul judecătoresc va remite titlul creditorului sau
reprezentantului acestuia: a) s-a realizat integral obligaţia prevăzută în titlu executoriu, s-au achitat cheltuielile de executare, precum şi alte sume datorate
potrivit legii
b) a fost desfiinţat titlul executoriu
c) creditorul a renunţat la executare
619) (3 pct.) Dreptul de a cere executarea silită se prescrie: a) în termen de 3 ani, în toate cazurile
b) în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel
c) în termen de 10 ani, cu excepția titlurilor emise în materia drepturilor reale
620) (2 pct.) În cazul în care titlul executoriu îl constituie o hotărâre judecătorească, termenul de prescripţie începe să
curgă: a) de la data pronunţării hotărârii
b) de la data comunicării hotărârii
c) de la data rămânerii definitive a hotărârii
621) (2 pct.) În cazul în care titlul executoriu îl constituie o hotărâre arbitrală, termenul de prescripţie începe să curgă: a) de la data pronunţării hotărârii
b) de la data comunicării hotărârii
c) de la data rămânerii definitive a hotărârii
622) (3 pct.) Prescripţia dreptului de a cere executarea silită: a) operează de plin drept
b) poate fi invocată din oficiu de instanţa de executare
c) operează numai la cererea persoanei interesate
623) (1 pct.) Cursul prescripţiei extinctive a dreptului de a cere executarea silită nu se suspendă: a) când debitorul nu are bunuri urmăribile sau care nu au putut fi valorificate
b) când debitorul îşi sustrage bunurile sau veniturile de la urmărire
c) când creditorul nu acţionează în vederea punerii în executare a titlului executoriu
624) (3 pct.) După încetarea suspendării, prescripţia dreptului de a cere executarea silită îşi reia cursul: a) fără a se socoti şi timpul scurs înainte de suspendare
b) socotindu-se, în toate cazurile, şi timpul scurs înainte de suspendare
c) socotindu-se timpul scurs înainte de suspendare numai dacă instanţa de executare dispune astfel
625) (3 pct.) Cursul prescripţiei extinctive a dreptului de a cere executarea silită se suspendă: a) când debitorul nu are bunuri urmăribile sau care nu au putut fi valorificate
b) când debitorul îşi sustrage bunurile sau veniturile de la urmărire
c) când executarea silită este suspendată la cererea creditorului
626) (2 pct.) Cursul prescripţiei dreptului de a cere executarea silită se întrerupe: a) când debitorul nu are bunuri urmăribile sau care nu au putut fi valorificate
b) când debitorul îşi sustrage bunurile sau veniturile de la urmărire
c) pe data îndeplinirii de către debitor, înainte de începerea executării silite sau în cursul acesteia, a unui act voluntar de executare
a obligaţiei prevăzute în titlul executoriu
627) (2 pct.) Cursul prescripţiei dreptului de a cere executarea silită se întrerupe: a) când debitorul nu are bunuri urmăribile sau care nu au putut fi valorificate
b) când debitorul îşi sustrage bunurile sau veniturile de la urmărire
c) pe data recunoaşterii de către debitor, în orice mod, a datoriei
628) (2 pct.) Cursul prescripţiei dreptului de a cere executarea silită se întrerupe: a) pe data depunerii de către creditor a cererii de intervenţie în cadrul urmăririi silite pornite de alţi creditori
b) când debitorul nu are bunuri urmăribile sau care nu au putut fi valorificate
c) când debitorul îşi sustrage bunurile sau veniturile de la urmărire
629) (3 pct.) Cursul prescripţiei dreptului de a cere executarea silită se întrerupe: a) pe data depunerii de către creditor a cererii de intervenţie în cadrul urmăririi silite pornite de alţi creditori
b) pe data depunerii de către creditor a cererii de reluare a executării
c) când debitorul îşi sustrage bunurile sau veniturile de la urmărire
630) (3 pct.) După întreruperea cursului prescripţiei dreptului de a cere executarea silită:
a) prescripţia îşi reia cursul, fără a se socoti şi timpul scurs înainte de întrerupere
b) prescripţia îşi reia cursul, socotindu-se şi timpul scurs înainte de întrerupere
c) începe să curgă un nou termen de prescripţie
631) (2 pct.) După împlinirea termenului de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită: a) creditorul poate cere repunerea în termen numai dacă a fost împiedicat să ceară executarea datorită unor motive temeinice
b) creditorul nu poate cere repunerea în termenul de prescripţie
c) creditorul poate obţine repunerea în termenul de prescripţie doar cu acordul debitorului
632) (1 pct.) Cererea de repunere în termenul de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită se introduce la instanţa
competentă: a) în termen de 15 zile de la încetarea împiedicării
b) în termen de 25 zile de la încetarea împiedicării
c) în termen de 30 zile de la încetarea împiedicării
633) (1 pct.) Judecata cererii de repunere în termenul de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită se face: a) cu citarea părţilor
b) cu citarea debitorului nu şi a creditorului
c) fără citarea părţilor
634) (1 pct.) Judecata cererii de repunere în termenul de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită se face prin
hotărâre: a) care nu este supusă niciunei căi de atac
b) supusă numai apelului
c) supusă recursului
635) (1 pct.) Dacă cererea de repunere în termen este admisă, creditorul poate formula cerere de executare silită în termen
de:
a) 15 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii
b) 30 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii
c) 5 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii
636) (3 pct.) Poate fi formulată contestaţie la executare:
a) împotriva încheierilor date de executorul judecătoresc
b) împotriva oricărui act de executare
c) împotriva executării silite, dar nu şi împotriva refuzului executorului judecătoresc de a îndeplini un act de executare în
condiţiile legii
637) (2 pct.) În cadrul judecării contestaţiei la executare, poate fi hotărâtă, la cererea părţii interesate:
a) împărţirea bunurilor proprietate comună pe cote-părţi, dar nu şi a bunurilor aflate în proprietate devălmaşă
b) împărţirea bunurilor aflate în proprietate devălmaşă, dar nu şi a bunurilor proprietate comună pe cote-părţi
c) împărţirea atât a bunurilor proprietate comună pe cote-părţi, cât şi a bunurilor aflate în proprietate devălmaşă
638) (3 pct.) Dacă executarea silită se face în temeiul unei hotărâri judecătoreşti, debitorul:
a) va putea invoca pe calea contestaţiei la executare orice motive de fapt şi de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul
executoriu
b) nu va putea invoca pe calea contestaţiei la executare motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut invoca în cursul judecăţii
în primă instanţă sau într-o cale de atac ce i-a fost deschisă
c) va putea invoca pe calea contestaţiei la executare doar motivele de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut invoca în cursul
judecăţii în primă instanţă sau într-o cale de atac
639) (3 pct.) Dacă executarea silită se face în temeiul unei hotărâri arbitrale, debitorul:
a) va putea invoca pe calea contestaţiei la executare orice motive de fapt şi de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul
executoriu
b) nu va putea invoca pe calea contestaţiei la executare motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut invoca în cursul judecăţii
în primă instanţă sau într-o cale de atac ce i-a fost deschisă
c) va putea invoca pe calea contestaţiei la executare doar motivele de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut invoca în cursul
judecăţii în primă instanţă sau într-o cale de atac
640) (3 pct.) Dacă executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, debitorul:
a) va putea invoca pe calea contestaţiei la executare orice motive de fapt şi de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul
executoriu
b) nu va putea invoca pe calea contestaţiei la executare motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut invoca în cursul judecăţii
în primă instanţă sau într-o cale de atac
c) va putea invoca pe calea contestaţiei la executare motive de fapt şi de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul
executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desfiinţarea lui
641) (2 pct.) O nou contestaţie la executare:
a) se poate face de către aceeaşi persoană pentru motive care au existat la data primei contestaţii
b) se poate face de către aceeaşi persoană pentru motive care nu au existat la data primei contestaţii
c) se poate face de către aceeaşi persoană pentru orice motive, indiferent dacă au existat sau nu la data primei contestaţii
642) (1 pct.) Contestaţia la executare se introduce la:
a) instanţa de executare
b) biroul executorului judecătoresc
c) instanţa de executare sau la biroul executorului în funcţie de opţiunea creditorului
643) (2 pct.) În cazul în care debitorul face dovada cu înscris autentic că a obţinut de la creditor o amânare:
a) suspendarea executării poate fi dispusă, fără a fi necesară depunerea unei cauţiuni
b) suspendarea executării poate fi dispusă, dar numai cu depunerea unei cauţiuni
c) suspendarea executării este obligatorie, iar cauţiunea nu este necesară
644) (2 pct.) În cazul în care debitorul face dovada cu înscris autentic că beneficiază de un termen de plată:
a) suspendarea executării poate fi dispusă, dar numai cu depunerea unei cauţiuni
b) suspendarea executării poate fi dispusă, fără a fi necesară depunerea unei cauţiuni
c) suspendarea executării este obligatorie, iar cauţiunea nu este necesară
645) (2 pct.) În cazul în care hotărârea care se execută nu este, potrivit legii, executorie::
a) suspendarea executării poate fi dispusă, dar numai cu depunerea unei cauţiuni
b) suspendarea executării este obligatorie, iar cauţiunea nu este necesară
c) suspendarea executării poate fi dispusă, fără a fi necesară depunerea unei cauţiuni
646) (2 pct.) În cazul în care înscrisul care se execută a fost declarat fals printr-o hotărâre judecătorească dată în primă
instanţă:
a) suspendarea executării poate fi dispusă, fără a fi necesară depunerea unei cauţiuni
b) suspendarea executării este obligatorie, iar cauţiunea nu este necesară
c) suspendarea executării poate fi dispusă, dar numai cu depunerea unei cauţiuni
647) (2 pct.) În cazul în care înscrisul care se execută nu este, potrivit legii, executoriu:
a) suspendarea executării poate fi dispusă, fără a fi necesară depunerea unei cauţiuni
b) suspendarea executării poate fi dispusă, dar numai cu depunerea unei cauţiuni
c) suspendarea executării este obligatorie, iar cauţiunea nu este necesară
648) (1 pct.) În cazul în care contestaţia la executare este respinsă, contestatorul: a) nu poate fi obligat la plata unei amenzi judiciare
b) va fi obligat la plata unei amenzi judiciare în toate cazurile
c) poate fi obligat la plata unei amenzi judiciare, dacă contestaţia a fost exercitată cu rea-credinţă
649) (2 pct.) Întoarcerea executării se dispune: a) din oficiu, dacă se desfiinţează titlul executoriu sau însăşi executarea silită
b) din oficiu numai dacă se desfiinţează însăşi executarea silită
c) la cererea celui interesat, dacă se desfiinţează titlul executoriu sau însăşi executarea silită
650) (3 pct.) În cazul întoarcerii executării silite, cheltuielile pentru actele de executare efectuate:
a) rămân în sarcina creditorului
b) rămân în sarcina debitorului
c) sunt suportate de executorul judecătoresc
651) (3 pct.) Nu sunt supuse urmăririi silite: a) obiectele de cult ale debitorului, în nicio situaţie
b) alimentele pe care debitorul le deţine, indiferent de cantitate
c) combustibilul necesar familiei debitorului socotit pentru trei luni de iarnă
652) (2 pct.) Bursele de studii acordate de stat:
a) pot fi urmărite numai pentru sumele datorate cu titlul de obligaţie de întreţinere
b) pot fi urmărite pentru orice fel de datorie
c) nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorie
653) (2 pct.) Alocaţiile de stat: a) pot fi urmărite numai pentru sumele datorate cu titlul de obligaţie de întreţinere
b) pot fi urmărite pentru orice fel de datorie
c) nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorie
654) (2 pct.) Indemnizaţiile pentru copii: a) pot fi urmărite numai pentru sumele datorate cu titlul de obligaţie de întreţinere
b) pot fi urmărite pentru orice fel de datorie
c) nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorie
655) (2 pct.) Ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav: a) nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorie
b) pot fi urmărite numai pentru sumele datorate cu titlul de obligaţie de întreţinere
c) pot fi urmărite pentru orice fel de datorie
656) (2 pct.) Ajutoarele de maternitate: a) pot fi urmărite numai pentru sumele datorate cu titlul de obligaţie de întreţinere
b) nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorie
c) pot fi urmărite pentru orice fel de datorie
657) (2 pct.) Ajutoarele acordate în caz de deces: a) pot fi urmărite numai pentru sumele datorate cu titlul de obligaţie de întreţinere
b) nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorie
c) pot fi urmărite pentru orice fel de datorie
658) (3 pct.) Nu sunt supuse urmăririi silite: a) obiectele de cult ale debitorului, dacă nu sunt mai multe de acelaşi fel
b) alimentele necesare debitorului şi familiei sale pe timp de 3 luni
c) bunurile de uz casnic ale debitorului
659) (2 pct.) Compensaţia acordată salariaţilor în caz de desfacere a contractului individual de muncă: a) poate fi urmărită pentru sume datorate cu titlul de obligaţie de întreţinere
b) nu poate fi urmărită în nicio situaţie
c) poate fi urmărită numai pentru repararea daunelor cauzate prin vătămare corporală
660) (2 pct.) Ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă: a) nu pot fi urmărite în nicio situaţie
b) pot fi urmărite pentru sume datorate cu titlul de obligaţie de întreţinere
c) pot fi urmărite numai pentru repararea daunelor cauzate prin vătămare corporală
661) (2 pct.) Sumele cuvenite şomerilor, potrivit legii: a) nu pot fi urmărite în nicio situaţie
b) pot fi urmărite pentru sume datorate cu titlul de obligaţie de întreţinere
c) pot fi urmărite numai pentru repararea daunelor cauzate prin vătămare corporală
662) Executorul judecătoresc procedează la aplicarea sechestrului asupra bunurilor mobile urmăribile ale debitorului în
cazul în care acesta nu plăteşte suma datorată în termen de: a) o zi de la comunicarea somaţiei însoţite de încheierea de încuviinţare a executării
b) 5 zile de la comunicarea somaţiei însoţite de încheierea de încuviinţare a executării
c) 15 zile de la comunicarea somaţiei însoţite de încheierea de încuviinţare a executării
663) Bunurile mobile sechestrate sunt date în păstrare unui administrator-sechestru: a) în toate situaţiile
b) numai dacă debitorul sau terţul deţinător refuză să primească în depozit bunurile
c) dacă debitorul sau terţul deţinător nu este prezent la aplicarea sechestrului
664) (1 pct.) În cadrul procedurii de urmărire a unui autovehicul, după aplicarea măsurii sechestrului: a) autovehiculul nu va mai putea fi folosit de către debitor până la valorificare în nicio situaţie
b) autovehiculul va putea fi folosit în continuare de către debitor până la valorificare dacă depune la executorul judecătoresc o
poliţă de asigurare negociabilă, la o sumă de asigurare cel puţin egală cu valoarea de asigurare a autovehiculului
c) autovehiculul va putea fi folosit în continuare în toate situaţiile de către debitor până la valorificare
665) (2 pct.) Obiectele de artă sechestrate ridicate de către executorul judecătoresc pot fi predate: a) în depozitul unui administrator-sechestru cu pregătire de specialitate
b) în depozitul unui administrator-sechestru solvabil
c) în depozitul unui muzeu
666) (2 pct.) Colecţiile de valoare sechestrate ridicate de către executorul judecătoresc pot fi predate: a) în depozitul unui administrator-sechestru cu pregătire de specialitate
b) în depozitul unui administrator-sechestru solvabil
c) în depozitul unui muzeu
667) (2 pct.) Încheierea prin care executorul judecătoresc stabileşte remuneraţia administratorului-sechestru al bunurilor
mobile urmărite se dă: a) cu citare părţilor
b) fără citarea părţilor
c) fără citarea părţilor, dar cu consultarea prealabilă a debitorului
668) (3 pct.) Bunurile mobile sechestrate pot fi valorificate: a) de către debitor, cu încuviinţarea executorului judecătoresc şi cu acordul creditorului
b) de către executorul judecătoresc, prin vânzare la licitaţie publică, numai dacă debitorul nu reuşeşte să valorifice el însuşi
bunurile
c) de către executorul judecătoresc, prin vânzare directă, cu acordul creditorului
669) (1 pct.) Executorul judecătoresc poate proceda la vânzarea directă a bunurilor mobile sechestrate: a) cu acordul creditorului
b) cu acordul debitorului
c) cu acordul ambelor părţi
670) (2 pct.) Evaluarea bunurilor mobile sechestrate se poate realiza: a) numai de către executorul judecătoresc
b) de către un expert desemnat de executorul judecătoresc
c) de către un expert desemnat de către instanţa de executare
671) (3 pct.) Anunţurile de vânzare a bunurilor mobile sunt afişate de către executorul judecătoresc:
a) cu cel puţin 5 zile înainte de ţinerea licitaţiei, cu excepţia situaţiilor în care legea permite scurtarea termenului de afişare
b) cu cel puţin 10 zile înainte de ţinerea licitaţiei, cu excepţia situaţiilor în care legea permite scurtarea termenului de afişare
c) cu cel puţin 15 zile înainte de ţinerea licitaţiei, cu excepţia situaţiilor în care legea permite scurtarea termenului de afişare
672) (2 pct.) Restrângerea formalităţilor de publicitate privind vânzarea bunurilor mobile poate fi dispusă de către
executorul judecătoresc în cazul în care:
a) executarea se face în temeiul unui titlu executoriu privitor la o creanţă a cărei valoare nu depăşeşte 10.000 lei
b) bunurile ce urmează a fi valorificate sunt supuse pieirii, degradării, alterării sau deprecierii, indiferent de valoarea titlului
executoriu
c) creditorul solicită în scris restrângerea acestor formalităţi
673) (2 pct.) Nu au obligaţia de a depune o garanţie pentru a participa la licitaţia privind vânzarea bunurilor mobile
urmărite: a) creditorii intervenienţi în cadrul executării silite, dacă legea nu prevede altfel
b) numai creditorii urmăritori
c) debitorul
674) (2 pct.) Garanţia pentru a participa la licitaţia privind vânzarea bunurilor mobile urmărite poate fi depusă direct la
executorul judecătoresc: a) în toate cazurile
b) în nicio situaţie
c) dacă licitaţia se desfăşoară în locuri izolate
675) (3 pct.) Participanţii la licitaţia publică organizată pentru vânzarea bunurilor mobile urmărite trebuie să consemneze
la dispoziţia executorului judecătoresc:
a) cel puţin 1% din preţul de începere a licitaţiei pentru bunurile pe care intenţionează să le cumpere
b) cel puţin 5% din preţul de începere a licitaţiei pentru bunurile pe care intenţionează să le cumpere
c) cel puţin 10% din preţul de începere a licitaţiei pentru bunurile pe care intenţionează să le cumpere
676) (3 pct.) Licitaţia publică pentru vânzarea unui bun mobil urmărit se va amâna la un alt termen: a) dacă la primul termen, chiar după scoaterea din nou la vânzare, nu se obţine preţul de 75% din cel de începere a licitaţiei
b) dacă la primul termen nu se obţine preţul de începere a licitaţiei
c) în nicio situaţie
677) (2 pct.) Titularul unui drept de preemţiune cu privire la bunul mobil vândut la licitaţie publică: a) dacă nu a participat la licitaţie, nu va mai putea să îşi exercite dreptul după adjudecarea bunului
b) dacă nu a participat la licitaţie îşi va putea exercita dreptul chiar şi după adjudecarea bunului
c) îşi va putea exercita dreptul de preemţiune indiferent dacă a participat sau nu la licitaţiei
678) (3 pct.) Adjudecatarul bunului mobil devine proprietarul acestuia:
a) la data adjudecării, chiar dacă bunul îi este predat ulterior
b) la data la care bunul îi este predat de către executorul judecătoresc
c) la 5 zile de la data la care bunul este predat adjudecatarului
679) (2 pct.) Bunurile mobile sechestrate care nu au putut fi valorificate în cadrul procedurii de executare silită:
a) se restituie de îndată debitorului
b) se predau creditorului urmăritor în contul creanţei sale, dar numai cu acordul debitorului
c) rămân indisponibilizate cel mult un an de la data aplicării sechestrului, termen în care executorul poate proceda din nou la
valorificarea lor
680) (2 pct.) Nu sunt supuse executării silite prin poprire: a) sumele aferente plăţii drepturilor salariale viitoare pe o perioadă de 6 luni de la data înfiinţării popririi
b) sumele care sunt destinate unei afectaţiuni speciale prevăzute de lege, indiferent dacă debitorul are sau nu un drept de
dispoziţie cu privire la acestea
c) sumele reprezentând credite nerambursabile ori finanţări primite de la instituţii sau organizaţii naţionale sau internaţionale
pentru derularea unor programe sau proiecte
681) (3 pct.) Pot fi urmărite silit prin poprire:
a) numai sumele de bani şi bunurile mobile incorporale datorate debitorului ori deţinute în numele său de către un terţ
b) în condiţiile legii, bunurile mobile corporale ale debitorului deţinute de un terţ în numele său
c) titlurile de valoare datorate debitorului ori deţinute în numele său de către un terţ
682) (1 pct.) Poprirea se înfiinţează, la cererea creditorului, de către un executor judecătoresc al cărui birou se află în
circumscripţia curţii de apel unde îşi are domiciliul sau sediul:
a) creditorul sau terţul poprit
b) debitorul sau creditorul
c) debitorul sau terţul poprit
683) (2 pct.) Poprirea se înfiinţează:
a) după comunicarea somaţiei către debitor şi a încheierii de încuviinţare a executării
b) fără somaţie, prin adresă comunicată terţului, în care se va preciza şi titlul executoriu în care se face poprirea, împreună cu
încheierea de încuviinţare a executării
c) prin adresă comunicată terţului, fără a fi necesară somarea debitorului sau încuviinţarea executării silite de către instanţă
684) (2 pct.) Când se popresc sume cu scadenţe succesive, din momentul comunicării adresei de înfiinţare a popririi către
terţul poprit, indisponibilizarea operează: a) numai cu privire la sumele scadente până la data popririi
b) atât cu privire la sumele scadente până la data popririi, cât şi cu privire la cele cu scadenţe ulterioare
c) cu privire la orice accesorii ale creanţei poprite, cu condiţia ca acestea să fie anterioare înfiinţării popriri
685) (2 pct.) Poprirea se înfiinţează: a) cu somaţie, prin adresă în care se precizează şi titlul executoriu în temeiul căruia s-a înfiinţat poprirea
b) fără somaţie, prin adresă în care se precizează şi titlul executoriu în temeiul căruia s-a înfiinţat poprirea
c) cu somaţie, prin adresă în care nu se precizează titlul executoriu în temeiul căruia s-a înfiinţat poprirea
686) În cazul în care debitorul îşi schimbă locul de muncă:
a) terţul poprit trimite actele prin care s-a înfiinţat poprirea unităţii la care se află noul loc de muncă al debitorului, dacă aceasta
este cunoscută
b) terţul poprit înştiinţează organul de asigurări sociale competent, dacă noul loc de muncă al debitorului nu îi este cunoscut
c) nu terţul poprit, ci creditorul are obligaţia de a încunoştinţa unitatea la care se află noul loc de muncă al debitorului sau organul
de asigurări sociale competent, dup caz
687) (2 pct.) În cazul sumelor datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere, terţul poprit este obligat ca în termen de 5 zile de
la comunicarea popririi, iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor, de la scadenţa acestora: a) să plătească direct creditorului suma reţinută şi cuvenită acestuia
b) să consemneze suma de bani şi să trimită dovada executorului judecătoresc
c) să consemneze suma de bani şi să solicite instrucţiuni executorului judecătoresc cu privire la virarea sumelor poprite
688) (1 pct.) În cazul în care poprirea este înfiinţată asupra unei creanţe sub condiţie, o cerere de validare a popririi:
a) este inadmisibilă
b) este admisibilă, dar hotărârea nu poate fi executată înainte de îndeplinirea condiţiei
c) este admisibilă doar după îndeplinirea condiţiei
689) (1 pct.) În cazul în care poprirea este înfiinţată asupra unei creanţe cu termen, o cerere de validare a popririi:
a) este inadmisibilă
b) este admisibilă, dar hotărârea nu poate fi executată înainte de împlinirea termenului
c) este admisibilă doar după împlinirea termenului
690) (2 pct.) În cazul în care poprirea a fost înfiinţată asupra unor bunuri mobile incorporale care se aflau, la data înfiinţării
ei, în mâinile terţului poprit, instanţa dispune:
a) vânzarea bunurilor
b) predarea bunurilor către creditor
c) restituirea bunurilor debitorului
691) (1 pct.) Validarea popririi se poate dispune de către instanţa de executare: a) numai la cererea creditorului
b) la cererea creditorului, a debitorului sau a executorului judecătoresc
c) numai la cererea creditorului sau a executorului judecătoresc
692) (3 pct.) Cererea de validare a popririi poate fi formulată în termen de: a) cel mult o lună de la data când terţul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă
b) cel mult 15 zile de la data când terţul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă
c) cel mult 10 zile de la data când terţul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă
693) (2 pct.) Hotărârea dată cu privire la validarea popririi: a) nu este supusă niciunei căi de atac
b) este supusă apelului în termen de 5 zile de la comunicare
c) este supusă recursului în termen de 5 zile de la comunicare
694) Hotărârea dată cu privire la validarea popririi:
a) nu este supusă niciunei căi de atac
b) este supusă numai apelului
c) este supusă numai recursului
695) (2 pct.) Hotărârea de validare a popririi: a) constituie titlu executoriu doar împotriva debitorului
b) constituie titlu de executoriu împotriva terţului poprit
c) constituie titlu de creanţă, dar nu şi titlu executoriu împotriva terţului poprit
696) (3 pct.) După validarea popririi, în măsura în care creanţa nu poate fi acoperită prin executarea hotărârii validate,
creditorul popritor: a) se va putea întoarce cu alte urmăriri silite împotriva debitorului poprit
b) nu se mai poate întoarce împotriva debitorului poprit
c) se poate întoarce cu alte urmăriri silite împotriva terţului poprit
697) (2 pct.) Fructele neculese şi recoltele prinse de rădăcini:
a) pot fi urmărite oricând, sub condiţia transmiterii unei somaţii cu două zile înaintea urmăririi
b) nu pot fi urmărite înainte de culegere sau recoltare
c) nu pot fi urmărite decât în cele 6 săptămâni dinaintea coacerii
698) (3 pct.) Administratorul-sechestru al fructelor neculese: a) are datoria de a păstra fructele
b) are datoria de a culege fructele
c) nu are obligaţia de a culege fructele
699) (3 pct.) Administratorul-sechestru al recoltelor prinse de rădăcini: a) are datoria de a păstra recoltele
b) are datoria de a culege recoltele
c) nu are obligaţia de a culege recoltele
700) (1 pct.) Cheltuielile necesare culegerii şi depozitării recoltelor de către administratorul-sechestru sunt avansate de
către: a) creditorul urmăritor
b) debitor
c) administratorul-sechestru
701) (1 pct.) Cheltuielile necesare culegerii și depozitării fructelor de către administratorul-sechestru sunt avansate de către: a) administratorul-sechestru
b) creditorul urmăritor
c) debitor
702) (2 pct.) Executorul judecătoresc poate hotărî vânzarea fructelor: a) prinse de rădăcini sau după ce vor fi culese
b) numai după ce vor fi culese
c) numai câtă vreme sunt prinse de rădăcini
703) (2 pct.) Executorul judecătoresc poate hotărî vânzarea recoltelor: a) prinse de rădăcini sau după ce vor fi culese
b) numai după ce vor fi culese
c) numai câtă vreme sunt prinse de rădăcini
704) (1 pct.) Vânzarea fructelor prinse de rădăcini va fi anunţată de executorul judecătoresc: a) cu cel puţin 3 zile înainte de termen
b) cu cel puţin 5 zile înainte de termen
c) cu cel puţin 15 zile înainte de termen
705) (1 pct.) Vânzarea recoltelor neculese va fi anunţată de executorul judecătoresc: a) cu cel puţin 7 zile înainte de termen
b) cu cel puţin 5 zile înainte de termen
c) cu cel puţin 10 zile înainte de termen
706) (3 pct.) Vânzarea fructelor neculese şi a recoltelor prinse de rădăcini va fi anunţată: a) la primăria comunei respective
b) la domiciliul debitorului
c) numai la sediul executorului judecătoresc
707) (3 pct.) Vânzarea fructelor neculese şi a recoltelor prinse de rădăcini va fi anunţată: a) numai la sediul executorului judecătoresc
b) la primăria comunei respective
c) la locul unde se face vânzarea
708) (2 pct.) Vânzarea fructelor neculese şi a recoltelor prinse de rădăcini se face: a) în mod obligatoriu în zilele nelucrătoare
b) în mod obligatoriu în zilele de târg sau bâlci
c) de preferinţă în zilele de târg sau bâlci
709) (3 pct.) Vânzarea fructelor neculese şi a recoltelor prinse de rădăcini se face: a) prin licitaţie publică în toate cazurile
b) de preferinţă pe bani gata
c) prin bună învoială, la preţul curent, cu încuviinţarea executorului judecătoresc, când legea permite acest lucru
710) (2 pct.) Urmărirea veniturilor unui imobil: a) nu poate fi efectuată dacă există o urmărire imobiliară asupra aceluiaşi imobil
b) poate fi efectuată chiar dacă există o urmărire imobiliară asupra aceluiaşi imobil, cele două urmăriri urmând a fi conexate
c) poate fi efectuată chiar dacă există o urmărire imobiliară asupra aceluiaşi imobil, dar va fi suspendată până la finalizarea
acesteia din urmă
711) (3 pct.) În cazul în care asupra aceluiaşi imobil s-au încuviinţat urmăriri generale ale veniturilor la cererea mai multor
creditori: a) acestea vor fi conexate, fiind desemnat un singur administrator-sechestru, în mod obligatoriu în persoana celui dintâi numit
b) acestea vor fi conexate, fiind desemnat un singur administrator-sechestru, în persoana celui dintâi numit sau a aceluia care ar
prezenta mai multe garanţii
c) acestea nu vor putea fi conexate, urmăririle încuviinţate ulterior suspendându-se până la soluţionarea celor încuviinţate anterior
712) (2 pct.) Dreptul de superficie asupra unui bun imobil: a) nu poate forma obiectul unei urmăriri silite imobiliare
b) poate forma obiectul unei urmăriri silite imobiliare
c) poate face obiectul urmăririi silite imobiliare, dar numai cu acordul debitorului
713) (2 pct.) Dreptul de uzufruct asupra unui bun imobil: a) nu poate forma obiectul unei urmăriri silite imobiliare
b) poate forma obiectul unei urmăriri silite imobiliare
c) poate face obiectul urmăririi silite imobiliare, dar numai cu acordul debitorului
714) (2 pct.) Dreptul de servitute asupra unui bun imobil: a) nu poate forma obiectul unei urmăriri silite imobiliare
b) poate forma obiectul unei urmăriri silite imobiliare independent de urmărirea fondului dominant căruia îi profită
c) poate forma obiectul unei urmăriri silite imobiliare numai odată cu fondul dominant căruia îi profită
715) (3 pct.) În cazul titlurilor executorii privitoare la creanţe a căror valoare nu depăşeşte 10.000 lei: a) nu se poate proceda la vânzarea bunurilor imobile ale debitorului
b) se poate proceda la vânzarea bunurilor imobile ale debitorului în toate situaţiile, indiferent dacă acesta are sau nu alte bunuri
urmăribile care pot fi valorificate
c) se poate proceda la vânzarea bunurilor imobile ale debitorului dacă acesta refuză în mod nejustificat să furnizeze executorului
judecătoresc informaţii referitoare la bunurile sale mobile
716) (2 pct.) Bunurile accesorii ale unui imobil: a) nu pot face obiectul unei urmăriri silite imobiliare
b) fac obiectul urmăririi silite imobiliare, de drept, împreună cu imobilul ale căruia accesorii sunt
c) pot face obiectul urmăririi silite imobiliare împreună cu imobilul ale cărui accesorii sunt, numai în cazul în care creditorul a
solicitat acest lucru în mod expres în cererea de executare silită
717) (1 pct.) Imobilul unui minor: a) nu poate fi urmărit înaintea urmăririi bunurilor sale mobile, dacă imobilul este proprietatea exclusivă a minorului
b) nu poate fi urmărit în nicio situaţie
c) nu poate fi urmărit decât dacă minorul este coproprietar al imobilului împreună cu o persoană având capacitate deplină de
exerciţiu, iar datoria este comună
718) (1 pct.) Imobilele proprietatea exclusivă a unui minor:
a) nu pot fi supuse urmăririi silite
b) pot fi urmărire silit în condiţiile prevăzute de lege
c) pot fi urmărite silit chiar şi înaintea bunurilor mobile ale acestuia, la solicitarea expresă a creditorului urmăritor
719) (1 pct.) Imobilul unei persoane puse sub interdicţie judecătorească: a) nu poate fi urmărit decât dacă persoana pusă sub interdicţie judecătorească este coproprietar al imobilului împreună cu o
persoană având capacitate deplină de exerciţiu, iar datoria este comună
b) nu poate fi urmărit în nicio situaţie
c) nu poate fi urmărit înaintea urmăririi bunurilor sale mobile, dacă legea nu prevede altfel
720) (3 pct.) Închirierea imobilului urmărit făcută de către debitor după notarea urmăririi în cartea funciară: a) nu este opozabilă adjudecatarului
b) este opozabilă adjudecatarului în toate situaţiile
c) este opozabilă adjudecatarului dacă preţul convenit nu este mai mic faţă de cel rezultat din închirierile anterioare
721) (3 pct.) Arendarea imobilului urmărit făcută de către debitor după notarea urmăririi în cartea funciară: a) este opozabilă creditorului urmăritor în toate situaţiile
b) nu este opozabilă creditorului urmăritor
c) este opozabilă creditorului urmăritor dacă preţul convenit nu este mai mic faţă de cel rezultat din arendările anterioare
722) (3 pct.) Închirierea imobilului urmărit făcută de către debitor înainte de notarea urmăririi în cartea funciară: a) este opozabilă adjudecatarului în toate situaţiile
b) nu este opozabilă adjudecatarului în nicio situaţie
c) nu este opozabilă adjudecatarului dacă preţul convenit este cu o treime mai mic decât preţul pieţei sau este mai mic faţă de cel
rezultat din închirierile anterioare
723) (3 pct.) Arendarea imobilului urmărit făcută de către debitor înainte de notarea urmăririi în cartea funciară: a) nu este opozabilă adjudecatarului în nicio situaţie
b) nu este opozabilă adjudecatarului dacă preţul convenit este cu o treime mai mic decât preţul pieţei sau este mai mic faţă de cel
rezultat din arendările anterioare
c) este opozabilă adjudecatarului în toate situaţiile
724) (2 pct.) Administratorul-sechestru al bunului imobil urmărit: a) nu este obligat să plătească primele de asigurare aferente imobilului
b) nu este obligat să plătească impozitele şi taxele locale aferente imobilului
c) este obligat să încaseze chiriile, arenzile şi alte venituri ale imobilului
725) (1 pct.) Publicaţia de vânzare a unui bun imobil se comunică, potrivit prevederilor referitoare la comunicarea şi
înmânarea citaţiilor: a) numai creditorului urmăritor, debitorului şi terţului poprit
b) parchetului de pe lângă instanţa de executare, în toate situaţiile
c) organelor fiscale
726) (2 pct.) Cea de-a doua licitaţie privind vânzarea bunului imobil urmărit va începe de la: a) preţul de pornire al primei licitaţii
b) preţul de 75% din preţul de pornire al primei licitaţii
c) preţul de 50% din preţul de pornire al primei licitaţii
727) (2 pct.) Cea de-a treia licitaţie privind vânzarea bunului imobil urmărit va începe de la: a) preţul de pornire al primei licitaţii
b) preţul de 50% din preţul de pornire al primei licitaţii
c) preţul de 75% din preţul de pornire al primei licitaţii
728) (1 pct.) Adjudecatarul imobilului vândut la licitaţie publică, trebuie să depună preţul la dispoziţia executorului
judecătoresc: a) în termen de 15 zile de la data vânzării
b) în termen de 30 de zile de la data vânzării
c) în termen de 60 de zile de la data vânzării
729) (3 pct.) De la data adjudecării imobilului, adjudecatarul a) devine proprietarul acestuia
b) are dreptul la fructele şi veniturile imobilului
c) nu are dreptul la fructele şi veniturile imobilului decât dacă a achitat integral preţul imobilului
730) (1 pct.) În cazul vânzării silite a imobilului la licitaţie publică:
a) există garanţia pentru vicii ascunse
b) nu există garanţia pentru vicii ascunse
c) vânzarea poate fi atacată pentru leziune
731) (1 pct.) În cazul vânzării silite a imobilului la licitaţie publică:
a) există garanţia pentru vicii ascunse
b) vânzarea nu poate fi atacată pentru leziune
c) vânzarea poate fi atacată pentru leziune
732) (3 pct.) În cazul în care urmărirea silită a fost pornită de mai mulţi creditori, la distribuirea sumei obţinute se ţine cont
de următoarea ordine de preferinţă, dacă legea nu prevede altfel: a) creanţele reprezentând salarii au prioritate faţă de cele rezultând din obligaţia legală de întreţinere
b) creanţele reprezentând cheltuieli de judecată nu au prioritate faţă de cele rezultând din obligaţia legală de întreţinere
c) creanţele reprezentând salarii au prioritate faţă de creanţele reprezentând cheltuieli de judecată
733) (2 pct.) Împotriva proiectului de distribuire a sumelor obţinute din urmărirea silită pot formula obiecţiuni: a) numai debitorul
b) atât debitorul cât şi creditorii care şi-au depus titlul de creanţă
c) numai creditorii care şi-au depus titlul de creanţă
734) (1 pct.) Obiecţiunile împotriva proiectului de distribuire a sumelor obţinute din urmărirea silită pot fi formulate: a) în termen de 5 zile de la data comunicării proiectului de distribuire
b) în termen de 10 zile de la data comunicării proiectului de distribuire
c) în termen de 15 zile de la data comunicării proiectului de distribuire
735) (3 pct.) Executarea silită directă poate consta în: a) urmărirea veniturilor generale ale imobilelor aflate în proprietatea debitorului
b) desfiinţarea unei construcţii sau plantaţii
c) urmărirea silită a fructelor neculese şi a recoltelor prinse de rădăcini aparţinând debitorului
736) (2 pct.) Executarea silită directă: a) se face fără somaţie, în toate situaţiile
b) poate fi făcută fără somaţie, la cererea creditorului, dacă se justifică o nevoie urgentă sau există pericolul ca debitorul să se
sustragă de la urmărire, şi dacă s-a dispus astfel prin încheierea de încuviinţare a executării,
c) se face cu somaţie, fără excepţie
737) (1 pct.) Încheierea prin care instanţa dispune ca executarea silită directă să se facă fără somaţie se pronunţă: a) în şedinţă publică
b) în camera de consiliu
c) în şedinţă publică sau în camera de consiliu, după caz
738) (1 pct.) Încheierea prin care instanţa dispune ca executarea silită directă să se facă fără somaţie se pronunţă: a) fără citarea părţilor
b) cu citarea părţilor
c) cu citarea obligatorie a creditorului
739) (1 pct.) Încheierea prin care instanţa dispune ca executarea silită directă să se facă fără somaţie se pronunţă: a) este supusă apelului
b) este supusă recursului
c) nu este supusă niciunei căi de atac
740) (2 pct.) În cadrul executării silite directe sub forma predării unui bun imobil, evacuarea din imobile cu destinaţie de
locuinţă: a) nu poate fi făcută în perioada 1 decembrie – 1 martie a anului următor în nicio situaţie
b) poate fi făcută în orice perioadă a anului dacă creditorul face dovada că, în sensul legislaţiei locative, el şi familia sa nu au la
dispoziţie o locuinţă corespunzătoare
c) poate fi făcută în orice perioadă a anului, necondiţionat
741) (3 pct.) În cazul în care, după încheierea procesului-verbal de predare silită, debitorul sau orice altă persoană, în lipsa
consimţământului expres prealabil ori a unei hotărâri judecătoreşti, pătrunde sau se reinstalează în imobil, la cererea
creditorului ori a altei persoane interesate se va putea face o nouă executare silită: a) după obţinerea unui nou titlu executoriu
b) pe baza aceluiaşi titlu executoriu, fără somaţie şi fără nicio altă formalitate prealabilă
c) pe baza aceluiaşi titlu executoriu, dar cu o nouă somaţie
742) (1 pct.) Pentru neexecutarea obligaţiei de a nu face: a) debitorul este obligat de drept la plata de daune cominatorii
b) debitorul poate fi obligat la plata de daune cominatorii
c) nu se pot acorda daune cominatorii
743) (2 pct.) Executarea silită a hotărârilor judecătoreşti referitoare la minori poate privi: a) exercitarea dreptului de a avea legături personale cu minorul
b) exclusiv stabilirea locuinţei minorului şi înapoierea minorului de către persoana care îl ţine fără drept
c) exclusiv stabilirea locuinţei minorului şi darea în plasament
OUG 86/2006
744) (2 pct.) Sunt conduse de practicieni în insolvenţă compatibili:
a) procedurile de insolvenţă, dar nu şi cele de lichidare voluntară
b) procedurile de lichidare voluntară
c) numai procedurile de insolvenţă şi procedurile de prevenire a insolvenţei prevăzute de lege
745) (2 pct.) Practicienii în insolvenţă compatibili, autorizaţi în condiţiile legii, pot îndeplini pe teritoriul României:
a) exclusiv calitatea de administrator judiciar sau de lichidator
b) calitatea de conciliator
c) calitatea de administrator judiciar sau de lichidator, dar nu şi pe aceea de mandatar ad-hoc
746) (2 pct.) Administratorul judiciar este practicianul în insolvenţă compatibil, autorizat, desemnat să exercite atribuţiile
prevăzute de lege sau cele stabilite de instanţă: a) în cadrul procedurii insolvenţei în perioada de observaţie şi pe durata reorganizării judiciare
b) în cadrul concordatului preventiv
c) în cadrul procedurii de faliment
747) (2 pct.) Conciliatorul este practicianul în insolvenţă compatibil, autorizat, desemnat să exercite atribuţiile prevăzute de
lege sau cele stabilite de instanţă: a) în cadrul procedurii insolvenţei în perioada de observaţie
b) în cadrul concordatului preventiv
c) în cadrul mandatului ad-hoc
748) (2 pct.) Mandatarul ad-hoc este practicianul în insolvenţă compatibil, autorizat, desemnat să exercite atribuţiile
prevăzute de lege sau cele stabilite de instanţă: a) atât în cadrul mandatului ad-hoc, cât şi în cadrul concordatului preventiv
b) numai în cadrul mandatului ad-hoc
c) în cadrul procedurii insolvenţei în perioada de observaţie
749) (3 pct.) Un practician în insolvenţă compatibil poate avea calitatea de asociat: a) în oricâte societăţi profesionale
b) într-o singură întreprindere unipersonală, dar în oricâte societăţi profesionale
c) într-o singură societate profesională, cu excepţia constituirii de filiale ale societăţii profesionale cu răspunderii limitată în care
este partener
750) (1 pct.) Un practician în insolvenţă poate avea calitate asociat: a) în oricâte societăţi profesionale cu răspunde limitată
b) într-o singură societate profesională cu răspundere limitată
c) în maxim două societăţi profesionale cu răspundere limitată
751) (2 pct.) Beneficiază de vechime în specialitate:
a) numai practicienii în insolvenţă cu studii juridice
b) numai practicienii în insolvenţă cu studii economice
c) atât practicienii în insolvenţă cu studii economice, cât şi cei cu studii juridice
752) (1 pct.) În cazul cabinetelor asociate: a) O.U.G. nr. 86/2006 nu prevede obligaţia de înregistrare în Registrul formelor de organizare
b) O.U.G. nr. 86/2006 prevede obligaţia de înregistrare în Registrul formelor de organizare
c) O.U.G. nr. 86/2006 prevede obligaţia de înregistrare în Registrul formelor de organizare doar pentru cabinetele individuale
care au decis să se asocieze
753) (3 pct.) Cabinetele individuale ale practicienilor în insolvenţă: a) nu se pot asocia între ele
b) se pot asocia cu alte cabinete individuale
c) se pot asocia cu societăţi profesionale
754) (3 pct.) Creditorii ale căror creanţe sunt născute din activitatea profesională a practicianului în insolvenţă care are ca
formă de organizare a profesiei cabinetul individual: a) pot urmări doar bunurile aflate în patrimoniul de afectaţiune al acestuia
b) pot urmări celelalte bunuri ale practicianului în insolvenţă doar dacă bunurile aflate în patrimoniul de afectaţiune nu sunt
suficiente
c) pot urmări celelalte bunuri ale practicianului în insolvenţă, indiferent dacă bunurile aflate în patrimoniul de afectaţiune sunt sau
nu suficiente
755) (2 pct.) Societatea profesională cu răspundere limitată se poate constitui:
a) exclusiv prin asocierea unor practicieni în insolvenţă compatibili
b) atât prin asocierea practicienilor în insolvenţă compatibili, cât şi prin asocierea altor societăţi profesionale cu răspundere
limitată
c) numai prin asocierea unor practicieni în insolvenţă persoane fizice, indiferent dacă sunt sau nu compatibili
756) (1 pct.) La constituirea unei societăţi profesionale cu răspundere limitată, aporturile asociaţilor pot fi: a) numai în numerar
b) în numerar, în natură şi în industrie
c) numai în numerar şi în natură
757) ( 2 pct.) Aportul în industrie în vederea constituirii unei SPRL constă în:
a) bunuri mobile şi imobile
b) acţiuni sau părţi sociale la societăţi cu scop lucrativ
c) activitatea profesională a practicianului în insolvenţă asociat
758) (1 pct.) Societatea profesională cu răspundere limitată: a) nu ţine contabilitate proprie, ci contabilitatea este ţinută de fiecare asociat în parte
b) ţine contabilitate în partidă simplă, potrivit reglementărilor contabile
c) ţine contabilitate în partidă dublă, potrivit reglementărilor contabile
759) (2 pct.) Societatea profesională cu răspundere limitată: a) va avea ca obiect principal de activitate exercitarea profesiei de practician în insolvenţă
b) va avea ca unic obiect de activitate exercitarea profesiei de practician în insolvenţă
c) va avea ca obiect principal sau secundar de activitate exercitarea profesiei de practician în insolvenţă
760) (2 pct.) Denumirea societăţii profesionale cu răspundere limitată:
a) include în mod necesar numele unui sau mai multor asociaţi ori o denumire proprie, urmată de acronimul SPRL
b) include în mod necesar numele unuia dintre asociaţi urmat de acronimul SPRL
c) include în mod necesar numele tuturor asociaţilor urmat de acronimul SPRL
761) (2 pct.) Contractul de societate al societăţii profesionale cu răspundere limitată: a) trebuie încheiat în formă autentică numai dacă printre bunurile subscrise ca aport social se află şi un imobil
b) trebuie încheiat în formă autentică în toate situaţiile
c) trebuie încheiat în formă scrisă numai dacă printre bunurile subscrise ca aport social se află şi un imobil
762) (3 pct.) În conformitate cu OUG nr. 86/2006, o societate profesională cu răspundere limitată:
a) poate avea un singur asociat coordonator
b) poate avea mai mulți asociați coordonatori, aceștia formând un consiliu de coordonare
c) are obligația de a avea un consiliu de coordonare
763) (3 pct.) Potrivit OUG nr. 86/2006, ca urmare a participării cu aporturi la constituirea unei societăți profesionale cu
răspundere limitată:
a) asociații primesc părți sociale
b) asociații primesc părți de interes
c) asociații primesc acțiuni
764) (1 pct.) Formele de organizare a profesiei de practician în insolvenţă dobândesc personalitate juridică: a) de la data înregistrării în Registrul formelor de organizare ţinut de UNPIR
b) de la data înregistrării în Registrul formelor de organizare ţinut de UNPIR sau, în cazul societăţii profesionale cu răspundere
limitată, de la data înregistrării în Registrul comerţului
c) de la data înregistrării în Buletinul procedurilor de insolvenţă
765) (1 pct.) Societatea profesională cu răspundere limitată dobândeşte personalitate juridică de la data înregistrării în: a) Registrul comerţului
b) Registrul formelor de organizare ţinut de UNPIR
c) Buletinul procedurilor de insolvenţă
766) (2 pct.) Capitalul social al unei societăţi profesionale cu răspundere limitată: a) este de minimum 3.500 lei
b) este de minimum 5.000 lei
c) este de minimum 4.500 lei
767) (2 pct.) În cazul în care la constituirea unei societăţi profesionale cu răspundere limitată există aporturi în industrie, în
natură sau în clientelă, evaluarea acestora se face: a) de către asociaţi
b) de către un evaluator autorizat, membru ale Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor din România, desemnat de adunarea
asociaţilor
c) de către un evaluator autorizat, membru ale Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor din România, desemnat de secretariatul
general al UNPIR la cererea unuia dintre asociaţi
768) (3 pct.) În cazul retragerii unui asociat al SPRL, aportul social: a) rămâne în proprietatea societăţii dacă prin lege sau prin contractul de societate nu se prevede altfel
b) se restituie acestuia în toate cazurile
c) se restituie acestuia dacă prin lege sau prin contractul de societate nu se prevede altfel
769) (2 pct.) Pentru ca adunarea asociaţilor să se întrunească în alt loc decât la sediul social al societăţii profesionale cu
răspundere limitată este necesar acordul: a) tuturor asociaţilor
b) majorităţii simple a asociaţilor
c) majorităţii calificate a asociaţilor
770) (1 pct.) Societatea profesională cu răspundere limitată este condusă de: a) adunarea asociaţilor
b) unul sau mai mulţi asociaţi coordonatori
c) consiliul director
771) (1 pct.) Activitatea executivă a societăţii profesionale cu răspundere limitată este condusă de: a) consiliul director
b) adunarea asociaţilor
c) unul sau mai mulţi asociaţi coordonatori
772) (3 pct.) Cu excepţia cazului în care contratul de societate al societăţii profesionale cu răspundere limitată prevede
altfel, pentru hotărârile având ca obiect modificarea contractului de societate este necesar votul: a) tuturor asociaţilor
b) asociaţilor reprezentând majoritatea părţilor sociale
c) majorităţilor asociaţilor cu condiţia să reprezinte şi majoritatea părţilor sociale
773) (2 pct.) Reprezentarea societăţii profesionale cu răspundere limitată în raport cu terţii este realizată de: a) adunarea asociaţilor
b) asociaţii coordonatori
c) consiliul director
774) (2 pct.) Hotărârea adunării asociaţilor unei societăţi profesionale cu răspundere limitată privind numirea unui auditor
sau a unor cenzori se adoptă cu votul: a) tuturor asociaţilor
b) majorităţii asociaţilor
c) asociaţilor reprezentând majoritatea părţilor sociale
775) (3 pct.) Dacă în contractul de societate al SPRL nu se prevede altfel, hotărârile adunării asociaţilor se iau: a) cu votul asociaţilor reprezentând majoritatea părţilor sociale în cazul în care au ca obiect modificarea contractului de societate
b) cu votul asociaţilor reprezentând majoritatea părţilor sociale în toate situaţiile
c) cu votul tuturor asociaţilor în cazul în care au ca obiect modificarea contractului de societate
776) (2 pct.) Activitatea executivă a societăţii profesionale cu răspundere limitată este condusă de: a) unul număr impar de administratori, pentru un mandat de 4 ani care poate fi reînnoit
b) unul sau mai mulţi administratori numiţi, pentru un mandat de 4 ani care poate fi reînnoit
c) unul sau mai mulţi asociaţi coordonatori, pentru un mandat de 4 ani care poate fi reînnoit
777) (3 pct.) Transmiterea către un terţ a părţilor sociale deţinute de un asociat al unei societăţi profesionale cu răspundere
limitată nu poate fi efectuată:
a) fără notificarea, în scris, a celorlalţi asociaţi cu privire la intenţia de transmitere a părţilor sociale
b) fără acordul unanim, exprimat în scris, al celorlalţi asociaţi
c) fără acordul, exprimat în scris, al majorităţii asociaţilor rămaşi în societate
778) (3 pct.) Asociatul unei societăţi profesionale cu răspundere limitată se poate retrage din societate: a) cu acordul, exprimat în scris, al celorlalţi asociaţi
b) cu condiţia notificării în scris a celorlalţi asociaţi în legătură cu intenţia de retragere, cu cel puţin 3 luni înainte
c) cu condiţia notificării în scris a celorlalţi asociaţi în legătură cu intenţia de retragere, cu cel puţin 30 de zile înainte
779) (1 pct.) În situaţiile în care, din orice motive, o SPRL rămâne cu un singur asociat o perioadă mai mare de 3 luni fără
ca unicul asociat să decidă transformarea acesteia într-o altă formă de organizare: a) SPRL se radiază
b) SPRL se transformă în IPURL
c) SPRL se transformă în cabinet individual
780) (3 pct.) Întreprinderea profesională unipersonală cu răspundere limitată se poate constitui: a) prin actul de voinţă al unui singur practician în insolvenţă compatibil
b) numai ca urmare a decesului sau a retragerii unuia sau a mai multor asociaţi ai SPRL, care au avut ca efect reducerea
asociaţilor la unul singur, dacă acest din urmă asociat optează pentru organizarea activităţii sale sub forma IPURL
c) ca urmare a decesului, incompatibilităţii, excluderii sau retragerii unuia sau a mai multor asociaţi ai SPRL, care au avut ca
efect reducerea asociaţilor la unul singur, dacă acesta din urmă nu optează pentru organizarea activităţii sale sub forma
cabinetului individual
781) (2 pct.) Practicianul în insolvenţă îşi poate schimba forma de exercitare a profesiei: a) cu înştiinţarea UNPIR
b) fără a fi necesară o aprobare din partea UNPIR sau înştiinţarea acesteia
c) numai cu aprobarea UNPIR
782) (2 pct.) Poate dobândi calitatea de practician în insolvenţă, persoana care: a) deţine diplomă de studii de lungă durată indiferent de specializare şi o experienţă practică de cel puţin 3 ani de la data obţinerii
diplomei de studii superioare
b) deţine diplomă de studii de lungă durată în drept sau ştiinţe economice şi o experienţă în domeniul juridic sau economic de cel
puţin 3 ani de la data obţinerii diplomei de studii superioare
c) deţine diplomă de studii de lungă durată în ştiinţe economice şi o experienţă practică de cel puţin 5 ani de la data obţinerii
diplomei de studii superioare
783) (2 pct.) Cetăţenii unui stat membru al Spaţiului Economic European, care au dobândit calitatea de practician în
insolvenţă într-un asemenea stat: a) pot exercita profesia în România numai temporar sau ocazional, dar fără a avea dreptul să se înscrie în Tabloul UNPIR
b) se pot înscrie în Tabloul UNPIR în vederea exercitării profesiei în România, fiind exceptaţi de la procedura de examinare
prevăzută de O.U.G. nr. 86/2006
c) se pot înscrie în Tabloul UNPIR în vederea exercitării profesiei în România numai după parcurgerea procedurii de examinare
prevăzută de O.U.G. nr. 86/2006
784) (3 pct.) Persoanelor juridice stabilite într-un stat membru al Uniunii Europene unde exercită în mod legal activitatea de
practician în insolvenţă: a) le este recunoscută în mod automat în România calitatea de practician în insolvenţă dobândită în statul de origine
b) nu le este recunoscută în mod automat în România calitatea de practician în insolvenţă dobândită în statul de origine, dar pot
înfiinţa în România o filială autorizată de UNPIR
c) le este recunoscută în mod automat în România calitatea de practician în insolvenţă dobândită în statul de origine, numai dacă
printre asociaţi se găsesc şi practicieni în insolvenţă având cetăţenie română
785) (2 pct.) Persoanele fizice având naţionalitatea unui stat membru aparţinând Spaţiului Economic European: a) pot dobândi calitatea de practician în insolvenţă în România, potrivit prevederilor O.U.G. nr. 86/2006, în aceleaşi condiţii ca şi
cetăţenii români
b) pot dobândi calitatea de practician în insolvenţă în România, dar numai potrivit prevederilor legale din statul a cărui cetăţenie o
au
c) nu pot dobândi calitatea de practician în insolvenţă în România
786) (2 pct.) Cetăţeanul unui stat membru al Uniunii Europene care a dobândit calitatea de practician în insolvenţă în acest
stat se poate înscrie în Tablou UNPIR:
a) dacă promovează în România examenul de dobândire a calităţii de practician în insolvenţă
b) fără a fi necesară promovarea în România a examenului de dobândire a calităţii de practician în insolvenţă
c) cu condiţia radierii prealabile din Tabloul practicienilor în insolvenţă din statul a cărui cetăţenie o are respectiva persoană
787) (2 pct.) Un practician în insolvenţă persoană fizică, având cetăţenia unui stat membru al Uniunii Europene îşi poate
exercita în mod ocazional profesia în România:
a) dacă, la prima aplicaţie în România sau atunci când intervine o modificare substanţială a situaţiei sale, înaintează către UNPIR
o declaraţie privind serviciile pe care le va presta, însoţită de documentele justificative prevăzute de O.U.G. nr. 86/2006
b) numai dacă parcurge procedura de înscriere în UNPIR
c) numai dacă UNPIR îi aprobă exercitarea ocazională a profesiei
788) (2 pct.) Persoana juridică practician în insolvenţă, având naţionalitatea unui stat membru al Spaţiului Economic
European, în cazul în care exercită ocazional această profesie pe teritoriul României: a) trebuie să înainteze la UNPIR, cu fiecare ocazie, o declaraţie privind serviciile pe care le va presta
b) trebuie să înainteze la UNPIR o declaraţie privind serviciile pe care le va presta dacă se află la prima aplicaţie în România sau
dacă intervine o modificare substanţială a situaţiei sale, declaraţia fiind reînnoită anual în cazul în care prestarea serviciilor va
continua şi în anul următor
c) trebuie să înainteze la UNPIR o declaraţie privind serviciile pe care le va presta doar în situaţia în care frecvenţa acestora
depăşeşte o prestare de servicii pe trimestru
789) (3 pct.) Exercitarea profesiei de practician în insolvenţă este incompatibilă cu: a) activitatea profesiei de executor judecătoresc
b) exercitarea profesiei de notar public
c) exercitarea profesiei de auditor financiar
790) (1 pct.) Exercitarea profesiei de practician în insolvenţă este incompatibilă cu: a) exercitarea calităţii de arbitru
b) exercitarea calităţii de executor judecătoresc
c) exercitarea calităţii de mediator
791) (1 pct.) Exercitarea profesiei de practician în insolvenţă este compatibilă cu: a) exercitarea calităţii de notar public
b) exercitarea calităţii de executor judecătoresc
c) exercitarea calităţii de expert tehnic judiciar
792) (1 pct.) Exercitarea profesiei de practician în insolvenţă este compatibilă cu: a) exercitarea profesiei de executor judecătoresc
b) exercitarea profesiei de expert contabil
c) exercitarea profesiei de notar public
793) (1 pct.) Profesia de practician în insolvenţă nu poate fi exercitată la tribunalele unde îndeplinesc funcţia de judecător-
sindic: a) rudele sau afinii săi indiferent de grad
b) rudele sau afinii săi până la gradul al III-lea
c) rudele sau afinii săi până la gradul al IV-lea
794) (1 pct.) Nu poate avea calitatea de administrator judiciar, persoana care a avut calitatea de avocat al persoanei juridice
cu privire la care s-a deschis procedura insolvenţei:
a) într-o perioadă de 2 ani anterioară deschiderii procedurii
b) într-o perioadă de 3 ani anterioară deschiderii procedurii
c) într-o perioadă de 5 ani anterioară deschiderii procedurii
795) (1 pct.) Nu poate avea calitatea de administrator judiciar, persoana care a avut calitatea de auditor financiar al
persoanei juridice cu privire la care s-a deschis procedura insolvenţei:
a) într-o perioadă de 2 ani anterioară deschiderii procedurii
b) într-o perioadă de 3 ani anterioară deschiderii procedurii
c) într-o perioadă de 5 ani anterioară deschiderii procedurii
796) (1 pct.) Nu poate avea calitatea de administrator judiciar, persoana care a avut calitatea de consilier juridic al
persoanei juridice cu privire la care s-a deschis procedura insolvenţei:
a) într-o perioadă de 4 ani anterioară deschiderii procedurii
b) într-o perioadă de 3 ani anterioară deschiderii procedurii
c) într-o perioadă de 2 ani anterioară deschiderii procedurii
797) (1 pct.) Nu poate avea calitatea de administrator judiciar, persoana care a avut calitatea de expert contabil sau contabil
autorizat al persoanei juridice cu privire la care s-a deschis procedura insolvenţei:
a) într-o perioadă de 4 ani anterioară deschiderii procedurii
b) într-o perioadă de 3 ani anterioară deschiderii procedurii
c) într-o perioadă de 2 ani anterioară deschiderii procedurii
798) (2 pct.) Persoana care a deţinut calitatea de asociat al unei persoane juridice:
a) poate fi numită în calitate de practician în insolvenţă la acea persoană juridică
b) poate fi numită în calitate de practician în insolvenţă la acea persoană juridică numai dacă îndeplineşte cerinţele speciale
prevăzute de lege
c) nu poate fi numită în calitate de practician în insolvenţă la acea persoană juridică
799) (2 pct.) Persoana care a deţinut calitatea de administrator al unei persoane juridice:
a) poate fi numită în calitate de practician în insolvenţă la acea persoană juridică
b) poate fi numită în calitate de practician în insolvenţă la acea persoană juridică numai dacă îndeplineşte cerinţele speciale
prevăzute de lege
c) nu poate fi numită în calitate de practician în insolvenţă la acea persoană juridică
800) (2 pct.) Persoana care a deţinut calitatea de acţionar al unei persoane juridice:
a) poate fi numită în calitate de practician în insolvenţă la acea persoană juridică
b) poate fi numită în calitate de practician în insolvenţă la acea persoană juridică numai dacă îndeplineşte cerinţele speciale
prevăzute de lege
c) nu poate fi numită în calitate de practician în insolvenţă la acea persoană juridică
801) (2 pct.) Persoana care a deţinut calitatea de membru în consiliul de administraţie al unei persoane juridice:
a) poate fi numită în calitate de practician în insolvenţă la acea persoană juridică
b) poate fi numită în calitate de practician în insolvenţă la acea persoană juridică numai dacă îndeplineşte cerinţele speciale
prevăzute de lege
c) nu poate fi numită în calitate de practician în insolvenţă la acea persoană juridică
802) Persoana care a deţinut calitatea de director al unei persoane juridice:
a) poate fi numită în calitate de practician în insolvenţă la acea persoană juridică
b) poate fi numită în calitate de practician în insolvenţă la acea persoană juridică numai dacă îndeplineşte cerinţele speciale
prevăzute de lege
c) nu poate fi numită în calitate de practician în insolvenţă la acea persoană juridică
803) (2 pct.) Un practician în insolvenţă:
a) poate fi concomitent administrator judiciar al unui debitor şi al creditorului acestuia, în toate situaţiile
b) poate fi concomitent lichidator al unui debitor şi al creditorului acestuia, în toate situaţiile
c) nu poate fi concomitent lichidator al unui debitor şi al creditorului acestuia, dacă legea nu prevede altfel
804) (2 pct.) Un practician în insolvenţă:
a) nu poate fi concomitent administrator judiciar al unui debitor şi al creditorului acestuia, dacă legea nu prevede altfel
b) poate fi concomitent administrator judiciar al unui debitor şi al creditorului acestuia, în toate situaţiile
c) poate fi concomitent lichidator al unui debitor şi al creditorului acestuia, în toate situaţiile
805) Practicianul care, în procedura insolvenţei, se află în stare de incompatibilitate profesională, astfel este definită de
Statut şi de Codul de etică profesională, are obligaţia de a se abţine, sub sancţiunea:
a) avertismentului scris
b) suspendării din profesie
c) excluderii din profesie
806) Practicianul care, în procedura insolvenţei, se află în stare de conflict de interese, astfel este definit de Statut şi de
Codul de etică profesională, are obligaţia de a se abţine, sub sancţiunea:
a) avertismentului scris
b) suspendării din profesie
c) excluderii din profesie
807) (1 pct.) Pot fi primite în profesie cu scutire de examen persoanele care au exercitat cel puţin 5 ani funcţia de: a) procuror
b) judecător-sindic
c) judecător
808) (1 pct.) Pot fi primite în profesie cu scutire de examen şi de perioada de stagiu: a) persoanele care au exercitat timp de 5 ani funcţia de judecător-sindic
b) persoanele care au exercitat timp de 5 ani funcţia de avocat
c) persoanele care au exercitat timp de 5 ani funcţia de notar
809) (1 pct.) Pot fi primite în profesie cu scutire de examen şi de perioada de stagiu: a) persoanele care au exercitat timp de 10 ani funcţia de notar
b) persoanele care au exercitat timp de 10 ani funcţia de procuror
c) persoanele care au exercitat timp de 10 ani funcţia de executor judecătoresc
810) (3 pct.) Pot fi primite în profesie cu scutire de examen persoanele care au exercitat cel puţin 10 ani funcţia de: a) notar public
b) consilier juridic
c) judecător
811) (1 pct.) Practicienii în insolvenţă sunt obligaţi să depună jurământul: a) după înscrierea în Tabloul UNPIR
b) înainte de înscrierea în Tabloul UNPIR
c) după înscrierea în Registrul formelor de organizare
812) (1 pct.) Jurământul se depune:
a) oral, în faţa Consiliului naţional de conducere al UNPIR
b) oral sau în scris, în funcţie de opţiunea fiecărui practician în insolvenţă
c) în scris
813) (2 pct.) Depunerea jurământului de către practicienii în insolvenţă: a) se face oral în faţa Preşedintelui UNPIR, înainte de înscrierea în Tabloul UNPIR
b) nu este obligatorie
c) se face în scris, după înscrierea în Tabloul UNPIR
814) (1 pct.) Cererea de admitere în profesie cu scutire de examen şi de perioadă de stagiu se soluţionează, de regulă, în
termen de cel mult:
a) 30 de zile de la data depunerii documentaţiei complete
b) 15 de zile de la data depunerii documentaţiei complete
c) 45 de zile de la data depunerii documentaţiei complete
815) (3 pct.) Deciziile organelor de conducere al UNPIR de respingere a cererilor de admitere în profesie cu scutire de
examen: a) pot fi atacate la instanţa judecătorească competentă, în conformitate cu prevederile Legii contenciosului administrativ nr.
554/2004 cu modificările şi completările ulterioare
b) pot fi atacate la instanţa judecătorească competentă, respectiv judecătoria de la domiciliul petentului
c) nu sunt supuse niciunei căi de atac
816) (2 pct.) La începutul exercitării profesiei de practician în insolvenţă: a) sunt scutite de efectuarea stagiului profesional persoanele care au exercitat timp de 5 ani o profesie economică sau juridică
b) este obligatorie, în toate situaţiile, efectuarea unui stagiu de pregătire profesională cu durata de doi ani
c) sunt scutite de efectuarea stagiului profesional persoanele care au exercitat timp de 10 ani o profesie economică sau juridică
817) (1 pct.) După efectuarea stagiului, practicianul în insolvenţă stagiar este obligat, sub sancţiunea radierii din Tabloul
UNPIR, să promoveze examenul de definitivare în termen de: a) 5 ani de la primirea în profesie
b) 4 ani de la primirea în profesie
c) 3 ani de la primirea în profesie
818) (2 pct.) Sunt scutite de efectuarea stagiului de pregătire profesională, persoanele admise în profesia de practician în
insolvenţă care: a) au exercitat timp de 10 ani funcţia de executor judecătoresc
b) au exercitat timp de 5 ani funcţia de expert contabil
c) au exercitat timp de 7 ani funcţia de auditor financiar
819) (2 pct.) Practicianul în insolvenţă stagiar: a) poate avea calitatea de asociat într-o societate profesională cu răspundere limitată
b) poate avea exclusiv calitatea de salariat sau de colaborator al unei societăţi profesionale cu răspundere limitată
c) poate avea calitatea colaborator al unui practician în insolvenţă definitiv
820) (2 pct.) Calitatea de practician în insolvenţă se suspendă: a) în cazul survenirii unei cauze de nedemnitate
b) în caz de incompatibilitate, pe durata existenţei acestei stări
c) dacă împotriva practicianului în insolvenţă a fost deschisă, prin hotărâre definitivă, procedura falimentului
821) (2 pct.) Calitatea de practician în insolvenţă încetează: a) în caz de incompatibilitate
b) în cazul survenirii unei cauze de nedemnitate
c) în cazul în care practicianul în insolvenţă a fost trimis în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni de natură să aducă atingere
prestigiului profesiei
822) Onorariile practicienilor în insolvenţă: a) nu pot include onorarii de succes
b) pot lua exclusiv forma onorariilor fixe
c) pot include o combinaţie a onorariilor fixe şi de succes
823) (3 pct.) La stabilirea onorariului practicianului în insolvenţă: a) este avută în vedere cifra de afaceri a debitorului pe ultimii trei ani
b) este avut în vedere numărul de salariaţi ai debitorului
c) nu este avut în vedere nivelul de lichidităţi aflate la dispoziţia debitorului pentru acoperirea cheltuielilor iniţiale de lichidare
824) (1 pct.) Onorariul provizoriu al practicianului în insolvenţă pentru perioada de observaţie este stabilit, la deschiderea
procedurii de insolvenţă, de: a) debitor
b) judecătorul-sindic
c) adunarea creditorilor
825) (1 pct.) Fiecare membru al UNPIR are obligaţia să se asigure profesional a) în termen de 3 luni de la admiterea în UNPIR
b) în termen de 30 de zile de la admiterea în UNPIR
c) în terme de 15 zile de la admiterea în UNPIR
826) (3 pct.) Stabiliți care dintre următoarele afirmații este adevărată:
a) membrii UNPIR sunt obligați să se asigure profesional, prin subscrierea unei polițe de asigurare, în ziua următoare admiterii
lor în UNPIR
b) membrii UNPIR nu au obligația de a fi asigurați profesional
c) membrii UNPIR sunt obligați să se asigure profesional, prin subscrierea unei polițe de asigurare, în termen de 30 de zile de la
data admiterii lor în UNPIR
827) (2 pct.) Potrivit OUG nr. 86/2006, neîncheierea contractului de asigurare profesională a practicianului în insolvență:
a) atrage radierea de drept din tabloul UNPIR la trecerea celor 30 de zile de la admiterea în UNPIR
b) poate conduce la suspendarea calității de membru al UNPIR
c) nu produce nicio consecință întrucât nu există obligația de asigurare profesională a practicienilor în insolvență
828) (2 pct.) Nerespectarea de către membrii UNPIR a obligaţiei de a participa la cursurile de pregătire profesională: a) nu atrage nicio sancţiune
b) se sancţionează cu suspendarea din activitate
c) atrage radierea din Tabloul UNPIR
829) Potrivit OUG nr. 86/2006, participarea la cursurile de pregătire profesională continuă:
a) nu are caracter obligatoriu pentru membrii UNPIR
b) are caracter obligatoriu doar pentru practicienii în insolvență aflați în perioada de stagiu
c) are caracter obligatoriu pentru membrii UNPIR, fără a se distinge după cum sunt sau nu în perioada de stagiu
830) (2 pct.) Neplata taxei anuale pentru societăţile profesionale în termenul stabilit prin statut atrage: a) suspendarea pe o perioadă de 6 luni a activităţii societăţii profesionale
b) suspendarea pe o perioadă de 6 luni a asociatului sau a asociaţilor coordonatori
c) suspendarea pe o perioadă de 3 luni a asociatului sau a asociaţilor coordonatori
831) (1 pct.) Practicienii în insolvenţă incompatibili: a) nu plătesc cotizaţia anuală
b) plătesc cotizaţia anuală în aceleaşi condiţii ca şi practicienii în insolvenţă compatibili
c) plătesc o cotizaţie anuală diminuată cu 33% faţă de cea plătită de practicienii în insolvenţă compatibili
832) (1 pct.) Societăţile profesionale de practicieni în insolvenţă, membre ale UNPIR au obligaţia să comunice filialelor
acesteia toate schimbările intervenite în componenţa asociaţilor lor în termen de:
a) 30 de zile de la modificare
b) 45 de zile de la modificare
c) 60 de zile de la modificare
833) (1 pct.) Societăţile profesionale de practicieni în insolvenţă, membre ale UNPIR au obligaţia să comunice filialelor
acesteia orice modificare a contractului de societate în termen de:
a) 30 de zile de la modificare
b) 45 de zile de la modificare
c) 60 de zile de la modificare
834) (2 pct.) UNPIR: a) este o entitate de utilitate publică, fără personalitate juridică, autonomă şi fără scop lucrativ
b) este persoană juridică de utilitate publică, autonomă şi fără scop lucrativ
c) este persoană juridică de utilitate publică, autonomă şi cu scop lucrativ
835) (2 pct.) Utilitatea publică a UNPIR: a) se extinde numai asupra societăţilor profesionale cu răspundere limitată
b) se extinde asupra formelor de organizare profesională, fără excepţie
c) nu se extinde şi asupra formelor de organizare profesională
836) (3 pct.) UNPIR poate înfiinţa: a) sucursale locale fără personalitate juridică numai în municipiul Bucureşti şi în reşedinţele de judeţ
b) filiale locale cu personalitate juridică în orice oraş din România
c) filiale locale cu personalitate juridică numai în municipiul Bucureşti şi în reşedinţele de judeţ
837) (1 pct.) Statutul de organizare şi funcţionare şi Codul de etică profesională şi disciplină al UNPIR se publică, după
aprobarea lor de către Congresul UNPIR, în:
a) Monitorul Oficial al României, Partea I
b) Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a
c) Buletinul Procedurilor de Insolvenţă
838) (2 pct.) Printre principalele atribuţii ale UNPIR se numără:
a) promovarea încrederii în procedurile de insolvenţă şi în activitatea practicienilor în insolvenţă
b) adoptarea de regulamente şi instrucţiuni privind activitatea şi conduita etică a practicienilor în insolvenţă
c) asigurarea transparenţei şi informării asupra pieţei procedurilor de insolvenţă
839) (1 pct.) Sumele cuprinse în fondul de lichidare:
a) pot face obiectul măsurilor asigurătorii
b) pot face obiectul executării silite
c) nu pot face obiectul executării silite
840) (1 pct.) Sumele cuprinse în fondul de lichidare:
a) pot face obiectul executării silite
b) nu pot face obiectul măsurilor asigurătorii
c) pot face obiectul măsurilor asigurătorii
841) (3 pct.) Organele de conducere ale UNPIR sunt: a) Congresul UNPIR, Preşedintele UNPIR, Adunarea generală a UNPIR şi Consiliul naţional de conducere al UNPIR
b) Congresul UNPIR, Preşedintele UNPIR, Adunarea reprezentanţilor permanenţi şi Consiliul naţional de conducere al UNPIR
c) Congresul UNPIR, Preşedintele UNPIR, Adunarea reprezentanţilor permanenţi şi Consiliul naţional de administraţie al UNPIR
842) (1 pct.) Se includ în categoria organe de conducere UNPIR, așa cum rezultă din OUG nr. 46/2006:
a) Congresul UNPIR
b) Decanul UNPIR
c) Adunarea generală UNPIR
843) (1 pct.) Activitatea curentă a UNPIR este coordonată de: a) Preşedintele UNPIR
b) Consiliul naţional de administraţie al UNPIR
c) Secretariatul general
844) (2 pct.) Atribuţiile secretariatului general se stabilesc prin: a) decizie a Consiliului naţional de conducere al UNPIR
b) decizie a preşedintelui UNPIR
c) Statutul UNPIR
845) (2 pct.) Din Congresul UNPIR fac parte: a) doar membrii Consiliului naţional de conducere al UNPIR şi câte un reprezentant al fiecărei filiale
b) membrii instanţelor de disciplină
c) câte 20 de membri din fiecare filială a UNPIR
846) (2 pct.) Congresul UNPIR adoptă hotărâri cu votul: a) majorităţii membrilor săi
b) majorităţii membrilor prezenţi, fără a fi permisă reprezentarea
c) majorităţii membrilor prezenţi sau reprezentaţi
847) (1 pct.) Adoptarea Statutului UNPIR, așa cum rezultă din OUG nr. 86/2006:
a) este o atribuție a Președintelui UNPIR
b) este o atribuție a Congresului UNPIR
c) este o atribuție a Adunării reprezentanților permanenți
848) (1 pct.) Adoptarea Codului de etică profesională, așa cum rezultă din OUG nr. 86/2006:
a) este o atribuție a Congresului UNPIR
b) este o atribuție a Președintelui UNPIR
c) este o atribuție a Adunării reprezentanților permanenți
849) (1 pct.) Adoptarea Regulamentului privind procedura disciplinară, așa cum rezultă din OUG nr. 86/2006:
a) este o atribuție a Adunării reprezentanților permanenți
b) este o atribuție a Congresului UNPIR
c) este o atribuție a Președintelui UNPIR
850) (1 pct.) Potrivit OUG nr. 86/2006, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I:
a) Statutul UNPIR
b) Codul de etică profesională
c) Regulamentul privind procedura disciplinară
851) (3 pct.) Congresul UNPIR are următoarele atribuţii: a) adoptă statutul UNPIR
b) organizează în mod unitar, la nivel naţional, examenele de dobândire a calităţii de practician în insolvenţă
c) adoptă Codul de etică profesională
852) (2 pct.) Potrivit OUG nr. 86/2006, referitor la Institutul Național de Pregătire a Practicienilor in Insolvență, se
menționează că:
a) acesta are personalitate juridică
b) acesta funcționează în subordinea Ministerului Educației
c) acesta nu are un buget propriu
853) (3 pct.) Potrivit OUG nr. 86/2006, referitor la Institutul Național de Pregătire a Practicienilor in Insolvență, se
menționează că:
a) este o persoană juridică de drept privat
b) este o persoană juridică non profit
c) este o persoană juridică de drept public
854) (1 pct.) INPPI funcţionează sub autoritatea: a) Adunării reprezentanţilor permanenţi ai UNPIR
b) Congresului UNPIR
c) Consiliului naţional de conducere al UNPIR
855) (2 pct.) Bugetul INPPI se aprobă de către:
a) Adunarea reprezentanţilor permanenţi ai UNPIR
b) Consiliul naţional de conducere al UNPIR
c) Congresul UNPIR
856) (2 pct.) Conducerea executivă a INPPI este asigurată de: a) Preşedintele UNPIR
b) Preşedintele INPPI
c) Directorul executiv al INPPI
857) (2 pct.) Veniturile INPPI provin:
a) exclusiv din resurse provenite de la bugetul UNPIR
b) din donaţii, sponsorizări sau legate
c) venituri realizate din activităţi didactice
858) (1 pct.) Adunarea reprezentanţilor permanenţi ai UNPIR se întruneşte: a) semestrial
b) trimestrial
c) lunar
859) (3 pct.) Din Adunarea reprezentanţilor permanenţi ai UNPIR fac parte:
a) membrii consiliilor de conducere ale filialelor UNPIR
b) numai membrii Consiliului naţional de conducere al UNPIR
c) preşedinţii consiliilor de conducere aleşi ai filialelor UNPIR
860) (1 pct.) Consiliul naţional de conducere al UNPIR este format din: a) 17 membri titulari
b) 15 membri titulari
c) 10 membri titulari
861) (3 pct.) Consiliul naţional de conducere al UNPIR are următoarele atribuţii: a) revocă preşedintele UNPIR
b) adoptă statutul UNPIR
c) organizează în mod unitar, la nivel naţional, examenele de dobândire a calităţii de practician în insolvenţă
862) (2 pct.) Preşedintele UNPIR este ales pentru un mandat de: a) 6 ani, care nu poate fi reînnoit
b) 4 ani, care poate fi reînnoit
c) 6 ani, care poate fi reînnoit
863) (2 pct.) Comisia de cenzori a UNPIR funcţionează pe lângă: a) Adunarea reprezentanţilor permanenţi ai UNPIR
b) Congresul UNPIR
c) Consiliul naţional de conducere al UNPIR
864) (1 pct.) Comisia de cenzori a UNPIR este formată din: a) 7 cenzori
b) 5 cenzori
c) 3 cenzori
865) (3 pct.) Organele de conducere ale filialelor UNPIR sunt: a) adunarea generală şi consiliul de administraţie
b) adunarea generală şi consiliul de conducere
c) congresul şi consiliul de conducere
866) (2 pct.) Adunarea generală a filialei UNPIR este formată din membri practicieni în insolvenţă care au:
a) domiciliul în judeţul respectiv sau în municipiul Bucureşti, după caz
b) sediul principal în judeţul respectiv sau în municipiul Bucureşti, după caz
c) reşedinţa, respectiv sediul secundar în judeţul respectiv sau în municipiul Bucureşti, după caz
867) (3 pct.) Adunarea generală a filialei UNPIR are următoarele atribuţii: a) gestionează sumele rezultând din contribuţii şi cotizaţii ale membrilor filiale
b) alege membrii consiliului de conducere al filialei
c) gestionează sumele din fondul de lichidare aflate la dispoziţia filialei
868) (3 pct.) Consiliul de conducere al filialei UNPIR are următoarele atribuţii: a) asigură buna desfăşurarea a activităţii profesionale pe plan local
b) examinează şi aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al filialei şi execuţia acestuia
c) gestionează sumele din fondul de lichidare aflate la dispoziţia filialei
869) (2 pct.) Consiliul de conducere al unei filiale a UNPIR este compus din:
a) 5-7 membri
b) 3-5 membri
c) 4-6 membri
870) (1 pct.) Comisia de cenzori a filialei UNPIR este formată din: a) 7 membri
b) 3 membri
c) 5 membri
871) (3 pct.) Potrivit OUG nr. 86/2006, împotriva deciziei instanței superioare de disciplină: a) se poate formula acțiune în contencios administrativ, la Curtea de Apel București
b) se poate formula acțiune în contencios administrativ, la Tribunalul București
c) se poate formula acțiune în contencios administrativ, la Judecătoria Sectorului 1 București
872) (3 pct.) Stabiliți care dintre următoarele afirmații este adevărată având în vedere prevederile OUG nr. 86/2006:
a) la nivelul UNPIR nu sunt create organe jurisdicționale de disciplină
b) la nivelul UNPIR funcționează instanța superioară de disciplină
c) instanțe locale disciplinare ale UNPIR funcţionează în orice localitate
873) (2 pct.) Hotărârile instanțelor locale de disciplină ale UNPIR, așa cum rezultă din OUG nr. 86/2006:
a) sunt executorii
b) nu pot fi atacate cu nicio cale de atac
c) se atacă în contencios administrativ la Curtea de Apel București
874) (3 pct.) UNPIR şi filialele sale îşi acoperă cheltuielile din venituri care includ: a) încasări din vânzarea publicaţiilor proprii
b) exclusiv taxa de înscriere la examenul de dobândire a calităţii de practician în insolvenţă şi taxa de înscriere la examenul de
definitivare în profesie
c) contribuţiile membrilor, stabilite de pe tranşe de venituri, dar nu şi din cotizaţiile acestora
875) (2 pct.) Taxele de examen de acces în profesie se stabilesc anual de către: a) Congresul UNPIR
b) INPPI
c) Consiliul naţional de conducere al UNPIR
876) (1 pct.) Instanţa superioară de disciplină a UNPIR funcţionează pe lângă: a) Congresul UNPIR
b) Adunarea reprezentanţilor permanenţi ai UNPIR
c) Consiliul naţional de conducere al UNPIR
877) (2 pct.) Instanţa superioară de disciplină a UNPIR: a) are competenţa de a soluţiona orice abateri, în primă instanţă
b) nu are competenţa de a soluţiona plângerile împotriva membrilor Consiliului naţional de conducere al UNPIR şi nici de a face
propuneri de sancţionare a acestora
c) are competenţa de a soluţiona plângerile împotriva membrilor consiliilor filialelor UNPIR
878) (2 pct.) Împotriva deciziei Instanţei superioare de disciplină, persoana lezată poate formula acţiune în contencios
administrativ la: a) Tribunalul Bucureşti
b) Curtea de Apel Bucureşti
c) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de contencios administrativ şi fiscal
879) (1 pct.) Împotriva deciziei Instanţei superioare de disciplină, persoana lezată poate formula acţiune în contencios
administrativ în termen de: a) 30 de zile de la comunicare
b) 15 zile de la comunicare
c) 15 zile de la pronunţare
880) (1 pct.) Instanţele locale disciplinare ale UNPIR se înfiinţează în localităţile în care îşi desfăşoară activitatea: a) judecătoriile
b) curţile de apel
c) tribunalele
881) (2pct.) Instanţele locale de disciplină ale UNPIR soluţionează abaterile, în primă instanţă: a) în complet de 1 membru
b) în complet de 2 membri
c) in complet de 3 membri
882) (2 pct.) Hotărârile instanţelor locale de disciplină ale UNPIR: a) sunt definitive şi executorii
b) nu sunt definitive
c) nu sunt executorii
883) (2 pct.) Informaţiile şi datele care se înscriu în Tabloul UNPIR se stabilesc prin:
a) Statutul UNPIR
b) Codul de etică profesională
c) Regulamentul privind procedura disciplinară
884) (3 pct.) În Tabloul UNPIR: a) nu se înscriu membrii persoane juridice ai UNPIR
b) nu se înscriu membrii persoane fizice ai UNPIR
c) se înscriu atât membrii persoane fizice, cât şi membrii persoane juridice ai UNPIR
885) (3 pct.) O SPRL având o denumire similară altei SPRL care este deja înscrisă în Tabloul UNPIR: a) va putea fi înscrisă în Tabloul UNPIR numai cu acordul societăţii profesionale cu răspundere limitată înscrisă anterior în
Tabloul UNPIR
b) va putea fi înscrisă în Tabloul UNPIR întrucât nu există identitate de denumire
c) nu va putea fi înscrisă în Tabloul UNPIR
886) (2 pct.) Înscrierea unui practician în insolvenţă în Tabloul UNPIR se face la cererea persoanei interesate adresată: a) Adunării reprezentanţilor permanenţi
b) filialei judeţene sau a municipiului Bucureşti, după caz
c) Congresului UNPIR
887) (1 pct.) Tabloul UNPIR se publică în: a) Buletinul Procedurilor de Insolvenţă
b) Monitorul Oficial al României, Partea I bis
c) Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a
888) (1 pct.) Cererea de înscriere în Tabloul UNPIR se adresează: a) Congresului UNPIR
b) filialei UNPIR judeţene sau a municipiului Bucureşti, după caz
c) Congresului UNPIR sau Adunării reprezentanţilor permanenţi, la alegerea solicitantului
889) (2 pct.) Cererea de înscriere în Tabloul UNPIR poate fi formulată, sub sancţiunea pierderii dreptului de înscriere: a) în termen de cel mult 1 an de la promovarea examenului de dobândire a calităţii de practician în insolvenţă
b) în termen de cel mult 6 luni de la promovarea examenului de dobândire a calităţii de practician în insolvenţă
c) în termen de cel mult 3 luni de la promovarea examenului de dobândire a calităţii de practician în insolvenţă
890) (1 pct.) Contestaţia împotriva deciziei de respingere a cererii de înscriere în Tabloul UNPIR se soluţionează de:
a) Instanţa superioară de disciplină
b) Consiliul naţional de conducere al UNPIR
c) Preşedintele UNPIR
891) (2 pct.) Registrul formelor de organizare a practicienilor în insolvenţă se ţine de către:
a) Secretariatul general al UNPIR, prin compartimentul de specialitate
b) Preşedintele UNPIR
c) Congresul UNPIR
892) (2 pct.) Registrul formelor de organizare a practicienilor în insolvenţă se ţine de către:
a) Adunarea reprezentanţilor permanenţi
b) Secretariatul general al UNPIR, prin compartimentului de specialitate
c) Preşedintele UNPIR
893) (2 pct.) Registrul formelor de organizare a practicienilor în insolvenţă se ţine de către:
a) Congresul UNPIR
b) Secretariatul general al UNPIR, prin compartimentului de specialitate
c) Consiliul naţional de conducere al UNPIR
894) (3 pct.) În registrul formelor de organizare a practicienilor în insolvenţă:
a) se înregistrează contractul de societate al societăţii profesionale
b) se înregistrează sediul social
c) nu se înregistrează lista asociaţilor
895) (1 pct.) UNPIR eliberează la cerere:
a) copii certificate de pe înregistrările efectuate în Registrul formelor de organizare şi de pe înscrisurile doveditoare
b) copii certificate de pe înregistrările efectuate în Registrul formelor de organizare, dar nu şi copii de pe înscrisurile doveditoare
c) copii necertificate de pe înregistrările efectuate în Registrul formelor de organizare şi de pe înscrisurile doveditoare
896) (1 pct.) Înmatricularea şi înregistrarea menţiunilor cu privire la o societate profesională cu răspundere limitată sunt
opozabile terţilor de la data efectuării lor în: a) Buletinul procedurilor de insolvenţă
b) Registrul formelor de organizare
c) Tabloul UNPIR
897) (3 pct.) Constituie abatere disciplinară a practicianului în insolvenţă: a) neparticiparea fără motive temeinice a membrilor adunărilor generale ale filialelor UNPIR la o adunare generală la care au fost
convocaţi
b) necomunicarea în termen de 30 de zile a schimbărilor intervenite în legătură cu datele înscrise în Tabloul UNPIR şi în
Registrul formelor de organizare
c) desfăşurarea de activităţi politice în cadrul UNPIR
898) (3 pct.) Nu constituie abatere disciplinară a practicianului în insolvenţă: a) desfăşurarea de activităţi politice în cadrul UNPIR
b) necomunicarea în termen de 15 zile a schimbărilor intervenite în legătură cu datele înscrise în Tabloul UNPIR şi în Registrul
formelor de organizare
c) nerespectarea obligaţiei de asigurare de răspundere profesională
899) (2 pct.) Sancţiunile disciplinare care se aplică practicienilor în insolvenţă, în funcţie de gravitatea abaterilor săvârşite,
sunt: a) suspendarea calităţii de practician în insolvenţă pe o perioadă cuprinsă între una şi trei luni
b) avertismentul oral
c) sancţiuni pecuniare, care se fac venituri la bugetul UNPIR
900) (2 pct.) Cuantumul sancţiunilor pecuniare ce pot fi aplicate practicienilor în insolvenţă în cazul săvârşirii unor abateri
se actualizează periodic de către: a) Consiliul naţional de conducere al UNPIR
b) Adunarea reprezentanţilor permanenţi
c) Congresul UNPIR