2-didactica-disciplinelor-tehnice (2)
TRANSCRIPT
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 1/306
Costică NiĠucă Tudor Stanciu
Editura PERFORMANTICA, Iaúi200666
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 2/306
Editura PERFORMANTICAInstitutul NaĠional de Inventica, Iaú[email protected]úi, Bd. Carol I nr. 3-5tel/fax: 0232-214763
Descrierea CIP a Bibliotecii NaĠionale a României
NIğUCĂ, COSTICĂ
Didactica disciplinelor tehnice /
Costică NiĠucă, Tudor Stanciu;Iaúi : Performantica 2006
ISBN 973-730-311-3
978-973-730-311-0
1. Tudor StanciuRRR eeefff eeerrr eeennntttiii ssstttiiiiiinnntttiiifff iiiccciii::: prof. dr. Constantin Cucos
Consilier editorial:
prof. dr. Traian Stănciulescu
Secretar de redacĠie:
Octav PăuneĠ
Coperta:
Flavius Olaru
EDITURĂ ACREDITATĂ DE CNCSIS BUCUREùTI, 1142/30.06.2003Copyright © 2006
Toate drepturile asupra acestei ediĠii sunt rezervate autorilor
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 3/306
Cuprins
Cuvânt înainte................................................................................. 9
Din partea autorilor........................................................................ 13
CAPITOLUL 1DIDACTICA - ùTIINğĂ A EDUCAğIEI.............................................. 151. 1. Didactica - teorie generală a procesului de învăĠământ................... 151. 2. Obiectul de studiu al didacticii...................................................... 181. 2. 1. Definirea úi caracteristicile procesului de învăĠământ.................. 181. 2. 2. Abordarea sistemică a procesului de învăĠământ........................ 211. 3. Legătura didacticii cu metodicele predării disciplinelor tehnice........ 241. 4. Locul úi rolul disciplinelor tehnice în învăĠământul preuniversitar..... 25
CAPITOLUL 2CURRICULUMUL ùCOLAR PENTRU ÎNV ĂğĂMÂNTULPROFESIONAL ùI TEHNIC............................................................. 272. 1. DefiniĠii úi concepĠii despre curriculum. Tipologia curriculară........... 272. 2. Tipologia Curriculumului NaĠional................................................. 312. 3. Curriculum la decizia úcolii – CDS................................................. 312. 4. Ciclurile curriculare ale învăĠământului profesional úi tehnic............ 352. 5. Documentele úcolare................................................................... 38
2. 5. 1. Planul de învăĠământ..................................................... 382. 5. 2. Planul-cadru de învăĠământ............................................ 382. 5. 3. Programa úcolară.......................................................... 402. 5. 4. Manualul úcolar............................................................. 42
CAPITOLUL3OBIECTIVELE EDUCAğIONALE ÎN PROCESUL DE INSTRUIRE...... 453. 1. Niveluri de definire a obiectivelor educaĠionale după gradul degeneralitate........................................................................................ 453. 2. FuncĠiile obiectivelor educaĠionale................................................ 473. 3. Obiective cadru, obiective de referinĠă, obiective opraĠionale.......... 483. 3. CompetenĠe generale, competenĠe specifice, conĠinuturi................ 51
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 4/306
CUPRINS
3. 5. Metodologia operaĠionalizării obiectivelor educaĠionale. Tehnici deoperaĠionalizare.................................................................................. 55
CAPITOLUL 4METODE DE ÎNV ĂğĂMÂNT............................................................ 654. 1. Definirea conceptelor tehnologie didactică, strategie didactică,metodologie didactică, metode de învăĠământ, procedee didactice......... 654. 2. Clasificarea metodelor de învăĠământ utilizate la predareadisciplinelor tehnice............................................................................. 664. 3. Prezentarea metodelor de învăĠământ.......................................... 68
4. 3. 1. Metode de învăĠare prin comunicare orală. Metode
expozitive................................................................................. 684. 3. 1. 1. Descrierea........................................................ 694. 3. 1. 2. ExplicaĠia......................................................... 704. 3. 1. 3. Povestirea didactică.......................................... 714. 3. 1. 4. Prelegerea....................................................... 71
4. 3. 2. Metode de învăĠare prin comunicare orală. Metodeinterogative.............................................................................. 73
4. 3. 2. 1. ConversaĠia...................................................... 744. 3. 2. 2. Problematizarea............................................... 80
4. 3. 3. Metode de învăĠare prin comunicare scrisă...................... 834. 3. 3. 1. Lectura - studiul textului scris............................ 84
4. 3. 4. Metode de învăĠare prin explorarea realităĠii.................... 854. 3. 4. 1. Metode de învăĠare prin explorarea directă arealităĠii.......................................................................... 85
4. 3. 4. 1. 1. Observarea sistematică........................ 864. 3. 4. 1. 2. Experimentul....................................... 87
4. 3. 4. 2. Metode de învăĠare prin explorarea indirectă arealităĠii.......................................................................... 90
4. 3. 4. 2. 1. DemonstraĠia...................................... 904. 3. 4. 2. 2. Modelarea........................................... 95
4. 3. 5. Metode de învăĠare bazate pe acĠiune............................. 99
4. 3. 5. 1. Metode de învăĠare bazate pe acĠiunea reală...... 1004. 3. 5. 1. 1. ExerciĠiul............................................. 1004. 3. 5. 1. 2. Studiul de caz...................................... 1024. 3. 5. 1. 3. Lucrările practice................................. 1044. 3. 5. 1. 4. Proiectul............................................. 106
4. 3. 5. 2. Metode de învăĠare bazate pe acĠiunea fictivă.... 1084. 3. 5. 2. 1. ÎnvăĠarea cu simulatoare didactice........ 1084. 3. 5. 2. 2. Jocul de rol......................................... 109
4. 3. 6. Metode de raĠionalizare a învăĠării úi predării................... 1114. 3. 6. 1. Metoda activităĠii cu fiúele................................. 111
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 5/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE
4. 3. 6. 2 Metode algoritmice de instruire.......................... 1174. 3. 6. 3. Instruirea programată....................................... 1194. 3. 6. 4. Instruirea asistată de calculator......................... 121
CAPITOLUL 5 MIJLOACE DE ÎNV ĂğĂMÂNT SPECIFICE DISCIPLINELOR TEHNICE........................................................................................ 1255. 1. ImportanĠa úi integrarea mijloacelor de învăĠământ în procesulinstructiv – educativ............................................................................ 1255. 2. FuncĠiile didactice ale mijloacelor de învăĠământ............................ 1275. 3. Clasificarea mijloacelor de învăĠământ. Caracteristici...................... 128
5. 4. Mediul de instruire....................................................................... 1315. 5. CerinĠe în organizarea mediului de instruire................................... 1345. 6. Instruirea prin video - conferinĠe, lecĠii prin satelit, Internet,telefon mobil...................................................................................... 135
CAPITOLUL 6 ORGANIZAREA ùI DESF ĂùURAREA ACTIVIT ĂğILOR DEINSTRUIRE.................................................................................... 1376. 1. Forme de organizare a activităĠii didactice. Clasificare.Caracteristici....................................................................................... 1376. 2. Forme de desf ăúurare a activităĠii didactice. Clasificare.Caracteristici....................................................................................... 1417. 3. LecĠia - forma principală de desf ăúurare a procesului de învăĠământ......................................................................................... 143
7. 3. 1. Definirea lecĠiei............................................................. 1436. 3. 2. Caracteristicile structurale ale lecĠiei............................... 1436. 3. 3. Evenimentele lecĠiei....................................................... 144
6. 4. Tipuri si variante de lecĠii............................................................. 1456. 5. ActivităĠi extradidactice................................................................ 1886. 6. FuncĠii exercitate de către profesor pe timpul desf ăúurăriiactivităĠilor instructiv-educative............................................................ 190
CAPITOLUL 7 EVALUAREA ÎN PROCESUL DE ÎNV ĂğĂMÂNT............................... 1937. 1. Definire, terminologie úi importanĠa evaluării................................. 1937. 2. FuncĠiile evaluării........................................................................ 1957. 3. Formele evaluării. Caracteristici.................................................... 1967. 4. Metode úi instrumente de evaluare. Clasificare.............................. 199
7. 4. 1. Metode úi instrumente tradiĠionale de evaluare................. 2007. 4. 1. 1. Evaluarea orală................................................. 2007. 4. 1. 2. Evaluarea scrisă................................................ 202
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 6/306
CUPRINS
7. 4. 1. 3. Evaluarea practică............................................. 2047. 4. 2. Metode complementare úi alternative de evaluare............. 207
7. 4. 2. 1. Portofoliul......................................................... 2077. 4. 2. 2. HărĠile conceptuale........................................... 2097. 4. 2. 3. Jurnalul reflexiv................................................ 2137. 4. 2. 4. Tehnica 3 - 2 – 1.............................................. 2137. 4. 2. 5. Metoda R. A. I.................................................. 2157. 4. 2. 6. Studiul de caz................................................... 2157. 4. 2. 7. Observarea curentă úi sistematică acomportamentului úi a activităĠii elevilor............................ 2167. 4. 2. 8. InvestigaĠia...................................................... 218
7. 4. 2. 9. Proiectul.......................................................... 2187. 4. 2. 10. Interviul......................................................... 2197. 4. 2. 11. Înregistrări audio úi / sau video úi video-conferinĠele..................................................................... 2207. 4. 2. 12. Autoevaluarea............................................... 2217. 4. 2. 13. Fiúa pentru activitatea personală a elevului....... 2227. 4. 2. 14. Prezentările.................................................... 2227. 4. 2. 15. Jocul de rol..................................................... 2227. 4. 2. 16. Chestionarul de opinii...................................... 2237. 4. 2. 17. Scalele de atitudini (scările de apreciere).......... 2237. 4. 2. 18. Referatul........................................................ 225
7. 5. Testul docimologic....................................................................... 2267. 5. 1. Tipologia itemilor........................................................... 228
7. 6. CalităĠile instrumentelor de evaluare............................................. 2427. 7. Procesul de notare. Factorii perturbatori ai aprecierii úi notării........ 244
CAPITOLUL 8 PROIECTAREA DEMERSULUI DIDACTIC....................................... 2478. 1. Perspective de definire úi abordare a proiectării didactice............... 2478. 2. Algoritmul proiectării didactice...................................................... 2488. 3. Studiul programelor úcolare.......................................................... 250
8. 4. Planificarea calendaristică orientativă............................................ 2508. 5. Proiectarea unităĠii de învăĠare..................................................... 2528. 6. Proiectarea lecĠiei........................................................................ 2538. 7. Proiectarea demersului didactic – exemplificări.............................. 257
CAPITOLUL 9 TEHNICI ùI METODE PENTRU STIMULAREA CREATIVIT ĂğII....... 2819. 1. Problematica creativităĠii.............................................................. 2819. 2. Metode úi tehnici pentru antrenarea creativităĠii............................ 285
9. 2. 1. Asocierea consonantă..................................................... 285
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 7/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE
9. 2. 2. Analogia úi extrapolarea.................................................. 2869. 2. 3. Inversia......................................................................... 2869. 2. 4. Empatia......................................................................... 2879. 2. 5. Combinarea................................................................... 2889. 2. 6. Modificarea - ameliorarea – dezvoltarea........................... 2889. 2. 7. Brainstormingul (Metoda Osborn).................................... 2909. 2. 8. Sinectica (Metoda Gordon).............................................. 2959. 2. 9. Metoda Philiphs 6-6........................................................ 2979. 2. 10. Metoda 6 – 3 – 5.......................................................... 2989. 2. 11. Metoda Frisco.............................................................. 2999. 2. 12. DiscuĠia Panel.............................................................. 300
9. 2. 13. Metoda matricelor de descoperiri................................... 301
Bibliografie.................................................................................... 303
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 8/306
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 9/306
Cuvânt înainte
La o privire superficială, tehnicul se sustrage umanului úi psihologicului.Ingineria presupune o raportare rece, exactă, la lucruri úi procese. Când vine vorbadespre predarea-învăĠarea acestei topici, optica se schimbă. Ca orice formă deinteracĠiune paideică, transferul cunoútinĠelor sau abilităĠilor specifice presupunenumaidecât activarea unor paliere cu substrat psihologic úi pedagogic, aúa încât, înultimă instanĠă, se naúte o continuitate úi o coeziune între uman úi tehnic.
Elaborată cu scopul de a oferi în mod real o bază informaĠională pentru ceipreocupaĠi de cunoaúterea, îmbogăĠirea úi aprofundarea conceptelor pedagogice,lucrarea prezentă abordează teme cu problematică didactică, oferind deschideriample prin explicaĠii teoretice úi practice pentru viitorii profesori-ingineri.
Pe parcursul tratării lucrării, cei doi autori, Costică NiĠucă úi Tudor Stanciu,au căutat să acopere elementele teoretice cu exemple practice concrete, astfel încât valenĠele formativ-educative ale conceptelor didactice să poată fi puse învaloare cât mai bine. Considerăm că exemplele prezentate pot fi extinse úi cătrealte specializări ale filierei tehnologice, prin transducĠii inventive, un rol important în
această activitate revenindu-i profesorului prin talentul úi acĠiunea sa creativă laorele de instruire.Metodica sau didactica specialităĠii, în actul ei educativ, are însemnătate
atât pentru practică, cât úi pentru raporturile ei cu alte discipline. Privită din altunghi, orice metodică este indiscutabil legată de istoria constituirii úi dezvoltării uneidiscipline de instruire, respectiv de istoria constituirii întregului ansamblu decunoútinĠe, ce pot servi ca obiect de predare-învăĠare. Fără o îmbinare armonioasă între disciplina de specialitate (disciplina tehnică sau tehnologică) úi metodicapredării, eficienĠa învăĠării este mult diminuată. Profesorul trebuie să fie cel care să găsească pârghiile necesare cu care să acĠioneze asupra elevului, pentru a-ldetermina să-úi însuúească noile cunoútinĠe. Studierea metodicii sau didacticii despecialitate are importanĠă majoră úi decisivă pentru persoanele care doresc să
urmeze o carieră didactică, fie ea preuniversitară sau universitară. Studiul didacticiide specialitate îi ajută pe studenĠii úi profesorii ingineri să se familiarizeze úi să seintegreze mult mai uúor în activitatea de la catedră. Totodată, stăpânirea corectă astrategiilor, tehnicilor úi mijloacelor didactice specifice disciplinei constituie un atuimportant pentru cadrul didactic în munca sa la catedră.
Capitolul I stabileúte, în cadrul unei relaĠii de incluziune dintre o serie determeni de specialitate, locul didacticii în cadrul útiinĠelor educaĠiei. Documentarea af ăcut posibilă definirea didacticii în evoluĠia sa, de la Comenius (1592-1670) laperioada modernă úi postmodernă, cu identificarea criteriilor úi strategiilor didacticeca elemente ale proceselor educaĠionale. În cadrul didacticii, abordarea procesuluide învăĠământ este realizată prin definirea úi prezentarea funcĠiilor úi
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 10/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 10
caracteristicilor sale. Tot în acest capitol, s-a f ăcut o prezentare sintetică a unortermeni înrudiĠi a căror înĠelegere este strict necesară predării disciplinelor tehnice în învăĠământul preuniversitar (gimnazial, liceal úi postliceal), venind astfel însprijinul formarii de cadre didactice înalt calificate.
Ansamblul experienĠelor de învăĠare, prin care instituĠia úcolară din Ġaranoastră asigură realizarea idealului educaĠional úi a finalităĠilor învăĠământului încontextul integrării europene, scoate în evidenĠă principalele problematici ale teorieicurriculare. Această teorie cuprinde, în ansamblul său, sistemul documentelorprescriptive úi normative în cadrul cărora se desf ăúoară activităĠile de învăĠarerecomandate elevilor prin úcoală. Din această perspectivă, capitolul II al lucrăriieste de un real ajutor cadrelor didactice, care găsesc aici prezentarea problemelorfundamentale ce conturează curriculumul, concepĠiilor despre curriculum ca
"ansamblu de acĠiuni planificate pentru a susĠine instrucĠia", aspectelor curricularedetaliate pe cicluri de învăĠământ. Sunt prezentate, de asemenea, detalii cu privirela documentele curriculare atât de necesare în activitatea de zi cu zi de la catedră.
În capitolul III sunt prezentate obiectivele educaĠionale ale procesului deinstruire cu clasificările acreditate de către literatura de specialitate. Acesteclasificări sunt sistematizate de la un nivel de maximă generalitate (idealuleducaĠional al úcolii româneúti - art. 3 al. 2 din Legea ÎnvăĠământului nr. 84 din1995) la obiectivele concrete, particulare, corespunzătoare fiecărei lecĠii sauactivităĠi educative cu exemplificări clare, sugestive pentru fiecare categorie deobiective (cadru, de referinĠă sau operaĠionale), având ca finalitate obĠinerea unor"competenĠe", care reprezintă de fapt scopul procesului de învăĠământ. ObĠinereaacestor competenĠe presupune operaĠionalizarea obiectivelor educaĠionale.
Prezentarea tehnicilor de operaĠionalizare se va dovedi utilă în activitatea de lacatedră a cadrelor didactice, care găsesc în lucrare exemple specifice domeniuluitehnic.
Pentru înĠelegerea procesului de instruire, în capitolul IV, se definescconceptele de tehnologie, strategie úi metodologie didactică, dar úi cele cu privire lametode úi procedee de învăĠământ. La predarea disciplinelor tehnice sunt utilizateacele metode de învăĠare, prin care se urmăresc atât dobândirea de cunoútinĠe noi,fixarea úi consolidarea acestora, dezvoltarea gândirii tehnice, cât úi formarea depriceperi úi deprinderi practice. ğinând cont de aceste aspecte, pentru fiecaremetodă de instruire se prezintă specificitatea fiecărui traseu metodic, potenĠialulpedagogic, cerinĠele úi limitele de aplicare, precum úi exemplificarea cu diverse
secvenĠe de instruire specifice disciplinelor tehnice.În cazul predării disciplinelor tehnice, este de mare importanĠă ca elevii să observe modul de desf ăúurare a unui proces tehnologic, să vizualizeze diferitefenomene, caracteristici, stări ale obiectelor sau materialelor. Având la dispoziĠiemijloacele tehnice necesare, elevii vor putea să explice modul de funcĠionare, să clasifice úi să caracterizeze anumite aparate, dispozitive, instalaĠii, schemecinematice, electrice, hidraulice, pneumatice. În cadrul unei lecĠii, mijloaceledidactice de învăĠământ alcătuiesc un complex tehnic în care elementelecomponente se află într-o relaĠie de complementaritate, contribuind prin aceasta larealizarea obiectivelor pedagogice. De aceea, în capitolul V sunt prezentatemijloacele de învăĠământ necesare transmiterii informaĠiei. Sunt sugerate, de
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 11/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 11
asemenea, criteriile de selecĠie a mijloacelor de învăĠare, funcĠiile acestora,clasificarea úi caracteristicile mijloacelor didactice cu exemplificări. Tot aici sesubliniază importanĠa "mediului de instruire" cu prezentarea schimbărilor pe caredezvoltarea úi perfecĠionarea tehnicii le-au impus organizării tradiĠionale a sălilor decurs. De remarcat este abordarea unor mijloace de învăĠământ care impun locaĠiide instruire care să permită utilizarea optimă úi eficientă a tuturor materialelor úiinstrumentelor didactice. Din aceasta perspectivă, se recomandă parcurgereamaterialului de către toate cadrele didactice, indiferent de disciplina de predare,fapt ce le-ar permite participarea la procesul de organizare a úcolii (săli de curs,laboratoare, ateliere). De mare actualitate este subcapitolul care face referire la "unansamblu de tehnologii educaĠionale", cuprinzând cele mai moderne mijloace devirtualizare a formării prin video-conferinĠe, lecĠii prin satelit, Internet, telefon mobil
etc. Capitolul VI cuprinde un material util pentru cadrele didactice, caregăsesc aici reguli eficiente úi moderne de organizare si desf ăúurare a activităĠii deinstruire. Sunt prezentate formele de organizare úi desf ăúurare a activităĠii didactice- cu avantajele úi limitele fiecăreia, o atenĠie deosebită acordându-se lecĠiei ca"principală formă de desf ăúurare a procesului de învăĠământ". Proiectele de lecĠiecu care se realizează exemplificările (mixtă, de predare, de fixare úi consolidare acunoútinĠelor, de formare de priceperi úi deprinderi, de evaluare a cunoútinĠelor)constituie modele de organizare nu numai pentru învăĠământul tehnic ci aprocesului de învăĠământ în general. Prezentarea, într-un subcapitol aparte, aactivităĠilor extraúcolare (cercuri, meditaĠii, consultaĠii, vizite de lucru) ajută la fel debine cadrele didactice în găsirea celor mai eficiente posibilităĠi de sporire a
atractibilităĠii disciplinelor tehnice predate în condiĠiile dezvoltării cunoaúterii, atransformărilor metodologice úi structurale din útiinĠa contemporană care impunmultidisciplinaritate, pluridisciplinaritate, transdiciplinaritate úi interdisciplinaritate.Tot în acest capitol sunt prezentate funcĠiile exercitate de profesor pe duratadesf ăúurării activităĠii instructiv-educative, subliniindu-se modul în care profesorulinteracĠionează cu elevii săi în atingerea obiectivului principal - acumularea decunoútinĠe teoretice úi practice.
Deúi a fost introdus ca termen care se referă la notarea examenelor,docimologia úi-a extins ulterior aria de cuprindere la tot ce ar putea contribui laaprecierea obiectivă a capacităĠii úi nivelului de cunoútinĠe. Această evaluare trebuieprivită în dublu sens: atât ca úi calitate a predării cât úi ca grad de învăĠare. Privind
din această perspectivă, în capitolul VII, autorii úi-au centrat atenĠia asupra uneicomponente importante a procesului instructiv-educativ – evaluarea. Oriceabsolvent al unei forme de învăĠământ finalizată cu o notă de absolvire va citi cuinteres acest capitol, care prezintă, succint dar profund argumentat, funcĠiileevaluării, formele de evaluare, metodele úi instrumentele tradiĠionale de evaluarecu avantajele úi limitele proprii. O atenĠie deosebită se acordă subcapitolului în caresunt aprofundate instrumentele de evaluare alternative úi complementare, unde ceipuúi în poziĠia de a evalua descoperă specificul portofoliilor, hărĠilor conceptuale, jurnalelor reflexive, studiului de caz, proiectelor, referatelor, interviurilor,autoevaluării ca mijloace mai puĠin implementate, dar deosebit de oportune înprocesul de cuantificare a rezultatelor reale ale învăĠământului. Atunci când este
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 12/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 12
necesară o apreciere obiectivă, cuantificabilă a cunoútinĠelor într-un anumitdomeniu, se prezintă necesitatea utilizării "testului docimologic" ca instrument deevaluare a informaĠiilor învăĠate, test însoĠit de "barem de notare". Metodele derealizare a unui astfel de test sunt apoi amplu prezentate cu exemplificări sugestive.
Pentru profesorii puúi în faĠa necesităĠii realizării "planificării", capitolul VIII face referire la proiectarea demersului didactic. Plecând de la definirea úimodul de abordare a unei proiectări didactice, în lucrare se prezintă paúii ce trebuieurmaĠi, astfel încât proiectarea didactică să fie optimă úi să-úi atingă scopul. Pentrua uúura înĠelegerea algoritmului de proiectare, autorii au considerat că este util a seexemplifica plecând de la o programă úcolară pentru care s-a realizat planificareacalendaristică semestrială, un proiect de unitate de învăĠare, úi un exemplu deproiect de lecĠie.
Ultimul capitol (IX) face referire la problema stimulării creativităĠii.Prezentată ca o necesitate pentru societate, autorii arată că stimularea creativităĠiise poate realiza în úcoală prin asigurarea unui mediu de învăĠare interactiv úidinamic. Sunt prezentaĠi factorii de personalitate úi ambientali implicaĠi încreativitate úi creaĠie, subliniindu-se necesitatea ca în activitatea educaĠională profesorul să stimuleze comportamentul creativ, să furnizeze un climat socio-organizaĠional de cultivare a creativităĠii atât pentru creativitatea individuală cât úipentru aceea de grup. De asemenea, sunt descrise o suită de metode úi tehnici destimulare a creativităĠii, deosebit de utile în instruirea interactivă úi creativă aelevilor, dar úi în procesul de creaĠie tehnică al acestora.
S-a căutat ca temele abordate să fie cât mai riguros structurate, să cuprindă informaĠii necesare úi suficiente pentru tratarea unui subiect în aproape
orice context, finalizarea lor Ġinând úi de interpretările ulterioare la care pot ajungeúi beneficiarii acestei lucrări.
Prezenta lucrarea se adresează atât studenĠilor de la universităĠile cu profiltehnic, care doresc să urmeze o carieră didactică, profesorilor ingineri, cât úicadrelor didactice interesate de propria pregătire metodică. Actuala întreprinderemetodică se poate constitui atât ca un important úi eficient instrument de lucrupentru persoanele interesate de autoperfecĠionare, cât úi de pregătirea examenelorde definitivat úi grade didactice.
Îi felicităm pe autori úi dorim ca ideile lor să se regăsească în activităĠileviitoare ale generaĠiilor actuale de studenĠi.
Prof. univ. dr. Constantin Cucoú
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 13/306
Introducere
Lucrarea de faĠă reprezintă o sinteză cuprinzătoare în teoria generală adidacticii, care î úi propune să ofere studenĠilor politehniúti, ce se pregătesc să devină profesori, cunoútinĠele necesare pentru înĠelegerea procesului instructiv-
educativ úi punerea lui în practică. Totodată, lucrarea se adresează, prin conĠinutulsău, cadrelor didactice din sistemul de învăĠământ tehnic, tuturor celor care dorescsă-úi îmbogăĠească cunoútinĠele în actul instruirii, dar úi celor care se pregătescpentru examenele de definitivat úi grade didactice.
Obiectivul central al acestei cărĠi îl constituie aprofundarea, gruparea,sistematizarea úi explicarea cu exemple practice a aspectelor curriculare, aobiectivelor educaĠionale, a formelor de organizare úi desf ăúurare ale procesului deinstruire, a tehnicilor, metodelor de predare - învăĠare - evaluare úi de stimulare acreativităĠii, precum úi a modului în care toate acestea se pot aplica la lecĠie.
Pentru a nu se abate de la interpretarea conceptelor de bază din segmentulpsiho-pedagogic, precum úi cel metodic, autorii au considerat că parcurgerea unorsurse bibliografice de referinĠă din literatura de specialitate úi înserarea lor în
conĠinutul lucrării, aúa cum autorii acestora le-au prezentat, vin în sprijinulcititorului, oferindu-i pe această cale informaĠii sistematizate de care are nevoie atât în formarea sa iniĠială cât úi cea continuă. Motivăm aceste aspecte, întrucât înpractica predării disciplinelor tehnice s-a observat că atât elementele psiho-pedagogice, cât úi cele metodice din actul conceperii úi desf ăúurării procesului deinstruire de la definirea unor termeni, larg, dar uneori haotic utilizaĠi, la abordareaunor metode moderne de instruire sunt insuficient percepuĠi sau înĠeleúi úi chiargreu de pus în practică. De aceea, aceste conĠinuturi stau la baza conceperii úirealizării de exemplificări pe segmentul tehnic.
Pe parcursul celor nouă capitole s-a dorit tratarea unui număr cât mai maredin problemele, cu care s-ar putea confrunta un cadru didactic în complexul proces
al predării disciplinelor tehnice. Sperăm ca, prin exemplificările pe care le cuprindelucrarea, aceasta să vină în sprijinul celor interesaĠi de derularea procesuluididactic. De asemenea, exemplele prezentate pot fi extinse úi către alte specializăriale filierei tehnologice, un rol important în această acĠiune revenindu-i profesoruluiprin talentul úi potenĠialul său creativ. Pe ansamblu, se doreúte ca printr-oaprofundare optimă a prezentei lucrări, să se formeze tineri competenĠi, creativi,mai bine adaptaĠi vremii lor.
Autorii
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 14/306
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 15/306
Capitolul 1
DIDACTICA - ùTIINğĂ A EDUCAğIEI
1. 1. Didactica - teorie generală a procesului de învăĠământ
Definirea didacticii
Didactica reprezintă o ramură fundamentală a pedagogiei care s-aconstituit pe parcursul istoriei acesteia ca fiind teoria generală a procesului de învăĠământ în ansamblul său. Termenul de didactică provine din setul de cuvintede origine greacă “didaskein” = a înv ăĠ a; “didactikos” = instruire, instruc Ġ ie;
“didasko” = înv ăĠ are, înv ăĠă mânt; “didaktike” = arta înv ăĠă rii, úi a fost introdus în
sistemul conceptelor pedagogice de către pedagogul ceh Jan Amos Comenius (1592- 1670), care este considerat primul teoretician al organizării procesului de învăĠământ pe clase úi lecĠii. În lucrarea sa intitulată “Didactica Magna” (1657),Comenius a consacrat termenul de didactică, ca disciplină pedagogică care să-i înveĠe pe dascăli “arta de a învăĠa pe toĠi totul”. În acest sens, didacticii i seatribuie toate sarcinile legate de procesul de învăĠământ, fiind considerată, înprezent, una din principalele ramuri ale útiinĠelor educaĠiei (termen folosit pentruprima dată în 1912 de către Eduard Claparède).
DicĠionarele de specialitate, precum úi tratatele de pedagogie situează didactica în sfera disciplinelor pedagogice. Filozoful, matematicianul úi pedagogulgerman Johann Friedrich Herbart (1776 - 1841) este cel care pune bazele didacticiica teorie, considerând didactica un domeniu clar delimitat în cadrul pedagogiei, faptacceptat úi în zilele noastre.
Didactica, ca termen al limbajului pedagogic, a avut mai multe accepĠiuni[54]: aceea de artă (J. A. Comenius), educaĠie intelectuală , teoria instrucĠiei
(Barth Paul), teoria cultivării spiritului (Wilmann Otto), educaĠia inteligenĠei,
teoria educaĠiei intelectuale úi în final teorie care fondează útiinĠificprocesul de învăĠământ (J. F. Herbart).
În literatura modernă [41], didactica este definită ca o ramură complexă aútiinĠelor educaĠiei care studiază úi fundamentează útiinĠific analiza, proiectarea,
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 16/306
DIDACTICA - ùTIINğĂ A EDUCAğIEI16
desf ăúurarea úi evaluarea predării úi învăĠării ca proces de instruire úi educare, atât în úcoli úi alte instituĠii, cât úi prin autoinstruire.
Paralel cu didactica generală s-au dezvoltat didacticile speciale
cunoscute úi sub numele de metodici. Aceste discipline studiază úi orientează practica desf ăúurării actului de predare - învăĠare - evaluare, prezentând aspectelespecifice pentru fiecare obiect de specialitate în parte.
În DicĠionarul Explicativ al Limbii Române [21], metodica este parte adidacticii generale care studiază principiile, metodele úi formele de predare adaptatespecificului fiecărui obiect de învăĠământ.
În DicĠionarul de Pedagogie [8], metodica reprezintă o ramură a didacticiigenerale care studiază metodele (inclusiv normele) procesului de predare, pentru
profesori úi de învăĠare, pentru elevi, la o anumită materie de învăĠământ. Tot înDicĠionarul de Pedagogie [90], se precizează: metodica predării unui obiect este oramură a útiinĠelor pedagogice care reprezintă o teorie specială a predării sau odidactică specială.
Fig. 1. 1. RelaĠia de incluziune dintre metodică, didactică, pedagogie, útiinĠele educaĠiei.
O posibilă relaĠionare de incluziune ca domeniu de acoperire întremetodică, didactică, pedagogie úi útiinĠele educaĠiei este prezentată în figura 1. 1. Aúadar, metodica este o ramură a didacticii care face parte din aria pedagogică,care la rândul ei constituie una din teoriile útiinĠelor educaĠiei.
EvoluĠia didacticii
Din punct de vedere al evoluĠiei, didactica s-a dezvoltat pe parcursul mai
multor etape [78]:x Didactica tradiĠională de tip magistrocentrist cu următoarele
caracteristici:¾ centrare pe predare;¾ percepĠia ca sursă principală de cunoaútere;¾ dirijarea autoritară a învăĠării.
x Didactica modernă de tip psihocentrist cu următoarele caracteristici:¾ valorificarea rezultatelor psihologice úi sociologice;¾ accent sporit pe metodele de predare-învăĠare;
ûtiinĦele educaĦiei
PedagogieDidactica
Metodica
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 17/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 17
¾ explicarea dimensiunilor sociologice úi psihologice implicate în realizarea funcĠiilor instructiv-educative.
x Didactica postmodernă de tip curricular cu următoarelecaracteristici:
¾ procesul de învăĠământ este interpretat printr-operspectivă psihosociologică;
¾ existenĠa unei interdependenĠe a celor trei funcĠii principaleale procesului de învăĠământ, predarea-învăĠarea-evaluarea.
Din punct de vedere al orientării (tradiĠional - modern), în tabelul 1. 1 seprezintă în antiteză caracteristicile strategiilor didactice adoptate în procesul de
instruire [89]. Tabel 1. 1
Strategii didactice Criterii
Orientări tradiĠionale Orientări moderne
Urmăreúte prelegerea, expunerea,explicaĠia profesorului.
Exprimă puncte de vedere proprii.
Încearcă să reĠină úi să reproducă ideile auzite.
Realizează un schimb de idei cuceilalĠi.
Acceptă în mod pasiv ideile transmise.
Argumentează, pune úi î úi pune
întrebări cu scopul de a înĠelege, de arealiza sensul unor idei.
Rolul
elevului
Lucrează izolat.Cooperează în rezolvarea problemelorúi a sarcinilor de lucru.
Expune, Ġine prelegeri. Facilitează úi moderează învăĠarea.
Impune puncte de vedere. Ajută elevii să înĠeleagă úi să explicepunctele de vedere proprii.
Rolul
profesoruluiSe consideră úi se manifestă ca unpărinte.
Este partener în învăĠare.
ÎnvăĠarea are loc predominant prin învăĠare úi reproducere de cunoútinĠe,prin apel doar la exemple clasice,validate.
ÎnvăĠarea are loc predominant prinformare de competenĠe úi deprinderipractice.
Modul de
realizare a
învăĠării ÎnvăĠare conduce la competiĠie întreelevi cu scopul de ierarhizare.
ÎnvăĠarea se realizează prin cooperare.
Vizează măsurarea úi apreciereacunoútinĠelor.
Vizează măsurarea úi apreciereacompetenĠelor.
Pune accent pe aspectul cantitativ.Pune accent pe elementele de ordincalitativ.Evaluarea
Vizează clasificarea statică a elevilor. Vizează progresul în învăĠare la fiecareelev.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 18/306
DIDACTICA - ùTIINğĂ A EDUCAğIEI18
Caracterul didacticii
Didactica, ca teorie a procesului de învăĠământ, este definită deurmătoarele caractere [59], [71]:
Caracterul explicativ. Didactica evidenĠiază úi explică componenteleprocesului de învăĠământ, specificul lor úi natura relaĠiilor dintre ele.
Caracterul reflexiv. Formulează judecăĠi de valoare asupracomponentelor principale ale procesului de învăĠământ (mijloace, metode, tehnicide învăĠare, forme de organizare, procese implicate în desf ăúurarea acestuia) úiasupra modului în care au fost folosite cunoútinĠele psihologice úi sociologice înorganizarea úi desf ăúurarea acestui proces.
Caracter normativ. Didactica elaborează norme referitoare la:organizarea úi desf ăúurarea procesului de învăĠământ, cerinĠele ce trebuierespectate pentru realizarea obiectivelor stabilite, modalităĠile concrete de acĠiuneúi interacĠiune în cadrul acestui proces.
1. 2. Obiectul de studiu al didacticii
1. 2. 1. Definirea úi caracteristicile procesului de învăĠământ
Didactica studiază procesul de învăĠământ din punct de vedere al relaĠieipredare - învăĠare - evaluare căutând să dezvolte personalitatea umană înansamblul ei úi în concordanĠă cu idealurile educaĠionale ale úcolii româneúticontemporane.
Principalele probleme de interes ale didacticii sunt date de [58]:¾ ConĠinutul procesului de învăĠământ reprezentat de volumul úi
calitatea cunoútinĠelor. În acest sens, didactica se preocupă cucriteriile care stau la baza selectării úi ordonării cunoútinĠelor, cuelaborarea metodologiei pentru întocmirea planurilor de învăĠământ,precum úi a programelor úi manualelor úcolare.
¾ Tehnologia desf ăúurării procesului de învăĠământ. Aceastascoate în evidenĠă totalitatea metodelor, principiilor, procedeelor,mijloacelor úi formelor de organizare utilizate pentru transmiterea úiasimilarea de cunoútinĠe.
¾ Asigurarea unui echilibru funcĠional între predare úi învăĠare. În acest caz, didactica se concentrează pe rezultatele cercetărilorsociologiei úi psihologiei. Ea vizează aspecte privind favorizarea apariĠieiatmosferei coparticipative între profesor úi elevi, respectiv între elevii înúiúi, având ca rezultat lărgirea gamei tehnicilor pedagogice.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 19/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 19
¾ Evaluarea randamentului procesului de învăĠământ. Didactica sepreocupă de aspectul eficienĠei pedagogice în cadrul procesului de învăĠământ urmărind o corelaĠie între obiectivele educaĠionale,strategia aplicată úi consecinĠele asupra dezvoltării personalităĠiieducatului intuind în acelaúi timp úi măsuri pedagogice privindcreúterea randamentului acestui proces.
¾ Conducerea acĠiunii didactice; relaĠia profesor-elevi. Suntincluse aspecte cu privire la personalitatea profesorului, la locul úi rolulacestuia în procesul educaĠional. Acestea se centrează în jurulautorităĠii educatorului, care imprimă un anume sens comunicăriididactice. În ceea ce priveúte relaĠia profesor-elevi, didactica se
concentrează pe cunoaúterea în detaliu a funcĠiilor cu care sunt investiĠieducatorul úi educatul astfel încât să se realizeze o conlucrare întreaceútia, precum úi un schimb reciproc de idei úi mesaje.
Primul lucru pe care úi-l propune didactica este de a defini procesul de învăĠământ [54].
Procesul de învăĠământ este un ansamblu coerent de activităĠiexercitate în mod conútient, organizat úi sistematic de către profesori asupraelevilor, desf ăúurate într-un cadru instituĠional în vederea educării úi formăriipersonalităĠii acestora úi integrării socio-profesionale a lor. Procesul de învăĠământ îndeplineúte:
¾ funcĠia de predare;¾ funcĠia de învăĠarea;
¾ funcĠia de evaluarea.FuncĠia de predare trebuie privită ca o problemă de comunicare
pedagogică care are la bază transmiterea de cunoútinĠe úi noĠiuni teoretice, dar úiformarea de priceperi úi deprinderi practice conform programelor úcolare în vigoare.
FuncĠia de învăĠare nu reprezintă doar o simplă acumulare de cunoútinĠecare trebuie reproduse la momente de timp oarecare, învăĠarea trebuie proiectată,realizată úi perfecĠionată ca activitate care să contribuie la schimbarea în bine acomportamentului elevilor.
FuncĠia de evaluare este o funcĠie în strânsă legătură cu funcĠiile de
predare-învăĠare. Această funcĠie reprezintă o înlănĠuire de operaĠii de măsurare,apreciere úi decizie, esenĠiale pentru determinarea progresului úcolar, dar úi pentruconducerea managerială a procesului didactic [27].
OperaĠiile care însoĠesc funcĠia de evaluare pot fi definite astfel:¾ Măsurarea constă în colectarea úi analiza unor date ce reflectă
activitatea didactică. În acest sens, măsurătorile reprezintă mărimile utilizate în cadrul măsurării.
¾ Aprecierea constă în emiterea unei judecăĠi de valoare privindrezultatele măsurării.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 20/306
DIDACTICA - ùTIINğĂ A EDUCAğIEI20
¾ Decizia reprezintă alegerea unei variante care rezultă în urmainterpretării datelor, precum úi măsurile ce se pot lua în vedereacorectării rezultatelor.
În accepĠiunea didacticii moderne, funcĠia de predare devine eficientă înmomentul când există o interacĠiune între funcĠiile de predare, învăĠare úi evaluare.Este de consemnat faptul că, f ără o participare activă a elevilor la toate funcĠiiledidactice, procesul de învăĠământ nu î úi atinge în totalitate obiectivele propuse.
Caracteristicile generale ale procesului de învăĠământ
EsenĠa procesului de învăĠământ este dată de [59], [78], [64]:
Caracterul planificat, organizat úi sistematic. Procesul de învăĠământse desf ăúoară pe baza programului orar, a unor documente oficiale (planul de învăĠământ, programe úcolare) úi a planificărilor calendaristice elaborate de cadreledidactice, pentru fiecare obiect de studiu, înainte de deschiderea anului úcolar. ÎnconsecinĠă, procesul de învăĠământ nu se poate desf ăúura la întâmplare, ci pe bazaunor principii, norme, reguli bine determinate úi a unor acĠiuni eficiente.
Caracterul informativ-formativ. Procesul de învăĠământ reprezintă unproces unitar de informare úi formare a individului. Informarea (instruirea) constă întransmiterea úi însuúirea de cunoútinĠe bine organizate úi sistematizate din diversedomenii ale cunoaúterii umane. Formarea se bazează pe cunoútinĠele însuúite deelevi pe fondul asimilării úi a modului de operare cu acestea.
Caracterul formativ se concretizează în efectele multiple produse în planuldezvoltării psihice a elevilor, de acĠiunile educatorului úi a celor educaĠi úi decunoútinĠele însuúite de ei. Aceste efecte sunt reprezentate de deprinderi, operaĠii,priceperi, capacităĠi intelectuale, formate în procesul de învăĠământ sub îndrumareaprofesorului. Aúadar, aspectul formativ al procesului de învăĠământ are în vederevalorizarea unor obiective ale educaĠiei intelectuale, morale, estetice, fizice.
Caracterul cognitiv. Procesul de învăĠământ este un proces decunoaútere prin:
¾ specificul activităĠii de învăĠare efectuate de către elevi în cadrul actuluieducaĠional, acesta fiind o activitate de cunoaútere, de descoperire
(redescoperire) a unor adevăruri;¾ unele elemente de conĠinut (cunoútinĠe) reprezentând forme subiective
de reflectare a realităĠii obiective în conútiinĠa elevilor;¾ logica desf ăúurării sale (etapele lui succesive úi coerente).Caracterul bilateral presupune participarea úi interacĠiunea profesor-
elevi, fiecare având contribuĠii specifice în vederea realizării obiectiveloreducaĠionale propuse. În cadrul acestei interacĠiuni, profesorul are rolul deconducător al activităĠilor instructiv-educative, iar elevul trebuie să fie un participantactiv la aceste acĠiuni.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 21/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 21
Caracterul de autoreglare, provenit din schimbul de informaĠii elevi-profesor, apare pe parcursul procesului didactic úi creează posibilitatea corectăriisau reorganizării acestui proces în scopul obĠinerii rezultatelor dorite. Această relaĠie informaĠională, orientată în sens invers, se realizează prin diferite metode deverificare, corespunde controlului úi oferă informaĠii despre rezultatele activităĠiiúcolare. În consecinĠă, cadrul didactic î úi reglează, modifică, ajustează comportamentul didactic prin eliminarea acelor strategii care s-au doveditineficiente úi aplică doar procedeele sau tehnicile eficiente úi productive. Profesorulva selecta cunoútinĠele úi datele esenĠiale printr-o prelucrare úi o sistematizare mairiguroasă astfel încât elevii să le înĠeleagă úi să le însuúească cât mai bine.
Caracter deschis, dinamic úi complex. Procesul de învăĠământ
realizează un schimb reciproc de valori cu macrosistemul social, evoluând úirestructurându-se continuu în funcĠie de schimbările úi evoluĠiile care se produc îndomeniul social cultural úi economic, precum úi din multitudinea componentelor úirelaĠiilor dintre ele. Procesul de învăĠământ este un proces specific úi totodată omodalitate de comunicare interumană.
1. 2. 2. Abordarea sistemică a procesului de învăĠământ
Conceptul de sistem în útiinĠa contemporană desemnează un ansamblu
organizat de elemente úi relaĠiile ce se stabilesc între ele. Abordarea sistemică constă în analiza úi interpretarea útiinĠifică a
faptelor, proceselor úi fenomenelor educaĠionale privite ca un întreg format dinsubsisteme aflate în interacĠiune úi în interdependenĠă funcĠională, structurală úioperaĠională.
Abordarea sistemică a procesului de învăĠământ implică următoareleoperaĠii [71]:
1. Analiza úi interpretarea procesului de învăĠământ ca sistem, ceea ce înseamnă relevarea elementelor sale constitutive úi a relaĠiilordintre ele.
Componentele procesului de învăĠământ sunt: ¾ agenĠii procesului de învăĠământ:
x profesorii;x elevii;
¾ conĠinutul învăĠământului:x obiectivele / competenĠele instructiv-educative
diferenĠiate pe niveluri úcolare;x disciplinele;x unităĠile de învăĠare;x temele;
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 22/306
DIDACTICA - ùTIINğĂ A EDUCAğIEI22
¾ formele de activitate ale cadrelor didactice úi ale elevilor:x formale:
lecĠia; practica úcolară;
x nonformale: cercurile pe obiecte; taberele úcolare; activităĠile de perfecĠionare; activităĠile civice; meditaĠiile úi consultaĠiile organizate în úcoală; vizitele úi excursiile cu caracter didactic; concursurile úi olimpiadele úcolare;
x informale: evenimentele cotidiene; participările socio-culturale în comunitate;
¾ metodele utilizate de agenĠii procesului:x metodele de predare;x metodele de învăĠare;x metodele de evaluare;x metodele de autoevaluare;
¾ normele úi regulile care fundamentează úi orientează activităĠile
didactice;¾ resursele materiale:x materialele didactice;x mijloacele de învăĠământ (tradiĠionale úi
complementare / alternative);¾ relaĠiile interumane:
x profesor-elevi;x elevi-elevi;
¾ rezultatele la învăĠătură úi nivelul real de educaĠie al elevilor;¾ conexiunea inversă;¾ timpul úcolar:
x an úcolar;x semestru;x săptămână;x zile de úcoală;x ore de clasă;
¾ relaĠiile dintre componentele sistemului:x de determinare cauzală;x de condiĠionare;x funcĠionale;x de succesiune sau simultaneitate;
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 23/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 23
x de corespondenĠă
;x de complementaritate;x de compensare;x de implicaĠie;x de ierarhie.
O prezentare schematică a componentelor procesului de învăĠământ dată prin analize psihopedagogice [41], este arătată în figura 1. 2.
Fig. 1. 2. Reprezentarea schematică a componentelor procesului de învăĠământ.
Deoarece între componentele procesului de învăĠământ există relaĠiimultiple, rezultatele actului instructiv-educativ sunt consecinĠa efectului cumulativ alinteracĠiunii diverselor componente.
2. Analiza úi interpretarea procesului de învăĠământ ca subsistem
al macrosistemului social în care se integrează úi evidenĠiază raporturile lui funcĠionale úi/sau structurale cu celelalte subsisteme ale
acestuia.Datorită caracterului deschis, componentele procesului de învăĠământ pot figrupate în:
¾ variabile (fluxuri) de intrare (input) reprezentate de:x resursele umane (cadre didactice, personal auxiliar úi
administrativ úi populaĠia úcolară);x resursele tehnico-materiale úi financiare destinate
învăĠământului;x resursele culturale;x cadrul juridic.
¾ variabile (fluxuri) de ieúire (output) reprezentate de rezultateleprocesului de învăĠământ, respectiv de absolvenĠii pregătiĠi úi formaĠipentru diferite subsisteme sociale (útiinĠific, sanitar, politic, juridic,administrativ, economic, militar etc.).
O reprezentare schematică a acestor aspecte este dată în figura 1. 3.
Fig. 1. 3. Caracterizarea schematică a sistemului de învăĠământ.
FLUX DEINTRARE
elevi, profesori, banietc.
FLUX DEIEùIRE
absolvenĠi
PROCESUL DEÎNVĂğĂMÂNT
predare-învăĠare-evaluare
Obiective Rezultate
AgenĠii acĠiuniiConĠinuturile
Mijloacele
Tehnicile
Forme deorganizare aactivităĠii de
instruire
SferarelaĠională
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 24/306
DIDACTICA - ùTIINğĂ A EDUCAğIEI24
Legătura dintre cele două variabile (fluxuri) este asigurată úi realizată prinprocesele de predare - învăĠare - evaluare, care facilitează producereatransformărilor urmărite, respectiv obĠinerea rezultatelor proiectate.FuncĠionalitatea procesului de învăĠământ este dată de modul úi gradul detransformare a unor segmente din fluxul de intrare în variabile de ieúire.
1. 3. Legătura didacticii cu metodicile predării disciplinelor tehnice
Subordonată didacticii generale - ca teorie a procesului de învăĠământ - se
găsesc didacticile de specialitate sau metodicele de predare care se ocupă cu problemele specifice desf ăúurării procesului instructiv-educativ pentru o anumită disciplină. Aceste metodici studiază:
¾ organizarea úi desf ăúurarea procesului de predare - învăĠare - evaluare;¾ particularităĠile úi logica modului de transmitere úi însuúire a
cunoútinĠelor;¾ formarea deprinderilor úi priceperilor specifice fiecărui obiect de studiu.Didactica oferă metodicii, pe de o parte, elementele teoretice cu caracter
general, pe care metodicile le concretizează úi le adaptează funcĠie de nevoi, înpredarea fiecărei discipline cu specificul ei. Pe de altă parte, didactica generală sedezvoltă, î úi îmbogăĠeúte conĠinutul prin studierea úi generalizarea progreselor, a
rezultatelor pozitive înregistrate de fiecare didactică specială în perfecĠionareametodelor de învăĠământ úi a formelor de organizare a acestora [58].
Metodica sau didactica specialităĠii, în actul ei educativ, are însemnătateatât pentru practică, cât úi pentru raporturile ei cu alte discipline. Privită din altunghi, orice metodică este indiscutabil legată de istoria constituirii úi dezvoltării uneidiscipline de instruire, respectiv de istoria constituirii întregului ansamblu decunoútinĠe ce pot servi ca obiect de predare-învăĠare. În consecinĠă, între didactică úi metodici există o strânsă relaĠie, un raport de interdependenĠă de la general laparticular. De exemplu, pentru clasele V – VIII, disciplinele tehnologice au la bază ca îndrumar metodic didactica educaĠiei tehnologice, iar pentru filiera tehnologică,
profilul tehnic, clasele IX – XIII, fiecare disciplină tehnică care intră în componenĠauneia dintre specializările Electronică úi automatizări, Electrotehnică,TelecomunicaĠii, Mecanică, Lucrări Publice - ConstrucĠii, Textile - Pielărie au ca îndrumar metodic o didactică specială (metodică de predare specifică). În actulpredării pot fi regăsite didactici speciale, precum: didactica predării electronicii,didactica predării electrotehnicii, didactica predării construcĠiilor de maúini, didacticapredării construcĠiilor civile etc.
Fără o îmbinare armonioasă între disciplina de specialitate úi metodicapredării, eficienĠa învăĠării este mult diminuată. Profesorul trebuie să fie cel care să găsească pârghiile necesare cu care să acĠioneze asupra elevului pentru a-l
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 25/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 25
determina să-úi însuúească noile cunoútinĠe. Studierea metodicii sau didacticii despecialitate are importanĠă majoră úi decisivă pentru studenĠii care doresc să urmeze o carieră didactică fie ea preuniversitară sau universitară. Studiul didacticiide specialitate îi ajută pe studenĠii úi profesorii ingineri să se familiarizeze úi să seintegreze mult mai uúor în activitatea de la catedră. Totodată, stăpânirea corectă astrategiilor, tehnicilor úi mijloacelor didactice specifice disciplinei constituie un atuimportant pentru cadrul didactic în munca sa la catedră.
1. 4. Locul úi rolul disciplinelor tehnice în învăĠământul preuniversitar
Planurile de învăĠământ din etapa liceală, filiera tehnologică, precum úiplanurile de învăĠământ pentru úcolile de arte úi meserii prevăd în cuprinsul lordiscipline tehnice úi tehnologice. Ponderea úi importanĠa disciplinelor tehnice úitehnologice este stabilită prin planuri-cadru úi programe de învăĠământ. În acestsens, există un raport optim între disciplinele de cultură generală úi cele tehnice úide specialitate.
Disciplinele tehnice úi tehnologice au rolul de a forma o serie decompetenĠe profesionale astfel încât la finalizarea unei etape de úcolarizare, eleviisă poată desf ăúura activităĠi în domeniul în care a avut loc instruirea.
Instruirea elevilor în sistemul românesc de învăĠământ este fixată pe mai
multe nivele:¾ nivelul gimnazial, (clasele V-VIII) - se studiază disciplina de cultură
generală EducaĠie tehnologică ce are ca finalitate orientareasocioprofesională a elevilor;
¾ úcoala de arte úi meserii, (SAM), (clasele IX – X) – în care sestudiază o serie de discipline tehnice, avându-se ca finalitate formareacapacităĠii de analiză a competenĠelor dobândite prin învăĠare în scopulorientării spre o anumită carieră profesională;
¾ nivelul liceal tehnologic sau de specialitate care, prin studiereadisciplinelor tehnice, are ca finalitate construirea unei imagini pozitive
asupra reuúitei personale, precum úi de luarea unor decizii adecvate încontextul mobilităĠii condiĠiilor sociale úi profesionale. La sfârúitulacestui nivel, elevii vor primi certificate de competenĠă profesională;
¾ úcoala postliceală prin care se continuă specializarea într-o meseriepe care elevii au avut-o anterior.
Obiectivele generale ale predării disciplinelor tehnice sunt [65]:¾ învăĠarea de către elevi a limbajului tehnic;¾ definirea fenomenelor studiate;¾ formarea úi dezvoltarea gândirii tehnice;¾ cunoaúterea părĠilor componente ale sistemelor tehnice;
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 26/306
DIDACTICA - ùTIINğĂ A EDUCAğIEI26
¾ înĠelegerea dependenĠelor funcĠionale dintre elementele unui sistemtehnic;
¾ formarea úi dezvoltarea vederii în perspectivă (spaĠiu) a elementelor úisistemelor tehnice;
¾ realizarea reprezentărilor schematice;¾ formarea priceperilor úi deprinderilor de a mânui obiectele tehnice,
dispozitivele, aparatele de măsură úi control;¾ identificarea parametrilor care definesc o operaĠie tehnologică;¾ cunoaúterea succesiunii operaĠiilor tehnologice, a materialelor,
utilajelor, cu ajutorul cărora se realizează aceste operaĠii;¾ formarea abilităĠii de a monta, demonta mecanismele, utilajele,
specifice domeniului pentru care se califică.Metodicile predării disciplinelor tehnice úi tehnologice îndeplinesc o serie de
sarcini care sunt date de [64]:¾ selectarea din cadrul specialităĠii, ca útiinĠă, a ideilor útiinĠifice, a
noĠiunilor úi problemelor importante ce trebuie să fie asimilate de elevi,cu precizarea importanĠei educative a acestora;
¾ coordonarea conĠinutului disciplinei de specialitate în vedereaprezentării acesteia ca un tot unitar úi după un anumit algoritm;
¾ stabilirea legăturii disciplinelor de specialitate cu celelalte obiecte de învăĠământ;
¾ întocmirea, analiza úi îmbunătăĠirea programelor úcolare;¾ prelucrarea útiinĠifică a metodelor clasice de predare úi sugerarea unorposibilităĠi eficiente de organizare a lecĠiilor;
¾ găsirea unor noi modalităĠi pentru a mări accesibilitatea lecĠiilor, pentruactivizarea gândirii elevilor, pentru dezvoltarea spiritului critic úi acapacităĠii acestora de apreciere úi autoevaluare;
¾ valorificarea conĠinutului útiinĠific al specialităĠii în dezvoltarea calităĠilorintelectuale, morale úi a deprinderilor practice necesare elevilor caviitori cetăĠeni.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 27/306
Capitolul 2
CURRICULUMUL ùCOLAR PENTRU ÎNV ĂğĂMÂNTUL PROFESIONAL ùI
TEHNIC
2. 1. DefiniĠii úi concepĠii despre curriculum. Tipologia curriculară
Definirea curriculumului
La originea conceptului de curriculum stă substantivul latin „curriculum” ,care se traduce prin „curs ă ”, „alergare”. În sfera educaĠională, schimbarea de sensa avut loc în a doua jumătate a secolului al XVI-lea când, sub influenĠa miúcărilor
ideologice úi sociale din Europa, s-a produs o standardizare a tematicii studiiloruniversitare. Termenul apare pentru prima dată în documentele UniversităĠii dinLeiden (1582) úi Glasgow (1633) [71].
DicĠionarul de pedagogie [90] prezintă termenul de curriculum ca întregprogramul activităĠii úcolare, selecĠia conĠinutului útiinĠei pentru organizareaobiectelor de învăĠământ, conĠinutul învăĠământului, metodele de învăĠământ úiscopurile educaĠionale privite în interacĠiune.
În sens larg, curriculumul se defineúte ca un program sau ca unansamblu de procese decizionale, manageriale sau de monitorizare care preced, însoĠesc úi urmează proiectarea, elaborarea, implementarea, evaluarea úi revizuireapermanentă úi dinamică a învăĠării în úcoală.
În sens restrâns, curriculumul cuprinde sistemul documentelor de tipregulator úi normativ, în cadrul cărora se consemnează experienĠele de învăĠarerecomandate elevilor prin úcoală [26].
Vivianne De Landsheere (1992) propune următoarea definiĠie „uncurriculum este un ansamblu de acĠiuni planificate pentru a suscita instrucĠia: eainclude definirea obiectivelor învăĠământului, conĠinuturile, metodele (inclusiv celevizând evaluarea), materialele (incluzând úi manualele úcolare) úi dispozitivelereferitoare la formarea adecvată a profesorilor” [24].
Prima formulare modernă a teoriei curriculumului realizată de Ralph W.Tyler se axează pe patru probleme fundamentale [78]:
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 28/306
CURRICULUMUL ùCOLAR PENTRU ÎNVĂğĂMÂNTUL PROFESIONAL ùI TEHNIC28
1. Ce obiective fundamentale trebuie să îndeplinească úcoala ?2. Carte sunt experienĠele educative susceptibile să permită atingerea
obiectivelor?3. Cum pot fi aceste experienĠe efectiv suscitate ?4. Cum se poate úti dacă obiectivele au fost atinse ?
După L. D´Hainaut (1991), curriculumul cuprinde [24]:¾ obiectivele specifice unui domeniu (nivel de învăĠământ, profil,
disciplină úcolară) sau activitate educativă;¾ conĠinuturile informaĠionale sau educative necesare pentru
realizarea obiectivelor stabilite;¾ condiĠiile de realizare (metode, mijloace, activităĠi etc.),
programarea úi organizarea situaĠiilor de instruire úi educare;¾ evaluarea rezultatelor.
Modificările importante din sistemul de învăĠământ sunt date de cătrereforma curriculară. În acest sens, se acordă o prioritate importantă actuluieducaĠional centrându-se pe formarea úi dezvoltarea unor competenĠe úi valori clarea educaĠilor în procesul de integrare a acestora în viaĠa socială.
ConcepĠii despre curriculum
1. ÎnvăĠarea sistematică a disciplinelor úcolare. Această concepĠieare în vedere parcurgerea sistematică a disciplinelor care se studiază înúcoală de către elevi.
Avantaje ce decurg din învăĠarea sistematică: x claritatea obiectivelor;x precizia conĠinuturilor.
Dezavantaje:x minimizarea cunoútinĠelor;x atenĠia redusă acordată elevului.
2. Curriculum centrat pe elev. Curriculum oferit trebuie să fie relevantúi să se adapteze în funcĠie de nevoile celui educat.
3. Curriculum focalizat asupra comprehensiunii úi ameliorării
societăĠii. Această perspectivă presupune ca personalitatea formată acelui educat să aibă o integrarea rapidă úi eficientă la cerinĠele vieĠiisociale.
4. Curriculum development, (dezvoltare curriculară). Acest concepttrimite, în funcĠie de context, la două sensuri conexe, dar distincte[18]:
x În sens larg, curriculum developement denumeúte undemers relativ riguros de abordare úi conducere a schimbării în educaĠie (reforma curriculară). În acest sens, este vorba deun demers managerial-organizatoric de tip fazic.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 29/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 29
x În sens restrâns, curriculum developement desemnează „tehnologia de elaborare”, „ingineria” construiriiunui nou curriculum educaĠional. Cele două sensuriinterferează adesea. Totuúi, ele nu trebuie confundate úi maiales nu trebuie uitate exigenĠele impuse de cel dintâi sens.
5. Perspectiva sistemico-holistică asupra curriculumului. Privit prinprisma finalităĠii educaĠionale, procesul de învăĠământ prezintă înstructura sa o multitudine de componente care au o interacĠiune logică bine definită úi un caracter dinamic.
Analiza componentelor úi a interacĠiunilor specifice procesului de învăĠământ ca sistem se poate realiza din mai multe unghiuri de vedere
[78]: ¾ analiza componentelor úi a caracteristicilor acestora;
x în plan funcĠional;x în plan structural;x în plan operaĠional.
¾ analiza relaĠiilor dintre elementele componente ale sistemuluicare pot fi:
x bilaterale;x simultane;x funcĠionale;x contextuale úi de ierarhizare;x de diferenĠiere úi asimetrie;
¾ relaĠiile dintre sistem úi componentele sale;¾ relaĠiile cu societatea; ¾ conexiunea inversă (feed-back-ul).
Tipologia curriculară
Literatura de specialitate prezintă următoarele derivaĠii conceptuale privindcurriculumul [41], [24]:
Core-curriculum (curriculum general). Core-curriculum este o
structură de conĠinuturi centrate pe nevoile comune ale elevilor úi selectate dinmaterii de strictă necesitate pentru categorii largi de elevi. Core-curriculumul esteconstituit din acel trunchi comun de materii, obligatoriu pentru toĠi elevii, iar caprocentaj ocupă până la 80 % din totalul disciplinelor, restul materiilor fiindselectate circumstanĠial, în funcĠie de nevoile concrete, speciale ale unor categoriide elevi.
Curriculum specializat (sau de profil). Reprezintă acele seturi decunoútinĠe úi valori specifice, simetrice cu anumite tipuri de conĠinuturi (útiinĠifice,artistice, tehnice etc.), activate la diferite discipline pentru a forma úi cultivaanumite competenĠe în domenii particulare.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 30/306
CURRICULUMUL ùCOLAR PENTRU ÎNVĂğĂMÂNTUL PROFESIONAL ùI TEHNIC30
Curriculum ascuns (subliminal). Elementele conĠinutului învăĠământuluisau ale curriculumului nu sunt întotdeauna manifestate úi sesizate sau cuantificate.Termenul „conĠinut ascuns” implică valorile încorporate de elevi úi clase de elevi,necuprinse în planificarea curriculară úi include influenĠe informale sau nonformale,datorate structurii socioculturale, familiei, grupurilor stradale, factorilor depersonalitate.
Curriculum informal. Este constituit din acele experienĠe de învăĠarecaptate în afara spaĠiului úcolar (dar grefate sau aflate în complementaritate cu celeivite în úcoală), prin mass-media, instituĠii culturale, religioase, familiale, grupul deprieteni etc.
Curriculum recomandat. Constituie oferta pusă la dispoziĠie de experĠi,
de specialiúti care, în funcĠie de exigenĠele úi obiectivele úcolii (sau societăĠii) la unmoment dat, derivă seturi de cunoútinĠe úi valori pe care le propun diferiĠilorutilizatori.
Curriculum scris (prescris). Este acea ipostază a curriculumuluiexplicitat în numeroasele documente ce direcĠionează procesele de predare-învăĠareúi în care sunt enunĠate conĠinuturile úcolare de transmis: planuri de învăĠământ,programe úcolare etc.
Curriculum predat. Se referă la ansamblul experienĠelor de învăĠare úidezvoltare oferite de educatori celor educaĠi în activităĠile didactice curente.
Curriculum învăĠat (realizat). Se referă la ceea ce educaĠii auachiziĠionat ca urmare a implicării lor în activităĠile instructiv-educative. Curriculum învăĠat poate fi evidenĠiat úi prin evaluare.
Curriculum suport. Constituie ansamblul materialelor curriculareauxiliare: culegeri de probleme, culegeri de texte, îndrumătoare didactice, ghiduri,caiete cu scop didactic, resurse multimedia etc.
Curriculum testat. Se referă la experienĠele de învăĠare úi dezvoltareapreciate úi evaluate cu ajutorul testelor sau a altor probe de evaluare.
Curriculum general. Sunt acele tipuri de valori propuse tuturor elevilordintr-un areal geografic úi care asigură o integrare úi o coerenĠă la nivelul diferitelorpaliere sociale.
Curriculum zonal (local). Reprezintă acele oferte educaĠionale de care
beneficiază doar unii elevi dintr-un spaĠiu geografic pentru care respectivele valorise dovedesc prioritare, fiabile, operaĠionale, de strictă necesitate.
Curriculum exclus. Reprezintă acele secvenĠe ale curriculumului care nuau fost ipostaziate în predare din anumite raĠiuni (devalorizare subiectivă, uzură morală etc.).
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 31/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 31
2. 2. Tipologia Curriculumului NaĠional
Curriculumul NaĠional reprezintă ansamblul experienĠelor de învăĠare,prin care instituĠia úcolară din Ġara noastră asigură realizarea idealului educaĠional úia finalităĠilor învăĠământului. Acesta cuprinde sistemul documentelor de tipregulator úi normativ în cadrul cărora se desf ăúoară activităĠile de învăĠarerecomandate elevilor prin úcoală.
Curriculumul NaĠional cuprinde în alcătuirea sa două segmente:¾ Curriculum trunchi comun, TC - are în alcătuire discipline úi un
număr de ore obligatorii pentru toate úcolile úi pentru toĠi elevii,
asigurând prin aceasta egalitatea úanselor de reuúită pentru toĠi eleviide aceeaúi vârstă din învăĠământul românesc. TC este unicul sistem dereferinĠă pentru evaluări úi examinări.
¾ Curriculum la decizia úcolii, CDS, vizează zona opĠională aCuriculumului NaĠional în care úcolile î úi prezintă propria ofertă educaĠională. Disciplinele opĠionale ca parte integrantă a reformeivizează descentralizarea curriculară, oferă posibilităĠi de abordaretransdisciplinară, pluridisciplinară a curriculumului, potrivit resurselorumane, materiale de care dispune úcoala úi cerinĠele sociale.
2. 3. Curriculum la decizia úcolii - CDS
Curriculum la decizia úcolii (CDS), reprezintă emblema puterii reale aúcolii prin dreptul de a lua decizii. Derivată din libertatea de a decide asupra unuisegment al Curriculumului NaĠional, această putere dă posibilitatea definirii unortrasee particulare de învăĠare ale elevilor.
Structura CDS pentru nivelul învăĠământului obligatoriu este următoarea[89]:
¾ Curriculum nucleu aprofundat. Această structură presupuneparcurgerea segmentului obligatoriu din programa unei anumitediscipline prin diversificarea activităĠilor de învăĠare până la acoperireanumărului maxim de ore din plaja orară a disciplinei respective.
¾ Curriculum extins. Acest segment presupune parcurgerea în plus aelementelor neobligatorii din programa úcolară. Pentru această situaĠie,elevii manifestă interes pentru anumite discipline, valorificându-se orelealocate în afara trunchiului comun.
¾ Curriculum elaborat în úcoală. Acest segment implică disciplineleopĠionale care se pot alege din lista oferită de M.E.C., sau propuse
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 32/306
CURRICULUMUL ùCOLAR PENTRU ÎNVĂğĂMÂNTUL PROFESIONAL ùI TEHNIC32
chiar de cadrele didactice cu respectarea metodologiei de proiectare úiabordare.
Disciplinele opĠionale sunt discipline pe care úcoala le propune elevilor,cu acordul Inspectoratelor ùcolare sau sunt alese din lista oferită de M.E.C. Acestediscipline permit studierea unor parcursuri individuale de către elevi, potrivitintereselor úi aptitudinilor lor, asigurând oportunităĠi de alegere a domeniului încare doresc să-úi dezvolte deprinderi úi capacităĠi.
În cadrul CDS-ului, disciplinele opĠionale pot fi de mai multe tipuri:1. OpĠionalul de aprofundare. Este acel tip de CDS derivat dintr-o
disciplină studiată în trunchiul comun, care urmăreúte aprofundareaobiectivelor/competenĠelor din curriculumul nucleu prin noi unităĠi de
conĠinut.2. OpĠionalul de extindere. Este acel tip de CDS derivat dintr-odisciplină studiată în trunchiul comun, care urmăreúte extindereaobiectivelor-cadru/competenĠelor generale din curriculumul nucleu prinnoi obiective de referinĠă /competenĠe specifice úi noi conĠinuturi.
3. OpĠionalul ca disciplină nouă introduce noi obiecte de studiu, înafara acelora prevăzute în trunchiul comun la un anumit profil úispecializare, sau teme noi, care nu se regăsesc în programelenaĠionale.
4. OpĠionalul integrat introduce ca obiecte de studiu noi disciplinestructurate în jurul unei teme integratoare pentru o anumită ariecurriculară sau pentru mai multe arii curriculare dominante în profil úivehiculând conĠinuturi ale altor arii curriculare.
Caracteristicile disciplinelor opĠionalelor pentru nivelul învăĠământuluiobligatoriu sunt prezentate sintetic în tabelul 2. 1 [100].
Tabelul 2. 1
Tipul opĠionalului Caracteristicile programei
Aprofundare
Programa pentru trunchiul comun în numărul maxim de ore al plajeiorare prevăzute prin planul cadru (în cazuri de recuperare - respectivpentru elevi care nu au reuúit să dobândească achiziĠiile minimaleprevăzute prin programa anilor de studiu anteriori)
Extindere Obiective de referinĠă notate cu *.ConĠinuturi notate cu * (se regăsesc în programa de trunchi comun adisciplinei)
OpĠionalul lanivelul disciplinei
Noi obiective de referinĠă.Noi conĠinuturi (noutatea este definită faĠă de programa disciplinei detrunchi comun)
OpĠional integrat Noi obiective - complexe.Noi conĠinuturi - complexe (noutatea este definită faĠă de programeledisciplinelor de trunchi comun implicate în integrare)
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 33/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 33
Caracteristicile disciplinelor opĠionalelor pentru învăĠământul liceal suntprezentate sintetic în tabelul 2. 2 [89].
Tabelul 2. 2
TipulopĠionalului
Clasa Caracteristicile programei
IX Aceleaúi obiective de referinĠă.Noi conĠinuturi .
Aprofundare
X-XII Aceleaúi competenĠe specifice.Noi conĠinuturi.
IXNoi obiective de referinĠă corelate cu acelea ale programei de TC.Noi conĠinuturi corelate cu acelea ale programei de TC.
Extindere
X-XIINoi competenĠe specifice corelate cu acelea ale programei de TC.
Noi conĠinuturi corelate cu acelea ale programei de TC.
IXNoi obiective de referinĠă diferite de cele ale programei de TC.Noi conĠinuturi diferite de cele ale programei de TC.OpĠional ca
disciplină nouă X-XII
Noi competenĠe specifice diferite de cele ale programei de TC.Noi conĠinuturi diferite de cele ale programei de TC.
IXNoi obiective de referinĠă complexe.Noi conĠinuturi interdisciplinare.OpĠional
integratX-XII
Noi competenĠe specifice complexe.Noi conĠinuturi interdisciplinare.
Pentru învăĠământul liceal, CDS este diferenĠiat pe profiluri úi specialităĠi alecăror ore se adaugă celor de la nivelul TC. Elevii pot opta în fiecare an pentrudisciplinele cuprinse în pachetele opĠionale sau pot continua opĠionalele alese în aniianteriori. FuncĠie de posibilităĠile úcolii, orele de opĠional pot fi realizate pe clasesau pe grupe de 10 - 15 elevi. Grupele de studiu pot fi formate din elevi apar Ġinândclaselor paralele. De asemenea, la nivelul unei clase, se pot organiza două grupe cuopĠionale diferite, pentru care pot preda profesori diferiĠi.
În cazul elaborării programei de opĠional la nivelul disciplinei se propuneurmătoarea structură (pe titluri):
I. Pentru clasa a IX-a:
Denumirea opĠionalului..............Tipul de opĠional.......................Clasa........................................Durata.....................................Numărul de ore pe săptămână...Cadrul didactic.......................... Argument.................................Obiective cadru.........................Obiective de referinĠă................ ActivităĠi de învăĠare...........Lista de conĠinuturi ..................ModalităĠi de evaluare...............Bibliografie...............................
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 34/306
CURRICULUMUL ùCOLAR PENTRU ÎNVĂğĂMÂNTUL PROFESIONAL ùI TEHNIC34
Pentru argument se redactează ½ - 1 pagină prin care se va motivacursul propus prin nevoi ale elevilor, ale comunităĠii locale etc.
Pentru obiective cadru dacă cursul opĠional se organizează pe o durată de cel puĠin doi ani úcolari.
Obiectivele de referinĠă derivă din cele cadru, nu vor fi reluări ale celordin programa úcolară úi se vor formula în funcĠie de opĠionalul propus într-omanieră generală.
ActivităĠile de învăĠare vor fi astfel concepute încât să se aibă în vedereun grad mai mare de implicare a elevilor prin valorificarea înclinaĠiilor aptitudinilor úiinteresele acestora.
Pentru conĠinuturi se va elabora lista în conformitate cu tipul de opĠional
ales atingându-se prin aceasta obiectivele de referinĠă. Vor fi structurate pecapitole, subcapitole, teme, subteme.ModalităĠile de evaluare sunt probele de evaluare (lucrări scrise,
practice, referate, portofolii, teste etc.) prin care se verifică atingerea obiectivelorpropuse.
La bibliografie se vor consemna referinĠele útiinĠifice de care autorul s-afolosit, totodată fiind úi o sursă de informare pentru elevi.
II. Pentru clasa a X-a – XII-a:
Denumirea opĠionalului..............Tipul de opĠional.......................
Clasa.......................................Durata.....................................Numărul de ore pe săptămână...Cadrul didactic.......................... Argument.................................CompetenĠe generale................CompetenĠe specifice................ ConĠinuturi...................... Valori úi atitudini.......................Sugestii metodologice...............Bibliografie...............................
Pentru argument, se va redacta ½ - 1 pagină motivându-se cursulpropus: nevoi ale comunităĠii locale, ale elevilor, formarea unor competenĠe de
transfer etc.CompetenĠele generale se vor defini dacă opĠionalul vizează toată
perioada liceală. În această situaĠie, fiecărui an úcolar îi vor fi atribuite competenĠespecifice derivate din cele generale.
În cazul competenĠelor specifice proiectarea curriculară variază funcĠiede opĠionalul propus.
ConĠinuturile se aleg în conformitate cu opĠionalul ales úi contribuie laatingerea competenĠelor specifice vizate.
Sugestiile metodologice vor include tipuri de metode de învăĠare (caresunt recomandate pentru formarea competenĠelor), mijloace úi materiale didactice,
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 35/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 35
forme de organizare a activităĠii cu elevii, precum úi modalităĠi de evaluare. În acestsens, vor fi vizate tipurile de probe care se potrivesc opĠionalului propus (probescrise, probe orale, probe practice, referat, proiect etc.).
În cazul proiectului de opĠional va fi inclusă o listă cu valori úi atitudini preconizate a fi formate în cadrul cursului.
2. 4. Ciclurile curriculare ale învăĠământului profesional úi tehnic
Ciclurile curriculare reprezintă periodizări ale úcolarităĠii care au în
comun obiective specifice úi grupează mai mulĠi ani de studiu, aparĠinând uneori deniveluri úcolare diferite. Aceste periodizări ale úcolarităĠii se suprapun pestestructura formală a sistemului de învăĠământ, cu scopul de a focaliza obiectivulmajor al fiecărei etape úcolare úi de a regla procesul de învăĠământ prin intervenĠiide natură curriculară [89].
Fiecare ciclu curricular prezintă un set coerent de obiective de învăĠare,care scoate în evidenĠă ceea ce ar trebui să atingă elevii la sfârúitul unei anumiteetape a parcursului lor úcolar. Astfel, ciclurile curriculare conferă diferitelor etapeale úcolarităĠii o serie de dominante care se reflectă în alcătuirea programelorúcolare. O prezentare sintetică a ciclurilor curriculare este dată în tabelul 2. 3.
Tabelul 2. 3
Vârsta Nivelul Clasa Ciclul curricular
19 XIII
18 XIISpecializare
17 XI
16 X Aprofundare
15
Liceu teoretic, tehnologic, vocaĠional,ùcoala de ucenici
IX
14 VIII
13 VII
Observare úi orientare
12 VI
11
ÎnvăĠământ gimnazial
V
10 IV9 III
Dezvoltare
8 II
7
ÎnvăĠământ primar
I
6
AchiziĠii fundamentale
5
4
3
ÎnvăĠământ preúcolar Anul
pregătitor
Introducerea ciclurilor curriculare are ca scop:
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 36/306
CURRICULUMUL ùCOLAR PENTRU ÎNVĂğĂMÂNTUL PROFESIONAL ùI TEHNIC36
¾ crearea premiselor necesare extinderii úcolarităĠii obligatorii către 6ani, respectiv 16 ani;
¾ constituirea unei structuri a învăĠământului mai bine corelate cuvârsta psihologică a copiilor;
¾ crearea continuităĠii între treptele de úcolarizare. AbsolvenĠii învăĠământului general úi obligatoriu ar trebui [24]:
¾ să demonstreze gândire creativă;¾ să folosească diverse modalităĠi de comunicare în situaĠii reale;¾ să înĠeleagă sensul apartenenĠei la diverse tipuri de comunităĠi;¾ să demonstreze capacitatea de adaptare la situaĠii diferite;¾ să contribuie la construirea unei vieĠi de calitate;
¾ să înĠeleagă úi să utilizeze tehnologiile în mod adecvat;¾ să-úi dezvolte capacităĠi de investigare úi să-úi valorizeze propria
experienĠă;¾ să-úi construiască un set de valori individuale úi sociale úi să-úi
orienteze comportamentul úi cariera în funcĠie de acestea.Referitor la învăĠământul preuniversitar, acesta a căpătat deja o nouă
orientare odată cu introducerea structurii pe filiere (teoretică, tehnologică,vocaĠională), profiluri úi specializări. Această structură permite o reală diversificare aparcursului úcolar, în conformitate cu interesele úi aptitudinile elevilor la vârstaadolescenĠei. În absenĠa acestei diversităĠi, liceul nu ar fi decât o prelungire a învăĠământului obligatoriu, care oferă preponderent o educaĠie generală, aceeaúipentru toĠi. Conform ultimelor reglementări ale planului-cadru, liceul este structuratpe filiere, profiluri úi specializări.
Tabelul 2. 4
Filieră Profil Specializare
Electronică úi automatizări
Electrotehnic
TelecomunicaĠii
Mecanic
Lucrări publice-construcĠii
Tehnic
Textile-pielărieChimie industrială
ProtecĠia mediului
Silvic úi prelucrarea lemnului
Veterinar
Agricol úi agromontan
Resurse naturale úiprotecĠia mediului
Industrie alimentară
Turism úi alimentaĠie publică
Economic, administrativ
Tehnologică
Servicii
Poútă
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 37/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 37
Pentru filiera tehnologică, liceul este structurat după cum se poate vedea în tabelul 2. 4 [89].
În ceea ce priveúte structura formală actuală a liceului, pentru relevanĠaconstruirii unui demers didactic centrat pe elev, obiectivele ciclurilor curriculare seprezintă astfel [89]:
x Ciclul curricular de observare úi orientare ce are ca obiectiv majororientarea în vederea optimizării opĠiunii úcolare úi profesionale ulterioare.El vizează:
¾ descoperirea de către elev a propriilor afinităĠi, aspiraĠii úi valori în scopul construirii unei imagini de sine pozitive;
¾ formarea capacităĠii de analiză a setului de competenĠe
dobândite prin învăĠare în scopul orientării spre o anumită carieră profesională;
¾ dezvoltarea capacităĠii de a comunica, inclusiv prin folosireadiferitelor limbaje specializate;
¾ dezvoltarea gândirii autonome úi a responsabilităĠii faĠă deintegrarea în mediul social.
x Ciclul curricular de aprofundare are ca obiectiv major adâncireastudiului în profilul úi specializarea aleasă, asigurând, în acelaúi timp, opregătire generală pe baza opĠiunilor din celelalte arii curriculare. Acestciclu vizează:
¾ dezvoltarea competenĠelor cognitive ce permit relaĠionareainformaĠiilor din domenii înrudite ale cunoaúterii;¾ dezvoltarea competenĠelor socio-culturale ce permit integrarea
activă în diferite grupuri sociale;¾ formarea unei atitudini pozitive úi responsabile faĠă de acĠiunile
personale cu impact asupra mediului social;¾ exersarea imaginaĠiei úi a creativităĠii ca surse ale unei vieĠi
personale úi sociale de calitate.x Ciclul curricular de specializare are ca obiectiv major pregătirea în
vederea integrării eficiente în învăĠământul universitar de profil sau pepiaĠa muncii. El vizează:
¾ dobândirea încrederii în sine úi construirea unei imagini pozitiveasupra reuúitei personale;
¾ luarea unor decizii adecvate în contextul mobilităĠii condiĠiilorsociale úi profesionale;
¾ înĠelegerea úi utilizarea modelelor de funcĠionare a societăĠii úide schimbare socială.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 38/306
CURRICULUMUL ùCOLAR PENTRU ÎNVĂğĂMÂNTUL PROFESIONAL ùI TEHNIC38
2. 5. Documentele úcolare
Documentele úcolare sunt acte normative care rezultă în urma demersurilorcurriculare. Aceste pot fi: planul de învăĠământ, programele úcolare, manualeleúcolare, planificările calendaristice, proiectele unităĠilor de învăĠare, proiectele delecĠie etc. O parte dintre documentele úcolare au un caracter oficial úi obligatoriu(planul de învăĠământ úi programele úcolare), alte au caracter oficial, dar nu úiobligatoriu (manualele úcolare), în timp ce unele documente au caracter de sugestieúi îndrumare (metodicile de predare, planificările calendaristice, proiectele delecĠie).
2. 5. 1. Planul de învăĠământ
Planul de învăĠământ este un document úcolar normativ obligatoriu emisde către o instituĠie de învăĠământ, cu funcĠia fundamentală de conducere úidesf ăúurare a proceselor instructiv-educative.
Un plan de învăĠământ stabileúte următoarele elemente [18], [24]:¾ finalităĠile úi obiectivele generale ale instruirii;¾ competenĠele finale úi standardele pregătirii;¾ disciplinele úcolare care urmează a fi studiate úi succesiunea
acestora pe anii úcolari;¾ numărul săptămânal úi anual de ore pentru fiecare obiect, la fiecare
an de studiu;¾ structura anului úcolar, adică succesiunea intervalelor de timp
alocate studiilor, vacanĠelor, examenelor;¾ modalităĠile de evaluare a competenĠelor úi standardelor pregătirii
pe parcurs úi finale.
2. 5. 2. Planul-cadru de învăĠământ
Planul-cadru de învăĠământ este documentul ce dirijează resursele detimp ale procesului de predare-învăĠare. Planul-cadru de învăĠământ permite úcolilorsă realizeze planuri orare proprii úi să diversifice oferta curriculară conform filierelor,profilelor úi specializărilor, elevii având astfel posibilitatea de a alege.
În cadrul liceului, o structură diferenĠiată pe filiere, profiluri úi specializări,precum úi existenĠa mai multor planuri-cadru de învăĠământ conduc la modelareaunor licee cu personalitate proprie, având o ofertă specifică pe piaĠa educaĠională,
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 39/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 39
spre deosebire de învăĠământul general, relativ uniform în structură úi omogen înofertă.
Principiile de generare a planurilor-cadru de învăĠământ sunt [89]:1. Principiul selecĠiei úi al ierarhizării culturale;2. Principiul funcĠionalităĠii;3. Principiul coerenĠei;4. Principiul egalităĠii úanselor;5. Principiul flexibilităĠii úi al parcursului individual;6. Principiul racordării la social;
1. Principiul selecĠiei úi ierarhizării culturale constă în decupajuldomeniilor cunoaúterii umane úi ale culturii - în sens larg - în domenii ale
curriculumului úcolar. ConsecinĠa fundamentală a aplicării acestui principiu la nivelulplanului de învăĠământ o reprezintă stabilirea disciplinelor úcolare, precum úigruparea úi ierarhizarea acestora în interiorul unor categorii mai largi. Conformacestui principiu, în noul plan s-a optat pentru gruparea obiectelor de studiu pe ariicurriculare pentru întreg învăĠământul preuniversitar (I-XII / XIII).
Fig. 2. 1. Reprezentarea schematică a ariilor curriculare.
În planurile-cadru de învăĠământ disciplinele sunt grupate în úapte ariicurriculare a căror reprezentare este dată în fig. 2. 1.
2. Principiul funcĠionalităĠii vizează racordarea diverselor discipline, darúi a ariilor curriculare la vârstele elevilor úi la psihologia acestora, precum úi laamplificarea úi diversificarea domeniilor cunoaúterii.
3. Principiul coerenĠei vizează caracterul omogen al parcursului úcolar, úi în esenĠă, raporturile procentuale pe orizontală úi pe verticală între ariile curriculare,iar în cadrul ariilor, între discipline.
2. Matematică úi útiinĠe alenaturii
3. Om úi societate
4. Arte
5. Tehnologii
6. EducaĠie fizică úi Sport
7. Consiliere úi orientare
ARII
CURRICULARE
1 Limbă úi comunicare
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 40/306
CURRICULUMUL ùCOLAR PENTRU ÎNVĂğĂMÂNTUL PROFESIONAL ùI TEHNIC40
4. Principiul egalităĠii úanselor are în vedere asigurarea unui sistemcare dă dreptul fiecărui elev să descopere úi să valorifice la maximum potenĠialul decare dispune.
5. Principiul flexibilităĠii úi al parcursului individual vizează trecereade la învăĠământul pentru toĠi la învăĠământul pentru fiecare. Acest lucru poate firealizat prin descentralizarea curriculară, care încurajează parcursurile individualede învăĠare, oferind profesorilor o flexibilitate în luarea deciziilor úi a acĠiunilor.
6. Principiul racordării la social presupune ca planurile să fie astfelconcepute încât să favorizeze tipuri variate de ieúiri din sistem către: pregătireapostliceală, universitară sau către piaĠa muncii.
Planurile cadru de învăĠământ au prevăzute atât ore pentru disciplinele din
trunchiul comun (TC) cât úi ore pentru disciplinele la alegerea úcolii (CDS). ùcolileau, în acest sens, libertatea de a-úi diversifica oferta educaĠională în funcĠie deoferta de pe piaĠa muncii, specificul local, dar úi de preferinĠele elevilor.
Planul cadru de învăĠământ prevede numărul minim úi maxim de ore astfel:¾ numărul minim úi maxim de ore pe săptămână, pentru fiecare clasă;¾ numărul minim úi maxim de ore pentru fiecare arie curriculară;¾ numărul minim úi maxim de ore pentru fiecare disciplină.
2. 5. 3. Programa úcolară
Programa úcolară este o componentă a Curriculumului NaĠional cuajutorul căreia se descrie oferta educaĠională a unei discipline pentru un parcursúcolar determinat, fiind centrată pe elev úi având rolul de instrument indispensabil în activitatea cadrelor didactice.
Programele úcolare pentru filieră tehnologică sunt elaborate înconcordanĠă cu noile planuri-cadru de învăĠământ urmărindu-se prin acesteacentrarea pe obiective/competenĠe ce urmează a fi formate la elevi úi care să asigure corelarea conĠinuturilor învăĠării cu aplicarea cunoútinĠelor, deprinderilor úipriceperilor dobândite în rezolvarea de situaĠii practice.
Pentru segmentul gimnazial úi clasa a IX-a
Actualele programe úcolare subliniază importanĠa rolului reglator alobiectivelor, pe cele două niveluri de generalitate: obiective cadru úi obiective dereferinĠă. Celelalte componente ale programei au ca principal scop realizarea cusucces a obiectivelor de către elevi. Deoarece clasa a IX-a aparĠine cicluluicurricular de observare úi orientare (care include úi clasele a VII-a úi a VIII-a), laaceastă clasă a fost păstrată structura programei de gimnaziu [100]. Acesteprograme úcolare au structuri diferite în funcĠie de ciclul curricular úi cuprind [89],[100]:
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 41/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 41
x nota de prezentare:¾ descrie parcursul obiectului de studiu;¾ argumentează structura didactică adoptată;¾ sintetizează o serie de recomandări considerate
semnificative de către autorii programei.x obiective cadru:
¾ obiective cu grad mare de generalitate úi complexitate;¾ sunt urmărite pe parcursul a mai multor ani de studiu.
x obiective de referinĠă:¾ specifică rezultatele aúteptate ale învăĠării;¾ urmăresc progresia în formarea de capacităĠi úi
achiziĠia de cunoútinĠe ale elevului de la un an destudiu la altul.
x exemple de activităĠi de învăĠare:¾ propun modalităĠi de organizare a activităĠii în clasă.
x conĠinuturile:¾ unităĠile de conĠinut sunt organizate tematic;¾ permit atingerea obiectivelor cadru úi de referinĠă.
x standarde curriculare de performantă:¾ sunt criterii de evaluare a calităĠii actului educaĠional.
Standardele curriculare de performanĠă sunt standarde naĠionale, absolut
necesare în condiĠiile introducerii unei filosofii educaĠionale centrate pe diversitate,concretizate în existenĠa unor planuri-cadru de învăĠământ, a unor noi programeúcolare úi a manualelor alternative. Ele reprezintă, pentru toĠi elevii, un sistem dereferinĠă comun úi echivalent, vizând sfârúitul unei trepte de úcolaritate [100].
Standardele curriculare de performanĠă sunt criterii de evaluare a calităĠiiprocesului de învăĠământ. În mod concret, standardele constituie specificări deperformanĠă vizând cunoútinĠele, competenĠele úi comportamentele dobândite deelevi prin studiul unei discipline. Standardele permit evidenĠierea progresuluirealizat de elevi, la de la o treaptă de úcolaritate la alta. Ele sunt exprimate simplu,sintetic úi inteligibil pentru toĠi agenĠii educaĠionali úi reprezintă baza de plecarepentru elaborarea descriptorilor de performanĠă, respectiv a criteriilor de notare.
Standardele sunt relevante din punctul de vedere al motivării elevului pentru învăĠare, fiind orientate spre profilul de formare al acestuia la finalizarea parcursuluiúcolar úi la intrarea în viaĠa socială. Ele ar trebui, de asemenea, să motiveze elevulpentru învăĠarea continuă úi să conducă la structurarea capacităĠilor proprii învăĠăriiactive [100].
Pentru clasele a X-a – XII-a
x nota de prezentare:¾ descrie parcursul obiectului de studiu;
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 42/306
CURRICULUMUL ùCOLAR PENTRU ÎNVĂğĂMÂNTUL PROFESIONAL ùI TEHNIC42
¾ argumentează structura didactică adoptată;¾ sintetizează o serie de recomandări considerate semnificative.
x competenĠe generale:¾ sunt definite pe obiect de studiu;¾ se formează pe durata învăĠământului liceal;¾ au grad ridicat de generalitate úi complexitate;¾ au rolul de a orienta demersul didactic către achiziĠiile finale ale
elevului.x competenĠe specifice úi conĠinuturi:
¾ competenĠele specifice sunt derivate din competenĠelegenerale, se definesc pe obiect de studiu, se formează pe
parcursul unui an úcolar úi le sunt asociate conĠinuturi;x valorile úi atitudinile:
¾ se introduc deoarece anumite atitudini úi însuúirea unor valorinu pot fi evaluate în mod direct.
x sugestiile metodologice:¾ sprijină demersul didactic;¾ cuprind recomandări privind:
q desf ăúurarea efectivă a procesului de predare-învăĠarecentrat pe formarea de competenĠe;
q identificarea celor mai adecvate metode úi activităĠi de învăĠare;
q dotări úi materiale necesare pentru aplicarea în condiĠiioptime a programei úcolare;
q evaluarea continuă:În ceea ce priveúte aplicarea programelor úcolare, centrarea pe achiziĠiile
elevilor determină un anumit sens al schimbării în didactica fiecărei discipline.
2. 5. 4. Manualul úcolar
Manualul úcolar reprezintă un important instrument de lucru atât pentru
elevi cât úi pentru profesori având o structură tematică dezvoltată după programaúcolară, la fiecare disciplină. Manualul úcolar trebuie să pună la dispoziĠiaprofesorului ansamblul de cunoútinĠe ce trebuie predate la ore úi să fie în acelaúitimp un ghid de orientare în pregătirea lecĠiilor. În funcĠie de situaĠie, profesorulpoate completa úi îmbunătăĠi manualul úcolar úi cu alte surse de informaĠii (lucrăride specialitate, alte manuale, reviste, culegeri de exerciĠii úi probleme etc.). Pentruelevi, manualul este principala sursă de informare putând fi folosit atât în activitateadin clasă coordonată de profesor (formativ-informativă) cât úi acasă pentru studiuindividual (autoinstruire).
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 43/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 43
Din punct de vedere al activităĠilor învăĠământului, manualul are trei funcĠiiprincipale [24]:
1. FuncĠia de informare:¾ selecĠia cunoútinĠelor se face astfel încât să asigure progresivitatea
úi să evite supraîncărcarea;¾ se vor asigura filtrajul úi selecĠia cunoútinĠelor prin reduceri,
simplificări, reorganizări.2. FuncĠia de structurare a învăĠării. Organizarea învăĠării se poate
realiza în mai multe feluri: ¾ de la experienĠa practică la teorie;¾ de la teorie la aplicaĠii practice, prin controlarea achiziĠiilor;
¾ de la exerciĠii practice la elaborarea teoriei;¾ de la expozeu la exemple, ilustrări;¾ de la exemple úi ilustrări la observaĠie úi analiză.
3. FuncĠia de ghidare a învăĠării. Există alternativele:¾ repetiĠia, memorizarea, imitarea modelelor;¾ activitatea deschisă úi creativă a elevului, care poate utiliza propriile
sale experienĠe úi observaĠii.Un manual de bună calitate trebuie să satisfacă, la fiecare temă pe care o
abordează, în mod obligatoriu, următoarele criterii de elaborare, dar mai ales deapreciere [71], [65]:
¾ să fie în conformitate cu programa analitică;¾ abordarea conĠinutului în corelaĠie cu vârsta úi nivelul elevilor;¾ sarcini de lucru specifice obiectivelor;¾ informaĠii clare, explicative úi utile necesare actului de învăĠare;¾ sarcini suplimentare de lucru în cazul aprofundării studiului;¾ referinĠe suplimentare pentru completarea cunoútinĠelor;¾ exerciĠii, teme de autoevaluare sau autoinstruire;¾ calitatea prezentării úi tehnoredactării;¾ calitatea materialelor folosite.
Analiza unui manual are în vedere următoarele componente [65]:ConcordanĠa cu programa analitică. Manualul trebuie să respecte
structura tematică úi să acopere în acelaúi timp obiectivele care sunt prevăzute înprograma úcolară.
ConĠinutul manualului. Manualul úcolar va fi prezentat logic trecând dela simplu la complex, cu elemente de legătură astfel încât elevii să poată să-úi însuúească deprinderi úi priceperi noi cât mai uúor. Privitor la activităĠile de învăĠareprevăzute în manuale, acestea trebuie să fie centrate pe rezolvare de probleme úiexerciĠii teoretice úi practice, crearea de situaĠii problemă úi deducĠii logice, astfel încât actul educaĠional să faciliteze învăĠarea prin căutare úi descoperire. Manualultrebuie să fie prevăzut cu exerciĠii úi probleme cu diverse grade de dificultate, astfel încât să permită profesorului lucrul individual úi pe grupe cu elevii, realizându-se
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 44/306
CURRICULUMUL ùCOLAR PENTRU ÎNVĂğĂMÂNTUL PROFESIONAL ùI TEHNIC44
prin aceasta o instruire diferenĠiată în cadrul aceleiaúi clase. În privinĠainterdisciplinarităĠii, manualul trebuie să abordeze úi o serie de teme care să-idetermine pe elevi să înveĠe diferite noĠiuni úi concepte comune mai multordiscipline, evitându-se prin aceasta excesul de distincĠii între anumite ramuriútiinĠifice.
Accesibilitatea manualului. ConĠinutul útiinĠific al manualului să fieordonat úi numerotat sub formă de capitole úi subcapitole, noĠiunile fiind prezentate în funcĠie de particularităĠile de vârsta ale elevilor, într-o formă grafică care să stârnească curiozitatea úi interesul acestora. Limbajul folosit trebuie să fie simplu,specific disciplinei úi accesibil în acelaúi timp, astfel încât elevul să poată folosimanualul úi în activitatea independentă.
Evaluarea cunoútinĠelor din cadrul manualului. Profesorul va urmărimodul în care se realizează evaluarea cunoútinĠelor în cadrul manualului cât úigradul de dificultate al acestora. Manualul trebuie să prezinte teste úi probleme deevaluare adecvate vârstei elevilor, probleme de evaluare diferenĠiată, itemiformulaĠi clar, astfel încât să permită în acelaúi timp úi autoevaluarea. Deasemenea, este indicat ca probele de evaluare din manual să fie asemănătoare cucele de la examenele de nivel naĠional.
Calitatea prezentării úi tehnoredactării. Manualul trebuie să fieprezentat într-un format de dimensiuni accesibile, textul să fie scris clar cu cerneală de bună calitate care să permită o citire uúoară. Capitolele úi subcapitolelemanualului să fie scrise cu caractere îngroúate, iar cuvintele din text scoase înevidenĠă prin altă formă de scriere, diferită de cea a textului. În tabelul 2. 5 seprezintă o paralelă dintre manualul tradiĠional úi cel modern [89].
Tabelul 2. 5
Manualul tradiĠional Manualul modern
Operează o selecĠie rigidă a conĠinuturilor dincare rezultă un ansamblu fix de informaĠiivizând o tratare amplă, de tip academic.
Operează o selecĠie permisivă din care rezultă un ansamblu variabil de informaĠii, în careprofesorul úi elevul au spaĠiu de creaĠie.
InformaĠiile sunt prezentate ca interpretarestandardizată, închisă, universal valabilă úiauto-suficientă. InformaĠiile constituie un scop în sine.
InformaĠiile sunt prezentate astfel încât permitinterpretări alternative úi deschise. InformaĠiileconstituie un mijloc pentru formarea unorcompetenĠe, valori úi atitudini.
Oferă un mod de învăĠare care presupunememorarea úi reproducerea.
Oferă un mod de învăĠare care presupune înĠelegerea úi explicarea.
Reprezintă un mecanism de formare a uneicunoaúteri de tip ideologic.
Reprezintă un mecanism de stimulare agândirii critice.
Desigur, un anumit manual se regăseúte la confluenĠa câtorva dintredelimitările formulate mai sus. Elaborarea manualelor alternative sporesc úansele derespectare a cerinĠelor susmenĠionate, profesorul având sarcina de a selectamanualul care corespunde cel mai bine atât propriilor exigenĠe, cât úi nivelului depregătire al elevilor.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 45/306
Capitolul 3
OBIECTIVELE EDUCAğIONALE ÎN PROCESUL DE INSTRUIRE
Obiectivul educaĠional este un enunĠ care exprimă anticipativ tipurile deachiziĠii sau de schimbări programate a se realiza sau descrie un comportament cese va obĠine într-un anumit interval de instruire. Altfel spus, obiectiveleeducaĠionale sunt enunĠuri cu caracter intenĠional care anticipează o schimbare înpersonalitatea elevului ca urmare a implicării acestuia într-o activitate instructiv-educativă.
În ultimul timp au existat numeroase cercetări de clarificare a problematiciiobiectivelor pedagogice. În pedagogie, clasificările (taxonomiile) au fost f ăcutedupă diferite criterii, precum:
¾ taxonomii bazate pe „intenĠionalităĠile” procesului educaĠional;¾ taxonomii bazate pe nivelul de generalitate úi timpul necesar atingerii
obiectivelor;¾ taxonomii bazate pe tipul de comportament care se formează la elevi
(în domeniul cognitiv, afectiv, psihomotor);¾ taxonomii globale care includ toate domeniile amintite.În cele ce urmează este prezentată o clasificare a obiectivelor pedagogice
după gradul de generalitate a finalităĠii educaĠionale, respectiv o clasificareintrodusă de Curriculumul NaĠional în programele úcolare.
3. 1. Niveluri de definire a obiectivelor educaĠionale după gradul degeneralitate
În funcĠie de gradul de generalitate sau specificitate, obiectiveleeducaĠionale sunt situate úi analizate la trei niveluri: nivelul A, nivelul B, nivelul C[71], (Tabelul 3. 1).
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 46/306
OBIECTIVELE EDUCAğIONALE ÎN PROCESUL DE INSTRUIRE
Tabelul 3. 1
Nivel FinalităĠile corespunzătoare
Nivelul ASistemul de învăĠământ
Idealul educaĠional
Obiectivele generale
Nivelul BEtape úi subetapeale sistemului de
învăĠământ
Obiective diferenĠiate pe cicluri de învăĠământ, tipuri úi profiluri úcolare(obiective intermediare sau obiective de generalitate medie)Obiective specifice fiecărei discipline de învăĠământ(obiective de referinĠă)
Nivelul C ActivităĠile
didactice; LecĠia
Obiective concrete corespunzătoare fiecărei lecĠi i, fiecărei acĠiunieducative concrete,(obiectivele operaĠionale)
Nivelul A este un nivel de maximă generalitate, care cuprinde două treptecărora le corespund: idealul educaĠional al úcolii româneúti contemporane úiobiectivele generale. Acestea reprezintă de fapt intenĠiile generale úifundamentale ale sistemului de învăĠământ românesc, prin care se exprimă sinteticfuncĠiile acestuia, precum úi cerinĠele cele mai generale úi importante în ceea cepriveúte activitatea de formare a individului úi a personalităĠii acestuia.
Idealul educaĠional al úcolii româneúti [art. 3 alin. 2 din LegeaÎnvăĠământului nr. 84/1995] constă în dezvoltarea liberă, integrală úi armonioasă aindividualităĠii umane, în formarea personalităĠii autonome úi creative. Atingereaacestui obiectiv implică [extras art. 4 - Legea ÎnvăĠământului nr. 84/1995]:
a) însuúirea cunoútinĠelor útiinĠifice, a valorilor culturii naĠionale úiuniversale;b) formarea capacităĠilor intelectuale, a disponibilităĠilor afective úi a
abilităĠilor practice prin asimilarea de cunoútinĠe umaniste,útiinĠifice, tehnice úi estetice;
c) asimilarea tehnicilor de munca intelectuală, necesare instruirii úiautoinstruirii pe durata întregii vieĠi;
d) educarea în spiritul respectării drepturilor úi libertăĠilorfundamentale ale omului, al demnităĠii úi al toleranĠei, al schimbuluiliber de opinii;
e) cultivarea sensibilităĠii faĠă de problematica umană, faĠă de valorile
moral-civice, a respectului pentru natură úi mediul înconjurător;f) dezvoltarea armonioasă a individului, prin educaĠie fizică, educaĠie
igienico-sanitară úi practicarea sportului;g) profesionalizarea tinerei generaĠii pentru desf ăúurarea unor
activităĠi utile, producătoare de bunuri materiale úi spirituale.Obiectivele generale reprezintă Ġeluri, finalităĠi ce pot fi realizate de către
toate cadrele didactice care funcĠionează în sistemul de învăĠământ, într-un timp îndelungat. Aceste obiective nu pot fi propuse pentru a fi realizate într-o singurăactivitate didactică, îndeplinirea lor apărând ca o rezultantă a atingerii tuturor
46
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 47/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE
obiectivelor operaĠionale úi specifice. Un obiectiv general care acĠionează asupraeducaĠilor (elevi, studenĠi) se poate atinge într-o perioadă mare de timp prin efortulcumulat al mai multor cadre didactice.
Nivelul B este un nivel subordonat nivelului A în care sunt cuprinseobiectivele intermediare profilate úi diferenĠiate pe cicluri de învăĠământ, pe tipuri úiprofile úcolare, precum úi pe discipline de învăĠământ (obiective intermediare
sau obiective de generalitate medie). Acestea au un nivel mediu degeneralitate, iar în raport cu cele corespunzătoare sistemului de învăĠământ suntmai puĠin generale, fiind specifice unei anumite etape din cadrul acestui sistem.
Obiectivele de la acest nivel nu pot fi îndeplinite de un singur cadru didactic într-o singură lecĠie sau unitate de învăĠare întrucât, realizarea lor apare ca o
rezultantă a acĠiunii directe a tuturor cadrelor didactice din subsistemul educaĠionalconsiderat.
Nivelul C este un nivel căruia îi corespund obiectivele concrete,particulare, corespunzătoare fiecărei lecĠii sau activităĠi educative, fiind definite úispecificate maximal, (obiective concrete sau obiectivele operaĠionale). Înparticular, aceste obiective sunt rezultatele concrete ale fiecărei lecĠii úi pot firealizate de profesor într-o singură lecĠie sau secvenĠă de activitate didactică.
3. 2. FuncĠiile obiectivelor educaĠionale
În rolul de componente ale procesului de învăĠământ, obiectivelepedagogice răspund unor cerinĠe sau necesităĠi de funcĠionare a acestuia, având oinfluenĠă hotărâtoare asupra celorlalte componente. Obiectivele îndeplinescurmătoarele funcĠii:
¾ FuncĠia de anticipare a rezultatelor úcolare. Din aceastăperspectivă, obiectivele pedagogice anticipează tipuri decomportamente, care urmează a fi realizate într-un interval de timpbine determinat în planul celui educat.
47
Exemple:
i Formarea gândirii creative üi critice în domeniul tehnic;i ÎnĦelegerea fenomenelor fizice din tehnicĉ.
Exemple:
i Formarea de muncitori calificaĦi pentru domeniul construcĦiilor de maüini.i Formare de operatori chimiüti în domeniul industriei chimice.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 48/306
OBIECTIVELE EDUCAğIONALE ÎN PROCESUL DE INSTRUIRE
¾ FuncĠia de orientare axiologică a procesului de învăĠământ.Obiectivele educaĠiei úcolare sunt stabilite úi ierarhizate în raport cuanumite criterii axiologice, un anumit sistem de valori úi model depersonalitate prefigurat de idealul educaĠional [71].În formularea obiectivelor educaĠionale, pe lângă factorii enunĠaĠi maisus, intervin úi concepĠia profesorului despre om úi societate,convingerile acestuia despre menirea individului úi a personalităĠii sale,precum úi despre rolul educaĠiei úi culturii în formarea úi dezvoltareaulterioară a elevilor.
¾ FuncĠia evalutivă. Obiectivele pedagogice constituie criterii
importante în funcĠie de care este evaluată eficienĠa activităĠii deinstruire. Aúadar, obiectivele devin criterii de evaluare úi sunt eficientedacă concordă cu cele anticipate úi proiectate de profesor.
¾ FuncĠia de organizare, orientare úi reglare a procesuluiinstructiv-educativ. În conformitate cu obiectivele operaĠionaleformulate la lecĠie úi Ġinând cont de strategia úi de acĠiunile educativeconcrete, profesorul stabileúte [71]:
x condiĠiile de realizare úi ordinea de desf ăúurare a acestora;x modul de desf ăúurare a activităĠii didactice (frontal, pe grupe,
individual);x normele orientative úi restricĠiile de care trebuie să se Ġină
seama în executarea acĠiunilor úi realizarea sarcinilor de învăĠare.Obiectivele educaĠionale îl orientează pe profesor în stabilirea strategiilor de
predare-învăĠare. Raportând rezultatele obĠinute de elevi la obiectivele formulate,profesorul poate aprecia funcĠionalitatea úi eficienĠa strategiei alese în procesulinstructiv-educativ prin menĠinerea acesteia, sau dacă s-a dovedit ineficientă, prinintroducerea unor corecĠii sau schimbări ale comportamentului didactic, respectivale stilului de predare.
Nerealizarea uneia dintre funcĠiile obiectivelor enumerate mai sus va afectaacĠiunea celorlalte úi implicit funcĠionalitatea procesului de învăĠământ, în ansamblulsău. Rezultă că funcĠiile obiectivelor educaĠionale sunt complementare.
3. 3. Obiective cadru, obiective de referinĠă , obiective operaĠionale
Obiectivele cadru úi de referinĠă sunt introduse în programa úcolară prinCurriculumul NaĠional. Obiectivele cadru se realizează la finele unui ciclu úcolar întimp ce obiectivele de referinĠă exprimă finalităĠi de cel mult un an úcolar.
Obiectivele cadru sunt obiective cu grad mare de generalitate úicomplexitate. Acestea se referă la formarea unor capacităĠi úi atitudini generate de
48
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 49/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE
specificul disciplinei fiind urmărite pe parcursul mai multor ani de studiu, respectivla sfârúitul unui ciclu úcolar. Aceste obiective se regăsesc în conĠinutul programelorúcolare.
Obiectivele de referinĠă se referă la rezultatele aúteptate ale învăĠării decătre elevi la finalul unui an de studiu úi urmăresc progresia în formarea decapacităĠi úi achiziĠia de cunoútinĠe de la un an la altul.
Formularea acestor obiective este mai puĠin generală ca în cazulobiectivelor cadru. Pentru atingerea obiectivului cadru „ÎnĠelegerea dezvoltăriitehnicii úi a implicaĠiilor ei asupra mediului úi societăĠii”, prezentat înexemplul anterior, sunt prevăzute patru obiective de referinĠă a căror enunĠuri suntprezentate în exemplul de mai sus. Pentru atingerea acestora vor trebui parcurseanumite activităĠi de instruire. Astfel, pentru obiectivul de referinĠă 1. 1, programaúcolară recomandă un set de activităĠi ce sunt prezentate în exemplul următor:
49
Exemple:
În cadrul Modulului - Tehnologii üi materiale metalice – (Programa ücolarĉnr. 4740/ 25.08.2003, EducaĦie Tehnologicĉ pentru clasele a VII-a – a VIII-a),
pentru primul obiectiv cadru enunĦat în exemplul de mai sus, obiectivele dereferinĦĉ sunt:
Obiectiv cadru Obiective de referinĦĉ
ÎnĦelegereadezvoltĉrii tehniciiüi a implicaĦiilor eiasupra mediului üisocietĉĦii
La sfâr ü itul clasei a VII-a elevul va fi capabil: 1.1. sĉ identifice principalele etape în dezvoltareatehnicii de prelucrare a materialelor metalice;1.2. sĉ descrie operaĦiile tehnologice de pregĉtire üi deprelucrare a materialelor metalice1.3. sĉ evidenĦieze avantajele utilizĉrii tehnologiilor noi,neconvenĦionale de prelucrare a materialelor metalice1.4. sĉ identifice efecte ale tehnologiilor de prelucrare a
metalelor asupra mediului înconjurĉtor
Exemplu:
În Programa ücolarĉ nr. 4740 / 25.08.2003 de EducaĦie Tehnologicĉ
pentru clasele a VII-a – a VIII-a, obiectivele cadru sunt:1. ÎnĦelegerea dezvoltĉrii tehnicii üi a implicaĦiilor ei asupra mediului üi
societĉĦii;2. Dezvoltarea capacitĉĦii de proiectare, executare, evaluare üi utilizare
a produselor;3. Valorificarea termenilor de specialitate în comunicare;4. Dezvoltarea ca acitĉ ii de coo erare în sco ul realizĉrii unui rodus.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 50/306
OBIECTIVELE EDUCAğIONALE ÎN PROCESUL DE INSTRUIRE
Obiectivele operaĠionale reprezintă rezultatele concrete ale instruirii cepot fi realizate de către profesor într-o singură lecĠie.
Dacă la nivelul programei úcolare se folosesc obiective generale - obiectivecadru úi obiective de referinĠă - la nivelul lecĠiei profesorul va stabili obiectiveleoperaĠionale pentru fiecare lecĠie prin care va indică rezultate concrete úi imediatece vor fi obĠinute de elevi.
Fig. 3. 1. Reprezentarea schematică a relaĠiei dintre obiectivul cadru OC 1, obiectivele de referinĠă OR úiobiectivele operaĠionale On.
Între obiectivele cadru, de referinĠă úi cele operaĠionale există o relaĠiearborescentă de forma celei prezentate în fig. 3. 1 [65], unde OC reprezintăobiectivul cadru, OR 1, OR 2, ..., OR n sunt obiectivele de referinĠă, iar O 1, O 2, ...,O n sunt obiective operaĠionale ce derivă din obiectivele de referinĠă.
Aúadar, obiectivul cadru este un obiectiv cu un nivel de maximă
generalitate în timp ce obiectivele operaĠionale sunt mult mai particulare úicorespund unei etape educaĠionale din lecĠie.
50
OBIECTIV CADRU
OC 1
OR 1
O 2 O n
OR 2
O 1 O 2 O n
OR n
O 1 O 2 O nO 1
Exemplu:
În cadrul Modulului - Tehnologii üi materiale metalice – (Programa ücolarĉnr. 4740/ 25.08.2003, EducaĦie Tehnologicĉ pentru clasele a VII-a – a VIII-a),pentru primul obiectiv de referinĦĉ, activitĉĦile didactice recomandate sunt:
Obiectiv de referinĦĉPe parcursul clasei a VII-a se recomand ĉ
urm ĉ toarele activit ĉĦ i :
1.1. Sĉ identificeprincipalele etape îndezvoltarea tehnicii de
prelucrare a materialelormetalice;
xAnaliza unor ilustraĦii, texte de specialitate,diapozitive, albume etc.xIdentificarea inovaĦiilor, descoperirilor din domeniultehnicii populare, prezentate în ilustrate, albume,diapozitive etc.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 51/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE
3. 4. CompetenĠe generale, competenĠe specifice, conĠinuturi
CompetenĠa reprezintă capacitatea unui individ de a realiza corect úieficient un lucru, atingând prin aceasta un anumit nivel de performanĠă.
CompetenĠele reprezintă ansambluri structurate de cunoútinĠe úideprinderi dobândite prin învăĠare. Acestea permit identificarea úi rezolvarea încontexte diverse a unor probleme caracteristice unui anumit domeniu.CompetenĠele pot fi:
¾ generale;¾ specifice.
CompetenĠele generale se definesc pe obiect de studiu úi se formeazăpe durata parcurgerii mai multor ani de studiu. Acestea au un grad ridicat degeneralitate úi complexitate, având totodată rolul de a orienta demersul didacticcătre achiziĠiile finale ale elevului.
CompetenĠele specifice sunt derivate din competenĠele generale fiindstructurate pe ani de studiu, corespunzând astfel nivelului de dezvoltare úi depregătire al elevilor. CompetenĠelor specifice li se asociază prin programă unităĠi deconĠinut. CompetenĠele specifice úi conĠinuturile reprezintă componentafundamentală a programei úcolare.
Pentru ca elevii să dobândească până la sfârúitul anului úcolar setul decompetenĠe fixate prin programa úcolară, trebuie să-úi însuúească o serie decunoútinĠe de specialitate, să-úi formeze priceperi úi deprinderi practice. AcestecompetenĠe sunt formate dintr-o serie de rezultate parĠiale, care reprezintăobiectivele operaĠionale ce vor fi urmărite la lecĠii, de către profesor.
51
Exemple:
1) În Programa ücolarĉ nr. 5314/08.12.2000 de Electronicĉ analogicĉ pentruclasele a XI-a – a XIII-a, Specializarea Electronicĉ üi automatizĉri, (pentru clasa aXI-a), competenĦele generale sunt:
1. Citirea üi interpretarea dispozitivelor üi schemelor electronicespecifice;
2. Verificarea funcĦionalit
ĉĦii dispozitivelor
üi circuitelor electronice;
3. Utilizarea dispozitivelor electronice pentru realizarea de circuitespecifice echipamentelor electronice;
4. Aprecierea calitĉĦii si fiabilitĉĦii circuitelor specifice realizate.
2) În Programa ücolarĉ nr. 5229/28.11.2000 de Tehnologia elaborĉrii üi
prelucrĉrii semifabricatelor pentru clasa a XI-a – a XII-a, Specializarea MecanicĉcompetenĦele generale sunt:
1. Planificarea üi urmĉrirea proceselor de elaborare üi prelucrare asemifabricatelor.
2. Realizarea unor analize tehnico-economice ale procesului tehnologic.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 52/306
OBIECTIVELE EDUCAğIONALE ÎN PROCESUL DE INSTRUIRE52
ConĠinuturile sunt mijloace prin care se urmăreúte atingerea obiectivelorcadru/competenĠelor generale, respectiv obiectivelor de referinĠă /competenĠelor
specifice propuse. ConĠinuturile sunt organizate în concordanĠă cu fiecare
competenĠă, dar în acelaúi timp, pot fi úi mijloace pentru realizarea altor
competenĠe specifice. De asemenea, conĠinuturile sunt deduse din competenĠele
generale úi se formează pe parcursul fiecărui an de studiu. Realizarea
competenĠelor specifice reprezintă finalitatea programei, asigurând progresul în
învăĠare - ca scop final al oricărui demers didactic.
UnităĠile de conĠinut sunt organizate fie tematic, fie în conformitate cu
domeniile constitutive ale diferitelor obiecte de studiu.
Exemple:
1) Pentru prima competenĦĉ generalĉ prezentatĉ prin programa ücolarĉ de
Electronicĉ analogicĉ nr. 5314/08.12.2000, în exemplul de mai sus sunt fixate mai
multe competenĦe specifice, definite astfel:
CompetenĦa generalĉ CompetenĦe specifice
1. Recunoaüterea componentelor üi dispozitivelor
electronice dupĉ simbol, aspect fizic üi marcaj
2. Explicarea rolului funcĦional al componentelor si
dispozitivelor electronice
1. Citirea üi
interpretarea
dispozitivelor üi
schemelor electronice
specifice.3. Identificarea schemelor electronice specifice üi
analiza principalelor probleme de realizare
2) Pentru prima competenĦĉ generalĉ prezentatĉ prin programa ücolarĉ de
Tehnologia elaborĉrii üi prelucrĉrii semifabricatelor nr. 5229/28.11.2000, în
exemplul de mai sus sunt fixate mai multe competenĦe specifice, definite astfel:
CompetenĦa generalĉ CompetenĦe specifice
1. Operarea cu noĦiuni specifice obĦinerii
semifabricatelor
2. Definirea proprietĉĦilor specifice materialelor
utilizate pentru elaborarea semifabricatelor
3. Identificarea modalitĉĦilor de elaborare a
materialelor metalice.
4. Alegerea tehnologiei de elaborare a
semifabricatelor în funcĦie de caracteristicile
piesei
5. Proiectarea procesului tehnologic de realizare a
unei piese finite prin operaĦii de lĉcĉtuüerie
1. Planificarea üiurmĉrirea
proceselor de
elaborare üi
prelucrare a
semifabricatelor.
6. Respectarea normelor de protecĦia muncii üi PSI în
procesele de elaborare üi prelucrare a
semifabricatelor
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 53/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE
Pentru ca elevii să dobândească setul de competenĠe specifice, stabilite prinprogramele úcolare vor trebui parcurse anumite conĠinuturi. De exemplu, pentrucompetenĠa specifică 1 prezentată mai sus, programa úcolară recomandă un set deconĠinuturi ce sunt prezentate în cele ce urmează.
Privitor la demersul de stabilire a competenĠelor s-a considerat că soluĠia seaflă la intersecĠia dintre domeniul didactic, domeniul socio-economic úi domeniul decunoaútere concretizat în úcoală printr-un obiect de studiu. Pentru a asigura omarjă cât mai largă de acoperire a obiectelor de studiu, s-a pornit de la odiferenĠiere cât mai fină a etapelor unui proces de învăĠare. Astfel, s-au avut învedere următoarele úase etape vizând structurarea operaĠiilor mentale: percepĠie,interiorizare, construire de structuri mentale, transpunere în limbaj, acomodareinternă, adaptare externă. Acestora le corespund categorii de competenĠeorganizate în jurul câtorva verbe definitorii, ce exprimă complexe de operaĠii
mentale [100]:1. Receptare, care poate fi concretizată prin următoarele concepte operaĠionale:
x identificarea de termeni, relaĠii, procese;x observarea unor fenomene, procese;x perceperea unor relaĠii, conexiuni;x nominalizarea unor concepte;x culegerea de date din surse variate;x definirea unor concepte.
53
Exemple:
1)
CompetenĦa specificĉ ConĦinuturi
1. Recunoaütereacomponentelor üidispozitivelor electronicedupĉ simbol, aspect fizic üimarcaj
1.1. Diode semiconductoare:x Diode redresoare;x Diode stabilizatoare de tensiune;
x Diode detectoare;x Diode VARICAP.
1.2. Tranzistoare bipolare;1.3. Dispozitive optoelectronice;1.4. Tranzistoare unipolare:
xTEC-J;xTEC-MOS.
1.5. Dispozitive multijoncĦiune;
2)
CompetenĦa specificĉ ConĦinuturi
Operarea cu noĦiuni specifice
obĦinerii semifabricatelor
C1. Etapele obĦinerii produselor industriale.
NoĦiunea de semifabricat.Tipuri de semifabricate.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 54/306
OBIECTIVELE EDUCAğIONALE ÎN PROCESUL DE INSTRUIRE
2. Prelucrarea primară (a datelor), care poate fi concretizată prin următoareleconcepte operaĠionale:
x compararea unor date, stabilirea unor relaĠii;x calcularea unor rezultate parĠiale;x clasificări de date;x reprezentarea unor date;x sortarea-discriminarea;x investigarea, descoperirea, explorarea;x experimentare.
3. Algoritmizare, care poate fi concretizată prin următoarele concepte
operaĠionale:x reducerea la o schemă sau modelx anticiparea unor rezultatex reprezentarea datelorx remarcarea unor invarianĠix rezolvarea de probleme prin modelare úi algoritmizare.
4. Exprimarea, care poate fi concretizată prin următoarele concepte operaĠionale:x descrierea unor stări, sisteme, procese, fenomenex generarea de ideix argumentarea unor enunĠuri,x demonstrarea.
5. Prelucrarea secundară (a rezultatelor), care poate fi concretizată prinurmătoarele concepte operaĠionale:x compararea unor rezultate, date de ieúire, concluziix calcularea, evaluarea unor rezultatex interpretarea rezultatelorx analiza de situaĠiix elaborarea de strategiix relaĠionări între diferite tipuri de reprezentări, între reprezentare úi
obiect.6. Transferul, care poate fi concretizat prin următoarele concepte operaĠionale:
x aplicarea în alte domeniix generalizarea úi particularizareax integrarea unor domeniix verificarea unor rezultatex optimizarea unor rezultatex transpunerea într-o altă sferă x negociereax realizarea de conexiuni între rezultatex adaptarea úi adecvarea la context.
54
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 55/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE
3. 5. Metodologia operaĠionalizării obiectivelor educaĠionale. Tehnici deoperaĠionalizare
Obiectivele operaĠionale sunt obiective cu rezultate concrete. Elespecifică ce se aúteaptă de la elevi, urmăresc modificări în comportamentulacestora atât în plan cognitiv cât úi în plan psihomotor.
A operaĠionaliza un obiectiv înseamnă a formula în termenicomportamentali, ceea ce trebuie să facă sau să realizeze elevul la sfârúitul uneisecvenĠe de instruire.
OperaĠionalizarea presupune formularea obiectivelor educaĠionale în
termeni de comportamente observabile úi posibil măsurabile. La orice activitate deproiectare didactică (lecĠie), obiectivele operaĠionale indică nu numai ceea cetrebuie să útie elevii ci úi ceea ce vor fi capabili să definească, să descrie, sărezolve, să aplice, să elaboreze, să reproducă, să analizeze să proiecteze, sărealizeze practic etc. Wiles úi Bondi [22] precizează că obiectivele operaĠionale suntutile deoarece respectă regula ABCD care precizează: A ( Audience ) - audienĠaobiectivului (subiectul); B (Behavior ) - comportamentul care trebuie demonstrat, C(Context ) - contextul în care se realizează comportamentul (sarcini, activităĠi,resurse); D (Degree ) - gradul de reuúită (criteriile de evaluare a comportamentului).
Pentru obĠinerea de rezultate educaĠionale pozitive, cadrul didactic trebuiesă elaboreze cât mai precis, la nivelul fiecărei activităĠi didactice, ce rezultate
doreúte să obĠină de la elevi. Obiectivele operaĠionale mai sunt numite úi obiectiveterminale sau finale.Confuzii în formularea obiectivelor operaĠionale [65]:a) Confuzia dintre obiectivul operaĠional úi conĠinutul învăĠării.
Un obiectiv operaĠional nu trebuie confundat cu conĠinutul învăĠării,tema, subiectul lecĠiei sau cu titlul ei, deoarece un obiectiv operaĠionalnu precizează ce va trata o lecĠie ci urmăreúte ce efecte va avea lecĠiaasupra elevilor. Pentru obĠinerea unor obiective educaĠionale pozitive,conĠinutul se va distribui pe mai multe lecĠii, fiecare lecĠie urmând aavea obiectivele operaĠionale precise úi concrete. Întrucât, înprogramele úcolare se prezintă obiectivele de referinĠă, profesorultrebuie să elaboreze obiectivele operaĠionale la fiecare lecĠie înconcordanĠă cu obiectivele din programă.
Acest exemplu poate fi considerat un conĠinut de învăĠare, iar pentruobĠinerea unor obiective educaĠionale pozitive, conĠinutul se va distribui pe mai
55
Exemplu:
Este greüit sĉ formulĉm un obiectiv operaĦional sub forma:¾ Osciloscopul catodic ü i utilizarea sa în procesul de m ĉ surare a unor
semnale sinusoidale.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 56/306
OBIECTIVELE EDUCAğIONALE ÎN PROCESUL DE INSTRUIRE
multe lecĠii, fiecare lecĠie urmând a avea obiectivele operaĠionale precise úiconcrete.
b) Confuzia dintre obiectivul operaĠional úi scop. Pentru a evitaaceastă confuzie, este necesar să se cunoască cu exactitatesemnificaĠia termenilor utilizaĠi. Astfel, scopul reprezintă sarcinigenerale, care se realizează pe perioade mari de timp úi vizeazăconĠinuturi ample úi variate. Din punct de vedere al instruirii didactice,scopul indică, în mare, ce se va realiza până la sfârúitul lecĠiei.
Desigur că, exemplul de mai sus prezintă în linii mari tot niúte obiective darmult mai generale care nu pot fi realizate de către profesor într-o singură lecĠie.
c) Confuzia dintre obiectivul operaĠional úi evenimenteleinstruirii. Evenimentele instruirii reprezintă activităĠile, acĠiunile,etapele desf ăúurate de cadrul didactic, într-o anumită succesiune,pentru a-l determina pe elev să înveĠe. Este greúit de a fixa ca obiectiveoperaĠionale o secvenĠă din etapele instruirii.
Literatura de specialitate prezintă folosirea a trei instrumente útiinĠifice:I. Taxonomia de obiective;II. O procedură de operaĠionalizare;III. Inventarul verbelor care definesc comportamente măsurabile.
I. Taxonomia de obiective [18], [78] [79].
A. În anul 1951, Bloom indica úase clase de comportament pentrudomeniul cognitiv:
1. AchiziĠii de informaĠii sau cunoaúterea:1.1. Cunoaúterea datelor particulare;1.2. Cunoaúterea mijloacelor care permit utilizarea datelor
particulare;
56
Exemplu:
Este greüit sĉ definim obiectivele operaĦionale sub forma:i Formarea ü i dezvoltarea gândirii tehnice la elevi.i Dezvoltarea creativit ĉĦ ii la elevi.i În Ħ elegerea fenomenelor electrice.
Exemplu:
Este greüit sĉ definim un obiectiv operaĦional sub forma:i Transmiterea de cuno ü tin Ħ e despre determinarea experimental ĉ a
rezisten Ħ ei electrice prin metoda voltmetrului ü i ampermetrului în montaj amonte.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 57/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE
1.3. Cunoaúterea reprezentărilor abstracte.2. Comprehensiunea sau înĠelegerea informaĠiilor:
2.1. Transformarea;2.2. Interpretarea;2.3. Extrapolarea.
3. Aplicarea;4. Sinteza sau capacitatea de a identifica părĠi componente cu
principii de organizare:4.1. Cercetarea elementelor;4.2. Cercetarea relaĠiilor;4.3. Cercetarea principiilor de organizare.
5. Sinteza sau capacitatea de a produce noul:5.1. Elaborarea unei lucrări personale;5.2. Elaborarea unui plan de acĠiune;5.3. Derivarea dintr-un ansamblu de relaĠii abstracte.
6. Evaluarea sau capacitatea de a judeca critic:6.1. Critici interne;6.2. Critici externe.
Referitor la taxonomia lui Bloom literatura de specialitate [78] prezintăunele aprecieri, respectiv critici:
Aprecieri Critici
x A fost prima taxonomie elaborată;xRealizează o ordonare ierarhică a proceselor;xSe impun consideraĠiile „pedagogico-logico-psihologice” (Bloom);
x Încercări de proiectare a lecĠiei după ierarhiaproceselor implicate;
x A stimulat conútientizarea asupra loculuiimportant pe care îl acordă învăĠământulsimplei memorări úi mai puĠin formăriiintelectuale.
x Validitate reală dar limitată;xLipsa fidelităĠii;xUtilitate redusă pentru întocmirea programelorúcolare;
xUn ansamblu rău echilibrat;xNu este utilă f ără referiri la trecutulcomportamental al individului.
B. În anul 1970, David Krathwohl a descris taxonomia obiectivelor dindomeniul afectiv, pe cinci clase de comportament:
1. Receptarea, (prezenĠa):1.1. ConútiinĠa;1.2. VoinĠa de a recepta;1.3. AtenĠia dirijată sau preferenĠială.
2. R ăspunsul:2.1. Asentimentul;2.2. VoinĠa de a răspunde;2.3. SatisfacĠia de a răspunde.
3. Valorizarea:3.1. Acceptarea unei valori;
57
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 58/306
OBIECTIVELE EDUCAğIONALE ÎN PROCESUL DE INSTRUIRE
3.2. PreferinĠa pentru o valoare;3.3. Angajarea.
4. Organizarea úi conceptualizarea unui sistem de valori.5. Caracterizarea printr-o valoare sau un sistem de valori:
5.1. DispoziĠia generalizată;5.2. ConcepĠia despre lume (caracterizarea).
Referitor la taxonomia lui Krathwohl, literatura de specialitate [78] prezintăunele aprecieri, respectiv critici:
Aprecieri Critici
xPrincipiul interiorizării este folosit pentru a
explica clasificarea legată de acest domeniu;xS-a propus un paralelism între domeniilecognitiv úi afectiv;
xSe cunosc úi încercări de operaĠionalizare (N.Mestfessel s. a.).
xCaracterul său abstract, general;xConceptul de interiorizare nu este delocoperaĠionalizat;
xNu constituie un instrument concret pentrueducatori.
C. În anul 1972, Harrow a descris taxonomia obiectivelor din domeniulpsihomotor, identificând úase clase de comportament:
1. Miúcări reflexive:1.1. Reflexe segmentare;1.2. Reflexe intersegmentare (intervin într-un segment final);1.3. Reflexe suprasegmentare (implică activitatea creierului).
2. Miúcări fundamentale:
2.1. Miúcările locomotorii;2.2. Miúcările specifice muncii industriale;2.3. Miúcările de manipulare.
3. CapacităĠi perceptibile:3.1. Discriminare kinestezică;3.2. Discriminarea vizuală;3.3. Discriminare auditivă;3.4. Discriminarea tactilă;3.5. Aptitudini coordonate.
4. CapacităĠi fizice:4.1. RezistenĠa, forĠa, supleĠea, agilitatea, schimbarea direcĠiei,
opriri úi porniri, timpul de reacĠie, dexteritatea.5. AbilităĠi motrice:
5.1. Miúcarea adaptivă simplă;5.2. Miúcarea adaptivă compusă;5.3. Miúcarea adaptivă complexă.
6. Miúcări expresive:6.1. Miúcarea expresivă;6.2. Miúcarea interpretativă.
58
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 59/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE
Referitor la taxonomia lui Harrow, literatura de specialitate [78] prezintăunele aprecieri, respectiv critici:
Aprecieri Critici
xCuprinde o descriere completă;xClaritatea nivelurilor úi subcategoriilor;xPrezintă interes pentru profesorii de educaĠiefizică úi alte discipline de învăĠământ cepresupun competenĠe psihomotorii (disciplinetehnice);
x InterdependenĠa planurilor cognitiv úipsihomotor.
xNu predomină un criteriu general precis;xSubcategoriile nu se exclud;xNivelurile 3 úi 4 se situează pe un continuum;
x Are în vedere numai grupele musculareimplicate, nu úi patterns-urile motorii(Guilford).
II. Proceduri standard de operaĠilonalizare
Pe baza criteriului comportamental, s-au elaborat tehnici deoperaĠionalizare, cele mai cunoscute fiind tehnicile lui D’Hainaut, R. Mager, DeLandsheere.
A. Tehnica lui D’Hainaut
După tehnica lui D’Hainaut a specifica un obiectiv în termeni operaĠionaliimplică úi cuprinde definirea unei situaĠii sau, mai curând, a unei categorii desituaĠii, în care cel ce învaĠă exersează să stăpânească o deprindere sau uncomportament sau úi mai bine, face dovada că a atins această stăpânire [66].
Pentru domeniul cognitiv, tehnica de operaĠionalizare a lui D’Hainautcuprinde cinci componente [66] [79]:
1. ActivităĠile cognitive ale elevului:
¾ reproducerea (repetarea), conceptualizarea, aplicarea;¾ explorarea;¾ mobilizarea úi asocierea;¾ activităĠi complexe úi rezolvarea problemei.
2. Materia (obiecte, produse):
¾ elementele, grupele, relaĠiile, operaĠiile úi operatorii;¾ structurile.
3. Gradul de integrare:
¾ dimensiuni:q reĠinerea;q transferul.
4. CircumstanĠele:
¾ legate de obiect, de produs, de operaĠie;¾ legate de cel care învaĠă.
5. Criteriile de succes:
¾ criterii de performanĠă individuală;¾ criterii de performanĠă globală.
59
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 60/306
OBIECTIVELE EDUCAğIONALE ÎN PROCESUL DE INSTRUIRE
Tehnica de operaĠionalizare a lui D’Hainaut pare a fi cea mai completă înactivitatea de predare-învăĠare, dar úi mai greu de stăpânit. Sesizând dificultăĠile demânuire, specialiútii în domeniu au gândit úi alte tehnici, care să acopere cerinĠeleactului educaĠional.
B. Tehnica lui De Landsheere
După tehnica lui Gilbert de Landsheere formularea unui obiectiv operaĠionalpresupune utilizarea a cinci componente [18]:
1. Subiectul care va produce comportamentul;
2. Comportamentul observabil care se va obĠine / care este
aúteptat (capacitatea formată);
3. PerformanĠa care se realizează cu ajutorul comportamentului;
4. CondiĠiile (interne si externe) de învăĠare în care se va
produce comportamentul;
5. Nivelul performanĠei standard (sau criteriile de reuúită minimă
acceptabilă);
Literatura de specialitate [18], [79] face unele precizări privind elementeleprocedurii de operaĠionalizare a lui De Landsheere.
1. Subiectul. Subiectul procesului de învăĠământ este întotdeauna elevul,nu profesorul, de aceea obiectivele pedagogice trebuie exprimate în funcĠie decomportamentul elevului úi nu de cel al profesorului. De asemenea, se precizează
necesitatea ca obiectivul stabilit trebuie să fie atins de către toĠi elevii, pentru aputea determina eficacitatea generală a instruirii.
2. Descrierea comportamentului final. Se are în vedere uncomportament observabil, exprimat prin verbe care să pună în evidenĠă acesteschimbări: să rezolve, să repare, să construiască, să clasifice, să enumere etc.
3. Descrierea produsului sau a performanĠei. Această condiĠie scoate în evidenĠă dorinĠa de a centra educaĠia pe elev, comportamentul observabil fiindcorelat cu un produs: rezolvarea unui sistem de ecuaĠii, realizarea practică a uneischeme electrice etc.
4. CondiĠiile includ:
¾ elemente de ordin material (instrumente utilizate, eventualul
ajutor, locul). Precizarea lor începe cu cuvintele: fiind dat, cuajutorul, pus în situaĠia de , urmând etc.
¾ condiĠii psihologice:x stimulii adecvaĠi;x învăĠările anterioare.
5. Criteriile de reuúită - evaluare cuprind:¾ criteriile calitative ce exprimă reuúita sau eúecul prin aprecieri
absolute: totul sau nimic;¾ criterii cantitative precizate prin:
60
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 61/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE
x numărul de răspunsuri corecte;x limita de timp;x numărul de principii ce trebuie aplicate;x proporĠia sau procentul de reuúite pretinse (individual
sau colectiv).
PerformanĠa pune în lumină ce trebuie să facă elevul / elevii, pentru adovedi atingerea obiectivelor. Aceasta se defineúte prin verbe care exprimă acĠiuniconcrete úi măsurabile. În consecinĠă, se recomandă evitarea utilizării unor verbece prezintă un grad mare de abstractizare, a unor formulări vagi, care nu indicăconcret ce vor reuúi să facă elevii la sfârúitul unei lecĠii.
Literatura de specialitate mai prezintă formularea obiectivelor educaĠionaleúi pe nivele de performanĠă (L. Vlăsceanu 1988, D. Potolea 1988, I. Jinga, I.NegreĠ, 1995). În acest sens, este vorba despre performanĠa standard minimal
acceptabilă , performanĠa standard maximal acceptabilă úi performanĠa
standard optimală. Problema stabilirii nivelului performanĠei ("criteriul deoptimalitate") este esenĠială căci implică responsabilitatea pedagogică. Aceastavizează decizia referitoare la "cât de puĠin se poate admite că poate învăĠa un elev,f ără ca progresul său instrucĠional ulterior să nu fie în nici un fel afectat” (I. Jinga,I. Negret, 1995) [99]. Din acest punct de vedere, este evident că performanĠastandard minimală este nivelul la care ne raportăm, pentru a aprecia reuúita tuturorelevilor; totodată ea va permite evaluarea lor în raport cu aceleaúi criterii dereuúită; în plus, o astfel de evaluare î úi asigură obiectivitatea. Standardele minimalfixate se vor referi la: numărul minim de răspunsuri corecte pretinse / aúteptate,numărul minim de principii ce trebuie aplicate, limita de timp minimă, limita spaĠialăminim (barem minimal) etc. Standardele vor fi mai simplu de stabilit în cazulobiectivelor comportamentale "de stăpânire” a materiei / informaĠiei (Gagné, De
61
Exemple:
A)
1. Elevul2. sĉ realizeze practic3. un etaj stabilizator de tensiune
4. dupĉ o schemĉ datĉ, alegând singur elementele componente din mai multeseturi de piese puse la dispoziĦie.5. Etajul stabilizator trebuie sĉ furnizeze tensiuni continue în gama 1 - 24 V /
1 A. Are la dispoziĦie 40 minute.B)
1. Elevul2. sĉ clasifice3. desenele tehnice4. dupĉ domeniul de folosire, modul de reprezentare, modul de întocmire,
gradul de detaliere, destinaĦie, valoare ca document5. având la dispoziĦie 20 minute, fiind admise 5 omisiuni.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 62/306
OBIECTIVELE EDUCAğIONALE ÎN PROCESUL DE INSTRUIRE
Landsheere) decât în cazul celor "de transfer" úi a celor care se referă la „ununivers comportamental care nu este strict delimitat" [99].
C. Tehnica lui Mager
Tehnica lui Robert Mager pare a fi cea mai simplă procedură deoperaĠionalizare. Pentru ca un obiectiv operaĠional să fie corect formulat trebuie săse precizeze:
1. Denumirea comportamentului observabil;
2. Definirea condiĠiilor în care trebuie să se producă
comportamentul;
3. Criteriul de reuúită (ca "nivel de performanĠă acceptabilă").
1. Comportamentul reprezintă capacitatea unui elev de a realiza o sarcinăde învăĠare. Capacitatea se exprimă prin verbe adecvate, úi va trebuisă fie uúor măsurabilă úi observabilă;
2. EnunĠarea condiĠiilor în care se va exersa úi se va demonstra atingereacomportamentului preconizat în prima specificaĠie. CondiĠiile se vorformula cu expresii, precum „folosindu-se relaĠiile”, „având la dispoziĠieplanúa”, „folosind metoda de calcul” etc.
3. Criteriul de reuúită presupune la ce nivel trebuie să se situezecunoútinĠele sau deprinderile elevilor ca nivel de performanĠă
acceptabilă.Tabelul 3. 2.
Criteriul de reuúită Exemple:
Cantitativ
Prin cifre sauprocente
Numărul minim de răspunsuricorecte pretinse
Să numească trei proprietăĠi fizice ....Să specifice două caracteristici alefenomenului ....
ProporĠia de reuúită acceptatăSă sublinieze circa 80 % din cuvintele cheiefolosite în limbajul de programare ...
Limitele de timpSă rezolve problema .... în 15 minuteSă identifice piesele .... în 3 minute
Limitele de spaĠiuSă elaboreze răspunsul în patru fraze pentru....
CalitativExprimat prin cuvinte úiexpresii: “corect”, “teoretic úipractic”, “concis”, “într-unlimbaj útiinĠific”, etc.
Să prezinte avantajele teoretice úi practiceale utilizării metodei de lucru ....
ModalităĠile de exprimare a obiectivelor operaĠionale, în funcĠie de criteriulcantitativ úi calitativ, sunt date de tabelul 3. 2 [65].
CondiĠiile concrete în care vor fi puúi elevii pot să rezulte úi din strategiadidactică pe care profesorul o va utiliza în alcătuirea proiectului didactic. În ceea ce
62
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 63/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE
priveúte criteriile de performanĠă, acestea vor fi puse în vedere la momentulelaborării probelor de evaluare.
În exemplul de mai sus se prezintă procedeul de formulare a obiectiveloroperaĠionale după tehnica lui Robert Mager.
III. Verbe care definesc comportamente observabile úi măsurabile
Există multe verbe pe care le folosim în viaĠa de zi cu zi pentru ocomunicare interumană eficientă, însă pentru obiectivele operaĠionale(comportamentale) aceste verbe sunt adesea generale úi vagi. Verbe precum „aúti”, „a înĠelege”, „a cunoaúte”, „a fi conútient de”, „a se familiariza cu”, „a aprecia”,pot avea mai multe înĠelesuri úi sunt verbe imprecise pentru a putea fi utilizate laformularea obiectivelor operaĠionale.
Tabelul 3. 3
Tipul obiectivului Verbe admiseVerbe
„interzise”
Cognitiv
a clasifica, a generaliza, a alege, a identifica, a selecta,a aplica, a defini, a distinge, a reproduce, a comenta a
numi, a reda, a recunoaüte, a elabora, a reformula, aanaliza, a rezolva, a descrie, a enunĦa, a calcula, a gĉsi, adescoperi, a cerceta, a determina, a estima
Psihomotora monta, a demonta, a executa, a proiecta, a construi, aproduce, a realiza practic, a experimenta etc.
Afectiv nu se operaĦionalizeazĉ
a üti, a înĦelege, a-üi însuüi, acunoaüte, aaprecia
63
Exemple:
1)
Comportamentul urmĉritCondiĦiile de realizare a
comportamentului
Criteriul de
reuüitĉ
Elevul sĉ identificeelementele constructive aletransformatoruluimonofazat...
... având la dispoziĦie planüa cu„Transformatorul monofazat”.
Se acceptĉ cinci
omisiuni.
2)
Comportamentul urmĉritCondiĦiile de realizare a
comportamentului
Criteriul de
reuüitĉ
Elevul sĉ identifice S.D.V. –
urile folosite la operaĦia de
gĉurire...
… având la dispoziĦie „fiüa de
lucru”.
Nu se acceptĉ
greüeli de
identificare.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 64/306
OBIECTIVELE EDUCAğIONALE ÎN PROCESUL DE INSTRUIRE
În tabelul 3. 3 sunt prezentate câteva exemple de verbe admise, respectivinterzise la formularea obiectivelor operaĠionale [65]. Aceste verbe definesccomportamente observabile úi măsurabile pentru fiecare clasă de comportament dintaxonomia de obiective. Verbele admise la formularea obiectivelor operaĠionale suntprecise úi indică ceea ce elevul va face în momentul când va trebui să demonstrezecă a dobândit cunoútinĠele úi îndemânările necesare.
Literatura de specialitate [18] consideră că la formularea unui obiectivoperaĠional trebuie să se înceapă cu următoarea expresie: “La sfârúitul activităĠiididactice toĠi elevii vor fi capabili: ….”.
În cazul în care, în clasă, există unul sau doi copii cu probleme speciale,stabilite prin diagnostic medical, profesorul va defini obiectivele operaĠionale în moddiferenĠiat Ġinând cont de particularităĠile elevilor din clasă.
Precizări cu privire la criteriile operaĠionalizării:
¾ În cadrul procesului didactic subiectul este întotdeauna elevul, nuprofesorul, de aceea obiectivele pedagogice trebuie exprimate în funcĠie decomportamentul elevului úi nu cel al profesorului. În consecinĠă, aceastăprecizare atrage atenĠia asupra necesităĠii ca obiectivul să fie atins de toĠielevii, pentru a putea determina eficacitatea generală a actului educaĠional.
¾ Un obiectiv corect operaĠionalizat impune o cerinĠă expresă în utilizareaobligatorie a unui verb de acĠiune care să definească un comportamentobservabil. Dacă un comportament este observabil atunci el va putea fi o
condiĠie suficientă pentru a putea evalua precis, f ără echivoc, rezultateleinstruirii [18]. Aúadar, verbele de acĠiune trebuie alese astfel încât sădesemneze doar acĠiuni, acte, operaĠii observabile nu procese psihiceinterne care nu pot fi observate direct úi implicit, nu pot fi evaluate.
¾ Specificarea condiĠiilor de învăĠare presupune indicarea facilităĠi lor /restricĠiilor specifice realizării comportamentului úi relevării atingeriiobiectivului. Aceste condiĠii se referă la materialul didactic; informaĠii,instrucĠiuni, mijloace tehnice (instrumente, aparate, planúe, substanĠe etc.).
¾ Este important să se specifice condiĠiile de manifestare a comportamentuluicognitiv, psihomotor, astfel încât elevii să poată fi puúi în situaĠii egale deacĠiune, exersare úi verificare.
¾ Criteriul de reuúită / de evaluare vizează nivelul performanĠei, atât dinpunct de vedere cantitativ cât úi calitativ indicând cât de eficient trebuie săfie comportamentul, la ce nivel trebuie să se situeze cunoútinĠele,deprinderile etc. [99].În concluzie, obiectivele operaĠionale vor fi elaborate în termeni cât mai
clari, concreĠi, lipsiĠi de ambiguitate, utilizând pentru aceasta verbe de preferat lamodul conjunctiv, care să exprime cu exactitate un comportament sau operformanĠă.
64
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 65/306
Capitolul 4
METODE DE ÎNV ĂğĂMÂNT
4. 1. Definirea conceptelor tehnologie didactică , strategie didactică ,metodologie didactică , metode de învăĠământ, procedee didactice
În cadrul procesului de învăĠământ, tehnologia didactică , reprezintă ansamblul metodelor, formelor de organizare, mijloacelor de învăĠământ - dinpunctul de vedere al interacĠiunii profesor-elevi - corelate cu obiectivele pedagogiceúi conĠinuturile de predare - învăĠare - evaluare.
Tehnologia didactică vizează câteva obiective precise [71]:¾ asigurarea unui mediu favorabil pentru învăĠare;¾ secvenĠierea úi organizarea conĠinuturilor predate în aúa mod încât
acestea să poată fi asimilate de elevi úi transformate în structurilelor cognitive.
¾ alegerea strategiilor optime de predare;¾ integrarea mijloacelor de instruire în procesul predării úi învăĠării.
Conceptul de strategie didactică prezintă două înĠelesuri [59], [71]:¾ într-un sens mai larg, acesta defineúte úi exprimă un anumit
mod de concepere, organizare úi realizare a unui set de acĠiuni depredare-învăĠare prin parcurgerea cărora se ating, în condiĠii demaximă eficacitate úi eficienĠă, obiectivele activităĠii educaĠionale.
¾ în sens restrâns, strategia didactică este echivalentă cumetoda de învăĠământ, fiind înĠeleasă úi definită ca un ansamblude procedee prin care se realizează conlucrarea dintre profesori úielevi în vederea predării úi învăĠării unui volum de informaĠii, aformării unor priceperi úi deprinderi, a dezvoltării personalităĠiiumane.
Metodologia didactică desemnează útiinĠa care studiază natura, funcĠiile,statutul úi clasificarea metodelor de învăĠământ, evidenĠiind principiile de utilizareeficientă a acestora în organizarea úi desf ăúurarea procesului de predare, învăĠareúi evaluare [59].
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 66/306
METODE DE ÎNVĂğĂMÂNT66
Metodologia procesului didactic cuprinde totalitatea procedeelor depredare - învăĠare – evaluare care îl ajută pe profesor să aleagă căile cele maiadecvate, astfel încât să valorifice potenĠialul de care dispune fiecare elev, atingând în acelaúi timp úi obiectivele educaĠionale specificate în programele úcolare.
Metoda de învăĠământ. Termenul de metodă provine din cuvintele deorigine greacă odos=cale, drum úi metha=c ă tre, spre, úi înseamnă calea saudrumul ce trebuie urmat pentru atingerea unor scopuri determinate.
Metodele de învăĠământ sunt căi, modalităĠi de acĠiune sau de lucruutilizate de profesori úi elevi, de care aceútia se folosesc pentru asigurareaprocesului de instruire.
Metodele de învăĠământ au un caracter instrumental, reprezentând maniera
concretă de lucru, modalităĠi practice de desf ăúurare úi realizare a activităĠii depredare, învăĠare úi evaluare, de utilizare a mijloacelor didactice úi a unor tehnicispecifice învăĠământului [71].
Procedeul este un element component, un detaliu sau o particularizare ametodei de învăĠământ, fiind o tehnică cu acĠiune limitată. Între metodă úiprocedeu există o relaĠie cu un caracter dinamic sau reversibil. În acest sens, există situaĠii când o metodă serveúte ca procedeu în cadrul altei metode, dar úi situaĠiicând un procedeu devine o metodă.
Conceptul de metodă de învăĠământ úi cel de procedeu didactic suntsubordonate unui concept nou - mod de învăĠare. Acesta este definit drept un
grupaj de metode sau procedee care operează într-o anumită situaĠie de învăĠare úi / sau în asociere cu o nouă modalitate de realizare a învăĠării [71].
4. 2. Clasificarea metodelor de învăĠământ utilizate la predareadisciplinelor tehnice
La predarea disciplinelor tehnice sunt utilizate metode de învăĠământspecifice, prin care se urmăresc dobândirea de cunoútinĠe noi, fixarea úiconsolidarea acestora, dezvoltarea gândirii tehnice, dar úi formarea de priceperi úideprinderi practice.
Literatura de specialitate [18], [24], [41], [54], [58], [65], [71] prezintă diverse clasificări a metodelor de învăĠământ a căror sinteză este prezentată încontinuare:
1. Metode de învăĠare prin comunicare orală:
x Metode de învăĠare expozitive:¾ Descrierea;¾ ExplicaĠia;¾ Povestirea didactică;¾ Prelegerea.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 67/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 67
x Metode de învăĠ
are interogative:¾ ConversaĠia;¾ Problematizarea.
2. Metode de învăĠare prin comunicare scrisă:
x Metode de învăĠare prin lecturare:¾ Lectura explicativă;¾ Lectura independentă.
3. Metode de învăĠare prin explorare a realităĠii:
x Metode de învăĠare prin explorarea directă a realităĠii:
¾ Observarea sistemică;¾ Experimentul;
x Metode de învăĠare prin explorarea indirectă a realităĠii:¾ DemonstraĠia;¾ Modelarea.
4. Metode de învăĠare bazate pe acĠiune:
x Metode de învăĠare bazate pe acĠiunea reală:¾ ExerciĠiul;¾ Studiul de caz;¾ Proiectul;¾ Lucrările practice, de atelier úi de laborator.
x Metode de învăĠare bazate pe acĠiunea fictivă (pe simulare):¾ ÎnvăĠarea cu simulatoare;¾ Jocul de rol.
5. Metode de raĠionalizare a învăĠării:
x Metoda activităĠii cu fiúele;x Metode algoritmice de instruire;x Instruirea programată;x Instruirea asistată de calculator.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 68/306
METODE DE ÎNVĂğĂMÂNT68
4. 3. Prezentarea metodelor de învăĠământ
4. 3. 1. Metode de învăĠare prin comunicare orală. Metode expozitive
Metodele de învăĠare expozitive sunt metode de transmitere pe caleverbală a unui conĠinut informaĠional, printr-o organizare logică, fiind caracterizateprin densitate, pregnanĠă úi fluenĠă. Aceste metode se utilizează în situaĠiile cândeste de transmis un volum mare de cunoútinĠe ce prezintă un înalt grad de noutatesau dificultate neputând fi însuúite de elevi prin activităĠi proprii.
PotenĠialul pedagogic al metodelor expozitive:¾ se transmite un volum mare de informaĠii într-un interval de timp
relativ scurt;¾ se asigură un ritm planificat al procesului de instruire prin
prezentarea logică, sistematizată a conĠinutului úi clarificareaimediată a noĠiunilor de bază;
¾ instruirea se poate face în acelaúi timp pentru o colectivitate mare;¾ se utilizează în mod adecvat termenii de specialitate;¾ se solicită în acelaúi timp atât gândirea cât úi imaginaĠia celor care
participă la instruire;¾ constituie un cadru corespunzător de argumentare útiinĠifică [73];¾ sporeúte motivaĠia de participare a elevilor în situaĠia când
profesorul se bucură de prestigiu [73];¾ permite adaptarea discursului verbal influenĠând atitudinile,
convingerile úi opiniile elevilor;CerinĠe de aplicare:
¾ stabilirea clară úi precisă a obiectivelor;¾ sistematizare úi prezentare logică a conĠinuturilor;¾ un control al privirii, vocii;¾ prezentarea celor mai semnificative exemple, aplicaĠii;¾ prezentarea planului de idei sau a temei pe tablă;¾ formularea unor teme de interes împreună cu elevii / studenĠii;¾ prezentarea conĠinutului într-un limbaj útiinĠific accesibil elevilor /
studenĠilor;¾ folosirea judicioasă a comunicării verbale cu cea paraverbală (ritm,
accent, intonaĠie) úi nonverbală (mimică, gestică);¾ utilizarea de mijloace audio-vizuale, multimedia;¾ prezentarea de întrebări, dezbateri úi crearea unor situaĠii problemă
pe parcursul expunerii;¾ combinarea cu alte metode de învăĠământ.
Limite:¾ comunicarea cunoútinĠelor se realizează în sens unic de la profesor
către elevi / studenĠi;
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 69/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 69
¾ activitatea este centrată pe profesor;¾ elevii devin pasivi;¾ participarea elevilor la elaborarea cunoútinĠelor este foarte redusă;¾ gradul de gândire al elevilor nu este solicitat;¾ nu este asigurat în mod eficient feed-back-ul;¾ prezentarea este bazată pe reproducere.
4. 3. 1. 1. Descrierea
Descrierea este o metodă de comunicare orală care constă în:
¾ descrierea părĠilor componente sau caracteristicile unui aparat,dispozitiv sau fenomen;¾ poate fi utilizată ca etapă premergătoare explicaĠiei.
În vederea măririi gradului de participare úi antrenare a elevilor la lecĠie,descrierea va fi însoĠită de aparatul sau dispozitivul descris. În acest fel, valoareaformativă a metodei folosite va creúte considerabil.
Exemplu:
Disciplina: EducaĦie tehnologicĉ Modulul: Tehnologii üi materiale textile üi de pielĉrie / Clasa a VI-a
Titlul lecĦiei: Caracteristicile îmbrĉcĉmintei üi ale încĉlĦĉmintei în diferite zonegeografice ale României.
În cadrul lecĦiei, la o anumitĉ secvenĦĉ didacticĉ, profesorul va descrieportul popular din diferite zone geografice ale Olteniei, folosindu-se de Planüa –Portul popular din judeĦele Dolj, Gorj üi MehedinĦi.
Portul popular din judeĦele Dolj, Gorj üi MehedinĦi
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 70/306
METODE DE ÎNVĂğĂMÂNT
4. 3. 1. 2. ExplicaĠia
ExplicaĠia este o metodă de expunere verbală, o prezentare logică de
scurtă durată a unui adevăr útiinĠific, bazat pe argumente raĠionale, prin care se
urmăreúte clarificarea unui fenomen, a unui principiu, a unei legi, dintr-un domeniu
tehnic, astfel încât să devină inteligibil pentru elevi, dezvoltându-le în acelaúi timp
memoria úi gândirea tehnică.
ExplicaĠia poate lua forma unui demers inductiv (un fapt particular poate
fi explicat prin trimitere la general) sau forma unui demers deductiv (se poate
pleca de la o lege, un fenomen, pentru care se analizează cauzele, consecinĠele,
aplicaĠiile). La realizarea explicaĠiei, profesorul poate folosi úi integra diverse tipuride mijloace de învăĠământ.
70
Exemplu:
Disciplina: Tehnologia elaborĉrii üi prelucrĉrii semifabricatelorClasa: a XII – a
Titlul lecĦiei: Prelucrarea cu fascicul de electroni
La o anumitĉ secvenĦĉ organizatoricĉ, profesorul prezintĉ fenomenulprelucrĉrii semifabricatelor cu fascicul de electroni.
... Prelucrarea cu fascicul de electroni se bazeazĉ pe efectul termicgenerat în zona de impact cu semifabricatul, de cĉtre un fascicul de electroni de înaltĉ energie, dirijat üi focalizat spre aceastĉ zonĉ, cu ajutorul unor sistemeelectromagnetice sau electrostatice.
Modul de generare al unui fascicul de electroni pleacĉ de la fenomenelecare au loc într-un tub electronic de tip triodĉ. Încĉlzirea unui filament cu rol decatod asigurĉ condiĦii pentru punerea în libertate a unui numĉr de electroni(fenomen denumit emisie termo - electronicĉ), deci pentru apariĦia aüa-numituluinor electronic.
Fasciculul de electroni este orientat, în general, spre semifabricat, întrucât existĉ üi unele procedee de metalizare, în cazul cĉrora fasciculul de
electroni determinĉ vaporizarea materialului unei aüa-numite „Ħinte”, urmând ca, încontinuare, vaporii formaĦi sĉ se depunĉ pe suprafaĦa accesibilĉ a unuisemifabricat propriu-zis. ...
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 71/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 71
4. 3. 1. 3. Povestirea didactică
În cazul povestirii didactice se prezintă verbal istoricul unei cercetări, a unorinvenĠii, descoperiri útiinĠifice. Tot cu ajutorul acestei metode de comunicare, se potpovesti úi aspectele legate de activitatea oamenilor de útiinĠă.
4. 3. 1. 4. Prelegerea
Prelegerea este o formă de expunere verbală, prin care cadrul didactic
transmite un volum mare de cunoútinĠe, selectate, sistematizate úi organizate în jurul unei teme sau a unui plan de idei.Prelegerea poate fi introductivă, atunci când profesorul comunică cu
anticipaĠie conĠinutul ce va fi predat la clasă, sau poate fi prelegere de sinteză , când profesorul face o sintetiză asupra unui material ce a fost deja transmis.
Prelegerea poate fi însoĠită de prezentarea de ilustraĠii (planúe, albume,fotografii), aplicaĠii practice (machete, mostre) úi poate fi facilitată de utilizareaunor manipulatori educaĠionali sau materiale ajutătoare (aparatură audio-video,video-conferinĠe, satelit), care transmit mesajul verbal, demonstraĠia intuitivă úiexperienĠele didactice, folosind úi mijloace de învăĠământ.
Exemplu:
Disciplina: EducaĦie tehnologicĉ Clasa: a VIII – a Titlul lecĦiei: Mijloace de transport aeriene
La secvenĦa de prezentare a evoluĦiei aparatelor de zbor, pentru a captainteresul elevilor, profesorul propune acestora povestirea un moment din pionieratulaeronautic românesc:
... Printre marii inventatori ai vremii (1900 – 1910), în materie deaeronauticĉ, se numĉrĉ Traian Vuia, Aurel Vlaicu, Henri Coandĉ. Priumul zbor al unuiaparat mai greu decât aerul, cu mijloace proprii la bord, precum üi primul avionpropulasat cu ajutorul unui motor cu reacĦie sunt rodul inventatorilor români.
În ziua de 18 martie 1906, aparatul numit VUIA No. 1, pilotat üi construitde inginerul român Traian Vuia, a parcurs în zbor o distanĦĉ de 12 m, la o înĉlĦimefaĦĉ de sol de aproximativ un metru.
În august 1906, Vuia a înbunĉtĉĦit primul aparat numindu-l VUIA No. 1 bis.Ulterior, la acest aparat au fost aduse diverse noutĉĦi, rezultând un aparat de zbornumit VUIA No 2 üi care prezenta calitĉĦi de zbor mai performate. Cu acestaparat, la 17 iulie 1907, Vuia a strĉbĉtut distanĦa de 70 m. ...
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 72/306
METODE DE ÎNVĂğĂMÂNT72
Prelegerea poate fi combinată cu dezbaterea, obĠinându-se varianta de “prelegere-dezbatere”. Un anumit volum de cunoútinĠe expus în prealabil deprofesor constituie punctul de plecare al unor dezbateri, acestea axându-se pecomentarea úi interpretarea celor transmise [58].
Utilizarea prelegerii oferă cadrului didactic posibilitatea de a prezenta oanumită temă din conĠinutul unei discipline într-un mod sistematic, raĠional úi f ără abateri de la proiectul didactic stabilit, influenĠând atitudinile, convingerile,sentimentele úi opiniile elevilor. Cu toate acestea, la un moment dat, prelegereapoate deveni monotonă, ineficientă, îndepărtându-se de un contact direct curealitatea. Pentru a evita aceste aspecte este indicat ca profesorul să introducă întimpul prelegerii următoarele elemente caracteristice:
¾ pregătirea de materiale ajutătoare;¾ explicarea;¾ dinamismul / entuziasmul;¾ folosirea mijloacelor audiovizuale;¾ diversificarea activităĠilor;¾ compararea, folosirea studiilor de caz, exemplificarea;¾ concluzionarea.
Centrarea activităĠii didactice doar pe activitatea profesorului poate duce lao pasivitate din partea elevilor, precum úi o inhibiĠie intelectuală a acestora. Dinacest motiv, prelegerea este folosită în transmiterea unui conĠinut útiinĠific
Exemplu:
Disciplina: ChimieClasa: a XII - aTitlul lecĦiei: Structura compuüilor organici
.... Structura chimicĉ a unei molecule reprezintĉ aspectul sĉu cel mai
caracteristic üi mai definitoriu, deoarece ea determinĉ proprietĉĦile sale generale;orice modificĉri aduse structurii chimice provoacĉ modificĉri corespunzĉtoare aleproprietĉĦilor.
De exemplu, acidul D - aminopropionic (D - alanina) are urmĉtoareastructurĉ:
üi proprietĉĦi: stare de agregare solidĉ, punct de topire 2950
C, solubilitate în apĉ, însuüiri de aminoacid, activitate opticĉ etc. ....
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 73/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 73
important cu precădere în ultimele clase de liceu, în învăĠământul superior úi înformarea continuă.
Prezentarea unui conĠinut cu ajutorul prelegerii implică anumite reguli:¾ specificarea clară a obiectivelor;¾ anunĠarea planului temei;¾ cantitatea úi calitatea conĠinutului să fie adaptat vârstei úcolare;¾ succesiunea logică a conĠinutului;¾ utilizarea întrebărilor retorice;¾ îmbinarea cu alte metode;¾ folosirea tehnicii informaĠionale.
4. 3. 2. Metode de învăĠare prin comunicare orală. Metode interogative
Metodele interogative sunt metode de transmitere pe cale orală a unorcunoútinĠe ce se realizează pe baza unor conversaĠii organizate úi coordonate decătre profesor. Prin aceste metode, profesorul adresează întrebări asupra unorconĠinuturi, la care elevii reflectă úi răspund.
PotenĠialul pedagogic al metodelor interogative:¾ înlesnesc perfecĠionarea relaĠiei profesor - elevi;¾
stimulează efortul elevilor pentru exprimări clare úi răspunsuriconcrete [73];¾ stimulează potenĠialul intelectual al elevilor, curiozitatea úi gândirea
critică independentă;¾ formează la elevi un stil de muncă activ;¾ pune în valoare aptitudinile elevilor úi dezvoltă motivarea acestora
la învăĠătură.CerinĠe de aplicare:
¾ să se bazeze pe cunoútinĠe, experienĠe úi observaĠii anterioare saupe materiale intuitive [73];
¾ să vizeze un singur răspuns la o întrebare [73];¾ combinarea cu alte metode de învăĠământ; ¾ să li se ofere elevilor posibilitatea de căutare úi verificare a
răspunsurilor sau a soluĠiilor;¾ răspunsurile să aibă o formulare corectă, clară úi precisă, să
probeze înĠelegerea fenomenului, aparatului, dispozitivului sau afluxului tehnologic într-o instalaĠie, sau realizarea unei piese;
Limite:¾ nu se asigură o suficientă sistematizare a cunoútinĠelor;¾ participarea la conversaĠii este condiĠionată de interesul elevilor
faĠă de o anumită temă sau de cunoútinĠe;
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 74/306
METODE DE ÎNVĂğĂMÂNT74
¾ participarea efectivă la conversaĠii revine doar unui grup deelevi dintr-o clasă [73];
¾ nu se asigură o continuitate a activităĠilor individuale aleelevilor;
¾ se poate depăúi timpul alocat unei teme.
4. 3. 2. 1. ConversaĠia
ConversaĠia este o metodă de comunicare orală pentru care predareaunui conĠinut are loc în baza unui dialog, ce se desf ăúoară între profesor úi elevi, cu
rol de dirijare úi stimulare a activităĠii de învăĠare. Dialogul poate fi realizat întreprofesor-elevi, elevi-profesor sau elevi-elevi.
Exemplu:
Disciplina: Elemente de comandĉ üi control pentru acĦionĉri üi sisteme de reglareautomatĉ Clasa: a XI – aTitlul lecĦiei: FuncĦionarea maüinii de curent continuu ca generator
În timpul prezentĉrii de noi conĦinuturi, profesorul poate stimulaparticiparea elevilor la lecĦie prin adresarea de întrebĉri, care sĉ aibĉ ca rezultatun dialog bazat pe logicĉ, gândire üi sistematizare a noĦiunilor cunoscute, dar üi dedescoperire a celor noi.
(Î) Care sunt mĉrimile ce caracterizeazĉ funcĦionarea generatorului de curentcontinuu ?(R) Mĉrimile care caracterizeazĉ funcĦionarea generatorului de curent continuusunt: tensiunea la borne, curentul debitat în reĦea, turaĦia üi curentul de excitaĦie.
(Î) Ce informaĦii ne dĉ caracteristica de funcĦionare în gol la maüinile de curent
continuu ? (R) Caracteristica de funcĦionare în gol dĉ o imagine asupra gradului de saturaĦie acircuitului magnetic al maüinii üi a posibilitĉĦilor de reglare a tensiunii.
(Î) Cunoscând formula t. e. m. indusĉ în calea de curent nk E e) , când va
produce generatorul de curent continuu o tensiune la borne ?(R) Generatorul de curent continuu va produce la borne o tensiune numai dacĉ esteexcitat pentru a produce fluxul în întrefier üi dacĉ rotorul este antrenat dinexterior la o turaĦie n.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 75/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 75
ConversaĠia prezintă două forme fundamentale:x conversaĠia catehetică;x conversaĠia euristică.
ConversaĠia catehetică (conversaĠie de verificare) reprezintă dialogulbazat pe simpla reproducere a noĠiunilor acumulate de elevi în etapele anterioare învederea fixării úi consolidării.
ConversaĠia euristică (conversaĠie socratică) reprezintă dialogul de tipproductiv, bazat pe logică, gândire, raĠionament, sistematizarea noĠiunilorcunoscute, învăĠare, astfel încât discuĠiile să ducă la descoperirea adevărului,interpretări sau exprimări de opinii personale bazate pe argumente útiinĠifice.
Privind întrebările, se cunosc încercări de tipologizare a lor [79:]¾ mnemotehnice (Ce este? Ce aĠi avut?);¾ reproductiv - cognitive (Care este? Ce? Cine?);¾ productiv-cognitive (În ce scop? Pentru ce? Cum? De ce?);¾ cauzale, relaĠionale (De ce? Cum?);¾ ipotetice (Dacă … atunci?);¾ de descoperire (trecerea de la cum? la de ce?);¾ convergente (analize, sinteze, generalizări);¾ divergente (de tip creativ);¾ de evaluare.
ğinând cont de funcĠia didactică pe care o poate îndeplini conversaĠia,
aceasta poate avea mai multe variante [58]:¾ conversaĠia introductivă;¾ conversaĠia de comunicare;¾ conversaĠia de repetare úi sistematizare;¾ conversaĠia de fixare úi consolidare;¾ conversaĠia de verificare úi apreciere;¾ conversaĠia finală.
ConversaĠia introductivă se foloseúte pentru pregătirea psihologică aelevilor, în vederea predării de noi cunoútinĠe. În acest scop, pregătirea facereferire la mobilizarea atenĠiei, la stimularea interesului úi a curiozităĠii, lareactualizarea cunoútinĠelor.
Exemplu:
Disciplina: Desen tehnicClasa: a X - aTitlul lecĦiei: Cotarea în desenul tehnic
(Î) Care credeĦi cĉ este rolul cotĉrii în desenul tehnic ?(R) Rolul cotĉrii este de a indica pe desenul tehnic toate dimensiunile unei piese.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 76/306
METODE DE ÎNVĂğĂMÂNT76
ConversaĠia de comunicare se utilizează în scopul transmiterii de noicunoútinĠe. Acest tip de conversaĠie poate fi folosit úi în situaĠii diverse cum ar fi:pregătirea materialului didactic, efectuarea de experimente, comentarea diverselorexemple sau situaĠii etc.
ConversaĠia de repetare úi sistematizare se utilizează în cazul reluăriiúi repetării noĠiunilor, în cazul desprinderii unor concluzii parĠiale sau finale, precumúi în cazul integrării noĠiunilor anterioare în structurile logice noi úi concretizareaacestora în diverse situaĠii.
Exemplu:
Disciplina: Desen tehnicClasa: a X - aTitlul lecĦiei: Cotarea în desenul tehnic
(Î) Elementele cotĉrii sunt: cota, linia de cotĉ, extremitĉĦile liniei de cotĉ, liniileajutĉtoare de cotĉ üi liniile de indicaĦie. ÎncercaĦi sĉ identificaĦi în desenul de mai
jos aceste elemente ?
(R) În figura de mai jos se disting urmĉtoarele elemente principale ale cotĉrii:
Călit 45 HRC
5 0
6 0
5 0
26 42
88
Călit 45 HRC
5 0
6 0
5 0
26
42
88
Linie de indicaĠie
Linie
ajutătoare
Linie de cotă
Simboluri
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 77/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 77
Exemplu:
Disciplina: Bazele automatizĉriiClasa: a XII – aTitlul lecĦiei: Elemente componente ale regulatoarelor automate
Dupĉ prezentarea noilor cunoütinĦe, cu ajutorul conversaĦiei însoĦitĉ deplanüe üi notaĦiile de pe tablĉ, profesorul va repeta üi sistematiza materia predatĉ.
(Î) Ce este un regulator automat üi ce determinĉ el într-un sistem de reglareautomatĉ ?(R) Într-un sistem de reglare automatĉ (SRA), dispozitivul de automatizare senumeüte regulator automat. Regulatorul (RA) este acel element de automatizare laintrarea cĉruia se aplicĉ o mĉrime numitĉ eroare (sau abatere) (H ) üi la a cĉruiieüire rezultĉ mĉrimea de comandĉ (u), care determinĉ acĦionarea elementului deexecuĦie (EE).(Î) Care sunt blocurile componente ale unui SRA ?
(R) Blocurile componente ale unui SRA sunt: EC - elementul de comparaĦie prindiferenĦĉ; RA – regulator automat; EE – element de execuĦie; IT(OR) – instalaĦiatehnologicĉ (obiectul reglat) EM (TrR) – element de mĉsurare (Traductor dereacĦie); DA – dispozitivul de automatizare; IA – instalaĦie automatizatĉ; SRA –sistem de reglare automatĉ.(Î) Care este structura de bazĉ a unui regulator automat ?
(R) În structura de bazĉ a unui RA avem: A – amplificatorul; RC – reĦeaua decorecĦie; EP – elementul de prescriere a consemnului (referinĦei); ECP – element decomparaĦie principal; ECS – element de comparaĦie secundar.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 78/306
METODE DE ÎNVĂğĂMÂNT78
ConversaĠia de fixare úi consolidare se aplică în mod curent la lecĠie, în vederea fixării ideilor importante ce rezultă din noĠiunile predate.
ConversaĠia de verificare úi apreciere vizează gradul de înĠelegere a
noĠiunilor predate, precum úi capacitatea de reproducere, de explicare úi aplicare acunoútinĠelor dobândite la lecĠie.
Exemplu:
Disciplina: Solicitĉri üi mĉsurĉri tehniceClasa: a X - aTitlul lecĦiei: Tipuri de reazeme
Dupĉ prezentarea noilor cunoütinĦe, cu ajutorul conversaĦiei însoĦitĉ denotaĦiile de pe tablĉ, profesorul va fixa üi consolida materia predatĉ.
.... (Î) Ce tipuri de reazeme se întâlnesc la calculul grinzilor ?
(R) La calculul grinzilor se întâlnesc urmĉtoarele tipuri de reazeme: reazemesimple (mobile) – fig. 1, reazeme articulate (fixe) – fig. 2, încastrĉri – fig. 3.
......
Exemplu:
Disciplina: Tehnologia elaborĉrii üi prelucrĉrii semifabricatelorClasa: a XII – a Titlul lecĦiei: Clasificarea metodelor neconvenĦionale de prelucrare asemifabricatelor
La verificarea üi aprecierea cunoütinĦelor elevilor, profesorul adreseazĉ întrebĉri, precum:
(Î) Care sunt metodele neconvenĦionale de prelucrare a semifabricatelor în funcĦiede fenomenul aflat la baza lor ?
(R) Principalele metode neconvenĦionale sunt: metode de prelucrare, ce folosescdescĉrcĉrile electrice; metode chimice üi electrochimice; metode de prelucrare cuajutorul ultrasunetelor; cu ajutorul plasmei sau al fasciculului de ioni; cu ajutorulfasciculului laser; cu ajutorul câmpului magnetic; metode de prelucrare cu fluide înmiücare.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 79/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 79
ConversaĠia finală se utilizează pentru desprinderea concluziilor, după efectuarea unor excursii, vizite, observaĠii independente, dar úi după finalizareaunui conĠinut útiinĠific.
Întrebările care stau la baza acestor metode interogative presupun oserie de cerinĠe úi anume:
¾ să fie accesibile elevilor;¾ să fie simple úi corect formulate din punct de vedere gramatical úi
logic;¾ să fie adresate întregii colectivităĠi din clasă;¾ să fie precise, concise, variate;¾ să stimuleze gândirea elevilor declanúând prin aceasta o activitate
intelectuală cât mai intensă;¾ să fie urmate de timpul necesar gândirii răspunsului corect;
De asemenea, răspunsurile trebuie să îndeplinească o serie de cerinĠe, úianume:
¾ să fie corecte din punct de vedere gramatical úi logic;¾ să fie date individual nu colectiv;¾ să acopere sfera întrebării;¾ să fie corecte, complete, motivate úi argumentate útiinĠific.
În vederea optimizării conversaĠiei, sunt prezentate o serie de direcĠiide care profesorul trebuie să Ġină seama [79]:
¾ multirelaĠională (nu numai între cadrul didactic úi elevi, ci úi întreaceútia din urmă);
¾ elevii să-úi pună întrebări;¾ îmbinarea cu alte metode, procedee úi mijloace;¾ înĠelegerea punctelor de vedere ale celorlalĠi (printr-o stare de
empatie);¾ asigurarea unui climat socio-afectiv favorabil;
Exemplu:
Disciplina: EducaĦie tehnologicĉ Clasa: a VII – a Titlul lecĦiei: Finisarea suprafeĦelor pieselor metalice
În urma finalizĉrii unor piese în atelierul de lĉcĉtuüerie, elevilor li seadreseazĉ întrebarea:
(Î) Care sunt operaĦiile de finisare a suprafeĦelor pieselor prelucrate?
(R) OperaĦiile de finisare a pieselor care s-au executat în atelierul de lĉcĉtuüĉriesunt: rĉzuirea cu rĉzuitorul, pilirea de finisare, lustruirea mecanicĉ üi rodarea.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 80/306
METODE DE ÎNVĂğĂMÂNT80
¾ număr rezonabil de întrebări (15 - 20);¾ profesorul să nu-úi impună punctul de vedere;¾ tratarea unitară a tuturor problemelor;¾ pregătirea minuĠioasă a profesorilor (mai ales a celor începători);¾ întărirea răspunsurilor;¾ promovarea unei conversaĠii mai puĠin dirijate;¾ folosirea unor întrebări mai cuprinzătoare, deschise;¾ folosirea cu precădere a întrebărilor convergente, divergente úi de
evaluare.
4. 3. 2. 2. Problematizarea
Problematizarea reprezintă o metodă de învăĠare, care urmăreúte să dezvolte la elevi gândirea independentă úi productivă prin crearea unei „stăriconflictuale” între cunoútinĠele anterioare, de care dispun elevii úi elementele denoutate în faĠa cărora experienĠele vechi se dovedesc a fi insuficiente pentru a seajunge la o explicaĠie sau o rezolvare.
Altfel spus, problematizarea presupune o suită de procedee úi tehniciprin care se urmăreúte crearea unor “situaĠii - problemă” în mintea elevilor careantrenează úi oferă acestora posibilitatea să surprindă diferite relaĠii între obiecte úifenomenele realităĠii, între cunoútinĠele anterioare úi noile cunoútinĠe prin soluĠiilepe care ei înúiúi, sub îndrumarea profesorului, le elaborează.
“SituaĠia - problemă” este definită ca un conflict ce se declanúează întredatele vechi úi datele noi pe care le primeúte elevul úi care par să le contrazică peprimele [9]. Această stare de conflict poate fi:
¾ creată de profesor úi rezolvată de elevi împreună cu profesorul;¾ creată de profesor úi rezolvată de elevi prin activităĠi independente;¾ formulată úi rezolvată de către elevi
Pentru rezolvarea de către elevi a unei „situaĠii problemă” se disting maimulte etape:
1. perceperea „situaĠiei problemă” (profesorul prezintă o ”situaĠie problemă”
prin explicarea unui principiu, fenomen, dispozitiv, iar eleviiconútientizează „situaĠia problemă” încercând să o rezolve);
2. aprofundarea úi înĠelegerea problemei, respectiv selectarea datelor (eleviivor desf ăúura activităĠi independente);
3. căutarea de soluĠii sau rezolvări la problema dată;4. obĠinerea rezultatului final úi evaluarea acestuia prin confruntarea cu
diferite variante.SituaĠiile problemă sunt de mai multe tipuri [65]:
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 81/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 81
I. Elevii sunt puúi în situaĠia să aleagă calea care conduce la obĠinerea rezultatelor;
Exemplu:
Disciplina: Organe de maüini üi mecanismeClasa: a XI- aTitlul lecĦiei: ûuruburi üi piuliĦe
Elevilor li se prezintĉ o planüĉ (PL 1) ce conĦine diferite formeconstructive de üuruburi. Folosindu-se de aceastĉ planüĉ elevii trebuie sĉ identificeminim 8 tipuri de üuruburi speciale.
Planüa PL 1Rĉspuns:
ûuruburile speciale sunt: d – üuruburi autofiletante cu cap bombat pentrulemn; i – üurub special dublu filetat dreapta-stânga üi cu guler hexagonal; l - üurubspecial articulat dublu filetat üi cu guler pĉtrat; r – üurub pentru tracĦiune cu cappĉtrat excentric; s – üurub autofiletant pentru lemn cu cap înecat obiünuit; ü –üurub cu manüon de tensiune; t – üurub cu inel de tracĦiune; u – üurub pentrufundaĦii cu tijĉ dreptunghiularĉ rĉsucitĉ.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 82/306
METODE DE ÎNVĂğĂMÂNT82
II. Elevii trebuie să coreleze reprezentările schematice cu funcĠionarea aparatelor;
Exemplu:
Disciplina: Tehnologia elaborĉrii üi prelucrĉrii semifabricatelorClasa: a XII- aTitlul lecĦiei: Forme permanente pentru turnarea pieselor
Pentru a explica procedeul de turnare prin aspiraĦie, profesorul prezintĉ schema instalaĦiei pentru turnare üi explicĉ rolul elementelor componente, precumüi principiul de obĦinere a pieselor turnate. Elevii vor observa din schemĉ, dinamicafuncĦionarii instalaĦiei pentru turnare prin aspiraĦie.
Rĉspuns:InstalaĦia de turnare prin aspiraĦie se compune din urmĉtoarele pĉrĦi
principale: creuzetul de topire A, cristalizatorul B üi mecanismul C pentru ridicareaüi coborârea cristalizatorului. InstalaĦia mai cuprinde un dispozitiv hidraulic pentru
rĉcirea cristalizatorului üi un sistem de formare a vidului. Piesele turnate se obĦinastfel: cristalizatorul cu pereĦi subĦiri B rĉcit cu apa din tubul 7 se introduce, cuajutorul mecanismului C üi prin intermediul unui cap inelar 8 din material refractar,
în baia cu metal lichid din creuzet. Creuzetul 1 se aflĉ în interiorul unui sistem de încĉlzire 3. Prin formarea vidului în cristalizator, metalul topit 2 din creuzet esteaspirat în cavitatea formei. Aliajul cedeazĉ cĉldura pereĦilor cristalizorului üi serĉceüte. Prin acest procedeu se obĦine un produs sub formĉ de barĉ compactĉ sauun produs tubular. Dupĉ solidificare, cristalizatorul se ridicĉ din creuzet cu ajutorulpârghiei 4 üi al cablului 5, trecut peste rola 6, se extrage prin piesa turnatĉ, iarcristalizatorul se introduce din nou în creuzet entru iesa urmĉtoare.
Schema instalaĦiei pentru turnareprin aspiraĦie
A – creuzet de topire;B – cristalizator;C – mecanism pentru ridicarea üicoborârea cristalizatorului;1 – creuzet;2 – metal topit;3 – sistem de încĉlzire;4 – pârghie;5 – cablu;6 – rolĉ;7 – tub cu apĉ;8 – cap inelar.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 83/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 83
III. Elevii trebuie să aplice cunoútinĠele teoretice în condiĠii practice noi;
O “situaĠie-problemă” de mare dimensiune poate fi alcătuită dintr-un úir de “situaĠii-problemă” care trec din una în alta printr-o rezolvare algoritmică, ceea ceva conduce la rezolvarea situaĠiei problemă.
Problematizarea prezintă importante valenĠe formativ-educative: pune învaloare aptitudinile elevilor, formează un stil activ de muncă, dezvoltă motivaĠia învăĠării úi imaginaĠia, îmbogăĠeúte experienĠa, stimulează dezvoltarea gândirii.
4. 3. 3. Metode de învăĠare prin comunicare scrisă
Instruirea elevilor prin comunicare scrisă presupune organizarea de cătreprofesor a activităĠilor de învăĠare, pe baza prezentării unor documente scrise,elaborate în mod special pentru o astfel de tehnică de învăĠare. De asemenea,profesorul poate comunica o listă cu referinĠele bibliografice, unde pot fi găsiteinformaĠiile necesare pregătirii activităĠii de instruire.
PotenĠialul pedagogic:¾ dezvoltă la elevi capacităĠi individuale de planificare, organizare úi
sistematizare a cunoútinĠelor;¾ stimulează spiritul de iniĠiativă úi încrederea în forĠele proprii [73];¾ formează algoritmi úi tehnici de lucru proprii.
CerinĠe de aplicare:¾ materialele elaborate sau sugerate spre consultare vor fi specifice
vârstei úcolare, respectiv temei de interes;¾ autoinformarea se va realiza prin primirea de informaĠii punctuale
sau prin prelucrarea de informaĠii¾ instruirea se va realiza prin elaborarea de planuri, rezumate,
scheme, fiúe, clasificări.
Exemplu:
Disciplina: EducaĦie tehnologicĉ Clasa: a V- aTitlul lecĦiei: Metode de combatere a poluĉrii
Studiind metodele de combatere a poluĉrii, elevilor li se adreseazĉ urmĉtoarea întrebare:
Ce pot face copiii pentru protejarea mediului înconjurĉtor ?
Rĉspuns:Poluarea este rezultatul activitĉĦilor umane üi are ca efect degradarea
mediului înconjurĉtor. Pentru prevenirea poluĉrii copiii trebuie sĉ înveĦe sĉ iubeascĉ üi sĉ ocroteascĉ natura. …
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 84/306
METODE DE ÎNVĂğĂMÂNT84
Limite:¾ favorizează decalajul în pregătirea elevilor [73];¾ solicită un timp mai mare de lucru atât din partea profesorului cât
úi din partea elevilor;¾ favorizează lipsa de interes a gândirii úi a abordării creative a temei
de lucru.
4. 3. 3. 1. Lectura - studiul textului scris
Lectura sau studiul textului scris presupune formarea la elevi adeprinderilor de a aborda un text scris indiferent de natura lui. Această metodă valorifică prin învăĠare textul scris sub forma manualelor úcolare, revistelor,enciclopediilor, lucrărilor de specialitate etc.
La abordarea unui text se urmăresc mai multe etape:¾ captarea atenĠiei;¾ lectura integrală a textului;¾ lectura independentă a fiecărui fragment;¾ discutarea fiecărui fragment úi extragerea ideilor principale;¾ trecerea la următorul fragment;¾ conturarea unor concluzii prin fixarea de noĠiuni;
Exemplu:
Disciplina: EducaĦie tehnologicĉ Clasa a VIII – aTitlul lecĦiei: Centrale electrice
Având la dispoziĦie manualul, dupĉ o lecturĉ atentĉ, elevii vor întocmi pecaietele de notiĦe o clasificare a centralelor electrice dupĉ tipul de sursĉ deenergie primarĉ folositĉ.
Dupĉ sursa primarĉ de energie folositĉ, centralele electrice se clasificĉ
astfel:Centrale hidroelectrice (folosesc energia apei);Centrale termoelectrice (folosesc combustibili fosili);Centrale nucleare (folosesc combustibil nuclear);Centrale eoliene (folosesc energia cineticĉ a vântului);Centrale solare (folosesc energia radiaĦiei solare);Centrale mareo-motrice (folosesc energia cineticĉ a mareelor üi a valurilor);Centrale ce folosesc biogazul (descompunerea biomasei);Centrale geotermice (folosesc cĉldura din interiorul scoarĦei terestre).
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 85/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 85
Lectura textului scris presupune folosirea unor tehnici de muncă intelectuală, care urmăresc stocarea úi valorificarea informaĠiilor din textul scris,prin tehnica ideilor principale, tehnica elaborării de rezumate, tehnica sintetizării,tehnica organizării grafice, conspecte, referate, fiúe.
4. 3. 4. Metode de învăĠare prin explorarea realităĠii
4. 3. 4. 1. Metode de învăĠare prin explorarea directă a realităĠii
Metodele de învăĠare prin explorarea directă a realităĠii vizează
instruirea elevilor prin organizarea úi desf ăúurarea unor activităĠi de învăĠare,precum: observarea independentă, observarea dirijată, efectuarea de încercări, deexperimente. Aceste metode presupun formarea de capacităĠi úi deprinderi specificecercetării útiinĠifice. Profesorul va prezenta tema de lucru, materialele úidispozitivele de observat sau experimentat úi va cere elevilor úă precizeze ce seurmăreúte prin aplicarea metodei.
PotenĠialul pedagogic [73]:¾ asigură însuúirea unei metodologii de descoperire a cunoútinĠelor
prin investigaĠie;¾ dezvoltă spiritul de observaĠie, gândire logică úi creativă;¾
creează spiritul analitic;¾ asigură posibilitatea elevilor să surprindă legăturile cauzale dintrefenomene;
¾ stimulează observaĠia;¾ favorizează formarea priceperilor úi deprinderilor practice;
CerinĠe de aplicare [73]:¾ proiectarea procesului de învăĠământ trebuie să se facă în raport cu
elementele caracteristice acestor metode;¾ pentru realizarea sarcinilor didactice, elevii trebuie să parcurgă
etapele:1. confruntarea cu problema ;
2. declanúarea procesului de explorare;3. sesizarea relaĠiilor anterioare úi formularea rezultatelor;
¾ reproducerea realităĠii prin demonstraĠie să asigure cunoaútereafenomenelor;
¾ materialul demonstrativ să fie selecĠionat úi pregătit temeinicpentru a corespunde scopului urmărit;
¾ consemnarea riguroasă a observaĠiilor úi concluziilor în caietele denotiĠe, fiúe de lucru.
Limite:¾ prezintă timp mare de lucru în rezolvarea temei propuse;
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 86/306
METODE DE ÎNVĂğĂMÂNT86
¾ instruirea î ùi atinge obiectivele dacă mijloacele de învăĠământprezintă design, caracter ergonomic úi funcĠional;
¾ asigurarea conexiunii inverse pentru toĠi elevii este mai greoaie, întrucât comunicarea informaĠiilor este asigurată într-un singursens, de la profesor către elevi.
4. 3. 4. 1. 1. Observarea sistematică Observarea sistematică constă în urmărirea atentă de către elevi, sub
îndrumarea profesorului, a unor obiecte, aparate, dispozitive úi fenomene aflate în
condiĠii naturale de manifestare. Observarea poate fi de scurtă durată sau de lungă durată, individuală sau în grup.
Observarea prevede mai multe etape:¾ stabilirea unor sarcini úi obiective concrete;¾ precizarea unor indicatori sau criterii de observare;¾ intuirea obiectului în ansamblul său;¾ observarea fiecărei părĠi componente a dispozitivului în parte;¾ consemnarea datelor, observaĠiilor în caiete de observaĠii, fiúe de
observare;¾ prelucrarea úi interpretarea datelor;¾ elaborarea de raĠionamente;
Exemplu:
Disciplina: EducaĦie tehnologicĉ Clasa a VII – aTitlul lecĦiei: Componentele caroseriei automobilului
În timp ce profesorul prezintĉ caroseria unui automobil, elevii vor observapĉrĦile componente.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 87/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 87
¾ verificarea úi valorificarea datelor în activităĠi ulterioare.Observarea sistematică prezintă importante valenĠe formative, prin
dezvoltarea gândirii, a spiritului de observaĠie, dar contribuie úi la formarea unorcalităĠi comportamentale, precum: răbdarea, perseverenĠa, perspicacitatea úiimaginaĠia.
4. 3. 4. 1. 2. Experimentul
Experimentul constă în efectuarea de către elevi, sub îndrumarea úisupravegherea cadrului didactic, a unor acĠiuni de căutare, de încercare, de
observare a unui fenomen, cu scopul acumulării de informaĠii útiinĠifice, verificăriiunor ipoteze, observării comportamentului sau al concretizării adevărurilortransmise. Efectuarea unui experiment presupune existenĠa unui spaĠiu úcolaradecvat (atelierul úcolar, laboratorul úcolar, cabinet úcolar), úi a mijloacelor de învăĠământ aferente (aparatură, instalaĠii, ustensile, truse, scule, dispozitivediverse, instrumente de măsură úi control, substanĠe chimice etc.).
Din punct de vedere organizatoric, experimentele pot fi:Experimente frontale. ToĠi elevii efectuează în acelaúi timp úi în acelaúi
ritm, pe acelaúi subiect, sub îndrumarea directă a cadrului didactic, în condiĠiile încare se pot asigura mijloace de învăĠământ pentru fiecare elev în parte.
Exemplu:Disciplina: Tehnici de laboratorClasa: a XI – aTitlul lecĦiei: CombinaĦii chimice
Sub îndrumarea directĉ a cadrului didactic, elevii vor efectua în acelaüi timpun experiment de punere în evidenĦĉ a reacĦiilor chimice.
Profesorul va sublinia faptul cĉ atunci când douĉ substanĦe (elemente saucombinaĦii) se combinĉ, adicĉ atunci când are loc o reac Ħ ie chimic ĉ între ele,proprietĉĦile substanĦelor iniĦiale (ale reactanĦilor) dispar üi apar proprietĉĦilesubstanĦelor noi formate (ale produsului sau ale produüilor).
ToĦi elevii vor avea pe masa de laborator douĉ eprubete cu un amestec depiliturĉ de fier üi pulbere de sulf (sub forma unui praf cenuüiu).
Elevilor li se va cere sĉ apropie un magnet de una din eprubete üi sĉ observecĉ acesta atrage fierul separându-l de pulberea de sulf.
Cea de a doua eprubetĉ se va încĉlzi în flacĉra unui bec de gaz. În punctul încĉlzit începe o reacĦie care se recunoaüte prin degajarea intensĉ de cĉldurĉ pânĉ ce amestecul devine incandescent. Dupĉ rĉcire, se sparge eprubeta üi se obĦine osubstanĦĉ neagrĉ-brunĉ.
Elevilor li se va cere sĉ constate cĉ noua substanĦĉ (sulfura de fier) nu maiare proprietĉĦile reactanĦilor (nu mai este atrasĉ de magnet).
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 88/306
METODE DE ÎNVĂğĂMÂNT88
Experimente pe grupe. Se efectuează atunci când nu se dispune desuficiente mijloace didactice, sau când se intenĠionează deprinderea cu munca înechipă a elevilor. Grupele de elevi pot efectua experimente pe aceeaúi temă saufiecărei grupe i se repartizează sarcini diferite.
Experimente individuale. În cazul unui experiment individual, fiecareelev îndeplineúte o anumită sarcină concretă, diferită de a celorlalĠi colegi, prinutilizarea de mijloace didactice adecvate.
Din punct de vedere al finalităĠilor, experimentele pot fi grupate astfel: A. Experimente demonstrative - sunt realizate de cadrul didactic în faĠaclasei.
Acest tip de experiment prezintă următoarele etape [65]:1. Asigurarea unei pregătiri teoretice. Profesorul reaminteúte
elevilor formulele matematice, fizice, chimice, care vor fiutilizate pe parcursul experimentului sau la prelucrarea datelorúi stabilirea concluziilor.
2. Cunoaúterea aparaturii de către elevi. Profesorul descrieaparatul, instalaĠia, montajul, elementele componente, astfel
Exemplu:
Disciplina: EducaĦie tehnologicĉ Clasa: a V – aTitlul lecĦiei: Camera mea
Sub îndrumarea cadrului didactic, elevii vor încerca sĉ reproducĉ individualinteriorul camerei sale, folosindu-se de materialele din atelierul ücolar (cutii goalede pantofi, care reprezintĉ camera în miniaturĉ, carton, polistiren, resturi demateriale textile, materiale auto-colante, lipici, foarfeci etc.
Elevilor li se va cere sĉ pĉstreze proporĦiile üi unitatea cromaticĉ ainteriorului camerei.
Exemplu:
Disciplina: EducaĦie tehnologicĉ Clasa: a V – aTitlul lecĦiei: Proiect final. Temĉ practicĉ
La întocmirea proiectelor participĉ grupele de elevi stabilite de profesor.
Sub îndrumarea cadrului didactic, grupele de elevi vor încerca sĉ realizeze obiectesimple utilizând resursele materiale din atelier. Grupele î üi vor alege o temĉ delucru, precum: fotografii suspendate, coüuleĦ din placaj, clĉdire din beĦiüoare de la
îngheĦatĉ, ouĉ surprizĉ, felicitare, panou decorativ, sala de clasĉ etc.Profesorul va urmĉri ca toĦi elevii sĉ fie antrenaĦi în activitĉĦile grupurilor.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 89/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 89
încât, ori de câte ori elevul va vedea acel montaj, să-l identificeúi să-l denumească în mod corect.
3. Executarea lucrării experimentale. Se realizează de cătreprofesor care orientează atenĠia elevilor spre aspectele pe caredoreúte să le demonstreze.
4. Elaborarea concluziilor. Profesorul încurajează elevii să tragă concluziile, realizându-se în acest fel úi conexiuneainversă.
B. Experimente de cercetare se aseamănă cel mai mult cu experimentulca metodă de cercetare úi parcurge aproximativ etapele unei investigaĠiiexperimentale autentice:
1. delimitarea unei probleme2. emiterea de ipoteze;3. organizarea de situaĠii experimentale;4. desf ăúurarea propriu-zisă a experimentului;5. prelucrarea úi interpretarea datelor;6. confirmarea sau infirmarea ipotezei.
C. Experimentul aplicativ urmăreúte confirmarea în practică a unorcunoútinĠe útiinĠifice anterior dobândite. Etapele de parcurs sunt următoarele:
1. prezentarea / actualizarea cunoútinĠelor teoretice;2. prezentarea sarcinilor de lucru;
3.
organizarea activităĠii elevilor, pe grupe sau individual,repartizarea truselor;4. executarea activităĠii experimentale de către elevi, sub
îndrumarea profesorului;5. consemnarea rezultatelor;6. comentarea rezultatelor úi stabilirea concluziilor.
CerinĠe metodice privind desf ăúurarea experimentului [65]: ¾ experimentul se realizează atunci când o cere conĠinutul, nu
mai repede úi nici după parcurgerea noĠiunilor teoreticecorespunzătoare;
¾ necesită o pregătire prealabilă a profesorului, care verifică
instalaĠia, montajul, elementele componente, astfel încât,demonstrarea fenomenului, legii, modului de funcĠionare, să decurgă f ără incidente;
¾ se va asigura vizibilitatea pe masa de lucru de către toĠi eleviiclasei;
¾ demonstraĠia experimentală se va face cu voce tare, se vacomenta desf ăúurarea fenomenelor, profesorul explicând toatedemersurile pe care le face, acĠiunile úi etapele pe care le întreprinde, orientând astfel atenĠia elevilor pe tot parcursulexperimentului;
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 90/306
METODE DE ÎNVĂğĂMÂNT90
¾ lucrarea trebuie să fie cât mai intuitivă úi mai explicită, astfel încât concluziile să poată fi trase logic, ca o consecinĠă firească a celor observate;
4. 3. 4. 2. Metode de învăĠare prin explorarea indirectă a realităĠii
Metode de învăĠare prin explorarea indirectă a realităĠii vizează instruirea elevilor prin organizarea úi desf ăúurarea unor activităĠi de învăĠare,precum demonstrarea úi modelarea.
PotenĠialul pedagogic:¾ stimulează observaĠia;¾ formează la elevi baza cunoaúterii fenomenelor úi elementelor de
ordin practic, a structurii úi principiilor de funcĠionare aledispozitivelor úi aparatelor tehnice;
¾ stimulează funcĠiile creative ale gândirii;¾ oferă elevilor posibilitatea de a aplica cunoútinĠele teoretice în
contexte noi, practice;¾ formează úi exersează deprinderi practice.
CerinĠe de aplicare:¾ elementele sau fenomenele supuse observării să fie accesibile
elevilor;¾ reproducerea realităĠii prin explorare indirectă să asigure
cunoaúterea fenomenelor;¾ materialul demonstrativ úi cel supus modelării să fie bine
selecĠionat úi pregătit astfel încât să corespundă obiectivelorpedagogice.
Limite:¾ schemele electrice, cinematice, pneumatice, hidraulice, aparatele,
dispozitivele, precum úi fenomenele fizice demonstrate saumodelate depind de calitatea úi starea tehnică a mijloacelor
didactice;
4. 3. 4. 2. 1. DemonstraĠia
DemonstraĠia constă în prezentarea în faĠa elevilor a unor obiecte saufenomene reale sau a unor substitute ale acestora în vederea dobândirii úi însuúiriitemeinice de noi cunoútinĠe.
Scopul urmărit prin metoda demonstraĠiei este de a forma elevilor un bogatsuport de imagini úi reprezentări concrete, care vor facilita cunoaúterea unor
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 91/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 91
aspecte ale realităĠii, sau identificarea reproducerilor care stau la baza unorcomportamente (tehnologii, instalaĠii) de ordin practic.
La predarea disciplinelor tehnice metoda demonstraĠiei foloseúte mai multeforme [65]:
DemonstraĠia cu ajutorul obiectelor tehnice. Metoda este folosită pentru a facilita înĠelegerea elementelor componente, structurii, principiului defuncĠionare úi de utilizare a anumitor aparate, dispozitivelor etc.
DemonstraĠia cu ajutorul planúelor. Planúele sunt materiale didacticegrafice de diferite dimensiuni, care pot reda schiĠe, aparate tehnice, dispozitive,diagrame, grafice, scheme de instalaĠii, faze ale unor procese tehnologice, carepermit elevilor înĠelegerea unor fenomene.
Pentru a fi identificate uúor, atât planúele cât úi alte mijloace de învăĠământpot fi codificate cu un sistem format din litere sau combinaĠii de litere úi cifreplecând de la denumirea prescurtată a mijlocului de învăĠământ, o prescurtareinternaĠională sau de la o clasificare agreată de profesor pentru o organizare maieficientă a lecĠiilor.
Exemplu:
Disciplina: Solicitĉri üi mĉsurĉri tehniceClasa a X – a
Titlul lecĦiei: Mĉsurarea presiuniiLa o anumitĉ secvenĦĉ de lecĦie, profesorul va realiza mĉsurarea presiunii
üi totodatĉ va prezenta un manometru însoĦind demonstraĦia practicĉ de anumiteexplicaĦii tehnice.
Pentru mĉsurarea presiunii în diferite instalaĦii industriale se utilizeazĉ manometrele. Un exemplu de manometru este cel prezentat. Domeniul de mĉsurareeste cuprins între 0 - 10 bar. Manometrul este cu tub Burdon din alamĉ üi carcasĉ din oĦel. Diametrul exterior al carcasei este de 40 mm, iar clasa de precizie este ±
1,6% ....
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 92/306
METODE DE ÎNVĂğĂMÂNT92
Demonstrarea cu ajutorul desenului pe tablă. De obicei,demonstrarea cu ajutorul desenului pe tablă este însoĠită cu expunerea orală acunoútinĠelor, a experimentelor, cu scopul înĠelegerii acestora mult mai bine decătre elevi. Se va avea în permanenĠă grijă ca prin demonstraĠia la tablă să nu sepiardă contactul vizual cu clasa, întrucât lipsa acestuia va duce în cele din urmă lascăderea interesului pentru subiectul demonstrat.
CerinĠele principale ale unui desen realizat pe tablă de către profesorsunt:
¾ corectitudine din punct de vedere tehnic úi útiinĠific;¾ simplitate;
Exemplu:
Disciplina: Organe de maüiniClasa a X – aTitlul lecĦiei: Pompa de apĉ
La o anumitĉ secvenĦĉ de lecĦie, profesorul va însoĦi explicaĦiile teoreticeprivind pĉrĦile componente ale unui subansamblu (pompa de apĉ) de prezentareaacestora cu ajutorul unei planüe PL 1. SecvenĦa organizatoricĉ este însoĦitĉ înacelaüi timp de o demonstraĦie practicĉ.
PL 11 – inel de etanüare rulmenĦi; 2 – carcasa pompei (partea de absorbĦie); 3 – sistemulde etanüare a axului pompei; 4 – garniturĉ de etanüare; 5 – fulie; 6 – manüon dedistanĦare; 7 – inel de siguranĦĉ; 8 – axul rotorului pompei; 9 – rotorul pompei; 10 –spaĦiul de aspiraĦie; 11 – conductĉ de aspiraĦie; 12 – spaĦiul de refulare; 13 –conductĉ de refulare; 14 – carcasa pompei (partea de refulare).
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 93/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 93
¾ expresivitate;¾ respectarea unei anumite ordini în prezentarea elementelor
componente;¾ numerotarea úi denumirea elementelor componente prin scrierea
lor pe tablă;¾ utilizarea simbolurilor úi semnelor convenĠionale cunoscute;¾ anumite elementele úi trasee importante din desen vor fi marcate
cu cretă colorată;¾ bună vizibilitate de către toĠi elevii clasei;¾ alocarea unui buget de timp suficient pentru realizarea desenului în
caiete úi eventual corectoarea acestuia.
Demonstrarea acĠiunilor de executat. Această metodă se aplică încazul în care se urmăreúte formare de deprinderi. În acest sens, acĠiunea seexecută integral într-un ritm corespunzător, apoi se prezintă pe părĠi componentesau operaĠii úi la sfârúit, acĠiunea se va demonstra din nou integral. IteraĠiile potcontinua până se ajunge la nivelul de performanĠă cerut.
Exemplu:
Disciplina: ChimieClasa a XII – aTitlul lecĦiei: Procesul tehnologic de nitrare a benzenului
Profesorul va demonstra funcĦionarea schemei parĦiale a unei instalaĦii denitrare discontinuĉ a benzenului cu ajutorul desenului la tablĉ.
1 - reactorul de nitrare; 2 – vas cu amestec sulfonitric diluat; 3 - vas de spĉlare
prevĉzut cu agitator.
Fig. 1.Schema
instalaĦiei denitrare a
benzenului
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 94/306
METODE DE ÎNVĂğĂMÂNT94
DemonstraĠia cu ajutorul mijloacelor audio-video moderne. Această metodă valorifică virtuĠile imaginii îmbinate cu sunetul úi cuvântul úi seutilizează în situaĠiile când nu există posibilitatea prezentării, observării anumitorfenomene sau obiecte tehnice la clasă. Pentru aceasta, obiectele tehnice saufenomenele fizice sunt prezentate cu ajutorul diapozitivelor, diafilmelor, filmelor,coloanelor sonore. Metoda este sugestivă úi convingătoare úi prezintă un caracterilustrativ. Multe societăĠi de televiziune úi Internet concep úi dezvoltă programe
educaĠionale care folosesc echipament audio-video dedicat.Pentru formele demonstrative prezentate mai sus trebuie atinse câteva
cerinĠe comune importante [65]:¾ alegerea unui material demonstrativ reprezentativ úi accesibil;¾ asigurarea unei atitudini active a elevilor pe parcursul demonstraĠiei
prin:q stimularea curiozităĠii elevilor;q actualizarea unor cunoútinĠe, însuúite anterior
demonstraĠiei propriu-zise;
Exemplu:Disciplina: EducaĦie tehnologicĉ Clasa a VII – aTitlul lecĦiei: OperaĦii tehnologice de prelucrare a materialelor metalice
Pentru obĦinerea de deprinderi practice la elevi, profesorul va demonstraoperaĦia de prelucrare a materialelor metalice prin pilire manualĉ.
PL 1 Piesa ce urmeazĉ a fi prelucratĉ prin pilire se fixeazĉ în menghinĉ, astfel
încât suprafaĦa ce urmeazĉ a fi pilitĉ sĉ fie deasupra bacurilor de prindere amenghinei cu 5-10 mm. Profesorul va indica poziĦia corectĉ de lucru, aüa cum estefiguratĉ în planüa PL 1. Mânerul pilei va fi strâns în mâna dreaptĉ astfel încâtcapĉtul sĉu extrem sĉ se sprijine în palmĉ, iar degetul mare sĉ se afle deasupra üi
sa fie îndreptat în lungul mânerului. Mâna stângĉ trebuie Ħinutĉ pe capĉtul pilei, iardegetele sĉ fie întinse drept. La miücarea „înapoi”, pila nu trebuie apĉsatĉ întrucâtdinĦii pilei prind metalul numai la miücarea „înainte”....
450 40-450 350-400
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 95/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 95
q indicarea unor sarcini de urmărit pe parcursul
demonstraĠiei;¾ îmbinarea demonstraĠiei cu explicaĠia úi conversaĠia.
4. 3. 4. 2. 2. Modelarea
Modelarea constă în prezentarea de către profesor în faĠa elevilor a unorsubstitute ale realităĠii care să permită înĠelegerea mai rapidă a proprietăĠilor,caracteristicilor esenĠiale ale obiectelor, proceselor, interacĠiunii sistemelor úi afenomenelor fizice. Modelarea are la bază modelul, care este rezultatul uneiconstrucĠii artificiale úi caută să reproducă pe cât posibil caracteristicile obiectului,sistemului sau fenomenului original. SituaĠia reală pe care modelul tinde să oreproducă este mult mai complicată úi complexă, în timp ce modelul tinde către osimplificare, o aproximare a realităĠii. Utilizarea modelării va conduce la înĠelegereamult mai bună a fenomenelor dificile de urmărit în realitate, va stimula cunoaútereaeuristică, va dezvolta raĠionamentul prin analogie.
Modelarea îndeplineúte mai multe funcĠii [71]:¾ funcĠia cognitivă - constituie un izvor de cunoútinĠe pe care
elevul / studentul urmează să le descopere; ¾ funcĠia ilustrativă - modelarea confirmă úi concretizează
cunoútinĠele teoretice transmise pe alte căi;
Exemplu:
Disciplina: EducaĦie tehnologicĉ Clasa a VIII – aTitlul lecĦiei: Mijloace tehnice ale tehnologiei informaĦiei. Televizorul
La o lecĦie introductivĉ, despre evoluĦia televiziunii üi înĦelegerea roluluitelevizorului, profesorul va pune în discuĦie istoricul televiziunii, precum üiexperienĦele elevilor privind vizionĉrile TV. Pentru aceasta se vor folosi mijloacelede învĉĦĉmânt: casete video relevante, televizor, video, DVD, monitoare (standardsau cu plasma) etc.
a) casetĉ video; b) televizor
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 96/306
METODE DE ÎNVĂğĂMÂNT96
¾ funcĠia formativă - concretizată în formarea unor operaĠiiintelectuale prin acĠiunea efectivă a elevului / studentului cudiferite modele didactice.
În predarea disciplinelor tehnice sunt utilizate următoarele cazuri:Modele didactice figurative. Sunt modelele care reproduc un obiect, un
proces, un fenomen cu ajutorul unor imagini (scheme, desene, schiĠe,organigrame). Aceste modele surprind relaĠiile funcĠionale dintre obiecte úifenomenele reale, concretizând o teoremă, un principiu, o lege.
Modele didactice obiectuale. Din această categorie fac parte toate acelemodele care reproduc sub formă materială la o scară mult mai mică diverse obiectetehnice, instalaĠii, aparate, (machete, piese secĠionate, panoplii, prototipuri).
Exemplu:
Disciplina: EducaĦie tehnologicĉ
Clasa a VII – aTitlul lecĦiei: Aparate audio-video
La o lecĦie de prezentare de noi conĦinuturi, profesorul va expunefenomenul de transmisie a undelor electromagnetice modulate în frecvenĦĉ üi înamplitudine, exemplificând procesul de emisie – recepĦie radio. Într-un mod similarse va explica funcĦionarea transmisiei TV, unde existĉ o dublĉ codificare atât asunetului cât üi a imaginii.
Schema de emisie- recepĦie radio
Conform schemei de emisie – recepĦie radio din figura de mai sus, modul defuncĦionare al radioului presupune existenĦa unui emiĦĉtor de sunet (voce,instrumente muzicale) ale cĉror semnale sunt captate de un microfon. Rolul
microfonului este de a transforma semnalele sonore în curent electric cu valorivariabile, valori care sunt transferate unor unde produse de un oscilator. Undaemisĉ în atmosferĉ üi purtând caracteristicile impuse de modulator este apoirecepĦionatĉ cu ajutorul unui selector care alege din spectrul de unde pe aceeacare are frecvenĦa postului de radio dorit. Dupĉ decodificare (în demodulator)semnalul electric este amplificat üi transmis cĉtre un difuzor a cĉrui rol este de atransforma curentul electric în semnal sonor.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 97/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 97
Modelele obiectuale reproduc întocmai originalul atât din punct de vedere alelementelor componente dar úi al formei exterioare.
Modele didactice simbolice. În această categorie intră modelele carereproduc originalul cu ajutorul semnelor convenĠionale, (formule logico-matematice,ecuaĠii chimice). Ele surprind fenomene, procese de interacĠiune, dintre două sau
mai multe obiecte).Exemplu:
Disciplina: ChimieClasa a XII – aTitlul lecĦiei: Izomeria opticĉ
Fig. 1 Fig. 2Proiectarea în plan a structurii spaĦiale de tip tetraedru
Redarea relaĦiei de enantiomorfism se face de obicei cu ajutorul modelelorstructurale üi se reprezintĉ grafic prin intermediul formulelor sterice sau alformulelor de proiecĦie (plane). Trecerea de la modelul structural la formula deproiecĦie rezultĉ din proiectarea în plan (fig. 2), dupĉ anumite reguli (convenĦia deproiecĦie Fischer) a modelului spaĦial (fig. 1).
Exemplu:
Disciplina: EducaĦie tehnologicĉ Clasa a V – aTitlul lecĦiei: Elemente de construcĦii. LocuinĦa.
…. ConstrucĦia spaĦiilor de locuit esteconceputĉ de specialiüti (arhitecĦi,urbaniüti, constructori). La început
specialiütii executĉ un proiect. În cazul în care construcĦia este acceptatĉ deadministraĦia oraüului, se trece laexecutarea unei machete a clĉdirii(model în miniaturĉ)....
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 98/306
METODE DE ÎNVĂğĂMÂNT98
Modelarea prin simulare. Prin această metodă se imită fenomene,procese, acĠiuni sau comportamente ale diferitelor aparate sau instalaĠii tehnice.Simularea are la bază un model matematic simplificat în baza căruia, cu ajutorultehnicii de calcul avansate, se pot reda aproape de realitate funcĠionarea, dinamicamiúcării, acĠiunilor, precum úi evoluĠia spaĠială úi temporală a parametrilor obiectuluisau fenomenului studiat.
Exemplu:
Disciplina: Elemente de comandĉ üi control pentru acĦionĉri üi sisteme de reglareautomatĉ Clasa a XI – a
Titlul lecĦiei: Caracteristicile mecanice ale motorului de curent continuu
Motorul de curent continuu
1. Modelul fizic 2. Modelul fizic simplificat, (schema electricĉ)
3. Modelul üi relaĦiile matematice de interacĦiune:
kM nM K K
R
K
U n
a
pN K I K I N
a
pM n I N
a
p EI M P
K
M I
a
pN K n K
a
pNn E U U I R E
mee
m Am A A A
m
Aee A p A A
)
)
))):
)))'
02
,2
,2
,
,,,,
S S
4. Soft adecvat;
5. Pachet de date specifice modelului fizic real.S-au folosit notaĦiile: E - tensiunea electromotoare, AU - tensiunea la
borne, pU ' - cĉderea de tensiune la perii, A R - rezistenĦa indusului, p - numĉrul
de perechi de poli, N - numĉrul total de conductoare din crestĉturi, n - turaĦia înrotaĦii pe secundĉ, ) - fluxul de excitaĦie, P - puterea electromagneticĉ, M -cuplul electromagnetic.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 99/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 99
4. 3. 5. Metode de învăĠare bazate pe acĠiune
Metodele de învăĠare bazate pe acĠiune presupun instruirea elevilorprin organizarea úi desf ăúurarea unor activităĠi de învăĠare, precum: exerciĠiile,lucrările practice úi de laborator, studiul de caz, algoritmi de rezolvare.
PotenĠialul pedagogic al metodelor:¾ sunt fixate úi consolidate cunoútinĠele teoretice prin desf ăúurarea
de acĠiuni practice;¾ se formează priceperi úi deprinderi de lucru corecte;¾ sporeúte caracterul creativ al elevilor;
¾ oferă posibilitatea de autocontrol. CerinĠe de aplicare:¾ problemele supuse învăĠării trebuie să corespundă vârstei úcolare úi
nivelului de pregătire al elevilor;¾ desf ăúurarea activităĠilor de instruire trebuie să se facă într-o
anumită ordine;¾ existenĠa unui mediu de învăĠare dotat cu cele necesare instruirii.
Limite:¾ aplicarea repetată poate duce la monotonie;
Având la dispoziĦie cele cinci puncte prezentate mai sus se poate simula,spre exemplu, variaĦia turaĦiei în funcĦie de cuplu )(M f n (caracteristicileartificiale) pentr-un motor de curent continuu cu excitaĦie separatĉ aüa cum seobservĉ în fig. 1:
Caracteristica naturală
Caracteristici artificiale
n
n03
n02
n01
n0
Un ie1<ien
U1 >U1n , ien
Un , ien
U2 <Un , ien
M Mn
Fig. 1. Caracteristicile artificiale ale motoarelor de c.c. cu excitaĦie separatĉ
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 100/306
METODE DE ÎNVĂğĂMÂNT100
4. 3. 5. 1. Metode de învăĠare bazate pe acĠiunea reală
4. 3. 5. 1. 1. ExerciĠiul
ExerciĠiul este o metodă de învăĠare, care constă în efectuarea conútientă,sistematică úi repetată a unor acĠiuni, operaĠii sau procedee, cu scopul transformăriilor în deprinderi, dar úi formarea úi dezvoltarea unor capacităĠi sau aptitudinitehnice.
După funcĠia pe care o îndeplinesc, exerciĠiile pot fi de mai multe tipuri:¾ introductive;¾ de observaĠie;¾ de bază;¾ aplicative;¾ de consolidare;¾ de creaĠie;¾ de evaluare.
După aspectul participării elevilor la acĠiunile exerciĠiului, se disting:¾ exerciĠii individuale;¾ exerciĠii de echipă,¾ exerciĠii colective;
¾ exerciĠii mixte.În funcĠie de gradul de determinare a activităĠii există următoarele tipuri deexerciĠii:
¾ exerciĠii algoritmice (în întregime dirijate);¾ exerciĠii semialgoritmice (semidirijate);¾ exerciĠii libere (autodirijate);¾ exerciĠii cu diferite grade de complexitate.
ExerciĠiul, ca metodă de învăĠare, trebuie să îndeplinească anumitecerinĠe:
¾ o pregătire teoretică úi motivaĠională a elevilor în vedereacunoaúterii elementelor, care asigură executarea conútientă úicorectă a activităĠii respective; este indicat ca profesorul, înprealabil, să le explice elevilor cunoútinĠele teoretice pe care sebazează acĠiunea úi să le arate modul de execuĠie a acesteia;
¾ acĠiunile să fie executate într-o anumită ordine, cu complicarea lortreptată úi o gradare a complexităĠii úi dificultăĠii în timp; în acestfel, fiecare deprindere nouă se va integra în sistemul deprinderiloranterior formate;
¾ exerciĠiile să fie cât mai variate, sub aspectul conĠinutului úi formeilor de desf ăúurare; prin aceasta se asigură menĠinerea atenĠiei úi
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 101/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 101
interesului din partea elevilor pe timpul desf ăúurării acĠiunilor,formându-se totodată deprinderi multiple úi variate;
¾ creúterea progresivă a gradului de independenĠă al elevilor peparcursul acĠiunilor ce se execută;
¾ continuitatea úi durata potrivită a exerciĠiilor; în faza de început, demaximă achiziĠie, se impune o mai mare concentrare a exerciĠiilor,după care ele se pot distanĠa în timp;
¾ îmbinarea controlului cu autocontrolul; cunoaúterea de către elevia rezultatelor exerciĠiilor, precum úi analiza úi identificareacauzelor, greúelilor constituie o condiĠie primordială pentruelaborarea úi perfecĠionarea deprinderilor.
ExerciĠiile se pot desf ăúura úi cu ajutorul fiúelor de lucru, care pot fielaborate de către profesor.
Fiúele de lucru vor conĠine sarcini de lucru, pe care elevii trebuie să lerezolve individual. Fiúele de lucru pot fi folosite la aplicarea cunoútinĠelor prinrezolvarea de exerciĠii úi probleme, la realizarea feed-back-ului, la testareadiferenĠiată, precum úi la evaluarea rezultatelor elevilor.
Exemplu:
Disciplina: Solicitĉri üi mĉsurĉri tehniceClasa a X – aTitlul lecĦiei: Mĉsurarea presiunii
UnitĉĦi de presiune
1 Pa = 1 N/m = 10-5 bar = 1,019 x 10-5 atm1 bar = 105 N/m2 = 1,019 at = 0.987 atm
1 atm = 760 torr ( sau mmHg ) = 1,01325 bar1 torr = 1,31579 x 10-3 atm = 133,332 N/m2
Având la dispoziĦie un tabel cu unitĉĦile de presiune, elevii vor realizaexerciĦii de transformĉri:
12 Pa = …….? N/m =…….? bar = …….? atm25 atm = …….? torr ( sau mmHg ) =…….? bar
Rezolvare:
12 Pa = 12 N/m =12*10-5
bar = 12,228*10-5
atm25 atm = 19000 torr ( sau mmHg ) =19251,75 bar
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 102/306
METODE DE ÎNVĂğĂMÂNT102
4. 3. 5. 1. 2. Studiul de caz
Studiul de caz este o metodă de cercetare úi de învăĠare activă, ceconstă în analiza unor situaĠii tipice, reale sau imaginare, cu scopul desprinderiiunor concluzii.
Cazul ales va avea următoarele caracteristici: ¾ centrat pe obiective clare;¾ reprezentativ pentru tema, fenomenul sau dispozitivul ales;¾ gradul de dificultate adecvat vârstei grupului de elevi / studenĠi cu
care se lucrează;¾ să aibă valoare instructivă úi caracter stimulator.
Etapele pe care le parcurge un studiu de caz sunt:1. prezentarea cazului în faĠa elevilor / studenĠilor;2. culegerea informaĠiilor în legătură cu cazul;3. discutarea, analiza úi sistematizarea materialului pentru
cazul ales (acĠiune desf ăúurată sub îndrumarea profesorului);4. dezbateri asupra informaĠiilor culese úi stabilirea
variantelor de soluĠionare a cazului (se pot desf ăúura activităĠide grup, brainstorming, Phillips 6. 6., etc.;
5. alegerea soluĠiei optime úi argumentarea ei;Cazul poate fi studiat úi soluĠionat în trei modalităĠi [71]:
1. individual când, în prima fază, fiecare membru al grupuluianalizează úi încearcă să soluĠioneze cazul în mod independent,f ără a se consulta cu ceilalĠi; în faza a doua, profesorul sintetizează soluĠiile propuse úi le prezintă colectivului spre examinare úievaluare;
2. pe subgrupe când o subgrupă discută, analizează úi soluĠionează cazul iar altă subgrupă examinează critic úi evaluează soluĠiilepropuse;
3. în colectiv cu participarea tuturor elevilor la discutarea, analiza úisoluĠionarea cazului, cu confruntarea opiniilor, sugestiilor, punctelor
de vedere úi soluĠiilor propuse. Studiului de caz are importante valenĠe formative [41] , [79]:x constituie o modalitate de apropiere a úcolii de problemele vieĠii úi
pe care viitorii adulĠi vor trebui să le rezolve;x elevii î úi formează capacităĠi de sesizare în viaĠa reală a unor
cazuri tipice, de analiză a acestora;x dezvoltă gândirea de tip convergent în vederea găsirii mai multor
alternative de rezolvare a unei anumite situaĠii;x sunt puúi în situaĠia de a lua decizii, cântărind avantajele úi
dezavantajele fiecărei variante de soluĠionare a unui anumit caz;
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 103/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 103
x permite promovarea unui învăĠă
mânt de tip activ-participativ prinimplicarea elevilor în discutarea úi rezolvarea situaĠiei respective;
x contribuie la dezvoltarea gândirii critice la elevi;x favorizează dezvoltarea capacităĠii de anticipare a evoluĠiei
fenomenelor, úi pe această bază, de luare de decizii în cunoútinĠă de cauză, inclusiv implicându-se în rezolvarea acestor situaĠii.
Exemplu:
Disciplina: ConstrucĦii üi lucrĉri publiceClasa a XI – aTitlul lecĦiei: Drumuri üi cĉi ferate
La prezentarea exploatĉrii unui sector de cale feratĉ, profesorul prezintĉ un caz:
1. Prezentarea cazului. Deformarea cĉii ferate datoritĉ temperaturii mediuluiambiant pe tronsonul X - Y. Mĉsuri de combatere a deformĉrilor.
2. Culegerea informaĦiilor. În rapoartele SNCFR se prezintĉ abateri ale cĉii derulare de la ecartamentul normal al acesteia atât în perioada de varĉ cât üi înperioada de iarnĉ.Din manuale üi diverse documente, se vor nota aspectele cu privire ladeformarea materialelor la variaĦii de temperaturĉ.
În ziare, se prezintĉ diverse ütiri cu privire la deformarea cĉilor ferate,precum üi evenimentele ce au loc datoritĉ acestui fenomen.InformaĦiile üi datele tehnice culese sunt prezentate în clasĉ; elevii le noteazĉ,sau le completeazĉ în caietele de notiĦe.
3. Discutarea üi analiza cazului. Profesorul va pune în discuĦie informaĦiileculese, dar va analiza üi alĦi factori colaterali, care contribuie la acest fenomende deformare fizicĉ a cĉii ferate.Se cunoaüte faptul cĉ transportul pe calea feratĉ are o mare importanĦĉ, înmediul economic cât üi cel social. De starea tehnicĉ a cĉii de rulare depinde, înmare mĉsurĉ, siguranĦa deplasĉrii. Unul din factorii, care acĦioneazĉ asupra
stĉrii tehnice a cĉii ferate, este mediul înconjurĉtor, de care trebuie sĉ se Ħinĉ seama la proiectarea üi construcĦia cĉilor ferate. Pe lângĉ temperaturamediului ambiant mai intervin: temperatura üi umiditatea aerului, presiuneaatmosfericĉ, poluarea atmosferei cu agenĦi chimici, acĦiunea miücĉrilor de aer(vânt, furtuni, vijelii), precipitaĦiile atmosferice.La construcĦia üi întreĦinerea cĉii ferate, trebuie sĉ se Ħinĉ seama de toateprescripĦiile pe care le face proiectantul, astfel încât starea tehnicĉ a cĉiiferate sĉ nu aibĉ de suferit.Elevii intervin cu diverse comentarii üi propuneri de soluĦionare a acesteiprobleme.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 104/306
METODE DE ÎNVĂğĂMÂNT104
4. 3. 5. 1. 3. Lucrările practice
Lucrările practice constau în executarea de către elevi, sub îndrumareaprofesorului, a unor sarcini, în vederea utilizării cunoútinĠelor teoretice lasoluĠionarea unor probleme practice, tehnice, productive pentru formarea unordeprinderi motorii necesare pentru viaĠă, pentru activitatea profesională.
Lucrările practice se desf ăúoară într-un spaĠiu úcolar specific (atelier,laborator) care este dotat cu mijloace úi echipamente tehnice adecvate. Elevii potefectua lucrări practice individual sau în grup.
Lucrările practice se execută prin parcurgerea următoarelor etape:1. instructajul privind NTSM úi PSI, realizat de către profesor, la
începutul fiecărei perioade de instruire;2. planificarea individuală a muncii prin prezentarea obiectivelor
lecĠiei úi distribuirea sarcinilor úi a responsabilităĠilor; cunoaúterea decătre elevi a scopului lucrării, a produsului sau a instalaĠiei ce urmează a fi realizată úi a paúilor ce urmează a fi parcurúi;
3. efectuarea propriu-zisă a lucrării; în mod conútient úi independent,elevii î úi aleg materialele úi mijloacele potrivite scopului propus, încondiĠii corespunzătoare de muncă;
4. controlul úi autocontrolul execuĠiei propriu-zise a lucrării avându-se grijă să se corecteze eventualele greúeli.
4. Stabilirea variantelor de soluĦionare. În urma acestor dezbateri üi analize, s-au elaborat o serie de propuneri printre care amintim: consolidarea terenuluide fundaĦie pe care este dispusĉ calea feratĉ, înlocuirea traverselor din lemncu cele din beton precomprimat, folosirea unor aparate moderne decompensare a deformaĦiilor cĉii ferate atât în plan orizontal cât üi în lungulliniei ferate, montarea unor opritoare la capetele traverselor din beton,plasarea unor instalaĦii de semnalizare pentru a preveni accidentele, asigurareaunor üanĦuri de evacuare a apei din aproprierea cĉii ferate, eliminarea suduriidintre tronsoanele de cale feratĉ. Pentru rigidizarea tronsoanelor de caleferatĉ, se vor utiliza eclise sau joante, asigurând în acest fel üi continuitateaelectricĉ a üinei, menĦinerea unui spaĦiu liber între tronsoanele de cale feratĉ pentru a asigura dilatarea, dar üi comprimarea acestora.Se pare cĉ soluĦiile propuse de elevi sunt din cele mai bune üi reale.
5. Alegerea soluĦiei optime. Astfel, profesorul va evidenĦia în colectiv soluĦiilecele mai bune üi va argumenta stabilirea lor. Va asigura, de asemenea, oconfruntare a opiniilor, sugestiilor üi punctelor de vedere privitoare la soluĦiilero use de cĉtre elevi.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 105/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 105
Exemplu:
Disciplina: Instruire practicĉ Clasa a IX – a (anul I SAM)Titlul lecĦiei: Trasare üi punctarea
........................................
În prima etapĉ se vor prezenta NTSM la operaĦia de trasare üi punctare.
Fig. 1.La etapa a doua (planificarea individualĉ a muncii), va fi expus scopul lucrĉrii
practice, se va specifica dacĉ lucrarea este individualĉ sau pe grupe, se va prezentaüi explica schiĦa de lucru (fig. 1) üi se vor prezenta operaĦiile ce urmeazĉ a fiefectuate.
La etapa a treia (efectuarea propriu-zisĉ a lucrĉrii), profesorul va urmĉri üi îndruma elevii în realizarea operaĦiei de trasare üi de punctare a unui echer de 900,respectând urmĉtorii paüi de lucru:
1. Pregĉtirea materialului;2. Îndreptarea materialului pe bancul de lucru;3. Verificarea îndreptĉrii;
4. Vopsirea suprafeĦelor cu emulsie de cretĉ în vederea trasĉrii;5. Trasarea axelor de simetrie cu ajutorul acului de trasat üi a riglei gradate
pentru determinarea centrului gĉurii.6. Trasarea conturului echerului de 900;7. Marcarea cu ajutorul punctatorului üi a ciocanului.La etapa a patra elevii vor confrunta cotele de pe desen sau de pe fiüa
tehnologicĉ cu cele trasate pe semifabricat folosind aceleaüi SDV-uri ca la trasare.Controlul dimensional.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 106/306
METODE DE ÎNVĂğĂMÂNT106
4. 3. 5. 1. 4. Proiectul
Proiectul sau tema de cercetare-acĠiune, presupune derularea atât aacĠiunii de cercetare cât úi a acĠiunii practice, prin îndeplinirea unor sarcini concretede instruire. Proiectul are în vedere realizarea unor acĠiuni, de cercetare teoretică,aplicaĠie practică úi de confruntare cu probleme reale. De asemenea, proiectulinclude un segment de activitate creativă, ce va avea o finalitate reală. Proiectul areun caracter interdisciplinar, pluridisciplinar úi transdisciplinar úi poate fi realizat pe otemă impusă sau aleasă.
Proiectul este o metodă de învăĠare prin acĠiune reală, fiind una dinmetodele moderne de predare-învăĠare-evaluare. În tabelul 4. 1 este prezentat ocomparaĠie între învăĠarea tradiĠională úi cea organizată prin proiect [79]:
Tabel 4. 1.
ÎnvăĠarea prin proiect ÎnvăĠarea tradiĠională
Elevii úi cadrele didactice î úi fixează prinnegociere obiectivele;
Obiectivele úi strategiile sunt fixate de cătrecadre didactice;
Aspectele teoretice úi cele practice secompletează reciproc;
ConsultaĠiile úi negocierile sunt foarte puĠinprezente;
ConĠinuturile învăĠării sunt rezultatul unui efortpersonal de investigaĠie;
ConĠinuturile învăĠării rezultă dintr-oconstrucĠie sistematică a disciplinelor izolate;
Obiectivele educaĠionale se ating în cadrul
unui proces complex úi de durată;
Procesele învăĠării au un caracter izolat;
Rezultatele activităĠii sunt palpabile (proiectulse finalizează printr-un produs).
Valorizarea învăĠării se face prin calificativesau note.
Desf ăúurarea proiectului se poate realiza în mod independent, individualsau în grup, se poate derula pe un interval de timp mai îndelungat úi presupune unefort de documentare, informare, proiectare úi elaborare. La final, proiectul seprezintă ca un produs finit úi poate fi un referat, un model, un dispozitiv, un aparatetc. Organizarea învăĠării, prin proiect, presupune parcurgerea mai multor etape:
1. Alegerea temei. Formularea úi propunerea temelor de proiect se faceprintr-un dialog între elevi úi profesor. Profesorul propune mai multe
teme la alegere, după care, temele propuse pot fi reformulate împreună cu elevii, sau aceútia din urmă, pot propune teme noi care să se încadreze în programa úcolară.
2. Formularea obiectivelor. Stabilirea obiectivelor constituie etapa lacare elevii trebuie să conútientizeze importanĠa finalizării proiectului.
3. Planificarea desf ăúurării proiectului. Orice conĠinut al unui proiectpresupune stabilirea etapelor de desf ăúurare, úi termenul de finalizareal acestuia.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 107/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 107
4. Realizarea proiectului. Este etapa când profesorul îndrumă úi acordă sprijin concret elevilor. Proiectul se poate realiza individual sau în grup, în clasă sau în afara clasei sau a úcolii.
5. Prezentarea proiectului. Proiectul se poate prezenta în funcĠie demijloacele tehnice existente, natura úi tema proiectului, de disciplinade învăĠământ, particularităĠile clasei etc.
6. Dezbaterea proiectului. După prezentarea proiectului au locdezbateri pe marginea temei. Este etapa când colectivul de elevi, împreună cu profesorul, prezintă puncte de vedere despre conĠinutul úifinalitatea proiectului.
Exemplu:Disciplina: Tehnologia elaborĉrii üi prelucrĉrii semifabricatelorClasa: a X- aTitlul lecĦiei: Clasificarea îmbinĉrilor sudate
Profesorul va împĉrĦi elevii pe grupe.Alegerea temei. Fiecare grupĉ va primi o temĉ de proiect de tipul:
Realiza Ħ i o sculptur ĉ sudat ĉ cu o tematic ĉ la alegere.
Formularea obiectivelor. În prezentarea sculpturii, grupul de elevi vatrebui sĉ punĉ în evidenĦĉ tipurile de îmbinĉri sudate folosite (clasificare dupĉ secĦiunea transversalĉ a cordonului de sudurĉ, dupĉ poziĦiile principale ale
cusĉturii, dupĉ clasa de execuĦie, dupĉ poziĦia relativĉ a pieselor ce se asambleazĉ,dupĉ forma suprafeĦei exterioare a cordonului de sudurĉ, dupĉ poziĦia cordoanelorde sudurĉ faĦĉ de direcĦia sarcinii, dupĉ continuitatea îmbinĉrilor).
Planificarea desfĉüurĉrii proiectului. Elevii vor avea acces prin rotaĦie laechipamentele din atelierul ücolii pentru a realiza tema aleasĉ (graficul de tip Gantta planificĉrilor va fi afiüat într-un loc accesibil tuturor elevilor clasei). Proiectul vafi finalizat practic în douĉ sĉptĉmâni.
Realizarea proiectului. În aceastĉ etapĉ, elevii vor realiza parteateoreticĉ üi practicĉ a lucrĉrii propuse.
Prezentarea proiectului. La prezentarea lucrĉrii teoretice üi a aplicaĦieipractice vor fi folosite mijloace de prezentare specificate de profesor încĉ de laformularea obiectivelor (calculator personal, retroproiector, planüe, fiüe etc.).
Dezbaterea proiectului. În aceastĉ etapĉ vor fi puse în discuĦie atâtaspectele teoretice cât üi realizĉrile practice ale fiecĉrei echipe.
Sculpturi cu îmbinĉri sudate prin topire
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 108/306
METODE DE ÎNVĂğĂMÂNT108
4. 3. 5. 2. Metode de învăĠare bazate pe acĠiunea fictivă
4. 3. 5. 2. 1. ÎnvăĠarea cu simulatoare didactice
Distingem două concepte privind învăĠarea cu simulatoare didactice:1. Simulatoarele didactice ca mijloace de învăĠământ;2. Simularea didactică ca metodă de instruire úi în acelaúi timp - metodă
de evaluare.Simulatoarele didactice sunt sisteme sau modele tehnice analoage cu
cele reale, prezentate la o anumită scară, care permit înĠelegerea unei structuri, a
unui fenomen, observarea reacĠiei sistemului dat la anumiĠi parametri interiori sauexteriori etc.
Simularea didactică reprezintă experimentarea prin observareacomportamentului „unui model” la modificările unor parametri; rezultatele simulării
Exemplu:
Disciplina: Tehnologii asistate de calculatorClasa: a VII- aTitlul lecĦiei: Circuite electronice simple
Înainte de a trece la realizarea practicĉ a montajelor electrice cu diverseelemente de circuit, profesorul va permite elevilor sĉ simuleze pe calculator cu ajutorulunui soft educaĦional circuite electronice formate din sursĉ de tensiune, întrerupĉtor,rezistoare, condensatoare, diode LED, tranzistori bipolari de tip npn, conductori
electrici. Elevii vor avea ocazia sĉ observe cum se realizeazĉ un circuit electronic üi cese întâmplĉ în cazul modificĉrii condensatoarelor, respectiv a rezistoarelor din circuitulbasculant simulat.
Simulare folosind softul educaĦional
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 109/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 109
pot fi comparate cu cele ale modelului real. Cu această metodă se caută reproducerea realităĠii, printr-o modelare a comportamentului sistemului,aparatului, echipamentului care urmează a fi cercetat.
Tehnicile de simulare sunt utilizate când:¾ nu există posibilitatea de a recurge la o experimentare directă;¾ nu se dispune de baze materiale sau teoretice solide.
Simularea permite elevului o participare activă úi o învăĠare eficientă aconĠinuturilor prezentate la lecĠie.
De o mare importanĠă úi eficienĠă sunt calculatoarele personale cu care serealizează simulările diferitelor procese, evenimente, legi, fenomene etc.
Simularea presupune următoarele elemente:
¾ un model fizic simplificat;¾ un model matematic úi relaĠiile de interacĠiune descrise de
principalele variabile ale modelului fizic considerat;¾ echipamente tehnice úi un soft adecvat;¾ un pachet de date specifice modelului real.
Un rol important, în învăĠarea cu simulatoare didactice, îl constituie soft-urile educaĠionale. Acestea sunt create cu scopul de a veni în sprijinul profesoruluiúi al elevilor, dar úi ca mijloc de evaluare în cadrul procesului de instruire.
4. 3. 5. 2. 2. Jocul de rol
Jocul de rol constă în plasarea elevilor în diferite roluri cu scopul formării deatitudini, abilităĠi, convingeri, comportamente, competenĠe.
În desf ăúurarea jocului de rol se urmăresc mai multe obiective [79]:¾ facilitarea inserĠiei sociale;¾ formarea úi modelarea comportamentului social;¾ dezvoltarea capacităĠii empatice;¾ dezvoltarea capacităĠii de a înĠelege úi evalua orientările valorice
ale celor din jur;
¾ dezvoltarea capacităĠii de a rezolva situaĠii conflictuale;¾ verificarea corectitudinii comportamentelor formate;¾ învăĠarea unor roluri sociale.
Utilizarea acestei metode implică mai multe etape metodice:1. stabilirea situaĠiei ce se va simula;2. analiza úi proiectarea scenariului;3. stabilirea elevilor úi instruirea acestora;4. desf ăúurarea scenariului;5. analiza úi dezbaterea modului de desf ăúurare a jocului de rol;6. formularea unor concluzii.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 110/306
METODE DE ÎNVĂğĂMÂNT110
Exemplu:
Disciplina: EducaĦie tehnologicĉ Clasa: a VI- aTitlul lecĦiei: Aranjarea üi decorarea mesei
La aceastĉ lecĦie, având ca exemplu masa aranjatĉ pentru diverse ocaziifestive, elevii vor aplica practic cunoütinĦele acumulate printr-un joc în carefiecĉrui elev i se va atribui un rol.
De exemplu, elevii vor juca rolul ospĉtarilor dintr-un restaurant. Uniielevi vor aranja masa, alĦii vor juca rolul clienĦilor, iar alĦii vor juca rolulospĉtarilor care servesc. Deüi este un simplu joc, profesorul va putea observa üinota aplicarea corectĉ a cunoütinĦelor acumulate de elevi, modul de comunicare,lucrul în echipĉ, aptitudini de a soluĦiona conflicte etc.
La sfârüitul jocului, vor exista dezbateri pe tema propusĉ, în care vor fisubliniate aspectele pozitive üi corectate cele negative.
Jocul de rol – deüi este o metodĉ de învĉĦare simplĉ – este preferatĉ atâtde cĉtre elevii din clasele mici ( I - VIII), cât üi de cĉtre cei din clasele mari,deoarece motiveazĉ foarte mult üi duc la o învĉĦare plĉcutĉ üi eficientĉ.
Aranjarea üi decorarea meselor festive
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 111/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 111
4. 3. 6. Metode de raĠionalizare a învăĠării úi predării
4. 3. 6. 1. Metoda activităĠii cu fiúele
Metoda activităĠii cu fiúele presupune o organizare sistematică aactivităĠii de instruire plecând de la:x analiza conĠinutului informaĠional úi a dificultăĠilor pe care acesta le prezintă;x împărĠirea pe etape de învăĠare, care cuprind una sau mai multe sarcini derezolvat de către elevi;x realizare de secvenĠe de învăĠare specifice vârstei úi nivelului intelectual al clasei.
Fiúele de lucru pot fi:¾ Fiúele de cunoútinĠe sau de instruire destinate dobândirii de noi
cunoútinĠe sau deprinderi prin mobilizarea individuală sau colectivă aelevilor în procesul amplu de cunoaútere.
Exemplu:
Disciplina: Elemente de comandĉ üi control pentru acĦionĉri üi sisteme de reglareautomatĉ Clasa a XI – aTitlul lecĦiei: Pornirea stea-triunghi
În cadrul unei lecĦii de dobândire de noi cunoütinĦe, instruirea elevilor se
poate face cu ajutorul fiüelor de instruire.Fiüĉ de predare de noi cunoütinĦe
PORNIREA STEA – TRIUNGHI
1. Schema de montaj pentru pornirea stea – triunghi, (a);2. VariaĦia curentului la pornirea stea – triunghi, (b);
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 112/306
METODE DE ÎNVĂğĂMÂNT112
¾ Fiúele de exerciĠii cu grad progresiv de dificultate având ca scopconsolidarea úi verificarea cunoútinĠelor prezentate prin fiúele deinstruire, dezvoltarea deprinderilor de muncă intelectuală sau practică etc.
3. CondiĦii în care poate fi aplicatĉ pornirea stea-triunghi la motoarelorasincrone:
x la motoarele cu rotorul în scurtcircuit; x la motoarele care au scoase la cutia cu borne cele üase capete ale înfĉüurĉrii
statorice; x motoarele care pot funcĦiona în conexiune triunghi la tensiunea reĦelei
electrice trifazate la care sunt legate;x motoarele care pornesc în gol sau cu sarcinĉ redusĉ;x cuplul de pornire al motorului în conexiunea stea sĉ fie mai mare decât cuplul
rezistent aplicat la arbore.
4. Principiul de funcĦionare:
x Comutatorul stea - triunghi 'Y K va fi în poziĦia Y;
x Se cupleazĉ comutatorul K la reĦeaua electricĉ trifazatĉ RST;x În momentul pornirii în conexiune stea, (punctul A de pe caracteristica
)( s f I p ) curentul de linie este:k k
f
pY Z
U
Z
U I
311
.
x Când pY I ajunge în punctul B, comutatorul 'Y K se trece pe poziĦia' , iar
punctul de funcĦionare trece în C dupĉ care se stabileüte în D, ceea cecorespunde cuplului Mr.
5. ObservaĦii:
x Dacĉ pornirea se face direct în triunghi, atunci curentul de linie ar fi:
pY
k
pY p I Z
U I I 333 1 ¸̧
¹
·¨̈©
§ '
,
adicĉ de trei ori mai mare decât la pornirea în stea.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 113/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 113
¾ Fiúele de recuperare urmăresc corectarea greúelilor úi ameliorareacapacităĠii intelectuale a elevilor.
Exemplu:
Disciplina: Materiale electrotehnice üi electroniceClasa a IX – aTitlul lecĦiei: Materiale conductoare
Fiüĉ de exerciĦii
RezolvaĦi transformĉrile:
(Î) Rezistivitatea electricĉ a aluminiului mmm Al
/027,0 2: U (la 20 0C). Sĉ se
exprime rezistivitatea aluminiului în cm: üi în m: .
mcmmmm Al ::: _ __________ _ __________ /027,0 2 U
(R) mcmmmm Al ::: 622 10027,010027,0/027,0 U
(Î) Rezistivitatea electricĉ a cuprului mCu :61001724,0 U (la 20 0C). Sĉ se
exprime rezistivitatea cuprului în cm: üi în mmm /2: .
mmmcmmCu / __________ __________ 1001784,0 26:::
U
(R) mmmcmmCu /01784,01001784,01001784,0 226:::
U
Exemplu:
Disciplina: Elemente de comandĉ üi control pentru acĦionĉri üi sisteme de reglareautomatĉ Clasa a XII – a
Titlul lecĦiei: Solicitĉrile aparatelor electrice în timpul exploatĉriiFiüĉ de recuperare
Activitatea de înv ĉĦare. Solicitĉrile aparatelor electrice în timpul exploatĉrii
Aspecte teoreticeSolicit ĉ rile cele mai frecvente ale aparatelor electrice sunt:
x solicitĉri electrice;x solicitĉri termice;
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 114/306
METODE DE ÎNVĂğĂMÂNT114
x solicitĉri mecanice;x solicitĉri fizico-chimice;x solicitĉrile provocate de acĦiunea combinatĉ a factorilor de mediu.
Solicitarea electricĉ este cea la care este supus un izolant electric, atuncicând douĉ regiuni ale sale se aflĉ la potenĦiale diferite. Solicitĉrile electrice potprovoca:x tensiunile de serviciu;x supratensiunile de comutaĦie;x supratensiunile temporare.
Solicitĉrile electrice cele mai intense sunt suportate de izolaĦie. Simptomeleprincipale prin care se determinĉ gradul de deteriorare al izolaĦiei sunt:x micüorarea rigiditĉĦii dielectrice;x înrĉutĉĦirea caracteristicilor mecanice;x micüorarea rezistenĦei de izolaĦie;x modificĉri de aspect, compoziĦie chimicĉ etc.
Solicitĉrile termice ale aparatelor electrice sunt solicitĉri provocate devariaĦii de temperaturĉ. Încĉlzirea aparatelor este consecinĦa pierderilor deenergie:x prin efect Joule-Lenz în cĉile de curent;x
prin magnetizarea miezurilor din materiale feromagnetice;x prin efect pelicular;x în dielectrici aflaĦi în câmpuri electrice;x în mecanismele în care au loc frecĉri, sau sunt supuse la üocuri sau tensionĉri.
Solicitĉrile mecanice datorate forĦelor electrodinamice în regim normal defuncĦionare a aparatelor la curenĦi nominali sunt mici.
În cazuri de accidente, în instalaĦii pot sĉ aparĉ curenĦi de scurtcircuit demii üi zeci de mii de amperi. În aceastĉ situaĦie asupra cĉilor de curent aleaparatelor electrice se exercitĉ forĦe de atracĦie sau de respingere de mii sauchiar de zeci de mii de newtoni, care solicitĉ mecanic întregul aparat üi îndeosebicĉile de curent üi izolaĦia de susĦinere a acestora.....
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 115/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 115
¾ Fiúele de control utilizate cu precădere în etapele de fixare úi deverificare a noĠiunilor asimilate.
Exemplu:
Disciplina: EducaĦie tehnologicĉ Clasa: a IX – a (SAM)Titlul lecĦiei: InstalaĦia de aprindere la motoarele cu ardere internĉ
Numele üi prenumele elevului_____________________________________
Fiüĉ de control
Având la dispoziĦie fiüa de mai jos precizaĦi ce tip de bujii suntprezentate, precum üi elementele lor componente:
a) ___________ b) __________
1. _________________ 2. _________________ 3. _________________
4. _________________ 5. _________________ 6. _________________
7. _________________ 8. _________________ 9. _________________
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 116/306
METODE DE ÎNVĂğĂMÂNT116
¾ Fiúele de dezvoltare sau de progres sunt utilizate de cătreelevii care au aptitudini speciale úi prezintă interes pentru disciplina în cauză în vederea perfecĠionării cunoútinĠelor úi îmbogăĠirii culturiitehnice a acestora.
Exemplu:
Disciplina: EducaĦie tehnologicĉ Clasa: a VII – aTitlul lecĦiei: Mijloace de transport spaĦiale
Având la dispoziĦie diverse materiale bibliografice, precum üi Internetul,elevii, la propunerea profesorului, vor realiza o fiüĉ de progres despre tipurile demotoare care ar putea echipa rachetele cosmice.
Fiüĉ de progresMotoare ale viitorului
Pentru a asigura zboruri spaĦiale pe durate de timp mult mai mari, oameniide ütiinĦĉ cautĉ diverse soluĦii, pentru a înlocui motoarele rachetelor actuale. Astfel,s-au propuse soluĦii precum: motoare rachetĉ electric-ionice, motoare rachetĉ cuplasmĉ, motoare rachetĉ fotonice.
Motorul rachetĉ electric - ionic (ideie a lui K.B. Tiolkovski), se aflĉ înacest moment în faza de testare, üi are ca scop asigurarea zborului cosmic prelungit,prin navigarea în zone lipsite de rezistentĉ. Acest motor este un accelerator de
particule, în care procesul de accelerare se desfĉüoarĉ sub acĦiunea unui câmpelectric exterior. Jetul de reacĦie este un flux de particule încĉrcate iar sursa deenergie este o sursĉ electricĉ. În fig. 1 se prezintĉ schematic un asemenea motor.
Un motor rachetĉ electric ionic este alcĉtuit din : propergol 1, sursa deioni 2, câmp electric de focalizare 3, câmp electric de accelerare 4, câmp electric deneutralizare 5, propulsant accelerat 6, generatorul electric 7.
Motorul rachetĉ electric - ionic oferĉ parametri funcĦionali ridicaĦi prinfolosirea plasmei propulsive din vapori de mercur. ...
Fig. 1.Motorulrachetĉ
electric -
ionic
1
2 3 4 5 6
7
+
-+
-G
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 117/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 117
4. 3. 6. 2. Metode algoritmice de instruire
Un algoritm este o suită, un úir finit sau un sistem de operaĠii structurateúi efectuate, într-o anumită succesiune univocă, de secvenĠe care conduc întotdeauna spre acelaúi rezultat.
Algoritmii se prezintă sub diferite forme [18]:¾ algoritmi pentru descrierea obiectivelor;¾ algoritmi de conĠinut;¾ algoritmi de identificare;¾ algoritmi de rezolvare;¾ algoritmi de execuĠie;¾ algoritmi de instruire sau didactici;¾ algoritmi de predare;¾ algoritmi de învăĠare;¾ algoritmi de control sau evaluare etc.
Metoda algoritmizării constă în elaborarea úi aplicarea unor schemeconstituite dintr-o succesiune univocă de secvenĠe sau operaĠii, în vederea rezolvăriiunor probleme tipice úi a asimilării pe această bază a cunoútinĠelor, concomitent cuformarea capacităĠilor operaĠionale corespunzătoare [58]. În acest sens, această metodă prevede două nivele complementare:
1. elaborarea algoritmilor;
2. aplicarea algoritmilor în vederea rezolvării de situaĠii tipice.ğinând cont de variabilele care definesc procesul de învăĠământ, construcĠia
unui algoritm didactic, privit din punct de vedere metodologic, presupune realizareamai multor paúi succesivi:
¾ definirea sarcinii de lucru;¾ definirea interacĠiunii subiecĠilor cu sarcina de lucru;¾ definirea obiectivelor;¾ declanúarea acĠiunii úi punerea în valoare a capacităĠilor
intelectuale individuale úi ale clasei;¾ definirea controlului sau a autocontrolului.
Forma de prezentare a algoritmului poate fi:¾ simbolică;¾ grafică - algoritmică;¾ metasimboluri;¾ operaĠii.
Dacă se ia în considerare predarea úi învăĠarea, algoritmii pot fi de două categorii:
¾ algoritmi didactici;¾ algoritmi ai învăĠării.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 118/306
METODE DE ÎNVĂğĂMÂNT118
Algoritmii didactici caracterizează activitatea profesorului la ore putând firealizaĠi dintr-o succesiune de etape, parcurgerea acestora având loc ori de câte oriurmează să se desf ăúoare diverse sarcini de lucru.
Algoritmii învăĠării sunt secvenĠe ale înlănĠuirii úi ordonării cunoútinĠelordupă criterii logice.
Exemplu:
Disciplina: Tehnologii în electrotehnicĉ Clasa a XII – aTitlul lecĦiei: Demontarea motoarelor electrice
În cazul demontĉrii unui motor asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit pentru reparare se va urmĉri urmĉtoarea succesiune a operaĦiilor (PL 1):
Pl. 1.
x se scoate pana 1 din locaüul de la capĉtul arborelui;x se deüurubeazĉ üuruburile 2 üi se scoate cĉpĉcelul exterior 3;x se deüurubeazĉ üuruburile 4, apoi se scoate scutul 5 de la capĉtul de acĦionare,
împreunĉ cu inelul exterior al rulmentului 6;x se scoate inelul exterior al rulmentului cu role, bĉtându-se uüor cu ciocanul de
jur împrejur, prin intermediul unei piese de cupru sau bronz, pe suprafaĦalateralĉ;
x se scoate inelul interior al rulmentului împreunĉ cu cĉpĉcelul interior, cuajutorul unei piese pentru extragerea rulmentului de pe arbore;
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 119/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 119
4. 3. 6. 3. Instruirea programată
Instruirea programată reprezintă o aplicare a principiilor ciberneticii laprocesul de învăĠământ. Vorbind despre acest proces se menĠionează că, în senscibernetic, acesta este un sistem dinamic complex, constituit dintr-un ansamblu deelemente úi interrelaĠii [58].
PotenĠialul pedagogic [73]:¾ activează úi individualizează maximal instruirea;¾ dezvoltă un stil eficient de muncă individuală;¾ manifestă un puternic caracter formativ;¾ poate fi aplicat la colectivul de elevi cu pregătire eterogenă;¾ realizează conexiunea inversă la cel mai înalt grad;¾ conĠinutul secvenĠelor poate fi adaptat pentru: revederea de
cunoútinĠe, informaĠii noi, exemplificări, exerciĠii, sinteze etc.Limite:¾ intervine la elevi o oboseală imediată;¾ este accentuată partea de instruire în detrimentul celei educative;
¾ apar decalaje în ritmul de învăĠare al elevilor;¾ sunt necesare cadre specializate în elaborarea testelor programate;¾ aplicarea instruirii programate implică costuri ridicate.Punerea în aplicare a instruirii programate are la bază mai multe principii
[18], [19], [24], [79]:¾ principiul paúilor mici úi al progresului gradat, ceea ce determină
analiza úi fracĠionarea cu rigurozitate a materiei de învăĠat într-o seriede unităĠi didactice, elementare, simple, accesibile logic úi organic înlănĠuite;
x se desfac üuruburile 7 üi se scoate capota ventilatorului 8;x se deüurubeazĉ üuruburile 9 üi se scoate scutul 10 de pe scaunul sĉu, prin
batere de jur împrejur;x se scoate din stator rotorul împreunĉ cu scutul, ventilatorul exterior, üi cel
interior üi se pun pe o caprĉ din lemn;x se desface üurubul 11 üi se scoate ventilatorul exterior 12;x se desfac üuruburile 13 üi se extrage cĉpĉcelul exterior 14;x se scoate scutul 10 prin batere de jur împrejur cu un ciocan prin intermediul
unei piese de metal moale;x se scoate inelul de siguranĦĉ 15;x se demonteazĉ rulmentul cu bile cu ajutorul presei;
x se scoate cĉpĉcelul interior 16;x se desface üurubul 17 üi se scoate ventilatorul interior 18.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 120/306
METODE DE ÎNVĂğĂMÂNT120
¾ principiul participării active, ceea ce presupune o solicitare dinpartea elevului, care trebuie să lucreze cu fiecare unitate a informaĠiei,pentru care el trebuie să dea un răspuns sau să rezolve o sarcină;
¾ principiul verificării imediate úi directe a corectitudinii răspunsuluila fiecare sarcină de lucru; elevul avansează pas cu pas, dar în acelaúitimp este controlată pas cu pas eficacitatea efortului său de învăĠare;
¾ principiul ritmului propriu de studiu (al individualizării învăĠării) presupune că fiecare elev progresează în ritmul său specific,corespunzător posibilităĠilor lui reale, f ără îngrădiri prealabile în privinĠatimpului de parcurs, pentru a răspunde corect la sarcinile primite;
¾ principiul reuúitei, pe baza validării indispensabile a programei.
Se cunosc două tipuri de instruiri prin programare:1. Programare lineară (sau a răspunsurilor construite, iniĠiată de B. F.
Skinner) a cărui principiu are la bază o programă cu răspuns construitde către elevi, parcurgerea secvenĠelor având o singură înlănĠuire într-oordine firească. O prezentare grafică a acestui tip de programare estedată în figura 4. 1.
Fig. 4. 1. Reprezentarea grafică a unei programări lineare.
Fiecare secvenĠă cuprinde în principiu următoarele momente: x prezentarea informaĠiei; x întrebarea sau sarcina de rezolvat; x identificarea úi rezolvarea răspunsului; x compararea răspunsului dat cu cel corect.
2. Programarea ramificată (iniĠiată de N. Crowder) are la bază oprogramă cu răspuns la alegere. În acest sens, elevului îi suntprezentate mai multe răspunsuri, din care el trebuie să aleagă răspunsul pe care îl consideră corect. Dacă a ales un răspuns greúit,programul îl dirijează pe elev să parcurgă mai multe secvenĠe, în carese prezintă diverse informaĠii, cu rolul de a corecta greúeala comisă,urmând apoi să fie retrimis la secvenĠa principală sau la secvenĠaurmătoare. O reprezentare grafică a programării ramificate este dată înfig. 4. 2.
Fig. 4. 2. Reprezentarea grafică a unei programări ramificate.
1 2 3 4 5 6
1 2
3
4
5 6
n
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 121/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 121
Instruirea programată prezintă o serie de avantaje úi dezavantaje.Printre avantaje menĠionăm:
¾ creúterea randamentului activităĠii de instruire;¾ economia de timp în însuúirea corectă a informaĠiilor;¾ crearea unui ritm individual de muncă, ceea ce duce la optimizarea
procesului de învăĠământ;¾ calitatea úi promptitudinea autocontrolului úi controlului sarcinilor
didactice.Dintre dezavantaje menĠionăm:
¾ segmentarea úi divizarea exagerată a materiei;¾ eliminarea gândirii independente úi creatoare a elevului.
Ca mijloace de prezentare a instruirii programate avem:Maúinile de instruit sunt dispozitive mecanice, electrice, electromecanice
sau electronice care funcĠionează în baza unui program elaborat după aceleaúiprincipii de instruire programată.
4. 3. 6. 4. Instruirea asistată de calculator
Pătrunderea tehnicii moderne (calculatoarele personale) în procesul deinstruire al elevilor aduce o serie întreagă de facilităĠi, precum prezentarea
informaĠiilor úi a cunoútinĠelor, organizarea úi dirijarea învăĠării, cercetarea úiexperimentarea útiinĠifică etc.Instruirea asistată de calculator (IAC) poate fi definită ca o aplicaĠie a
sistemelor de calcul în procesul de instruire, în care cei ce învaĠă comunică interactivcu sistemul de calcul, în baza unor programe destinate învăĠării úi instruirii.
Pe lângă faptul că instruirea asistată de calculator este o metodă de predare- învăĠarea-evaluare, aceasta este constituită úi ca o disciplină de sine stătătoare, princare cei interesaĠi pot asimila cunoútinĠe, pe care mai apoi pot să le evalueze în bazaunor sisteme de programe.
Folosirea sistemului IAC ca metodă de învăĠare va stimula elevii la receptareanoului, la dezvoltarea imaginaĠiei úi gândirii logice, la o învăĠare rapidă úi eficientă, úila sporirea úanselor de reuúită în acĠiunea de integrare socio-profesională. SistemulIAC reprezintă un mediu integrat de hardware-software destinat interacĠiunii
Sistemul IAC este un mediu integrat hardware-software destinat asimilăriiactive de cunoútinĠe, dar úi la formarea de priceperi úi deprinderi practice. În acestscop, calculatorul are nevoie de un soft educaĠional.
Softul educational este un produs (program special) proiectat pentru a fiutilizat în procesul de instruire al elevilor.
Caracteristicile generale ale softului educational:¾ este conceput pentru instruire (învăĠare);
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 122/306
METODE DE ÎNVĂğĂMÂNT122
¾ asigură
o interacĠiune flexibil
ăelev-calculator sau calculator-
profesor;¾ procesul de instruire poate fi reglat continuu;¾ tratarea cunoútinĠelor la clasă se poate face úi diferenĠiiat, în
fucnĠie de capacităĠile intelectuale ale elevilor;¾ reduce timpul de studiu;¾ se poate adapta nevoilor individuale ale utilizatorului.
Softul educaĠional poate fi folosit la:¾ prezentarea interactivă de noi cunostinĠe;¾ exersarea priceperilor úi deprinderilor;¾ verificarea noĠiunilor învăĠate;¾ modelarea, simularea úi analiza fenomenelor fizice greu realizabile
cu ajutorul sau în lipsa mijloacelor didactice clasice;După sarcina didactică, lecĠiile asistate de calculator pot fi:¾ lecĠii de comunicare de noi cunoútinĠe;¾ lecĠii de formare de priceperi úi deprinderi (activitatea
independentă);¾ lecĠii de aplicare, consolidare, sistematizare a noilor cunoútinĠe;¾ lecĠii de verificare automată a unei lecĠii sau a unui grup de lecĠii;
În realizarea instruirii asistate de calculator la disciplinele tehnice, prinutilizarea programelor specifice, sunt implicaĠi următorii factori:
¾ cadrul didactic – coordonează elevii în procesului de instruire;¾ elevul – î úi formează competenĠe de utilizare úi exploatare a
calculatorului în urma procesului de instruire;¾ calculatorul – folosit ca mijloc didactic de instruire;¾ lecĠiile – forme de bază în organizarea instruirii prin care elevii î úi
formează competenĠele fixate de programa úcolară.Raportat la procesul de învăĠare, calculatorul personal, prezintă o serie de
caracteristici printre care enumerăm [71]:¾ este un obiect cultural nou, capabil să genereze o adevărată
revoluĠie în domeniu;¾ este un obiect interactiv care permite nu numai o instruire úi
formare personalizată, dar úi relaĠii de cooperare cu ceilalĠi membri
ai grupului;¾ oferă reprezentări multiple úi dinamice ale fenomenelor, inclusiv
modelări ale proceselor de nivel macroscopic úi microscopic, carenu sunt accesibile în mod nemijlocit subiectului cunoscător;
¾ îndeplineúte funcĠii intelectuale, contribuind la valorificareapotenĠialului intelectual al indivizilor;
¾ soft-urile complexe asigură contexte semnificative pentrupromovarea unor tipuri de învăĠări personalizate;
¾ modifică rolurile profesorului úi ale formatorului în procesul deeducare úi formare personalizată;
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 123/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 123
Calculatorul personal îl ajută pe profesor să predea, pe elev să înveĠe, darnu poate suplini în totalitate efortul acestora în procesul de instruire úi decunoaútere.
Instruirea asistată de calculator reprezintă o metodă modernă de învăĠământ, care valorifică pe deplin tehnicile de modelare úi analiză cibernetică încontextul noilor tehnologii informatice úi de comunicaĠii, asigurând organizarea,gestionarea, documentarea úi integrarea informaĠiilor în procesul de cunoaútere.
Instruirea asistată de calculator are o serie de avantaje úi dezavantajeuúor complementare [18]:
¾ avantajul unei mari economii de timp - creúterea costurilor din învăĠământ;
¾ realizarea obiectivelor de timp cognitiv în detrimentul celor de tippractic úi psihomotor;
¾ facilităĠi de simulare a producerii úi manifestării unor fenomene sauprocese - nu poate fi înlocuită cu experimentele de cercetare úi delaborator sau cu activităĠile practice;
¾ realizarea unei relaĠii calculator utilizator - izolare faĠă de colegi,profesor.
Sugestii úi recomandări în procesul de instruire cu ajutorulcalculatorului:
¾ locul de desf ăúurare al instruirii asistate de calculator se recomandă
a fi în cadrul unui laborator dotat cu echipamente de calculspecifice;¾ numărul de staĠii de lucru (calculatoare personale) să fie egal cu
numărul elevilor din clasă;¾ toate staĠiile de lucru să fie conectate în reĠea úi cu conexiuni la
Internet;¾ analiza unor lucrări, referate, studii de caz, proiecte se va realiza cu
ajutorul video-proiectorului;¾ la predarea noilor cunoútinĠe se vor utiliza metode de învăĠare
activ-participative;¾ evaluarea elevilor folosind calculatorul personal trebuie realizată
Ġinând cont de criteriile de performanĠă precizate în Standardele dePregătire Profesională.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 124/306
METODE DE ÎNVĂğĂMÂNT124
Exemplu:Disciplina: Tehnologii asistate de calculatorClasa a XII – a
Titlul lecĦiei: Instrumente de mĉsurĉ
La prezentarea instrumentelor de mĉsurĉ, profesorul poate utiliza soft-urieducaĦionale (de tipul LabWiew), prin care elevii sunt puüi în situaĦia de a învĉĦa, prinintermediul calculatorului, construcĦia üi funcĦionarea unor aparate de mĉsurĉ üicontrol. În imaginea de mai jos, sunt prezentate instrucĦiunile pentru modificareascalei unui instrument de mĉsurĉ a temperaturii.
Exemplu:
Disciplina: Tehnologii asistate de calculatorClasa a XII – a
Titlul lecĦiei: Instrumente de mĉsurĉ
La prezentarea instrumentelor de mĉsurĉ, profesorul poate utiliza soft-urieducaĦionale (de tipul LabWiew), prin care elevii sunt puüi în situaĦia de a învĉĦa, prinintermediul calculatorului, construcĦia üi funcĦionarea unor aparate de mĉsurĉ üicontrol. În imaginea de mai jos, sunt prezentate instrucĦiunile pentru modificareascalei unui instrument de mĉsurĉ a temperaturii.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 125/306
Capitolul 5
MIJLOACE DE ÎNV ĂğĂMÂNT SPECIFICE DISCIPLINELOR TEHNICE
5. 1. ImportanĠa úi integrarea mijloacelor de învăĠământ în procesulinstructiv - educativ
Mijloacele de învăĠământ reprezintă un ansamblu de materiale, obiecte,dispozitive, aparate, instrumente, cu ajutorul cărora se realizează transmiterea úiasimilarea cunoútinĠelor, precum úi reĠinerea úi evaluarea rezultatelor obĠinute.
Mijloacele de învăĠământ sunt instrumente auxiliare, care facilitează transmiterea informaĠiei ca act al predării, sprijinind úi stimulând, în acelaúi timp,activitatea de învăĠare. Fiind instrumente auxiliare úi produse ale tehnicii înseamnă că integrarea mijloacelor didactice în procesul de învăĠământ trebuie să răspundă unei finalităĠi pedagogice. Numai în acest fel un obiect material sau un dispozitivtehnic devine mijloc de învăĠământ [58].
Mijloacele de învăĠământ au nu numai o funcĠie pur informativă, defacilitare a transmiterii unor cunoútinĠe, dar deĠin úi virtuĠi formative, familiarizându-i pe elevi cu mânuirea, selectarea úi semnificaĠia unor instrumente indispensabilepentru descrierea úi înĠelegerea de noi aspecte sau dimensiuni ale realităĠii.Mijloacele de învăĠământ solicită úi sprijină operaĠiile gândirii, stimulează căutarea úicercetarea, afectează pozitiv imaginaĠia úi creativitatea elevilor [23], [25].
În cazul predării disciplinelor tehnice, este de mare importanĠă, ca elevii să
observe modul de desf ăúurare a unui proces tehnologic, să vizualizeze diferitefenomene, caracteristici, stări ale obiectelor sau materialelor. Având la dispoziĠiemijloacele tehnice necesare, elevii vor putea să explice modul de funcĠionare, să clasifice úi să caracterizeze anumite aparate, dispozitive, instalaĠii, schemecinematice, electrice, hidraulice, pneumatice.
În cadrul unei lecĠii, mijloacele didactice de învăĠământ alcătuiesc uncomplex tehnic care se află într-o relaĠie de complementaritate, contribuind prinaceasta la realizarea obiectivelor pedagogice.
Selectarea mijloacelor de învăĠământ, pentru proiectarea úi desf ăúurareaactivităĠii instructiv-educative, se realizează după anumite criterii [65]:
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 126/306
MIJLOACE DE ÎNVĂğĂMÂNT SPECIFICE DISCIPLINELOR TEHNICE126
¾ conĠinutul disciplinei; ¾ obiectivele operaĠionale ale lecĠiei; ¾ particularităĠile de vârstă, de grup úi intelectuale ale elevilor; ¾ locul úi forma de desf ăúurare a activităĠii didactice; ¾ timpul úcolar disponibil; ¾ dotarea cu echipament tehnic de specialitate a úcolii. Un rol important în utilizarea eficientă a mijloacelor didactice la
desf ăúurarea lecĠiei îl deĠine úi modul de grupare a elevilor. Astfel:¾ în activitatea frontală , mijloacele didactice sunt utilizate úi
manevrate de către profesor, în timp ce elevii observă úi recepĠionează informaĠiile prezentate de către acesta;
¾ în activitatea pe grupe, mijloacele didactice sunt manevrate de cătreelevi, iar profesorul coordonează úi observă buna desf ăúurare a lecĠiei;
¾ în activitatea individuală , elevii folosesc mijloacele didactice în modindependent, în concordanĠă cu sarcinile primite, în timp ce profesorulsupraveghează úi discută cu aceútia despre aspectele conĠinutuluiteoretic sau practic al activităĠii de instruire.
Nu este de neglijat faptul că, pe lângă competenĠele pedagogice, profesoriitrebuie să dea dovadă úi de competenĠe tehnice necesare manevrării mijloacelordidactice, specifice disciplinelor tehnice. Astfel, profesorii trebuie să cunoască principiul de funcĠionare al fiecărui aparat sau dispozitiv, să manevreze, să utilizeze,
să construiască úi să repare, împreună cu personalul specializat, dacă este nevoie,instalaĠiile, dispozitivele, aparatele úi echipamentele de laborator necesareactivităĠilor didactice de experimentare.
Rolul profesorului, privind mijloacele de învăĠământ, este acela de a leintegra în lecĠie úi a le utiliza cât mai judicios úi eficient, în transmiterea úiasimilarea cunoútinĠelor de către elevi. Utilizarea mijloacelor de învăĠământ duce lao serie de rezultate, printre care amintim:
¾ posibilităĠi crescute pentru elevi ca aceútia să se instruiască úi să sedezvolte într-un mediu de studiu atractiv úi organizat.
¾ facilitează procesul de predare - învăĠare - evaluare în funcĠie denecesităĠile elevului;
¾ sporeúte lucrul individual úi motivat al elevului.Tabelul 5. 1
ÎnvăĠarea prinGradul de retenĠie a
informaĠiei (%)
Simpla lecturare a lecĠiei 5
Citit (de către altcineva) 10
Folosirea audio-vizualului (tehnologii educaĠionale) 20
DemonstraĠie (altcineva demonstrează) 30
DiscuĠii de grup 50
Practica prin “a face” 75
Predă /ÎnvaĠă pe alĠii 90
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 127/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 127
O cercetare efectuata în anul 1980, în Statele Unite ale Americii, arată că utilizarea mijloacelor tehnice de învăĠământ poate duce la o creútere a gradului dereĠinere a informaĠiei prezentate de profesor cu 15 %, faĠă de o simplă lecturare atextului. Acest lucru este evidenĠiat în „piramida învăĠării” prezentată în tabelul 5.1[92].
O altă statistică privind gradul de retenĠie al elevului (Roger Muchielli -1982) este diferenĠiat úi se prezintă astfel [41]:
¾ Din ceea ce citeúte (10%);¾ Din ceea ce aude (20%);¾ Din ceea ce vede (30%);¾ Din ceea ce vede si aude în acelaúi timp (50%);
¾ Din ceea ce spune (80%);¾ Din ceea ce spune úi face în acelaúi timp (90%).
5. 2. FuncĠiile didactice ale mijloacelor de învăĠământ
În activitatea didactică mijloacele de învăĠământ îndeplinesc următoarelefuncĠii [79]:
¾ FuncĠia informativă. Mijloacele de învăĠământ asigură învăĠării obază perceptivă úi documentară de calitate, servind la transmiterea de
informaĠii noi, la exemplificarea sau ilustrarea noĠiunilor sau afenomenelor fizice, la concretizarea ideilor. ¾ FuncĠia formativă. Mijloacele de învăĠământ au un rol important în
dezvoltarea unor procese, abilităĠi úi calităĠi intelectuale, contribuind laaccentuarea caracterului formativ al procesului de învăĠământ.
¾ FuncĠia educativă permite mijloacelor de învăĠământ să determine laelevi angajări ale acestora în procesul de cunoaútere.
¾ FuncĠia motivaĠională. Această funcĠie este legată de capacitateamijloacelor de învăĠământ de a determina úi a asigura „energia” necesară desf ăúurării procesului de cunoaútere.
¾ FuncĠia de úcolarizare substitutivă permite úi asigură accesulelevilor la educaĠie în sistemul învăĠământului deschis la distanĠă, cuajutorul radioului, televiziunii úi a calculatoarelor personale conectate laInternet.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 128/306
MIJLOACE DE ÎNVĂğĂMÂNT SPECIFICE DISCIPLINELOR TEHNICE128
5. 3. Clasificarea mijloacelor de învăĠă
mânt. Caracteristici
Mijloacele de învăĠământ, utilizate la predarea disciplinelor tehnice úitehnologice, sunt concepute úi realizate, pentru a înlesni transmiterea úi asimilareainformaĠiilor, cât mai eficient.
La conceperea úi realizarea mijloacelor de învăĠământ trebuie să se Ġină cont de unele cerinĠe psiho-pedagogice, tehnico-economice úi ergonomice [64]:
¾ să fie realizate în concordanĠă cu programele úcolare;¾ să analizeze cât mai mulĠi analizori pentru o percepĠie bogată;¾ să stimuleze inventivitatea úi capacitatea de cercetare;¾ să permită formarea de deprinderi în utilizarea aparaturii;¾ să diminueze efortul necesar învăĠării;¾ să posede caracteristici tehnico-funcĠionale ridicate;¾ să prezinte fiabilitate în funcĠionare;¾ să fie uúor de folosit de către elevi úi profesori;¾ să permită integrarea în lecĠie în scurt timp úi f ără efort;¾ să aibă gabarit redus, aspect plăcut, culori ergonomic selectate;¾ să fie accesibile din punct de vedere al costurilor.
Clasificarea mijloacelor didactice
O clasificare a mijloacelor de învăĠământ úi o exemplificare a acestora este
prezentată în tabelul 5. 2 [65]:Tabelul 5. 2.
Mijloace de învăĠământ Exemple
1 2
Obiecte reale sauoriginale
Maúini unelte, aparte, instrumente,scule, aparate de măsură, calculatorulpersonal.
Obiecte substitutiveMachete, piese în secĠiune, truse depiese demontabile.
Mijloace figurative Planúe, fotografii, desene, schiĠe, tabele
1. Mijloace didacticeinformativ –demonstrative(de transmitere ainformaĠiilor)
Reprezentări simboliceFormule chimice, matematice, fizice,simboluri.
Aparate deexperimentare, truse delaborator
Instrumente úi dispozitive pentrumecanică, electrotehnică, electronică,folosite în activitatea individuală deelevi.
Aparate, instrumente,instalaĠii de laborator
BalanĠe analitice, voltmetre,ampermetre, pH – metre etc.
Echipamentele tehnicedin atelierul úcolar
ùublere, micrometre, pile, menghine.
2. Mijloace deexersare úi formarea priceperilor úideprinderilor
Jocuri de construcĠiitehnice, truse de piesedemontabile, simulatoare
Piese de construit aparate electronice,trusa profesorului etc.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 129/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 129
1 2
3. Mijloace deraĠionalizare atimpului la lecĠie
Calculatoare personale,úabloane
ùabloane pentru desen tehnic,copiatoare, fiúe de lucru.
4. Mijloace deevaluare arezultatelor învăĠării
Teste, seturi de teste,calculator
Teste standardizate.
DiapozitiveCu imagini ce reprezintă utilaje,instalaĠii, piese, ce nu pot fi aduse înfaĠa elevilor.
DiafilmeDiafilme cu imagini ce reprezintă procese tehnologice.
Filme didactice
Filme cu aspecte din industrie, filme
pentru protecĠia muncii úi PSI, filme cereprezintă desf ăúurarea unui fenomenfizic sau chimic.
Foliile singulare sicumulative pentruretroproiector
Folii cu desene, schiĠe, schemeelectrice, electronice, cinematice aleunor aparate, instalaĠii sau dispozitive,aspecte teoretice prezentate sintetic.
5. Mijloace audio-vizuale
Calculatorul Video conferinĠele, lecĠiile prin satelitetc.
Spre exemplu, la predarea disciplinelor în specialitatea mecanică, suntfolosite mijloace specifice de învăĠământ, după cum se poate observa în tabelul 5.3.
Tabelul 5. 3.
Specializarea Mijloace de învăĠământ specifice
Mecanică,ConstrucĠii de
maúini
Strunguri, freze, raboteze, alezoare, polizoare, maúini de găurit, burghie,tarozi, maúini de prelucrat cu comandă numerică, maúini de prelucrat prinelectroeroziune, cu fascicul laser, cu plasmo-ionice, S.D.V. – uri,microscoape, dispozitive pentru identificarea solicitărilor mecanice,aparat de fotografiat, dispozitive pentru verificat rulmenĠi, dispozitivepentru încercat bujii, balanĠe, úublere, rigle, rulete, micrometre,comparatoare, rugozimetru, motoare termice, maúini de úlefuit, nituri,úuruburi, pene, arbori, lagăre, cuplaje, ciocane, ambreaje, arcuri, roĠi,curele de transmisie, biele, pistoane, volanĠi, chei, electrozi, pile, cuĠite
de aúchiere, truse (de sudură, de lăcătuúărie, de tâmplărie), camerefonice, maúini de ascuĠit, mostre (metale, structuri minerale, aliaje,materiale plastice), utilaje (pentru forjat, turnat, presat, transportat,ridicat) etc.
Caracteristicile mijloacelor didactice
Cele mai importante caracteristici ale mijloacelor tehnice de instruire, carele conferă valoare pedagogică sunt [28]:
¾ Flexibiltatea si adaptabilitatea. În funcĠie de necesităĠile demoment, pot fi folosite diferite mijloace tehnice, cu care pot lucraatât profesorii cât úi elevii (retroproiector, calculator etc.).
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 130/306
MIJLOACE DE ÎNVĂğĂMÂNT SPECIFICE DISCIPLINELOR TEHNICE130
¾ Generalitatea. Este proprietatea prin care informaĠia estecodificată în diferite forme înainte de a fi transmisă receptoruluiuman.
¾ Paralelismul. Pot fi folosite în mai multe scopuri didactice(asimilare de cunoútinĠe, instruire, evaluare).
¾ Accesibilitatea. Această proprietate este determinată de uúurinĠade exploatare.
¾ SiguranĠa în funcĠionare este o caracteristică care Ġine defiabilitate úi siguranĠă în exploatare.
În prezent, conform O. M. nr. 5033/08.12.1999, există un barem minim dedotare a cabinetelor specializate pentru disciplina EducaĠie tehnologică la clasele V-
VIII. Mai jos este prezentat un exemplu de barem minimal de dotare pentru clasa a VI-a la disciplina „Tehnologii úi materiale textile úi de pielărie”.
Mijloacele de învăĠământ prezintă o serie de avantaje úi dezavantaje [23]: Avantaje:
¾ suplimentează explicaĠiile verbale;¾ sensibilizează elevii pentru diverse teme;¾ permit vizualizarea unor fenomene úi experienĠe demonstrative;¾ consolidează cunoútinĠe úi abilităĠi;
Exemplu:
Planüe:
-îmbrĉcĉminte, încĉlĦĉminte specifice diferitelor sezoane, vârste, persoane,utilizĉri;-colaje cu imagini care sĉ prezinte articole de îmbrĉcĉminte üi încĉlĦĉmintetradiĦionalĉ.Mape:
-fiüe de lucru pentru verificarea modului de utilizare a cunoütinĦelor dobândite încadrul modulului.Tipĉrituri:
-reviste de moda, albume, reclame, afiüe;-pliante ale diferitelor firme producĉtoare de încĉlĦĉminte üi îmbrĉcĉminte;-normative cu simboluri üi semne grafice specifice.Modele:
-mostre de fire, materiale textile, piele üi blanĉ;-mostre din fire textile üi pielĉrie executate manual;-obiecte din fire textile, pielĉrie executate manual.Aparate, truse, echipamente, jocuri didactice:
-instrumente specifice prelucrĉrii manuale a firelor;-instrumente specifice prelucrĉrii manuale a materialelor textile;-instrumente specifice prelucrĉrii manuale a materialelor de pielĉrie.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 131/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 131
¾ pot constitui instrumente eficiente în cadrul evaluării;¾ eficientizează folosirea timpului de instruire.
Dezavantaje:¾ predispun la o anumită standardizare;¾ îmbie la receptare pasivă;¾ produc uneori exagerări la fenomenelor relatate;¾ contribuie la formarea unor imagini artificiale despre orizontul
existenĠial;¾ tendinĠă spre o anumită superficialitate.
5. 4. Mediul de instruire
Parcurgerea disciplinelor tehnice úi tehnologice, în cadrul desf ăúurăriiprocesului instructiv-educativ, presupune formarea la elevi de competenĠe, care nupot fi dobândite decât într-un mediu adecvat de instruire úi formare dotat cumijloace de învăĠământ specifice.
Cabinetul, laboratorul úi atelierul úcolar reprezintă mediul de instruire încare elevii, sub îndrumarea profesorului inginer, desf ăúoară activităĠi educaĠionalecare vizează:
¾ demonstrarea noĠiunilor teoretice;
¾ aplicarea noĠiunilor teoretice în practică;¾ simularea de fenomene fizice, chimice etc.;¾ exersarea priceperilor úi deprinderilor practice;¾ realizarea practică de obiecte, dispozitive, aparate, produse etc.;¾ asigurarea activităĠilor de muncă independentă úi creativă.
Dezvoltarea úi perfecĠionarea tehnicii au determinat importante schimbări înorganizarea tradiĠională a sălii de curs, dar úi în construcĠia mijloacelor didactice. Astfel, au fost abordate noi mijloace de învăĠământ (calculatorul personal, soft-urieducaĠionale, video-proiectorul, microscopul electronic), iar cele vechi au fost înlocuite sau perfecĠionate (retroproiectorul, diascolul, diaclarul).
LocaĠiile de instruire ale unei unităĠi úcolare sunt astfel construite úiorganizate încât să permită o utilizare optimă úi eficientă a tuturor materialelor úiinstrumentelor didactice de învăĠământ în concordanĠă cu specificul úi conĠinutulfiecărei discipline. Cabinetele, laboratoarele úi atelierele úcolare trebuie să asigure ofuncĠionalitate a tuturor mijloacelor didactice pentru a asigura în acest fel atingereaobiectivelor educaĠionale.
Cabinetul úcolar este locul de instruire al elevilor, prevăzut cu aparatură úi instalaĠii specifice, prin care se urmăreúte însuúirea de noi cunoútinĠe úi formarede priceperi úi deprinderi. De asemenea, în cabinetul úcolar se pot desf ăúuraactivităĠi de muncă independentă, cercuri útiinĠifice, activităĠi de cercetare saumetodice.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 132/306
MIJLOACE DE ÎNVĂğĂMÂNT SPECIFICE DISCIPLINELOR TEHNICE132
În cadrul cabinetului úcolar, activităĠile didactice cu elevii se pot organiza pegrupe sau individual abordându-se metode de învăĠare prin descoperire, prinexplorarea directă a realităĠii, sau bazate pe acĠiune. Prin utilizarea tipologiilorvariate de lecĠii, profesorul va coordona, supraveghea úi controla mult mai eficientmodul în care elevii î úi vor însuúi noi priceperi úi deprinderi practice de lucru.
Cabinetul de specialitate va fi prevăzut cu mijloace didactice specificepredării disciplinelor tehnice úi tehnologice, precum: aparate, dispozitive,instrumente úi scule de lucru, aparate de măsură úi control, planúe, piese, maúiniunelte, retroproiector, video-proiector, calculatoare personale, ecrane de proiecĠieetc. Tot în cadrul cabinetului úcolar de specialitate trebuie să existe o minibibliotecă cu documente tehnice úi literatură de specialitate cu ajutorul cărora, profesorul va
aborda lecĠii de cercetare úi va crea condiĠii optime pentru desf ăúurarea eficientă alecĠiei.
Laboratorul úcolar reprezintă mediul de instruire unde elevii, subcoordonarea, supravegherea úi controlul profesorului, vor experimenta, verifica úiobserva fenomene, legi, principii de funcĠionare ale unor aparate sau dispozitive, úivor desf ăúura activităĠi de cercetare útiinĠifică.
Activitatea didactică se poate organiza pe grupe sau individual în funcĠie dematerialul didactic existent în dotarea laboratorului. LecĠiile vor avea un caractercomplex proiectându-se cu precădere cele de formare de priceperi úi deprinderipractice, unde elevii vor fi antrenaĠi să utilizeze aparatura de laborator, să
experimenteze, să analizeze úi să elaboreze concluzii f ăcând dovada însuúiriinoĠiunilor teoretice predate.Laboratorul úcolar trebuie prevăzut cu mobilier adecvat, aparatură úi
instalaĠii specifice disciplinei de specialitate sau înrudite cu aceasta, astfel încâtaceste mijloace didactice să contribuie la atingerea obiectivelor pedagogice. Astfel,pentru disciplinele tehnice, laboratoarele úcolare vor fi dotate cu aparate de măsură úi control, aparate pentru verificarea legilor úi fenomenelor fizice, instalaĠii úistanduri experimentale, maúini úi echipamente reale sau la scară, truse, sculedispozitive de verificare úi control, reĠele de calculatoare personale, ampermetre,voltmetre, ohmmetre, osciloscoape, generatoare de semnale, surse de alimentare,cabluri úi conductoare de legătură, termometre, balanĠe, úublere, eprubete, cuve,
dispozitive úi echipamente din sticlă specială, microscoape, etuve, cuptoare, pH-metre, epruvete din diverse materiale, caracterografe etc.
Este indicat ca la începutul fiecărui an úcolar, profesorul să prezintelaboratorul úi echipamentul specific al acestuia, precum úi lucrările de laborator carese vor desf ăúura.
În timpul desf ăúurării activităĠilor de laborator, profesorul inginer varepartiza elevilor sarcini concrete, va orienta atenĠia elevilor asupra surprinderiianumitor etape, fenomene sau aspecte aflate în derularea experimentului, vasupraveghea, coordona úi controla activitatea elevilor, va analiza concluziile elevilorprivitoare la experimentul efectuat.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 133/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 133
Este de remarcat faptul că, mijloacele didactice din dotarea laboratoruluiúcolar pot fi folosite atât pentru predare-învăĠare cât úi pentru evaluareacunoútinĠelor elevilor.
Atelierul úcolar reprezintă mediul de instruire unde elevii, organizaĠi pegrupe, sub supravegherea, coordonarea úi evaluarea profesorului inginer, vordesf ăúura activităĠi de proiectare, execuĠie úi realizare practică a diferitelor produse. Atelierul úcolar trebuie să fie dotat cu bancuri de lucru, mobilier adecvat, maúiniunelte, scule úi dispozitive verificatoare, magazie cu materiale pentru procesul deproducĠie etc. LecĠiile vor avea un caracter practic, predominând cele de formare apriceperilor úi deprinderilor practice unde, fiecare elev va realiza sarcini concrete.Ca úi în cazul laboratoarelor, profesorul trebuie să prezinte în prima lecĠie dotarea
atelierului úcolar, precum úi lucrările practice ce vor urma să se execute.Este indicat ca la activităĠile didactice ce se organizează în cabinete,
laboratoare úi ateliere úcolare să se prezinte úi să se realizeze instruirea de protecĠiamuncii specifice fiecărei specialităĠi, precum úi normele pentru prevenirea úistingerea incendiilor.
În cazul disciplinelor tehnice úi tehnologice este importantă organizareaprocesului de învăĠământ în cabinete, laboratoare úi ateliere úcolare. Astfel,activitatea din clasă, de tip tradiĠional, se îmbină cu activitatea din cabinete,laboratoare sau ateliere úcolare rezultând un sistem mixt cu mai multă supleĠe,flexibilitate úi cu un caracter diferenĠiat. Organizarea activităĠilor mixte se poate
realiza în funcĠie de profilul úcolii, disciplina de învăĠământ sau particularităĠile devârstă ale elevilor. Acest sistem mixt prezintă unele avantaje, precum:¾ posibilitatea transmiterii unei cantităĠi mai mari de informaĠii, prin
utilizarea diferitelor mijloace tehnice moderne;¾ prezenĠa instalaĠiilor, maúinilor, dispozitivelor, aparatelor cu care
sunt înzestrate cabinetele, laboratoarele úi atelierele úcolarestimulează úi dezvoltă la elevi interesul, dorinĠa de cunoaútere úicuriozitate útiinĠifică;
¾ creează condiĠii optime pentru individualizarea procesului de învăĠare;
¾ familiarizează elevii cu tehnica modernă, cu tehnicile úi metodele de
cercetare útiinĠifică;¾ dezvoltă aptitudini úi capacităĠi creatoare asigurând prin aceasta
premisa unei orientări úcolare úi profesionale ulterioare.Nu este de neglijat faptul că instruirea elevilor se poate realiza úi în afara
úcolii, în societăĠi comerciale úi firme private. Aceste unităĠi comerciale sunt dotatecu echipamente úi utilaje specifice domeniului, în care elevii se pregătesc în timpulorelor din cadrul úcolii.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 134/306
MIJLOACE DE ÎNVĂğĂMÂNT SPECIFICE DISCIPLINELOR TEHNICE134
5. 5. CerinĠe în organizarea mediului de instruire
Cabinetul, laboratorul úi atelierul úcolar trebuie să îndeplinească anumitecerinĠe:
¾ spaĠiul destinat acestor locaĠii să prevadă, pe lângă mediul de instruire,úi un spaĠiu anex;
¾ să fie prevăzut cu scaune, mese úi bancuri de lucru, dulapuri,echipamente de comunicare didactică (retroproiector, videoproiector,calculator personal, legături la reĠeaua Internet), aparatură tehnică;
¾ spaĠiul anex trebuie să asigure depozitarea materialelor úi a mijloacelorde învăĠământ, grupate pe teme specifice programelor úcolare, uúurândfolosirea lor la lecĠiile de specialitate;
¾ spaĠiul anex poate fi utilizat de către profesor la: pregătirea lecĠiilor delaborator, verificări úi reparaĠii ale mijloacelor didactice, consultanĠă despecialitate úi metodică;
¾ să asigure climatul optim de desf ăúurare a activităĠilor didactice,specifice disciplinelor tehnice;
¾ să permită asimilarea noĠiunilor tehnice de către elevi;¾ să permită formarea de priceperi úi deprinderi practice de execuĠie a
unor procese tehnologice;¾ să dezvolte la elevi capacităĠi de investigare úi cercetare útiinĠifică;
¾ să permită o perfecĠionare continuă a lecĠiilor.ğinând cont de factorii ergonomici, mediul de instruire trebuie să
îndeplinească úi să respecte o serie de norme [64], [73]:¾ iluminatul să se realizeze în primul rând natural, apoi mixt úi în cele din
urmă artificial;¾ temperatura trebuie menĠinută constantă (18 - 20 0C), pentru
desf ăúurarea normală a activităĠii, evitându-se supraîncălzirea sautemperaturile foarte joase, ce influenĠează atât starea de sănătate aelevilor cât úi buna funcĠionare a aparaturii;
¾ viteza aerului 0,3 - 0,6 m/s; curenĠii mai mari de aer pot antrena o
serie de resturi provenite de la prelucrările materialelor úi pot avearepercusiuni asupra aparatelor úi asupra stării de sănătate a elevilor;¾ bancurile de lucru sau maúinile unelte să fie aúezate corespunzător
astfel încât lumina să cadă din partea stângă;¾ să fie bine izolate fonic încăperile în care se organizează ateliere de
prelucrări mecanice sau lăcătuúerie;¾ umiditatea aerului este un factor important, situându-se între 40–60%;¾ cromatica mediului de instruire va fi aleasă astfel încât să creeze o
stare de confort psihic, care stimulează intelectul; se recomandă culoricalde, deschise, care reflectă lumina úi creează bună dispoziĠie;
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 135/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 135
¾ se vor respecta normele de protecĠia muncii úi prevenirea úi stingereaincendiilor, în funcĠie de specificul fiecărui cabinet.
5. 6. Instruirea prin video-conferinĠe, lecĠii prin satelit, Internet,telefon mobil
Progresul tehnologic a f ăcut posibil ca prin video-conferinĠe, transmisii prinsatelit úi Internet, web strreaming, precum úi prin telefonul mobil (m - learning),persoane sau grupuri de persoane aflate în locaĠii diferite să se „întâlnească” úi să
schimbe informaĠii în timp real, permiĠând totodată, utilizarea interactivă amijloacelor de învăĠământ tradiĠionale (date, documente, folii retroproiector, casetevideo sau audio, diapozitive etc.).
Pentru a scoate în evidenĠă aspectele mai importante ale progresuluitehnologic în procesul de instruire vom defini echipamentele úi mijloacele tehniceenumerate mai sus ca fiind un ansamblu de tehnologii educaĠionale.
Procesul de instruire cu ajutorul tehnologiilor educaĠionale poate fi la fel deeficient precum cel tradiĠional. Activitatea de instruire este mai mult decât o lecĠiede predare televizată, sau o conversaĠie curentă. Profesorii pot să utilizezemijloacele multimedia în mod dinamic úi interactiv indiferent de distanĠa la care seaflă utilizatorii. Ceea ce este important în acest caz nu este folosirea tehnologiei cât
rezultatele ce pot fi obĠinute cu noul mediu educaĠional.În funcĠie de modul în care educatorii úi educaĠii reuúesc să se folosească
de echipamentul úi tehnologia disponibilă, calitatea úi eficienĠa actului educaĠionalpoate să dea rezultate semnificative. Este forate important să fim conútienĠi defacilităĠile pe care le oferă folosirea echipamentului tehnologic pentru a eficientizaprocesul educaĠional.
Toate mijloacele de instruire, care sunt utilizate în mod curent de cătreprofesor în procesul de predare-învăĠare (calculatorul, retroproiectorul, video-casetofonul, video-proiectorul, Internetul, tabla de scris, graficele, planúele,camerele video precum úi alte tehnologii multimedia), pot fi utilizate la fel de
eficient în acest nou mediu educaĠional, cum sunt utilizate ele în mediul de instruiretradiĠional. DiferenĠele constau, în principal, în faptul că trebuie acordată o atenĠiesporită în accesarea diferitelor elemente, deoarece o parte a clasei este „situată” înaltă locaĠie, ceea ce duce la o creútere simĠitoare a timpului de pregătire al lecĠiilor. Acest ultim aspect Ġine de experienĠa úi competenĠele celui care le utilizează. Maimult, există posibilităĠi, care nu sunt accesibile în sistemul de învăĠare tradiĠional.
De exemplu, majoritatea úcolilor nu-úi pot permite să invite experĠi de taliemondială dintr-un anumit domeniu sau autori celebri care să aibă discuĠii libere custudenĠii sau elevii. Acest fapt devine posibil prin folosirea strategiilor educaĠionaleamintite mai sus.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 136/306
MIJLOACE DE ÎNVĂğĂMÂNT SPECIFICE DISCIPLINELOR TEHNICE136
La fel ca úi în sistemul de învăĠare tradiĠional, educatorii trebuie să înĠeleagă că prin folosirea tehnologiei educaĠionale nu trebuie să neglijezeelementele esenĠiale ale învăĠării: elevii / studenĠii vor privi, asculta, scrie, întreba,participa úi prezenta. Educatorii trebuie să facă efortul de a stimula participareaclasei. Simplele dictări sau prezentări f ără participarea activă a clasei s-au doveditineficiente.
Fig. 5. 1. Model de interacĠiune între participanĠii la instruire.
În figura 5. 1 se prezintă un model de interacĠiune între participanĠii lainstruire [88].
InteracĠiunea dintre studenĠi / elevi úi profesori este mai importantă decât
simpla prezenĠă fizică în clasă. O lecĠie bine structurată úi coordonată, în care sefolosesc diferite medii tehnologice educaĠionale úi unde elevii/studenĠii se află îndiferite locaĠii geografice, poate avea rezultate mult mai bune decât o lecĠietradiĠională, în care toĠi participanĠii la instruire se află în clasă.
Educator
INTERACğIUNE
C o n
i n u t
E d u c a t
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 137/306
Capitolul 6
ORGANIZAREA ùI DESF ĂùURAREA ACTIVIT ĂğILOR DE INSTRUIRE
6. 1. Forme de organizare a activităĠii didactice. Clasificare. Caracteristici
Forma de organizare a activităĠii didactice reprezintă cadrul, modulsau maniera de desf ăúurare a procesului de învăĠământ, în care se realizează legătura profesor-elevi. În altă formulare, modul de organizare a activităĠii didacticereprezintă o activitate cu durată variabilă úi o structură specifică, prin care seurmăreúte îndeplinirea obiectivelor educaĠionale, prin implicarea úi abordareasistemică a tuturor elementelor procesului instructiv-educativ. Reamintim că oabordare sistemică vizează interpretarea útiinĠifică a faptelor, proceselor úi
fenomenelor educaĠionale, privite ca un întreg, format din subsisteme aflate îninterdependenĠă.
Formele de instruire úi educare pot fi clasificate astfel:
I. Din punctul de vedere al numărului de participanĠi úi al modului în care
se desf ăúoară relaĠia profesor-elevi în procesul educativ:¾ activităĠi frontale;¾ activităĠi pe grupe;¾ activităĠi individuale.
Activitatea frontală presupune o relaĠie a profesorului cu întreg colectivulclasei. În această situaĠie se lucrează în acelaúi timp cu toĠi elevii angajaĠi în aceeaúi
activitate, profesorul având rolul de coordonator. Avantajul acestei forme de organizare constă în faptul că, din punct de
vedere intelectual, se realizează o omogenizare a colectivului de elevi cu care selucrează (conĠinutul útiinĠific úi metodele de instruire vor fi adecvate particularităĠilortuturor elevilor din clasa respectivă).
Dezavantajele activităĠii frontale sunt:¾ dificultatea cunoaúterii elevilor;¾ posibilitatea redusă de dezvoltare a aptitudinilor individuale úi de
motivare;
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 138/306
ORGANIZAREA ùI DESFĂùURAREA ACTIVITĂILOR DE INSTRUIRE138
¾ dificultăĠi de realizare a relaĠiilor de colaborare între elevii cuposibilităĠi / performanĠe diferite;
¾ apariĠia tendinĠelor de dezvoltare unilateral-intelectuală.Cele mai utilizate forme de organizare frontală a activităĠii instructiv-
educative sunt:¾ lecĠia;¾ activitatea în laborator;¾ activitatea în cabinetele de specialitate;¾ vizita sau excursia de documentare;
Activitatea pe grupe presupune împărĠirea colectivului clasei în subgrupede 2-6 elevi, în funcĠie de anumite criterii (stabilite în principiu de profesor). În
organizarea activităĠilor pe grupe, elevii vor desf ăúura:¾ activităĠi unitare (elevilor li se propun aceleaúi sarcini de învăĠare
teoretice / practice, indiferent cărui grup îi aparĠin);¾ activităĠi diferenĠiate (grupele de elevi pot fi organizate temporar
sau permanent, dar de fiecare dată, acestea vor primi sarcinidiferenĠiate);
Din punct de vedere al particularităĠilor pe anumite criterii, grupele pot fi:¾ omogene;¾ eterogene.
ActivităĠile pe grupe pot fi utilizate în:¾
lucrările de laborator;¾ lucrările practice;¾ exerciĠiile independente;¾ consultaĠii;¾ meditaĠiile recuperatorii;¾ vizitele de documentare în grupuri mici;¾ cercurile de elevi;¾ întâlnirile cu specialiútii úi oameni de útiinĠă;¾ sesiunile de referate úi comunicări útiinĠifice;¾ redactarea revistelor úcolare;¾ dezbaterile pe teme de specialitate.
Avantajele activităĠii pe grupe sunt: ¾ activizează elevii în mai mare măsură;¾ stimulează motivaĠia învăĠării;¾ transformă elevul în subiect al educaĠiei;¾ permite valorificarea aptitudinilor úi capacităĠilor individuale;¾ formează úi dezvoltă spiritul de cooperare úi deschidere spre
interacĠiune.Dezavantaje activităĠii pe grupe sunt:
¾ necesită mai mult timp decât activitatea frontală;
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 139/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 139
¾ există pericolul participării numai a elevilor buni, ceilalĠi aúteptândrezolvarea sarcinilor.
Activitatea individuală presupune rezolvarea unor sarcini de învăĠare decătre fiecare elev în parte. Activitatea individuală poate fi:
¾ cu teme comune pentru toĠi elevii clasei;¾ cu teme diferenĠiate pe grupe de elevi;¾ cu teme individuale pentru fiecare elev.
Cele mai des întâlnite forme de activitate individuală sunt:¾ munca independentă úi studiul individual;¾ efectuarea temelor pentru acasă;¾ elaborarea de lucrări scrise / practice;
¾ realizarea de lucrări de laborator;¾ rezolvarea de exerciĠii úi probleme;¾ lectura de completare úi lectura suplimentară;¾ studiul în bibliotecă;¾ întocmirea referatelor;¾ elaborarea de proiecte sau miniproiecte;¾ pregătirea úi susĠinerea de lucrări útiinĠifice;¾ pregătirea pentru examen;¾ elaborarea materialului didactic.
Avantajele activităĠii individuale:¾ duc la existenĠa unui contact nemijlocit al profesorului cu elevul;¾ creează posibilitatea ameliorării úi dezvoltării nivelului de învăĠare
individual;¾ dezvoltă capacitatea de activitate / învăĠare individuală;¾ dezvoltă capacitatea de acĠiune independentă;¾ dezvoltă capacitatea de formare a manierelor autoinstructive.
Activitatea individuală are în schimb úi unele limite: lipsa totală acolectivului de elevi ca factor educativ úi neeconomicitatea lui, profesorulconsumând timp úi energie pentru fiecare elev în parte [64].
O prezentare sistematizată a noĠiunilor de mai sus este dată în tabelul 6. 1[65].
Tabelul 6. 1
Forme de
organizare
Tipuri de activităĠi educaĠionale
(formale, nonformale úi informale)Caracteristici
1 2 3
ActivităĠi
frontale
LecĠia;Seminarul; Activitatea de laborator úi dincabinetele de specialitate; Vizita, excursia útiinĠifică, vizionarea dedocumentare tehnice.
Cadrul didactic î úi desf ăúoară activitatea educativă cu întreaga clasă de elevi/studenĠi;Îndrumarea pas cu pas a elevilor îidezobiúnuieúte să gândească singuri;ToĠi elevii vor desf ăúura acelaúiexperiment.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 140/306
ORGANIZAREA ùI DESFĂùURAREA ACTIVITĂILOR DE INSTRUIRE140
1 2 3
ActivităĠi
pe grupe
ActivităĠile din laboratoare úi ateliereúcolare;ConsultaĠiile;MeditaĠiile;Cercul de elevi;Sesiunile de referate úi comunicăriútiinĠifice;Redactarea revistelor úcolare;Dezbaterile pe teme tehnice.
Clasa este împărĠită în grupe de 2-6elevi;Fiecare grup de elevi va efectualucrări úi experienĠe de laboratordiferite;Grupele pot fi realizate cu elevi denivel intelectual omogen sau cu elevide nivel intelectual diferit;Este o activitate care necesită un timpde lucru mult mai mult decâtactivitatea frontală;Sunt activi doar elevii buni, ceilalĠi mai
slabi aúteptând rezolvarea sarcinilorde lucru.
ActivităĠi
individuale
Munca independentă;Studiul individual;Elaborarea de proiecte individuale;Efectuarea de schiĠe, desene, scheme;Lucrări practice;Lecturi de completare úi suplimentare;Pregătirea úi susĠinerea unei lucrări,pregătirea pentru examene úiconcursuri;Elaborarea de material didactic.
Rezolvarea de exerciĠii úi probleme;Fiecare elev asimilează noilecunoútinĠe după propriul stil demuncă;Rezolvarea sarcinilor primite serealizează independent de cătrefiecare elev;Permite diferenĠierea instruirii,putându-se desf ăúura pe baza fiúelor.
II. După gradul de intervenĠie al profesorului:¾ activităĠi dirijate; profesorul stabileúte etapele de lucru, urmăreúte úi
coordonează activitatea clasei oferind acesteia informaĠii.¾ activităĠi semidirijate; profesorul acordă lămuriri pe parcursul
activităĠii, orientează, sugerează úi ghidează elevii prin conversaĠie saucu ajutorul fiúelor de lucru;
¾ activităĠi independente; elevii vor desf ăúura instruirea f ără intervenĠia profesorului.
III. După tipul de sarcină:
¾ sarcini frontale; toĠi elevii clasei ascultă expunerea, prelegerea,rezolvă aceleaúi exerciĠii sau probleme sau urmăresc demonstraĠia uneilucrări practice de către profesor;
¾ sarcini diferenĠiate după gradul de dificultate; elevii primescsarcini cu grade de dificultate diferite, ce pot fi rezolvate individual sau în grup,
¾ sarcini diferenĠiate după activitatea desf ăúurată; eleviidesf ăúoară lucrări practice, experimente diferite;
¾ sarcini individualizate; activităĠile didactice vor fi în funcĠie depotenĠialul intelectual al fiecărui elev.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 141/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 141
În tabelul 6. 2 se prezintă o corelare dintre tipul sarcinii, participareaelevilor úi gradul de intervenĠie al profesorului [65].
Tabelul 6. 2
Tipul de
sarcină
Participarea
elevilor
Gradul de intervenĠie al
profesorului
Dirijat
SemidirijatFrontală Colectivă
Independent
SemidirijatPe grupe
Independent
Dirijat
Semidirijat
DiferenĠiată
Individuală
Independent
6. 2. Forme de desf ăúurare a activităĠii didactice. Clasificare.
Caracteristici
În funcĠie de locul de desf ăúurare, activităĠile instructiv-educative se potdesf ăúura în úcoală sau în afara úcolii.
¾ ActivităĠile didactice ce se desf ăúoară în úcoală (fie în clasă, fie înafara clasei) includ:
x lecĠia;x meditaĠiile úi consultaĠiile;x studiul individual;x activităĠile de instruire din cabinete/laboratoare/ateliere;x activităĠile independente;x cercurile pe obiecte de învăĠământ;x învăĠarea independentă în biblioteca úcolii;x teme pentru acasă.
¾ ActivităĠile didactice ce se desf ăúoară în afara úcolii
(extraúcolare sau conexe) sunt destinate să completeze ceea ce se
face în úcoală, să utilizeze în mod benefic úi plăcut timpul din afaraorarului úcolar. ActivităĠile extraúcolare pot fi:x paraúcolare (desf ăúurate în mediul socioprofesional - spre
exemplu, practica în unităĠile de profil, stagiul de practică efectuat în vederea calificării, vizite la unităĠi economice,vizite útiinĠifice etc.);
x periúcolare (desf ăúurate în mediul sociocultural - excursii,drumeĠii, turism, vizionări de spectacole).
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 142/306
ORGANIZAREA ùI DESFĂùURAREA ACTIVITĂILOR DE INSTRUIRE142
Pentru desf ăúurarea de activităĠi periúcolare, profesorul trebuie să realizezeo instruire specifică activităĠii pe care o va desf ăúura, să încheie protocoalelenecesare, să primească acordul conducerii úcolii úi a inspectoratului úcolar.
O prezentare sistematizată a noĠiunilor de mai sus este dată în tabelul 6.3[65].
Tabelul 6. 3.
Locul de
desf ăúurare
Tipuri de
activităĠiCaracteristici
LecĠiaFormă principală de organizare úi desf ăúurare a activităĠiididactice.
MeditaĠiile
Se organizează pentru sprijinirea elevilor, care întâmpină
dificultăĠi la învăĠătură;Se organizează individual sau pe grupe.
ConsultaĠiileSunt acordate lămuriri suplimentare asupra unor problemeridicate de elevi.
Cercurile peobiecte
Sunt aprofundate cunoútinĠele într-un anumit domeniu;Rezultatele sunt valorificate prin participarea la sesiuni decomunicări, publicarea în reviste úcolare.
ActivităĠi ce
au loc în
úcoală
ActivităĠilede atelier úilaborator
Se urmăreúte pregătirea teoretică úi practică a elevilor;Elevii vor efectua experimente, vor verifica experimental modulde manifestare al unor legi;Predomină lecĠia de formare de priceperi úi deprinderi practice.
ActivităĠi ce
au loc în
afara úcolii
Excursiile,viziteleúcolare úiactivităĠileparaúcolare
Se organizează în instituĠii economice úi industriale, muzeeexpoziĠii, târguri tematice pentru a atinge obiective specificeanumitor teme;Excursii úi vizite introductive organizate înaintea predării uneiteme, rezultatele valorificându-se ulterior la lecĠie;Excursii úi vizite pentru comunicarea de noi cunoútinĠe –profesorul transmite cunoútinĠele din programă;Excursii úi vizite finale se organizează la sfârúitul unei teme,semestru, urmărindu-se consolidarea úi sistematizareacunoútinĠelor;Practica profesională a elevilor în unităĠile industriale úieconomice de profil.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 143/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 143
6. 3. LecĠia - formă principală de desf ăúurare a procesului de învăĠământ
6. 3. 1. Definirea lecĠiei
Termenul de „lecĠie” provine din cuvântul de origine latină „lectico” care înseamnă „a citi”, „a audia”, „a lectura”, „a medita” .
LecĠia reprezintă o forma de desf ăúurare a activităĠii elevilor, sub îndrumarea profesorului, în vederea asimilării cunoútinĠelor úi formării deprinderilorprevăzute de o temă din programa úcolară, într-un timp determinat.
Majoritatea definiĠiilor din literatura de specialitate sunt structurate pe
criteriul organizatoric, lecĠia fiind forma de activitate care se desf ăúoară în clasă,sub conducerea unui cadru didactic, într-un interval de timp precis determinat, pebaza cerinĠelor cuprinse în programă úi în conformitate cu orarul úcolar.
Din punct de vedere al continutului, lecĠia este un sistem de idei articulatelogic úi didactic conform cerinĠelor psihopedagogice, referitoare la predarea,aplicarea úi evaluarea rezultatelor [40].
6. 3. 2. Caracteristicile structurale ale lecĠiei
LecĠia este o unitate sistemică formată dintr-un complex de variabile úi
anume:¾ scopul úi obiectivele instructiv-educative prestabilite;¾ activitatea comună a agenĠilor (profesor-elevi);¾ conĠinutul útiinĠific;¾ strategia de instruire (metodele de predare-învăĠare-evaluare,
materialele úi mijloacele didactice, formele de organizare aactivităĠii didactice);
¾ modalităĠile de grupare a elevilor;¾ timpul disponibil;¾ rezultate obĠinute;¾ locul de desf ăúurare.
Practica úi cercetarea pedagogică au contribuit la optimizarea lecĠiei, însă cu toate modificările survenite s-au păstrat - în general - caracteristicile de bază,validate de experienĠă. În raport cu alte forme de organizare, lecĠia prezintă o seriede avantaje, dar úi disfuncĠii [79]:
Avantaje:
¾ asigură învăĠarea sistematică a disciplinelor de învăĠământ;¾ permite atingerea obiectivelor pedagogice;¾ asigură însuúirea temeinică a cunoútinĠelor, formarea priceperilor úi
deprinderilor etc.;¾ pune în valoare structurile intelectuale ale individului;
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 144/306
ORGANIZAREA ùI DESFĂùURAREA ACTIVITĂILOR DE INSTRUIRE144
¾ permite elevului să-úi formeze deprinderi de muncă intelectuală;¾ constituie un cadru favorabil modelării personalităĠii prin integrarea
elevilor în activitatea de grup, prin respectarea programului úi anormelor de conduită úi activitate stabilite;
¾ permite dezvoltarea unui cadru relaĠional pozitiv între educatori-elevi, pe de o parte, úi între elevi, pe de altă parte;
DisfuncĠii:
¾ teoria despre lecĠie nu a înregistrat schimbări de esenĠă, înconcordanĠă cu dinamica lumii în care trăim;
¾ predarea deĠine o pondere prea mare în economia timpului lecĠiei;¾ predomină, de cele mai mute ori, metode de tip expozitiv;
¾ predomină activitatea frontală;¾ diferenĠierea úi individualizarea se realizează anevoios;¾ se folosesc puĠine modalităĠi de feed-back în vederea reglării
desf ăúurării eficiente a lecĠiei;¾ nu se folosesc tipurile úi variantele de lecĠii cunoscute, activitatea
cadrelor didactice fiind ameninĠată de rutina “úabloane”.
6. 3. 3. Evenimentele lecĠiei
Sarcinile didactice se constituie în etape ale lecĠiei fiind numite úievenimente ale instruirii. O lecĠie este caracterizată, în principiu, de următoarelecomponente structurale - "evenimente":
¾ captarea úi păstrarea atenĠiei (ceea ce semnifică trezirea interesuluiúi sensibilizarea pentru activitatea de instruire);
¾ comunicarea obiectivelor ce se urmăresc a se realiza la lecĠie;¾ reactualizarea elementelor învăĠate anterior;¾ prezentarea noilor cunoútinĠe;¾ dirijarea învăĠării (ceea ce presupune generalizarea - formarea
operaĠiilor/noĠiunilor - obĠinerea performanĠelor preconizate înobiective);
¾ verificarea rezultatelor învăĠării úi evaluarea lor;¾ fixarea úi stabilizarea performanĠei (prin repetiĠie, exerciĠii, discuĠii,
enumerarea de exemple);¾ aplicarea în practică;¾ asigurarea feed back-ului (spre exemplu - enunĠarea temelor
pentru acasă, teste, conversaĠii, chestionare, întrebări)."Paúii" enumeraĠi mai sus nu sunt standarde obligatorii pentru toate lecĠiile.
Orice aplicare mecanică a acestei structuri poate conduce la formalism úi evident, laeúec în activitatea educaĠională.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 145/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 145
În tabelul 6. 4 se prezintă caracteristicile principale ale etapelor instruirii încadrul unei lecĠii [65].
Tabelul 6. 4
Evenimentele instruirii Caracteristici
Captarea atenĠiei Este o condiĠie fundamentală a învăĠării;Se realizează prin procedee variate: sublinierea noutăĠii temei,utilităĠii practice a celor învăĠate, varietăĠii materialului didactic.
AnunĠarea obiectivelor
lecĠiei
Motivează elevii úi îi transformă în coparticipanĠi la activităĠiledidactice.
Reactualizarea
elementelor anterior
învăĠate
Se reactualizează acele capacităĠi considerate indispensabilepentru noua învăĠare;
Se realizează prin conversaĠie, observaĠie, rezolvarea deprobleme, cu antrenarea unui număr cât mai mare de elevi.
Prezentarea conĠinutului
úi dirijarea învăĠării
Noul conĠinut poate fi prezentat prin comunicare verbală sau cuajutorul unor imagini, demonstraĠii, experimente;Dirijarea învăĠării se face prin solicitări adresate elevilor: să observe, să compare, să explice, să demonstreze, să rezolve.
ObĠinerea performanĠei Marchează momentul în care elevii au dobândit capacitatea vizată úi o pot proba, exemplifica, explica.
Asigurarea conexiunii
inverse
Se realizează o dată sau de mai multe ori pe parcursul lecĠiei.
Evaluarea performanĠei Se realizează cu ajutorul probelor de evaluare, prin raportarea laobiectivele propuse.
Asigurarea retenĠiei úi a
transferului celor învăĠate
Prin fixare, recapitulare efectuare de aplicaĠii practice, teme
pentru acasă.
6. 4. Tipuri si variante de lecĠii
În cadrul lecĠiei, profesorul î úi asumă o serie de atribuĠii sau sarcinididactice pe care le realizează în timpul desf ăúurării actului instructiv-educativ.Sarcinile didactice asumate sunt:
¾ transmiterea noilor cunoútinĠe;¾ formarea deprinderilor la elevi;
¾ recapitularea, sistematizarea formarea úi consolidarea deprinderilorpractice;
¾ verificarea cunoútinĠelor úi capacităĠilor elevilor.ğinând cont de aceste sarcini, lecĠiile pot fi clasificate astfel:
¾ lecĠie de transmitere de noi cunoútinĠe;¾ lecĠie de formare de priceperi úi deprinderi;¾ lecĠie de recapitulare;¾ lecĠie de evaluare.
Dacă într-o lecĠie se urmăresc toate sarcinile didactice, lecĠia se numeútelecĠie mixtă.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 146/306
ORGANIZAREA ùI DESFĂùURAREA ACTIVITĂILOR DE INSTRUIRE146
A. LecĠia mixtă (lecĠia de predare-învăĠare)
LecĠia mixtă este lecĠia care parcurge toate etapele, antrenând toateverigile procesului instructiv-educativ (verificare, comunicare, fixarea úi consolidareacunoútinĠelor, priceperilor úi deprinderilor). LecĠia mixtă răspunde particularităĠilorde vârstă úi individuale ale elevilor cu privire la capacitatea de concentrare aatenĠiei, rezistenĠa la efortul fizic úi intelectual, formarea de interese úi aspiraĠii. Acest tip de lecĠie are următoarea structură:
1. Organizarea clasei pentru lecĠie (1 - 2 minute) constă în:¾ aúezarea elevilor la locurile lor astfel încât lecĠia să nu înceapă în
dezordine;
¾ pregătirea pentru activitatea didactică (se pregătesc cărĠile,caietele, mijloacele didactice care vor fi utilizate la lecĠie);
¾ notarea absenĠelor în catalogul clasei;¾ crearea atmosferei afectiv-motivaĠionale necesare pentru etapa
următoare.2. Verificarea temelor úi a cunoútinĠelor anterioare (5 - 10 minute):
¾ se verifică din punct de vedere cantitativ úi calitativ realizareatemei, iar în acelaúi timp restul clasei va realiza o sarcină demuncă independentă pentru a nu perturba liniútea clasei;
¾ se vor pune în evidenĠă eventualele dificultăĠi întâmpinate de elevi
la realizarea temelor úi a sarcinilor independente úi se vor clarificatoate neajunsurile;¾ controlul sau ascultarea lecĠiei se realizează în funcĠie de vârsta
elevilor, de disciplina respectivă, prin modalităĠi diferite: controlulcaietelor, verificarea unei teme la tablă, întrebări adresate întregiiclase sau unor elevi, lucrări de control;
3. Captarea atenĠiei (1 - 5 minute): ¾ prin procedee diferite va trebui stimulată motivaĠia úi interesul
elevilor pentru subiectul noii lecĠii;¾ se reactualizează cunoútinĠele din lecĠiile anterioare necesare
abordării noilor conĠinuturi.
4. AnunĠarea lecĠiei noi úi a obiectivelor operaĠionale (1 - 2 minute):¾ aceasta etapa se pregăteúte printr-o conversaĠie cu elevii, menită
să trezească fondul perceptiv de cunoútinĠe, dar în acelaúi timp seadresează úi unele întrebări, la care elevii nu útiu să răspundă, caresă le stimuleze interesul pentru lecĠia nouă. Astfel, profesorulanunĠă lecĠia nouă, încadrată într-un sistem de lecĠii, într-un capitoldin programa úcolară, iar titlul lecĠiei îl va scrie pe tablă;
¾ profesorul va comunica obiectivele operaĠionale ale lecĠiei pe înĠelesul elevilor.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 147/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 147
5. Transmiterea noilor cunoútinĠe, comunicarea de cunoútinĠe saupredarea propriu-zisă (20 - 25 de minute):
¾ reprezintă partea principală a lecĠiei, în care profesorul expune úiexplică noul conĠinut de cunoútinĠe, în funcĠie de proiectul de lecĠierealizat anterior, dar úi în funcĠie de elementele surpriză care pot să apară în realizarea directă a lecĠiei;
¾ profesorul comunică si analizează fapte noi, generalizează cunoútinĠele, îmbinând metodele úi mijloacele didactice: expunerea,demonstraĠia, lucrul cu manualul, cu tabla, stimulând úi antrenândelevii în descoperirea, înĠelegerea, organizarea cunoútinĠelor;
¾ Se vor îmbina activităĠile frontale cu cele pe grupe úi individuale
asigurând un climat afectiv-stimulativ învăĠării;¾ ConĠinutul de cunoútinĠe predat trebuie să corespundă programei
úcolare, să aibă un caracter útiinĠific bine determinat, să fiesistematizat úi accesibil elevilor.
6. Fixarea si consolidarea noilor cunoútinĠe se realizează cu ajutorulconversaĠiei dintre profesor úi elevi, (5 - 7 minute):
¾ această etapă constituie o modalitate de verificare a gradului de înĠelegere a noĠiunilor, de integrare a lor într-un sistem decunoútinĠe, de pregătire a trecerii cunoútinĠelor din memoria descurtă durată în memoria de lungă durată;
¾ fixarea úi consolidarea cunoútinĠelor se poate realiza prin procedeediferite în funcĠie de disciplina respectiva si vârsta elevilor, prinexerciĠii, comparaĠii, prin aplicarea noilor cunoútinĠe la situaĠii noi;pentru a fi eficientă úi a-i stimula pe elevi, în această etapă, estenecesar ca profesorul să reproducă ideile fundamentale, definiĠiile,legile, principiile care vor fi însoĠite de exemplificări úi concretizăriadecvate din partea elevilor, acestea fiind un indiciu în înĠelegereanoĠiunilor.
7. Indicarea temei pentru acasă (3 - 5 minute):¾ reprezintă etapa ce educă coútiinciozitatea elevilor, îi pregăteúte
pentru munca independenta úi pentru efort, le dezvoltă capacităĠile
intelectuale complexe, le formează priceperile si deprinderile deaplicare a cunoútinĠelor;
¾ se vor avea în vedere aspectele privind volumul úi dificultateatemei;
¾ se vor da indicaĠii cu privire la realizarea temei.8. Evaluarea finală (1 - 3 minute):
¾ se fac aprecieri generale úi individuale cu privire al participareaelevilor la lecĠie;
¾ se trec note în catalogul clasei, justificându-le.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 148/306
ORGANIZAREA ùI DESFĂùURAREA ACTIVITĂILOR DE INSTRUIRE148
B. LecĠia de comunicare de noi cunoútinĠe (de predare)
LecĠia de predare se caracterizează prin aceea că predomină în modcategoric comunicarea cunoútinĠelor noi. Având ponderea cea mai mare, acesteiactivităĠi îi este consacrată cea mai mare parte din timpul afectat întregii lecĠii(aproximativ 40 - 45 minute). Acest tip de lecĠie se poate desf ăúura în mai multevariante:
¾ lecĠie introductivă;¾ lecĠie prelegere;¾ lecĠie seminar;¾ lecĠie de problematizare;
¾ lecĠie de descoperire de adevăruri útiinĠifice;¾ lecĠie bazată pe material demonstrativ úi mijloace tehnice de
instruire;¾ lecĠie bazată pe IAC.
Evenimentele lecĠiei sunt:1. Momentul organizatoric, (2 - 3 minute);2. Reactualizarea cunoútinĠelor, (3 - 4 minute);3. Comunicarea noilor cunoútinĠe, (40 de minute);
x Captarea atenĠiei;x Comunicarea titlului lecĠiei úi a obiectivelor operaĠionale;x
Reactualizarea cunoútinĠelor anterioare;x ObĠinerea performanĠei;x Asigurarea conexiunii inverse.
4. Fixarea noilor cunoútinĠe úi realizarea feed-back-ului, (4 - 5 minute);5. Tema pentru acasă, (2 - 3 minute).
C. LecĠia de recapitulare, sistematizare úi sinteză a cunoútinĠelor (LecĠia
de fixare úi consolidare a cunoútinĠelor):
Acest tip de lecĠie se proiectează după parcurgerea unei teme, unităĠi de învăĠare, semestru, sistem de capitole ale disciplinei de învăĠământ, precum úi la
sfârúitul disciplinei respective. Obiectivul central urmărit este fixarea úi consolidareacunoútinĠelor prin stabilirea de noi legături între noĠiunile predate, prin elaborareade generalizări, prezentarea unor structuri logice între diverse cunoútinĠe.Recapitularea úi sistematizarea cunoútinĠelor presupune reorganizarea cunoútinĠelorpredate în jurul unei idei centrale.
Este indicat ca, în activitatea de recapitulare úi sistematizare acunoútinĠelor, să se vină în sprijinul elevilor prin anunĠarea planului de recapitularece va fi ulterior dezvoltat úi completat treptat sub îndrumarea cadrului didactic.
Evenimentele lecĠiei sunt:1. Moment organizatoric, (2 - 3 minute);
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 149/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 149
2. Recapitularea, sistematizarea úi sinteza cunoútinĠelor, (40
minute):
x Captarea atenĠiei;x Comunicarea obiectivelor operaĠionale;x Reamintirea planului de recapitulare;x Abordarea treptată a tuturor punctelor din planul de
recapitulare úi sistematizare prin utilizarea unor strategii didacticevariate;
x Se vor realiza conexiuni inter úi transdisciplinare;3. Concluzii úi realizarea feed-back-ului, (5 - 6 minute);4. Tema pentru acasă, (2 - 3 minute).
În esenĠă, lecĠia de fixare úi consolidare a cunoútinĠelor este centrată peelaborarea unui plan, pe baza căruia se desf ăúoară recapitularea, sistematizarea úisinteza propriu-zisă a cunoútinĠelor. La abordarea lecĠiei, se va pune accent peprezentarea, demonstrarea, argumentarea úi explicarea noĠiunilor fundamentale.Sarcinile de rezolvat vor fi abordate în mod gradat, în funcĠie de situaĠie, se vorrealiza úi extinderi de cunoútinĠe. Pornind de la acest tip, pot fi organizate diferitevariante de lecĠii:
¾ lecĠii de sinteză;¾ lecĠii de recapitulare úi sistematizare cu ajutorul fiúelor;¾ lecĠii de recapitulare úi sistematizare pe bază de referat;¾ lecĠii de recapitulare úi sistematizare pe bază de activităĠi practice;¾ lecĠii de recapitulare cu ajutorul calculatorului.
D. LecĠia de formare de priceperi úi deprinderi
Prin acest tip de lecĠie se urmăreúte familiarizarea elevilor cu diferite tehnicide muncă intelectuală, obiúnuirea lor cu organizarea úi desf ăúurarea de activităĠiindependente, dar úi cu organizarea úi desf ăúurarea unor activităĠi practice care să pună în evidenĠă cunoútinĠele teoretice pe care elevii le deĠin.
Evenimentele lecĠiei sunt:1. Momentul organizatoric, (2 - 3 minute);
2. Formarea priceperilor úi deprinderilor, (40 de minute);x Captarea atenĠiei;x Comunicarea titlului activităĠii úi a obiectivelor operaĠionale;x Reactualizarea cunoútinĠelor teoretice necesare formării
deprinderilor;x Demonstrarea de către profesor a modului în care elevii vor
desf ăúura activităĠi independente;x Desf ăúurarea activităĠii independente a elevilor (cu ajutorul
fiúelor de lucru, a instalaĠiilor úi aparaturii de laborator, elevii fiindorganizaĠi individual sau pe grupe).
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 150/306
ORGANIZAREA ùI DESFĂùURAREA ACTIVITĂILOR DE INSTRUIRE150
3. Analiza rezultatelor activităĠii, concluzii úi realizarea feed - back -ului, (5 - 6 minute);4. Tema pentru acasă, (2 - 3 minute).
LecĠia de formare a priceperilor si deprinderilor prezintă mai multe variante:¾ lecĠia bazată pe rezolvarea de exerciĠii úi probleme;¾ lecĠia bazată pe instruirea asistată de calculator;¾ lecĠia de activitate independentă diferenĠiată;¾ lecĠia de lucrări practice, experimentale, în laborator sau în atelierul
- úcoală, după caz.
E. LecĠia de evaluare a cunoútinĠelor
Scopul acestei lecĠii este de control úi evaluare a randamentului úcolar. Seva urmări, pe de o parte, verificarea noĠiunilor asimilate concomitent cu capacitateade aprofundare, înĠelegere úi operare cu aceste informaĠii, iar pe de altă parte sevor măsura úi evalua cele constatate.
Evenimentele lecĠiei sunt:1. Momentul organizatoric, (2 - 3 minute);2. Verificarea cunoútinĠelor elevilor, (35 - 40 minute);3. Notarea elevilor, justificarea notelor, concluzii úi realizarea feed-back-ului, (5 - 6 minute);4. Tema pentru acasă, (2 - 3 minute).
ğinând cont de tematica supusă verificării, particularităĠile de vârstă aleelevilor, formele de verificare adoptate, lecĠiile de evaluare pot fi concepute úiorganizate în mai multe variante:
¾ lecĠii de verificare prin chestionare orală;¾ lecĠii de verificare prin lucrări sau teme scrise;¾ lecĠii de verificare/evaluare prin lucrări practice;¾ lecĠii de verificare/evaluare bazate pe IAC;¾ lecĠii de verificare/evaluare cu ajutorul testelor de cunoútinĠe;¾ lecĠii de verificare/evaluare cu ajutorul testelor docimologice.
Din tipurile de lecĠii úi variantele prezentate anterior, se poate deduce că
acestea au o funcĠie orientativă úi nu sunt nici pe departe scheme fixe, rigide sautipare.
În cele ce urmează, autorii propun un exemplu pentru fiecare tip de lecĠie,acestea putând fi completate sau îmbunătăĠite, în funcĠie de situaĠia concretă de laclasă, respectiv conĠinutul útiinĠific ce urmează a fi predat elevilor.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 151/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 151
A. LecĠia mixtă (lecĠia de predare-învăĠare)
Exemplu:
UNITATEA ûCOLARĈ “…………………………………………” PROFESOR.……………………………………………………………… DISCIPLINA: Mĉsurĉri speciale în telecomunicaĦiiCLASA: Clasa a XII-a /NR. ORE SĈPT. 3 orePROGRAMA ûCOLARĈ nr. 5230/28.11.2000SPECIALIZAREA: TelecomunicaĦiiANUL ûCOLAR: 200...– 200...
Proiect de lecĦie
Unitatea de înv ĉĦare: OSCILOSCOPUL CATODICLecĦia: Tubul catodicTipul lecĦiei: LecĦie mixtĉ Durata lecĦiei: 50 minuteLocul de desfĉüurare: Laboratorul de electrotehnicĉ CompetenĦa specificĉ: Analizarea semnalelor electrice cu ajutorul osciloscopului catodic
Obiectivele operaĦionale (dupĉ tehnica de operaĦionalizare R. Mager):
Cod Comportamentul Criteriul de reuüitĉ CondiĦiile de realizare a
comportamentului
O 1Elevii sĉ identifice cel puĦin 6 elemente
componente ale tubuluicatodic
având la dispoziĦiemacheta din laborator.
O 2Elevii sĉ enumere toate elementele componente
ale dispozitivului defocalizare al tubului catodic
având la dispoziĦie foliaF1.
O 3Elevii sĉ prezinte funcĦionarea dispozitivului de
emisie üi focalizare al tubuluicatodic
folosindu-se de machetadin laborator.
O 4Elevii sĉ prezinte formarea imaginii pe ecranul
tubului catodicfolosindu-se de folia F 2.
ConĦinutul activitĉĦilor de instruire:
Cod Arii de conĦinut Sub-arii de conĦinut
1. 1. Catodul1. 2. Electrodul de comandĉ 1. 3. Anodul de focalizare
C 1
1. Dispozitivul deemisie üifocalizare altubului catodic 1. 4. Anodul de accelerare
2. 1. Elementele constructive ale dispozitivului dedeflexie2. 2. DeviaĦia fasciculului de electroni2. 2. Ecranul
C 22. Dispozitivul dedeflexie. Ecranul
2. 3. Formarea imaginii pe ecranul tubului catodic
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 152/306
ORGANIZAREA ùI DESFĂùURAREA ACTIVITĂILOR DE INSTRUIRE152
Diagrama obiective-conĦinut:
Obiective/ConĦinut C 1 C 2
O1 xO2 xO3 xO4 x
Metode üi procedee de instruire:
ConversaĦia, explicaĦia, demonstraĦia, exerciĦiul
Mijloace de înv ĉĦĉmânt de uz general:
Flip chart (FC), markere (MK), tablĉ ecologicĉ (TE), pixuri, creioane colorate, caiete denotiĦe
Mijloace de înv ĉĦĉmânt specifice:
Cod Denumirea resursei materiale
M Manual R Retroproiector
FFolii retroproiector: F1 (cu tubul catodic), F2 (cu deviaĦia fascicululuide electroni)
PL 1 Planüĉ cu schema bloc a osciloscopului MTC Machetĉ tub catodic OC Osciloscop catodic CT Carte tehnicĉ pentru osciloscopul catodic
Evaluare:
Observare curentĉ, evaluare oralĉ, evaluare practicĉ.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 153/306
D e s f ă ú u r a r e a l e c Ġ i e i :
Strategiedidactic
ă
Evenimentele
instruirii.
Obiective/
Con
Ġ inuturi
T i m p
Act
ivitateaprofesorului
Activitateaelevilor
Metodede
înv
ă Ġ ă mânt
Mijloacede
înv
ă Ġ ă mânt
Formede
organizarea
activit
ă Ġ ii
Evaluar
e
1
2
3
4
5
6
7
8
Secven
Ġ a
organizatoric
ă
1
Face
prezen
Ġ a
elevilor,
noteaz
ă
absen
Ġ ele
în
catalogul
clasei;
face
observa Ġ ii
ú irecomand
ă ri,dac
ă
este
cazul.
R ă spun
d
la
întreb
ă rile
puse
de
pr
ofesor,
î ú i
însu
ú esc
observa
Ġ iile
ú irecomand
ă rile
primite.
Conversa
Ġ ia
Catalog,
pixuri,
TE,MK
Frontal ă
-
Verificarea
temelor
4
Prinsondaj,solicit
ă
caieteledeteme.
Face
apr
ecieri,corect ă ri,unde
este
cazul.
Ceisolicita
Ġ iprezint ă
caietele
detem
e.Ceilal Ġ ieleviascult
ă
aprecie
rile
ú i
eventual
î ú i
corecte
az
ă
r ă spunsurile
în
caietele
deteme.
Conversa
Ġ ia
Explica
Ġ ia
Caietele
de
teme,
pixuri
colorate
Individual ă
Frontal ă
Evaluare
oral ă
Verificarea
ú i
aprecierea
niveluluide
cuno
ú tin
Ġ e
5
Adreseaz
ă
întreb
ă riprivind:
-defini Ġ ia
osciloscopuluicatodic;
-
propr
iet ă
Ġ ile
ú i
principiul
de
func
Ġ ionare;
-schema
ú irolulfunc
Ġ ionalalfiec
ă rui
blocalos
ciloscopuluicatodic;
-
func Ġ io
narea
cu
baza
de
timp
declan
ú at
ă ;
-
diagramele
tensiunilor
în
diferite
punctealeschemeiosciloscopului.
Intervine,
dac
ă
este
cazul,
ú i
corecteaz
ă
r ă spunsurilegre
ú ite.
Ceiviza
Ġ ir ă spundlaîntreb
ă ri
privind:defini Ġ ia,propriet ă
Ġ ile
ú iprinc
ipiuldefunc
Ġ ionareal
oscilosc
opului
catodic;
schema
bloc,rolulfunc
Ġ ional
alaces
tora,func
Ġ ionarea
cu
baza
de
timp
declan
ú at ă ,
precum
ú i
diagramele
tensiun
ilorîn
diferite
puncte
ale
s
chemei
bloc
a
oscilosc
opuluicatodic.Clasa
esteatent ă
la
r ă spunsuri
ú i
intervin
eundeestecazul.
Conversa
Ġ ia
Explica
Ġ ia,
Demonstra
Ġ ia
TE,MK,
PL1,OC
Frontal ă
Individual ă
Evaluare
oral ă
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 153
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 154/306
1
2
3
4
5
6
7
8
Transmiterea
noilor
cuno
ú tin
Ġ e
Dirijarea
înv
ă Ġ
ă rii
C1–O1,O2,
O3
10
Propune
elevilor
o
nou
ă
situa
Ġ ie
(lec
Ġ ie):T
ubulcatodic.
Prezint ă o
biectivelelec
Ġ iei.
Prezint ă p
lan
ú aPL1cuschemabloca
osciloscop
uluiar ă tândrolulfunc
Ġ ional
altubului
catodic.
Cu
ajutorulfolieitransparente
F
1
prezint ă
schema
tubului
catodic
ú i
elementelecomponentealeacestuia.
Prezint ă
dispozitivul
de
emisie
ú i
focalizare
,ar ă tând
rolulelementelor
sale
componente,
precum
ú i
func
Ġ ionareaacestora.
Utilizeaz ă
macheta
tubului
catodic
(MTC)identificândîmpreun
ă
cu
elevii
elementelecomponente
Ascult ă
ú idevininteresa
Ġ ide
propunereaf ă cut ă .
Privesc
pe
ecran
proiec
Ġ ia
scheme
i
osciloscopului
ú i
urm
ă re
sc
cu
aten
Ġ ie
explica
Ġ iiledate.
Observ
ă
schema
tubului
catodic
ú iîn
Ġ elegrolulfiec
ă rui
elemen
t.
Observ
ă
tubulcatodicpecare
s-au
f ă cut
explica
Ġ ii.
Î ú i
noteaz
ă
în
caietele
de
noti
Ġ e
explica
Ġ iileprimite.
Expunerea
Observa
Ġ ia
Conversa
Ġ ia
PL1,
R F1,
MTC
Caietede
noti
Ġ e,
pix.
Frontal ă
-
Ob
Ġ inerea
performan
Ġ ei
4
Solicit
ă e
levilors
ă
realizeze
la
tabl ă
schemat
ubuluicatodic,în
lipsafoliei
transpare
nteF1.
Solicit
ă
al Ġ i
elevi
s ă
explice
rolul
dispozitivuluide
emisie
ú ifocalizare
din
inter
iorul
tubului
catodic,
rolul
tubului
catodic
ú i
s ă
identifice
elementele
componente
ale
acestuia
pemache
taMTCdinlaborator.
Eleviisolicita
Ġ irealizeaz
ă
la
tabl ă schemacerut ă ,prezint ă
elemen
tele
componente,
explic ă
roluldispozitivuluide
emisie
ú ifocalizare,recunosc
pe
m
achet ă
elementele
prezentatepefolie.
Conversa
Ġ ia
Demonstra
Ġ ia
Tabl ă ,
cret ă ,
burete,
PL1,MTC
Frontal ă
Individual ă
Observare
curent ă ,
Evaluare
oral ă ,
Evaluare
practic
ă
Asigurarea
FEED-BACK-
ului
2
Subliniaz
ă
la
tabl ă
no
Ġ iunile
cele
mai
important
e.
Confirm
ă
ú i
apreciaz
ă
r ă spunsurile
corectea
leelevilor.Faceobserva
Ġ ii
ú i
corec
Ġ ii,d
ac
ă
estecazul.
Re
Ġ ina
precierile
ú iexplica
Ġ iile
suplime
ntare.
Explica
Ġ ia
PL1,
MTC
Frontal ă
Individual ă
Observare
curent ă
ORGANIZAREA ùI DESFĂùURAREA ACTIVITĂILOR DE INSTRUIRE154
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 155/306
1
2
3
4
5
6
7
8
Dirijarea
înv
ă Ġ
ă rii
C2–
O4
10
Folosindproiec
Ġ iafolieitransparenteF
2prezint ă
dispozitivuldedeflexie.
Aceea
ú i
folie
prezint ă
formarea
imaginiip
eecranuluitubuluicatodic.
Explic ă
modul
de
vizualizare
pe
ecranult
ubuluicatodic
a
unuispot
luminos,respectivauneicurbe.
Observ
ă
schema
dispozitivului
de
deflexie,
precum
ú imodulde
devia
Ġ ie
alfascicululuideelectroni.
Î ú i
însu
ú esc
explica
Ġ iile
primite
notândîncaietelede
noti
Ġ en
oilecuno
Ġ tin
Ġ e.
Expunerea
Dem.
Observa
Ġ ia
Conversa
Ġ ia
Exerci Ġ iul
R,
F
2,
TC,
Caiete
de
noti
Ġ e,
pixuri
Frontal ă
Observare
curent ă ,
Ob
Ġ inerea
performan
Ġ ei
4
Solicit
ă e
levilors
ă - ú iverifice
reciproc
schema
devia
Ġ iei
fasciculului
de
electroninotat ă
încaieteledenoti
Ġ e
ú i
s ă
seco
nsulte
asupra
corectitudinii
realiz
ă riiei.
Câ
Ġ ivaelevisuntsolicita
Ġ is
ă
prezinte
la
tabl ă
ú is
ă
explice
func
Ġ ionarea
dispozitivuluide
deflexie,precum
ú i
formarea
imaginiipeecran.
Solicit
ă
celorlal Ġ i
elevi
s ă
fac
ă
observa Ġ ii,
dac
ă
este
cazul,
pe
marginea
r ă spunsurilordatedecolegii
lor.
Eleviiî
ú iconfrunt ă
lucr ă rile.
Eleviisolicita
Ġ iprezint ă
înfa
Ġ a
claseis
chemelecerute
ú ile
explic ă
.
Cei
solicita
Ġ i
suplimentar
comenteaz
ă
ú i
apreciaz
ă
r ă spunsurile
colegilor
verifica
Ġ i.
Conversa
Ġ ia
Exerci Ġ iul
Dem.
TE,MK,
Caiete
de
noti
Ġ e,
pixuri
Frontal ă
Individual ă
Observare
curent ă ,
Evaluare
oral ă
Asigurarea
FEED-BACK-
ului
2
Prezint ă
din
nou
folia
F
2,subliniind
no
Ġ iunilecelemaiimportante.
Subliniaz
ă
pe
folia
F2
no
Ġ iunile
cele
maiimpo
rtante,antrenând
clasa
de
elevi.În
acela
ú itimp
ofer ă
elevilor
posibilitat
ea
s ă - ú icorecteze
schema
realizat ă .
Apreciaz
ă
r ă spunsurilecorecte.
Dac
ă
este
cazul,
prezint ă
explica
Ġ ii
suplimentare.
Î ú i
co
recteaz
ă ,
dac
ă
este
cazul
schema
realizat ă
pe
caiete.
Re
Ġ ina
precierile
ú iexplica
Ġ iile
suplime
ntare.
Conversa
Ġ ia
Explica
Ġ ia
F2
Frontal ă
Individual ă
Observare
curent ă
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 155
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 156/306
1
2
3
4
5
6
7
8
Fixarea
ú i
consolidarea
noilor
cuno
ú tin
Ġ e.
Evaluarea
performan
Ġ ei
4
Prezint ă ,
pe
scurt,no
Ġ iunile
predate,
punânda
ccentpeno
Ġ iunilemaidificile
ú ireproiectândfoliileF1
ú iF2.
Adreseaz
ă
întreb
ă ri
referitoare
la
elementele
componente
ale
tubului
catodic,
dar
ú i
despre
formarea
imaginiipe
ecranultubuluicatodic.
Corecteaz
ă ,
dac
ă
este
cazul,
r ă spunsurilegre
ú ite.
Elevii
î ú i
fixeaz
ă
mai
bine
no
Ġ iunilepredate.
Eleviisolicita
Ġ i,
prin
sondaj,
r ă spundlaîntreb
ă ri.
Re
Ġ inexplica
Ġ iile
suplime
ntare.
Conversa
Ġ ia
Exerci Ġ iul
R,F1,F2,
OC,TC,
PL1
Caietede
noti
Ġ e,
pixuri
Frontal ă
Individual ă
Observare
curent ă ,
Evaluare
oral ă
Secven
Ġ ă
final ă .
Aprecierea
desf ă
ú ur ă rii
lec
Ġ iei
ú ia
asimil
ă rii
cuno
ú tin
Ġ elor
2
Formuleaz
ă
aprecieri,observa
Ġ ii
ú i
recomand
ă ri.
Re
Ġ ina
precierile,observa
Ġ iile
ú irecom
and
ă rile.
Conversa
Ġ ia
Caietede
noti
Ġ e,
pixuri,
Catalog
Frontal ă
Individual ă
-
Prezentarea
temeipentru
acas
ă
2
Prezint
ă
con
Ġ inutulatreiîntreb
ă ri.
Noteaz
ă
problemele
de
rezolvat;
re Ġ in
preciz
ă rile
profeso
rului.
Explica
Ġ ia,
Conversa
Ġ ia
Caietulde
teme
Frontal ă ,
Individual ă
-
ORGANIZAREA ùI DESFĂùURAREA ACTIVITĂILOR DE INSTRUIRE156
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 157/306
Plan
ú aPL1
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 157
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 158/306
FoliaF1
FoliaF2
ORGANIZAREA ùI DESFĂùURAREA ACTIVITĂILOR DE INSTRUIRE158
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 159/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 159
Temă
Întrebări:
1. Care este rolul electrodului de comandă ?2. Care sunt reglajele de care depind calitatea imaginii pe ecran ?3. Care este rolul anodului de accelerare ?
Barem de evaluare – notare:
Subiectul 1 3 puncteSubiectul 2 3 puncte
Subiectul 3 3 puncteDin Oficiu 1 punctTotal 10 puncteNota 10 (zece)
R ăspunsuri:
1. Rolul electrodului de comandă este de a regla luminozitateaspotului de pe ecran.
2. Pentru a avea o imagine clară se acĠionează asupra anodului defocalizare prin intermediul unui potenĠiometru de focalizare. VariindpotenĠialul electric pe anodul de focalizare se reglează distanĠafocală a lentilei electronice, astfel încât focarul ei să cadă pe ecran.Când reglajul este corect, imaginea de pe ecran are claritatemaximă.
3. Anodul de accelerare are rolul de a accelera miúcarea electronilor,determinând viteza cu care aceútia se îndreaptă spre ecran.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 160/306
FORME DE ORGANIZARE ùI DESFĂùURARE A ACTIVITĂII DIDACTICE160
B. LecĠia de comunicare de noi cunoútinĠe (lecĠia de predare)
UNITATEA ûCOLARĈ “…………………………………………………” PROFESOR............................................................................DISCIPLINA: Organe de maüini üi mecanismeCLASA: Clasa a XI - a / NR. ORE SĈPT. 3 orePROGRAMA ûCOLARĈ nr. 5229/28.11.2000; 3915/31.05.2001SPECIALIZAREA: Mecanicĉ ANUL ûCOLAR: 200... – 200...
Proiect de lecĦie
Unitatea de înv ĉĦare: Asamblĉri üi organe de asamblareLecĦia: ûuruburi, piuliĦe üi üaibeTipul lecĦiei: Comunicare de noi cunoütinĦeDurata lecĦiei: 50 minuteLocul de desfĉüurare: Laboratorul de mecanicĉ
CompetenĦa specificĉ: . Identificarea üi descrierea tipurilor de organe de maüini
Obiectivele operaĦionale (dupĉ tehnica de operaĦionalizare R. Mager):
Cod Comportamentul Criteriul de reuüitĉ
CondiĦiile de
realizare acomportamentului
O 1Elevii sĉ clasifice tipurile de üuruburi prin
identificarea a cel puĦin 5criterii de clasificare
având la dispoziĦieplanüa PL 1.
O 2Elevii sĉ enumere cel puĦin 6 materiale
utilizate pentru execuĦiaüuruburilor
având la dispoziĦiedouĉ minute.
O 3Elevii sĉ clasifice tipurile de piuliĦe üi üaibe folosindu-se planüa
PL 2.
ConĦinutul activitĉĦilor de instruire:
Cod Arii de conĦinut Sub-arii de conĦinut
1. 1. Clasificarea üuruburilorC 1 1. ûuruburi 1. 2. Materiale utilizate pentru execuĦia
üuruburilorC 2 2. PiuliĦe. ûaibe 2. 1. Clasificarea piuliĦelor üi a üaibelor
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 161/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 161
Diagrama obiective-conĦinut:
Obiective/ConĦinut C 1 C 2
O1 xO2 xO3 x
Metode üi procedee de instruire:ConversaĦia, explicaĦia, demonstraĦia.
Mijloace de înv ĉĦĉmânt de uz general:Flip chart (FC), markere (MK), tablĉ ecologicĉ (TE), pixuri, creioane colorate, caiete denotiĦe.
Mijloace de înv ĉĦĉmânt specifice:
Cod Denumirea resursei materiale
M Manual casa a XI –a Organe de maüini üi mecanisme
PL 1 Planüa PL 1. Clasificarea üuruburilor
PL 2 Planüa PL 2. Clasificarea piuliĦelor üi üaibelor
PAN Panou cu üuruburi, piuliĦe üi üaibe din diverse materiale
Evaluare:Observare curentĉ, evaluare oralĉ
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 162/306
B .
D e s f ă ú u r a r e a l e c Ġ i e i :
Strategiedidactic
ă
Evenimentele
instruirii.
Obiective/
Con
Ġ inuturi
T i m p
Act
ivitateaprofesorului
Activ
itateaelevilor
Metodede
înv
ă Ġ ă mânt
Mijloacede
înv
ă Ġ ă mânt
Formede
organizarea
activit
ă Ġ ii
Evaluare
1
2
3
4
5
6
7
8
Secven
Ġ a
organizatoric
ă
2
Facep
rezen
Ġ a
elevilor,
noteaz
ă
eleviia
bsen
Ġ i;
face
observa
Ġ ii
ú i
recomand
ă ri,dac
ă
estecazul.
R ă spund
la
întreb
ă rile
puse
de
prof
esor,
î ú i
însu
ú esc
observa
Ġ iile
ú irecomand
ă rile
primite.
Conversa
Ġ ia
C
atalog,
p
ixuri
Frontal ă
-
Verificarea
temelor
4
Prinson
daj,solicit
ă
caietelede
teme.
Faceap
recieri,corect ă ri,undeeste
cazul.
Ceisolicita
Ġ iprezint ă
caietele
deteme.
Ceilal Ġ i
elevi
ascult
ă
aprecierile
ú i
eventual
î ú i
corecteaz
ă
r ă spunsurile
în
caieteledeteme.
Conversa
Ġ ia
Explica
Ġ ia
C
aietelede
t
eme,
p
ixuri
c
olorate
Individual ă ,
Frontal ă
Evaluare
Oral ă
Reactualizarea
cuno
ú tin
Ġ elor
3
Antrene
az
ă
eleviilareactualizarea
cuno
ú tin
Ġ elor.
Devinat
en
Ġ i
ú iconverseaz
ă
libercup
rofesorul
Conversa
Ġ ia
-
Frontal ă ,
Individual ă
Observare
curent ă
Transmiterea
noilor
cuno
ú tin
Ġ e
Dirijarea
înv
ă Ġ
ă rii
C1–O1,O2
15
Propune
elevilor
o
nou
ă
situa
Ġ ie
(lec
Ġ ie)
f ă cândapellacuno
ú tin
Ġ ele
anterioa
re:
ù urubu
ri,piuli
Ġ e
ú i
ú aibe.
Scriepe
TEtitlullec
Ġ iei
ú iprezint ă
obiectiv
elelec
Ġ iei.
Prezint
ă
plan
ú aPL1
carecon
Ġ ine
clasifica
rea
ú uruburilor.
Explic ă
clasificarea
dup
ă
cele
opt
criteriid
eclasificare.
Prezint
ă
materialele
din
care
se
execut
ă
ú uruburilefolosindPAN.
Ascult
ă
ú idevininteresa
Ġ ide
propuner
eaf ă cut ă .
Privesccuaten
Ġ ieplan
ú a
PL1.
Ascult
ă
ú inoteaz
ă
explica
Ġ iile
primite.
Observ
ă
individual
panoul
PAN
Expunerea,
Observa
Ġ ia,
Conversa
Ġ ia
P
L1,
P
AN
C
aietede
n
oti
Ġ e,pix.
Frontal ă ,
Individual ă
-
FORME DE ORGANIZARE ùI DESFĂùURARE A ACTIVITĂII DIDACTICE162
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 163/306
1
2
3
4
5
6
7
8
Ob
Ġ inerea
performan
Ġ ei
Asigurarea
FEED-BACK-ului
4
Adresea
z ă
claseiîntreb
ă riprivind
clasifica
rea
ú uruburilor.
Solicit ă
prin
sondaj
elevilor
s ă
desenezelatabl ă
diferitetipuride
ú urubur
i ú is
ă
identificematerialele
folosite
la
executarea
ú uruburilor
prezentateînPAN.
Confirm
ă
ú iapreciaz
ă
r ă spunsurile
elevilor.
Faceo
bserva
Ġ ii
ú icorec
Ġ ii,
dac
ă
estecazul.
Eleviiso
licita
Ġ i
r ă spund
la
întreb
ă rile
adresate
ú i
deseneaz
ă
latabl ă
diferitele
tipuride
ú uruburi.Eleviidin
banc
ă
p
rivesc
cu
aten
Ġ ie
execu
Ġ ia
desenuluilatabl ă
ú i
intervin
unde
este
cazul.
Re
Ġ in
aprecierile
ú i
explica
Ġ iilesuplimentare.
Conversa
Ġ ia
Explica
Ġ ia
T
E,MK
Frontal ă ,
Individual ă
Observare
curent ă ,
Prob
ă
oral ă
Transmiterea
noilor
cuno
ú tin
Ġ e.
Dirijarea
înv
ă Ġ
ă rii
C2–O3
15
Prezint
ă
plan
ú aPL2-Clasificarea
piuli
Ġ elo
r ú i
ú aibelor.Reiapescurt
criteriile
declasificare.
Prezint
ă
materialele
din
care
se
execut
ă
ú aibele
ú ipiuli
Ġ ele
de
pe
panoulPAN
Privescc
uaten
Ġ ieplan
ú aPL
2,
ascult
ă
ú i
noteaz
ă
explica
Ġ iileprimite.
Observ
ă
individual
panoul
PAN
Expunerea
Observa
Ġ ia
Conversa
Ġ ia
P
L2,
P
AN
C
aietede
n
oti
Ġ e,pix.
Frontal ă ,
Individual ă
-
Ob
Ġ inerea
performan
Ġ ei
Asigurarea
FEED-BACK-ului
4
Adresea
z ă
claseiîntreb
ă riprivind
clasifica
rea
ú aibelor
ú i
piuli
Ġ elor.
Solicit ă
prin
sondaj
elevilor
s ă
deseneze
la
TE
diferite
tipuride
ú aibe
ú i
piuli
Ġ e.
Solicit ă
identificarea
materialelor
folosite
la
executarea
ú aibelor
ú i
piuli
Ġ elo
r
prezentate
în
PAN.
Confirm
ă
ú iapreciaz ă
r ă spunsurile
corecte
aleelevilor.
Faceo
bserva
Ġ ii
ú icorec
Ġ ii,
dac
ă
estecazul.
Eleviiso
licita
Ġ i
r ă spund
la
întreb
ă rile
adresate
ú i
deseneaz
ă
latabl ă
diferitele
tipuride
ú aibe
ú i
piuli
Ġ e.
Eleviidin
banc
ă
privesc
cu
aten
Ġ iee
xecu
Ġ iadesenelorla
tabl ă
ú i
intervin
unde
este
cazul.R
e Ġ in
aprecierile
ú i
explica
Ġ iilesuplimentare
Conversa
Ġ ia
Explica
Ġ ia
T
E,MK
Frontal ă ,
Individual ă
Observare
curent ă ,
Prob
ă
oral ă
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 163
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 164/306
1
2
3
4
5
6
7
8
Secven
Ġ ă
final ă .
Aprecierea
desf ă
ú ur ă rii
lec
Ġ iei
ú ia
asimil
ă rii
cuno
ú tin
Ġ elor
1
Formule
az
ă
aprecieri,observa
Ġ ii
ú i
recomand
ă ri.
Re
Ġ inaprecierile,observa
Ġ iile
ú irecomand
ă rile.
Conversa
Ġ ia
C
aietede
n
oti
Ġ e,
p
ixuri
Frontal ă ,
Individual ă
-
Prezentarea
temeipentru
acas
ă
2
Prezint
ă
ú iexplic
ă
con
Ġ inutulunui
testpen
trurezolvareadeacas
ă .
Noteaz ă
problemele
de
rezolvat:
re Ġ in
pre
ciz
ă rile
profesorului
cu
privire
la
tema
pentru
acas
ă .
Explica
Ġ ia,
Conversa
Ġ ia
C
aietul
de
t
eme
Frontal ă ,
Individual ă
-
FORME DE ORGANIZARE ùI DESFĂùURARE A ACTIVITĂII DIDACTICE164
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 165/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 165
Tema pentru acasă
StabiliĠi prin săgeĠi corespondenĠa dintre afirmaĠiile din coloana A úirăspunsurile din coloana B:
Coloana A Coloana B Evaluare
După rolul funcĠional úuruburile sunt ùurubulautofiletant 1pct.
După forma în secĠiunea profiluluiúuruburile sunt
Hexagonal1pct.
După sensul de înf ăúurare al spiraleiúuruburile sunt
Cu pas fin 1pct.
După numărul de începuturiúuruburile sunt Cu filetmetric 1pct.După pas úuruburile sunt De fixare 1pct.După unghiul profilului úuruburilesunt
Cu mai multe începuturi
1pct.
Un exemplu de úurub special este Pătrată 1pct.După configurarea capului úurubuluiacestea sunt cu cap
Cu sens pedreapta 1pct.
Din oficiu 2 pct.Total 10 puncte = Nota 10 (zece)
R ăspuns:
Coloana A Coloana B Evaluare
După rolul funcĠional úuruburile sunt Cu sens pedreapta 1pct.
După forma în secĠiunea profiluluiúuruburile sunt cu formă
Hexagonal1pct.
După sensul de înf ăúurare al spiraleiúuruburile sunt
Cu pas fin1pct.
După numărul de începuturiúuruburile sunt
Cu filetmetric 1pct.
După pas úuruburile sunt De fixare 1pct.
După unghiul profilului úuruburile sunt Cu maimulte începuturi
1pct.
Un exemplu de úurub special este Pătrată 1pct.După configurarea capului úurubuluiacestea sunt cu cap
ùurubulautofiletant 1pct.
Din oficiu: 2 pct.Total: 10 puncte = Nota 10 (zece)
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 166/306
FORME DE ORGANIZARE ùI DESFĂùURARE A ACTIVITĂII DIDACTICE166
C. LecĠia de recapitulare, sistematizare
úi sintez
ăa cuno
útin
Ġelor (Lec
Ġia
de fixare úi consolidare a cunoútinĠelor)
GRUP ûCOLAR “……………………………………………………”
PROFESOR..............................................................
DISCIPLINA: EducaĦie tehnologicĉ CLASA: Clasa a VII-a / NR. ORE SĈPT: 2 ore
PROGRAMA ûCOLARĈ NR. 4740 / 25.08.2003.
ANUL ûCOLAR: 200... – 200...
Proiect de lecĦie
Unitatea de înv ĉĦare: Mijloace de transport aerospaĦiale
LecĦia: Transportul aerian üi spaĦial Tipul lecĦiei: LecĦie de recapitulare
Durata lecĦiei: 50 minute
Locul de desfĉüurare: sala de clasĉ
Scopul lecĦiei: Fixarea üi consolidarea noĦiunilor generale din transportul aerian üi spaĦial
Obiectivele operaĦionale: La sfârüitul lecĦiei elevii vor fi capabili:
O 1 Sĉ defineascĉ üi sĉ clasifice tipurile de aeroporturi
O 2 Sĉ defineascĉ rolul radarului în transportul aerian
O 3 Sĉ prezinte etapele zborului cu avionul
O 4Sĉ identifice principalele tipuri de avioane de pasageri üi alte tipuri de aparate
de zbor
O 5Sĉ descrie principalele tipuri de motoare folosite pentru propulsia mijloacelor
de transport aeriene
O 6 Sĉ recunoascĉ principalele pĉrĦi componente ale elicopterului
O 7Sĉ precizeze principalele materiale utilizate în construcĦia fuselajelor
aparatelor de zbor aeriene
O 8 Sĉ numeascĉ principalele tipuri de mijloace de transport spaĦial
O 9 Sĉ enumere fazele misiunii de zbor la rachetele spaĦiale
O 10 Sĉ identifice principalele componente ale unei rachete cu trei trepte
ConĦinutul activitĉĦilor de recapitulare (Planul de recapitulare):
Cod Arii de conĦinut Sub-arii de conĦinut
1. 1. DefiniĦii üi clasificarea aeroporturilorC 1 1. Aeroporturile
1. 2. Controlul radar
2. 1. Avionul
2.2. Etape ale zborului cu avionul
2.2.1. PĉrĦi componente ale avionului
2.3. Elicopterul. SoluĦii constructive
C 22. Mijloacele de transport
aeriene
2.3.1. PĉrĦile componente ale elicopterului
3.1. Tipuri de mijloace de transport spaĦial
3.2. Fazele misiunii de zbor la rachetele spaĦialeC 33. Mijloacele de transport
spaĦiale3.2. Racheta cu trei trepte. Elemente componente
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 167/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 167
Diagrama obiective-conĦinut:
Obiective/ConĦinut C 1 C 2 C 3
O 1 x
O 2 x
O 3 x
O 4 x
O 5 x x
O 6 x
O 7 x
O 8 x
O 9 x
O 10 x x
Metode üi procedee de instruire:
ConversaĦia, explicaĦia, demonstraĦia.
Mijloace de înv ĉĦĉmânt de uz general:
Flip-chart (FC), markere (MK), tablĉ ecologicĉ (TE), Planüe (PL), Machete (MAC), pixuri,
creioane colorate, caiete de notiĦe.
Mijloace de înv ĉĦĉmânt specifice:
Cod Denumirea resursei materiale
M Manual clasa a VII – a
PL 1 Planüa PL 1. Elementele componente ale unei rachete cu trei trepte
Diverse albume cu aparate de zbor
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 168/306
B .
D e s f ă ú u r a r e a l e c Ġ i e i :
S
trategiedidactic
ă
Evenimentele
instruirii.
Obiective/
Con
Ġ inuturi
T i m p
Activitateaprofesorului
Activitateaelevilor
Metodede
înv
ă Ġ
ă mânt
Mijloacede
înv
ă Ġ
ă mânt
Formede
organizare
Evaluare
1
2
3
4
5
6
7
8
Secven
Ġ a
organizatoric
ă
2
Face
prezen
Ġ a
elevilor,
noteaz
ă
absen
Ġ ele;
face
observa
Ġ ii
ú i
recom
and
ă ri,dac
ă
estecazul.
R ă sp
und
la
întreb
ă rile
puse
de
profesor,
î ú i
însu
ú esc
obse
rva
Ġ iile
ú irecomand
ă rile
prim
ite.
Conversa
Ġ ia
Catalog,
pixuri
Frontal ă
-
Verificarea
temelor
3
Prins
ondaj,solicit
ă
caieteledeteme.
Face
aprecieri,
respectiv
corect ă ri
unde
estecazul.
Ceisolicita
Ġ iprezint ă
caietele
deteme.Ceilal Ġ ieleviascult
ă
aprecierile
ú i
eventual
î ú i
corecteaz
ă
r ă spunsurile
din
caiet
e.
Conversa
Ġ ia
Explica
Ġ ia
Caietele
de
teme,
pixuri
colorate
Individual ă
, Frontal ă
Verifica
re
oral ă
Recapitularea,
sistematizareasi
sinteza
cuno
ú tin
Ġ elor
C1–O1,O2
10
Printr
-o
scurt
ă
introducere
propune
elevilorlec
Ġ iaderecapitulare.
Scrie
pe
TE
titlul
ú i
planul
de
recap
itulareallec
Ġ iei.
Prezint ă
obiectivelelec
Ġ iei.
Adres
eaz
ă
claseiîntreb
ă rile:
Care
este
defini Ġ ia
aeroportului
?
Clasif
ica
Ġ iaeroporturiledup
ă
volumul
traficului?
Care
este
rolulcontroluluiradar
?
Face
corect ă rilenecesare,dac
ă
este
cazul.
Îna
cela
ú i
timp
noteaz
ă
pe
TE
no Ġ iunileesen
Ġ iale.
Ascu
lt ă
ú idevin
interesa
Ġ ide
prop
unereaf ă cut ă .
Î ú i
noteaz
ă
în
caietele
de
noti
Ġ eplanulderecapitulare.
Clasa
devine
atent ă
ú i
încearc
ă
s ă
formuleze
r ă spunsurilelaîntreb
ă ri.
Elevii
viza
Ġ i
r ă spund
la
solicitareaprofesorului.
Clasaesteatent ă
ú iintervine
dac
ă
este
cazulcu
diverse
corect ă risaucomplet ă ri.
Note
az
ă
în
caiete
preciz
ă rile
ú i
sinteza
prezentat ă
de
profesorlatabl ă .
Explica
Ġ ia,
Conversa
Ġ ia
Caietede
noti
Ġ e,pix.
Frontal ă ,
Individual ă
Observ
are
curent
ă
Prob
ă
oral ă
FORME DE ORGANIZARE ùI DESFĂùURARE A ACTIVITĂII DIDACTICE168
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 169/306
1
2
3
4
5
6
7
8
C2–
O3,
O4,O5,
O6,O7
C3-O8,O9,
O10
30
Prezint ă
figura
5
pag.
100
din
manual
ú i
solicit ă
un
elev
s ă
precizeze
etapele
de
zborale
unui
avion.Adreseaz
ă
claseiîntreb
ă rile:
xCetip
uride
avioane
de
pasageri
cunoa
ú te
Ġ i?
xCealte
tipuride
aparate
de
zbor
maicunoa
ú te
Ġ i?
xCaresuntelementelecomponente
aleelicopterului?
xDinc
e
materiale
se
construiesc
fusela
jeleaparatelordezbor?
Având
la
dispozi Ġ ie
macheta
unui
motord
e
avion
cu
reac
Ġ ie
nume
ú te
un
elev
care
s ă
prezinte
elementele
componente.
Prezint ă
din
diverse
albume
ú i
pliante
cu
o
serie
de
avioane
pecareeleviile-auprecizat,
sau
nu
suntprezentate
în
manual.
Face
preciz
ă rile
ú i
corect ă rile
necesare
,dac
ă
estecazul.Întimpul
câteleviisolicita
Ġ iprezint ă
no
Ġ iunile
cerute,profesorulnoteaz
ă
pe
TE
o
sintez
ă
a
cuno
ú tin
Ġ elorrecapitulate.
Adreseaz
ă
claseiîntreb
ă rile:
x
Cemijloacedetransportspa
Ġ ial
cunoa
ú te
Ġ i?
x
Cares
untfazelemisiuniidezbor?
Prezint ă
plan
ú a
PL
1
ú isolicit
ă
un
elev
s
ă
precizeze
elementele
componentealeuneirachetecu
trei
trepte.
Face
corect ă rile
necesare,
dac
ă
este
cazul.
În
acela
ú i
timp
noteaz ă
pe
TE
o
sintez
ă
a
cuno
ú tin
Ġ elorrecapitulate.
Elevul
solicitat
r ă spunde
la
întreba
reaprimit
ă .
Clasa
devine
atent ă
ú i
încearc
ă
s ă
formuleze
r ă spunsurilelaîntreb
ă ri.
Elevii
viza
Ġ i
r ă spund
la
solicit ă
rile
profesorului.
Elevul
solicitat
prive
ú te
cu
aten
Ġ ie
machetamotoruluicu
reac
Ġ ie,
precizeaz
ă
elemen
teleprincipalepecare
le ú iide
ntific
ă .
Clasae
steatent ă
ú iintervine
dac
ă e
ste
cazulcu
diverse
corect
ă risaucomplet ă ri.
Noteaz
ă
în
caiete
preciz
ă rile
ú i
sin
teza
prezentat ă
de
profeso
rlatabl ă .
Clasa
devine
atent ă
ú i
încearc
ă
s ă
formuleze
r ă spunsurilelaîntreb
ă ri.
Elevii
viza
Ġ i
r ă spund
la
solicitareaprofesorului.
Elevul
solicitat
prive
ú te
cu
aten
Ġ ie
plan
ú a
„Racheta
în
treitr
epte”,
ú i
precizeaz
ă
elemen
telecomponente.
Clasae
steatent ă
ú iintervine
dac
ă e
ste
cazulcu
diverse
corect
ă risaucomplet ă ri.
Noteaz
ă
în
caiete
preciz
ă rile
ú i
sin
teza
prezentat ă
de
profeso
rlatabl ă .
Conversa
Ġ ia,
Explica
Ġ ia
Albume,
Pliante,
Machet ă
avion
PL1
Frontal ă ,
Individual ă
Observa
re
curent ă ,
Prob
ă
oral ă
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 169
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 170/306
1
2
3
4
5
6
7
8
Concluzii
ú i
realizareafeed-
back-ului
3
Reiape
scurt
elementele
esen
Ġ iale
alelec
Ġ iei.
Prezint
ă
concluzii
cu
privire
la
mijloaceledetransportaero-spa
Ġ iale.
Aprecia
z ă
prin
note,
puncte
sau
calificat
iveeleviievalua
Ġ i.
Ascult ă
,fixându- ú imaibine
no
Ġ iunilerecapitulate.
Expunerea
TE
Frontal ă ,
-
Temapentru
acas
ă
2
Propunecatem
ă
dereflec
Ġ iepentru
acas
ă
„Poluarea
mediului
înconjur ă tor
ú itransporturile”
Devin
interesa
Ġ i,î ú inoteaz
ă
temaîn
caieteledenoti Ġ e.
Conversa
Ġ ia
-
Frontal ă
-
FORME DE ORGANIZARE ùI DESFĂùURARE A ACTIVITĂII DIDACTICE170
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 171/306
Secven
Ġ edinalbume
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 171
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 172/306
FORME DE ORGANIZARE ùI DESFĂùURARE A ACTIVITĂII DIDACTICE172
Planúa 1. Elemente componente ale unei rachete cu trei trepte
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 173/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 173
D. LecĠia de formare a priceperilor úi deprinderilor
Exemplu:
UNITATEA ûCOLARĈ “…………………………………………” PROFESOR.……………………………………………………………… DISCIPLINA: Tehnologie chimicĉ CLASA: Clasa a XII-aPROGRAMA ûCOLARĈ nr. 5228 din 28.11.2000NR. ORE SĈPT. 3 oreSPECIALIZAREA: Chimie industrialĉ ANUL ûCOLAR: 200...– 200...
Proiect de lecĦie
Unitatea de înv ĉĦare: Procese unitare. ReacĦii ale compuüilor organici üi aplicaĦiile lortehnologiceLecĦia: ReacĦia de nitrare. AplicaĦiiTipul lecĦiei: LecĦie de formare de priceperi üi deprinderiDurata lecĦiei: 50 minuteLocul de desfĉüurare: Laboratorul de chimieCompetenĦa specificĉ: Stabilirea domeniilor de utilizare a produselor obĦinute
Obiectivele operaĦionale (dupĉ tehnica de operaĦionalizare R. Mager):
Cod Comportamentulurmĉrit
Criteriul de reuüitĉ CondiĦiile de realizare acomportamentului
O 1Elevii sĉ precizeze toĦi factorii de care
trebuie sĉ se Ħinĉ seama în cazul reacĦiei denitrare a benzenului
O 2Elevii sĉ enumere cel puĦin trei întrebuinĦĉri
ale nitrobenzenului în timp de douĉ minute
O 3Elevii sĉ identifice toatĉ sticlĉria de
laborator de care estenevoie
în cazul reacĦiei desintezĉ a nitrobenzenului în condiĦii de laborator
O 4Elevii sĉ selecteze corect compuüii chimici care participĉ la reacĦia
de sintezĉ anitrobenzenului
O 5Elevii sĉ enumere toate etapele
experimentului de sintezĉ a nitrobenzenului
în condiĦii de laborator
ConĦinutul activitĉĦilor de instruire:
Cod Arii de conĦinut Sub-arii de conĦinut
1. 1. Nitrarea benzenului. Aspecte teoreticeC 1
1. AplicaĦii alereacĦiei de nitrare 1. 2. Nitrarea benzenului. Activitate experimentalĉ
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 174/306
FORME DE ORGANIZARE ùI DESFĂùURARE A ACTIVITĂII DIDACTICE174
Diagrama obiective-conĦinut:
Obiective/ConĦinut C 1
O 1 xO 2 xO 3 xO 4 xO 5 x
Metode üi procedee de instruire:ConversaĦia, explicaĦia, demonstraĦia
Mijloace de înv ĉĦĉmânt de uz general:Flip chart (FC), markere (MK), tablĉ ecologicĉ (TE), pixuri, creioane colorate, caiete denotiĦe
Mijloace de înv ĉĦĉmânt specifice:
Sticlĉrie de laborator:balon din sticlĉ de 50 – 100 ml capacitate, cu fundul rotund;pahar din sticlĉ;pâlnie de separare;instalaĦie de rĉcire cu apĉ;
Compuüi chimici :3 ml acid azotic concentrat,4 ml acid sulfuric concentrat;2 ml benzen;25 ml apĉ rece;clorurĉ de calciu anhidrĉ.
Evaluare:Observare curentĉ, evaluare oralĉ, evaluare practicĉ.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 175/306
D
e s f ă ú u r a r e a l e c Ġ i e i :
Str
ategiedidactic
ă
Evenimentele
instruirii.
Obiective/
Con
Ġ inuturi
T i m p
Activitateaprofesorului
A
ctivitateaelevilor
Metodede
înv
ă Ġ ă mânt
Mijloacede
înv
ă Ġ ă mânt
Formede
organizarea
activit
ă Ġ ii
Evaluare
1
2
3
4
5
6
7
8
Secven
Ġ a
organizatoric
ă
2
Face
prezen
Ġ a
elevilor,
noteaz
ă
elevii
absen
Ġ i
în
catalog;
face
obse
rva
Ġ ii
ú irecomand
ă ri,dac
ă
este
cazu
l.
R ă sp
und
la
întreb
ă rile
puse
de
profesor,
î ú i
însu
ú esc
observa
Ġ iile
ú i
recomand
ă rileprimite.
Conversa
Ġ ia
Catalog,
pixuri,
TE,MK
Frontal ă
-
Verificareatemelor
5
Prin
sondaj,solicit
ă
caietelede
teme
.
Face
aprecieri,corect ă ri,undeeste
cazu
l.
Cei
solicita
Ġ i
prezint ă
caietele
de
teme.Ceilal Ġ i
eleviascult
ă
aprecierile
ú i
even
tual
î ú i
corecteaz
ă
r ă spunsurileîn
caietelede
teme
.
Conversa
Ġ ia
Explica
Ġ ia
Caietele
de
teme,pixuri
colorate
Individual ă
Frontal ă
Prob
ă
oral ă
Formareade
priceperi
ú i
deprinderi.
Dirijareaînv
ă Ġ
ă rii
C1–O1,O2,O3,O
4,O5
40
Prop
uneeleviloronou
ă
situa
Ġ ie:
Reac
Ġ iadenitrare.Aplica
Ġ ii
Prezint ă
obiectivelelec
Ġ iei.
Ream
inte
ú tepescurtNTSM
ú iPSI
spec
ificelaboratoruluidechimie.
Reac
tualizeaz
ă
cuno
ú tin
Ġ ele
teoreticenecesareform
ă riide
price
peri
ú ideprinderiprin
adre
sareadeîntreb
ă ri
ú inotarea
elem
enteloresen
Ġ ialepeTE.
Asigur ă
materialelenecesare
efectu
ă riiactivit
ă Ġ iiexperimentale
dec
ă trefiecareelev.
Ascu
lt ă
ú idevin
interesa
Ġ i
dep
ropunereaf ă cut ă .
Î ú iîn
su ú escnormeleNTSM
ú iPS
I.
Elevii
viza
Ġ i
ú i
clasa
particip
ă
împreun
ă
cu
profesorullareactualizarea
cuno
ú tin
Ġ elorteoretice.
Conversa
Ġ ia
Explica
Ġ ia,
TE,
Mk,
ustensilede
laborator,
substan
Ġ e
chimice
Frontal ă
Individual ă
Observa
re
curent ă
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 175
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 176/306
1
2
3
4
5
6
7
8
Formareade
priceperi
ú i
deprinderi.
Dirijareaînv
ă Ġ
ă rii
C1–O1,O2,O3,O
4,O5
Vad
emonstramodulîncareelevii
î ú ivordesf ă
ú uraactivit
ă Ġ ilepractice
inde
pendente,notândînacela
ú i
timp
peTEelementele
ú ietapele
lucr
ă rii:
1 .
Î n t r - u n b a l o n d e 5 0 – 1 0 0 m l
c a p a c i t a t e , c u
f u n d u l r o t u n d , s e
i n t r o d u c 3 m l a c i d a z o t i c c o n c e n t r a t
̧ ¹ ·
̈ © §
3
/
4 2
, 1
c m
g
U
p e s t e 4 m l a c i d
s u l f u r i c
c o n c e n t r a t
̧ ¹ ·
̈ © §
3
/
8 4
, 1
c m
g
U
.
A m e s t e c u l
s e
î n c ă
l z e ú t e d e l a s i n e ú i d e a c e e a
t r e b
u i e r ă c i t c u a p ă .
2 .
D u p ă
r ă c i r e
l a
t e m p e r a t u r a
c a m
e r e i s e a d a u g ă ,
î n p i c ă t u r i , 2 m l
b e n
z e n a g i t â n d ú i r ă c i n d c o n t i n u u .
R e a
c Ġ i a e s t e i n t e n s e x o t e r m ă
ú i d e
a c e e a
t r e b u i e
a s i g u r a t ă
o
b u n ă
r ă c i r e ú i a g i t a r e .
3 .
D u p ă
c e
t o a t ă
c a n t i t a t e a
d e
b e n
z e n
s - a
a d ă u g a t s e
c o n t i n u ă
a g i t
a r e a ú i r ă c i r e a î n c ă 3 - 5 m i n u t e .
4 . D
u p ă
r ă c i r e a m e s t e c u l d e r e a c Ġ i e
e s t e
t u r n a t î n t r - u n p a h a r c e c o n Ġ i n e
2 5
m l a p ă
r e c e .
N i t r o b e n z e u l s e
s e p a r ă
s u b
f o r m a u n u i u l e i g r e u ,
s l a b
g ă l b u i ,
t u l b u r e
d i n
c a u z a
p i c ă
t u r i l o r d e a p ă .
5 .
S e
s e p a r ă
c u
o
p â l n i e
d e
s e p a r a r e ú i s e l a s ă
s ă
s t e a a p o i p e
c l o r
u r ă
d e
c a l c i u
a n h i d r ă
p e n t r u
u s c a r e .
Vor
urm
ă ri
demonstra
Ġ ia
experimental ă
f ă cut ă
de
profesor,
dup
ă
care
vor
nota
în
caietele
de
noti
Ġ e
elem
entele
esen
Ġ iale,
prec
um
ú i
etapele
de
desf
ă ú urare
ale
lucr ă riide
labo
rator.
Expunerea
Observa
Ġ ia
Demonstra
Ġ ia
Conversa
Ġ ia
Caietede
noti
Ġ e,
pix,
sticl ă rie
de
laborator,
compu
ú i
chimici,TE.
MK
Frontal ă
-
FORME DE ORGANIZARE ùI DESFĂùURARE A ACTIVITĂII DIDACTICE176
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 177/306
1
2
3
4
5
6
7
8
Ob
Ġ inerea
performan
Ġ ei
2
Solic
it ă
elevilor
s ă
precizeze
uste
nsileledelaborator,substan
Ġ ele
chim
ice
de
care
au
nevoie
la
activ
itateaexperimental ă ,precum
ú i
etap
ele
de
desf ă
ú urare
a
activit
ă Ġ ii
deinstruire.
Elev
iisolicita
Ġ ir ă spund
la
între
b ă rileprofesorului
Conversa
Ġ ia
TE.MK
Frontal ă
Individual ă
Observare
curent
ă
Asigurarea
FEED-BACK-ului
1
Confirm
ă
ú iapreciaz ă
r ă spunsurile
core
ctealeelevilor.
Face
observa
Ġ ii
ú icorec
Ġ ii,dac
ă
este
cazu
l.
Re Ġ in
aprecierile
ú i
explica
Ġ iilesuplimentare
Explica
Ġ ia
TE.MK
Frontal ă
Individual ă
Observare
curent
ă
Formareade
priceperi
ú i
deprinderi.
C1–O1,O2,O3,O
4,O5
Solic
it ă
elevilors
ă
realizeze
reac
Ġ ia
des
intez
ă
anitrobenzenului.
Supravegheaz
ă
activit
ă Ġ ile
inde
pendente
ale
elevilor
ú i
resp
ectarea
etapelor
cerute,
intervenind
când
este
nevoie
sau
când
estesolicitat.
Î ú i
desf ă
ú oar ă
experimentulde
sintez
ă
a
nitro
benzenului,
dup
ă
reco
mand
ă rileprimite
Demonstra
Ġ ia
Conversa
Ġ ia
Ustensilele
ú isubstan
Ġ e
chimice
din
laborator
Individual ă
Observare
curent
ă
,
Evaluare
practic
ă
Analizarezultatelor
activit
ă Ġ ii.
Elaborarea
concluziilor
5
Dup
ă
finalizarea
experimentului
solic
it ă
elevilor
s ă
prezinte
ú is
ă
analizeze
aspectele
observate
în
timp
ullucr ă rii.
Solic
it ă
formulare
de
concluziicu
privire
la
reac
Ġ ia
de
sintez
ă
a
nitro
benzenului
Elev
ii
solicita
Ġ i
prezint ă
rezu
ltatele
experimentului
ú ile
explic
ă .
De
asemenea,formuleaz
ă
conc
luziileaferentelucr ă rii
pe
care
tocmai
au
efec
tuat-o.
Conversa
Ġ ia
TE,MK,
Caiete
de
noti
Ġ e,
pixuri
Frontal ă
Individual ă
Observare
curent
ă
,
Evaluare
oral ă
AsigurareaFEED-
BACK-ului
3
Prez
int ă
pe
scurt
elementele
esen
Ġ iale
ale
lucr ă rii,
apreciaz
ă
rezu
ltatele
ú ir ă spunsurilecorecte.
Ofer
ă ,
dac
ă
este
cazul,
explica
Ġ ii
suplimentare.
Elev
iiî ú iînsu
ú escaspectele
experimentului,
fixându-le
mai
bine.
Re Ġ in
aprecierile
ú i
explica Ġ iilesuplimentare.
Conversa Ġ ia
Explica
Ġ ia
TE
Frontal ă
Individual ă
Observare
curent
ă
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 177
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 178/306
1
2
3
4
5
6
7
8
Secven
Ġ ă
final ă .
Aprecierea
desf ă
ú ur ă riilec Ġ iei
ú i
aform
ă riide
priceperi
ú i
deprinderi
3
Form
uleaz
ă
aprecieri,observa
Ġ ii
ú i
reco
mand
ă ricu
privire
la
formarea
dep
riceperi
ú ideprindericorectede
iden
tificareaustensilelordinsticl ă ,
de
întrebuin
Ġ are
a
compu
ú ilor
chim
icidin
cadrullaboratorului,de
interpretare
a
rezultatelor,
de
implementare
în
practic
ă
a
cuno
ú tin
Ġ elorînv
ă Ġ ate.
Re Ġ in
aprecierile,
obse
rva
Ġ iile
ú i
reco
mand
ă rile.
Conversa
Ġ ia
Caietede
noti
Ġ e,
pixuri,
Catalog
Frontal ă
Individual ă
-
Prezentareatemei
pentruacas
ă
3
Pre
zint ă
con
Ġ inutuluneiprobleme.
Note
az
ă
problema
de
rezo
lvat;
re Ġ in
preciz
ă rile
profesorului.
Explica
Ġ ia,
Conversa
Ġ ia
Caietul
de
teme
Frontal ă ,
Individual ă
-
FORME DE ORGANIZARE ùI DESFĂùURARE A ACTIVITĂII DIDACTICE178
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 179/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 179
Tema pentru acasă
La nitrarea toluenului, se obĠine, după îndepărtarea amestecului nitrat, unamestec cu ¸
¹ ·
¨© § 3/2,1 cm g U , care conĠine 30 % derivat orto-, 60 % para-, 6 % meta-
úi 4 % toluen nereacĠionat.a) Ce volum de toluen ¸
¹ ·
¨© § 3/9,0 cm g U a fost luat în lucru pentru a obĠine 500
litri amestec cu compoziĠia de mai sus ?b) CalculaĠi Cu, Ct úi randamentul acestui proces.
Rezolvare: Amestecul final conĠine 180 kg orto-, 360 kg para-, 36 kg meta- úi 245 kg
toluen nereacĠionat. S-au luat în lucru:
%.5,62100
;%16,941008,410
321
%;85,581008,410
2
;45,456
;8,41024321
t C uC
nnitrotolue parautil produs X X X
t C
X uC
litriV
toluenkg X X X
K
CH 3 CH 3
NO 2
H 2O+
x1 180
+ HONO2
CH 3 CH 3
NO2
H 2O+
x2
360
+ HONO2
CH 3 CH 3
NO 2
H 2O+
x3 36
+ HONO 2
CH 3 CH 3
24 24
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 180/306
FORME DE ORGANIZARE ùI DESFĂùURARE A ACTIVITĂII DIDACTICE180
E. LecĠia de evaluare a cuno
útin
Ġelor
Exemplu:
UNITATEA ûCOLARĈ “…………………………………………” PROFESOR.……………………………………………………………… DISCIPLINA: Tehnologii textileCLASA: Clasa a XII-aPROGRAMA ûCOLARĈ nr. 5214 din 24.11.2000NR. ORE SĈPT. 4 oreSPECIALIZAREA: TextileANUL ûCOLAR: 200...– 200...
Proiect de lecĦie
Unitatea de înv ĉĦare: Tehnologii de obinere a tricoturilorLecĦia: Procesul üi organele de formare a ochiurilorTipul lecĦiei: Lecie de evaluareDurata lecĦiei: 50 minuteLocul de desfĉüurare: Laboratorul de textile
CompetenĦa specificĉ: Recunoaüterea organelor productoare de ochiuri üi a modului lor deacionare
Obiectivele operaĦionale (dup tehnica de operaionalizare R. Mager):
CodComportamentul
urmĉritCriteriul de reuüitĉ
CondiĦiile de realizare acomportamentului
O 1
Elevii s identifice toate elementele componente
ale organelor de formare aochiurilor la maüinile cu ace cucârlig
având la dispoziie
reprezentarea schematic a acestora.
O 2Elevii s identifice toate organele de formare a
ochiurilor la maüinile cu acespeciale
având la dispoziiereprezentarea schematic a acestora.
O 3Elevii s enumere corect fazele care se succed în procesul de formare a
unui rând de ochiuri.
ConĦinutul activitĉĦilor de instruire:
Cod Arii de conĦinut Sub-arii de conĦinut
C 1 1. Organele de formare a ochiurilor lamaüinile cu ace cu cârlig Acele cu cârlig. Pasetele. Platinile. Presele
C 22. Organele de formare a ochiurilorla maüinile cu ace speciale
Acele. Tijele de închidere. Pasetele.Platinile
C 3 3. Procesul de formare a ochiurilor
Închiderea. Depunerea firului.Introducerea firului sub cârligul acului.Presarea cârligului.Trecerea ochiului pe cârligul acului.Aruncarea ochiului vechi peste cârligulacului. Buclarea üi formarea.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 181/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 181
Diagrama obiective-conĦinut:
Obiective/ConĦinut C 1 C 2 C 3
O 1 xO 2 xO 3 x
Metode üi procedee de instruire:
ConversaĦia, explicaĦia.
Mijloace de înv ĉĦĉmânt de uz general:
Markere (MK), tablĉ ecologicĉ (TE), pixuri, creioane colorate, caiete de notiĦe.
Mijloace de înv ĉĦĉmânt specifice:
Manual, Fiüĉ de evaluare.
Evaluare:
Evaluare scrisĉ.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 182/306
D e s f ă ú u r a r e a l e c Ġ i e i :
Stra
tegiedidactic
ă
Evenimentele
instruirii.
Obiective/
Con
Ġ inuturi
T i m p
Activitateaprofesorului
Activ
itateaelevilor
Metodede
înv
ă Ġ
ă mânt
Mijloacede
înv
ă Ġ
ă mânt
Formede
organizare
aactivit
ă Ġ ii
Evaluare
1
2
3
4
5
6
7
8
Secven
Ġ a
organizatoric
ă
2
Face
prezen
Ġ a
elevilor,
noteaz
ă
eleviiabsen
Ġ iîncatalog.
Faceobser
va
Ġ ii
ú irecomand
ă ri,dac
ă
estecazul.
R ă spund
la
întreb
ă rile,
î ú i
însu
ú esc
observa
Ġ iile
ú i
recomand
ă rileprimite.
Conversa
Ġ ia
Catalog,
pixuri,
TE,MK
Frontal ă
-
Verificarea
temelor
5
Prinsondaj,solicit
ă
caietelede
teme.
Faceaprec
ieri,corect ă ri,undeeste
cazul.
Eleviisolicita
Ġ iprezint ă
caietele
de
teme.
Restulclaseiascult
ă
aprecierile
ú i
eventual
î ú i
corecteaz
ă
temele.
Conversa
Ġ ia
Explica
Ġ ia
Caietele
de
teme,pixuri
colorate
Individual ă
Frontal ă
Prob
ă
oral ă
Verificarea
cuno
ú tin
Ġ elor.
C1,C2,C3–
O1,O2,O3
40
Propuneelevilorlucrareadecontrol
ceafostanun
Ġ at ă
deoratrecut ă .
Prezint ă
ob
iectivelelec
Ġ iei.
Prezint ă
c
on
Ġ inutul
unei
fi ú e
de
evaluare
ú i
explic
ă
modul
de
rezolvarea
cerin
Ġ elordinfi
ú ă .
Ascult
ă
ú i
devin
interesa
Ġ ide
propunereaf ă cut ă .
Î ú iînsu
ú esc
recomand
ă rile
ú i
explica
Ġ iile
la
subiectele
ce
urmeaz
ă
a
le
rezolva.
Se
concentrea
z ă ,citesccuaten
Ġ ie
ú ir ă spund
înscrislasubiectele
dinfi
ú ade
evaluare.
Conversa
Ġ ia
Explica
Ġ ia,
TE,Mk,
Fi ú
ă
de
evaluare
Frontal ă
Individual ă
Evaluare
scris
ă
Asigurarea
FEED-BACK-
ului
1
Prezint ă
r
ă spunsurile
corecte
din
fi ú adeevaluare.
Pune
în
discu
Ġ ie
câteva
fi ú e
de
evaluarecu
subiectelerezolvate
de
elevi.
Confirm
ă
ú iapreciaz
ă
r ă spunsurile
corecte.Face
observa
Ġ ii
ú icorec
Ġ ii,
dac
ă
estec
azul.
Re
Ġ in
modul
de
rezolvare
a
subiectelor
ú iprin
compara Ġ ie
cuceeaceaurezolvatînfi
ú ă ,
sepotautoevalua.
Explica
Ġ ia,
conversa
Ġ ia
TE.
MK,
Fi ú
ă
de
evaluare
Frontal ă
Individual ă
-
FORME DE ORGANIZARE ùI DESFĂùURARE A ACTIVITĂII DIDACTICE182
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 183/306
1
2
3
4
5
6
7
8
Secven
Ġ ă
final ă .
Aprecierea
desf ă
ú ur ă rii
lec
Ġ ieide
evaluare
3
Formuleaz
ă
aprecieri,
observa
Ġ ii
recomand
ă ri,dar
ú icâtevaconcluzii
cu
privire
la
capacitatea
de
aprofundar
e,în
Ġ elegere
ú ioperare
cuno
Ġ iunileasimilate.
Re
Ġ in
aprecierile,
observa
Ġ iile
recomand
ă rile
ú iconcluziile.
Conversa
Ġ ia
Caietede
noti
Ġ e,
pixuri,
Catalog
Frontal ă
Individual ă
-
Prezentarea
temeipentru
acas
ă
3
Propuneca
tem
ă
dereflec
Ġ iepentru
acas
ă
„Cecaracteristicitehnice
trebuies ă
aib
ă
ma
ú iniledetricotat”.
Noteaz
ă problemaderezolvat;
re Ġ inpreciz
ă rileprofesorului.
Explica
Ġ ia,
Conversa
Ġ ia
Caietul
de
teme
Frontal ă ,
Individual ă
-
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 183
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 184/306
FORME DE ORGANIZARE ùI DESFĂùURARE A ACTIVITĂII DIDACTICE184
Fiúă de evaluare
Numele úi prenumele elevului _________________________________________ Clasa a XII – a. Data __________________ Disciplina: Tehnologii textile. Specializarea: TextileCompetenĠa specifică: Recunoaúterea organelor producătoare de ochiuri úi a modului lor de acĠionare
SubiecteI). IdentificaĠi organele de formare a ochiurilor la maúinile cu ace cu cârlig având la dispoziĠiereprezentările schematice alăturate (38 puncte):Fig. a). Ace cu cârlig
1). __________________________________2 puncte
2). __________________________________2 puncte 3). __________________________________2 puncte
4). __________________________________2 puncte
Fig. b). Pasete1). __________________________________2 puncte
2). __________________________________2 puncte
3). __________________________________2 puncte
4). __________________________________2 puncte
5). __________________________________2 puncte
6).___________________________________2 puncte
Fig. c). Platine1).__________________________________2 puncte
2). __________________________________2 puncte
3). __________________________________2 puncte
4). __________________________________2 puncte
5). __________________________________2 puncte 6). __________________________________2 puncte
7). __________________________________2 puncteFig. d). Prese
1). __________________________________2 puncte
2). __________________________________2 puncte
II). IdentificaĠi organele de formare a ochiurilor la maúinile cu ace speciale având la dispoziĠiereprezentarea schematică alăturată (27 puncte):
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 185/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 185
Fig. e). Organele de formare a ochiurilor la maúinile cu ace speciale
1).__________________________________ 3 puncte 2). __________________________________3 puncte 3). __________________________________3 puncte 4). __________________________________3 puncte 5). __________________________________3 puncte 6). __________________________________3 puncte
7). __________________________________3 puncte 8). __________________________________3 puncte
9. ___________________________________3 puncte
III). EnumeraĠi succesiunea fazelor în procesul de formare a ochiurilor (25 puncte):
1). _______________________________________________________________________3 puncte
2). _______________________________________________________________________3 puncte
3). _______________________________________________________________________4 puncte
4). _______________________________________________________________________4 puncte
5). _______________________________________________________________________4 puncte
6). _______________________________________________________________________4 puncte
7). _______________________________________________________________________3 puncte
----------------------------------------------------------------------------------------------------------Din oficiu 10 puncte
Total 100 puncte
100 puncte = nota 10 (zece).
Rezolvare
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 186/306
FORME DE ORGANIZARE ùI DESFĂùURARE A ACTIVITĂII DIDACTICE186
Fiúă de evaluare
Numele úi prenumele elevului _________________________________________ Clasa a XII – a. Data __________________ Disciplina: Tehnologii textile. Specializarea: TextileCompetenĠa specifică: Recunoaúterea organelor producătoare de ochiuri úi a modului lor de acĠionare
SubiecteI). IdentificaĠi organele de formare a ochiurilor la maúinile cu ace cu cârlig având la dispoziĠiereprezentările schematice alăturate (38 puncte):Fig. a). Ace cu cârlig
1).Tijă 2 puncte
2). Cârlig 2 puncte
3). ùănĠuleĠ 2 puncte
4). Plăci de plumb 2 puncte
Fig. b). Pasete1). Lamă de oĠel 2 puncte
2). Extremitatea lăĠită a lamei de oĠel 2 puncte
3).Orificiu 2 puncte
4). Plăci de plumb 2 puncte
5). Lamă de oĠel 2 puncte
6).Orificiu 2 puncte
Fig. c). Platine1). Lamă de oĠel 2 puncte2). Plăci de plumb 2 puncte
3). Plăci de plumb 2 puncte
4). Nas 2 puncte
5). Gât 2 puncte
6). Bărbie 2 puncte7). Orificiu de fixare 2 puncte
Fig. d). Prese
1). Presă simplă 2 puncte
2). Presă frezată 2 puncte
II). IdentificaĠi organele de formare a ochiurilor la maúinile cu ace speciale având la dispoziĠiereprezentarea schematică alăturată (27 puncte):
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 187/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 187
Fig. e). Organele de formare a ochiurilor la maúinile cu ace speciale
1). Ace 3 puncte
2). Plăci de plumb 3 puncte
3). Tijele de închidere 3 puncte
4). Plăci de plumb 3 puncte
5). Pasetele 3 puncte
6). PlăcuĠe de plumb 3 puncte
7). Plăci de oĠel 3 puncte
8). Platinele 3 puncte
9. Plăci de plumb 3 puncte
III). EnumeraĠi succesiunea fazelor în procesul de formare a ochiurilor (25 puncte):
1). Închiderea 3 puncte2). Depunerea firului pe cârligul acului 3 puncte
3). Introducerea firului sub cârligul acului 4 puncte
4). Presarea cârligului 4 puncte
5). Trecerea ochiului pe cârligul acului 4 puncte
6). Aruncarea ochiului vechi peste capul acului 4 puncte
7). Buclarea úi formarea 3 puncte
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Din oficiu 10 puncte
Total 100 puncte
100 puncte = nota 10 (zece).
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 188/306
FORME DE ORGANIZARE ùI DESFĂùURARE A ACTIVITĂII DIDACTICE188
6. 5. ActivităĠi extradidactice
ActivităĠile extradidactice sunt activităĠile educative, care se desf ăúoară sub îndrumarea profesorului, dar nu sunt prevăzute în planurile de învăĠământ sauprogramele úcolare. Acestea au un rol complementar faĠă de activităĠile didacticepropriu-zise, având ca scop aprofundarea cunoútinĠelor tehnice, dezvoltareaaptitudinilor úi deprinderilor practice, permiĠând o organizare judicioasă úi atractivă a timpului liber al elevilor.
Participarea elevilor la aceste activităĠi extradidactice este facultativă,profesorul putând interveni prin dirijarea sugestivă pentru antrenarea elevilor launele din aceste activităĠi. ConĠinutul se fixează în funcĠie de dorinĠele úipreferinĠele elevilor, de condiĠiile úi posibilităĠile de realizare [58].
Formele de organizare sunt mult mai flexibile úi prezintă un caracterrecreativ, elevii având câmp deschis liberei iniĠiative. În ceea ce priveúte modul deevaluare, acesta poate fi realizat prin participarea la manifestări úi simpozioaneútiinĠifice, concursuri, expoziĠii, aprobări prin laude. Cele mai reprezentativeactivităĠi extradidactice sunt:
x cercurile pe materii;x consultaĠiile;x meditaĠiile;x vizitele de lucru.
Cercurile pe materii sunt organizate în vederea aprofundării pregătiriielevilor într-un anumit domeniu, în dezvoltarea priceperilor úi deprinderilor practiceaptitudinilor úi a spiritului creativ. Activitatea în cercurile de elevi, se desf ăúoară după un orar propriu, în baza unei programe úcolare specifice. ConĠinutul noĠiuniloreste în funcĠie de disciplinele predate la úcoală, interesul elevilor, condiĠiilegeografice în care funcĠionează úcoala. În ceea ce priveúte partea tehnică aactivităĠilor extradidactice se disting:
x cercuri útiinĠifice (fizică, chimie, matematică, astronomie);x cercuri tehnico-aplicative (electronică, foto, radiotehnică,
aeromodele, navomodele).
Forma de desf ăúurare este úedinĠa de lucru. Durata ei diferă de la un cercla altul. O importanĠă deosebită prezintă valorificarea rezultatelor. Ea se realizează prin expoziĠii, participări la concursuri, organizarea de sesiuni de comunicări úireferate, publicarea în revistele úcolare sau alte publicaĠii, competiĠii úi întrecerisportive [59].
ConsultaĠiile sunt acele forme de organizare în cadrul cărora profesorullămureúte úi acordă îndrumări suplimentare asupra unor probleme ridicate de elevi.Ele se realizează prin discuĠii individuale sau pe grupe. Se organizează ori de câteori este nevoie, fie din iniĠiativa profesorului, fie din iniĠiativa elevilor [58].
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 189/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 189
ConsultaĠia se adresează, în principiu, tuturor elevilor, fiind o activitateindividualizată; ea este reglată de convenĠii particulare profesor-elev (programareindividuală) pe fondul regulamentului úcolii úi priveúte: răspuns la întrebări,informaĠii privind surse de documentare, consultări de materiale didactice, împrumuturi de carte, coparticipări la activităĠi practice úi/sau de cercetare-investigare. ConĠinutul informaĠional al activităĠii reprezintă întotdeauna o extinderesau o aprofundare a conĠinutului tematic al disciplinei [15].
MeditaĠiile sunt activităĠi extardidactice organizate în vederea recuperăriimateriei rămase în urmă, sprijinirii elevilor care întâmpină greutăĠi în activitatea deinstruire, dar úi în aprofundarea capacităĠilor învăĠate, în vederea folosirii lorulterioare. MeditaĠiile sunt propuse sau solicitate de către elevi úi organizate după
un orar bine stabilit úi aprobat de către conducerea úcolii. Participarea elevilor lameditaĠii este benevolă.
Vizitele de lucru sunt activităĠi extardidactice, ce se adresează întregiiclase de elevi. Vizitele de lucru se pot desf ăúura în unităĠi comerciale, muzee,târguri sau expoziĠii specifice domeniului de pregătire al elevilor. De asemenea,vizitele de lucru au drept scop creúterea capacităĠii de a observa úi compara teoreticfenomene, dispozitive, aparate, instalaĠii úi procese în desf ăúurarea lor.
Specific acestor activităĠii este faptul că realizarea lor „presupuneconvenirea prealabilă a vizitei cu instituĠia gazdă, acceptul conducerii úcolii úiconsimĠământul părinĠilor pentru deplasarea elevilor în afara úcolii. Premergătorvizitei elevii sunt instruiĠi, pregătiĠi pentru recepĠionarea informaĠiilor úi prevenireasituaĠiilor de risc pe parcursul vizitei. Profesorul organizator î úi asumă responsabilitatea activităĠii pe întreaga durată a acesteia – de la părăsirea úcolii decătre grupul de elevi, până la întoarcerea elevilor în incinta úcolii” [15].
Plecând de la modernizarea conĠinutului învăĠământului, trebuie luată înconsiderare dezvoltarea cunoaúterii, a transformărilor metodologice úi structuralecare au loc în útiinĠa contemporană. În acest sens, apar următoarele modalităĠi deinterpretare [41]:
¾ multidisciplinaritatea care constă în juxtapunerea anumitorelemente ale diverselor discipline pentru a esenĠializa aspectele lorcomune;
¾ pluridisciplinaritatea ceea ce înseamnă că informaĠiile elaborate într-o anumită útiinĠă sunt preluate de către útiinĠele care au tangenĠă cuproblema studiată;
¾ transdisciplinaritatea ce se caracterizează prin întrepătrunderea maimultor discipline úi coordonarea cercetărilor în vederea constituirii unornoi discipline sau a unui nou domeniu al cunoaúterii útiinĠifice;
¾ interdisciplinaritatea ce se manifestă prin încercări de unificare acunoaúterii pe baza unor filosofii ale útiinĠei úi a unor sisteme teoreticeglobale ale útiinĠei.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 190/306
FORME DE ORGANIZARE ùI DESFĂùURARE A ACTIVITĂII DIDACTICE190
6. 6. FuncĠii exercitate de către profesor pe timpul desf ăúurăriiactivităĠilor instructiv-educative
FuncĠia de orientare úi de organizarea activităĠii elevilor. De modul în care profesorul stabileúte, orientează úi organizează activităĠile didactice depindesuccesul úi eficienĠa activităĠii instructiv-educative. În acest context, profesorul:
x stabileúte etapele instructiv educative, ordinea úi modul lor deorganizare úi de desf ăúurare;
x stabileúte tipurile de lecĠii pentru procesul-instructiv educativ úiprecizează obiectivele activităĠii;
x asigură condiĠiile unui climat psihopedagogic optim;x asigură mijloacele didactice necesare desf ăúurării în condiĠii eficiente a
procesului de instruire;x stimulează interesele úi capacităĠile intelectuale ale elevilor pentru
însuúirea cunoútinĠelor, priceperilor úi deprinderilor practice.¾ FuncĠia de dirijare a învăĠării. Profesorul deĠine o poziĠie importantă în ceea
ce priveúte dirijarea sau conducerea procesului didactic. A dirija procesul de învăĠare înseamnă a face tot ceea ce trebuie pentru a asigura formarea úidezvoltarea personalităĠii elevilor în concordanĠă cu finalităĠile sistemuluieducaĠional.
¾ FuncĠia de reglare a procesului de învăĠământ pe bază de feed-back
(conexiune inversă). Feed-back-ul reprezintă un mijloc prin care, profesorul,pe tot parcursul activităĠii didactice se va preocupa de realizarea unui demerseficient. În acest sens, funcĠie de răspunsurile elevilor la sarcinile pe care leprimesc, profesorul va lua măsuri de corectare úi de ameliorare. Conexiunea inversă se poate realiza prin întrebări directe, discuĠii cu întreagaclasă, conversaĠie euristică, întrebări puse de elevi, efectuare de scurte exerciĠiisau probleme, explicarea unei scheme, definiĠii, concept, lecĠii de corectare alucrărilor scrise (extemporale sau lucrări semestriale) etc.
După funcĠia îndeplinită se disting mai multe tipuri de feed-back [79]: x conexiunea inversă de evaluare simplă sau specifică, pozitivă sau
negativă, de stimulare a procesului úcolar (predomină în timpullecĠiilor);x conexiunea inversă de control úi corectare a răspunsului dat de către
elevi;x conexiunea inversă de structurare sau optimizare imediată, de
ameliorare sau extensie a răspunsului dat de elevi.În timpul lecĠiei există mai multe modalităĠi de optimizare a feed-back-ului:
a) în momentul predării de noi cunoútinĠe sunt importante [79]:o gradul de participare al elevilor;o crearea unor momente de vârf;
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 191/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 191
o folosirea unor strategii didactice cu mare valoareformativă;
o rezolvarea situaĠiilor-problemă apărute spontan saucreate de cadrul didactic;
o reuúita momentelor de muncă independentă;o realizarea dialogului pluridirecĠional;o sesizarea unor relaĠii cauzale, logice între elemente;o reacĠia la mesajul cadrului didactic;o efortul de aplicare a celor învăĠate;o calitatea úi volumul exerciĠiilor cu caracter aplicativ;
b) în momentul verificării, evaluării úi notării elevilor au valoare:o examinarea frontală sau individuală;o alcătuirea de către elevi úi folosirea unor planuri de
răspuns;o calitatea aplicării în practică a cunoútinĠelor teoretice;o transferul cunoútinĠelor în situaĠii noi;o calitatea răspunsurilor la examinarea orală sau prin
probe scrise;o reuúita acĠiunilor de evaluare frontală a realizării
sarcinilor de muncă independentă;o verificarea temelor pentru acasă úi a temelor
suplimentare;o promptitudinea, spontaneitatea răspunsurilor date de
către elevi;o valorificarea informaĠiilor rezultate din consolidarea
altor surse [79].c) în secvenĠa de fixare-consolidare se oferă informaĠii privind
calitatea demersului didactic:o găsirea unor modalităĠi variate de aplicare a celor
învăĠate;o calitatea úi volumul aplicaĠiilor practice;o calitatea momentelor de muncă independentă;o sesizarea relaĠiilor de interdependenĠă dintre obiectele,
procesele úi fenomenele studiate;o gradul de participare al elevilor;o crearea unor situaĠii care să dezvolte gândirea
divergentă, creativitatea elevilor [79].¾ FuncĠia de optimizare sau ameliorare a proceselor de predare -
învăĠare. Optimizarea are în vedere acele modificări aplicate la nivelulcomponentelor procesului de învăĠământ cu scopul asigurării unei funcĠionărieficiente. Optimizarea sau ameliorarea proceselor de predare-învăĠare se poaterealiza prin mai multe modalităĠi:
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 192/306
FORME DE ORGANIZARE ùI DESFĂùURARE A ACTIVITĂII DIDACTICE192
1. revizuirea comportamentului didactic;2. perfecĠionarea úi reglarea stilului de predare;3. utilizarea unor strategii didactice adecvate (mijloace úi metodede învăĠământ, forme de organizare a clasei de elevi, locul dedesf ăúurare a lecĠiei;4. asigurarea unei coerenĠe dintre:
x activitatea de predare úi activitatea de învăĠare;x conĠinuturi úi obiectivele pedagogice;x obiective úi metodele de învăĠare;x metodele de învăĠare úi particularităĠile intelectuale úi devârstă ale elevilor.
¾ FuncĠia de evaluare a rezultatelor activităĠii úcolare. Profesorulrealizează o evaluare curentă úi periodică, secvenĠială úi finală a rezultateloractivităĠii de instruire. Evaluările sunt necesare pentru a determina eficienĠa sauineficienĠa proceselor de predare-învăĠare, pentru continuarea, reglarea sauperfecĠionare lor.
¾ FuncĠia decizională. Vizează ameliorarea úi optimizarea activităĠii instructiv –educative. Prin raportarea rezultatelor obĠinute de elevi, diagnosticate prinmodelele de verificare folosite, la obiectivele pedagogice formulate, profesorulapreciază funcĠionalitatea úi eficienĠa strategiilor utilizate, adoptând deciziile úimăsurile care se impun:
x menĠinerea strategiei - dacă s-a dovedit eficientă;
x înlocuirea strategiei ineficiente cu o strategie mai eficientă;x introducerea unor corecĠii în stilul úi comportamentul de predare
(didactic) [71].¾ FuncĠia de inovare a procesului instructiv-educativ. Profesorul este un
permanent inovator al funcĠionării eficiente a procesului educativ. Acesta estecel care produce schimbare concepĠiei privind: conĠinutul programelor úimanualelor úcolare, metodele de transmitere úi însuúire a cunoútinĠelor, tipurilede lecĠii abordate etc., într-un cuvânt, cel care optimizează funcĠionareaprocesului de învăĠământ. În aceste sens, profesorul are nevoie de o serie decalităĠi: dragoste úi dăruire pentru profesia aleasă, deschidere către nou úi
autoperfecĠionare, cultură generală úi de specialitate, pregătirepsihopedagogică úi metodică.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 193/306
Capitolul 7
EVALUAREA ÎN PROCESUL DE ÎNV ĂğĂMÂNT
7. 1. Definire, terminologie úi importanĠa evaluării
Primele cercetări útiinĠifice privind evaluarea au fost iniĠiate de psihologulHenri Piéron în anul 1922, care a atribuit acesteia numele de docimologie, dupăcuvintele de origine greacă: „dokime” =prob ă úi „logos”= ú tiin Ġă . La început,docimologia reprezenta doar notarea examenelor, ulterior în sfera preocupărilorintrând tot ceea ce putea contribui la o apreciere obiectivă a capacităĠilor úi niveluluide cunoútinĠe a unei persoane.
Evaluarea rezultatelor úcolare este un proces complex, o activitate
etapizată, desf ăúurată în timp, ce presupune o pregătire specifică a cadruluididactic. Deúi este confundată adeseori cu verificarea cunoútinĠelor elevilor úi cunotarea, evaluarea vizează aspecte mult mai complexe, menite să eficientizezeprocesul de învăĠământ [44], [65].
Evaluarea, în sine, este un act subiectiv, dar o calitate ridicată a evaluăriieste dată de obiectivitatea, responsabilitatea, experienĠa, priceperea úicorectitudinea examinatorului. Acest act vizează dimensiunea calitativă a celorevaluate úi constituie distincĠia dintre apreciere úi măsurare, cea din urmă vizânddimensiuni cantitative determinate cu ajutorul unor instrumente care verificărezultatele obĠinute în activitatea de instruire. Conexiunea inversă din fluxulinformaĠional al procesului de învăĠământ - care furnizează informaĠii despre
calitatea predării úi despre gradul de învăĠare al elevului - reprezintă strategiadidactică de evaluare.
Schaub Horst defineúte evaluarea ca fiind „procesul care începe cuplanificarea úi cu descrierea obiectivelor úi a conĠinuturilor care vor fi controlate maitârziu” [67].
Aúadar, evaluarea reprezintă totalitatea activităĠilor de verificare, apreciere,control, măsurare, estimare, examinare, a calităĠii úi cantităĠii cunoútinĠelor teoreticeúi practice asimilate de elevi / studenĠi în procesul de învăĠare în urma aplicării unor
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 194/306
EVALUAREA ÎN PROCESUL DE ÎNVĂğĂMÂNT
tehnici, metode, instrumente de măsurare elaborate în conformitate cu obiectiveleúi tipul evaluării, cu scopul emiterii unei judecăĠi de valoare.
Pentru ca procesul de evaluare să fie operaĠional, evaluatorul trebuie sărăspundă la setul de întrebări:
De ce evaluez ? (pentru a cunoaúte performanĠele úi cunoútinĠele celorevaluaĠi; pentru optimizarea tehnicilor úi instrumentelor de evaluare, a demersurilorde învăĠare úi predare);
Ce evaluez ? (în ce măsură obiectivele educaĠionale au fost atinse;cunoútinĠele, priceperile úi deprinderile, aptitudinile celor evaluaĠi);
Cui îi foloseúte evaluarea ? (evaluatorului; celor evaluaĠi; părinĠilor;
societăĠii);Pe cine evaluez ? (elevii / studenĠii);Când evaluez ? (la începutul úi pe parcursul unui demers educaĠional; la
sfârúitul fiecărei unităĠi de conĠinut, activităĠi sau demers instructiv-educativ);Cum evaluez ? (prin teste iniĠiale úi curente; examene;probe practice;
referate; portofolii; proiecte).În literatura de specialitate sunt evidenĠiate următoarele precizări
terminologice [24]:¾ Docimologia reprezintă studiul sistematic al examenelor, analiza
útiinĠifică a modurilor de notare, a variabilelor notării la examinatoridiferiĠi úi la acelaúi examinator, a factorilor subiectivi ai notării, precum
úi identificarea mijloacelor menite să contribuie la asigurareaobiectivităĠii unei examinări úi evaluări.¾ EficienĠa învăĠământului se referă la capacitatea sistemului
educaĠional de a produce în mod satisf ăcător, rezultatele preconizate,adică de a le vedea concretizate în comportamentele úi atitudinileabsolvenĠilor, prin eforturi determinate la nivel macro úi microstructural.
¾ Randamentul úcolar este dat de nivelul de pregătire teoretică úiacĠională a elevilor, în raport cu conĠinuturile programelor úcolare.
¾ Evaluarea úcolară este procesul de culegere a unor informaĠii utile învederea luării unor decizii ulterioare;
¾ Măsurarea consecinĠelor instruirii constă în operaĠia de
cuantificare a rezultatelor úcolare, respectiv de atribuire a unorsimboluri exacte unor componente achiziĠionale, prin excelenĠăcalitative. Măsurarea presupune o determinare obiectivă, prinsurprinderea riguroasă a unor achiziĠii úi nu implică formularea unor
judecăĠi de valoare.¾ Aprecierea úcolară considerată uneori a fi evaluarea propriu-zisă
[23], reprezintă acĠiunea de estimare a unei / unor calităĠi în vedereaformulării judecăĠii de valoare;
194
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 195/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE
¾ Examenul este modalitatea de evaluare prin care se apreciazăachiziĠiile de cunoútinĠe úi / sau competenĠe la un moment dat;
¾ Concursul presupune o modalitatea de comparare, o confruntare aperformanĠelor realizate prin educaĠie în vederea stabilirii unei ierarhii acandidaĠilor intraĠi în competiĠie.
7. 2. FuncĠiile evaluării
Evaluarea úcolară reprezintă un ansamblu de activităĠi dependente de
următoarele funcĠii: A. FuncĠiile fundamentale (generale):
¾ FuncĠia de constatare úi apreciere a rezultatelor úcolare - urmăreútecunoaúterea stării fenomenului evaluat, precum úi aprecierea rezultateloracestuia pe baza unor criterii clar definite;
¾ FuncĠia de diagnostic - pune în evidenĠă cauzele care au condus la rezultateslabe în acĠiunea de instruire a elevilor / studenĠilor;
¾ FuncĠia de ameliorare. Ca urmare a informaĠiilor obĠinute în urma constatăriide tip diagnostic, profesorul va propune măsuri de stimulare úi optimizare a
învăĠării;
¾ FuncĠia de informare a societăĠii asupra nivelului de atingere aobiectivelor. InformaĠiile pe care le are profesorul privitor la cantitatea úicalitatea cunoútinĠelor unui elev sau a unui grup de elevi îi vor permite sărealizeze predicĠii asupra evoluĠiei profesionale a acestora. Este de datoriasistemului de învăĠământ de a furniza date societăĠii referitoare la stadiul úievoluĠia pregătirii populaĠiei úcolare.
B. FuncĠiile specifice:
¾ FuncĠiile specifice legate de elevi:
x FuncĠia de „supraveghere” a activităĠii de învăĠare a elevilor.Evaluarea rezultatelor la elevi are efecte pozitive asupra activităĠilor de
instruire, în sensul că dirijează concentrarea úi eforturile acestora spreelementele importante ale conĠinuturilor de învăĠare úi îi antrenează spre oactivitate susĠinută. Verificarea obiectivă úi sistematică asupra modului încare au fost atinse obiectivele educaĠionale, precum úi progresele
înregistrate de elevi, pot determina încurajarea stilului de învăĠare sau însens contrar, luarea de măsuri de remediere.
x FuncĠia de motivare a învăĠării. Această funcĠie asigură stimularea învăĠării prin raportarea la rezultatele obĠinute. Evaluarea ritmică stimuleazăpregătirea lecĠiilor de către elevi úi întăreúte autoritatea profesorului.
195
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 196/306
EVALUAREA ÎN PROCESUL DE ÎNVĂğĂMÂNT
Rezultatele stimulează atât elevul cât úi profesorul. Rezultatele bune dausentimente de satisfacĠie, motivează pozitiv úi consolideazăcomportamente, atitudini úi strategii pe când rezultatele nesatisf ăcătoare -dacă sunt cunoscute la timp - duc la o implicare crescută în scopul
îmbunătăĠirii rezultatelor;
x FuncĠia de consolidare, sistematizare a cunoútinĠelor, priceperilorúi deprinderilor practice. Aflat în contexte diferite faĠă de cele depredare, elevii vor putea să-úi clarifice noĠiunile neînĠelese, f ăcând corelaĠiicu cele învăĠate anterior, asigurând prin aceasta o învăĠare eficientă;
x FuncĠia de feed-back intern. Evaluarea ritmică a elevilor va permite
acestora să se raporteze la nivelul lor de aspiraĠii, performanĠe úi capacităĠi.În acest fel, evaluarea va contribui la o conútientizare a învăĠării, la oautoreglare a modului propriu de învăĠare.
x FuncĠia de selecĠie sau clasificare. În baza rezultatelor obĠinute deelevi se poate realiza o ierarhizare a acestora în cadrul clasei din care facparte, o clasificare la examene sau olimpiade úcolare, precum úi o selecĠie aacestora la diferite interviuri sau concursuri úcolare.
¾ FuncĠiile specifice legate de profesori:
x FuncĠia de feed-back privind eficienĠa muncii. Rezultatele obĠinute deelevi în urma evaluării vor permite evaluatorului să-úi formeze o imagine
despre claritatea úi calitatea explicaĠiilor, precum úi a strategiilor didacticeaplicate în timpul lecĠiei;
x FuncĠia de autoreglare permanentă. În funcĠie de rezultatele evaluării,profesorul va păstra demersul úi strategia didactică pe care le aplică lalecĠie sau le poate schimba sau ameliora mărind în acest fel eficientizarea
învăĠării.
x FuncĠia de orientare úcolară úi profesională. Rezultatele evaluării îivor permite profesorului să facă o orientare úcolară úi profesională mult maiuúoară úi mai sigură a elevilor.
7. 3. Formele evaluării. Caracteristici
Criteriile de clasificare a formelor de evaluare sunt date de: momentulrealizării evaluării, respectiv cantitatea úi calitatea cunoútinĠelor evaluate. În acestsens, avem:
A. În funcĠie de momentul realizării evaluării deosebim:¾ evaluare iniĠială;¾ evaluare continuă;¾ evaluare finală.
196
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 197/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE
Evaluarea iniĠială (predictivă) se realizează la începutul unei perioadede instruire (ciclu de învăĠământ, an úcolar, semestru) cu scopul de a stabili nivelulde pregătire al elevilor la acel moment (evaluarea iniĠială are caracter dediagnosticare). Cunoaúterea de la început a capacităĠilor de învăĠare, a nivelului decunoútinĠe, a modului în care elevii reuúesc să sintetizeze úi să genereze soluĠiicreative la diverse probleme, va permite profesorului să proiecteze o strategie deinstruire specifică pentru clasa cu care lucrează.
Evaluarea iniĠială se poate desf ăúura cu ajutorul testelor, lucrărilor scrisesau prin utilizarea metodelor orale.
Evaluarea continuă (de progres sau formativă) constă în verificarea
úi aprecierea sistematică, la intervale mici de timp, a progresului úcolar pe parcursulunei perioade de instruire (an úcolar, semestru). Nivelul de pregătire al elevilor nupoate fi cunoscut prin administrarea unei singure probe. De aceea, este indicată oexaminare mai frecventă, prin diferite probe care să conducă la o cunoaútere justăúi o apreciere corectă a elevilor.
Caracteristici:¾ frecvenĠă mare a verificărilor úi aprecierilor;¾ se realizează pe toată perioada procesului instructiv-educativ;¾ se scurtează intervalul între evaluare úi aplicarea măsurilor care
trebuie luate de profesor pentru ameliorarea procesului de învăĠareal elevilor;
¾
se asigură o ghidare mai bună a elevului în activitatea sa de învăĠare;¾ se întăreúte relaĠia profesor-elevi, precum úi capacitatea de
autoînvăĠare pe baza criteriilor de evaluare;¾ se dezvoltă motivarea învăĠării.
Evaluarea finală (sumativă sau cumulativă) constă în verificarea úiaprecierea de ansamblu a progresului úcolar. Aceasta se realizează la sfârúitul unuiciclu de învăĠământ, an úcolar, semestru úi vizează gradul de instruire al elevilor.
Caracteristici [74], [79]:¾ se realizează la sfârúitul unei unităĠi de învăĠare, semestru, an
úcolar, ciclul úcolar;¾ are un caracter de bilanĠ;¾ operează sondaje la nivelul elevilor úi al materiei supusă evaluării;¾ are funcĠie de verificare a rezultatelor finale; de comunicare în
exterior; de certificare a competenĠelor formate;¾ produce mai multe determinări:
x situarea elevilor în raport cu obiectivele programului;x clasificarea elevilor;x determină o stare de competiĠie la nivelul grupului;x serveúte úi la evaluarea activităĠii cadrelor didactice, a
programelor de instruire;
197
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 198/306
EVALUAREA ÎN PROCESUL DE ÎNVĂğĂMÂNT
¾ se limitează la constatarea reuúitei sau eúecului;¾ efectul său este slab în ceea ce priveúte reglarea demersului
didactic;¾ are o fidelitate scăzută, raportată la nivelul general de pregătire al
elevilor.Instrumentele cele mai utilizate pentru evaluarea sumativă sunt: tezele,
examenele, examenele finale.În tabelul 7. 1 se prezintă o abordare comparativă a evaluării sumative úi a
evaluării formative [75], [79].Tabelul 7. 1
Criteriulfolosit Evaluare sumativă (cumulativă) Evaluare formativă (continuă)
Mijloacedisponibileprioritare
Verificări parĠiale (gen bilanĠ); Verificări gen sondaj (valabile doarpentru unii elevi úi doar pentru oparte a materiei).
Verificări susĠinute pe secvenĠe mici(aprecieri care determină ameliorări);
Verificarea întregii materii / elementeesenĠiale (aprecieri valabile pentrutoĠi elevii).
Obiectivprincipal
Evaluare cantitativă a rezultatelor(efect ameliorativ redus la nivelullecĠiei).
Evaluare calitativă a rezultatelor(ameliorarea lecĠiei - perfecĠionareaactivităĠii de predare - învăĠare -evaluare).
Criteriul deapreciere arezultatelor
Compararea cu obiectivele specificeale disciplinei de învăĠământ.
Compararea cu obiectiveleoperaĠionale ale activităĠii de predare-
învăĠare-evaluare.FuncĠiaprioritarăexercitată
Clasificare, ierarhizare a elevilor. Stimulare a elevilor în depăúireaobstacolelor învăĠării.
Efectepsihologice
Stres, relaĠii de opoziĠie cadrudidactic-elev / sursă de stres.
RelaĠii de colaborare cadru didactic-elev (dezvoltarea capacităĠii deautoevaluare)
TimpOcupă 30 - 35 % din activitateadidactică.
Ocupă doar 8 - 10 % din activitateadidactică.
B. În funcĠie de cantitatea úi calitatea cunoútinĠelor evaluate,evaluarea poate fi:
¾ evaluare parĠială;¾ evaluare globală.
Evaluarea parĠială verifică însuúirea cunoútinĠelor teoretice sau practicepe parcursul asimilării acestora, pe secvenĠe de învăĠare. De regulă, elementul dereferinĠă al evaluării parĠiale îl reprezintă obiectivele operaĠionale ale secvenĠeididactice, eventual obiectivele de referinĠă, respectiv competenĠele specifice aleunei unităĠi de învăĠare.
Evaluarea globală verifică însuúirea cunoútinĠelor teoretice úi practicedupă finalizarea unui parcurs formativ úi are în vedere o cantitate relativ mare decunoútinĠe. Elementul de referinĠă al evaluării globale îl constituie, formal,obiectivele generale ale parcursului de învăĠare, obiectivele cadru sau competenĠelegenerale ale curriculumului vizat.
198
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 199/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE
7. 4. Metode úi instrumente de evaluare. Clasificare
Sistemul metodologic de evaluare a performanĠelor elevilor cuprinde maimulte forme de verificare, metode úi procedee de examinare. Toate acesteconcepte ale evaluării sunt prezentate sintetic în fig. 7. 1.
Fig. 7. 1. Clasificarea metodelor de evaluare
Metoda de evaluare este o cale prin intermediul căreia profesorul oferăelevilor posibilitatea de a demonstra nivelul de stăpânire a cunoútinĠelor, deformare a diferitelor capacităĠi testate prin utilizarea unei diversităĠi de instrumenteadecvate scopului urmărit [82].
Instrumentul de evaluare este un element constitutiv al unei metode,
prin intermediul căruia elevul ia la cunoútinĠă sarcina de evaluare.Prin faptul că folosesc capacităĠi cognitive diferite, fiecare din metodele úitehnicile de evaluare prezintă avantaje úi dezavantaje. Din acest motiv, o verificarecompletă a realizării obiectivelor în procesul de instruire se va face prin îmbinareadiferitelor metode de evaluare.
În ultimul timp, locul evaluării tradiĠionale tinde să fie luat de metodele deevaluare complementare úi alternative datorită aproprierii de instruirea de tipnonformal care scoate elevul din rutina zilnică. Metodele complementare tind săvizeze mai mult aspectele centrate pe calitate în timp ce evaluările tradiĠionale se
199
1. Probele orale2. Probele scrise3. Probele practice
1. Portofoliul2. HarĠi conceptuale3. Jurnalul reflexiv4. Tehnica 3-2-15. Metoda R.A.I.6. Studiul de caz7. Observarea curentă úi sistematică8. InvestigaĠia9. Proiectul10. Interviul11. Înregistrări video12. Tema pentru acasă13. Autoevaluarea14. Fiúele de lucru15. Prezentările16. Jocul de rol17. Referatul etc.
Metode úiinstrumente deevaluare pentru
disciplineletehnice
TradiĠionale
Complementareúi
alternative
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 200/306
EVALUAREA ÎN PROCESUL DE ÎNVĂğĂMÂNT
bazează în mare măsură pe aspectele cantitative úi în plus, aplicarea acestora cerefoarte mult tact din partea profesorului.
Studiile psihologice au scos în evidenta faptul că aproximativ 60% din eleviichestionaĠi oral suferă tensiuni emoĠionale [41], care prin repetiĠie pot duce în celedin urmă la o „aversiune” faĠă de materia respectivă úi o „adaptare” forĠată aelevului care va lipsi de la ore úi va învăĠa numai de frica notei.
Evaluarea cuprinde trei etape principale [67]:¾ măsurarea úi cuantificarea rezultatelor úcolare, prin procedee
specifice, utilizând instrumente adecvate scopului urmărit (probescrise, probe orale, probe practice, proiecte, portofolii etc.);
¾ aprecierea rezultatelor pe baza raportării lor la un sistem de valorisau a unor criterii unitare (bareme de corectare úi notare,descriptori de performanĠă etc.), emiĠându-se o judecată devaloare;
¾ formularea concluziilor úi adoptarea deciziilor educaĠionaleadecvate în urma interpretării rezultatelor obĠinute.
7. 4. 1. Metode úi instrumente tradiĠionale de evaluare
7. 4. 1. 1. Evaluarea orală
Evaluarea orală foloseúte comunicarea bazată pe limbajul oral. Elevul aresarcina de a răspunde la întrebări, de a reda anumite conĠinuturi, de a relata fapte,fenomene observate sau de a descrie anumite concepte, principii de funcĠionare aleunor dispozitive sau aparate tehnice. O caracteristica a acestei evaluări este faptulcă cel evaluat beneficiază de feed-back chiar pe parcursul desf ăúurării acĠiunii:reacĠiile profesorului, respectiv ale colegilor.
Obiectivitatea evaluării orale este de multe ori afectată de o serie defactori, precum: starea de moment a evaluatorului, starea psihică a celor evaluaĠi,gradul diferit de dificultate a întrebărilor puse etc. Din cauza fidelităĠii úi validităĠiiscăzute, probele orale nu sunt recomandabile pentru evaluările cu miză mare, cu
funcĠie de decizie sau clasificatorie [24]. Tabelul 7. 2
Avantaje Limite
Se asigură un feed-back imediat;Eventualele greúeli sau neînĠelegeri aleconĠinutului útiinĠi fic sunt corectate sauclarificate „pe loc”;Discursurile individualizate măresc încredereaelevilor în propriile forĠe;Se asigură o recapitulare, sistematizare úi fixarea cunoútinĠelor.
Nu se acordă úanse tuturor elevilor din clasădin cauza consumului mare de timp;Notarea este subiectivă;Nu pot fi evaluaĠi toĠi elevii clasei într-osingură oră;CunoútinĠele elevilor sunt evaluate prinsondaj.
200
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 201/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE
În tabelul 7. 2 se prezintă câteva dintre avantajele úi limitele probelororale. Probele orale pot fi:
¾ observarea úi aprecierea verbală;¾ conversaĠia de verificare (prin întrebări úi răspunsuri);¾ interviul;¾ examenul oral (cu acordarea unui timp limitat de gândire);¾ descrierea úi reconstituirea;¾ chestionarea orală;¾ seminarul, colocviul.
Observarea úi aprecierea verbală constă în urmărirea de către profesor
a modului în care elevii î úi duc la îndeplinire sarcinile úi participă la procesuleducaĠional. Pe baza constatărilor, cadrul didactic face aprecieri verbale. Procedeulvizează aspectele mai puĠin evidente ale randamentului úcolar.
ConversaĠia de verificare (prin întrebări úi răspunsuri) este folosită decătre profesor la verificarea cunoútinĠelor însuúite anterior de către elevi.
Examenul oral face parte din categoria metodelor de evaluare orală úieste folosit cu precădere pentru examenele de bacalaureat úi în general laexaminarea studenĠilor în învăĠământul superior. Pentru examinare se stabileúte obibliografie, o tematică de examen, astfel încât actul evaluativ să aibă un caracterunitar. Desf ăúurarea evaluării orale se face în trei etape:
1. candidatul extrage un bilet de examinare;
2. se permite candidatului un timp limitat de gândire;3. cel evaluat răspunde la problemele din biletul de examen.În funcĠie de situaĠie, această metodă poate fi combinată úi cu celelalte
probe de verificare orală.Descrierea úi reconstituirea fac parte din metodele de evaluare orală úi
constau în descrierea verbală a unui dispozitiv compus din mai multe subansambleúi reconstituirea fizică a acestuia f ără a vedea originalul. Descrierea poate firealizată de un elev, iar reconstituirea de un al doilea elev. La fel de corect este úiatunci când, atât descrierea cât úi reconstituirea sunt realizate de acelaúi elev.
Chestionarea orală este o formă a conversaĠiei prin care profesorulurmăreúte volumul úi calitatea cunoútinĠelor, priceperilor úi deprinderilor dobândite
de către elevi, capacitatea de a opera cu ele úi de a le pune în practică etc. Avantajul chestionării orale este că permite o comunicare totală [58]. Prin întrebările suplimentare cu care profesorul poate interveni se pot declanúaraĠionamente noi. Chestionarea orală poate fi curentă úi finală.
Colocviul este o formă de evaluare orală ce se foloseúte în învăĠământulsuperior pentru promovarea unei discipline. Desf ăúurarea colocviului constă îndezbaterea unei teme (sau a mai multora) de către cel evaluat, dintr-o listă stabilităanterior. Dezbaterea poate avea loc prin combinarea mai multor metode deevaluare orală.
201
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 202/306
EVALUAREA ÎN PROCESUL DE ÎNVĂğĂMÂNT
7. 4. 1. 2. Evaluarea scrisă
Evaluarea scrisă foloseúte comunicarea indirectă bazată pe scris. În cazulacestui tip de evaluare, elevul este lipsit de feed-back-ul direct, având în schimbposibilităĠi mai bune de exprimare úi etalare a cunoútinĠelor f ără intervenĠiaprofesorului. Probele scrise pot fi:
¾ lucrarea de control;¾ lucrarea scrisă semestrială (teza);¾ activitatea de muncă independentă în clasă;¾ tema pentru acasă;
¾ examenul scris;¾ testele.
În tabelul 7. 3 se prezintă avantajele, respectiv limitele utilizării acesteiforme de evaluare [79]:
Tabelul 7. 3
Avantaje Limite
Economia de timp;Probele au acelaúi grad de dificultate pentrutoĠi elevii;Permite punerea în valoare a capacităĠilorsuperioare ale elevilor;JudecăĠile de valoare au un grad mai mare de
obiectivitate (datorită criteriilor);Diminuarea stărilor de stres, tensionate (maiales pentru elevii mai timizi);
Asigură un diagnostic precis úi obiectiv;Deschid perspective de natură prognostică;
Uneori au un caracter de sondaj legat deconĠinutul evaluat;Nu permite ajutarea elevilor în formularearăspunsurilor;ExistenĠa unui decalaj temporal între momentulcorecturii lucrării de către cadrul didactic úi cel al
recuperării unor lacune;Încercări de ghicire a răspunsurilor, de fraudă înanumite situaĠii;Uneori evidenĠiază insuficient originalitatea,capacitatea de organizare a informaĠiilor;Subiectivitatea examinatorului (prin modul deconcepere a probei);
Lucrarea de control (anunĠată) este un instrument de evaluare scrisăcare se aplică elevilor după parcurgerea unui număr de lecĠii predate sau dupăparcurgerea unei unităĠi de învăĠare. Lucrările de control pot fi aplicate la lecĠiile desistematizare sau de recapitulare, asigurând în acest fel un pronunĠat caracterformativ. Subiectele propuse trebuie să acopere întregul conĠinut predat úi să fie înconcordanĠă cu cerinĠele programei úcolare. De asemenea, subiectele pot fi unice,adresate întregului colectiv al unei clase sau subiecte pe numere cu acelaúi grad dedificultate. După finalizarea lucrării de către elevi, este indicat ca cerinĠele să fierezolvate úi corectate în clasă de către profesor, asigurând în acest fel o clarificare asubiectelor nerezolvate sau a noĠiunilor rezolvate eronat.
Extemporalul (lucrarea scrisă neanunĠată) este un instrument deevaluare scrisă, pe care profesorul îl aplică cel mai frecvent la lecĠii, având un rol deverificare imediată a cunoútinĠelor asimilate de elevi. Extemporalul se desf ăúoară peo perioada scurtă de timp (5 - 10 minute) fiind verificate sarcinile de tip obiectiv
202
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 203/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE
care au fost vizate în lecĠia anterioară. Este indicat ca lucrarea scrisă să fierezolvată úi corectată imediat asigurând în acest fel îndreptarea greúelilor comise deelevi la rezolvarea subiectelor, precum úi o autoevaluare corectă a lucrării.
Lucrarea scrisă semestrială (teza) reprezintă probă scrisă planificatădin timp, care se adresează elevilor după parcurgerea mai multor unităĠi de
învăĠare. Se aplică la sfârúitul unei perioade mari de timp (semestru). Înaintealucrării semestriale se va desf ăúura una sau două lecĠii de recapitulare úisistematizare a cunoútinĠelor predate, insistându-se pe rezolvarea de exerciĠii úiprobleme asemănătoare cu cele care se vor aplica la teză. Este indicat ca înmomentul prezentării subiectelor să se indice úi punctajul pentru fiecare subiect sau
item. De asemenea, este indicat ca rezolvarea úi dezbaterea tezelor să sedesf ăúoare la o lecĠie specială, profesorul prezentând pe larg criteriile de rezolvare,dificultăĠile întâmpinate de elevi, precum úi rezolvare corectă a sarcinilor de lucru.Profesorul va comunica nota fiecărui elev, justificând-o.
Activitatea de muncă independentă în clasă se desf ăúoară în timpullecĠiei, sub supravegherea directă a profesorului, asigurându-se în acest fel unfeed-back imediat. Sarcinile de lucru pot fi aplicate individual sau pe grupuri deelevi, fiind elaborate sub forma unor fiúe de lucru dinainte multiplicate.
Tema pentru acasă este o formă de evaluare scrisă fiind o activitateindependentă, ce se desf ăúoară în condiĠiile de acasă ale elevului. Rezolvareasarcinilor de lucru pentru acasă constituie prilejuri de a forma elevilor deprinderi de
muncă intelectuală. Pregătirea temei pentru acasă începe din timpul lecĠiei, chiardin momentul când profesorul prezintă sarcinile de lucru pe care elevii trebuie sa lerezolve acasă. În acest sens, cadrul didactic prezintă indicaĠii cu privire la rezolvareacorectă a sarcinilor de lucru. Elevii trebuie să-úi noteze toate indicaĠiile fiind definitprimul pas spre rezolvarea corectă a temei. Temele pentru acasă trebuie să conĠinăelemente specifice noii lecĠii, să aibă un volum de muncă corespunzătorparticularităĠilor elevilor, precum úi înclinaĠiilor acestora către disciplina în cauză.Profesorul va verifica în ora următoare modul în care elevii au efectuat temele atâtdin punct de vedere cantitativ cât úi calitativ. Este indicat ca temele pentru acasă săfie efectuate într-un caiet de teme, pe care profesorul îl va verifica periodic. Atâttemele pentru acasă cât úi cele de lucru în clasă sunt sarcini pe care profesorul lesolicită elevilor la sfârúitul unei secvenĠe de învăĠare sau la sfârúitul unei lecĠiipentru înĠelegerea, aprofundarea, formarea unor deprinderi de muncă individuală.
Examenul scris este o probă de evaluare scrisă, ce se aplică cu precăderela admiterea în învăĠământul superior sau la finalul unui ciclu de învăĠământ(examenul de capacitate úi bacalaureat). Examenul scris se desf ăúoară în baza unorregulamente dinainte stabilite úi cunoscute, pentru verificarea cunoútinĠeleacumulate într-o perioadă mai mare de timp.
Testele sunt instrumente de evaluare formate din seturi de întrebări,pregătite úi anunĠate din timp, cu ajutorul cărora se verifică nivelul asimilării
203
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 204/306
EVALUAREA ÎN PROCESUL DE ÎNVĂğĂMÂNT
cunoútinĠelor prin raportarea la o scară etalon. Testele se administrează în aceeaúiformă úi în acelaúi timp tuturor elevilor.
Literatura de specialitate [76] defineúte testul ca fiind „o probădeterminată care implică examinarea identică pentru toĠi subiecĠii (standardizare),având tabele elaborate de apreciere a succesului sau a eúecului privind sarcinile deexecutat sau având sisteme de notaĠie (numerice) evaluative ale reuúitei”.
Rigurozitatea definiĠiei este relativă, cerinĠele ei fiind respectate altfel încazul „testelor standardizate” faĠă de „testele elaborate de profesor”. De regulă,testele standard sunt rezultatul unor studii úi cercetări prealabile stabilite despecialiúti, totul fiind standardizat (conĠinut, itemuri, mod de administrare, cotare
etc.). Din această cauză, se face abstracĠie de particularităĠile colectivului căruia i seaplică úi de stilul de predare al profesorului [58]. Acest tip de teste se utilizează maifrecvent la evaluările sumative.
Testele alcătuite de către profesor sunt diferenĠiate în funcĠie desituaĠia de învăĠare, iar rezultatele obĠinute prin aplicarea testului îi oferăprofesorului o imagine clară asupra modului în care s-a desf ăúurat activitatea deinstruire. Prin testele elaborate de către profesor se caută să se acopereconĠinuturile din programa úcolară, întrebările fiind în concordanĠă cu obiectiveleeducaĠionale prevăzute la acest nivel.
7. 4. 1. 3. Evaluarea practică
Evaluarea practică se realizează cu precădere la disciplinele tehnice prinutilizarea de probe practice, care pot fi individuale sau pe grupe. Prin aplicareaprobelor practice se verifică modul în care elevii aplică cunoútinĠele teoretice înrezolvarea situaĠiilor practice, precum úi modul de formare a competenĠelorspecifice meseriei pentru care aceútia se instruiesc. Cadrul didactic va preciza chiarde la începutul secvenĠei de instruire tematica activităĠii practice, modul de evaluarea acesteia, baremul de notare, precum úi utilajele, aparatele, sculele, instrumentelede măsură úi control úi dispozitivele cu care elevii vor realiza produsul finit.
Evaluarea practică se poate desf ăúura în laboratoare sau atelierele úcolare.
La aplicarea probelor practice sunt evaluate:¾ priceperile úi deprinderile practice de execuĠie a unor dispozitive,aparate, instalaĠii etc;
¾ funcĠionalitatea, calitatea úi precizia cu care au fost realizate aceleproduse;
¾ modul în care elevii utilizează úi manevrează S.D.V. - urile pe care le au în dotare la executarea unei lucrări practice;
¾ modul în care este respectat procesul tehnologic de fabricaĠie sau deexecuĠie;
204
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 205/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE
Produsul evaluat poate fi un obiect, proiect sau o lucrare experimentală, o
observaĠie cu un instrument de măsură tehnic, un desen, schiĠă, planúă, grafic etc.
Probele de evaluarea practică sunt folosite atât ca formă de evaluare
formativă, cât úi ca mod de evaluare sumativă.
205
Exemplu:
Disciplina: Utilajul üi tehnologia meserieiClasa: a IX – aTitlul lecĦiei: Executarea unui reper simplu. Gĉurirea
În cadrul unitĉĦii de învĉĦare L ĉ c ĉ tu ü erie general ĉ , profesorul vadesfĉüura o activitate de evaluare practicĉ, pentru care va prezenta elevilor fiüatehnologicĉ a reperului üi desenul acestuia la scarĉ. Pentru secvenĦa de evaluare va întocmi fiüa de apreciere a operaĦiilor de prelucrare a reperului propus.
Fiüĉ tehnologicĉ
Denumirea piesei: Panĉ de evacuare
Nr.
op.
OperaĦii
tehnologiceDate tehnice Utilaj S.D.V.- uri
1Îndreptarea
semifabricatului
Masĉ de îndreptat
Ciocan de 1 kg, riglĉ de
verificare
2
Trasarea –inclusiv centrulgĉurii
Banc delucru
Ac de trasat, echer la 900, riglĉgradatĉ, compas de trasat,punctator, ciocan de 0,250 kg
3 DebitareaBanc delucru
Daltĉ latĉ, ciocan, fierĉstrĉumanual
4 PilireaMucheasuperioarĉ sĉ fiesemirotundĉ
Banc delucru
ûubler de exterior, pile,raportor, echer de 450,, riglĉ deverificare, menghinĉ paralelĉ
5 GĉurireaSĉ nu aibĉasperitĉĦi
palpabile
Maüinĉmecanicĉ
de gĉurit
Ac de trasat, punctator, ciocande 0,250 kg, burghiu elicoidal
mm4) , mandrinĉ, menghinĉde maüinĉ
6 Controlul final
Se verificĉabaterile de ladimensiuni, formĉ,poziĦie;calitateasuprafeĦelor
ûubler, riglĉ gradatĉ, echer de450 , echer la 900, raportor
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 206/306
P
lan
ú a
PL
1.
FI ù
Ă
DEA
PRECIERECOLECTIV
Ă
Opera Ġ iiledincadrulprocesuluiderealizareareperului
Puncte
acordate
pe
opera Ġ ii
Num
ă ruldecontrolalelevului(nu
mele
ú iprenumeleelevului)
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
Punctajulob
Ġ inutdec
ă treelevi
1.Citireademersului/fi
ú eitehnice
1
2.Fixareacorect ă
amaterialuluiîndispozitivuldeprindere
4
3.M
ă surarea,trasarea,punctareacentruluig
ă urii
10
4.Alegereaburghiului
8
5.Fixareaburghiuluiînmandrinama ú iniideg
ă urit
5
6.Fixareacorect ă
amaterialului/pieseiîndispozitivulde
prinderedepema ú inadeg ă u
rit
4
7.Exploatareacorect
ă
ama
ú iniideg
ă urit
8
8.Executareaopera
Ġ ieideg
ă urire
20
9.Finisareag
ă urii(te ú iream
arginiig
ă urii)
2
10.Efectuareacontroluluica
lit ă
Ġ ii:
abaterideladimensiuni,form
ă ,pozi
Ġ ie;
calitateasuprafe
Ġ elorprelucr
ate
17
11.Respectareatimpuluipen
trurealizareaopera
Ġ ieideg
ă urire
10
12.RespectareanormelorNTSM
ú iPSI
10
Totalpuncterealizate
100
Transformareapu
nctelorînnote
R 5
R 5
1 0
2 0
1 0
1 5
3 0
1 1 0
5
6
1 0
0
EVALUAREA ÎN PROCESUL DE ÎNVĂğĂMÂNT206
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 207/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE
7. 4. 2. Metode de evaluare alternative úi complementare
În cadrul procesului de evaluare, pe lângă metodele úi instrumenteletradiĠionale mai există o serie de metode numite complementare sau alternative.Datorită caracterului complementar sau alternativ aceste metode se pot utilizasimultan cu metodele úi instrumentele tradiĠionale sau separat de acestea. Practicaevaluării nu impune folosirea unei metode sau a unui instrument anume cirecomandă „o împletire funcĠională, optimă dintre cele două tendinĠemetodologice” [24], astfel încât actul evaluării să-úi atingă scopul. Întrucâtmetodele de evaluare complementare nu sunt standardizate, modul de proiectare úiaplicare la clasă depinde de fiecare situaĠie în parte.
7. 4. 2. 1. Portofoliul
Portofoliul este un instrument complex de evaluare fiind „cartea de vizită” aactivităĠii elevului / studentului. Profesorul realizează evaluarea unor „colecĠii dinproduse” ale procesului de învăĠare al educatului.
Prin portofoliu, profesorul poate să urmărească evoluĠia elevului atât dinpunct de vedere cognitiv, atitudinal cât úi comportamental. În general, acest lucruse face de-a lungul unui interval de timp mai lung cum ar fi un semestru, an úcolarsau ciclu úcolar.
Exista mai multe tipuri de portofolii din care amintim:¾ portofoliu de prezentare sau introductiv în care cel evaluat
poate să includă cele mai importante lucrări ale sale;¾ portofoliu de progres care cuprinde toate elementele
desf ăúurate pe parcursul unei activităĠi;¾ portofoliul de evaluare care cuprinde obiective, resurse, modul
de desf ăúurare a activităĠii, instrumente de evaluare, rezultate,concluzii.
Ca instrument complex, portofoliul poate să conĠină:¾ cuprinsul portofoliului;¾ argumentarea subiectului abordat;¾ lucrările pe care le face elevul individual sau în grup;¾ lucrările de echipă;¾ articole, conspecte, rezumate, referate, comunicări;¾ fiúe individuale;¾ proiecte úi experimente;¾ teme;¾ fotografii, alte materiale.
207
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 208/306
EVALUAREA ÎN PROCESUL DE ÎNVĂğĂMÂNT
Exemplu:
Disciplina: Elemente de concepĦia produselor
Clasa: a IX-a
Unitatea de înv ĉĦare: Metale üi aliaje neferoase
Pe baza unui tabel (ca cel de mai jos), elevii vor üti ce trebuie sĉ cuprindĉ
portofoliul stabilit de comun acord cu ei, precum üi criteriile de evaluare a acestuia.
Denumireaelementelorcomponente
Criteriul de evaluare Punctajulmaximacordat
PunctajulobĦinut deelev
Cuprins Aspect 2 ...
Poster /colaj
Aspect 5 ...Originalitate 6 ...ConĦinut 10 ...
Diagramĉ
Titlu 3 ...Legenda 3 ...ConĦinut 10 ...
Lucrĉrile de
echipĉ
Numĉr lucrĉri (maxim 3) 15 ...
Eseu
Introducere 3 ...Dezvoltare 10 ...Concluzii 3 ...
Articole din
publicaĦii de
specialitate
Importanta informaĦiilor 10 ...Numĉrul articolelor 5 ...
Bibliografie
Selectarea, ordonarea si
scrierea corecta a lucrĉrilor
folosite
10 ...
Numĉrul lucrĉrilor 5 ...
Total punctaj obĦinut de elev 100 ...
Acest tabel prezintĉ explicativ doar o secvenĦĉ din elementele componente
ale portofoliului.
Spre exemplu, posterul poate sĉ cuprindĉ fotografii color ale diverselor
produse din metalele üi aliaje neferoase prezentate la lecĦie (Ag, Cu, Au, Cr, Al, Pb,
Sn, Zn, Bronz, Alama, Silumin, Duraluminiu, Aluminiu-Magneziu-Siliciu, Argint-Platinĉ,
Aur-Argint-Cupru, Aur-Argint-Platinĉ etc).
208
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 209/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE
Fiind un instrument euristic, portofoliul se poate evidenĠia prin următoarelecapacităĠi [24]:
¾ capacitatea de a observa úi de a manevra informaĠia;¾ capacitatea de a raĠiona úi de a utiliza cunoútinĠe;¾ capacitatea de a observa úi de a alege metodele de lucru;¾ capacitatea de a măsura úi de a compara rezultatele;¾ capacitatea de a investiga úi de a analiza;¾ capacitatea de a utiliza corespunzător bibliografia;¾ capacitatea de a raĠiona úi de a utiliza proceduri simple;¾ capacitatea de a sintetiza úi de a organiza materialul;
¾ capacitatea de a sintetiza úi de a realiza un produs.Utilizarea portofoliului ca instrument de evaluare stimulează învăĠarea prinimplicarea directă a elevilor / studenĠilor în activităĠile de cunoaútere.
Portofoliul ca formă de evaluare se poate utiliza la orice vârstă, în învăĠământul gimnazial, liceal, în învăĠământul superior úi la formele de învăĠământde la distanĠă.
Forma pe care o îmbracă portofoliul poate fi un dosar cu documente sau omapă în care se pot aduna schiĠe, planúe, desene, fotografii care să reprezinteaspecte ale instruirii. Analiza úi notarea se face în baza unor criterii clare,comunicate celor evaluaĠi înainte de începerea proiectării portofoliului.
7. 4. 2. 2. HrĠile conceptuale
În anul 1977 psihopedagogul Joseph Novak [67], descrie pentru prima datătermenul de hart conceptual ca fiind o tehnică de furnizare de informaĠii,argumentare úi cunoaútere sub forma unei reprezentări vizuale. În acest sens,harta conceptual poate fi definită ca fiind o tehnică, o schemă logică dereprezentare vizuală a structurilor informaĠionale în care se descriu modul deinterrelaĠionare a conceptele dintr-un domeniu prin noduri úi trimiteri prin săgeĠi.
Nodurile corespund termenilor importanĠi (conceptele), în timp cetrimiterile prin săgeĠi exprimă relaĠia dintre două concepte sau noduri. IndicaĠia
sau explicaĠia de pe linia săgeĠii relevă modul în care cele două concepterelaĠionează, dar úi modul cum sunt legate între ele.La întocmirea unei hărĠi conceptuale, Ġinând cont de tema care urmează a fi
rezolvată, se vor parcurge etapele:Etapa 1. Se realizează o listă cu 10 - 15 concepte cheie sau idei despre ce
anume ne interesează, precum úi câteva exemple. Pentru aceasta, se împarte ocoală de hârtie în două coloane; în prima coloană se notează conceptele sau ideile,iar în a doua coloană exemplele (poate fi folosită o coală de hârtie de o culoarepentru concepte, respectiv altă culoare pentru exemple).
209
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 210/306
EVALUAREA ÎN PROCESUL DE ÎNVĂğĂMÂNT
Etapa 2. La partea de sus a unui format de hârtie mai mare sau pe tablăse vor aranja, în primă fază (prin lipire), conceptele generale (abstracte), iar subacestea conceptele derivate. Aceste concepte pot fi înscrise pe decupaje din hârtiede diferite culori, pentru a putea fi observate mai uúor. Decupajele de hârtie cu
înscrisuri pot lua diferite forme geometrice.Etapa 3. Decupajele de hârtie cu înscrisuri se vor aranja, rearanja, adăuga
sau dezvolta cu alte concepte derivate, astfel încât succesiunea termenilor să aibă ologică bine definită úi uúor de înĠeles.
Etapa 4. Se trasează linii de la conceptele generale către conceptelederivate cu care relaĠionează, precum úi pentru conceptele de pe aceleaúi nivele.
Aranjamentul poate fi modificat continuu.Etapa 5. Pe liniile de interconectare se pot nota cuvinte sau seturi decuvinte care să explice relaĠia dintre conceptele conexate. ùi în această etapă,decupajele de hârtie cu înscrisuri se pot rearanja, astfel încât relaĠiile dintreconcepte sau idei să fie mult mai uúor de vizualizat.
Etapa 6. Se amplasează decupajele cu exemple sub conceptele cărora leaparĠin úi se conectează de acestea prin săgeĠi, pe care va fi scris un cuvânt degenul: exemplu. Se mai aduc eventuale aranjări ale hărĠii.
Etapa 7. Se trece dispunerea realizată pe formatul de hârtie mare sau depe tablă pe o altă foaie de format mai mic (A 4, A 5) rezultând o hartă conceptuală.În locul decupajelor de hârtie cu înscrisuri se vor realiza un cerc sau o elipsă în jurul
conceptului, în timp ce pentru exemple se vor alege alte forme geometrice (pătrate,dreptunghiuri, paralelograme).HărĠile conceptuale pot fi de mai multe tipuri [67]:¾ HrĠi conceptuale sub forma pânzei de pianjen. În centru se
află un concept central, o temă unificatoare de la care pleacălegăturile sub formă de raze către celelalte concepte secundare.
Exemplu:
Hartĉ conceptualĉ „pânzĉ de pĉianjen”
210
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 211/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE
¾ HrĠi conceptuale ierarhice. Prezintă informaĠiile în ordineadescrescătoare a importanĠei.
¾ HrĠi conceptuale lineare. InformaĠiile sunt prezentate într-unformat linear.
¾ Sisteme de hrĠi conceptuale. InformaĠia este organizată într-un mod similar celor anterioare, în plus adăugându-se intrările úiieúirile.
Exemplu:
Hartĉ conceptualĉ „ierarhicĉ”
Exemplu:
Hartĉ conceptualĉ „linearĉ”
Exemplu:
Sisteme de hĉrĦi conceptuale
211
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 212/306
EVALUAREA ÎN PROCESUL DE ÎNVĂğĂMÂNT
Exemplu:
Disciplina: Utilajul üi tehnologia meseriei. ConstrucĦii de maüini
Clasa: a IX-a
Titlul lecĦiei: Asamblĉri demontabile
Pentru evaluarea cunoütinĦelor privind asamblĉrile demontabile, profesorul
propune elevilor o evaluare cu ajutorul hĉrĦilor conceptuale. Ca element ajutĉtor
prezintĉ conceptul Asamblĉri prin filet.
ASAMBLARI PRIN FILET
OL 37OLC 35
OLC 45
Plastic
STAS 3953-80 Cap pătratCap hexagonal
Cap ciocanCap înecat
Cap semirotund
Materiale Îmbinări demontabile
Feroase Neferoase
Filet
Stânga Dreapta
Prezoane ùuruburi PiuliĠe
ÎnfundateHexagonale
PătrateFluture
Realizate din Necesarepentru
Tipuri
Exemple
Tipuri constructive úi execuĠie
212
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 213/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE
7. 4. 2. 3. Jurnalul reflexiv
După cum spune úi numele, jurnalul reflexiv este o tehnică de evaluarealternativă, cu care elevul reflectă asupra propriilor trăiri în procesul de învăĠare.Fiind un instrument de autoevaluare, jurnalul reflexiv este eficient atunci când estecompletat în mod periodic.
Jurnalul reflexiv se poate centra pe următoarele aspecte:¾ dezvoltarea conceptuală obĠinută;¾ procesele mentale dezvoltate;¾ sentimente, atitudini, experimentate trăite [67].
În jurnalul reflexiv se trec în mod regulat, experienĠe, sentimente, opinii,gânduri împărtăúite cu un punct de vedere critic. Elevul este îndemnat să răspundăla întrebări de genul [67]:
¾ Ce ai învăĠat nou din această lecĠie ?¾ Cum ai învăĠat ?¾ Ce sentimente Ġi-a trezit procesul de învăĠare ?¾ Care din ideile prezentate Ġi s-au părut mai interesante ?¾ Care necesită o clarificare ?¾ Ce dificultăĠi ai întâmpinat ?¾ Cum te simĠi când înveĠi la o anumită materie ?¾ Cum poĠi utiliza în viitor această experienĠă de învăĠare ?
Jurnalul reflexiv reprezintă un dialog al elevului realizat cu el însuúi,urmărindu-se prin aceasta o autoreglarea a învăĠării, precum úi un control alcunoútinĠelor obĠinute.
7. 4. 2. 4. Tehnica 3 - 2 - 1
Se numeúte tehnica 3 - 2 - 1 deoarece elevii trebuie să scrie pe o foaie dehârtie:
¾ trei termeni sau concepte din ceea ce au învăĠat;¾ două idei despre ceea ce ar dori să înveĠe în continuare;
¾ o capacitate, abilitate sau pricepere acumulată în urma învăĠării.Metoda 3-2-1 poate fi considerată o tehnică de autoevaluare cu importante
valenĠe formative în planul învăĠării în clasă, unde elevul poate să înĠeleagă maibine obiectivele úi importanĠa unui conĠinut.
Tehnica 3-2-1, reprezintă instrumentul cu care profesorul află imediat úieficient informaĠiile cu privire la efectele procesului de predare-învăĠare, având ovaloare constatativă úi de feed-back.
213
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 214/306
EVALUAREA ÎN PROCESUL DE ÎNVĂğĂMÂNT
Exemplu:
Disciplina: Tehnologia elaborĉrii üi prelucrĉrii semifabricatelor
Clasa: a XII – aTitlul lecĦiei: Tehnologii neconvenĦionale de prelucrare a semifabricatelor
Dupĉ parcurgerea capitolului Clasificarea metodelor neconven Ħ ionale de prelucrare a semifabricatelor , elevii sunt rugaĦi sĉ scrie pe o foaie de hârtie:
A). Trei tipuri de clasificĉri în care sĉ dea exemple de minim trei metodeneconvenĦionale;
B). Sĉ specifice douĉ metode neconvenĦionale despre care ar dori sĉ cunoascĉ maimulte amĉnunte;
C). Sĉ identifice unde anume ar pute fi folosite unele din aceste metodeneconvenĦionale de prelucrare a semifabricatelor.
Rĉspuns:A).
Trei clasificĉri a metodelor neconvenĦionale de prelucrare pot fi:1. Clasificare ce ia în considerare principalele fenomene aflate la baza
metodelor neconvenĦionale:a. metodele electrochimice de prelucrare;b. metodele de prelucrare cu fluide în miücare;
c. metode de prelucrare cu ajutorul fasciculului laser.2. Clasificare dupĉ forma de energie utilizatĉ:
a. metode ce utilizeazĉ tehnologii ce folosesc energia termicĉ;b. metode ce utilizeazĉ tehnologii ce folosesc energia
electrochimicĉ;c. metode ce utilizeazĉ tehnologii ce apeleazĉ la efecte mecanice.
3. Clasificare ce ia în considerare existenĦa sau inexistenĦa unor modificĉricantitative ale materialului semifabricat:
a. tehnologii de prelucrare fĉrĉ modificĉri cantitativesemnificative;
b. tehnologii de prelucrare cu adĉugare de material;c. tehnologii de prelucrare cu îndepĉrtare de material.
B).1. Metode de prelucrare cu energii concentrate;2. Metode de prelucrare ce folosesc efectele fizice ale curentului electric;
C).
1.Piese de dimensiuni foarte mici;2.SuprafeĦe dificil de obĦinut cu ajutorul tehnologiilor clasice;3.Forme üi amplasĉri în care aplicarea unui procedeu clasic esteneconvenabil etc.
214
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 215/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE
7. 4. 2. 5. Metoda R. A. I.
Metoda R. A. I. provine de la iniĠialele cuvintelor R ăspunde, Aruncă ,Interoghează, încurajând în acest fel la elevi feed-back-ul úi capacitatea de acomunica ceea ce au învăĠat. Această metodă se desf ăúoară sub forma unui joc la
începutul sau sfârúitul unei lecĠii sau secvenĠe de lecĠie prin aruncarea unui obiectsau a unei mingi uúoare de la un elev la altul.
Spre exemplu, elevii împreună cu profesorul se pot aúeza în cerc sau într-uncareu. Elevul care aruncă mingea trebuie să pună celui care o prinde o întrebarereferitor la lecĠia care a fost predată. După ce a dat răspunsul, elevul care a prins
mingea o va arunca altui coleg, punând la rândul său o întrebare. Elevul care nucunoaúte răspunsul va ieúi din joc, iar răspunsul va veni din partea celui ce a pus
întrebarea. Acesta are ocazia de a mai arunca o dată mingea úi de a mai pune o întrebare. Dacă se constată că cel care pune întrebarea nu cunoaúte răspunsul va fieliminat din joc în favoarea celui căruia i-a fost adresată.
Este evident că cel ce interoghează trebuie să cunoască răspunsul întrebăriiadresate. Prin eliminarea celor care nu au răspuns corect sau a celor care nu au datnici un răspuns, colectivul de elevi se va restrânge rămânând doar cei mai binepregătiĠi.
Rolul profesorului este de a supraveghea desf ăúurarea jocului úi de a lămurila final problemele care nu au fost soluĠionate corect.
7. 4. 2. 6. Studiul de caz
Studiile de caz au apărut pentru prima dată în medicină. Ca tehnicăcomplementară de evaluare, aceasta constă în verificarea capacităĠii celui evaluatde a colecta, selecta úi valorifica informaĠii. Totodată se va evalua gândirea critică,analiza, capacitatea de înĠelegere, interpretare, argumentare úi concluzionare aunor fenomene úi situaĠii tipice reale sau imaginare. Într-un studiu de caz elevii potlucra: individual, pe grupe, subgrupe, în colectiv.
Există câteva cerinĠe privind studiul de caz extras din realitate [41]:
xsă genereze o situaĠie problemă;xsă fie autentic;xsă conĠină toate datele necesare unei analize totale;
Studiul de caz, constă în analiza úi dezbaterea cazului prin parcurgerea acinci etape, (vezi capitolul 4). Studiul de caz este o modalitate de apropiere aprocesului de învăĠare de activităĠile extraúcolare.
O reprezentare schematică a relaĠiei profesor-elev în studiul de caz estedată în figura 7. 2 [41].
215
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 216/306
EVALUAREA ÎN PROCESUL DE ÎNVĂğĂMÂNT
Fig. 7. 2. RelaĠia profesor-elev într-un studiu de caz.
7. 4. 2. 7. Observarea curentă úi sistematică a comportamentului úi aactivităĠii elevilor
Observarea curentă úi sistematică a comportamentului úi a activităĠiielevilor oferă profesorului informaĠii suplimentare cu privire la activitatea elevilor,nivelul de pregătire, aptitudini úi atitudini, interese profesionale etc. Printr-oobservare curentă úi sistematică se poate urmări evoluĠia elevului pe o perioada mailungă, dar cu un consum de timp mai mare din partea profesorului pentru achiziĠia,interpretarea úi finalizarea informaĠiilor. Profesorul poate observa în mod sistematic:
¾ abilităĠi intelectuale:x exprimarea orală într-un limbaj tehnic adecvat specializării;x capacitatea de a „citi” úi interpreta un proces tehnologic de pe
o schemă;x dezvoltarea operaĠiilor de gândire, sinteză, analiză, clasificare,
comparaĠie, concretizare, generalizare;¾ abilităĠi sociale:
Activitatea profesorului Activitatea elevului
Identificarea unui
caz din realitate
Familiarizarea
Ghidarea activităĠiielevilor
Analiza cazului
Stabilirea variantelor de
soluĠionare
Alegerea soluĠiei
DiscuĠii
216
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 217/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE
x capacitatea de a colabora cu ceilalĠi colegi, de a asculta úi de alua decizii;
x interesul menĠinerii unui climat stimulativ úi plăcut în colectivuldin care face parte;
x tolerarea úi acceptarea punctelor de vedere diferite de celpersonal;
x interesul pentru profesia aleasă.
Pentru observare curentă úi sistematică a comportamentului úi a activităĠiielevilor se folosesc instrumente de înregistrare a datelor, precum: fiúe de evaluaresau apreciere, liste de control, minicataloage, scări de apreciere sau clasificare.
Exemplu:
Fiüĉ de evaluare parĦialĉ la activitatea practicĉ a elevului.
A. În ce mĉsurĉ elevul participĉ ladiscuĦii?
B. În ce mĉsurĉ comentariile au fost în legĉturĉ cu temele discutate?
Niciodatĉ
.................
Ocazional
.................
Frecvent
.................
Întotdeauna
.................
Niciodatĉ
.................
Ocazional
.................
Frecvent
.................
Întotdeauna
.................
C. Atitudinea elevului faĦĉ de sarcina de lucru. Da Nu1. A ascultat üi urmat întocmai instrucĦiunile.2. A solicitat ajutor de la profesor atunci când a avut
nevoie.
3. A cooperat cu ceilalĦi colegi.4. A împĉrĦit materialele didactice cu ceilalĦi colegi.5. A dus activitatea practicĉ pânĉ la capĉt.6. A pus echipamentele de lucru la locul lor dupĉ utilizare.7. A fĉcut curat la locul de muncĉ.
D. Recomandĉri pĉrinĦilor / tutorilor legali.................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
217
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 218/306
EVALUAREA ÎN PROCESUL DE ÎNVĂğĂMÂNT
7. 4. 2. 8. InvestigaĠia
InvestigaĠia oferă elevilor posibilitatea de aplica în mod creatorcunoútinĠele acumulate úi deprinderile dobândite. Elevul trebuie să întreprindă odocumentare, observare, experimentare, prelucrare de date úi concluzionare într-uninterval de timp stabilit. Volumul de lucru, precum si specificul sarcinilor primite, facdin investigaĠie un instrument de evaluare foarte complex. InvestigaĠia se poatedesf ăúura individual, pe grupuri de lucru sau în colectiv pe parcursul unei ore decurs prin rezolvarea unei situaĠii complicate, având la bază instrucĠiuni bine definite.Prin investigaĠie sunt urmărite:
¾ modul de înĠelegere úi clarificare a sarcinilor de lucru;¾ nivelul de acumulare, însuúire, înĠelegere úi folosire a unor
cunoútinĠe tehnice;¾ formularea úi argumentarea unor ipoteze de lucru;¾ strategiile de rezolvare care au fost utilizate;¾ acurateĠea datelor preluate úi prelucrate;¾ formularea de concluzii clare úi pertinente;¾ aplicarea úi testarea de abilităĠi úi deprinderi practice dobândite.
7. 4. 2. 9. Proiectul
Proiectul este definit ca fiind demersul în care resursele umane, materialeúi financiare sunt organizate într-un mod specific în vederea realizării unei lucrăridintr-un domeniu de activitate. Metoda de evaluare prin proiect îmbină aspecteleteoretice cu cele practice fiind recomandată în evaluarea sumativă.
Principalele caracteristici ale unui proiect educaĠional sunt [3]:¾ caracterul de noutate;¾ complexitatea;
Exemplu:
Disciplina: Elemente de concepĦia produselor
Clasa: a IX-aTitlul lecĦiei: Fazele premergĉtoare executĉrii schiĦei
Dându-se elevilor modele de piese, li se cere:xsĉ identifice piesa;xstudiul formelor geometrice ale pieselor;xstabilirea poziĦiei de reprezentare;xstabilirea numĉrului necesar de proiecĦii.
218
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 219/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE
¾ necesită o coordonare úi un control clar a activităĠilor úi obiectivelorpentru încadrarea în costurile úi performanĠele stabilite;
¾ realizarea metodică si progresivă;¾ un ciclu de viaĠă;¾ interacĠiunea cu ale activităĠi din mediul educaĠional úi adesea cu
alte proiecte;¾ unicitatea;¾ competitivitatea;¾ atragerea unor resurse umane úi materiale din cadrul
departamentelor funcĠionale ale instituĠiei educaĠionale.
Proiectul începe de obicei într-un cadru formal în clasă, prin definirea úi înĠelegerea temei úi a sarcinilor de lucru úi se continuă în condiĠii nonformale pe operioadă de timp determinată, timp în care au loc úi consultări cu profesorul. FaĠăde evaluarea tradiĠională, utilizarea proiectului ca metodă de evaluare prezintă oserie de avantaje cum ar fi:
¾ posibilitatea de a urmări aplicabilitatea cunoútinĠelor teoretice úipractice;
¾ posibilitatea de a aprecia úi analiza rezultatul muncii personale aelevului care este scos din rutina zilnică.
CapacităĠile care se evaluează în timpul realizării proiectului pot fi [24]:¾ capacitatea de a observa úi de a alege metodele de lucru;¾
capacitatea de a măsura úi de a compara rezultatele;¾ capacitatea de a utiliza corespunzător bibliografia;¾ capacitatea de a manevra informaĠia úi de a utiliza cunoútinĠe;¾ capacitatea de a raĠiona úi de a utiliza proceduri simple;¾ capacitatea de a investiga úi de a analiza;¾ capacitatea de a sintetiza úi de a organiza materialul;¾ capacitatea de a realiza un produs.
7. 4. 2. 10. Interviul
În limba romană, termenul de “interviu” reprezintă un neologism provenitdin limba engleză (interview = întrevedere, întâlnire). El are ca echivalent termeniidin limba franceză “entretien” (conversa Ġ ie, convorbire) úi “entrevue” (întâlnire între
dou ă sau mai multe persoane). Cel de-al doilea termen, deúi reprezintă traducerealiterară a celui anglosaxon, comportă totuúi un sens diferit: are o nuanĠă utilitară,de angajament sau de surpriză [37].
Interviul este un instrument atât de evaluare cât úi de autoevaluare.Interviul se desf ăúoară în mai multe etape:
¾ întrebări introductive;¾ întrebări legate de caracterul interviului (temei);
219
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 220/306
EVALUAREA ÎN PROCESUL DE ÎNVĂğĂMÂNT
¾ întrebări de verificare a răspunsurilor pe care cel intervievat le-adat anterior;
¾ comunicarea rezultatului evaluării;¾ opinia celui evaluat.
În acest sens, elevul este intervievat atât cu privire la cunoútinĠele însuúite în lecĠiile anterioare, cât úi în legătură cu unele aspecte privind desf ăúurarea lecĠieidin clasa. InformaĠia obĠinută prin interviuri sistematice creează o bază solidăpentru o mai bună evaluare. Dacă elevii nu se simt confortabil în interviurileindividuale, acestea pot să aibă loc în grup. În cazul interviului se utilizează fiúa deinterviu (evaluare) pe criterii stabilite de evaluator în baza unui conĠinut sau a unei
bibliografii anunĠate.Caracteristicile interviului includ [30]:¾ identificarea unor seturi de întrebări similare pentru a evita
repetiĠia;¾ păstrarea unei atitudini interesate, dar nu evaluative;¾ clarificarea de la început pentru toĠi elevii a faptului că vor avea
úansa să-úi exprime punctul de vedere, astfel încât să nu fiemonopolizată discuĠia de un singur elev;
¾ acordarea de timp elevilor pentru a se gândi úi răspunde.
7. 4. 2. 11. Înregistrări audio úi /sau video úi video-conferinĠele
Înregistrările audio úi / sau video úi video-conferinĠele sunt instrumentemoderne care permit evaluarea unor cunoútinĠe dobândite de elevi / studenĠi sau aunei secvenĠe de instruire din procesul didactic.
Obiectivele folosirii înregistrărilor sunt:¾ diagnosticarea unor probleme;¾ furnizarea de informaĠii privind succesul sau insuccesul unei lecĠii;¾ răspunsul la funcĠia socială de informare.
Înregistrările audio-video pot fi folosite cu precădere în cazul evaluăriipersoanelor cu nevoi speciale. Datorită volumului mare de lucru implicat în analiză
(3 până la 5 ore pentru fiecare oră înregistrată) [22], a costurilor echipamentelor úifaptului că pot interveni perturbări ale procesului educaĠional prin instalarea úireglarea echipamentului, folosirea înregistrărilor audio-video se va face doar înunele cazuri de evaluare a elevilor / studenĠilor sau a unor aspecte secvenĠiale delucru.
220
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 221/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE
7. 4. 2. 12. Autoevaluarea
Criteriile de autoevaluare úi rezultatele acestora sunt de cele mai multe oripersonale. Autoevaluarea este importantă prin faptul că dezvoltă la elevi / studenĠicapacitatea de a aprecia corect propriile rezultate raportate la obiectiveleoperaĠionale, permiĠând prin aceasta conútientizarea propriului nivel de pregătire.În cazul utilizării autoevaluării colective, criteriile de autoevaluare sunt discutate úinegociate de la început, între membrii grupului.
De foarte multe ori, pus în situaĠia de a se autoevalua, elevul are tendinĠade a fi foarte exigent cu el însuúi sau de a-úi acorda nota maximă considerând
autoevaluarea un joc [30]. Autoevaluarea prezintă o serie de caracteristici:¾ sporeúte gradul de implicare al elevilor în procesul de evaluare,
conútientizând în acest fel criteriile specifice actului evaluativ;¾ conútientizează eforturile necesare atingerii obiectivelor operaĠionale
fixate în cadrul lecĠiei, precum úi semnificaĠia notei acordate de cătreprofesor;
¾ contribuie la dezvoltarea propriului sistem de autoreglare a modului deconstituire a propriilor cunoútinĠe;
¾ determină o conútientizare asupra reuúitei sau nereuúitei elevilor;¾ creează o abordare deschisă a procesului de evaluare în relaĠia
profesor-elevi. Abordarea úi promovarea autoevaluării se pot realiza prin:¾ Autocorectarea sau corectarea reciprocă. Elevul / studentul va fi
solicitat să-úi depisteze operativ unele lacune, erori, minusuri în timpulrealizării unor sarcini de învăĠare. În acelaúi timp, pot exista úimomente de corectare a lucrărilor colegilor. Depistarea lacunelor propriisau ale colegilor, chiar dacă nu sunt sancĠionate prin note, constituieun prim pas pe drumul conútientizării competenĠelor în modindependent [24].
¾ Autonotarea controlată. Elevul / studentul este solicitat să-úi acordeo notă la sarcinile rezolvate, care este negociată apoi cu profesorul sau
împreună cu clasa. La validarea notei, profesorul trebuie să evidenĠiezecorectitudinea sau incorectitudinea aprecierilor úi să o argumenteze înmod útiinĠific.
¾ ExerciĠii de notare reciprocă. Elevii sunt puúi în situaĠia de a-úi notacolegii, prin reciprocitate, fie la probele orale, fie la lucrările scrise saupractice.
¾ Metoda de apreciere obiectivă a personalităĠii. Metoda a fostconcepută de psihologul Gheorghe Zapan úi constă în antrenarea
întregului colectiv al clasei, în vederea prezentării rezultatelor obĠinute
221
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 222/306
EVALUAREA ÎN PROCESUL DE ÎNVĂğĂMÂNT
de aceútia úi formării unor imagini cât mai complete despre posibilităĠilefiecărui elev în parte úi a tuturor la un loc.
7. 4. 2. 13. Fiúa pentru activitatea personală a elevului
Fiúa pentru activitatea personală a elevului, numită úi fiúa de muncăindependentă, este utilizată atât ca modalitate de învăĠare cât úi ca mijloc deevaluare. Prin această fiúă profesorul poate evalua pregătirea elevilor, dându-le înacelaúi timp posibilitatea de a lucra (învăĠa) independent. De asemenea, această
tehnică poate fi considerată úi o modalitate de reflectare asupra propriei munci úide stimulare a capacităĠii de autoevaluare.
7. 4. 2. 14. Prezentările
Prezentările de informaĠii (cunoútinĠe), permit elevilor să-úi expunărealizările folosindu-se de propriile idei úi exprimări. Acestea sunt o formă deevaluare utilă deoarece motivează elevii úi-i implică mai mult în procesul de învăĠareprin activităĠile pe care trebuie să le desf ăúoare. Pe de altă parte, prezentările potpărea ameninĠătoare pentru elevii timizi sau cu probleme de comunicare, care pot
deveni uúor Ġinta glumelor, umilinĠelor úi a jenei. Din acest motiv, dar úi datorităfaptului că prezentările Ġin foarte mult de personalitatea elevului, validitateaprezentărilor ca metodă de evaluare este redusă.
Prezentarea unui conĠinut sau idei se poate face folosind diverse mijloacede învăĠământ cum ar fi: retroproiectorul, softuri educaĠionale pe calculator, flipchart etc. Prezentările sunt totodată un prilej pentru elevi de a pune în practică, fixaúi consolida noile cunoútinĠe, în alte condiĠii decât cele obiúnuite.
7. 4. 2. 15. Jocul de rol
ùtiut fiind faptul că multe comportamente sunt dependente de contextul încare se desf ăúoară, jocul de rol, ca formă de evaluare, este util prin aceea căpermite elevilor care pot fi inhibaĠi într-un anumit context să-úi demonstrezeabilităĠile în alt context.
Prin jocul de rol se evaluează modul în care educaĠii úi-au format atitudini,convingeri, abilităĠi, comportamente, competenĠe cu privire la activitatea lor deinstruire.
222
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 223/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE
Chestionarul de opinii este un instrument de evaluare specific sociologieiprin care se urmăreúte cunoaúterea opiniei unui grup úi mai puĠin a opinieiindividuale. În domeniul educaĠional se utilizează pentru cunoaúterea poziĠieipersonale a elevilor, profesorilor, părinĠilor faĠă de anumite concepte, situaĠii etc.
Chestionarul este alcătuit dintr-un ansamblu de afirmaĠii, întrebări închise úideschise, fiecare afirmaĠie úi întrebare fiind însoĠită de variante de răspuns.Întrebările chestionarului pot fi:
¾ interogative, situaĠie în care variantele de răspuns sunt „Da”; „Nu”;
„Oarecum”;¾ afirmative, situaĠie în care variantele de răspuns sunt „Adevărat”,
„Fals”.
7. 4. 2. 17. Scalele de atitudini (scările de apreciere)
Scalele de atitudini sau scările de apreciere urmăresc în generaltipologia construirii după metoda de scalare Likert úi Thurstone fiind folosite îndeterminarea unei atitudini într-o problemă. Prin scalele de atitudini răspunsurilesunt ierarhizate pe o scară cu mai multe intervale delimitate de o limită inferioară úi
una superioară.Scalele de atitudini pot fi construite úi cu cifre (pozitive sau negative).
Scalarea Likert cu cinci trepte poate fi de forma: foarte bine / bine / mediocru /suficient / insuficient.
Când se are în vedere scala ca instrument de măsurare, se specifică faptulcă acest instrument ”se compune dintr-un set de propoziĠii, expresii simple sausimboluri ce alcătuiesc un spaĠiu liniar unidimensional gradat (un continuum) de-alungul căruia se distribuie elementele sale componente, în funcĠie de intensitatea pecare o exprimă” [52]. Mai concret, în culegerea datelor, scala nu este nimic altcevadecât un chestionar (formular) standardizat, cu ajutorul căruia se poate arăta graficsau numeric poziĠia relativă a unei entităĠi pe un continuum, de la un maximum
pozitiv la un zero sau la un minimum negativ.Un exemplu care foloseúte o scală Likert cu cinci trepte într-o fiúă deevaluare a profesorilor de către elevi / studenĠi este prezentată mai jos:
223
7. 4. 2. 16. Chestionarul de opinii
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 224/306
EVALUAREA ÎN PROCESUL DE ÎNVĂğĂMÂNT
Exemplu:
Intervale (trepte) de apreciere /Criterii de apreciere
Suntde
acord
Suntoarecumde acord
Nu amnici oopinie
Nusunt deacord
Sunt împotr ivaafirmaĠiei
1. În general, activitatea profesorului afost eficientă.
2. În general, calitatea orelor a fostbună.
3. Profesorul a precizat clar ce aúteaptăde la elevi / studenĠi.
4. Obiectivele au fost clare.
5. Profesorul a prezentat clar conĠinutul,gradat úi într-un limbaj accesibil.
6. Profesorul a dat exemple adecvate.
7. Profesorul a răspuns clar úi concis la întrebări.
8. Profesorul a fost, în general, binepregătit.
9. Profesorul a utilizat metodemoderne de predare.
10. Sarcinile de lucru m-au ajutat să învăĠ mai bine.
11.Testele au fost aplicate gradat úireturnate prompt.
12. Volumul de muncă a fost adecvat cunota acordată.
13. Profesorul a manifestat interes pentrupredare.
14. Profesorul a clarificat eficientnelămuririle elevilor / studenĠilor.
15. Profesorul a tratat elevii / studenĠii curespect.
16. InteracĠiunea dintre profesor úielevi/studenĠi a fost bună.
17. Profesorul a manifestatdisponibilitate pentru discuĠii cu
elevii/studenĠii.18. Am învăĠat multe lucruri care cred ca
îmi vor fi utile în viitor.19. Evaluarea elevilor / studenĠilor a fost
f ăcută întotdeauna în mod obiectiv.
224
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 225/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE
7. 4. 2. 18. Referatul
Referatul este o metodă complementară de evaluare folosită din ce în cemai mult în ultimul timp. Acest instrument permite cadrului didactic să realizezeconexiunea inversă din activitatea sa ca profesor, cât úi să identifice elementele deperformanĠă ale elevului care vor servi ulterior în evaluarea acestuia.
Referatele pot fi:xreferate bazate pe informaĠia documentară (referat bibliografic).xreferate bazate pe investigaĠii útiinĠifice independente.
Printre avantajele úi dezavantajele folosirii referatului ca metodă de
evaluare alternativă se enumeră cele prezentate în tabelul 7. 4.Tabelul 7. 4
Avantaje Dezavantaje
Înglobează elemente mari de conĠinut; În general nu se foloseúte în evaluările iniĠiale; Are caracter integrator pentru procesele de învăĠare úi metodologia cercetării útiinĠifice;
În general este recomandat mai ales la claselemari;
Are caracter creativ;Există riscul copierii conĠinuturilor f ără unaport personal;
Are caracter sumativ în sensul angrenăriidiverselor cunoútinĠe, abilităĠi úi priceperiobĠinute într-o perioadă îndelungată de învăĠare;
Este greu de standardizat;
Există posibilitatea de realiza conexiuni
interdisciplinare úi transdisciplinare.
Modul de proiectare úi aplicare depinde de
profesor.
Referatul se poate utiliza la evaluarea continuă pe parcursul unui semestrusau an úcolar, sau în evaluarea sumativă la sfârúitul unui modul sau unităĠi de
învăĠare, putând fi încadrat într-un portofoliu sau folosit în mod independent.În general, realizarea unui referat presupune aproximativ acelaúi algoritm
ca în elaborarea unei lucrări útiinĠifice. În acest sens, este bine de respectaturmătorii paúi:
1. Stabilirea sau selectarea unei teme;2. Studierea referinĠelor bibliografice;3. Stabilirea ipotezei sau ipotezele de lucru;
4. Întocmirea planului de lucru;5. Realizarea úi redactarea lucrării.Redactarea propriu-zisă a referatului presupune includerea următoarelor
informaĠii:
x Titlul lucr ă rii. Acesta trebuie să fie clar, concis din care să rezulte
problematica temei abordate;
x Numele autorului (autorilor);
225
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 226/306
EVALUAREA ÎN PROCESUL DE ÎNVĂğĂMÂNT
x Introducere. În introducere se vor prezenta pe scurt esenĠa problemei
din lucrare, importanĠa úi actualitatea temei;
x Tratarea sau cuprinsul referatului. Aceasta constituie partea cea mai
dezvoltată úi mai importantă a referatului care trebuie să-i asigure în
parte originalitatea.
x Concluzii. În mod obligatoriu la încheierea lucrării, autorul (autorii) va
concentra pe scurt elementele de noutate aduse prin cercetarea sa,
precum úi direcĠiile de dezvoltare viitoare.
x
Bibliografie. ReferinĠele bibliografice constituie o parte integrantă dinreferat. Trimiterea la referinĠele bibliografice trebuie să cuprindă:
o prenumele úi numele autorului (autorilor);
o titlul lucrării;
o ediĠia;
o volumul;
o locul de apariĠie;
o editura úi anul apariĠiei;
o pagina.
Pentru periodice se adaugă numele periodicului, locul de apariĠie, anul
de apariĠie, anul calendaristic, numărul, ziua úi luna, pagina.
x Anexe. Referatul mai poate să cuprindă diverse surse de informaĠii,
precum scheme de instalaĠii, grafice, tabele, imagini, desene etc., care
pot fi reproduse parĠial sau integral, úi a căror ordonare poate fi laaprecierea autorului.
După redactarea referatului este indicat să se facă o revizuire a acestuia,atât din punct de vedere gramatical, stilistic, cât úi al conĠinutului útiinĠific.
7. 5. Testul docimologic
Testul docimologic reprezintă un instrument de cunoaútere úi demăsurare a cunoútinĠelor elevilor fiind o alternativă, respectiv o cale de eficientizarea examinărilor tradiĠionale.
Testul docimologic este format dintr-un set (seturi) de întrebări - itemi -prin care se acoperă o temă, o secvenĠă dintr-un conĠinut, o unitate de învăĠare, uncapitol ori un segment mai mare din programa úcolară. O sarcină de lucru sau
întrebare dintr-un test se numeúte item (în sens larg, itemul cuprinde sarcina ú i
r ă spunsul a ú teptat); mai mulĠi itemi formează un test, iar mai multe teste formează
226
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 227/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE
o baterie de teste. Prin aplicarea setului de itemi, se asigură condiĠiile unei notărimai obiective úi independente de către evaluator. Pentru a reduce divergenĠele denotare testul va fi însoĠit de un barem de notare.
Baremul de notare reprezintă o grilă de evaluare úi notare, caredescompune tema în subteme cărora li se atribuie un anumit punctaj. PentruobĠinerea notei finale punctajul de la fiecare subtemă se însumează úi setransformă sau se echivalează în note úcolare obiúnuite.
Testele se pot clasifica astfel [24]:1. din punct de vedere a ceea ce se evaluează:
a. teste psihologice, care oferă informaĠii despre nivelul de dezvoltare a
unor procese cognitive, afective, voliĠionale etc.;b. de randament (sau docimologice), care identifică gradul de realizare aobiectivelor de predare-învăĠare.
2. din punct de vedere al metodologiei elaborării:a. teste standardizate, proiectate de factorii de decizie sau de cei din
instituĠiile specializate (centre de cercetări, institute de specialitate);b. teste elaborate de profesor, a căror valoare metodologică este strâns
legată de grupul pentru care a fost dimensionat instrumentul;3. după modul de manifestare a comportamentului elevului:
a. orale;b. scrise;
c. practice;4. după momentul administrării instrumentului evaluativ:a. teste iniĠiale, administrate la începutul unei perioade de formare;b. teste de progres, puse în practică pe parcursul instruirii;c. teste finale, administrate la sfârúitul unei etape de instruire;
5. după sistemul de referinĠă în constituirea valorizărilor;a. teste normative, prin care evaluarea rezultatelor se face în raport cu un
criteriu prezentat de performanĠele pe care le poate realiza populaĠiaúcolară, exprimată prin norme stabilite prin etalonare;
b. teste criteriale, prin care evaluarea rezultatelor se face în raport cu uncriteriu reprezentativ de obiective în perspectiva cărora s-a realizat
instruirea sau învăĠarea.Testele pot asigura îndeplinirea mai multor funcĠii [24]:¾ identificarea nivelului de pregătire al elevilor;¾ evaluarea eficienĠii predării úi demersului educaĠional în general;¾ diagnosticarea dificultăĠilor úi a insucceselor în învăĠare;¾ selecĠionarea pentru accederea pe trepte superioare ale instrucĠiei
úi certificarea. Aplicarea testelor trebuie să respecte anumite reguli ce privesc [16]:
¾ respectarea formei standard de prezentare a probei;¾ citirea fidelă a instrucĠiunilor de lucru;
227
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 228/306
EVALUAREA ÎN PROCESUL DE ÎNVĂğĂMÂNT
¾ controlul sever al timpului de lucru, în cazul probelor contracronometru;
¾ folosirea etalonului nealterat de cuantificare a datelor;¾ interpretarea obiectivă, dar optimistă a rezultatelor.
La proiectarea úi elaborarea testului docimologic se parcurg următoareleetape:
1. Stabilirea obiectivelor evaluării úi a elementelor de conĠinut. Sevor lua ca reper cerinĠele programei úcolare, respectiv obiectivele operaĠionale,stabilite de către profesor la lecĠie.
2. Elaborarea itemilor. Se vor selecĠiona cele mai semnificative aspecte
úi probleme din conĠinutul asupra căruia se va aplica evaluarea.3. Construirea testului are loc prin:¾ selectarea itemilor elaboraĠi, care vor fi rezolvaĠi de către elevi;¾ construirea etalonului de corectare, care conĠine lista cu
răspunsurile corecte úi baremul de corectare.4. Aplicarea testului. Această etapă presupune aplicarea testului la elevi
/ studenĠi, asigurarea unor condiĠii optime de desf ăúurare, precum úi respectareafair play-ului.
5. Evaluarea răspunsurilor. Notarea se va face în baza unei scheme /barem de notare.
6. Analiza rezultatelor úi ameliorarea testului reprezintă acea etapă
de verificare a instrumentului de evaluare utilizat, a timpului necesar rezolvării, adistribuĠiei performanĠelor pe itemi; în acest din urmă sens, se caută să se identificeacele sarcini, care au fost corect rezolvate de către toĠi elevii úi, cele care nu au fostcorect rezolvate de către nici un elev. În acest fel, profesorul va analiza cauzele,care au condus la rezultatele obĠinute de elevi la test, aplicând funcĠie de situaĠie,programe de dezvoltare continuă, de recuperare úi de atingerea unui nivel deperformanĠă cât mai ridicat.
7. 5. 1. Tipologia itemilor
ğinând cont de criteriul de obiectivitate al răspunsului, itemii pot fi:¾ obiectivi;¾ semiobiectivi;¾ subiectivi.
A). Itemii obiectivi sunt sarcinile care cer răspunsuri precise, fiind folosiĠicu preponderenĠă la realizarea testele de cunoútinĠe, priceperi úi deprinderi, dar úi
în cele standardizate. Rezolvarea unui item constă în selectarea răspunsului corectdintr-o serie oferită. Din categoria itemilor obiectivi fac parte:
¾ itemii cu alegere duală;¾ itemii cu alegere multiplă;
228
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 229/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE
¾ itemii de combinare.
O prezentare schematică a itemilor obiectivi este dată în figura 7. 3.
Fig. 7. 3. Reprezentarea schematică a itemilor obiectivi
1. Itemii cu alegere duală solicită elevii să selecteze unul din două
răspunsuri posibile (da/nu, adevărat/fals, corect/greúit, mai mare/mai mic etc.).
Itemii cu alegere duală pot fi utilizaĠi pentru:
xrecunoaúterea unor termeni, principii;
xidentificarea relaĠiilor de tip cauză-efect.
Avantajele, precum úi dezavantajele folosirii acestor tipuri de itemi sunt
prezentate în tabelul 7. 4.Tabelul 7. 4
Avantaje Dezavantaje
x Evaluarea unui număr mare de elemente
de conĠinut, într-un interval redus de timp;
x Se construiesc relativ simplu fiind uúor de
cuantificat [46];
x Obiectivitate ridicată în măsurarea úi
aprecierea rezultatelor;
x Fidelitate ridicată.
x Nu pot fi aplicaĠi în situaĠii complexe, în
care nu există un singur răspuns corect;
x Nu implică cunoaúterea de către elev a
alternativei adevărate;
x Există posibilitatea ca elevii să răspundă
corect din întâmplare.
Recomandări la proiectarea itemilor cu alegere duală:
xo formulare clară úi precisă a enunĠului;
xevitarea enunĠurilor foarte generale în cazul în care se solicită
aprecierea cu „Adevărat” sau „Fals”;
xenunĠul formulat să fie relevant pentru obiectivul sau competenĠa
evaluată;
xevitarea întrebărilor lungi úi complexe;
xevitarea formulării a două sau mai multe idei într-o singură întrebare,
cu excepĠia situaĠiilor în care se doreúte evidenĠierea relaĠiei de tip
„cauză-efect”;
xsarcinile de lucru date să nu ofere indici de rezolvare.
229
ITEMI OBIECTIVI
ITEMI CU
ALEGERE DUALĂ
ITEMI CU
ALEGERE
MULTIPLĂ
ITEMI DE
COMBINARE
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 230/306
EVALUAREA ÎN PROCESUL DE ÎNVĂğĂMÂNT
Exemple:
Disciplina: Materiale de construcĦii üi instalaĦiiClasa: a IX-aTitlul lecĦiei: Recapitulare materiale folosite în construcĦii
CitiĦi cu atenĦie afirmaĦiile urmĉtoare üi încercuiĦi în coloana alĉturatĉenunĦului, litera A dacĉ sunt adevĉrate, iar cu litera F dacĉ sunt false.
1 Mortarele sunt amestecuri omogenizate realizate din liant, apĉ üiagregat mĉrunt.
A F
2 Betonul este o piatra artificialĉ. A F3 Plĉcile din aüchii de lemn se noteazĉ cu prescurtarea PFL. A F4 Sticla se fabricĉ din nisip cuarĦos. A F5 Dupĉ modul lor de execuĦie, construcĦiile de beton armat se
clasificĉ în: monolite, prefabricate, preturnate.A F
Rĉspuns: 1. A; 2. A; 3. F; 4. A; 5. A.
Disciplina: Solicitĉri üi mĉsurĉri tehniceClasa: a IX-a
Titlul lecĦiei: UnitĉĦi de mĉsurĉVerificaĦi cu atenĦie transformĉrile urmĉtoare üi încercuiĦi în dreptul
rĉspunsului „DA” sau „NU”, în funcĦie de corectitudinea transformĉrii.
a). 15 daN=1500 N=1,5 KN; DA / NU
b). 1 m=10 cm=0,1 Km; DA / NU
c). 2µV=0,000002 V=0,002 mV; DA / NU
Rĉspuns: a - DA, b - NU, c – DA.
Disciplina: Solicitĉri üi mĉsurĉri tehnice
Clasa: a IX-a
Titlul lecĦiei: UnitĉĦi de mĉsurĉ
VerificaĦi üi încercuiĦi care din relaĦiile de mai jos exprimĉ „Corect” /
„Incorect” transformarea:
a). 40 mm=40mm*0,001=0,4 m; Corect / Incorect
b). 40 mm=40 mm*0,01=0,4 dm Corect / Incorect
c). 40 mm=40 mm*0,001 =4 km Corect / Incorect
Rĉspuns: a – Corect; b – Corect; c – Incorect.
230
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 231/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE
2. Itemi cu alegere multiplă presupun existenĠa unui enunĠ, precum úi a uneiliste de răspunsuri posibile. În acest caz, elevul trebuie să aleagă răspunsulcorect din lista cu răspunsuri care par a fi corecte.Prin utilizarea acestor tipuri de întrebări, profesorul poate evalua la elevi gradulde cunoaútere, de identificare, interpretare úi argumentare a termenilor tehnici,a elementelor din circuitele electrice úi electronice, a schemelor cinematice, afenomenelor fizice úi chimice, precum úi a metodelor úi procedeelor folosite dintehnică.
Avantajele, dar úi dezavantajele folosirii acestor tipuri de itemi sunt date în tabelul 7. 5 [79]:
Tabelul 7. 5 Avantaje Dezavantajex Flexibilitate, fiindu-i accesibilă toate
nivelurile domeniului cognitiv;x Asigură o omogenitate internă pentru
fiecare element al testului;x Permite realizarea unor discriminări
complexe;x Erorile comise pot fi prelucrate úi
interpretate statistic;
x Nu este aplicabil atunci când se doreúte caelevul să-úi organizeze coerent ideile;
x Proiectarea unui număr suficient dedistractori poate constitui o dificultate;
Recomandări la proiectarea itemilor cu alegere multiplă:xenunĠul problemei să fie bine definit - să conĠină toate limitele,respectiv condiĠiile necesare rezolvării corecte;x în lista de răspunsuri prezentată, răspunsul corect să fie relevant;xtoĠi distractorii vor fi plauzibili.
Se numesc distractori celelalte răspunsuri incorecte dar plauzibile úi paraleledin lista de răspunsuri oferite spre alegere.
Exemple:
Disciplina: Materiale de construcĦii üi instalaĦii
Clasa: a IX-a
Titlul lecĦiei: Structura metalelor
CitiĦi cu atenĦie afirmaĦia urmĉtoare üi încercuiĦi cifra din dreptul
rĉspunsului corect:
Metodele de analizĉ a structurii metalelor sunt:
1 Analiza chimicĉ
2 Analiza macroscopicĉ
3 Analiza microscopicĉ
4 Analizĉ electrochimicĉ
Rĉspuns corect: 3
231
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 232/306
EVALUAREA ÎN PROCESUL DE ÎNVĂğĂMÂNT
3. Itemi de combinare (de tip pereche sau de asociere) presupun stabilireade către elevi a unei corespondenĠe sau asociaĠii de elemente care sunt dispusepe două coloane. Criteriul în baza căruia se stabileúte răspunsul corect esteenunĠat în instrucĠiunile „din faĠa” celor două coloane.Elementele din prima coloană sunt numite premise, în timp ce elementele din adoua coloana sunt răspunsurile.Prin aplicarea acestor itemi, profesorul va evalua capacitatea elevilor de arealiza asociaĠii, precum úi abilitatea de a identifica relaĠiile existente întreconcepte. Avantajele, dar úi dezavantajele folosirii acestor tipuri de itemi sunt date întabelul 7. 6.
Tabelul 7. 6
Avantaje Dezavantajex Verificarea unui volum mare de informaĠii
într-un interval scurt de timp;x O construire uúoară a itemilor;
x Utilizare greoaie la abordarea unornoĠiuni complexe
Recomandări la proiectarea itemilor de combinare:xnumărul răspunsurilor să fie mai mare sau egal cu cel al premiselor;
Disciplina: Utilajul üi tehnologia prelucrĉrilor prin aüchiere
Clasa: a XI-a
Titlul lecĦiei: OperaĦia de gĉurire
CitiĦi cu atenĦie afirmaĦiile urmĉtoare üi încercuiĦi rĉspunsul corect:
Burghiele late se folosesc:
a) pentru gĉurirea tablelor groase;
b) pentru gĉurirea tablelor subĦiri suprapuse;
c) pentru lĉrgirea gĉurilor;
Rĉspuns corect: b.
Disciplina: Tehnologia tricotĉrii üi calcule în tricotaje
Clasa: a XII-a
Titlul lecĦiei: Producerea tricoturilor prin maüini Cotton
CitiĦi cu atenĦie afirmaĦia urmĉtoare üi încercuiĦi rĉspunsul corect:
FineĦea (gg) maüinilor de tricotat Cotton este datĉ în sistemul de unitĉĦi de
mĉsurĉ:
a) american;
b) englez;
c) francez;
Rĉspuns corect: b.
232
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 233/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE
xrăspunsurile să fie cât mai scurte úi aúezate în coloana din parteadreaptă.
B). Itemi semiobiectivi reprezintă sarcinile la care elevul poate să-úiconstruiască singur răspunsul úi nu de a-l alege. Itemii semiobiectivi pot fi utilizaĠi la
Exemple:
Disciplina: Solicitĉri üi mĉsurĉri tehnice
Casa: clasa a X-a
Titlul lecĦiei: Identificarea unitĉĦilor de mĉsurĉ folosite în tehnicĉ
CitiĦi cu atenĦie în tabelul de mai jos üi realizaĦi asocierile corecte dintre
cele douĉ coloane (mĉrimi fizice – unitĉĦi de mĉsurĉ):
Mĉrimea fizicĉ Unitatea de mĉsurĉ1 AcceleraĦie A kg
2 Vitezĉ B m
3 Masĉ C A
4 ForĦĉ D m
5 Tensiunea electricĉ E m3
6 Curentul electric F m/s2
7 Lungime G N
8 Masĉ H m2
9 SuprafaĦĉ J V
10 Volum K m/s
Rĉspuns: 1-F; 2-K; 3-A; 4-G; 5-J; 6-C; 7-D; 8-A; 9-H; 10-E.
Disciplina: Materiale de construcĦii üi instalaĦii
Casa: clasa a IX-a
Titlul lecĦiei: LianĦi üi domenii de utilizare în construcĦii
CitiĦi cu atenĦie üi stabiliĦi prin sĉgeĦi corelaĦia dintre liant üi domeniul sĉu
de utilizare, studiind coloanele de mai jos:
1. Ipsos de construcĦii a. Strat termoizolant
2. Ipsos de modelat b. Glet
3. Ipsos de pardosealĉ c. Pardoseli calde
4. Ipsos macroporos d. Tipare
Rĉspuns:1. Ipsos de construcĦii a. Strat termoizolant
2. Ipsos de modelat b. Glet
3. Ipsos de pardosealĉ c. Pardoseli calde
4. Ipsos macroporos d. Tipare
233
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 234/306
EVALUAREA ÎN PROCESUL DE ÎNVĂğĂMÂNT
toate etapele de evaluare (evaluare iniĠială, continuă, sumativă) în funcĠie de scopultestului, obiectivele verificate úi conĠinuturile măsurate. Din această categorie facparte:
Fig. 7. 4. Reprezentarea schematică a itemilor semiobiectivi.
Avantajele, dar úi dezavantajele folosirii itemilor semiobiectivi sunt date în tabelul 7. 7 [24].
Tabelul 7. 7
Avantaje Dezavantaje
x Sunt verificate un număr mare deelemente de conĠinut într-un interval scurtde timp;
x Sunt uúor de construit, se pot utilizadiferite forme de comunicare a mesajuluipremisei (texte, scheme, diagrame,desene, grafice etc.);
x R ăspunsul este produs de elev, úi nu esteselecĠionat din alternativele prezentate;
x Se reduce mult posibilitatea furnizăriirăspunsului corect, prin ghicire.
x Capacitatea redusă de abordare a unorniveluri superioare ale domeniuluicognitiv, în cazul itemilor de completare;
x R ăspunsul corect poate fi alterat decapacităĠi úi cunoútinĠe care nu au fostimplicate direct în obiectivele evaluate;
x În cazul itemilor cu răspuns scurt esteposibil să se furnizeze mai multerăspunsuri, cu diferite grade decorectitudine.
1. Itemii cu răspuns scurt - întrebarea solicită formularea sau completareade către elevi a unui singur răspuns sub forma unei propoziĠii, fraze, cuvânt,simbol.Construirea itemilor cu răspuns scurt presupune a respecta anumiterecomandări:
xrăspunsul solicitat să fie scurt úi bine definit;xspaĠiile libere alocate să corespundă lungimii răspunsului;xsă se specifice dacă răspunsul este o cifră.
234
ITEMI SEMIOBIECTIVI
ITEMI CUR ĂSPUNS SCURT
ITEMI DECOMPLETARE
ÎNTREBĂRISTRUCTURATE
¾ itemi cu răspuns scurt;
¾ itemi de completare;
¾ întrebări scurtate.
O prezentare schematică a itemilor semiobiectivi este dată în figura 7. 4.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 235/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE
Exemple:
Disciplina: Mĉsurĉri üi solicitĉri tehniceClasa: a X-aTitlul lecĦiei: Mĉsurarea tensiunii electrice
CitiĦi cu atenĦie afirmaĦiile urmĉtoare üi completaĦi pe spaĦiul punctatrĉspunsul corect:
1. Unitatea de mĉsurĉ a tensiunii electrice în sistem internaĦional este ..............2. Multiplul metrului mai mare de o mie de ori este ...........................
3. Solicitarea electricĉ este cea la care este supus un izolant electric atuncicând douĉ regiuni ale sale se aflĉ la .....................................................4. IzolaĦia fiecĉrui aparat se verificĉ cu o tensiune mai mare decât cea de...........................5. Formarea unui canal conductor de electricitate prin interiorul unui izolantsolid, lichid sau gazos se numeüte .............................................
Rĉspunsul corect: 1. voltul. 2. Km. 3. potenĦiale diferite. 4. izolare. 5. strĉpungere.
Disciplina: EducaĦie tehnologicĉClasa: a V-aTitlul lecĦiei: LocuinĦa
PriviĦi cu atenĦie desenul de mai jos üi completaĦi fraza urmĉtoare:LocuinĦele pot avea diverse compartimentĉri, dar împĉrĦirea clasicĉ trebuierespectatĉ, la intrare începând cu ....................
Rĉspunsul corect: vestibul (mai poartĉ numele de hol sau antreu).
235
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 236/306
EVALUAREA ÎN PROCESUL DE ÎNVĂğĂMÂNT
2. Itemii de completare - sunt relativ identici cu itemii cu răspuns scurt însă sedeosebesc de aceútia prin faptul că elevii trebuie să completeze o afirmaĠieincompletă cu unu, două cuvinte. De asemenea, cu ajutorul acestor tipuri deitemi se pot completa desenele lacunare, precum úi schemele sau figurileincomplete.La proiectarea itemilor de completare este recomandat ca:
xintervalul liber ce urmează a fi completat să nu fie la începutul frazei;xspaĠiile libere să corespundă lungimii răspunsurilor;xnumărul de cuvinte omise într-o frază să nu fie prea exagerat;xspaĠiile libere pot fi la mijlocul sau sfârúitul enunĠului;xrăspunsul dat să fie unul singur.
Exemple:
Disciplina: Utilajul üi tehnologia meserieiClasa: a IX-aTitlul lecĦiei: Tehnologia lipirii
CitiĦi cu atenĦie üi completaĦi spaĦiile libere punctate astfel încât afirmaĦiileurmĉtoare sĉ devinĉ corecte din punct de vedere ütiinĦific:
1 La lipire, compoziĦia materialului de adaos diferĉ de cea a materialului de..........2 Materialele de adaos pot fi ...............................numite üi aliaje de lipit,
sau.............................. numite adezivi.3 La lipire cu adezivi nu este necesarĉ...................................... materialului de bazĉ.
Rĉspuns:1 La lipire, compoziĦia materialului de adaos diferĉ de cea a materialului de ...baz ĉ ….
2 Materialele de adaos pot fi …metalice … numite üi aliaje de lipit, sau … nemetalice …
numite adezivi.
3 La lipire cu adezivi nu este necesarĉ … topirea … materialului de bazĉ.
Disciplina: Chimie
Clasa: a XII-a
Titlul lecĦiei: AplicaĦii ale reacĦiei de oxidare
CitiĦi cu atenĦie afirmaĦia urmĉtoare üi completaĦi pe spaĦiile libere punctate
rĉspunsurile corecte:Pentru fabricarea alcoolilor graüi se oxideazĉ parafina în prezenĦa ..............,
care transformĉ alcoolii rezultaĦi în esteri borici. Aceütia fiind stabili la ....................,
dupĉ separare üi hidrolizĉ, conduc la alcoolii respectivi.
Rĉspuns corect:Pentru fabricarea alcoolilor graüi se oxideazĉ parafina în prezenĦa ...acidului
boric..., care transformĉ alcoolii rezultaĦi în esteri borici. Aceütia fiind stabili la
...oxidare..., dupĉ separare üi hidrolizĉ, conduc la alcoolii respectivi.
236
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 237/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE
3. Întrebările scurtate sunt subîntrebări de tip obiectiv sau semiobiectiv legate între ele printr-un element comun (tema). Aceste sarcini sunt la frontiera dintreinstrumentele cu răspuns deschis úi cele cu răspuns închis. O întrebare scurtatăconĠine: un element stimul (texte, date, grafice, diagrame, scheme),subîntrebările; date suplimentare; alte subîntrebări.Recomandări la proiectarea itemilor întrebări scurtate:
x întrebările să aibă un grad progresiv de dificultate;x întrebarea scurtată să prezinte mai multe subîntrebări;xsubîntrebările să fie independente unele de altele;x întrebările să conĠină cerinĠe cu funcĠie de stimul (diagrame, texte,imagini, date, grafice etc.);
Exemple:
Disciplina: EducaĦie tehnologicĉ
Clasa: a VII - a
Titlul lecĦiei: Mĉsurarea dimensiunilor
Folosindu-vĉ de reprezentĉrile schematice, completaĦi în spaĦiile libere
punctate de mai jos elementele constructive lipsĉ:
Micrometrul de exterior
1. potcoavĉ.; 2. .............................; 3. tijĉ; 4. dispozitiv de blocare; 5. braĦcilindric; 6. .................................; 7. dispozitiv de limitare.Rĉspuns: 2. nicovalĉ; 6. tambur
ûublerul
Rĉspuns: Cursor; D – diametru interior
237
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 238/306
EVALUAREA ÎN PROCESUL DE ÎNVĂğĂMÂNT
xsubîntrebările pot viza simple reproduceri (formule, definiĠii,clasificări) sau aplicare de cunoútinĠe, formulare de ipoteze,analize, sinteze etc.
C). Itemii subiectivi sau cu răspuns deschis - sunt sarcini uúor deconstruit fiind cei mai des întâlniĠi în evaluarea tradiĠională. Aceútia solicită elevii laconstruirea răspunsurilor corecte punând astfel în valoare capacităĠile intelectualeale elevilor, dar úi stimularea creativităĠii úi a spiritului critic.
Din categoria itemilor subiectivi fac parte:¾ itemi rezolvare de probleme;
¾ itemi de tip eseu. Tabelul 7. 8
Avantaje Dezavantaje
x Permit formarea unei gândiri productive;x Activează atitudinea critică úi autocritică;x Oferă posibilitatea analizei erorilor.
x Grad scăzut de fidelitate úi validitate;x Necesită scheme de notare complexe;x Corectarea durează un timp mai mare.
Itemii subiectivi prezintă unele avantaje úi dezavantaje pe care lemenĠionăm în tabelul 7. 8 [24].
O prezentare schematică a itemilor semiobiectivi este dată în figura 7. 5
Exemplu:
Disciplina: Utilajul üi tehnologia meserieiClasa: a IX - aTitlul lecĦiei: Deformarea plasticĉ la rece
În prelucrarea materialelor prin deformare plasticĉ la rece rezultĉ diverse
produse. RĉspundeĦi la întrebĉri:1. Deformarea plasticĉ a materialului se executĉ la temperatura .....................................2. Deformarea plasticĉ a materialului se realizeazĉ prin aplicarea unor ........exterioare3. Care sunt avantajele presĉrii la rece ?
Rĉspuns:1. Deformarea plasticĉ a materialului se executĉ la temperatura ...mediului
ambiant ....2. Deformarea plasticĉ a materialului se realizeazĉ prin aplicarea unor ...for Ħ e ...exterioare3. Avantajele presĉrii la rece sunt:
xproductivitate mare;xcost redus;xpiese cu un înalt grad de precizie;xpierderi mici de material;x îmbunĉtĉ irea caracteristicilor mecanice a materialelor.
238
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 239/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE
Itemii subiectivi prezintă unele avantaje úi dezavantaje pe care le
menĠionăm în tabelul 7. 8 [24].
O prezentare schematică a itemilor semiobiectivi este dată în figura 7. 5
Fig. 7. 5. Reprezentarea schematică a itemilor subiectivi.
1. Itemi tip rezolvare de probleme presupun rezolvarea de probleme sau
situaĠii problemă, profesorul evaluând în acest fel capacitatea de analiză, de
gândire, de aplicare úi sinteză a elevilor.
Recomandări la construirea itemilor de tip rezolvare de probleme:
xsarcinile de lucru să fie adecvate cu particularităĠile de vârstă ale
elevilor;
xevaluarea se va face în baza unor criterii consemnate în baremele de
corectare;
xcorectarea răspunsurilor se poate face individual sau în grup.
239
ITEMI SUBIECTIVI
REZOLVARE DE
PROBLEME
ITEMI DE TIP
ESEU
Exemplu:
Disciplina: Bazele electrotehnicii
Clasa: a XI-a
Titlul lecĦiei: InductivitĉĦi proprii üi mutuale
CitiĦi cu atenĦie enunĦul problemei, dupĉ care, rezolvaĦi corect cerinĦele
acesteia: Sĉ se calculeze inductivitĉĦile proprii üi mutuale pentru doi solenoizi cumiez comun având N1=100 spire, N2=1000 spire, A=10 cm2. l=1 m üi 100P , ( 11 L - 3
puncte; 22 L - 3 puncte; M - 3 puncte; din oficiu - 1 punct).
Rezolvare:
H l
A N Lr
34
6721011 10256,1
1
101010100104
S P P ;
H l
A N L r
14
8722022 10256,1
1
101010100104
S P P ;
.10256,11
10101000100100104
24
72102112 H l
A N N L LM r
S P P
Se observĉ cĉ ,2211 L LM deci .1k
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 240/306
EVALUAREA ÎN PROCESUL DE ÎNVĂğĂMÂNT
Exemplu:
Disciplina: Materiale electrotehniceClasa: a IX-aTitlul lecĦiei: Coroziunea metalelor
La sfârüitul secvenĦei de instruire, pentru a verifica modul în care s-arealizat fixarea cunoütinĦelor, profesorul solicitĉ o activitate independentĉ derealizare a unui eseu cu tema – „Coroziunea metalelor”. În acest sens, face o mic ĉintroducere unde prezintĉ tema, üi pune în discuĦie rĉspunsurile la o serie de întrebĉride tipul: În ce const ĉ coroziunea metalelor? Care sunt deosebirile între coroziunea chimic ĉ ü i
cea electrochimic ĉ ? Ce m ĉ suri de protec Ħ ie se pot lua împotriva coroziunii metalelor? Rĉspuns:
Prin procesul de corodare se pierd însemnate cantitĉĦi de metale üi aliaje aleacestora. De asemenea, procesul de corodare poate duce la distrugerea unor utilaje,instalaĦii, aparate sau dispozitive, construcĦii, chiar dacĉ acestea sunt protejate prindiverse metode. Coroziunea reprezintĉ procesul de degradare lentĉ üi progresivĉ ametalelor üi a aliajelor acestora de la suprafaĦĉ cĉtre interior, sub acĦiunea chimicĉsau electrochimicĉ a mediului înconjurĉtor. Dupĉ mecanismele procesului de corodareexistĉ coroziune chimicĉ üi coroziune electrochimicĉ.
Coroziunea chimicĉ se datoreazĉ reacĦiilor chimice între metal üi gaze uscatesau dizolvĉrii metalelor în lichide care nu conduc curentul electric.
Coroziunea electrochimicĉ se datoreazĉ formĉrii üi funcĦionĉrii unei pilemicroscopice sau de dimensiuni mai mari. Coroziunea electrochimicĉ spre deosebire decoroziunea chimicĉ este însoĦitĉ de apariĦia curentului electric.
ProtecĦia împotriva coroziunii se face prin:1. reducerea agresivitĉĦii mediului corosiv:
¾ Îndepĉrtarea agentului corosiv;¾ Adĉugarea de inhibatori de coroziune.
1. mĉrirea rezistenĦei la coroziune a metalului:¾ reducerea impuritĉĦilor din metal;¾ prelucrarea îngrijitĉ a suprafeĦelor;¾ alierea cu elemente rezistente la coroziune;¾ acoperiri cu starturi corosive:
o de naturĉ organicĉ: unsori, vopsele, lacuri, emailuri;o de naturĉ anorganicĉ: oxizi, fosfaĦi, cromaĦi;o starturi metalice depuse prin: galvanizare, difuziune termicĉ,
placare, depunere în vid.Cunoaüterea procesului de coroziune üi a mĉsurilor de protecĦie duc la
mĉrirea duratei de viaĦĉ a echipamentelor, instalaĦiilor üi construcĦiilor din care suntrealizate acestea. Pe plan mondial cercetĉtorii cautĉ soluĦii üi metode pentru sporireagradului de protecĦie împotriva coroziunii, subiectul fiind în orice moment deactualitate.
240
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 241/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE
Fazele elaborării unui eseu sunt [1]:1. Clarificarea enunĠului temei de tratat:
x înĠelegerea cerinĠei prin stabilirea sensului precis al problemei puse îndiscuĠie;x încadrarea subiectului într-un anumit context;
2. Pregătirea abordării:xidentificarea cunoútinĠelor dobândite posibil de fructificat în tratareasubiectului, a argumentelor necesare întemeierii ideilor, aexemplificărilor;xstabilirea direcĠiei reflexiei personale.
3. Stabilirea planului eseului:xse întocmeúte în aúa fel încât să corespundă cerinĠei decompletitudine;xeste necesar pentru a asigura rigoare úi coerenĠă redactării, precum úipentru a evita abaterile de la subiect;xnu trebuie conceput ca un cadru rigid, ci ca o schemă dinamică;xprecizează diviziunile mari ale lucrării úi ideea principală ce se dezvoltă în fiecare.
4. Redactarea eseului:xPresupune prezentarea reflecĠiilor personale cu privire la subiectultratat, raportate atunci când este cazul la ideile altora;x
Lucrarea se structurează pe trei mari părĠi: introducere dezvoltareconcluzie;a). Introducerea:
xare menirea de a contura úi preciza problema relevându-i importanĠa;xnu trebuie să anunĠe úi soluĠia problemei abordate;xcu toate că nu se constituie într-un plan al eseului, poate sugerasubdiviziunile acestuia.
b). Dezvoltarea:xtratarea subiectului într-o manieră personală;xpot fi invocate idile unor autori, se pot da citate, dar f ără a se abuza înacest sens;x
se argumentează toate ideile susĠinute, se oferă exemple;xexprimarea să fie clară úi concretă din punct de vedere logic úigramatical.
c). Concluzia:xRelevă în termeni conciúi soluĠia problemei puse în introducere;xTrebuie să reprezinte ceva nou úi sugestiv, nicidecum un rezumat allucrării;xNu trebuie să fie definitivă închisă, ci relativă úi deschisă, deoareceeseul este doar o „încercare”.
Eseul prezintă unele avantaje / dezavantaje sintetizate în tabelul 7. 9.
241
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 242/306
EVALUAREA ÎN PROCESUL DE ÎNVĂğĂMÂNT
Tabelul 7. 9
Avantaje Dezavantaje
xPermite o evaluare globală asupra unei sarcinide lucru;xPune în valoare abilitatea elevului de exprimarepersonală în scris;xPermite elevului să construiască, să producă,să creeze singur un răspuns în conformitate cuun set de cerinĠe.
xFidelitate scăzută la notare în lipsa unuibarem de corectare cât mai detaliat;xpresupune crearea prealabilă a unui set deitemi;xse consumă mult timp în corectare;
xnu poate fi folosit la toate nivelurile de vârstăale elevilor.
7. 6. CalităĠile instrumentelor de evaluare
Prin instrument de evaluare se înĠelege un mijloc obiectual conceputpentru a obĠine date relevante despre ceea ce se urmăreúte a fi evaluat:cunoútinĠele elevilor, măsura asimilării acestora, atitudini, opinii, interese etc.
CalităĠile instrumentelor de evaluare sunt:¾ validitatea;¾ fidelitatea;¾ obiectivitatea;¾ discriminarea;¾ aplicabilitatea.
I. Validitatea. Prin validitatea se determină dacă ceea ce a fost măsuratcorespunde cu ceea ce am intenĠionat de la început să măsuram. Astfel sedetermină dacă instrumentul de evaluare nou creat este semnificativ úireprezentativ pentru conĠinutul procesului măsurat. Validitatea evaluărilor pentruprofesori este foarte importantă întrucât diagnostichează úi sugerează conĠinutulpentru procesul de predare în acord cu nevoile de învăĠare.
Tipuri particulare de validitate [79]:¾ validitatea de conĠinut are în vedere concordanĠa dintre sarcinile
testului úi ceea ce s-a predat efectiv în procesul didactic;¾ validitatea de structură se referă la acurateĠea cu care testul
măsoară componenta respectivă;
¾ validitatea de convergenĠă are în vedere corelarea rezultatelor pecare elevul le obĠine la test cu cele obĠinute în alte situaĠii, dar careimplică componenta analizată;
¾ validitatea predictivă permite realizarea unor predicĠii în legătură cuevoluĠia viitoare a celui evaluat;
¾ evaluarea de faĠadă exprimă „măsura în care testul este relevant úiimportant pentru cei testaĠi” [82].
II. Fidelitatea. Fidelitatea este precizia sau acurateĠea cu care semăsoară ceea ce este de măsurat. Prin fidelitate se analizează erorile la evaluare.
242
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 243/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE
Un instrument de evaluare este fidel atunci când se obĠin aceleaúi rezultate dupăintervale de timp diferite sau prin aplicare la subiecĠi diferiĠi. Cu alte cuvinte, prinadministrarea în condiĠii diferite, un instrument de măsură este fidel dacă păstreazărezultatele nealterate. Testele standardizate includ detalii tehnice care fac referire lanivelul de fidelitate al testului.
Fidelitatea poate fi afectată de următorii factori [22]:¾ comportamentul elevilor care este afectat de contextul desf ăúurării
unei activităĠi;¾ motivarea úi interesul pentru un anumit lucru are un considerabil
efect în performanĠă;
¾ relaĠia (pozitivă sau negativă) dintre evaluator úi evaluat;¾ limba în care se desf ăúoară evaluarea;¾ condiĠiile fizice, emoĠionale úi sociale;¾ numărul úi tipul operaĠiilor într-o anumită etapă de lucru;¾ distragerile;¾ aúteptările elevilor faĠă de cerinĠele profesorului;¾ ora, ziua, săptămâna sau luna influenĠează performanĠa.
Teoria modernă a fidelităĠii măsurătorilor se bazează pe analiza de variantăúi pe tehnicile probabilistice de luare a deciziilor. In mod tradiĠional însă, fidelitatease determină în analiza erorilor. Fără a insista asupra dezvoltării, extrem desofisticate a teoriei fidelităĠii, prezentam principalele procedee de determinare a
fidelităĠii [20]:1. Procedeul test-retest presupune aplicarea după o perioadă de timp aaceluiaúi instrument de măsurare aceloraúi persoane. Dacă persoanele supusemăsurării nu s-au schimbat sub raportul caracteristicii măsurate, teoretic,rezultatele celor două probe trebuie să fie aceleaúi.
2. Procedeul testelor paralele încearcă să evite impedimentul învăĠăriirăspunsurilor de către subiecĠi: se aplică acestora nu acelaúi test de două ori cidouă teste asemănătoare sau forme diferite ale aceluiaúi instrument de măsurare.Dar cât de asemănătoare sunt testele paralele? Ca úi în cazul precedent, întreaplicarea unui test úi a formei lui “echivalente” de cele mai multe ori se scurge operioadă de timp în care situaĠia subiecĠilor se poate schimba. Aplicareaconcomitentă a două sau mai multor teste paralele nu este posibilă. Aplicarea lor însuccesiune imediată nu este de dorit. Se ridică probleme asemănătoare procedeuluitest - retest.
3. Procedeul înjumătăĠirii testelor oferă posibilitatea determinăriicoeficientului de echivalenĠă între două jumătăĠi ale aceluiaúi test. ÎmpărĠireatestului în jumătate se face selectând itemurile echivalente úi gruparea lor în douăforme separate. În mod curent se procedează însă oarecum mecanic: într-o formă
sunt incluse itemurile cu număr par, în alta itemurile cu număr impar. Dupăaplicarea integrala a testului sunt aplicate formele înjumătăĠite ale lui. Se fac apoicorelaĠii între rezultatele astfel obĠinute. DificultăĠile prezentate în procedeul test-
243
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 244/306
EVALUAREA ÎN PROCESUL DE ÎNVĂğĂMÂNT
retest sunt prezente úi în cazul stabilirii fidelităĠii prin înjumătăĠirea testului.Evaluarea măsurării, ca úi măsurarea însăúi, constituie un element esenĠial încercetarea concretă, pentru ca numerele incorect asociate fenomenelor potdeforma sau estompa realităĠile, creând iluzia rigurozităĠii útiinĠifice.
Există un aparent conflict între validitate úi fidelitate. Cu cât fidelitateadatelor este mai mare prin consistentă, uniformitate úi standardizare cu atât ne
îndepărtăm mai mult de validitatea datelor pe baza cărora profesorii pot lua deciziipersonalizate privind evaluările elevilor în procesul de învăĠământ. În acelaúi timp,cu cât încercăm să avem evaluări mai personalizate pentru un elev, cu atât maipuĠin generalizabile, standardizabile úi comparabile sunt rezultatele.
III. Obiectivitatea. Evaluarea este obiectivă atunci când diferiĠi evaluatoriobĠin rezultate comparabile, dacă nu, chiar egale asupra calităĠii răspunsului fiecăruiitem luat separat. O abordare corectă a evaluării, privită prin prisma obiectivităĠi,presupune a face distincĠie între factorii obiectivi ai evaluării úi caracterul obiectiv alevaluării. În momentul când se estimează obiectivitatea unei evaluări, se urmăreúte
în ce măsură evaluarea poate fi sau nu influenĠată de evaluator.O evaluare este obiectivă nu în sensul că este exterioară úi independentă în
raport cu evaluatorul, ci în sensul că influenĠele acestuia nu distorsionează dateleobiective pe baza cărora se face evaluarea [86].
IV. Aplicabilitatea. Instrumentele de evaluare sunt aplicabile dacă ele potfi administrate cu uúurinĠa la elevii care au vârsta vizată, în condiĠii de spaĠiu, timp
úi cost rezonabile, iar rezultatele pot fi uúor interpretabile.
7. 7. Procesul de notare. Factorii perturbatori ai aprecierii úi notării
Notarea úi funcĠiile notării
Notarea este considerată ca un proces de acordare a unor note pe bazaevaluări performanĠelor elevilor [41]. Sistemul de notare diferă între Ġări, iar înunele dintre acestea diferă de la o úcoala la alta. În România este răspânditsistemul cu scara de notare de la 1 la 10 sau cu descriptori de performanĠă
(calificative) în patru trepte: foarte bine, bine, suficient, insuficient. Sistemul prin
litere (A, B, C, D, F) sau în combinaĠie cu expresii „Satisf ăcător”, „Excelent” estedefinit în diverse Ġări chiar de către úcoală. De asemenea, mai sunt întâlnite scăride notare de la 1 la 5 sau de la 1 la 20.
În teoria úi practica notării s-au înrădăcinat mai multe modele de notare, úianume [24]:¾ Modelul notării prin raportare la grup, model ce se bazează pe aprecierea
f ăcută prin comparaĠia elevilor între ei sau prin raportarea rezultatelor la unnumit standard de expectanĠe.
¾ Notarea prin raportare la standarde fixe. Notarea se face prin raportarearezultatelor la sisteme de referinĠă unitare pentru întreaga populaĠie úcolară.
244
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 245/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE
¾ Modelul notării individualizate, model ce se caracterizează prin încercareade raportare a rezultatelor obĠinute de elevi la alte rezultate individuale,realizate de aceeaúi elevi, în timp.
Nota úcolară îndeplineúte următoarele funcĠii:¾ FuncĠia educativă a notei. Privită din perspectiva diagnostică, nota pentru
elevi este menită să-i conútientizeze, motiveze, stimuleze în vedereacunoaúterii. Totodată, pentru profesorul evaluator, nota reprezintă orecunoaútere a efortului său în activitatea de instruire a elevilor, o reflecĠieprivind calitatea actului didactic, permiĠându-i în acest fel o autoevaluare,precum úi o autoreglare a procesului instructiv-educativ.
¾ FuncĠia indice a unei valori. Profesorul trebuie să noteze elevii Ġinând contde setul de standarde stabilit prin programa úcolară sau după un sistem decriterii prin care se vor lua în calcul cât mai multe referiri la normele generalede notare.Literatura de specialitate face unele referiri privind normele generale derealizare a evaluării úi notării elevilor [57]:
xse va Ġine cont de cerinĠele programei úi de particularităĠile unei anumitediscipline de învăĠământ;xse va avea în vedere volumul, dar mai ales, calitatea cunoútinĠelorevaluate;xfolosirea integrală a scării de notare;
xritmicitatea notării;xfolosirea perspectivei în notare (se va Ġine cont de posibilităĠile elevilor dea-úi înlătura anumite lipsuri provocate de anumite motive trecătoare);xasigurarea unităĠii, consecvenĠei úi continuităĠii în aplicarea aceluiaúisistem de notare;xrespectarea principialităĠii în notare;xse va pune în evidenĠă capacităĠile superioare ale elevilor.
¾ FuncĠia de motivare a elevului. Printr-un feed-back continuu se asigură opermanenĠă a predării, precum úi a învăĠării.
Factorii perturbatori ai notării
Validitatea, fidelitatea úi obiectivitatea unei evaluări par să fie elementeleideale spre care se tinde, însă în realitatea practică sunt situaĠii care conduc ladificultăĠi de realizare. Astfel, în cadrul procesului de notare úi de apreciere alelevilor apar o serie de erori, sau disfuncĠii ale evaluării [24], [79], [87] a cărorsinteză este dată în cele ce urmează:¾ Eroarea prin similaritate. Profesorul are tendinĠa de a-úi evalua elevii prin
raportarea la sine prin contrast sau prin asemănare.
245
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 246/306
EVALUAREA ÎN PROCESUL DE ÎNVĂğĂMÂNT
¾ Eroarea prin contrast. Apare prin accentuarea a două însuúiri contrastante cesurvin imediat în timp úi spaĠiu. Profesorul are tendinĠa să opereze o comparareúi o ierarhizare a elevilor. Astfel, se întâmplă ca, acelaúi rezultat să primească onotă mai bună, dacă urmează după evaluarea unui rezultat mai slab, (în sensulcă, după o lucrare slabă, una bună pare a fi úi mai bună), sau să primească unamediocră, dacă urmează imediat după răspunsurile excelente ale altui candidat.
¾ Eroarea logică. Constă în substituirea obiectivelor úi parametrilor importanĠi aievaluării prin scopuri secundare, cum ar fi acurateĠea úi sistematizareaexpunerii, efortul depus de elev pentru a ajunge la anumite rezultate fie elechiar úi mediocre.
¾ Efectul de ordine. Datorită fenomenului de inerĠie, profesorul menĠine camacelaúi nivel de apreciere pentru o suită de lucrări care, în realitate prezintăanumite diferenĠe calitative. Astfel, una úi aceeaúi lucrare va fi notată într-un feldacă urmează după o lucrare bună úi în alt fel dacă va urma după o lucrare maislabă.
¾ Efectul Pygmalion. Aprecierea rezultatelor obĠinute de un elev la una sau maimulte discipline este influenĠată de părerea pe care profesorul úi-a format-odespre capacităĠile acestuia, părere care a devenit relativ fixă. Prin acest efectperformanĠa elevilor poate fi dată de aúteptările profesorilor.
¾ Efectul de contaminare care arată că nota acordată de evaluator esteoarecum influenĠată de reuúitele anterioare ale elevului, de statutul său úcolar,
precum úi de caracteristicile unităĠii úcolare pe care a urmat-o;¾ Efectul de halo pus în evidenĠă pentru prima dată de către Ed. Thornidike
(1920) se manifestă printr-o subiectivitate în evaluare datorită imaginii pozitivepe care úi-o face evaluatorul despre elevul în cauză, fie la aceeaúi disciplină fiela mai multe discipline; în acest sens, elevii buni la învăĠătură vor fi tot timpulavantajaĠi, în timp ce elevii mai slabi vor fi dezavantajaĠi. În evaluarea conduiteise pot identifica două variante ale efectului „halo” úi anume:
xefectul „blând” care exprimă o atitudine mai indulgentă a profesoruluifaĠă de elevii cunoscuĠi în raport cu cei necunoscuĠi;
xeroare de generozitate ce se manifestă prin prezentarea într-olumină mai bună a elevilor decât se manifestă ei în realitate.
¾ Efectul de aúteptare pune în evidenĠă o supraestimare a notei în cazul încare elevul aparĠine unei categorii faĠă de care profesorul are o prejudecatăfavorabilă;
246
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 247/306
Capitolul 8
PROIECTAREA DEMERSULUI DIDACTIC
8. 1. Perspective de definire úi abordare a proiectării didactice
Proiectarea demersului didactic este o activitate desf ăúurată de profesor,menită să anticipeze etapele úi modalităĠile de organizare úi de desf ăúurareconcretă a procesului instructiv-educativ.
După G. De Landsheere proiectare pedagogică constă în [18], [46]:¾ a defini clar obiectivele, la unul sau mai multe niveluri;¾ a sugera teme de activitate susceptibile de a provoca învăĠări în
sensul dorit;¾ a oferi posibilitatea de alegere a metodelor úi mijloacelor didactice;¾ a propune instrumente de control al predării úi învăĠării;¾ de a determina condiĠiile prealabile.
Proiectarea pedagogică presupune o abordare úi definire din mai multeperspective:
¾ din perspectiva sistemică;¾ din perspectiva managerială;¾ din perspectiva didactică;¾ din perspectiva acĠională.Din perspectiva sistemică, proiectarea pedagogică se defineúte ca un
ansamblu coordonat de operaĠii de anticipare a desf ăúurării procesului instructiv-educativ, finalizate în programe diferenĠiate de instruire; complex de operaĠii deplanificare úi organizare a instruirii, descriere a soluĠiei optime a unei problemedidactice complexe [17].
Din perspectiva managerială, proiectarea este privită ca o activitate destabilire úi luare de decizii flexibile úi coerente. Aceste decizii pot viza interacĠiuniledintre obiective - conĠinuturi - strategii didactice - modul de lucru cu elevii; căile dedirijare-conducere a învăĠării în diferite situaĠii de instruire etc. [71].
Din perspectiva didactică, proiectarea este centrată pe activitateacadrului didactic, oferind forme de desf ăúurare bine stabilite în funcĠie de tipul
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 248/306
PROIECTAREA DEMERSULUI DIDACTIC248
lecĠiei. Din această perspectivă, proiectarea didactică este o activitate de anticipareúi de pregătire a activităĠilor instructiv-educative. Proiectarea didactică nu poate fiabordată sub semnul improvizării de moment, date fiind implicaĠia modului derealizare úi dezvoltare a individului în procesul său de integrare în societate.
Din perspectiva acĠională, proiectarea didactică poate fi considerată camod specific de intervenĠie úi operare, de către profesor asupra fiecăreicomponente a procesului de învăĠământ, ambele demersuri realizându-se laintervale úi momente diferite (anual, semestrial, zi úi oră úcolară) úi la nivelul unorstructuri logico-didactice diferite (obiect de învăĠământ, capitol, temă, sistem delecĠii, lecĠie, o secvenĠă a acesteia) [71].
Pentru realizarea unei proiectări didactice corecte, profesorul trebuie să
răspundă la o serie de întrebări: Ce voi face ? Cu ce voi face ? Cum voi face ? Cumvoi úti dacă ceea ce trebuia f ăcut a fost f ăcut ?
R ăspunsul la aceste întrebări reprezintă de fapt, o conturare a etapelorproiectării activităĠii didactice.
Proiectarea demersului didactic pentru o disciplină tehnică sau tehnologică presupune:
1. studiul programei úcolare;2. planificarea calendaristică;3. proiectarea unităĠilor de învăĠare;4. proiectarea activităĠii didactice (a lecĠiei).
În funcĠie de perioada de timp, proiectarea didactică poate fi globală úieúalonată.Proiectare globală se realizează pe un interval mare de timp, respectiv
pe nivel, sau ciclu úcolar, se operează cu obiective, conĠinuturi, criterii de evaluare,úi prezintă un grad mare de generalitate.
Proiectare eúalonată se realizează pe o perioadă de un semestru sau unan úcolar úi constă în elaborarea programelor de instruire specifice unei disciplinecare va fi studiată de elevi.
8. 2. Algoritmul proiectării didactice
Proiectarea didactică presupune un anumit algoritm [79]:1. Stabilirea obiectivelor educaĠionale. Obiectivele educaĠionale sunt
elementele cele mai importante în realizarea proiectării didactice. Acestea suntprecizate în programele úcolare, programe ce sunt caracterizate ca documenteoficiale úi obligatoriu de parcurs. Profesorii trebuie să aibă în vedere, în primulrând, obiectivele care circumscriu trunchiului comun, partea obligatorie a programeiúcolare úi care va constitui temeiul realizării evaluării naĠionale (capacitate úibacalaureat). De asemenea, obiectivele trunchiului comun vor contribui laconturarea profilului de formare la sfârúitul învăĠământului obligatoriu. Pe de altă
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 249/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 249
parte, în funcĠie de deciziile care se vor lua la nivelul fiecărei clase, cadrele didacticetrebuie să Ġină cont de obiectivele care conturează curriculum extins, în cazurileclaselor capabile de performanĠă în anumite domenii, ale unei motivaĠii superioarepentru aceste discipline.
2. Selectarea úi organizarea conĠinuturilor de învăĠare. Această etapă constă în selectarea úi organizarea conĠinuturilor în concordanĠă cuobiectivele educaĠionale urmărite. Activitatea instructiv educativă trebuie să fiecentrată pe obiective úi nu pe conĠinuturi, conĠinuturile reprezentând o punte delegătură între obiective úi elevi. Un rol important în selectarea úi organizareaconĠinuturilor îl constituie identificarea unităĠilor de învăĠare. Plecând de laidentificarea unităĠilor de învăĠare trebuie delimitat, stabilit úi ordonat unităĠile
structurale (capitole, subcapitole, lecĠii). De asemenea, trebuie să se Ġină seama desubiectele pentru fiecare lecĠie, prelucrând úi ordonând logic noĠiunile înconcordanĠă cu posibilităĠile de asimilare ale elevilor úi cerinĠele demersuluieducaĠional.
3. Alegerea strategiilor de predare-învăĠare. Strategiile de predare- învăĠare privesc modul de organizare úi conducere a actului didactic, princoncordanĠa úi îmbinarea eficientă a conĠinutului învăĠării, cu a metodelor de învăĠare, cu mijloacele didactice, cu formele de organizare a procesului instructiv-educativ în vederea atingerii obiectivelor propuse. La alegerea strategiilor didacticetrebuie să se Ġină cont de specificul disciplinei, de particularităĠile de vârstă ale
elevilor, precum úi de tipul de lecĠie abordat.4. Stabilirea metodelor úi tehnicilor de evaluare reprezintă parteafinală a demersului de proiectare didactică prin care profesorul va măsura eficienĠa întregului proces instructiv-educativ.
Proiectarea demersului evaluativ va avea în vedere momentul în care serealizează evaluarea (la începutul procesului de predare-învăĠare, pe parcursulderulării sale, sau la sfârúitul demersului), dar úi metodele úi tehnicile de evaluare.Proiectarea modulului de realizare a evaluării va avea ca finalitate asigurarea unuifeed-back de calitate atât pentru elevi, cât úi pentru cadrul didactic, care, pe bazaprelucrării informaĠiilor obĠinute, î úi vor regla modul de desf ăúurare a demersuluididactic [79].
În privinĠa instrumentelor de evaluare se pun câteva întrebări [89]:¾ Care sunt obiectivele cadru úi obiectivele de referinĠă ale programei
úcolare, pe care trebuie să le realizeze elevii ?¾ Care sunt performanĠele minime, medii úi superioare pe care le pot
atinge elevii, pentru a demonstra că au atins aceste obiective ?¾ Care este specificul colectivului de elevi pentru care îmi propun
evaluarea ?¾ Când úi în ce scop evaluez ?¾ Pentru ce tipuri de evaluare optez ?¾ Cu ce instrumente voi realiza evaluarea ?
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 250/306
PROIECTAREA DEMERSULUI DIDACTIC250
¾ Cum voi proceda pentru ca fiecare elev să fie evaluat prin tipuri deprobe cât mai variate, astfel încât evaluarea să fie cât mai obiectivă úi relevantă ?
¾ Cum voi folosi datele oferite de instrumentele de evaluareadministrate, pentru a elimina eventualele blocaje constante înformarea elevilor úi pentru a asigura progresul úcolar al fiecăruiadintre ei ?
R ăspunsul la aceste întrebări trebuie să conducă la evidenĠierea progresului înregistrat de elevi, atingându-se în aceste fel obiectivele propuse în programaúcolară.
8. 3. Studiul programelor úcolare
Documentele de proiectare didactică sunt documente administrativerealizate de către profesor, după o lecturare atentă a programei úcolare.Programele úcolare sunt centrate pe obiective / competenĠe úi nu mai trebuie vizată ca o tablă de materii, care să fie parcursă într-o anumită perioadă de timp. În acestsens, profesorul trebuie să aibă o vedere de ansamblu asupra întregului curriculumalocat unui an de studiu, să cunoască programele disciplinelor înrudite pentru oabordare interdisciplinară a anumitor teme úi să personalizeze demersul didactic,
Ġinând seama de specificul elevilor cărora li se adresează.Lectura programelor úcolare trebuie să scoată în valoare relaĠiile care există între obiectivele cadru - obiectivele de referinĠă - activităĠile de învăĠare -conĠinuturi úi modalităĠile de evaluare.
8. 4. Planificarea calendaristică orientativă
După finalizarea lecturii programei úcolare, următorul pas este întocmireaplanificării calendaristice.
Planificarea calendaristică este un document úcolar administrativ careasociază elementele programei úcolare cu alocarea de timp, considerată optimă decătre profesor, pe parcursul unui an úcolar. Planificările calendaristice pot fi:
¾ anuale - se întocmesc pe un an de studiu;¾ semestriale - conĠinutul din planificarea anuală se distribuie pe
semestre.Pentru realizarea planificărilor calendaristice se recomandă parcurgerea
etapelor:1. identificarea unităĠilor de învăĠare;2. stabilirea succesiunii de parcurgere a unităĠilor de învăĠare;
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 251/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 251
3. asocierea obiective de referinĠă - conĠinuturi respectiv, competenĠespecifice - conĠinuturi;
4. alocarea timpului necesar parcurgerii fiecărei unităĠi de învăĠare.Planificările calendaristice pot fi realizate pornind de la următoare
rubricaĠie:
Unitatea úcolară ____________________
Profesor__________________________
Disciplina_________________________
Clasa______ Nr. ore/săptămână _______
Programa úcolară ___________________
Anul úcolar___________
Planificare calendaristică
Semestrul I, II
Unitatea de învăĠare
Obiectivede
referinĠă /CompetenĠe
specifice
ConĠinuturi
N r . d e o r e
S ă p t ă m â n a
O b s e r v a Ġ i i
1 2 3 4 5 6
Rubricile din tabel se vor completa astfel:Unitatea de învăĠare - se indică prin teme (titluri) stabilite de către
profesor din conĠinutul útiinĠific al disciplinei;Obiective de referinĠă / competenĠe specifice - se trec numerele
obiectivelor de referinĠă / competenĠelor specifice din programa úcolară;ConĠinuturi - sunt selectate din programă úi corespund temei alese;Numărul de ore alocate - se stabilesc de către profesor în funcĠie de
experienĠa acestuia úi de nivelul de achiziĠii ale elevilor pentru clasa la care s-arealizat planificarea.
Întrucât planificarea are o valoare orientativă, eventualele modificărideterminate de aplicarea efectivă la clasă vor fi consemnate în rubrica ObservaĠii.
Planificările calendaristice trebuie să acopere integral programa úcolară lanivel de obiective de referinĠă / competenĠe specifice. De asemenea, esterecomandat ca acestea să fie întocmite la începutul anului úcolar.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 252/306
PROIECTAREA DEMERSULUI DIDACTIC252
8. 5. Proiectarea unităĠii de învăĠare
Conceptul de unitate de învăĠare are rolul de a materializa conceptul dedemers didactic personalizat, flexibilizând proiectarea didactică úi definind în acestsens pentru practică premise mai bine fundamentate din punct de vederepedagogic [89].
O unitate de învăĠare constituie o structură didactică deschisă úi flexibilă ce prezintă următoarele caracteristici:
¾ determină formarea la elevi a unui comportament specific, generatprin integrarea unor obiective de referinĠă / competenĠe specifice;
¾ este unitară din punct de vedere tematic;¾ se desf ăúoară în mod sistematic úi continuu pe o perioadă de timp;¾ se finalizează prin evaluare [89].
În vederea proiectării unităĠii de învăĠare, profesorul trebuie să identificeelementele necesare demersului didactic. Pentru aceasta, se vor parcurgeurmătoarele etape:
1. identificarea obiectivelor / competenĠelor, (În ce scop voi face ?);2. selectarea conĠinuturilor, (Ce voi face ?);3. analiza resurselor sau a strategiilor didactice: metode de predare-
învăĠare, mijloace didactice, locul de desf ăúurare a activităĠiididactice, formele de organizare úi desf ăúurare a activităĠii
didactice, timp, (Cu ce voi face ?);4. determinarea activităĠilor de învăĠare, (Cum voi face ?);5. stabilirea instrumentelor de evaluare, (Cât s-a realizat).
Proiectul unei unităĠi de învăĠare poate fi realizat pornind de la următoarerubricaĠie;
Unitatea úcolară ____________________
Profesor__________________________
Disciplina_________________________
Clasa______Nr. ore/săptămână _______
Programa úcolară ___________________
Anul úcolar__________
Proiectul unităĠii de învăĠare
Unitatea de învăĠare________________________________________ Numărul de ore alocate_______
ConĠinuturi
Obiective dereferinĠă /
CompetenĠespecifice
ActivităĠi de învăĠare Resurse Evaluare
1 2 3
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 253/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 253
Rubricile din tabel se vor completa astfel:ConĠinuturi - se prezintă în detaliu conĠinuturile din programa úcolară úi
din manualul pe care profesorul l-a ales la începutul anului úcolar;Obiective de referinĠă / competenĠe specifice - se trec numerele de
ordine ale obiectivelor de referinĠă / competenĠelor specifice care se regăsesc înprograma úcolară;
ActivităĠi de învăĠare - se preiau din programă prin consultareamanualului, respectiv diverse surse bibliografice sau se propun altele noi;
Resurse - se face referire la metodele úi mijloacele de învăĠământ,formele de organizare a activităĠilor didactice cu elevii, timpul aferent fiecăreietape;
Evaluare - se menĠionează numai instrumentele sau modalităĠile deevaluare aplicate la clasă (evaluare scrisă, evaluare practică, proiect, referat,portofoliu, teme etc.) f ără a detalia conĠinutul probei. Este indicat, ca la finalulfiecărei unităĠi de învăĠare, să fie propusă o evaluare sumativă.
Proiectarea unităĠii de învăĠare are o serie de calităĠi úi avantaje [89]:¾ creează un mediu de învăĠare coerent în care aúteptările elevilor
devin clare pe termen mediu úi lung;¾ implică elevii în „proiecte de învăĠare personale” pe termen mediu
úi lung - rezolvarea de probleme complexe, luarea de deciziicomplexe - cu accent pe explorare úi reflecĠie;
¾ implică profesorul într-un „proiect didactic” pe termen mediu úilung, cu accent pe ritmurile de învăĠare proprii ale elevilor;
¾ dă perspectivă lecĠiilor, conferind acestora o structură specifică, înfuncĠie de secvenĠele unităĠii de învăĠare în care se află.
8. 6. Proiectarea lecĠiei
Proiectarea lecĠiei reprezintă o verigă importantă în ansamblulproiectării întregului demers didactic. LecĠia reprezintă forma fundamentală deorganizare a procesului de instruire, fiind de fapt o înlănĠuire de evenimente,momente, menite să realizeze succesiunea clară úi precisă a actului educaĠional.
Proiectarea unei lecĠii este operaĠia de identificare a secvenĠelorinstrucĠionale ce se derulează în cadrul unui timp determinat, de obicei, o oră úcolară [23].
Proiectarea lecĠiei presupune parcurgerea unor etape [65], [79]:1. Formularea clară a obiectivelor operaĠionale. Obiectivele
operaĠionale indică efectele observabile la sfârúitul lecĠiei. Pentru a fi atinse,obiectivele de referinĠă / competenĠele specifice din programa úcolară, acestea sunttranspuse, la nivelul lecĠiei, în obiective operaĠionale a căror caracteristici suntprezentate în cele ce urmează:
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 254/306
PROIECTAREA DEMERSULUI DIDACTIC254
¾ se exprimă în funcĠie de elev / clasa de elevi;¾ indică o modificare concretă de comportament;¾ descriu efecte observabile;¾ precizează condiĠii în care se manifestă comportamentul;¾ pot preciza nivelul realizării.
2. Selectarea úi analiza conĠinuturilor. Întrucât cantitatea de informaĠiieste extrem de mare, există tentaĠia de a supraîncărca programul elevului prinintroducerea a cât mai multe noĠiuni din cât mai multe domenii. În consecinĠă,profesorul are sarcina de a selecta úi de a analiza din multitudinea de informaĠiipe cele utile elevului astfel încât să atingă obiectivele / competenĠele prevăzute înprograma úcolară. De asemenea, tot în sarcina profesorului cade úi estimarea
capacităĠii fizice úi intelectuale a clasei la care predă. Aúadar, trebuie estimat nivelulde pregătire, interesul învăĠării, ritmul de muncă al elevilor, precum úi capacitateanecesară trecerii la un nivel superior de învăĠare a acestora.
Predarea unei discipline tehnice impune parcurgerea în conformitate cumodelul útiinĠific, precum úi respectarea logicii didactice. NoĠiunile de specialitatevor fi astfel restructurate úi adaptate vârstei elevilor încât sa poată fi uúor înĠelese úiasimilate.
Analiza conĠinutului activităĠii de învăĠare presupune:¾ identificarea conĠinuturilor cu obiectivele de referinĠă /
competenĠele specifice din programa úcolară;¾
divizarea úi organizarea conĠinutului;¾ stabilirea ordinii de parcurgere a elementelor de conĠinut;¾ stabilirea relaĠiilor dintre elementele de conĠinut.
3. Analiza resurselor. Aceasta presupune:a) analiză a resurselor umane:
¾ particularităĠile elevilor (nivelul de cunoútinĠe, motivaĠia învăĠării, ritmul de învăĠare);
¾ competenĠele cadrului didactic (competenĠe de bază alecadrului didactic, competenĠele în specialitate, psihopedagogiceúi metodice precum úi competenĠele psihorelaĠionale).
b) analiză a resurselor materiale:
¾ mijloace de învăĠământ;¾ mediul de instruire;¾ timpul aferent desf ăúurării lecĠiei.
4. Adoptarea strategiei didactice. În scopul atingerii obiectiveloroperaĠionale fixate, actul educaĠional prevede o strategie didactică reprezentată printr-un ansamblu de metode, mijloace úi forme de organizare a clasei de elevi. Alegerea acestor strategii se face în funcĠie de [65]:
¾ obiectivele operaĠionale;¾ natura conĠinutului;¾ particularităĠile elevilor;
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 255/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 255
¾ competenĠele cadrului didactic;¾ condiĠii materiale din dotare;¾ timp disponibil.
O clasificare a strategiilor de instruire este prezentată în tabelul 8. 1 [55],[65].
Tabelul 8. 1
Criteriul de
clasificareTipuri de strategii
Imitative (imitarea modelelor);
Explicativ-reproductive (elevii ascultă úi reproduc ceea ce au învăĠat);
Demonstrative;
Strategii prescrise, bazate pedirijarea riguroasă a învăĠării:
Algoritmice (învăĠarea dirijată pas cupas).
Euristice, bazate pe descoperire;
ÎnvăĠare problematizată;
Experimentare, cercetare;
Strategii neprescrise, de învăĠare prin efort propriu,prin activitate independentă:
Creative.
În funcĠie decaracterul
determinant al învăĠării
Mixte euristice – algoritmice.
Strategii inductive - de trecere de la particular, concret la general,abstract (de la exemple la teorie);
Strategii deductive de trecere de la general la particular, de la teorie lafapte concrete;
În funcĠie delogica gândirii
Mixte (inductive – deductive).
5. Evaluarea instrumentelor úi probelor de evaluare. Instrumentelede evaluare sunt concepute la începutul activităĠii didactice (lecĠiei) úi servesc lamăsurarea atingerii obiectivelor operaĠionale. Evaluarea trebuie să fie centrată peunitatea de învăĠare, să fie în raport cu obiectivele prevăzute în programa úcolară úisă evidenĠieze progresul înregistrat de elev în raport cu sine însuúi.
Pentru proiectarea unei lecĠii, profesorul va elabora un proiect de lecĠie acărui structură este prezentat în cele ce urmează:
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 256/306
PROIECTAREA DEMERSULUI DIDACTIC256
A. Date generale de identificare
Unitatea úcolară ____________________
Profesor__________________________
Disciplina_________________________
Clasa ______ Nr. ore / săptămână _____
Programa úcolară ___________________
Anul úcolar__________
Proiect de lecĠie
Unitatea de învăĠare:________________________________________
LecĠia: ___________________________________________________ Tipul lecĠiei: ______________________________________________________ Durata lecĠiei: _____________ Locul de desf ăúurare: _______________________________ CompetenĠa specifică: ___________________________________________
Obiective operaĠionale. La sfâr ú itul lec Ġ iei elevii vor fi capabili:
O 1. __________________________________________________________________ O 2. ___________________________________________________________________
:
O n. ___________________________________________________________________
ConĠinutul activităĠii de instruire
Cod Arii de conĠinut Sub-arii de conĠinut
C1
C2
...
Cn
Diagrama obiective-conĠinuturi
Obiective operaĠionale / ConĠinuturi C1 C2 ... Cn
O1O2
...
On
Metode úi procedee de instruire __________________________________________
Mijloace de învăĠământ:
Cod Denumirea resurselor materiale
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 257/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 257
B. Con Ġ inutul ú tiin Ġ ific al lec Ġ iei
_______________________________________________________________________
Bibliografie[1] __________________________________________________________________________
C. Desf ăú urarea lec Ġ iei
Strategie didactică
Evenimentele
instruirii.
ConĠinut /
Obiective
T
i
m
p
Activitatea
profesorului
Activitatea
elevilorMetode de
învăĠământ
Mijloace de
învăĠământ
Forme de
organizare
a
activităĠii E v a l u a r e
1 2 3 4 5 6 7 8
D. Evaluarea cuno ú tin Ġ elor
1. Forma de evaluare - proba de evaluare propriu-zisă
x stabilirea tipului de test;
x identificarea obiectivelor;
x selectarea conĠinuturilor ce urmează a fi evaluate;
x construirea itemilor.2. Diagrama obiective / itemi;
3. Etalonul de rezolvare úi punctajul pentru fiecare item (baremul de notare).
CunoútinĠele dobândite de elevi pot fi evaluate prin diverse metode. Esteindicat ca la întocmirea probelor de evaluare să se Ġină cont pe cât posibil decerinĠele enumerate mai sus, astfel încât procesul de evaluare să ducă la culegereaunor informaĠii cât mai utile în vederea luării unor decizii ulterioare.
8. 7. Proiectarea demersului didactic - exemplificări
În cele ce urmează autorii propun un exemplu de proiectare a activităĠiididactice pornind de la o programă úcolară de Componente ú i dispozitive electronice aprobată prin Ordin al ministrului educaĠiei naĠionale. Proiectarea vizează o lectură atentă a programei úcolare, o planificare calendaristică, un proiect al unei unităĠi de învăĠare úi un proiect de lecĠie de comunicare de noi cunoútinĠe. În ceea ce priveúteproiectul de lecĠie subliniem că modul de elaborare poate fi adaptat funcĠie decerinĠele momentului, a materialelor úi mijloacelor didactice disponibile, a niveluluide cunoútinĠe al clasei, f ără însă a se neglija elementele esenĠiale în proiectareaunei lecĠii.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 258/306
PROIECTAREA DEMERSULUI DIDACTIC258
COMPONENTE ûI DISPOZITIVE ELECTRONICE
Clasa a XI-a
Programa ücolarĉ de Componente üi dispozitive electronicea fost aprobatĉ prin Ordin al ministrului educaĦiei naĦionale
nr. 4981/24.10.2000
Specializarea: Electrotehnicĉ
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 259/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 259
NOT Ĉ DE PREZENTARE
Acest curriculum face parte din trunchiul comun pentru profilul tehnic, specializareaelectrotehnicĉ, adresat elevilor de liceu, clasa a XI-a üi se studiazĉ în 1,5 ore / sĉptĉmânĉ.
Autorii susĦin necesitatea studierii componentelor üi dispozitivelor electronice de cĉtreviitorul tehnician electrotehnist, având în vedere impactul acestui domeniu, deosebit de dinamic,asupra tehnicii üi tehnologiei cu care se va confrunta absolventul de liceu tehnologic specializat îndomeniul electrotehnic.
Programa este conceputĉ gradat, de la simplu la complex, astfel încât elevii sĉ sefamiliarizeze cu componentele üi dispozitivele electronice, elemente care vor intra în structuracircuitelor electronice complexe, specifice echipamentelor viitorului loc de muncĉ.
CompetenĦele specifice formulate vizeazĉ abilitĉĦi elementare în domeniu, fĉrĉ sĉ se insistepe studierea aprofundatĉ a componentelor üi dispozitivelor electronice. Stimularea creativitĉĦiifiecĉrui elev, fixarea cunoütinĦelor üi formarea deprinderilor se vor obĦine prin natura problemelorridicate de fiüele de lucru specifice fiecĉrei teme üi prin materialele didactice üi auxiliare utilizate.
Pentru dobândirea competenĦelor specifice, în procesul de specializare activitatea deinstruire se va realiza prin cele douĉ forme complementare de activitate, astfel:- instruire teoreticĉ – 1 orĉ / sĉptĉmânĉ;- instruire practicĉ de laborator – 0,5 ore / sĉptĉmânĉ. (cu clasa împĉrĦitĉ pe grupe, conform
regulamentelor în vigoare).Pentru atingerea competenĦelor specifice stabilite de curriculum, profesorul are libertatea
de a dezvolta anumite conĦinuturi, de a le eüalona în timp, de a utiliza activitĉĦi variate de învĉĦare,de preferinĦĉ cu caracter aplicativ. Parcurgerea conĦinuturilor este obligatorie, dar abordareaacestora trebuie sĉ fie flexibilĉ üi diferenĦiatĉ, Ħinând cont üi de particularitĉĦile grupului instruit,de nivelul iniĦial de pregĉtire.
Autorii au propus conĦinuturi centrate pe elementele formativ-informative strict necesarebunei înĦelegeri a funcĦionĉrii echipamentelor din sfera de activitate a viitorului specialist, învederea exploatĉrii corecte a acestora, cunoscând cĉ sarcina reglĉrii üi depanĉrii va revenispecialiütilor din alt domeniu. De altfel, aceste conĦinuturi vor fi actualizate în funcĦie de noutĉĦiledin domeniu.
S-a optat pentru formularea competenĦelor specifice sub o formĉ cuprinzĉtoare,renunĦându-se la detalierea acestora üi la încĉrcarea programei. De exemplu, prima competenĦĉ specificĉ se referĉ la identificarea componentelor üi dispozitivelor electronice dupĉ simbol, aspectfizic üi marcaj, adicĉ ceea ce este strict necesar pentru pregĉtirea unui tehnician electrotehnist.
Aceste competenĦe vor fi susĦinute üi prin conĦinuturile disciplinelor:x FIZICĈ;
x CHIMIE;x DESEN TEHNIC;x MATERIALE ELECTROTEHNICE ûI APLICAĥ II;x MĈSURĈRI ELECTRICE ûI ELECTRONICE.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 260/306
PROIECTAREA DEMERSULUI DIDACTIC260
COMPETENĥE SPECIFICE ûI CONĥINUTURI
COMPETENĥESPECIFICE
CONĥINUTURI
1. Identificareaprincipalelor componente üidispozitive electronice dinscheme electrice üi dinmontaje
Componente pasive: rezistoare, bobine, condensatoare.Diode semiconductoare: diode redresoare, diode stabilizatoarede tensiune, diode cu contact punctiform, diode varicap.Tranzistoare bipolareTranzistoare unipolare: TEC-J, TEC-MOS.TiristoareDispozitive optoelectronice: LED-uri, fotodiode, optocuploare.Amplificatoare operaĦionale
2. Explicarea roluluifuncĦional alcomponentelor üidispozitivelor electronice
Componente pasive: particularitĉĦi constructive, principiul defuncĦionare, mĉrimi electrice caracteristice, comportarea în c.c.üi în c.a.JoncĦiunea pn üi tipuri de diode semiconductoare: structurĉ,principiul de funcĦionare, mĉrimi electrice caracteristice,comportarea în c.c. üi în c.a., regimuri de funcĦionare.Tranzistoare bipolare: structurĉ, principiul de funcĦionare –efectul de tranzistor, mĉrimi electrice caracteristice,comportarea în c.c. üi în c.a.Tranzistoare unipolare: structurĉ, principiul de funcĦionare,mĉrimi electrice caracteristice, comportarea în c.c. üi în c.a.Tiristoare: structurĉ, principiul de funcĦionare, mĉrimi electrice
caracteristice, comportarea în c.c. üi în c.a., posibilitĉĦi deamorsare.Dispozitive optoelectronice: structurĉ, principiul defuncĦionare, mĉrimi electrice caracteristice, particularitĉĦiconstructive.Filtre cu componente pasive: FTJ, FTS, FTB, FOB.
3. Verificarea funcĦionĉriicomponentelor üidispozitivelor electronice în scheme tip de utilizare
Diode semiconductoare: punct static de funcĦionare,caracteristici statice, limitarea curentului prin diode, legareadiodelor în serie üi în paralel.Tranzistoare bipolare: punct static de funcĦionare,caracteristici statice, tipuri de conexiuni, clase de funcĦionare,circuite de polarizare.Tranzistoare unipolare: punct static de funcĦionare,
caracteristici statice, tipuri de conexiuni, circuite de polarizare.Tiristoare: caracteristica I-U, circuite de amorsare, stingereatiristoarelor.
4. Selectarea üi montareaunor componente üidispozitive electronice înscheme tip de utilizare
Tipuri constructive de rezistoare, bobine, condensatoare, diode,tranzistoare, amplificatoare operaĦionale; dispune-reaterminalelor.PrecauĦii legate de utilizarea componentelor electronice.
5. Elaborarea unorscheme simple pentrucircuitele de comandĉ
Redresoare.Limitatoare de tensiune.Optocuploare.Contactoare statice.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 261/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 261
VALORI ûI ATITUDINI
x Adaptarea la cerinĦele pieĦei muncii üi la dinamica evoluĦiei tehnologicex Responsabilitatea pentru asigurarea calitĉĦii produselor/serviciilorx Manifestarea simĦului estetic în design-ul industrialx Manifestarea gândirii critice üi creative în domeniul tehnicx Conütientizarea importanĦei standardizĉrii în domeniul tehnic
SUGESTII METODOLOGICE
Proiectarea strategiilor didactice va urmĉri rezolvarea sarcinilor de lucru pe grupe de elevi,pentru a dezvolta spiritul de lucru în echipĉ üi comunicarea interactivĉ. Abordarea conĦinuturilortrebuie realizatĉ pe baza a cât mai multor exemple concrete desprinse din diferite domenii deactivitate transdisciplinare. La stabilirea obiectivelor fiecĉrei lecĦii se va Ħine seama decompetenĦele specifice vizate.
Instruirea în laborator are scopul de a familiariza elevii cu activitatea practicĉ,experimentalĉ, de a le forma îndemânarea în lucrul cu componentele üi dispozitivele electronice üiaparatele cu care vor lucra în calitate de tehnicieni.
Pentru a asigura caracterul formativ al instruirii, procesul de învĉĦĉmânt va fi axat,preponderent, pe lucrĉri practice. Elevii vor avea la dispoziĦie documentaĦia üi echipamentelenecesare executĉrii directe a lucrĉrilor, sporind autonomia üi responsabilitatea fiecĉrui elev în învĉĦare. Instruirea în laborator se efectueazĉ cu clasa împĉrĦitĉ în 2 grupe. Pentru fiecare lucrarese va realiza o platformĉ complexĉ care va conĦine scheme electrice ale montajelor necesarelucrĉrilor üi modul de lucru.
Autorii recomandĉ profesorilor care predau aceastĉ disciplinĉ sĉ alcĉtuiascĉ fiüe de lucrutematice structurate pe douĉ planuri:- documentele elevului, ca suport informativ al lecĦiei;- documentele profesorului, ca suport metodic üi de evaluare a elevilor.
Aceste fiüe de lucru vor fi îmbogĉĦite permanent, pe baza informaĦiilor cuprinse încataloagele producĉtorilor de dispozitive üi componente electronice, astfel încât contactulabsolvenĦilor cu realitatea tehnicĉ sĉ fie lipsit de eventualele salturi provocate de lipsa actualizĉriiconĦinuturilor.
Pentru specialistul în electrotehnicĉ, foarte importante sunt principiile de funcĦionare acomponentelor üi dispozitivelor electronice üi în acest sens se recomandĉ a fi direcĦionate üieforturile metodico-formative ale profesorilor. De aceea, se considerĉ utilĉ studierea schemelor
cel mai frecvent întâlnite în domeniul maüinilor üi aparatelor electrice, üi anume a redresoarelor,contactoarelor statice etc., scheme în legĉturĉ cu care se pot realiza numeroase conexiuniinterdisciplinare.
MATERIALE NECESARE
Folii pentru retroproiector, planüe didactice, modele, cataloage de componente sauextrase de catalog, fiüe de activitate independentĉ, îndrumar de laborator, manuale de utilizare,colecĦii de componente üi dispozitive electronice, platforme de lucru/module experimentale,osciloscop cu douĉ spoturi, multimetre, generatoare de semnal, surse de c.c., elemente de conecticĉ.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 262/306
Unitatea
ú colar ă :________________
__________
Disciplina:Componente
ú idispozitive
electronice
Profesor:________________________________
Clasa:aXI–a.Nr.ore/s
ă pt ă mân ă
:1or ă
Specializarea:Electrotehnic
ă
Programa
ú colar ă :nr.4981/24.10.20
00
Anul
ú colar200__/200__
Planificar
e
calendaristic
ă
36orecurs/18orelaborator
Unitateade
înv
ĉ Ħ are
Competen
Ħ e
specifice
Con
Ħ inuturi
N r . d e o r e
S ĉ p t ĉ m â n a
O b s e r v a Ħ i i
1
2
3
4
5
6
Principalele
componentepasive
ü iactiveutilizate
inelectronic
ĉ
CS
1
Rezistoare,
Bobine,
Co
ndensatoare.
Diode
semiconduc
toare
(diode
redresoare,diode
stabiliza
toare
de
tensiune,diode
cu
contactpunctiform,
diodevaricap).
Tranzistoarebipolare.
Tranzistoareunipolare:TEC-J,TEC-MOS.
Tiristoare.
Dispozitiveoptoelectronice:LED-uri,fotodiode,optocuploare
Amplificatoareopera
Ħ ionale
.
1
S1
Componente
pasive
CS2,
CS4
Rezistoare,bobine,conden
satoare:particularit
ĉ Ħ iconstructive,principiulde
func
Ħ ionare,m
ĉ rimielectric
ecaracteristice,comportareaînc.c.
ü iînc.a.
Tipuriconstructivederezis
toare,bobine,condensatoare;dispunerea
terminalelor.Precau
Ħ iilegat
edeutilizarearezistoarelor,bobinelo
r,
condensatoarelor.
Filtrecucomponentepasive:FTJ,FTS,FTB,FOB.
5
S2S3S4S5S6
2o
re
lab.
PROIECTAREA DEMERSULUI DIDACTIC262
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 263/306
1
2
3
4
5
6
Jonc
Ħ iunea
p n.
Dioda
semiconductoare
CS2,CS3,
CS
4
Jonc
Ħ iunea
p n .Propriet
ĉ Ħ ile
jonc Ħ iunii
p n .Regimulstatic,regimul
dinamic.
Tipuridediodesemiconduc
toare:
structur
ĉ ,principiuldefunc
Ħ ionare,m
ĉ rimielectricecaracteristice,
comportareaînc.c.
ü iînc.a.,regimuridefunc
Ħ ionare.
Diodesemiconductoare:
punctstaticdefunc
Ħ ionare,
caracteristicistatice,limitareacurentuluiprin
diode,legareadiodelorînse
rie
ü iînparalel.
Tipuriconstructivedediode
;dispunereaterminalelor.
Precau
Ħ iilegatedeutilizare
adiodelorsemiconductoare.
8
S7S8S9S10S11
S12
S13
S14
3o
re
lab
Tranzistorul
bipolar
CS2,CS3,
CS
4
Tranzistoarebipolare:
structur
ĉ ,principiuldefunc
Ħ ionare-efectuldetranzistor,m
ĉ rim
ielectrice
caracteristice,comportarea
înc.c.
ü iînc.a.
Tranzistoarebipolare:
punctstaticdefunc
Ħ ionare,
caracteristicistatice,tipurideconexiuni,clasede
func
Ħ ionare,circuitedepola
rizare.
Tipuriconstructivedetranzistoare;dispunereaterminalelor.
Precau
Ħ iilegatedeutilizare
acomponentelorelectronice.
8
S15
S16
S17
S18
S19
S20
S21
S22
3o
re
lab
Tranzistorul
unipolar
CS2,CS3,
CS
4
Tranzistoareunipolare:
structur
ĉ ,principiuldefunc
Ħ ionare,m
ĉ rimielectricecaracteristi
ce,
comportareaînc.c.
ü iînc.a
..Punctstaticdefunc
Ħ ionare,caracteristici
statice,tipurideconexiuni,
circuitedepolarizare.
Tipuriconstructivedetranzistoareunipolare;dispunereatermina
lelor.
Precau Ħ iilegatedeutilizare
atranzistoarelorunipolare.
3
S23
S24
S25
1o
r ĉ
lab
Tiristorul
CS2,CS3,
CS
4
Tiristoare:
structur
ĉ ,
principiul
de
func
Ħ ionare,
m ĉ rimi
electrice
caracteristice,
comportareaînc.c.
ü iîn
c.a.,posibilit
ĉ Ħ ideamorsare.CaracteristicaI-U,
circuitedeamorsare,stinge
reatiristoarelor..
Tipuriconstructivedetiristoare;dispunereaterminalelor.
Precau
Ħ iilegatedeutilizare
atiristoarelor.
3
S26
S27
S28
1o
r ĉ
lab
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 263
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 264/306
1
2
3
4
5
6
Dispozitive
optoelectronice
CS2,
CS4
Dispozitiveoptoelectronice
(LED-uri,fotodiode,optocuploare):
structur
ĉ ,principiuldefun
c Ħ ionare,m
ĉ rimielectricecaracteristice,
particularit
ĉ Ħ iconstructive.
Tipuriconstructivededispo
zitiveoptoelectronice;dispunereaterminalelor.
Precau
Ħ iilegatedeutilizare
adispozitiveloroptoelectronice.
3
S29
S30
S31
3o
re
lab
Schemesimple
pentrucircuitede
comand
ĉ
CS
5
Redresoare.
Limitatoaredetensiune.
Optocuploare.
Contactoarestatice.
5
S32
S33
S34
S35
S36
5o
re
lab
NOT
Ĉ :Activitateadelaboratorse
vadesf
ĉ ü uraînultimeletreis
ĉ pt
ĉ mânidinfiecaresemestruconformorarului
ü colar(3ore/s
ĉ pt
ĉ mân
ĉ ).
Competen Ġ
especifice
COD
Identificareaprincipalelorcomponente
ü idispozitiveelectronicedinschemeelectrice
ü idinmo
ntaje
CS
1
Explicarearoluluifunc
Ħ ionalalcomponentelor
ü idispozitiv
elorelectronice
CS
2
Verificareafunc
Ħ ion
ĉ riicomponentelor
ü idispozitivelorelectroniceînschemetipdeutilizare
CS
3
Selectarea
ü imontareaunorcomponente
ü idispozitiveele
ctroniceînschemetipdeutilizare
CS
4
Elaborareaunorschemesimplepentrucircuiteledecoman
d ĉ
CS
5
PROIECTAREA DEMERSULUI DIDACTIC264
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 265/306
Unitatea
ü colar ĉ :_______________
___________
Disciplina:Componente
ü idispozitiveelectronice
Profesor:________________________________
Clasa:aXI–a.Nr.ore/s
ĉ pt
ĉ mân ĉ :
1or
ĉ
Specializarea:Electrotehnic
ĉ
Programa
ü colar
ĉ :nr.4981/24.10.200
0
Anul
ü colar200__/200__
Proiectulunit
ĉ Ħ iide
înv
ĉ Ħ are
Unitateadeînv
ĉ Ħ are:Tiristor
ul
Num
ĉ ruldeorealocate:3ore,1or
ĉ
laborator
Con
Ħ inuturi
(detalieri)
Competen
Ħ e
specifice
Activit
ĉ Ħ ideînv
ĉ Ħ are
Resurse
Evaluar
e
1
2
3
4
5
Tiristorul
x
Structuratiristorului.
x
Principiuldefunc
Ħ ionarealtir
istorului..
x
M ĉ rimielectricecaracteristic
e.
CS2,
Definireatiristorului.
Pre
zentareasimboluluitiristorului.
Pre
zentareastructuriiinterne.
Demonstrarea
practic
ĉ
privind
func
Ħ ionarea
tiristorului.
Pre
zentarea
principiului
de
func
Ħ ion
are
al
tiristorului
prin
eviden
Ħ ierea
m ĉ rimilor
ele
ctricecaracteristicealeacestuia.
Pre
zentareaschemeiechivalenteatirist
orului.
Determinareaexpresieicurentuluianodic.
Folii
retroproiector
Retroproiector
Manual,
Tabl ĉ ,markere
Observare
curent ĉ ,
Probe
orale.
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 265
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 266/306
1
2
3
4
5
x
Comportareaînc.c.
ü iînc.aa
tiristorului.
x
Amorsareatiristorului.Posibilit
ĉ Ħ i.
x
CaracteristicaI-Uatiristoru
lui
CS2,CS3
Studiulcomport
ĉ riiînc.c.
ü iînc.aatiri
storului
De
finireatermenuluideamorsare(aprin
dere).
Stabilireacondi Ħ ieideaprindereatiristorului.
Caracterizarea
procesului
de
ap
rindere.
Enumerarea
posibilit ĉ
Ħ ilorde
amorsar
e
la
un
tir
istor.
Stabilirea
caracteristicii
curent
-
tensiune
pentrutiristor.
Plan
ü e,
Stand
cu
lucrare
de
laborator,
Diferite
tipuri
detiristoare
Lucrare
de
laborator
Observa
re
curent ĉ ,
Probe
orale,
scrise,
Prob
ĉ
practic ĉ
.
x
Circuitedeamorsare,stingereatiristoarelor.
x
Tipuriconstructivedetiristoare;dispunerea
terminalelor.
x
Precau
Ħ iilegatedeutilizarea
tiristoarelor.
CS3,CS4
Prezentarea
diferitelorcircuite
deamorsare
pentrutiristor.
De
finirea
termenului„stingerea”
tiristorului.
Ex
plicareaprincipiuluidestingereatiristorului.
Prezentareaprincipalelortipuriconstructivede
tir
istoare
ü iidentificareaterminalelor.
Ex
erci Ħ iideidentificareautiliz
ĉ riiînpractic
ĉ
at
iristorului.
Prezentarea
diverselor
situa
Ħ ii
practice
ce
trebuiesc
luate
la
utilizarea
tiristoarelor
in
cir
cuiteleelectronice.
Discu
Ħ iidegrupprivindutilizareatiristo
arelor
Formulareadeconcluzii.
Plan
ü e,
Stand
cu
lucrare
de
laborator,
Diferite
tipuri
detiristoare
Catalog
componente
Lucrare
de
laborator
Observa
re
curent ĉ ,
Probe
orale,
Probe
scrise,
Prob
ĉ
practic ĉ
.
x
Evaluaresumativ
ĉ
PROIECTAREA DEMERSULUI DIDACTIC266
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 267/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 267
A. Date generale de identificare
Unitatea úcolară:_ _________________________ Disciplina: Componente úi dispozitive electroniceProfesor: ________________________________ Clasa: a XI –a. Programa úcolară: nr. 4981/24.10.2000Nr.ore pe săptămână: 1 oră
Anul úcolar 200__ / 200__
Proiect de lecĦie
Unitatea de înv ĉĦare: Tiristorul
LecĦia: Structura internĉ üi principiul de funcĦionare al tiristorului. Mĉrimile electricecaracteristice
Tipul lecĦiei: Comunicare de noi cunoütinĦe
Durata lecĦiei: 50 minute
Locul de desfĉüurare: Laboratorul de electronicĉ
CompetenĦa specificĉ: CS 2
ConĦinutul activitĉĦilor de instruire:
Cod Arii de conĦinut Sub-arii de conĦinut
1. 1. Definirea tiristorului1. 2. Structura internĉ a tiristoruluiC 1 Structura tiristorului1. 3. Simbolul tiristorului2. 1. FuncĦionarea tiristorului
C 2Principiul de funcĦionare altiristorului 2. 2. Determinarea curentului anodic
C 3 Mĉrimile electrice caracteristice3. 1. Mĉrimile electrice ce caracterizeazĉ funcĦionarea unui tiristor
Obiectivele operaĦionale: La sfâr ü itul lec Ħ iei elevii vor fi capabili:
O 1. Sĉ enunĦe corect definiĦia tiristorului;O 2. Sĉ identifice structura internĉ üi simbolul unui tiristor având la dispoziĦie mai multe planüecu semiconductori. Nu sunt admise greüeli.O 3. Sĉ explice funcĦionarea tiristorului având la dispoziĦie planüa cu structura internĉ a acestuia.Sunt admise trei interpretĉri eronate.O 4. Sĉ determine curentul anodic la un tiristor în cazul injectĉrii în grila de comandĉ a unui curentIG utilizând schema echivalentĉ a tiristorului. Sunt admise cinci greüeli în algoritmul de calcul alcurentului anodic.O 5. Sĉ enumere mĉrimile electrice ce caracterizeazĉ funcĦionarea unui tiristor având la dispoziĦieschema echivalentĉ a acestuia. Sunt admise trei greüeli.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 268/306
PROIECTAREA DEMERSULUI DIDACTIC268
Diagrama obiective-conĦinut:
Obiective operaĦionale/ ConĦinut
C 1 C 2C 3
O1 xO2 xO3 xO4 xO5 x
Metode üi procedee de instruire: ConversaĦia, explicaĦia, demonstraĦia, exerciĦiul.
Mijloace de înv ĉĦĉmânt de uz general: Flip chart (FC), markere (MK), tablĉ ecologicĉ (TE), pixuri,
creioane colorate, caiete de notiĦe.
Mijloace de înv ĉĦĉmânt specifice:
Cod Denumirea resursei materiale
M Manual casa a XI –a Componente üi dispozitive electronice R RetroproiectorF a) Folia a). Structura internĉ a tiristorului F b) Folia b). Schema echivalentĉ a structurii interne a tiristorului F c) Folia c). Simbolul tiristoruluiF d) Folia d). Polarizarea directĉ üi inversĉ tiristorului
F e) Folia e). Polarizarea directĉ comandatĉ prin injectarea unui curent în grila de comandĉ F f) Folia f). Schema echivalentĉ a tiristorului
Evaluare:
Observare curentĉ,Evaluare oralĉ,Evaluare scrisĉ.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 269/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 269
B Con Ħ inutul ü tiin Ħ ific al lec Ħ iei
C 1: Structura tiristorului
Definirea tiristorului
Tiristorul este un dispozitiv semiconductor de comutare a cĉrui acĦiune bistabilĉ estecauzatĉ de un fenomen de reacĦie ce apare structura internĉ a acestuia.
Structura internĉ a tiristorului.
Tiristorul prezintĉ o structurĉ electricĉ activĉ compusĉ dintr-o plĉcuĦĉ de siliciu
monocristalin, fiind formatĉ din patru starturi semiconductoare pnpn rezultând astfel trei joncĦiuni j 1 , j 2 , üi j 3 , legate în serie (Folia a), joncĦiuni ce corespund unor diode D1, D2, D3 conectate într-oschemĉ echivalentĉ a tiristorului (Folia b). Regiunile dinspre exterior au o dopare puternicĉ, în timpce cele din interior sunt slab dopate.
Tiristorul prezintĉ trei electrozi: legĉtura regiunii p + , (p1) exterioare se numeüte anod
(A), regiunea n - , (n 2 ) exterioarĉ catod (K), iar a treia legĉturĉ, cea de comandĉ este conectatĉ laregiunea p + , (p 2 ) interioarĉ üi se numeüte grilĉ sau poartĉ (G) Folia a.
Structura internĉ a tiristorului este introdusĉ într-o capsulĉ de protecĦie prevĉzutĉ cutrei terminale pentru cei trei electrozi. Cel puĦin unul din terminale prezintĉ o rezistenĦĉ termicĉ micĉ faĦĉ de plĉcuĦa de siliciu, asigurând în acest fel transmiterea cĉldurii la funcĦionareatiristorului.
Simbolul tiristorului.
Simbolul adoptat pentru tiristor este cel prezentat în Folia c).
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 270/306
PROIECTAREA DEMERSULUI DIDACTIC270
C 2: Principiul de funcĦionare al tiristorului
FuncĦionarea tiristorului
Pentru analiza funcĦionĉrii se considerĉ catodul K drept origine a potenĦialelor, (Folia d),üi în funcĦie de polaritatea tensiunii UAK aplicatĉ între anod üi catod se disting douĉ situaĦii:
d)
1. Dacĉ se aplicĉ o tensiune UAK < 0 (cu polaritatea pozitivĉ pe catod üi cu cea negativĉ pe anod), tiristorul se considera blocat, prin el circulând doar un curent rezidual invers IR devaloare foarte micĉ. Dacĉ tensiunea UAK creüte peste o anumitĉ valoare notatĉ cu USTR numitĉ
tensiune de strĉpungere, atunci aceasta va conduce la distrugerea tiristorului.2. Dacĉ se aplicĉ tiristorului o tensiune UAK>0 (cu polaritatea pozitivĉ pe anod üi cu cea
negativĉ pe catod) tiristorul continuĉ sĉ rĉmânĉ blocat deoarece cele doua joncĦiuni J 1 üi J 3
(respectiv diodele D 1 si D 3 ) vor fi polarizate direct iar joncĦiunea J 2 (dioda D 2 ) va fi polarizatĉ invers. Totuüi în aceastĉ situaĦie existĉ douĉ posibilitĉĦi ca tiristorul sĉ intre în conducĦie, üianume:
a) prin mĉrirea tensiunii UAK pânĉ la valoarea tensiunii de autoaprindere, notatĉ cu UB0 (care corespunde lui IG=0). Aceastĉ metodĉ de aprindere a tiristorului nu este recomandatĉ deoarece în cazul unor folosiri repetate apare pericolul de distrugere a structuriisemiconductorului.
b) prin injectarea unui curent IG în electrodul de comandĉ, folia e). În acest caz,tiristorul se echivaleazĉ printr-o combinaĦie de douĉ tranzistoare complementare, conectate ca înimaginea de pe Folia f). Tranzistorul pnp (T 1) este echivalent regiunilor p 1 n 1 p 2 iar tranzistorul npn (T 2) corespunde regiunilor n 2 p 2 n 1 . Astfel, regiunea n 1 îndeplineüte simultan funcĦia de baza a lui T 1 si
funcĦia de colector a lui T 2, iar regiunea p 2 joacĉ rolul de bazĉ a lui T 2 üi colector lui T 3.Folosind circuitul echivalent, Folia f), se pot scrie relaĦiile:IA = IC1 + IC2 IK = IA + IG
CurenĦii IC1 si IC2 au expresiile:
¸̧ ¹
·¨̈©
§
¸̧ ¹
·¨̈©
§
2
2
011
022
C
AC
C
K C
I I M I
I I M I
D
D
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 271/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 271
unde: M – factor de multiplicare într-o joncĦiune polarizata invers, acelaüi pentru ambeletranzistoare;
21, D D – factori de transfer în curent ai celor douĉ tranzistoare;
IC0 – curentul rezidual al joncĦiunii centrale (curent care ar trece prin joncĦiune înabsenĦa celorlalte doua joncĦiuni).
e) f)Eliminând între cele patru ecuaĦii pe IC1, IC2 üi IK rezulta:
21
20
1 D D
D
M
I I M I
GC
A
La tensiunile anodice inferioare celei de strĉpungere M=1 üi curentul anodic are expresia:
21
20
1 D D
D
GC
A
I I
I .
C 3: Mĉrimile electrice caracteristice
UAK Tensiunea aplicatĉ între anod üi catod;UGK Tensiunea aplicatĉ între grilĉ üi catod;IA Curentul care circulĉ prin anod;IK Curentul care circulĉ prin catod;IG Curentul injectat prin grila de comandĉ;D1, D2 Factori de transfer ai celor douĉ tranzistoare;IB1 Curentul care circulĉ prin baza tranzistorului T 1.
IB2 Curentul care circulĉ prin baza tranzistorului T 2.IC2 Curentul care circulĉ prin colectorul tranzistorului T 2.
Bibliografie:
[1] Spânulescu, I., Birĉu, O., ü. a. Electronicĉ pentru perfecĦionarea profesorilor, edituraDidacticĉ üi Pedagogicĉ – Bucureüti, 1983.[2] Bernhard, J., H., Knuppertz, B., IniĦiere în tiristoare, Editura Tehnicĉ, bucureüti, 1974.[3] Meyer, M., Tiristoare în practicĉ, Editura Tehnicĉ, Bucureüti, 1970.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 272/306
D
D e s f ĉ ü u r a r e a l e c Ħ i e i :
Strategiedidactic
ă
Evenimentele
instruirii.
Con
Ġ inuturi/
Obiective
T i m p
Act
ivitateaprofesorului
Activitateaelevilor
Metodede
înv
ă Ġ
ă mânt
Mijloacede
înv
ă Ġ
ă mânt
Formede
organizarea
activit
ă Ġ ii
Evalua
re
1
2
3
4
5
6
7
8
Secven
Ġ a
organizatoric
ă
1
Face
pr
ezen
Ġ a
elevilor,
noteaz ă
eleviiab
sen
Ġ iîn
catalogulclasei;
faceobse
rva
Ġ ii
ú irecomand
ă ri,dac
ă
estecazu
l.
R ă spund
la
întreb
ă rile
puse
de
profesor,
î ú i
însu ú esc
observa
Ġ iile
ú irecomand
ă rile
primite.
Conversa
Ġ ia
Catalog,
pixuri,
TE,MK
Frontal ă
-
Verificarea
temelor
3
Prin
son
daj,
solicit
ă
caietele
de
teme.
Faceaprecieri,corect ă ri,undeeste
cazul.
Ceisolic
ita
Ġ iprezint ă
caietele
deteme.
Ceilal Ġ i
elevi
ascult ă
aprecierile
ú i
eventual
î ú i
corectea
z ă
r ă spunsurile
în
caieteledeteme.
Conversa
Ġ ia
Explica
Ġ ia
Caietele
de
teme,pixuri
colorate
Individual ă
Frontal ă
Evaluare
oral ă
Transmiterea
noilor
cuno
ú tin
Ġ e
Dirijarea
înv
ă Ġ
ă rii
C1–O1,O2
10
Propune
elevilor
o
nou
ă
situa
Ġ ie
(lec
Ġ ie):
Structuraintern
ĉ
ü iprincipiulde
func
Ħ iona
re
al
tiristorului.
M ĉ rimile
electricecaracteristice.
Prezint ă
obiectivelelec
Ġ iei.
În
prima
etap
ă
prezint ă
defini Ġ ia
tiristorului.
În
continuare
prezint ă
ú iexplic
ă
structura
intern
ă
atiristoruluifolosind
folia
Fa).
F ă când
apel
la
cuno
ú tin
Ġ ele
anterioare
explic
ă
echivalen
Ġ a
structurii
interne
a
tiristorului,
folosindu-se
de
folia
F
b).
Deseneaz ă
pe
tabl ă
ú iproiecteaz
ă
folia
Fc)
cusimbolultiristorului.
Ascult
ă
ú idevininteresa
Ġ ide
propunereaf ă cut ă .
Noteaz ă
încaieteledenoti
Ġ e
defini Ġ iatiristorului.
Privesc
pe
ecran
proiec
Ġ ia
schemei
structuriiinterne
a
tiristorulu
i
ú i
urm
ă resc
cu
aten
Ġ iee
xplica
Ġ iiledate.
Observ
ă
din
proiec
Ġ ie
structura
intern
ă
a
tiristorului
ú i
în Ġ e
leg
rolul
fiec
ă rui
element.
Noteaz ă
explica
Ġ iileprimite
ú i
desenea
z ă
în
caietele
de
noti
Ġ eschemeleproiectatepe
ecran.
Expunerea
Explica
Ġ ia
Observa
Ġ ia
Conversa
Ġ ia
R,Fa),
Fb),
Caietede
noti
Ġ e,pix.
Frontal ă
Individual ă
-
PROIECTAREA DEMERSULUI DIDACTIC272
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 273/306
1
2
3
4
5
6
7
Ob
Ġ inerea
performan
Ġ ei
5
Solicit
ă unelevs
ă
realizezelatabl ă
schema
structuriiinterne,în
lipsa
folieiFa).Solicit
ă
al Ġ ielevidinclas
ă
s ă
explic
e
dispunerea
elementelor
dinstructura
intern
ă
a
tiristoruluiîn
desenulrealizat.
Solicit
ă c
lasa
de
elevis
ă
explice,
cum
se
ajunge
la
schema
echivalen
t ă
de
pe
folia
F
b),
ú is
ă
identifice
dintr-o
serie
de
plan
ú e
simbolultiristorului.
Elevuls
olicitatrealizeaz
ă
la
tabl ă
sch
emacerut ă ,
Ceilal Ġ ielevisunt
aten
Ġ i
ú i
intervin
unde
este
cazul.De
asemene
a,
elevii
prezint ă
explica Ġ iilecelis-aucerut.
Conversa
Ġ ia
Tabl ă ,
cret ă ,
burete,
PLa),
Setul
de
plan
ú e
Frontal ă
Individual ă
Observa
re
curent ă
,
Evaluare
oral ă
Asigurarea
FEED-BACK-
ului
2
Confirm
ă
ú iapreciaz
ă
r ă spunsurile
corectealeelevilor.
Faceobs
erva
Ġ ii
ú icorec
Ġ ii,dac
ă
este
cazul.
Re
Ġ inaprecierile
ú iexplica
Ġ iile
suplimen
tare
Explica Ġ ia
R,Fa)
Fb),Fc)
Frontal ă ,
Individual ă
Observa
re
curent ă
Dirijarea
înv
ă Ġ
ă rii
C2–O3,O4,
O5
14
Folosindproiec
Ġ iafolieiFd)prezint ă
ú iexplic
ă
principiuldefunc
Ġ ionareal
tiristorului,
precum
ú i
m ă rimile
caracteris
tice
ce
caracterizeaz
ă
func
Ġ ionareaacestuia.
Explic
ă func
Ġ ionarea
tiristoruluiprin
polarizare
a
invers
ă ,
situa
Ġ ie
când
tiristorul
se
defecteaz
ă ,
prin
polarizare
direct ă
(necomandat ă )
ú i
prin
pola
rizare
direct ă
comandat ă
injectând
un
curent
prin
grila
de
comand ă
atiristorului.
Determin
ă
la
tabl ă
curentulanodic
cu
ajutorulfolieiF
e)-Polarizarea
direct ă
c
omandat ă
prin
injectarea
unuicurentîn
grila
de
comand
ă ,
precum
ú ia
folieiF
e)-Schema
echivalen
teatiristorului,foliaFf).
Observ
ă
proiec
Ġ ia
f ă cut ă
pe
ecrancu
schemapolarizat ă
a
tiristorulu
i.
Î ú i
noteaz
ă
în
caieteschema
ú iexplica
Ġ iile
primite.
Deduc
împreun
ă
cu
profesorul
curentul
anodic
pentruschemaechivalent ă
a
tiristorulu
i ú inoteaz
ă
rela
Ġ iile
decalculîncaiete.
Expunerea
Observa
Ġ ia
Conversa
Ġ ia
Exerci Ġ iul
R,Fd),
Fe),Ff),
Caiete
de
noti
Ġ e,pixuri
Frontal ă
Observa
re
curent ă
,
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 273
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 274/306
1
2
3
4
5
6
7
8
Ob
Ġ inerea
performan
Ġ ei
5
Solicit
ă unelevs
ă
realizezelatabl ă
schema
cu
polarizarea
direct ă
ú i
invers
ă a
tiristorului.
Solicit
ă al Ġ ielevidinclas
ă
s ă
explice
modul
de
polarizare
direct ă
comandat ă
ú is
ă
desenezelatabl ă
schemae
chivalent ă
a
tiristoruluicu
identificarea
m ă rimilorelectrice
ce
caracteriz
eaz
ă
acelcircuit.
Solicit
ă c
lasa
de
elevis
ă
explice
cum
se
determin
ă
curentulanodic
avândla
dispozi Ġ iefoliaF
f).Restul
claseis
unt
solicita
Ġ i
s ă
fac
ă
observa Ġ ii
sau
complet ă ri
pe
marginea
temeidiscutate.
Eleviisolicita
Ġ irealizeaz
ă
la
tabl ă
sch
emelecerute
ú ile
explic
ă .
Eleviis
olicita
Ġ i
suplimentar
comenteaz
ă
ú i
apreciaz
ă
r ă spunsu
rile
colegilor
verifica Ġ i.
Conversa
Ġ ia
Exerci Ġ iul,
R,Fd),
Fe),Ff),
Caiete
de
noti
Ġ e,pixuri
Frontal ă
Individual ă
Observa
re
curent ă ,
Evaluare
oral ă
Asigurarea
FEED-BACK-
ului
2
Prezint ă d
innoufoliileFd),Fe)
ú iF
f)oferind
elevilorposibilitatea
s ă - ú i
corecteze
schemele
realizate,
precum
ú
ieventualelegre
ú elif ă cute
la
determ
inarea
curentuluianodic.
Apreciaz ă
r ă spunsurile
corecte.
Ofer ă ,dac ă
este
cazul,
explica
Ġ ii
suplimentare.
Corectea
z ă
eventualele
gre
ú elidincaieteledenoti
Ġ e.
Re
Ġ inaprecierile
ú iexplica
Ġ iile
suplimeta
re.
Conversa
Ġ ia
Explica
Ġ ia
R,Fd),
Fe),Ff),
Caiete
de
noti
Ġ e,pixuri
Frontal ă
Individual ă
Observa
re
curent ă
Fixarea
ú i
consolidarea
noilor
cuno
ú tin
Ġ e
Evaluarea
performan
Ġ ei
5
Prezint ă ,
pescurt,no Ġ iunilepredate,
punând
accent
pe
no
Ġ iunile
mai
dificile
ú i
reproiectând
foliile
transparente.
Solicit
ă elevilors
ă
r ă spund
ă
înscris
launtest.
Dup
ă
fin
alizarea
testului
discut ă
împreun ă
cu
eleviir ă spunsurile
la
întreb
ă rile
dintest.Corecteaz
ă ,dac
ă
estecazul,r ă spunsurilegre
ú ite.
Eleviiî ú i
însu
ú escînc
ă
odat ă
no
Ġ iunile
predate,
fixându-le
maibine.
Eleviir
ă spund
în
scris
la
testulprimit.
Re
Ġ inexplica
Ġ iilesuplimetare.
Corectea
z ă
r ă spunsurile
gre
ú ite.
Conversa
Ġ ia
Exerci Ġ iul,
R,Fa),
Fb),Fc),
Fd),Fe),
Ff).
Caietede
noti
Ġ e,
test,pixuri
Frontal ă
Individual ă
Observa
re
curent ă ,
Evaluare
scris
ă
PROIECTAREA DEMERSULUI DIDACTIC274
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 275/306
1
2
3
4
5
6
7
Secven
Ġ ă
final ă .
Aprecierea
desf ă
ú ur ă rii
lec
Ġ iei
ú ia
asimil
ă rii
cuno
ú tin
Ġ elor
2
Formule
az
ă
aprecieri,observa
Ġ ii
ú i
recomand
ă ri.Apreciaz
ă
prinnote
r ă spunsurileelevilormotivându-le.
Re
Ġ inap
recierile,observa
Ġ iile
ú irecomand
ă rile.
Conversa
Ġ ia
Caietede
noti
Ġ e,
pixuri,
Catalog
Frontal ă
Individual ă
-
Prezentarea
temeidelucru
individuale
1
Prezint
ă
con Ġ inutuluneiîntreb
ă ri.
Noteaz ă
problema
de
rezolvat;
re Ġ in
preciz
ă rile
profesorului.
Explica
Ġ ia,
Conversa
Ġ ia
Caietul
de
teme
Frontal ă ,
Individual ă
-
Tema
Întrebare:
Cumvorfipolarizatejonc
Ħ iunile
j 1 ,
j 2 , ü i j 3 ,lapolarizareainvers
ĉ ,
respectivpolarizareadirect
ĉ
?
R ĉ spuns:
Lapolarizareainvers
ĉ
jonc
Ħ iu
nile
j 1 ,
ü i
j 3 ,suntpolarizateinvers,ia
r j 2 ,estepolarizat
ĉ
direct.Lapolarizareadirect
ĉ ,jonc
Ħ iunile
j 1 ,
ü i
j 3 ,sunt
polarizatedirect,întimpcejonc
Ħ iunea
j 2 ,estepolarizat
ĉ
invers.
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 275
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 276/306
PROIECTAREA DEMERSULUI DIDACTIC276
Test de evaluare
CitiĦi cu atenĦie întrebĉrile üi rĉspundeĦi în scris prin încercuirea rĉspunsurilor corecte,respectiv completarea spaĦiilor libere:
I1. Tiristorul este un dispozitiv: 0,5 puncte;a). capacitiv;b). semiconductor;c). rezistiv.
I2. Tiristorul are: 0,5 puncte;a). 4 straturi semiconductoare üi 3 joncĦiuni;b). 3 straturi semiconductoare üi 2 joncĦiuni;c). 2 straturi semiconductoare üi o joncĦiune
I3. Simbolul tiristorului este: 0,5 puncte;
a). b). c).I4. Ce se întâmplĉ cu tiristorul dacĉ se aplicĉ o tensiune UAK < 0 la bornele anod-catod ?
1,5 puncte;
I5. Având la dispoziĦie folia retroproiector f) stabiliĦi expresia curentului anodic: 4 puncte; I6. IdentificaĦi mĉrimile electrice ce caracterizeazĉ circuitul din planüa de mai sus: 2 puncte;
Din oficiu 1 punct;
Total 10 puncte = 10 (zece).
Diagrama obiective/itemi
Obiective/Itemi I1 I2 I3 I4 I5 I6
O1 x xO2 xO3 xO4 xO5 x
A C
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 277/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 277
Rĉspunsuri üi baremul de notare:
1. b) 0,5 puncte;2. a) 0,5 puncte;3. b) 0,5 puncte;4. Dacĉ se aplicĉ o tensiune UAK < 0 între anod üi catod, tiristorul se considerĉ
blocat, prin el circulând doar un curent rezidual invers IR de valoare foartemicĉ. Dacĉ tensiunea UAK creüte peste o anumitĉ valoare notatĉ cu USTR numitĉ tensiune de strĉpungere, atunci aceasta va conduce la distrugerea tiristorului,
1,5 puncte;5. ĥ inând cont de folia f) se pot scrie relaĦiile:
IA = IC1 + IC2; IK = IA + IG; ¸
¹
·¨
©
§
2
022
C
K C
I I M I D ; ¸
¹
·¨
©
§
2
011
C
AC
I I M I D
Eliminând între cele patru ecuaĦii pe IC1, IC2 üi IK
rezulta:
21
20
1 D D
D
M
I I M I
GC
A,
La tensiunile anodice inferioare celei de strĉpungere M=1 üi curentul anodic are
expresia: 21
20
1 D D
D
GC
A
I I I , 4 puncte;
6. A Anod;K CatodG Grilĉ de comandĉ;
UAK Tensiunea aplicatĉ între anod üi catod;
IA Curentul care circulĉ prin anod;IK Curentul care circulĉ prin catod;IG Curentul injectat prin grila de comandĉ;
T 1 Tranzistor bipolar de tip pnp;T 2 Tranzistor bipolar de tip npn;D1, D2 Factori de transfer ai celor douĉ tranzistoare;IB1 Curentul care circulĉ prin baza tranzistorului T 1.IB2 Curentul care circulĉ prin baza tranzistorului T 2.
IC2 Curentul care circulĉ prin colectorul tranzistorului T 2. 2 puncte;
Din oficiu 1 punct.
Total 10 puncte = Nota 10.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 278/306
PROIECTAREA DEMERSULUI DIDACTIC278
În cazul unei ore de laborator, profesorul poate desf ăúura lecĠia cu ajutorulfiúelor de lucru. O propunere de fiúă de lucru pentru astfel de lecĠii se poate realizaplecând de la modelul de mai jos. MenĠionăm că acest model nu este un úablon, cieste prezentat ca orientare. Forma sugerată se va integra în etapele lecĠiei, astfel încât procesul de instruire al elevilor să nu fie afectat.
Exemplu:
Disciplina: Mĉsurĉri electrice üi electroniceClasa: a XI – aTitlul lecĦiei: Mĉsurarea rezistenĦei electrice prin metoda ampermetrului üivoltmetruluiLocul de desfĉüurare: Laboratorul de mĉsurĉri electrice üi electroniceTimpul de lucru: 120 minute
FIûA DE LUCRUMĈSURAREA REZISTENĥELOR ELECTRICE PRIN METODA AMPERMETRULUI ûI VOLTMETRULUI
CompetenĦa specificĉ: Utilizarea aparatelor electrice üi electronice pentruefectuarea unor determinĉri.
Obiective operaĦionale: La sfârüitul lucrĉrii de laborator elevii vor ficapabili:
O1 – sĉ identifice toate instrumentele de mĉsurĉ üi dispozitivele puse la dispoziĦiepe masa de lucru;O2 – sĉ manevreze corect instrumentele de mĉsurĉ üi celelalte dispozitive avute ladispoziĦie în cadrul lucrĉrii;O3 – sĉ utilizeze corect toate instrumentele üi dispozitivele puse la dispoziĦie pemasa de lucru;O4 – sĉ respecte etapele de lucru;O5 – sĉ realizeze practic üi funcĦional montajul conform schemei date;O6 – sĉ „citeascĉ” corect toate instrumentele de mĉsurĉ;O7 – sĉ prelucreze corect datele avute la dispoziĦie pentru calcularea rezistenĦelorelectrice prin aplicarea legii lui Ohm;
O8 – sĉ sesizeze sursele de erori ale metodei studiate;O9 – sĉ determine valorile erorilor de mĉsurare;O10 – sĉ formuleze concluzii personale asupra conĦinutului lucrĉrii;
Aspecte teoretice:
Metoda ampermetrului üi voltmetrului este o metodĉ indirectĉ; se mĉsoarĉ tensiunea la bornele rezistenĦei cu voltmetrul üi intensitatea curentului ce treceprin rezistenĦĉ, cu ampermetrul. Valoarea rezistenĦei de mĉsurat se obĦine aplicândlegea lui Ohm.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 279/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 279
Deoarece se folosesc douĉ instrumente de mĉsurĉ, se pune problema
poziĦionĉrii lor reciproce. Este posibil sĉ se realizeze douĉ variante care diferĉ între ele prin poziĦia voltmetrului faĦĉ de ampermetru. Oricare variantĉ se alege, seconstatĉ cĉ se introduc erori sistematice de metodĉ.
Pentru executarea lucrĉrii elevii trebuie sĉ aibĉ cunoütinĦe privind:
¾ Domeniile de utilizare ale instrumentelor de mĉsurĉ;¾ Schemele electrice utilizate de metodĉ (varianta amonte üi aval);¾ Legea lui Ohm;¾
Modul de montare a instrumentelor de mĉsurĉ üi a celorlalte componentede circuit;¾ RelaĦiile de calcul folosite la determinarea valorilor rezistenĦelor
electrice în cele douĉ variante;¾ InfluenĦa erorilor asupra procesului de mĉsurare a rezistenĦelor
electrice.
Schemele de montaj:
Mijloace tehnice:
E – Sursĉ de curent continuu de 5 V (baterie de acumulatori); Rh – reostat; A –ampermetru de 5 A c.c.; V – voltmetru de 10 V c.c.; Rx – rezistenĦĉ de mĉsurat; K –
întrerupĉtor.
Modul de lucru:
x se mĉsoarĉ rezistenĦele interne ale ampermetrului üi voltmetrului (dacĉ suntnecunoscute);
x se realizeazĉ practic montajele amonte a), respectiv aval b) conform schemelorelectrice;
x se constatĉ funcĦionarea corectĉ a montajelor;x se citesc datele mĉsurĉtorilor üi se trec într-un tabel;x se calculeazĉ valorile rezistenĦelor necunoscute cu relaĦiile:
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 280/306
PROIECTAREA DEMERSULUI DIDACTIC280
a xR
I
U R
Rv
U I
U R
t
x
montajul amonte montajul aval
Rezultate:
Rezultatele mĉsurĉtorilor üi a determinĉrilor se trec în tabelul de mai jos:
I U Ra Rv Valoarea
rezistenĦeinecunoscute
Nr.crt.
Variantademontaj
(A) (V) (:) (:) (:)12.....
ObservaĦii üi concluzii:........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 281/306
Capitolul 9
TEHNICI ùI METODE PENTRU STIMULAREA CREATIVIT ĂğII
9. 1. Problematica creativităĠii
Termenul de creativitate î úi are originea în cuvântul latin „creare”, care setraduce prin „a crea”, „a z ă misli”, „a na ú te”, „a f ă uri”, úi a fost introdus pentru primadată în anul 1937 de către psihologul american G. W. Apllport, care a transformatcuvântul „creative” prin sufixare în „creativity”, încercând să lărgească în acest felsfera semantică a cuvântului. Astfel, în DicĠionarul Enciclopedic (1993), creativitatease consideră ca „o trăsătură complexă a personalităĠii umane, desemnând capacitatea
de a realiza ceva inedit, original”.Specifică materiei vii superior organizate, creativitatea reprezintă o
necesitate pentru societate úi în acelaúi timp un domeniu complex, aleatoriu úigreu controlabil. Doar statistica poate să ne ofere unele certitudini care pot fi luate în consideraĠie. Oricum am analiza problema, ea trebuie să plece de la două constatări fundamentale: existenĠa creatorului úi modului de creaĠie. PrinesenĠa muncii sale, creatorul este mai mult sau mai puĠin un intelectual úi trebuie să tindă să devină prin excelenĠă un intelectual creator. Se útie că prin definiĠieintelectualul reprezintă persoana care are ca obiect de muncă "noĠiunile" úi utilizarealor. În unele dicĠionare se mai face precizarea că un intelectual este caracterizat
printr-o pregătire culturală temeinică úi lucrează în domeniul artei, útiinĠei, tehniciietc., că este un cărturar [...]. În ceea ce priveúte capacitatea de creaĠie, ea este o însuúire care nu depinde fundamental de cantitatea de cunoútinĠe acumulate. Uncreator cu cât va cunoaúte mai multe noĠiuni, cu atât va avea mai multe úanse de ale utiliza în sens creator [14].
Creativitatea este o capacitate specific umană, care se caracterizează printransformarea deliberată a mediului de către om, într-o modalitate anticipată. Lumease îmbogăĠeúte permanent cu obiecte materiale sau spirituale (cunoútinĠe), care-úiau originea în „mintea” omului, cu lucruri f ăcute de „mâna” omului în activitatea luide creaĠie [14].
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 282/306
TEHNICI ùI METODE PENTRU STIMULAREA CREATIVITĂğII282
În ceea ce priveúte activitatea de formare a individului úi a personalităĠiiacestuia, Ġinând cont de idealul educaĠional al úcolii româneúti, creativitatea trebuieidentificată, stimulată, cultivată úi dezvoltată la toĠi oamenii úi în toate domeniilepregătirii lor. La abordarea tehnicilor úi metodelor de stimulare a creativităĠii înprocesul de instruire al elevilor / studenĠilor se pun o serie de întrebări:
x Cum poate fi stimulată creativitatea în úcoală / universitate?x Cum poate fi identificat comportamentul creativ la elevi / studenĠi?x În ce condiĠii se poate desf ăúura o activitate interactiv-creativă?x Care este motivul creativităĠii?x Care sunt factorii de personalitate úi ambientali ce stimulează creativitatea?x Care sunt factorii care blochează creativitatea? etc.
În úcoală, stimularea creativităĠii presupune asigurarea unui mediu de învăĠare interactiv úi dinamic. În cadrul lecĠiilor, seminariilor, cursurilor, profesorulva fi cel care va antrena elevii / studenĠii în procesul de cunoaútere prin găsirea úiaplicarea unor strategii eficiente, astfel încât să stimuleze potenĠialul creativ alfiecărui elev în parte. CondiĠiile úi formele de organizare úi desf ăúurare a instruiriipot dezvolta la elevi / studenĠi atitudini creative úi de implicare activă.
În scopul sporirii gradului de implicare activă úi creativă a elevilor, trebuie încurajate:
x stimularea gândirii critice;x
educarea capacităĠii de a privi altfel lucrurile;x libertatea de exprimare a gândurilor, de căutare de idei;x incitarea interesului către nou;x exersarea capacităĠilor de cercetare;
Spre exemplu, în cadrul lecĠiilor de predare de noi cunoútinĠe, dacă se puneaccentul pe stimularea creativităĠii, rolul profesorului poate fi cel mult de stimulareúi de dirijare, în timp ce rolul elevului este de implicare în procesul de predare, de învăĠare, dar úi de autoevaluare a noĠiunilor descoperite.
În baza unor experimente, literatura de specialitate prezintă o listă decategorii de conduită úi a procentajelor aferente ce poate fi de folos cadrelordidactice în identificarea elevilor cu un înalt potenĠial creativ [67]:
x curiozitate investigatoare, întrebări profunde ..............................66 %x originalitate în gândire úi acĠiune, soluĠii neobiúnuite ...................58 %x independenĠă, individualism plin de sine ....................................38 %x noncomformist..........................................................................28 %x vede rapid corelaĠiile úi face rapid conexiuni ...............................17 %x plin de idei, fluenĠă verbală sau conversaĠională .........................14 %x experimentator, încearcă idei noi, produse noi ............................12 %x flexibilitatea ideilor úi a gândirii .................................................12 %x persistent, perseverent .............................................................12 %x construieúte, reconstruieúte ......................................................12 %
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 283/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TENICE 283
x preferă
complexitatea, se ocupă
cu mai multe idei în acelaúi
timp.........................................................................................12 %x preocupat permanent de ceva ...................................................10 %
Factorii de personalitate úi ambientali care sunt implicaĠi încreativitate úi creaĠie sunt:
x inteligenĠa superioară;x mediul prielnic;x perseverenĠa;x tenacitatea;x capacitatea de rezistenĠă la efort;x aptitudinea de a înĠelege esenĠialul;x memoria de lungă durată bună;x puterea caracterului;x starea de sănătate;x capacitatea de concentrare îndelungată asupra unei situaĠii;x îndemânare;x noncomformismul;x flexibilitatea în gândire;x curiozitatea;x spiritul de competiĠie;x imaginaĠia bogată;x originalitatea;x simĠul umorului;x stabilitate úi maturitate emoĠională;x spirit interogativ, investigativ;x simĠul ordinii, al esteticii;x iniĠiativă;x încredere în forĠele proprii;x spontaneitate;x capacitatea de intuiĠie;x imaginaĠia;x capacitatea de asociere-combinare;x echilibru între imaginaĠie úi gândire critică etc.
Dintre factorii care blochează creativitatea putem enumera:x inerĠia psihologică;x fluenĠa scăzută;x rigiditate funcĠională;x frica de critică úi autocritică;x descurajarea, autodescurajarea;x timiditatea;x influenĠa inhibantă a autorităĠii din domeniu;x însuúirea rigidă a cunoútinĠelor tehnice ca sisteme închise;
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 284/306
TEHNICI ùI METODE PENTRU STIMULAREA CREATIVITĂğII284
x gândirea deterministă;
x gândirea liniară;x imposibilitatea separării fazelor de creaĠie de cele de evaluare;x lipsa de imaginaĠie;x lipsa motivaĠiei;x lipsa de sensibilitate faĠă de probleme;x lipsa receptivităĠii faĠă de nou;x coeficient scăzut de inteligenĠă;x capacitate scăzută de memorare;x simĠul material / moral redus;
O cale de stimulare úi antrenare a creativităĠii, a participării active a elevilor
/ studenĠilor, o constituie înainte de toate identificarea blocajelor, barierelor,precum úi a factorilor inhibatori ai acestora. Există o serie de clasificări a acestorfactori în calea manifestării activismului úi a dezvoltării creativităĠii, factori ce Ġin destructura particulară a individului, factori culturali, de mediu, legaĠi de grupul dincare face parte etc. Sidney Shore (1990) a inventariat trei tipuri de blocaje alecreativităĠii [67]:
1. blocaje de tip emoĠional (teama de a nu comite o greúeală, dependenĠafaĠă de opiniile altora etc.);
2. blocaje de ordin cultural (prea mare încredere în statistici, experienĠatrecută, ideile colegilor etc.);
3.
blocaje de ordin perceptiv (incapacitatea de a distinge între cauză úi efect, îngustarea excesivă a punctului de vedere);Pentru a înĠelege demersul creativ este necesar de urmat anumiĠi paúi:
1. definirea problemei;2. colectarea de informaĠii, elaborarea de ipoteze;3. incubaĠia sau gestaĠia;4. iluminarea;5. verificarea úi aplicarea soluĠiei.
În activitatea educaĠională, profesorul trebuie să stimuleze comportamentulcreativ, să furnizeze un climat organizaĠional de cultivare a creativităĠii atât pentrucreativitatea individuală cât úi pentru cea de grup.
În tabelul 9. 1 se prezintă raporturile între creativitatea individuală úi ceade grup [53].
Tabelul 9. 1.
Creativitatea individuală Creativitatea de grup
Operativitate în abordarea problemelor simple; Operativitate în abordarea problemelorcomplexe;
Judecata independentă, dar comunicarealimitată de cunoútinĠele úi experienĠaindividuală;
Judecata independentă, dar úi dependentă deideile úi cunoútinĠele celorlalĠi membri aigrupului; acĠionează principiul comunicăriinelimitate;
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 285/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TENICE 285
Gândire unilateral - explorativă, uneori marcată de prejudecăĠi úi prea puĠin disciplinată;
Gândire sistemică, multilateral - explorativă,dirijată flexibil úi f ără prejudecăĠi; desf ăúurareúi amploare programabile în timp cu ajutorulexperĠilor;
Capacitate limitată în producĠia de idei, depotenĠial creativ individual;
Capacitate mărită în producĠia de idei,stimulată de acĠiunea convergentă a maimultor indivizi cu potenĠial creativ;
Sistem de evaluare a ideilor dependent denivelul competenĠei individuale, cu mare risipă de energie pentru recunoaúterea lor socială úivalorificare;
Sistem multicriterial de evaluare úi clasificare aideilor úi forĠă economică în aplicarea úivalorificarea noului;
Desf ăúurarea întregului proces este marcată deriscuri úi teama eúecului;
Grupurile tolerează riscul, având capacitateamărită de a evita eúecul, datorită úansei mai
mari de a găsi o soluĠie acceptabilă;Dezvoltarea în perspectivă a potenĠialuluicreator se realizează prin forĠe proprii; úansaperfecĠionării este limitată;
Este o sursă inepuizabilă de stimulare, de la oetapă la alte, a potenĠialului creator individual; „spaĠiul de căutare a noului” se extindecontinuu;
În cele ce urmează, autorii propun spre abordare o suită de metode úitehnici de stimularea creativităĠii ce pot fi utile în instruirea interactivă úi creativă aelevilor / studenĠilor, dar úi în procesul de creaĠie tehnică al acestora.
9. 2. Metode úi tehnici pentru stimularea creativităĠii
9. 2. 1. Asocierea consonantă
Asocierea, definită de Alex Osborn ca fiind „procedeul fundamental pentruproducĠia de idei”, reprezintă o funcĠie a intelectului uman, care stabileúte legături între imaginaĠie úi memorie, astfel încât o idee antrenează pe alta [10].
Asocierea de idei este úi se dezvoltată în general la elevii / studenĠii cu obogată imaginaĠie însoĠită în special de un volum mare de cunoútinĠe. Cu cât unelev / student are o memorie mai bogată cu atât are posibilitatea de a realizaasociaĠii de idei.
ùtefan Odobleja consideră că factorul selectiv esenĠial care provoacă asocierea este consonanĠa, definită ca efect úi cauză de asemănare – efect alasemănării obiective exterioare, fizice úi cauză a asemănării subiective, interioare,psihologice. În conformitate cu concepĠia consonantistă, în procesele de creaĠiefenomenul primordial este evocarea, iar cauza acesteia este similitudinea a căreiintensitate este determinată de rezonanĠă (consonanĠă) [10].
Evocarea reprezintă „reproducerea unei imagini provocată de asemănareaei cu o senzaĠie sau cu o altă imagine în stare de activitate. (...). Prin imaginaĠie, ùtefan Odobleja înĠelege o „stare de consonanĠă predominantă, o stare de evocare,o înlănĠuire de consonanĠe (evocări)” [10].
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 286/306
TEHNICI ùI METODE PENTRU STIMULAREA CREATIVITĂğII286
9. 2. 2. Analogia úi extrapolarea
Analogia constituie o asociere parĠial consonantă, însă ca metodă decreativitate reprezintă o tehnică specială, de consonanĠă căutată, un transfer de însuúiri, de la un lucru la altul. Analogia conduce sub aspect practic la tehnicaextrapolării.
ConsonanĠa va fi cu atât mai puternică, cu cât gradul de complementaritatea elementelor componente va fi mai ridicat. ConsonanĠa este, în acelaúi timp, cauză - element catalizator al căutărilor úi efect - realizarea unei noi asamblări superioare,
cu înalt grad de complementaritate a elementelor componente, cu func Ġii deansamblu înalt consonante cu obiectul propus [10].
9. 2. 3. Inversia
Inversia reprezintă o tehnică de creaĠie care constă în abordarea inversă aunei probleme sau soluĠii eliminând în acest fel inerĠia psihologică, precum úipărerile úi concepĠiile despre situaĠia în cauză. Dacă un obiect sau un detaliu esteprivit de obicei din afară, conform acestei tehnici, acesta va trebui privit din interior.Un obiect dispus orizontal va fi analizat din poziĠia verticală sau înclinată.
Tehnica inversiei presupune folosirea întrebărilor:x Care sunt elementele contrare ?x De ce nu s-ar înlocui pozitivul cu negativul ?x De ce de jos în sus úi nu de sus în jos ?x De ce orizontal úi nu vertical ?x De ce nu abordăm problema de la final în loc să o abordăm de la
început ?x De ce de la general la particular úi nu invers ?x De ce să nu se asambleze de la capătul opus ?
Exemplu:
Una din tehnicile foarte eficiente folosite în memorare este cea amnemonicilor. În aceastĉ tehnicĉ se foloseüte un proces de asociere de cuvinte,idei, concepte etc., la o cheie de memorizare construitĉ prin analogie. Cheia dememorizare poate fi datĉ sau construitĉ de utilizator. În multe exerciĦii dememorare, cifrei 1 îi corespunde o lumânare, cifrei 2 - o lebĉdĉ, cifrei 3 – trident,cifrei 4 – o masĉ etc. Folosind o astfel de cheie de memorizare, prin asocierecreativĉ cu elementele ce se doresc a fi reĦinute, procesul de învĉĦare este foartemult uüurat.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 287/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TENICE 287
9. 2. 4. Empatia
Empatia este un fenomen psihic complex, specific relaĠiilor interumane,dificil de abordat în comunicarea interpersonală, în relaĠia unui individ cu cei din jurul său, dar úi în construcĠia unei proprii strategii de acĠiune în societate. Empatiapresupune o transpunere psihologică a eului unui individ în psihologiainterlocutorului său.
K. Bullmer a elaborat un program de antrenament individual numit „Arta
empatiei”, structurat pe úase etape úi desf ăúurat în baza unui antrenament:1. perceperea interpersonală;2. surse de eroare în cadrul percepĠiei interpersonale;3. recunoaúterea emoĠiilor;4. recunoaúterea sensurilor ascunse;5. cadrul preceptual pentru înĠelegerea altora;6. etapa cu caracter recapitulativ.În inventică, prin analogie, tehnica empatiei constă în substituirea
inventatorului cu obiectul creaĠiei úi analizarea temei úi posibilităĠilor de rezolvaredin acest nou punct de vedere [10].
Exemplu:
Maüina de cusut Howe a apĉrut ca urmare a inversĉrii poziĦiei orificiului de lapartea posterioarĉ a acului la vârf.
Un alt exerciĦiu de gândire „out of the box” este acela de a uni cu liniicontinue punctele [x] din careul de mai jos fĉrĉ a ridica creionul de pe hârtie üi fĉrĉ a trece de douĉ ori pe acelaüi traseu.
TendinĦa este de a uni toate punctele în careul pe care aceste puncte ledelimiteazĉ, deüi enunĦul problemei nu specificĉ acest lucru. Evident, o soluĦiesimplĉ este de a construi trasee ajutĉtoare în afara careului aüa cum sunt
prezentate în figura b) în ordinea 1, 2, 3, ..., 10.
X
X X
X
X
3
1
2
4
5
6
7
8
9
10
X X
X X
X
a) b)
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 288/306
TEHNICI ùI METODE PENTRU STIMULAREA CREATIVITĂğII288
În activitatea didactică, pentru profesor, empatia presupune o transpunere în psihologia elevului pentru a-l înĠelege cât mai bine.
9. 2. 5. Combinarea
Majoritatea ideilor, este de părere Alex Osborn, apar prin combinarea, înaúa măsură, încât sinteza este în general considerată ca însăúi esenĠa creativităĠii.Folosirea combinării ca tehnică intuitivă de creaĠie presupune a găsi răspunsuri la întrebări stimulative de tipul [10]:
x Ce idei s-ar putea combina ?x Dacă am realiza un aliaj ?x Dacă am realiza un amestec ?x Dacă am combina însăúi obiectele (atributele) creaĠiei ?x Ce materiale s-ar putea combina ?x Ce miúcări s-ar putea combina ?
9. 2. 6. Modificarea - ameliorarea - dezvoltarea
Analizând, în general invenĠiile, se constată că doar o mică parte(aproximativ 10 %) prezintă noutăĠi reale, restul de 90 % fiind constituite dinelemente care sunt deja cunoscute, fie că au fost brevetate fie că acestea aparĠinpatrimoniului culturii tehnico-útiinĠifice a umanităĠii.
O bună parte din invenĠii reprezintă combinaĠii organice úi funcĠionale deelemente cunoscute, care realizează funcĠii sau soluĠii în cantitate neaúteptat demare faĠă de suma aritmetică a efectelor elementelor care au realizat combinarea,
Exemplu:
Nitroceluloza (cunoscutĉ üi sub numele de fulmicoton, având calitĉĦi explozivedeosebite) üi nitroglicerina (o substanĦĉ doar ceva mai puĦin periculoasĉ) au putut fi„domesticite” prin combinarea lor, rezultând cordita üi dinamita.
Exemplu:
Prin formulĉri adecvate de tehnicĉ empaticĉ, profesorul în cadrul unei lecĦiipoate sĉ propunĉ elevilor gĉsirea unor cauze de defect la o instalaĦie sau la unutilaj. În acest sens, elevii vor cĉuta sĉ se transpunĉ în obiectul, sau instalaĦiasupusĉ discuĦiei üi analizei, gĉsind prin acest mod soluĦii üi posibilitĉĦi de rezolvarea problemelor.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 289/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TENICE 289
iar altă parte din invenĠii reprezintă modificări-ameliorări-dezvoltări ale aceloradin prima categorie.
Stimularea în vederea aplicării acestei tehnici se realizează prin formularearăspunsurilor la întrebări de tipul [10]:
x Ce se poate modifica ?x Ce se poate ameliora ?x Ce se poate dezvolta ?x Căror elemente li se pot modifica forma úi sau dimensiunile ?x Cum se poate reduce greutatea ?x Cum se poate îmbunătăĠi aspectul comercial ?x Ce i se poate adăuga ?x Ce se poate multiplica ?x Ce se poate reduce ?x Ce se poate înlocui úi prin ce ?
Punându-úi astfel de întrebări, orice individ poate deveni un potenĠialcreator, inventator, contribuind prin aceasta, la progresul tehnologic al omenirii.
Exemplu:
Ciclul de histerezis î üi poate schimba alura în funcĦie de compoziĦia chimicĉ amaterialelor magnetice. În acest sens, conĦinutul redus de carbon (0,03-0,08 % C)din compoziĦia materialelor magnetice vor fi caracterizate ca fiind materialemagnetice moi ce prezintĉ o demagnetizare rapidĉ la încetarea acĦiunii câmpuluimagnetizant. Aceste materiale sunt caracterizate printr-un ciclu de histerezis
îngust, (figura a), câmp coercitiv mic, inducĦie de saturaĦie üi permeabilitatemagneticĉ mari. Materialele magnetice moi sunt utilizate la confecĦionarea
miezurilor bobinelor de inducĦie constantĉ üi la fabricarea miezurilortransformatoarelor üi electromagneĦilor.
Dacĉ se modificĉ compoziĦia chimicĉ a carbonului de la 0,8 % C la 1,2 % C,vom avea de a face cu materiale magnetice dure, care î üi vor pĉstra starea demagnetizare chiar üi dupĉ întreruperea acĦiunii câmpului magnetizant. Acestemateriale cu o nouĉ compoziĦie chimicĉ de carbon, sunt caracterizate prin cicluri dehisterezis largi, (figura b), inducĦie remanentĉ, câmp coercitiv üi indici de calitatesuperiori. Din materialele magnetice dure se realizeazĉ magneĦii permanenĦi.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 290/306
TEHNICI ùI METODE PENTRU STIMULAREA CREATIVITĂğII290
9. 2. 7. Brainstormingul (Metoda Osborn)
Brainstorming-ul este una dintre cele mai cunoscute metode destimulare a creativităĠii, elaborată în anul 1948 de către Alex Osborn, ca fiind ometodă intuitivă úi eficientă pentru generarea activă a ideilor într-un grup. Metodaare la origine o metodă similară folosită în India cu peste 400 de ani în urmă denumită „Prai – Barshana” ( „Prai” = ”în afar ă de voi în ú iv ă ”, iar „Barshana” =
”problem ă ” ), metodă care nu admitea nici o critică la soluĠiile elaborate de către ungrup.
Brainstormingul reprezintă o deliberare creativă, cu scopul de a genera într-un interval de timp relativ scurt, în cadrul unui grup, o multitudine de idei care potservi la soluĠionarea unei probleme puse în discuĠie.
În practica úcolară, brainstorming-ul poate fi abordat ca un cadru de învăĠare activ-participativ extrem de familiar pentru elevi.
Principiile de bază ale brainstorming-uluiMetoda de creaĠie propusă de Osborn se bazează pe două principii
fundamentale:1. Principiul amânării criticii úi autocriticii (principiul evaluării amânate);2. Principiul asigurării calităĠii prin cantitate.
Pentru o reuúită cât mai bună a úedinĠei de brainstorming, pe lângă celedouă principii fundamentale mai trebuiesc respectate:
x căutarea ideilor să se facă în voie încurajându-se úi idile care aparentúi la prima vedere sunt ieúite din comun, dar care, analizateinginereúte pot da soluĠiile cele mai surprinzătoare úi eficiente;
x combinarea úi îmbunătăĠirea ideilor formulate atât de gândireapersonală cât úi din cea a membrilor grupului de căutare.
Tehnica desf ăúurării úedinĠei de brainstormingùedinĠa de brainstorming se desf ăúoară într-un cadru adecvat prin
respectarea principiilor de bază, a regulilor de încurajare a tuturor ideilor, precum úia combinării, asocierii úi elaborării unor idei derivate din cele proprii sau alemembrilor grupului de creaĠie.
Orice úedinĠă de brainstorming cuprinde etapele [7]:1. enunĠarea temei úi discuĠiile pe marginea ei;2. reformularea temei: „Cum să .... ?” 3. alegerea unei reformulări esenĠiale úi notarea ei: „În câte moduri
putem să ... ?” 4. încălzirea;5. brainstormingul propriu-zis;6. cea mai fantezistă idee.
1. EnunĠarea temei úi discuĠiile pe marginea ei.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 291/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TENICE 291
Principiile úi regulile braistormingului sunt prezentate prin afiúare. Liderulcomunică membrilor grupului cu două zile înainte, în scris, pe cel mult o pagină dehârtie dactilografiată, tema ce va fi pusă în discuĠie. Această comunicare se face laun grup de 5 - 12 persoane în care majoritatea să nu fie specialiúti în domeniul cese discută, astfel încât gândirea lor să nu fie úablonată, să fie pe un teren gol úi să îioblige la căutare. Grupul de creaĠie presupune: un conducător (lider) experimentat,1-2 secretari, 5 membri consultanĠi pe problematica în discuĠie, 5-6 persoane cuexperienĠă în úedinĠe de brainstorming. În această primă etapă, membrii grupuluivor primi un volum minim de informaĠii cu privire la subiectul care se va aborda.Formularea úi primele discuĠii pe marginea temei se pot desf ăúura în maximum 10minute f ără a apela la întrebări de tip analitic úi amănunte de strictă specialitate.
2. Reformularea temei.Tema supusă úedinĠei va fi analizată pe toate faĠetele prin formulări de
forma „Cum să facem să .... ?” Este de reĠinut faptul că, în acest stadiu nu estevorba despre găsirea unor idei úi soluĠii de rezolvare a problemei, ci este nevoie deo simplă reformulare a acesteia. Trebuie f ăcută diferenĠa între reformulare úigăsirea de soluĠii la problema dată. Se pot obĠine un minim de 20 reformulări (pot fichiar úi mai multe) pe care conducătorul echipei le va nota pe coli de hârtie ce vor fiexpuse la vedere pe un perete astfel încât participanĠii să le observe cât mai uúor.
3. Alegerea unei reformulări esenĠiale.În această etapă, liderul grupului cere să se aleagă 7 – 8 reformulări pe
care participanĠii le prezintă cu ajutorul numerelor de ordine, iar acesta le va marcacu ajutorul unor culori pe hârtiile afiúate la vedere. După câteva minute, tot liderulgrupului va solicita membrilor echipei să selecteze o reformulare ce va fi supusă úedinĠei de brainstorming. În situaĠia când au loc două sau trei reformulări, se vacăuta ca acestea să se contopească în una singură. Acest pas va fi cât mai scurtevitându-se argumentaĠiile elaborate, pentru a preveni o abordare analitică aproblemei. O dată adoptată reformularea, liderul grupului o va nota pe o coală dehârtie prefaĠând cu cuvintele „În câte moduri putem să ... ?” Prin această formulares-a deschis drumul către găsirea unor soluĠii la problema pusă în discuĠie cu câtevazile în urmă.
4. Încălzirea.
Etapa de încălzire va fi scurtă (maximum 5 minute) prin crearea uneiatmosfere libere, antrenante úi incitate.
5. Brainstormingul propriu-zis.În primă fază, conducătorul va prezenta reformularea aleasă úi solicită
soluĠii din partea grupului de creaĠie. Pe măsura enunĠării, ideile formulate departicipanĠi vor fi scrise pe foi de hârtie detaúabile cu ajutorul unor creioane cuvârful gros, fiecărei idei atribuindu-se câte un număr de ordine. În momentulumplerii unei foi de hârtie cu soluĠii aceasta se va afiúa la loc vizibil astfel încâtparticipanĠii să aibă o vedere cât mai bună putând să facă asocieri sau combinăridin soluĠiile emise. Este important ca în timpul úedinĠei de brainstorming să se
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 292/306
TEHNICI ùI METODE PENTRU STIMULAREA CREATIVITĂğII292
păstreze o atmosferă veselă, zgomotoasă presărată cu momente vesele, liderulgrupului având în acest sens un rol foarte important. ParticipanĠii la úedinĠa decreaĠie nu trebuie să fie puúi în situaĠii jenante, aspecte ce vor duce la o inhibare acelor vizaĠi. De asemenea, nu se vor folosi fraze precum „ X tu nu ai găsit nici oidee, hai să auzim úi de la tine ceva !„ etc. Dacă persoana respectivă nu a emis nicio idee asta nu înseamnă că el nu caută úi nu face asocieri sau combinaĠii de soluĠiicare la un moment dat poate fi chiar soluĠia la problema ridicată.
Fluxul de soluĠii generate în cadrul grupului va fi iniĠial mare, viteza úiintensitatea lor scăzând treptat. Este important ca în timpul úedinĠei să nu se întrerupă fluxul de idei, liderul grupului având sarcina de a antrena participanĠii.
Alex Osborn [9] propune câteva întrebări care ajută membrii grupului sa
genereze soluĠii pe baza celor emise de către participanĠi: Se poate folosi în alt scop? Cum se mai poate folosi ? Să adaptăm? Cu ce seamănă ? Să modificăm ? Să mărim ? Ce să adăugăm ? Mai frecvent ? Mai puternic ? Mai mare ? Să micúorăm ?Ce să scoatem? Să eliminăm ? Să înlocuim ? Cu cine ? Cu ce ? Alt loc ? Să rearanjăm ? Să combinăm ? Să îmbinăm ? etc.
6. Cea mai fantezistă idee.În momentul în care fluxul de ideii a scăzut la limită, iar participanĠii dau
semne de oboseală, liderul grupului poate să încheie úedinĠa prin aúa-numitatehnică a „Celei mai fanteziste idei”. Pe o foaie de hârtie, acesta va scrie „Cea maifantezistă idee”, úi va prelua cea mai năstruúnică idee generată în timpul úedinĠei
de creaĠie pe care o va prezenta participanĠilor spre dezbatere. O astfel de ideepoate genera uneori multe soluĠii, dar pot fi situaĠii când grupul de creaĠie nu vaemite nici o soluĠie, cu toate că atmosfera este antrenantă úi lipsită de constrângeri.
Prin prezentarea variantei de evaluare a ideilor generate, liderul încheieúedinĠa de brainstorming mulĠumind membrilor grupului pentru participare úicolaborare.
Evaluarea úi selectarea ideilor.Prin evaluare se urmăreúte să se identifice cele mai bune úi interesante idei
care pot fi aplicate în practică, precum úi demonstrarea faptului că efortulparticipanĠilor la úedinĠa de creaĠie nu a fost în zadar, ideile lor fiind urmate deacĠiune.
În vederea pregătirii evaluării úi selectării ideilor, trebuie parcurseurmătoarele operaĠii preliminare [10]:
1. secretarul echipei pregăteúte o listă dactilografiată la trei rânduri atuturor ideilor sugerate, atât în timpul úedinĠei, cât úi după úedinĠă;
2. conducătorul grupului verifică lista, asigurându-se că fiecare idee a fostexpusă concis úi clar úi clarifică pe categorii logice ideile emise (deregulă 5-10 categorii);
3. lista obĠinută este apoi trecută prin ciurul evaluării pentru a selectasugestiile cele mai fecunde.
Există două metode principale de efectuare a evaluării [7]:
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 293/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TENICE 293
1. evaluarea efectuată de toĠi participanĠii;2. evaluarea prin intermediul unei echipe restrânse.
1. Evaluarea efectuată de toĠi participanĠii.În cazul acestei metode, după ce conducătorul grupului de creaĠie a
parcurs operaĠiile preliminare pregătitoare, va multiplica pentru fiecare membru algrupului de lucru câte un exemplar din lista ideilor generate în timpul úedinĠei decreaĠie. În continuare, cei prezenĠi vor alege câteva idei (aproximativ 10 %,procentul poate fi mai mare sau mai mic din numărul total) care consideră că merită a fi analizate în detaliu. Procesul de selecĠie fiind terminat, numerele deordine ale ideilor selectate de către membrii grupului vor fi transmiseconducătorului, listele primite rămânând în continuare la participanĠi pentru o
utilizare la o dată ulterioară. Liderul grupului va nota pe lista iniĠială ideile selectateceea ce va duce la două aspecte:
1. unele idei nu primesc măcar nici un singur accept din parteamembrilor grupului úi pot fi astfel eliminate
2. se observă că există idei care întrunesc un număr mare de voturi,acestea fiind cele mai bune soluĠii pe care conducătorul grupului le înregistrează ca atare.
2. Evaluarea prin intermediul unei echipe restrânse. Această metodă presupune convocarea unui grup restrâns de membri (3 -
4) din echipa de creaĠie, printre care úi liderul. Membrii grupului de evaluare trebuie
să fie persoane direct interesate în rezolvarea problemei, precum úi foarte bunicunoscători ai problemelor tehnice, astfel încât să poată identifica soluĠia optimă úicapabili să participe la implementarea ei în tehnică. Procesul de evaluare sedesf ăúoară în două etape:
1. Într-un interval de timp cât mai scurt se trec în revistă ideile notatepe o planúă fixată pe un perete, alegându-se cele care prezintă unpotenĠial interes f ără a le dezbate în detaliu;
2. Fiecare idee selectată va fi distribuită unor grupe de soluĠii(maximum 40 de grupe). Grupurile de soluĠii vor fi dactilografiateseparat pe foi de hârtie, fiecare membru al grupului primind câteun set de exemplare. Se convine, în continuare, care vor fi numărul
criteriilor după care va avea loc evaluarea ideilor, trecând la oeliminare a soluĠiilor improprii sau necorespunzătoare. Deasemenea, ideile rămase se pot grupa în seturi separate,aplicându-se asupra lor aceleaúi criterii de evaluare.
După finalizarea acestei etape se va trece la implementarea soluĠiei sausoluĠiilor găsite în practică cu aprobarea unor autorităĠi superioare.
Succesul unei úedinĠe de brainstorming constă în separarea conútientă úivoită a două procese:
¾ procesul creativ úi divergent;¾ procesul analitic úi convergent.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 294/306
TEHNICI ùI METODE PENTRU STIMULAREA CREATIVITĂğII294
Metoda brainstorming prezintă următoarele avantaje [7]:¾ toĠi membrii grupului de brainstorming iau parte la proces, dar în mod
independent unii de alĠii, situaĠie care le conferă certitudinea că opiniilelor sunt preĠuite úi utilizate în continuare pentru soluĠionarea definitivă a problemei;
¾ prin faptul că obligă participanĠii să aleagă cele mai bune idei, metodapoate genera, prin intermediul fertilizării încruciúate, alte soluĠii, carepot fi adăugate de lider pe lista iniĠială;
¾ având la dispoziĠie lista de idei, participanĠii pot descoperi ulterior că unele idei au devenit aplicabile în practică.
Limitele brainstorming-ului:
¾ poate fi obositor sau plictisitor pentru participanĠi;¾ sunt oferite soluĠii nu úi realizări efective;¾ nu poate înlocui cercetarea de durată;¾ reuúita unei úedinĠe depinde de calităĠile moderatorului.
Literatura de specialitate [18] sugerează luarea în calcul în practicaeducaĠională a faptului că, elevii trebuie să cunoască suficient de bine materia careurmează să o discute în brainstorming pentru ca discuĠia să aibă efecte maxime înplanul instructiv-educativ.
La abordarea unei úedinĠe de brainstorming pentru o clasă de elevi,profesorul va prezenta în primul rând principiile metodei, cerinĠele úi etapele de
lucru după care se va derula úedinĠa de creaĠie. Profesorul va fi cel care vasupraveghea întreaga activitate din clasă, având rolul de catalizator úi stimulator înproducerea de idei, dar úi de evaluator al soluĠiilor propuse de către grupurile deelevi. Profesorul va aplica metoda de lucru la clasă după următoarele etape:
1. selectează tema de lucru;2. anunĠă dinainte cu una două ore de curs tema de lucru;3. împarte clasa de elevi în grupuri de maximum 10 elevi;4. grupurile de elevi î úi aleg un lider úi un secretar;5. se va desf ăúura úedinĠa de brainstorming prin exprimarea tuturor ideilor
chiar úi a celor mai fanteziste, prin fraze scurte, concise după principiulcantitatea generează calitatea; nu se va admite critici, ironii la adresa
ideilor exprimate de colegi; se stimulează preluarea, completarea saureformularea ideilor colegilor; sunt admise analogii úi asociaĠii de idei.
6. ideile emise sunt notate pe tabla úcolară sau pe flip chart (după umplere,foile scrise pe flip chart, se vor afiúa prin lipire pe un perete pentru a aveaacces mai rapid la ideile emise în vederea realizării de asociaĠii, completări,combinări etc.);
7. se lasă o pauză de la 10-15 minute pentru limpezirea gândurilor, dar úiordonarea ideilor;
8. se reiau pe rând toate ideile emise, găsindu-se criterii de grupare;9. se va realiza o evaluare de grup a ideilor emise;
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 295/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TENICE 295
10. se va selecta ideile cele mai apropiate de soluĠionarea problemei date prinargumentări, contraargumentări, dar úi avantaje sau riscuri;
11. se afiúează prin scriere pe tablă sau pe flip chart rezultatele de la fiecaregrup de creaĠie, într-o formă cât mai variată (schite, desene, cuvinte,propoziĠii, colaje, imagini etc);
12. se alege soluĠia finală la problema dată.
9. 2. 8. Sinectica (Metoda Gordon)
Sinectica numită úi metoda asocierii libere de idei sau metoda
analogiilor este o metodă de creativitate în grup care a fost elaborată de cătreprofesorul Williams I. Gordon de la Universitatea Harward – SUA în anul 1961.Metoda are la bază realizarea unor legături sau îmbinări între elemente diferite,aparent necorelate, cu scopul de a genera idei originale bazate pe stimulareafanteziei participanĠilor. Termenul „sinectica” provine din cuvântul de origine greacă „sinecticos” care înseamnă „a pune împreun ă elemente diferite ú i aparent
irelevante” .Grupul de sinectică este alcătuit dintr-un conducător, un stenograf úi 5 - 8
membri cu un nivel de pregătire ridicat, dar cu profesii cât mai diferite pentru astimula în acest fel analogiile între elementele prezentate.
Metoda presupune parcurgerea următoarelor etape de bază [10]:1. EnunĠarea problemei în forma dată;2. Analiza problemei;3. Sugestii imediate sau „purjare”;4. EnunĠarea problemei aúa cum a fost ea înĠeleasă;5. Creúterea „distanĠei metaforice” utilizând analogia directă, analogia
personală sau conflictul condensat;6. Eventuala repetare a etapei 5 în alt context;7. Adaptarea forĠată a fanteziei;8. Generarea unor soluĠii posibile.
În prima etapă, participanĠilor li se explică tema printr-o enunĠaregenerală a problemei, după care urmează o analiză a acesteia, pornind de lageneral la particular. Pe timpul analizei persoana care a prezentat problema o vadescrie úi va răspunde la toate întrebările, care vor apărea în timpul detalierii. Întimpul analizei pot apărea soluĠii imediate la problema prezentată, în acest sensnoile idei pot fi definite ca idei de principiu, idei fundamentale sau idei pilot. Această etapă este tocmai cea de „purjare” deoarece este destinată eliberăriiminĠii participanĠilor de orice idei preconcepute care ar putea influenĠa în modnegativ găsirea de soluĠii originale-viabile.
După această etapă, problema poate fi redefinită după cum a fost ea înĠeleasă, conducătorul grupului preluând sarcina de a o dirija către o „excursie
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 296/306
TEHNICI ùI METODE PENTRU STIMULAREA CREATIVITĂğII296
creativă” unde va predomina analogia, inversia, empatia, evocarea, fantezia,metafora, precum úi alte tehnici intuitive de creaĠie.
Punând accent pe tehnica analogiilor directe, personale sau a conflictuluicondensat se va produce distanĠare de problema de faĠă, „forĠând” în acest feladaptarea fanteziei.
Sinectica se bazează pe două mecanisme principale:1. a face straniul familiar;2. de a transforma familiarul în straniu.
Membrii grupului sunt antrenaĠi în utilizarea unor mecanisme operaĠionalesau procedee, care să ducă la o stare psihologică favorabilă dezvoltării unor ideicreatoare. Atât pentru a face straniul familiar, cât úi familiarul straniu, este
necesară utilizarea sistematică a analogiei. Se utilizează patru tipuri de analogii[66]: personală, simbolică, directă, fantastică.
Conform tehnicii analogiei personale, subiectul (în condiĠiiexperimentale) sau membrilor grupului (în condiĠiile rezolvării unor probleme reale,practice, legate de viaĠă) li se sugerează să încerce să se simtă ca parte aproblemei considerate sau ca a obiectului implicat în problemă; să se substituie cuobiectul sau cu o componentă a problemei.
Analogia simbolică utilizează imagini poetice úi simbolice, înlocuieúteobiectul printr-o imagine, comprimă elementele problemei într-un cuvânt sau ofrază.
În cazul analogiei directe este vorba de înlocuirea obiectului cu problemă cu un obiect analog. Este vorba de căutare de procese comparabile într-undomeniu.
În analogia fantastică , magicul se substituie realului, se insistă asupra îndeplinirii dorinĠelor, ignorându-se legile naturii.
La sfârúitul úedinĠei de sinectică se va face o selecĠie a ideilor, care vor fi înaintate specialistului în problema cercetată, aplicarea úi materializarea noii ideidepinzând din acest moment de el.
În cadrul secvenĠelor de instruire a elevilor bazate pe sinectică, profesorulva încuraja atitudinea creativă a acestora, înlăturând ideile preconcepute, care potinfluenĠa procesul de creaĠie. Literatura de specialitate propune utilizarea digresiunii
respectându-se etapele [67]:x enunĠarea problemei de către profesor / elev;x familiarizarea elevilor cu elemente cunoscute ale problemei;x detaúarea temporară a elevilor de elementele problemei;x căutarea deliberată a irelevanĠei aparente, fapt care poate genera
conexiuni surprinzătoare, neobiúnuite;x potrivirea forĠată a materialului irelevant descoperit cu problema discutată;x inventarierea căilor posibile de relaĠionare dintre ideile aparent irelevante úi
elementele date ale problemei, prin producerea de idei noi.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 297/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TENICE 297
9. 2. 9. Metoda Philips 6-6
Metoda Philiphs 6-6 a fost elaborată de către J. Donald Philips de laUniversitatea din Michigan. În cadrul acestei metode, numărul de participanĠi estede úase, iar durata discuĠiilor este limitată la doar úase minute. Metoda Philips 6-6 este asemănătoare cu braistorming-ul, respectiv cu tehnica 6-3-5, însă sedeosebeúte de acestea prin faptul că discuĠia este limitată la 6 minute.
Obiectivele principale ale metodei sunt [10], [67]:
x abordarea mai multor aspecte ale unei probleme, într-un timplimitat;x facilitarea comunicării úi exprimării în grupe mari;x posibilitatea colectării deciziilor, care reprezintă diverse tendinĠe
conturate, într-un ansamblu, într-un interval de timp foarte scurt;x favorizarea confruntării percepĠiilor úi creativităĠii individuale cu
munca în grup.Metoda Philips 6-6 este menită să consulte pe o problemă dată grupe
eterogene mari (30-40 persoane) care se împart în grupe mici de úase persoane la întâmplare, structural sau pe profile. Fiecare subgrupă de úase persoane î úi alegeun lider care va participa úi la discuĠii, dar va îndeplini úi funcĠia de secretar.Desf ăúurarea metodei:
1. Se constituie grupurile de 6 membri dintre care unul este liderul, iar altul vaavea rolul de secretar. Liderul va dirija dezbaterea úi va prezentaconcluziile, în timp ce secretarul va consemna ideile emise de către membrigrupului.
2. Se prezintă tema ce urmează a fi dezbătută de către fiecare grup decreaĠie, motivând importanĠa acesteia.
3. Timp de úase minute au loc discuĠiile. Acestea pot fi libere, în care fiecareparticipant propune o soluĠie, iar la sfârúitul úedinĠei sunt notate cele mai
Exemplu:
Marele fizician danez, Niels Henrik Bohr încerca sĉ descifreze structuraatomilor. Cu toate eforturile depuse, taina nu putea fi pĉtrunsĉ. Într-una din seri,a adormit la masa de lucru. În vis i-a apĉrut un sistem planetar legat de soarele sĉuprin niüte raze, întreg sistemul rotindu-se. Când s-a trezit, üi-a dat seama cĉ adescoperit secretele atomului, respectiv nucleul central üi electronii ce se rotesc în
jurul lui. Astfel, în anul 1913, Bohr finalizeazĉ trilogia asupra structurii atomilor üimoleculelor; el presupune cĉ electronii se rotesc în jurul nucleelor pe orbite fixe üiemit sau absorb cantitĉĦi constante de energie când sar de pe o orbitĉ pe alta.
Iatĉ , datoritĉ unui vis, aceastĉ descoperire a revoluĦionat fizica.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 298/306
TEHNICI ùI METODE PENTRU STIMULAREA CREATIVITĂğII298
importante, sau progresive, când fiecare membru al grupului propune osoluĠie, este analizată úi notată, după care iau cuvântul ceilalĠi membri.
4. Fiecare conducător de grup prezintă soluĠiile la care s-a ajuns, după care le înaintează cadrului didactic.
5. Profesorul va prezenta soluĠiile grupurilor, iar în baza unor discuĠii colectiveva selecta soluĠia finală.
6. Încheierea discuĠiei se va face cu prezentarea de către profesor aconcluziilor activităĠii de creaĠie.
9. 2. 10. Metoda 6 – 3 – 5
Metoda 6-3-5 este o metodă de rezolvare creativă de probleme în cadrulunui grup de úase persoane care vor nota pe foile de hârtie individuale câte treisoluĠii la problema dată, timp de cinci minute, după care fiúele se schimbă întreparticipanĠi într-un anumit sens, de cinci ori până când fiecare participant primeútepropria fiúă din nou.
Metoda se poate aplica în două variante [7]:1. fiecare participant formulează úi notează alte trei soluĠii decât cele
ale predecesorilor;2. fiecare participant notează nu neapărat trei idei noi, ci poate
dezvolta ideile predecesorilor, în acest al doilea caz, sub aspectulproductivităĠii, ideile sunt mai puĠine, însă úansele pentru calitatealor superioară sunt mai mari.
Etapele de desf ăúurare a metodei:1. Profesorul va împărĠi clasa de elevi / studenĠi în grupe de 6 membri fiecare;2. Profesorul va formula problema, după care va explica modalitatea de lucru;3. Fiecare membru al grupului de creaĠie va primi câte o foaie de hârtie
împărĠită în trei coloane;4. Desf ăúurarea activităĠii pe grupe. Pentru problema dată, fiecare din cei 6
participanĠi va nota pe foaia de hârtie 3 soluĠii, într-un interval de timp de 5minute. Foile se vor deplasa de la stânga către dreapta ajungând într-unfinal de unde s-a plecat. Elevul / studentul, care a primit foaia de hârtie dinpartea stângă, va citi soluĠiile, va căuta să genereze altele sau să leadapteze în formulări noi pe cele existente într-un spirit creativ. După ce a înscris pe cele trei coloane câte o soluĠie, va deplasa foaia de către dreapta,urmând să primească din partea stângă altă foaie de hârtie. Scenariul serepetă până când fiecare elev / student va intra în posesia foii iniĠiale.
5. Se centralizează soluĠiile, se discută úi se apreciază rezultatele.Prin abordarea acestei tehnici, fiecare grup de creaĠie va genera 18
răspunsuri în 30 minute.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 299/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TENICE 299
9. 2. 11. Metoda Frisco
Metoda are ca scop găsirea unor noi căi de soluĠionare simplă úi eficientă în vederea rezolvării unor probleme complexe úi dificile. Membrii grupului de creaĠievor aborda problema supusă analizei din mai multe perspective, jucând fiecare, perând, rolul conservatoristului, rolul exuberantului, rolul pesimistului úirolul optimistului. Metoda are la bază brainstormingul regizat solicitând grupuluide creaĠie capacităĠi empatice, spirit critic, dar úi capacităĠi de stimulare a gândirii, aimaginaĠiei úi a creativităĠii.
Grupul de creaĠie presupune constituirea sa din două echipe [10], [84]:1. echipa de investigare formată din 12-15 persoane diferite ca vârstă
úi competentă, care examinează atent problema, reimaginează problemele sau rezolvările clasice, le analizează critic, evidenĠiinddificultăĠile de bază (complexitatea calculelor, folosirea exagerată acoeficienĠilor úi exponenĠilor empirici, aplicativitate restrânsă etc.);
2. echipa de creaĠie propriu-zisă formată din 5-6 experĠi înaltcalificaĠi, care primind o listă de control de la prima echipă, încearcă să găsească rezolvări noi sau măcar să le îmbogăĠească pe cele existente.
Lista de control este constituită dintr-o suită de întrebări, dispuse sub formaunui chestionar-pilot. Rolul listei este de a lămuri unele probleme conexe, precum úide a asigura orientarea echipei de creaĠie.
Lista de control trebuie să satisfacă următoarele condiĠii [10]:x să nu pretindă prea multe informaĠii;x să nu ceară numai informaĠii pe care cea de a doua echipă are
capacitatea să le ofere;x să nu ceară răspunsuri foarte simple – tranúante, sub formă de da sau
nu, sau cifre sau numai ordine de mărime;x întrebările nu trebuie să fie nici echivoce, dar nici imperative;x succesiunea întrebărilor trebuie subordonată unei „scări psihologice”,
prezenĠa în acest scop a unui psiholog-expert fiind strict necesară.În cadrul unei úedinĠe de creaĠie, este recomandat ca ordinea de luare a
cuvântului să fie începută cu tradiĠionalistul urmat de exuberant, pesimist, iar apoide către optimist, urmând ca úedinĠa să se desf ăúoare după o ordine generată deevoluĠia discuĠiei úi a căutărilor.
Pentru orelor de instruire ale elevilor / studenĠilor, metoda Friscopresupune parcurgerea următoarelor etape:
1. Etapa punerii problemei. Profesorul sesizează o situaĠie problemă úi opropune spre analiză clasei / grupei de studenĠi.
2. Etapa organizării colectivului. Se stabileúte cine joacă rolurile deconservator, de exuberant, de pesimist úi de optimist. Rolurile pot fi
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 300/306
TEHNICI ùI METODE PENTRU STIMULAREA CREATIVITĂğII300
abordate individual, sau în echipă (mai mulĠi participanĠi pot juca acelaúirol în acelaúi timp).
3. Etapa dezbaterii colective. Fiecare membru interpretează rolul ales úi-úi susĠine punctul de vedere în acord cu acesta [10], [67].
x Conservatorul sau tradiĠionalistul are rolul de arbitru imparĠial,apreciind meritele soluĠiilor vechi, pronunĠându-se pentrumenĠinerea lor, dar nu exclude însă posibilitatea unor eventuale îmbunătăĠiri.
x Exuberantul priveúte către viitor úi emite idei aparent imposibil deaplicat în practică, asigurând astfel un cadru imaginativ-creativ,inovator úi stimulându-i úi pe ceilalĠi participanĠi să privească astfel
lucrurile. Se bazează pe un fenomen de contagiune. x Pesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se
discută, cenzurând ideile úi soluĠiile iniĠiale propuse. El relevă aspectele nefaste ale oricăror îmbunătăĠiri.
x Optimistul luminează umbra lăsată de pesimist, îmbărbătândparticipanĠii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală,concretă úi realizabilă. El găseúte fundamentări realiste úiposibilităĠile de realizare a soluĠiilor propuse de către exuberant,stimulând participanĠii să gândească pozitiv.
4. Etapa sistematizării ideilor emise úi a concluzionării asupra
soluĠiilor găsite. În această etapă, ideile emise vor fi sistematizate, iarcele considerate optime vor constitui soluĠii la problema dată.Conducătorul va coordona grupul de creaĠie, căutând să asigure o
participare activă úi echilibrată pentru toĠi membrii, dar úi o păstrare riguroasă arolului asumat de către aceútia.
9. 2. 12. DiscuĠia Panel
Principiul discuĠiei Panel constă în utilizarea unui grup restrâns depersoane competente (grupul Panel) pentru studierea unei probleme, asociată unuiauditoriu care ascultă în tăcere úi intervine numai prin mesaje scrise. DiscuĠia Panelse desf ăúoară după următoare metodologie [10]:x grupul Panel, de 5-6 persoane aúezate în jurul unei mese úi prezidate de un
lider lansează discuĠiile, schimbând între ele puncte de vedere pe temapropusă, în timp ce auditoriu amplasat în semicerc urmăreúte tăcut, dar poatesă transmită mesaje sub formă de:
o întrebări (cartonaúe verzi);o completare de informaĠii (cartonaúe maro);o exprimare de sentimente (cartonaúe albastre) etc.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 301/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TENICE 301
x mesajele auditoriului sunt introduse în eúantionul Panel prin intermediul unor
persoane numite „injector de mesaje”, care, înainte de a prezenta, la unmoment oportun mesajele, le clasifică după categorii;
x grupul Panel reia discuĠia după fiecare lecturare a unui grup de mesaje, iarauditoriul continuă să trimită mesaje noi, úedinĠa luând sfârúit prin sintezadiscuĠiilor úi a intervenĠiilor efectuată de către liderul grupului.
9. 2. 13. Metoda matricelor de descoperiri
În secolul al XVII-lea marchizul de Condorcet prezenta pentru prima dată în
lucrarea „Méthodes pour mieux résoudre les problèmes” (Metode pentru o maibună rezolvare a problemelor) ideea folosirii tabelelor cu dublă intrare. Pe parcurs,un rol important în dezvoltarea tabelelor (a matricelor) ca metodă de stimulare acreativităĠii l-a avut A. Moles, denumind-o „Metoda matricelor de descoperiri” . Utilizarea acestei metode presupune cercetarea, corelaĠiile úi interacĠiunile posibile,care pot lua naútere în urma studierii elementelor cuprinse în una sau două listeomogene, ordonate în cadrul unui tabel cu dublă intrare. Plecând de la aceste listese pot realiza matrice pătratice (pe baza unei singure liste) sau matricerectangulare (pe baza a două liste). Cele două tipuri de matrice se prezintă schematic în figura 9. 1.
Fig. 9. 1. Dispunerea listelor în cazul matricelor pătratice úi rectangulare
La intersecĠia dintre elementele listei orizontale cu elementele listeiverticale se va găsi câte o căsuĠă ce reprezintă o combinaĠie între elementelelistelor înscrise în tabel. CombinaĠiile care vor rezulta pot constitui:
x posibile corelaĠii cunoscute pe baza cunoútinĠelor existente;x corelaĠii necunoscute, dar care pot constitui descoperiri neaúteptate
în urma unor cercetări creative;x corelaĠii imposibile.
În funcĠie de natura problemelor de rezolvat, metoda matricelor dedescoperire poate fi aplicată individual sau în grup, reuúita úi succesul depinzând în
a b c d e f
a
b
c
d
e
f
a b c d e f
q
x
y
z
v
w
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 302/306
TEHNICI ùI METODE PENTRU STIMULAREA CREATIVITĂğII302
mare măsură de capacitatea de a imagina úi alcătui liste cu elemente care să coreleze.
Matricele pătratice permit realizarea de combinaĠii între elementeleaceleiaúi mulĠimi. Lisata elementelor (mărimi, obiecte, fenomene, procese etc.) carevor aparĠine aceleaúi clase (mulĠimi) se vor înscrie atât pe orizontală cât úi peverticală.
Matricele rectangulare sunt compuse din două liste de elemente dinclase diferite dispuse pe orizontală, respectiv pe verticală în interiorul unui tabel.Metoda matricelor rectangulare oferă posibilitatea identificării úi cercetării maimultor combinaĠii, ce pot lua naútere la intersecĠia dintre o linie cu o coloană amatricei. Ca úi în cazul matricelor pătratice, combinaĠiile generate de către matricele
rectangulare pot genera corelaĠii cunoscute, corelaĠii necunoscute, dar care potconstitui prin cercetare soluĠii noi, precum úi corelaĠii imposibile.
Aplicarea practică a metodei matricelor de descoperiri prezintă trei faze deaplicare [10]:
1. Alcătuirea listei (listelor) de elemente în funcĠie de obiectivul urmărit úiconstruirea matricei;
2. Analiza matricei:x Identificarea combinaĠiilor existente, deja realizate (dacă este cazul);x Identificarea úi eliminarea combinaĠiilor incompatibile, nerealizabile sau
raĠionale;x
Examinarea combinaĠiilor compatibile încă nerealizate;x Selectarea combinaĠiilor compatibile semnificative în raport cu
obiectivul urmărit.3. Evaluarea combinaĠiilor reĠinute după criterii tehnice úi economice.
Exemplu:
Matricea pĉtraticĉ
Având la dispoziĦie o listĉ cu aparate casnice, se poate construi o matricepĉtraticĉ care sĉ permitĉ cercetarea diverselor posibilitĉĦi de combinaĦii. Uneledintre aceste combinaĦii sunt deja realizate, alte combinaĦii însĉ, par a fi posibile üiprobabil utile.
Mărimi
fiziceCeas Termometru Telefon Radio Televizor
Ceas
Termometru
Telefon
Radio
Televizor
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 303/306
Bibliografie
[1] Albulescu I., Albulescu Mirela, Predarea ú i înv ăĠ area disciplinelor socio-umane, Editura Polirom, Iaúi, 2000.[2] Albu C., D. Ionescu I., Ilie ùt., Chimie, Manual pentru clasa a XII-a, EdituraDidactică úi Pedagogică, Bucureúti, 1985. [3] Androniceanu Armenia, ú. a. - Managementul proiectelor cu finan Ġ are extern ă ,Editura Universitară, Bucureúti, 2004. [4] Ausubel D., P., Robinson F. G., Înv ăĠ area în ú coal ă , Editura Didactică úi Pedagogică,Bucureúti, 1981.[5] Atanasiu N., Arieúanu E., Peptea GH., Manual pentru licee industriale de matematic ă fizic ă ú i de filologie istorie, clasele a IX-X-a, Editura Didactică úi Pedagogică, Bucureúti, 1980. [6] Barbu I., Ulbrich C., Petreanu C., Tehnologia tricot ă rii ú i calcule în tricotaje, Manual
pentru licee industriale cu profil de industrie u ú oar ă , clasa a XII-a ú i ú coli profesionale, Editura Didactică úi Pedagogică, Bucureúti, 1980. [7] Bălăúoiu Doina, Bălăúoiu T., Tehnici de creativitate, Editura Economică -Preuniversitaria, 2000. [8] Bârsanescu S., Dic Ġ ionar de pedagogie , Editura Enciclopedică, Bucureúti, 1969.[9] Belous V., Doncean Gh., Ghidul inventatorului. Demersuri, tehnici ú i metode de crea Ġ ie tehnic ă , Editura Performantica, 2001. [10] Belous V., Inventica, Editura „Gh. Asachi, Iaúi, 1992. [11] Bichir N., Mihoc D., BoĠan C., Hilohi Sabina, Ma ú ini, aparate, ac Ġ ion ă ri ú i automatiz ă ri, manual pentru clasele a XI-XII-a, Editura Didactică úi Pedagogică, Bucureúti,1995.[12] Blândul V. C., Evaluarea didactic ă interactiv ă , Editura Didactică úi Pedagogică,bucureúti, 2004.[13] Bunaciu Carmen, Brumar ConstanĠa, Capotă Valentina, Marinescu Iuliana, Oaidă
Victoria, Educa Ġ ie tehnologic ă , Manual pentru clasa a VI-a, Editura Corint, Bucureúti, 2001.[14] Cantemir L., Dulgheru V. Carcea Ileana Maria, Inventic ă Practic ă , Editura Agepi,Chiúinău, 2000. [15] Carcea Ileana Maria, Consultan Ġă ú i consiliere educa Ġ ional ă , Editura Didactică úiPedagogică, Bucureúti, 2005.[16] Carcea Ileana Maria , Cunoa ú terea psihopedagogic ă a persoanei. Manual de înv ăĠ are autonom ă institu Ġ ional asistat ă , Editura „Gh. Asachi” ColecĠia ùtiinĠele educaĠiei, Iaúi, 2003.[17] Cerghit I., Vlăsceanu L., Curs de pedagogie, Bucureúti, CMUB, 1988.[18] Cerghit I., Neacúu I., NegreĠ-Dobridor I., Pâniúoară I. O., Prelegeri pedagogice,Editura Polirom, 2001. [19] Cerghit I., Mijloace de înv ăĠă mânt ú i strategii didactice , Curs de Pedagogie ,Bucureúti, CMUB, 1988.[20] Chelcea S. Metodologia cercet ă rii sociologice. Metode cantitative ú i calitative, Bucuresti, Editura Economică, 2004.[21] Coteanu I., Seche L, Seche M., (coordonatori), Dic Ġ ionar explicativ al limbii române ,Editura Univers Enciclopedic, Bucureúti, 1998.[22] Cohen Louis, Lawrence Manion, Keith Morrison, A guide to teaching practice , FourthEdition, Routledge Falmer, 2003.[23] Cucos C., Pedagogie, Editura Polirom, Iaúi, 1996.[24] Cucoú C., Pedagogie, Edi Ġ ia a II - a revizuit ă ú i ad ă ugit ă , Editura Polirom, Iaúi, 2002.[25] CreĠu Virginia, Ionescu M., Mijloace de înv ăĠă mânt, Editura Didactică úi Pedagogică,Bucureúti, 1982.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 304/306
BIBLIOGRAFIE304
[26] Criúan Al. (coord.), Curriculum ú i dezvoltare curricular ă în contextul reformei
înv ăĠă mântului. Politici curriculare de perspectiv ă , MEN, Consiliul NaĠional pentru Curriculum,Bucureúti, 1998. [27] Cristea Gabriela C. Managementul Lec Ġ iei, Editura Didactică si Pedagogică, 2003.[28] D’Hainaut L., coordonator, Programe de înv ăĠă mânt ú i educa Ġ ie permanent ă , EdituraDidactică úi Pedagogică , Bucureúti, 1981.[29] Dale C., NiĠulescu Th., PrecupeĠu P., Desen tehnic industrial pentru construc Ġ ii de ma ú ini, Editura Tehnică, Bucureúti, 1990.[30] David A. Welton, John T. Mallan, Children and Their World , Houghton MifflinCompany, 1988.[31] Dorofte Tatiana, Dimensiuni socio-psihologice ale personalit ăĠ ii, Editura ProHumanitate, Bucureúti, 1998.[32] Dordea R. M ă su ă ri electrice ú i electronice, Manual pentru licee industriale cu profil de electrotehnic ă anul II ú i mecanic ă III-IV, Editura Didactică úi Pedagogică, Bucureúti, 1977.[33] Drobotă V., Atanasiu M., Stere, N., Rezisten Ġ a materialelor ú i organe de ma ú ini,manual pentru licee industriale, clasele a X-XI-a, Editura Didactică úi Pedagogică, Bucureúti,1985.[34] FetiĠa Ileana, FetiĠa Al., Materiale electrotehnice, Manual pentru clasa a IX-a, Editura Didactică úi Pedagogică, Bucureúti 1996.[35] FrăĠiloiu Gh., ğugulea A., Vasiliu M., Electrotehnic ă ú i electronic ă aplicat ă , manual
pentru licee industriale ú i ú coli profesionale, clasa a IX-XI-a, Editura Didactică úi Pedagogică,Bucureúti, 1993.[36] Gheorghiu Al., Popovici M. M., Elemente de tehnologie didactic ă . Discipline de specialitate, Editura Didactică úi Pedagogică, Bucureúti, 1983.[37] Grawitz Madelaine, Methodes des sciences sociale. Paris, Dalloz, 1972.[38] Horst Schaub, Dic Ġ ionar de Pedagogie, Colec Ġ ia ù tiin Ġ ele Educa Ġ iei , Editura Polirom,2001. [39] Iarinca Corina, Petrescu Al., Ciobanu Camelia, Educa Ġ ie tehnologic ă , Manual pentru clasa a VIII-a, Editura Corint, Bucureúti, 2001. [40] Ionescu M., Lec Ġ ia între proiect ú i realizare, Editura Dacia, Cluj, 1982.[41] Ionescu M., Radu I., Didactica modern ă , Editura Dacia, Cluj Napoca, 2001.[42] Ionescu, I, Manole, Maria, Manole, C, Solicit ă ri ú i m ă sur ă ri tehnice, clasa a X-a,Filier ă tehnologic ă , Profil tehnic, Editura Economică Preuniversitaria, 2000.[43] Isac Eugenia, M ă sur ă ri electrice ú i electronice, Manual pentru clasa a X-XII-a,Editura Didactică úi Pedagogică, Bucureúti, 1994.[44] Jinga J., NegreĠ I., Eficien Ġ a înv ăĠă rii, Editura Editis, Bucureúti, 1994.[45] Jinga I., Gavotă M., Petrescu A., ùtef ănescu V., Evaluarea performan Ġ elor ú colare,Editura AFELIU, Bucureúti, 1996.[46] Landsheere Viviane de, Landsheere G. de, Definirea obiectivelor educa Ġ iei, Editura
Didactică úi Pedagogică, Bucureúti, 1979. [47] Lazăr Natalia, Mitrache Maria, Educa Ġ ie tehnologic ă , Manual pentru clasa a V-a, Editura All Educational, 2001. [48] Lichiardopol Gabriela, Marin Maria, Olteanu Stela, Educa Ġ ie tehnologic ă , Manual
pentru clasa a VI-a, Editura Corint, Bucureúti, 2001. [49] Lichiardopol Gabriela, Enache Niculina; Olteanu, Stela; ùtefan, Cristina; Educa Ġ ie tehnologic ă , Manual pentru clasa a VI-a, Editura Corint, Bucureúti, 2001.[50] Lisievici P., Evaluarea în înv ăĠă mânt. Teorie, practic ă , instrumente , Editura Aramis,Bucureúti, 2002.[51] Maciuc Irina, Formarea continu ă a cadrelor didactice , Editura Omniscop, Craiova,1998.[52] Marginean I. Ancheta sociologic ă . În Zamfir C. si Vlasceanu L. Dictionar desociologie. Bucuresti, Editura Babel, 2004.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 305/306
DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE 305
[53] MihuĠ I., Autoconducere ú i creativitate , Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989.[54] Moise C., Concepte didactice fundamentale, Editura Ankarom, Iaúi, 1996.[55] Moldoveanu M., Oproiu Gabriela Carmen, Repere didactice ú i metodice în predarea disciplinelor tehnice, editura Printech, Bucureúti, 2003[56] Monteil J. M., Educa Ġ ie ú i formare, Editura Polirom Iaúi, 1997.[57] Muster D., Metodologia examin ă rii ú i not ă rii elevilor, Editura Didactică úiPedagogică, Bucureúti, 1969.[58] Nicola I., Pedagogie, Editura Didactică úi Pedagogică, R. A., Bucureúti, 1994. [59] Nicola I, Tratat de pedagogie ú colar ă , Bucureúti, Editura Didactică úi Pedagogică, R.
A., 1996.[60] NiĠucă C., Carcea Ileana Maria, Caiet de practic ă pedagogic ă desf ăú urat ă , EdituraPerformantica, Iaúi, 2005.[61] NiĠucă C., Carcea Ileana Maria and Stanciu T., Issues in Applying Teching Objectives During Technical and Technological Lessons , 5th International Conference onElectromechanical and Power Systems - Chiúinău, Republica Moldova, 2005.[62] Neacúu I., Stoica A., coord., Ghid general de evaluare ú i examinare, Editura Aramis,Bucureúti, 1996.[63] NeniĠescu C. D., Chimie anorganic ă , Manual pentru licee de specialitate, EdituraDidactică úi Pedagogică, Bucureúti, 1971.[64] Onu P., Luca C., Didactica specialit ăĠ ii – discipline tehnice ú i tehnologice , Editura
“Gh. Asachi” Iaúi, 2002.[65] Oproiu Gabriela-Carmen, Elemente de didactica disciplinelor tehnice, EdituraPrintech, 2003.[66] Oprescu N., Psihopedagogie, Universitatea Creútină “Dimitrie Cantemir”, Bucureúti,1995.[67] Oprea CrenguĠa-Lăcrămioara , Pedagogie. Alternative metodologice interactive,Editura Universitatii din Bucuresti, 2003.[68] Osborn A., Applied Imagination, Charles Scribner a Sons New – York Dound Paris,1971. [69] Planchard E., Cercetare în pedagogii, Editura Didactică úi Pedagogică, Bucureúti,1972. [70] Popescu C.; Huhulescu M.; Simulescu D.; Tehnologia lucr ă rilor electrotehnice,manual pentru licee industriale ú i de matematic ă -fizic ă , Editura Didactică úi Pedagogică,Bucureúti, 1983. [71] Postelnicu C, Fundamente ale didacticii ú colare , Editura Aramis, 2002.[72] Przesmzcki H., Pédagogie différenciée, Hâchette, Paris, 1991. [73] PurĠuc D., Modele de instruire formativ ă specifice disciplinelor tehnice, Editura SpiruHaret, Iaúi. 1996.[74] Radu I. T., Evaluarea în procesul didactic, Editura Didactică úi Pedagogică,
Bucureúti, 2000.[75] Radu I. T., Teorie ú i practic ă în evaluarea eficien Ġ ei înv ăĠă mântului, EdituraDidactică úi Pedagogică, Bucureúti, 1981.[76] ùchiopu U., (coord.), Dic Ġ ionar de psihologie, Editura Babel, Bucureúti, 1997.[77] Slătineanu L., Tehnologii neconven Ġ ionale în construc Ġ ia de ma ú ini, Editura TehnicaInfo, Chiúinău, 2000.[78] Stanciu M., Carcea Ileana Maria, Didactica. Suport de curs IDD, UniversitateaTehnică „Gh. Asachi” Iaúi, 2002.[79] Stanciu M., Didactica postmodern ă , Editura UniversităĠii Suceava, 2003.[80] Stanciu T, Contribu Ġ ii la cre ú terea competitivit ăĠ ii în domeniul înv ăĠă mântului ingineresc , Teză de doctorat, Iaúi 2006.
8/22/2019 2-DIDACTICA-DISCIPLINELOR-TEHNICE (2)
http://slidepdf.com/reader/full/2-didactica-disciplinelor-tehnice-2 306/306