SERIA I1.--ANUL IV, No. 752.

NUMARUL IO BANIA1141NA.1li1fTI;LI+,

incep la 1 g! 15 ale fle-carei luni Il se pli-lime tot-d'a-una inainte

in Bnc+'-re01 la Lasa Adininistratielin pat* streinäta.te prin mandate poltaleUn an Ui tara 30 lei; in streinatate 50 let

Sase luni . . . 15 * , 25

trei luns . . . S , , , 1E

Un numgr In treinalate 30 bans

IiANUSC1lISELE NU SE INAPOf AZA..,...,....

Ii'Y+: DA CTIANe. _. STRADA CLEItENTSI Ne. _

"Mitla a trela BÁMBA'l'A, 2 MAIÚ 1898',gr MIME/

TX

TEL

NUMARUL 10 BA N 1ANUNCI URILE

In Bucure,gt1 $i judete se pritnese nuniar laAdmiuislratie

lu tieinatate, direct la atltninistralte ;i latoate oflciile de publicilale

Anunciurs la pag. IV . . . 0.30 h. liuia, , , III . t.-- le1 ,

, , , II . . . 3. , ,Insertiile s,i reclamele 3 lel rindul

UN NUMAR VECHIÜ 30 BANI

AD1IINISTII ATI ANo. 3 STRADA CLEMENÌ'EI No. ti

PIi,Il1I- 11IIN1STRU MIXCIIJIOSPRIM - MINISTRU MINCIUMOS

Dimitrie Sturdza a dezmintitformal, in Neditstka de Marti a('ameres, afirmatl'anile ministra -lui unguresc de culte, cuprinse inactele ofíciale citlto de d. TakeIonescii.

Prias aceastá desminuire, pri-mul- ministro a scipat, pentru unmoment. N'alitai pentru moment,cácl, negresllf, chestitinea se vadiscuta Ni in Parlamentul ungu-resc, ,jI vom ved+ea ce va apuneministrul `cassies.

Fini atnncl, vont discuta aceledeclaratiuul ale primului minis-tre, pe cari le putem controlaimediat eu ajntorul laptelor.

S'a väzul din a doua adresi aministrului ungurese de culte ca-tre Mitropolitul din Sibil, ci gu-vernul uugurvsc era in credintaeh 'colite din IRraslov nu mai pri-mese de la l876 subventie dinafarä. Detteptat de cannas ;arcafienta de Sturdza la Orfeil in1894, guvernul din Pesta s'a puspe cerectäri sui, multumiti gu-vernului roiuit' actual, a 'riaitdovezi p!e baza cirora a luat eu-noseutele mïis'arl contra aeoalelorromine dio I1ras ov.

La acestea, Sturdza a rispunsin Camer& cri guvernul ungurescVia de malt despee subventil.Dovadi}, discursul contelul IiCal-noks- in Delegatiunea lela 1891.Dovadii, bugetele nó itre pe 18S5!i1 1886, in cari stint 'merise sub -ventlile pentru biserica S -tul NI-culae tif pentru licol(.

Ar arma de aci ci nu era re-voie de niel o trädare sil ci gu-vernul nu a trädat nimie.

In fases ateste( apirtirt, e na-durai si ne intrebitu :

Clllll se face cá guvernulungurese n'a lnat mäsuri,chiar de la 1894?

Cum se face cA guvernulunguresc la Humai acting,mäsuri ?

Daca e adevärat ce apuneSturdza, ;qu'ici gavernllldin Pesta ar fi procedatchiar de la 1894, fati deIcolile din Dra *ov, alla cumproeedeazä acum.

Faptul cA lillmai în Apri-lie 1898 se inii 1näsuri, con -firmä pe deplin afirmatiu-ilea cuprinsá fin adresa mi-nistrillui unguresc de cultecá,gruvernulromnin actual,prezidat de Sturdza, aprocurai quvernulul dinPesta acte doveditoare.

Primul- ministru Sturdzaa mfntit decìf, cînd a afirmatcontrarul.

OUVERN ßE CRIMINALI

Colectivistil, cu acea seninatatecinica a criminalului recidivist, necereat probe, cînd, pentru primaoars, noi am denuntat amesteculodios al lor in greva ofiterilor decavalerie.

Deja cïnd un inculpat, in toc dea se desvinovati, cere sa i se do-vedeasca fapta de care e inculpat,deja acest mod de aparare este mo-ralmente deplorabil. Cac1, poate ci-ne-va sa fie culpabil si totust sanu fi In stare a-T dovedi, cu actesi martori, culpabilitatea.

Omul nevinovat nu asteapta sa ise dea probe de vinovatie, ci el iapozitia, el protesteaza, el gasestetn viata si actele lut mijloace de aindeparta chiai' umbra une! banuell.

Colectivistil, in chestia pronun-ciamentulul, s'ai multumit devi ase apara, sustinind (di nu suantindici( suficiente.

sprijinindu -se pe mutislnulcomplicilor lor, ofiterit demisionatt,asta-z1 goti In functil, el aU avut in-

drazneala a ne provoca si a ne somaca sa dovedim, ceea ce avansam.

Deja aceasta somatie era obraz-nie de ridicula.

Cind un oro ca d. Costinescu,care facea parte din comitetul in-tim diriguitor al partidulul liberal,in titnpul opozitiel, acuza pe Stur-dza si pe Gogu Cantacuzino deinstigatie si îndemnare la nedis-ciplina si chiar revolta, In planparlament, deja acest lucru echivaleaza aproape cu o proba.

Cind Gogu Cantacuzino, raspun-zind, si cautînt]. a se apara, martu-riseste pe jumatate faptul, pre-sutntiile admitind ca nu e probaiati un caracter precis si concordant.

Cind (1. Delavrancea, explicindrolul san in redactia Vointei Na-tionale, da detalil discrete asupracelor petrecute si cari at fost lastiinta sa presumtiile precise siconcordante, iucep a imbraca formaprobelor suficiente.

Ne mai trebilia Insa marturisireaunuia din ces ce aia jucat un rolin acea trista afacere, ne mal tre -buia o destainuire oare -care de laattori( drame!, pentru ca probelesuficiente sa devina irecuzabile, sipentru ca acuzarea sa se transformein certitudine.

Pe lipsa onor ast-fel de destai -nuirl si marturisirl, colectivitatease rezema cînd indraznea sa nesomeze ca sa devedim ceca -ce afir-nam.

Intocmat ca criminalul care stieca, pe cit timp complicele nu vavorbi, este sigur de impunitate,tot asa colectivistit ne infruntat, cacierat sigur! ca usai unul din ofite -rit cari at jucat un rol in chestiademisionarii lor, nu vor vorbi.

Et bine ! s'a gasit un oro deanima care, amarit de ce se facusesi indignai de fapta colectivitatea,care a avut de rezultat a -I zdrobio cariera brilanta, s'a hotarit avorbi, si a vorbit cu francheta sisinceritate, aratînd rolul odios allui Gogu Cantacuzino si al luiSturdza in atea incercare criminala.

El ?... Ce mal ziceti acum, d -lorcolectivisti ? Asa ca am complec-tat proba ? Asa ca v'am doveditca suntett niste criminali ?

Cum ramine eu obraznicia pecare ata avut'o fata eu not, somîn-du-ne sa dovedim ?

Cum ramine mal eu sema eusituátia luI Sturdza si Cantacuzinoin minister ? Cum ramine cu sede -rea partidulul colectivist la putere?

Pentru not, acest guvern nu malexista. Este imposibil ca criminali(sa guverneze pe oamenil cinstitt.Este imposibil ca cal cari at eau-tat sa sadeasca nedisciplina si re-volta in armata, sa mai fie ca gu-vern in fruntea el.

Este cu neputinta ca Seful su-prem al armate! sa mal tolereze caconsilierl al Tronulul pe aceia, cariaQ voit sa faca din armata, al caro!Sef este El, o banda de sudarzt side rasculati.

SPIONUI PRUSIANSI SPIOMUI UNGUR

Dimitrie Sturdza a avut, in tot-d'anna, aplicare spre spionaj.

E1 ti-a începnt cariera scriind8pionnl prnsian".

El ei-o afirse2te fácînd pe spio-nul nngur.

Dac scrierea cea mai de seama acestnl nemernic a fost un mo-tiv de înáltare pentru dinanl, n-dájdnim ca actul 1111 de tridarein contra tìîríl va inchela tristacarier a acestuT ticáloa.

TRADATORUL LA SENATlnterpelarea d-lui P. Girädit}teanu.

Orlginea subi -ea4iuni,lor.Trädä-torui tot trAdAtor.

luterpelarea d-lui P. GlrädlgtteauuIn sedinf a de eri a Senatultil, d. senator

Paire Grädistaanu a pus la ordinea zileìträdxrea sävïr,citä de primul ministro alRominiel, somind pe a-esta, cä, dacä secrede nevinovat, sä cearä asatisfacfie pentru aflrtttafiunea mincinoasä a d-lui Il'las-sics, ministrul instrucf iel publice din L'n-gzria, ci guvernul romin i-ar fi comuni-cat o noti prin care-i indici suma ce taraar da ca subvenlie scoalelor si bisericilordin Transilvania, aflrmafiune mincinoasä,care a turburat, cu drept cuvint eonstiinfapublicä, pentru cä aruncä asupra guver-nulul nostru oprobriul sp£onagiuliel si desonoreazä tara, cara ar tolera un asemenea guvern=.

Interpelarea d-lui P. Grädisteanu a produs o senzaf ie foarte mire si toit se Of-¡aplati ca räsounstrl trädätorulul poatämzlfunti ntäv"ar cons}iinfeIe mamelt.Lcilor.

Origines subventinnilor7';ärlätorul, in räspunsul sxù, a fäcut

curs de istorie despre origina avarilorBisericel Sf. Nico?ae clin Brasov, s ,Jerindcä ns-fel va adormí constiinfele revoltate.

In cursul säù de istorie, träditorul aarätat cä primul Dotnn tnoldovean, carea donai o mo,sie Sfintulul Nicolae la ince-putul secolulul XVI, a fost Petru Vodiapoì' aù urmat Ghiculestil, Br£ncovenit simal pe urmi Vodä Caragea.

Trädätorul a stabilit e1 insusl drepturileBisericeï Sf. Nicolas din Bras )v asupraStatulul rorn£n, care i a secularisat £n

1864 mosiile cu angajamentul huit dea continua a da rente anuale Bisericel Sf.Nicolae.

Trädätornl tot lrädätorDimitrie Sturdza a spus apol, spre ui-

mirea tutulora, cä de oare-ce biserica Sf.Nicolae are drepturi asupra Statulul ro-min, de aceea n'a vrott sä trimiti; in se-cret ajutoarele date pînñ Iii toamna anu-luI 1895, ciel avea dreptul sä le trimitape fata. Cum însä leglle unguregti nupermit sil se dea ajutoare p e fat,ä, el, trä-dätorul, a täiat subventia

Acest cinisin al picitosulul a revoltatsi mai mult cons±iinfele, cicl a dat o

probi evidenti cd ruinai din pricina luiscolile din Brasov,din lipsäl de ajutor,sunt amenin f ate a fi aaäe £nchise saù lucitepe seama statutut ungar vi maghiarizate.

In ce priveste cererea de satisfacf ie, for-mulatä de d. P. Gridivteanu, trädätorula räspuns cä el n'a tradat interesele f ärii,prin urmare, nu cere nici o satisfacf ie dela guvernul unguresc.

Declarafiile lui Sturdza aù produs openibili impresáe asupra S-natului. Dinaceastä cauzä, Sturdza nid n'a fost aplau-dat, de c£t numai de d nil general Catargi,Viisoreanu, Vulturescu si 'l,igänescu.

Restai Senatulul a rämas ca £mpetrit.

ST tURDZNSTRÌNS CZI UV

Dupä o fuga. sistematicä de oseiptämînä întreagä, trä dei torulprim- ministru s'a prezintat in sfir-fit eri la Senat fi a fost silit sä räs-pundel la interpelarea d -lui Panu.

In fedinta de la 21 Aprilie aSenatului, räspunzînd d -lui Carpasupra scandalului electoral de laHulla, d. ministru de interne gäsiseprilejul sa. arunce vorba cä parti -dul liberul nu fi -a schimbat sen-tintentele in Cestiunea Nationals,dar ctt e nevoit sä ascundä in fun-did sufletulua ceea -ce alta. -datäspunea pe fata..

D. senator Panu a anuntat imediat o interpelare primului -mini-stru Sturdza, intrebîndu -1 dacä seface solidar cu d. Ferekyde.

Ieri, dupä o set' pteiminä de anli-näri din ca uzä ca. Sturdza f ugeade Senat, s'a putut, in sfirfit, dez-volta aceastä interpelare.

Discursul d-ltcï Panu a fost zdro- rbitor pentru Sturdza. D. Panu aarätat cä tot ce a fäcut printul-ntinistru in Cestiunea Nationalä,e in flagrantä contradictie cu ceeace spunea ïn opozitiune. Totufa,dacä partidulliberal nu fi-a sciant-bat sentimentele, cum a declaratd. Ferekyde, îi rä mine primului;-ninistru ocazia deschisä sä de-clare cä e afa.

Eí bine, trädätorul Sturdza n'aavut curajul sä pue mina pe sein-dura de scäpare ce i se intindea.

Spionul guvernulua unguresc aräspuns... cä nu räspunde,llind-cd nu vrea sil se incurce:

Dlärturisire mai comp!,ectäa far-latani-zmului ¢i a ticälofiea acestuïont in Cestiunea Nationalä, nu sepoate.

Sturdza a fost strîns cu iccc sinu va scäpa de aci.

CONVER81UNEAL

Niel Oui asti; -zi, guvernul n'a gäsit decuviinta sä publice cifrale subserit -re1 i,n-prumutulul pentru convortirea une( partidin datoria noasträ publics.

E însä gtiut ea ministrul de franto, d.Gogu Cantacuzino, a fient fiasco eu astrit-Incita» d -sale operutiune.

Instigl toile guvernamentale n'ait arutinootro, ai ail niArturisit ci sub serierea amers greti, dar au laceront si justifiée a-ceasta pria teama isbucnirei räsboiuluiispano american, care apäsa asupra pie -Vleor financiare.

Am explicat, atunei, ci senza invocatitera mincinoasä.

Lnprumutul Statului grecese s'a subserisnumai la Paris de douai -zecl gi tre( de origi jumätate. (Vezi depega din Paris, eudata de 28 Aprilie, a QAgentiel Romane.).

*i rizboiul ispano - american e in pliaidesfi ;gurare ! Asti zl nu mal e vorbi deprobabi itstea rázboiului, asta. -z! piatelefinanciare europene sunt in adevitr api -sate de razboiú.

Cu toute astea, Grecia, abia egitä din-tr'un razboiú dezastros, poste face un itn-prutnut in eondit!I strälucite, pe cînd Ro-minia, multumitä guvernului Sturdza -Can-tacuzino, nu gäsegte sabseriitori, aga incit, de rugine, nu so public, cifra sub -scrierilor.

Credem cñ, acum, nu se indoeste uimenldespre ruzinosul fiasco suferit de guvern.

LEM DUELUì,UI

Cerem stäruitor ça sd se ia, de parla -ment, o hotärire in privinla celor douciproecte de lege privitoare la duel.

Fäc£nd aceastä cerere, stiro perfect cd eanu va fi luatä în seamd.

Devi s'ad propos douai proecte privi -toare la duel, devi urgent z s'a votai cumare majoritate atit la Carnera cit si laSenat, devi presa guvernamentalä a duse campanie de ocasie in favoarea acestorproecte de lege, slim bine ci nu se va malpomeri de ele, fiind -cd acuna nu mal suntde niel un fotos.

Cu atit mal stäruitor insä vom cere çasd se voteze atele legs, cu cit stim cd nuse va face nimic vi cd se va £nvedera simal bine nemernieia guvernului, a Came -rilor slle si a presel oflcioass, cari s'addedat la o miserabili manifestafie menitänumai a face presiune asupra magistrafilo r.

Sperjur saú complice

Jurcïmintul ofiferifor din 1894 zi.e¡rare altele :

4Tot ast -fel va fi considerai. sliiratat acela care va deittälnui intot sait in parle hotärirea noastrá orledrel persoane slrd-ine de flot»

D. Gogu Cantacuzino a declaral, infcclinfa (',xmerei de la G ltMartie, càí cu-novtea coatp'otul Cu mal multe Opta-mint Mainte de iYbucnirea lui.

Din aproprierea a7e'ul text vi a aces-lei declarafil resu'td cä, ori s'a gSsitun ofipr sperjur pentru a des',äinuicomplota! d-lut Cantacuzino, ori d. aln-t7cuzino nu era go persoanä strdindde not, in cit di sa putean faoe aceleci'estdinuirl, märturisite de el lnsu,vt.

TRIBUNA LITERARA

CU GE STELE PLECA.TE,,,I

In castelul dintre codri linigte -1 ca in mormlutNu s'a pomenit vreodata t:tauntru ris ori clot;Crediuciogil easel uutbia mutt in tainiea tacere;Rar tal tac un sema, ori schimba soapte'ti

[umbra de uugliere,Nu cumva sa stride pasea castelauel adorateCe de- apururi [uu ridiez gettele el lungi,

[plecate...

Tritta-1 pururl eastelana palida in neagra-i[haina,

cu uimenl nu vurLagte...

Ill castelul veehal '1 -o tains.

* **

Insa ciad b id) Irai mincira vine de la vi-[uatuare,

Pagi1 grel }i glace -Y aspru lung vosead prin[ :oridoare...

Tot{, iufiurati, aleargá, la porunel sa ia toti[somma,

Untiliti i sa inch:ua, galbent, tremuriud de[ teama.

Val de -acel ce -1 staü in cale, taud sprinceana[i se 'ueruuta :

In salbate.ta -I privira singera pedeapsa[crunta...

Numal trista eastelaualirtigtita il agteapta,

Bar.ele, 1 subtiri, de-apururinu suri I, nu scut o goapla.

Numal el, clod il zaregte,iniut t nu i sa bate,

Si de-apururi nu ridicaochil'1 geuele plecate..

IlLt castelul diutre codri

in castelul vechi>Y 't-u tailla :Trista I veeluic caste:ana

palida ln neagra-I haYna.

Uneorl, sus, la fereastradin iatac, sta nernigcata ;

Peste munte, peste halarecauta isgìndurata...

Uneorl, lacet se urcasus, pe 'utunecata sttncq,

i, vistud, p. ives-te Basain prapastia adunca...

III

...A:niadol stati fata 'n fata 'u vechaa salatstramo4easca.

QíiI'al ehetnat ?» lnlréba dansa mi.idra, fars[ia -1 priveasca.

E!, c'un ssriguet de micie, palid prinde biciuVu mina,

Face -un pas, stand s'o loveas.-ä, in pornirea. [lui pagina,...

Bratul cade, '1 regasise car, privirile[pierdute,

Pironiudu -1 dnar' u cupa ; t'abusit, inglna :la Du-te...»

IV

Mier de noapte bate, straniti raspuuziud din[stlnea 'u stanca.

In castelul dintre cod ri, in iatac, lu+tuiná'i[Inca.

N'are Castelana pace, negre antintirl o dur :Ltima'1 tremuratoare singera to preajma tor...

Ocitil el lucese tuai negri, alba'1 fata e1 ca[varul,

Ea des :hida scriuul auti., trage lucetinel[saltarul

Ce, rostogolind din umbra, urbitorul lui[tezaur

ioa 'n s:hiuteierY sub para candelabrulul[de aur:

Diamante si rubino gi topazurl gi safire,Tremula In tuia de ape ai se bat tu stra-

[ uuire...

Un inel e luire pietre, un fuel patat de singe...

E t -1 lntoan:a ai-1 privegte gi porreste 'ucet[a pltuge...

***I ;t-o scobortud t:t umbra,

ca o umbra de ugu.;ra,Szarile de ritarmor albe...

Ori-ce freamat o 'nfloarä...

A tretut de praga! portal ;noaptea -1 muta gi seuina.

Pe prapastie rasare,dupa situ* luna peina...

* *Doua brate, sus, pe sortea, albe salualta'n luna

de -un tipat lung isbite, negurele- adlnciIras:una.

st. O. Iosif,

E P O C A

INFOBNATII0 NOUA TRADARE IN PERSPECTIVA

Din sorginte care nu sufereniel o îndoialá, afläm cä trädä-tornl din capul guvernulni nego-cieazä cu primal ministra nngar,baron Bánffy, pentru a face dinStatue romin un tributar al Un-gariel.

Se negocieazä, anume, ca Statueromîn sä trimitä de acum inainteguvernulul nngar subventiile dateping acum bisericei Sfîntnlui Ni-colae din Braov, conform drep-turilor acestel biserici asupraStatului romîn.

Trädätorul pune conditia cäaceastä subventie annalä sa fiedati de catre guvernul ungarbisericei Sfîntnlui Nicolae dinBra$ov.

OrT cît de monstruoasä s'arparea aceastä §tire, aflrmäm Inmod categoric ca ea este perfectde exacta.

Devi dupa hotatfrea de curind luata,aven sa se fie cu prilegiul :cita de 3llfai: , numat patru intruniri nafionalein 1lluntenia, aflam cd, acum in urina,s'a revenir asupra acestet derisiunf.

Comitetul National Studenfesc dinBucuregtt, in unire cru serfiile respec-tive ale Liges, va face cite un meetingin urmatoarele nous orage din Munte-nia : Banuregt, Pioegtt, Craiova, Pi-tevti, T.- Severin, Focganf, Ga/aft, Cim-pu -Lung vi Alexandria.

Se va trimite de asemenea o delega f iede doue Atuden ft, la /agi, spre a repre-zinta studenfimea bucuregteana, la ma-rea manifesta Ise a studenfilor rossantdin a doua Capitals a tari /.

Liberalie din Iasi are seos, In vederea ale -gerel de la 'J Maiü, un Buletin Electoral,care va apare In tot timpul campaniel elec-torate.

Hibridul organ electoral este pus sub di-ret tia fustulut director al luvatemiutulul se-cuudar, al d -lui Mtrzescu, d. Hache Vasiliu.

Cite -va loviturl de piclor, la adresa Postelgrutier) radicale, ne dovedese prezenta a-cestul transfug, lu fruntea recentel ciupercicolectiviste.

Administratia Buletinulul o are d. TanasaGhtorghiu, avocat al Statului In Iasi.

Erl dimineata, M. Sa Regele, lnsotit ded. generel Vladescu, a vizitat ecoala de ofi-ters din Dealul Spirel.

M. Sa a tost tntimpinat de ministrul deresboin, cu care a vizitat scoala cu de-a-mauuutul.

Un proiect de lege. pentru acordareaunei pensiuni celui Baläceanu, ministrual Roinïniei la Londra, a fost depus InCa-eerä, dupa in/pativa guvernulus.

Ieri, sertiunile Camerai ait luat in dis-cuf ie acest proiect de lege.

Secfiunea I l'a respins, in urma ener-gicei opuzi f ii a primului ministru, d. D.Sturdza.

Ceea ce meschin in atitudinea spionuluiunguresc, e ci insu,si el a forinulat proiectul de lege, pentru a da o satisfacjiuned-lui Bäläceanu, care are 40 ani de strä-lucite eervicis in cariera diplomatieä.

Pretul grtulul a atins, la Braila, sumade 115 let chila.

In acela§1 timp, corespondenta telegrafica Si po §tala a luat proportil asade marl, In cIt directia po §telor a decísInfiintarea a doua. noel oficie, in acel oras.

Delegatiunea Lloiversitatil din Last, com-puse dm d -nil d -ri Russ, Puscariü si Bogdan,venita spre a protesta In contra dispozitiu-nilor jignitoaie pentru facultatea de medi-cina diu a doua capitale, din proiectul modifi ator al le gel sauitare, a fost primita azi,la 11 ore, de catre d. ministra Ferechide.

D. dr. Bogdan a expus ministrulul punc-tele principale din proiect, cari lovesc Indrepturile facultatil de medicina, predtndtot -odat& ministrulut memoriul aprobat delntregel consiliü profesoral uuiversitar.

I). Fere, hide, recunosctnd seriozitatea mo-tivelor de protestare, a comunicat delega -tiunel ce va cauta, ca, In Intelegere cu co-mitetul delegatilor din Senat, sa schimbe,dupa posibilitate articolele din proiect, ast-fel ca se nu reduc& nimic din drepturile fa-cultatil de medicina dio Iasi.

In corpul telegrafo- postal, s'aü (scuturmatoarele lnaintärl, pe ziva de 1 (13)Maiü 1898:

La gradul I de oficiant inferior : d. Ne-nisor Trajan, dupa merit ; la gradui II deoficiant inferior : d. Dimitrescu Nicolae,dupe merit ; la gr. 111 de oficiant inferior :

d. §tef&nescu M'irait Il, dupa concurs ; lagr. I de elev : d. Robescu Constantin, dupenierit ; la gr. II de elev : d. DimitrescuPatrvu, bacalaureat, dupa merit ; la gr. IIIde elev : d -nil Bogdan G. Aristache, CosteaNicolae, dupa clasificatia de la admitere.

Candidats- elevl, cu diurne de 50 lei lunar :

duil Tabacovice Aureliu, Rusescu Dimi-trie, dupe clasificatie la admitere ; candida -te- eleve, cu diurne de 50 lel lunar : draMotateanu Elena, dupe clasificatia de laadmitere ; Impiegat auxiliar a 100 lei lunar :d. Linde Anton, dupa merit ; impiegat auxi-liar a 80 lei lunar : d. Calots Ion, dupeclasifi -aria de la admitere : candidat de im-piegat auxiliar a 50 lel lunar : d. MortunDimitrie, dupe clasificatia de la admitere.

Un exemplar din protestul corpulul pro -fesoral al Universitatel ieeane, contra pro -

iectului de lege sanitara, a fost remis d -luiPetru Poni, senator al universitatel din ca-pitals Moldovei.

D. Poni l'a depus ieri pe biuroul Sena-tutu), care l'a tnaintat comitetulul delega -tiler.

Duminica, 3 Matee, la orale 9 dimineata,se va oficia, In biseriea Pitar -Motu, o pa-nachide. pentru memoria Inuit regretatululGrigore Paucescu, test ministro.

Va oficia P. S. Sa Archiereul P. Piteeteanu, directorul seminarulul central dincapitale.

Primaria din R. Vilcea a tucheiat uncontract cu societatea de ceramica ei basaltdin capitala, pentru execntare de trotuare,In valoare de 200.0110 lel.

P. S. Sa Archiereul Nifon, vicarul Mitro-polies dia Capitale, a obtinut un concedilide o luna, pentru cautarea sanatatil.

P. S. Sa va pleca, Lunl 4 Maire, la Carlsbad.4111.

E CI O U R IAffan' ca ttnarul doctor in medicina,

Nicolae Costin, fost intern al doctorulul Péan,a trecut cu mare succes exanrenul de liberapractica.

Tesa sa a fost remarcata pria entusias-rnul ce a pus lntr'Insa spre a apara ideilemarelui chirurg, asupra hemosthasei ope -rateare.

Duminica, ziva aniverseres de 3 Main,va apare marele ziar national Cimpul Libertäfes, numar unie, eu un bogat, variat siales cuprins :

cDupä cines -zeci de ani', de d. MihaireVladescu; (Cädea -vor, de d. Ionescu Gion;4Inaintee, de d. Barbu Peltineanu ; 40 fl-Ester, de d. V. A Ureche ; cAvram Iancue,de d. loan Scurtu ; 40 refiecfiune politicä,de d. loan Bogdan ; Tropaeum Trajanie,de d. Gr. G. Tocilescu, etc.

Iii afara de o muitime de alte articole, zia-rul cuprinde biograflile tuturor barbatilorlnsemnatl transilvaneul de la 1848, lusutitede ilustratiunl.

Sunt rernareabile mal ales portretele : A-vram Iancu ; Baron $agu na ; Stercaluriu ; Axente Severu ; George Bari f iu ;Andrei Mureieanu ; Timeon Bärnutiu ;Ion Balint ; Nicolae Bälcescu ; TreboniuLaurian ; Aron Pumnul ; Vasile Moldo-van ; Al. Papin Itarianu.

NUMARUL 20 BANI. Cererile se voradresa la Lige, str. Noua, 3. Banil eu anti-cipatie. Retururl nu se primesc.

Vlnzatorilor de ziare, se acorde 25 la sutereductie.

RESBOIUL ISPANO- AMERICAN

Serviciul tAgenfieI Romane.DEPEILE DE AZÌ

Anexarea insnlelor HavaiWashington, 30 Aprilie. Comisiunea

afacerilor streine a Camerai a adoptairaportul in favoarea anexaril insulelorHavai.

Sub- secrelarul de Stat Aller, a primitinforma f iunt eicfnd cei in apele NouesEnglittrt s'ait vaaut torpiloare multi.

Annate information/ vor fi transmiseconsitiuluì marinel.

Criaa ministerialñMadrid, 30 Aprilie. -Se poste considera

ca sigurä egirea din cabinet a minietrilorcoloniaor, marines $i tucrärilor public..

Depegi oficiale din Havana lipsesc.Bombardarea lai Cienfuegos 91

CardenasMadrid, 30 Aprilie. Nile eore-

bi; amerieane a4 bombardai Cien-fuegos de dineineafd, peesnd nítebdre; a4 sncereat an mai multerinduri ad debareheze n.unifiunipentru rdeboiú.

Tunurile etpaniole au eilst peamerieani era ne retragd eu per -der; nuineroane. 14 &passiol; ansfoerl rtinifi.

De dinaineafei t cordial ameri-cane, dintre cari ere; de un tona-plss mare rill tres de an lonagissmai mie, ass bombardai Cardenas.Tree eanoniere, dintre car; +anaeeoaerd din ererrieid, ass rt pone,l'octant; amerieanilor.

Garnizoana, eompued tourna; din800 de voluntar;, ''a apdrat srimad croie, w smpiedieal debarea-rea, a eauzat inamieulu; plerderinimfitoare toi l'a eailit soi se re-lra0d. Un serpent l 7 epanloli aitfont rdnift.

Oralul ente liniitit.Key- Itieöt, 30 Alprille. Copia de

la Cardenas a finul o ord. 1!'n osi-fer rÿ ri ,1 matelof;ameriean;aie fontomorsft.

fine; oamenl, printre earl co-mandantu, torpilorulut Winslaw, assfont rvinif1.

'ocul epaniolilor era sndreptatmai eu waned aeupra lu; Winslaw.

letfrile americane despre lapaWashington, 30 Aprilie. Departa-

mentul marine) n'a primit nisi o geirein privinta vr'unei lupte la Cienfuegos.

Se crede ca este vr'o confusie cu tuptade la Cardenas.

Londra, 30 Aprilie. 0 depega dinWashington zice ca s'ail trimes instruc-fiuni aneiralulul Sampson de a nu a-taca San Juan de Porto -Rico, ci sa ag-tepte instrucliunl linge! Porto -Rico.

Journal' publics o depeva din Fortde France siclnd cd escadra americans,compuaa din noua corsbil, bombardeatdadualminte Porto -Rico,

SITUATIA EXTERIOARÄPOLITICA A U.SITICO- t NGARIEI

DIBCIIRSIIL CONTELIII aOLIICHOWSgIBuda peste, 30 Aprilie. Comisiunea bud-

getului delegariunei austriace. Cuntele Go-luchowschy desvolta 1n fata comisiunel ex-punerea urrnetoare :

Situatiti in OrientSituatia In Orient nu presinta niel o schim-

bare care se ciba vr'o insemnetate. Exe-cutarea tratatulul de pace greco turc se vaface, sa speram, (ara vr'o noua Intirziere.

Progresele (acute de cestiunea cretanasunt mal putin satisfecatoare. Pentru Au-stro- Ungaria personalitatea sefulel adminis-trati: -1 insulel Creta pierde fora Induiale dialnsemuatatea sa, din momentul ce stabilireaunes stars normale el crearea de garantitpeutru minoritatea musulmana, vor Impie-dica !n mod efcace noul explosiunl de pa-siuni. Totuei AustroUngaria nu putea senu ia In coesideratie ce instalarea candida -tului propus, eombatuta de Turcia, putea siexercite asupra situatiel balcanice o contralovitura fatale, puttud sa compromite operade pace consolidata ln mod asa de penibil.

Austro - Ungaria trebuia si decline deciori -ce räspundere comuni fi sacriicis ma-teriale pentru viitor, in privinta aolutiu-nei proiettate. Austro Ungaria poate se semultumeas-a en ori -ce solutiune capabilade a restabili linietea ordinea eu esosede durati $i oferind garanti) ce planul dereforme proiectat nu contine el lnsuel ger-menul unor conflicte noul primejdioase.

Relatiunile cu RusiaIn ceca ce priveete relatiunile eu toate

puterile, contele Goluchowscky reamiuteetemesagiul imperial catre delegatiunl, adao-gtnd ca aceste relatiuni aü un caracter Im-bucurator, acelasl lucru este el eu tripla -alianta care pastreaza soliditatea sa nes-tramutata, clt relatiunile eu celel'alteputerl arrice, si mal cu deosebire eu Rusia,cu care Austro Ungaria ramtne tn contactstrins In ceea ce priveete mentinerea prin-

cipiurilor fundamentale stabilite In comunpentru politica in Orient.

Opini% pufin cam diferita dintre cabi-netele din Viena pi Petersburg in privintamodulus de a trata chestiunea cretana $ia solutiunei proectatä in cheatiunea gu-vernatorului insulel Creta, nu poste sa a-duce uicl o sehimbare acestor relatiunl, cacieste cu neputiuta ca, eu toati neintelege-rea ori cit de sincera Intr'o chestiune asade Insemnata sa nu se iveascä cite o dateintre dol colaboratori in oare cari casuri con-crete, o divirgetita de vedere, a carel apla-nare progresiva trebue se remle reservataunse bune- vointe si unel condescendeute re-ciproce.

Austro - Ungaria si Rusia fiind cele malinteresate puterl la situatia orientulul Eu-ropei, nu trebue s& uitem ci monarchiaaustro - ungara find vecina imediata a teri-toriulus balcanic, este silite sa urmereaseaevenimentr le de acolo en o vigilentä totasa de mare ca si Rusia. Este vorba de a'slimpune prudente tratarea acestor ches -tiunl.

Situatia In BalcaniVorbind de situatia generala a peninsulel

balcanice, Contele Goluchowski face se re-iasa ci agitatia ce s'a produs la inceputulanulul lu vilaetele macedoniene s'a linistitputin cite purin si ci stirile actuale permitsa se spere ce de o cam date nu este detemut niel o complicatiuue serioasa. Trebuesa atribium acest rezultat In parte atitudinel corecte a Sexbiel si a Bulgarie), careanimate de intentiunl demne de lncurajire,s'aie cousacrat m. I cu deosebire consolide-ril for interne ei are manifestat intentiuneade a se abtine eu o mare rezolutiune de laor-ce amestec ln afacerite streine.

Acest rezultat se mal datoreaz& In partelntelepciunei Sultanulul, care a ordonat ln-date o ancheta severi asupra abuzurilor a-tribuite fune tiouarilor turc', manifestlndast -fel voiuta sa de a da o ateutiune se-rioa$e tinbunatetires ala de primejdioasepentru imperiul sau. Austro Ungaria expri-me speranta ci guvernul turcesc va rupein mod definitiv, bine tuteles in proprinlsere interes, cu sistemul administrativ, careIn mal inulte rindurl, a Post de nature sidesleutue pasiuuile cele mal selbatice, sicompromit& ordinea si linistea, si si punila gres Irtcereare intentiunile Statelor ve-eine, bine dispuse.

Risboinl spano - americanlu ceea -ce priveete resboiul sparlo -anre-

ricau, ministrul declara ci acest resboiütrebuie se umple de tristete si griji intreagalumea civilizate.

Niel ieterventit.nea amicale a Papil, spri-¡inite de poate puterile europene, niel ma-rea cnndescente a guvernulul spaniol n'aüputiet sa Impiedice aceasta lupte retinitti-toare.

Neatralitatea ce ne -am impus ne silentela cea mal stricte rezerve dar nimene dinnos n'ai Lutea sa nu re-grete ci nu s'a pu-tut ecoeotnisi si &:easta grea !ricercare Re-eines- regente a Spaniel, dotate eu cele malrare virtutl Suverane, precum si poporu-lui ei.

De sigur, sinters de aceeasl parere fecindurarea ce se va reusi curind, pria Incheie-rea unel 'Ace echitabile, a pune capat a-cestul spectacol inuit regretabil atit subraportul unranitar rit si economic.

Politica economicalu a doua junratate a expunerei sale,

contele Goluchowsky se tntinde asupra po-liticel economiee a Austro Ungariel.

Stares attuale a manuel de resboiü esteCu desevirsire nesuficent& pentru ore -ce ac-tiune de pulilice comerciala de mare lutin -dere. De sigur, un este verbe de Colonilcostisitoare, putlnd fi incorporate cu greüIn organismul constitutional al nronarchielaustro- ungare, ci de proiectia si aprijinul dedat claset negustoreets ei spiritulul de Intre-prindere, pentru care u butta marina deresboie, putlnd se asigure monarchiel opositie respectabile, cet putin printre pute -

rile maritime de a doua, este indispensabile.

Marina de r1aboiü si politica comercial$Iati pentru ce ministrul de r&sboiü cere

credite mal mari, ça un prim pas modestentre lobunitatirea marioel, pas care lucurind va lus, se speram, un &vint mal re-pede, caci nu trebue sa perdem timpul,perfectiouarea puteril maritime deveniad ocestiune vitale pentru monarchie.

SfIreitul expuneril reamiuteete ci fortsde actiune a uno] Stat se margineete laoare care limite ei c& principiul care Insu -ffeteete avintul economic nu poste fi c &utatsi gasit de cet lu initiative privata. CouteleGoluchowsky face apel la industriaeit i comerciautil Austro - Ungariel, ciel fera o po-litica comerciala expansiunist&, o puteremare nu poate ramine azi la lualtimea mi-siuuel sale.

Aceasta expuuere este acoperite de aplausevil.

Tripla aliantiIntrebat de lipsa unui pasagie fn privinta

triplet aliante, tu discursel tronulul, conteleGoluchowsky declara ci nu era nevoie deoare-ce tripla aliante este tare el durahile,a fost tncheiata pentru mal multi anl, unponte fi schimbata el nu va schimba formael basa politices Austro- Ungare.

Comisiunea adopta to unanimitate un votde Iucredere lu favoarea ministrulul. apoladopta budgetul afacerilor streine en 15 ve-ture contra 4, aceste din urma emise deopositia germani;.

) I.DIA' CAP1TAL-1

Accident neuorocit. Eri, dupe arniazr,un teribil accident s'a intimplat la o cladire Inconstructie pe bulevardul Colte), colt eu stradaViaarion.

Pe cind mal multi lucretori eraö o upti endarimarea enta zid vechiö, zidul s'a prabulitde o data a apucat sub derlrnaturi pe douafemel earl erari In lucro acolo.

Atnbele nenorocite an t'est secase de sub da-rimaturi fara viafa. Cadavrele for are fest trans-portate la Morga.

Sinucidere. Eri, pe la orele 4, ttnarulThedor Bobeica, student, ln versta de 22 ani,eu locuinta In strada Regala 18, a lncercatse se sinucide, tragindu -sa doua gluante derevolver In regiunea mimai.

Din fericire, gloatrtele revolverulut, de uncalibru foarte mie, i,bind lntr'o coasta, aüdeviat si ttnarul student nu s'a ales ast-felde ait eu doua relit nu toemal peri:uloase.

Sgomotul produs de detuuaturi fu atit demare, In rit o multime imensa se strinse Infata casel utrde netericitul tinar lacercasesa -si puna capot zilelor.

Imediat sectia 6 -a din Batiste fu Inetiin-tata. Comisarul respectiv, d. Gheorghier, setransporta la fata loculul si Incepu cerce -tilrite.

Sosesc apol : d. Procuror Nicolae, malmulti inspectorl de politie si amict de aittuarulul Bobeica.

D. dr. Drugescu, ehemat de familie, so-seete imediat si di ajutoarele uecesare a-celui care se sbetea, In pat, de durerileproduse de gloante.

Pansat, ttnarul Bobeica a fost trimis,spre sear&, la spitalul Brtucoveneasa.

'De sigur, nefericitul turar a voitrup& firul vietel din cauza uvee dragostenenorocite, spuneaü loti cari comentareIncerearea de sinucid<re.

DIN t_Sinucidere. Locuitorul Dumitru Ille din

comuna Ruginoasa, judetul Suceava, a fost ge-sit spinzurat de un copas din padurea Vascanl,din apropiere.

Parchetul, fiind fnstiintat, in urma cerceta-rilor legale a autorizat iumormtntarea cada -vrului.

Cauzele ainuciderel nu se cunose.Strivita de tren. Femeea Leanca Io-

nesco, servitoare la seful statiunel Chili'a, atest lransportate az; dimineata la spitalul Fi-lantropia, avind bratul §i mina dreapta cu de-savlrsire zdrobite.

Nenorocita voind sa traverseze linie feratea fost apuesta entre doua vagoane tamponata,

Stares el e grava.Moarte orlbila. Din Calarasi ni se a-sunta ca o drama palpitanta s'a petreeut zi-

lele trecute in comuna Rasa, din judetul Ia-lomita.

Fata Marina Andrei, din acea comuna, findeu parintil sal la arat, catre renia, voind sa seintoarca ucase, dud sa se urce in caruta, Incare eraö cell'altl tovarasi de rnunce si caripornisera deja, i s'a agatat rochia de louracerutel ,si a cazut cu capul lntre spitile roatel.

Flecaul, eare;conducea caruta, neputind sa o-preasce boil la timp, nenorocita a fest lnvlrti'ade doua ore pe routa. Capul sarmanet fete aPost sfarimat in bila ti si bratele, eu cari ea In-cercase se se sprijine de roate, are fort ruptedin umar.

Moartea a fost instantanee.Piodar nefs de sateni.- Comuna Geo-

rocu Mare, din judetul Dolj, a Post, zitele tre-nte teatrul une) crime salbatice.Guardul cimpentsc Dumitru Bisericeanu din

aceea comuna, surprinzind in tarins vitale malmultor locuitorl, le a luat pe tonte pentru ale duce la oborul de gloabe.

Propietaria vitelor saö opus, la tnceput eudomolul ca pedurarul se le lnchida vitale va-zlnd lasa ci Bisericeanu nu voeete sa le as-culte rugamintele loi, eu totil s'ait repezit a-supra ]nt, l'au lovit eu ciomegele in cap si l'aillasat mort pe clmp'

Parchetul a Post avizat gi asasinii arestati pedate.

lTIRI MA.BUNTE' Jol, 7 Main, va avea lue la Atened uu

festival peutru copia, dat In folosul copiilorg&sitl, de societatea 'Materna LeaganulElisabeta. din Bucureeti. Aceast& serbaree puse sub Inaltul Patronagiü al n'icilui.Printisorl Carol si Elisabeta. Inceputul efiat la orele 4 si juin. p. ni.

Corpurile LegiuitoareCAMERA DEPVTATILOBMedififa de la 1 lllalïl

edinta se deschide la orele 2 20.;ezentl 92 deputati.

Presideaze d. V. Epurescu.La ordinea zilel, discutia asupra proec

fulul de lege al C. F. particulare.La art. 6,D. C. Dobrescu-Arge¢ face cite-va ob-

servatiuui depune un amendement.Se vuteaza nemodificate art. 6, 7, 8, 9,

10, 11, 12, 13 14, 15 ei 16

SENATULNedin fa de la 30 Aprille

(t t arare)Interpelarea d -lui O. l'ano

Se di cuvintul d lui G. Pano In desvol-tarea iuterpelaril d -sale, adresate d -lui primministru.

D. G. Panu spune ci interpelarea pecare a adresat'o, nu avea intentia se u face,de oare ce credea ci aceasta cestiune esteInduise pentru guvern pe calea inlerpele-rilor. In Camera, doua interpelare identicas'ari adresat prirnului ministru de catre d -uülonel Gredieteanu i Delavrancea vi nielunul n'a avut raspunsul satisfecator. Dinlutlmplare, irisa, d. ministru de interne, inrespuosul la interpelarea d -lui Carp, a spusci la chestia nationale, libertatea de actiune, i de cuvent se modifica dupa situatia own-lus. Cu alte cuvinte, d. Feret hide a voitsi zita : 'nos liberalii suntem veclnic natio-nale si, deei in opositie ne agitera prin lu-truniri publie aiurea in aceasta chestie,acum la guvern pestrem Inibaeite la fun -dul sufietului aveste sentimentee.

Pentru aceasta, Intreb pe d. prim minis-tru cari surit motivele earl l'ag determinatsi ln &buse ln fundul sufetului sentimenteled -sale nationale ?

Interpelatorul face pe serre istorieul mer-suint cestiunei nationale de la 1893. Araticum, dupa e e studentil r:re fecut miscarPaln aceasta cestiuue, d. Sturdza a Imbrati-sat'o, a adus'o tu futrtnint publics si InParlement. Actuelul prier ministru nu cura aatomi cestia dru pond de vedere al Rom) -nilor de dineoln, dar ça o clrstie de vita -litate, o chestie a existentel noestre. Ches-tia nationale, spunea d. Sturdza, este chestianoactre a tuturor.'

Ne -am trebat eu folie atunci : Pe ce sereazama d. Sturdza ça se ia 1n mina aceastachestie, ? Unii spuneaü : (Politicien) ; voeetese rastoarue guvernul pe aceasta cestiune..Nu puteam crede aceasta.

D. Sturdza acuz.t guvernul cunsercaterde enemeruicie', ziclnd ci nu putea facenimic In aceastä chestie ei se files ci d-sa,venind la govern. va face multe.

A venit partidul liberal la putere si tontilames se astepta la rezolvirea chestier na-tionale, conform promisiuuilor d -lus Stur-dza. N'a trecut mult Irisa si liberalii, carise credeaü veuitf la putere eel patin pentru 20 de mil, fac lntrunirea de la tali,nude d. prim ministru a fient cunoscutadeclaratie In chestia nationale. Va si zita,de odate, eel cari indemnaü t e conservatoria tace pe samsarul cinstit, declara c& nuse amestece In afacerile interne ale Aus-tro-Ungariel. Pe de alla parte, ziarele ma-ghiare nu eran de lue superate de veni -rea la govern a sefulus anti -ma, hiarilor.

In acelasl timp, Lige a fost turburate sidiscolo de munti s'a tutus vrajba In comt-tetul national. Unguril nu incetedz& eu per -secutiunile, ba din contra vofeaze legs pen-tru maghiarizare.

Acum, osa fiind lmprejurarile, situatiu-nea fiind mal agravata ça odinioare, peu -tra ce nu mal tinetl chestia in mina, pen-tru ce nu va mai agitati ? Care sa fie cauzatacerel d- voastre ? Fi -va tiare pentru cisunteti la potere? Asta nu este de crezut,fiindca nu se poate ça d voastre in opo-zitie si nu vi fi dat seami de demersuriled- voastre.

Va log, d -le prim ministru, se raspundetila ce se datoreste schimbarea atitudineld- vo.

D. D. Sturdza apune ce nu discuta eud. Panu, de ocre -ce nu stie eine e ei cuma respuns si d -lui Delavraneea la Camera,

na stie cum a volet d. Panu la legeainstructiel pub'iee. Spure ci ar fi o nemer-ni :ie din parte 1 sa stea la verbi eu scatcari il calomniaze si cauta sa -1 prezinte çaun monstru.

Piimul ministru vorbeete apol de liberalisi de conservatori In general, face definitiafie ceruis, vorbeete de legea maximulul, delegea cailor ferate de iitteres privat, spuneci sunt rete, dar ce n'a putiet sa le schimbe,vorbeete de legea mintler, spuntnd ça esteinconstitutionala. Se plinge de frintura dinpartidul liberal, trece prin programul de laIast, face filosofia cuvtatulul 'ora politici,dar In chestia nationale nid un cuvent.

D. G. Panu : Mil asteptam ça d. Sturdzasit -nil risponda ast -fel, (land -cd nu are ceräspunde. Ma lntreaba cine surit ? Fac partedia partidul conservator si vorbese ln nu-mele lui.

D. Lascar Catargi : Asa este.D. G. Panu. Spunetl ci aveti o positie

morale mal hune ça a mea si de aeeea nuraspundeti ? Vä contest posifia morali.Un prim ministru care, in toc ad ras -punzä aleargä la subterfugiú, ce forti mo-rali mai are ? Att scapat un cuvtut : enuvoiü fi eü nemernic se vorbesc, se scap uncuvent sa m& prindetl ça peetete lu tri -garei.

Ate vorbit ires ani In opozitie, si de aceeatacets acum.

Atl spus ce vu suntetl abil. Asa este.Dari ali fi fost, ail fi raspuns. M'atl lovitpe urine ? Ce ail fotosit ? Cestiunea raminetot In picioare.

N'ari räspuns fiind -ca nu pulefs räs-punde. Vati legai acum trai ani cu ghiu-lele grole de picioare ei acum nu va pu-tep mifca. Ali exploatat chestia nationalefi 'jasa unde ali ajuns. Dreptate avea re-gretatul Al. Laliovari clod vi spuuearAvetìl sà cere %l scuse' si ari cerutmulte scuze.

Numi raspundeti mie ? Uar tot , deirigor, veti raspuude

ctionarsi d -lut L. Catargiava ,

apuntad ce este rea $i aga mal !n-colo.

I P U C A

i acum, die prini-ministru, ati agitatchestia nationale ; ce ati tras de aci ? Atiadus deceptia tu suase, ail provocat neln-credere, ati compromis tara si v'at1 folositsi dv. cu un mwister.

Vorbiti lu numele etiintei ? Credeti cedace ati compilat cite -va documente, avetedreptul sa vorbiti in numele etiintei ? eicul ? Mie, igi orantul ? Dar este lipsa ceamai patenta de modestie de a va Mudasingur. La fie-care cuvant al nostru, vA lncepeti eli seul :

(Am lucrat 40 de ani Cu Hurmuzachi, eublavrcgheni, cu Ion Ghice, cu Lascar Ca-targi, cu Io , Braltianu, etc >. Asa este. Cittimp all lucrat eu altil, att mers binisor ;acum ctnd sunteti singur, merge greti, einu ve putett descurea.

Att t'Acnt, in chestia nationale, nn retifoarte mare, eel rai mare. At1 desflinfatsubventiile ,Ycoalelor de dincolo, li afa a-menintat astfel existent& loi. Era o da-torie de patriotism sa nu suprimata ace tesubvenfit. Att cäLat cuvintul si testamen-tul lui Brlucovan si Cantemir, cari daruiseremoeil ecoalelor de dincolo. Pentru ce ? Pen-tru ce v'att feicut samsarul, nu al Ronai-nilor, ci al Ungurilor ? Chestia nationalesub d v. a ajuns in starea cea mai rea.

Agitatia fecute de d v. a cauzat rdulnumaa d v. ati profitat d ea.

i ileum sa videz si Chestia personale eud. prim- ministru. Cine sunt ? De 15 anisunt adversarul partidulut liberal fi nuva este permis sa nu ma cunoaete1i. Nue permis d -lui prim-miuistru sa la un aerprefetut de ueetiinta. Avezi In fata un ad-versar vechie si, dard mal avttt un greuntede impartialitate trebue se o recunoaetetl.Aste -zi sont in rindurile conservatorilor eima falesc. Am aláturi tovardei demni cu caripot se me laud ce lupt in contra d -v. MAIntrebati poate de ce m'am alipit de d -v.,de si mi ati tacot propunerl de multe ore ?Fiind -ca nu este compatibilitate intre mine

liberali.Imi spuneti mie cA 'ml -am parAsit prin-

cipiurile pentru a trece la conservatori ?Dar ce avec] d -v. de comun cu ideile mele?De alt -tel, d -le prim- ministru, niel d -v. nustufe(' aea pur liberal, nu sunteti dintreBretient, Golesti ei Rosetti, ati fort pe deMturt, ait lucrat cu Harmuzachi si L.Catargiu ! D -v. nu vA uilatl la birua dinochiul d -v. si vA ocupati de paint din o binemea,.

Sfireind, oratorul spune primulul ministruse i respundá la interpelare, un singur mo-tiv categorie, mai cu seame cd acum aevut o jumdtate de ora de gEndire.

D. D. Sturdza repete ça eI cu ocazia in-terpelerel, ce nu va raspunde d -lui Panu,ciel nul ara de prost sA stea de vorbs çase se !nonce.

Interpelarea d -lui GrádirtteaunD. P. Grádidteanu are euvintul pentru

ait desvolta interpelarea in chestia traderei. Oratorul sparse ce dace este nevoepentru a obtine un raspuns de la d. primministra, sa ti desfAeuri toate calitatile eitoate aetivitatea trecutä, declar de la ln-ceput ce nu aeteptrespunsul d -lui ministru,fiind -ci merturisese ce n'am un trecut, ara,dupe cum d. prim ministru cere ça sa meonoreze cu un raspuns. Ee cred Inca ça orice reprezentant al taret, avine] dreptul deinterpelare, are si dreptul la un raspuns.

D. Gredifteanu protesteazä In contracelor spusede d. Panu cA liberali] ad lutre-buintat chestia nationale ça arme de par -tid. Chestia nationale a fost adusa de eefulliberalilor In Parlament, pe cind eram Inopozitie, si spusele lui de atunci ramiesfinte, eeste din ràrunchil suflerii liberaleAdevárat este cA d. Sturdza a spus cechestia nationale este a noastre si ce suferintele fratilor nostril de peste munti suritale noastre.

Venind la interpelare, d. GrAdieteanuspune ce ninistrul ungur Wlassics, in cir-cularea sa, circulare autentica, publicatesi 1a ziarele ungureeti spune cA guvernulregesc romin, a dat etirl exacte de sub -ventiunile pe cari guvernul romin le delecolllor de dincolo.

Aceastá afirmatiune, fecuta de guvernulmaghiar, aduce o jignire incontestabiledemnitafii Coroanei.

Cum -e poate ça sA se gäseasce un gu-vern care sa face o asemenea trädare ? Nuse poate ça un ministru romin sa face a-eeastat miselie. Dar atunci ? Cum stem euafirmarea ministrulua ungar ?

El acuze de infamia pe un ministrutannin.

De aceea am rugat pe d. prim- ministruse ne spunA ce demersuri a luat pentru acere satisfacere.

D. D. Sturdza spune cA nu stie !nc A inmod positit' dace nota este autentica Pri-inul ministru comenteaza nota si insistaasupra datelor din istoria Transilvanir1.

l 1 reediteaza apol raspunsul pe care l'adat la Camere d -1ta Take Ionescu si spunerA n'a dat nie' o note guvernului unguresc,ei nu stie data este adevAratá aceastaasei tiune ln nota ministrulul uuguresc. Chiarda-A ar fi, a'eastA asrrtiune, spune d.Sturdza, nu trebue sa faceta din a Basta ochestie de stat. Senatul vrea un certificatde la ministrul unger ea sa mA creadA.

Terminind, primo! ministru spune ce nue de demnitatea statului romin sel deasubventii ecoalei din Brasov. Statut ru-min plateete acelei eroli o renia pe carei -o datoreete, pentru ça muse legea ungareopreete ça scolite rumine se primeascs haulde la un stat strein, va fare ça renta sase trimeate oficial pria statu! maghiar. (!!)

D. P. G- redifteanu spune cA afirmafiu-nea ministrulua ungar este categorica peoit este de indräzneata fi ea este jignitoaredemnite f ea statuiui romin.

Voci Sa cearà seuze, sa ceare scuze.Incidentul se tnchide.Sedinta se ridica la orele ti.

Sedan fa de la 1 .Plaidedinta se desehide la orale 2 ei 30 sub

preeidentia d -lui N. CrAtunescu.Presenti 78 senator!.Pe banca ministeriale : d -nu general Be-

rende!, G. Pelade ei Ferechide.D. Brabefeanu "adreseazá d -lui prinemi-

nistru o interpelare, pria care tutreaba dacede la retragerea guvernului A ureliart s'apleut bisericel Sf. Nicolae renta care dedrept i se cuvine ei, ln cas negativ, cari sunt

cauzele neplatel ; dace d. primministru poatesa spunA clnd cade se face ca renta ce se eu-vine acelei bisericl se-11 oats parveni ¢iatuncicum i se va transmite, direct sad prin gu-vernul ungar ; dace d. prim ministru nacrede necesar sa face o anchetA la minis-terril de instrnctie, pentru a se dovedi cinesi cum a dat stirile de cari vorheste mi-uistrul Wlassirs.

Interpelarea se comunicai gnvernului.D. Vii$oreanu, to chestie de regulament

spune ce nu se poate ca un senator sedesvolte o interpelare, care a mal fost a-nuntata In acea sesiune de un alt senator.

D. Brabeteanu spune ca interpelaread-sale nu este aceeasi ca a d-lui Panu sinu Mire tn prevederile regulamentnlul.

D. G. Panse, lot ln chestie de regala-ment, spune ce majoritatea voeste sa lo-veaseA In dreptul eel mai sflnt al membri-lor din parlament, in dreptul de interpelare.

Faptul este monstruos si d. Panu pro-testeaza In numele minoritatei.

D. Viieoreanu cere ce, In temeiul art.81 din regalament, se nu se puna la ordi-nea zilel interpelarea d-lui Brabeteanit.

Incidentul se tnrhide.D. Ferechide cere ca intetlaelarea sa se

puna la ordinea zilei si in ziva fixate sese discute asupra i.

Senatul respinge propunerea d-lui Viiso-reanu.

Se intre in ordinea zite].If D. G. Panu: Fund-cA d. prim ministrelipseete, cere ca interpelarea d-sale sa sepuna la ordinea zilei pentru Martia viitoar?.

Se amine de asemenea ei o interpelare ad-lui P. GrAdieteanu.

ULTIME INFORMATIUNI

T

So+sirea AA. LL. RR.Aste -zt la orale 11. ei jum. a. nr., ae sosit

tir capitale AA. LL. RR- Principele Ferdi-nann ei Principesa Maria, lmpreune eumi, il p i.leipi Carol ei Elisabeta.

O numeroasa multirne ocupe veciriAtatilemicel girl de la Cotroceni.

Pe peron, iati loe persoanele oficiale : mi-nistril, printre cari d nit D. Sturdza, I. BrA-tiann. G Pelade, gen. Berendeid, A. Stolojan,M. Ferechide ; preeeiintele Camerez, d. D.Giani; numerosi deputati si senatorl; generali]:Pastia, Bsicoianu, Arion, dr. Vercescu, Vla-deier, Macarovicl, Valili. Ne turel ; d -sildr. I. Felix, Gr. Diann, Caliudcra, G. Fili-pescu, C. F. Robescu, P. S. Aurelian, N.Fleva, St. §eedrea, Al Em. L- bovari, C.Leca, St. S:hleanu, Gr. Giani, C. Meissner;memb -ii Sf-tulul Sinod, impreuna eu mitro-politil primat si al Moldovel ; suitele MM.LL. Regele si Regina, etc.

La orele 11.20, sosesc çi Suveranii.Gara este frumos decorata eu diapele

nationale ei ecusoane.Un mare covor acopere lntreg peronul

Orel.La orale 11.30 precis, trenul princier in-tra ln gara.Nu stint de eli tre! vagoane pe linge va-

gouul de bagaje.In primul vagon, luasere loe d -nie A. Sa-

ligni, directorui C. F., care a conclus tre -nul, Cotescu, ei adjutantil priuciari.UrmeazAapol vagonul AA. LL. Ultimul aduce sui -tele princiare.

Ctnd trenul stopeaza in gare, un puter-nic ura izbucneete din piepturile azister-tilor.

A. S. R. Principele Ferdinand. care seafle la fereastra vagonulul, raspunde sain-tind eu paleria.

A. S. R. e lrnbrecat Iutr'un costunr deculoare iuclrisa. Are figera veselà ei o fru -moase barbe blonde, care '1 de un aspectsimpatic.

M. Sa Regina se urca, cea d'intlití, invagonul princier.

Intrevederea este celduroase. MM. LL.at imhrAtieat de ara] inulte ori 1 e Principii mostenitori ei pe copiil lor, in timp cemultime i, de pe peronul gArel, manifestaCu cele mal vil semne de simpatie ei dra-goste.

Cind M. Se Regele s'a s.:obo it, din va-gonul princier, eu micul principe Carol inbrate, azistentil izbucoese in strige +e deSa traiasca.

Mumentul este atingetor. Micul principeeste purtat In bratele asisteutilor.

Lumea 11 intre ba mai stil romtneete.Yes, raspunde acesta. §i apol, dupe

un miuut adaoge, antro romtneascA per -ft cil :

Da mai ¢tin.0 explozie de bucurie isbucneete ln mue-

time, etud mica principese Eiisabeta estescoborita, ln brate, de M. S. Regina, peperon.

Teate doamnele, cari se nate de fata, in-tind bratele, pentru a primi pe mica Eli-

sabeta. Ea ramine Ipse atrlrnatA de gitulM. S. Regina, care se ulta Cu dragoste inochii ei.

Suveranil sud, liitr'o mare veselie. Gre-vitatea obicinuitA a M. S. Regelul a dis-parut, peutru a face loe unes atingAtoarebuenril.

Doarnuele Stolojan, Pelade si C. F. Ru-ea oferit frumoase but liete de fiori

A. S. Regale Principesa Maria, care purtaun elegant costurn alb.

Dupa ce s'a intretiuut clt -va timp Cu per -soanele prezente, Familia Regala se in-dreaptá spre eeire.

s* .Ad luat loe, lntr'un landod deschis, micii

principi Carol ei Elisab haa, carora li l'adcedat locurile de onoare, in timp ce dinaintes'ad aeezat M. Sa Regina cu A. Sa Princi-pesa Maria.

Iutr'o a doua trasure, vermeil M. Sa Re-gele si A. Sa Principele Ferdinand.

U rmatl apoi Suitele.Intr'aceaste ordine, cortegiul a intrat Irr

Palatul de la Cotrocei.I, uode MM. LL. auluat dejunul.

Aceleael ovatiuni atl tnsotit pe Suveranila plerare. Popor ul Capitalel a tinut, ei eusail a:ate aceasta ocazie, dragostea >)i res-pectul sail pentru familia Regala.

Aat este pusd la ordinea gilet, la Se-nat, interpelarea d-IrKi G. Panu asu-

pra destlfinutirtilor cdpitanulut Buhleain chestia pronunciamentulut ofiferesc.

Itirea data de noi azi di-mineatá despre negocierilece se urmeaza intre trtadá-torul Sturdza qsi primul mi-nistru ungar baron Banttfy,a produr o adíncä emotiunein toate cercurile din ca-pitalà.

Tosti lumen e convinsáacum cït Sturdza e un trá-dátor, care, sub pretext dedreptate, vrea sty facá dinstatut romin un tributar alUngari ei.

Asupra acestel cestiunipromitem a da am :muntefoarte grave.¡

Duminice 3 Maie, la orale 1 p. m., vaavea loe inaugurarea noulul local al zia -rulul Adevarul, din strada Serinder, 11

Presa din Capitale a tosi invitata la a-ceasti serbare.

Ziarelfa din Budapesta spun ca gaver-nul nnguresc a luat stra$ nice mìisurimilitare ca sA împiedice adunarea natio-nal& din Blaj.

Ministrul de rAzboid a intervenit, pe lingedirectia C. F. R., spre a i se pune la dis-pozitie niai multe vagoane, 1n statia lc:el,pentru zilele de 17, 24 ei 31 Maid curent.

Ss vor face exerciti' de debarcare ei lur-barcare de trupe, pentru a se vedea, In ciltimp ei cu cita agerrme, se pot rxecuta a-semenea miecaírl.

Aceste ezercitit se vor face, in fata co-mandantulul corpului 4 de armata, d. gene-rat C. Iarca, ei a delcgatiilor ministeruluide räzboid.

Trupele, cari vor lua parte le &ceste exercitil, sunt regimentete 7 de calirael si8 de artilerie.

F,gyetérféi din Budapesta lasa ase tutelege cA d -nti dr. Ioan Ra-tiu, G. Pop de BwsegtI, Inlià Co-roianu, Dioniaic vaida, dr. Teo-dor Mihali, dr. Diirn. tinta aliRubia Patiti&, membri] comite-tulul national, vor fi dati In ju-decatá pentrn apelo], pe carel'am resumat in nuanárul nostrade ieri, eu privire la adunareanaa>ionalá din Blaj.

Comitetul National Studenfesc din /agi,a convocat pentru asid zi, 1 Marra, o in-trunire de protestare, in chestia arestareid -lui tocot.- colonel Tei ianu.

lata textul acelei convocara:Fa f d de arestarea colonelulut Tei-

fanu in urma intervenirei vice- consu-lului unguresc din Iagi, Comitetul Na-f ionat Sfuden f esc din Iati convoacd petout studenfit, la o mare intrunire cese va ftine, in aula vechet universitäÍi,pe ziva de I Maiü, orale 8 seara.

La aceastd intrunire se va protestain contra nedreptäÍit fdeute unut valo-ros luptdtor nafionalist >.

Dupa, intrunire va avea loc o manifesta tane pe strada.

ssaR

°data cu convocarea atudentilor dinIa,sa, pre$edintele Ligei Culturale din acelora', d. N. Culianu, a convocat, tot pen-tru asta-searel, intrunire a comitetulrca,pentru a se hotari atitudinea de luat fafacu arestarea patriotulut militar.

y;tIatá adevárata pedeapsá care s'a dat

d-lui locot.-colonel Teieanu :60 zile arest ;etergerea pe 3 ani de pe tabloul de a-

vansare ;permutarea ¡n infanterie, in garnizoana

B&CAÚ.

* *Comentariile aunt de prisos. Indigna

rea, care a cuprins cercurile ie ?ane, estedovada ca aceasta ultima mi ?elle a spio-

nulua unguresc, din capul guvernului, vafl infieratá dupel cum merit ^.

Dupa cum ni se asigura, de teama ma,nifestafiilor, guvernul a dot ordine severela Iasi, ca ori -ce miecare pe strada safie reprimata cu forfa.

In urina scandalulul petrecut la consiliulcomunal, intre primarul C. F. Robescu siofiterul sterei civile, d. Ionescu Musca, a-cest din urine si -a dat d&misia din ace stpost.

E probabil ci primarul va delega, la ofi-ciul sterei civile, pe d. Vintile Roseti, corl-silier comma] si deputai.

Numárul nostru de mime vaófIn mare parte consacrai aniver-shril a 150 -a a marea adunárlnationale din Blai.

EI va cuprinde tree ilustratilsnarl, represintind pe AvramIancu to capul legianilor romine,pe dr. Ioan Raibiu In costumulnational In care s'a prezintat io1S59 ca delegai al rominilor laImpáratul Frantz Ioset, pe d. dr.Ioan Ral,iu lu zlua in care alost condamnat en ocazia proce-sulni memorandului.

Cu prilejul aniversarii morfil lui I. Brd-tie nu, guvernul, prin cite -va codife de alesale bágate in aeociatia generata a stu-denfilor, cauta pria tonte mijloacele, fágá-duind bilete de liber parcura, banchete, etc.studentilor, apre a -t face sel meargá cUmai molli la Florica.

Pinel acum silinfele guvernulul n'araajuns la nid un resultat multumitor.geduelile guvernulut ara fort primite eudiapre/ mai de toit universitaria no ?tri.

Cu toate cd a Post sustinut de ministri']Paladi, d. Nicorescu, nenorocitul candidatde la Huet, nu a putut obtine sA fie pro -clamat candidat la colegiul I de deputatidin Tutoya, ceci prefectul din acel judets'a opus din resputerl contra acestel candidaturi.

Candidatul guvernulul, la aceasta alegere,va fi d. Codrescu.

Tribuna anuntal ca d-nil dr. Alexan-dru Pop, Aure1 C. Domsa, dr. E. Daianu}i Sofron Stan aú anuntat ¡n mod ofi-cial autoritalfrile unguresll din B'aj des-pre convocarea und adunalrl nationalein localitate pe ziva de DuminecA.

Cursurile clasel a V -a, de la toate ecoa-lele normale de baetl el tete din tara, vortaceta la 9 Maie curent.

Intreaga luna turne este rezervate pentruexarnenele generale de capacitate, cari voravea loe, pe rind, pentru fie -care ecoelApedagogice.

Serbarea national& de Duminecälate programul oficial al serberi'.or na-

tionale, pe cari le organiseaze DurninecaíLiga Culturale si comitetul national studen-tese :

I) La orale 10 dimineata se va oficia unparastas lu biserica Tätarl pentru sufletelecelor cazuti in luptele de la 1848, In Tran -

silvania.II) La ora 1 ei juin. Comitetul Central al

Ligil, Comitetul national studeetes s, toatesocietetile aderente ei loti cetatenil se vorintrusi in gredine Ciemegiu, pe aleea ceamare, onde se va organiza procesiunea careva porvi eu musicele ei insignelo lor peBulevardul Elis. beta, calea Victoriel pinfila eosee, Inde se vor tine cuvintäri de.ocasiuue, dupa cari pubtit ul se va retrageIn liuiete.

sisPoliti& procesiutal se va face, pe o parte

si pe alla, de studenti, cari vor purta sem-nul tricolor, cu panglica albe.

III. La orale 9 reara se va tine tre salaAteneulu! o Intrueire la care vor vorbi d -uüB. St. De'avrancea si i'm GrAdieteanu.

Biletele se pot obtine lu Liga, st r. NouaNu. 3 ei seuil la intrare.

Loja 5 lr1 ; statut 1 leu.Beneflciul net este deetinat Ligei Cultu-

rale.ss

Comitstul nat¡o:ial studentesc a delegatpe urmAtoriT studenti se participe la intru-nirile nationale din provincie:

Ia,qt : d-nil Scevola Zaganescu si G. Mi-hAilescu.

Galafa: d-nil Vasile Popovici, Cancicovei Benisactie.

Ploefta : d-ni' B Demetrescu, Live-ziauu, Ksritescu, Fischer, I. B. Popovici eiC A. Gorgos.

Pitefti : :d-nil Tamara, Antimireanu siMueescu.

Foc$ani : dni] Tomulescu si MironescuAlexandria ; d-nil I. C. Popescu si C,

Andriescu.Turnu-Severin : d-ni1 G. Dragu si E'

Ptrlianu. .La meetiugul de la posea vor vorbi din

partea Ligei d -nil M. Vládescu si BarbuPaltineanu, lar din partea studentilor d -nilMureeianu si Iorgala.

Creditul Funciar Urban Roman Ia$I

PUBLICATIUNESe aduce la cunostinta amatorilor ee de la

26 Octombrie 1899 se da In chirle Marele Ho-tal Traiau din Ias! pe un period de cinc] ani.

Domnil concurenti cari doresc a tua in chi -

rie acest Otel pot Rasi toate lamuririle in can-

celaria serviciuluï Contencios al Creditului dela arete 2 pilla la 5 p. m.

Custode, Th. A. Postor.

Aux Buveurs d'Eau de VichyOn sait combien l'eau minérale fran-

:aise de Vichy est précieuse contre lesmaladies du foie et da l'estomac, sinombreuses dans notre pays, le rhu-matisme, la gravelle, le diabète, etc.Les sources de Vichy appartenant àl'Etat français qui portent les noms deCélestins, Hôpital et Grande- Grillesont les meilleures et les plus connues.11 faut donc se garder des imitationset exiger toujours l'un de ces troisnoms sur les étiquettes et les capsulesdes bouteilles. On est ainsi assuré deboire de l'eau naturelle authentique,embouteillée à Vichy, sous le contrôleet la garantie de l'Etat et supportantfacilement le transport. Les nomsCélestins, Hôpital ou Grande - Grille,sont imprimés en lettres blanches surfond noir dans le bas de l'étiquette.

Onor. DonenAm 0noai'ea a va iii tiinta, ça am

deschis in Strada Enel No. 9 ala-turi de baile Centrale, un Salonpentru ras, tuns §i frezat, untie vetigasi in orI -ce timp, Serviciul cetmal ales §i Vai, rog, sa bine- voilri amä onora cu distinsa D- voasträ pre-zenta.

Cu supus respectPAUL

darei Ell! tale Uzatepentra colectinnI

csiinptirti sal viudoL. STEINBERGBncnresltT, Pasagiel Vilakros No. 7

Pentru merci de Moldova platese :54 parale Lei 200027 > > 450

108 ' ' 4.081 > . 2000

Î1T CLBÎND Sc VA DESCHIDEMarea haló de Bere 10 Mais,

FOSTA COFETARIE

IORGU CONSTANTINESCUSTBA DA CAROL

avind i un Salon mare §i Gra-dina frumos aranjate, urde se vaservi Bere specitald din fa-rica domnulul BRAGADIRU.

.NF.D/C /WOU.i.V LV A.1RLSR.lDMedic Universitar

Dr. Romulus L. Cräciun,Medic clinic In spitalul universitar, imper,

reg. din Viena (Clinics domnulul consilier decurte Profesor Neusser), specialist pentru mor -burile interne, medic al asociatiunel pentru M-gr jirea studentilor morbosa din Viena, Protec-tor. Majestatea Sa Impairatul etc. etc.

De la I Aprilie pina la 1 Octombrie, con -sultutiunl !e la 6 -9 ore a. m. ,si 3 -5 p. m.

MilhlbachgasseCasa Vclaw.rzes -Ross"

1,000,000L. A.MPI®A NFI

Venetiene ei. JaponesePENTRU ILUMINaTIUNI

Cere mal frumoase cutori ,gi for ßnsPentru Provincie' se trimite franco 23 bu-

('ä1 bino esortate eu pretul de lei IOM. LIT111ANN, I. WAPPNER S -sor

Caten Vlctoriei No. 61vis àvis de Episcop'e

PRIMUL ATELIER MECANICDE

SPAiLAiTORlEdin

Strada Isvor No. .5E3SE INCHIE,IA.ZI

(,a loale acce+worleleAvînd ei o clientela nnmeroasä ei aleaeä

A se adresa in Str. Covnct No. 3

Paul MarcovicïDoctor in Medicina Ili chirurgie

Specialist in arta dentaráS'a stabilit in Capitala, Catea Vie -

torieï No. 42, colt Bulevardul Aca-demiel No. 1.

Mobile de vinzareIn Calea Victoriet, No, 78 etajul E. vis-

à vis de Pasagiul Ronilu se vinde Illobi-lul din 5 camere, compuse dir, : SALON,SALONAS, SITFRAGERID, ODHÏ do CUL-CARE, BIROU, ANTRE el alte diferite mo-bile elegante pentru complectarea ori -et-re] aranjamente. Profitatide ocazie, fiindpretul convenabil.

iOllfL Ta111Satist

2

Garnitura Mollies t:apis:ate eu Co-voare, plie de ruaatase compus deo canape:, 2 foteintri, I scannese vinde eri

L E 13 0 0Peste 20 garniturl in permanenza gute. Pen-

tru provincie embatagiu Gratis.Msg:zin de M'.,hile I. CILITK*I.aN

Pista Amzei 5, cali Calea Victori.i

ßoctorul E. m A N R E S O uda la Facultatea de medicina din Pa is

Boole Interne. (le Fesre(sàI'acerl (17Ia(no)

Trateaza de asemrnea boalele de cnpit siSyl bs'itice

Consu'tatiuni de la 2-5 p. m.P. ntru s.rarl Lnni grati;

321 C tale:l, :Molitor 321Cabinet medical

(MARINA

ENESCUStr. SF.

Lîngi Palatul Regal

De la I Matai NO desstehtdeGRAIDINA RESTA UR INTULUI1TUMXTR.13 EN`:SOU

Local de I -ui rstngButAtirie renumit4 Francesi, Ger,nani ,qi Roinit4

VI%URI STREINF,. n i INDIO1'NEde la cele mat hune VII DE DRAGA*tNI

PR ET Uli R FD USE

memazuseesamilmieNilIMINIIIMMEIIIMPRIMMISOMMOUIIIERMOINWASM ®IMOIMPV:c,-se

i11b,

VIZITAr,;l`ICR OITORIA C, -ENTRA ,1

FUR111ISOAREA LiGEI CULTURALE"6. PASAGIIIIL E.1?MYN. 5

Unde c sosit pentru saezonul de PRiMA VARA ei VARA un bogatasortlrne.tlt de stofe ergleze ei franceze pentru romande.

OROIALA SI AJUSTARE ELEGANTIPHETURILE EFTINE

OB

E P O C A

FOITA ZIARULUI EPOCA

NI(OL,IF: GOGOL

TARAS BULBAROIQAN I3'fORIC

IA'1 .t KF.PI'BLi('SI ('AZACILOIt

I

In sfirsit esira din maliala si zariräcite -va colibe imprästiate, acoperite cuiarbä si mus bi, dupa obiceiul tatäresc.Dinaintea unora se gaseaü tunu 1 pusein baterie. Nidi urina de ingradire ; unmie sent Humai, care dovedea lipsagcijei la locuitor1. Citi -va zaporog( zdra-veni, trinlitr in mij:ocul drumulul, fu-mind, il privirä fan a se mista di i loc.Taras si Gli sal trecurä prin mijtocullor cu mare ingrijire, zicindu -le

Bunä zina, jupint !Buna ziva, respunsera el.

Pretutind -ni se vedeaü gloate pitoresti. Feule pirlite ale oamenilor arä-taü ça luiserä adesea parte la razboisi suferisera multe incercäri. Iatä se-dul ; iatä vizuina din care se repezeanatitia oamenl mindri si puternici ça- . Y:ivT'í3:Lvsera3:saieq14S.::kdbsacratecinssr-..4'Fi2t+: w.,ìs.Rmtf.l -A.T

niste lei ; tata de unde enea putereacazäceascä pentru a se värsa asupraUkrainei. Colatori( strabaturä o pistamare, unde se aduna de obiceiü sfatul.Pe un butoiü rästurnat, sedea un zapo-rog farä cämasa. Et o Linea in mina sio dregea. Drama! le fu din non inchisde un taraf de ¡autant, in mijlocul cä-ruia un zaporog tinär, cu cäciula pe oureche, jura nebuneste, ridicind miniled'asupra capulul. El striga int'una :

Iute, läutari, mai iute. Tomo, nucruta rachiul pentru crestinil del ade -varati'.

*i Toma, care eta chior d'un oahiü,impartea ulcele celor de fata. ImprejurultinäruluT, patru zaporog] batrini trepa -daü pe loe, apoi se svirleaü ca o fur-tuna intr'o parte, apoi indoind genueliil,se plecaü la pamint, si ridicindu -se in-dala loviaa pämîntul cu calciiele lor deargint. Pamintul suna de loviturl siaerul era framintat de strigatele caden-tale ale hoppaculul si tropakului'). Pein-ire acesti cazad, era unul care jura sistriga mal tare de cit toto. Chica sa flu-tura in vint, pieptul sae era desvelit,dar is! trasese pe mined cojocul, si na-dusala II curgea pe fata.

Dar leapadä cojocul, ii zise Taras,nu veti ce calde ?

Peste putinta, striga cazacul.Dece?Peste putinta, imi cunosc en firea ;

tot ce let,ad se duce la circiumä.

1) Jocuri cäzäce§tt.

*trengarul nu mat area niel cäciulä,nidi cingatoare, nidi basma cusutä fru -mos : toate se duseserä unde spunea el.Mu!tiniea dantuitorilor crescea mereü ;si nu puteal privi, farä a te molipsi degustul d'a juca, toata aceasta multimejucind eel mal slobod, cel mal nebunjoe care s'a putut vedea vre o data Inlume, si care se numes!e, dupa numelenäscoeitorilor lut, kasaciok.

tAh! dacä n'as fi calare, zise Tara,ce i -as1 mal trage !_

Dar, Incepura a se arata in multimeoamenl bätrini, seriosi, respectai detoata sedia, cari fuseserä alesi de matmulte ori capetenil. Taras gasi andatacite -va fete cunoscute. Ostap si Andryauziaü la fie -care clipa strigatele ;

(A! tu estl, Pecerita?Buna vreme, Kosolup.De unde vii, Taras ?Dar tu, Doluto ?Bana ziva, Kirdiaga.Bunä vremea, Gusti.Bine te -aun vazut sänätos, Beinen.

i tot! acesti ()amen! de lupta, carise adunasera acoto din cele patru co!-turT ale Rusiel, se sarutaü eu dragoste,si nu s'auziaü de dit aceste soapte pier-dute in gälagie

cCe face K'asian ? Ce face Borodavka ?Dar Koloper? Dar Pizisok ?»

'l'aras Bulba primia ça räspuns cäBorodavka fusese spinzurat la Tolopan,Koloper ciopartit de via la Kisikermen, siça capul lui Pizisok se preumblase, sasrat bine, intr'o putinä pina la Tarigrad.Batrinul Bulbo, mihnit, incepu a se i

lindi eu jale, si spuse de mai multeori oftind :

Eraü niste cazad buna''Trecuse mal mult de o saptamina de

dud Taras se alla la sec! eu fria sal.O'tap agi Andry se ocupad putin cu stu-dia militare, caci seciu!ui nu'i placeasä's1 piardä vremea Cu eserciti! ; tineri-med IsI invita inestesugul In razboiïrchiar, care pentru acest cuvint, se re-inoia mereü Cazacit socoteaü zadarnica sT umplea cu studiT restimpurile rarede pace ; le pläee a sä traga la tinta,sa calareascä in stepe si sa vineze. RA-masita vremel se jertfia pläcerilor lorcleciuma si jocul. Seciul intreg infatisao priveliste deosebitä ; era to anal cao särbatoare vecInicä, ca un jo : ince-put eu sgomot si care nu avea sa ruaisfirse,asca. Unii seinieletniceaü e m -s`e-sugarl, alii cu negut'.il märunt ; darcea mal mare parte petreceaü de dimi-neatä pina in searä, intra cit putintala aceasta rasuna in posunarele lor sipina cind partea lor din pradä nu cä-zuse e-u desivirsire in mímele tovaräsi-lor sai circiumarilor. Acea,tä veclni.,äsarbätoare avea intr'insa ceva magic.Seciul nu era o adunätura de betivlcari 'sf Inecaü grijile in oalele cu vin ;din potriva, era o trupa de oameni Partgrija si iräin I fntr'o betie ntbuna deveselie. Fie -cara din ce! ce veniali aciusta tot ce'l Ingeijise pina aci. Se puteazite, dupä zicatoarea lor, ca scuipa petrecut si se dadea eu inflacararea unufanatic farmecelor une1 viete libare, dusäin comun Cu semenil sai, cari, ca si

dinsul, nu mai aveaü nidi rude, niel fa-milie, nicl caEli, nimic alt de cit aerulliber si nesecata veselie a inimilor lor.Diferitele istorisirl si dialoged ce seputeali culege Intr'aceasta multime le-nevos lntinsä la pamint, aveaü une -orlo cutoare aga de energica si originala,ìucít avea cine -va nevoie de toata infati-sare exterioarä a unul zaporog pentru anu se trade fie macar printr'o mica pris,care a mustatel: caraeter care deosi-beste pe Mici% -Rus! de cele- l'alte nea-muri slave. Veselia era zgomotoasa,cite o data peste masurä, dar häutpriinu steteaü ingramaditt intr'un Kabak')murdar si intunecos, unde omul se dabaie! gceoaie si posomorite.

(Va urrns)

Hotel Victoria, tunelul itsidoua pravalii suul de inchiriat lieterinen de 5 ani de la 26 Odom-brie 1898. A se adresa la d-nu M.l:cotioulu & C-ie Slr. Selari, 4.

Doctorul CobiloviclIutorcindu -se din streinatate 'si reíaorele de consultatie de la 2 -3 p. m,

Spacial In Boa!e de ferret copia

Strada Carol No. Iii

') Circiwnl.if-;;^--`^nzir 'aYia:i,i8sA'

Nid cumpiiratt sail TTnelte Agricole mante de a vizitaCEL 11111 11I21PE DEPOSIT DE TOT i+'1EIJUlf. DF

MASINE SI UNELTE AGRICOI.rE, ,,EVGEN x... ,.,, _. fy,P { /: :

. i''.. .. .,`ç(. ESREPRESENTANT GENERAL AL RENUM1TE1 FABIiICÏ TH. F.LÖTIIER DIN GERMANIA

Bucure tt. - Strada Bibescu-Vothi, No. 1 1i 3 (In dosul A ezäm. Bl-1ncOvene ti). ® Bucurewtt

- 'T Ntz_Arroonit-DinI 1J

Renuvtita Fabricd TH. FI.ÒTlIEII!'remiate cu 1IIEDALIAE D d CR la conctcrsul de la tS'COALA DE AGRICULTURA de la Herestrcaic in 1891.

TREERATÓREA NOVA Flöther" Model 1898. PatentatïPreväzuta cu Tripla Cliraititoare, Tret Vhiturt ceea-ce nu

posedh nicl o treerittoare de ori-ce alt system existent, Tobii pentriitut Porumb numal la T R EE R A'l' O A R EA ,, F L ö T H E R"biétind pe zi 150 pinfl. la 200 clrile niari de porumb, cu sañ fìiré fol.

i

'(14 .. _..;7H.F.363

MASINELEe..* Y .c - .: 1

1,.,4.RTHERtreerà mult, curat,fArà de risipA, {-Ail a

sparge bóbe Si fArA

a înegri griul la casde mAlurà. r,-.

s,.?q,s. ,.i.-:

I'LIJGLJRI IJMVERSA LE '116 9i' P L E G ti R i N / /IC DI .ILLCele mal bune §i solide, construite numai din otel Cu 2, 3 rii 4 Brézdare. Tot -d'a -una 500 600 plagarl in Deposit

FLIJGURÏ Cu SEMANATOR DE 1'ORIJMBSelnäniitori, manuale in lat si in rinduri.Triloare originale HEM" in toate man -

mile cele mal hune existente.Vinturátorl, transportabile cu aparat de scos

malura.Greble de f u, Maulini de táiat paie ili fin.Grape, flexibile diagonale, cu doué ti tre(

cîmpurl qi cu dintl de otel.]Lario] Cultivatorll, Tüv$luel.

,f-y1:4.r'

___ _- -v__ --- _i=

Cele niai PIt4CTICE.Cu mal multe brttzdare.

Mori TRANSPORTABILE, pe postarnent de (limn u;i defier, simple, duble, triple si quadruple, din cele mal re-nuniile fabrica, de 36, 42 si 48 tolurl.

Pietre do Moará FRANCEZE 1 -a calitate, din Laferté.sous Jouares, Société Meulliére Dupety & Co., compuse dinmaximum 4 -5 bucatt, intrega farä piept. Toate märimil e

Batoze de Porumb SIMPLE si DUBLE, manuale si cuabura, cu Elevator ultimul sistem perfectionat.Curcio de trauusmiaiune ENGLEZESTI, 1 -a calitate

simple si duble, si toate lätimile.Pompe pentru spalatul cazanelor, de incendia si gradini.Pdr(i de reservó. 1luvamale. Mashie de 8cdrnndnal lind. Five de postai'. 11lotoare Cu petrol fi cu gaz.

Secerâtoare simple `C O NAT I 1\T E N Tl ALA" Cositoareiro Atoa ic 13 4E) IN IN 1

CU APAR4T DE LEGAT SNOPI CU TAI 1JL LA D R E A P T A"din renumita fabricé OII11'STO1W HAR YEISTEII `dmo Batavia (America). Model 1898. Cele mal u oars §1 solide, construite din otel

Garantie absolutas pentru perfecta functionare ti material solid al tutnlor matiiielorReprezentanl ,general a Renumitet Case SItIION ¡TICKLER 4. BAt1111A11'NPelltru IliStalatillill de 11oni perfect Automatice en -Val .11ri

flut te ti. Tipografia EPOCA Strada Clament rii iingurest1i