1_indrumar de laborator pim

8/16/2019 1_Indrumar de Laborator PIM

1/95

0

S ȚRLESC

Pț ș

2015


2/95

1

Cin ...................................................................................................................................11. Polaea aeli, aelo şi olli, ode de anoile iee................................. 22. Echiamene de măae a emiiilo olane la aoehicle....................................... 113. Uiliaea combibililo alenaii la alimenaea M.A.I. ............................................214. Inflenţa acinii şi ației aa fomăii emiiilo olane la M.A.S........................375. Inflenţa eglăii iemli de alimenae şi a aanli aindeii aa fomăiiemiiilo olane la M.A.S. ................................................................................................ 456. Inflenţa acinii şi aţiei aa fomăii emiiilo olane la M.A.C. ......................517. Inflenţa acinii şi aţiei aa emiiilo de fm la M.A.C........................................ 588. Concția echiamenelo de aae a gaelo ae eacae de M.A.I. coneolcaaliic c ei căi ................................................................................................................ 64

9. Concția echiamenelo de filae a gaelo ae eacae de M.A.I. fill de aicle................................................................................................................................7210. Inflenţa caaceiicilo aficli ie aa nielli de gomo......................... 7711. Inflenţa caaceiicilo aficli ie aa nielli de olae a aeli.......... 85


3/95

2

. , ş ,

E ă ă

Aomobill ee na din ele cele mai imoane de olae a medilinconjăo. Emiiile olane n dănăoae en om, fană, egeaţie, ia nelecomonene o ajnge n ae şi n ol. Noele cae e găec n amofeă şi cae n oconecinţă a fncţionăii mooaelo c adee inenă o fi cae n doă caegoii

inciale: banţe olane imae (monoidl de cabon, hidocabile neae, oiii de

ao, oiii de lf, aicle); banţe olane ecndae (oonl, mogl foochimic).Dine oţi olanţii imai odşi de mooaele c adee inenă, e diing şae

olanţi amofeici emnificaii: dioidl de lf (SO2); aiclele n enie (c diamel


4/95

3

Modificaea iemelo hidologice in eţeaa de dmi.

Sol

Coniea dmilo odce fagmenaea şi eodaea olli.Ricl de conaminae accidenală c banţe eicloae.Pobleme de deoiae a ehiclelo echi şi comoneneloaceoa.

Cadl naal Eageea maeialelo de concţii şi a mineeilo dce ladegadaea eiajli.

Tabell 1.2


5/95

4

Tabell 1.3

C Mă Bș

Maile aglomeăi bane e confnă c obleme comne, ecm caliaea căă aaeli, emiii de gae c efec de eă, niel idica al aficli şi ambeiaje n incialeleineecţii, eenţa ăăoae a gomoli genea de aciiăţile anoice, ec.

La baa aceo obleme ă n il de iaţă moden, ale, n cae mobiliaea eefoae imoană. Oamenii dein deendenţi de maşinile aflae n oieae eonală şieiă o endinţă claă că niell eelo conmae de căe fiecae locio e n ceşee.

La niell olli de ceşee Başo, deolaea economică din limii ani şi

eaninea e oională a genea o eie de ocee cae afeceaă ill de iaţă, şiimlici caliaea aeli, ecm:


6/95

5

concenaea aciiăţilo indiale şi a eiciilo n one diince, aflae la dianţeconideabile de onele de loci

endinţa nei anmie caegoii a olaţiei de aşi abili eşedinţa n onele ale,cend neoia en 12 aoime n fiecae familie

degadaea iemli cenalia de ncălie a locinţelo din Mniciil Başo şi

eceea căe ieme indiidale de ncălie deolaea economică a genea o neoie cecndă en anol eoanelo şial bnilo n neg aeall olli de ceşee, ec.

n ineiol olli de ceşee Başo, cele mai mai obleme de medi n nlnien medil ban, eeena de cele 3 mniciii şi 3 oaşe. Dine aceea, Pedeal şi Rşnon oaecm iilegiae, nc deolaea eondeen iică şi declinl aciiăţiloindiale (n Rşno) dc la niele de olae b nielele admie de nomele n igoae.Toşi, n acee doă oaşe ee eenă olaea geneaă de căe aficl ao. Ace facoee conacaa, no oaecae măă, de eenţa afeţelo mai de ăde din jllocaliăţilo.

De cealală ae, aa majoă de baniae e diecţia NV SE ce cinde Mniciiile

Başo, Săcele şi Codlea şi oaşl Ghimba, e eidenţiaă in nieli idicae ale olăiiamofeei daoae a aficli ao inen c şi aciiăţilo indiale ce e defăşoaă nacee one.

n comniăţile ale din aeall olli de ceşee, oblemele de olae amofeicăn geneae mai cnd de necinaea c aeall ban dec de aciiăţile anoicedelae e eioil comniăţii eecie.

Cele mai imoane e de olae amofeică n Mniciil Başo n: adei n india enegeică şi india de anfomae; inalaţii de adee neindiale; adei n india de elcae; emiii din diee ocee indiale; deoiaea şi diibţia cabanţilo; anol ie.Confom Raoli iind Caliaea Aeli n Mniciil Başo, imele doă e

de olae ce afeceaă Mniciil Başo n aciiăţile de odcţie a enegiei emice şiaficl ie.

Uninea Eoeană a abili 915 aii de caliae a aeli, ăndie in oae aelemembe. 21 dine aceea n n Romnia. n noiembie 2009, Comiia Eoeană adeclanşa oceda de infingemen moia Romniei, en deăşii ale concenaţiilomaime admie de af, n 17 din cele 21 de one.

Romnia a ce Comiiei o deogae en 11 din cele 17 one. Dă eiaea ocedilo inemediae, Comiia a deci că deogaea n e jifică dec en doă dincele 11 one: RO0399 Sd şi RO0798 Coşa MicăMediaş.

Confom celei mai ecene aiici blicae de Comiia Eoeană, nă n een oceda de infingemen daoiă acei biec a fo declanşaă doa moia Belgiei,Geciei şi Romniei.

Comiia Eoeană şi Agenţia Eoeană de Medi a ealia cea hăţi online cae eină n deali c de olae n difeie one din oaşele şi aele eoene. Hăţile eină n deali ele olăii din fiecae loc din Eoa (olae indială, elaă dinaficl ao, din agiclă, naigaţie a aiaţie), da şi banţele oice cae le noamenilo n eicol ănăaea oii de ao, dioid de lf, monoid de cabon, amoniac şi

aicle de af mai mici de 10 miconi (PM10 cae cid anal 200.000 de eoeni). Dincaa afli cae deăşeşe concenaţia maimă admiă de 50 micogame/mc/i, n 17


7/95

6

one din ţaă, Comiia Eoeană a declanşa deja oceda de infingemen aaRomniei. Comiia Eoeană a ofei genli la finall lnii maie n emen de doălni ă ăndă aifăcăo aili imi de eecil comnia.

Figa 1.1 Caliaea aeli din Zona Meooliană Bașo

Figa 1.2 Haa Romniei c oş n indicae jdeţele n cae ee deăşiă concenaţiaadmiă de af confom diecielo CE


8/95

7

Sț ă R ș M Bș

Comiia Eoeană şi Agenţia Eoeană de Medi a ealia cea hăţi online cae eină n deali c de olae n difeie one din oaşele şi aele eoene. Hăţile eină n deali ele olăii din fiecae loc din Eoa (olae indială, elaă din

aficl ao, din agiclă, naigaţie a aiaţie), da şi banţele oice cae le noamenilo n eicol ănăaea oii de ao, dioid de lf, monoid de cabon, amoniac şi aicle de af mai mici de 10 miconi (PM10 cae cid anal 200.000 de eoeni). Dincaa afli cae deăşeşe concenaţia maimă admiă de 50 micogame/m3/i, n 17one din ţaă, Comiia Eoeană a declanşa deja oceda de infingemen aaRomniei. Comiia Eoeană a ofei genli la finall lnii maie n emen de doălni ă ăndă aifăcăo aili imi de eecil comnia.

n hăţile online ealiae de Comiia Eoeană, concenaţia fiecăei banţe eicloae din ae ee eeenaă ino cloae de la edele cae neamnă aloinomale, la galben cae indică o olae şoaă, oocalil cae aaă că olaea ee delde gaă a la oşl cae aage aenţia că ănăaea oamenilo ee ă eio n

eicol. Hăţile le emi eoenilo ă localiee agenţii olanţi din ae e ecoae de 5 km e 5 km. Poii infomaţiilo fniae de Comiia Eoeană, Bceşil ae mai mleone de olae inenă dec ale caiale eoene.

Figa 1.3 Niell de olae c CO al Bceșili

Poii hăţilo şi oaşe n oaşe ecm Timişoaa, Iaşi, Conanţa, Başo oi Băila enegieaă nieli alamane de monoid de cabon şi de PM 10, din caa anoliie. n ceea ce ieşe olaea indială, n oaşe ecm Pieşi, Rmnic Vlcea,Galaţi a Clj e negieaă nieli ngijoăoae de dioid de lf.


9/95

8

Figa 1.4 Niell de olae c CO al Mniciili CljNaoca

Figa 1.5 Emiii de CO2 ode de aficl ie n Mniciil CljNaoca

n di, ele de olae n claificae e caegoii, n fncţie de banţeledegajae din diee aciiăţi indiale, neindiale şi afic ao/aeian ec. Hăţilefiecăi oaş blicae e aceaă haă n macae c diee cloi, n fncţie de gaiaea

olăii: ede (aamei nomali), galben (olae şoaă), oocali (olae alamană en ănăaea oamenilo) şi oş (gaă eicol en ănăae).

Concenaţiile de dioid de cabon, dioid de lf, monoid de cabon, oii de ao şi aicle de af b 10 miconi n cele mai eicloae en ănăae cljenilo (cid

anal 200.000 de eoeni).


10/95

9

Concenaţia admiă a afli ee de 50 micogame/m3/i, n 15 one din ţaă, inecae şi Clj, moi en cae Comiia Eoeană a declanşa deja oceda de infingemenaa Romniei.

Figa 1.6 Niell de olae c NO al Mniciili Bașo

C M Bş

Cele mai imoane e de olae amofeică n Mniciil Başo n: adei n india enegeică şi india de anfomae; inalaţii de adee neindiale; adei n india de elcae; emiii din diee ocee indiale; deoiaea şi diibţia cabanţilo; anol ie.Confom Raoli iind Caliaea Aeli n Mniciil Başo da bliciăţii,

imele doă e de olae ce afeceaă Mniciil Başo n aciiăţile de odcţie aenegiei emice şi aficl ie.

n ceea ce ieşe olaea aeli daoiă aficli ao, n anl 2007 a foefecae măăoi iemaice n 5 nce din ineiol Mniciili Başo, de căeaoiățile locale.

Măăoile efecae a măi deeminaea concenaţiilo en măoii olanţi: Monoid de cabon CO. Dioid de cabon CO2. Oii de ao NO. Dioid de lf SO2. Oon O3. Benen C6H6. Hidocabi neae oale.

Plbei n enie PM 10.


11/95

10

n ma analiăii elaelo măăoilo, a fo eidenţiae deăşii conideabile en oon, monoid de cabon şi lbei n enie, acee banţe fiind elae aleaficli ao inen.

Daele n coniene c ale ceceăi imilae efecae n Mniciil Başo n eioada1990 2005.

Polaea aeli n Mniciil Başo e ncadeaă n limiele nomale. Plbeile nenie (PM10) eeină acele lbei chimice ale căo aicle măoaă mai ţin de 10micomei n diame. Acee lbei n foae eicloae nc ele o fi inhalae şi o

ănde adnc n aaal eiao oCOVnd afecţini gae. Niell maim admi denomele eoene ee de 40 de micogame/m3. Niell medi calcla en Romniadeăşeşe ace ag, ajngnd la 43,1. Măăoile efecae n Başo n de 24,7, b mediaeoeană cae ee de 28,1.

Concliile Raoli iind Caliaea Aeli n Mniciil Başo a bliniamăoaele:

Dioidl de lf SO2 Poine n incial de la CET Başo; Se conceneaă a n condiţiile nomale c şi n cal ineinilo emice n ona de

NE, e Hăman Pejme;Dioidl de ao NO2 Poine n incial de la CET Başo şi de la cenalele emice din onă Se conceneaă a n condiţiile nomale c şi n cal ineinilo emice n ona de

NE, e Hăman Pejme şi ona caieelo Timiş Tiaj şi Aa onă c o concenae maimae a cenalelo emice;

COV comşi oganici olaili Poin de la cenalele emice şi de la aţiile de diibţie cabanţi; Concenaţiile cele mai mai n n ona Tacol, Gaa, Aa şi eailan Zona NE; N n andade de medi en COV n geneal, ci nmai en benen; Benenl oine n ecial de la ciclaţia ieă şi de la aţiile de diibţie cabanţi;

N n monioiăi anale en ace i de olanţi; Sn ecoae en oonl oofeic.Concliile iind concenaţiile maime en mediile anale elae din dil

dieiei olanţilo şi concenaţiile maime admiibile: Valoile maime ale olanţilo, din modelaea dieiei elă n onele: Tacol,

Aa.Acee conclii ebie eificae in monioiaea olanţilo şi dacă e confimă, a

ebi imlemena n acee one n iem de monioiae conină. Valoae alamană en oecţia egeaţiei şi a ecoiemelo elă n eailan, ona

NE, e Hăman şi Pejme. Acee conclii ebie eificae in monioiaea olanţilo şidacă e confimă, a ebi imlemena n acee one n iem de monioiae conină.

Dacă lăm n conideae difeenţa dine daele dieiei şi daele de monioiae,ciclaţia ieă ae o ondee nemnaă en olaea la ol (aoimai 25 50%).

B

1. Cofa C., Legilația și ingineia medili n anol ie. Edia UnieiățiiTanilania Bașo, 2002. ISBN 9736351858.

2. Negea D.V., Sand V., Combaeea olăii medili n anoile iee.Edia ehnica, Bcei, 2000. ISBN 9733114553.

3. Agenţia Meooliană en Deolae Dabilă Başo Rao de medi, laninega de deolae en Poll de Ceşee Başo, 2011.

4. h://.baoci.o/5. h://.ec.eoa.e/


12/95

11

. ă

Mă ţ ş

Emiiile de CO şi CO2 din gaele de eacae o fi deeminae ilind meodaabobţiei enegiei adiane nedieie in ecl de adiaţii infaoş şi cae e baeaă e inciil abobţiei elecie a enegiei adiane n ecl infaoş la difeie lngimi dendă caaceiice fiecăei banţe. Aceaă meodă oae fi foloiă şi la măaeaconcenaţiei de HC şi NO. Radiaţia infaoşie ee abobiă de CO la lngimea de ndă de4,7 µm, ia de CO2 la 4,3 µm. Analiol NDIR (Non Dieie Infaed Radiaion) (figa2.1) dine de doă bi aalele, acee bi a eeţi eflecoianţi şi ele năbăe de ce n facicl de adiaţii infaoş. Acee facicle a o bandă lagă delngimi de ndă. Poba de gae ae de analia aeeaă bl de măă ia e aieclfaciclli infaoş. Tbl de efeinţă ee aea de ao şi el n aboabe adiaţiiinfaoş. Faciclele n emie de doă e geneaoae de adiaţii infaoş de ee

egală ajng n ce o cameă eceoae dă ce a aea bl de măă şi bl deefeinţă. Cele doă camee n mle c gae de analia şi n eaae de o membanămealică. Radiaţia infaoşie ee abobiă nmai n banda de abobţie ecifică galieceo, deci no manieă eleciă. Difeenţa de enegie abobiă deemină o difeenţă deemeaă şi de eine ne cele doă camee eceoae. Aceaă difeenţă de eineee anfomaă no difeenţă de enine, cae ee ooţională c concenaţiacomli cae e deemină, CO a CO2, da o a de bine oae fi deeminaăconcenaţia de HC a NO.

Figa 2.1 Măaea concenaţiilo de CO şi CO2 c ieml NDIR, nde:1 ă de cen conin;2 amlificao;3 abiliao de enine;4 cameă de colecae;

5 membană mealică;6 diafagmă;

7 ga de eşaamen;8 incină de măae;9 incină de efeinţă;10 incină de filae;

11 diafagmă anenaă de moo;12 e lminoae.


13/95

12

Mă ţ

Reglamenele inenaţionale ecomandă la măaea oiilo de ao meodachemilminicenţei.

Analiol c chemilminicenţă şi baeaă fncţionaea e fal că oidl de ao

(NO) eacţioneaă c oonl (O3) de nde elă NO2 maca elecic cae, in decăcae, odce o cană de lmină oşie. Aceaă emiie lminoaă oae fi măaă c eciie.Aaal (figa 2.2) dine de o cameă de eacţie n cae e inodce oba de

analia şi oonl, nde e geneeaă molecle NO2 ncăcae elecic şi nde ae locdecăcaea. Senol fooelecic anfomă imlile lminoae n cen elecic.

Figa 2.2 Schema analioli baa e fenomenl de chemilminecenţă; emnificaţianoaţiilo ee măoaea:

1 omă de id;2 fil molecla;3 blaă de efeinţă;4 eglao de debi;5 fil;6 ae;7 oigen;

8 geneao de oon;

9 b caila;10 cameă de eacţie;11 fil oic;12 fooamlificao;13 amlificao;14 iem de afişae;15 gae de eacae;

16 coneio NO2 ⇒ NO.

Camea de eacţie ee idaă c ajol nei ome de id ia e iml fncţionăiiolml aceeia ee menţină la emeaă conană.

Analiol dine de n geneao de oon. Ael a oigenl ee ec inneaco n cae n laaţi doi elecoi alimenaţi de la o ă de nală enine ne cae aloc decăcăi elecice. Aoimai 2% din oigenl ec in decăcăile elecice dineelecoi ee anfoma n oon.

n gaele de eacae eiă e lngă NO şi caniăţi imoane de NO2 .Pen măaea concenaţiei de NO2 analiol dine de n eaco ncăli elecic

la emeaa de 650700C. Poba de gae ae ee ecă in ace eaco; NO2 diociaă

n oaliae n NO, dă cae oba ee analiaă in chemilminicenţă.


14/95

13

Mă ţ

Concenaţia de hidocabi din gae de eacae ale mooaelo e deemină canaliol FID (Flame Ioniaion Deeco).

Fncţionaea analioli (figa 2.3) e baeaă e fal că aomii de cabon o fi

eaaţi la emeaă idicaă n ioni oiii şi eleconi libei. Vaoii de aă din gaele deeacae o icia măăoaea, en a elimina aceaă inflenă obă gae de eacae encăleşe nă la 190C, ia analiol deine HFID (Heaed Flame Ionoaion Deecion).

Figa 2.3 Sieml en deeminaea conţinli de hidocabi in deecţie de ioni nflacăă ioniaă (FID): 1iem de afişae; 2aăo; 3ieşie; 4hidogen; 5 ae; 6gaeealon; 7gae de eşaamen.

Poba de analia ee ameecaă c ae şi ee aă no flacăă daă de n ameecfoma de H2 (40%) şi He (60%).

n ona flăcăii n laae doă lăci, na ncăcaă oii, ia cealală negai. Ionii oiii şi negaii e o eaa e lăci, genend n cen ooţional c nmăl deaomi de cabon, cen cae a fi amlifica şi măa.

Mă ţ

Măaea caniăţii de aicle emie e ealieaă in meoda gaimeică.Gaele de eacae aeeaă n fil şi maa aceo aicle ee deeminaă in

cnăiea filli ( fil gol fil c aicle).naine şi dă elaea obei filele n menţine n ee c amofeă conolaă

(midiae, emeaă conană); măaea e ealieaă o n eă en a eliminainflenţa midiăţii aa măăii.

Gaele n dilae c ae dă elae. Dilţia e oae ealia inn iem incial a inn iem n deiaţie.

n geneal, e foloeşe elaea la olm conan (CVS Conan VolmeSamling). La ace iem e măoaă olml conan de gae ae şi ae şi e eleeaă

oba ă măăii. Maa emiiilo de aicle ee aoi calclaă cnocnd maa aiclelo eleae, debil obei şi debil ameecli.


15/95

14

Filele iliae o inflenţa măaea, in eţineea aoilo de aă şi dehidocabi din gaele de eacae.

Filele iliae en eţineea aiclelo n confecţionae din fibe de iclăacoeie c flocabon a eflon, a file i membană din flocabon.

La măaea aiclelo e ilieaă mai mle file monae n eie, die la o

dianţă de maim 100 mm.Micobalanţa iliaă ebie ă aibă domenil de măae de 05 mg.Condiţiile climaice din camea a ea de măae ebie ă ncie n limiele

măoae: emeaa 2030 C, midiaea 3555%.

Mă

Pen măaea deniăţii fmli emi de mooae a deola doă meode demăae: a) meoda filăii gaelo şi b) meoda măăii adiaţiei lminoae abobie degaele ae.

Meoda filăii gaelo conă n eceea nei caniăţi de gae ae inn fil.

Fill ee aoi nei analie oice n comaaţie c n fil ca.Valoile obţine e ncadeaă n caa Bachaach cae ae 10 niele de nnegie a

hiei de fil cae (figa 2.4).

Figa 2.4 Deeminaea concenaţiei fmli din gaele de eacae ale mooaeloDieel in meoda filăii (BOSCH); emnificaţia noaţiilo ee măoaea:

1 gae de eşaamen;2 hie fil;3 ion;

4 cameă de colecae;5 oiţia ionli dă colecaea obei;

6 eo;7 baeie;8 ă de lmină;

9 iem de afişae;10 cellă fooelecică;


16/95

15

Meoda de măae a gadli de abobţie a lminii ae ca incii de măaecomaaţia anaenţei nei coloane de gae de o lngime eabiliă c o coloană de aeca de aceeaşi lngime (figa 2.5).

Figa 2.5 Fmmel HARTRIDGE

Unde: 1eaao de aă; 2 aă; 3 inaea gaelo de eacae; 4 ălminoaă; 5 b de fm; 6 fooelemen; 7 b caliba; 8 oiţie de măae; 9 oiţie de

calibae; 10 ieşiea gaelo de eacae; 11 enilao; 12 ae.

A GA21

Analiol de gae oabil model GA21l e oae ilia en deeminaeanielli de olae inanane din gaele de eacae. Se o analia gaele oenie dinadeea combibililo de oice fel: benine, mooine, alcool eilic, alcool meilic, leiiegeale, keoen, eol, combibili gaoși GPL, CNG, căbni, lemne, ec.

Modell GA21l dine de: enoi de O2 și CO, NO, SO2, H2S, H2, calclaea NO și CO2, e de aicle PM; onda de eleae; ofae en PC. Măoaă emeaaambienală și emeaa gaelo de adee, einea, iajl și einea difeențială.

Oțional e oae măa iea de cgee a gaelo (c ajol ni b Pio). Toaeelaele n afișae e dila nmeic a gafic. Se oae ogama medieea măăilo(10 ec 60 min). Relaele e o oca n memoia inmenli (maim 1024 de eide dae oganiae n 10 bănci de dae), o fi anmie căe n PC, foloind inefața RS232și ofael, a o fi inae la imimana incooaă n aaa.

GA21 l ee n analio de gae de adee mlifncțional. Senoii elecochimicin iliați en măaea concenaiei gali. Inmenl oae fi echia c ne 2 și4 din aceși enoi. Toae analioaele n doae c enoi O2 și CO, celle limenaede ga cae ebie ă fie alee anci cnd inmenl ee odona.

Analiol ae măoaele caaceiici: Sieml ee oabil. Fncţioneaă c n nmă de cel țin 9 enoi de gae dine cae maim 2 ă fie cmăae n infaoş (IR) ia ceilalţi elecochimici.


17/95

16

Senoii de măae n caabili ă măoae concenaţia cel in a măoaele gaeelae n ma combiei, incli a gaelo elae din mooae c adee inenă: O2,CO, NO, NO2, SO2, H2S, H2, COhigh, CO2; Ee caabil ă măoae emeaa ambienală şi emeaa gaelo de adee; Ee caabil ă măoae einea şi iajl gaelo n galeiile/bile/coșile de

eacae ecm şi eini difeenţiale ale gaelo de adee; Ee caabil ă măoae iea de cgee a gaelo; Ee caabil a condiţionee obele de ga c ajol nei niăţi de acie/ cae ciem de eacae a condenli; Calcleaă concenaţia de dioid de cabon CO2 și de oii de ao NO ecm şiconcenaţiile de maă abole şi elaie a gaelo de combie; Calcleaă aameii eleanţi ai combiei: debil la eacae, ecel de ae, eficienţacombiei, iedeile la eacae; Sieml ee eă c cel ţin 3 inăi analogice fiecae en: cen/enine,emocl şi emio; Sieml ee doa c ofae ecific comaibil c echiamenl de măae şi c

comaibiliae lingiică inenaţională; Sofael emie:

1. ecalibaea de eo aomaă a inmenelo la onie;2. o liă (baa de dae incooaa) c minim 20 de combibili ali definiţi;3. definiea de căe iliao a cel in ncă 10 combibili n edeea analiei

gaelo elae n ma adeii;4. comenaea abaeilo emice de măae;5. ogamaea o aameilo.

Sieml ee echia c afişaj nmeic a gafic (cae ă emiă eeenaea dediagame); Sieml emie ogamaea medieii daelo măae cel țin n ineall: 20ecnde60 mine; Sieml ee doa c o memoie de ocae oie a inmenli en cel țin 1000de ei de dae c oibiliaea de oganiae n mai mle bănci de dae cae ă oae fianmie din memoia ineni căe n come, ino inefață comaibilă, și ă

emiă liaea daelo e o imimană incooaă; Sieml eină măoaele caaciăţi ale hadaeli:

1. eglae eleconică a debili omei;2. iem inega en ee emoal: calenda şi cea;3. imimană ncooaă;4. iem de alimenae acmlaoi a iă la 230V/50H;

5. dila c ciale lichide c dimenini de minim 6060 mm c ilminae de fond;6. ondă de eleae c file;7. emocl;8. eaao de conden;9. inefaţă comaibilă c echiamenl și ache ofae mlifncţional dedica,

en PC; Inmenl emie negiaea daelo şi aameilo la ineale de im eae de

iliao c oibiliaea afişăii gafice a aiaţiei lo n im; Sieml aiface măoaele caaceiici ehnice:

1. Alimenae: La iă (230V / 50H).

C baeii encăcabile (acmlaoi).2. Temeaa de oeae: cel țin n ineall: 50C ÷ 450C;


18/95

17

3. Temeaa de ocae: cel țin n ineall: 150C ÷ 500C;4. 2 inăi en onde de emeaă (1 emocl i 1 emio);5. Imimană ncooaă de mae ieă, c caaciăți gafice.6. Inefață comaibilă și of comaibil Windo, en comnicaea c n PC;7. Linia de eleae inclde file en eţineea midiăţii şi aiclelo;

8. Dimenini maime: W D H: 500 250 250 mm.

Figa 2.6 Analiol de gae Mad, Model GA21l

Echiamenl fncționeaă menă c Sofael Mad cae emie afișaeaaoaelo memoae și eenaea elaelo deeminae eeimenal b fomă abelaăși gafică. Pogaml ee comaibil c ofaeile Micoof. Teele n alae nfoma de baă de dae Micoof Acce. n măoaea figă ee eenaă o agină delc n Sofael Mad.


19/95

18

Figa 2.7 Pagină de lc a ofli Mad en n e

Figa 2.8 Diagama bloc a analioli Model GA21l


20/95

19

GA 21 l ee conola de n micooceo. Dilal șo de cii LCD, aeaaă și caaciaea de inae, emțnd oeaoli ă comnice c inmenl cșință și ă facă măăoi e and a diec la țeaa de eșaamen a aoehiclli.

Memoia EEPROM foloiă emie ocaea no mai caniăți de dae. Cechiamenl e o face măăoi e 18 combibili difeiți.

Poma de ga inen aage gal n GA 21 l și o ece in cameele de gaae.Cellele de măae fncționeaă cel mai bine c n debi de 90 l/h, cae eecomenaă n mod aoma en eicții de debi a de cădei de enine a baeiei.

Temeaa ambienală ee măaă de analio en analia nflenței aceeiaaa nielli de olae.

Senol de emeaă a gaelo de adee e află n condca ondei de ga și eeconecaă la anol fonal al analioli. Ace eno ee n emocl NiC Ni neinea ondei andad. Domenil de măae ee de 50 800 C n einea andad.

O ondă ecială de ga c PRh P emocl oae fi de aemenea iliaă, c nineal de nă la 1600 C. Temeaa gaelo ae coenăoae de măae ee celmai imoan faco en calclaea coecă a iedeilo.

Modl de negiae conină a emiiilo olane ee eena n figa 2.9. n figa2.10 ee eenaă feeaa c aameii negiați no linie (aloile medii e ineallde măae: 10 ecnde).

n feeaa de afișae a aloilo negiae e o cii, e lngă aloile emiiilo olane și măoii aameii:

Temeaa gaelo de adee (T ga); Temeaa ambienală (T amb); Coeficienl de ece de ae (lambda); Oa la cae a ealia măăoaea.

Figa 2.9 Pagina de lc Mad GA 21 l eeenae gafică n modl de măaeconin c alaea daelo din 10 n 10 ecnde


21/95

20

Figa 2.10 Feeaă Mad GA 21 l Valoi medii en aameii negiați (CO, NO, NO2, H2, NO (NO + NO2)

B


2. Incion Manal Fle Ga Anale GA21 l, Oeaing manal, MadEleconic, Vienna Aia, 2013.


22/95

21

. ...

Combibilii alenaii eeină banţe a maeiale iliae de combibili,alele dec combibilii foili conenţionali (eol, căbne, gae naale). n coninae

om enmea cei mai iliai combibili alenaii și om decie imacl lo aamedili nconjăo.Biodieell ee n combibil ţin olan, ela din găimi animale, alge a lei

egeal efoloi. n ma adeii, biodieell emană mai ţine hidocabi aomaice și ocaniae mai edă de monoid de cabon dec dieell conenţional. Aceaă banţă eenmiă neă la cabon, nc dioidl de cabon ela n ma combiei ee abobișo de lane.

Eanoll ee ilia e caă o mai lagă, fiind obţin din maeiale fiboae ecmașchiile de lemn a din amidon afla n lane ecm ombl. Eanoll ade mai ecologicdec combibilii conenţionali, edcnd gaele c efec de eă. Saele Unie ale Ameiciieeină cel mai mae odcăo mondial de eanol, c 4,6 miliade galoane (1,22 miliade

lii).Uleil egeal ee n combibil economic și neolan, neceind foae mici

modificăi aa mooli cae l ilieaă. Deoaece leil egeal nefoloi dă acelașiela ca și cel foloi, oieaii aoehiclelo cae neceiă n afel de combibil o

oca banţa de la eaane gai a la n eţ modic.Hidogenl ee ilia de combibil en mijloacele de ano n comn din

SUA, ee neolan, nă imlică anmie coi cae n o fi oae de căe oţiconmaoii și de aceea aceaă banţă ncă n ee iliaă n maă.

Gal naal comima ee inodo și necooi, edcnd emiiile de gae c 80%comaai c ehiclele e benină, și e obţine la coi ml mai ede deccombibilii conenţionali.

Figa 3.1 Pincialii combibili alenaii iliați de aoehicle


23/95

22

G (GPL)

Gal eolie lichefia, nmi de aemenea și ga eolie lichid, GPL a ga aoee n ameec de hidocabi gaoae și ee ilia ca și combibil n aaae dencălie și ehicle. Ca oți combibilii foili, gal eolie lichefia n ee o ă de

enegie egeneabilă. Gal eolie lichefia (GPL) ee n ameec de oan (C3H8) și ban (C4H10) n ooții difeie, obțin ca od ecnda la afinaea țițeili, n ooție de 5% din țițeil b.

Sele din cae e obțin gaele eoliee lichefiae GPL n:a) eaaea gali aocia odelo eoliee be;

b) cmile de gae naale;c) ațiile de eaaea gali ;d) afinaea țițeili b.GPL ee nl dine cei mai cați combibili dionibili, odcnd de deae ml

mai țin bioid de cabon dec benina și mai ține aicle și oii de ao deccombibill dieel (mooina).

Tee ecene a eidenția măoaele aanaje ale mooaelo c GPL, iio laemiii:

Comaai c benina c conțin de lf la că: 11% nă la 13% mai țin CO2 15% nă la 80% mai țini NO 20% nă la 40% mai ține hidocabi HC 30% nă la 35% mai țin CO

Comaai c combibill dieel c conțin la că de lf: 80% nă la 95% mai ține aicle 99% nă la 99,8% mai ține aicle la fine 90% nă la 99% mai țini NO

n majoiaea țăilo, GPL ee comecialia aoimai la jmăae din ețl beninei, a al combibilli dieel, fiind țin in ae de dm mai mici.

Sca a chimică imlă deemină o adee caă ia fal că el ee deja n aegaoaă la inaea n cilindl de adee, l face ă adă mai ca c denei mai mici nmoo, ace lc eeennd o fncționae mai nifomă și en mai ml im.

Majoiaea aomobilelo cae a n moo c aindee in cneie o fi adaae laGPL, ia col coneiei a fi aid amoia in coi de fncționae mai mici.

Deaanaje geneale ale GPL:Eiă și o eie de deaanaje n iliaea GPL: Comlicaea ehiclli mașina ee mai nală și mai gea;

Aonomie mai mică, iedeea de ee (510%), ăn len la acceleae; Tim de alimenae dbl față de alimenaea c benină; Infaci neceae ome, eeoae, debimee.

A ()

Toae ahaile c C6 n femenabile și n incial glcoa și ahaoa o fianfomae n alcool și dioid de cabon dă femenae. Pocel de femenae eeanaeob și caalia de o enimă odă de dojdie: Saceheomce Ceeiiae.

Maeia imă ahaile n eene n lmea egeală no ae mai ml a mai țin olimeiai. Planele de ahă a ahaifee: fecla de ahă și eia de ahă

odc diec ahaoă și n ace ca, ahal femenabil ee ea in difie. Planeleamilacee, cm a fi ceealele, odc amidon cae ee necea ă fie hidolia de căe


24/95

23

enimele amilae. Zahăl obțin ee n ameec de glcoă și maloă. Eanoll od nEoa en a fi ilia b fomă de biocaban oae fi obțin din elcaeaahailo oenie din fecla de ahă și g. Aceaă filieă de obținee a biocabanțilogeneeaă și coodși cm a fi: eidile lichide, ce o fi iliae ca feilian daoiăconținli boga de maeii mineale a lă de feclă de ahă și boho de g, bogae

n oeine, cae o fi iliae n hana animalelo.Tehnologiile de fabicae:Hidolia Se alică indial la elcaea amidonli obțin din ceeale. Sn

iliae doă ocedee: meoda medă; meoda caă.Femenația femenația adițională a ahailo C6 (heoe) de căe dojdii mnea

calea indială de obținee a eanolli. Seaaea eanolli diilaea facționaă a inli dă eaa femenăii condce la

eaaea eanolli de el coniențilo, ehnologia alicaă cinnd doă eae:diilaea și dehidaaea.

Alcoolii ecm eanoll a meanoll a fo ăi mai n ncă iliați n ae ă aameecați n ooții idicae n benină, ilind mooae ecial adaae.

Eanoll și deiații ăi oigenați o fi iliați n ooții labe de cabanadițional a adiii n benină. Ace mod de iliae ee ațional deoaece aanajele șiconngeile n mai n aceleași ca la iliaea n ooții idicae.

Adaol de comși oigenați n benină mbnăățec cifa ocanică. ncooaea ni ocenaj olmic de 5% de eanol deemină ceșeea cifei ocanice a ameecli (COR) c1,2 niăți n im ce en a obține aceeași cifă ocanică ebie adăgaă o caniae dblăde ETBE (10%).

Pen a elimina fenomenl de eaae a eanolli de benină, eanoll ilia ebieă fie anhid a ă aibă n conțin maim de aă de 3000 m. Seaaea eanolli dcela iedei enegeice și diminaea cifei ocanice mbnăăție daoiă alcoolli.

n mod claic leiile egeale e obțin in eaea emințelo oleaginoae, maă deo eacție c ajol ni olen a leili eidal conțin n ă. Ele eină ocoiae idicaă și n nc de aoaindee că cae deemină o iliae dificilă laemeai joae daoiă lanțli lng de cabon. Uleiile o fi anfomae chimic și afelcaaceiicile lo e modifică.

Uleiile n iliae n ae ă, filae și degomae, adică dă ce a fo eae o

mae ae din fofoliide. n Eoa, leiile de aiță, floaea oaeli și oia n indicae en a fi iliae la fabicaea biocombibililo en mooae dieel. Noa oliică de deolae dabilă ae ca linie diecoae iliaea enegiilo egeneabile.n ace cone e ncie și iliaea leiilo egeale. Pen a fi iliae ebie ă eedcă coiaea aceoa la aloaea mooinei. n ace en, e alică n oce deaneeificae, in cae leil egeal eacționeaă c n alcool, n eența nicaaliao en a foma eei de acii gași. Maa moleclaă a nei molecle de ee eede aoimai ei oi mai mică dec cea a nei molecle de lei. Eeii a coiaea maiidicaă dec a mooinei, aceaa inflențnd caliaea injecției cabanli și deci,măimea și eaiția icăilo n camea de adee.


25/95

24

Mă ă ș GPL

Teele a ealia n lna mai a anli 2014, e aoehicll Dacia 1397 cm3, 46kW, injecție mononc, an fabicație 2002. n abell și gaficele măoae n eenae

aloile deeminae eeimenal en fncționaea aoimli alimena c benină șiGPL.

Tabell 3.1 Paameii negiați de analiol de gae O2 CO2 L

C(C)

(C) % % − /

e Dacia 1 Benină 49,4 22,6 3,09 15,28 1,01 920e Dacia 2 Benină 50,5 22,9 1,8 16,27 0,95 1500e Dacia 3 Benină 51,8 22,9 2,57 15,68 0,98 2000e Dacia 4 Benină 54,1 23,1 1,26 16,72 0,92 2500

e Dacia 5 Benină 56,9 23,2 1,13 16,88 0,91 3000e Dacia 6 Benină 59,6 23,2 1,06 16,91 0,91 3500e Dacia 7 Benină 66,7 23,3 0,88 17,11 0,9 4000e Dacia 8 GPL 56,8 23,8 4,66 12,29 0,82 920e Dacia 9 GPL 62,9 23,7 4,71 12,09 0,83 1500

e Dacia 10 GPL 60,5 23,6 4,82 12 0,98 2000e Dacia 11 GPL 63,3 23,6 4,09 12,6 0,93 2500e Dacia 12 GPL 69,4 23,7 4,02 12,7 0,92 3000e Dacia 13 GPL 77,4 23,6 4,38 12,5 0,94 3500

e Dacia 14 GPL 87,7 23,6 4,08 12,8 0,91 4000

10

11

12

13

14

1

1

1

1

00 1000 100 2000 200 3000 300 4000

/

2

%

2 2

Figa 3.2 Vaiația concenației de CO2 n fncție de ația mooli


26/95

25

ț

0,

0,

1

1,1

00 1000 100 2000 200 3000 300 4000

/

. .

Figa 3.3 Vaiația coeficienli de ece de ae n fncție de ația mooli

0

2000

4000

000

000

10000

12000

00 1000 100 2000 200 3000 300 4000

/

,

/ 3

/3

/3

Figa 3.4 Vaiația concenației de CO n fncție de ația mooli


27/95

26

0

0

100

10

200

20

300

30

400

00 1000 100 2000 200 3000 300 4000

/

2 , 2 / 3

2 2 /3

2 2 /3

Figa 3.5 Vaiația concenației de SO2 n fncție de ația mooli

0

100

200

300

400

00

00

00 1000 100 2000 200 3000 300 4000

/

, / 3

/3

/3

Figa 3.6 Vaiația concenației de NO n fncție de ația mooli


28/95

27

0

2

4

10

12

14

1

00 1000 100 2000 200 3000 300 4000

/

2 , 2 / 3

2 2 /3

2 2 /3

Figa 3.7 Vaiația concenației de NO2 n fncție de ația mooli

0

100

200

300

400

00

00

00

00

00

00 1000 100 2000 200 3000 300 4000

/

, / 3

/3

/3



29/95

28

Mă ă ș ă ș

Teele a ealia n 27.05.2015, oa 13.00 anl 2015, e aoehicll DaciaSandeo, P = 55 kW la difeie aii. n abell și gaficele măoae n eenae aloile

deeminae eeimenal en fncționaea aoimli alimena c benină 95 Peomși ameec de benină 80% + eanol 96 gade od din maa egeală 20%.

Tabell 3.2 Paameii negiați de analiol de gae

O2 CO2 L

C

(C)

(C) % % − /

e Dacia 1 Benină 58,8 26,5 0,11 15,2 1,01 850

e Dacia 2 Benină 62,9 26,5 0,07 15,2 1,01 1500

e Dacia 3 Benină 64,5 26,5 0,05 15,1 1,02 2000e Dacia 4 Benină 68,6 26,4 0,07 15,1 1,02 2500

e Dacia 5 Benină 75,9 26,3 0,07 15,1 1,02 3000

e Dacia 6 Benină 81,2 26,4 0,05 15,2 1,01 3500

e Dacia 7 Benină+eanol 60,3 28,7 0,09 15,4 1,01 850

e Dacia 8 Benină+eanol 68,4 28,7 0,05 15,4 1 1500

e Dacia 9 Benină+eanol 85,7 28,8 0,03 15,4 1 2000

e Dacia 10 Benină+eanol 87,7 28,9 0,03 15,5 0,99 2500e Dacia 11 Benină+eanol 90,2 28,9 0,02 15,5 0,99 3000

e Dacia 12 Benină+eanol 92,3 28,9 0,02 15,5 0,98 3500



30/95

29

Figa 3.10 Vaiația coeficienli de ece de ae n fncție de ația mooli



31/95

30

Figa 3.12 Vaiația concenației de SO2 n fncție de ația mooli



32/95

31




33/95

32

Mă ă ș ă ș

Teele a ealia n lna Mai 2015, e aoehicll Fod Eco 1753 cm3 TD, anfabicație 1999, P = 66 kW la 4500 o/min.

Sa efeca doă ee, nl c mooină Peom Sandad, ia cel deal doilea cameec de mooină Peom andad 95 % + 5 % lei egeal. n abell și gaficelemăoae n eenae aloile deeminae eeimenal.

Tabell 3.3 Paameii negiați de analiol de gae O2 CO2 λ ț

C (C)

(C) % %

e Fod 1 Mooină 76 25,6 18,11 1,9 8,11 800e Fod 2 Mooină 85,8 25,6 17,61 2,3 6,7 1500e Fod 3 Mooină 92,3 25,6 17,04 2,6 5,92 2000e Fod 4 Mooină 103,7 25,6 17,01 2,8 5,5 2500e Fod 5 Mooină 111,2 25,6 16,83 2,9 5,31 3000e Fod 6 Mooină 140,3 25,6 15,97 3,5 4,4 3500e Fod 7 Mooină+Biodieel 104,2 22,4 18,35 1,8 8,56 800e Fod 8 Mooină+Biodieel 111,8 22,4 17,62 2,2 7 1500e Fod 9 Mooină+Biodieel 115,0 22,4 17,09 2,7 5,7 2000e Fod 10 Mooină+Biodieel 119,8 22,3 17,16 2,7 5,7 2500e Fod 11 Mooină+Biodieel 128,0 22,3 16,77 3,1 4,97 3000e Fod 12 Mooină+Biodieel 137,2 22,4 16,48 3,1 4,7 3500



34/95

33




35/95

34




36/95

35




37/95

36



B

1. Cofa C., ș.a.. Aoehicll și medil. Edia Unieiății Tanilania Bașo,1999. ISBN 9739851231.

2. Cofa C. Heleea E., Dmiec L., Peni D., Sand V., MaeialEnegSainable deelomen. Edia Unieiaii Tanilania Bao, 2002 ISBN 9736351998.



38/95

37

. ţ ş ț ă ...

I

Temenl de ae n geneal enl de imificae a iciee, ia din nc deedee şiinţific deemneaă aibiea caaceli de nociiae ni medi naal din caano banţe eicloae. n majoiaea lcăilo din domeni olaea ae enl de

olae chimică; n im emnificaţia a a lăgi căănd şi ale alenţe: olaeadioaciă, olae acică, olae emică, olae elecomagneică.

Temenl de oae defini o gamă lagă de agenţi, de la banţe chimice, lagomo şi adiaţii; n cele ce meaă in emiii e o nţelege acele banţe cae n main foloioae n col odcţiei, anfomăii a conmli şi cae n eliminae nmedi (neeciclae şi neefoloie).

Emiiile o fi claificae n emiii imae cae n ode diec de e idenificaea idenificabile şi emiii ecndae cae n ode n ae de ineacţinea dine emiiile

imae a in eacţie c conienţii naali ai aeli, c a făă aciae foochimică.Din ima caegoie fac ae CO, HC, SO2, CO2, NO, ia din cea dea doa moglfoochimic al căi mecanim obabil de fomae a fo deci n deali de 13 eacţiichimice, cae cind ee 200 de comşi, ode de d. Calan şi cae a fo acceae şieode n mle lcăi de ecialiae. Smogl foochimic aae n one enic olae,c ciclaţie edă a aeli e eicală, edce iibiliae amofeică şi ee dănăo maiale en eoanele c feinţe cadioeiaoii. Temenl de mog oine dincombinaţia cinelo engleeşi fm i ceaţă.

Se mai foloeşe adeea n domenil olăii aeli emenl de cae neamnăcaniaea oală de noe dinn anmi olm de ae, caniae eimaă, de obicei, nmg/m3.

Aciiaea mană geneeaă emiia de nmeoşi olanţi gaoşi n amofeă.Aoehiclele emi n nmă mae de olanţi, ia diile efecae la niel inenaţional

emi canificaea olanţilo emişi de aficl ie.Dine oţi olanţii imai odşi de mooaele c adee inenă, e diing şae

olanţi amofeici emnificaii, eglemenaţi n Eoa:• dioidl de lf (SO2);• aiclele n enie (c diamel


39/95

38

Dioidl de ao ee ecnoc en imacl negai aa ănăăţii in afecaea căiloeiaoii. Efecele aa fanei a floei n n idenificae c claiae. Oiii de ao ineinnă la fomaea oonli de afaţă, fenomen mal imoan n medil ineban.

Oiii de ao conibie de aemenea la fomaea loilo acide, la acidificaea aelo dlci şi acelo coiee şi la ceşeea nielli de oine din col eşilo şi a alo ieţioae acaice.

) M (CO)Monoidl de cabon (CO) ee n ga incolo şi inodo c n gad nal de nociiae şi ee

genea in adeea incomleă a combibilli n mooaele aoehiclelo, inalaţiileenegeice şi inalaţiile de ncălie canice.

Taficl ie ee na din incialele e de emiii de CO şi oae aicia c mai ml de60% la olaea globală c CO. n oaşe, aoimai 95% din emiiile de CO n daoaeaoehiclelo. Vfile concenaţiilo de CO n amofeă e nlnec n lnile eci ale anlicnd emiiile de CO ale aoehiclelo n mai mai.

Monoidl de cabon ae eioae efece aa ănăăţii mane, el ănde n lămn nde laniell cellelo e combină c hemoglobina fomnd n com abil nmi caboihemoglobină

cae n ee caabil en anol oigenli la niell oganelo şi ţeilo. Eneea chiala concenaţii ede de CO oae afeca ga eoanele c afecţini cadioaclae cm a fiangina ecoală. La enei mai eioae, ănăaea indiiilo ee afecaă aănd manifeăi ca :edceea aciăţii iale, edceea caaciăţii de mncă, edceea deeiăţii manale, abiliaeade a năţa cade, aa dificlăţi de ndelinie a acinilo. Nielele nale de enee ocondce la decel indiiilo.

Concenaţii idicae de CO e măoaă n ecinăaea infacii iee; e măă cedianţa ceşe, concenaţiile cad in anfomae in CO2.

) B (C6H6)Benenl ee n conien de oigine al odelo eoliee şi e egăeşe a n

beninele c şi n mooinele iliae la alimenaea mooaeloaoehiclelo.Analia gaelo de eacae aaă eenţa benenli chia n cal n cae combibill n a

conţin benen, ceea ce demoneaă fomaea li n iml oceelo ce a loc n moo.Emiiile de benen aa şi de la ale aciiăţi indiale. Benenl ee claifica de OMS

ine banţele canceigene.Polaţia eă la emiiile de benen de o anmiă concenaţie şi im de enee a

ici măie de a e mbolnăi de cance. Ale efece aa ănăăţii o fi: digeea iemliimnia, neologic şi eodci, efece cae e deolă nce n im, dă lni şi ani de laeneea iniţială.

Benenl din ae, de e ol a e afaţa aelo oae aea n enic imacaa medili; ca şi oamenii, animalele o aea obleme de ănăae n im, dacă concenaţiilela cae a fo ee a fo idicae.

Peenţa benenli a fo limiaă n combibilii ao la 0.8% olmic ino dieciăCEE n anl 2000.

) H Aceaă caegoie de hidocabi geaă banţe coniie din 2 nă la 6 cicli

aomaice jae. Dacă nmăl de cicli ee nă la 3, hidocabile aomaice oliciclice nconideae şoae, dacă nmăl ciclilo ee mai mae de 4 anci ele n conideae gele, ele

eennd caaceiici fiicochimice şi oicologice difeie.

Hidocabile aomaice n abobie de aiclele aflae n enie n amofeă(ndeoebi de aiclele emie de mooaele dieel).


40/95

39

n medil ban incialele e de emiie ale hidocabilo aomaice oliciclice naoehiclele.

O mae ae din banţele din aceaă caegoie a n enic caace canceigen. Niell de concenaţie al aceo banţe n ee ncă legifea şi ieml de monioiae

ee lab deola.

n medil ban, eenţa, conţinl şi imacl hidocabilo aomaice oliciclice aafloei şi fanei ncă fac obiecl no ceceăi. Pogel şiinţific aid a emie nn iioaoia laea n conideae a hidocabilo aomaice oliciclice la nocmiea diilo demedi, lnd n conideae condiţiile de coneae ale eelo naale egeneabile (fană, floă,ol).

n ceea ce ieşe aficl ie eiă oibiliăţi de calcl şi de deeminae a oallihidocabilo nemeanice. n ace ca la nocmiea diilo de imac aa medilinconjăo ale aficli ie, ee coec ă e ia n conideae oall hidocabilonemeanice, and n edee eglemenăile n igoae şi inflenţa lo la fomaea oonli deafaţă.

Iţ

Sacina mooli eeină gadl de ncăcae al aceia, la anmiă aţie, faţă de oncăcae de efeinţă. Ee ecomandabil ca ncăcaea de efeinţă ă fie cea coenăoae

eii efecie conine a mooli la aţia daă. Coeficienl de acină ee:

.

= χ ,

χ = 0 → acină nlă;0 < χ < 1 → acini aţiale;χ = 1 → acină lină;

1 < χ < 1,1 → aacini;χ ≈ 1,1 → acină oală.

Caaceiica de acină a mooli c aindee in cneie:

ă abileşe deendenţa conmli oa şi ecific decombibil de acina mooli, la o aţie conană.

Vaiaţia acinii n cal MAS e măeşe in aiaţia oiţiei nghilae aobaoli, eii efecie a mooli a a coeficienli de acină. Ca 100% econideă eea efeciă maimă la aţia daă c obaol dechi comle. Pen

eea efeciă eo şi obaol nchi e conideă egiml de me n gol.

n figa măoae ee aaă caaceiica de acină la aţia nominală conanăşi aanl oim la aindee.Dacă e majoeaă emeaa flidli din cilind, la ceşeea acinii, e edce

efecl de ingee a flăcăii n maa de gae, e mbnăăţeşe adeea modeaă, cade a emenţine conan conţinl de hidocabi neae şi de monoid de cabon, da ceşeconţinl de oii de ao.

Dechideea obaoli (ă ) dce la ceşeea aoimai liniaă aconmli oa de combibil, ia conml ecific de combibil cade. Cea mai micăaloae a conmli ecific e obţine c ţin naine de a ina n fncţine economiol,cnd obaol ee dechi comle.

La neea n fncţine a economioli ( 80...90% )conml oa şi ecific cec bc.


41/95

40

Figa 4.1 Caaceiica de acină a M.A.S.

Măiea conmli ecific de combibil la acini ede ( )

ae loc ca mae a micşoăii mleii cilindli ( η ), a năăţiii oceli deadee ( ηi), a măiii coeficienli gaelo eidale şi a edceii andamenlimecanic (Peea e micşoeaă) ia eea iedeilo mecanice ămne nechimbaă.

Figa 4.2 Caaceiica de acină a M.A.S. (andamen indica, andamen mecanic,

coeficien de mlee)


42/95

41

Iţ ţ

Caaceiica de aţie la acină oală a M.A.S.

Caaceiica de aţie obţină en dechideea comleă a claeei de acceleaţie

(obaoli) a cabaoli şi aanli oim la aindee en oice aţie e nmeşecaaceiică de aţie eeioaă a la acină oală (fig. 4.3,a). Uneoi e caaceiica deaţie n aae şi cbele de aiaţie a alo aamei de efomană şi fncţionae (fig.4.3,b).

Pen M.A.S. aţia minimă şi nominală ee limiaă: nmin = aţia la cae ee abilăfncţionaea in acină, nnom = e limieaă la aoimai 1015 % dă ηPe din caamicşoăii lcli mecanic şi ceşeii foţelo de ineţie.

Figa 4.3 Caaceiica de aţie la acină oală a MAS

Dacă aţia ceşe, lcl mecanic de fecae ceşe, conml oa e majoeaă,andamenl mecanic şi eea e dimineaă, conienţa noelo deenind mai eeă.Tebie eţin că, la o aţie mai mae, obţineea eii e face c n conm decombibil mai mae dec la o aţie mică, conm de combibil majoa nemnnd

incli ceşeea noelo.


43/95

42

Figa 4.4 Inflenţa acinii şi aţiei aa emiiilo de odşi olanţi

Iț ț M.A.S.

Sa efeca ee e n aoim Dacia Sandeo 1.4, echia c moo c aindee in cneie. Sa ilia Analiol de gae oabil model GA21l, ia daele clee n eenae n abell și figile măoae.

Tabell 4.1 Paameii negiați de analiol de gae Tga Tația CO2 Lambda CO NO NO NO2 SO2 (C) Ro/min % − (m) (m) (m) (m) (m)16,2 850 3,6 4,28 770 89 94 5 123,4 850 3,4 6,7 533 143 154 11 1027,5 850 2,2 7 213 158 166 8 831,2 850 2,1 7,33 180 162 168 6 335,1 850 2,1 7,33 168 159 165 6 139,9 850 2 7,7 142 164 170 6 142,4 850 2 7,7 133 163 168 5 045,2 850 1,9 8,1 123 163 167 4 046,6 850 1,9 8,1 119 163 168 5 047,2 850 1,9 8,11 114 162 167 5 049,2 850 1,9 8,11 97 168 173 5 050,7 850 1,8 8,56 90 169 174 5 051,4 1000 1,8 8,56 92 170 175 5 053,1 1500 1,86 8,56 102 172 177 5 0

57,2 2000 2,8 5,5 553 85 94 9 073,1 2500 2,3 6,7 2669 49 62 13 2


44/95

43

94,6 3000 2,1 7,33 2171 58 78 20 15116,7 3500 2,4 6,42 2152 72 94 22 1023,7 4000 15,7 0,98 4110 12 14 2 0

ț 2 ț

0

2

4

10

12

14

1

1

0 1000 2000 3000 4000 000

ț /

2 %

Figa 4.5 Vaiația emiiilo de CO2 din gaele de eacae c ația

ț ț

0

00

1000

100

2000

200

3000

300

4000

400

0 1000 2000 3000 4000 000

ț /

Figa 4.6 Vaiația emiiilo de CO din gaele de eacae c ația


45/95

44

ț ț

020

40

0

0

100

120

140

10

10

200

0 1000 2000 3000 4000 000

ț

Figa 4.7 Vaiația emiiilo de NO din gaele de eacae c ația

B1. Cofa C., Legilația și ingineia medili n anol ie. Edia Unieiății

Tanilania Bașo, 2002. ISBN 9736351858.2. Negea D.V., Sand V., Combaeea olăii medili n anoile iee.

Edia ehnica, Bcei, 2000. ISBN 9733114553.3. Abăiencei D., Bobec Gh. Mooae en aomobile şi acoae, Edia

Didacică şi Pedagogică, Bceşi 1975.4. Aoolec N., Chiiac R. Pocel adeii n mool c adee inenă. Economia

de combibil. Redceea emiiilo olane, Edia Tehnică, Bceşi, 1998.5. Țlec S., Teă de docoa: Sdii şi ceceăi iind inflenţa aficli ie

ban aa emiiilo olane, 2009.6. Incion Manal Fle Ga Anale GA21 l, Oeaing manal, MadEleconic, Vienna Aia, 2013.


46/95

45

. ţ ă ş ă ...

Cţ ţ

Inalaţia de alimenae afeceaă diec coelaţia dine egiml fncţional, caliaeaameecli (doajl), omogeniaea şi nifomiaea mleii cilindilo.

La mooaele c cabao, la acini şi aţii mici fomaea ameecli aecombibil ee afecaă de ieele mici de cgee ale aeli in difo (conce ă aibăo fncţionae oimă la acină nominală). Eliminaea acei neajn e oae ealia iniliaea cabaoaelo neiae.

Nenifomiaea mleii cilindilo aae la iliaea cabaoaelo şi a injecţiei de benină mononc daoiă dianţelo difeie de la dioiil de alimenae la cilindiimooli.

Uiliaea injecţiei de benină mlinc elimină mleea nenifomă daoiăiliăii no colecoae de admiie c amificaţii egale.

Injecţia de benină emie oimiaea coelaţiei dine egiml fncţional şi caliaeaameecli ceea ce a deemina conoll oceelo din cilindii mooli.

R

Temeaa aeli aia:Temeaa aeli aia e ieaă n limiele de 50 200C. Niell de emeaă

al aeli aia inflenţeaă e de o ae ocel de aoiae al combibilli,deeminnd afel caliaea ameecli din camea de adee ia e de ală ae niell de

emeaă maimă al ciclli moo.Un niel ed al emeaii aeli admi condce la năăţiea aoiăiicombibilli, ceea ce afeceaă caliaea ameecli aecombibil, emiiile dehidocabi neae şi oid de cabon negind aloi idicae.

Un niel idica al emeaii aeli admi n moo a deemina faoiaeaeacţiilo de fomae de oii de ao n coelaţie c doajl ameecli aecombibil.

Peinile din colecol de admiie şi eacae: Niell einilo din colecol de admiie şi de eacae inflenţeaă oceele de

fomae a emiiilo olane şi ele difeă n fncţie de egiml de acină al mooli şi nfncţie de il mooli (c aiaţie naală a aalimena).

La mool c aiaţie naală, micşoaea einii din colecol de admiie adeemina cădeea emiiilo de NO, aceaă cădee fiind mai onnţaă la iliaea noameeci aecombibil ăace. Aceaa e daoeaă cădeii nielli de emeaă alciclli moo. Ceşeea einii din colecol de eacae deemină cădeea concenaţieiemiiilo de NO şi HC şi ceşeea concenaţiei emiiei de CO. Aceaă eolţie aconcenaţiilo emiiilo olane ee conecinţa eţineii no caniăţi oie de gaeeidale cae dileaă ameecl aecombibil.

n cal mooaelo aalimenae, einile din colecoaele de admiie şi eacaeinflenţeaă mai onnţa oceele de fomae a comşilo olanţi. Comimaeancăcăii oaee de căe dioiil de aalimenae deemină o eineeioaă a ncăcăii oaee n cilindii la nchideea aelo de admiie, deci: cicll

a ncee de la o eine eioaă einii amofeice ia einea maimă a ciclli afi mai mae comaai c einea mooli c aiaţie naală ceea ce a condce la n


47/95

46

niel de emeaă al ciclli moo eio. Dacă e ia n conideae şi fal că niellde emeaă al ncăcăii oaee de admiie ee eio şi că n moo ade o caniaede combibil oiă anci oae emeaile ciclli moo o fi mai mai.

Niell de emeaă idica al ciclli moo faoieaă fomaea oiilo de ao idiminaea concenaţiilo de CO şi HC n cilindii mooli. Niell de emeaă idica

al gaelo ae faoieaă ocee de oidae a emiiilo de CO şi HC e aiecl eacăiin măa n cae aceea găec oigenl necea.Peenţa binei e aiecl de eacae acţioneaă n enl măiii einii din

aall aceeia n colecol de eacae ia caniaea de gae eidale eţine n cilindi afi idicaă, aceea deeminnd edceea aei de fomae a oiilo de ao in dilaeaameecli aecombibil c n ga ine din nc de edee chimic.

Doajl ameecli:Doajl ameecli aecombibil ee aecia in coeficienl de ece de ae λ. n

fncţie de aloaea li λ, caliaea ameecli caban e geaă n măoaele caegoii:λ < 1 ameec boga; λ = 1 ameec oichiomeic; λ > 1 ameec ăac.

Caliaea ameecli aecombibil inflenţeaă hoăo efomanţele enegeice şiecologice ale mooaelo c aindee in cneie.

Mooaele c aindee in cneie deolă eea maimă la ameeci bogaende deficil de oigen faţă de ameecl oichiomeic ee de 0 ană la 10% (λ = 1 0,90).Din ncl de edee al emiiilo olane, e faoieaă fomaea oidli de cabon şihidocabilo neae daoiă adeii incomlee a combibilli. La acee ameeciconcenaţiile oiilo de ao n mici daoiă deficili de oigen.

Figa 5.1 Eolţia emiiilo olane n fncţie de caliaea ameecli ae combibil.


48/95

47

Economiciaea maimă a mooli c aindee in cneie e obţine n onaameecilo ăace, nde ecel de oigen ee eio faţă de ameecl oichiomeic c0 nă la 10% (λ = 1 1,10). Fncţionaea mooli n ona ameecilo şo ăace embnăăţeşe daoiă eceli de oigen ia concenaţiile de CO şi HC cad. Concenaţiade oii de ao negieaă aloi maime daoiă defăşăii adeii n bne condiţii

(maiml de oii de ao e obţine en λ = 1,03 1,05).Adeea ameecilo bogae n emie fomaea oiilo de ao daoiă liei deoigen e cnd adeea ameecilo ăace (λ > 1,10) deemină cădeea emiiilo de NO daoiă cădeii nielli de emeaă al oceli de adee cae fneaă fomaeaaceoa.

La fncţionaea mooli c ameeci ăace omogene e negieaă ceşeeaemiiei de hidocabi neae daoiă inabiliăţii aindeii ameecli şi oagăiiincomlee a flăcăii.

La oa acală majoiaea mooaelo c aindee in cneie fncţioneaă cameec oichiomeic (λ=1) daoiă eenţei e aiecl de eacae a coneolicaaliic c ei căi cae ae andamenl de coneie maim en ace doaj.

Din ncl de edee al fomăii emiiilo olane ee faoabil ca mool caindee in cneie ă fncţionee c ameeci ăace. Pen a e elimina inabiliaeaaindeii şi oagăii flăcăii, ameecile aecombibil ebiec oganiae aifica naşa fel nc n ona bjiei ă eie ameec boga cae ă emiă o aindee şoaă ia e

eeţii cameei ameecl ă ăăceacă ea. n ace ca ameecile ăace emi oagaea flăcăii daoiă aoli de căldă ela n ma adeii ameecli boga dinona bjiei. Saificaea ideală a emie ca n al limiă al eeţilo cameei de adeeameecl ă fie eem de ăac a nmai ae.

Figa 5.2 Inflenţa doajli aa incialilo olanţi


49/95

48

R ţ

Paameii enegeici deind no bnă măă de momenl aindeii ameecliaecombibil. Inalaţiile de aindee oimieaă momenl aindeii n fncţie de

aameii fncţionali: aţie şi acină.

Din ncl de edee al fomăii olanţilo momenl ale e bae enegeice n eeoim deoaece odce emiii idicae in adeea nei caniăţi mai de ameec naine de ncl mo eio.

Micşoaea aanli la aindee faţă de cel oim delaeaă adeea e ca dedeindee, ceea ce a condce la cădeea nielli einilo şi emeailo din cilindia fomaea NO li a fi fnaă. Temeaa gaelo e iml cei de deindee şieacae a fi mai idicaă, ceea ce a emie oidaea hidocabilo neae şi a oidli decabon fomae daoiă adeii n condiţii neaanajoae.

F , ş

Pen deeminăile e and aecieile e o face n coelaţie c coeficienl de ecede ae [λ] şi c aanl la odceea cneii [β].

Inflenţa coeficienli de ece de ae e manifeă aa noelo dă cmmeaă:

.Pen ameecile bogae CO deinde linia de λ. n domenil λ < 1, dacă λ ceşe,

conţinl de monoid cade deoaece combibill şi găeşe ael necea deăşiiiadeii, afel că en λ mai mae dec 1, conţinl de CO ee acic indeenden decoeficienl eceli de ae.

Doaea oechiomeică nifomă la oţi cilindii (λ = 1) ee aanajoaă, ceea ce imneinjecţia mlinc faţă de cabaţie a injecţia mononc (mai ale la mooaele c maiml de 4 cilindi).

.Pen ameecile bogae, dacă coeficienl eceli de ae ceşe, conienţa NO e

majoeaă daoiă dionibiliăţilo mai mai de ae.n cal ameecilo ăace, dacă λ ceşe, NO, cade deoaece e dimineaă

emeaa n camea de adee.Valoile maime en oiii de ao e obţin la λ = 1,05... 1,1, cae ee chia domenil

in cae conţinl de monoid de cabon şi hidocabi din gaele de fm aing nielileminime.

.n cal ameecilo bogae dacă λ cee, conţinl de hidocabi e dimineaă.Pen λ >1, dacă λ ceşe, caniaea de hidocabi eşaae e majoeaă daoiă ingeii

flăcăii n maa de gae a chia a aeilo de aindee.


50/95

49

Figa 4.3 Eolţia conmli de combibil Ce [g/kWh] şi a hidocabilo neae HC, n

ao c coeficienl de ece de ae [λ] şi c aanl la odceea cneii [β]

Figa 4.4 Eolţia oiilo de ao NO şi a monoidli de cabon CO n ao ccoeficienl de ece de ae [λ] şi c aanl la odceea cneii [β]

Pegăiea ameecli:Mooaele c aindee in cneie obişnie neceiă ameec omogen. Dacă icăile

n n ficien de fine, iea de ameecae cade, cecnd şana de ingee a flăcăii n maade gae c ceşeea noelo şi a conmli de combibil.Sieml de injecţie mlinc ee cel mai faoian, deoaece e ael de admiine

ece doa ae, ia combibill e doeaă n mod egal la fiecae cilind, indifeen de nmăllo.

Inflenţa aindeii.:Se manifeă aa noelo afel:

n aoae indeendene de aanl la odceea cneiielecice β. De emaca nă că cifa ocanică a beninei, dacă n e coeleaă c aanl β, inflenţeaă

egnan emanaţiile de CO. . Dacă aanl la odceea cneii elecice ceşe, caniaea

de hidocabi conţine n gaele eacae e majoeaă, deoaece adeea modeaă ae loc la o


51/95

50

emeaă mai mică. Pen ameecile ăace, aanl β ebie majoa, deoaece iea deadee e edce foae ml.

. C ceşeea aanli, conţinl de NO eşaa e majoeaă,deoaece gaele ae iniţial oă o comimae mai eeă.

n ceea ce ieşe conml ecific efeci de combibil e conaă că acea e

minimalieaă en λ = 1... 1,1 şi ceşe c edceea aanli β, daoiă endinţei dedelaae a adeii n deindee.

P

B


2. Negea D.V., Sand V., Combaeea olăii medili n anoile iee.Edia ehnica, Bcei, 2000. ISBN 9733114553.

3. Abăiencei D., Bobec Gh. Mooae en aomobile şi acoae, EdiaDidacică şi Pedagogică, Bceşi 1975.

4. Aoolec N., Chiiac R. Pocel adeii n mool c adee inenă. Economiade combibil. Redceea emiiilo olane, Edia Tehnică, Bceşi, 1998.


52/95

51

. ţ ş ţ ă ...

Găţ

Emiiile olane ale mooaelo c aindee in comimae n inflenţae n moddiec de modl de fomae a ameecli şi de aiclaiăţile oceli de adee. MoolDieel c injecţie diecă eină n conm de combibil mai ed faţă de mool Dieelc injecţie indiecă, ecm şi n niel de fm mai că la acini aţiale, nă eedeaanaja de emiiile de NO şi HC incooae n aicle b fomă de facţini oganiceolbile şi de emiiile onoe.

Pen limiaea emiiilo, ebie ă e ealiee n bn comomi n oaă gama deacini şi aţii ne emiiile de NO şi cele de aicle, afel nc aol combibilaeă n ceacă local ee 0,9 (e faoieaă NO) şi ă n cadă b 0,6 (e faoieaăemiiile de aicle).

C ă ş ţ M.A.C.

ă ...

Figa 6.1 Caaceiica de acină a M.A.C.

A n a l i a cbelo caaceiicii aaă că conml oa de combibil

ceşe cmăiea a c i n i i d a o i ă amlificăii debili de combibil injeca e cicl, iaconml ecific de combibil cade, daoiă idicăii andamenli mecanic şi aingealoaea minimă ( ) en odl ηi ηm = ma. Măiea n coninae a acinii( ) dce la mbogăţiea ameecli ( şă λ) oCOVnd cădeea bcă a andamenli indica, idicaea emeaii mooli,cae dce la micşoaea mleii cilindli η.

La o anmiă aloae a debili de combibil injeca e obţine eea maimă( ) en aţia daă. Dacă măiea debili de combibil deăşeşe aceaăaloae, e micşoeaă eea din caa adeii incomlee a ameecli mbogăţi.

De menţiona, că ncend c o anmiă aloae a debili de combibil ( )

fncţionaea mooli e năăţeşe, ae loc adeea c fm, cec aoliciăile emiceşi mecanice, ecm şi deneile de calamină. De aceea n mod acic e limieaă debil


53/95

52

maim de combibil la o aloae cae deemină eea maimă de iliae a mooli.Ace egim de fncţionae al mooli ee denmi ă .

ţ ă ă ...

La M.A.C.i caaceiica de aţie la acină oală e idică c ghia de comandă

a omei de injecţie fiaă n oiţia limiă coenăoae debili maim de combibil.Ca şi n cal M.A.S. caaceiica idicaă afel e nmeşe ă şi ne neidenţă oibiliăţile maime ale M.A.C.li.

Pe caaceiica de aţie (fig. 6.2) e eeină cbele de aiaţie n fncţie de aţiea aameilo cnocţi ( , , ş ) şi a aameilo coecaţi ( ă ş ).

Figa 6.2 Caaceiica de aţie la acină oală a mooli Dieel

Iţ ă

La mool Dieel, daoiă aiclaiăţilo concie e ealieaă o eglaecaniaiă a acinii (in modificaea doei de combibil injecae e cicl). n l,mool Dieel fncţioneaă c ameeci ăace (λ > 1). Lnd n conideae că moolfncţioneaă c ece de oigen, fomaea oidli de cabon şi hidocabilo neae aae

onal şi n caniăţi ede n camea de adee nde e nlnec ameeci bogae ahieăace cae n emi oidaea comleă a moleclelo de combibil. Emiia de oid de


54/95

53

cabon şi hidocabi neae ee infeioaă mooli c aindee in cneie şi daoiăfali că aol ineiţiilo şi oceli de abobţie deobţie a hidocabilo de căe

elicla de lei ee ml mai labă, a lieşe. Pocel de fomae a oiilo de ao ee enic inflenţa de ceşeea acinii daoaă măiii nielli emeailo cicllimoo. Emiia de fm ceşe c măiea acinii daoiă mbogăţiii onale a ameecli ae

combibil. Ineniaea mioli ee inflenţaă de măimea acinii, aceaa inegindaloi maime la acini ede şi aţii căe, ecm şi la acină lină şi aţii idicae.Peioada ciică de fomae a NO ee deci ne ncel adeii şi n nc laa c

ţin dă negiaea aloii maime a einii din cilind. Eeimenal a deeminafal că neaga caniae de NO e fomeaă e 20 RAC din momenl iniţieii adeii.Cnd aanl la injecţie ee micşoa adeea ncee mai i, la fel şi ocel de fomae a

NO, nă aa de fomae ee diminaă daoiă nielli maim de emeaă mai ed.Concenaţia de NO ceşe c măiea doajli. Doajl ceşe c măiea caniăţii de

combibil injeca, ia emiia de NO ee ooţională c caniaea de combibilinjecaă (fig. 6.3). La acină lină niell einii din cilind ee maim, deci şi niell

NO a fi mai mae.

Figa 6.3 Inflenţa doajli aa emiiei de oii de ao la n moo Dieel.

Din caniaea de NO eacaă de n moo c aindee in comimae N02

eeină 10. ..20% din caniaea de NO.Mool c aindee in comimae fncţioneaă c ameeci ăace şi de aceeaemiiile de CO n c ml mai ede dec la MAS.

Paiclaiăţile de fomae ale ameecli şi adeii la MAC cae e caaceieaă inneomogeniae idicaă, lia locală a oigenli, flcaţii ale emeaii n camea de adeeşi im inficien en deăşiea eacţiilo de adee o caa ceşei ale emiiilo deCO (la acini mici şi la acină lină şi aţii idicae). La mooaele Dieel c injecţiediecă emiia de fm limieaă doajl combibilae la n ao de 0,7. La acini mici,injecţia combibilli c iee ede oae deemina o inficienă ameecae acombibilli c ael şi ameecl oae ă ămnă local n doaje bogae. n condiţiianioii de fncţionae, la acceleae, oae ă aaă injecţia eceiă de combibil, cae

deemină local ameeci bogae, c oae că, la niel global, ameecl ee ăac. Un doajcae local deăşeşe doajl de 0,9 deemină nodeana ceşeea emiiilo de HC (fig. 6.4).


55/95

54

Figa 6.4 Inflenţa acinii aa emiiei de HC, la mooaele Dieel c injecţie diecă.

Aceeaşi endinţă e manifeă şi la mooaele Dieel c injecţie indiecă. Acemecanim n ee emnificai la condiţiile nomale de fncţionae da oae conibi laceşeea emiiilo de HC la acceleae, ină odce emiii mai mici dec aăăcieaameecli de la mel la elani şi acini mici ale mooli.

Iţ ţ ş ă ă

Taţia de fncţionae n gol a mooli c aindee in comimae inflenţeaămajo aa emiiilo olane. Ceceăi eeimenale a aăa că cădeea aţiei de men gol de la 750 o/min la 680 o/min a cond la edceea emiiilo de hidocabi c14%, oid de cabon c 2%, NO c 3% şi de aicle c 5%.

Acceleaea şi deceleaea mooli ee o ă de geneae a emiiilo olane.Acceleaea mooli daoiă mbogăţiii ameecli e eioade ce geneeaă n nielidica de aicle, acelaşi fenomen mai ţin onnţa aae la deceleae.

Redceea efecelo aţiei şi egimilo anioii aa emiiilo olane e oaeealia in măoaele măi:

• edceea momenelo de ineţie (moo, boflană);• edceea caaciăţilo olmeice (admiie, eacae);• iem de ăcie c caaciae edă de anfe de căldă (făă inabiliaea n

cal flcaţiilo de emeaă);• ceşeea lli de ee dionibilă.

Iț ț M.A.C.

Sa efeca ee e n aoim VW 1.9 lii, echia c moo c aindee incomimae. Sa ilia Analiol de gae oabil model GA21l, ia daele clee n

eenae n abell și figile măoae.


56/95

55

Tabell 6.1 Paameii negiați de analiol de gaeTga Tamb Taia CO NO NO NO2 SO2 CO2 (C) (C) o/min (m) (m) (m) (m) (m) %25,0 13,1 900 481 137 138 1 4 3,329,9 13,0 900 216 155 157 2 3 2,4

34,7 12,8 900 194 154 156 2 1 2,442,5 12,4 900 179 152 154 2 0 2,346,7 12,3 900 179 148 150 2 0 2,351,7 12,3 900 164 148 150 2 0 2,252,8 12,1 1500 245 128 130 2 0 2,853,9 12,1 2000 1000 62 63 1 0 4,358,4 12,2 2500 993 47 49 2 2 4,565,3 12,1 3000 596 74 76 2 3 474,9 12,1 3500 297 94 98 4 4 3,196,1 12,1 4000 83 159 165 6 4 3,3

110,9 12,1 4500 17 66 75 9 1 3

ț 2 ț

2

2,

3

3,

4

4,

0 1000 2000 3000 4000 000

ț /

2 %

Figa 6.5 Vaiația emiiilo de CO2 din gaele de eacae c ația


57/95

56

ț ț

0

200

400

00

00

1000

1200

0 1000 2000 3000 4000 000

ț /

Figa 6.6 Vaiația emiiilo de CO din gaele de eacae c ația

ț ț

20

40

0

0

100

120

140

10

10

0 1000 2000 3000 4000 000

ț /

Figa 6.7 Vaiația emiiilo de NO din gaele de eacae c ația


58/95

57

ț 2 ț

0

0,1

1,

2

2,

3

3,

4

4,

0 1000 2000 3000 4000 000

ț /

2

Figa 6.8 Vaiația emiiilo de SO2 din gaele de eacae c ația

B


2. Abăiencei D., Bobec Gh. Mooae en aomobile şi acoae, EdiaDidacică şi Pedagogică, Bceşi 1975.



59/95

58

. ţ ş ţ ...

F M.A.C.

Mool c aindee in comimae, daoia comoiţiei combibilli ilia i aiclaiăţilo oceelo din cilind, ee ceibil la emiii de aicle n gaele deeacae.

Paiclele geneae de mool Dieel e iml adeii n comşi ai maeialelocabonoae (fningine), cae a abobi facţini oganice olbile, aceea connd dinmolecle condenae e fningine, n faa imedia măoae adeii i cae ele nele oconii ecoi ai fomăii fninginii. Facţinile oganice olbile conţin eei, aldehide,lacone, eei, acii oganici i hidocabi aomaice oliciclice, noţie de deiaţi aiaoli i oigenli. La acee facţini e o adăga cţia deiaţi anoganici (SO2, NO2,lfaţi).

Paiclele de fningine e odc din cabonl conţin n combibil şi concenaţiaaceoa deinde de il combibilli, nmăl de aomi de cabon din molecle i aolcabon / hidogen.

O ă M.A.C.

Fml ee de ei caegoii: fml alb oi momenelo oniii, cnd ee anena mool i eenal cnd e

ncăleşe; fml alba oi meli n gol şi la acini mici; fml neg ce aae la acini mai, oliciăi emice mai, aţia fiind indifeenă.

Dă egimile oe la cae aae, fml e mai nmeşe ece a cald.Fml alb i cel alba conă dino enie de aicle lichide de combibil nea,a oida aţial c diame in j de 1 μm, en fml alb şi 0,5 μm, en cel alba.Fml neg ee foma din aicle căbnoae c diameal de 1 μm.

Pen fml alb i cel alba, aiclele de combibil aţial oida e daoeaăegimli emic ea cobo, cae caaceieaă oniea, ncăliea, mel n gol a laacini mici. Aceea defaoieaă adeea negii caniăţi de combibil, combibillcondennde la emeai mici n deindee.

Fml alba conţine combibil nea şi eenal şi lei de ngee; din caa nocondiţii nefaoabile de concenae, combibill nea ajnge ă condenee n imleacăii.

Fml neg e fomeaă nmai n ameeci c combibil n ece.

Iţ ş ţ ă

Emiia de fm ceşe c măiea acinii daoiă mbogăţiii onale a ameecli aecombibil.

Daoiă caaceiicilo de fncţionae a mooaelo dieel no gamă lagă de egimide acini şi aţii, oimiaea egimli fncţional ee dificilă. Se oae ecomandaeiaea fncţionăii ndelngae n egim de me n gol a c acceleăi bşe. Pencădeea emiiilo olane e deemină caaceiicile emiiilo fncţie de acină şi aţie cae,coelae c caaceiicile de conm de combibil aae n aceleaşi coodonae, a la baa

alegeii cbelo de iliae a eii; caaceiicile aminie n iliae la elaboaea


60/95

59

ogamelo de eglae aomaă a egimilo de fncţionae, la alegeea eei de iea, endelimiaea onelo n cae e ineice fncţionaea mooli din conideene ecologice.

Figa 7.1 Inflenţa caliăţii ameecli şi a acinii aa emiiei de fm

Indicele de fm, [g/kg], la me n gol, acini şi aţii mici ceşe () deşi eiăeee mai de oigen, ceea ce e elică in emeaa edă. La acini mai,emeaa idicaă acţioneaă faoabil da eeele de oigen n inficiene.

Figa 7.2 Inflenţa aţiei aa nielli de fm


61/95

60

E ă AL 415S

Conţinl de fningine (cabon gafiic) oeni din gaele de eacae, n imlineigaţiilo eeimenale, e oae deemina aoma c ajol fmmeli AVL

415S. Volml aiabil de admiie al aaali emie măaea concenaţiilo defningine eem de mici. echiamenl ee eena n figa 7.3.Dioiil eleeaă, in inemedil nei onde, difeie olme de gae de

eacae deeminae de dioii e cae le ece ino hie caă de fil.Dă eceea gali de obă in hia de fil n ealiae măoaele acţini:

olml de gae de eacae ece in hia de fil ee măa de căe n debime; ee calclaă lngimea efeciă (lngimea coloanei de gae de eacae ce a fo ecă

in hia de fil); nnegiea hiei de fil daoaă fninginii ee deecaă de căe cal ni eflecomeoic (fig. 7.4); e deemină conţinl de fningine din gaele de eacae din gadl de nnegie a hiei

şi a lngimii efecie; aloaea conţinli de fningine ee aoaă ca FSN (File Smoke Nmbe),concenaţie de fningine n [mg/m3] a niel de olae n [%].

Volml eşaniona ee cai conan n niaea de im. Valoile măae coendafel conţinli medi de fningine de e daa de eşanionae.

Figa 7.3 Fmmel AVL 415S

Unde: 1 enilao; 2 eno de emeaă; 3 file; 4 fn en gaele deeşanionae; 5 mecanim de delaae a hiei; 6 eflecome oic; 7 hie de filimimaă; 8 hie de fil caă.


62/95

61

Figa 7.4 Mecaniml de măae al fmmeli

Unde: 1 ghie de indee a hiei; 2 olă de ghidaj c cliche; 3 mecanim dedelaae a hiei; 4 eflecome oic; 6 cabll eflecomeli.

Pocel comle de măae de la căţaea căilo de eacae, eşanionae şialimenae a hiei de fil nă la deeminaea nnegiii hiei de fil şi a lngimiiefecie, e ealieaă comle aoma, fiind conolae şi monioiae de căe nmicooceo c 16 biţi eolţie.

Se imne ă e defineacă, n cele ce o ma, emenii iliaţi la decieeaechiamenli de măae a fmli din gaele de eacae:

nnegiea hiei de fil (PB):Aceaa indică gadl n cae hia de fil ee nnegiă (fig. 7.5). nnegiea hiei

de fil ae aloaea de 0 en hia de fil albă şi 10 en hia comle neagă.

Figa 7.5 Fninginea ămaă e hia de fil ciie dă codl de cloae

Vaiaţia de nnegie a hiei ee liniaă ne alb şi neg:

−⋅=

110 (7.1)

Unde R B eeină efleciiaea hiei nnegie; R W efleciiaea hiei albe.


63/95

62

FSN dă nomele ISO 10054:La deeminaea conţinli de fningine n ebie laă n conideae doa

nnegiea hiei de fil, ci şi olml de gae ae ece in hia de fil e o lngimeefeciă de eşanionae Lee.

FSN=PB en o Lee = 405 [mm] (lngimea coloanei de gae ae aflae la o eine

de 1 [ba] şi 25 [C].). Concenaţia de fningine:Concenaţia de fningine eeină conţinl de fningine n [mg/m3] aflaă la o

eine de 1 [ba] şi 25 [C]. Volml eşaniona, VS:Volml eşaiona (fig. 7.6) eeină olml oal de ga aia de căe dioii

in ona filli. Volml mo, VD:Volml mo eeină olml ml c ae ca n iml căţăii. Acea n

conibie la nnegiea hiei de fil. Volml de cgee, VL:

Volml de cgee defineşe olml de ae ca, daoa cgeilo, cae ee aiamenă c gaele de eacae (de eeml: e la ieele de indee şi fni).

Volml efeci, Vef :Volml efeci ee olml gaelo de eacae, ec in hia de fil. (7.2) Lngimea efeciă, Lef :Lngimea efeciă eeină lngimea coloanei de gae de eacae ce a fo ecă

in hia de fil:

= (7.3)

Unde : A ee afaţa nnegiă a hiei de fil.

Figa 7.6 Reeenaea olmelo ecifice ale coloanei de gae de eacae


64/95

63

Tabell 7.1 Pincialele caaceiici ehnice ale fmmeli AVL de i 415S

B


2. Abăiăncei D., Bobec Gh. Mooae en aomobile şi acoae, EdiaDidacică şi Pedagogică, Bceşi 1975.

3. Manall de iliae al echiamenli AVL i 415S (Fme).

Gad de fningine [FSN] 0...10

Concenaţie fm [mg/m3] 0...32000Ineall de

măae Niel olae [%] 0...100

[FSN] 0,001[mg/m3] 0,01Reolţie

[%] 0,01

Reeabiliaea [FSN]< 0,005 +3 [%] din aloaea

măaă

Peinea gaelo de eacae [mba] 100400

Temeaa maimă admiă agaelo de eacae la ncl de

eleae a obelo[oC] 800

Dimenini [mm] 560 620 240


65/95

64

. ț ... ă

C ă

Denmiea acei iem caaliic oine din abiliaea aceia de a elimina (adimina) imlan ei comşi olanţi din gaele de eacae: CO, HC, NO. Eficienţamaimă n nealiaea celo ei noe e obţine la fncţionaea mooli c ameecioichiomeice (λ ≈ 1). Dacă aloaea coeficienli eceli de ae al ameecli oaăee difeia de niae anci e dimineaă eficienţa iemli caaliic c ei căi.

Figa 8.1 Eficienţa caaliaoli c ei căi ca fncţie de caliae ameecli

Polanţii imoanţi n CO, NO şi HC. Aceaa neamnă că, n al caaliic,măoaele ei eacţii:

Domenil de aiaţie a caliăţii ameecli ae combibil, en cae caaliaolfncţioneaă eficien aşanmia "feeaă λ" ee eem de en, ceea ce imneiliaea ni iem eleconic de conol şi eglae a caliăţii ameecli, en menţineea

aceia n domenil de eficienţă al iemli caaliic. Senol cae clege infomaţiaelai la caniaea de oigen emanenă n gaele de eacae ee onda λ. Măimea


66/95

65

imli de ăn al iemli oae deemina ocilaţii ale doajli la fncţionaeamooli n egimi anioii. n acee cai, fecenţa emnalli de ăn aiaă c0,5...5 H, n jl aloii fiae, ceea ce deemina o aiaţie a coeficienli de ece de aen ineall [0,93...1,07].

Semnall genea de onda λ, la deiaţia doajli de la caliaea oichiomeică, ee

anmi niăţii de conol eleconic, cae, dă oceaea infomaţiilo, anmie emnallde comandă a eglăii caliăţii ameecli en obţineea ni λ ≈ 1.Coneoaele caaliice n ndeăeaă oae emiiile c aceeaşi eficienţă. Sa obea

că alchenele şi aomaele n cele mai eacie e caaliao. Eficienţa de aae a gaelodeinde de comoiţia emiiilo cae in din moo şi de gadl de deaciae acaaliaoli.

Cț ă

Caaliaol, n einea cea mai ală, ee com din mai mle comonene: bal monoliic

ol caaliaoli comonenele acie omooi și abiliaoiSbal monoliic ee n fomă de fage de miee, e eeţii căia ee de n

a de o de almină, ce eeină cica 25% din maa bali. La aceaă alminăn adăgae caniăţi mici de oii mealici, cae a oll de abiliaoi a omooi.Almina c omooi joacă oll de o en mealele nobile (P, Rh, Pd) cae ncomonenele acie ale caaliaoli.

Figa 8.2 Reeenaea chemaică a afeţei canalelo coneoli caaliic c ei căi

Sbal monoliic. Sbaile monoli en caaliaoi n ci conine,niae. Ele ebie ă oede măoaele oieăţi:

o bnă abiliae mecanică eienţă la şoci şi ibaţii; o bnă abiliae emică nc de oie idica; ă onă flli de gae de la moo doa o şoaă iedee de eine, and n

acelaşi im o afaţă eeioaă elai mae;

ă emiă o bnă adeine a oli.


67/95

66

n geneal e ilieaă n ba c canale, cnoce b denmiea de fage demiee". Monoliţii n ieme mlicanal, fabicae din maeiale mealice a ceamice, celmai adeea codieli (2MgO5SiO22Al2O3), cae face ae din claa maeialelo ceamice.

Sbal monoliic ee com dinn nmă mae de canale aalele. Canalele ofi ciclae, heagonale, ăae, inghilae ec. Diamel canalelo (a lngimea

ineioaă a mchiilo) şi goimea eeţilo o fi conolae n iml fabicăii, n fncţie degeomeia cellei. Deniaea cellelo şi goimea eeţilo o fi aiae n limie foae lagi;la deniae mae cade eienţa mecanică (e bţiaă ea ml eeele cellelo).

Figa 8.3 Cacaa caaliaoli c ei căi și difeie ci monoliice

Sbal e fabică de obicei in edae, neoi in ondlae; bailemealice e fabică in nae.

Sol caaliaoli. Roll eenţial al oli e cae ee imegna meallcaaliic aci ee de a aiga o diibție maimă a comonenelo acie meale nobile,neceaă anci cnd e ilieaă meale cme ca laina a hodil. Ace lc eealieaă in imegnaea de caniăţi mici de meal e n o cae eină o afaţăecifică idicaă, afel nc maeiall ă fie diea b fomă de mici cialie, cdimenini de maim cția nm. n ace co e ilieaă n mod cen γAl2O3. Se acoeă

afaţa bali monoliic c n a bţie de hidoid de almini, şi in calcinaeacea ee anfoma n γAl2O3, a căei afaţă ecifică ee de ee 100 m2/g. n ace


68/95

67

fel, afaţa eă ceşe c mai ml de ei odine de măime. Una din oblemeleimoane cae aa n cl deneii alminei e monoli ee oblema adeinii dinecele doă afeţe, cae ebie ă eie la şocile emice la cae ee coneolcaaliic.

Figa 8.4 Sieml Caaliao Sonda Lambda

Comonenele acie n mealele lainice, n iml nd laina, aladil şi hodil, eene fie ca meal, fie ca oid. Caniaea oală de meal eţio ilia ee de 12 game /coneo. Plaina și aladil e ilieaă en aciiaea lo n eacțiile de oidae a HC șiCO, ia hodil en eacțiile de edcee a NO, deoaece Rh edce oiii de ao la aomolecla și n la alți comși ai aoli (N2O, NH3).

Pomooi şi abiliaoi. n caaliao n adăgaţi dieşi comși (CeO2, ZO2,MoO3 ec.), n ooţii ce o ainge 10% din maa oli de almină. Acee adaoi e

o inodce fie n acelaşi im c deneea ali de almină e monoli, fie naineainodceii mealli aci, fie n acelaşi im c deneea mealli aci. Acee adaoi

joacă oll de abiliaoi a omooi.

Pomooii (Ni) facilieaă anmie eacții de anfomae a olanțilo, cm a fieacția gali de aă, cae conibie la coneia CO n condiții de ameec boga (n liaoigenli en oidae):

Foma γ a alminei deă e o eoleaă len, la emeaă nală, căe fomaemodinamic abilă, αAl2O3. Aceaă anfomae ee noţiă de o cădee imoană aafeţei ecifice, ceea ce dce la cădeea daică a afeţei mealice acceibileeacanţilo, fie in ceşeea cialielo mealice, fie in ncalaea aceo cialie nmaa de Al2O3 şi, deci, o iedee a aciiăţii caaliice. O ală conecinţă a diminăiiafeţei alminei ee cădeea eienţei la oăi, almina jcnd oll nei cacane

en aceea.


69/95

68

ț ă

Eficiența anfomăilo din caaliao ee oimă la emeai nale. Pncl la caeeficiența caaliaoli deășeșe aloaea de 50% e nmeșe ncl de aindee alcaaliaoli. Pen majoiaea caaliaoaelo ncl de aindee e ieaă n jl

emeaii de 250...300 C. Din ace moi ee imoan ca emeaa caaliaoli ăaingă aloaea oimă de fncționae (400...800 C) c mai eede dă oniea mooli.Poiționaea caaliaoli c mai aoae de moo, e galeia de eacae, a faciliancăliea mai aidă a aceia.

Pen a ainge emeaa oimă de fncționae nele caaliaoae n eăec eiențe de ncălie amlaae nainea monolili mealic. Afel, n momenl oniii,eiența elecică ee alimenaă c cen elecic și odce căldă. Gaele ae eiacălda emanaă de eiența de ncălie și ină n caaliao accelend ocel dencălie.

Se oae deemina momenl la cae caaliaol c ei căi deine eficien inmăaea nielli de emiii olane la țeaa de eșaamen a ni aoehicl cae a oni

c mool ece.Se o eena ei ee la cae a ilia Analiol de gae oabil model GA

21l.Tel 1 Poniea la ece a mooli aoimli Dacia Sandeo 1.4, alimena c

benină, la emeaa ambienală de aoimai 10 C.Tel 2 Poniea la ece a mooli aoimli VW Golf 5, 2.0 TDI, alimena c

mooină, la emeaa ambienală de aoimai 10 C.Tel 3 Poniea la ece a mooli aoimli Dacia De 1.6, alimena c

benină, la emeaa ambienală de aoimai 10 C.n figile măoae n eenae gaficele incialilo olanți din gaele de

eacae, c daele clee la ineale de 10 ecnde.

Figa 8.5 Tel 1 Dacia Sandeo 1.4, benină


70/95

69

Figa 8.6 Tel 2 VW Golf 5, 2.0 TDI, Mooină

Figa 8.7 Tel 3 Dacia De 1.6, Benină

Daele o fi alae n foma .fd, en fiecae e. n coninae ee eenaă o agină de lc coenăoae eli 3. Măăoaea a ealia n modl de oeaeOnline, clegnde dae la ineale de 10 ecnde. Tel a da aoimai 10 mine,im n cae a negia 57 de măăoi aomae (linii c dae).


71/95

70


72/95

71

B


2. I. Mkhlono, D. Kneo, A. Aebkh, E. Tmakina, I. Fme ChemicalTechnolog, Mi Pblihe Moko, 1974, 2nd ediion, Ca 16. The Chemical Technologof Fel, . 466503

3. A. Udă Pocee caaliice n oecţia medili, Edia Unieiăţii din Bceşi,2005, Ca. 5.1. Caaliaoi en mooae Oo, . 127149.

4. h://.eaomobile.o/caegoiemoo/18benina/64caaliaobenina.hml5. Incion Manal Fle Ga Anale GA21 l, Oeaing manal, Mad

Eleconic, Vienna Aia, 2013.


73/95

72

. ț ...

M ă

n filele de aicle a loc ei ocee ale gaelo ae: difia; ineceţia; imacl ineţial.

Figa 9.1 Mecanimele filăii

La eţineea in difie, aiclele n ficien de mici en a ina n mişcae boniană in ciocniea c moleclele de ga. Paicla ee eţină cnd ajnge n conacc afaţa fibei a oli.

n cal n cae aicla ee ficien de mae en a n mai fi ă mişcăii boniene da ea mică en a aea ineţie oie, ee eţină in ineceţie. Paiclamăeşe cenl de gae şi ee caaă dacă cenl de gae cade e afaţa oiloa fibelo.

Paiclele mai, and ficienă ineţie, n mai măec cenl de gae cnd aceaee deia de afaţa fibelo a oilo. Paicla ee caaă, in imac, e afaţacae a deemina deieea cenli de gae.


74/95

73

Acee ei mecanime acţioneaă difei n fncţie de măimea aiclei, ieaaeoolli şi diamel oilo şi fibelo. Reţineea in difie ee edominană n cal

1_indrumar de laborator pim

Documents