r kt, ft,"= Sa. , "

flt10

.)....'

:i-

ORTHODOXA

A .. z.,

110MANA

Revist. Periodica Eciesiastica.

ANUL AL X11-lea.

No. 5.

-cm-71-e)

AUGUST.( kT':tbi

iL

I-:::-, 1)::,,,,; ',;'::'-, ,;,--g,7,4,:,-,-7.7,,

tCURES T

eryfa54. Sit'. Prim: iftertee- Unite, 34.

I 8 8 8.

i;

t ELA

SECTIA ISTORI)

ma. . coteic;:aroirlicerecos!I ttiIr;

-----,,..-

sjk."10,4.1 et fliNN

Is R

, =

7."

7

.

Wiegeit ?4;

. 4!COCCO

sP,"&t O, '

9' 1 "7, - . rk711', %Na_Zil_

41-

/-J-j11,/

_)%;:ei re.

eNN

61_1 C)

-4

www.dacoromanica.ro

BISERICA ORTODOXA ROMANA.

ISTORIA CONTEMPORANA

Material pentru Istoria Nationala si Religiasa a Romanilor.

Viata i activitatea reposatutia profesor si Ar-hiereu Neofet Scriban, Episcop de Edesa.

Inainte de a intra in espunerea proprie a sujetului met,'mi vett ingadui, ye rog, a face o mica privire generalsasupra timpurilor anteriore acelora, in care au trait re-posatul profesor si Arhiereti Prea Sfintitul Neo fit Scriban ;cum si a cireumstantelor politice si religi6se, ce se 16gaen acele timpuri.

Pe la finea seculului trecut si inceputul acestui present,Noi Romania eram in o stare politica cu totul diferita decea de astiicli., cram atunci Inca sub regimul Fanariot,traiam ca din mila altora, nu ne puteam afirma nici canatie, nici ca forth ; totul ne apish, cu toth cautad asiapropria parts din teritorul nostru stramosese. rfarile Ro-manilor, ea si sorta lor, erati depuse in maul streine nea-mului romanese: prodominanta politica o contrabalansa Pe-terburgul si Bisantul ; iar Fanarioth tinean echilibrul intreaceste puteri, erau pentru not o necesitate a timpuluT, recla-math, de imprejurari politice. Omenii nostri en inima si sufletromanese se uita in sus si in jos si nu stia incotr'o s'a-puce spre alt salva neamul lor. Sa incline spre Nord, liera t6nitt, sa piece spre Bisant, nu se mat incredea maimult in politica oportunista si prea arbitrara a Turcilor!

www.dacoromanica.ro

322 ISTORIA CONTIM POR ANA

Instructie nationala abea mai exista ; sc8lele mitt natio-nale abea 'si salva numele; poporul de jos milnat de vije-liile timpulut, din nenorociri in nenoroeiri, some lipit pa-mentului lucra, din zori si pant in opus, farm sa p6ta ase imprtrtasi din munca sa ; era apr6pe sclav ! Ce se maidie despre comert, si industrie, nu mai die nimic, erauin mina streinilor ! Daca vom adaugi Inca invaziunile ne-numerate ale Rusilor in aceste tell, in jumetatea, de preurmil a seculultu trecut si in patrarul dinteiu a acestui pre-sent ; data vom considera navalirile h6rdelor barbare, aTurcilor, chip in stop de a ne apara contra Rusilor,atunci portretul acestei epoce devine si mai complect, simiseria nostril mat bine veduta si intelesa! S'apot sa nuuitam un lucre RomAnilor ! Proverbul dice : Armanul pla-te,te glaba, si care qicet6re se p6te aplica, pentru aceletimpuri de trista amintire, dar p6te indispensabile renas-ceret nastre nationale, la not la Romani : Dadi vineau Ru-sh, ca aparatort at drepturilor nostre, Romania plateauf6rte stump acesta protectie, anume : prin nutrimentularmatet, prin ocupatia terei, prin podhocji si caraturi intot timpul ocupatiei, prin suspendarea Guvernultu local,prin, prin, prin. . . .

Mid ii vorba de Turct, calif pretextau cif yin in terileRomanesti spre a ne apara autonomia ndstra, apoi stingce jaf faceati Ianicerit si ce pustiire lasail in urma for bas-buzueit. Cine dar platea gldba la, urma urmet? Tot notRomanii! De aicea proverbul romtmese: Cet dar nu dazevia Turcit nici Tdtarii ". In fine am tesit din necaz sidin durere amarii, s'am ajuns, in spre diva Reinvieret Na-tionale. Dar ca si un alt Ladar, a patra 4i, ca din mor-ment. Am 'Alit din corpul nostru forte stump inviereanOstril, am perdut prin miselia turcesca si prin mache-vialismul nemtese Bucovina, grqdina Moldovet, ni s'attrapit arbitrar Basarabia, avuia Moldovet, ni s'au dusmandrul Nistru en cetatile lui, ca un fel de plata sfor-

www.dacoromanica.ro

ISTORIA CONTIMPORANA 323

Bata! Am plata dar din carnea si sufletul nostru rein-vierea /rostra !

Fie, asa au vrut D4,Teti,Spre a scapa de chinul grew,Sa platim pre la vecini,Trup si, suflet din Romani !SA, speram in Creator,Ca Imo veni Salvator,Cand on care-si va luaPlata pentru fapta sa !Mu]te am tras si am suferit ;Jafuri, ciuntiri, n'am murit,Caci e lege naturals,Cine'nvie sa nu mom!

Acum iubitl cetitori, dupa ce avem oglinda trecutului inminiature, putem siti intram mai cu multi usuratate inespunerea vietei si aativitatei literare si politice a PreaSf. Neofet Scriban, fost profesor in Seminarul Socola.

Prea Sf. Neofet Scriban *si trage origina sa de fami-lie din o vechP ramura roman6sca din Ardel, care, standun tirnp in Bucovina, unde aii r6mas si mernbrii din a-c6sta, familie, in urma s'au asedat pentru tot-d6una in Bur-dujem, un mic targusor, in distrietul Botosanii, langa, gra-nita Iteani. Prea SL Sa s'au naseut la 1808 si air trait/Ana la 1885. Pariatii set an fost Economul 16n Seri-ban si sotia acestuia Pelaghia. Din Botez s'au numit Ne-culai, eand iv serba si cliva sa onomastica. Copilaria sa Incaprea vestea existenta, in el a until suflet nobil, bray, in-treprindetor si curajos. Primele notiuni de carte roma-nesca si grecesca, le-au capatat in scola locala din Bur-dujern, unde era, de buna slims, o se6la, ca tote de pe tim-pul acela, in care se inv6ta buchele, slovenirea, cetirea,scrierea, invecarea pederost a dsloyului si psaltirei, alit-metica, religia si cantarile biserieesti. Apoi fiind-ca acolo

www.dacoromanica.ro

324 ISTORIA CONTIMPORANA

in Burdujeni era si orasel si era si o monastire gredsca,din acele romrinesti i,lise inchinate, apoi in sc61a din lo-calitate se inveta i greeeste. Tenerul nostru Necolai ter-minand sc6la din localitate, cand era in etate de 19 anise duse, insetat de s,itiikta, si educat in scola si casa pa-rint4sca in ideile religiose, la monastirea Gorovei. undese face frate on rasofor, birotesit de eatra ArhiwandritulMacarie Jora, Egumenul dela Gorovei. Fiind-ca NicolaiScriban, de acum Neofit Scriban, era dotat dela naturacu o voce sonorii, placuta, armoni6sa si abundenta, si fiind_ca in scola din Burdujeni invetase cantarile biserieesti,atat in romaneste cat si in greeeste, este numit psalt saneantaret Ia acea Monastire. Acosta se probeza prin o in-semnare pusa de insu-si mitna Prea Sf. Sale pe o carteasa de cantarT si in care se subscrie : Neofet Cciataretztl,la 1827. Nasent deci din o familie curat romanOsea, edu-cat in casa parintesca, dupa cat acelora li prestan mij16e elecad nu erau avuti, .'apoT eel s6rac pre acele timpuri enmare grew putea sa capete §tiinta. Neofit rasoforul sim-tindu-se ca porta in peptul sail scnteia sacra a iubireide inv6tatura §i a con§tiintei de neamul sins ; dupa aceiafiind martur ocular evenimentelor din Eteria grecesca,a invadiunilor turce si ruse, sufletul sell intreprincletor,de si tenet- Inca, dar plin de foe pentru a se desvolta gia conlucra si el la renasterea Romanilor, paraseste viatalinistitamonohala, s'alOrga, ca prin zbor, la Iasi, unde an-(Iise ca se desehisese deja sae de inve\ atura romanOsea,in Trei lerarhi, la 1833. Era deja de 25 de ani, era in opositiune destul de buna la Gorovei, in raport cu vristasi stiinta sa; dar el nu este multamit de sine, simte ne-voe de cultura roman6sca, presimte ca Providentii Talipreinsemnat un orizonte mai larg ; nu era destinat a re-manea psalt la Gorovei; de aceia renunta la tot $i vinenumal en propriile sale mijl6ce in Iasi. Cerul '1 dotasecu calitati rare: Era inalt de statnra, avea o presentaimpunaOre, o vorba, elm.* seduatOre, convingatdre si

www.dacoromanica.ro

1STORIA CONTIMPORANA 325

imperi6sa, o frunte desehisrt si oeln forte viol si plim detoe. Mersul sett era maret, tar vorba sa tot-d6una edifi-ciit6re si prea cugetata. Serios si usor s'aprinde spre manie,avea un temperament lioleric. Aceste calitati exteri6re eraureflectul unui snfiet mare. Asa dar avem pe junele monahNeofit venit in Iasi &Wand carte! Calitatile lui, de o cam-data numat externe, procurat mijI6ce materiale decare avea mare nevoe pentru present. El into a ca parolesi preot servitor la Biserica de la Sf. Trei Ierarhi din Iasi.Ast-fel pela 1833 se subscrie : Parole-leromonahul NeofetScriban. Din ace'-t timp Ieromonalml Neofet se &Wit cutotal studiului Ali si napte, ascultand cursurile in TreiIerarhi, :3i in Academia Mihail6na deli profesoriT romam,dintre cane unit erau adusi anume de peste Carpati. Ideilede nationalism, romanism, cultura stremos6sca, carte ro-man6sca se latise acum cu profusiune intre tote Romanic,de catra profesorii romam de pe atunci. Un foc ardetorcopindea pe ore -ce roman de a se incaldi si el dela so-rele bine-facetor st lut si neamului hu. Putea sufletul mareal Plea Sf. Neofet Scriban sa resingneze in o viatasinguratica ? Niel °data! Pe (Ind la Biserica facea, peparohnl, la scold se mandrea a face pe elevul ; se driducu atata zel la studio, in cat in scurt timp, probeza cadeja capatase o dosa mare de curio tints. La anul 1836,se presinta pentru intaia 6ra ca compunetor de predeci,ea orator, in Catedrala MoldoveT. (Veda euvinte Biseri-cesti, 1868. Bucuresti, pag. 5). De asemenea in anul u-mator 1837 tine o serie de discursuri, tot in MitropoliaMoldovei. (idem opal citat).

Probabil ca la finea anului scolar 1837 IeromonahulScriban terminase cursul tuturor invetaturilor din Treilerarht, dupa cum vom vedea. Dela acesta data, para-sind Neofet, Inca Ieromonah, banca de student, '1 para-seste in parte si pacea si linistea. De aicea, putena dice,incepe activitatea sa multipla si spinosa si se continuaVilna la 1872, adica timp de 35 de anT. Sa ne amintirn,

se

www.dacoromanica.ro

326 ISTORIA CONTIMPORANA

cetitori, ca Prea Sf. Neofet Scriban era fratele eel maimare al Prea Sf. Filaret Scriban. Ace ,ta dualitate depers6ne trebue considerate ca o unitate in t6ta activita-tea for politica si literara, religi6sa si nationala. Et erauun suflet si o gandire, lucrau de acord in t6te iraprejurii-rile grele si pline de vijelii prin care ail trecut. Until deun temperament holeric, altul flegrnatic att stint in totaviata for a se armunisa in idei, a 'st concede mutual sia fi de acord in on -ce cestiune. De aceia or! -ce faptaseversita de unul, in ea 'si are partea sa si cela-l-alt. A-cesta'i un adever si pe care trebue a-I avea in privireon -tine ar voi a cutaste sate a eritica viata acestor barbatimar! pentru Biserica Romanilor, in special pentru Moldova siSeminariul SQcola. In auul 1838 ambit frati, Prea Sf. Arbie-rel Filaret si Neofet Scriban termina studiile Ion, cudistinctiunea ca, Filaret a urmat cursul f6rte regulat in Sf.Trei Ierarhi si in Academia Mibitil6na, fiind eel intent absol-vent si profesor al ei ; pe tend Prea Sf. Neofet a studiat inverstil, fiind Inca qi calugar, prin urmare in calitate maImult de auditor. In rola din Trei Ierarlu si in Acade-mie s'al't perfectionat in stiintele literare si filosofice, cumsi in limbele: gr6ca, Latina si francesa. Dupe absolvirea cur -sulu! la 1838, Prea Sf. Sa a fost imediat numit in pos -tul de predicator al Sf. Mitropolii, si de catihizator. A-cest post a ridicat inirnici, au escitat ura si invidia mul-tora dintre timpului. Dela acest timp remasmai multc, discursuri, ce preve,tea ca tenerul monah area deveni in oratorie succesor al lui Sofronie Barbosul, caretraia acum retras la o vie, din causa vervei sale orato-rice, si a miscarei sociale ce produceati in ascultatori pre-dicile sale fulgerat6re contra abusului timpului ! Tot dinacest an 1838 avem prima opera imprimata de tenerulcleric, acum Singhelul Neofet Scriban, titlu pe care i'l ofe-rise halt Prea Sf. Veniamin, in puterea meritelor sale sia incurajarei eruditiunei in cler.

Opera sa porta titlul: Catihis sag inveretturt de cdpite-

iubitf

Iclericii ni -ati

'ti

www.dacoromanica.ro

ISTORIA CONTIMPORANA 327

nie a Biserica Resdritene 1838. Acestii, scriere, peca este menitft a espune Catehumenilor invetatura Bise-ricei Ortodox0, fata cu on-care alt rit crestin, cum siCu etnicii, ce ar voi sa vina la crestinism ; apoi pentrunol, are un merit de o mare val6re, pentru ca scrisen litere latine lucru rar si pdte eel inteiu in acele tim-pun ! Are curajul si sentimentul romanisnitilui bine insa_dit in sufletul seii, oratorul si catihizatorul nostru, acela dea lovi literile eirilice, cu care fara esceptiune se stria a-tune! cartea roman6scii, si a arata oompatriotilor set caliterile Romane sunt adeveratele caractere ale scrieret popo-rului romtmesc de pretutindenea. Manuscriptul a fost tri-mis spre censurare d-lui P. Campenu si acesta in raportulseu catra, meritosul Veniamin, Mitropolitul Moldovel,iata cum se exprirna :

17Indreptand dupre putinta, Manuseriptele eu li-

tere Romane sat% Latine, lucrate de Cuviosia Sa Singhe-lul Neofet Scriban, pentru a usura cararea celor ce dealte credinti ar voi sa treca la a n6stra cea Ortodoxa,cu supunere duhovnicesca le retrimit, alaturand cittredensele si ortografia cuviinciosa, asijderea en litere Ro-mane, compuse spre a inlesni calea crara stop povetui-ton. ." Ast-fel se constata Ca sentimentul nationalitatetromanismului era adanc insadit convingerile teneruluiSinghel Neofet Scriban. De si se putea multami un alt in-divid cu cultura cc deja o capetase in taril cu atateagreutati si cu atata ostenela si la o etate asa de inain-tata, cu t6te acestea el recundste ea are inc nevoe de

intelectuale. Cine gustA din pomul cunostintei li-terare, simte diliciositatea lul, nu se satura nici-odata.Acesta prob6zii atat experienta seculars cat si faptulconcret al acestui flamand de nutrimentul spiritual decarte. Prea Sf. Neofet nu se multumeste en situatia sa,al6rga ca si o albino in timpul primaverei, peste campitsi delun, peste rape si ape spre a gasi din noti Horde

mirositOre ale culturei spirituale, pentru a 's.1 satisface ce-

ling

to

lu-mint

DI-0

'i

www.dacoromanica.ro

328 ISTORIA CON1 IMPORANA

rintele nobile, reclamate de sufletul sell mare. Alerga laBucuresti asociat de profesorul sett iubit Murgulspre ase dea, din non stiintet, ce-'l captivase ; merge la Cole-giul Sf. Sava.

In Bucuresti a stat 'Ana la 1839 Septemvrie, unclea ascultat pe profesorii tipultu ; dupre cum se constatiidin o epistola asa catre prea iubitul sett frateVasilePopescu Scriban, care in acest an pqrasind profesoratuldin Academia Milibilena si acesta, pentru setea de cul-tura,s'a dus in Chiew spre a stadia Teologia.

Cu acesta ocasie Prea Sf. 1Veofet improvizdza urmat6-rele versurt la Sculern, purtand ca acrostit numele fra-feint sett, child s'au despartit de scumpul si iubitul seufrate! Acosta probezA ca et si it. pruncie si in bArbatieerau un suflet, si o inima.

Eatii, acea poesie:Vederind ca e roman, dintr'o spit,a prea curata,

Asta-qt s'a pornit la Tales s7 aduca o lumina,Stea pe care din vechirne romanimea o suspinaIrok ce to -at nascut in Moldova cea cu manaLasa tote, to jertfeste, spre strein tinut ind6mnii.Interesul ei acuma cere pe mai multi ca tine,Este dar de a to slava sa-I siirvetti cum se cuvine.Sa sporesti in ramul. care densa fart incredintat,Cu marith, frunte arat'o la strein infatoF,lat.Ruga pare eti fac, in asta, 41 amara,Este scosii, dintr'un piept intristat si mat sa morii.Bucura-te nu me plange ca nu stir cand vedea,Asta este tot-dertna s6rta celor ce itibea!Nu se viezi pentru sine, dar sa fii pentru lume,Unde apoi sit nu tritesci, de cat pentru cer si nume.

Apoi inchete acest acrostih in urmat6rele versurtDulce iubite fraticire,Rog voeste a m'asculta,De-I primi a mea scrisore,Iar to rog, nu me uita.

ti-o

m'el

www.dacoromanica.ro

ISTORIA CONTIMPORANA 329

(Acesta poesie comunicat-o fratelul seu la 1841Februarie 13).

In intma epistola serf is in limba francesa si olografa,de care posed vr'o 25 originale, da notitele urmatdre des-pre mersul pe a tune., a scalelor nationale : Acesta insemnit ca,fratii Scribani se interesau de apr6pe de mersal sc6lelor sidesvoltarea romanisrnului. Iata ce Vice: Mr. de Bojinka n'estpas plus directeur, mais l'autre Souhopan ils se sontblames autre eux devant la curatelle. . .. Mr Panaiteanoest pret pour partir Munchen, le grand Platon est partipour etre professeur a Bacau. Mr. Ionesco vous aecrit une lettre In o alta epistola, tot din acest an,se constata ca Mitropolitul Veniamin ajuta pe studentulseu Vasile Scriban §i en bani in Rusia, spre terminacursul sett; oe maT constata ca Vasile Scriban n'avea barnpropriT, ci s'a dus nu mai pe comptul bursei Academiesde Chievv i pe care i-o pro3urase NIitropolitul Veniamin.

Iata ce se Vice in acesta epistola : Coconul G-heorghe(Asachi). mr-au spas ca all vorbit en Mitropolitul ho-tarit 4,a 40 galbenf pe an. Acum ati pornit pe Pa-naitenu, pe D-nul M. Strat la Berlin pentru legs, i pe:doialtii la Tinuturi".... (Tot in acesta epistola sunt t.crisecu mama sa : ea, Hristofor Scriban (acum Prea Cuv. SaArhimand. Teoctist Scriban) era elev la Sf. Trei Ierarchiin Norma cea mare, la 1839 (Epistola in Romftneste).

Din o alta epistola, in limba francesh, se constata ur-rnat6rele : Mr. Halitz s'est accorde a Mr. Loupousorou deBalch d'être professeur a un de ses villages dans le dis-tricte de Roman h sent piastra, par moil Tot in a-cesta epistola se mai cites° urmatarele : je tacherai aus-sit& que l'occasion se presente d'ecrir a Mr. Ionesco, ceque vous me priez. Vous m'exortez que je recommence latraduction des Dialogues des-morts, mais je vous demendedes excuses h present, puisque je m'occupe h aprandrele francais Mr. Heliadi de Bucarest et son Im-primerie sont refuses de continuer plus le privilege gulls

T-ati

§i ate

is

a-si

WO

www.dacoromanica.ro

330 ]ill OR1A CONTEM PORANA

avaitent Dupa aceste la fine 'i dice aceste cuvinte:Voyez que les plus grands hommes de rnerite sont perse-cutes et pauvres, vous vous trouvez L l'etranger, tachez vousdone d'honorer votre patrie, votre famille et votre per-sonne. . In o alta epistole datata din 29 Deeemvrie1839, se citeste relatia urmatere, privitdre pe SeminariulSocola.

Le Senainaire de Socola est decrete par le Prince qu'ilporte dorenavant le surnom de Veniamin, c'est a dire lenom de Metropolitain.

In o alta epistola, dupa ce da relatii despre scrierilesi activitatea D-luf Hajdett din Basarabia, apoi adauga :Mr. Maisonable partira d'ici dans une semaine A-dica, ca Maisonable s'a dus din tare, dupa ce a profe-sat indelung timp, la 1840 August 12. In o alta epistola,gasim relatiile urmatdre asupra profesorilor timpului : Mr.T. Stamati s'e,t marie hier, it a epouse la soeur de Mr.Costinescou. Mr. Krassu est devenu professeur de la Ian-gue Italiene a l'Academie, son salaire est de 6000 pia-stre par an. Mr. NaIman est deja parti avec sa fille pourVienne. Mr. Souhopan se trouve dans un grand ambarnis....Mr. G. Caliman va devenir procureur des Ecoles desfilles et Mr. Botezato inspecteur des ecoles des filles

Tot in acesta epistola se spune ca la 1840, incepusea se da burse din partea Statului pentru ajutoruri lastudio; asa: S'ati dat 12,000 lei pe an pentru flit lui E-purenu, 6000 pentru Krassu, 3000 pentru o guvernantafrancesa si 400 ca recompensa. Prea Sf. Suhopan.

In o alta Epistola din 9 Aprilie 1840. Se constataVasile Scriban era gray bolnav lovise asa clisa beltNostalgia. Asupra acestel bele corporale sufletesti dinacel timp, rata cum it incurajaza Singhelul Neofet Seri-ban " D-nul Murget/ printr'o serisore a-sa ti se in-china cu sanatate. . D-nul Bojinca thrall ao intrat di-rector la, Seminar si Ion Teodorescul profesor de limbaLatina. Frate ! fii cu curaj, nu umbla copilareste, patria ni

ca

si

www.dacoromanica.ro

ISTORIA CONTEMPORANA 331

este tot pamentul, D-ta esti biirbat, cugetit barbateF,ite,pilze§te'p sanatatea ; not ne vedem tot- d4una morali-ceste? de ce dar vrei mai molt? P6te spre a to apropiala multamirea sentimentului brutal ? Dar apoi stif ca a-cesta ne cam degradeza! Sa firn barbati, sa ne vedemtot-cleuna en snfletul ; pentru mine unul acesteaf6rtemultdmesc: ce folos ca am fi impreunt si apoT tot' im-preuna n'am putea face, aceiat ce numai umbra destulface astil-4i hate ! cautilti de trebl add amintede nedreptfitile si infioi arils ce se luerka pe acest pit-ment si atunci nu-i dori sa-1 mai vecli. Nu clic pmentul,ci pe populatia ac6strt impilata si nenorocita mai de t6tenatiile vecine Dupa ace% arata ea multi dintre pa-triots se ved kstindu-0 tars; far acesta o fac pentru ne-norocirile si nevoia ce o indura.

Din 0 epistolic tot in limba francesa se constata, eaVasile Scriban se ocupa la Kiew cu culegerea documen-telor nationale de prin bibliotecele Rusiei si in specialell acele relative la Istoria Bisericei Romanilor. In acestscop rdga pe fratele iubit al sell de a-i trimete cartileromanesti, privit6re la acest scop. Prin o alta epistola totin frantuzeste '1 anunta ca Mitropolitul Veniamin imprimaIstoria Bisericesca a lui Meletie si efi, a declarat ea Ivolum, si al IV. va cuprinde l'Histore de l'Eglise Dace.

Prin urmare pune in vedere a culege documente.(A cesta, lucrare, Culegeri de documente, se afla astaqtin posesia mea si care contine o sums, de copii de do-comente, extrase din Arhivele Rusesti).

Rana la 1841, Februariu 23. Prea St. Neofet Scribana avut anii set de tinerete, de pace si de liniste, panaacum cunostea numai ce suferea altit, dar dela acesttimp incep suferintele de tot felul si lupta sa contra forpawl la 1873. Omul in vista socials are lupte, pe carevrend nevrend trebue sa le sustie ; omul de convingertprov6eii lupte si le sustine (liar Cu costul vietei sale;omul virtuos, drept §i devotat misiunei sale es'e si numai

sill

'I

www.dacoromanica.ro

332 ISTORIA CONTEMPORANA

pentru aceste calitati invidiat, calomniat si la tot pistilbun discreditat. Sa las ]ibertate condeiultu viguros a Sin-ghelului Neofet Scriban sa-si espuna singer suferintelesale ! lata cunt se descriti nenorocirile ce-1 cad preste cap,in epistola sa din 1841, Februarie 13, adresata fratelufseti Vasife Popescu : Astach am primit epistola D-tale, int-preuna Cu una catte Asachi si alta catre bietul nenoro-citul d-nul .211urytt. De si 3n dilele trecute ti-am mat scris,totusi nu lip esc de alt mat scrie Eit stint afiandu-mein gradul eel mai deseversit al nenorociret, nu pot a tosluji precum doresti, ca n'am uncle sa-mi plec capul !

Asta tdmnii fiind isgonit am aflat scapare in casa pa-rintdsca, unde ant stat 5 septemani. Cftnd eram noro-cit aveann multi prietenr, tott; tam acum n'am nict unnl.Duo, ce m'arn insaneto§at am venit la last spre a to

putea sluji pe D-ta, si a cauta picina pradaciund ce nit anfacut dusmanit in Itterurile mole Mitropolitul m'atrimes tarasi a doua bra aicea (la MonastireaNeamtului),en a mea cheltuiakt, unde astiti-di me aflu patimind de

infricosat. Pentru ca aerul me nefavoriseg3te, si undonu pot macar un ceas sa citesc o carte studi6sa, din pri-cina nenumeratelor desarte formalitati monahale, ce suntdator a implini en cea mai mare sfintenie, de si stint bol-nay. Cine me credo? Maica Domnului me intareste !. .

D-ta doresti randuiala alugar4sca, si eti a-st vrea sasoap de densa, pentru di in Moldova atarna absolut dejurisdictia capriciilor si a visurilor unui Ana si Caiafa, Tarnu de vre un canon sati lege!

Ah Frate ! La not vorbeste numat materia, iar spiritul s'aretras pentru alta lume ! Dist-Int nenorocit, in cat nu potgitici sfirsitul cum va fi ! Superat non plus ultra, bolnav, seracit, isgonit, rttsinat, maltratat si altele . pentru ca amfacut bine dusmanilor si cinste Bisericei ! Si de-si pdtemat remas vre-un prieten nu cutezi,"; altit nu catadicsesca me scOtrydin tiranicestele gbiare.. fa- te acum

:

rriala

mr-a

www.dacoromanica.ro

ISTORIA CONTEMPORANA. 333

Ti-am mai scris ca illurgul nu se mai aflii in Romania,nenorocirea se tine de densul caer. . . Pentru tinerii ceme intrebi vet sti : De ntul nu stiti nimica, Ionescul,precum fratele seu imi spline, se afla, ea administrator,la o mosie a Marie Sale ; Velini face la intrigi in sc61spre a scate pe Zamfirescu la Viena; Suhopaneste predicator etc. etc

Precum qic flind-ca me aflu intr'o stare nepriinci6sitcu sanetatea, me tem de vrelun sfirqit grabnic ! Deci decum-va s'ar intannpla una ca ac6sta, te rog umilit, de sistiti eä sentinientele D-tale n'au trebuintA de rugaciune,mai cu semii a unui frate, pentru ca le-ai descoperit des-tul de infocate la intamplari streine, sa bine-voe§ti a -mida la lumina, 15 bucati de poesit de deosebite sujeturi,ce le-am alcatuit parte acum, tar parte mai 'nainte, si

vre-o opt (8) cuvinte biserice§ti, indreptandu-le precumcircurnstantiile te vor povetui.. .." Acestea despre per-sona sa.

Tot in ac6sta epistola descrie iarna anului 1841 : Iata.ce dlce :

77iarna infricosata,, ger6sa, troen6sa, furtunosti, i schim-

batore, dela un extrem la altul. Cea mai mare parte aMoldovei n'are nutret pentru vite, meat grin multe tinu-tun au perit mai tote vitele locuitorilor. Peste Dunareatutnenilor no§tri le-au petit peste 50,000 de oi, din pri-cina furtunelor. perdut o mare multime de Onnenidobitdce, parte troeniti, Tar parte mancati de lupi ! ElIrate ! timpuri grele, Bile rele, dar 6menii si mai rel./

Din epistola urmilt6re vom constata §i motivul pretex-tat al exilarei sale la Monastirea Neamvilui: Iata ce :....Ceva in scurt p6te ca. §tit din alte data ce ti-am scriscii 5 pers6ne, ajutatt de Nicodim Trierarhitul, adat la Octomvrie jabula Mitropolitului ca avea car-tile lui Volter. . . . i altele. . . . carele invitat de Apa-mias, indatA au trimis §i mi-a calcat chilia, luandu'micartile 'Ana la 40 de buca.ti manuscriptele §i le-au dat

Bojincft

0

Salt si

eti

si

4,

dice

www.dacoromanica.ro

334 CONTEMPORANA

in cercetarea Academies. Si ca au tinnt cu mine, Tara:ta persona) spune mit de basme contra cartilor mele,

eu neavend alta ce dice, am dis ! ea carcite sunt date de Fa-bian impreuna, cu altele D-tale si mi s'au pus insereina-rea ale vinde si a -ti trimite banit resultatul an fost: Caset me due la Monastirea Neamtulza ca sa m6' pocaesc ".

Tot atunci Neofet Scriban a dat o petitie MitropolitulutVeniamin in care se arata marea nedreptate ce i se face; cutote acestea nu reuseste pentru 6,1 clica coalisata, in con-tra sa era de sus, dela Guvernul timpulrn. Sturm, voia ase cam debarasa de bonjuristii Moldovet, carit se caminmultise, si cant incepuse a reclama, drepturi, egalitatt,reforme in spiritul secululm. De aceia au gasit pretextmai multor persone ea D-lut M. Cogalnic6nu, C. Negrutzi,Alecu Ruso etc. etc.

Iar pe Protosinghelul Neofet Scriban, ca cleric T-a

aruncat viva de necuviosie si de inovator in cele ale re-ligieT ea eanta, din vi6ra, ca nu prea posteste etc. si 1-andat pe mana Sf. MitropoliT. Iata cum se exprirna el a-perandu-se in fats Mitropolitultri:

77Nenorocitul este parasit de tots, pentru ca ornenit ur-

rn6zA mai mult obiceTurilor, decat socotelet celet drepte !Un om ce este osindit sail pe dreptul sail pe nedreptuleste osindit mai de tot', lumea, putin cugetatore, ce 1-a

fost cunoscut, si sufletul dreptului de si in vets va fi via,totusi patimeste, Mal Cu soma trupeste! Eu de si me cunosc'Ana astii-di, ca aunt in cred inta. purtAri si sentimente acelace am fost si mat inainte, de a coversi pisma si clititireapeste mine, totust aceste doue dusmane alt fost in stare dea-mi face o ic6na cu totul protivnica fiintei mele; tact pri-cinele aceste do ue au fost tot-d6una coversit6re in lume,peste felurite start ale 6menilor, si prin ur mare a for urmenu sunt semanate deck de mall jertfe de 6ment si de ose-bite ased.aminte ale lor. . .

Pauli, a nu fi chemat dela Bueur esti, numele meu faceaputin sgomot.... Tar de atuncea dela insereinarea eu slujba

(o

I61ORIA

www.dacoromanica.ro

ISTORIA CONTEMPORANA 335

Catehumenilor, pizma in aseuns, ba cate-o data st pe fata cumine merge ! Pentru care Inca, de atunci prin jaluba me ru-gam, ca de cum-va aseminea slujbA p6te sa me aducri intrait' reti mai bine sa se is dela mine, si totusi Noro-cul nu vru ! Pe semne ca mai in 111'17116, solemnice,ste sa medegradeze de cinstea i de nuniele ce panii asta-di m'am si-lit a-I castiga intro compatriotif met " Apoi declarandde intrigante cate-va pers6ne pirtit6re, miirturiseste cii, n'aplinth nice o carte eretiai dela ei si conchizend, dice:Nu catadicsiti me rog ca tocmal in dilele malt Prea Sf. V6s-tre sa se scrie in Istorie ca un Protosinghel Scriban, ce auerescut sis'atiluminat sub auspiciile malt Prea Sf. V6stre siau siujit Bisericei sale en WO, credinta, mai la urma sa fiefacut jertfa unor intrigi nedrepte si necurate t " On toteaceste justificari clica Mitropolitana fiind mai tare, el mergespre pocainta la Monastirea Neamtulut pe timp de 5 am.

Rigarea exilulm n'o indura mult timp, caci MitropolitulVeniamin dadu ordin pe sub mama. sa i se puny la dis-positie Protosinghelului Neofet Scriban tot ce va cere F,iisa-1 trateze omeneste. Treaba era de sus.

Apot exilul sett in realitate nu tinu deck putin timp,pentru ca Ia 1842 '1 vedem fund Ind sc6la Nationala dinFolticeni; tar a 1843 deschidend scola Nationala in Mo-nastirea Neamtulut, pentru calugarit finer], spre a invetacarte. Tot acum, ca in exit, la, 1842 Mitropolitul Venia-min oblige pe Protosinghelul Neofet Scriban a corectaa coruplecta traducerea eodicelui Bisericei Ortodoxe, Pi-dalionul, factita, de Mitropolitul Veniamin; pe care operavolunain6sa si necesara Bisericei Romane o termini inMonastirea Neamtulut pana la 1844, dupa cum declara inprefatii. Acosta -i cea mai mare lucrare literara seversitade Prea Sf. Sa pana la 1844.

Tot din acest timp a exilului set. dat6za mat multediscursuri ocasionale si o suma de poesii, prin care de-plange amarata sa ver-,ta. Tata o peri6da din o poesie aacestul timp:

si

www.dacoromanica.ro

336 ISTORIA CONTEMPORANA

SOrta crude blestemat5, ce atat me chinuesti?Bate acum de me ornora, numal sa me nimicestT.Suferind m'am saturat, de )tul este pentru mine.Ce me ruin taxa de mild, ce me storci ca pe o juvina!An al doilea cum este, de cand plansul n'unceteza,Timpul care totul perde, anpra mea tot lucreza,Cu tout situatiunea sa de existat, el n'unceteza a-s! ur-

man scopul sett de-a propaga reinvierea Romani lor prinscoli si cartea romanesca.

El gaseste de cuviinta ca si Nemtul trebue alba scolaromanesti, ca si districtele ; el nu uita, ca este calugar si catrebue a lucra la cultura monocala! Apo! infiintand scOladin Falticeni eta cum se adreseza in poesia mladitelor tinereale vigur&ei rose Romane :

FiT iubiti aI RomanieT,OrT si uude ye aflati!AscultatT vocea fratieiCe ye chiama

In fine in o poema, intitulata salutare Suceva canta do.rul terei, canta canta,rea profetulur Ieremia si rechema insufletul si inima Romanilor reinvierea sentimentelor si a iu-birei de Patne; unirea tutulor romanilor, revindicarea drep-turilor strabune! Predica viitorul romanesc. Daca PreaSf. Neofet Scriban n'ar fi scris si lucrat alt-ceva in t6ta viatasa decat acesta poema, numele Iui toted ar r6menea nennt-ritor intre Romani! Este sublim in conceptiune, rehementin expresiune, bogat in imaginatiune!

[Va urma)

6Y-a;? ,_9(&

C Erbiceann.

salt

anvetatT.

www.dacoromanica.ro

PREDOSLOVIE.

Prea iubitilor, iubitorilor de invetAtura, dim preunafratT DakY, intru Domnul sa se bucure.

Cunostinta, fratilor, fiind ores -care Dumnezeescdar din inceput intru sine cuprinde §i pre cea dintaitifireascd lege; carat privindu-se scrisd intru stiintasufletuluT, pururea ne pune noua inainte cunos-tinta bineluT §i a reuluT. Deci acesta maY intaiii din

a aratat omuluT pre a sa lucrare. CacT de siau fostintelepti, adeca Adam si Eva, ceT intaiu,

dar neispititi find de rodul neascultarei, elmac intaiti au cercat §i puterea cunostinteT. Insa cani§te de sine-§i stapenitori prin cuventare, dupacalcarea DumnezeestiT poruncT, indata pre sine0 ailsl cunoscut, ca buna Taste ascultarea si viata; car

reu lucru caste neascultarea si martea. Si tot peed-tosul fara improtivire de cuvent, prin acesta dar dinlauntru cunostinta sa intOrce la pocainta celorgresite de densul, prin pocaintd, impreund cudreptil sa numera ; cum mkturiseste Solomon : Desepte on va cadea dreptul §i sa va scula ; iar ne-credincio§iT vor slabi intrurele". Insa omul, ca lip -siudu -T §tiinta sufietului set, atunci ajunge la cele cedice Solomon: Cand vine necredinciosul intru a-ancul reotatilor, nu baga in sema, ca vine preste den-

Bevrica Ort d xg R mina. 2.

Rain,ei;

ziditi,

si

www.dacoromanica.ro

338 PREDOSLOVIE

sul necinstea §i ocara". Iar inteacest chip omul cal-candu-§i§tiinta si din insusi voea sa alegand reul, si

de aci inainte, ca un dobitocnecuventatoriti abatan-du-se spre r6u, mai pre urma ajunge la adoua fire ar6u1m, de care 0 ca nifterobi ceT maT multi, in tatsviata stapanindu-se, atata de nesimtitori sint spre-bona fapta, incest pururea urmeza pecatului, panscand nu maT remane nick o putere de lucrarea 136-catului intru den0i. Dec] prea bine, Epictit la aces-tea invata qicend: Cand sintem noT copii, parintfine da la un dascal, carele Ta aminte pretutindineasa nu ne vetAmgm ; Tar dupes, ce ne facem barbati,Dumnecleune da Ftiinta ce't inlauntru sadita sa nepazesca. Deci pre acesta pazire nice intr'un chipnu se cade a o calca; caci Taste lucru si lui Dum-iiezeu neplacut, §i insu§i stiintii vrajma0 vom fi.

Deci cunostinta adica, prea de nevoe fiind la toatavietuitorea zidire, fire§te acesta din inceput s'au §i datde Dumnecleu, nu numaT cuventatorilor oamenT, ci§i insu§i necuventatarelor jivinT, dupre mesura maimulta §i mai putina. CacT prin acesta toata vietui-toarea, §i pre a sa na§tere cunate, si locul §i hrana,§i pre hranitoriu; cum marturis4te Scriptura: Cu-noscut-au boul pre stapanul se'u, §i asinul lasleadoinnulmseu, ear Israil nu rife" cunoscut pre mine".

Si vote prin acest feliti de cuve'nt pre oameniTcei necunosceton, arate mai ree de cat cele ne-cuventat6re; §i pre cele necuventatare, mai inteleptede cat uniT ca ace$ea. CacT intr'alt chip, ce Tasteasemeuarea necuventatOrelor care ceT cuven-tatori? caci cat Taste de departe ceriul de la pa-

www.dacoromanica.ro

PREDOSLOVIE 339

ment, atata taste deosebirea cuventarii de necu-ventare. Insa omul nepedepsit si necunoscetorib.,carele nu-sT cun6ste vrednicia sufletulul sdu, demulte ori maT fail minte sa face de cat cele necu-ventatore, cum taste scris la Varuh: Hiarale maTbune slut de cat densif". Drept aceia si Proroculdice : Omul intru cinste fiind, n'au priceput; alatura-tu-s'att cu dobit6cele cele fara de minte, si s'au a-semanat for ". Jar Dumnezeescul Zlatoust, la tilculearth a treia a Imparatilor, dice : De cat piatra mainesimtitoriu s'au facut omul. Jar poreT si caini, preunit ca acestea, Dumnezeiasca Scriptura iinume§te ,cand adecA ()land: Canele s'au Tutors la boraturasa, si porcul s'au spalat in tiny noroiuluT; si childvedett pre aim, vedetY pe lucratorit ceT r6i. -i Tarintr'alt loc: Afara cainiT si fermecatorit si curvariTsi ucigasii si inchinatorit de idol'', si tot eel ce iu-beste si face minciuna". Dar oare ce Taste pricina deatata orbire si nesimtire a sufletuluT omulul? cu a-deverat, precuru ne invetAm din inteleptele cartiale sfintilor, pricina Taste pecatul, bogatiaotepe-depsirea, neinvOthtura si reoa a:egere; cad acesteainvertosaza si orbeste pre ceT ce nu Tail aminte, simat vertos pre eel nepedepsitt si pre jos taratorTOmenT. 0 nenorocirea si ticalosia celor pre jos CA-ratorT OinenT !

DecT insult lucru al omulm cuventatorifi si pe-depsit Taste, maT nainte de toate a cun6ste vredni-cia si bunul neam al sufletului sou; Tar langa a-cesta, si ce Taste deosebirea sufletuluT celut pedep-sit de eel nepedepsit? si cum Taste vecinic folosul

www.dacoromanica.ro

340 PREDOSLOVIF

eel dintr'acesth cunostinta? si cat Taste de mare pa-guba sufletuluT din nestiinta? ch,cT acestea si celeca acesf ea cu scumpatate cunoscendu-le Solomon ailstrigat : Mare Taste omul" . I ar'Dumnezeestif peaintTla talcul BiblieT, cu coversire acesta insusT respun-clend Nimica din zidirile ce sint nu Taste a-tata de mare, ca omul, ci si ca o nimica Taste, denu s6, va lumina de Dumnezeti si sa va inv6ta".Care dar alta poate sa fie cea atata coversire aornuluT de cat toate zidirile? farce numal partea ceacuventatare si ganditare a sufletuluT omenesc; cacele ce sa privesc intru Dumnezeti fireste si ipos-tatniceste, spre a arata adech pre om dupre chipulsi asemanarea lui Dumnezeti, acestea intru om saprivesc, dupre dar si cu inchipuire, Tar nu cu ipos-tasuire. CacT precum Dumnezeti unul Taste firestesi in treT ipostasun ; asa si sufletul omului unul siintreit Taste dupre dar si cu inchipuire, Tar nu ipos-taticeste ; caci cu neputinta Taste intru zidire a sa,gasi asemanare, ca,rea sa arate intru sine intocrnai.chipul SfinteT Troite.

Si precum intru Dutnnezeti, radecina adeca, siisvorul DumnezeireT, aft' dice minte si Tata, intru als'eti Ipostas; Tar cea intru Tata, vie si lucratOre in-telepciune, sá dice Fine si Cuvent; prin carele toate,

facut Tarasi intru al sdil Ipostat find. Si cea in-tru Tatal pururea fiitoare viath, si nemurire, sa slicemangaitoriti si Duh Stant, carele da tuturor viat6,asemenea intru al WI Ipostas: precum adeca sisoarele intru oaresT care inchipuire, unul Taste si intreT imphrtit ; ad tot rotocol find, intru sine fireaste

dice:

s'aii

www.dacoromanica.ro

PREDOSLOVIE 341

are pre lumina si pre fierbinteala. Asa intr'un om,partea adeca cea privitoare si cunosatoare a su-fletuluT, sa dice minte, care inchipuTaste pre natal;car partea cea cugetAtoare si judecsatoare, sa, diceCuvent, inlauntru asezat, care inchipuraste pre Cu-ventul luT Dumnezeu eel Ipostatnic. Iar partea ceadupre dar nemuritoare si nestricatoare a sufletuluT,adeca viata sufletuluT, sua. vice Dub, care inchipuTastepre prea Sfantul si incepetoriul de viata Dumneze-escul Dub. DecT Duh Taste Dumnezeu, cum s'atr'. scris :Dub taste si sufletul °multil cuventAtorTii si gindi-torTu. Dupre chipul lm Dumnezeti dar, si chiar omulcaste omul eel din launtru, sufletul: Iar firea sa o arelegata en trupul, spre alcatuirea unuT Ipostas alomulul adeca, insa alcatuit din suflet si din trupdin care amestecare sa si dice una tirea omenesca,ca din preuna sa se slavesca, sau sa se ostmdesca,dupre faptele ce va face, bune sau rele. Iar trupulde sine Taste vas si organ de lut, prin care sufletulis arata lucrArile sale intr'acesta viata. Iar Tangaacestea cu urmare ar fi a coprinde sl pentru ce lelalte parti ale prochimenuluT, precum de aci ina-jute dupre putinta noastra sä va

Fireste s'au dat noa. si neschimbata din in-ceput si pana in sfiirsit impreuna cu noT taste tarcea dupre asernanare, din alegere si dela insine oispravim pre urma, avend prealegere de sine sta-panitare". Ca tot ce taste cuventatorlu, Taste fi-reste de sinesT stapanitoriu, dupre Sfantul loanDamaschin. i ce fel Taste cea dupre chipul luTDumnezeu? a urma DOI 111T Dumnezeu, prin Duna

dice.

www.dacoromanica.ro

342 PREDOSLOVIE

fapta cum caste scris: FitT dar voT desavarsitT,precum Tata vostru eel din ceriurT desavhrsit Taste".

intr'alt loc: Fiti indurdtorT, precum si Tat Alvostru induratoriu Taste". Drept aceia eel adeveratbun neam al omuluT, precum marturisesc si totTinteleptiT ce sa in de adev6r, Taste a sa asemenaomul cu Dumnezeu prin buna fapta. Iar dintr'acestaaratat Taste, ca om de om numal dupre buna faptaare deosebire ; precum stea de stea sa osibeste in

Iar dupre chipul luT Dumnezed, fierareom asemenea Taste cu fiescare om. CacT tot omulacelasi hotar al omeniril priime§te, adeca : Ce Tasteomul? Jivina cuventatoare muritoare, de minte side stiinta, priimitoare" hick dupre chipul luT Dumne-zeu adeca, Impdratul si ostasul, eel slobod si ro-bul, partea barbatesca si femefascA, de o potrivala cinste sint inaintea luT Dumnezeu. Pentru aceTa§i Nichifor Teotoke, intru cele vrednice de pome-nire ale tilculuT Testarnentului celui vecbiu, saco-tela parintilor intr'acest chip o insemneza: Ose-bire de neam nu stie Dumnezeti, iar deosebire arecuventAtoriti de cuventatoriti in treT chipuri: IntaTadeca, dupre proeresie sau alegere (carea Taste desinesX stapanitoare vointa a cuventatoriului, dupreSfintil I3ogoslovi, si a carea intaia pilda s'au facutluceafdrul ce all cAzut, eel dintftiti mAndru Tirach ; siAvel eel intaT drept si intelept, cum dice SfantulChiril). Iar al doil ea, dupre Diunnezeestile darurT ; cascris Taste : Ca unuia fiescaruia din noT s'au datdarul dupre masura darului luT Christos; §i el audat, pre unit adeca ApostolT, Tar pre altiT Proroci,

k$1i

slava.

www.dacoromanica.ro

PREDOSLOVIE 343

pre altiT Evangelisti, pre altiT Pastors si DascalrJ.Si al treilea, dupre invetatura si intelepciune, cb,

nu Taste nicT un scliimb pentru sufletul eel inv6tat,dupre Solomon. DecT pentru cea dintaiu si a douadeosebire a cuventatoriuluT, cuventul scurtandu-1,Tar pentru invetattira si intelepciune intinzandu-1,InteacestasT chip c:licem: Intelepciunea, dupreMare le Vasilie, Taste stiint6 de lucrurile Durrmeze-esti si ornenestT, si ?le pricinile acestora". Cadesitinsa, dupre Bogoslovul G-rigorie, invetatura a oface arms dreptatiT Tar nu mortiT. Ca (lice Solo-mon si pentru ceT netrebnicT: Nu are trebuintade intelepciune eel lipsit de minte, cacT maT multsa poarta de nebunie". Si intr'alt loc: nOmul ne-bun IsT sapa luisi rele, si pre buzele sale grama-deste foe".

Deci cat Taste de mare si de inalt4 vredniciaIntelepciuniT si a inv6taturiT, clic adeca, ca 0 maTcinstita de cat pietrile cele de mult pret, dupreSolomon; si cat Taste cea pre jos tarare si necioplire a sufletuluT celuT nepedepsit, si mar do-bitocie, ca unul ce Taste forte departe de cuvi-inciosa cunostinta, pre carea o cere vrednicia su-fletuluT, din destul ne pune noua Inainte, si lumi-nat ne propoveduesc, nu nurnaT inteleptil ceT dinafara, si ce4 marl Parintr aI biserica ei si insusTSfanta Scriptura, maT vertos la Solomon, si la Ist-tsSirah: Care pentru scurtare lasandu-le, acolo preiubitoriT de invetaturti. iT trimitem.

Tar despre partea mea, precum vast.I alegeriTstria catre RamlenT: Voesc sa tip vol inteleptI a-

www.dacoromanica.ro

344 PREDOSLOVIE

decry spre bine, si ne iscusiti spre ra.". Asa si eti,celor de un neam cu mine Daki, cu fierbinte ravnaqic: Voesc cei de un neam cu mine Daki sa nufie nesimtitorl uatre adeverata invethtura ; ca sa nune nurne'ram impreuna cu eel multi, carii sa reta-cesc, cum dice Kevint: Niel* st, ptata neamurilecelor de alta semintie sa cilia,: Ca din tote neamu-rile neamul Dakilor Taste eel mai necioplit si maiprost; ci sá cautam pururea life iubita de Dumne-zeu intelepciune. Ca nhnica nu iubeste Dumne-zen, dice Solomon, fara numai pre eel ce lacuieqtecu intelepciunea". Si dupre Aristotel : Cata deose-bire ail cei vii de cei morti, atata deosebire ail eel'pedepsiti de eel nepedepsit) ". Iar dupre Diogen:Nhnica de cat pre eel nepedepsit mai grew poarfaprunantul". Deci Aristotel adesea dicea: Jedereaadeca din aerul eel dinprejur, la lumina, mar sufle-tul din invetaturi". Si iarasi dupre Solomon: Fe-ricit taste omul carele ail aflat intelepciunea, F,ii

muritorml carele stie priceperea". Ci si nici o pri-cina nu avem de nepricepere intru nimica: Caciate mai. nainte s'au scris, spre Mvetatura noastras'ati. scris ". Pentru aceia tot sufletul nepedepsit, caun pamant nelucrat intelinidu-se, dupre Solomon,qi umplandu-se de maracini, ajunge la neimblan.clire§i selbatacire. Drept aceiai Istoria Bisexicii, dintruale Marelui Epitanie mArturie luand, petrecerea devreme adeca dela Adam papa la Potop, o num4tevarvarisnabs ; Tar pre cea dupa Potop, pana In Seruhal optulea Patriarh dela Noe, o numeste Sasitis-m6s ; qi cum ca pre urma qi dinteacesta ail intrat

www.dacoromanica.ro

PR ED 0 SLOVIE 345

in lume Ellinismosul, adeca multimea Dumnezeilorsi inchinarea de idolT. Iar sufletul eel pedepsit sicu bun& obiceiun, asemenea Taste cu pamhntul eelbine lucrat si roditorTu, si aduce rod, unul adeca oseta, Tar altul case -cleci, si altul treT-;leci, fiescaredupre masura darulm.

Ce dar vom ()ice catre acestea? au doar tot' sintbine invetati si carturan? au doar totT sint istetide fire si iubitorT de ostenela? an doar toti sintdascalT si filosofi? nu, cu adev6rat. Ci precum castescris: Fiescare al seii dar are dela Dumnezeu sifiescare a sa plata va luoa, dupre a sa osteneala.Ca au doar tot]. slut Apostoll? au doar totT sintProroci? an doar totT in limbT graesc? au doar totItalmacesc ? CacT precum trupul are trebuinta de alesale madulaiT; Tar mhdularile nu aceTasT lucrare au;ca altul caste cap, car altele mainT si picioare, si cele-lalte asemenea, cate adeca slut din afara si din la-untru". ceapul adeca, are trebuinta de ochTsi de urecln, Tar mtunile si piciarele au trebuinta dedegite si de iuchieturT ; precum adeca, si gura are tre-buinta de limba si de dinp, si cele-lalte asemenea.Asa si toata Imperatia, si Domnia, si Patna nunuai de barbatT inteleptT si stiuti si priceputT aretrebuinta; precum : de boiari, de mai man prestemit preste sute, preste si de logofeti ju-decatorilor, ci si de ostasi, si de negutatorT, si detot felul de mesterT, si de slugs, si de lucratorT depdment, si de pascaton de dobitoce. Precum a-deca, si in casa cea mare, dupre Apostolul, nuumne vase de our si de argint slut, ci si. de

;

cincY-ded,

www.dacoromanica.ro

346 PREDOST.OVTE

lemn si de lut. Pentru aceia si acest cuvent nuTaste catre noiT incepatorT tinerT, nicT catre ceTmulti; ci catre eel cu putere, catre iubitoriT de in-vetaturA, catre iubitoriT de citire patrioti, si catreiubitorif de ascultare de eel un nearn cu mine DakY.Pentru spre Ores' care desteptare s'ad si4is cate s'ati clis, si sá vor ()ice cate sA, vor dice ; casá cunosca si folosul sitrebuinta acestii iubiril deosteneala; si de cele dupre amAndouit folositoaresi bune, sa se stie, si pre acestea alegandu-le sa levaneze, si sa le inbescA, si Intru acestea sa remhe ;Tar cele dupre amandoua vethmatoare, indata sa leurasca si sa fug de densele, fara gresala cunoscendbinele si r6u1.

De vreme ce dar Domnul nostru Iisus Christos auis sfintilor Apostoh: Voila s'aia dat a sti tamele

Impe'rtitieT eel-111610r Tar acelora nu s'ati dat". Ara-tat caste ca nicT inv6tatura si intelepciunea Taste atuturor. DecT fiescare Intru cel'. ce Taste chematsa cade sa remae langa Dunmecleti., adeca cu bla-gocestie si cu dreptate". i sa multumesca luT Dum-neq.eti fiescare starea in carea se afla ; cad intr'a-cest chip fiescare in starea sa poate sa fie si noro-cit, si luT Dumnecleu bine supus si poruncilor

Iar invetatura si intelepciunea, maT na-inte de totT sa da dascalilor si filosofilor. (Iar filo-soh clicem nu numai pre cei pravoslavnicT cre-dinciosi Intru MantuitorTul lumiT, qi pre cei dealta dogma, ci si pre insu0 eel vechi ne lumi-natT Inca cu Sfantul Botez. Pentru card dice A-postolul: Sa descopere mania luT Dumnezed din

card,

im-pliuitoritl.

www.dacoromanica.ro

PREDOSLOVIE 347

cerTu, preste toata pagAnatatea si nedreptatea oa-menilor, cariT in adev6rul intru nedreptate ; camcunostinta luT Dumnezed, aratata Taste intru densii;ca Dumnezed le-ad aratat kw; ca sa fie a fara derespuns. Cady cunoscend pre Dumnezed, nu ca preun Dumnezed rad slsavit, sad 1-ad multumit ; ci de-sertY s'ad facut intru cugetile lor.... si slicend a fiintelepti, s'ad nebunit". Sint insa si in qilele noas-tre uniT ca RcestTa, de cariT s6, cade noua sa nepazim, intre altele si acesta, stiinta: ca dupre A-postolul Fara sfintenia cea in trup, nimenea nuva vedea pre Dumnezed; luck si en singur acestcuvent, toata barfeala celor ce vorbesc in protivacinstiteT de Dumnezed fecioriT ca o tesatura depATanjin si ca o zidire a nebunulm pre nasip osurpa la pament). Tar dela dascalT si dela filosofT,is din copilarie intelepcinnea si invetatura :

Domnii, Pastoril oilor celor cuventatore, bo-TariT, judecatoril. logofe0, fiiT celor de bun neam,eel ce ldcuesc cetatile si orasele patrieT, clirich bi-sericir, si totT preotiT luT Dumnezed; prin care arputea si cel deobste norod, cat Taste cu putinta, asa povetui la cunostinta datorit ion, si catre Dum-nezeu, si catre stapanire, si catre stapaniT lor. Siasa pedepsindu-se si mai bun facenclu-se, sa se a-bata dela red, si sa faca bine. Si sa va face si a-cesta, dupre urmarea cerestilor cete, precum cu e Sfin-tiT BogoslovY, cd, cetele cele maT de sus nu fara mij-locire dela Dumnezed sa impartasesc Dumnezeestit

ci prin cinurile cele mai de sus; si asaprin cele mai de pre urma, 'Ana la no' ceT de pre

Impa-r-atil,

luminaril,

www.dacoromanica.ro

343 PREDOSI OV E

pament s6, (IA Dumnezeiasch luminare, dupre m6-sura daruluT a fiescaruea pravoslavnic si credincios,intru Christos Iisus Domnul nostru.

DecT inv6tatura si intelepciunea si torah stiinta,cum s'au cis, clandu-se prin dascalT, dascaliT adecaau trebuinta de cartile cele de nevoie, si de chiver-nisela vietii; Tar chivernisela vietii, are trebuintade mijldce sati chipuri; Tar chipurile au trebuintade puterl, adeca de obladuirile staphnirilor ; Tar o-bladuitoril au trebuinta de curatie, de pricepere, dedreptate, si de vitejia sufletulm deck care nimicanu Taste maT de folos in viata oamenilor". CacT cu-ratia adeca intregT av8nd mintile, fara r6tacireveste folosul Iran] toate, si cele improtiv6. Iar pri-ceperea la cele bine teorisite de curatie gaseste po-trivitele chipurT ale lucrariT. Iar dreptatea jude-chnd ce Taste drept intru toate, hotaraste cele le-giuite si placute lui Duinnezeu. Iar vitejia sufletu-luT, pre cele bine teorisite de curatie, si intelepteste(cele) asezate de pricepere, si cu legTuire hotarasteen dreptate, cu statornicie tare pururea le pazeste.

Deci ca sa se dea cuventul prochiinenului, cuurrnare caste a (pee si pentru cartile cele de nevoe.DecT c;licem cartT, adeca de nevoe si dascalilor, siucenicilor for chte De povetuesc pre noT laadeverata credinta si intelepciune. Iar dintr'aces-tea cele maT dintai slut, ale insuflateT de Dumne-zeu Scripture, ale ceiT vechT, si ale ceiT noua. Iarcele de al doilea sint ale purtatorilor de Dumnezetiparintilor nostri, care slut pline si de DumnezeestTdogme. Si cele de al treilea sint ale stiintelor,

;

prt-

sjnt,

www.dacoromanica.ro

PREDOSLOVIE 349

care's ale intelepciuniT ceit din afara. Cate adecaprivesc spre cunostinta si stiinta lucrurilor acestiTlunIT, Tar nu si a Dumnezeestilor Taine, cacT laale PravoslavniciT credinte, intelepciunea lumiT a-cestia nu numaf nimic nu foloseste, ci si nebuna deApostolul sá lice. Iar la cele-lalte stiiute ale inte-lepciuniT ceiT din afara, si ceT marT parinti aT nos-tri aT bisericiT s'aq iscusit. Iar cele afara de aces-tea, cite cArti slut sail de alta dogma, sail pAgfra-nest7, si nu de bune obiceiurT, cadesa a le departadela sine tot eel ce cugetii, cu provoslavie. CacTprecum unul Taste eel a toate si in tree IpostasuriDumnezeil, asa cu adeverat una Taste si Dumne-zeiasca lege a sa, precum marturiseste Dumneze-iasca Scriptura: Asculta Israile, Domnul Dum-neleul teil, Domnul unul Taste, si o lege va fi voue".DecT ()data adeca a lice Dumnelet, si de dou6Domnul, precum clic Sfintii BogoslovY, pre prea SantaTroita arata. Acestamarturiseste s1 Prorocul s1 Im-paratul licend: Cu cuventul DomnuluT cerluriles'au intarit, si cu Dutml gureilui, toara puterea Ion".Acestea cu scumpatate stiindu-le si DumnezeesculApostol, all saris catra Efeseni: Un dome, o cre-dinta, un botez". Iar pentru tea adeverat'a inveta-tura si intelepciune, catre Timoteiu adeca asa lice :far to ramhi intru cele ce te-aT invetat, si te-aTincredintat, stiind dela tine to -ai invetat". Iar catreEvreT scrie: La invetaturT streine si de multefelurT sit nu ye mutatT; ca bine Taste cu darul saintaritT inima, iar nu cu mancarile, dintru care nusail folosit ceT ce ail umblat intr'ensele".

or!,

www.dacoromanica.ro

350 PREDOSLOOlE

Deci acestea si not stiindu-le, si atAtea de multedejghiniirf vele'nd iutru credinta luT Christos, die,adeca feliurile de eresurT, flu fara de lacrAmi pu-tern clice: ,Domne, ati nu buna sernanta aT semh-nat in holda ta? de unde dar slut, neghinele? si audis Domnul: om vrajmas au facut acesta, adecasarpele incepetorlul reutateT".Ci pentru acestea nu'mYajunge vreme sa, povestesc, si inteleptilor putine,dupre cum dice pilda. Nu fara cuviinta insa va fi,a ne atinge cu virtu), degetuluT si de adeverul pra-voslavniciT noastre credinte, care Taste aceiT sin-gure fara prihana, Miresa a Bisericii lui Christos;nici sa cade err tacere a trece, cate sa cuvin luta-rirel si incredintarir si adeverintd credintir. Si TatAqicem, ca de vreme ce unul Taste a toate ziditoriulDunmezeiz, una si Dumnezeiasca sa lege, si unaadeverata credinta, si unul Sfantul Botez cel deDumnezeu dat, care sa face dupre predanie Apos-tolesca, adeca in trei afundarT, si sa seversaste cuSfantul Mir, prin care luam pecetea daruluT preaSfantului Dull; una singura caste si cea adeveratabiserica a lur. Dumnezeu, carea din inceputul lu-mil, dupre Sfinth. BogoslovT, pururea biruit6re re-mane. Si care pot sa fie cele de cat toate maT marl,si neclatite si neschimbate temeliT si temeiurT alepravoslavnicii credintilnoastre? Cu adeverat, Dum-nezeesti si sfinte, si maT presus de toatA omenescaintelepciune sa cade a fi acestea, ca niste rnuntiToare-carir nemiscatl si nestrAmutati. Tar acesteadin cele numOrate sint, cele treT alese si credin-close mhrturil ale nemincinosului DumnezeuluT

www.dacoromanica.ro

PREDOSLOVIE 351

nostru, cum iaste scris: Si martorul in ceriu cre-dineios".

DecI inthia alesh §i credinciOsa rniirturie a luTDumnezeu Taste, cea din inceputul lumiT qi pana instirlit Dumnezeiasca care om descoperire, careaBA coprinde intru insuflata de Dumnezeu Scripturacea veche §i cea noun, si maT vertos intru sfintiTProrocT. Drept aceTa pentru Dumnezeiasca desco-perire Dumuezeescul Apostol catre GalatenT aFgat

scrie: Vestesc voila fratilor, Evanghelia cea binevestita de mine, ca nu taste dupre om; ca nicT eudela om am luat acesta, nici miam invetat, ciprin descoperirea luT Iisus Christos. Si de nitern'arturiT ca acestea, plin iaste Testamentul eelvechiii qi eel nou, afara de purtatoriT de Dumne-zeti Parinti.

Iar a doua alesa marturie aim Rumnezeu iaste,eel intre cele nenumerate minum ale lui Dumne-zeu mat presus de fire §i pipait semis ceresc, care cuochii it vedeti intru nestricaciunea sfintelor moaqteale sfintelor, ca o eeresca pecete a ceresculuT im-paat intru ale§ii set.

Si nici goala o vedem pre acesta, ci §i cu ce-resca mirezmh dupre Dumnezeiasca cuviintA inzes-trata, si cu darul tamAduirilor §i al minunilor in-toverosittc, Tar Tanga acestea inulte din sfintelem4te qi cu mirurT de buna miresma sint inbo-gatite incat ceT ce li se pare a fi iuteleptI aTlumiT .ace§tia, nimic a dice improtiva nu au, farce

numai nebune§tT a vorbi; precum iaste obiceiulcelor ce nu sA, supun adeverulm. Drept aceTa Pro-

www.dacoromanica.ro

352 PREDOSLOVIE

rocul si Imperatul pentru acesta nestricaciune audis: CA nu vei lAsa sufletul mien in iad, nicT veTda pre eel cuvios al MA sa vad.6 strichciune". Tardintr'acestasT Nichifor Teotoke, intru cele vred-nice de pomenire ale tomuluT ineaTu al insiruiriTParintilor, acestea le insemnezii clicend: Singural luT Dumnezett lucru Taste a sfinti". Ca nicT deaerul eel de obste sa sfieste, precum sä tern celeimparatestT, sau mai bine a dice omenestile balsa-murT, care fug si sa ascund de eel de obste vez-duh, pentru stricarea ce patimesc dintr'acesta.Niel cele-lalte stihiT an putere inprotiva acestiTDumnezeestii sfinteniT, afara numaT de nu va yoicineva prin foc a mistui sfintele moaste ale sfinti-lor. De si cinstitul Lemn, precum cJic, nicT foculnu-1 baga in sema. Si rnaT nainte vesteste acestsemn al nestrioaciuniT, si adeverirea veciniciT ne-stricaciunT a trupurilor, dupa cea de pbste invieare aoamenilor.

[Va urn aC. Erbicenu.

Gy_,Q1g-cce

www.dacoromanica.ro

YIATA VIITOARE IN VECHIUL TESTAMENT,

SAU

Credillta la Ebrei in llemurirea sufletuluL

Raport presentat la Conferinta Evangelicii, deIts Montpellier, in 1S74, (le Cll. L. Frossare,

pastor. Paris.

In o sa de jos a Luvrulfil se afla un sarcofag feni-cian de o conservatiune minunata. Acoperisul seu, ce re-presentii o mamie culcata, are o suprafata, largt pre careeste o inscriptiune pretiosa : acesta este mormentul luiEsmunazar, regele Sidonulm. Iar frum6sa inscriptiune se-pata a fo,t studiata de mat multe on.

La finea anului 1872 D. I. Halevy a pus-o din noel in lu-mina intr'un Memorize presentat Academies de inscriptiunesi literile frum6se. D-nul Halevy insemna importanta 6re-caror 'inn din care ar fi cine-va in drept a conchide caFenicianii, cu 700 am inainte de Christos, credeau in viataviit6re. Iata acesth linn : Ell fui rapit inainte de timpul77meu intre aceia carora le este acoperitii clitia. Dela ra-

dicarea mea (la tron), pios si demn de nemurire. Imiva fi dat a vedea pre Asrarta cerurilor marete. Inn vafi dat a locui cu A tarta cerurilor magnifice. In trac-tarea Mernorinlui seu, invetatul orientalist credo de da-

Bised a O t d x Rom-m..

www.dacoromanica.ro

354 VIATA WITORF IN VECHICL TESTAMENT

toria sa a protesta contra criticilor ce refuse Iudeilor Con-tempurani cu Elmunazar cuno§tinta dogmei nemurirei su-fletului.

A se atinge de doctrina biblica, era a pune foc inpraf. Un Iudeu, D. Derenbourg §i un catolic rationalist,D. Renan, imbratolara teza contrara. Primul declara cain Scripture nu exista nice un text, de uncle s'ar puteascate cu 6re-care ratiune ore cu siguranta indicatiuneacredintei nernurira sufletului la Ebrei". Dupre densul,Indeti cunoscut acesta doctrina deciit f6rte arcliu dela str6ini, si mai ales dela, Gre-m. Al doilea se pronunta,ea doctrina nemurirei sufletului, cu conse3inta sa cea maide aprOpe, care este resplata faptelor implinite in viatapanient6sca, nu exista in Job, Proverbe Psalmi, maimult Inca, filosofia ce face fondul acestor scrieri este opusaacestei doctrine. Insa, d-nii Sauley, Maury, Wallon §i Reg-nier in sinul Academies, §i afara d -nii Freppel, Sabatier etc.etc., ad respuns rain diferite argumente, fora, insa ca a-c6sta int eresanta desbatere sa fi avut o conclusiune definitive,

De atunci aparura doue scrien: prima are de titlu:Credinta Ebreilor in nemurirea sufletului, de F. Gregoire(Revue des questions bistoriques. Paris. 1873). .A.cesta,

hicrare examineza cestiunea sub lirmet6rele privin : Ceideie ist faceau Iudeii veclif de natura sufletului, de per-manenta lui, de seol (infern), de resplatirea dupa mortei de invierea corpurilor? Motivata, Area mult dar demnd

de o seriOsa atentiune, ac6sta opera este pate Area afir-mativa. Dupre autor probele credintei Ebreilor in ne-murirea sufletului desfid on-ce critica". Vorba este preatare , §i me tem ca in materie de desfidere critica va aveatot-d4una ceva de replicat.

A doua opera este o teza a Facultatei de MontaubanVia(a viitare la Ebret Apse Fechiul Testament, de AbelRouffineau (1874). Acesta scriere, unnarind

trece in re\ ista cestiunea in epoca preg.ititOre a pa-triarhilor, in timpul lui Moise, dela Moise na,na la anii 800

si

sinul timput-lin,

www.dacoromanica.ro

SAS' cRET). T,A FT3RF.I tN NEMURIREA SUFLETULIJi 355

inainte de Christos, in fine in peri6da profetica: Inainteaeaptivitiitet, credinta in viata viit6re este confusa, Inca,dar cu desvelirea profetia, a ideilor meseniace, credintain reinviere se afirma". Ast-feliti este concluziunea auto-rului, a carnia ton este mai putin decisiv, cum se vede, de-era eel al D. Gregoire, si mat putin afirmativ, cu t6tein ruulte complecteza, cu folos pre predecesorul seu (a sevedea Inca Le Pentateuque et la vie future par ArmandMartin, These de Montauban, 1865).

Inuit ne priveste pre not, avend in vedere operele ce-lor mai de sus, cu care in multe ne conformam, fare ane sustrage dela insarcinarea nostra, ne va fi permis dea nu ne lati in desvoltari ci a presenta in resumpt ar-gumentele privitore la acesta cestiune asa de mult a-gitata.

I.

Problema teologicii ce ni este push pare de o cam-dataf6rte simpla : Hemurirea sufietului 6re sa invata in VechiulTestament ? D. Derenbourg dice carat nu. D. Renan, mar-ginindu-se in aghiografi, ()ice de aseminea nu. In eat nepriveste, nor n'am putea face lucrul asa iure. Chestiunilece ating de om aunt complexe, si nu se pdte trage unfir din teologie care sa nu devina o funie, nice a radicao piatra care sa nu ajunga un munte. Ce este 6re sufletulpentru scriitorii vechiului Testament? Ce este el pentrucei ce voesc a resolvi chestiunea? Caci trebue a ne in-telege asupra sensulm tuvintelor. Ce este 6re nemurireapentru urn' si pentru Ce este 6re vechiul Testa-ment, in care se cuvine a cerceta nemurirea sufietulm?Ceva Inca mai mult Ohre bine este pusa chestiunea?Este vre-un interes a o pune, si 6re-i primitOre de vre-osolutiune? Acesta, solutiune 6re nu este castigata acumde mult limp? Subiectele ajutatdre chestiunei, cum : des-pre locul sufletelor, de resplltirea viitore si de Invierea

citi

shit?

Ce

www.dacoromanica.ro

356 VIATA VIIT6RE IN VECHIUL TESTAMENT

corpurilor Inca nu pot fi omise tratand despre suflet. Tata,deci o materie vasty de tractat, si care se mai complia,incii, daert, in loc de a lua vechiul Testament in intregulsett, cum o facem noi, ar voi cine-va a studia desvoltareasuccesivA a revelatiunei de la inteile ineeputuri pang, laChristos, orT, mai malt, a eanta o solutiune particularriin fie-ce carte in parte.

II

Mai inteiii mi se pare ca, chestiunea este reit puss, cernce esplicA pentru ce nu ajunge la o solutiune satisfile6t6re.

Nemurirea sufletu10 este o espresiune indatinatil. Ina-

prurnutata dela filosofia greet], si bazata pe idera dualitateifiintei omene§ti. Pe pilment, omul se compune dintr'uncorp si dintr'un suflet; corpul peri, tar sufletul este ne_muritor. Not trains in mare parte, in ae6sta privire, dinideele lui Platon.

In Fedon, Platon a propus invetatura despre nernaterialita-tea si nernurirea sufletulm flint fi putut afirma progre-sul Tut dupil despartirea de corp. Ajuns la terminal vieteipamentesti, Platon se perde in indefinit. Multi 6meni, indilele ndstre, nu suet mai inaintati. si filosofit ce mergmai de parte o datoresc lui Christos. Deci. a cere delaMoise si de In profetl, nu clic sa alba grain] nostru din se-colul al XIX-le, ci sa vorbiasca macar ca filosoful grec, sisa alba ideele n6stre despre ce se intempla °multi] dupamOrte, 6re nu este a eripata de mai 'nainte un respunsnegativ? Apoi, (Klatt admis ca Moise nu vorbeste ea Pia-ton, nu vede 6re cine-va majoritatea publicului imagi-nandu-si ea in vechiul Testament nu se face mentiune deviata viit6re, si ca scriitorii lui condemnA pre om la ni-micie dupa mortea corporala? Cu tote aceste, nu estegreu a afla in scripture credinta in viata eterna a drep-tilor si in invierea mortilor, ceia ce va implica aseminea

sa

www.dacoromanica.ro

SAT, CRED. LA EBRT i IN NFMURIREA SUFLETULUT. 357

idela ca, Ebreit credeati in nemurirea sufletulin. Deci,chestiunea este rest pusit: mai unfit, ea este resolvita, dedemult.

Terminand un discurs ce 1-a tinut, dupa vindecarea pa-raliticului dela ftintana Bitesda, Iisus Data nu cre-dett in scripturile hit 1VIoise, cum vets crede cuvintelormele. Tatal inviaza mortis si Fiiul Inca inviaza pre ceice voeste. Cel ce crede in mine a trecut din morte laviata. Mortis and vocea Fiiului Omului: cei ce sunt inmornuenturt and v6cea sa si vor esi. Cel ce vor fi facutbine, spre invierea vietet, tar eel' ce vor fi facut reit,spre invierea osindiret. Cercetati scripturile, cats credetia avea in ele viata eterna, si aceste sunt care nirturi-sesc despre mine (Ion V 21-47)".

Aiurea vedeam ca Saduc..eit, ce cliceati ea nu este inviere,vin la Iisus propun o chestiune captiosa respectivde o femee ce se maritasa succesiv cu sapte frati, duprelegea leviratului 1) si a careta situatiune, fata cu densitla inviere, le parea o mare obiectiune la tnv6tatura 1111Iisus. Dar el le respunse : Ve rataciti ne-.tiind scriptu-rele, nice puterea lui Dumnedeu (Mat. XXII, 23-30)".

Dupa ce a des-legat cu o deplina intelepciune dificul-tatea Saduceilor, se rfidica la ideia chiar a invierei, siin cartile lut Moise, autoritate necontestatit de contradi-cetorii lilt, el citeste : Eit sunt Dumneqeul lui Abraam,a lui Isaac si al lui Jacob", si aici el vede certitudineainvieret. Dumnedeu nu este Dumneda. al mortilor cial viilor", adeca, de-mt permiteti un comentar : Dum-nedeii a creat pre Abraam, Dumnedeit a iubit pre A-braam si a imbracat cu nenutrire pre acest Abraam ce1-a creat si 1-a iubit; Jar not n'am putea Intelege caAbraam fiind iubit, sa nu fi fost investit de Dumner,leu

1 ). Leviratul se esplica tot acolo in Evangeliti la versul 24-27 Mat XXII.

disei

www.dacoromanica.ro

358 VIATA VIITORE IN VECHIUL TESTAMENT

cu nemurire, cand not suntem zelost de a conserva, catmat mutt stiff in puterea nostra, fiintele iubite de not?

Iisus Christos a constatat invetaturile vietei eterne sia invieret in scrierile lul Moise. Esplicarea sa este certapc cand cea a criticilor se invelue, pentru ca densit nuinteleg scripturile nici care este puterea lm Dumnedeu ;pentru mine reman in aceste ; si dupre opiniunea mea,chestiunea mi se pare resolvita.

7?Ei art pre Moise si pre profeti, sa-1 asculte" dice A-

braam bogatulm celui reti. Iar bogatul slice : Nu. pa-rinte Abraame, ci de va merge ]a densit unul dintre mortise vor cai". i Abraam respunse: daca, nu asculta deMoise si de profeti, chiar de ar si invia unul dintre morti,ei nu vor crede (Luca XVI, 29-31)".

IV.

Vom urma Ins pre invetati pe terenul vechiulut Tetament.

Precum nici un adever fundamental, chiar existentalui Dumnedeit, asa si realitatea vietei viit6re nu este de-monstrata. de Moise, inteleg demonstrate dupre procedarilelogice occidentale, se afirnu insi5, si not vom constata-omat departe.

Avem Inca care -va reserve de iacut In vechiul Testa-ment dela inceput nu se ved deck benedictiuiit tempo-rale si pedepse pamentestt. Nu contestam predominantadata acestor sanctiuni nentijlocite ale lege]: morale, dal.benedictiunile pamentesti, and este vorba de o natie,sunt singure Daca justitia divina, in ce privesteindividul, se exerciteza in economia (trainl) actuala si ineconomia, viitare, ea n'ar putea a se exercita asupra co-lectiunet sociale ce form6za un popor, deck in lumea a-c6sta, in cars poporul iv are marirea si injo -irea sa, carenu s'ar putea pricepe in vista viit6re.

Inv6catura divina este progresiva in Scripturi. Prin

po,ibile.

www.dacoromanica.ro

SAll CRED. LA EBRET !N NEMURIREA SI:FLETULL'I. 359

urmare, nu este 6re natural ca bine-facerile temporalelegate de observarea leget morale, sa fie infatosate eledinteiti dinaintea constiintei 6menilor, mai inainte de res-platile viit6re, si viata presenta sa fie puss, mai in pre-ferinta deck viata v itOre?

Invqiitura biblica tine cea mai mare sama de slabiciu-nea ornenesca, si stie a amps, de periculele absolutismutluifilosofic. Da, ea pare a dice: este pentru om o viata vii-tore, viata insa, actuala este scurta, dar on-cat de scurtaar fi este de o importanta capitala. A sacrifica until dinterminele acestur dualism, viata presenta, si viata vii-t6re, pdte placea spiritului de sistema, dar atuncT exista,numal un monstrn: ascetismul on sensualismul. Nimicceva aseminea in Biblie. Ascetisuml (trawl abstinent detote). on-cat de departe ar merge in Noul Testament,tine tot-deuna sama de corp si de viata actuala. Tar sen-sualismul vechiulur Testament nu uita nicr sufletul niciviata viit6re, si unirea, arnanduror aliantelor ne presentaun felin de arcada (bolts) sublima, care, din terina dincare s'a tras corpul 1111 Adam, se inalta pans la strigareasufletulut ales. care, in dorinta unirei sale cu Dumnedeu,striga : da, Donnie Iisuse, vina.!

Moise a facut ceva mai bine deck a demonstra nu-mai nemurirea sufletulut, el crew in not trebuinta de ere-dinta in o economie viit6re, Tar acesta pentru ca el eeldintein ne-a spus adev6rul asupra creatiunel huller, asu-pra perfectiunilor lul Dutunedeu, si a promulgat legeamorals. Acesta trebuinta a patruns asa de profund ineel ce an meditat si inteles legea, in cat a produs su-biectiv (in sufletul Ion) crediota, ce Evangelia a venit ale-o da obieetiv.

Mai inainte de a deprinde pre om la sentimentul jus-titier si al supunerei in vista viit6re, 6re nu se cuvineaal statornici temeinic in viata presenta ?

Cat priveste Ebreii ce esian din Egipet, care sernana

www.dacoromanica.ro

360 VIATA VIIT6RE IN ITEM.= TESTAMENT

mat mult o tars de morti decat de vii, marele legislatora voit a-i preserva de cultul momiilor, ce n'a produsnisi sauctitate, nice adever, nict patriotism, si, lasand premorti Ingropa mortii lor, el a voit a int6rce tote .cu-getele Ebreilor Mara, Damnedpul cel etern si nevent, a-sigurandu-i ca de vor merge cu densul, vor vietui endensul. Cam bumnedeul lui Abraam este Dunonedeulviilor.

In vechiul Testament, Ebreit sunt poporul Inl Dum-nedeu, si ca atae sunt guvenati si judecati de regelefor cerese. Consecintele morale ale faptelor for nu sufer a;,4teptare, ci resplatirile viit6re se bleep inea din viatapresents. Dadi Dumnedeu sr-a Lent din Israel poporulseu, prin ac6sta a voit a-si face un tip pentru omenire.El a voit ca in Israel si prin Israel sa. faca a se cun6Stesi vedea chiar visibil atat dreptatea si sanclitatea sa precat bunatatea si misericordia sa. Pe cand, pentru viatan6stra proprie, -judecata de pe urma si resplatirile vii-tore stint corectivul (indreptarea) necesar si asteptat alnedreptatei aparente din present, din contra in istoriapoporulut Israel, caderile si scularile Bunt consecinteleituediate ale vietei morale, si ceea ce se intimpla in rea-litate, este proclamat, profetisat si promulgat ca lege.

In fine, Moise este insarcinat cu misiunea de a formaun popor, si nu o societate tot-deodata universals si a-lesa, perpeturt si santa, vreau a dice Biserica. Acel popor-va pregati calea la acesta Biserica si Moise va fi peda-gogul ce conduce la Chistos ; dar pentru moment, sco-pul este de a forma un popor, ceea ce nu se p6teinstitutiuni esential temporale. Este si asa lucru minunatca Moise a putut sa i Insufle notiunea suveranitatet legeisi cea a until Durn....eden ca Iehova; a cere insa ca le-gea sa nu alba, sanetiune cleat in locasurile eterne, onea sanctiunea sa. nu fie mai inainte de tote in viata pre-senta, ar fi fost a-i ordona imposibilul, si, in adever,

a-0

fags

www.dacoromanica.ro

Sett CRED. LA EGRET IN NEMURIREA SUFr.ETC1.11 361

Moise fu fericit ca nu sT -a luat inv6taturT dela criticamodernii.

Aceste observatiunf ail de stop a esplica pentru ce invechiul Testament s'a dat putin loc invethturei despreviata ete7-nA, dar ele se cade a fi complectate prin coils-tatarea faptuluT ca. poporul luT Israel credea in continua-rea vietel omului dupa mdrte. Credintt popularil in a-dever reu definita, dar reala si puternica.

[Va. urma)

Gy...c, 4 Q,va

G. Erbicenn.

www.dacoromanica.ro

SCURTA PR IVIRE

Ast:PRA

EVANGELIEI SANTULUI MARCU

CA PITULUL V.

Capitulul al cincilea al Evangeliel Santului Marcu tra-ten,: Despre legedna de demoni alungatt de Domnul, sidespre permisiunea ce li-a dat s:t intre intr'o turma marede pord (vers. 1-20). Despre vindecarea, femeel ce su-ferea de emoragie, gi invierea fiicei 1ui Iair (vers. 21 43).

NOTITE.

Vers 1. Localitatea uncle a facut Iisus Christos minunea en sea-parea demoniaeului, care avea o intrega legeona de demoui, la E-vangelistul Matei se nuine§te Vra Gherghesenilor, eara la Marcu §iLuca se eete§te : a Gadarenilor. Aiee se observa ca Gherasa sauGhergliesa, §i Gadara, erau doue orme situate in mare apropiereuntil de altui ; ambele de ceea parte de Jordan in Decapoli, tribalManasi. 111inunea sever§indu-se intre acest' doue ora§e, nu este demirare, nice vre-o contraclicere, data un Evangelist o arath, ea se-verqita in laturea Ghergliesenilor, §i alti dotin laturea Gada_renilor.

Vers. 2-7. Evangelistul Matei spune ca erau doi indraeita,eara Marcu §i Lam vorbesr numai de unul. Se creole ca ace§tidin urma au avut in vedere numai pre eel mai bine cunoseut, careei a Foote eel mai furios, sau care era posedat de mai malt timp.

www.dacoromanica.ro

SCURTA PRIV] RE 363

Mormintele, de care se vorbe§te aice, nu erau alt-ceva deeat ca.verve pe§teri) sapate iu stand, care serviau ca locum de ietra.gereqi multora din profeti.

Vers. 9. 0 legeona Romani se compunea aproxitnativ din §ese-mil omen!. Numele de legeon se pot- lua act in sensul un-' mar'multimi (le demon].

Vers. 11-14. Legea oprea pe Iudet (le a manna earne de pore,dar nu-a opria a tinea aseminea animale si a-i ingrasea spre in-trelmintarea altora, salt in negot. Afara de aoeea, eea mai mareparte dintre locuitoril acestor cetrIti nu erau ludo.

Vers. 17. Locuitoril Gadareni it roga sa iasa din lava lor, te-mendu-se sa, nu li se aduca si alte pagube.

Vers. 20. Decapoli (dece orase) este o lature a Galilee' la res.':ritul mare] Tiberiadei, numita asa din causa celor cleee ora§e prin-cipale, din rare se compunea.

Vers. 23. efind a e§it lair din easa sa, sa alerge, sa cera aju-toriul Mantnitoriului, $i -a lasat filea inca vie ; dar fiind ca era ingura mortel, el a eregut ea, dela P:'irea Inm, trelmia sti fi ninth;§i in adever, unul din servit set a venit, putin dupa aceea, sa -1 a-nunta ca fata murise. Numai a§a se pot impaca rele treetin ale lei Mate], Mareu §i Luca Vecli Mat. 9, 18; Luca 8, 42 .

CAPITULUL VI.

Capitulul al se,elea al Evangeliel. srintubu Marc]] cu-prinde : Despretul cu care fu primit Iisus in patria sa(vers. 1-6). Despre misiunea apostoldor rnodul pur-taret for (vers. 7-13). Morten santulul. Ioan Botezatoriul(vers. 14-29). Inmultirea celor tine] pant (vers. 30-44).Umblarea lui Iisus pe deasupra apes si vindecareamultor bolnav], atingerea de vestrnintele Dornnului(vers. 45-56).

NOME.

Vers. 1. Adeca in Nazaret, unde fusee cre,cut.Vers. 3. eaventul grec tfictur, iusemna in genere muster. Opi-

niunea cea mat respandita este ca losif avea me§tesugul teslariel.In scriptura numele de Pate sa la in insemnare forte intinsa-

Preeum se vede Iamb §i Iosif erau film Marie/ a lur eleopa, sora

poves-

matprin

www.dacoromanica.ro

364 ASUPRA EVANGELle SA.NTULUT MARCIT

Mated Do nnalut. Jacob fratele lui Iisus este Iacob eel mice auntdintre cei doispredece apostoli ; si Iuda fratele lui Jacob, este san-tta apostol Iuda, dela carele avem o Epistola; eara§i dintre cei

e-clece apostoli.KW, snrorile l?tt nu

Nusunt pintre nor2 adeca rudele lui.

Vers. 5-6. ca n'a putut sa faca minuni ; ei n'a voit. Necre-dinta for I-a silit sa nu volasca a face minim' intre et. Acosta ne-credinta lega ore -cum tot-puternicia divina §i opria efectele bunata-tei lut Dumnedeu.

Vers. 7. Li dadu putere asupra spiritelor necurate, ca prize mi-nurn sa sus ina adeverul invetaturei ion

Vers. 9. Sa n'arba done haine; sa n'atba adeca doue tunics salcamas'. Tunica era haina cea mai de desupt.

Vers. 10. V41 si la S. Mater cap. 10, vers. 10, 11.Li se da ordin sa nu schimbe gasda, spre a evita tot prepusul

de ri§urintrt si de iubire de comoditate.Vers. 11. Cuvintele : Adev0 4ic von, cc mat nqor va ft Sodome

qi Goniora, in litta judeciqd, dealt acelet cetetr, aceste cuvinte carese cetesc la finitul versetului, in mai multe esemplare chiar grece,nu se gasesc. Se vede ca sunt adause dupre Evangelistal Matel,uncle se cetesc in tocmai Cap. 10, vers. 15).

Vers. 13. Aluugau demonic din corpurile omenilor poseduti.Vers. 14. In lee de el licea, mai bine sa se cetesea: qi se licea.

Asemine cetire se acorda mat bine cu textul santului EvangelistLuca (9, 7), in care se cete§te a§a : Irod... nu se pricepea, pentruca unit qiceau ca loan s'a seulat din molt.

Vers. 15. Adeca, until din profe0 veeln, precurn se §i cetegtein siintul Evangelist Luca (9, 8).

Vers. 17-29. Nu se tie precis timpul moiler lit' Than Bote-zatoriul. Este forte probabil insa, ca ea s'a intemplat intre depu-tatittnea triinisa de Joan la Iisus eel dot discipulr), si intre presu-punerea ce-si formeza Irod de Mantuitoriul; adeca, cam in anal32 al ere' vulgare.

Vers. 30. La intorcerea din misiunea cu carea'i insarcinase Iisus(ve0 vers. 7 din urina), 't-au adus si vestea despre mOrtea Bo-teza.toruluc.

Despre mortea santului Ioan botezatoriul §i imprejurarile et,cete§te si la 3/Iatei (Bis. ort. Rom. anul XI pag. 525).

Vers. 32. Dqertal de care se vorbeste aice este de§ertul 'minaal Betsaidet, de ceea parte de lacul Tiberiadet.

Poporul s'a clue dupa Iisus pe jos, pana la ceea-lalta estremitate

dot-spit

www.dacoromanica.ro

SCURTA PRIVIRE 365

a lacului, si acolo trecencl Iordanul pe vre un pod, sau in bare:,au ajuns mar nainte de Iisus de ceea parte a lacului.

Vers. 38. Iisus §tia forte bine ce pregatire pentru masa a veaudiscipulii sm; ii indatoreste insa sa merga sa caute si sa se inrre-dinteze bine ca nu aveau decat cinci pant si doi pesti ; pentru ca sale dea motiv sa reflecteze bine asupra disproportiumei enorme intreacesta mica cantitate de provisiune si intre nrmrea multime a popo-rulut care trebue sa, se nutriasca si sa se sature; acesta o faceDomnul, pentru ca minunea sa fie mai evidenta.

Vers. 44. Santul Evangelist Matei spune ca :west' cinei miierau numai barbatt, fara a mai numera femeile si copii (Mat. 14, 21).

Vers. 45. Unii presupun ca Betsaida era la apusul laculut &a_lileei, si ea desertul uncle se gasia Iisus, era in resarit, si se numiaal Betsaidei pentru ea se afla in fata acestui oral, de ceea parte alaeului ; asa se pare a se intelege si din acest verset. Dar mai pro-habil este ca si Betsaida si desertul cu acest nume sa fi fost la ori-entul laeului Orasul mai spre nord, spre gurile Iordanului, gidesertul, spre partea de sud a laeului Genisaretului, carum'i clicsi marea Galileei.

CAPITULUL VII.

Capitulul al Optelea a Evangeliei stultultu Marcu tra-Despre seandalisarea fariseilor pentru ca diseipnlii

ILll Iisus maneau fara sit se spele pe rntun (Vers. 1-23).Despre vindecarea filcei hananieneel (Vers. 24 30): Si

despre vindeearea unui surdo-nint (Vers. 31 37).

NOT1TE.

Vers. 1-3. ludeil sunt indatoriti ca mai 'nainte de a man'apine sail alt eeva, sa si spele manile si pronunta acesta ruga-ciune : Bine-cuantat fit Do'mne, imperatul Universulut, care ne-atscinfit prin poroncile tale, fi at ordonat set ne spaltim mantle. Celce nu pazeste acesta porun este demn de morte, dupre socotintarabinilor. Spalarea manilor nu este preserisa in legea lui Moisi ;ea este o porouca a fariseilor, carit pretind sa se observe ca veninddin partea Jul llumneiteu insist. Cll'area ei 5e pedepseste mai as-pru decal calcarea on earn: piecept clip Pentateuc.

Vers. 4. Se intelege ea se spilau aeele vase care se intrel

sa

uin-

www.dacoromanica.ro

366 ASUPRA EVANGELIST SANTITLIT1 MARrU

tau la bucate §i la masa ; se spalau i paturile sau lavitele pe care§edeau cand mauca, ca nu cumva sa se atinga de vre o necura

seu de vie un corp wort.Vers. 11 ci 12. Unit esplica asa aceste versurt: Voi din con-

tra : Daca cineva dice sau a apneat a dice tatatui seu saumarvel sale J117' pe corban (adeca, pe darul ce se aduce Domnu-Int , cat n'am sr ajut din fie ce lucru ; atunci el MI pdte viola jurd-men-tul. Vol nu-I permiteti, in nrma until asemine jurament, nu-Ipermiteta salt ajute §i en ackta caleati poronea Don-mini.

Gete§te si notitele dela Evangelistul Mate!, Capitulul 15. Bise-rica ortodoxa Romana, pag. 526 527.

Vers. 13. Facet' aseminea §i multe alte lucruri, care sunt saueontrare legel hu Dumnecleu, sau de prisos iu ceea ce privetemantuirea.

Vers. 15-23. Ceea ce inananca omul infra in pantece nu-1pote spurca in realitate; nurnal ceea ce intra sau tesa din inima'1 spurca, daca acestea stint netrebnice.

Vers. 26. Hananianca era din area parte a Finiciet care se in-tinde Shia, i care in geografic se cunkte sub uumirea deFinicia Mediterana. In textul grec se dice ea acdsta femee era E-lena. adeca pagana de relig;inne ; eara de neam era Siro-finiciana.Mat in tote cartile Bisericesti numirea E'en se pare a fi sinonimaen numirea de pagan ; pentru ca Elenit erau pagan'.

T'ers. 30. Localitatea acestri se numea Decapol, pentru ea cleceorase erau pe ea.

Fos. 34. 1i6us, sprP a vindePa pre su-klo-mut, face mat multeluerurt, care naturalinente nu emu capabile sa produea yin leca-rea ; acesta spre a ne in\ eta pre not ca trebne in casurt de bola sareeurgem mat en soma la rugaciune, dar sa nu despretnim nici mijlecele de vindecare pe care ni le recominda, =tura §i mat ales §tiinta.

CAPITULUL VIII.

Capitulul al optulea din Evangelia santulin Maxon tra-tezL: Despre inmu4irea piThelor (Vers. 1-10). Despresemnul (minunea in Rey) cerut de carturan si farisel sirefusat de Mantuitoriul; precum si despre aluatul farisei-lor si xl irodianilor Vers. 11-21). Despre vindecareaunui orb (Vers. 22-26). Despre marturia data hit lisusde sithtul Petru, predicerea patimilor, mustrarea lut Petru,

tenie,

ve

pariutit,

gi

spre

pi

www.dacoromanica.ro

SCURTA PRIVITE 367

indemnul de a-si lua cineva crucea si a se lepAda de sine(Vers. 27-39).

NOTITE.

Vers. 1-9. Dupa ce vindecase pe fitca hananeencei, dela hota-rele Tirulut, Iisus apuca spre orient si se intOrce earasi la miaza-cli, prin mijlocul Deeapoliet, spre malul oriental al lacului Geni-saret. Aice poporul fluid in jurul seu in numer forte mare si ne a-vend ce manca, Mantuitoriul ti hraneste cu cele septe pant si cati-vapestisort.

Vers. 10. Aice se (lice ca Iisus a venit in t era laturea) Dalma-nuta; eater. la Matei se ceteste Magdal in loc de Dalmanuta. Cumse impaea acesta diverginta? Cea mai mare

orientalparte de interpret)

cred ea Magdalul era un oras situat la mares Tiberiade, inprejma Geraset, si ca Dalmanuta este numele tinutului =n careerau situate aceste doue orase.

Vers. 15. In unele exemplare grece se ceteste aluatul /rodiani-/or, iu loc de aluatul lug Trod.

Vers. 16. Discipulit credeau ca Iisus, vorbind de aluat, le faceluare aminte ca au ultat sa compere pAne. i in alte locuri Man-tuitorul compara invetatura cu aluatul.

Vers. 17---21. Intelesul acestor -vermin este : Pentru ce conver-satt intre yoi Ca att nitat sa cumperati pane ? Sintett asa de lesneuitatorl ? Nu ye aduceti aminte sand am saturat cu cinci cinciinii, si ch septe pant patru mil de (Salem ? Cat timp slot eu cu Vol,nu ye grInditi ca yeti avea lipsa de ceva.

Vers. 28. thud din prof+, adeca, unul din vechit profett, unuldintre profetil Vechiulut Testament.

Vers. 39. Unit cred ea Iisus, dan(t aeota grija discipulilor dea nu vorbi nimenut despre divinitatea si, a facut-o de terra ca nucumva, fiind deja cunoseuta calitatea sa de Mesia, acesta sa devinao pedica molt t ce voia sa sufere pentru neamul omiaesc; et spri-jinesc acesta soeotinta pe textul Evangelistulut Luca 9, 21 si 22)uude se ceteste: Iar el oprindu-i li-a ordonat sa nu spuna acesta nimenut, tlicend Fiiul omulul treinte set sufere mate... etc.Altii gandesc ca acesta oprire s'a facut mat malt pentru a me-naja susceptibilitatea celor ce n'ar fi putut suporta scandalul cru-ces, mai 'naiute de sbucnirea marelut evenement a invieret ; si tex-tul Evangelistulut Luca se like lua si in aetst sens.

pant

:

www.dacoromanica.ro

368 ASUPRA EVANGELIEI SANTULLI MARCU

Vers 32. Petru Imindu-1 de o parte, incepu a-I certa... adeca aconclemna drrinta ce avea sa sufere chinurile si mortea de truce.

Vers. 33, 34. Petru in aspru mustrat pentru ca prefera erutareanue' vied mortale, si an avea in vedere mat malt implinirea voteslui Duennedeu.

Vers 35. Suflet in ebreeste insetnna si victO in genere, si matales sufletul sau viacct spirituald.

Vers .39. In textul nostru si in cea mat mare parte din texturilegrece, acest vers ineepe capitulul al 9-le ; este prin urmare versul 1al acestut capital. In altele insa, el este ultimul verset (al 39-1e)al capitulut al 8 -le. Not am preferit acesta din urma dispositiune,pentru ca ni se pare mat drepta si mat naturala. Sensul acestutverset se lega mat bine de capitulul 8 deck' de al 9-le. Cam fiindvorba de suferintt qi truce (Vers. 31-38), este forte nAtural sa sefinesca ca predicerea invieret.

Sint 'unit din cet presentt can nu vor gnsta nzjrtea panel nu vor ye-deaimptrutia lut DunineVeu venindintru p tore; adeca, pana nu Iorvedea pre Fiiul Omulut intritud in gloria sa, prin invierea dinmorn si prin inaltarea la ceiiuri.

CAPITULUL IX.

Capitulul al nonelea din Evangelia santultu Marcu Ira-t4za: Despre schimbarea la fate a Domnulm, si desprevenirea lut Elie (Vers. 2-12). Despre vindecarea untilcopil posedat de Demonul (Vers. 13-28). Tisus pre4icepatima sa. Arata cine va fi mat mare, si ind6rnna sa fu-gim de scandal (Vers. 29-49).

NOTITE.

Vers. 4. Moisi §i Elie vorbiau cu lisus despre ceea ce trebuia sasufere el in Ierusaiim.

Vers. 9. Schimbarea la feta intaria pre apostoli in credinta des-pre divinitatea lot Iisus Christos ; ea era ca un gaju a invieret saledin moll, dupa patimt si restignirc.

Vers. 10 Apostolit nu Intelegeau Inca ca lisus trebuia sa mOrapentru mantuirea neamulut ominese.

Vets. 11. Iudeit confunda cele doue venirt a lut Christos. In ceadint Ala Ioan botezatoriul trebuia sa vina in spiritul si puterea hit

www.dacoromanica.ro

SCURTA PRIVIRF 869

Elie, Mesia avea sa distruga imperiul idololatru si sa stabilesca do_minatiunea sa preste tote popOrele; ceea ce a 0i facut el, princonvertirea paganilor gi prin fundarea biserice! cre0tinc. Adouasa venire va fi pentru a face justitie si resbunare contra pecato-0ilor nepoeaiti. Mai 'nainte de acesta a doua venire Elie va veni inpersona; dupa care lisus Christos a judeca viii i moqit, vaface ceriu nou 0i pament nou. Acesta nu putea sa distinga 0i sa; in-telega Iudeii.

Vers. 12. Elie, adeck. Ioan Botezatoriul va yeah tnai 'nainte, casa restatornicesea tote, reunind pre Indei cu pAganit gi impa.citn-du-t pre toot cu Dumnecleu.

Vers. 15. El 4icea astfelia de loan Botezatoriul, carele venirein spiritul puterea hp Elie, si pe care Trod it deeapitase.

Vers. 19. El 0tia ca acesta neputinta venea din causa puOnetconfiente a apostolilor sei ; nu mat putin 0i pentru putina credintaa acestut om, yi mat Inuit Inca dela necreclinta earturarilor Iudei-lor, eari erau preset*. Vorbind de acest om 0i de ceialalti la eariel videa lipsa de credinta, li a dis : 0! neanz necredincios

Vers. 21. Intrebaud pre parintele copilulut posedat despre tim-pal de cand se gase0te in acesta nenorocia stare, Mantuitoriul voiasa faca 0i mat situtita marimea tninunei ce avea sa faca.

Vers. 32. Cu tote ca apostolic nu puteau salt imagineze ca Me-sia trebuia sa mOra, intrevedeau insa In aceste cuvinte ceva ne-norocit, care et nu indrazniau sa son.deze.

Vers. 37. Cine va prinzi pe unul dintre ace.ytt mice barn nvmelemen Adeca, pe until dintre diseipulit met, eari semena cu eopiitprin innoeenta umilitatea Ion.

Vers. 45-46. illana, piciorul... represinta aci tote ocasiunilespre pecat, rare de multe ort ne sunt a0a de scumpe si a0a, de ata-gate, ca membrele corpulut.

Vers. 49. Tote ca toe se vor sara. Adeca, cu focal inferuulut,care le va eonserva arclendu-le ; ca eternitatea chinurilor sa res-punda eternitatet arelet dreptatt divine pre carea pecato0it o nesocotesc.

CAPITULUL

Capitulul al qecelea al Evangeliei sib:Unita Marcu en-prinde : Despre nedesfacerea casatoriei (vers. 1-12). Des-

pre copiil presentai lui Iisus Christos, sfatul ce da el pen-

tru perfectiune, si recompensele celor ce vor lasa tote

pentru Christos (13-31). Predicerea pittimirilor Dornnului,Bisorica Ortodol 4.

gi

F:i

gi

Rom:ing.www.dacoromanica.ro

370 ASUPRA EVANGELIEI SANTULUI MARCU

cererea fiilor Zeveded si interdicerea stepanirei asupraaltora (32-44). In fine, vindecarea until orb aprope deIerihon.

NOT1TE.

Vers. 5. Moisi v'a scris acest ordin dupre impetrirea inzmeY t;stre.Adeca, pentru a impedica excesele la care v'ati fi aruncat in pri-vinta femeilor vOstre.

Vers. 11. Pe llinga esnresittnile cuprinse in acest verset, la E-vangelistul Matel gasim esceptiunea faret nitnua pentru causet deadulteriu. Acesta esceptiune nu se gasegte flier la EvangelistulLuca (16, 18), flier la Marcu. Dar o mat gasim in capitulul b vers32 a lull Mitten, unde Mantuitoriul combate desfacerea casatorier.Din tote aceste reesit eä casatoria, ca opera a lui Dumnegeu insugt,nu trebue sa se desfaca pentru nice tin cas altul afar de inotivulbine probat al adulterialur.

Vers 13. V esli i la Bantu' Mater, cap. 19, vers 13.Vers 14. Imperittia lur Dumnesleu este pentru cet ce semena

pruncilor, prin innocenta, adeca, a vile( Tor, qi prin simplitateainimel Tor.

Vers 17. Omni de care se vorbegte aice era un tinar de cali-tate. Vecia in santul Mater 19, 20; gi la Luca 18, 18.

Vers. 25. Terminul grec represinta doue lucruri (liferite: Insemnk animalul gi o funie grdsa, odgon. Aice este,negregit, intrebuintat in a doua sa insemnare.

Vers. 35. Evangelistul Mater spune (20, 20) ea s'a presentat inlisus nu fiil lui Zevedeu, ci mama for Salomia. Trebue sit se in-telega dar ca propunerea s'a facut din partea lur Jacob i Than,gi ca a intervenit qi mama for ca rugatore gi mijlocitOre.

Vers 40. A Medea dea drepta mea.... nu pot set dau ea; ci celor pen-tru cari s'a gatit. Adeca se va da acestaprerogativa n4mat aceloracan aunt chi ,matt de Parintele meu, cari sunt meritogi, sau cari sevor face demni.

Vers 46. Bartima, name siriac, compus din Bar care inseuma§i din timer; adeca : fiiul lur

Vers 51. Rabboni este cuvent siriac, care, ca. gi ebreesculRabbi, insemna inceptor.

Innocent bI. Ploestku.

Kitt-i)so;Ctlmiltt,

fi11,

lot

Timel.

www.dacoromanica.ro

Material pentru Istoria literaturei bisericesci nationalsa Romani lor,

Notita biograficd asupra vieta activitarei literare aProtosinghelulla Naum.

Pentru present daft cetitorilor reviste! Bisericei Orto-doxa" numai o scurIA schita din viata si activitatea das-

mult pretuitului, pentru Romani, ProtosinghelulNaum. Vrend D cleu, me voiti ocupa in special de a ur-mari iata si activitatea acestuT barbat meritos si o voitipublica, spre a vedea si a se convinge on -cine ca amavut si noT Romani' omen' mit s'ati nevoit mult a men-tinea in stare de cultura campul literature! romanesti, sica n'a fost nici odata "cu totul parrisit si intelenit, hra-nind in el numal spin' si palamida. Este vorba de unscriitor insemnat, necunoscut publiculuT literat al Roma.-nilor, si care per Ca in curand va ocupa un loc de res-pect ce -1 merita in istoria literatures n6stre. De sigur cavor mai fi aseminea omen! muncitori pentru sustinereaedificiului nationalitatei n6stre, cu tote greutatile timpulurce le-am indurat. Sa avem credinta in not si stftruintAin cercetari literare vom afla.

Protosinghelul Naum este neaus roman, din origineasa. Parintit luT sunt emigrati din Transilvania inainte dejumatatea seculului trecut, retragendu-se in Ungro-Vala-hia sail Oltenia de astildi, cum o numeste el, si stabilitiin RomnicNoel Severin. Parintele sett a fost Protoiereu

calului

pi

si

si-'s

www.dacoromanica.ro

372 MATERIAL PENTRU IS 1 ORIA LITERATURE!

in Itimanie ; Tar el de la vrista, tenera, numal de opt 09as'a dus la Episcopul timpulul *i in urma, s'a calugarit.

Iata, ce ne spune el inteo nota a sa, puse de insastmaim, lul in manuscriptul numit : K6.p3tE oixtax6; tiOU--0091-

diCei a mea de casa: Eu find nascut la leatul 1764,Noemvne 27, cum am visit scris de tatal men, urmezanul al 59 de la nasterea mea. atatia am avend cu lo-euinta in Valahia, uncle si parintii meT si mash met despretata sunt ingropalt si socotesc ca sari de sapte ()eel deanT veT fi sail aprope, dupa vrista, ce titi minte ea toaflai. and cram de *ase am, tar mo*ii met dupa rnurnaau remas in Eptapol (Siebenbitrgen), cu neamul militari-lor lor, spre pornenirea lor, in eat acestea sint vred-nice de cuvent".'Ac6sta notita despre anul *i aitta nas-terei sale este Ca o insemnare la finele unei epistole pecare o adresaza, unlit par:nte suflPtese. milugar, *i caretram la Monastirea Neamtulut in Moldova si se cinemaCliment leromonahul si duliovnicul din sfeinta Monas-tire INTeamful a Moldova. Spre a *ti noT ceva cat matpositiv, pentru arum, asupra vietet sale, sa lasam en-ventul insusT Protosinghelulut Naum, care in o jaluba dataCatret cinstitul si sliivitul Divan al Valahia la 1822, lit-he 27, lath ce dice despre el, descriindu-s' persona simeritele sale ca roman : Stiind cii cea dintatu treptaa intelepciunei Taste, a eunoaste cine-va pe sinesT, nice

socotela..am a me arata cu vre o laud de sine-m, afarade adever ; insu-mi cunoseendu-rui nevrednicia. Niel in-drasn6lii, am a cere vre-o diregatorie, stiind ca acesteasint ale celor vrednici iscusitt si en tot felul de inve-taturi impodobiti si cu bun ipolips adevetitt. Iar introacest adever poclu a me lAuda, ca si patriot adev6ratsint, si de patrie iubitor, *i de binele patriet doritor, si

pentru folosul patrieT in tot chipul silitor, dupre a meaputinta, si intru t6te si tot-Unita patrieT eredincios siimp6ratiet bine supus, cum in fapta m'am aratat in tim-pul apostatilor. Precut" day multi din patriot', Die' pen-

si

si

www.dacoromanica.ro

BISERICEST! NkTIONALE A RomAruLoR 373

tru vre o iseusinta a tor, nisi pentru alta vrednicie pre-tenderisesc i chiverniseli manzupurt in pamentul pa-triet, ci numat cu euvent, on ca se trag din eel de bunneam al patriet, on eii s'att invrednicit a intra in bunulneam al patriet ; asa E;i en ca until ce m'am invrednicit aereste din copilJrie 'taiga picidrele Preosfintitilor ArhiereT alpatriel, socotese ca ar fi cu dreptate sit me impartasese

en de vre-o chivernisala, macar acum la batrinetelemel-e, mat vartos la metania mea, care este Episcopia Rom -

niculut Monastirea Horezii. eine pate sa clica cevaitnprotiva dreptatet? Intrand en in sfanta Mitropolie Incain qilele pururea pomenitul Grigore Mitropolit, de sandstint mat mult de 50 am, si de Pr6sfintia sa OrinteleFilaret 11li,ropolitttl, Inca aflandu-se Mireon in sf. Mitro-polie, pana a nu se face Episcop Rommeulm, luat fiindde niic in easa Presfintiet sale; iar dupa ce s'au facetEpiscop ROmnicultu, acolo, prin Indemnarea PrOsfintietsale, i de mama Pr6sfintiei sale m'am tuns rasofor, Kidiacon m'am hirotonisit. lar dupa catti-va vreme tremisfind de Pr4sfintia sa la Moniistirea Hurezit prin cerereaEgumenului Rafail Hurezenu, ca sa prescriu o condicti,acolo, din intamplarea unet bole de 'parte, al doilea m'amtuns cu cinul metaniei de maim, numitulm Egumen, lara,de a-nit sehimba numele eel pus de Pr6sfintia sa, stare-tul men Filaret, care name palm acum it port. Din ac6stapricina dar Inca tener fiind en, oranduindu-me Pr &fit:10asL sa remit acolo la Momistire pawl va porunci Pr6sfin-

sa ; i dupa 4 am urmand resmerita en Nemtii inqilele Mariet Sele Nicolae Vodti Mavroghen;, atuncipreuna cu altil m'am Instreinat de la Hurez in Ora Nem-tesca, uncle, zabovindu-m6 en dascalia 7 am, $i la al op-t ulea an intoreendu-me aicea, n'am gasit vitt pe Presfintiasa staretul men. Pe un-na dar am slugit Pr4sfintiet saleparinteltu proin Buzeu Co,tandie, prin ale earuia, punende maim m'am invrednicit si darultu preotiet proto-singhel".

tii

tiaimt-

ai

pi Si

pi

pi

www.dacoromanica.ro

374 MATERIAL PENTRU ISTORIA LITERATUR11

Protosinghelul Naum a invetat carte in sc6lele grecestisi romanesti la Academia din Bucuresti, avend de pro-fesori pe cei mai erudite bArbati aT timpului, dupii cumel se esprima in Egomiul ce fac, Dorrmului ValahieT IonAlexandra Constantin Moruz Voevod, esprimandu-se asa :Curg din tote partite riurile harurilor intelepciunei. Deunde se constata? Din zelul iubitor de intelepciune a pa-ziteT de D-cleti InAlcirnei V6stre, pentru care a iconomisitD-deti 6meni demni de stiinta, numesc pe pre invetatiTLambru Fotiadi si Constantin Ion, ambit fala orasuluiIonina, pe. carii OM Vaiahia If cun6ste de profesori, co-rifei aT scalei publice de aieea din Bucuresti, infrumuse-candu-o cu gratiele muzelor si cu lumina bunel invetaturi,ca un alt sore intindendu-si razele cu abunden0. AI a-cestora scolar inceptor sunt ,i eti, de si nu sunt vred-nic a m6 numi, ci macar indrazne-e, ca auditor in scurttimp ; multamesc insa lin D-zeta ea n:16 pot numi macarasa". Aceste le declara In manuscriptul sat scris in gre-ceste si in care are un numer de epifoneme adresate laDomniT timpuluT si in special la Romani si patria tor. Dela acest timp, de la intarcerea sa din pribegie, unde austat, in tam nerntesca, ocupandu-se cu 'dascalia time de8 anT aprope si pkna la m6rtea sa 1834, n'ati ocupatnicl o functie in Ierarhia bisericesa, alai% de Egumeniade la. biserica S- til Apostoli din Bucuresti. In tot acestr6stimp a fost profesor public si privat, prin Bucuresti,la St. Ecaterina, prin Romnic si Buzeu, apol ca profesorparticular in diferite case boeresli, ca in a Jul Porum-baru, Gradistenu, Ghica si altora. In manuscriptele lui,cu deosebire in Codicele set de casa si in altele, se cowserva liste de un num6r mare de inv6taceI aT sei. din diferitianT aT acestel epoce. Val6rea protosingheluluT Naum stamai cu Emma in manuscriptele ce ne-ate remas, care auntmai tote in greceste scrise, Tar altele in greceste si ro-maneste. Tata acum in scurt manuscriptele ce posed asu-

www.dacoromanica.ro

131SERICESTI NATTONALE A ROMANIT OR 375

pra activitatet sale literare si din care lege insemnatateasa pentru Romani:

1). 1(4.);E o;.xtaxac p.ou.Condica mea de case. Este unmare volum in folio si in care sint transcrise forte multeacte publice si particulare de ale sale, tote en caracteristoric national. Apoi resumate din diferiti parinti ai Bi-sericei si din st. Scriptura. Note din studiile ce facea.Dupa acOsta o scriere: Mestesugul sfinta cdrti", scrisa la1823 si care scriere a sa, pentru valdrea ce are, am siinceput a o imprima chiar acum. AcOsta scriere cuprindemulte date si cunostinti asupra invetamentului si a meta-dei invetaturei cartel la Romani, pe la finele secululultrecut inceputul acestni present.

A pot : indeninarea Vasilie Macedonenul, impe'ratulRomeilor, cdtrd foul sell, Leon inteleptul ,si imperat de ase-metier, al. Romeilor. Textul original si interpretat in linobaapla gre-ca, se vede ca pentru invetaceii set. pupa care apoitot in acesta condica tarast are note extrase din Teo-tochi, Teofilact si in fine o cronologie a istoriei univer-sale. dupa istoria lui Stagheritu. Un nuttier de poesiliu greceste si romaneste, compose de el si pose in guraelevilor lw, carii erau din familiile : Gradistenu, Porum-barn etc. prin care aria felicitau pe phrirttii for la s'erbeitori.La sfrsit transcrie iarasi, ca si la inceput, diferite du-ventart tinute la Mitropoliti, la Domni, in deosebite im-prejuran si vine "Ana la Grigorie Mitropolitul de la 1823.Apoi iarasi note si catalage de ale elevilor, cu care setermini condica sa de casa.

2). Alt manuscript, scris greceste romaneste, in folio,dar din care lipseste o parte. Incepe cu scierea roman6sca :Din Alfa Vita sulletgscd &ellen. Dupa acOsta : Kav6vTY14 ypav-p-aux."(1:;Canone ale vorbelor, adica o gramaticagrecOsca §i romanOsca. In fine : Eio-aiorp; Ei4

ip.p.v.lity.yjvIntrare la cea eline'scd gramatica, tot gre-ce§te romaneste. Prin acest manuscript iarasi se intal-nese cataldge de elevi si daravere cu lefa ce lua de la elevi.

lug

ii

si

Tip faypt-x-ii,

www.dacoromanica.ro

376 MATERIAL PENTRU ISTORIA LITERATUREI

3). 0 scriere intitulata : IxolET,ov & Twv TcpwTolzEipwv 1819-Scaa intdia a celor incepelorr. Un abecedar, dedicat Ty)cpLITityi Tux-yet AxxthvArea rubiterpatrit a Dacilor. Dupiiacest manual preda de sigur buchele invetaceilor sea in-cepetori. La urma cuprinde si rugacium si precepte, totein greceste. Manuscriptul este octavo.

4) 0 aka' gramatica grecesca cu romaneste in parte,intitulatit : rify-/naGetoc Tiic ypatIptoc-rczic; Propedia grdmati-cet; dupe acesta o introducere in gramatica. In fine di-ferite corespondenti de val6re istorica si copil de pe ea-te-va documente vechi. Manuscriptul este quarto. Pe co-perta acestul manuscript cetesc in greceste urmittoreainsemnare, pusi, de m4na Iui : La anul 1827 Septem-vrie 8, in 6ra a treia de dimin6ta a adormit in Domnul aldoilea batrin al men, Presf. Chir Constandie, fost Buzeusi s'a inrnormantat in biserica st. Dimitrie de aicea dinBucuresti, care s'a ritdicat de Presf. sa, si s'a infrumu-setat cum se vede, in cat s'a facut al doilea ctitor, petend era inert Episcop de Buzeu, si este metoh a acessfinte Episcopal; deei spre tinere de minte am insemnataicea. pie al doilea batrin al men, pentru ca de catrael m'am hirotonisit preot si m'am cinstit Protosinghel ;lar intaiul men batrin a fost Pr6sf. Arhiepiscop a vitaUngro-Vlahia chir Filaret, care din al Mirelor s'a faental ROmnicului, care m'a si imbracat pe mine cu schimade rasofor. Am stria la 1827 Septemvr. 14.

(Subscris), Protbsinghelul Nauru fost Apostolenu.5). Alt manuscript: FiptT71%; T16; ci),10Eicc4Judecatoral

adev6rulur. Acest manuscript cuprirr'e o transcriere dintomul I a Patriarhulut Ieremia contra Luteranilor, careporta titlul de mai sus. Dupa aceea : 1<xv69v; Tij. xoviti4

;toaix-c.yi Regule ale limber de obge Greceste si romaneste,fiicend $i regule de gramatica romana in comparatie encea greca. Apoi transcrie din Patriarhul Chrisaut, dinSintagma lui, despre oficiipendadele. In fine corespon-

www.dacoromanica.ro

RISERICESTI NATIONALE A ROMANILOR 377

dente de ale lei si transerien de documente. Socoteli deale scolarilor in abundenta.

6). Alt manuscript : Xplo-toiit3Eta via Toy. A'-Buna obici-nuintd noud, BXaxia Aath.4 1829. Tot manuscriptuleste scris in poesie, in dou6 limbs, greca si romana. Poe-sia este in pede, fara ritm, atat in greceste cat si inromaneste, si este precedata de o introducere &aril orto-doxit Scrierea in poesie, declara, in o nota la urma,ca a facet-o dupa tipul poesiel din ritualul crestin 'ATrO

purcapwv zEt),ioiv, ecrr6 aEjoJpFt4 Acesta scriere estecu totul originala si curi60. in felul ; merita atentiunemat ales in locurile uncle descrie moravurile rele ale tim-pului si sfatueste a se inlocui ert altele mai bone. Esteun fel de bon ton acomodat la roman]. Manuscriptulcomplect si in octavo.

7). Alt manuscript intitulat: X.pto-ro0Eta iv ta.v/4 MouvTEv4 A74i9:4-Buna obicInuin(d in Valahia Aluntend a Da-chid. Acest manuscript Ca continut este tot ace] anterior,minim mat corectat, deosebirea este ea pe &and cela-laltdeclara ca-1 facia: In qilele prea puternicului si pravos-lavnicului in Christos imperatului nostru Necolai Pavlo-vici", in ace:4 de al doilea dice: In 4ilele prea inalta-tului si prea blagoceAivului nostru Donn si obladuitora Oa Ungro-Vlahia, Munten4sca Dachie, Eti GrigorieDimitrie Ghica Voevod, fiind Mitropolit Chir Grigori, la1827 Ghenarie. Dupa aasta are o dedicatie catra Mitro-politul Grigorie si o introducere de mare valore, ca con-tinut, adresata : Celor cuventdreft dimpreuna frati Dachtintru Domnul sa se bucure ". In acesta prefatu spuneideile sale asupra originel Romamilor si in care cunt multelucruri surprincletore. Prefata este scrisa greceste si ro-maneste. La finele acestei prefete se subscrie : Protosin-ghelul ..Naztvz din districtul Mused. Naum Protosinghelulera dar si poet, or! mai propriu clis se anevoia a si ex-prima sentimental patriotic mai ales in poesie, ca fiindutat seducetare si mat atragetdre cetitorilor de cat prosa.

Tic

frati.

xapF,ia;

ei

isi

to

www.dacoromanica.ro

378 MATERIAL PENTRU ISTORIA LITERATUREf

La finele acestui manuscript se ceteste urrnatorea poesie,facuta de sigur ca respuns vre -unui Roman, ce sustineaca snntem singe curat, numai si numai roman, caruia-irespunde prin aceste versurt:Te laud' in rumanie, Din fratif cei do parnent.Numele eel de robie, Do bun neam si (16 o vita,Dac sint Si nu ruman Si en to de o credinta.Numele '1 am d6 stepan, Domniele DachicestiNewlin] a-I schimba nu pore In Iasi si in BucurestiNiminea barfind si f6rte. Acestia an asedat,Ca si insusi ellenii Si el 16 an intemeat.Locuind cu veneticii Necioplitul nimic stie,Fireste si elleni sint Birnic este din robie.

i patriott de pament. iVcatm, Prot.Fireste dar si en sint8). In fine, manuscriptul intitulat: T-c(?(;)vtv.a

rnatie. Cuprinde laude in proza catra Domnul Ion Alec-sandru Constantin Moruzi, eatra patrie, patriott, Mitropo-politul Dosoteiti, di scrie victoriile stremosilor Dachi, Ro-mani si a Domnitorilor terilor romane si fineste en o lauda,°atm Ion Diihail Sutzo Voevod. Tate acestea numai ingreeeste. Tot in acest manuscript face o comparatie asu-pra literilor grece si cirilice si regule de slovenirea oresilabisirea veche si da si cate-va regule despre gramaticaroman6sca. in general scrierea lui Naum este ortograficasi conseeventd pretutindenea.

Acestea sunt manuscriptele ce posed 'Ana acum dinscrierile meritosului Protosinghel Naum, care in tom viatasa a inNqat si s'a invetat, a simtit ca este roman sihtcrat la conservarea naonumentelor literare stremo§e.stiEste de mirat ea, de si educat in sc6la greea biitea enbicin de foe abusurile grecilor, mat ales ale cel' r dinfunetiile statului si ale Egumenilor greceF,th.

Multamirea cea mat mare sufletesca o am simtit, candam constatat, din alaturarea manuscriptelor ce posed, encele ce exibt in Academia mistra romanii, ea tot acestDascal este si .colectorul si transcriitorul a tree condici

a

Ada

www.dacoromanica.ro

BISERICF§TI NATIONALE A ROMANILOR 379

marl de documente, mai ales de la finele seculului tre-cut §i de pe timpul eteriei, si a carol* autor nu se cuno§teaOmit acum. Eti singur m'am folosit de ace to condici,scrise in greceqte §i rorname§te §i din care am tradus si ocronologie a evenementelor la Romani de la 1769-1812in : Istoria Mitropoliei 1VIoldovei i Sucevei etc." Acum cumulta,mire sufletesca, declar ca am constatat ciI Protosin-ghelul Naum este autorul acestor condici, ce contin unnumer a§a de raRTA §i aiat de insemnate de documenteromane§ti.

Niel chiar donatorul acestor manuscripte Academies, D.Dimitrie A. Sturdza, nu mi -a putut spune tine este auto-rul lor. Cu timpul sper a da la lumina, multe din scrie-rile de valore a acestui dascal roman §i a publica maiales din documentele culese de el.

Acesta-i Protosinghelul Naum din districtul Muscel, ne-cunoscut pana acum.

Pentru present, in cele precedente, am dat publiciatteitratatul seu asupra insemniitatel inv6taturei si a invetiireicartel la Romani, §i care este intitulat Pedoslovie.

C. Erbithiu

www.dacoromanica.ro

TETRAVANGHELUL DIACONULU1 CORESIE.

(Ind :-,'a terminat de imprimat acesta pretidsa cartepentrulionittru? La 1561, incependu-se in luna Mai in 3dil Si s'a sfersit in luna Ianuarie in 30 chile, Ia anal7069 (1561).

Unde s'a tradus si scris? In Trigoveste (TergovitP).De catra tine s'a seris? De catra Diaconal Coresie

$i Tudor Mac, carii eran din Tergovh;tea.Uncle s'a imprimat? La Brasov.Cine a conlucrat Ia imprimare si din ce motiv? Jupa-

nul Hanron ll4gnern din Brasov, in chilele Craiului Ianasu.

Tote aceste intrebari si la care pang arum se respi,n-dea cu terra si variat de literath Romi ini, de acum sc vorsti positiv, dandu-ni respunsul insast cartea. la finele ca-ria se ceteste nrmiitorea insemnare imprimata, si pe careo reproducem spre stiinta tuturor iubitilor Romani.

ii.Pq Ispr4rk fra".r*Aqii WI'l i Ait:11-0/()F0Ah (VW-

/Ohl WII Koy cl)pZIIIHITiAll (NiVAi!?14 C411Th.i 7 i

4 411AEAF MZOCF1 Aq lAllaWk KpAll. E N MS111A-

M;yiKANXWh krkrNEels Zsf.,11.411W0Bit. ;Mk CuiVrrk

MEAAN1E 11E4Te0y C(131 TEAE Kirin Kentomirii i

TETe0E VA. WII A Mh CK9I1Ch A `ITUC'if CONTE taw

AE 41:SZLIXT92K Ca (I)IE 11WfinAwP pVMAN111.111

7

www.dacoromanica.ro

TETRAVANGHELUL DIACONULL1I CORESIE 381

CZ+11,EA+r7ft CZ+6414E 9VMMI,141 91-1NECI1 Keay Him.

K(c!lIVIE% rca,;\ 1.1lE WH C1)1,1TqAk 11ASEAh ArlAk KZ"

%T ca KOetitiTihi. Nii 1 KAI1ETE 44Xt1TA GEC+, , , ,

91114%1,

plOA MAN &FINE E A rpacil Ktl0 iiiINTE K$1

414EAECb /4)EIVrork, I, MiE AE KVIill NTE NE4.114E

ACE 4AHMkX Cif-ell-MX. tklq11* A9+4% liZeqrAMk1 , 7 1

Totiii CONLI,F1 fiZelifiUdi Cla eE BA)KivitIll OW7 2

11-1111k1 Cue( 110111xI. 4KZe0eA M*1,1* BA SENH

A `ACT+ liZia1,11 KVLIMHitIM ISVMk MAH1-TE CZ

9EACKNI. HE9E1141p. CZ HS t I'lE NC CZ CZ-

(NV/ADM W H i ;1-ICA iKVIIAiHVAVH KANEWX,,,14arilIph. CKVICAMknE INIrtIKOHk KOPECK ULF Te%r0-

Mir. WH TVAWP tNI/AKk. WH CAS +91111Vir k

4 AVNA AV MAN r ;VIM LIM CA! Cd)eXHMTEk- ;4 AVHA AV riNbA r1

1 A ZHAE SZATO 5 MIE- ._.AA +LUTA TE 4ReAUJOBIs.

Cu vrerea Tatalui si cu ajutoriulti Fi-iulu' si cu sfrasitulii Duhulul Santa. Inzilele Marie' lu Tana Crai, eu jupanulHandst Begneru dein Brasovii amti a-vutii jelanie peintru sfintele cart' cresti-nest' Tetroevanghel, si amu scrisu acestesfente carp de invatatura, sa fie popilorrumanesti sa intelega sa invete Rumanii

crestini, cum graiaste si sfa.'ntultiPavelu Apostolu catra Corinteni 14 ca-

www.dacoromanica.ro

382 TETRAVANGIIELUL DIACONULUI CORESIE

pete: in sfanta beserica mai bine e a gillcinci cuvinte cu intelesii de cata 10 miede cuvinte neintelese in limbh striina. Dupaaceia ye rugamii toti sfenti parinti oarevladici, oare episcopi, oare popi, in cd-rora many va veni acestea carp cresti-nesti cumii mainte sd cetesca, necetindUsa nu judece nevi sa. sadufasca. Si cuzisa jupanului Hanesii Begnerii scrisamiieii diiaconfi Koresi of Tragoviste, si Tu-dor ditacti, si sail inceput in luna lu Mai3 zile si sail sfra§itii in luna lu Ghenua-rie 30 zile, valet° 7 mie 69 in cetate inBrasovii.

C. Erbiceanu.

www.dacoromanica.ro

PROFETIILE MESIANICE.

Urmare. Vedi No. 4, an. XII, pag. 290.

Profetille despre divinitatea lug Mesia.

In cartile Ante afiam ca numele de D-clew se daate odata si unor persdne insemnate, angerilor siregilor, dar data vedem ca Mesia se numesta D-c,lettnu numaT cate odata si in treeat, ci intr'un marenum& de locuri; data vedem ca numele propriii alui DA.eu, care se da puma]. luT, se da si lui Mesia,name pe care IudeiT it respectati forte malt; dacavedem in fine eh in multe profetir. se atribue luiMesia eternitatea, care este atributul lui D-cleti, desigur eh Mesia, conform cu protetiile acestea nu erasri fie un om simplu ci Trebue a dovediaceste trey puncte, spre a le aplica apoT la Mesia.

Mai iuteiu putem aduna mai multe profetii, careatribue Mesia divinitatea.

In ps. 44 pe care parafrasa haldaica si rabiniT itinteleg de Mesia si care nu pate conveni deck, nu-mai lug', cetim : Scaunul teu, D-cleule,invJcul vjcului:toiagul dr ep tatez, toiagul imp dr eitiel tale; iubit- al dr ep-t atea ai urn fara de legea: pentru acesta to -a uns

lui

si D-deli.

si

www.dacoromanica.ro

384 PROFEIIILE MESIANICE

pe tine, D teu cu unt-de-lemn al bucuriet(7-8). Mesia cel uns de D-deil cu untul de lemn albucuriei se numeste D-clew fara adaus si D-cleti acarui tron este etern.

In ps. 109 David numeste pre Mesia Domnuleh D-clew l-a pus sa, sada de a drepta sa.

Is. Chr. propune Iudeilor acesta profetie ca o do-vada a divinitatei sale: el ii intreba, cum Mesiafiind fiul lui David, 'ite acesta sa-lnumescaAceste cuviute ale Mantuitorului nostru contin douelucruri: 1. De ore -ce li aduce inainte locul acestaeste sigur ca Iudeii pe timpul seu intelegeati textulpsalumlui despre Mesia; fara acesta argumeutulnear fi avut nici o tarie ; si in loc de a face pre ad-versaril sei sa taca, ar fi provocat un respuns in-drasnet, cum clic ca locul este mesianic child nu seraporta la el? 2. Argumentul acesta este fOrte pu-ternic. Daca urmasul lui David era sa fie un simpluom, cum putea sa-lnumesca domn, mai ales ca erasa se nasca mai multe vecuri dupa el? Argumentullm Is. Chr. are de obiect a prevesti misterul intru-pare' sale si a dovedi divinitatea sa unita cu ome-nirea.

Isaia in multe locuri da lui Mesia numele deD-4eti. El dice ca feciOra va naste un flu pe careit vor numi Emanuel, adica D-deti cu noi, ceia cearata reuniunea Dumnec;leirei si a omenirei in ace-iasi persona. El il numeste D-cleu tare. Piedica Iu-deilor ca D-cleu insu,,s1 va veni i ne va mantui. Cu-ventul acesta D-Veu insusi ne arata in de ajuns canu vorbeste figurat. Dice ca trebue se gatesca caileDomnului si sa indrepteze cararile nostru.

-deule, D-deul

dice

D-clew?

sea al

www.dacoromanica.ro

PR OFETIILE MESTA NICE 385

Oare un rege sail vre-o alta pers6n6, care figurats'ar fi numit putea 6re sä se numescA ll-cleulnostru ? In acelasi capitol 40 lice cetatilor din Iuda:lacei D-deul vostru, iaca Domnul , veni-va in-tru putere. Oare espresiunea D-deal vostru tirepecireaDomnul D-deg nu dovedeqte ca aici este vorba deD-cleil in intelesul propriii si literal?

Am audit pre Malahia clicend stdpanitoriul do-rit va veni in templul seu. Acesta nu pate fi altul,precum am Veclut deck Mesia, dar templul nu potefi deck al luY asa dar Mesia este adeve-ratul cheYprofetul nu putea vorbi de un om,pe care-1 numea prin metafora, ca vine intemplul seil propriil; ar fi o metafora aplicata la oalta metafora, ceia ce nu este potrivit qi nicT se in-trebuinteza.

Acesta multime de locerY, care ne arata pre Me-sia ca dovedesc, ca este vorba de adeveratulD-cleti, cad nu ne putem inchipui cum de se unescatatea locurT prufetice spre a ne da un inteles figu-rat ? ApoY, multe din ele contin lucrurT care nu sepotrivesc cu un D-qeti metaforic.

IL Ceia ce este §i mai. precis Ina, observarn cäintre numele lul sunt unele pe care scripturale aplic6 la pershne insemnate, precum numele E-lohim §i Adonai, dar cuventul lehova esprimA nu-mai pe Iudeii singurY clic ca -Y este reservatexclusiv; ei all couservat pentru numele acesta res-pectul eel mai mare, numal marele preot it rosteaodatii pe an in cliva espiArei. Daces vedem noY, eánumele acesta, asa de onorat se aplica la Mesia, tre-

BiserIca Ortodox Roming. 5.

D-qeti

D-deti,

D-cleti;

D-den,

ea:

D-den,D-den,

D-den

www.dacoromanica.ro

3S6 PROFETIILE MESIANICE

bue sa fim ine,redintati ca este in intelesul literal sistrict, sere a predica ca va fi

Am veclut ea Ieremia it numeste ast-fel, c'andqice: Iata dile yin, dice Domnul, ci voiu radica lugDavid odrasla dropta va imperati'imp6rat va in-plege va face judecatd dreptate pre Omen&

ceva mai departe dice: Si at numele luz cu careit vor numi lehova dreptul nostril (23.5,6). i mairepeta ()data aceiasi profetie mai eh' in aceiasi ter-mini Si tot-deuna (land lui Mesia numele minunatde lehova (33, 14). Fara indoiala Ieremia vorbeste 1)de Mesia asa precum it intelegeati rabinil si precumam aratat ; si 2 recunaste in acest Mesia pre ade-veratul pentru ca-i da un nume care' esteconsacrat numai lui

In fine, in multe profetil vedem ca Mesia se nu-meste Fiul lui D-clew nascut din eternitate.

In psalmul al doilea, David dice : Di-sa DomnulDomnului nteu : Fiul meu estt tu, Eu astadi to -amnascut. Cate odata se observa in cartile sante ca,titlul de fiu al lm D-deli se da. unor Omen' virtuosi;dar cuventul profetubn nu se pate lua in intelesulacesta, ci profetia ne presinta pre un flu nascut dinD-cleu, prin urmare este un fiu in intelesul naturalsi strict. Ceia ce se mai ad auge, ca a fost nascutastach, se raporta la, eternitate, care n'are nici ina-inte Mc' pe urma si care tot-deuna este astade.Daca s'ar lua cuventul acesta in intelesul ordinar,ar Insemna ca nascu pre Mesia cinar in mo-inentul caud vorbea David, ceia ce nil se pateadmite.

isi ysi

D -bleu.

si

D-deti

www.dacoromanica.ro

PROFFTIILE MESIANICE 387

In psalmul 109, pe care I-am vedut ca este me-sianic chiar dupa marturia Tudeilor: Ma inainte deluce'far to -am nascut (109,4), Mesia este nascut dinD-deti, nascut mai inainte de orT ce creatures si dinpropria sa fiinta; prin urmare nu este aid intelesulfigurat, asa precum se dicea de sang, ca sunt fiTaT lui D-deil, este in intelesul strins, mai inainte deyea prin urmare din eternitate.

Mihea vorbind de Mesia dice ca efirile sale dininceput, din dilele vdculul, ceea ce anunta existentasa eterna.

Am mai putea adauge aid un loc din cap. 53,unde se dice: ,,Si neanzullzacine-1 va spune, sail maibine: eine ne va istorisi naWrea sa?

Cred cá s'a dovedit in deajuns prin un numermare de profetir ale legei vechT, ca Mesia care a-vea sá fie mu, trebuea sa fie tot-odata si D-cleti nuintr'un sens figurat, asa precum nutneste scripturachte odata pers6nele insemnate, ci inteun intelespropriu si literal. Aplicatiunea se p6te face usorla intemeietoriul religieT crestine. Niel' un alt orndin lume n'a reclamat dupa predicerile iudaice ti-tlul de D-deu. Dar not credem aceia ce spunea siprofetir ca Iisus este adeveratul Fiil al lui D-deil,asa precum trebuea sa fie si Mesia, fiul nascut dinveer din D-deu, D-deu insusr si adeveratul Tehova,pe care-1 adorer Iudeir.

Tata dar o clasa de profetii, care nu puteair sáse faca prin cunostintr naturale, si implinirea lor,care nu se putu face din intamplare, pe care le ve-dern reunindu-se in persona sa, si care dovedescca el este nu numar trimisul D-deesc, care avea samhntulasca lutnea, ci insusi D-deu, care 1-a dat.

(Va 'Irma).Anh. Gherasint T. I'itisteann.

...__-.---..4). r........-.-..---- _

www.dacoromanica.ro

CRONICA BISERICEASCA.

(Urmare. Vedi No. 4, anul XII, pag. 312).

Biserica ortodoxa din China.

Vladimir Vas. Gorsky, a fost irate mai uric al renumitulut A-lexandru Vas. Gorsky, decedat la 1876, in calitate de re-tor §iprofesor la Academia Spirituala din Mosqua. Vlad. Gorsky dupaterminarea eursului compleet cu distins sucees, In Academia, Spi-rituala din Petersburg, la anti] 1839, a pleeat la Pekin imprennaCu arhimandritul Policcnp, unde a decedat in tomna anului1847. In Pekin VI. V. Gorsky s'a ocupat forte mult cu istoriaChine], a coinisionat forte multe cart, franeeze, germane, angleze,relative la studiul seu. Despre el se aminte§te in corespondents.I. P. Filaret Homilevsky, renumit arhiepiscop de Cernigov, cupar. Econom, A. V. Gorsky, renumit istoric rus... a).

a) C. It. Cmnpuolrb. IIltcbua (bneapea gepunroneearo lab A. B. Fopocomy. Mos-qua, 1885, pag. 36, 57, 61, 106, 212. Acestii carte, din care un exemplar s'a

subsemnatuluide plir. S. C. Sniirnov, cunoscut invetat rus, fost rec-tor si profesor la Academia Spiritua a din Mosqua, este interesantil in gradulsupeilativ. In ea se descoper o multime de lucruri necnnoscute. relative lamai mult persona mareante din biseriea rusa in timp de un secol epr5re. Asadespre 1. P. S. Filaret Amfitheatrov. mitropolit de Chiev 1857), carele a tunsin monahism pe P. S. Filaret Scriban in laura Peeersee la 1841, si tot acolo

hirotonit in leromonah pe P. $. Melchisedec SStefcdnescu, la anul 1861, sedice, ea n'a fost corect fat cu I P S. Filaret Drozdov, mitropolit de Mosque

1867), in chestiunea traducerei bibliel in ruseste. Des r- I. P. S. InnocentBorisov, arhiepiscop de Odesa (-1- 1857), dire, ea nu este asa de mare Chrisos-tom rus, dupii cum este in genere admie. Despre I. P. S. Macaria Bulgacov,mitropolit de Mosque (1- 18821, (pee, cii sistemele ultimului de Teologie n'aunisi o valOre sciintiticii ,,/ntroduceren in Teologia ortodoxii." Qi Teologia Dog-matieli" de 1. P. S. Macarili Bulgacov s'au tradus in mai multe limbi, si in cearomAnii de P. S. Gherasim Piteptinu, distins profesor la Facultatea Teologica dinBucuresci. Serie] ile I. P. S. Filaret, arhiepiscop de Cernigov a 1866), s'autracks in mai multe limbi, ei in cea roming s'a trades Patiistiea" de P S.Genadie Fauleenn, actual episeop invictat de Romnie, Tar mannalul de IstoriaBiseriasei generalli de d. Ion N. Ghermitneseu, fost profesor de Ietoria Uni-versalii la Stroinarul Central din Bucuresci.

dliruit qi

(-IL

0

www.dacoromanica.ro

CRONICA B1SERICtSCA 389

In timpul de fata misiunea bisericesca rusd din Pekin, eapi-tala Chinei, este bine suslinuta atat de guvernul rus central, catsi de agentii diplomatic! §i consulari nip din felurite ora§e dinChina. Acestd. misiune are mai matte biserici §i case de rugaciunein Pekin, Sanchai, Canton §i alte orase. La frontiera Chinei cu.Rusia atat spre Siberia, cat §i spre Asia Ceara la, sunt multi chi-nezi ortodoc§1, earl' porta un comercid tains eu ru§ii in oraseleKiachta, Urga, Maimaein, Troitzcosaysc (spre Siberia). Ciuguciac(spre Turchestan sau Asia centrala). Se ved multi chinezi orto-does' prin Petersburg, Mosqua, Nijni Novgorod, unde se facecet mat mare bileiu (iarmaroc) din lame, mai ales comercianti deciaiu....

Mai ales dupd anal 1844-1848, cand Francia §i Anglia an ba-tut crunt pe Cbinezi, s'au declarat mai multe orase maritime,ca libere pentru domieiliarea Euroneilor in ele, §i cu acesta o-casiune s'au construit multe temple crestine catolice si protes-tante. Dar in interiorul Chine' cristianisinul forte greu patruncle,cu tote ed, mai multi misionari anglezi, can '§' desfasura activi-tatea for in India, supusa &nee], cite odata intra in China. Apropaga cristianismul in China este ma' greu, ca on-unde, avendin vedere organisatiunea interna a acestui colosal stat, cel maipopulat din lume, §i fanatismul far';, margin! al lamaismulta (ele-rului) pagan, carele inventeza tot-felul de calomnii nedemne, nu-mai spre a ponegri pe acela, care nu crede ca dinsul, §i acesta,bine inteles, spre a nu-§a perde inriurirea, la eas data popula-tiunea se va convinge despre veracitatea cristianismului si falsi-tatea naganismului... Se comunica §i fapte triste despre mersulcristianismulut in China : misionarii catolici si protestant' intri-geza intre den§ii, ca §i contra celor ortodoei, deviaud de la misiu-nea for bisericisca, transformandu-se in agent i pe cand artrebui sa stie, ea eristianistnul, sub on ce forma s'ar propagaelortodoxd, catolica, protestantaeste incomparabil mai supe-rior, ca paganismul, ori-care ar fi politica guvernului, pe carele -1represinta ace' misionari... Nu de mult s'a comunicat prinCa ni§te agenti politici protestant' au ars mai multe mii de exem-plare din biblie, tradusa in limba chineza de catolici... Apoi nu-mai cre§tint nu pot fi numiti ace' agents, caci Mantuitorul a po-runcit sa se propage sublima-i invetatura la tote neamurile, dupacum scrie sf. marele apostol al neamurilor, Paul, intru Christ nueste nict elen, nia iudeic, niclbarbar, nict scith, circumscris, nici necir-cumscris, sclav sari liber, ci Christ tote qi in tote" a).. Cristianis-mut este o religiune tolerantet, care are, ca basa, afara de cre-ainta si speranta, caritatea (dragostea), pentru a aduce pe otne-fire la mantuire pe calea adeverului, binPlu1, frumosului, tar deloc nu a reinvia fanatismul pagan antic, carele era incuibatchiar in eel mai civilisat popor din antiquitate elen (sau greci),care popor privea cu dispret pe altul, pronuntand cuvintele :Fie-care, carele nu este elen, este barbar"... Comparand cris-

a.). Epistola cittrè Coloeseni, cap. 3. vers. 11.

politic);

share,

1i,

www.dacoromanica.ro

390 CRONICA B1SERICtSCA

tianismul cu pagauismul numai sub acest raport chiar, gasim ne-asemanata superioritate a primulut asupra ultimului... Pe semne,ca lumea cea civilisata a uitat principiile adeveratului cristia-nism, devenind numai dupa num e cregtina, in realitate iusa re-manend tot pagana, ca odiniOra dupa cum cu regret o spun a-cesta numai organele de publicitate ortodoxe gi catolice, ci gicele protestante,aeesta cu ocasiunea luptei invergunate ale bise-ricei cu statul in Francia, Italia gi parte chiar in Germania... A-cum cristianismul divisat isi primegte recompensa meritata.malt, ca ori-cand, dar scanteia adeveratului cristianism Inca totlicuregte in multe locuri, gi aeesta bucura forte mult pe tour acescars se intereseza de sorta cristianismului, atat de persecutat deaces earl trebue sa-1 sustina...

Pentru ca activitatea misionarilor intre Chine zi sa alba mai maltsucces, societatea ortodoxa misionara din Mosqua a tradus inlimba chineza gi a tiparit cu litere chineze Evangelia gi miculcatehisis a).

Dupa mortea imperatese! Anna (1730-1740) a fost pe tronulimp( rial al Rusie! pruner!' Ioann al VI (1740-1741), gi in timpulacestui imperator dominau la curtea din Petersburg ducele Birongi in genere partidul german-luteran. In acel timp in Siberia eraguvernator general Lang, de confesiune luteran. carele a dat fOrtemulte drepturi lamilor (popilor) paga,ni in Siberia. Acesta s'a re-petat gi sub Ecaterina Ii (1762 -- 1796), cand in Siberia era gu-vernator general laragi un german-luteran Frauendorf, and lamiipagan! au primit mai multe drepturi, gi in genere aveau o aga demare putere in Rusia ortodoxa, pe carea n'o aveau n'el in terile paOneMongolia gi China. b).

Pentru a schimba legiuirile, prea favorabile, accordate lamilor,gi confirmate chiar gi la anal 1853, sub imperatorul Nicolae I(1825-1855), au fost chiemati la Petersburg, pentru a Ii consul-tat!, ca ameni competent], d. Simeluicov, guvernator general al

si I. P. S. Veniamin, arhiepiscop de Ircutsc, avendu-se invedere, cu acesta ocasiune, a se lua mesur! pentru imbunatatireaortodoegilor nu numai din Siberia, ci gi din China. c).

Se comunica despre apropiata suire pe tronul Chinez a tone-ruin' bogdiehan (imperator), gi dupa dispositiunile, luate pentruserbarea ac'stei solemni'ati, se vede, ca autoritatea imperateset-mumei nu va scadea de loe, eel putin in primil ant al administra-rei tenerului suveran al imperiului ceresc "... d).

Misiunea bisericesca ortodoxa usa din China, avend in capulseu pe arhimandritul Ainfilohiu Lutovinov, depinde direct de sf.sinod administrator permanent al biserieei tuturor Rusiilor, ca gicele din Tookio (Iaponia), Ierusalim (Palestina), pe eand tote bi-sericile ruse, aflatore atara de Rusin, depind de Mitropolitul de

a). AepsomrbiA 13tcTumrb". Petersburg, 1887, No. :39 pag. 648.b). .4epsomrbid Blimuurb", Petersburg, 1887 N-rele 51-52, pag. 908.c). 1{epaostrbid BICTIIIIK3", P. tersburg, 1887, NNo. 9,10, p. 159-161, 181-184.d). Bturtuurb", Petersburg, 1887, No. 6, peg, 118.

nu

real

Siberiei,

,,IlepsoestAil

www.dacoromanica.ro

CRONICA BISERICESCA 391

Petersburg, earele administreza §i eparhiile de Novgorod si dinmarele ducat de Fin iandia (capitala, Helsingfors), acesta de matmult timp a).

Despre biserica ortodoxa din China se pot afla forte putine in-formatiuni, §i de aceea am cules aci tot, ce nal-a fost cu putinIa, cutote ca aceste infornmOuni presinta un ce forte incomplect, carelasa mult de dorit. Dupa cum in Iapk.nia suet 2 factor' principal'dintre romcinc-par. Anatoliu Tichaiu §i fratele seu Iacob, din Ca-rele primul -One corespondeqa cu P. S. Silvestru Balanescu, epis-cop de Huqi,tot aka §i cu China au legatura 2 roman] renumitulspatar Nicolae Milescu. in seculul al 17, §i d. profesor August G.Scriban, carele a scris despre China.

1)1. N. 4adyjensky, prim secretar la legatiunea imperiala rusadin Pekin, China b) este permutat, in aceeasi calitate, la lega-tiunea imperiala rusa din Bueurestl, Romania., c) in locul d. Gr.Gr. WilamoNs, decedat i inmormentat in Bucuretl.

Gheorghe P. Samurianu.

a). IC. II. no6tAouocnom. Grgerb DO utqloncrey npaeocsasu. incnoetp,anit aa1884 rolva", Petersburg, 1886, pag. 5.

b), Almanach de Gbtha", 1887, pag. 641.c). Lige de min. les membres du corps diplomatique", Bucarest, 1588, Avrill

pag. 2.

www.dacoromanica.ro

CEVA FOARTE RECENT.

Cu ocasiunea serbard a 900-a aniversara a in-troducera crestinismului in Rusia, D. Pobedonotsef,delegatul imperial pe l'anga Sinodul Rusesc, a tri-mis, in cliva de 15 Iu lie, de la Kiev, Patriarhuluidin Constantinopol, urn-CM-area telegrams:

Tots biserica ortodoxa a Rusiet, intrunindu-se spre aserba diva rnantuiret n6stre prin santul botez in sinul or-todoxiei, saluta cu bucurie gi cu recunostintrt patriarhi-cescul tron al Constantinopolulm, de la care am primitcredinta cea adeverata a Evangeliei si minunatele ceri-monii ale cultului nostru, si face urart pentru sanetateasi fericirea I. P. S. Vostre".

In aceeasi di, Patriarhul Ecumenic Dionisie arespuns urmatarele :

Cu miscare suflet&ca cetind in sedinta Sinodulut celuidin jurul nostru telegrams, pe care Ex. V6stra ne-a tri-mis, in numele intreget bi,erict ortodoxe Ruse, cu oca-siunea serbaret celei mart ce a tinut, multamim din sufletpentru ac6sta dovada a sentimentelor et friitest. Mareabiserica a lm Christos, ca mama afectu6s5 gi ca soya, bu-curAndu-se pentru ac6sta serbritare religiosii, ce se cele-br6za spre lauda credintei nostre ortodoxe, si luand du-hovniceste parte la ea, trimite multamirt cordiale evla-vi6sei sale fiice i suroribisericei ortodoxe ruse;si serogil Mantuitoriulht nostru, sa o paz6scit necontenit prin asa tot-puternicie, ditruindu-1 tatii prosperitatea si fericireain credinta, intarind i consolidand religiunea nostra,ortodoxa, spre binele intregel ortodoxii".

GY,?-01-ora

si

www.dacoromanica.ro

57/zos ce se cdn

eez favrea danta.-

cilitd eidatmlz.e,

Mica deJL

ci

\s,... ' ,L% .. 7 a. \\7 -7,11 k.,-'2,",N,e____.. ....

ea mu ri i le Nearauriis`14 I.% ...

le toa te te fe ri ce esc pre e Ti

lugte.

..

NI116 --ap

1-

Z. ..-. -,,,--...N.--.....

www.dacoromanica.ro

394 IRMOSUI. ADORMIRE1

.-lo -2ou LL na de Du

If al n u c- a-C- 11, 1 j,

nme qe eu Na see e toafi IlL V".e t:,--3 \ \-4, Th.:t"......., ...... II 4.00000.-C- ......,-.21' -aP....e....--.,

re 4 Bi ru--......-

eer

scu se ho to av,....: T.v. ,-- ,-----.--..--...e - -20 '....... ... -414 ....-2. -4.-

CCre le fi rei in tru..c .

v.v v----. . .1, ..,...-....---,--,.%--..---..-- --Ar ,.--41, ,G----.-3 -.00."

Ti ne Cu ra to Fe ci oag

Fe cioa El41, -lo ,.ca Na ste rea fe cio re

...;

e ste si moa ar tea a

ill,....,,:":C.:""io --'410 "211. ,-.4. ',mom., 4110.'" ..--, ....mow. 4. Ti "E.o.m. -a. -2P .........No. ... ...a---....

ar vu ne §te vi ea vi ea%A c- 117a"-a. -a. 6. -a.

to Ce e ea 2e e

esti du pa Na ste re Fe ci oac5-J ' Sr Pia. -"A s7,0.

ra c113 si du pit moar to

Iz -%IL - Z% Zl\` . -A.vi e `..-3 man to e e§ti pu ru.

vit N. 1k t.alb.-21p .,. -a --area Na sea, toa re de Du

%IL F %%%-

....mtz,-.3,,, ......*--11;

i ne

.. if 10

7 Jo JD 1/4:"..., i...

..,.... q

cs- "s----. 4e.''"...' = . wn.

'1..

IL1L

et9-' f "."--iI

c-

.... ,ir tr ..--- T........ c--.......---a.4.

......., 1. -a.V sa.,,e...-___.

'''.."'-1. X., t...___,. 4/1"-,.....__,,i --.A. a.m.. tli.----,:t.....,- ir.'"---......V-.. Th OL

v- *.,."-2. .-"s'a

%..- Z\%+."..,%u

e

--.

- e1- ,

eji,

www.dacoromanica.ro

mne

0 MICA POEMA. 395

-.\714 Z'--ale eft mo ste mo ste

IL%.-21. :""ao 21/4.7a - "t..--

In rea a Ta

6 pile. Licema,

os maze Yzeglirci:

I.0! Tu Sfatei Adormire,

0! Tu de iubire:lubirea ce Tu ca ndscut,

Pre cel far' de 'nceput;Pre _Mut lug Dumnecleit,

Ce ne-a mantuit de r6u:De reul ce l-am comis

Pecatul in paradis.

Pecatul mosstenit de ton,Ai lut Adam strenepott:

Strenepon strenepote,Condamnan cu ton la morte ;

La morte, la iad, intern,La wunca, la chin etern:

0 ! Tu Sfanta Adormire,! Tu MOM de iubire!

III.Cand voiu adormi

Ca un pecdtos pigmeu:

wa,-0

1 c---a e"----, ,

"--->

a

Miaca

i eu,

._. , .-- #a. a. t.. --. 4r--,---..

,a,: 6,

www.dacoromanica.ro

396 0 MICA POEMA

ROgd Tu pre Dumnegeu,Pentru safletelul meg ;

Rogd-1 pentru indurare,Pentru mild 0z ertare:

De cate eu 'i-am gre04t,In tame cat am trait,

Sa m ierte de pomand,Dandu-ml hand duke ?nand,

I V.

0! Tu Mated, 0! Carata,Varsd-tz mila cea bogatd:

Asupra saraciei,Asupra nevredniciei;

Tu me cuno0 forte bine,Cd nimic bun n'am in sine:

Dar prin iubit Fitul Teg,Bog sä me mantuesc 0i eu.

Prin a Tale mijlocirl,Prin a Tale imblendirl!

V.

Eu smeritul Varlaam,Sirenepot lui moss Adam:

Ca 0i Sim, lafeth 0i Ham,Ca 0i tata Avraam:

Din care .;9i Tu to tra0,Ca sei ne athi pre tori dragi:

CO creclend in DumneVeg,Si unwind cuventul Seg.

VI.

Cuventul Seu cel Prea Slant,Sus in ceriu 04 pre pdment:

Cuventul Seu de vieatd,Ottani ce ne dd povatd;

www.dacoromanica.ro

O MICA POEMA 397

Povala set facem bine,Povata cum se cuvine:

Povatd sd ne iubim,,s5i in pace set traim.

VII.

Fara dragoste, iubire,11744 in lame fericire:

De cat chin, suspin, durere,Scdrbe fart Wingdiere;

ILMingdierea cuviintei,Alcingaierea con5stiinta:

Mangy Brea sufletescd;Mcingtherea Cre;9tinesca.

Amin!

1888, August 17.

Varlaam Protosingelul,la Monastirea Ciolanu.

6)¢.0 iiodD

www.dacoromanica.ro

R ()MANIA Anil 1888 Luna In lie 25.

SANTA EPISCOPIEA

EPAREE1 ROMNICUNOUL SEVERIN

No. .931.

2ea

Prea Cucernicul Protoerev de Doljiu prin ra-portul No. 403 imi supune la cuno,stintd, cet D-nitTache Gr. StaneSCU )3i 1llilialaclze Raicoviceanu dinCraiova au contribuit cel dintgiu cu suma de3000 ,si al douilea cu 240 let, la reinnoirea tem-ple biserica santul Nicolae (Dorobantia) din lo-calitate.

Acestct laudabild fapta find un esemplu vrednicde imitat. ye 7'0.9 set bine-void a dispune sd se a-duca multamhq publice pio,silor donator prinJurnalul Biserica Ortodoxd Romana" spre in-curcjarea si a altor asemenea.

PrimiM Prea Stinfite, ale Nostre in Christosfratesn iMbrati,seri.

Episcop, Glienadie.

ef cancelariei, Diac. G. 1. Gibescu.

Prea Santitulla Presedinte al Jurnalului Biserica Or-todoaet Romano".

t

www.dacoromanica.ro

ROMANIA

SANTA EPISCOPIEA

EPARHIEI ARGESULIII.

Nr. 5.55.

C'urtea-de-Argefiu 19 August 1888.

La &VI/Le,

Dl. Anton Popescu, din comuna Chilia, plasasi jucietul Oltu, bine-voind a pardosi biserica ace-lei comuni, a -I face acoperisul din nou, precum side a cumpara o truce de argint pe Santa Masd,si o colinvitrtt de ammo, cu din ale sale propri9nijlace ; vd mom. Prea Santite, ca, pentru o ase-menea laudabila piasd fapta, scrbine-voiti a facede a se pub/lea sin jurnalul ceredactaft, spre esem-plvl al altora.

Primitt' ve rog, Prea 8 anrite, ale N (istre in Chris-tos fracqtilinbratisert.

Episcop, Glienadie Argqin.

Director, N. G. Protopopescu.

Prea Santitulza Presedinte z1 Jurnaliulu Biserica Or-todoxa Romana".

4.

si

si

www.dacoromanica.ro

ROMANIA Anul 1884 Luna Julie 24.

SUB-PROTOIERIANISEI SABAR

JUDETUL ILFOV.

No. 33.

J6)CO,

zea Oant te,

Locuitorit comuna Copacen1 de sits, din acestaplasa, prinindemnul subscrisului, au conirthuit cusuma de la nna-mie cy5t-sute (aoo), pentru refia-ragile necesare bisericez acestei comune, constru-indu-se din non §.1 o turla la Pantocrator, ceia ceera forte necesara din mat muite fiuncte de vederelzygienice, cad _Mild in present n'a es-istat.

Aseminea locuitornl Gheorghe Gr4,,ore a con-/24611i/ singur cu swim -tie lea yna-mie done-sit&(1200), anume ftentru zugravirea din non pesietot a acestez biserici, care s'a sci efectuat pe deplin.

Prin urmare vegrisnd dorinta ev.priniatit impli-nita i zelui defius satisfdcut, suet Bator a zie rug-arespectuos se- 6ine-void a disposa ca aceste tapepiOse, laudabi le bi merilabile, vial CU deoseoire aleload/ern/2a Gkeorghe Gris-ore, sa ne aduse la cu-noglinla pu6lica prin organic/ ziarulut ce redac-tag pentru a se imita §.1., de ala hthe-voitori i piog-1in viitor ap fel de eicte.

Bine-yoitz ye rog, Prea &intik, a priori asigu-rarea Area deose6itei mele slime ce v6 conserv.

Sub-Protoiereu, N. Grigorian Sachelarie.

Prea Santitului Pre,seclinte al jurnalitlui Biserica Or-todoxet Ronzeina".

ci

www.dacoromanica.ro