166429112 carte civil contractele (2)
DESCRIPTION
lkhlkTRANSCRIPT
1
Tema nr. 16. Contractul de comision...............................................................p.142-148
Tema nr. 17. Contractul de administrare fiduciară..........................................p.149-155
Tema nr. 18. Contractul de depozit şi magazinaj ............................................p.156-170
Tema nr. 1. Contractul de vînzare-cumpărare Schema 1. Contractul de
vînzare-cumpărare
Contractul de vînzare-cumpărare - contractul în baza căruia o parte (vînzător) se obligă să predea un bun în
proprietatea celeilalte părţi (cumpărător), iar acesta se obligă să preia bunul şi să plătească preţul (art.753 CC al RM
Vînzătorul se obligă să remită, concomitent cu predarea bunului, documentele
referitoare la bun, prevăzute de lege, dacă în contractul de vănzare-cumpărare nu
este prevăzut altfel
Cheltuielile de vînzare a unui bun imobil (art.755 CC al RM)
In sarcina persoanei care cumpără un teren sau un alt bun imobil sunt puse cheltuielile ce ţin de:
- întocmirea; autentificarea notarială;
- înregistrarea contractului de vînzare-cumpărare în registrul bunurilor imobile;
preluarea documentelor necesare
Schema 2. Natura juridică a contractului de vînzare-cumpărare
- Caracterul sinalagmatic al contractului de vînzare-cumpărare denotă faptul că, odată fiind încheiat, acesta dă
naştere la obligaţii reciproce şi interdependente pentru ambele părţi contractante, fiecare obligaţie a uneia din
părţi avîndu-şi cauza juridică în obligaţia respectivă a celeilalte părţi;
- Caracterul oneros presupune că fiecare parte urmăreşte să obţină în urma încheierii contractului un interes
patrimonial (folos, echivalent) în schimbul prestaţiei la care se obligă, cauza juridică a obligaţiei fiecărei părţi
contractante incluzînd ca element esenţial contraprestaţia la care se obligă cealaltă parte;
- Contractul de vînzare-cumpărare este consensual, deoarece se consideră valabil încheiat din momentul în
care părţile au realizat un acord în privinţa tuturor condiţiilor esenţiale ale contractului;
- Caracterul comutativ al contractului presupune faptul că existenţa certă şi întinderea determinată a drepturilor
şi obligaţiilor reciproce sînt cunoscute de către părţi de la încheierea contractului şi nu depind de faptul dacă
s-a produs sau nu un eveniment;
- Caracterul translativ de proprietate presupune faptul că odată fiind realizat acordul de voinţă al părţilor
contractante şi, potrivit regulii generale, predarea bunului, are loc transferul dreptului de proprietate de la
vînzător la cumpărător
Schema 3. Preţul bunului în contractul de vînzare-cumpărare (art.756 CC al RM)
Schema 5. Obligaţiile vînzătorului
Preţul
bunului reprezintă
suma de bani pe care o datorează cumpărătorul în
schimbul bunului transmis de către vînzător
- Preţul bunului trebuie să fie fixat în bani;
- Dacă în contractul încheiat între comercianţi preţul bunului nu este determinat, în mod
expres sau implicit, sau printr-o dispoziţie care permite să fie determinat, se va
considera, în lipsa unor prevederi contrare, că părţile s-au referit la preţul practicat în
mod obişnuit în momentul încheierii contractului în ramura comercială respectivă,
pentru aceleaşi bunuri vîndute în împrejurări comparabile;
- Dacă preţul este stabilit în raport cu greutatea bunului, greutatea netă este aceea care,
în caz de îndoială, determină preţul
Schema 4. Termenul predării bunului (art.757 CC al RM)
Termenul predării bunului
♦
Vînzătorul este obligat să predea bunul
Obligaţiile vînzătorului
- predarea în termen a
bunului în proprietate
împreună cu
documentele de însoţire
ale acestuia;
- asigurarea
dobîndirii dreptului de proprietate asupra bunului;
- respectarea condiţiilor cu privire la cantitatea bunului; respectarea condiţiilor cu
privire la calitatea bunului; respectarea condiţiilor cu privire la asortiment,
completivitate, garnitură sau ambalaj.
Schema 6. Obligaţiile vînzătorului la expedierea bunului (art.758 CC al RM)
1. Vînzătorul este obligat să transmită cumpărătorului un aviz de expediţie care specifică bunul în caz dacă, în conformitate cu
contractul, vînzătorul predă bunul către cărăuş şi dacă bunul nu este clar individualizat, potrivit contractului, prin aplicarea
unui semn distinctiv pe el, prin documentele de transport sau prin orice alt mijloc.
2. Dacă este obligat să ia măsuri pentru transportarea bunurilor, vînzătorul trebuie să încheie contracte necesare pentru ca
transportul să fie efectuat:
a) pînă la locul prevăzut;
b) cu vehicule adecvate circumstanţelor;
c) în condiţiile obişnuite pentru un astfel de transport.
3. Dacă nu este obligat să asigure bunul pe timpul transportării, vînzătorul urmează să
transmită la cererea cumpărătorului toată informaţia de care dispune, necesară pentru
încheierea contractului de asigurare
- la data stabilită în contract sau la data care poate fi dedusă din contract;
- în orice moment în cursul perioadei stabilite în contract sau determinate prin
referire la contract, cu excepţia cazului în care din împrejurări rezultă că alegerea
datei revine cumpărătorului;
- într-un termen rezonabil calculat de la data încheierii contractului, în celelalte
date
Contractul de vînzare-cumpărare se consideră încheiat cu clauze de executare strict la data stabilită dacă din contract rezultă clar că, la
încălcarea acestui termen, cumpărătorul pierde interesul faţă de executarea contractului
Vînzătorul poate executa contractul cu clauze de executare strict la data stabilită, înainte de acest termen sau după el numai cu
consimţămîntul cumpărătorului
2
Cheltuielile de predare a bunului mobil, în particular de
măsurare, cîntărire şi ambalare, sunt puse în sarcina
vînzătorului;
Cheltuielile de primire şi transportare a bunului din locul
încheierii contractului de vînzare-cumpărare sunt puse în
sarcina cumpărătorului, dacă în contract nu este prevăzut
altfel
Cheltuielile de vînzare a unui bun
mobil (art.754 CC al RM)
5
Schema 7. Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a bunului în contractul de vînzare-cumpărare (art.759 CC al RM)
Schema 9. Viciile materiale şi de natură juridică ale bunului (art.763- 764 CC al RM)
Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a bunului
____ i ----__________Riscul pierii sau deteriorării fortuite a bunului este transferat cumpărătorului în momentul în care vînzătoral
şi-a executat obligaţiile contractuale privind punerea bunului la dispoziţia cumpărătorului
♦ ----------
In cazul vînzării bunului pe parcursul transportării, riscurile sunt transferate cumpărătorului din momentul
încheierii contractului
♦ ------Dacă contractul este încheiat după predarea bunurilor, riscurile cunoscute vînzătorului sau a căror existenţă nu
putea să nu o cunoască la încheierea contractului rămîn ale vînzătorului
Viciile materiale ale bunului (art.763 CC al RM)
Bunul este lipsit de vicii, dacă
Corespunde utilizării obişnuite şi prezintă caracteristici care există în
mod obişnuit la bunuri de acelaşi fel şi pe care cumpărătorul le poate
aştepta ţinând cont de felul bunului
In cazul vînzării bunurilor determinate generic, riscul nu trece la cumpărător anterior individualizării
bunului
Schema 8. Momentul executării obligaţiei de predare a bunului (art.760 CC al RM)
Corespunde destinaţiei ce reiese
din contract
Excepţie
Inclusiv şi cele pe care cumpărătorul le poate
accepta conform specificaţiilor publice
ale vînzătorului, producătorului sau ale
reprezentantului acestora, îndeosebi prin reclamăCazul în care specificaţiile nu puteau
influenţa decizia de cumpărare
Momentul executării obligaţiei de predare ; se consideră a fi bunuluiVicii materiale
Momentul predării bunului către
cumpărător sau către persoana indicată
de el
Momentul punerii bunului la dispoziţia
cumpărătorului sau a persoanei indicate de
el, dacă bunul urmează să fie predat la
locul aflării lui
Cînd asamblarea convenită contractual a fost
realizată defectuos de către vînzător sau de
ajutoarele lui
Excepţie în cazul în care vînzătoral predă: numai o parte a bunului;
- un alt bun;
- bunul într-o cantitate mai decît cea convenită
Cînd este viciată numai o parte a bunului
Dacă din contract nu rezultă obligaţia vînzătorului de a asigura transportarea bunului sau predarea lui la locul aflării cumpărătorului, obligaţia
vînzătorului de a preda bunul se consideră executată de la data predării bunului către cărăuş sau oficiul poştal pentru a fi transportat la
cumpărător, dacă contractul nu prevede altfel
Cazul cînd viciul nu exercită o influenţă substanţială asupra
utilizării bunului
Schema 7. Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a bunului în contractul de vînzare-cumpărare (art.759 CC al RM)
Schema 9. Viciile materiale şi de natură juridică ale bunului (art.763- 764 CC al RM)
Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a bunului
_____ i ___________Riscul pierii sau deteriorării fortuite a bunului este transferat cumpărătorului în momentul în care vînzătorul
şi-a executat obligaţiile contractuale privind punerea bunului la dispoziţia cumpărătorului
iîn cazul vînzării bunului pe parcursul transportării, riscurile sunt transferate cumpărătorului din momentul
încheierii contractului jDacă contractul este încheiat după predarea bunurilor, riscurile cunoscute vînzătorului sau a căror existenţă nu
putea să nu o cunoască la încheierea contractului rămîn ale vînzătorului
Viciile materiale ale bunului (art.763 CC al RM)
Bunul este lipsit de vicii, dacă
Corespunde utilizării obişnuite şi prezintă caracteristici care există în
mod obişnuit la bunuri de acelaşi fel şi pe care cumpărătorul le poate
aştepta ţinând cont de felul bunului
In cazul vînzării bunurilor determinate generic, riscul nu trece la cumpărător anterior individualizării
bunului
Schema 8. Momentul executării obligaţiei de predare a bunului (art.760 CC al RM)
5
Corespunde destinaţiei ce reiese
din contract
Excepţie
Inclusiv şi cele pe care cumpărătorul le poate
accepta conform specificaţiilor publice ale
vînzătorului, producătorului sau ale reprezentantului
acestora, îndeosebi prin reclamăCazul în care specificaţiile nu puteau
influenţa decizia de cumpărare
Momentul executării obligaţiei de predare a bunului se consideră a fi Vicii materiale
Momentul punerii bunului la dispoziţia
cumpărătorului sau a persoanei indicate de
el, dacă bunul urmează să fie predat la locul
aflării lui
Dacă din contract nu rezultă obligaţia vînzătorului de a asigura transportarea bunului sau
predarea lui la locul aflării cumpărătorului, obligaţia vînzătorului de a preda bunul se consideră
executată de la data predării bunului către cărăuş sau oficiul poştal pentru a fi transportat la
cumpărător, dacă contractul nu prevede altfel
în cazul în care vînzătorul predă:
- numai o parte a bunului; un alt
bun;
- bunul într-o cantitate mai mică
decît cea convenită
Excepţie Cînd este viciată numai o parte a bunului
Cazul cînd viciu' nu
exercită o influenţă
substanţială asupra utilizării
bunului
Schema 10. Viciile de natură juridică în contractul de vînzare-cumpărare
(art.764 CC al RM)Schema 12. Obligaţia vînzătorului în cazul evicţiunii (art.766 CC al
RM) Răspunderea vînzătorului în cazul evicţiunii (art.767 CC al RM)
Viciile de natură juridică
Vînzătorul este obligat să predea bunul fără vicii de natură juridică (liber de drepturile
unui terţ asupra lui), cu excepţia cazului cînd cumpărătorul a consimţit să încheie
contractul cunoscînd drepturile terţului asupra bunului
___________±___________Se consideră viciu de natură juridică şi situaţia în care
în registrul bunurilor imobile este înscris un drept
inexistent
Schema 11. Evicţiunea în contractul de vînzare-cumpărare (art.766-767 CC al RM)
Dacă un terţ, în temeiul dreptului său asupra unui bun apărut înainte de încheierea contractului de vînzare-
cumpărare, intentează o acţiune de evicţiune împotriva cumpărătorului, acesta din urmă este obligat să
atragă în calitate de copîrît pe vînzător şi poate opune terţului toate excepţiile care le-ar fi putut opune
vînzătorului
Neatragerea vînzătorului în calitate de copîrît îl eliberează pe acesta de răspundere faţă de cumpărător dacă
va dovedi că atragerea sa ar fi prevenit evicţiunea cumpărătorului
în cazul evicţiunii cumpărătorului în baza drepturilor unui terţ asupra bunului care s-au constituit înainte
de încheierea contractului de vînzare-cumpărare, vînzătorul repară prejudiciul cauzat cumpărătorului
Obligaţia de verificare a calităţii bunului
__________ V _______________
Drepturile cumpărătorului în privinţa viciilor sînt excluse dacă, în
momentul încheierii contractului, cunoştea aceste vicii
i -----Cumpărătorul poate beneficia numai atunci de drepturile care rezultă din viciul pe care nu
1-a cunoscut în urma unei culpe grave cînd vînzătorul a trecut sub tăcere în mod dolosiv
viciul sau a preluat o garanţie pentru existenţa unei caracteristici
Cumpărătorul care este comerciant trebuie să verifice sau să pună pe cineva să verifice
bunul într-un termen atît de scurt, cît permit împuternicirile, iar în cazul constatării viciilor,
să-1 informeze neîntîrziat pe vînzător
Cumpărătorul pierde dreptul de a invoca viciul dacă nu 1-a comunicat vînzătorului într-un
termen rezonabil din momentul în care a constatat sau trebuia să constate viciul şi felul lui.
Vînzătorul nu poate invoca dispoziţiile acestui aliniat dacă a trecut sub tăcere în mod
dolosiv viciul
V -----------
Vînzătorul nu poate invoca o înţelegere prin care drepturile cumpărătorului sînt excluse sau
limitate ca urmare a unui viciu dacă a trecut sub tăcere în mod dolosiv viciul sau a preluat o
garanţie pentru existenţa unei caracteristici
Schema 13. Restituirea şi repararea prejudiciului în contractul de vînzare-cumpărare (art.768-769 CC al RM)
Schema 14. Dreptul de înstrăinare a bunului (art.781 CC al RM)
Remedierea (art.768 CC al RM)
_______ i __________Posibilitatea cumpărătorului de a solicita la alegerea sa înlăturarea viciului sau livrarea unui
bun fără viciu în cazul în care bunul prezintă vicii
jVînzătorul suportă cheltuielile de remediere utile, îndeosebi cheltuielile de transport, de
drum, de executare a lucrărilor şi de procurare a materialelor
j
Vînzătorul poate refuza remedierea viciilor dacă acestea necesită cheltuieli neproporţional
de mari 1In cazul în care în locul remedierii viciilor livrează un bun fără vicii, vînzătorul poate cere
cumpărătorului restituirea bunului cu vicii în conformitate cu regulile privind efectele
rezoluţiunii contractului
116
Momentul predării bunului către
cumpărător sau către persoana indicată
de el
Cînd asamblarea convenită contractual a fost
realizată defectuos de către vînzător sau de
ajutoarele lui
Dreptul de înstrăinare a bunului
iPartea obligată să conserveze
bunul este în drept să-1 vîndă la un
preţ convenabil, în cazul în care
cealaltă parte tergiversează
exagerat preluarea lui sau plata
cheltuielilor de conservare,
dacă a înştiinţat cealaltă parte
despre intenţia de a vinde
Dacă bunul este pasibil de pieire
sau de alterare (deteriorare) rapidă
şi dacă conservarea lui ar genera
cheltuieli disproporţionale, partea
obligată să-1 corserveze îl poate
vinde
Partea care a vîndut bunul remite suma
încasată avînd dreptul de a reţine
cheltuielile rezonabile de conservare şi
vînzare
Schema 15. Executarea în natură (art.782 CC al RM)
Efectele imposibilităţii restituirii bunului
____ j ______Dacă cumpărătorul nu poate restitui vînzătorului bunurile în starea în care le-a primit, el pierde dreptul
de a declara rezoluţiunea contractului sau de a cere vînzătorului predarea unor bunuri de înlocuire
Experţii
__________ *_______________Cazuri în care imposibilitatea de restituire a bunurilor se datorează: acţiunii sau inacţiunii vînzătorului;
- inutilităţii bunurilor;
dacă alterarea lor este o consecinţă a nerespectării condiţiilor de predare (inclusiv
asamblarea);
- dacă bunurile au fost utilizate pînă a se constata neconformitatea lor
IPierderea de către cumpărător a dreptului de a declara rezoluţiunea contractului sau de a cere
vînzătorului predarea bunurilor de înlocuire nu afectează dreptul lui la alte mijloace de protecţie juridică,
prevăzute de lege sau de contract
Dreptul de a cere executarea în natură a obligaţiilor
Cumpărătorul este în drept să ceară executarea în natură a obligaţiilor contractuale, dacă o astfel de
cerinţă este îndreptăţită pentru părţi şi pentru protecţia drepturilor cumpărătorului, referitor la bunurile
unice, la bunuri individualizate pentru contractul în cauză sau la alte bunuri pe care cumpărătorul nu le
poate achiziţiona de la alte persoane sau dacă aceste acţiuni de achiziţionare nu au efect
7
Schema 16. Termenele în contractul de vînzare-cumpărare Schema 17. Termenele în contractul de vînzare-cumpărare
Termenul de răspundere a vînzătorului pentru viciile bunului (art.783 CC al RM) Termenul de înaintare a pretenţiilor pentru viciile bunului în termen de garanţie
(art.784 am RM)
Cumpărătorul are dreptul să înainteze vînzătorului, îndată ce a descoperit viciile bunului
nedeclarate de acesta pînă la vînzare, pretenţii, dar nu mai târziu de termenul stabilit de contract
+Dacă în contract nu este stabilit un termen, pretenţiile pot fi înaintate în cel mult 6 luni din ziua predării
bunului, iar în privinţa imobilelor, cel mult un an
Dacă este imposibilă stabilirea zilei de predare a bunului care urmează să fie înregistrat sau dacă
bunul este predat cumpărătorului înainte de încheierea contractului, termenul de înaintare a
pretenţiilor se calculează din ziua înregistrării bunului în modul stabilit
Termenul de prescripţie pentru acţiunile privind viciile
bunului (art.785 CC al RM)
In cazul cînd pentru bunul vîndut este stabilit un termen de garanţie, pretenţiile pentru viciile
depistate pot fi înaintate în acest termen
Termenul de garanţie a bunurilor principale şi a celor
accesorii
In cazul în care pentru accesorii sînt stabilite prin contract termene de garanţie mai scurte decît pentru bunul
principal, cumpărătorul este în drept să înainteze pretenţiile
referitoare la viciile accesoriilor în perioada de garanţie a
bunului principal
Poate fi intentată acţiune privind viciile bunului în termen de un an din data înaintării pretenţiilor,
iar dacă nu au fost înaintate pretenţii sau nu poate fi stabilită data înaintării lor, în termen de un an
din data expirării termenelor stabilite privind răspunderea vînzătorului pentru viciile bunului şi de
înaintare a pretenţiilor pentru viciile bunului în termen de garanţie
14
Dacă pentru accesorii în contract sînt stabilite termene de
garanţie mai mari decît pentru bunul principal,
cumpărătorul este în drept să înainteze pretenţiile ce ţin de
viciile accesoriilor în perioada lor de garanţie
8
Schema 18. Răscumpărarea (art.786 - 791 CC al RM) Schema 19. Dreptul de preemţiune (art.793-797 CC al RM)
Cumpărarea în baza drepturilor de preemţiuneRăscumpărarea
________________________________ j ____________________Dacă în contractul de vînzare-cumpărare vînzătorul şi-a rezervat dreptul de răscumpărare,
aceasta se face prin declaraţia vînzătorului faţă de cumpărător că va exercita dreptul de
răscumpărare. Declaraţia nu necesită forma stabilită pentru contractul de vînzare-
cumpărare
Titularul dreptului de preemţiune poate
face uz de el în cazul în care persoana
obligată încheie cu un terţ contract de
vînzare-cumpărare
In cazul în care de dreptul de preemţiune
beneficiază cîteva persoane împreună, acest
drept poate fi exercitat numai în comun dacă
legea sau contractul nu prevede altfel
Preţul de răscumpărare
j ~Răscumpărarea se efectuează la preţul de vânzare
Dreptul de preemţiune nu este transmisibil şi nu trece prin succesiune dacă contractul dintre
persoana obligată şi titularul dreptului de preemţiune nu prevede altfel
Persoana obligată urmează să informeze neîntîrziat titularul dreptului de preemţiune drept intenţia sa
şi condiţiile vînzării. Informarea poate fi executată de terţul cu care vînzătorul intenţionează să
încheie contractul de vînzare-cumpărare
Revînzătorul este în drept să ceară
compensarea cheltuielilor aferente
bunului cumpărat pînă la răscumpărare
în cuantumul egal cu creşterea valorii
bunului datorită acestor cheltuieli. Dacă
pînă la exercitarea dreptului de
răscumpărare a dispus de obiectul
contractului, cumpărătorul este obligat să
înlăture drepturile terţilor asupra bunului
Dacă bunul pe care trebuie să îl restituie
a fost dotat cu un accesoriu,
cumpărătorul îl poate reţine dacă nu
dăunează bunului.
Se consideră că revînzătorul a dispus
de bun şi în cazul în care bunul a fost
înstrăinat în cadrul procedurii de
executare silită sau a fost înstrăinat de
către administratorul procesului de
insolvabilitate
Schema 20. Exercitarea dreptului de preemţiune (art.795 CC al RM)
Dreptul de preemţiune se exercită pe calea informării persoanei obligate
După primirea informaţiei despre intenţia
de vînzare, dreptul de preemţiune poate fi
exercitat în termen de 1 lună în cazul
terenurilor şi în termen de 10 zile în cazul
altor bunuri dacă
acordul dintre părţi
nu prevede altfel
Termenul de răscumpărare
_________ j __________Răscumpărarea poate fi exercitată doar în termenul stipulat în contract, care nu poate
fi mai mare de 10 ani pentru terenuri şi de 5 ani pentru alte bunuri. Aceste termene
nu pot fi prelungite
Prin declaraţie faţă de persoana obligată, între ea
şi persoana împuternicită se încheie un contract
de vînzare-cumpărare în condiţii stabilite de
persoana obligată şi de terţ
Dacă terţului i s-a amînat achitarea preţului de
cumpărare, cel care are dreptul de preemţiune
poate beneficia de amînare dacă oferă o
garanţie pentru suma ce urmează a fi plătită
/
Schema 21. Vînzarea cumpărare la licitaţie (art.809-816 CC al RM)
Schema 22. Consecinţele neachitării preţului în contractul de vînzare-cumpărare la licitaţie (art.815 CC al RM)
Modalităţile de vînzare Consecinţele neachitării preţului în contractul de vînzare-cumpărare la licitaţie (art.815 CC al
RM)
Benevolă
Preţul sau alte condiţii
Vînzătorul poate stabili preţul sau alte condiţii de vânzare.
Această stipulaţie nu este opozabilă adjudecatarului daca
nu a fost comunicată persoanelor prezente pana la
primirea ofertelor____________________________________________.______
în cazul în care adjudecatarul nu achită
preţul în condiţiile contractului,
adjudecătorul are dreptul, pe lângă remediile
de care dispune vînzătorul, să revîndă bunul
la licitaţia următoare în conformitate cu
uzanţele şi numai după notificarea
corespunzătoare a adjudecatarului
Adjudecatarul nu are dreptul să participe din nou
la licitaţie şi este obligat să plătească diferenţa
dintre preţul cu care bunul i-a fost vândut şi preţul
cu care a fost revîndut, dacă acesta este mai mic,
dar nu are dreptul să pretindă excedentul
Denunţarea identităţii
Vînzătorul are dreptul să nu-şi demintă identitatea la
licitaţie, dar dacă identitatea lui nu a fost comunicata
adjudecatarului, adjudecătorul răspunde personal
pentru toate obligaţiile vînzătorului _____________
■- - - -T? ' : i
Contractul de vînzare a imobilului
V---------------1
Adjudecatarul răspunde, de asemenea, în cazul vînzării silite, faţă de
vînzător, de persoana în a cărei favoare a fost sechestrat bunul şi faţă
de creditorul care obţinuse o hotărîre judecătorească pentru dobînzile,
costurile şi prejudiciile cauzate prin neexecutare
Schema 23.Vînzarea-cumpărarea de bunuri pentru consum (art.803-808 CC al RM) Legea Republicii Moldova privind protecţia consumatorilor din 13.03.2003
Vînzarea la licitaţie este încheiată prin
adjudecător ultimului ofertant. înscrierea în
registrul adjudecătorului a numelui sau a
denumirii adjudecatului şi a ofertei acestuia
face proba vânzării, dar, dacă lipseşte o
asemenea înscriere, este admisă proba cu
martori
Vînzătorul şi adjudecatarul
unui imobil trebuie să
întocmească contractul de
vînzare-cumpărare a
imobilului în termen de 10 zile de
la cererea celeilalte părţi
Inversarea sarcinii probaţiunii
Dacă un consumator procură de la întreprinzător un bun mobil (cumpărarea de bunuri
pentru consum) şi, în termen de 6 luni de la transferul riscului, constată un viciu al bunului,
se prezumă că bunul a fost viciat în momentul transferării riscului, cu excepţia cazului în
care prezumţia nu este compatibilă cu felul bunului sau al viciului
Prevederi speciale pentru garanţii
Trimiterea la drepturile legale ale consumatorului şi la faptul că prin garanţie acestea nu vor fi limitate Toate menţiunile necesare pentru a se putea beneficia de garanţie
Durata protecţiei prin garanţie Aplicabilitatea în spaţiu a protecţiei prin garanţie
9
z
Accesoriile *
Revânzătorul este obligat să predea celui care exercită dreptul de răscumpărare bunul
împreună cu accesoriile lui
Silită
Momentul vînzării
Persoana obligată poate cere ca dreptul de
preemţiune să se extindă asupra tuturor bunurilor
care nu pot fi separate fără a fi dezavantajate
Schema 24. Vînzarea cu utilizarea aparatelor automate (art.806 CC al RM)
Vînzarea cu
utilizarea
aparatelor
automate
zSchema 26. Vînzarea-cumpărarea întreprinderii ca un complex patrimonial
(art.817-822 CC al RM)
Contractul de vînzare-
cumpărare < întreprinderii
Dacă la vînzarea bunului se utilizează aparat
automat, proprietarul acestuia trebuie să
informeze cumpărătorul afişând pe aparat (sau
în alt loc):
denumirea vînzătorului;
date pentru relaţii cu el;
denumirea bunului;
preţul bunului;
instrucţiunea despre acţiunile pe care
cumpărătorul urmează să le efectueze
pentru plata şi recepţionarea bunului
Contractul se consideră încheiat în
momentul efectuării acţiunilor necesare
pentru recepţionarea bunului.
în cazul în care aparatul automat este
utilizat pentru schimbarea monedelor,
valutei, procurarea tichetelor, sînt
aplicabile normele cu privire la vînzarea-
cumpărarea de bunuri pentru consum,
dacă din esenţa obligaţiei nu rezultă
altfel
Contractul de vînzare-cumpărare a întreprinderii este contractul, în baza căruia
vânzătorul se obligă să dea în proprietate cumpărătorului întreprinderea în calitate
de complex patrimonial unic, cu excepţia drepturilor şi obligaţiilor inalienabile
în baza contractului se transmit
cumpărătorului
mijloacele de individualizare a lucrărilor şi serviciilor; drepturile de
folosinţă asupra mijloacelor de individualizare
Schema 25. Preţul şi preschimbarea bunului pentru consum (art.807-808 CC al RM)
i------------------------------------------------1
Schema 27. Evaluarea patrimoniului întreprinderii (art.819 CC al RM)
Preţul bunului jPreţul, alte clauze esenţiale ale contractului de vînzare-cumpărare a
bunurilor pentru consum se stabilesc în mod egal pentru toţi
cumpărătorii
Preschimbarea hunului
cumpărătorul are dreptul ca, în decursul a 14 zile din momentul recepţionării bunului nealimentar,
daca vînzătorul nu a stabilit un termen mai mare, să preschimbe bunul la locul cumpărării lui sau
în alt loc, stabilit de vînzător, cu un bun similar de o altă mărime, formă, gabarit, model, culoare
sau completare etc, cu efectuarea, în cazul diferenţei de preţ, a recalculării;
- dacă lipseşte bunul necesar pentru preschimbare, cumpărătorul are dreptul să restituie bunul
cumpărat, iar vînzătorul este obligat sa-i restituie suma plătită;
cererea cumpărătorului de a preschimba bunul sau de a-1 restitui urmează sa fie executată dacă:
o bunul nu este utilizat,
o nu şi-a pierdut calităţile de consum,
o dacă există probe că a fost cumpărat de la vînzătorul respectiv;
- bunurile care nu pot fi preschimbate sau restituite în temeiul prezentului articol se
stabilesc prin lege sau prin alte acte normative
Evaluarea patrimoniului întreprinderii
_____________ jComponenţa întreprinderii şi valoarea ei se determină în baza actului (procesului-verbal)
de inventariere întocmit în conformitate cu regulile inventarierii
jActele ce urmează a fi întocmite şi examinate la semnarea contractului
________ ♦actul de inventariere;
bilanţul contabil;
- concluzia auditorului independent asupra componenţei şi valorii întreprinderii;
lista datoriilor vînzătorului incluse în componenţa întreprinderii; creditorii
întreprinderii; caracterul datoriei;
- cuantumul executării obligaţiilor; termenele de
executare a obligaţiilor
Schema 28. Predarea întreprinderii (art.821 CC al RM)
Predarea întreprinderii
Predarea întreprinderii către cumpărător se efectuează în baza actului de predare în care se
indică datele despre bunurile predate, faptul că sînt înştiinţaţi creditorii, viciile
întreprinderii
Momentul predării întreprinderii
Se consideră că întreprinderea este predată către cumpărător în momentul semnării
actului de predare de către ambele părţi. Din acest moment, riscul pieirii sau deteriorării
fortuite a întreprinderii trece la cumpărător
Tema nr. 2 Contractul de schimb Schema 3. Elementele contractului de schimb
Schema 1. Contractul de schimb (art.823-828 CC al RM) Părţile în calitate de părţi la acest contract (copermutanţi) pot apărea orice subiecţi de drept
civil - atît persoanele fizice şi juridice, cît şi statul Republica Moldova şi unităţile
administrativ teritoriale
Contractul de schimb - contractul în baza căruia părţile se obligă de a-şi transmite
reciproc dreptul de proprietate asupra unui bun
Subiecţii contractului
Obiectul Obiectul material al contractului de schimb pot fi bunurile aflate în circuitul civil.
Potrivit art.285 CC al RM bunuri sînt atît lucrurile susceptibile apropierii individuale sau
colective, cît şi drepturile patrimoniale. Obiect al contractului de schimb pot fi atît
lucrurile, cît şi drepturile patrimoniale
Fiecare parte a contractului de schimb este considerată vînzător al bunului
pe care îl înstrăinează şi cumpărător al bunului pe care îl primeşte în
schimb
Schema 2. Natura juridică a contractului de schimb
Preţul Preţul contractului de schimb reprezintă valoarea bunurilor, obiecte materiale ale
contractului. Preţul prezintă interes în măsura în care o asemenea condiţie de formare şi
validare a contractului cum este forma acestuia suferă impactul valorii bunurilor
schimbate. Cînd are loc schimbul bunurilor neechivalente ca valoare şi în contract este
prevăzută sulta, faţa de aceasta se aplică reglementările vînzării-cumpărării cu privire la
preţ (art.756 CC)
Caracterul consensual al contractului de schimb se consideră încheiat din momentul realizării în forma
cuvenită a acordului de voinţă în privinţa tuturor condiţiilor esenţiale ale contractului;
Caracterul sinalagmatic denotă faptul că, odată fiind încheiat, acesta dă naştere la obligaţii reciproce şi
interdependente pentru ambele părţi contractante, fiecare obligaţie a uneia din părţi avîndu-şi cauza
juridică în obligaţia respectivă a celeilalte părţi;
Caracterul oneros prevede faptul că fiecare copermutant, în urma încheierii contactului, urmăreşte scopul
de a obţine în proprietate un bun în schimbul unui alt bun, cauza juridică a obligaţiei fiecărei părţi
contractante incluzînd ca element esenţial contraprestaţia la care se obligă cealaltă parte;
Caracterul comutativ al contactului presupune faptul că existenţa certă şi întinderea determinată a
drepturilor şi obligaţiilor reciproce sînt cunoscute de către părţi de la încheierea contractului şi nu depind
de producerea în viitor a unor evenimente asemenea contractelor aleatorii;
Caracterul translativ de proprietate presupune că odată fiind realizat acordul de voinţă al părţilor
contractante (solo consensu) şi, potrivit regulii generale, predarea bunului, are loc transferul dreptului de
proprietate asupra acestora
Forma Contractul se consideră valabil încheiat odată fiind respectate condiţiile generale cu
privire la forma actului juridic (art.208-215 CC al RM). Contractul de schimb poate
fi încheiat în una din cele trei forme: verbală, scrisă şi prin săvîrşirea acţiunilor
concludente, forma autentică fiind o derivată a formei scrise care presupune
autentificarea notarială a contractului.
10
mijloace de individualizare a
întreprinderii; mijloace de
individualizare a producţiei
Schema 4. Efectele contractului de schimb Speţe
- drepturile şi obligaţiile părţilor contractului de schimb se determină în
conformitate cu normele specifice vînzării-cumpărării (art.824 CC al RM),
dacă aceste norme nu intră în contradicţie cu esenţa schimbului şi cu regulile
specifice aplicabile acestui contract;
- obligaţia principală a copermutanţilor constă în transmiterea reciprocă a
dreptului de proprietate asupra bunurilor supuse schimbului;
- părţile se obligă să remită, concomitent cu predarea bunurilor, documentele
referitoare la bunuri, prevăzute de lege, dacă contractul nu prevede altfel
(art.753, alin.2 CC al RM);
- obligaţia de predare se consideră executată în momentul:
- predării bunului către copermutant sau către persoana indicată de el;
- punerea bunului la dispoziţia copermutantului sau a persoanei indicate de el,
dacă bunul urmează să fie predat la locul aflării lui;
- obligaţiile părţilor contractului de schimb în ceea ce priveşte termenul predării
bunurilor, cît şi obligaţiile de expediere se reglementează de art.757, art.758
CC al RM;
- toate drepturile şi obligaţiile copermutanţilor ce ţin de respectarea condiţiilor
contractului cu privire la garanţia caracteristicilor bunurilor supuse
schimbului, cantitatea, asortimentul, completivitatea, garnitura, ambalajul
acestora etc, sînt reglementate de normele specifice ale vînzării-cumpărării;
- părţile contractului de schimb sînt obligate de a asigura reciproc dobîndirea
dreptului de proprietate asupra bunurilor schimbate
Schema 5. Compensarea diferenţei de valoare (art.825 CC al RM)
în cazul în care bunurile schimbate nu au
aceeaşi valoare, diferenţa de valoare poate fi
compensată printr-o sumă de bani, numită
sultă, dacă aceasta este prevăzută de contract
Sulta nu poate depăşi valoarea bunului
Schema 6. Dreptul de a refuza predarea bunului (art.826 CC al RM)
Partea care poate demonstra că cealaltă parte
nu este proprietarul bunului are dreptul, chiar
şi după ce a primit bunul, să refuze
executarea prestaţiei la care s-a obligat
în acest caz, partea poate fi obligată să
restituie doar ceea ce a primit în baza
contractului
Speţa 1. Petrachi i-a transmis lui Soltan o maşină de spălat „Ariston" cumpărată de acesta 4 luni în urmă în schimbul unui acordeon. La încheierea contractului părţile au examinat minuţios bunurile primite, neavînd nici o pretenţie. Predînd maşina de spălat, Petrachi a declarat că paşaportul tehnic şi instrucţiunea au fost pierdute, dar el garantează funcţionarea normală a maşinii.
Peste trei luni maşina de spălat s-a defectat şi Soltan a fost nevoit s-o repare la atelier, plătind pentru aceasta 800 lei.
Primind maşina de la reparaţie, Soltan s-a adresat lui Petrachi cu cerinţa de a restitui costul reparaţiei, deoarece ultimul, după părerea sa, garantînd funcţionarea normală a maşinii de spălat, trebuie să suporte cheltuelile de reparaţie.Primind refuz de la Petrachi, Soltan s-a adresat cu acţiune în judecată, cerînd rezilierea contractului şi recuperarea costului reparaţiei.
Soluţionaţi litigiul.
Speţa 2. Croitoru avea o casă de locuit în proprietate privată cu costul de 60 mii lei,iar Josanu o casă cu costul de 40 mii lei. Josanu presupunea că în legătură cu construcţia unui drum, casa lui va fi demolată şi i se va acorda o locuinţă mai mare în casa ce aparţinea autorităţilor publice locale.Despre această
presupunere Josanu i-a comunicat lui Croitoru, care, dorind să primească un apartament cu toate comodităţile, i-a propus lui Josanu să facă schimb de case. Ei au încheiat contract de schimb şi l-au perfectat în ordinea legală. Ulterior, organul autoadministrării locale a anunţat că casa în care s-a instalat Croitoru nu va fi demolată. Josanu a refuzat să se strămute înapoi. Croitoru a înaintat o acţiune în judecată, cerînd restituirea casei. Instanţa de judecată a refuzat satisfacerea cerinţelor lui Croitoru,acesta adresîndu-se în instanţa ierarhic superioară.
Soluţionaţi litigiul.
Speţa 3. T.V. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui A.C. şi I.C. „Cu privire la declararea nulităţii contractului de schimb."
A motivat că ea împreună cu A.C. au dobîndit prin moştenire în coproprietate cîte 'A cotă parte din casa din str. Drumurilor , nr. 48, or. Cahul.
Ulterior, A.C. a încheiat cu I.C. un contract de schimb al cotei sale părţi din imobilul în litigiu cu casa din satul Zorile, raionul Cahul, în urma căruia lui T.B. i-a fost încălcat dreptul de preemţiune.
Soluţionaţi litigiul.Speţa 4. M.R. a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui N.B. cu privire la declararea contractului de schimb ca fiind nul.
în motivarea acţiunii reclamanta a indicat că la 27 aprilie 2004 a fost autentificat notarial şi înregistrat la organul cadastral contractul de schimb al
1138
locuinţelor încheiat între ea, care era proprietara apartamentului nr.21 situat pe str. Păcii, nr.8 din or.Drochia şi N.B., care era proprietarul casei de locuit din comuna Calaraşeuca, raionul Drochia.
Reclamanta consideră că a fost indusă în eroare de către pîrît la încheierea contractului, deoarece casa din comuna Calaraşeuca, raionul Drochia, unde ea a trecut cu traiul, are multe vicii, cum ar fi umiditate sporită, necesitate de schimb a ferestrelor şi uşilor şi altele.
Soluţionaţi litigiul.
Tema nr. 3. Contractul de donaţie
Schema 1. Noţiunea şi caracterele juridice ale contractului
Prin contract de donaţie o parte (donator) se obligă să mărească din contul patrimoniului său, cu titlu gratuit, patrimoniul celeilalte părţi (donatar) (art.827 CC)
Caracterele juridice
Real (poate fi Şiconsensual)
Schema 2. Modalităţile donaţiei
Transmiterea efectivă către donatar a unui lucru în proprietate —.
Transmiterea către donatar a unui drept patrimonial în privinţa donatorului (acordarea donatarului a unui anumit drept de creanţă faţă de donator)
Transmiterea către donatar a unui drept patrimonial în privinţa persoanelor terţe (acordarea donatarului a unui drept de creanţă asupra unui terţ ce aparţinea donatarului). în acest caz transmiterea are loc cu respectarea regulilor ce ţin de cesiunea de creanţă şi pot fi transmise numai acele drepturi care nu au legătură cu persoana creditorului (donatorului)
Eliberarea donatarului de obligaţii patrimoniale faţă de donator (stingerea obligaţiei donatarului faţă de donator)
Eliberarea donatarului de obligaţii patrimoniale faţă de persoanele terţe (stingerea la donatar a obligaţiilor faţă de persoanele terţe). Se aplică normele ce ţin de preluarea datoriei
12
Translativ de proprietate
(Iratuit (libcralitate)
Unilateral obligaţional (excepţie donaţia cu sarcină)
Comutativ
41
Schema 3. Elementele de bază ale contractului Speţe
Oricare persoană fizică sau juridică care dispune de capacitate civilă
Donatar Proprietarul bunului sau persoana
împuternicită de lege sau de către proprietar
Bunuri corporale; drepturi patrimoniale; eliberarea de obligaţii
Forma verbală I
a) promisiunea de donaţie în viitor
a unui bun;
b) donaţia terenurilor;
c) donaţia întreprinderii ca
complex patrimonial unic.
Schema 4. Inadmisibilitatea donaţiei
în numele persoanelor incapabile
proprietarilor, administratorilor sau lucrătorilor din instituţii medicale, educative, de
asistenţă socială şi din alte instituţii similare din partea persoanei care se afla în ele
sau din partea soţului sau rudelor acesteia de pînă la gradul patru inclusivNu se admite donaţia:
în relaţii dintre persoanele juridice cu scop lucrativ
către funcţionarii publici
Schema 5. Revocarea donaţiei
13
Elementele —
43
DonatorPărţile
Obiectul —
H Forma
------1-----
Forma scrisă
~ I
Forma
Donatarul nu îndeplineşte sarcina
Donatarul a atentat la viaţa donatorului sau a unei rude apropiate a acestuia
Donatarul se face vinovat de o altă faptă ilicită faţă de donator sau faţă de o ruda
apropiată acestuia, situaţii care atesta o ingratitudine gravă
Donatarul refuza fără motive întemeiate sa acorde donatorului întreţinerea datorată
a) .
Tema nr.4. Contractul de rentă Schema 1. Tipurile
contractului de rentă în dependenţă de termenul rentei
Renta se constituie printr-un contract în baza căruia o parte (debirentier) se obligă să
plătească periodic, cu titlu gratuit sau oneros, o redevenţă celeilalte părţi (crédirentier) (art. 847
alin. (1) din CC RM)
viageră - în cazul în care durata ei este limitată prin durata vieţii unei sau mai multor persoane, în
caz de dubiu, să efectueze plata rentei pe durata vieţii credirentierului
non-viageră - existenţa şi întinderea obligaţiilor nu sînt cunoscute de părţi la încheierea
contractului şi depind de un eveniment viitor şi incert, cu excepţia duratei de viaţă
Schema 2. Forma contractului de rentă
14
Schema 3. Formele de plată a rentei (redevenţei)
renta (redeventa) se plăteşte periodic:
în bani
43
Contractul de rentă îmbracă forma:
în cazul bunului imobil - autentificată notarial şi înscrisă în registrul bunurilor imobile (ai*. 849
alin. (2) CC RM)
în celelalte cazuri - autentificată notarial (art. 849 alin. (1) CC RM)
Schema 4. Construcţia raporturilor juridice între părţile contractului de rentă
CREDIRENTIER
DEBIRENTIER
Moştenitorii debirentierului, în cazul decesului
acestuia
Schema 5. Drepturile şi obligaţiile credirentierului şi debirentierului
Crédirentier DebirentierDrepturile Drepturile
a consimţi la înstrăinarea, ipotecarea sau grevarea în alt fel a
bunurilor transmise de persoana care a constituit renta (art. 852
CC RM)
a constitui renta în favoarea unui terţ
a solicita schimbarea formei de plată a rentei (art. 853 CC RM) a solicita de la crédirentier acordul la înstrăinarea, ipotecarea
sau grevarea în alt fel a bunurilor transmise de persoana care a
constituit renta (art. 852 CC RM)
de a cere rezilierea contractului de rentă dacă, în urma
neexecutării obligaţiilor sau din alte motive temeinice,
continuarea acestor raporturi nu mai este posibilă (art. 856 alin.
(1)CC RM)
de a cere rezilierea contractului de rentă dacă, în urma
neexecutării obligaţiilor sau din alte motive temeinice,
continuarea acestor raporturi nu mai este posibilă
(1) CC RM)
a stipula caracterul insesizabil al rentei cu titlu gratuit (art. 857
CC RM)Obligaţiile Obligaţiile
a transmite bunul în constituirea rentei, în cazul contractului de
rentă cu titlu oneros (art. 847 alin. (1) CC RM)
de a plăti periodic redevenţe (art. 847 alin. (1) CC
în urma rezilierii contractului de rentă, a restitui prestaţia
efectuată de debirentier, dacă contractul prevede astfel (art. 856
alin. (2) CC RM), cu excepţia cazului contestării de către un terţ
(art. 855 alin. (2) CC RM)
a solicita înscrierea contractului în registrul bunurilor imobile,
în cazul bunurilor imobile (art. 849 alin. (2) CC
a restitui bunul transmis în constituirea rentei, în urma rezilierii
contractului de rentă (art. 856 alin. (2) CC
Schema 6. încetarea contractului de rentă
Contractul de rentă încetează prin:
rezilierea contractului, ca urmare a contestării de către terţ, care are dreptul de a fi întreţinut de cel obligat
la plata rentei (art. 855 alin. (1) CC RM)
rezilierea contractului, la cererea uneia dintre părţile contractului, dacă, în urma neexecutării obligaţiilor
sau din alte motive temeinice, continuarea acestor raporturi nu mai este posibilă (art. 856 alin. (1) CC
RM)
declaraţia succesorilor debirentierului de renunţare la bunul transmis în constituirea rentei (art. 858 alin.
(2) CC RM)
decesul persoanei, pe durata vieţii căreia este constituită rentă, în cazul rentei viagere
survenirea evenimentului pînă la apariţia căruia a fost constituită renta, în căzui rentei non-viagere
în alte cazuri prevăzute de lege
15 43
Persoana care constituie renta, în cazul în
care renta este constituită de un terţ
16
56
:
17
Tema nr.5. Contractul de înstrăinare a bunurilor cu condiţia
întreţinerii pe viată
Speţe
5918
Schema 1. Subiecţii contractului
Subiecţii contractului (art.839 CC
RM)
Beneficiarul întreţinerii
Dobînditorul (sau mai multe persoane)
Schema 2. Forma contractului de înstrăinare a bunurilorpe viaţă
Forma contractului (art.840 CC
RM)
Forma autentică
Schema 3. Rezoluţiunea contractului
Rezoluţiunea contractului de înstrăinare a bunului cu condiţia
întreţinerii pe viaţă (art.844 CC RM)
Din iniţiativa dibînditorului - în cazul imposibilităţii executării
obligaţiilor contractuale în virtutea unor circumstanţe independente
de voinţa lui
19
cu condiţia întreţinerii
Forma verbalăForma scrisă
Din iniţiativa beneficiarului întreţinerii - în cazul
nerespectării obligaţiilor contractuale de către dobînditor
Tema nr.6. Contractul de comodat Schema 1. Noţiunea
şi caracterele juridice ale contractului
Schema 3. Elementele de bază ale contractului
Oricare persoană fizică sau juridică
Noţiunea j
Prin contract de comodat o parte (comodant) dă cu titlu gratuit un bun în folosinţă celeilalte părţi (comodatar), iar
aceasta se obligă să restituie bunul la expirarea termenului pentru care i-a fost dat (art.859 CC)
Elementele> Obiectul
Forma
Termenul
ComodatarulProprietarul bunului sau persoana împuternicită de lege sau de către proprietar (ex: uzufructuarul şi locatarul)
— Bunuri nefungibile, determinate individual, mobile sau imobile
Se aplică normele generale privind forma actului juridic civil: art.208 -215 CC
Bunuri nefungibile, determinate individual, mobile sau imobile
Schema 2. Particularităţile contractului de comodat Schema 4. Drepturile şi obligaţiile comodatarului
p Contractul de comodat este un contract civil
Drepturile comodatarului asupra bunului nu sînt drepturi reale ci de creanţăObligaţiile Să păstreze şi să îngrijească bunul cu diligenta unui bun
proprietar
Q Particularităţi
Riscul pieirii bunului -
obiect al contractului îl
suportă:
Comodantul ca proprietar în toate
cazurile cu excepţia
Comodatarul nu restituie bunul la
termen, precum şi:
Drepturile şi \obligaţiile
comodatarului I
Să folosească bunul numai în scopul stabilit de contract
sau determinat prin natura bunului
Să suporte cheltuielile necesare folosinţei bunului
Să solicite acordul comodatarului pentru a da bunul în
folosinţă unor terţi
Foloseşte bunul contrar destinaţiei sau naturii bunului
Contractul a fost încheiat fără indicarea
termenului
în orice moment la cererea comodantului dacă termenul
contractului nu poate fi stabilit în baza scopurilor de utilizare a
bunului
Să restituie bunul în starea
prevăzută în contract luându-
se în consideraţie uzura
normală a bunului
62
Comutativ
Translativ de folosinţă
Unilateral
Nu suportă cheltuielile necesare
folosinţei bunului şi nu întreprinde
măsuri pentru conservarea bunului
în orice moment de comodatar. însă de
regulă la sfîrşitul valorificării bunului în
scopul menţionat în contract
Comodantul
Părţile
20
Bunul a fost transmis
unui terţ fără acordul
comodantului
Restituirea bunului
contract
Drepturile — Compensarea cheltuielilor extraordinare, necesare şi urgente pe
care a fost nevoit să le facă pentru conservarea bunului
Dreptul de retenţie a bunului pentru creanţele privind cheltuielile
extraordinare, necesare şi ureente făcute nentru conservarea
bunului
Comodantul poate cere restituirea bunului
mai devreme dacă a trecut o perioadă
suficientă pentru valorificarea lui
62 21
Drepturile şi obligaţiile comodantului
De a rezilia contractul dacă:
Tema nr. 7. Contractul de împrumut Schema 1. Formele şi caracterele
juridice ale contractului de împrumut
Prin contractul de împrumut o parte
(împrumutător) se obligă să dea în proprietate
celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte
Caracterele bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să
juridice * restituie banii în aceeaşi sumă sau bunuri de acelaşi gen, calitate şi cantitate la
expirarea termenului pentru care i-au fost date (art. 867 alin.
(1) CC RM)
transi propi ativ de
•ietate
cu ext succ 'cutare esivă
1 " -. A "
comutativ, în cazul în care este cu titlu oneros, iar în cazul
în care este cu titlu gratuit, existenţa şi întinderea
obligaţiilor sînt cunoscute de părţi de la încheierea
contractului şi nu depind de un eveniment viitor şi incert,
care ar face să existe şanse să fie schimbată această
situaţie
Schema 2. Drepturile şi obligaţiile părţilor
Imprumutătorul împrumutatulDrepturile Drepturile
a-şi asuma obligaţia de a da cu împrumut (art. 868 CC RM)' a restitui împrumutul înainte de termen, în cazul contractului cu
titlu gratuit (art. 871 alin. (1) CC RM)
a stabili plata unei dobînzi (art. 869 alin. (1) CC RM) a cere repararea prejudiciului cauzat prin neexecutarea obligaţiei
de a da cu împrumut (art. 868 CC RM)
a cere restituirea imediată a împrumutului şi a dobînzii aferente,
dacă împrumutatul nu plăteşte dobînda în termen (art. 869 alin.
(4) CC RM)
a revoca promisiunea de împrumut, în cazul prevăzut de lege
(art. 870 CC RM)
a cere pentru întreaga sumă datorată o dobîndă de întîrziere
legală sau contractuală, în cazul nerestituirii împrumutului în
termen (art. 872 alin. (1) CC RM)
a cere restituirea imediată a întregului împrumut şi a dobînzii
aferente, în cazul în care nu a fost restituită cel puţin o rată,
stabilită în contractul de împrumut cu restituirea în rate (art. 872
alin. (2) CC RM)
a cere restituirea imediată a împrumutului şi a dobînzii aferente,
în cazul în care împrumutatul nu-şi respectă obligaţiile privind
garantarea restituirii bunului (art. 873 CC RM)Obligaţiile Obligaţiile
a transmite în proprietatea împrumutatului bani sau alte bunuri
fungibile (art. 867 alin. (1) CC RM)
a achita dobînda (art. 869 alin. (1) CC RM)
a expedia cererea de restituire, dacă contractul nu prevede nici
termen de restituire, nici termen de preaviz (art. 871 alin. (4) CC RM)
a restitui banii în sumă sau bunuri de genul, calitatea şi cantitatea
celor primite, în termenul şi în modul stabilit de contract sau de
lege (art. 867 alin. (1); art. 871 CCRM)
a plăti valoarea bunului calculată în funcţie de locul şi timpul
executării obligaţiei, în cazul în care nu-1 poate restitui (art. 872
alin. (3) CC RM)
22
Schema 5. Drepturile şi obligaţiile comodantului
Obligaţia de restituire a cheltuielilor extraordinare
Obligaţii!
Obligaţia de a repara prejudiciul dacă a ascuns cu
Comodantul poate cere imediat restituirea bunului ş.reparaţm
prejudiciului cauzat dacă comodatat nu-şi mdeplmeşte obligaţiile sale
Drepturile
Formele contractului de împrumut
Contractul de
împrumut
Promisiunea de împrumut
(antecontract de împrumut)
consensual, dacă sub forma promisiunii de împrumut, şi
real, dacă în formă de contract de împrumutsinalagmatic, dacă sub forma promisiunii de
împrumut, şi unilateral, dacă în formă de contract de
împrumut
gratuit, dacă legea sau contractul nu prevăd că este
cu titlu oneros (împrumut cu dobîndă)
68
Tema nr. 1. Contractul de vînzare-cumpărare ................................................p.5-35
I e r n a nr. 2. Contractul de schimb..........................................................................................................................p.36-40
I e r n a nr. 3. Contractul de donaţie..........................................................................................................................p.41-48
Tema nr. 4. Contractul de rentă ..........................................................................................................................p.49-57
Tema nr. 5. Contractul de înstrăinare a bunurilor cu condiţiaîntreţinerii pe viaţă ...........................................................................................................p.58-61
Tema nr. 6. Contractul de comodat
...........................................................................................................................
p.62-67
Tema nr. 7. Contractul de împrumut
...........................................................................................................................
p.68-74
Tema nr. 8. Contractul de locaţiune...........................................................................................................................p.75-86
Tema nr. 9. Contractul de arendă...........................................................................................................................p.87-91
Tema nr. 10. Contractul de concesiune
...........................................................................................................................
p.92-99
Tema nr. 11. Contractul de leasing
...........................................................................................................................
p.100-111
Tema nr. 12. Contractul de antrepriză .............................................................p.l
12-121
Tema nr. 13. Contractul de transport
...........................................................................................................................
p.122-128
Tema nr. 14. Contractul de expediţie...........................................................................................................................p.129-135
Tema nr. 15. Contractul de mandat...........................................................................................................................
p.136-141
Părţile contractului:
împrumutătorul - orice persoană fizică sau juridică, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege;împrumutatul - orice persoană fizică sau juridică.
Termenul: Termenul contractului se stabileşte de către părţi. Dacă în contract nu este stabilit nici termenul de restituire,
nici termenul de preaviz, împrumutul trebuie restituit în decursul a 30 zile de la data la care împrumutatul a primit
cererea de restituire
Forma: Se aplică normele generale, cu excepţia cazurilor cînd există normele speciale faţă de împrumut. De ex., în cazul
asociaţiilor de economii şi împrumut - în formă scrisă, în cazul lombardului - bilet nominativ de amanet
Schema 4. încetarea contractului de împrumut
Contractul de împrumut încetează prin:
restituirea în modul corespunzător a împrumutului
revocarea promisiunii de împrumut (art. 870 CC RM)
neexecutarea promisiunii de a da cu împrumut (art. 868 CC RM)
cererea de restituire a împrumutului, în cazul de neexecutare a obligaţiilor (art. 968 alin. (4); art. 871 alin. (4); art. 872
alin. (2); art. 873 din CC RM)
în alte cazuri prevăzute de lege
.
70
Preţul: dobîndă, care trebuie să se afle într-o relaţie rezonabilă cu rata de refinanţare a
Băncii Naţionale a Moldovei
Schema 3. Elementele contractului de împrumut
Elementele contractului de împrumut
Obiectul: banii sau alte bunuri fungibile
23
Schema 2. Structura raporturilor contractuale în locaţiune (art.art.889, 890, 896, 897 CC RM)
Locator
Locatar Locatar Locatar
Sublocatar Art.894 CC Sublocatar Art.894 CC Sublocatar Art.894 CC
Schema 3. Modificarea contractului de locaţiune
Temeiurile modificării
chiriei
Prin
acordul
părţilor
Locatorul -numai o dată pe an
Pentru
nerespectarea
obligaţiilor
contractulae
Locatarul poate cere
reducerea chiriei
dacă folosirea
bunului s-a înrăutăţit considerabil
24
Tema nr.8. Contractul de locaţiune
Schema 1. Forma contractului
Forma contractului de locaţiune (art.876 CC
RM)
1Bunuri Bunuri
mobile imobile
Scris şi înregistrat în Registrul
Bunurilor Imobile, dacă termenul
depăşeşte 3 ani
ScrisScrisVerbal
Schema 4. Prelungirea contractului de locaţiune Schema 6. Structura raporturilor contractuale în contractul de închiriere aspaţiului locativ
Dreptul prioritar al locatarului pentru prelungirea locaţiunii (art.904 CC RM)
Locator
L
ocatar
(memb
rii
familiei
)
Şi-a onorat
anterior obligaţiile
contractuale
Bunul se dă în locaţiune pe
un nou termen
Este de acord cu noile
condiţii contractuale
stabilite de locator
76 25
ISublocatar Alte persoane (rude, cunoscuţi)
Schema 5. Rezilierea contractului de locaţiune
Temeiurile rezilierii contractuluiSchema 7. Membrii familiei locatarului (care au dreptul Ia spaţiul locativ)
Din iniţiativa locatorului:
a) Locatarul nu foloseşte bunul închiriat după
destinaţie;
b) Admite intenţionat sau din culpă înrăutăţirea stării
bunului;
c) Nu plăteşte chiria pe parcursul a 3 luni după expirarea
termenului de plată;
d) încheie un contract de sublocaţiune
fără acordul locatorului (art.906 CC
RR)
Legea sau contractul poate prevedea şi alte
temeiuri de reziliere din iniţiativa ambelor părţi
Chiriaşul (locatarul) (art. 55
CL RM)
Condiţie - conlocuirea
Copiii oricărui membru al familiei
Alte persoane (fraţi, surori, alte rude şi cunoscuţi) care locuiesc temporar şi nu au
dreptul la spaţiul locativ
26
Din iniţiativa locatarului:
a) Şi-a pierdut capacitatea de muncă şi nu
poate folosi bunul închiriat;
b) Este privat de libertate şi nu poate
executa obligaţiile contractuale (art. 907
CC RM)
Copiii
locatarului
Schema 8. Modificarea contractului de închiriere a spaţiului Icoativ
Temeiurile modificării contractului în spaţiul
locativ privat
Prin acordul părţilor
X
Din iniţiativa locatorului (proprietarului)
Numai în cazurile prevăzute de lege şi numai pe cale judiciară (art.102, 104CLRM)
Neachitarea Deteriorarea Folosirea ▼încălcarea
sistematică sistematică spaţiului sistematică
a chiriei şi a spaţiului locativ nu a regulilor
serviciilor locativ după de
comunale destinaţie convieţuire
comună
Speţe
Speţa 1. SA „Baştină" a dat în locaţiune cooperativei un depozit de consum. Acest
depozit se afla pe terenul primit de SA în folosinţă perpetuă. în termenul de valabilitate a
contractului cooperativa, cu acordul SA, a reutilat depozitul în magazin, iar în continaure,
fără acceptul SA, depozitul a fost demolat şi folosit în calitate de materiale de construcţie
pentru construcţia pe acelaşi teren a unei case de locuit.
Acţiunea SA împotriva cooperativei cu privire la restituirea depozitului a fost
satisfăcută cu obligarea locatarului de a restitui bunul şi a recupera locatorului prejudiciul
cauzat în legătură cu demolarea bunului. Atacînd hotărîrea, pîrîtul a declarat că pretenţiile
SA trebuie respinse, deoarece bunul nu există, iar construcţia casei a costat foarte mult şi
în ea s-au instalat deja locatari.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 2. Primăria mun.Chişinău a transmis în locaţiune SRL „Basarabia" o
încăpere cu două etaje pentru activitatea de antreprenoriat pe termen de 25 ani.
( ontractul a fost încheiat pe baza unui concurs cîştigat de SRL, care a achitat 20 mii Ici.
Peste 5 ani SRL a constituit împreună cu un investitor străin, o persoană luridică, şi
a depus în calitate de aport în capital social dreptul de folosinţă a Vi din incăperea
închiriată pe termen de 10 ani.
Reprezentantul primăriei a depistat că chiria nu se achita de SRL, dar de
uilrcprinderea mixtă constituită. în legătură cu aceasta, primăria a chemat în judecată
locatarul, cerînd rezilierea contractului, deoarece SRL, după cum considera primăria, :\
încălcat clauza contractuală de a nu transmite bunul în sublocaţiune. Pîrîtul consideră că
nu a încălcat contractul de locaţiune, deoarece acesta nu conţine interdicţia de a transmite
dreptul de folosinţă în calitate de aport în capital social al unei persoane juridice nou
create. în ce priveşte achitarea chiriei de către Întreprinderea mixtă, aceasta se face din
însărcinarea SRL şi în contul datoriei faţă de ultima.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 3. SA „Agroconstructor" a transmis în locaţiune unei organizaţii de
construcţie un excavator pe termen de 5 ani. Cu acordul locatorului, locatarul a transmis
excavatorul în sublocaţiune unui SRL pe termen de 3 ani. Peste 6 luni părţile contractante
au decis să înceteze contractul de locaţiune. Respectiv, au cerut restiturea excavatorului
de la sublocatat. Sublocataral a refuzat să restituie obiectul respectiv, invocînd contractul
de sublocaţiune încheiat, al cărui termen nu a expirat.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 4. SA „Osiris" a transmis în locaţiune SRL „Anubis" automobilul „Volvo
850" pe termen de 3 ani cu dreptul de răscumpărare. Totodată, s-a stabilit că chiria va fi în
acelaşi timp şi plata de răscumpărare. La expirarea termenului contractului, locatarul
putea să achite diferenţa preţului de răscumpărare şi din acest moment să devină
proprietarul automobilului.
După expirarea a doi ani, locatarul a dat faliment şi în procesul lichidării s-a pus
problema restituirii plăţilor de răscumpărare. Locatorul a obiectat împotriva unor aşa
cerinţe, considerînd că dreptul de răscumpărare apare la locatar numai după expirarea
termenului contractului la achitarea integrală şi deci nu este nevoie de a restitui plăţile
achitate. în afara de aceasta, contractul de locaţiune conţine clauza în
76
Din iniţiativa
locatarului
în orice moment (art.139
CL RM)
Consecinţele
rezilierii
Fără acordarea altui
spaţiu locativ
27
conformitate cu care, dacă contractul va fi reziliat anticipat de locator, din cauza unoi
încălcări, admise de locatar, dreptul de răscumpărare încetează. Soluţionaţi speţa.
Speţa 5. Institutul de cercetări ştiinţifice a închiriat de la SR1 „Profit" o încăpere
cu suprafaţa de 200 m2, compusă din 3 camere, pentru instalarea unei sec|ii noi de
cercetare. Peste 10 zile s-a constatat că încăperea este în stare necorespunzătoare.
Specialiştii invitaţi de institut, după examinarea încăperii, au ajuns la concluzia că este
necesară reacoperirea clădirii fără de care încăperea nu va putea fi folosită conform
destinaţiei. Institutul s-a adresat SRL-lui cu cererea de a repara acoperişul şi să aducă
încăperea într-o stare utilă pentru folosirea ei conform destinaţiei. Totodată, institutul a
comunicat că întrerupe achitarea plăţii pe tot timpul efectuării reparaţiei.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 6. In baza contractului semnat cu calea ferată, SA a primit în locaţiune o
linie secundară de cale ferată (linie de garaj) împreună cu o locomotivă şi 10 vagoane ce
aparţineau SA, pentru deservirea transportării de încărcături. în urma unei furtuni,
locomotiva şi 3 vagoane au fost deteriorate într-atît, încît nu puteau fi folosite de SA
pentru efectuarea transportării. SA s-a adresat căii ferate cu cererea de a repara
locomotiva şi vagoanele. Calea ferată, recunoscînd că deteriorarea a avut loc nu din vina
SA, dar, totuşi, a refuzat să efectueze reparaţia, invocînd faptul că, conform contractului,
locatarul trebuie să efectueze reparaţia capitală. Locatarul, la rîndul său, a cerut rezilierea
contractului de locaţiune şi recuperarea daunelor cauzate.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 7. Burlacu a închiriat un pian pe termen de un an, întocmind contractul de
locaţiune cu Chicu. în legătură cu plecarea în deplasare pe termen de trei luni, Burlacu i-a
transmis pianul în folosinţă temporară vecinului său Ionaşcu, cu condiţia că acesta va plăti
chiria pentru timpul cît pianul se va afla în folosinţa lui. Ionaşcu a pus pianul lîngă un
calorifer, ca rezultat apărîndu-i 2 fisuri.
La expirarea termenului contractului, Burlacu a restituit pianul lui Chicu. După
examinarea pianului, Chicu a refuzat să-1 primească şi i-a propus lui Burlacu să-1 repare
pe cont propriu. Burlacu a refuzat să satisfacă aceste cerinţe, considerînd că vinovat
pentru deteriorarea pianului este Ionaşcu.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 8. Reclamantul, SA „Atom", a cerut ca pîrîtul, ÎI „Mihăieşti", să fie Obligat
să evacueze bufetul „Cozia" şi să-1 predea cu inventarul existent. Instanţa de liiclccată a
admis acţiunea. Pîrîtul a declarat apel, susţinînd că la expirarea termenului de locaţiune
prevăzut de contract (31 decembrie 2010), contractul a fost reînnoit, în mod tacit, pe o
perioadă de încă doi ani, conform clauzei contractuale, astfel că evacuarea s-a efectuat
greşit.
Instanţa de apel a considerat că, întra-devăr, alineatul penultim din contractul de
locaţiune prevede posibilitatea prelungirii contractului la expirarea termenului convenit pe
un termen de încă doi ani, prin acordul comun al părţilor. în instanţă nu s-a dovedit că un
asemenea acord ar fi avut loc.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 9. în legătură cu plecarea într-o deplasare îndelungată, Popescu a încheiat cu
vecinul său Rîmbu un contract prin care i-a transmis acestuia automobilul pe un termen de
un an. Peste 3 luni Popescu a decedat în urma unui accident rutier. Fiul defunctului, fiind
unicul moştenitor, a înaintat acţiune împotriva lui Rîmbu, cerînd restituirea automobilului.
Obiectînd împotriva acţiunii, Rîmbu a explicat că contractul de locaţiune a fost
încheiat pe un termen de un an şi termenul nu a expirat, iar automobilul este necesar
pentru activitatea profesională.
Reclamantul a insistat asupra cerinţelor sale, declarînd că el nu are raporturi
contractuale cu Rîmbu şi, în afară de aceasta, tatăl nu a încheiat cu pîrîtul contract în scris,
de aceea automobilul trebuie transmis lui ca fiind unicul moştenitor.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 10. Reclamantul i-a chemat în judecată pe Secrieru şi Ursu, cerînd obligarea
lor la plata costului autoturismului proprietatea lui, ce a fost distrus într-un accident rutier
în timp ce era folosit de cei doi în baza contractului de locaţiune pe termen de 2
săptămîni.
în acţiune s-a arătat că, fiind rugat de cei doi pîrîţi, reclamantul le-a dat în locaţiune
autoturismul pentru a pleca la mare, dar aceştia, contrar prevederilor contractuale, s-au
deplasat în altă localitate, iar la întoarcere, din neatenţia conducătorului auto - pîrîtul
Secrieru - s-au răsturnat, izbind maşina de un copac.
Instanţa a admis acţiunea prin care a obligat pîrîţii la plata sumei solicitate. Ursu a
declarat apel, susţinînd că, nefiind vinovat cu nimic de producerea accidentului, obligarea
sa la reparaţia prejudiciului apare nejustificată.
Soluţionaţi speţa.
28 SI
Speţa 11. Ciubotarii împreună cu soţia şi fiica locuiau într-un apartament (li-
stat cu trei odăi cu suprafaţa de 50 m2 (odăile de 22, 16 şi 12 m2). După căsătoria
fiicei în acelaşi apartament a trecut să locuiască şi soţul ei, Negru. Tinerii locuiau în
odaia de 12 m2. Peste 2 ani soţii Negru au divorţat. Negru a cerut partajul
apartamentului şi acordarea lui a odăii de 12 m2. Ciubotaru era împotriva unei
astfel de separări şi Negru s-a adresat în judecată, cerînd partajul apartamentului.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 12. Nederiţă, proprietar al casei, locuia cu familia din 5 persoane într-un
spaţiu locativ de 42 m2. în legătură cu retragerea lotului pentru utilitate publică, casa lui
Nederiţă urma să fie demolată. Autorităţile publice locale i-au propus familiei un
apartament cu suprafaţa de 58 m2. Nederiţă a refuzat acest apartament, cerînd costul casei
demolate, acordarea unui teren pentru construcţia casei, precum şi acordarea unui
apartament cu 3 camere pentru feciorul său căsătorit care avea un copil. Feciorul lui
Nederiţă împreună cu familia ocupau o odaie separată în casa tatălui şi ducea cu acesta
gospodărie comună.
Aceste circumstanţe au servit drept temei pentru refuzul satisfacerii cerinţelor lui
Nederiţă, care, primind aşa un răspuns, a refuzat categoric demolarea casei. Autorităţile
locale au înaintat acţiune cu privire la evacuarea familiei Negeriţă din casă şi instalarea
acestuia într-un apartament cu 4 camere.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 13. După eliberarea (1989) din rîndul forţelor armate, Cotos Nicolae s-a
instalat în apartamentul surorii sale, Ionaşcu, care, împreună cu familia compusă din 3
persoane, locuiau într-un apartament cu 2 odăi. în 1992 Cotos s-a căsătorit, ulterior în
familia acestuia s-au născut doi copii, continuînd să locuiască în apartamentul surorii. în
scopul îmbunătăţirii condiţiilor de trai, în 1993 Ionaşcu a primit odaia izolată, care s-a
eliberat. în noul bon de repartiţie au fost înscrişi şi familia Cotos ca membri ai familiei.
în legătură cu vătămarea sănătăţii şi stabilirea invalidităţii, Ionaşcu în 1994 a primit
un apartament cu 3 odăi cu suprafaţa de 44 m2. în bonul de repartiţie au fost înscrişi în
calitate de locatari temporari şi membrii familiei Cotos, dar aceştia au refuzat să se
instaleze în noul apartament şi au continuat să locuiască în vechiul apartament.
Primăria s-a adesat în instanţa de judecată cu acţiunea de evacuare a familiei Cotos.
Nefiind de acord cu acţiunea Primăriei, Cotos a menţionat că nu s-a obligat să
.libereze vechiul apartament şi să se instaleze în cel nou şi, în afară de aceasta, lui nu i -. a
atribuit spaţiu locativ. Soluţionaţi speţa.
Speţa 14.Adamova locuia împreună cu fiica sa Dana de 13 ani într-o odaie i-parată
în casă de stat. în legătură cu încheierea căsătoriei, Adamova s-a mutat la Boţul său, iar în
odaia sa a lăsat o parte din bunuri şi a cerut recunoaşterea în calitate de chiriaş pe fiica sa.
Proprietarul casei a cerut eliberarea camerei pe cale judiciară şi instalarea fiicei lui
Adamova în apartamentul unde locuia mama şi tatăl ei vitreg.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 15. Soţii Coroi aveau 3 copii şi ocupau un apartament de 3 odăi cu suprafaţa
de 47 m2. Familia Cazacu ocupau de asemenea un apartament de 3 odăi cu suprafaţa de
47,07 m2, după cum era indicat în bonul de repartiţie. Familiile Coroi şi (Cazacu au
perfectat schimbul acestor apartamente. Ulterior Coroi a înaintat acţiune în Itidecată
împotriva familiei Cazacu de reziliere a contractului şi evacuarea acesteia din
apartamentul cu suprafaţa de 47m2. Ultimii au obiectat împotriva acţiunii şi au înaintat
acţiune reconvenţională, cerînd declararea nulităţii contractului, invocînd faptul că în
procesul perfectării schimbului s-au înşelat cu bună credinţă în ce priveşte mărimea
spaţiului locativ primit în schimb care, de fapt, era mai mic cu 9 m .
Soluţionaţi speţa.
Speţa 16. Roman i-a dat în chirie lui Moşanu 2 odăi din casa ce-i aparţinea în
proprietate privată. Părţile au convenit verbal mărimea chiriei şi au determinat termenul
contractului - 12 ani, la a cărui expirare Moşanu s-a obligat să elibereze spaţiul. Peste 10
ani Roman s-a adresat în judecată cu cererea de reziliere a contractului şi evacuarea lui
Moşanu. întemeind acţiunea, acesta a adus următoarele argumente:
1) Moşanu, deşi plăteşte chiria, deseori se află în expediţii, în timp ce spaţiul locativ
este liber;
2) Roman are nevoie de acest spaţiu personal şi nu doreşte să-1 mai dea în locaţiune.
Moşanu a consimţit să elibereze încăperea numai după expirarea termenului contractului,
adică peste 2 ani. Soluţionaţi speţa.
Speţa 17. Familia Baciu (soţ, soţie şi 2 fiice) ocupau în baza contractului un
apartament cu 4 odăi cu suprafaţa de 92 m2. După decesul soţiei şi plecarea copiilor în
legătură cu căsătoriile lor, Baciu a rămas unicul locatar în acest apartament. în legătură
cu retragerea lotului pentru utilitate publică, casa urma să fie demolată, iar locatarii
evacuaţi. Lui Baciu i s-a propus un apartament cu suprafaţa de 23 m2. Baciu a refuzat
considerînd că are dreptul la un apartament cu 4 odăi, deoarece în prezent ocupa un
apartament cu 4 odăi.
Primăria a înaintat acţiune cu privire la evacuarea lui Baciu şi instalarea în apartamentul de 23 m2.
Care va fi hotărîrea instanţei de judecată?
Speţa 18. Primăria mun.Chişinău a înaintat în judecată acţiune cu privire la
evacuarea d-nei Burlacu şi a surorii acesteia Mocanu din casa compusă dintr-o cameră de
16 m2 şi bucătărie, proprietate privată pe cote-părţi, în legătură cu demolarea acestei
case.
Surorilor li s-a propus instalarea într-un apartament cu o odaie cu suprafaţa de 19
m2. Piritele nu au recunoscut acţiunea şi au prezentat acţiune reconvenţională, cerînd
acordarea pentru fiecare în parte a apartamentelor cu o odaie. întemeind acţiunea,
surorile au menţionat că această casa a fost dobîndită prin succesiune, fiecare deţinînd în
proprietate cîte 1/82 din casă şi de aceea fiecare are dreptul asupra unui apartament
separat.
Care va fi hotărîrea instanţei de judecată?
Teste-grilă
1. După natura sa contractul de locaţiune este un contract:a) translativ de posesie;b) translativ de proprietate;c) translativ de posesie şi folosinţă.
2. In conformitate cu Codul civil neînregistrarea în termen a contractului delocaţiune pe un termen de peste 3 ani în registrul bunurilor imobile are caefect:
a) nulitatea contractului;b) inadmisibilitatea probei cu martori;c) inopozabilitatea faţă de terţi.
3. Locatorul răspunde pentru viciile bunului închiriat:a) doar dacă viciul nu poate fi remediat;b) doar dacă bunul nu poate fi folosit după destinaţie;c) doar dacă nu există o clauză contractuală care-1 exonerează de răspundere.
4. Locatorul poate cere modificarea chiriei:a) când starea bunului s-a înrăutăţit considerabil în virtutea unor circumstanţe
obiective;b) când condiţiile economice fac ca neajustarea să fie inechitabilă;c) dacă locatarul foloseşte bunul contrar destinaţiei.
5. Contractul de locaţiune poate fi încheiat pentru un termen:a) de maximum 99 de ani;b) care nu va depăşi termenul de folosinţă a bunului;c) nelimitat.
6. în cazul decesului uneia din părţi, contractul de locaţiune:a) încetează;b) nu încetează;c) se reziliază.
7. Dacă raporturile contractuale continuă în mod tacit după expirareatermenului contractului de locaţiune, acesta se consideră prelungit:
a) pe un termen egal cu cel stipulat în contract;b) pe o perioadă nedeterminată;c) pe termen de 1 an.
8. în cazul pieirii bunului închiriat:a) contractul de locaţiune încetează de drept;b) contractul de locaţiune încetează prin acordul părţilor;c) locatorul este obligat să pună la dispoziţia locatarului un alt bun.
9. Forma contractului de locaţiune a bunurilor mobile:a) verbală;b) scrisă;c) scrisă şi autentificată notarial.
10. Forma contractului de locaţiune a bunurilor imobile:a)scrisă;b)scrisă şi autentificată notarial;c)scrisă, autentificată şi înregistrată în registrul bunurilor imobile;d)scrisă, autentificată şi înregistrată în registrul bunurilor imobile, dacă termenul
contractului depăşeşte 3 ani.
29 83
S4 85
30 83
11. Obiectul contractului de închiriere a spaţiului locativ social:a) o cameră izolată cu o suprafaţă locativă sub norma stabilită de lege;b) o cameră legată cu altă cameră printr-o intrare comună (camere adiacente);c) o locuinţă izolată, care este constituită din una sau mai multe camere.
12. Termenul contractului de închiriere a spaţiului locativ social:a) pe un termen de pînă la 3 ani;b) pe un termen de pînă la 5 ani;c) pe un termen de pînă la 10 ani.
13. Forma contractului de închiriere a spaţiului locativ:a) verbală;b) scrisă;c) scrisă şi înregistrată la organul teritorial cadastral.
14. Care organ ia decizie de evacuare din spaţiul locativ social:a) autoritatea publică locală;b) proprietarul;c) instanţa de judecată.
15. Consecinţele evacuării din spaţiul locativ social:a) cu acordarea altui spaţiul locativ social;b) fără acordarea altui spaţiul locativ social;c) după caz cu sau fără acordarea altui spaţiu locativ social.
16.Formele contractului de închiriere a spaţiului locativ privat:a) verbală,b) scrisă,c) scrisă şi înregistrată la administraţia publică locală.
17. Termenul contractului de închiriere a spaţiului locativ privat:a) pe un termen de 5 ani;b) pe un termen nedeterminat;c) pe un termen determinat de proprietar.
Tema nr.9. Contractul de arendă Schema 1. Forma
contractului
Forma contractului de arendă (art. 912 CC RM)
In conformitate cu Legea RM nr.198 din 15 mai 2003 numai scrisă, nerespectarea formei scrise atrage nulitatea
contractului
Schema 2. încetarea raporturilor contractuale în baza legii
Temeiurile încetării contractului de arendă (art. 13 al Legii cu privire la arendă în agricultură nr.198 din 15
mai 2003)
în alte cazuri prevăzute de legislaţia în vigoare şi de contract
31
în conformitate cu art.912 CC RM -
scrisă
Expirarea
termenului
arendei
Rezilierea
contractului
Declararea
nulităţii
contractului
Pieirii
bunurilor
arendate
Schema 3. Rezilierea contractului
Temeiurile rezilierii contractului de arendă (art.14 al Legii cu privire la arendă
în agricultură)
Temeiurile generale
în baza deciziei judecătoreşti
Din iniţiativa părţilor
Din iniţiativa arendatorului (art.14 alin.3 al Legii)
- nu a înregistrat contractul în termenele prevăzute de prezenta lege;
- refuză să ia în arendă bunurile agricole stipulate în contract;
- a schimbat modul de folosinţă a bunurilor arendate fără consimţămîntul
arendatorului;
- a înrăutăţit starea bunurilor încît nu pot fi restabilite pînă la expirarea
contractului;
- nu a plătit plata arendei în termen de 3 luni din momentul expirării termenului;
- a încheiat un contract de subarenda fără consimţămîntul arendatorului
Schema 4. Structura raporturilor contractuale în arendă
(art.2, 18 ale Legii Republicii Moldova cu privire la arendă în agricltură)
Arendaş
Speţe
Speţa 1. SA „Bucovăţ" a transmis în locaţiune fermierului Dolta două
încăperi, contractul de locaţiune fiind semnat numai peste 6 luni de la
transmiterea efectivă a incăperilor. Invocînd faptul că raporturile
contractuale între SA şi fermier au apărut numai după semnarea
contractului, fermierul a început să plătească chiria numai din momentul
semnării contractului, iar pentru lunile precedente a refuzat să plătească.
în procesul examinării litigiului în instanţa de judecată, fermierul a
declarat că contractul nu a fost semnat la timp, deoarece SA a predat
încăperile neamenajate conform destinaţiei şi fermierul a fost nevoit
personal să le reamenajeze. Totodată, fermierul a confirmat faptul că, din
momentul transmiterii, el folosea o încăpere pentru depozitarea pieselor de
rezervă pentru tractoare. Obiectul contractului era destinat păstrării roadei
de grîu şi de floarea-soarelui.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 2. Prin acţiunea introdusă la 16.03.1981 Direcţia de Muncă şi
Ocrotire Socială a chemat în judecată pe fermierul Burlacu, cerînd obligarea
acestuia la plata sumei de 13200 lei cu titlul de despăgubiri.
în acţiune s-a arătat că la 02.02.1977 reclamantul i-a predat pîrîtului
în folosinţă, în baza contractului încheiat, un tractor pentru prelucrarea
terenului agricol, evaluat prin contract la 17 mii lei, dar pîrîtul n-a avut grijă
de paza lui şi de aceasta i-a fost sustras de persoane necunoscute în noaptea
de 20-21 iulie 1981.
Judecătoria a admis acţiunea aşa cum a fost formulată, reţînînd că în
baza contractului încheiat pîrîtul urmează să răspundă pentru prejudiciul
cauzat reclamantului prin dispariţia bunului încredinţat. Curtea de Apel a
respins recursul cu motivarea că nu s-a făcut dovada că pîrîtul ar avea vreo
vină care să fi facilitat furtul tractorului.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 3. Businessmanul Petrov a procurat un lot de pămînt agrar de
10 ha. Dat lîind faptul că se ocupa cu mai multe forme de business nu avea
timp, cunoştinţe şi practică pentru a se ocupa de agricultură, fapt ce 1-a
determinat să dea lotul de pămînt în arendă pe un termen de 20 ani la un preţ foarte
avantajos, dar cu condiţia că plata arendei va fi achitată anticipat pe primii 5 ani.
Contractul respectiv a fost încheiat cu loniţă în decembrie 2009.
Peste 2 ani businessul lui Petrov a suferit careva eşecuri şi el a decis să finiseze
loată activitatea în Republica Moldova şi să plece în Rusia.
în mod urgent, la un preţ accesibil, în ianuarie 2011 lotul de pămînt a fost vîndut
lui Petrache.
Noul proprietar în luna martie a anului următor a decis să înceapă lucrările agricole
pe terenul procurat, însă, cînd s-a prezentat la faţa locului, a stabilit că lucrările agricole
sînt în toi, fiind începute de către arendaşul Ioniţă.
între Petrache şi Ioniţă s-a iscat o ceartă, însă verificînd situaţia şi luînd cunoştinţă
de contractul de arendă, Petrache s-a adresat în judecată cu o cerere de reziliere a
contractului de arendă invocînd faptul că a fost indus în eroare de către Petrov, care a
plecat în Federaţia Rusă, unde i s-a pierdut urma.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 4. Verdeş a încheiat un contract de arendă a unui tractor de marca „Belarusi"
cu toate accesoriile tehnice pentru efectuarea lucrărilor agricole pe cotele de pămînt ale
familiei Crudu pe un termen de 10 ani şi pe un teren de 16 ha.
Părţile au stipulat în contract condiţia că toate lucrările vor fi efectuate de către
însuşi proprietarul tractorului Verdeş în termenele stabilite de Crudu.
Plata a fost stabilită prin acordul părţilor şi era compusă din 2 componente: pentru
arenda tractorului în mărime de 100 lei pe zi şi 200 lei - tractoristului. Costul
combustibilului era acoperit suplimentar de către Crudu.
în al patrulea an tractorul s-a defectat din cauza termenului îndelungat de
exploatare şi Verdeş şi-a procurat un nou tractor de aceeaşi marcă, dar a refuzat să
execute contractul încheiat cu Crudu motivînd refuzul prin faptul că are alte solicitări mai
favorabile şi doreşte să majoreze atît arenda, cît şi remuneraţia muncii cu cîte 100 lei
fiecare.
Crudu s-a adresat în instanţă cu cerere de a-1 obliga pe Verdeş să-şi execute
obligaţiile contractuale în condiţiile iniţiale stipulate în contract.
Care va fi hotărîrea instanţei de judecată?
Speţa 5. Oglindă a încheiat cu liderul Secrieru un contract de arendă a lotului de
pămînt (3 ha) şi a cotei valorice ce-i revenea din bunurile imobile şi mobile după
lichidarea sovhozului „Biruinţa" şi privatizării bunurilor ce aparţineau acestei gospodării.
Cele 3 ha de pămînt era situate în 6 locuri diferite.
Termenul contractului a fost stabilit pe 5 ani. Plata arendei a fost stabilită în
mărime de 800 kg de grîu, 100 kg de floarea-soarelui şi 100 kg de zahăr anual. Peste 5 ani
contractul a fost reînnoit încă pe 5 ani în aceleaşi condiţii. Oglindă a decedat peste 2 ani şi
toată averea acestuia a trecut prin succesiune la 2 feciori în părţi egale.
După decesul lui Oglindă, Secrieru a redus plata arendei pînă la 500 kg de grâu, 50
kg de floarea-soarelui şi 50 kg de zahăr, adică cu 50%, motivînd reducerea prin faptul că
cota valorică (costul clădirilor, tehnicii agricole ş.a.) s-au epuizat din cauza amortizării
absolute.
Fraţii Oglindă s-au adresat cu o cerere în judecată către Secrieru în care au solicitat
plata arendei în mărime iniţială, dat fiind faptul că unele unităţi de tehnică şi clădiri au
fost reparate şi sînt folosite pînă în prezent.
Care va fi hotărîrea instanţei de judecată?
Teste-grilă
1. După natura sa contractul de arendă este un contract:a) translativ de proprietate;b) translativ de posesie;c) translativ de posesie şi folosinţă.
2. Termenul minimal al contractului de arendă:a) nu poate fi mai mic de 6 luni;b) nu poate fi mai mic dc 1 an;c) nu poale fi mai mic de 30 ani.
3. Termenul maximal al contractului de arendă:a) nu poate depăşi 99 ani;b) nu poate depăşi 25 ani;c) nu poate depăşi 30 ani.
32
Prin acordul părţilor La expirarea termenului
Din iniţiativa arendaşului (art.14
alin.4 al Legii)
- arendatorul refuză să dea în arendă bunurile
stipulate în contract, nu le-a transmis la timp ori
face imposibilă exploatarea bunurilor;
- bunurile arendate, din motive ce nu depind de
voinţa sa, au ajuns într-o stare inutilizabilă;
- se află în incapacitatea de muncă, este privat
de libertate ori au survenit alte circumstanţe care
fac imposibilă executarea de mai departe a
contractului
Arendator, arendatori
ArendaşArendaş
subarendaş
88
4. Plata arendei se face:a) în natură;b) în bani;c) în bani şi în natură.
5. Reducerea arendei din iniţiativa arendaşului:a) în caz de pieire fortuită a recoltei obţinute;b) în caz de pieire fortuită a 1/3 din recolta obţinută;c) în caz de pieire fortuită a mai mult de jumătate din fructele obţinute.
6. Forma contractului de arendă:a) verbală;b) scrisă;c) scrisă şi autentificată notarial.
3388
Tema nr. 10 Contractul de concesiune
Schema 1. Noţiunea contractului de concesiune
Schema 3. Tipurile contractului de concesiune
Tipurile contractului de
concesiune
Concesiunea
Concesiune de bunuri De activităţi economice De servicii publice
Un contract prin care statul sau unităţile administrativ-teritoriale (concedentul) cesionează
(transmite) unui investitor (concesionarului persoană fizică sau juridică, inclusiv străină), în
schimbul unei redevenţe, dreptul de a desfăşura activitate de prospectare, explorare, valorificare sau
restabilire a resurselor naturale pe teritoriul Republicii Moldova, de a presta servicii publice, de a
exploata bunurile mobile şi imobile proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-
teritoriale care conform legislaţiei sînt scoase integral sau parţial din circuitul civil, precum şi
dreptul de a desfăşura anumite genuri de activitate, inclusiv cele care constituie monopolul statului,
preluînd gestiunea obiectului concesiunii, riscul prezumtiv şi răspunderea patrimonială (art.l Legea
cu privire la concesiuni nr.534/1995)
Concesionarul obţine
dreptul de a exploata
bunuri publice
(proprietate de stat sau
municipală), care sînt
retrase integral sau
parţial din circuitul civil
Concesionarul obţine dreptul
de a desfăşura activităţi de
prospectare, explorare,
valorificare sau restabilire a
resurselor naturale, precum şi
desfăşurarea anumitor genuri
de activitate care constituie
monopolul statului
Concesionarul obţine dreptul
de a presta servicii publice,
care presupune gestionarea
serviciului public în funcţie de
exigenţele interesului general
Schema 2. Natura juridică a contractului de concesiune
N
a
t
u
r
a
j
u
r
i
d
i
c
ă
a
c
o
n
t
r
a
c
t
u
l
u
i
d
e
c
o
n
c
e
s
i
u
n
e
De drept administrativ De drept civil
Clauzele reglementare sînt stabilite unilateral de către concedent şi pot fi
modificate de către acesta în orice moment, de exemplu clauze referitoare la condiţiile de exploatare a
bunurilor concesionate
Clauzele de natură contractuală sînt stabilite prin acordul de voinţă al părţilor
Schema 4. Elementele contractului de concesiune Schema 5. Drepturile şi obligaţiile concesionarului
Elementele contractului de concesiune Concesionarul
Părţile
Obiectul
Termenul
Concedentul: a) Guvernul, în cazul
concesionării terenurilor şi altor resurse
naturale; b) organele centrale de specialitate şi
autorităţile administraţiei publice locale, în
limitele competenţei lor, în cazul concesionării
bunurilor întreprinderilor de stat (municipale),
a altor obiecte economice (art.4 din Legea cu
privire la concesiuni nr.534/1995)
Concesionarul - persoană fizică şi
juridică din Republica Moldova şi din alte
state(art.4 din Legea cu privire la concesiuni
nr.534/1995)
Pot face obiectul concesiunii: a)
terenurile şi alte resurse naturale, prospectarea,
explorarea şi valorificarea acestora; b) bunurile
mobile şi imobile ale domeniului public ori
privat al statului sau al unităţilor administrativ-
teritoriale; c) lucrările şi serviciile de interes
public naţional sau local (art.3 alin.(2) din Legea
cu privire la concesiuni nr.534/1995)
Se încheie pe o durată ce nu va depăşi 50 de ani
(art.13 alin.(4) din Legea cu privire la concesiuni
nr.534/1995)
3492
Drepturi
să
exploateze
bunul,
serviciul
public sau să execute lucrările publice prin stabilirea direcţiilor principale şi
perspectivele dezvoltării întreprinderii concesionale, precum şi să planifice
activitatea ei;
să culeagă fructele bunului ce fac obiectul concesiunii;
să stabilească structura organelor de conducere, statul de funcţii, să angajeze
lucrătorii, inclusiv cetăţeni străini şi apatrizi;
să numească şeful întreprinderii concesionale, adjuncţii lui, conducătorii
subdiviziunilor structurale, dacă contractul de concesiune nu prevede altfel;
Obligaţii
să asigure funcţionarea serviciului publie,
exploatarea bunurilor sau activităţii publice, cu
respectarea prevederilor contractului de
concesiune;
să asigure continuitatea serviciului, fiind
exonerat numai prin forţa majoră;
să respecte egalitatea beneficiarilor în faţa
serviciului public în ceea ce priveşte calitatea
prestaţiei pentru niveluri tarifare egale;
să plătească redevenţă la voaloarea prevăzută în
ofertă, în modul şi în termenele prevăzute de
contract;
să-şi execute personal sarcinile care îi revin din
contract, fără a putea subconcesiona, integral sau
parţial, obiectul concesiunii;
Forma Contractul de concesiune se încheie în formă scrisă în baza rezultatelor
concursului de selectare a concesionarului (art.12, art.13 din Legea cu privire
la concesiuni nr.534/1995)
să desfăşoare activităţi extraconcesionale în
corespundere cu legislaţia şi contractul de
concesiune sau cu acordul concedentului;
să desfăşoare activitate de întreprinzător, să ţină
evidenţa contabilă şi statistică în conformitate cu
legislaţia;
Poartă denumirea de redevenţă şi se stabileşte în natură, în bani sau mixt, sub formă
de plăţi de o singură dată (bonus), chirie (rentă), plăţi pentru extracţia resurselor
naturale sau pentru fabricarea producţiei (royalty) (art.15 din Legea cu privire la
concesiuni nr.534/1995)
să atace în instanţă de contencios administrativ
competentă acţiunile organelor centrale de
specialitate ale administraţiei publice (autorităţilor
administraţiei publice locale) în cadrul reglementării
raporturilor concesionale;
să prezinte, la încetarea contractului de concesiune,
documentele care dovedesc că obiectele concesiunii
sînt libere de orice sarcini;
să recupereze costul îmbunătăţirilor aduse obiectului concesiunii, cu acordul concedentului, în cazul expirării
contractului ori în cazul rezilierii lui, dacă contractul nu prevede altfel;
să ceară, în caz de modificare unilaterală a contractului, acoperirea prejudiciului şi a venitului nerealizat (art.16
din Legea cu privire la concesiuni 534/1995)
să restituie concedentului, la expirarea contractului de concesiune sau în cazul rezilierii lui, bunurile în starea în
care le-a preluat, ţinîndu-se cont de uzura naturală;
să lichideze întreprinderea concesională în corespundere cu legislaţia şi contractul de concesiune, în termen de 6
luni de la expirarea contractului sau în cazul rezilierii lui înainte de termen (art.16 din Legea cu privire la
concesiuni 534/1995)
3592
Schema 6. Drepturile şi obligaţiile concedentuluiSpeţe
Concedentul
Drepturi
să modifice unilateral clauzele contractului, în cazul în care apar circumstanţe deosebite de cele care au fost prevăzute la acordarea concesiunii, şi anume în cazul modificării unui interes general;
să intre în componenţa organelor de conducere şi de control'ale întreprinderii concesionale pentru a controla modul cum concesionarul îşi îndeplineşte obligaţiile contractuale;
să primească sau să procure în mod prioritar o parte din producţia fabricată de concesionar, dacă contractul de concesiune nu prevede altfel;
să procure în mod prioritar bunurile
concesionarului după încetarea efectului
contractului de concesiune;
să ceară, în caz de expirare a contractului de concesiune sau de reziliere a lui, să i se transmită gratuit îmbunătăţirile care nu pot fi separate de obiectul concesiunii fără a-i cauza prejudicii, aduse de către concesionar acestui obiect, precum şi construcţiile executate pe sectorul concesionat fără consimţămîntul concedentului;
să efectueze controlul asupra activităţii económico-financiare a concesionarului prin antrenarea unui serviciu de audit independent (art.18 din Legea cu privire Ia concesiuni 534/1995)
Obligaţii
să acorde concesionarului, la timp şi în volum deplin, drepturile asupra obiectelor concesiunii, prevăzute de contractul de concesiune;
să predea concesionarului obiectele concesiunii în starea şi termenele prevăzute de contractul de concesiune;
sa păstreze secretul comercial al concesionarului, în conformitate cu Legea cu privire la secretul comercial;
să nu intervină în activitatea economică şi operativă a concesionarului (art.18 din Legea cu privire la concesiuni 534/1995)
Speţa 1. Prin
contractul de concesiune
din 06 iulie 1995
Guvernul Republicii
Moldova a concesionat
Companiei de explorare
şi exploatare a resurselor
1(1 DECO" LTD (SUA)
dreptul de a desfăşura
activitate de cercetare,
explorare şi . \|>loatare a
resurselor de ţiţei şi gaze
pe teritoriul Republicii
Moldova pe un termen
di- .'() de ani în schimbul
plăţii pentru arendă.
La 11 martie 2000
concedentul a înaintat în
instanţa de judecată o
acţiune plivind rezilierea
contractului de
concesiune invocînd
următoarele
circumstanţe.
Deşi concesionarul
a activat în baza
contractului circa şase
ani, acesta nu a prezentat
concedentului informaţii
argumentate privind
analiza geologică a
rezervelor de ţiţei şi gaze
în Republica Moldova.
Căpătînd dreptul de
atribuire a terenului cu
perimetrul minier pentru
forarea a 24 de sonde de
extragere, concesionarul
a testat numai o sondă de
petrol, înzestrată cu
instalaţie de foraj de tip
vechi, care are o
productivitate doar de
1,2 - 1,5 tone pe zi.
Conform contractului de
concesiune, concedentul
urma să încaseze plata
pentru concesiune mixtă
în dolari SUA sau
produse naturale - ţiţei
brut, conform datelor
contoarelor instalate la
gura fiecărei sonde. Insă,
din momentul extragerii
primei producţii,
concedentul n-a instalat
la gura sondei contor.
Concesionarul
„REDECO" LTD a
obiectat împotriva
cerinţelor reclamantului
invocînd că, deşi obiectul
concesionat a fost
transmis la timp şi concesionarul dispunea de tot arealul
necesar pentru activitate în domeniul prevăzut de contract un
şir de obiective n-au putut fi exploatate din cauza
divergenţelor cu Ministerul Ixologiei, Construcţiilor şi
Amenajării Teritoriului care solicita o licenţă specială pentru
explorarea, exploatarea zăcămintelor, producerea,
transportarea gazelor naturale, cerinţă pe care concesionarul o
consideră incompatibilă cu prevederile legislaţiei în vigoare.
Referitor la veridicitatea volumului de gaze naturale extrase,
cu toate că nu a fost instalat contor la intrarea gazelor în
conductă, evidenţa lui s-a ţinut conform datelor contoarelor
instalate la consumatori, iar 20% din volumul produselor
realizate au fost transferate la bugetul de stat.
1. Analizaţi obiectul şi părţile contractului de concesiune
pornind de la conţinutul speţei.
2. Descrieţi care sînt condiţiile de reziliere a contractului de
concesiune?
3. Este întemeiat argumentul concesionarului referitor la
imposibilitatea obţinerii în termen rezonabil a permisiunilor,
autorizaţiilor şi altor documente aferente realizării
concesiunii, prevăzute de actele legislative sau de contract.
36
Speţa 2. întreprinderii concesionale „Star Auto" i-a fost transmis dreptul de a
exploata parcarea auto şi terenul aferent acesteia cu suprafaţa de 0,9951 ha, amplasate în
preajma Terminalului Aerogării aflate în gestiunea economică a ÎS „Aeroportul
Internaţional Chişinău" pe o perioadă de 20 de ani, în scopul modernizării infrastructurii
parcării existente, prin construcţia parcării auto multietajate şi exploatarea acesteia de
către concesionar pe durata contractului de concesiune. Redevenţa concesionării parcării
auto şi terenului aferent acesteia a fost stabilită în mărime de 2% din venitul realizat din
activitatea întreprinderii concesionale.
După finisarea construcţiei parcării, concesionarul a înregistrat în registrul bunurilor
imobile ţinut de OCT Chişinău imobilul parcării ca proprietate a statului, cu grevarea
dreptului său asupra construcţiei şi terenului pe perioada contractului de concesiune.
La expirarea duratei contractului, concesionarul a solicitat de la concedent costul
îmbunătăţirilor inseparabile aduse obiectului concesiunii.
Concedentul a obiectat împotriva cerinţei întreprinderii concesionale, argumentîndu-
şi poziţia prin faptul că venitul obţinut de concesionar, ca rezultat al exploatării obiectului
concesiunii pe durata contractului, permite acoperirea investiţiilor legate de îmbunătăţirile
inseparabile ale obiectului concesiunii.
1. Analizaţi părţile, obiectul şi preţul contractului de concesiune ce rezultă din
conţinutul speţei.
2. Este oare concedentul în drept, la expirarea contractului de concesiune, să ceară
transmiterea gratuită a îmbunătăţirilor inseparabile aduse de către concesionar
obiectului concesiunii?
3. Cine este proprietarul valorilor îmbunătăţirilor aduse obiectului concesiunii,
dacă acestea pot fi separate de obiectul în cauză fără a-l prejudicia?
Teste- grilă
1. După natura sa, contractul de concesiune este un contract:a) cu titlu oneros şi translativ de proprietate;b) real, aleatoriu şi solemn;c) cu executare succesivă, intuitu personae, solemn şi comutativ.
2. Pot face obiectul concesiunii:a) terenurile şi alte resurse naturale, prospectarea, explorarea şi valorificarea acestora,
precum şi alte bunuri imobile ale domeniului privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale;
b) exclusiv bunuri mobile ale domeniului public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale.
c) lucrările şi serviciile de interes public naţional sau local, precum şi terenurile agricole.
3. Dreptul de proprietate în baza contractului de concesiune:a) produsele şi beneficiul (venitul) obţinut de concesionar ca rezultat al exploatării
obiectului concesiunii constituie proprietatea exclusivă a concedentului, indiferent de prevederile contractului de concesiune;
b) concedentul cesionează concesionarului drepturile sale de posesiune şi de folosinţă asupra obiectului concesiunii, rezervîndu-şi dreptul exclusiv de dispoziţie asupra acestuia;
c) îmbunătăţirile inseparabile aduse obiectului concesiunii de către concesionar constituie proprietatea concesionarului.
4. Redevenţa concesiunii se stabileşte:a) doar în plăţi pentru extracţia resurselor naturale sau pentru fabricarea producţiei
(royalţy);b) doar în bani sub formă de plăţi de o singură dată (bonus), care sînt sume fixe, egale
cu valoarea estimată a obiectului concesiunii;c) în natură, în bani sau în ambele modalităţi, sub formă de plăţi de o singură dată
(bonus), chirie (rentă), plăţi pentru extracţia resurselor naturale sau pentru fabricarea producţiei (royalty).
5. Concedentul garantează concesionarului:a) neamestecul organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice
(autorităţilor administraţiei publice locale) în activitatea de întreprinzător a concesionarului, inclusiv în cazul în care printr-o astfel de activitate se încalcă legislaţia, se creează pericol real pentru viaţa şi sănătatea populaţiei sau se pot declanşa alte urmări grave;
b) compensarea în folosul concesionarului, după lichidarea întreprinderii concesionale, a părţii neamortizate de cheltuieli efectuate în perioada concesiunii, dacă contractul nu prevede altfel;
c) apărarea drepturilor concesionarului doar de către judecata arbítrala.
6. Rezilierea înainte de termen a contractului la cererea concedentului sepermite în cazul:
a) lichidării concesionarului - persoană juridică sau decesului concesionarului -persoană fizică ce a încheiat contractul;
b) în situaţia cînd obiectul concesiunii trece în domeniul privat al statului pînă la expirarea contractului;
c) transmiterii de către concesionar a obiectului concesiunii unor terţi pe un termen ce depăşeşte 50 ani.
Tema nr.ll. Contractul de leasing Schema 3. Formele leasingului
Schema 1. Forma juridică a operaţiunilor de leasing Leasingul poate avea următoarele forme:
COMPANIA DE ASIGURARE BANCA
TT
LOCATOR
□
leasingul financiar - operaţiune care trebuie să îndeplinească cel puţin una din următoarele condiţii:
a) riscurile şi beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra bunului obiect al leasingului să fie transferate locatarului
la momentul încheierii contractului de leasing;
b) suma ratelor de leasing să reprezinte cel puţin 90% din valoarea de intrare a bunului dat în leasing;
c) contractul de leasing să prevadă expres transferai dreptului de proprietate asupra bunului obiect al leasingului către
locatar la expirarea contractului;
d) perioada de leasing să depăşească 75% din durata de funcţionare utilă a bunului obiect al leasingului
leasingul operaţional
-
operaţiune
care nu îndeplineşte
nici una din
condiţiile contractului
de leasing
financiar
i
□3D
>2 o 5" cd
□
3798
leasingul intern - operaţiune de leasing în cadrai căreia
toate subiectele sînt rezidenţi ai Republicii Moldova
leasingul internaţional - operaţiune de leasing în
cadrul căreia locatorul sau locatarul nu este
rezident al Republicii Moldova
LOCATAR
transmite bunul
VINZĂTOR (FURNIZOR)
leasingul direct - operaţiune de leasing în cadrul căreia locatorul întruneşte concomitent şi calitatea de furnizor al
bunului
Schema 2. Lease-back leasingul de consum - operaţiune de leasing în cadrai căreia locatarul are calitatea de consumator
leasingul barter - operaţiune în cadrul căreia locatarul achită valoarea ratelor de leasing prin bunuri al căror proprietar este
+ leasingul compensaţional - operaţiune în cadrul căreia locatorul primeşte în contul ratelor de leasing marfă produsă cu utilajul obiect al leasingului
lease-back - operaţiune în cadrul căreia o parte transmite unei alte părţi dreptul de proprietate asupra unui bun în scopul de a-1 lua ulterior în leasing
Schema 4. Elementele contractului de leasing Schema 5. Forma ratelor de leasing
Elementele contractului de leasing
Obiectul - orice bunuri mobile sau imobile, cu excepţia:
a) bunurilor scoase din circuitul civil sau a căror circulaţie este limitată prin lege;
b) terenurilor agricole;
c) bunurilor consumptibile;
d) obiectelor proprietăţii intelectuale care nu pot fi cesionate
Preţul (rată de leasing) - plată periodică, efectuată de locatar către locator:
în cazul leasingului financiar - cota-parte din valoarea de intrare a bunului şi dobînda
de leasing;
în cazul leasingului operaţional - cota de amortizare calculată în conformitate cu actele normative în vigoare şi un
beneficiu stabilit de părţile contractante
3898
Rata de leasing se plăteşte periodic:
în bani
în natură - în altă formă decît banii (bunuri, servicii, lucrări): în cazul leasingului barter - în
bunuri;
în cazul leasingului compensaţional - marfa produsă cu utilajul obiect al leasingului.
informă mixtă - care include atît plăţi în expresie bănească, cît şi în natură
Schema 6. încetarea contractului de leasing
Părţile contractului:
Locatorul - persoană fizică sau juridică ce practică activitate de întreprinzător şi transmite, în condiţiile contractului de leasing,
locatarului, la solicitarea acestuia, pentru o anumită perioadă, dreptul de posesiune şi de folosinţă asupra unui bun al cărui
proprietar este, cu sau fără transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului la expirarea contractului;
Locatarul - persoană fizică sau juridică ce primeşte, în condiţiile contractului de leasing, în posesiune şi folosinţă bunul
specificat în contract pentru o anumită perioadă în schimbul achitării ratelor de leasing;
Vînzătorul (furnizorul) - persoană fizică sau juridică ce vinde locatorului, în condiţiile contractului de vînzare-cumpărare
încheiat cu locatorul sau ale contractului complex încheiat cu locatorul şi cu locatarul, bunul solicitat de locatar
Termenul:
Termenul contractului se stabileşte de către părţi, însă nu poate fi mai mic de un an de la data intrării lui în vigoare
Forma:
Contractul se încheie în scris (art. 924 alin. (1) din CC RM) Clauzele esenţiale ale acestuia
sînt prevăzute expres în lege
Contractul de leasing încetează în caz de:
expirare
reziliere cu acordul părţilor (locatorului şi locatarului)
reziliere a contractului de către locator, dacă locatarul: - încalcă esenţial clauzele contractului; * - a decis să
se dizolve ori împotriva lui este intentat proces de insolvabilitate
reziliere a contractului de către locatar, dacă:
- bunul nu a fost furnizat în termenul stipulat în contract;
' - bunul nu corespunde calităţii, ansamblului de piese şi de accesorii, altor condiţii de furnizare
(transmitere) ori clauzelor contractuale;
- locatorul încalcă esenţial alte clauze ale contractului
alte circumstanţe prevăzute de lege
Speţe
Speţa 1. Compania de leasing „NOROC" SA a încheiat cu locatarul Serin un
contract de leasing financiar, potrivit căruia în posesia şi folosinţa lui Serin se transmitea
un atelier pentru a fi prestate servicii de cizmărie pe un termen de 7 ani, cu transferul
dreptului de proprietate către locatar la expirarea termenului contractului. Atelierul a fost
asigurat pentru riscul pieirii sau deteriorării.
Peste 3 ani de zile, ca urmare a cutremurului, atelierul a fost distrus. Compania de
asigurare a transferat pe contul „NOROC" SA despăgubire de asigurare în mărime de
475000 lei - valoarea atelierului minus franciză 5 %. Serin a solicitat Companiei de
leasing să-i achite o sumă de 200000 lei, motivînd că potrivit contractului de leasing suma
ratelor de leasing la data achitării despăgubirii de asigurare constituie 800000 lei, iar el a
achitat 525000 lei, deci Compania de leasing a primit un venit ilegal în sumă de 200000
lei, care i se cuvin lui. Compania de leasing a menţionat, că locatarul nu a fost proprietarul
atelierului, iar în cazul asigurării de bunuri despăgubirea de asigurare poate fi efectuată
numai în favoarea proprietarului bunului şi doar în scopul reparării prejudiciului cauzat.
Ca urmare, locatarul Serin nu poate să beneficieze de această sumă.
Determinaţi drepturile şi obligaţiile părţilor contractante. Stabiliţi cine poartă riscul
pieirii obiectului contractului de leasing şi momentul trecerii dreptului de proprietate.
Determinaţi dacă locatarul în cazul dat a suportat prejudiciul. Soluţionaţi litigiul.
Speţa 2. Compania de leasing a cumpărat pentru SRL „Gogoşele" cinci copiatoare.
Aceste copiatoare au fost transmise SRL „Gogoşele" în baza unui contract de leasing,
potrivit căruia în decurs de 5 ani locatarul va plăti lunar cîte 1000 lei (rata de leasing), iar
la expirarea termenului aceste copiatoare devin proprietatea SRL „Gogoşele".
După 50 luni de achitare a plăţilor, a fost intentat procesul de insolvabilitate a SRL
„Gogoşele". Cu toate că locatorul îşi continua achitarea ratelor de leasing, Compania de
leasing a declarat rezilierea contractului de leasing şi a solicitat revendicarea obiectului
contractului de leasing. în temeiul ordonanţei instanţei de judecată, Compania de leasing a
luat în posesia sa aparatele de copiere şi a încheiat un alt contract de leasing cu SRL
„Bam".
Administratorul insolvabilităţii al SRL „Gogoşele" a contestat în instanţa de judecată
acţiunile companiei de leasing şi a menţionat că ratele de leasing au fost achitate în modul
corespunzător, iar contractul de leasing prevedea dreptul de opţiune al locatarului de a
cumpăra obiectul contractului. Deci, compania de leasing a fost obligată să-i propună
cumpărarea copiatoarelor şi doar după aceea să încheie un alt contract de leasing.
Identificaţi drepturile şi obligaţiile părţilor. Decideţi dacă există temei pentru
reziliere a contractului de leasing. Descrieţi opţiunea de cumpărare a obiectului
contractului de leasing. Soluţionaţi litigiul. Se va schimba oare soluţia, dacă ar fi fost
încheiat un contract de leasing de consum cu o persoană fizică?
Speţa 3. Firma „Peştişorul" SRL a vrut să dobîndească cu titlu de proprietate de la
cet. Calert o uzină. Din cauza insuficienţei de surse financiare, Firma „Peştişorul" SRL a
apelat la Compania de leasing „Minune" SA cu o cerere de încheiere a unui contract de
leasing financiar respectiv. Nedorind să procure uzina direct de la proprietar, Compania
de leasing a propus Firmei „Peştişorul" SRL să încheie contract de vînzare-cumpărare cu
proprietarului uzinei, iar după aceea să încheie un contract de leasing (lease-back) cu ea.
Părţile au apelat la notar pentru autentificarea contractului de leasing, însă notarul a
refuzat autentificarea acestui contract pe motiv că contractul este unul simulat, părţile
avînd alt scop decît cel necesar pentru un contract de leasing (lease-back), şi anume
creditare pentru procurarea obiectului contractului de leasing; precum şi din motiv că
contractul de vînzare-cumpărare între cet. Calert şi Firma „Peştişorul" SRL nu a fost
autentificat notarial.
Nefiind de acord cu refuzul notarului, Compania de leasing a depus o cerere în
instanţă de judecată, unde a relatat că motivele invocate nu se bazează pe lege.
Stabiliţi forma contractelor stipulate în speţă. Identificaţi normele de drept care
reglementează argumentele notarului şi Companiei de leasing. Determinaţi scopul lease-
backului. Soluţionaţi litigiul.
Speţa 4. La 01.09.2010, cet. Burlacu a încheiat un contract de leasing operaţional,
prin care a luat în folosinţă şi posesie de la Compania de leasing „Patrioţii" SRL două
combine agicole, pe un termen de 10 ani. în luna august a anului 2014, Compania de
leasing a falimentat şi cele două combine transmise în leasing au fost înstrăinate pentru
datoriile locatorului, contractul de leasing fiind reziliat, iar locatarul deposedat.
Nefiind de acord cu acţiunile administratorului insolvabilităţii, cet. Burlacu a
înaintat o acţiune în instanţa de judecată, menţionînd că schimbarea proprietarului
combinelor nu poate afecta drepturile locatarului şi solicitînd repararea prejudiciului
cauzat prin aceste acţiuni, în sumă de 300000 lei, pentru imposibilitatea de a recolta
roadă la timp. La rîndul său, administratorul insolvabilităţii a menţionat că pretenţiile cet.
Burlacu nu au nici un suport legal, iar el s-a condus după planul aprobat de instanţa de
judecată.
Stabiliţi drepturile şi obligaţiile părţilor contractante. Determinaţi dacă în cazul
dat există temei pentru rezilierea contractului de leasing şi repararea prejudiciului.
Identificaţi normele de drept care soluţionează acest litigiu. Soluţionaţi litigiul. Se va
schimba oare soluţia, dacă ar fi fost încheiat un contract de leasing financiar?
Speţa 5. Cet. Simonu a vrut să cumpere un autoturism uzat de la firma „Mereu".
Din cauza insuficienţei de bani, primul a apelat la o companie de leasing. Compania de
leasing a încheiat un contract de vînzare-cumpărare cu firma „Mereu", precum şi un
contract de leasing financiar, prin care i-a transmis lui Simonu acest mijloc de transport.
în contractul de leasing părţile au stipulat că ratele de leasing vor fi plătite lunar în timp
de 36 de luni, în mărime de 2000 lei, din care 500 lei valoare reziduală.
Peste 20 de luni de utilizare, din cauza unui viciu al autoturismului, s-a produs un
accident rutier, în urma căruia au fost cauzate prejudicii: sănătăţii cet. Simonu,
autoturismul acestuia a devenit ireparabil, totodată a fost deteriorat şi autoturismul cet.
Lamur.
Din motiv că obiectul contractului a pierit, cet. Simonu a refuzat să plătească în
continuare ratele de leasing, menţionînd că nu poate folosi autoturismul în continuare, iar
compania de leasing nu va putea să-1 transmită în proprietate la expirarea termenului
contractului. Ba chiar mai mult, cet. Simonu a solicitat de la compania de leasing
repararea prejudiciului cauzat sănătăţii sale şi a celui cauzat cet. Lamur. Compania de
leasing nu a căzut de acord, solicitînd achitarea ratelor de leasing în total, relatînd că
riscul pierii bunului îl poartă cet. Simonu, iar în privinţa viciilor bunului răspunde firma
„Mereu".
Stabiliţi drepturile şi obligaţiile părţilor contractante. Determinaţi dacă în cazul dat
există temei pentru rezilierea contractului de leasing şi repararea prejudiciului.
Identificaţi normele de drept care soluţionează acest litigiu. Decideţi dacă faţă de
această situaţie poate fi aplicat art. 623 din Codul civil şi dacă cet. Simonu poate solicita
compensarea pagubei morale. Soluţionaţi litigiul. Se va schimba oare soluţia, dacă ar fi
fost încheiat un contract de leasing operaţional?
Speţa 6. în anul 2005, Administratorul rutei maxi-taxi a procurat 20 de microbuze
pentru a le pune în circulaţie pe rutele din mun. Chişinău. Din motivul lipsei de surse
financiare, 80% din preţul microbuzelor au fost plătite de compania de leasing
„PrimAjutor". Potrivit clauzelor contractului, în decurs de 10 ani Administratorul rutei
3998
trebuia să achite cîte 200000 lei lunar, iar la expirarea lermenului contractului să plătească
o sumă de 400000 lei pentru a deveni proprietar ;il acestor microbuze.
în anul 2012, concursul pentru administrarea rutei, organizat de Primăria mun.
(:hişinău, a fost cîştigat de o altă persoană juridică. Din motivul lipsei surselor de
finanţare, Administratorul rutei a sistat achitarea ratelor de leasing şi a solicitat rezilierea
contractului de leasing cu restituirea acestuia a unei sume de 9000000 lei clin suma totală
a ratelor de leasing achitate, considerînd că restul sumei, 7800000 lei, reprezintă plata
pentru posesia şi folosinţa microbuzelor. Compania de leasing a respins pretenţiile
locatarului de a restitui suma cerută şi a susţinut rezilierea contractului, solicitînd
suplimentar repararea prejudiciului cauzat. Compania de leasing a relatat că valoarea
reziduală a microbuzelor constituie doar cele 400000 lei, care urmau a fi achitate la
expirarea termenului contractului de leasing, iar celelalte plăţi au fost destinate doar
pentru posesie şi folosinţă.
Dat fiind faptul că ambele părţi au susţinut rezilierea contractului, Compania de
leasing a încheiat un alt contract de leasing cu SRL „Veerul", potrivit căruia aceste
microbuze se transmit ultimului în folosinţă. însă Administratorul rutei a refuzat să
transmită microbuzele în folosinţa SRL „Veerul". SRL „Veerul" a înaintat în instanţa tic
judecată acţiunea de revendicare a microbuzelor.
Stabiliţi drepturile şi obligaţiile tuturor participanţilor la aceste raporturi juridice.
Care acţiune trebuie să fie înaintată de către SRL „ Veerul" şi Compania de leasing
pentru a soluţiona acest litigiu? Soluţionaţi litigiul, expunînd opiniile argumentate în
privinţa fiecărei pretenţii.
Speţa 7. La solicitarea SRL „Frigul", Compania de leasing a achiziţionat de la firma
„Rubin" un frigider la un preţ de 40000 lei şi 1-a transmis în leasing SRL „Frigul", cu
obligaţia acestuia de a plăti lunar, în termen de 10 ani, cîte 800 lei. Potrivit contractului, la
expirarea acestui termen, frigiderul devine proprietatea SRL „Frigul". Firma „Rubin" a
stabilit termenul de garanţie a bunului 3 ani.
Potrivit standardelor, uzura calculată a frigiderului peste 5 ani de zile a devenit
100%. La expirarea a 5 ani de la încheierea contractului, SRL „Frigul" a refuzat să
continue achitarea ratelor de leasing, dat fiind faptul că frigiderul, din cauza amortizării,
nu mai are valoarea economică, cu alte cuvinte, a considerat că a expirat durata de
funcţionare utilă a frigiderului. Ca urmare, ţinerea acestuia la evidenţa contabilă a SRL
„Frigul" este imposibilă şi plata pentru folosinţa unui bun, care nu are valoare economică,
la fel devine imposibilă. Ba chiar mai mult, a relatat că în decursul a 5 ani de zile s-a
achitat suma de 48000 lei, deci valoarea bunului a fost achitată integral.
Compania de leasing nu a căzut de acord, menţionînd că contractul este legea
părţilor şi nu încetează odată cu expirarea termenului de uzură a frigiderului.
Stabiliţi forma contractului de leasing. Identificaţi drepturile şi obligaţiile părţilor.
Decideţi dacă există temei pentru încetare sau reziliere a contractului de leasing.
Soluţionaţi litigiul. Se va schimba oare soluţia, dacă ar fi fost încheiat un contract de
leasing de consum cu o persoană fizică?
Speţa 8. Gospodăria ţărănească (de fermier) Ion Forescu a apelat la Compania de
leasing cu solicitarea de a procura un echipament pentru recoltarea griului. Ca rezultat al
negocierilor, Compania de leasing a procurat de la SRL „Moment" echipamentul convenit
şi 1-a transmis GŢ Ion Forescu în leasing financiar. Potrivit contractului de leasing,
locatarul trebuia să achite rata de leasing în mărime de 15 tone de grîu anual, pe parcursul
a 20 de ani.
în al cincilea an, din cauza căderii grindinii, 70% din roadă de grîu a fost
compromisă. Ca urmare, GŢ Ion Forescu a transmis doar 2 tone de grîu în contul ratelor
de leasing.
Compania de leasing a calificat aceste acţiuni ale locatarului drept neexecutarea
esenţială a contractului şi a cerut rezilierea contractului şi repararea prejudiciului cauzat
prin achitarea parţială a ratelor de leasing. GŢ Ion Forescu a refuzat această pretenţie şi a
menţionat că în cazul în care plata este exprimată în roadă, atunci riscul neobţinerii acestei
roade aparţine atît locatorului, cît şi locatarului. Ba chiar mai mult, acesta a căzut de acord
să achite suma restantă în anii următori, însă fără plata prejudiciului.
Stabiliţi forma contractului de leasing. Identificaţi drepturile şi obligaţiile părţilor.
Decideţi dacă există temei pentru rezilierea contractului de leasing. Soluţionaţi litigiul.
Se va schimba oare soluţia, dacă ar fi fost încheiat un contract de leasing de consum cu o
persoană fizică?
Speţa 9. Firma de producţie „Pîineluţul" a încheiat un contract de leasing cu
Compania de leasing „Foaie verde". La solicitarea Firmei de producţie, Compania de
leasing a achiziţionat o moară, care a constituit obiectul contractului de leasing.
Contractul de leasing operaţional prevedea că locatarul va plăti lunar, în decurs de 10 ani,
ratele de leasing în sumă de 50000 lei.
La expirarea termenului contractului de leasing, Firma de producţie a expediat o
ofertă de a cumpăra moara. Compania de leasing a respins oferta propusă şi a încheiat cu
SRL „For" un contract de leasing financiar pe un termen de 5 ani cu ratele de leasing
lunare de 120000 lei. Firma de producţie s-a adresat în instanţa de judecată cu cererea de a
obliga Compania de leasing să-i vîndă moara. Compania de leasing a menţionat că nu
poate satisface pretenţiile Firmei de producţie şi din motiv că deja a încheiat un alt
contract de leasing, iar Firma „Pîineluţul" a menţionat că a avut dreptul prioritar la
prelungirea contractului faţă de terţi.
Identificaţi drepturile şi obligaţiile părţilor. Explicaţi esenţa dreptului de a prelungi
contractul şi comparaţi-l cu dreptul de a încheia un nou contract cu aceeaşi persoană.
Cine stabileşte condiţiile prelungirii contractului de leasing? Soluţionaţi, expunînd
opinia argumentată în privinţa fiecărei pretenţii. Se va fi schimbat oare soluţia, dacă
Compania de leasing ar fi intenţionat să vîndă moara?
Speţa 10. La 01.09.1999, cet. Lafescu a încheiat cu Compania de leasing „Veşnicie"
un contract de leasing, prin care Compania de leasing i-a transmis un apartament cu 4
camere locative din mun. Chişinău, cumpărat la alegerea cet. Lafescu, contract încheiat
pe un termen de 20 ani, cu transferul dreptului de proprietate la expirarea termenului
contractului de leasing.
în urma unui accident rutier, la 04.10.2011 cet. Lafescu a decedat. în timpul vieţii, el
a întocmit un testament, potrivit căruia acest apartament i-a fost testat soţiei. După
deschiderea procedurii succesorale, doi feciori ai cet. Lafescu de la prima căsătorie au
solicitat declararea nulităţii testamentului pe motiv că apartamentul nu-i aparţine cet.
Lafescu, ci Companiei de leasing, astfel pot fi moştenite doar drepturile şi obligaţiile cet.
Lafescu născute în temeiul contractului de leasing.
La 04.01.2012 Compania de leasing a solicitat rezilierea contractului de leasing pe
motiv că nu sînt achitate ratele de leasing. Moştenitorii cet. Lafescu au solicitat
respingerea acţiunii Companiei de leasing pe motiv că încă nu se ştie cine va fi
moştenitorul, iar după constatarea acestui fapt, moştenitorul va achita şi restanţele la
ratele de leasing. Compania de leasing a respins aceste argumente, invocînd că contractul
încheiat nu prevede transmiterea drepturilor şi obligaţilor locatarului către moştenitori.
Identificaţi drepturile şi obligaţiile părţilor. Decideţi dacă există temei pentru
reziliere a contractului de leasing. Stabiliţi dacă drepturile şi obligaţiile locatarului pot
fi moştenite. Soluţionaţi litigiul. Se va schimba oare soluţia, dacă ar fi fost încheiat un
contract de leasing cu locatarul - persoana juridică?
■
Teste-grilă
1. Valoare reziduală este:a) valoarea obiectului contractului de leasing la data încheierii contractului;b) valoarea obiectului contractului de leasing la data încetării contractului;c) valoare la care, la expirarea contractului de leasing financiar, se face transferul
către locatar al dreptului de proprietate asupra bunului.
2. Capitalizarea ratelor de leasing:a) se interzice de lege;b) se permite de lege;c) se permite doar în cazul leasingului financiar.
3. Leasingul direct este:a) operaţiune de leasing în cadrul căreia locatorul întruneşte concomitent şi calitatea
de furnizor al bunului;b) operaţiune de leasing în cadrul căreia toţi subiecţii sînt rezidenţi ai Republicii
Moldova;c) operaţiune în cadrul căreia locatarul achită valoarea ratelor de leasing prin bunuri
al căror proprietar este.
4. Nu poate constitui obiect al contractului de leasing:a) o bicicletă;b) o armă;c) un maxi-taxi.
5. Locatarul este obligat să asigure obiectul contractului de leasing:a) doar în cazul leasingului de consum;b) la încheierea oricărui contract de leasing;c) doar dacă contractul de leasing prevede această clauză.
6. în lipsa unei prevederi speciale, faţă de contractul de leasing se aplică:a) dispoziţiile privind contractul de vînzare-cumpărare;b) dispoziţiile privind contractul de locaţiune;c) dispoziţiile privind contractul de credit şi ipotecă.
7. Dreptul de proprietate asupra obiectului contractului de leasing nu setransmite locatarului în cazul:a) leasingului operaţional;b) leasingului financiar;c) lease-backului.
8. Locatorul poate fi:
4098
a) orice persoană juridică cu scop lucrativ;b) orice persoană fizică sau juridică ce practică activitatea de întreprinzător;c) doar persoana juridică care deţine licenţa respectivă.
9. Contractul de leasing îmbracă forma:a) scrisă;b) scrisă, iar în cazul leasingului mobiliar, la dorinţa părţilor, verbal;c) scrisă, iar în cazul leasingului imobiliar - autentificată notarial.
10. în caz de deces al locatarului:a) moştenitorii locatarului îl subrogă în contractul de leasing;b) contractul de leasing încetează;c) locatorul obţine dreptul de a rezilia contractul de leasing.
4198
Tema nr. 12. Contractul de antrepriză Schema 3. Elementele contractului de antrepriză■ ' ' " :' ■ ■ ' ■ :
Schema 1. Noţiunea şi natura juridică a contractului de antrepriză
Contractul de antrepriză - contractul prin care o parte
(antreprenor) se obligă să efectueze pe riscul său o
anumită lucrare celeilalte părţi (client), iar acesta se
obligă să recepţioneze lucrarea şi să plătească preţul
convenit
Consensual
De obicei intuitu personae
Schema 2. Varietăţile contractului de antrepriză
Contractul de antrepriză
contractul de antrepriză pentru construcţii
capitale - presupune construirea, reconstruirea,
modificarea, extinderea de clădiri şi alte imobile,
construcţii de orice fel, cum ar fi căi de
comunicaţie, dotări subterane, împrejurimi etc,
precum şi lucrări de instalaţii şi reparaţii la
construcţii, inclusiv activităţi de proiecatre a
lucrărilor de construcţii
Elementele contractului de antrepriză
Subiecţi - părţi la contractul de antrepriză pot fi atît persoanele fizice cît şi persoanele juridice
Obiectul contractului - poate fi atît producerea sau transformarea unui bun, cît şi obţinerea unor
rezultate prin efectuarea de lucrări
Forma contractului - nu este o condiţie de valabilitate, aplicîndu-se regulile generale cu privire
la forma actului juridic (art. 208-215)
Termenul - este considerat o condiţie esenţială, deoarece interesul clientului constă în
recepţionarea la timp a obiectului contractului, iar pentru antreprenor importanţa prezintă
remuneraţia pentru executarea lucrării şi predării la timp
Clauza cu privire la preţ - constituie una esenţială ce constă din: cheltuielile suportate de către
antreprenor la executarea lucrării şi remuneraţia ce i se cuvine
112
Oneros
contractul de deservire a cetăţenilor - se încheie
în urma ofertei publice prin afişarea de către
prestator a principalelor tipuri de lucrări şi prestări
servicii, precum şi a tarifelor
42
Comutativ Bilateral Cu executare
succesivă
Schema 4. Drepturile şi obligaţiile antreprenorului Schema 5. Drepturile şi obligaţiile clientului
Antreprenorul
114 43
ClientulDrepturi Obligaţii
Drepturi
Obligaţii
dreptul la remuneraţie deplină, dacă lucrarea nu
poate fi finalizată din cauza materialului
necalitativ prezentat de client, cu condiţia că
antreprenorul şi-a executat obligaţiile
informaţionale obligaţia de a efectua lucrarea pe
propriul risc
obligaţia de a efectua personal lucrarea cînd
aceasta reiese expres din contract, din
împrejurări sau din natura obligaţiei dreptul
de a cere executarea şi recepţionarea lucrării
dreptul de a verifica cursul şi calitatea
lucrărilor obligaţia privind achitarea
retribuţiei prevăzute de contract
obligaţia de participare activă la executarea
contractului
dreptul la economia dobîndită prin reducerea
costului lucrării, cu condiţia de a nu fi redusă
calitatea şi cantitatea acesteia
obligaţia preventivă de
informaredreptul de a cere înlăturarea viciilor din
contul antreprenorului obligaţia de
recepţionare a lucrării în termenul, locul şi
modul stabilit de contract
dreptul de retenţie şi de gaj asupra bunului produs sau îmbunătăţit
de el, dacă clientul refuză achitarea remuneraţiei obligaţia de
confidenţialitate
să participle la întocmirea actului de recepţionare dreptul de a
refuza achitarea retribuţiei integrale, pînă la înlăturarea viciilor
depistate
dreptul de a cere instituirea unei ipoteci, cînd obiectul contractului
prezintă o construcţie sau o parte din aceasta obligaţia de a furniza
materialele necesare executării contractului, dacă această obligaţie
nu este în sarcina clientului
obligaţia de a executa lucrarea conform indicaţiilor clientului fără
careva abateri dreptul de a cere recepţionarea lucrării parţiale cu
repararea prejudiciului cauzat prin executare
necorespunzătoare
dreptul de a cere rezilierea contractului
dreptul de a cere rezilierea contractului
să transmită lucrarea clientului fără careva vicii materiale sau
juridice
Schema 6. Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a obiectului contractului
dreptul de opţiune: remedierea viciului sau
efectuarea unei noi lucrări să înlăture viciile şi
abaterile depistate pe parcursul recepţionării
lucrării
Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a obiectului
contractului
să suporte cheltuielile suplimentare ce ţin de remedierea
viciilor depistate în cazul materialelor necesare
executării - le suportă partea care le-a furnizat, dacă în
contract nu este prevăzut altfel
I_______________în cazul obiectului propriu-zis riscul îl suportă antreprenorul
pînă în momentul recepţionării bunului către client. Imediat
recepţionării acest risc trece de partea clientului
Speţe
-
Speţa 1. La data de 20.08.2002, V.B. s-a obligat, conform contractului de antrepriză încheiat, să efectueze lucrări de reparaţie a acoperişului gimnaziului
nr. 50, (nun. Chişinău. Costul lucrărilor de reparaţie fiind estimat la 2758 lei 62 bani.
La rîndul său, A.I. se obligă să achite suma sus-menţionată la finisarea reparaţiei acoperişului, la data de 25.08.2002. Finisînd lucrările de reparaţie, V .B.
solicită achitarea costului lucrărilor în sumă de 2758 lei 62 bani.
A.I. a refuzat achitarea costurilor, motivînd că acesta nu şi-a îndeplinit obligaţiile conform contractului din 20.08.2002.V.B. a depus cerere de chemare în judecată cu încasarea sumei şi repararea
prejudiciului moral.Soluţionaţi speţa.
Speţa 2. în temeiul unui contract de antrepriză, antreprenorul s-a obligat să ridice o construcţie. Antreprenorul şi-a executat obligaţia de predare în termen
a construcţiei finalizate care a fost recepţionată de client fără careva obiecţii.
Peste un termen de 4 ani de la recepţionarea construcţiei, s- a dovedit că aceasta se deformează şi că, de fapt, nu prezintă garanţii de securitate.
Clientul a înaintat pretenţii faţă de antreprenor. Antreprenorul a obiectat şi a declarat că construcţia a fost recepţionată în termen şi fără careva obiecţii din
partea acestuia, lucru ce-1 eliberează pe antreprenor de răspundere în cazul dat, mai mult ca atît, termenul de prescripţie întru înaintarea pretenţiilor a expirat.
Clientul s-a adresat în instanţa de judecată pentru repararea prejudiciului cauzat prin vicierea construcţiei.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 3. încheind un contract de antrepriză, B s-a obligat faţă de C să construiască o casă. Materialele de construcţie pentru casă au fost puse în sarcina
clientului conform contractului. Ajungînd la etapa de finalizare a casei şi de dare în exploatare a acesteia, clientul refuză recepţionarea motivînd că aceasta
prezintă vicii legate de calitate.
C s-a adresat faţă de B în privinţa rezilierii contractului pe motiv că această casă prezintă vicii şi a cerut repararea prejudiciului cauzat prin executarea
necorespunzătoare a contractului. B însă a obiectat şi s-a adresat în instanţa de judecată şi a solicitat încasarea sumei stabilite conform contractului de antrepriză,
cît şi repararea prejudiciului cauzat prin neexecutare de către C.
in instanţă a fost menţionat faptul că în conformitate cu
contractul de antrepriză, C s-a obligat să pună la dispoziţie lui B
materialele de construcţie necesare pentru construcţia casei.
Soluţionaţi speţa şi daţi apreciere acţiunilor instanţei de
judecată în vederea soluţionării litigiului.
Speţa 4. A a încheiat un contract cu B care prevedea că acesta
din urmă să-i repare casetofonul. Potrivit contractului, sarcina
cumpărării pieselor de schimb necesare îi revenea lui B. Preţul
serviciului constituia 1000 lei. în timpul executării lucrului, B a
constatat deficienţe în schema casetofonului, drept urmare adresîndu-
se inginerului C în a-1 ajuta să elaborareze o nouă schemă. Drept
urmare, B s-a obligat să-i achite o arvună în sumă de 200 lei lui C. în
timpul executării lucrului unele piese nici nu puteau fi găsite în
vînzare şi B le-a confecţionat singur. Astfel, B 1-a anunţat pe A că
trebuie să mai achite 1000 lei. A, însă, a refuzat să achite această
sumă, deoarece, conform contractului, B s-a obligat să efectueze
reparaţia pe riscul său la preţul stabilit, de aceea cheltuielile
suplimentare pe care le-a suportat cad pe seama luiB.
B, însă, a menţionat că suma de 1000 lei nu este una finală, ci una
aproximativă în executarea lucrării, de aceea, dacă nu doreşte să o
achite, el reziliază contractul şi cere repararea prejudiciului cauzat prin
reziliere.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 5. S.C. a încheiat cu A.C. un contract de reparaţie curentă a
apartamentului său cu trei odăi. Costul lucrărilor şi procurarea
materialului a fost estimat de către părţi la 10 000 lei. Potrivit
contractului, efectuarea reparaţiilor trebuia să înceapă la data de 15
septembrie 2009 şi să fie finisată la data de 20 septembrie 2009. La
momentul încheierii contractului, S.C. a achitat suma de 5000 lei. La
data de 14 septembrie 2009, A.C. i-a telefonat lui S.C. şi 1-a rugat să-i
114
Deosebiri dintre contractul de antrepriză şi alte contracte
Obiectul contractului de regulă există în realitate şi este transmis
Obiectul îl constituie bunul, chiar dacă urmează a fi comercializat,
intenţia vînzătorului a fost de a produce bunul pentru sine
Vînzătorul de fiecare dată este proprietarul bunului vîndut
Materialul din care este format bunul, chiar dacă iniţial se
intenţionează ca bunul format să fie vîndut, constituie întodeauna
Obiectul este activitatea angajatului în profesia respectivă, angajatul
fiind remunerat pentru cantitatea şi calitatea muncii sale, independent
Salariatul se subordonează ordinului angajatorului fiind în
Angajatorul răspunde pentru prejudiciile cauzate faţă de terţi din vina
Săvîrşirea actelor juridice în numele şi pe contul mandantului
Obiectul îl constituie activitatea de orice natură a prestatorului
44
acorde un termen de amînare pentru efectuarea lucrărilor de reparaţie
pe motiv că nu reuşeşte să dea în exploatare alte obiecte, la care era
obligat, din lipsa materialelor în vînzare. S.C. a refuzat motivînd că el
şi-a luat concediu din cont propriu pentru a fi prezent la efectuarea
lucrărilor de reparaţie şi aşteaptă ca de pe 15 septembrie să fie
începută reparaţia.
Efectuarea lucrărilor a fost începută abia la data de 20
septembrie 2009 şi finisate la data de 28 septembrie 2009. La finele
lucrărilor S.C. a achitat suma de 1250 lei, refuzînd să achite restul
motivînd că acesta constituie repararea prejudiciului cauzat prin
nexecutarea corespunzătoare a contractului.A. C. a depus cerere de chemare în judecată cu încasarea sumei de 3750 lei de
Iu S.C.Soluţionaţi speţa
Speţa 6. încheind contract de antrepriză, Drosu s-a obligat faţă de
Ceban, în schimbul unei remuneraţii de 5000 lei, să execute cu
materialele sale lucrări de reparaţie a casei, în termen de 2 luni.
Efectuând o parte din lucrări, Drosu a fost internat în spital în
rezultatul unui accident. Ceban, dorind să finiseze reparaţia în iermen,
a contractat un alt antreprenor. Ultimul a finalizat lucrările, utilizând
materialele lui Drosu. După expirarea a 3 luni, Drosu i-a solicitat lui
Ceban plata a 75% din lucrările efectuate şi restituirea a 800 lei -
costul materialelor utilizate de al 2-lea antreprenor. B a refuzat să
plătească sumele sus-numite. Soluţionaţi litigiul. Argumentaţi
răspunsul.
Teste-grilă
1. Beneficiarul este obligat să furnizeze materialele necesare antreprenorului:
a) în cazul în care contractul nu prevede altfel;b) dacă aceasta este prevăzut de contract;c) la cererea antreprenorului.
2. Modalitatea prestării serviciilor este determinată de:a) prestator;b) beneficiar;c) de lege.
3. în cazul sistemului antreprizei generale răspunderea faţă de
client pentru
executarea lucrării revine:a) antreprenorului general;b) subantreprenorilor;c) antreprenorului general şi subantreprenorilor în mod solidar.
4. Preţul forfetar în contractul de antrepriză:a) nu poate fi modificat la cererea uneia din părţi;
b) poate fi redus la cererea clientului pe motiv că lucrarea a
solicitat mai puţin lucru sau cheltuieli;
c) poate fi majorat la cererea antreprenorului pe motiv că
lucrarea a solicitat mai mult lucru sau cheltuieli.5. Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a obiectului contractului
pînă larecepţionarea Iui îl suportă:a) antreprenorul;b) clientul;c) partea care a furnizat materialele.
6. Dacă se constată că materialele prezentate de client sînt improprii folosirii Iadestinaţie sau au vicii, antreprenorul:a) este obligat imediat să-1 informeze pe client;b) este obligat să refuze executarea lucrării;c) este obligat să rezilieze contractul.
7. In cazul decesului beneficiarului antreprizei:a) contractul încetează de drept;b) contractul încetează în cazul în care executarea lui devine
imposibilă sau inutilă;c) contractul încetează la cererea succesorilor.
8. Dacă clientul pretinde remedierea viciului, antreprenorul poate:a) doar să remedieze viciul;b) doar să execute o nouă lucrare;c) refuza remedierea, plătind despăgubire, dacă este posibilă cu
cheltuieli disproporţionate.
9. Beneficiarul este obligat să furnizeze materialele necesare antreprenorului:
a) în cazul în care contractul nu prevede altfel;b) dacă aceasta este prevăzut de contract;c) la cererea antreprenorului.
10. în cazul sistemului antreprizei generale răspunderea faţă de client pentruexecutarea lucrării revine:
a) antreprenorului general;b) subantreprenorilor;c) antreprenorului general şi subantreprenorilor în mod solidar.
11. Preţul forfetar în contractul de antrepriză:a) nu poate fi modificat la cererea uneia din părţi;b) poate fi redus la cererea clientului pe motiv că lucrarea a solicitat
mai puţin lucru sau cheltuieli;c) poate fi majorat la cererea antreprenorului pe motiv că lucrarea a
solicitat mai mult lucru sau cheltuieli.12. Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a obiectului contractului
pînă larecepţionarea lui îl suportă:
a) antreprenorul;b) clientul;c) partea care a furnizat materialele.
13. Dacă se constată că materialele prezentate de client sînt improprii folosiriila destinaţie sau au vicii, antreprenorul:
a) este obligat imediat să-1 informeze pe client;b) este obligat să refuze executarea lucrării;c) este obligat să rezilieze contractul.
14. In cazul decesului beneficiarului antreprizei:a) contractul încetează de drept;b) contractul încetează în cazul în care executarea lui devine
imposibilă sau inutilă;c) contractul încetează la cererea succesorilor.
15. Dacă clientul pretinde remedierea viciului, antreprenorul poate:
a) doar să remedieze viciul;b) doar să execute o nouă lucrare;c) refuza remedierea, plătind despăgubire, dacă este posibilă cu
cheltuieli disproporţionate.
16. Beneficiarul este obligat să plătească serviciile:a) atunci cînd cere prestatorul;b) la momentul încheierii contractului;c) după prestarea serviciilor.
Tema nr. 13. Contractul de transport Schema 1.
Caracterele juridice ale contractului de transport
Schema 2. Varietăţile contractului de transport
Transport
114 45
Comutativ Sinalagmatic Consensual
Auto
Legislaţie: Codul
transporturilor autonr. 116-XIV din 29.07.1998
Regulamentul transporturilor auto de mărfuri din
09.12.1999 Regulamentul transporturilor auto de
călători şi bagaje din 28.06.2006 Metodologia de
calculare a tarifelor pentru serviciile de transportare
a călătorilor şi bagajelor cu transportul auto
Regulamentul Instituţiei publice "Agenţia Naţională
Transport Auto" Anexa nr.l la Hotărîrea Guvernului
nr.539 din V 23.04.2008
Naval
Legislaţie:
Codul
navigaţiei
maritime
comerciale
nr. 599-XIV din
30.09.1999
Regulamentul
Instituţiei
publice"Căpitănia
portului
Giurgiuleşti"
nr.l 128 din
29.09. 2006
Codul
transportului naval intern (Proiect) Hotărîrea
Guvernului Republicii Moldova cu privire la
construcţia Portului de pasageri Giurgiuleşti
nr.l54 din 14 februarie 2008Feroviar
Legislaţie:
Regulamentul cu privire la disciplina salariaţilor
din transportul feroviar din 25.02.2005
Regulamentul privind prestările de servicii în
traficul feroviar de călători, bagaje, mărfuri şi
mesagerii în interes propriu, anexa la Hotărîrea
Guvernului Republicii Moldova nr.238 din
25.02.2005 Proiectul regulamentului
transportului de mărfuri pe calea ferată din
Moldova
Legislaţie:
Legea aviaţiei civile nr.l237-XIH din
09.07.1997________________
Programul Naţional de facilitare a transporturilor aeriene nr.
1034 din
16.10.2000________________
Legea privind securitatea aeronautică nr. 92-XVI din
05.04.2007 Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova
privind aprobarea Programului naţional de securitate
aeronautică nr.l49 din
09.02.1998________________
Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova privind măsurile
ce ţin de asigurarea activităţii
Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile nr.l057din
19.10.1998
Speţe
Speţa 1. La data de 23 iulie 2010, SRL „Viitorul" a încheiat cu
SRL „Râul" un contract prin care ultima s-a obligat să-i pună la
dispoziţia primei o navă de croazieră fluvială pentru organizarea unei
petreceri de vară pentru angajaţii săi. Prevederile contractului stipulau
că nava pusă la dispoziţia SRL „Viitorul" va fi acordată pentru
organizarea petrecerii o perioadă de 24 de ore (pe toată durata zilei de 1
august 2010), fiind ancorată în portul fluvial Ungheni, fără drept de
deplasare din locul ancorării.
Decideţi asupra instituţiei juridice ce guvernează raporturile
contractuale dintre SRL „ Viitorul" şi SRL „Râul", inclusiv şi în cazul
în care respectivul contract ar fi prevăzut că nava pusă la dispoziţie
urma să se deplaseze, pe perioada acordată, spre portul Giurgiuleşti.
Speţa 2. La data de 15 august 2010, SRL „Venit", companie
specializată în transportul auto internaţional de persoane, a încheiat cu
Asociaţia Obştească „Ciprian Porumbescu" un contract prin care prima
îşi asuma, pe perioada 1 septembrie-1 octombrie 2010, obligaţia de a-i
acorda în mod gratuit ultimei servicii de transport necesare realizării
unui turneu concertistic al trupei orchestrale a Asociaţiei prin mai multe
oraşe ale României. La data de 2 septembrie 2010, în drum spre oraşul
Galaţi, autocarul pus la dispoziţia trupei s-a defectat, fiind înlocuit cu
un alt mijloc de transport. Din această cauză concertul din Galaţi a fost
amînat cu o zi, iar spectatorilor prejudiciaţi le-a fost returnat 50% din
preţ cu titlu de compensaţie pentru prejudiciul cauzat.
La întoarcerea trupei din România, AO „Ciprian Porumbescu" a
acţionat-o în instanţa de judecată pe SRL „Venit" pentru prejudiciul
cauzat prin întîrziere, solicitînd despăgubiri materiale în mărimea
prejudiciului real şi a venitului ratat, care urma a fi utilizat în activitatea
Asociaţiei.
Decideţi asupra instituţiei juridice ce guvernează raporturile
contractuale dintre SRL „Venit" şi AO „Ciprian Porumbescu", inclusiv
în cazul în care respectivul contract ar fi prevăzut retribuţia pecuniară
a transportatorului.
Speţa 3. La încheierea contractului de charter între părţile
semnatare au apărut anumite conflicte vizînd următoarele clauze
contractuale:
a) obligaţia indicării mărimii navlului pornind de la volumul şi greutatea mărfii;
b) dreptul de retenţie a mărfii la predarea ei către destinatar în cazul neachitării mărimii navlului;
c) dreptul de reziliere a contractului de charter în cazul
necorespunderii vasului maritim condiţiilor din contract şi
documentelor maritime;
d) includerea în charter de către navlositor a unor prevederi vizînd
dreptul lui de a plasa pe navă „orice încărcătură legală", precum
şi dreptul de a alege locul încărcării mărfii în port.
Determinaţi natura juridică a contractului de charter şi decideţi
asupra conţinutului clauzelor sus-indicate.
Speţa 4. în conformitate cu prevederile contractuale, SRL „Piese
de aluminiu" a expediat marfa sa către destinatar, fiind încheiat în acest
sens un contract complex de transport combinat (feroviar şi
automobilistic). Pînă la gara feroviară Drochia încărcătura a fost
deplasată utilizînd transportul feroviar. La predarea mărfii către
cărăuşul automobilistic, acesta a solicitat încheierea unui contract
separat cu el, dat fiind faptul că a fost depistată o cantitate mai mică a
încărcăturii decît cea indicată în actele de transport. Reprezentanţii ÎS
„Calea Ferată a Moldovei" au declarat că nu sînt împuterniciţi să
încheie un asemenea act dat fiind faptul că ei la fel deţin doar calitatea
de cărăuş. Fiind solicitat de a se prezenta pentru încheierea contractului
de transport auto, expeditorul a refuzat menţionând că deja are încheiat
un contract cu IS „Calea Ferată a Moldovei".Soluţionaţi speţa prin prisma reglementărilor legale cu privire la contractul de
transport.
Speţa 5. SRL „Piese de aluminiu" s-a adresat în instanţa de
judecată cu o acţiune către ÎS „Calea Ferată din Moldova", vizînd
conflictul apărut la încheierea contractului de transport în partea
114
Aerian
46
modalităţii de achitare pentru transportul prestat şi acordarea unor
servicii suplimentare de către cărăuş.
Astfel, ÎS „Calea Ferată a Moldovei" insista asupra includerii în
pct. 2.2 a contractului alin. (3) în corespundere cu care aceasta ar avea
dreptul de a reţine expedierea şi predarea mărfii pînă la acceptarea de
către SRL „Piese de aluminiu" a preţului pentru operaţiunea de
încărcare a bunurilor.
Soluţionaţi speţa prin prisma reglementărilor legale cu privire la
contractul de transport.
Speţa 6. în conformitate cu prevederile contractuale, ÎS „Calea
Ferată a Moldovei" efectua transportarea mărfurilor textile din mun.
Chişinău în oraşul Drochia. în luna mai a anului 2010 în gara feroviară
de destinaţie au parvenit 25 de vagoane de bumbac. întocmai celor
indicate în contract, cărăuşul a notificat destinatarul despre încărcătura
ajunsă la destinaţie în ziua imediat următoare celei în care a sosit marfa.
Notificarea a fost realizată telefonic. Destinatarul, însă, la scurgerea a 5
zile calendaristice nu a efectuat acţiuni de descărcare şi recepţionare a
mărfii, aceasta fiind preluată abia în a 10-ea zi de la sosirea ei la
destinaţie. în efect, aceasta a condiţionat anumite probleme legate de
descărcarea încărcăturii de piese agricole destinată pentru un alt subiect
- Uzina de tractoare din Drochia. Astfel, ÎS „Calea Ferată a Moldovei"
a solicitat de la destinatarul mărfii de bumbac compensarea
prejudiciului cauzat prin recepţionarea tardivă a încărcăturii.
Soluţionaţi speţa prin prisma reglementărilor legale cu privire la contractul de transport.
Speţa 7. ÎS „Calea Ferată a Moldovei" a încheiat un contract cu
SRL „Intermediar", prin care ultima se obliga la efectuarea unor
operaţiuni legate de transportarea încărcăturilor către destinatari:
perfectarea documentelor de transport, intermedierea plăţilor dintre terţi
şi ÎS „Calea Ferată a Moldovei", precum şi întocmirea actelor de
recepţionare a mărfii de respectivii terţi. în luna martie a anului 2010 în
gara feroviară au parvenit vagoanele cu marfa a căror recepţionare de
destinatar era intermediată de SRL „Intermediar". ÎS „Calea Ferată a
Moldovei" i-a solicitat acesteia efectuarea descărcării imediate a mărfii
pentru a elibera calea ferată. SRL „Intermediar" a refuzat realizarea
respectivelor acţiuni pe motiv că aceste acţiuni nu intră în obligaţiile
sale contractuale, ci, în baza contractului, acestea sînt puse în sarcina
destinatarului. Ultimul a efectuat descărcarea mărfii, însă cu încălcarea
termenelor prevăzute în contract.
Soluţionaţi speţa prin prisma reglementărilor legale cu privire la contractul de transport şi expediţie.
Speţa 8. La data de 10 martie 2009 între SRL „Navlositorul" şi
SRL „Armatorul" a fost încheiat contractul de time charter, în temeiul
căruia prima a obţinut în folosinţă nava maritimă „Sfînta Elena",
înregistrată în Republica Moldova, pe o perioadă globală de închiriere
de 3 luni de zile, destinată transportului de mărfuri din mai multe
porturi mediteraneene spre portul maritim Odesa. Pe parcursul
executării contractului, SRL „Navlositorul" în repetate rînduri i-a
ordonat comandantului navei să mărească cu 15% viteza de navigare a
vasului închiriat, dat fiind faptul că înregistrează pierderi derivate din
ajungerea tardivă la porturile de destinaţie, fiind deseori obligat să
achite amenzi portuare pentru staţionarea supranormativă a navei în
port la efectuarea acţiunilor de descărcare / încărcare a bunurilor.
Comandantul a refuzat îndeplinirea ordinului respectiv pe motiv
că o atare cerinţă contravine regulilor de exploatare a vasului şi cu atît
mai mult în partea dispoziţiilor referitoare la conducerea navei acesta
este subordonat doar armatorului.
La încetarea termenului contractului, SRL „Navlositorul" a
acţionat-o în instanţă pe SRL „Armatorul" pentru prejudiciul cauzat
prin inacţiunea comandatului, pe motiv că prepusul său a refuzat
îndeplinirea unei însărcinări ce ţine de exploatarea comercială a navei,
or, dat fiind că raporturile contractuale dintre acestea erau limitate în
timp, pentru interesele comerciale ale navlositorului era conceptual de
importantă utilizarea raţională a timpului în care închiria nava.
Soluţionaţi speţa prin prisma reglementărilor legale cu privire la
contractul de navlosire.
Speţa 9. La data de 15 aprilie 2010, între SRL „Navlositorul" şi
SRL „Armatorul" a fost încheiat contractul de bareboat charter, în
temeiul căruia prima a obţinut în folosinţă nava maritimă „Andora",
înregistrată în Republica Moldova, destinată transportului de mărfuri
din portul Bordeaux spre portul maritim Odessa. Pe parcursul executării
contractului SRL „Navlositorul" i-a ordonat comandantului navei să
mărească cu 15% viteza de navigare a vasului închiriat, dat fiind faptul
că riscă ajungerea tardivă la portul din Bordeaux.
Comandantul a refuzat îndeplinirea ordinului dat pe motiv că o
atare cerinţă contravine regulilor de exploatare a vasului şi cu atît mai
mult în partea dispoziţiilor referitoare la conducerea navei acesta este
subordonat doar armatorului.
în final, la efectuarea acţiunilor de încărcare a bunurilor, SRL
„Navlositorul" a fost obligată la plata amenzilor portuare pentru
staţionarea supranormativă a navei în portul Bordeaux.
La încetarea contractului SRL, „Navlositorul" a acţionat-o în
instanţă pe SRL „Armatorul" pentru prejudiciul cauzat prin inacţiunea
comandatului, pe motiv că ultimul a refuzat îndeplinirea unei însărcinări
ce ţine de exploatarea comercială a navei, or, pentru interesele
comerciale ale navlositorului era conceptual de importantă utilizarea
raţională a timpului în care închiria nava.
Soluţionaţi speţa prin prisma reglementărilor legale cu privire la
contractul de navlosire.
Speţa 10. La data de 15 aprilie 2010 între SRL „Personalitate" şi
SRL „Expeditorul" a fost încheiat contractul de expediţie, în virtutea
căruia ultima s-a obligat în faţa primei la contractarea unui cărăuş şi
perfectarea tuturor documentelor necesare transportării auto a 50 de
garnituri de mobilier din oraşul Verona în mun.
114 47
Chişinău. Astfel, la 1 mai 2010, SRL „Expeditorul" a încheiat un contract de transport
auto de mărfuri cu SRL „Cărăuşul", însă, la data plecării din oraşul Verona, acesta din
urmă a fost în stare să suplimenteze doar 72 din efectivul de vehicule necesare
transportului de bunuri. în final, SRL „Expeditorul" şi-a asumat de sine stătător obligaţia
de transport a mărfii în partea neacoperită de SRL „Cărăuşul". La 10 mai 2010 unul din
vehiculele SRL „Expeditorul" a suferit un accident rutier şi ca efect bunurile transportate
de camionul accidentat au fost ireparabil distruse, cauzîndu-i lui SRL „Personalitate" un
prejudiciu de 35 000 euro. SRL „Expeditorul" i-a compensat dauna cauzată clientului,
însă s-a adresat cu o acţiune către SRL „Cărăuşul" prin care a cerut repararea prejudiciului
cauzat prin neonorarea obligaţiilor de transport, precum şi plata celor 35 000 euro pentru
mobilierul distrus.
Soluţionaţi speţa prin prisma reglementărilor legale cu privire la contractul de
transport şi expediţie.
Speţa 11. A a expediat în adresa lui B piese de schimb. încărcătura a sosit la
destinaţie cu întîrziere de 5 zile. Din acest motiv B nu şi-a îndeplinit obligaţiile faţă de C,
plătindu-i ultimului o amendă pentru încălcarea obligaţiei de predare a bunului potrivit
contractului de vînzare-cumpărare.
B a prezentat ÎS „Calea ferată" pretenţie, solicitînd plata amenzii pentru întîrzierea
transportării şi recuperarea daunelor (amenda plătită lui C şi beneficiul neobţinut prin
sistarea temporară a activităţii).
Este obligatorie prezentarea pretenţiei în contractul de transport înainte de
intentarea acţiunii în judecată? Care este termenul de înaintare a pretenţiei? Soluţionaţi
speţa. Ce categorii de daune urmează să repare cărăuşul? Argumentaţi răspunsul.
> ' ■ » • ' a 1 v .3
Teste-grila
1. Este obligat cărăuşul să încheie contract de transport?a) nu este obligat;. ( . . . . . . . . .b) este obligat daca nu are un motiv serios de a refuza;c) este obligat dacă face ofertă publică de transport.
Tema nr. 14. Contractul de expediţie Schema 1. Reglementarea juridică a
raporturilor juridice de expediţie
Prin contractul de expediţie o parte (expeditor) se obligă, pe contul şi în numele celeilalte
părţi (client) sau în nume propriu, să încheie un contract de transport şi să efectueze actele necesare
în vederea efectuării transportării, iar clientul se obligă să achite remuneraţia convenită (comision)
Raporturile juridice sînt reglementate de:
dispoziţiile referitoare la mandat, dacă capitolul privind expediţia nu prevede altfel (art.
1075 alin. (3) din CCRM)
normele
juridice care
reglementează
contractul de expediţie
Schema 2. Forma contractului de expediţie
Contractul de expediţie se încheie în scris
(art. 1075 alin. (2) din CC RM). în executarea acestuia
clientul întocmeşte:
procură în scris, dacă este necesară pentru executarea
obligaţiilor contractuale (art. 1075 alin. (2) CC RM)
dispoziţie de expediere în scris - document pentru organizarea * transportului şi deservirea de
expediţie a clientului
dispoziţie de expediere verbală sau prin telefon. Această dispoziţie necesită a fi
confirmată ulterior în scris
48
normele cu privire la contractul de
transport în situaţia descrisă în art. 1081 şi
în art. 1082 alin. (2) din CC RM
129
Schema 3. Drepturile şi obligaţiile părţilor SpeţeExpeditorul ClientulDrepturile Drepturile
să descarce, distrugă ori să facă inofensive oricînd, oriunde şi
fără plata vreunei despăgubiri bunurile despre al căror pericol
expeditorul nu a fost informat (art. 1077 alin. (3) CC RM)
să ceară verificarea conţinutului coletelor (unităţilor de
încărcătură) în momentul preluării de către expeditor, în
schimbul unei taxe speciale (art. 1078 CC RM).
să execute el însuşi transportarea, dacă clientul nu a dispus altfel
(art. 1082 alin. (1) CC RM)
să retragă dispoziţiile de expediere şi să revoce procurile
eliberate expeditorului
să ceară compensarea tuturor cheltuielilor suportate la
executarea indicaţiilor clientului, dacă acestea nu sînt incluse în
comisionObligaţiile Obligaţiile
să acţioneze pe contul şi în numele celeilalte părţi (client) sau în
nume propriu (art. 1075 alin. (1) CC RM)
să achite remuneraţia convenită (comision), care este exigibilă în
momentul în care expeditorul a predat transportatorului bunul
(art. 1075 alin. (1), art. 1085 din CC RM)
să încheie un contract de transport (art. 1075 alin. (l)CCRM) să elibereze expeditorului actele necesare pentru executarea
obligaţiilor contractuale
să efectueze actele necesare în vederea efectuării transportării
(art. 1075 alin. (1) CC RM)
la cererea expeditorului, să-i furnizeze la timp informaţii asupra
bunului, informaţii pentru întocmirea documentelor de transport,
precum şi îndeplinirea procedurilor vamale şi a altor formalităţi;
să transmită expeditorului documentele care atestă exactitatea
unor astfel de informaţii (art. 1077 alin. (1) CC RM)
să îndeplinească expedierea, în special sub aspectul alegerii
transportatorului, cu grija unui expeditor diligent. în acest sens,
el trebuie să ţină seama de interesele clientului şi să urmeze
indicaţiile acestuia (art. 1076 CC RM)
să atragă atenţia expeditorului asupra naturii pericolului şi asupra
măsurilor de precauţie, în cazul unor bunuri periculoase (art.
1077 alin. (2) CC RM)
la cererea clientului, să-i transmită pretenţiile sale faţă de terţa
persoană participantă la executarea contractului care a cauzat
prejudiciul, cu excepţia cazului cînd, în baza unui acord special,
expeditorul îşi asumă valorificarea pretenţiei pe contul şi pe
riscul clientului (art. 1084 CC RM)
să ambaleze bunurile în aşa fel încît să corespundă cerinţelor
transportării, dacă natura bunurilor reclamă aceasta (art. 1077
alin. (4) CC RM)
dacă bunul trebuie individualizat prin semne, să le aplice în aşa
fel încît să rămînă lizibile pînă la livrare (art. 1077 alin. (5) CC
RM)
Speţa 1. SRL „Mogorici" a încheiat cu
întreprinzătorul individual „Ion Feret" un contract, prin
care ultimul şi-a asumat obligaţia de a încheia un contract
de transport, conform căruia 15 tone de divin vor fi
transportate din or. Călăraşi în or. Briceni, precum şi să
efectueze alte acţiuni, necesare în vederea transportării
acestei încărcături. Părţile s-au înţeles că pentru serviciile
de transport vor fi achitaţi 5000 lei, iar pentru serviciile de
expediţie - 1500 lei, inclusiv 500 lei pentru încărcarea în
mijlocul de transport.
Expeditorul a găsit un cărăuş, care a fost de acord să
transporte 15 tone de divin cu taxa de transport egală cu
4000 lei. Totodată, cărăuşul şi-a asumat obligaţia de a
încărca această marfă din contul taxei de transport.
Banii pentru serviciile în cauză, în sumă totală de
6500 lei, au fost transmise expeditorului la momentul
încheierii contractului de expediţie.
Aflînd despre faptul că întreprinzătorul individual
„Ion Feret" a economisit 1500 lei, SRL „Mogorici" a cerut
să-i fie restituită această sumă, însă expeditorul a refuzat,
considerînd că suma respectivă se datorează experienţei
sale şi, ca urmare, nu trebuie să fie restituită.
Stabiliţi momentul achitării comisionului. Cui
urmează să-i revină cîştigurile în cazul dat? Soluţionaţi
litigiul, expunînd propria opinie referitor la fiecare
argument adus.
Speţa 2. S.A. „Voievod" a încheiat un contract, prin
care a vîndut SRL „Kammilen" 50 tone de orz. Potrivit
acestui contract, marfa urma a fi predată cumpărătorului
din depozitul S.A. „Voievod", aflat în s. Corjeuţi, r-nul
Briceni. Pentru a transporta 50 tone de orz la depozitul său,
aflat în r-nul Cahul, s. Iujnoe, SRL „Kammilen" a încheiat
cu SRL „Viteza" un contract de expediţie, prin care ultima
şi-a asumat obligaţia de a asigura transportarea mărfii.
Costul serviciilor de expediere, de comun acord, a
fost stabilit în mărime de 5000 lei, deşi costul mediu al
acestora pe piaţă este egal cu 4000 lei.
Expeditorul a încheiat un contract de transport cu
SRL „Auto-transport", care şi-a asumat obligaţia de a
transporta marfa. Marfa a fost încărcată în cinci camioane
şi transportată în vrac. Pe parcursul transportării, şoferul
unui camion a observat că, pe o parte a bordului, orzul
încărcat în camionul lui este alterat. în vederea excluderii
amestecării orzului alterat cu orzul bun, pentru a evita
alterarea acestuia, şoferul a aruncat aproximativ 1 tonă de
orz alterat.
SRL „Kammilen" a înaintat pretenţii faţă de
expeditorul SRL „Viteza" şi a cerut achitarea costului
orzului ce a fost aruncat - 7000 lei, plus prejudiciul cauzat -
4000 lei. La rîndul său, expeditorul a menţionat că acesta
nu şi-a asumat obligaţiunea de a verifica marfa încărcată,
deci, toate pretenţiile urmează a fi înaintate faţă de cărăuş,
SRL „Auto-transport", sau către vînzătorul, SA. „Voievod".
SRL „Kammilen" a relatat că a achitat cu 1000 lei mai mult
pentru serviciile de expediere, considerînd că această suma
este o taxă specială pentru verificarea mărfii.
Stabiliţi cine poartă răspundere în această situaţie.
Soluţionaţi litigiul, oferind propria viziune argumentată
privind fiecare pretenţie adusă.
Speţa 3. SRL „Gunive" a procurat de la SA „Treculi"
20 aparate de cultivat. Dat fiind faptul că aparatele trebuiau
să fie transportate din r-nul Ungheni în r-nul Ocniţa, SRL
„Gunive" a apelat la compania de expediţie „Moroca".
Ultima a găsit un cărăuş, cu care a încheiat contract de
expediţie în nume propriu, unde a fost stipulat că toate
serviciile de transport să fie prestate contra sumei de 4000
lei. Expeditorul a încărcat aparatele.
Pe parcursul transportării, din cauza reparării
drumului, şoferul a fost nevoit să transporte aparatele pe
altă cale, din care motiv cheltuielile efectiv suportate pentru
transport au crescut de 2 ori, constituind 6000 lei.
Cărăuşul a cerut de la „Moroca" modificarea taxei de
transport, care a crescut din contul forţei majore, şi
achitarea suplimentară a încă 2000 lei. Compania „Moroca"
a menţionat că, deşi contractul de transport a fost încheiat
în nume propriu, totuşi toate pretenţiile urmează a fi
înaintate faţă de SRL „Gunive", clientul său, care a şi plătit
taxa de transport.
Determinaţi părţile contractelor. Stabiliţi cazurile,
care permit modificarea taxei de transport. Soluţionaţi
litigiul.
Speţa 4. Firma de croitorie „Principesa" din r-nul
Floreşti a procurat de la Gospodăria ţărănească „Nelu
Viitorul" din r-nul Cimişlia 6 tone de lînă de oi.
Expeditorul, SRL „Repejor", căruia Firma de croitorie i-a
eliberat dispoziţia de expediere, a fost de acord să presteze
servicii de expediere: să încheie contractul de transport,
ambalarea mărfii, încărcarea şi descărcarea mărfii, precum
şi verificarea mărfii, la un comision de 4000 lei.
SRL „Repejor" a găsit o companie de transport „Fuga-
fuga", care a activat pe această piaţă timp de 5 ani. După ce
marfa a fost încărcată, camionul cu încărcătură a început
transportarea. însă încărcătura nu a ajuns la locul destinaţiei
la timpul convenit în contractul de transport.
Firma de croitorie a pretins de la SRL „Repejor"
achitarea costului mărfii,
60000 I c i , restituirea costului serviciilor de expediţie şi
transport, precum şi repararea
prejudiciului cauzat în mărime de 15000 lei, dat fiind faptul
că marfa nu a fost livrată
, I....şi după expirarea termenului de 3 luni.
SRL „Repejor" a menţionat în referinţă că în alegerea
cărăuşului s-a condus de Informaţia obţinută din ziarul
Makler şi din alte reviste publice, ca şi cum ar fi făcut-o
pentru sine însuşi, ca urmare, şi-a îndeplinit obligaţiile în
modul corespunzător. Totodată, acesta a respins pretenţiile
clientului său şi din motiv că ultimul nu i-a dat hani pentru
a încheia un contract de asigurare a încărcăturii. Dacă ar fi
fost încheiat un astfel de contract, ar fi fost micşorat
prejudiciul cauzat.
Conform datelor inspectorului fiscal, compania
„Fuga-fuga" s-a dovedit a fi o liimă-fantomă.Stabiliţi natura juridică a obligaţiilor expeditorului. Soluţionaţi litigiul.
Speţa 5. Firma de conserve „Gustoşică" a procurat de
la GŢ „Aureliu Popuşoi" 50 tone de mere şi 30 tone pere.
în vederea asigurării transportării acestora din r-nul
Şoldăneşti în or. Cupcini, r-nul Edineţ, firma de conserve a
încheiat cu expeditorul, SRL „Fluture", un contract prin
care ultima s-a obligat să încheie un contract de transport şi
să presteze servicii de: încărcare-descărcare, cîntărire,
organizarea transportării, însoţirea şi paza acestor fructe.
Totodată, firma „Gustoşică" a înaintat următoarele cerinţe
faţă de transportator: să deţină licenţa necesară, să fie
rezident al Republicii Moldova, să aibă o experienţă de cel
puţin 5 ani în domeniul transportului.
Dat fiind faptul că contractul nu stipula expres
interdicţia expeditorului de a transporta cu forţe proprii,
SRL „Fluture" a încheiat cu sine un contract de transport
din numele Firmei de conserve, prin care s-a angajat să
transporte legumele stipulate. Marfa a fost cîntărită şi
încărcată în 5 camioane închiriate de SRL „Fluture" de la o
companie de transport terţă. Pe parcursul transportării, 2
camioane s-au defectat, iar SRL „Fluture" a fost nevoită să
încheie un contract de transport cu o companie de transport
moldo-ucraineană „Ajutorul" care a obţinut licenţa pe
teritoriul Moldovei cu doi ani mai înainte.
Fructele au ajuns la Firma de conserve la timp, însă
din cauza mai multor descărcări-încărcări, 10 % din marfa
transportată de compania „Ajutorul" a fost deteriorată.
Compania „Gustoşică" a înaintat pretenţii faţă de
expeditor: pentru transportarea cu forţe propriii a fructelor,
deşi contractul nu prevedea expres acest drept; pentru
încheierea contractului de transport cu o companie de
transport care nu corespundea cerinţelor prescrise în
indicaţiile clientului, precum şi pentru prejudiciul cauzat
bunurilor transportate. SRL „Fluture" a contrazis prin
argumentele sale că: avea dreptul să transporte cu forţe
proprii, dat fiind faptul că în legislaţia civilă se permite
ceea ce nu este interzis expres; că a fost nevoit să încheie
contractul cu o companie de transport aleasă în interesele
clientului, urmînd scopul să reducă la minimum posibilele
prejudicii ce puteau fi cauzate prin pierirea fructelor. Ba
chiar mai mult, compania atrasă şi-a executat întocmai
clauzele contractului de transport încheiat; iar prejudiciul
este cauzat datorită viciilor transportului închiriat, astfel
ultima pretenţie urmează a fi înaintată faţă de proprietarul
camioanelor arendate.
Identificaţi vinovăţia părţilor contractante. Stabiliţi
răspunderea participanţilor
în aceste raporturi juridice. Soluţionaţi litigiul,
v ' • , . . ■ ,, ,
Teste- grilă1. Obligaţiile expeditorului sînt:
a) de prudenţă şi diligentă;b) de rezultat;c) de intermediere.
2. împuternicirile expeditorului pentru încheierea contractului de transport seatestă prin:a) contract de expediţie;b) contract de mandat;c) procură specială, eliberată în mod obligatoriu.
3. Obligaţia de asigurare a încărcăturii este:a) o obligaţie a expeditorului în orice situaţie;b) o obligaţie a expeditorului doar în situaţia cînd a fost cerută de client;c) o obligaţie a clientului.
b) aceasta urmează a fi confirmată ulterior în termen de 15 zile;c) aceasta nu are putere juridică.
7. Destinatarul trebuie să formuleze obiecţii referitor la starea încărcăturii:
a) la momentul livrării încărcăturii, sub sancţiunea pierderii acestui drept;b) pînă la a treia zi din data livrării, cu condiţia că viciul
nu poate fi observat din exterior;c) pînă la a cincia zi din momentul livrării.
8. Expeditorul are obligaţia de verificare a încărcăturii:a) indiferent de conţinutul contractului;b) doar contra unei taxe speciale;c) doar la solicitarea clientului, plata fiind inclusă în comision.
9. Expeditorul poate reprezenta şi interesele cărăuşului:
a) doar în cazul în care cărăuşul este rezidentul Republicii Moldova;b) în orice situaţie;c) în cazul în care îi este oferită expres această împuternicire.
10.în cazul decesului clientului:a) contractul de expediţie încetează la data decesului;b) contractul de expediţie nu încetează, dacă altfel nu
este prevăzut în contract sau nu rezultă din conţinutul obligaţiei;
c) contractul de expediţie încetează, dacă altfel nu este prevăzut în contract.
4. Dispoziţia de expediere se emite:a) în mod obligatoriu în orice situaţie;b) la solicitarea expeditorului;c) din iniţiativa clientului.
5. Expeditorul poate efectua transportarea cu forţe proprii:a) dacă îi este oferit acest drept prin contract;b) dacă altfel nu este stipulat în contract;c) dacă suplimentar a fost încheiat contract de transport.
6. In cazul în care dispoziţia de expediere a fost dată oral:a) clientul suportă toate
riscurile legate de transmiterea deplină sau incompletă a însărcinărilor;
■
Tema nr. 15. Contractul de mandat
Schema 1. Caracterele juridice ale
contractului de mandat
Schema 2. încheierea, executarea şi încetarea contractului de mandat
C
o
n
t
r
a
c
t
u
l
d
e
m
a
n
d
a
t
Contract de mandat
Gratuit Unilateral ComutativConsensual
Personal
încheierea
Subiecţi: 1
.Mandant
2.Mandatar
Obiect:
încheierea
de către
mandatar
în numele
şi pe contul
mandantul
ui de acte
juridice
Executarea
Natura
obligaţiilor
mandatarul
ui: - De
prudenţă şi
diligentăîncetarea
Denunţare
a
mandatului
:
1.Operabil
ă la
iniţiativa
oricărei
părţi
2.Inopozab
ilă terţilor
în cazul
nenotificării
lor despre
revocare
Decesul,
incapacitatea
mandantului:
1 .în lipsa
prevederilor
exprese nu
duce la
încetarea
mandatului
2.Raporturile
de mandat
continuă pînă
la preluarea
obligaţiilor
mandatarului de
către succesor
sau reprezentant
Decesul
mandatarului: -
în lipsa
prevederilor
exprese duce la
încetarea
contractului de
mandat
-
Speţa 1. Ionesu Anatol a decis să încheie un contract
de mandat cu Sadoveanu Grigore, în temeiul căruia ultimul
urmează a fi împuternicit să reprezinte interesele părinteşti
ale primului în faţa tuturor organelor de stat şi
administrative ale Republicii Moldova, pe perioada plecării
sale în străinătate, cu privire la drepturile fiului minor,
Ionescu Andrei.
In acest scop, mandatarul urmează a fi împuternicit să
semneze în numele lui Ionescu Anatol oriunde va fi necesar,
orice cereri şi declaraţii, inclusiv la plecarea temporară sau
stabilire cu trai definitiv în străinătate a fiului minor, să
decidă la intervenţii chirurgicale, cât şi să îndeplinească
orice alte acţiuni din numele acestuia.
Apreciaţi posibilitatea încheierii unui asemenea act
prin prisma reglementărilor referitoare la mandat.
Speţa 2. Grigoraş Măria, în calitate de mandant, şi
Miron Simion, în calitate de mandatar, au încheiat
contractul de mandat, avînd ca obiect reprezentarea
intereselor primei în instanţele de judecată în pricina civilă
cu privire la desfacerea căsătoriei cu Grigoraş Fiodor şi
partajul averii dobândite de soţi în perioada căsătoriei.
Condiţiile contractului au stipulat că, pentru executarea
mandatului, mandatarul va primi de la mandant retribuţia în
mărime de 9000 lei, din care 4500 lei vor fi achitaţi la
momentul încheierii contractului, iar restul - la executarea
integrală a mandatului, definită în contract drept câştigarea
procesului în condiţiile solicitate de Grigoraş Măria.
Totodată, părţile contractului au convenit să excludă dreptul
fiecărei din ele de a denunţa mandatul.
Apreciaţi legalitatea unui asemenea act prin prisma
reglementărilor referitoare la mandat.
Transmiterea executării
către un terţ:
1 .Este permisă
atragerea de ajutoare de
către mandatar
2.Transmiterea
executării integrale a
mandatului e permisă
doar în cazul:
2.1 .Prevederilor
exprese în contract
2.2.Cînd o cer
interesele mandantului
3. De efectele actelor
realizate de terţ este
ţinut responsabil
mandatarul__________________
Încheierea unui act cu sine însuşi:
1 .în cazul expres prevăzut în
contract 2.Mandatul constă exclusiv
în executarea unei obligaţii (art. 251
CC.)
Acceptarea mandatului:
1. Expresă
2. Tacită _______________
Definirea împuternicirilor:
1 .Mandat general -acte
administrare şi conservare
2.Mandat special -acte de
dispoziţie, administrare şi
conservare
Speţa 3. Cet. Grigoraş Măria, în calitate de mandant, şi
Miron Simion, în calitate de mandatar, s-au adresat la
notarul din Edineţ pentru autentificarea contractului de
mandat, avînd ca obiect reprezentarea intereselor în
instanţele de judecată în pricina civilă cu privire la
desfacerea căsătoriei cu Grigoraş Fiodor şi partajul averii
dobîndite de soţi în perioada căsătoriei.Condiţiile
contractului solicitat:
- mandatarul va deţine drepturile menţionate expres în
art. 81 al Codului de Procedură Civilă;
- termenul mandatului - 5 ani;pentru executarea mandatului mandatarul va primi de la mandant retribuţia înmărime de 20000 lei, din care 10000 lei vor fi achitaţi la momentul încheieriicontractului, iar restul - la executarea integrală a mandatului;părţile contractului solicită să excludă dreptul fiecărei din ele de a denunţa
mandatul.
Speţa 4. Poate mandatarul în temeiul contractului de
mandat să elibereze procuri iu ordine de substituire pentru
unele sau toate împuternicirile acordate de mandant? Poate
mandatarul să revoce împuternicirile transmise în ordine de
substituire?
Poate mandatarul încheia acte juridice în numele
mandantului cu sine însuşi?
Care este procedura de denunţare a mandatului?
Teste- grila
1. Mandatarul poate transmite executarea mandatului unui terţ:
a) numai în cazul în care este prevăzut acest drept în contract;b) dacă aceasta o cer interesele mandantului;c) dacă nu este interzis de contract.
2. Dacă au fost desemnaţi mai mulţi mandatari, mandatul produce efecte:
doar dacă este acceptat de toţi; dacă este acceptat măcar de unul dintre mandatari; dacă este acceptat de majoritatea mandatarilor.
3. în cazul desemnării mai multor mandatari aceştia încheie actele:
a) împreună, dacă altfel nu este stipulat sau nu rezultă cu certitidine din mandat;b) dacă participă majoritatea;c) fiecare în limitele mandatului.
4. Dubla reprezentare de către mandatari:a) este interzisă;b) este permisă;c) este permisă numai cu acordul mandanţilor.
5. Mandatarul se poate abate de la indicaţiile mandantului:
a) doar dacă aceasta este prevăzut de contract;b) dacă aceasta o cer interesele mandantului;c) dacă o cer interesele mandatarului
6. Mandatarul poate încheia acte juridice în numele mandantului cu sine însuşi:
a) doar dacă aceasta este prevăzut expres de contract;b) dacă aceasta nu este interzis de contract;c) dacă mandantul dispune de capacitate de exerciţiu.
7. Mandatarul poate cere compensarea cheltuielilor:a) dacă aceasta este prevăzut de contract;b) dacă contractul este cu titlu oneros;c) dacă acestea nu au fost compensate prin remuneraţie
8. Mandatarul este obligat să remită mandantului tot ceea ce a dobîndit înexecutarea obligaţiilor sale contractuale:a) dacă aceasta este prevăzut de contract;b) doar dacă contractul este cu titlu gratuit;c) dacă contractul nu prevede altfel.
9. Mandatarul are dreptul să folosească în avantajul său informaţia pe care oobţine în exercitarea mandatului:a) dacă nu este interzis de contract;b) dacă există acordul mandantului;c) dacă nu prejudiciază mandantul.
10. Mandatarul are dreptul să ceară compensarea cheltuielilor;
a) necesare;b) utile;c) prevăzute de contract.
11. în cazul decesului mandatarului:a) contractul nu încetează;b) contractul încetează;c) încetează dacă este prevăzut de contract.
12. In cazul decesului mandantului:a) contractul încetează;b) contractul nu încetează;c) contractul încetează dacă nu s-a prevăzut altfel.
13. Dreptul de denunţare a mandantului:a) poate fi exclus;b) nu poate fi exclus;c) este posibil doar dacă contractul nu prevede altfel.
14. în cazul mandatului gratuit mandatarul răspunde:a) doar în cazul intenţiei sau culpei grave;li) indiferent de culpă;<■) doar în limita prejudiciului real.
15. Dacă mandatarul este profesionist, mandatul:a) este gratuit;b) este oneros dacă este prevăzut de contract;c) este prezumat oneros.
16. Contractul de mandat are ca obiect:a) încheierea de acte juridice;b) dobîndirea dreptului de proprietate;c) săvîrşirea anumitor acţiuni.
17. Dacă actul juridic a fost încheiat de mandatar în condiţii mai avantajoasedecît cele stabilite de mandant, diferenţa:
aj revine mandantului;b) revine mandatarului;c) se împarte în mod egal între părţi.
18. Dacă pentru încheierea unui act juridic sînt desemnaţi mai mulţimandatari:
a) ei urmează să încheie împreună actul, dacă altfel nu este stipulat sau rezultă din mandat;
b) fiecare are dreptul să încheie singur actul juridic;c) ei răspund solidar pentru executarea obligaţiilor.
■
■
■
Tema nr. 16. Contractul de comision
Speţa 1. Magazinul de consignaţie a primit de la A,
în consignaţie, un casetofon, fiind evaluat la preţul de 1500
lei. La momentul încheierii contractului, comisionarul 1-a
preîntîmpinat pe A de posibilitatea reducerii preţului
stabilit, dacă în termen de douăzeci de zile bunul nu va fi
vîndut. în termenul stabilit de contract casetofonul nu s-a
vîndut. Directorul magazinului de consignaţie a trimis o
notificare către A cu solicitarea de a se prezenta, în termen
de douăzeci de zile, la comisionar pentru reevaluarea
bunului, însă în termenul indicat de la A nu a parvenit nici
un răspuns. Astfel comisionarul a redus preţul casetofonului
la suma de 1000 lei, în urma cărui fapt bunul a fost vîndut.
în scurt timp din ziua vînzării, A s-a prezentat la
magazinul de consignaţie şi a declarat că nu este de acord cu
reducerea preţului, solicitînd să-i fie achitată integral suma
stabilită iniţial în contract, motivînd că în perioada cînd a
fost notificată se afla în deplasare, fiind în imposibilitate de
a da un răspuns.
Comisionarul a refuzat să transmită suma solicitată,
motivînd prin faptul că A era obligat de a înştiinţa despre
lipsa sa.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 2. A a cumpărat de la magazinul de
consignaţie o blană. Peste o perioadă de timp de la
procurare a depistat că în anumite locuri blana este
deteriorată de molii, în legătură cu acest fapt, A s-a adresat
către vînzător cu cerinţa de a returna blana şi de a-şi
recupera suma de bani achitată sau de a fi redus preţul de
cumpărare. Vînzătorul a refuzat satisfacerea cerinţelor,
fâcînd trimitere la faptul că bunurile achiziţionate în
magazinul de consignaţie nu pot fi returnate, iar ce ţine de
viciu, acesta putea apărea după procurare.
A a atacat în judecată magazinul de consignaţie. Prin
raportul de expertiză efectuat a fost stabilit că blana a fost
deteriorată de molii cu mult înainte de a fi transmis
magazinului de consignaţie spre vînzare.
Reprezentantul vînzătorului a declarat că, ţinînd cont
de faptul că deteriorarea blănii nu s-a produs din vina
magazinului, acesta nu poate fi atras la răspundere. în
calitate de martor în instanţă s-a prezentat fosta proprietară a
bunului în litigiu, care a declarat că în momentul predării
spre consignaţie blana nu avea nici un defect, iar
comisionarul în momentul recepţionării nu a prezentat
careva obiecţii.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 3. A a încheiat cu B un contract de comision
privind vînzarea pepenilor verzi. întru executarea
contractului, B a transmis pentru realizare cinci tone de
marfă, preţul de vînzare al căreia era de 10 lei pentru un
kilogram. Din volumul total al mărfii, jumătate a fost
comercializată la preţul iniţial stabilit, iar cealaltă jumătate a
l'ost comercializată la preţul de 5 lei pentru un kilogarm. A
nu a fost de acord cu reducerea preţului, drept urmare s-a
adresat instanţei de judecată, indicînd că anticipat realizării
mărfii, în privinţa schimbării preţului, trebuia cerat acordul
comisionarului, în instanţă, reprezentantul comisionarului a
declarat că obţinerea acordului comitentului ar fi durat în
timp, fapt care putea duce la alterarea mărfii, deoarece
comisionarul nu avea un loc special utilat pentru
depozitarea acesteia.
în legătură cu acest fapt, comisionarul a fost nevoit să
realizeze marfa la preţ redus, drept confirmare despre preţul
acestui tip de marfă în ziua comercializării B a prezentat un
certificat de la administraţia pieţei care confirma că în zilele
de comercializare marfa era vîndută la preţul de cinci lei
pentru un kilogram.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 4. A 1-a acţionat pe B în instanţă solicitînd
încasarea a 5000 lei, în cerere indicînd că la data de
10.10.2010 i-a predat pîrîtului pentru comercializare, prin
consignaţie, o combină muzicală, însoţită de paşaportul
tehnic, inclusiv traducerea acestuia în limba română.
Conform contractului de comision, comisionarului îi
revenea un comision pentru comercializarea bunului în
termenul stabilit de contract, în instanţă s-a discutat
problema achitării depozitării bunului. La examinarea
cauzei s-a stabilit că reducerea preţului iniţial s-a desfăşurat
cu încălcări contractuale, iar reevaluarea a fost făcută la
cerinţa comitentului, alte reevaluări nefiind operate. La data
de 10.10.2011, A a solicitat returnarea bunului în legătură
cu executarea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale
de către comisionar. Totodată, s-a stabilit că comisionarul
pierduse actele însoţitoare, fapt care făcea imposibilă
comercializarea bunului, care era de producţie străină. în
afară de aceasta, A i-a achitat lui B pentru depozitare suma
de 1000 lei.
Instanţa a satisfăcut parţial cerinţele reclamantului,
cu încasarea în folosul lui A a 1500 lei, motivînd în hotărîre
că bunul risca să nu poată fi vîndut din cauza lipsei cererii
de cumpărare.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 5. Societatea comercială A a încheiat contract
de comision cu societatea comercială B, prin care ultima se
obliga să cumpere pentru prima mere la preţul de 5 lei
pentru 1 kg. Avînd în vedere conjunctura de piaţă,
comisionarul a cumpărat
merele la preţul de 6 lei pentru 1 kg. Comitentul a acceptat
cumpărătura, dar i-a restituit comisionarului cheltuielile suportate în
legătură cu cumpărarea merelor la preţul de 5 lei pentru 1 kg., aşa cum
era prevăzut în contract. Comisionarul s-a adresat în judecată, cerînd
de la comitent restituirea diferenţei de preţ. Soluţionaţi speţa.
Argumentaţi soluţia.
Speţa 6. Societatea comercială A a încheiat contract de comision
cu societatea comercială B, prin care ultima se obliga să vîndă costume
la preţul de 400 lei bucata. Comisionarul a vîndut costumele la preţul
de 600 lei bucata, păstrând diferenţa de preţ de 200 lei în calitate de
remuneraţie.
Comitentul, nefiind de acord cu aceasta, a solicitat de la
comisionar restituirea întregului preţ, susţinând că, potrivit
contractului, comisionul a fost stabilit în mărime de 5% din preţul de
vânzare.
Soluţionaţi speţa. Argumentaţi soluţia.
Speţa 7. A a încheiat contract de consignaţie cu magazinul de
consignaţie B, prin care ultimul se obliga să vândă un televizor nou la
preţul de 2000 lei. Peste 10 zile comisionarul a vândut televizorul lui
C.
După expirarea a 5 zile, C a constatat că televizorul are vicii
ascunse. Drept urmare, C a solicitat comisionarului restituirea preţului
sau reducerea acestuia. Comisionarul a refuzat satisfacerea cerinţei lui
C, motivând refuzul său prin faptul că bunurile cumpărate în reţeaua de
comerţ de consignaţie nu se supun restituirii, iar viciile puteau apărea
din vina lui C.
C a acţionat în judecată comisionarul, solicitând restituirea
preţului în mărime de 2000 lei. La examinarea cauzei, s-a solicitat
efectuarea expertizei, care a constatat că viciile televizorului existau la
data vânzării lui. Comisionarul a solicitat atragerea lui A în calitate de
pârât şi eliberarea sa de răspundere.
Soluţionaţi speţa. Cine va avea calitatea de pârât? Argumentaţi
răspunsul.
Teste-grilă
1. Comisionul este:
a) un contract comutativ;b) un contract cu titlu gratuit;c) liberalitate.
2. Comisionul este un contract:a) cu executare imediată;b) aleatoriu;c) cu executare succesivă.
3. Contractul de comision este un contract:a) real;b) consensual;c) solemn.
4. Contractul de comision se încheie în formă:a) verbală;b) scrisă;c) autentificată notarial.
5. Contractul de comision poate fi încheiat:a) doar între persoane juridice;b) doar între persoane fizice;c) între orice persoane.
< . i............................
6. Contractul de comision are ca obiect:a) încheierea de acte juridice;b) dobîndirea dreptului de
proprietate;c) săvîrşirea anumitor prestaţiuni
de intermediere.
7. Comisionarul se poate abate de la indicaţiile comitentului:
a) doar dacă aceasta este prevăzut de contract;
b) dacă aceasta o cer interesele comitentului;
c) dacă o cer interesele comisionarului.
8. Dubla reprezentare de către comisionari:a) este interzisă;b) csle permisă;c) este permisă numai cu acordul
comitenţilor.9. Comisionarul trebuie să indice în actul juridic faptul că el acţionează în calitate de comisionar:
a) în toate cazurile;b) dacă aceasta este prevăzut de contract;c) dacă aceasta este în interesul comitentului.
10. Comisionarul poate încheia acte juridice în numele comitentului cu sine însuşi:
a) doar dacă aceasta este prevăzut expres de contract;b) dacă aceasta nu este interzis de contract;c) dacă mandantul dispune de capacitate de exerciţiu.
11. Actul juridic încheiat de comisionar cu un terţ dă naştere la drepturi şiobligaţii:
a) pentru comisionar;b) pentru comitent;c) solidar pentru comisionar şi comitent.
12. Comisionarul răspunde pentru executarea obligaţiilor de către terţ:
a) în toate cazurile;b) dacă a garantat executarea obligaţiilor de către terţ;c) dacă contractul nu prevede altfel.
13. Dreptul de proprietate asupra bunului predat comisionarului sau primit de acesta pentru comitent aparţine:
a) comisionarului;b) comitentului;c) comisionarului, dacă contractul nu prevede altfel.
14. Obligaţiile din contractul încheiat de comisionar se execută:
a) de comisionar;b) de comitent dacă contactul nu prevede altfel;c) de comisionar dacă aceasta este prevăzut de contract.
15. In contractul de comision, dacă actul juridic a fost încheiat în condiţii maifavorabile decît cele stabilite de comitent, tot beneficiul:
a) revine comitentului;b) revine comisionarului;c) se împarte egal între părţi, dacă contractul nu prevede altfel.
16. Dacă executarea indicaţiilor comitentului duce, în mod vizibil, la dezavantajarea acestuia, comisionarul trebuie să execute indicaţiile:
a) dacă comitentul insistă asupra indicaţiilor;b) dacă comisionarul 1-a notificat pe comitent;c) dacă nu a primit răspuns de la comitent.
i < oiiiisionarul este obligat să remită comitentului tot ceea ce a dobîndit în , »rr I I la rea obligaţiilor sale contractuale:
l) dacă aceasta este prevăzut de contract;b) doar dacă contractul este cu titlul gratuit;c) dacă contractul nu prevede altfel.
IH. < oiiiisionarul este obligat să dea lămuririle cerute de comitent:
B) dacă aceasta este prevăzut de contract; li) dacă contractul este cu titlu oneros; c) dacă contractul nu prevede altfel.
19, ( oiiiisionarul are dreptul să ceară compensarea cheltuielilor:
a) necesare;b) utile;e) prevăzute de contract.
20. Cheltuielile de păstrare a bunurilor comitentului, inclusiv a celor primitede la terţi, le suportă comisionarul:
a) dacă aceasta este prevăzut de contract;b) dacă contractul este cu titlul oneros;e) dacă în lege sau în contract nu este prevăzut altfel.
21. Comisionarul are dreptul să folosească în avantajul său informaţia pe careo obţine în exercitarea comisionului:
a) dacă nu este interzis de contract;b) dacă există acordul comitentului;c) dacă nu prejudiciază comitentul.
22.în cazul decesului comisionarului:a) contractul nu încetează;b) contractul încetează;c) încetează dacă este prevăzut de contract.
23. în cazul decesului comitentului:a) contractul încetează;b) contractul nu încetează;c) contractul încetează dacă nu s-a prevăzut altfel.
24. în contractul de comision, dacă actul juridic a fost încheiat în condiţii maifavorabile decît cele stabilite de comitent, tot beneficiul:a) revine comitentului;b) revine comisionarului;c) se împarte egal între părţi, dacă contractul nu prevede altfel.
25. Actul juridic încheiat de comisionar cu un terţ dă naştere la drepturi şiobligaţii:a) pentru comisionar;b) pentru comitent;c) solidar pentru comisionar şi comitent.
26. Comisionarul răspunde pentru executarea obligaţiilor de către terţ:a) în toate cazurile;b) dacă a garantat executarea obligaţiilor de către terţ;c) dacă contractul nu prevede altfel.
27. Dreptul de proprietate asupra bunului predat comisionarului sau primit deacesta pentru comitent aparţine:a) comisionarului;b) comitentului;c) comisionarului, dacă contractul nu prevede altfel.
28. Obligaţiile din contractul încheiat de comisionar se execută:a) de comisionar;b) de comitent, dacă contractul nu prevede altfel;c) de comisionar, dacă aceasta este prevăzut de contract.
Tema nr. 17. Contractul de administrare fiduciară
Schema 1. Caracterele juridice ale contractului de administrare fiduciară
Contract de administrare fiduciară
Sinalagmatic
56
RealComutativGratuit /
Oneros
Schema 2. Noţiunea şi subiecţii contractului de administrare fiduciară
Contractul de administrare jiduciara
Administratorul fiduciar: Drepturile:
- de a dispune de un imobil doar în cazurile prevăzute de
lege sau de contract
- să ceară remuneraţie pentru activitatea sa, doar în cazul
când aceasta este stipulat în conţinutul contractului
- să ceară de la fondator restituirea cheltuielilor suportate în
legătură cu administrarea
- să refuze administrare fiduciară, preavizînd în mod
obligatoriu Fondatorul cu cel puţin 3 luni până la aceasta
Obligaţiile:
- să administreze în nume propriu proprietatea încredinţată,
dar pe riscul şi pe contul fiduciantului
- să manifeste faţă de interesele fiduciantului diligenta de
care dă dovadă în afacerile proprii
- să facă public faptul separării bunurilor luate în
administrare fiduciară de bunurile sale
- să indice în actul juridic faptul că el acţionează în calitate
de manager fiduciar
- să administreze personal patrimoniul care i-a fost transmis
în administrare fiduciară
- să transmită fondatorului tot ce a obţinut în
legătură cu administrarea patrimoniului, dacă
această obligaţie este prevăzută de contract, iar în
cazul când această obligaţie nu este prevăzută de
contract, administratorul fiduciar este obligat să
includă toate drepturile şi bunurile obţinute ca
rezultat al activităţii de administrare fiduciară, în
componenţa patrimoniului primit în administrare
Schema 3. Deosebiri dintre administrarea fiduciară şi alte contracte
Administrarea fiduciară Gestiunea economică
administratorul fiduciar nu dobândeşte atributele de posesie,
folosinţă şi dispoziţie, ci dobândeşte doar împuternicirea de a
le exercita
Persoana respectivă(gestionarul) dobândeşte un drept real
limitat, care este constituit din atributele de posesie, folosinţă şi
dispoziţie
Administratorul fiduciar exercită atributele dreptului de
proprietate doar în interesele fondatorului administrării, sau în
interesele persoanei indicate de către acesta (art. 1053, alin.
(1,2) CCalRM)
Atributele de posesie, folosinţă şi dispoziţie sunt exercitate nu
doar în interesele proprietarului, ci şi în interes propriu
Dreptul de administrare fiduciară este un drept obligaţional
conţinutul căruia este stabilit nu doar de lege, ci şi de contractul
dintre fondatorul administrării şi administratorul fiduciar
Dreptul de gestiune economică este un drept real, conţinutul şi
limitele exercitării căruia sunt stabilite de lege
Administrarea fiduciară Agenţia
Administrarea fiduciară întotdeauna presupune folosirea
patrimoniului în vederea obţinerii venitului
Agentul săvârşeşte doar acele fapte materiale care le însoţesc pe
acele juridice şi nu sunt legate de folosirea patrimoniului
principalului în vederea obţinerii beneficiului
Administratorul fiduciar exercită toate atribuţiile (posesie,
folosinţă şi dispoziţie) asupra patrimoniului fondatorului
administrării
Agentul, de regulă, poate doar să dispună de patrimoniul
principalului
Administratorul fiduciar poate acţiona doar din nume propriu,
nu şi din numele fondatorului administrării
Agentul are împuterniciri permanente de intermediere, de
încheiere de contracte comerciale cu bunuri şi servicii în numele
şi pe contul unei alte întreprinderi (art. 1199 alin. (1), CC al
RM)
Speţe
Speţa 1. între SRL Andrieş şi SRL Visage a fost incheiat un contract de
administrare fiduciară a unui salon de frumuseţe, conform căruia administrator
fiduciar a fost numit SRL Andrieş. în timpul executării contractului, SRL
Andrieş a încheiat un contract de împrumut a unei sume de bani cu ÎI Floare,
garantînd cu salonul de frumuseţe ce aparţine SRL Visage. La expirarea
termenului contractului de administrare fiduciară salonul a fost transmis
proprietarului, însă suma de bani din contractul de împrumut nu a fost
rambursată.La scadenţă, ÎI Floare a înaintat acţiune în judecată privind
transmiterea salonului în proprietatea sa, deoarece nu i-au fost satisfăcute
creanţele băneşti. SRL Visage, la rîndul său, a protestat, invocînd faptul că ÎI
Floare trebuie să-şi satisfacă creanţele din bunurile şi patrimoniul SRL
Andrieş, şi nu din bunurile sale, deoarece contractul de împrumut a fost
încheiat într-un mod fraudulos, SRL Visage neştiind despre existenţa
contractului de împrumut.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 2. între SA Market-Prim şi SRL First a fost încheiat un contract
de administrare fiduciară a patrimoniului. Fiind numit administrator fiduciar,
SA Market-Prim efectua toate actele necesare, fructele obţinute, insă, le împărţea în
jumătate cu SRL First. La expirarea contractului, fiind informat că toate fructele
obţinute trebuiau să aparţină doar lui, SRL First a acţionat în judecată pe SA Market,
solicitînd rambursarea tuturor fructelor care nu i-au fost date. SA Market a invocat,
însă, că cererea înaintată de SRL First este tardivă, după expirarea contractului, şi nu
este în obligaţia lui de a rambursa venitul.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 3. A a încheiat cu B contract de administrare fiduciară pe termen de 5 ani,
obiectul căruia îl forma administrarea clădirii de producere ce aparţinea lui A. în cursul
executării obligaţiilor sale administratorul fiduciar - B - a obţinut de la bancă un credit
pe termen de 6 ani, ipotecînd construcţia ce forma obiectul contractului.
După expirarea termenului contractului de administrare fiduciară, construcţia a
fost restituită lui A. în legătură cu neachitarea ratelor potrivit contractului de credit,
banca a procedat la urmărirea bunului ipotecat. A a intentat acţiune reconvenţională,
solicitînd nulitatea contractului de ipotecă, pe motiv că termenul acestuia nu poate
depăşi termenul contractului de administrare fiduciară.
Soluţionaţi speţa. Argumentaţi răspunsul.
Speţa 4. A a încheiat cu B contract de administrare fiduciară pe termen de 5 m i
obiectul căruia îl forma administrarea acţiunilor ce aparţineau lui A. Potrivit
L 'oiiliactului, A se obliga trimestrial să plătească administratorului fiduciar
I.......ieraţie în mărime de 1% din valoarea acţiunilor şi să-i restituie cheltuielile
.i 11 H ii late.
Administratorul trimestrial prezenta fondatorului raporturi privind activitatea i
Examinînd un raport, A a constatat că, deşi preţul acţiunilor a diminuat, B şi-a ( llculat
remuneraţie şi a dedus din venitul pe care trebuia să-1 achite lui B cheltuielile
lUportate. A a solicitat de la B restituirea daunei cauzate şi a remuneraţiei reţinute,
BOnsiderînd că administratorul are dreptul la remuneraţie numai dacă în rezultatul
lOtivităţii sale de administrare a bunului obţine venit. Soluţionaţi speţa. Argumentaţi
răspunsul.
Teste-grilă
1. Contractul de administrare fiduciară va inceta în unul din următoarelecazuri:
a) refuzul beneficiarului de a primi beneficiul, dacă altfel nu este prevăzut în contract;
b) dispariţia administratorului fiduciar persoană fizică;c) la cererea fondatorului administrării fiduciare.
2. Contractul de administrare fiduciară poate fi modificat în unul dinurmătoarele cazuri:
a) atunci cînd fondatorul administrării cere, clauzele contractuale trebuie să fie modificate în mod obligatoriu;
b) prin acordul comun al părţilor şi doar în limitele stabilite de contract şi de legislaţia în vigoare;
c) după 3 luni din ziua incheierii contractului.
3. în calitate de administrator fiduciar poate apărea:a) orice persoană, fizică sau juridică;b) autorităţile publice datorită atribuţiilor stabilite prin lege;c) beneficiarul administrării fiduciare.
4. în ceea ce priveşte apartenenţa fructelor, legea menţionează imperativ că:a) ele nu revin fondatorului administrării şi se includ în patrimonial
administrării fiduciare;b) ele revin fondatorului şi nu se includ în patrimoniul administrării;c) ele nu revin nici uneia dintre părţi.
5. Răspunderea administratorului fiduciar în raport cu terţii esteurmătoarea:
a) nu va răspunde el, ci beneficiarul administrării, deoarece el este proprietarul bunurilor;
b) va răspunde personal şi se va limita la bunurile primite în administrare fiduciară;
c) va răspunde cu patrimoniul său pentru prejudiciile cauzate.
6. Riscul micşorării patrimoniului administrat, precum şi riscul pieiriifortuite a acestuia îl suportă:a) administratorul fiduciar;b) fondatorul administrării;c) beneficiarul, dacă acesta există.
150
Noţiune - prin
contractul de
administrare fiduciară,
o parte (fondator al
administrării,
fiduciant)
predă bunuri în
administrare
fiduciară
celeilalte părţi
(administrator
fiduciar,
fiduciar), iar
acesta se obligă
să administreze
patrimoniul în
interesul
fondatorului
administrării,
administratorul
fiduciar
Părţile:- Administratorul
fiduciar
- Fondatorul
administrării
- Beneficiarul
administrării Formă:- Scrisă
- Verbală (după caz)
Fondatorul administrării:
Drepturile:
- să aleagă terţa persoană în
favoarea căreia va fi executat
contractul de către administratorul
fiduciar
- dreptul să exercite controlul
asupra activităţii administratorului
fiduciar, în limitele prevăzute de
contract
- dreptul să ceară şi să primească
toate veniturile obţinute de fiduciar
în urma administrării patrimoniului
respectiv Obligaţiile:
- de a transmite administratorului
fiduciar patrimoniul care urmează
să fie administrat
- de remunerare a administratorului
fiduciar, în cazul când contractul va
prevedea posibilitatea remunerării
acestuia
- de a restitui fiduciarului toate
cheltuielile suportate de către acesta
în legătură cu administrarea
patrimoniului, dacă contractul sau
legea nu prevede altfel
57
7. în administrare fiduciară pot fi transmise:a) orice bunuri;b) doar bunurile determinate individual;c) doar bunurile determinate generic.
8. în rezultatul încheierii contractului de administrare fiduciară,administratorul fiduciar:a) dobîndeşte atributele proprietăţii;b) este împuternicit să exercite atributele proprietăţii din nume propriu;c) este împuternicit să exercite atributele proprietăţii din numele
fondatorului administrării.
9. Administratorul trebuie să indice în actul juridic faptul că el acţionează în
calitate de fiduciar:a) în toate cazurile;b) dacă aceasta este prevăzut de contract;c) dacă aceasta este în interesul fondatorului administrării.
10. Riscul pieirii bunurilor transmise în administrare fiduciară îl suportă:
a) administratorul fiduciar;b) fondatorul administrării;c) fondatorul administrării, dacă aceasta este prevăzut de contract.
11. în administrare fiduciară pot fi transmise:a) orice bunuri;b) doar bunurile determinate individual;c) doar bunurile determinate generic.
12. în rezultatul încheierii contractului de administrare fiduciară,administratorul fiduciar:a) dobîndeşte atributele proprietăţii;b) este împuternicit să exercite atributele proprietăţii din nume propriu;c) este împuternicit să exercite atributele proprietăţii din numele
fondatorului administrării.
13. Administratorul trebuie să indice în actul juridic faptul că el acţioneazăîn calitate de fiduciar:a) în toate cazurile;b) dacă aceasta este prevăzut de contract;c) dacă aceasta este în interesul fondatorului administrării.
150 58
Tema nr. 18. Contractul de depozit şi magazinaj Schema 1. Definiţia
şi caracterele juridice ale contractului de depozit
Contractul de depozit este contractul în baza căruia o parte (depozitar) se obligă să păstreze bunul mobil, predat de
cealaltă parte (deponent), o perioadă determinată sau nedeterminată, şi să-1 restitutuie la cerere (art. 1086 CC)
Cu executare succesivăIntuitu personae
Schema 3. Obligaţiile depozitarului
156
Numit
Consensual
59
Obligaţiile depozitarului
Depozit cu titlu oneros Depozit cu titlu gratuit
1. Să se îngrijească de integritatea
bunului primit cu prudenţa şi diligenta
unui bun profesionist (art.1089 alin.l
CC)
2. Costurile restituirii bunului revin
depozitarului (art.1100 alin.2 CC)
1. Să se îngrijească de integritatea bunului
primit ca de propriul bun (art.1089 alin.2
CC)
2. Costurile restituirii bunului revin
deponentului (art. 1100 CC)
3. Să restituie bunul pe care I-a primit în starea în care se află în momentul restituirii(art. 1095 CC)
4. Să remită fructele bunului depozitat, percepute în perioada de depozitare. Să plătească dobînda pentru banii depozitaţi
numai din ziua din care a fost pus în întîrziere (art. 1099 CC)
Sinalagmatic Oneros sau
gratuit
ComutativNetranslativ de proprietate
Schema 4. Interdicţiile şi admisibilităţile depozitarului
-Deponent -Depozitar
Schema 2. Elementele contractului de depozit Elementele contractului de depozit
Obiectul:
Obiectul juridic-serviciile de păstrare a bunului; Obiectul material-bunurile
Termenul:
1) termen determinat;
2) termen nedeterminat
156
Interdicţiile şi inadmisibilităţile stabilite de lege pentru depozitar
1. Depozitarul nu poate cere deponentului sau persoanei căreia trebuie să-i restituie bunul dovada faptului că este
proprietarul lui (art. 1090 CC)
2. Depozitarul nu are dreptul fără încuviinţarea deponentului, să transmită unui terţ depozitarea bunului (art. 1091
CCI-----► 3. Dacă contractul nu prevede altfel, depozitarul nu are dreptul să folosească, fără permisiunea deponentului,
bunul predat în depozit, cu excepţia cazului cînd faptul acesta este necesar conservării bunului (art. 1092 CC)
-----►4. Depozitarul nu poate să ceară deponentului să predea bunul,însă deponentul de rea-credinţă va răspunde de
refuzul predării (art. 1087 CC)
Forma:
Respectarea regulilor
generale cu privire la
forma actului juridic
60
Conţinutul:
Totalitatea
drepturilor şi
obligaţiilor corelative
ale părţilor
Schema 5. Obligaţiile deponentului Schema 7. Instituţii speciale ale contractului de depozit
Obligaţiile deponentului Instituţii speciale ale contractului de depozit
1. Să compenseze depozitarului cheltuielile necesare depozitării bunului, precum şi cele necesare
pentru perceperea şi păstrarea bunului (art.1088 alin.3 CC) Sechestrul
Depozitul hotelier
2. Să repare prejudiciile cauzate depozitarului prin caracteristicile bunului depozitat dacă ştia
sau trebuia să ştie despre ele şi dacă nu a anunţat depozitarul sau dacă acesta nu ştia despre
caracteristicile bunului (art.1094 CC)
3. Să repare prejudiciul cauzat prin preluarea anticipată a bunului, dacă depozitul a fost făcut
în interesul depozitarului (art. 1096 alin.2)
4. In cazul depozitului cu titlu oneros, deponentul este obligat să plătească remuneraţia la
încetarea depozitului dacă în contract nu este prevăzut altfel (art. 1102 CC)
5. Să-şi ridice la cerere bunul depozitat, dacă în contract nu este prevăzut un termen de
depozitare (art. 1097 alin.l CC)
Schema 6. Drepturile părţilor
Sechestrul este depozitul în baza căruia
persoanele remit un bun în litigiu unui
terţ, care se obligă să-1 restituie după
terminarea procesului celui care are drept
asupra lui (art. 1106 CC)
Drepturile depozitarului însărcinat cu
sechestru (art.1108 CC)
Hotelurile, căminele, sanatoriile, casele
de odihnă şi altele asemenea răspund
pentru distrugerea, pierderea sau
deteriorarea bunurilor persoanelor fizice pe care
acestea le au cu ele în încăperile rezervate lor,
chiar dacă bunurile, cu excepţia bijuteriilor, nu
au fost predate în depozit în mod special.
Convenţia contrară este nulă
Particularităţile depozitului hotelier
(art.1105)
1. Depozitul hotelier poate fi dovedit prin orice
mijloc de probă
Drepturile părţilor
Depozitarul
1. Să refuze primirea bunului în cazul
în care nu i-a fost predat la timp, dacă
în contract nu este prevăzut altfel
(art. 1087
2. Poate, cu autorizaţia instanţei de
judecată, să vîndă bunurile a căror
depozitare implică cheltuieli
disproporţionate în raport cu valoarea
lor
2. Hotelul şi alte instituţii asemănătoare sunt
obligate să repare integral prejudiciul cauzat
2. Să modifice după caz
condiţiile de depozitare în
limitele prevăzute de lege
(art. 1093 CC)
4. Răspunderea hotelului sau a
altor instituţii asemănătoare este
exclusă în caz de forţă majoră,
cînd prejudiciul este cauzat de un
oaspete al clientului sau de
proprietăţile bunului
3. Să
ceară
oricînd
depone
ntului
să-şi
ridice
bunul
depozi
tat,
dacă în
contra
ct nu
este
stabilit
un
termen
de
depozi
tare
4. Să
reţină
bunul
depozi
tat
peste
termen
ul
prevăz
ut în
contra
ct pînă
la
mome
ntul
retribu
irii
sale şi
compe
nsarea
cheltui
elilor
de
păstrar
e (art.
1103C
C)
61
1. Nu are dreptul să facă în privinţa bunului nici o
cheltuială sau alte acte, cu excepţia celor de conservare, în
lipsa unei stipulaţii contrare sau autorizaţii a instanţei de
judecată
Deponentul3. Hotelul sau alte instituţii nu-şi asumă păstrarea banilor,
bijuteriilor şi a titlurilor de valoare, care reprezintă o listă
exhaustivă, dacă acestea nu au fost predate în locuri special
amenajate
1. Să-şi ridice oricînd bunul depozitat chiar şi atunci
cînd contractul prevede un termen de depozitare (art.
1096 CC)
159
Schema 8. Drepturile şi obligaţiile magazinerului Schema 9. Definiţia şi conţinutul recipisei de magazinaj
Drepturile şi obligaţiile magazineruluiRecipisă de magazinaj
— Drepturile magazinerului
1. Dreptul de a amesteca bunurile de
acelaşi gen (art.l 118 alin. 1 CC)
Obligaţiile
magazinerului
Recipisă de magazinaj este documentul,care se întocmeşte şi se eliberează de către magaziner
deponentului, cu scopul constatării faptului încheierii contractului şi predării mărfii la
depozitul magazinerului
I
In cazul înmagazinării unor bunuri determinate generic,
magazinerul este îndreptăţit să le amestece cu bunuri de
acelaşi gen doar dacă i s-a permis în mod expres
2. Dreptul de a vinde bunul la licitaţie (art. 1119 alin. 1
CC)
tDacă bunul înmagazinat este expus degradării sau dacă se
produc modificări ale lui care implică un pericol de
depreciere şi nu mai este timp pentru prevenirea sau
înlăturarea degradării ori cel îndreptăţit, fiind informat, nu a
decis în timp util, magazinerul poate organiza vînzarea
bunului la licitaţie
3. Dreptul de gaj (art.l 128 CC)
în privinţa costurilor de magazinaj, magazinerul are un drept
de gaj asupra bunului cît timp acesta se află în posesiunea sa
Magazinerul trebuie să asigure înmagazinarea şi păstrarea
bunurilor preluate cu diligenta unui bun profesionist
2. Obligaţia de a permite inspectarea bunurilor (art. 1115 CC)
Magazinerul este obligat să permită, pe parcursul orelor de lucru,
deponentului sau unei alte persoane împuternicite să ia mostre, să
inspecteze bunurile înmagazinate şi să adopte măsurile necesare
conservării lor
3. Obligaţia de informare (art.l 116 CC)
Dacă se schimbă locul de înmagazinare, dacă
au apărut schimbări ale caracteristicilor bunurilor sau dacă
asemenea schimbări sînt pe cale de a se produce, magazinerul este
obligat să anunţe de îndată faptul acesta
4. Obligaţia de a preda fiecărui deponent, din stocul total, partea
ce i se cuvine,fără încuviinţarea celorlalţi deponenţi
(art.1118alin.3CC)
< onţinutul recipisei de magazinaj (art.l 121 CC)
4. Dreptul de a cere ridicarea bunului înmagazinat (art. 1129 CC)
Magazinerul nu poate cere ridicarea bunului înmagazinat înainte de expirarea termenului convenit pentru magazinaj,
iar dacă nu s-a convenit asupra unui astfel de termen, înainte de a expira 3 luni de la înmagazinare
în cazul întocmirii unei recipise de magazinaj la ordin, magazinerul este obligat să livreze
bunurile înmagazinate numai posesorului legitim al recipisei şi numai în schimbul recipisei
La primirea bunurilor, magazinerul are obligaţia să elibereze o recipisă de magazinaj
6. Obligaţia de a elibera o recipisă de magazinaj (art. 1120 CC)
62
1. Obligaţia de diligentă (art.l 113 CC)
Recipisă de magazinaj trebuie să conţină:
a) data întocmirii şi numărul înscrierii în registrul de magazinaj;
b) numele sau denumirea şi adresa persoanei ale cărei bunuri se
înmagazinează;
c) locul de înmagazinare;
d) regulile magazinajului;
e) cantitatea (numărul, măsura ori greutatea) bunurilor înmagazinate şi
calitatea, iar în cazul bunurilor ambalate, şi descrierea ambalajului;
f) costul de magazinaj, alte costuri care pot să apară;
g) faptul că bunul înmagazinat trebuie sau nu asigurat şi, după caz, costul
de asigurare;
h) termenul magazinajului şi data expirării lui ori
inexistenţa termenului;
i) alte date, la alegerea părţilor;
j) semnătura magazinerului şi ştampila
5. Obligaţia de a livra bunurile înmagazinate numai
posesorului legitim al recipisei şi numai în schimbul
recipisei (art.l 125 alin.l CC)
161
Schema 10. Varietăţile recipisei de magazinajSchema 11. Delimitarea dintre depozit şi magazinaj
Recipisa de magazinaj
Delimitarea dintre Depozit şi Magazinaj, ca formă de depozit specializat
Recipisa de magazinaj simplă (chitanţă de înmagazinare) Recipisa dublă de magazinaj (certificat de depozit) Recipisa de magazinaj la ordin
Depozit Magazinaj
- constituie dovada încheierii
contractului şi respectării
formei scrise a acestuia;
- adevereşte predarea mărfii
Ia depozitul magazinerului;
- conferă deponentului
dreptul de a ridica marfa
respectivă;
- nu oferă posibilitatea de a
dispune de marfă, adică nu
este transmisibilă
(vom analiza certificatul
de depozit pentru
cereale)
- este compus din 2 părţi:
recipisa de înmagazinare şi
recipisa de gaj al
înmagazinării;
- este transmisibil fără limite
sau restricţii;
- se eliberează deponentului
sub semnătura acestuia în
registrul certificatelor de
depozit;
- valabilitatea certificatului
încetează la expirarea
termenului pentru care acesta
a fost eliberat;
- se stinge la restituirea
cerealelor deţinătorului
certificatului;
- magazinerul este obligat să
stingă certificatul în cauză
prin aplicarea ştampilei cu
inscripţia "Stins" şi înscrierea
datei stingerii, făcînd
menţiunea respectivă în
registrul certificatelor de
depozit
- este un titlu de valoare
transmisibil;
- oferă posesorului şi dreptul de
dispoziţie asupra mărfii prin
intermediul operaţiunii de andosare;
- marfa se eliberează deţinătorului
legitim al recipisei;
- este obiect al drepturilor şi
obligaţiilor civile
1. Părţile la
contract:
Deponent -
Magaziner
2. Are un caracter general în raport cu
Magazinajul
3. Există prezumţia gratuităţii, cu excepţia depozitului
executat în cadrul unei activităţi profesionale
4. Depozitarul poate fi orice persoană
5
.
M
a
g
a
zinerul va fi tot timpul obligat la păstrarea bunurilor cu diligenta unui bun
profesionist
16263
1. Părţile la contract: Deponent -
Depozitar
5. Depozitarul este obligat să îngrijească de
bunuri cu prudenţa şi diligenta unui bun
profesionist, în cadrul depozitului cu titlu
oneros
6. Obiectul contractului îl reprezintă păstrarea oricăror
bunuri mobile
6. Obiectul contractului îl reprezintă păstrarea mărfurilor,
precum şi bunul sau totalitatea-de bunuri obţinute în procesul
de producţie şi destinate schimbului comercial
162
8. în cazul bunurilor determinate individual, riscul
pieirii sau deteriorării fortuite rămîne pe seama
proprietarului, în cazul bunurilor generice acest risc
îl preia depozitarul
7. Este suficient contractul de depozit 7. Magazinerul, chiar dacă a fost încheiat un contract de
depozit, este obligat să elibereze o recipisa de magazinaj şi,
după caz, warantul
8. Riscul pieirii sau deteriorării fortuite se transmite
echitabil ambelor părţi ( vezi comentariul art. 1118 CC)
64
a)
b) c)
d)
h) i) j)
k)
Tema
nr. 19.
Contra
ctul de
servicii
turistic
e
Schema
1.
Conţinu
tul
contract
ului
Conţinutul
itinerarul, locul (locurile) de destinaţie şi termenele de aflare, cu indicaţia datelor;vehiculele, caracteristicile şi clasele lor, data şi locul plecării şi sosirii; informaţii despre cazare, categoria sau nivelul de confort, caracteristicile lui de bază, serviciile de alimentare; în cazul stabilirii unui număr minim de persoane necesar pentru realizarea călătoriei, termenul
-limită de notificare a clientului în caz de contramandare a acesteia;vizitele, excursiile şi alte servicii incluse în preţul unic al călătoriei; denumirea şi adresa organizatorului (agenţiei turistice) şi a angajatului, după caz;preţul călătoriei, posibilitatea de modificare a preţului, costul anumitor servicii suplimentare (taxa de îmbarcare şi debarcare în porturi şi aeroporturi, taxele turistice) neinclus în preţul unic al călătoriei şi posibilitatea de modificare a acestuia;termenele şi modalităţile de plată a preţului şi a celorlalte costuri; condiţiile specifice, convenite de părţi la cererea clientului; termenele de formulare a pretenţiilor privind neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a contractului; alte condiţii
65
Schema 2. Obligaţiile informaţionale precontractuale Schema 4. Executarea contractului
Informaţia obligatorie precontractuală a organizatorului călătoriei
(art. 1133 CC RM)
Executarea contractului de servicii turistice
1) Pînă la momentul încheierii contractului, organizatorul este obligat să pună la
dispoziţia clientului, în scris sau în orice altă formă adecvată, o informaţie despre
regimul de vize şi paşapoarte, precum şi despre cerinţele de asigurare a sănătăţii pe
durata călătoriei.
2) într-un termen rezonabil de pînă la începerea călătoriei, organizatorul este
obligat să prezinte clientului, în scris sau în orice altă formă adecvată, o informaţie
despre:
a) timpul şi locul staţionărilor intermediare şi al joncţiunilor de transport,
precum şi detaliile amplasării clientului în interiorul vehiculului (cabină pe navă,
compartiment în tren etc);
b) numele, adresa şi numărul de telefon al reprezentanţilor locali ai
organizatorului sau, în absenţa acestora, datele de identificare ale agenţiei locale
căreia i se va adresa clientul la necesitate. în cazul absenţei unor astfel de
reprezentanţi sau agenţii, clientul urmează să fie informat despre datele de contact
cu organizatorul;
c) în cazul călătoriei unor minori - datele de contact direct cu minorul sau
cu persoana responsabilă de el la locul de destinaţie;
d) posibilitatea procurării poliţei de asigurare care să acopere, în caz de
accident sau boală, responsabilitatea clientului pentru faptul că a renunţat la
călătorie, precum şi alte cheltuieli
Schema 3. Structura raporturilor contractuale
Turoperatorul
Consumatorul (turistul)
Restaurant
Organizaţii de
tratament balnear
66173
Agenţia de turism
Motel Alte
organizaţii
Organizaţii de
agrement
Organizaţii de
transport
67