133268255-infiintarea-unei-plantatii-intensive-de-par.pdf

8/18/2019 133268255-Infiintarea-Unei-Plantatii-Intensive-de-Par.pdf

1/32

Infiintarea unei plantatii intensive de par

- 2005 -

Tema proiectului

Se cere înfiintarea unei plantatii intensive de par in judetul Cluj, pe suprafata de 60 hectare.Panta terenului este cuprinsa intre 10-0!, terenul pre"inta denivelari pe o suprafata de 6!.

Sortimentul de soiuri cuprinde#

♦ soiuri de vara $0!

♦ soiuri de toamna %!

♦ soiuri de iarna &%!

Cap. I Cultura Parului

Pyrus sativa, fam. Rosaceae, subfam. Pomoidae

I.1. Importanta, ori'ine si arie de raspandire

Parul, alaturi de mar, prun, cire (()1h s si piersic, este o specie pomicola mult apreciata pentrucalitatea fructelor, productivitate, lon'evitate, esalonarea perioadei de maturare a fructelor

diferitelor soiuri. *in masa totala a fructului pulpa repre"inta +(!, pielita ,%!, iar semintelerepre"inta 0,%!. Cantitatea de suc in pere ajun'e la +%!.*upa I..adu, perele contin#

♦ 'lucide / 1% !

♦ sustante pectice 0,1$-0,(1!

♦ proteine rute 0,$-0,6%!

♦ acid malic 0,1-0.%0!

♦ susatante minerale P,e,2,3n,3',Cl,S4 0.06-0,$!

♦ vitamina C &-1!

♦ vitamina PP 0,1-0,&!

♦ provitamina 5 0,0-0,0$!

♦ vitamina 0,01-0,0%!

Ca si la alte specii fructifere, compo"itia chimica a fructelor este in dependenta deconditiile climatice ale locului de crestere, sol, soi si conditiile a'rotehnice. 5portulcaloric pe care-l aduce consumarea perelor pre"inta o importanta foarte mare, deoarece 100'de fructe contin 10-0' hidrati de caron care dau or'anismului $0-0 de calorii. Perele


2/32

contin deasemenea o anumita cantitate de celulo"a care constituie un factor functionalstimulent pentru re'ulari"area activitatii peristaltice intestinale. Perele se consuma in stare

proaspata sau su forma de sucuri, fructe deshidratate si con'elate, cidru, distilate.Consumul in stare proaspata este asi'urat din luna iulie ella di 7iu'no4 pana in octomrie

prin soiurile de vara-toamna si prin soiurile de iarna Cure, Contesa de Paris, PasseCrassane4 pana in primavara. 3ajoritatea soiurilor au potential productiv ridicat, lon'evitatemare, iar altoite pe 'utui pot fi cultivate in sistem intensiv si superintensiv. Cercetarile

paleontolo'ice au stailit ca parul era cunoscut cu cca. $000 de ani i.e.n. in Iran si Cauca",iar cu 10%0 ani i.e.n. cultura era destul de e8tinsa in epulica 9lena si la vechii romani. *eaici parul a fost adus in tarile apusene, ranta, el'ia, 5n'lia, de unde s-a e8tins in toata9uropa. In anul 16 in ranta e8istau aproape %0 de soiuri, o de"voltare foarte mareluand-o otinerea soiurilor noi prin insamantarea semintelor din poleni"area naturala

provenita de la unele soiuri valoroase, incat la jumatatea secolului :I: se cunosteau peste+00 de soiuri de par multe dintre ele reali"ate de ;ardenport,


3/32

incompatiil cu soiurileeuropene

3iciurin

Parul nins, Prusnivalis AacF

5sia Centrala, vestulsi sudul 9uropei, Iran

Inaltime 10-1( m, coroanarasfirata, re"istent la seceta si

sensiil la 'er

Soiuri pentru cidru dinvestul 9uropei

Parul salcioara, Pruselea'rifolia Pall

5sia 3ica, Crimeea,sudul 9uropei

Inaltime %-6 m, coroanasferica, re"istent la seceta, oli

si 'er

-

Parul japone", Prusserotina ehed

China, Aaponia Inaltime1%m, re"istent laseceta si oli, sensiil la fri',

foarte productiv

?ijiseiGi, ShinseiGi,2umoi, Ishii)ase,

;osui, ChojuroParul al chine"escPrus retschneideri

ehder

China ;irid natural P.etulaefolia8 P.serotina4, foarte productiv,

re"istent la 'er-% 'radeCelsius4

Ha-li, *on'-'no-li,Pin'o-li, Eai-an't"-li,

:ie-;ua

Parul indo- pachistane", Prus

phasia *.*on

Sud-vestul Chinei Specie ornamentala, in "onecalde si umede

Tsu-li, @-li, Ta-@-li dinvar. Culta

Soiurile noi de par introduse in cultura recent sunt in numar de +. *intre acestea &%! sunt soiuride vara, &%! sunt soiuri de toamna, &0! soiuri de iarna.

Principalele soiuri de par din sortimentul actual al omaniei sunt urmatoarele#

Soiul Provenienta 9poca derecoltare

luna>decada4

Caracteristicile pomului Cerinteecolo'ice, portaltoi

3arime, forma,culoare

Calitatea

Trivale ?apoca 8.7iffard4 omania,

1+

1- vi'oare mica, tip spur,foarte precoce,

poleni"atori 5r'esis, ?apoca, epulica,

Billiams

compatiil cu'utuiul

Sumijlociuconic, 'alen-pai,cu rosu la soare

oarte una,

semifon-dant

ella di 7iu'nioItalia

1- vi'oare mare, tip spur,foarte productiv, inflorire

timpurie, poleni"atoriPierre Corneille, Cedrata

omana

re"istent laseceta, 'er, 'utuiintermediar "ona

silvostepa sicolinara

Sumijlociu piriform, 'alen-

ver"ui, ro"

f. una,re"istent la prausire

Triumf ?apoca 8.7iffard4 omania,

1+%

vi'oare mare, tip spur,re"istent la rapan si

patarea ala a frun"elor

'utui intarmediar 3ijlociu, 'alencu rosu la soare

f. una

5romata de istrita.Clapp 8

Tamaioasa oert4omania, 1+(&

&


4/32

*amovita .Clapp8

usuioace4omania,1+6(

infloreste semitar"iu, f. productiv, poleni"atori

epulica, Billiams rosu

'utui intermediar piriform, >& rosuaprins

5r'essis ?apoca 8.P. 3orettini4omania, 1+%

1 vi'oare mijlocie,semitardiv, rodeste

constant, poleni"atori

Billiams, Trivale,;i'hland

compatiil cu'utuiul

mijlociu, piriform,verde-'alui, J

rosu aprins

calitate una

?apoca omania,1+%$

vi'oare mijlocie, rodeste pe ramuri scurte, precoce,

foarte productiv,infloreste tar"iu,

poleni"atori Billiams

re"istent la 'er mijlociu, piriform,'alen-pai, rumen

la soare

aroma fina,calitate una

Billiams *uset'alen4, 5n'lia,

1((0

& vi'oare mijlocie, precoce,ramuri de rod lun'i,

infloreste tar"iu, foarte productiv, poleni"atori .

;ard, . osc,Conference, P. Crassane

sensiil la 'er,seceta, cloro"a,

arsura acteriana,compatiil cu 5

+,CTS 1

Supramijlociu,rosu intens

aroma fina,calitate foarte

una

3a8 ed artlettBilliams rosu4,

S@5, 1+$%

I:>1 vi'oare mijlocie, precoce, productiv, poleni"atori .

;ard, . 7iffard,Conference

sensiil la 'er,seceta, 'utuiintermediar

Supramijlociu,rosu intens

foarte fina

@ntoasa ;ardranta, 1&0

I:> vi'oare mare, tardiv,foarte productiv,

poleni"atori . osc,Billiams, Conference

sensiil la rume,compatiil cu

'utuiul

3are, oovat,verde-ron"at


una

@ntoasa de 7eoa'iuomania, 1+60 I:> vi'oare mijlocie, rodeste pe ramuri scurte, precoce,foarte productiv

re"istent la 'er,compatiil cu'utuiul

mare, er'amoti-form, verde-'alui

foarte una

@ntoasa osc2aiser4 ranta,

1&%

I:>& vi'oare mijlocie-mare,inflorire tar"ie, productii

constante, re"istent la oli, poleni"ator . ;ard

sensiil la 'er,Pslla si acarieni,

'utui intermediar

3are, piriform,carami"ii

foarte una

5atele etel,ranta, 166

I:>& vi'oare mica-mijlocie, produce inconstant,

re"istent la oli, poleni"atori ClappKs,

avourite, . 7iffard,P.Crassane

Compatiilitaterelativ una cu

'utuiul

3are, foarte mare, piriform-lun',

verde-'alui

foarte una, pulpa

fondanta siaromata

Conference5n'lia,1+0

I:>& vi'oare mijlocie,infloreste semi-tar"iu,

produce mult si constant, poleni"atori Billiams, P.

Crassane, . ;ard

re"istent la 'er,sensiil la rume

si seceta,compatiil cu

'utuiul

mijlociu, piriform,alun'it, verde

'alui cu ru'ina

foarte una

epulica omania,1+(&

:>1


5/32

re"istent la oli, poleni"atori Billiams,

Conference

'utuiul, taieriscurte

'alui

Contesa de Parisranta, 1$

:>1 vi'oare mijlocie, tardiv, productiv, alternanta,

sensiil la oli, infloriretimpurie, polen"atori

epulica, ClappKs,avourite

sensiil la 'er si rume tar"ii,compatiilitateslaa cu 'utuiul

mijlociu, piriform,verde-'alui

calitate una,aroma fina

Cure ranta 1(60 :> vi'oare mare, foarte productiv, fra'ilitate

ramuri de rod, poleni"atori . osc, .

;ard, Billiams

soi rustic,sensiil la 'er,compatiilitate

cu 'utuiul

3are, piriform,alun'it, verde-

'alui

consis-tentamediocra,

lipsa aroma 1

*ecana comisieiranta, 1&%

:> vi'oare mijlocie,infloreste tar"iu, produce putin, sensiil la rapan, poleni"atori . ;ard,Conference, ;i'hland

re"istent la 'er,sensiil la ruma

si seceta,compatiil cu

'utuiul

3are, conic,'alen-pai


una

=livier de Serresranta, 1%1

:> vi'oare mare, precoce, produce moderat, cu alter-

nanta, inflorestesemitar"iu, sensiil la

rapan, poleni"atori.osc, Billiams

re"istent la 'er,compatiil cu

'utuiul

mijlociu, er'amo-tiform,

'alen ver"ui

pulpaaromata, 'ust

foarte un

1Lsoiuri pentru masa si industriali"are Lsoiuri cu perioada de consum prelun'ita prin fri'

I.2.2. Ceritele parului fata de factorii ecologici

I.2.2.1. Ceritele parului fata de temperatura

Parul necesita mai multa caldura in cursul perioadei de ve'etatie decat marul, fiind mai putin re"istent la temperaturile sca"ute din timpul iernii, care limitea"a arealul plantatiilor

comerciale de par. *in aceasta cau"a raspandirea parului spre nord nu trece de paralela de % de'rade, e8tinderea culturii acestei specii fiind impiedicata nu atat de temperaturile sca"ute din timpuliernii cat si de influenta caldurii in perioada de ve'etatie si durata acestei perioade.

Parul creste si fructifica ine in "onele unde temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre+,%-10MC, temperatura medie a perioadei de ve'etatie 1$-16MC, iar perioada fara in'heturi are olun'ime de 100 de "ile pentru soiurile timpurii, 1&0-1$0 de "ile pentru soiurile de vara si 1%0-1+0de "ile pentru soiurile de toamna si iarna.

Studiile arata ca pentru a inflori si fructifica normal parul treuie sa treaca printr-o perioadacu temperaturi su (MC, 600-00 ore pentru soiurile timpurii si +00-1000 ore pentru majoritateasoiurilor.


6/32

Eimita de re"istenta la 'er pentru majoritatea soiurilor este de /6N-&0MC fiind consideratere"istente la 'er soiurile avorita lui Clapp, Contesa de Paris, @ntoasa 7iffard, =livier de Serres.oarte re"istent la 'er este soiul Aosephine de 3alines care suporta temperaturi de pana la-&%MC.

*aca se ia in considerare unul si acelasi pom, se constata ca or'anele parului nu

se comporta la fel fata de scaderea sau ridicarea temperaturii. Pe de alta parte, re"istenta la fri', in

special, oscilea"a in raport de varsta pomului si starea sau fenofa"a in care intervine scadereatemperaturii.

=servatiile arata ca in fa"a de uton, fa"a 9 florile parului re"ista pana la -&,0 N-&,&MC,iar florile deschise, fa"a -7 de'era la -1,(MC pana la /,MCO fructele aia le'ate, fa"a I in'heatala /1,%MC, iar fructele de marime normala suporta /MC chiar /$MC. Sensiile sunt soiurile Billiams,Cure, @ntoasa osc, @ntoasa ;ard.

@nele soiuri sunt adaptate si la veri mai racoroase, de e8emplu soiul Cure, care da re"ultate une, atat in re'iunile calduroase din campie, cat si in "onele de deal inalt sumontan.

I.2.2.2. Ceritele parului fata de lumia

?umai in pre"enta luminii masa foliara poate elaora sustantele or'anice de care arenevoie pomul pentru a creste si fructifica normal.*e cantitatea si calitatea luminii primite de frun"edepinde si intensitatea asimilatiei clorofiliene si deci formarea hidratilor de caron , 'radul detranspiratie al frun"elor, intensitatea cresterii lastarilor corelate nemijlocit cu productivitatea sicalitatea fructelor.Ea randul lor calitatea si cantitatea de lumina primita de pomi sunt influentate dealtitudinea, lon'itudinea si latitudinea locului, relief, e8po"itie, anotimp, numarul de pomi launitatea de suprafata si densitatea ramurilor in coroana.

Parul este mai pretentios fata de lumina decat marul , reuseste pe terenuri cu e8po"itie sudica, sud-estica si sud-vestica. In conditiide lumina insuficienta lastarii nu se li'nifica si de'era in timpuliernii,iar fructele sunt de calitate inferioara. ?evoia ma8ima fata de lumina la par apare in fa"ainfloritului, in timpul inductiei anto'ene si in perioada de maturare a fructelor.In anii culumino"itate normala or'anele parului reusesc sa parcur'a intre' ciclul anual de crestere side"voltare.ructele po"itionate la lumina sunt mai colorate si au 'ust si aroma mai placute decatcele din umra.

5cest lucru treuie avut in vedere la stailirea distantelor optime de plantare in raport cuvi'oarea si caracterele iolo'ice ale soiului precum si ale'erea modului de conducere a pomilor.

I.2.2.!. Ceritele parului fata de umiditateCerintele parului fata de umiditatesunt moderate, totusi, parul sufera atat in ca" de seceta

e8cesiva, cat si in urma unei cantitati mari de umiditate.

Parul altoit pe franc creste si fructifica ine in "onele colinare cu 600-(00 mm precipitatiianuale si o umiditate relativa a aerului de (0-0!.@nele soiuri cum sunt avorita lui Clapp,Billiams, Cure, @ntoasa osc, dau re"ultate une si la precipitatii in jur de $00-600 mm. 3ai

pretentioase fata de umiditate sunt soiurile de toamna si iarna. In ca"ul in care apa lipseste in a doua perioada de ve'etatie fructele raman mici, cu multe sclereide, de calitate inferioara, iar acumulareasustantelor de re"erva se face intr-un ritm lent, formarea mu'urilor de rod este aproape ine8istenta,

mu'urii formati imatranesc prematur fiind usor distrusi de 'er in timpul iernii. 98cesul deumiditate din sol, mai mare de (0! din capacitatea de camp, daunea"a parului, mai ales cand acestaeste altoit pe portaltoi salatic sau franc. In schim, cand este altoit pe 'utui are cerinte mai mari deapa in sol, pentru ca , ses tie ca 'utuiul are radacini reparti"ate la suprafata solului.?ivelul apei


7/32

freatice treuie sa se afle la o adancime de -,%m in ca"ul in care este altoit pe 'utui si &,%-%m inca"ul in care parul este altoit pe portaltoi 'enerativi.

5deseori, pe solurile umude se otin fructe mari, apoase si lipsite de 'ust. Compa- rativ cumarul, parul este mai tolerant la seceta si mai re"istent la un drenaj sla.

Insuficienta apei in sol atra'e dupa sine un de"echiliru in cresterea si de"voltarea pomilor.

*in aceasta cau"a, in anii si "onele cu precipitatii sca"ute, iri'area este unica solutie pentruotinerea recoltei si imunatatirea calitatii acesteia.

I.2.2.". Ceritele parului fata de sol

Parul este destul de e8i'ent fata de sol mai ales daca este altoit pe 'utui. Prefera terenurilecu te8tura mijlocie, profunde, fertile, suficient de umede, cu reactie sensiil neutra in jur de (.Pentru cultura parului se pretea"a si terenurile aluvionale si nisipurile solificate. Improprii s-audovedit a fi solurile aride, uscate, calcaroase, acide, ar'iloase, foarte umede si putin umede si putin

permeaile in profun"ime.

Cerintele parului fata de sol varia"a in functie de portaltoiul folosit si solurile cultivate,astfel, parul altoit pe 'utui cloro"ea"a de la ! calciu activ in sol, in timp ce parul altoit pe salaticre"ista ine la aceste concentratii.

@nele soiuri ca Billiams, ClappKs avourite, eurre osc si Cure reusesc in conditii de solvariate, alte soiuri ca *oenne du Comice, eurre ;ard, eurre 7iffard, eurre *iel, PasseCrassane au nevoie si reusesc numai in terenuri cu umiditate suficienta. 9ste necesar insa ca solul saaia cantitati indestulatoare de sustante hranitoare si indeosei ?,P,2, elemente indispensailecresterii si fructificarii pomilor.

I.!. Caracteristici morfologice si de productieI.!.1. Sistemul radicular

5spectul sistemului radicular al parului este dependent de portaltoi. Parul altoit pe salatic sifranc de"volta un sistem radicular puternic care depaseste de 1,% ori proiectia coroanei si patrundein sol pana la $-% m adancime. 3ajoritatea radacinilor sunt dispuse in sol intre 0-100 cm adancime

pe solurile ar'ilo-lutoase si %0-1%0 cm pe solurile puternic pod"olite.5ltoit pe 'utui, parul formea"aun sistem radicular superficial, cu multe radacini ori"ontale situate la adancimea de 0-$0cm.Cresterea radacinilor incepe de la temperatura de 0MC si se reali"ea"a in -& valuri. 5cesteaspecte sunt necesare in vederea e8ecutarii lucrarilor de intretinere, fertili"are care treuie sa fie inconcordanta cu caracterele structurale si e8i'entele iolo'ice ale sistemului radicular.

I.!.2. Partea aeriaa

!.2.1. Cresterea tulpiii

3ajoritatea soiurilor de par formea"a un trunchi drept, cilindric avorita lui Clapp,=livier de Serres, Pastravioare4 sau usor rasucit *r. A. 7uot4, cu ritidom sol"os de culoare runa-roscata sau runa-cenusie. @nele soiuri cum sunt# Cure, @ntoasa osc, formea"a trunchiuri stramenecesitand tutori la locul de plantare.

orma coroanei de par este dependenta de soi si poate fi in'ust piramidala *r. A. 7uot siPasse Crassane4, piramidala la @ntoasa ;ard si @ntoasa Eie'el, lar' piramidala rasfirata laContesa de Paris, @ntoasa 7iffard, invers piramidala la *ecana Comisiei, sferica si sferic turtita.


8/32

Soiurile Cure, @ntoasa ;ard, untoasa osc, se caracteri"ea"a printr-o dominanta puternicaa a8ului, pe cand soiurile Passe Crassane, *ecana Comisiei, @ntoasa 7iffard nu manifesta acestfenomen.


9/32

Soiurile de par infloresc primavara dupa 61-6( de "ile consecutive cu temperaturi po"itive sinecesita un total de &&$-$0$MC.

In functie de momentul infloririi deoseim urmatoarele 'rupe de soiuri#

♦ soiuri cu inflorire timpurie# Contesa de Paris, ella di 7iu'no

♦ soiuri cu inflorire mijlocie# 5romata de istrita, @ntoasa 7iffard, Cure

♦ soiuri cu inflorire tar"ie# Billiams si @ntoasa osc

♦ soiuri cu inflorire foarte tar"ie# ?apoca si Aeanne dK5rc

Polei%atorii soiurilo %oate de par

Soiul Soiuri poleni"atoare Soiuri rele poleni"atoare

5romata deistrita Timpurii de *amovita, ?apoca, PasseCrassane, epulica -

5niversarea *oenne du Comice, @noasa de 7eoa'iu,Billiams

-

5atele etel eurre 7iffard, avorita lui Clapp, PasseCrassane

-

ella di 7iu'no Pierre Corneille, Cedrata omana Cure, Aeanne dK5rc,epulica

Conference @ntoasa ;ard, avorita lui Clapp, *ecanaComisiei, 7eneral Eeclerc, ;i'hland, Billiamsrosu, Passe Crassane, Billiams

-

Contesa de Paris una Euisa dK5vranches, avorita lui Clapp,epulica

-

avorita lui Clapp @ntoasa osc, @ntoasa ;ardenpont, @ntoasa;ard, Conference, *ecana Comisiei, Billiamsrosu

StarGrimson

Cure @ntoasa osc, @ntoasa ;ard, Aosephine de3alines, ?apoca, Billiams

-

*oina @ntoasa ;ard, @ntoasa de 7eoa'iu, Billiams -*ecana Comisiei @ntoasa osc, @ntoasa ;ard, @ntoasa

;ardenpont, avorita lui Clapp, Conference,

7eneral E., Aeanne dK5rc, Aosephine de 3alines

-

7eneral Eeclerc Conference, *ecana Comisiei, Passe Crassane,Billiams

-

Aeanne dK5rc @ntoasa ;ardenpont, *ecana Comisiei,Billiams rosu , ?apoca, Pierre Corneille, PasseCrassane, Billiams

-

Aosephine de3alines

@ntoasa osc, *ecana Comisiei, *ecana deiarna, Billiams rosu, Billiams

-

?apoca Aeanne dK5rc, epulica, Billiams -=livier de Serres @ntoasa osc, Passe Crassane, Billiams -Passe Carssane *ecana Comisiei, *ecana de iarna , avorita lui

Clapp, Conference, ;i'hland, Billiams rosu,Pastravioare, epulica, Billiams

-

epulica @ntoasa 7iffard, 5romata de istrita, Billiamsrosu, Passe Crassane, Pierre Corneille, Billiams

-


10/32

Timpurii de*amovita

7rand Champion, Aeanne dK5rc, Billiams rosu,epulica

?apoca, *amovita

Trivale ?apoca, epulica, Billiams -@ntoasa precoce3orettini

@ntoasa 7iffard, @ntoasa ;ard, PasseCrassane, *ucesa dK5n'ouleme

-

@ntoasa 7iffard @ntoasa Clair'eau, Cedrata omana, Contesade Paris, Billiams rosu, PasseCrassane,

Billiams

Cure

@ntoasa osc @ntoasa Clair'eau, @ntoasa ;ardenpont,@ntoasa ;ard, avorita lui Clapp, Conference,*ecana Comisiei, Billiams rosu, PasseCrassane, Billiams

-

@ntoasa Clair'eau @ntoasa ;ard, Contesa de Paris, Conference,*ecana de iarna, Billiams rosu, Passe Crassane,Billiams

-

@ntoasa de7eoa'iu

5romata de istrita, ?apoca, epulica -

@ntoasa ;ard @ntoasa osc, @ntoasa Clair'eau, @ntoasa;ardenpont, @ntoasa 7iffard, avorita luiClapp, Conference, *ecana Comisiei, *ecanade iarna,Aosephine de 3alines, Billiams rosu,Billiams, Passe Crassane

-

Billiams @ntoasa osc, @ntoasa Clair'eau, @ntoasa7iffard, @ntoasa ;ard, @ntoasa ;ardenpont,avorita lui Clapp, Conference, *ecanaComisiei, 7eneral Eeclerc, ;i'hland, AeannedK5rc, Passe Crassane

ella di 7iu'no,una Eui"a,Billiams rosu

Billiams rosu @ntoasa Clair'eau,@ntoasa 7iffard, @ntoasa

;ardenpont, @ntoasa ;ard, avorita lui Clapp,Conference, *ecana Comisiei, *ecana de iarna,Aosephina de 3ali'nes, Aeanne dK5rc, PasseCrassane

-

In ca"ul altoirii pe 'utui parul infloreste mai devreme cu -& "ile decat pe franc. In timpulfecundarii soiurile de par se comporta ca soiuri autosterile. Se cunosc cominatii incompatiile ca#ella di 7iu'no 8 epulica, @ntoasa 7iffard 8 Cure, Billiams 8 ella di 7iu'no, Passe Crassane8 Billiams.

@nele soiuri de par pot fructifica partenocarpic Conferece, Cure, Passe Crassane4 fenomenimportant in primaverile reci si ploioase cand alinele nu pot "ura. lorile de par au un continutmai redus de nectar decat cele de mar si sunt mai putin vi"itate de aline. Potentialul productiv al

parului este mare si constant. Se deoseesc urmatoarele 'rupe de soiuri#

♦ soiuri cu fructificare aundenta# Cure, avorita lui Clapp, Billiams, *ucesa de5n'oulene, Contesa de Paris

♦ soiuri cu fructificare moderata# *r. A. 7uot, =liviere de Serres

♦ soiuri cu fructificare redusa# *ecana Comisiei, @ntoasa *iel

Soiurile productive in live"i de densitate mare pot produce in jur de %0 t>ha.


11/32

I.". Particularitati te&ologice

I.".1.Pricipalii portaltoi ai Parului

Principalii portaltoi folositi in cultura parului sunt 'utuiul si parul franc.

3aterialul saditor folosit in plantatiile de mare densitate se otine prin altoire pe 'utui. ?u toatesoiurile de par sunt sunt compatiile cu 'utuiul, motiv pentru care se recur'e la utili"area unuiintermediar intre 'utui ca portaltoi si soiul altoit.

".1.1. Parul paduret

Imprima pomilor crestere vi'uroasa, inradacinare profunda, intrare tardiva pe rod. ructelesunt insa mici, de calitate slaa, pomii neuniformi, motiv pentru care nu se recomanda in pepiniere.

".1.2. Parul frac

5 fost otinut din semintele soiurilor autohtone# 5lamai, ;aru"esti, Popesti, imprima pomilor crestere moderata. 9ste compatiil cu majoritatea soiurilor de par, reali"ea"a o mai una'arnisire cu ramuri de semischelet si de rod, este mai putin sensiil la cloro"a decat 'utuiul.3aterialul saditor se pre"inta hetero'en, fructele otinute sunt mai mari decat cele otinute pe

paduret si cu calitati 'ustative superioare.

".1.!. 'utuiul

9ste un portaltoi utili"at pentru reducerea vi'orii pomilor, permitnd adaptarea unordistante mici de plantare. Imprima pomilor precocitate, productivitate, iar fiuctelor calitatesuperioara. 5re si cateva neajunsuri printre care# inradacinare slaa, sensiilitate la 'er, seceta sivnt, slaa afinitate cu unele soiuri cultivate, sensiilitate la continutul de calcar. 3anifesta o unaafinitate cu soiurile Cure, @ntoasa ;ard, Conference, 5atele etel, Contesa de Paris, @ntoasa*iel, Pass Crassane. 9ste incompatiil cu soiurile avorita lui Clapp, Billiams, Aosephina de3amies, @ntoasa 7iffard, *ucesa de 5n'ouleme, una Eui"a, @ntoasa osc, =liviere Serres etc.

Soiurile cu afinitate slaa treuie altoite pe intermediar Cure, @ntoasa ;ard4.

*in selectiile de 'utui utili"ate ca portaltoi pe plan mondial mentionam#

♦ tipul 9ast 3ailin' 5 este un 'utui de 5n'ers selectionat in 5n'lia care

imprima pomilor vi'oare moderata dar mai mare dect la celalalte doua tipuri de 'utui. Soiurilealtoite pe acest portaltoi intra pe rod la &-$ ani cele timpurii, iar cele tardive la $-% ani. SeQnmulteste ve'etativ prin marcotaj sau utasiO

♦ tipul 93- are o vi'oare mijlocie si este mai sensiil la 'erO

♦ tipul 93-C manifesta o crestere redusa si re"istenta la 'er. Pomii

altoiti dau fructe de calitate si manifesta productivitate ridicataO


12/32

♦ tipul 5-+ este o clona din 'utuiul de Provence selectionata la I?5 5n'ers.Se inmulteste prin utasi, are o vi'oare cu 1%! decat 93-1. 9ste compatiil cu Billiams, *r. A. 7uot,@ntoasa oscO

♦ sdo clona de 'utui de 5n'ers re"istenta la oli si virusuri.*in selectiileromnesti amintim#

-selectii create la Statiunea 7eoa'iu# 1-60O 9 -6O P &-63

-?-(0, portaltoi de mare perspective creat la SCPP istrita

I.".2. Ifiitarea platatiilor

".2.1. #ipuri de platatii

Plantatiile intensive au început sa se raspndeasca aia dupa primul ra"oi mondial.5cest sistem se caracteri"ea"a prin pomi de vi'oare mijlocie sau chiar mica înaltimea lor este de &-$ m4, condusi pe un sistem de sustinere cu spalier, coroana aplati"ata palmete4 sau 'louloasa darde volum mic vas, fus tufa, fus "velt4. *istantele de plantare sunt mai mici comparativ cu sistemule8tensiv, respectiv $-% m între rnduri si -& m între pomi pe rnd astfel, în functie de distantele de

plantare se reali"ea"a un numar mai mare de pomi la unitatea de suprafata.

Plantatii semiintensive în care se folosesc soiuri de par de vi'oare mijlocie si mare altoite pefranc si plantate al %>$ sau $>$. eali"nd densitatii de %%%-6% pomi>ha.

Plantatii intensive, soiuri si portaltoi de vi'oare mijlocie, cu pomii plantati la &,$-$>-& mreali"nd densitati de &&-1&0

Plantatii superintensive înfiintate pe terenuri plate iri'aile, total mecani"aile cu soiurifoarte precoce de tip spur altoite pe portaltoi de vi'oare redusa plantate la &,%-&,>0,+-1,% cudensitati de 1(%$-&1($ pomi>ha.

".2.2. (ormarea coroaelor

orma de coroana care urmea"a a fi efectuata este dependenta de particularitatile decrestere a pomilor si tipul de plantatie. @nele soiuri cum sunt @ntoasa ;ard, Cure, Conference,avorita lui Clapp, @ntoasa precoce 3orettini, *ecana Comisiei, au tendinta de a forma a8 puternicsi ramificatii slae. *aca aceste soiuri se conduc su forma de palmeta etajata se amana inclinareasarpantelor pana la sfarsitul ve'etatiei anului II, iar a8ul se ciupeste la inaltimea de proiectare a

etajului urmator.

In acelasi scop la pomii dirijati ca fus tufa, a8ul se transfera pe o ramura mai slaa, iarsarpantele vi'uroase se inclina puternic. Ea soiurile care ramifica sla, cordonul vertical seformea"a intr-un timp scurt cand lastarii vi'urosi se ciupesc in primele fa"e de crestere la 10-1% cmlun'ime.

ormarea fusului sutire se face relativ usor la majoritatea soiurilor de par daca pomii selasa in primii ani sa fructifice lier. Temperarea cresterii pomilor se reali"ea"a si prin stropiri cuPaclouta"ol in concentratii de %00-1000 ppm pe sol sau pe planta.

I.".!. Itretierea platatiilor


13/32

".!.1. #aierile de rarire si fructificare

5ceste operatii vor urmari mentinerea in echiliru a cresterii si fructificarii pomilor. 5cesttip de taieri se e8ecuta diferentiat in functie de soi, varsta, vi'oare, incarcatura de rod, nivelulcresterilor. Ponderea cea mai mare a interventiilor de taiere este repre"entata de taierile de reductiea semischeletului imatranit sau arcuit de povara rodului. 5cest tip de ramuri se vor taiaindepartand portiunea descendenta la nivelul unei ramuri cu po"itie olic ascendenta.

=data cu reduccerea semischeletului se normea"a si incarcatura de formatiuni de rod.

Ea pomii atrani se fac taieri de re'enerare in lemn de $-% ani pentru a stimula formarea denoi cresteri si a prelun'i perioada rodirii.Ea pomii care formea"a multe vetre de rod cei carefructifica pe tepuse4 se va proceda la intinerirea vetrelor prin reducerea acestora.

amurile anuale situate in partea superioara a pomilor nu se vor scurta ci se vor fran'e dacaau po"itie favoraila sau se vor suprima

98ista preocupari pentru taierea mecani"ata care simplifica mult costurile si care amplifica

mult volumul productiv al coroanei imunatatind calitatea recoltei.

".!.2. )tretierea solului

='orul ne'ru cominat cu ericide / se practica cu prioritate în plantatiile pomicole intensive sisuperintensive, amplasate pe terenuri cu panta redusa, sau în "onele cu precipitatii mai sca"utestepa si silvostepa4. Se practica în vederea diminuarii numarului de lucrari mecanice si manualee8ecutate asupra solului si implicit reduce consumul de caruranti. 5cest sistem de întretinere se

poate aplica în doua variante#

♦ *upa efectuarea araturii de toamna se e8ecuta imediat o ericidare preemer'enta pe

toata suprafata, sau primavara devreme, iar în cursul perioadei de ve'etatie se mai fac una-doualucrari de discuire si cultivare pentru mentinerea solului curat de uruieni. Pe rndul de pomi seericidea"a postemer'ent cnd uruienile au înaltimea de 10-0 cm.

♦ 5plicarea ericidelor se face pe o anda cu latimea de 0,-1,0 m pe rndul de pomi

în ca"ul 'ardurilor fructifere si -& m în plantatiile cu coroana 'louloasa. 5ceasta variantas-a raspndit mai mult în plantatiile pomicole datorita avantajelor pe care le pre"inta cu privire lareducerea consumului de forta de munca manuala si mecanica, scaderea consumului de ener'ie

prin înlocuirea fre"ei cu palpator care are productivitate redusa pe schim, iar aplicarea unor do"eoptime de ericide contriuie la reducerea costului de productie.

Qn final conclu"ione" prin a mentiona cteva avantaje ale o'orului ne'ru cominat cuericide #

♦ educe numarul de lucrari mecanice si manuale

♦ 5re efect po"itiv asupra starii structurale a solului si compactarii lui în profun"ime

♦ Procesul de minerali"are a materiei or'anice se intensifica ca urmare a activitatiimicroor'anismelor aeroe.

♦ avori"ea"a de"voltarea sistemului radicular în stratul superficial al solului


14/32

♦ Sistemul radicular se de"volta mai ine ca urmare a sporirii poro"itatii solului, ce favori"ea"a patrunderea apei si a aerului în profun"ime.

♦ Se înlatura concurenta pentru hrana dintre pomi si uruieni

♦ 5pa patrunde mai usor în sol si se pierde mai 'reu prin evaporare ca urmare a e8istentei lasuprafata solului a unui strat afnat prin care se întrerupe capilaritatea

♦ Se împiedica înmultirea ro"atoarelor si a daunatorilor

Cu toate avantajele pe care le pre"inta ericidarea în pomicultura, ea treuie sa se faca cumult discernamnt si numai dupa o prealaila documentare sau e8perimentare pe suprafete reduse,fiind cunoscuta comportarea diferita a speciilor pomicole fata de diversitatea mare de ericide.9ricidele utili"ate în pomicultura se stailesc în functie de modul de actiune asupra uruieniloranuale si perene, durata de eficacitate cel putin pentru un ciclu de ve'etatie4 si spectrul de actiune.

9ricidele de contact care au remanenta redusa se pot aplica de -& ori pe an, atunci cnd uruienile au înaltimea de 10-0 cm. Qn urma tratamentului cu ericide de contact se reali"ea"aefectul unei cosiri. *in 'rup ericidelor de contact în plantatiile pomicole se utili"ea"a# 7rama8one,e'lone, usilade, Tiuran, *iFuat, ParaFuat.

9ricidele sistemice patrund în planta prin or'anele aeriene sau suterane, producnddere'larea metaolismului plantei si în final uscarea ei. *intre ericidele sistemice utili"ate, în

plantatiile pomicole au dat re"ultate une# Cara'ard, Sima"in, Eive"in, Pite"in , ound-@p.@tili"area unei do"e necorespun"atoare poate provoca fitoto8icitatea pomilor sau sa diminue"eefectul asupra uruienilor.

*in e8perientele efectuate la noi în tara, ct si într-o serie de tari cu pomicultura avansata s-a

evidentiat faptul ca marul si parul suporta mai ine ericidele, comparativ cu smuroasele înspecial prunul si caisul sunt cele mai sensiile la ericidare.

Sensiilitate sporita pre"inta si plantatiile tinere cu sistemul radicular situat mai aproape desuprafata solului, deci se impun o serie de restrictii la aplicarea ericidelor în primii &-$ ani de la

plantare. 9ricidele se aplica cu a're'atul @$$% *T 3ST +00 sau 3SPC-&00, în lipsa instalatieide ericidat se pot utili"a lancile de la pompele manuale montate la capetele furtunurilor pompei3ST-+00, dirijate de doi muncitori. Pe suprafete mai reduse lucrarea de ericidare poate fi facutacu pompe carosaile 5C-14 sau pompe de spate 5S-1$ sau 5S-164. @tili"area pompelor cu lanciasi'ura aplicarea locala a ericidului pe vetrele de uruieni4 previne poluarea si risipa de ericid sinu afectea"a ramurile aplecate sau plasate mai aproape de sol.

".!.!. *plicarea igrasamitelor

Parul fructifica normal cand in lunile au'ust-septemrie in tesuturile frun"elor si tepuselornivelul concentratiei macro si microelementelor in conditiile unei recolte de pere 0 t>ha este de &&G' ?, 1 G' P, $ G' 2, &% G' Ca=, iar o recolta de $0 t>ha consumul este de 11$ G' ?, +0 G' P,1&( G' 2, 0 G' Ca= si 1% G' 3'=.

In live"ile tinere se aplica do"e moderate de in'rasaminte 0 t>ha in'rasaminte or'anice, 1&0G'>ha ?, (% G'>ha P, 0 G'>ha 2.

In ca"ul folosirii de in'rasaminte comple8e foliare ?P2 optim pentru cultura parului esteraportul de $#6#1 si microelemente# e, 3n, 3', Cu, Dn, in concentratie de 100-00 '>l.

".!.". Irigarea platatiilor


15/32

In anii secetosi in "one deficitare in precipitatii se impune iri'area parului care sa asi'ure oumiditate de circa 0! din capacitatea de camp a solului.

In conditiile tarii noastre iri'area plantatiilor incepe din aprilie si se incheie in septemrie.3omentele de interventie cu udari sunt inainte de de"mu'urit, la -& saptamani de la inflorit, dupa

caderea fi"iolo'ica a fructelor si cu -& saptamani inainte de recoltare.

Cercetarile efectuate in 5ustralia la Statiunea 5'ricola Tatura au demonstrat ca folosindnorme de udare mai reduse la de"mu'urire pomii au produs mai mult lemn si mai putine fructe.Productia medie pe % ani la soiul Billiams a inre'istrat o crestere cu %! in conditiile in carevolumul iri'atiilor a fost redus cu +!.

?ormele de udare recomandate sunt de $00-(00 m& apa>ha, iar metodele de udare sunt celespecifice plantatiilor pomicole# pe ra"de, prin microaspersiune sau udare locali"ata.

".!.5. Cotrolul recoltelor de pere

Sustantele ioactive influentea"a considerail marimea si calitatea recoltelor la par.5plicand e'ulare8 in concentratii de 1000 ppm a oservat cresterea concentratiei de acid 'ierelicin frun"e si fructe la soiul Conference concomitent cu diminuarea concentratiei de au8ine,modificari care in final au intensificat caderea fi"iolo'ica a fructelor. Ea soiul Cure corectareaincarcaturii de rod a pomilor s-a facut cu sarea sodica a acidului naftalilacetic in concentratie de1000 ppm.

In alte cercetari s-a constatat ca fructele soiurilor Billiams si *ucesa dK5n'ouleme crescmai intens cand pomii sunt tratati cu 75& si , $, % T.

".!.5. Combaterea bolilor si dauatorilor

Se reali"ea"a conform taelului urmator#

?r.trat.

Stadiul repersau perioada

aplicarii

Pato'enul sau daunatorul *enumireacomerciala a produsuluirecomandat

Conc. ! =servatii

1 *e"mu'urit 1aprilie

Puricele melifer Pslla spp.4Paduchele din San-Aose

Ruadraspidiotus perniciosus4 si alti paduchitestosi, oua de afide,

acarieni, insectedefoliatoare si minatoare

=leocareto8 1 9C

@S 1-+ C9

Careto8 &( 9C

@S 1-+ C9

5pplaud $0 SC

,0

1,%

0,%

1,%

0,0%

Tratamentul seva aplica prin

imaierea pomilor

Infrun"itulmu'urilor

floraliinceput4

aprilie

ocul acterian alro"aceelor 9r)iniaamlovora4, 5rsura acteriana comuna

Pseudomonas srin'ae4,apan


16/32

rasfirareainflorescen-

tei & aprilie

Patarea runa a frun"eloraraea maculata4,

uma'ina Capnodiumsalicinum4, acterio"e sialte oli, paduchi testosi.

acarieni, afide

=leocareto8 19C 0,

intretinere lacomatereadaunatorilor

$ Scuturarea a

10-1%! din petale 1

mai

apan


17/32

1 iunie frun"elor araeamaculata4, septorio"a

3cosphaerella sentina4, acterio"e. Purici meliferi

Pslla ssp.4, viermele perelor Easperesia

pirivora4, acarieni

3$% *elan (00B*7 olpan %0BP olifa'

imon 10 9C

?omolt 1% SC

5lsstin % BP

3itac 0 9C


18/32

prerecoltare &au'ust

7loeusporion,Phtophtora cactorum,usiclavium, 3onilinia

fructi'ena4

9uparen %00 BP

enlate %0 BP

Chinoin unda"ol%0 BP

Topsin m (0

Caolin

0,

0,1

0,1

0,1

0,

aplica numai lasoiurile cu

maturare deiarna, destinate

depo"itarii

1 Tratament postrecoltare

octomrie

Purici meliferi Psllassp.4, afide, acarieni,'ar'arita mu'urilor

5nthonomus cinctus4

acterio"e 9r)iniaamlovora, Pseudomonas

srin'ae4, mico"e

Soareci, soolani de camp

=leocareto8 1 9C

Prine8 $

eldan $0 C9

Deama ordole"a

Turdacupral %0 P@

?P2in'rasamintechimice4

Storm

0,%

0,

0,1

0,(

0,%

0,%

10-0G'>ha

3omeli la'alerii active

".!.+. Recoltarea si pastrare perelor

3omentul optim de recoltare a perelor se staileste in functie de caracteristicile morfolo'icesi 'ustative ale fructelor mai e8act cand culoarea de fond a pielitei virea"a de la verde spre o nuantamai deschisa , amidonul din "ona camerei seminale incepe sa se hidroli"e"e, iar fermitatea pulpeiscade incepand din "ona pedunculului. Stropirile cu in'rasamintele foliare fosfo-potasice intensificaculoarea si maturarea fructelor.

Cap. II Ifiitarea platatiei

II.1. Studiul coditiilor pedoclimatice

II.1.1. *se%area geografica si &idrologica

3unicipiul Cluj-?apoca este situat, din punct de vedere 'eo'rafic, la paralela $6$%latitudine nordica si &6 lon'itudine estica si la &6% m deasupra nivelului marii.

5cest teritoriu se caracteri"ea"a printr-un climat continental, situat într-o "onasumontana, cu veri calde, moderate si ierni aspre, climat mult influentat de pre"enta3untilor 5puseni. Pre"inta un relief de tran"itie fiind amplasat în "ona de intersectie a trei mariunitati 'eo'rafice naturale# Podisul Somesan, Cmpia Transilvaniei si "ona premontana a 3untilor5puseni. Eocalitatea este traversata de cursul mijlociu al rului Somes.

II.1.2. Regimul termic


19/32

*atele meteorolo'ice pentru perioada 1+6-1++ arata ca temperatura minima asolutaIa Cluj-?apoca a fost de -&,%MC, iar ma8ima asoluta de &6,C.

Qn pre"enta lucrare am reali"at un studiu climatic care acopera o perioada de 10 ani,cuprinsa între 1++$-00&. Temperatura medie lunara cea mai ridicata s-a înre'istrat în lunileiulie-au'ust 1+,6C, iar media lunara cea mai coorta în luna ianuarie -, C.

e'iunea Cluj-?apoca fiind situata la periferia *epresiunii Transilvane, temperatura nu pre"inta variatii foarte mari, în 'eneral aici formandu-se un microclimat favorail din multe puncte de vedere pentru o serie de culturi, aici incadrandu-se si cea a parului. Temperaturaacestei "one este încadrata în limite normale.

Primavara începe timpuriu, dar se resimt curentii reci pre"enti pe


20/32

5nul Euna SumaI II III I< <


21/32

? &,0 ,vll m>s &6,%

vU16m>s 1,$ ?9 ,% ,

9 6,6 ,&

S9 (,+ &,1

S ,% ,$

S< &,+ ,$

< 10,$ &,

?< 1, &,+

Calm $$,$ 0

Gm dect în re'iunea de dealuri -0,%0 V 0,(0 Gm>Gm. Gm, putnd fi utili"ate în scopuri hidroener'etice Somesul Cald,*ra'anul, Somesul ece4, în schim, rurile din Podisul Somesan si Cmpia Transilvaniei

pre"inta în 'eneral pante mici -0, V,& m>Gm, cu frecvente rupturi provocate de aparitiatufurilor.

II.2.1.1.Scurgerea miima

5cest fenomen are loc la rurile din judetul Cluj la sfrsitul verii si iarna, fiinddeterminata în primul ca" de frecventa foarte slaa a precipitatiilor, evapo-transpiratiaaccentuata si epui"area re"ervelor suterane, si respectiv de perioadele secetoase prelun'ite din

timpul toamnei si temperaturile ne'ative ale aerului care favori"ea"a în'hetul partial sautotal al rurilor.

II.2.1.2. Scurgerea maima


22/32

Pe rurile din judetul nostru are provenienta diferita# din ploi, topirea "ape"ii si mi8ta.recventa deitelor ma8ime anuale 'enerate de ploi este mai mica în re'iunea muntoasa, însacreste în Cmpia Transilvaniei si Podisul Somesan i"esul 7herlei %% !4. în ca"ul 5riesului siCrisului epede deitele ma8ime anuale provenite din topirea "ape"ii au o frecventa mai maredect la restul rurilor. Cele mai mari deite ce s-au înre'istrat sunt de provenienta mi8ta si se

produc primavara. 5stfel, durata apelor mari de primavara poate atin'e pna la peste %0 de "ileîn re'iunea muntoasa -Somesul ece 1 III V 6 < 1+% si 10 - 1% "ile în Cmpia

Transilvaniei si Podisul Somesan.

Qn cuprinsul judetului e8ista un numar si o diversitate relativ mare de lacuri. 7ene"alor este diferitaO majoritatea s-au format pe cale artificiala si numai în foarte putine ca"uri

pe cale naturala.

Principalele unitati lacustre snt cantonate în Cmpia Transilvaniei, fiind incluse încate'oria ia"urilor si lacurilor sarate WantropiceX.

Qn le'atura cu 'ene"a ia"urilor s-au emis mai multe ipote"e, însa toate admit un procesde arare naturala sau cominat naturala si artificiala4, în urma carora s-au format lacurile.

Cele mai numeroase ia"uri se pastrea"a în a"inul hidro'rafic al i"esului. 5stfel, pecursul principal se însira dinspre amonte lacurile # Catina, Popii I, Popii II, 7eaca, Sucutard,Ya'a 3are si Ya'a 3ica. *e asemenea, se mentin cteva lacuri si pe unii afluenti ai i"esuluiOstiucii Sacalaia4 pe valea ontului, Sîntejude pe


23/32

uruienile frecvente în culturile a'ricole sunt# 5'ropron repens, Cnodon dactlon,9chinocloua crus-'alli, Setaria 'lauca, 5vena fatua, Cirsium arvense, Convolvulus arvenis,Chenopodium alum, 5maranthus retrofle8us, 7alinso'a parviflora. Qmuruienarea, [poluareaverde\ a culturilor din aceasta "ona s-a accentuat continuu, determinnd reducerea sau chiarcompromiterea recoltelor. 5 crescut de asemenea, foarte mult, re"erva de seminte de uruieni dinsol si suprafetele de teren necultivate si invadate de uruieni.

II.". Solurile .

Pre"enta inelului muntos carpatic si dispunerea aproape concentricZ a reliefului din*epresiunea Transilvaniei, determinZ de"voltarea unei succesiuni de tipuri "onale de sol, într-o"onalitate ori"ontalZ ca o influentZ directZ a litolo'iei si indirectZ a reliefului, prin modificareaclimei si ve'etatiei.

*iversitatea factorilor pedo'enetici au determinat un relief puternic fra'mentat, ve'etatieforestierZ si ieroasa 'refatZ pe un fond litolo'ic predominant acid în nord-vest si predominant

a"ic în sud-est, consistenta rocilor mamZ si mai ales cominarea acestora în "onele de contact, au

conditionat pre"enta în "ona colinarZ a judetului Cluj a unui învelis de sol intens mo"aicat, alcZtuit predominant din molisoluri, ar'iluvisoluri alaturi de care se mai pot 'asi soluri hidromorfe si solurineevoluate. Qn decursul solificZrii, proprietatile si însusirile solului s-au modificat conform sensuluisi intensitatii pedo'enetice pe fondul de a"Z litolo'ic în functie de formele de me"o si microreliefre"ultnd un învelis de sol comple8 si specific.

Qn partea esticZ si sud-esticZ a re'iunii pe roci cu te8turZ finZ cu continut ridicat de CaC=& s-au format, soluri specifice silvostepei din Cmpia Transilvaniei repre"entate în special demolisoluri. 3olisolurile sunt repre"entate în arealul judetului Cluj prin cerno"iomuri tipice,cerno"iomuri camice si cerno"iomuri ar'iloiluviale, rend"ine si pseudorend"ine, rune deschise decoasta s.a. Qnaintnd spre centrul "onei colinare a judetului Cluj se constatZ cZ factorul litolo'ic si

cel oro'rafic controlea"Z în continuare repartitia teritorialZ a solurilor. *ominante în aceasta "onasunt ar'iluvisolurile si solurile hidromorfe.

II.".1. Cero%iomurile

Se întlnesc pe versanti scurti, semiumriti sau semiînsoriti, pe marne cu straturi sutiri de'resii. Qn profilul de sol de tip 5m-5>C-Cca, ori"ontul 5m depaseste %0 cm 'rosime, iar ori"ontulCca apare la (0-0 cm. Sunt de oicei caronatice, cu te8tura luto-ar'iloasa, continut mijlociu dehumus peste $ ! 4 si mare de a"ot total peste 0,&!4 în ori"ontul 5m. 5u reactie sla alcalina,uneori neutra p; mai mare de (4 si sunt saturate în a"e < mai mare de +0!4.

II.".1.1. Cero%iomurile cambice

S-au format în conditii de e8po"itie ?, ?


24/32

II.".1.2. Cero%iomurile argiloiluviale

Sunt soluri cu profil 5m-t-Cca/C, formate în conditii asemanatoare cu acelea alecerno"iomurilor camice. Spre deoseire de acestea, care au evoluat mai mult su ve'etatiaieroasa, cerno"iomurile ar'iloiluviale au evoluat mai mult su ve'etatia lemnoasa, profilul fiindfoarte profund si volumul edafic e8trem de mare. Sunt caracteri"ate de un ori"ont 5m de $0-%0 cm,culoare nea'ra si ori"ont t de &0-$0 cm foarte puternic e8primat structural, prismatic sau

columnoid-prismatic, culoare runZ foarte închisa, în partea superioarZ si run deschis spre 'Zluila a"a acestuia.

II.".2. Solurile gleice

5u profil de tip 5o / 5>7o / 7r, 'ene"a lor fiind asemanatoare cu aceea a solurilor de tipullacovistei, numai ca în afara de apa freatica situata la adncime foarte mica 1- m4, alaturi deve'etatia ieroasa hi'rofila, influenta a avut si ve'etatia lemnoasa padurile de Fuercinee4. Profilul,cu o 'rosime medie de circa 1 m, are însusiri diferite, cele chimice fiind caracteri"ate prin valorimici. =cupa suprafete diverse în lunci si terase, dar apar dispersat si în areale de paduri.

II.".!. Solurile brue argiloiluviale

Sunt compuse din diferite sutipuri care dominZ învelisul de sol în partea sud-esticZ sicentralZ a *ealurilor Clujului si *ejului. 5stfel, pe materiale parentale cu un oarecare continut deelemente a"ice, la mijloc si în partea inferioarZ a versantilor, pe forme de relief relativ tnZr teraseinferioare, conuri proluviale4, care au fZcut ca alterarea, dea"ificarea si mi'rarea coloi"ilor sZ semanifeste cu intensitate moderatZ, sau format soluri rune ar'iloiluviale tipice si pseudo'lei"ate.

=ri"ontul 5o are 0-&0 cm 'rosime, culoare runZ, structurZ 'rZuntoasZ, cu p; sla-moderat acid, solul fiind relativ ine aprovi"ionat cu elemente nutritive. =ri"ontul t ajun'e în

unele locuri pnZ la 100 cm 'rosime, pre"inta nuantZ 'aluie, te8turZ finZ sau mijlocie, indicele dediferentiere te8turalZ Idt mai mare de 1,4O pre"inta pelicule de ar'ilZ împreunZ cu o8i"i sihidro8i"i de fier su formZ de pete sau concretiuni, structurZ prismaticZ.

@rmea"Z ori"ontul C, repre"entat de materialul parental neconsolidat.

*ominante în aceastZ parte sunt solurile rune ar'iloiluviale sutipul molic la care 5m are&0-$0 cm 'rosime, cu o mai slaZ coe"iune dintre particulele elementare ale 'lomerulelor si ori"ontt specific, culoare 'aluie si pelicule sutiri de ar'ilZ iluvialZ pe suprafata elementelor structurale,acest sutip reali"nd trecerea de la molisoluri la ar'iluvisoluri.

II.".". Solurile bru roscate

Sunt putin raspndite, dar specifice Podisului Somesan. *intre conditiile de pedo'ene"acaracteristice "onei forestiere din dealurile înalte, specifica este natura materialului parental, ar'ilelerosii eocene superioare si inferioare4 si olo'ocene, care se 'asesc in situ, alunecate sau remaniate sidepuse ca material de terasa. Profilul, cu nuanta roscata mascata la suprafata de continutul înhumus4, de tip 5o-t-C sau Cca, este moderat pna la foarte puternic profund avnd un volumedafic diferit de la mare la e8trem de mare4. =ri"ontul 5o, moderat de"voltat, de re'ula are te8turaluto-ar'iloasa, poro"itatea totala mijlocie, continut mic de humus, reactie sla acida sau neutra,continut mijlociu de a"ot total, mare de fosfor moil si foarte mic de potasiu moil. Solurile runroscate, tipice sau pod"olite, sunt frecvent erodate.

II.5. (orma de coroaa aleasa


25/32

In live"ile intensive dar si pentru suprafete mici utili"ate eficient în 'radinile personale de peln'a case, se prefera a se ale'e forme de coroana din 'rupa celor aplati"ate, in acest ca" palmetaetajata.

?umele acestor forme de coroana vine de la reducerea volumului acestora pe portiuneadintre rnduri, dirijndu-le prin taieri si palisarii sa creasca si sa fructifice pe ct posiil pe directiarndului. 5plati"area coroanelor pe directia rndurilor îmunatateste re'imul de lumina, sporind

calitatea recoltelor.

II.5.1. Palmeta eta/ata palmeta simetrica

5ceasta forma de coroana este recomandata pentru live"ile intensive de mar, par, piersic,visin, prun, cais.

♦ coroana se caracteri"ea"a prin urmatoarele elemente#

♦ trunchi pitic de circa %0-60 cm

♦ un a8 central pe care se insera trei etaje distantate între ele la 60-10 cm

♦ fiecare etaj cuprinde cte doua sarpante distantate între ele pe a8 la -1 cm si orientare pedirectia rndului, dar opus, cu un un'hi de insertie care creste de la a"a spre vrf.

♦ valorile un'hiurilor de insertie pentru fiecare etaj sunt# etajul I $%-%0, etajul II %0-%%, etajul III%%-60

♦ pe sarpantele primului etaj se prind &-$ susarpante la urmatoarele distante de ramificare %0-60cm la mar.

♦ susarpantele se conduc ori"ontal pe primele >& din lun'ime usor si ascendent pe treimeadinspre vrf.

♦ dimensiunile 'ardului fructifer sunt# înaltime totala &-&,% m, lar'ime la a"a 1,(-,0, lar'ime lamijloc 1,$-1,( m, lar'ime la vrf 1,-1,&% m.

II.5.2. #e&ica de formare a palmetei eta/ate

5nul I / daca folosim pomi de un an, adica veri'i, acestea se scurtea"a în functie de

vi'oarea cominatiei soi-portaltoi la 60-0 cm, pentru proiectarea trunchiului, primelor douasarpante si prelun'irii a8ului.

Qn urma pornirii în ve'etatie pe var'a scurta vor aparea lastarii. Cnd acestia au 10-1% cmse ale' trei, din care doi pentru sarpantele etajului I, distantati pe a8 la 10-1 cm între ei si situatiopus pe rnd respectiv unul pentru cresterea în prelun'ire a a8ului. Pentru a reali"a o crestereuniforma, lastarii sarpante se înclina sau se dresea"a, dupa ca".

5nul II / Taierile din martie se re"uma la scurtarea sa'etii la o lun'ime de (0-1&0 cm fatade primul etaj, în vederea otinerii ramurilor etajului II. amurile de schelet se lasa sa creasca învoie sau chiar se dresea"a pe ln'a a8 în ca"ul în care nu sunt suficient de vi'uroase. Ea o

de"voltare normala, cnd cele doua ramuri ale primului etaj au 'rosimea e'ala cu a a8ului, prinînclinare acestea se cooara într-un plan situat cu &0 de cm mai jos fata de a8 aceasta decalare de&0 cm între planul a8ului si cel al sarpantelor se va respecta mai departe cu oca"ia proiectarii sidirijarii etajelor urmatoare4


26/32

Qn luna mai se ale' elementele proiectate care sunt lastarii sarpante pentru etajul doi, situatila 60-10 cm fata de primul etaj si lastarul de prelun'ire a a8ului. Se suprima în mod oli'atoriulastarii concurenti respectiv cei foarte vi'urosi situati în partea superioara a sarpantelor.

5nul III / Qn anul trei oli'atoriu se instalea"a spalierul, de care este asoluta nevoie pentru palisarea pomilor.

5stfel se lea'a mai înti trunchiul si a8ul pomilor de srmele spalierului, în po"itieverticala dupa care se trece la palisarea sarpantelor primului etaj la un un'hi de insertie de $%-%0.Palisarea se face torsionnd usor ramura, prinsa de la a"a pentru a evita de"inarea. Qn ca"ulramurilor mai 'roase se fac doua-trei crestaturi transversale în scoarta si în lemn în partea inferioaraa arcuirii fara a depasii 1>& din diametru. Ee'area sarpantelor si a8ului se va face pastrnd un spatiude 1,%- m pentru a prevenii stran'ularea.

*upa po"itionarea sarpantelor, se ale' si se palisea"a în po"itie ori"ontala primelesusarpante distantate la 60-(0 de cm de a8. sarpantele etajului doi se palisea"a si se lea'a su unun'i de insertie de %0-%%. 58ul pomului se scurtea"a la înaltimea de formare a etajului trei.

5nul I< / primavara devreme#

♦ se verifica si se refac le'aturile sarpantelor etajelor unu si doi respectiv primelor douasusarpante

♦ se ale'e si se palisea"a susarpanta a doua pe sarpantele etajului înti

♦ în cadrul etajului trei sarpantele se palisea"a de srma spalierului su un un'hi de %%-60.

Prin lucrari în verde corespun"atoare se elimina lastarii cu po"itie necorespun"atoare respectiv cei

concurenti

Ea smuroase si la unele soiuri precoce de mar si par altoite pe portaltoi de vi'oare slaa, lasfrsitul anului I< coroana este definitivata.

II.+. ucrari pricipale efectuate la ifitarea platatie

II.+.1. 3efrisarea vegetatiei lemoase

5ceasta operatie consta în elierarea terenului de arori, arusti, liane, pomi îmatrniti si uscati,

scoaterea si arderea tuturor radacinilor, care cu timpul putre"esc si îmolnavesc solul. *upa cum se stiemulte din speciile forestiere sunt în acelasi timp si plante 'a"da pentru olile si daunatorii principali ai parului. 5rorii si pomii se scot prin smul'ere cu ajutorul tractorului pe senile, iar tufele de arusti printaierea lor de la a"a cu toporul. *islocarea pomilor altoiti pe portaltoi ve'etativi de vi'oare mica, cusistemul radicular sla si superficial se face cu lama uldo"erului, fi8ata su colet, pentru evitarea frn'eriitrunchiului în punctul de altoire. Pomii altoiti pe portaltoi 'enerativi, ca si arorii cu radacini vi'uroase si

profunde se disloca si se tra' din sol prin smul'ere, cu ajutorul unui calu de srma fi8at la a"a coroanei,actionat de un tractor. Pomii se scot mai usor si cu un numar mai mare de radacini, daca tractorul e8ecutasuccesiv, -& miscari scurte pentru dislocarea partiala a radacinii si apoi o miscare lenta si continua.

*aca tulpina se frn'e si pomul nu mai poate fi dislocat se sapa în jurul pomului pentru de'ajarea

pamntului de pe radacinile principale. 5poi se introduce calul su si printre radacini si prin miscarirepetate cu tractorul se smul'e din sol.

II.+.2. ivelarea tereului


27/32

9ste o lucrare principala care se e8ecuta cu scopul de a usura aplicarea lucrarilormecani"ate si iri'area plantatiei. Pe terenurile plane, nivelarea solului este sumara si consta îndistru'erea musuroaielor si umplerea cu pamnt a santuletelor si 'ropilor, re"ultate în timpuldefrisarii.

Pe terenurile mai framntate nivelarea este o lucrare tehnica si comple8a, care presupunedecopertarea unui strat de sol fertil pe adncimea 10-0 cm, stocarea acestuia la mar'inea parcelei,

nete"irea 'ropilor si depresiunilor cu pamnt si umplutura re"ultat din punctele mai înalte ale terenului sirease"area uniforma si pe întrea'a suprafata a solului fertil decopertat4 pentru a nu modifica starea'enerala de fertilitate a solului.

II.+.!. Corectarea reactiei c&imice a solului

3ulte din solurile destinate plantarii pomilor sunt prea alcaline sau prea acide si de aceeatreuie ameliorate. Pe solurile pod"olice acide, corectarea aciditatii se face cu roci calcaroase sidolomitice, do"a stailindu-se în functie de proprietatile solului si cerintele speciei care se cultiva.

Solurile o'ate în saruri de sodiu vor fi ameliorate prin administrarea de fosfo'ips sau 'hips, care

neutrali"ea"a sodiul.

Pentru otinerea unor re"ultate mai une, se recomanda ca jumatate din do"a de amendament sa seaplice odata cu fertili"area de a"a înainte de desfundat4 si jumatate dupa plantatul pomilor.

II.+.". (ertili%area de ba%a de fod

5ceasta operatie se face cu în'rasaminte or'anice si chimice. Qn'rasamintele or'anice au rolul de aîmunatatii structura si capacitatea de asortie a solului si de retinere a apei. Sursa principala de elementenutritive fiind în'rasamintele chimice.

5vnd în vedere ca 'unoiul de 'rajd proaspat se minerali"ea"a relativ usor, pe orice tip de soltreuie sa se ia masuri pentru conservare, deoarece el este liantul principal al particulelor din sol. Qn lipsa'unoiului de 'rajd mai pot fi folosite su forma de compost resturi ve'etale, deseuri menajere siindustriale.

@n sol ine aprovi"ionat cu sustante nutritive se considera atunci cnd la înfiintarea plantatiei seadministrea"a $0-60 t>ha 'unoi de 'rajd compostat, 600-00 G' >ha superfosfat si 00-%0 G'>ha sare

potasica. 5ceste în'rasaminte stocate în sol aprovi"ionea"a pomii tineri cu elemente nutritive necesare pe o perioada de cel putin &-$ ani.

Qn'rasamintele de a"a se administrea"a prin împrastiere pe terenul desfundat si se incorporea"a însol printr-o aratura adnca de %-&0 cm.

Pentru uniformi"area fertilitatii solului, înainte de plantare se fac culturi de ma"are în re'iunilesecetoase4, si orcea' în re'iunile umede4 care se cosesc si se introduc su ra"da su forma deîn'rasamnt verde.

II.+.5. 3esfudatul

9ste lucrarea care poate influenta cel mai mult viitorul unei plantatii. 5stfel, o desfundaresuperficiala a solurilor umede si 'rele, care nu îmunatateste re'imul de aer în adncime, va influentane'ativ ritmul de crestere si capacitatea de fructificare a pomilor.

*in practica se stie ca solurile 'rele si cele superficiale se desfunda la adncimea de $%-%0 cm, iarcele usoare si adnci la 60-(0 cm


28/32

II.+.+. Parcelarea tereului

= parcela treuie sa cuprinda pe ct posiil un sin'ur tip de sol, cu o panta ct mai uniforma si cuaceeasi e8po"itie.

Pentru a utili"a rational masinile si a reduce timpii morti parcela treuie sa fie destul delun'a &00-%00 m4

Concomitent cu parcelarea terenului se trasea"a drumurile principale si secundare. Eacapetele rndurilor se lasa o portiune de 6- -10 m neplantata cu pomi care serveste drept"ona de întoarcere a a're'atelor aceasta se mentine întelenita pentru a usura accesul masinilor si

pentru a prevenii ero"iunea solului. Pentru o e8ploatare mai economica noile parcele vor aveadimensiuni mai mici, care sa permita efectuarea unui control mai atent asupra aplicarii tehnolo'ieide cultura si de otinere a unor recolte de calitate.

Pe terenurile plane, rndurile de pomi sunt orientate pe directia nord-sud, pentru ca pomii sa eneficie"e de o cantitate mai mare de lumina tot timpul "ilei, iar pe terenurile în panta de-a lun'ulcurelor de nivel, pentru ca prin lucrarile solului sa se previna fenomenul de ero"iune.

Parcelele se delimitea"a între ele prin drumuri secundare, principale si poteci, precum si canale dedesecare.

*rumul principal cu latimea de %-6 m straate teritoriul în "ona de mijloc de la un capat la altul, iardrumurile secundare cu latimea de &-$ m delimitea"a parcelele pe laturile lun'i.

II.+.4. Ceritele legate de polei%are la alegerea soiurilor

Pentru a face o ale'ere ct mai corecta a speciilor si soiurilor în vederea înfiintarii unei plantatii

treuie sa cunoastem mai înti caracteristicile climei si solului din "ona respectiva si daca cerintele pomilor pot fi satisfacute in optim de acesti factori.

98istenta unor pomi ra"leti în "ona, care s-au de"voltat ine si au rodit constant constituie unindiciu ca în "ona e8ista, conditii de cultura a pomilor la specia respectiva. 5vnd în vedere însaneuniformitatea mare a solului pentru a nu se da 'res sunt necesare cartari a'rochimice.

Specii pomicole ca mar, par, prun, cires, visin, mi'dal4 sunt în totalitate sau în majoritateautosterile, într-o parcela se plantea"a în mod oli'atoriu -& soiuri. *aca soiurile au aceeasi valoareeconomica se poate planta acelasi numar de pomi din fiecare soi, daca însa soiul poleni"ator are o valoareeconomica mai mica atunci din acesta se plantea"a un sin'ur rnd la 6- rnduri din soiul ce treuie

poleni"at. *istanta ma8ima de la soiul poleni"ator pna la cel ce treuie poleni"at va fi de $0-%0 m pentru par.

Soiurile care se 'rupea"a într-o parcela treuie altoite pe un sin'ur portaltoi si sa înfloreascasimultan, sa se poleni"e"e între ele, sa intre pe rod la aceeasi vrsta, sa fie apropiate ca vrsta, vi'oare,lon'evitate, sa aia epoca de coacere suprapusa sau succesiva si sa se prete"e la acelasi sistem deconducere al coroanei.

Cnd cominatiile soi-portaltoi difera ca vi'oare si lon'evitate, se reali"ea"a parcele cu pomineuniformi si începnd de la o anumita vrsta apar 'oluri în plantatii.

II.+.. Pic&etatul tereului

9ste lucrarea prin care se staileste pe teren, cu ajutorul pichetilor, locul unde se plantea"a pomii.Pe teren plan se poate folosi pichetatul în patrat sau în dreptun'hi. Pe terenul în panta se recomanda


29/32

pichetajul în triun'hi echilateral. 5cest pichetaj asi'ura spatiu e'al de nutritie si lumino"itate pentru toti pomii si previne procesele de ero"iune ale solului.

Cnd panta terenului are o înclinare mai mare de 6! rndurile de pomi se orientea"a paralel cucurele de nivel, iar pomii se plantea"a dupa pichetajul în triun'hi.

Pichetarea treuie sa asi'ure alinierea pomilor în toate directiile. Pentru a reali"a acest lucru este

necesar ca liniile de la a"a care încadrea"a parcela sa fie perpendiculare unele pe altele.

oarte putini din cei care doresc sa înfiinte"e o plantatie de pomi poseda aparate topo'rafice cuajutorul carora sa poata ridica perpendiculare. Qn lipsa acestora acest lucru îl putem reali"a cu ajutorul unei

pan'lici sau a unei srme marcate.

Pe orice suprafata de teren pe care urmea"a a se înfiinta o plantatie, putem staili un aliniament,adica o linie de a"a, de la care sa pornim cu masuratorile pentru pichetaj.

II.+.6. Repic&etatul

*eoarece pichetul care marchea"a locul pomului, centrul 'ropii se scoate odata cu sapareaacesteia, pentru a putea planta pomul la locul stailit este necesar sa se mai puna înca doi picheti lafiecare 'roapa, acestia ramn nemiscati pna cnd se termina plantarea pomilor.

epichetarea se face cu ajutorul unei scnduri a carei lun'ime treuie sa depaseasca mar'inile'ropii, iar latimea poate fi de -10 cm.

II.+.10. Platatul pomilor

II.+.10.1. 7poca de platare

Qn raport cu evolutia vremii pomii se plantea"a toamna, în perioada 1% =ctomrie / 0 ?oiemrie, în cursul iernii cnd temperatura aerului este po"itiva si solul nu este în'hetat, si primavara devreme, cnd terenul s-a "vntat si se poate lucra.

Pomii care se plantea"a toamna si iarna, se prind într-un procent mai mare dect cei plantati primavara si pornesc în ve'etatie mai devreme, cu cel putin 1- saptamni. 5cest avans înre'istrat ladeclansare timpurie a cresterii lastarilor la pomii plantati toamna si iarna, se datoreste în principal formariimai devreme a radacinilor active, care folosesc intens sustantele minerale din sol, înca din primele fa"e de

ve'etatie.

Plantatiile care se înfiintea"a primavara sunt afectate de o perioada mai lun'a de seceta, adeseorideclansata si sustinuta de vnturile puternice si uscate, care at dinspre est, sud-est si nord-vest.

Plantarile de primavara sunt deseori determinate si de imposiilitatile de protejare a pomilor pe perioada de iarna, împotriva ro"atoarelor. *aca nu dispunem toamna de materialul necesar împrejmuirii plantatiei, atunci plantatul se va efectua primavara, cnd solul s-a "vntat si ro"atoarele s-au retras pe cmpsi în padurile apropiate.

II.+.10.2. Sapatul gropilor

Pe terenurile desfundate cu te8tura mijlocie, 'ropile se sapa mecani"at, cu ur'hiul de600 mm diametru, în pre"iua sau chiar "iua plantarii, evitndu-se astfel, pe ct posiil, pierderile de


30/32

apa din sol, prin evapotranspiratie. Qn lipsa ur'hiului, 'ropile de plantare se sapa manual cudimensiunile laturilor de 60860 cm si adncimea de $0 cm.

Pe terenurile nedesfunadate, cu te8tura mijlocie, 'ropile se sapa, în e8clusivitate manual . Pentruusurarea acestei lucrari, mar'inile 'ropii se marchea"a pe teren cu ajutorul unui cadru de lemn, de forma

patrata, cu laturile de 0>0 cm sau 100>100. 5dncimea acestor 'ropi varia"a între 0 si +0 cm, în functiede natura terenului

II.+.10.!. #e&ica platarii

Plantarea pomilor pe suprafete mici de teren se desfasoara astfel#

@n lucrator marunteste cu sapa pamntul re"ultat de la prima ca"ma, pe care apoi îl amesteca cumranita si în'rasamintele chimice reparti"ate si confectionea"a un musuroi pe fundul 'ropii.

Cel de-al doilea lucrator, asea"a scndura de repichetat si plantat deasupra 'ropii, cu crestaturilelaterale între cei doi picheti mar'inali si introduce pomul în 'roapa prin crestatura centrala daca lipsestetutorele4, sprijinindu-l pe musuroi. 5poi prin miscari scurte si rapide fi8ea"a pomul pe musuroi la

adncimea stailita initial. *aca musuroiul este prea mare, se mai scoate pamnt din 'roapa, iar daca este prea mic, se mai adau'a. 5celasi lucrator care tine pomul, rasfira si asa"a radacinile pe musuroi, laadncimea stailita initial.

Qn continuare, lucratorul care a confectionat musuroiul, tra'e cu sapa pamntul fertil peste radacini,iar cel care tine pomul tasea"a solul în 'roapa, de la mar'ine catre centrul ei. Tasarea solului se face mai

ine cu ci"me de cauciuc si pe toata lun'imea radacinilor, pentru a nu le frn'e mai ales la portaltoiive'etativi4 si pentru a le pune mai repede în contact cu solul.

7roapa se completea"a apoi cu pamntul maruntit si reavan din aratura, care de cele mai multe orieste mai fertil dect cel din 'roapa. *upa aceea pamntul se tasea"a din nou.

Pamntul din 'roapa se asa"a mai repede si mai ine, daca dupa introducerea celui de-al doilea stratde sol, se toarna 1-& 'aleti cu apa.

*in oservatiile practice s-a constatat ca apa este necesara la plantare chiar daca pamntul estesuficient de umed. Prin udare, pamntul se asa"a uniform în toata 'roapa, 'olurile de aer dintre radacinisunt eliminate mai usor, iar contactul dintre radacini si sol se reali"ea"a mai intim si pe toata lun'imea lor.

*upa ce apa s-a infiltrat se arunca în 'roapa tot pamntul care a mai ramas. *aca acest pamnt esteformat din mai mult pietris, ar'ila sau nisip, se împrastie pe terenul în jurul pomului, iar 'roapa se

completea"a cu pamnt din aratura.

Ea plantarea de toamna, în jurul trunchiului pomului se confectionea"a din pamnt un musuroi înaltde 0-&0 cm, care acopera întrea'a suprafata a 'ropii si protejea"a sistemul radicular al pomilor împotriva'erurilor.

Ea plantarea de primavara în jurul pomilor se face o farfurie din pamntul ramas la plantare, în carese toarna 1- 'aleti de apa, pentru a asi'ura o prindere mai una a pomilor.

ParcelaSuprafata

m2

Soiulumar de

pomi

Pret uitar

mii lei

$aloare

mil lei

1 (06%epulica %+$6 0 $(%,6Billiams &06& $%,0$


31/32

2 (&,%Passe Crassane %+( $((,(6

Billiams &0(6 $6,0

! 6(00=livier de Serres %%&$ $$,(

@ntoasa osc %1 ,0

" 6+%0

5atele etel %($1 $%+,

Passe Crassane +%( &6,%6

5 &$%(%Billiams rosu %& ,$

Passe Crassane 1$6+ 11(,%

+ %61,%Billiams rosu 0$ 166,(

Passe Crassane 10($ %,+

4 &+6%6,+Billiams &( 61,(6

@ntoasa osc 166 1&$,

&$6+Trivale 6& +,0$

Billiams 1$(% 11

6 1(Billiams 1%0 10,6$

@ntoasa osc ((( 6,16

10 &$6%Trivale 1+&6 1%$,

Billiams ++ (+,$

11 1%10@ntoasa osc 1%( 1,16

Billiams (( 6,+6

12 6$&@ntoasa osc 16 1$+,$$

Billiams +6& ((,0$

1! 6(0Aanne *K5rc &6% 1+,

Billiams rosu 11 +(,$$

#otal !65+" +5+! 52+6,0

ecesarul de material saditor si amplasarea acestuia pe parcele

8rgai%area si amea/area tereului

P5C9E59 T95S59Parce

laE l ; Suprafata

provi"oriem4

Supraf ata

7r. ?r. EatimeaInaltimea

Eatimea

terasei

Suprafata

Suprafata

Suprafata


32/32

m4

m4m4

m4

m4totala

m4

panta

!4

terase

platfor mei

l p

m4

talu"ului

h mL1>14

m4

l p h

m4

talu"urilor

m4

"onelorde

întoarcere

Dî

m4

efectiva

a parcelei

m4

E 8 l

4h

1&10

$,%

((0&% $+(0 (06%

0 $% 0

1&(%0 ($6&,

%%0 (&,%

$%

$,%

60%

&&00

60

$,%

6+%0 %00 6(00

$&00

$,%

($%%0 $+(0 6+%0

%&00

1 &6600 16 10 10,% 1,+% 1,0 %% 1$$0 &$%(%

6&00

1%0

1 ($%0 16 10 10,% 1,+% 1,0 $&,(% 1(%0%61,

%

(

1(0

10

10 (00

$0$0 1 10 10 ,0 1,0 (%,1 16% &+6%6,+110

$% $+%0

$%

1 ++0

&10

1 &(0 1 10 10 ,0 1,0 6 $$0 &$6+

+10

1&,%

%+&% 0 10 +, ,$( 1,&% %1( $(0 1(

10%0

1&,%

&0(% 0 10 +, ,$( 1,&% 61(% 1&% &$6%

1160

1$0

1&,%

$(00 1 10 10,1& , 1,&% $$$0 1(%0 1%10

1 +% 1(% 1&,% +0,% 16 10 10,& 1,+( 1,&% $6+,% 1(%0 6$&

1&&00

1&,%

&(0%0 16 10 10,& 1,+( 1,&% %+10 $(0 6(0

] %(+00%,&

%&160

%66$,6%

133268255-infiintarea-unei-plantatii-intensive-de-par.pdf

Documents