19 16-23-18prelegerea 4 geom mediu
DESCRIPTION
geomorfo 4TRANSCRIPT
![Page 1: 19 16-23-18Prelegerea 4 Geom Mediu](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022020102/55cf99cb550346d0339f333b/html5/thumbnails/1.jpg)
GEOMOFOLOGIE
Titular curs: Conf. univ. dr. Marian ENE
Prelegerea
4
![Page 2: 19 16-23-18Prelegerea 4 Geom Mediu](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022020102/55cf99cb550346d0339f333b/html5/thumbnails/2.jpg)
PĂMÂNTUL
Dinamica plăcilor litosferice
Formarea marilor unităţi morfostructurale ale Pământului
![Page 3: 19 16-23-18Prelegerea 4 Geom Mediu](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022020102/55cf99cb550346d0339f333b/html5/thumbnails/3.jpg)
DINAMICA
ALINIAMENTELOR DE
CONVERGENŢĂ
FORMAREA LANŢURILOR
OROGENICE ŞI A
ARCURILOR INSULARE
![Page 4: 19 16-23-18Prelegerea 4 Geom Mediu](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022020102/55cf99cb550346d0339f333b/html5/thumbnails/4.jpg)
Caracterizează parţial marginile active ale plăcilor litosferice; Convergenţa plăcilor litosferice pune în contact cruste de aceeaşi origine sau de origini diferite; Mişcările de convergenţă sunt de două tipuri: subducţie şi coliziune
![Page 5: 19 16-23-18Prelegerea 4 Geom Mediu](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022020102/55cf99cb550346d0339f333b/html5/thumbnails/5.jpg)
DINAMICA ZONELOR DE SUBDUCŢIE FORMAREA LANŢURILOR MUNTOASE (OROGENICE) PERICONTINENTALE ŞI A ARCURILOR
INSULARE
Subducţia – proces de consumare a litosferei oceanice prin afundarea sa în astenosferă. Sunt două situaţii: ocean – ocean (A)şi ocean – Continent (B)
![Page 6: 19 16-23-18Prelegerea 4 Geom Mediu](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022020102/55cf99cb550346d0339f333b/html5/thumbnails/6.jpg)
Zonele de subducţie – cele mai impotante sub raport geotectonic, magmatic şi geomorfologic: aici au luat naştere marile ansambluri orogenice ale planetei care marchează marginea activă a plăcilor litosferice şi pun în evidenţă marile contraste geomorfologice ale continentelor şi oceanelor
![Page 7: 19 16-23-18Prelegerea 4 Geom Mediu](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022020102/55cf99cb550346d0339f333b/html5/thumbnails/7.jpg)
Zonele de subducţie – cele mai impotante sub raport geotectonic, magmatic şi geomorfologic: aici se produc cele mai active procese geotectonice ce participă la definirea structurală şi petrografică a lanţurilor orogenice: litogeneza, metamorfismul, magmatismul, orogeneza.
![Page 8: 19 16-23-18Prelegerea 4 Geom Mediu](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022020102/55cf99cb550346d0339f333b/html5/thumbnails/8.jpg)
Litogeneza – procesul de acumulare şi formare a rocilor sedimentare în bazinele şi fosele oceanice
![Page 9: 19 16-23-18Prelegerea 4 Geom Mediu](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022020102/55cf99cb550346d0339f333b/html5/thumbnails/9.jpg)
Metamorfozarea – rocilor sedimentare şi vulcanice provenite din cele două tipuri de cruste şi încorporarea rocilor metamorfice rezultate în sistemul orogenic; rocile metamorfice se diferenţiază în funcţie de presiunea şi temperatura de formare.
![Page 10: 19 16-23-18Prelegerea 4 Geom Mediu](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022020102/55cf99cb550346d0339f333b/html5/thumbnails/10.jpg)
Magmatismul – spre deosebire de cel al zonelor de rift, materialul magmatic provine din topirea crustei oceanice (bazalte şi sedimente) şi a unor fragmente din crusta litosferică acoperitoare, rezultând topituri magmatice mai complexe. Predomină compoziţia calco-alcalină (andezite şi granodiorite), iar erupţiile vulcanice au caracter predominant exploziv.
![Page 11: 19 16-23-18Prelegerea 4 Geom Mediu](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022020102/55cf99cb550346d0339f333b/html5/thumbnails/11.jpg)
Sunt diferenţiate în zonele de subducţie patru tipuri de magmatism:
1. Magmatism iniţial:în procesul de subducţie are loc o fisuraţie profundă a plăcii
acoperitoare ce permite revărsarea la suprafaţă a lavelor bazice (ofiolitice);
![Page 12: 19 16-23-18Prelegerea 4 Geom Mediu](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022020102/55cf99cb550346d0339f333b/html5/thumbnails/12.jpg)
Sunt diferenţiate în zonele de subducţie patru tipuri de magmatism:
2. Magmatism sinorogen: formarea de vetre magmatice la baza plăcii litosferice,
din care magma se deplasează spre suprafaţă sub forma unor intruziuni
granitice de tipul batolitelor; material magmatic de origine litogenă (topirea
rocilor din crusta acoperitoare predominant.
![Page 13: 19 16-23-18Prelegerea 4 Geom Mediu](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022020102/55cf99cb550346d0339f333b/html5/thumbnails/13.jpg)
Sunt diferenţiate în zonele de subducţie patru tipuri de magmatism:
3. Magmatism subsecvent (postorogen): pe măsura înălţării sistemului orogenic
din rezervoarele magmatice (batolite) se ridică spre suprafaţă topituri magmatice
de natură litogenă, sub formă intrusivă (lacolite, dike-uri, neck-uri, sill-uri), dar şi
extrusivă (lanţuri vulcanice cu erupţii explozive).
![Page 14: 19 16-23-18Prelegerea 4 Geom Mediu](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022020102/55cf99cb550346d0339f333b/html5/thumbnails/14.jpg)
Sunt diferenţiate în zonele de subducţie patru tipuri de magmatism:
4. Magmatism final: are loc după încheierea ciclului orogenic, când se produce o
decompresie (ridicări, scufundări, forfecări ce pot redeschide prin fracturare
legătura cu vetre magmatice de la baza soclului – rezultă lave bazice (Racoş,
Detunate etc.).
![Page 15: 19 16-23-18Prelegerea 4 Geom Mediu](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022020102/55cf99cb550346d0339f333b/html5/thumbnails/15.jpg)
• Acest sistem magmatic se desfăşoară de la 30-40 km adâncime până la
suprafaţă;
• În ascensiunea lor către suprafaţă se produce o difereţiere magmatică –
magmele străbat roci cu compoziţie chimică şi petrografică diferită, topesc şi
asimilează cantităţi variabile din rocile pe care le străbat.
![Page 16: 19 16-23-18Prelegerea 4 Geom Mediu](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022020102/55cf99cb550346d0339f333b/html5/thumbnails/16.jpg)
Orogenezele – mişcări care determină cutarea, falierea şi înălţarea lanţurilor muntoase;
![Page 17: 19 16-23-18Prelegerea 4 Geom Mediu](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022020102/55cf99cb550346d0339f333b/html5/thumbnails/17.jpg)
procesul orogenetic - proces controlat de mişcările convergente care prin
compresiune determină cutarea stratelor şi ridicarea lanţurilor muntoase.
![Page 18: 19 16-23-18Prelegerea 4 Geom Mediu](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022020102/55cf99cb550346d0339f333b/html5/thumbnails/18.jpg)
Mişcările orogenice se manifestă episodic, în intervale scurte (100.000 – 3 mil. ani)
separate de intervale lungi de calm orogenic (10-12 mil. ani) în care au loc procese de
eroziune şi de peneplenare a munţilor şi acumularea de sedimente în depresiuni.
![Page 19: 19 16-23-18Prelegerea 4 Geom Mediu](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022020102/55cf99cb550346d0339f333b/html5/thumbnails/19.jpg)
Există o relaţie între discontinuitatea expansiunii fundului oceanic şi fazele
orogenice din zonele de convergenţă (America de Nord şi Europa: nevadiană –
141 mil. ani; austrică –115-110 mil. ani; subhercinică – 80-75 mil. ani; pirineană –
42-38 mil. ani; styrică – 10-9 mil. ani;
Argumente:
vitezele de expansiune a plăcilor litosferice (1-8 cm/an, rar peste 10 cm/an) sunt
similare cu vitezele de scurtare a scoarţei în zonele de subducţie (2-8,5 cm/an);
lanţurile orogenice tinere au o lungime de 72.000 km, aproape egală cu
lungimea dorsalelor oceanice.
![Page 20: 19 16-23-18Prelegerea 4 Geom Mediu](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022020102/55cf99cb550346d0339f333b/html5/thumbnails/20.jpg)
MORFOSTRUCTURA ZONELOR DE SUBDUCŢIE
Zonele de subducţie sunt împărţite în două tipuri majore: arc sau aliniament continental
(oc/cont) şi arc insular (oc/oc).
![Page 21: 19 16-23-18Prelegerea 4 Geom Mediu](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022020102/55cf99cb550346d0339f333b/html5/thumbnails/21.jpg)
Subducţia unei plăci oceanice sub o placă continentală
lanţ muntos orogenic;
cordilieră vulcanică;
bazin prearc;
prismă de acreţie (zonă de creştere prin
cutare);
fosă
plan Benioff
bazin oceanic
![Page 22: 19 16-23-18Prelegerea 4 Geom Mediu](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022020102/55cf99cb550346d0339f333b/html5/thumbnails/22.jpg)
Subducţia unei plăci oceanice sub o altă placă oceanică
fosă oceanică – cca 100 km lăţime,
2-4 km ad. în raport cu fundul oceanului;
lungimi de sute sau mii de km (fosa
Peru-Chile – 4500 km);
prisma de acreţie (roci sedimentare,
metamorfice şi magmatice);
bazinul arcului frontal (bazin prearc)
– se acumulează sedimente provenite
din arcul vulcanic;
arc vulcanic (arc insular intern) – arc
frontal vulcanic vechi şi arc magmatic
cu vulcani activi;
bazinul marginal;
![Page 23: 19 16-23-18Prelegerea 4 Geom Mediu](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022020102/55cf99cb550346d0339f333b/html5/thumbnails/23.jpg)
Rezultantele geostructurale ale zonelor de convergenţă: arcuri insulare (Japoniei,
Filipinelor, Marianelor, Aleutinelor etc.) şi aliniamente continentale (Cordilierii, Anzii
etc.)
![Page 24: 19 16-23-18Prelegerea 4 Geom Mediu](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022020102/55cf99cb550346d0339f333b/html5/thumbnails/24.jpg)
DINAMICA ZONELOR DE COLIZIUNE – FORMAREA LANŢURILOR MUNTOASE INTRACONTINENTALE
Coliziunea – între două
plăci litosferice continentale
care se deplasează una
spre cealaltă, rezultând o
catenă muntoasă în care
scoarţa se îngroaşă prin
suprapunerea tectonică a
două cruste
![Page 25: 19 16-23-18Prelegerea 4 Geom Mediu](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022020102/55cf99cb550346d0339f333b/html5/thumbnails/25.jpg)
DINAMICA ZONELOR DE COLIZIUNE – FORMAREA LANŢURILOR MUNTOASE INTRACONTINENTALE
Coliziunea – se poate dezvolta şi în cazul marginilor active de tip arc insular, realizându-
se o coliziune arc-continent sau arc-arc (Alpii, Himalaya etc.)
![Page 26: 19 16-23-18Prelegerea 4 Geom Mediu](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022020102/55cf99cb550346d0339f333b/html5/thumbnails/26.jpg)
CONSECINŢELE GEOSTRUCTURALE ALE ZONELOR DE CONVERGENŢĂ 1.Formarea lanţurilor orogenice pericontinentale (sau perioceanice) în zonele de
subducţie dintre o crustă oceanică şi una continentală;
![Page 27: 19 16-23-18Prelegerea 4 Geom Mediu](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022020102/55cf99cb550346d0339f333b/html5/thumbnails/27.jpg)
CONSECINŢELE GEOSTRUCTURALE ALE ZONELOR DE CONVERGENŢĂ 2.Formarea arcurilor insulare prin subducţia unei plăci oceanice sub una
continentală, sau prin subducerea unei plăci oceanice sub o altă placă oceanică;
![Page 28: 19 16-23-18Prelegerea 4 Geom Mediu](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022020102/55cf99cb550346d0339f333b/html5/thumbnails/28.jpg)
CONSECINŢELE GEOSTRUCTURALE ALE ZONELOR DE CONVERGENŢĂ 3.Formarea lanţurilor orogenice intracontinentale, prin coliziunea a două plăci
litosferice continentale şi care contribuie la sutura blocurilor continentale
(Himalaya, Ural etc.)
![Page 29: 19 16-23-18Prelegerea 4 Geom Mediu](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022020102/55cf99cb550346d0339f333b/html5/thumbnails/29.jpg)
MULŢUMESC
PENTRU
ATENŢIE!