2011 realizator: prof.andreea sandor cu sprijinul … · o frumoasa poezie. un cadou nu are ... tu...
TRANSCRIPT
Revista scolara 2010 – 2011Realizator: prof.Andreea Sandor
Cu sprijinul elevilor SCOLII M.E.A.
Mama mea dragă,
Mă gândesc la tine cu
respiraţia tăiată,
Sunt departe acum, dar simt
Pe frunte mângâierea ta caldă.
Tu îmi veghezi somnul noapte
de noapte, sfioasă,
Mi-e dor de tine în primăvara
asta ploioasă.
Voi alunga tristeţea din suflet
ce m-apasă,
Mă reintorc, mamă scumpă,
curând acasă.
Vreau să-ţi revăd chipul,
De nimic nu-mi mai pasă,
Vreau să fiu din nou lângă tine,
Să-mi luminezi viaţa toată c-o rază.
8 MARTIE – pentru MAMA!
8 Martie
De 8 Martie iti scriu tie
O frumoasa poezie.
Un cadou nu are valoare,
Eu in schimb iti dau o floare.
Afara iarna s-a dus,
Martie tocmai a ajuns.
Iti dau o mie de ―pupicuri‖
In loc de alte nimicuri.
Mama, stii ca te iubesc,
Inima ti-o daruiesc.
STEFANIA PRODAN
cls. A VI-a
8 MARTIE –
pentru MAMA!
Mama, esti pe lume crin,
Mie imi place sa te- alin,
Tu esti raza mea de soare,
Esti o perla lucitoare.
Azi de ziua ta, in Marte,
M-am gandit sa-ti scriu ―o carte‖!
E o carte cu iubire
Scrisa numai pentru tine.
Dimineata ma trezesc
Si la scoala ma grabesc,
Te port in inima si-n gand,
Tu-mi porti pasii pe pamant.
Prof. ANDREEA SANDOR
In Duminica aceasta sarbatorim Floriile, sarbatoare
cunoscuta si sub denumirea de Duminica Floriilor sau Duminica Stalpilor.
Floriile se serbeaza cu o saptamana inainte de Paste si simbolizeaza
Intrarea Domnului in Ierusalim, iar pentru toti credinciosii,
incepand cu aceasta data pana la Paste, incepe Saptamana Patimilor.
Aceasta sarbatoare poarta numele de Florii, deoarece Iisus Hristos a fost
intampinat in Ierusalim cu flori si cu ramuri de finic si
de maslin. Credinciosii duc simbolic la biserica ramuri de salcie si flori
pentru a le sfinti, deoarece incepand cu aceasta zi toate
florile si toti pomii incep sa infloreasca.
La slujba de Florii, totii slujitorii bisericii tin in maini alaturi de aceste
flori si crengi de salcie si o lumanare aprinsa ca simbol al biruintei vietii
importiva mortii.
In randurile care urmeaza voi enumera cateva zicale din batrani care se
mai respecta si in ziua de astazi:
- Se spune ca asa cum va fi ziua de Florii asa va fi si ziua de Paste.
- Fetele, pentru a-si visa ursitul, pun seara sub perna busuioc sfintit.
- Pentru a ne apara de boli e bine ca atunci cand se va face baie, in apa sa se puna si cateva flori sfintite.
- Nu este bine ca in ziua de Florii sa se spele pe cap, pentru a nu albi.
- In aceasta perioada infloresc urzicile, si nu mai sunt bune de mancat.
-Cei care se impartasesc in Duminica Floriilor li se vor indepli dorintele.
Cu ocazia sarbatorii Floriilor, le uram tuturor celor care poarta nume de flori un calduros LA MULTI ANI !
De: MAGALIE OPSOMER
Clasa a VII-a
Legenda spune că Violeta era o fată săracă şi modestă, fără părinţi, care trăia în Împărăţia Florilor.
Violeta se îndrăgosteşte de un prinţ pe care îl întâlneşte într-o zi în timp ce îşi împletea o coroniţă cu flori.
Prinţul se îndrăgosteşte şi el pe loc de Violeta şi îi cere acesteia să se căsătorească cu el. Din păcate însă,
prinţului îi fusese ursit să nu se poată căsători înainte de a omorî zmeul din pădurea întunecată.
Prinţul porneşte în căutarea zmeului şi îi promite Violetei că, după ce va omorî zmeul, se va întoarce să o
caute şi o va lua de soţie. Violeta îl aşteaptă pe prinţ timp de 12 ani, timp în care împleteşte coroniţe de
flori de culoare albastru închis, care mai apoi vor fi numite Violete. Dupa 12 ani, prinţul se întoarce şi o
găseşte pe Violeta în acelaşi loc, terminând de construit un cort din împletitura de Violete, care le va fi
celor doi, castel.costum popular
zona Brăila
Legenda Violetei
Se spune că, Narcisele sunt florile care au înflorit la moartea lui Narcis. În mitologia vechilor
greci, Narcis era un tânăr deosebit de frumos şi de singuratic, de care se îndrăgosteau fără succes toate nimfele.
Narcis a fost blestemat de zeiţa răzbunării, Nemesis, să nu poată iubi niciodată pe nimeni şi să se
îndrăgostească de el însuşi. Acest lucru se şi înfăptuieşte şi Narcis se îndrăgosteşte de propria sa reflecţie în
apă. Dorind să îşi îmbrăţişeze propria reflexie în apă, Narcis se îneacă.
La moartea lui, au apărut florile Narcise, flori galbene, care îşi ţin capul în jos asemenea lui Narcis care se
oglindea în apă.
Legenda Narcisei
costum popular
zona Tulcea
Legenda spune că Brânduşa era fata cea mai mică a împăratului Florilor. Pe vremea când
trăia Brânduşa, împărăţia ei era condusă de un zmeu, care în fiecare an sacrifica câte unul dintre
bărbaţii din împărăţie.
Când a împlinit 20 de ani, aceasta s-a căsătorit cu un prinţ pe care îl iubea nespus de mult.
La numai o zi de la nunta lor, prinţul este răpit de zmeu şi dus în castelul acestuia spre a fi
sacrificat.
În ciuda insistenţelor tatălui ei, Brânduşa refuză să lase salvarea soţului ei pe mâna armatei tatălui
ei şi porneşte ea singură în căutarea zmeului şi a bărbatului ei. Întâlnind zmeul, aceasta îl provoacă
la luptă în săbii şi paloşe, reuşind până la urmă, după 7 zile şi 7 nopţi să îl ucidă pe acesta şi să îşi
salveze iubitul.
costum popular
zona Ialomiţa
Legenda Brandusei
Legenda spune că trăia pe vremuri o vrăjitoare deosebit de rea şi de puternică. Se făcea că tot ceea
ce atingea această vrăjitoare se prefăcea în stană de piatră. Dacă însă se atingea de un copil, acesta era
prefăcut într-o floare. Pe acea vreme, trăiau doi copii, frate şi soră, care nu aveau părinţi şi plecaseră în
lumea largă pentru a-şi găsi o familie. Cei doi copii ajung la castelul vrăjitoarei şi, apropiindu-se prea
mult de castel, fata este prefacută într-o floare. Băiatul dorind să îşi salveze sora cere ajutorul Zânei
Florilor, care îi dă o floare care să îl ajute să îşi salveze sora. Se pare că această floare dacă atingea un
obiect fermecat de vrăjitoare rupea vraja care îl cuprinsese. Cu ajutorul acestei flori, băiatul reuşi să îşi
descânte surioara şi să o transforme pe aceasta la loc în fată. Cei doi încearcă apoi să fugă, dar sunt prinşi
de vrăjitoare, care îi preschimbă în doi crini, două flori albe al căror miros te face să nu te poţi apropia de ei.
Ideea era ca nimeni să nu se poată apropia de ei cu floarea fermecată pentru a-i salva.
Legenda Crinului
costum popular
zona Dornei
Legenda spune că trăiau odinioară, în mijlocul unui castel din basme doi copii de rege: un băiat şi
o fată. La naştere, cei doi copii primiseră de la zâna lor cea buna cele mai minunate daruri: frumuseţe,
înţelepciune, cuminţenie. Cei doi copii crescuseră împreună şi îşi petreceau majoritatea timpului împreună,
jucându-se în grădinile castelului, grădini pline de flori.
Din păcate, atunci când copiii au împlinit 10 ani, o boala nemiloasă a cuprins ţinutul în care locuiau şi
întregul lor regat a fost cuprins de jale. Printre cei atinşi de boala aceasta nemiloasă s-a numărat şi fata regelui,
care devine din ce în ce mai slabă şi până la urmă moare.
Băiatul regelui care ţinea foarte mult la sora lui de care era nedespărţit a început atunci să plângă şi nu
s-a mai putut opri. Atunci lacrimile sale s-au transformat în nişte flori albe, micuţe, care s-au aşternut peste
toate văile şi grădinile unde se jucau până atunci cei doi prinţi. Prinţul a fugit de la castel şi s-a ascuns în
lume, pentru a nu fi văzut de ceilalţi că îşi plânge sora.
Florile născute din lacrimile sale au căpătat numele de lăcrămioare.
Legenda Lacramioarei
costum popular
zona Apuseni
- Vrei să spui că nu te-a ajutat mama ta la temă?
- Nu m-a ajutat.
- Dă-ţi cuvântul!
- Mi-l dau. Nu m-a ajutat! A făcut-o singură.
Felicitari de Paste realizate de copiii scolii.
Aprilie 2010
"Dacă Paştile a fost prăznuit încă de la început de toată lumea creştină, au existat, totuşi, în Biserica veche,
mari diferenţe regionale în ceea ce priveşte data sărbătoririi. Aceste diferenţe cu privire la data serbării Paştilor
au dat naştere la serioase discuţii şi controverse. Din această cauză, o prima uniformizare a datei serbării
Paştilor s-a încercat să se introducă în toată lumea creştină la Sinodul I ecumenic (Niceea, 325 d. Hr.)", a explicat, pentru MEDIAFAX,
părintele Bogdan Teleanu, de la Patriarhia Română. Părinţii acestui sinod au adoptat practica cea mai generală, bazată pe calculul datei
Paştilor la Alexandria, care se reducea la următoarele norme, respectiv Paştile se va serba totdeauna duminica.Această duminică va fi cea
imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară (pentru că aşa calculau şi iudeii data Paştelui lor, de care era legată data
Paştilor creştine). A treia normă spune că, atunci când 14 Nisan (sau prima lună plină de după echinocţiul de primăvară) cade duminica,
Paştile va fi serbat în duminica următoare, pentru a nu se serba odată cu Paştile iudeilor, dar nici înaintea acestuia.Sinodul de la Niceea
a mai stabilit că data Paştilor din fiecare an va fi calculată din vreme de către Patriarhia din Alexandria (unde ştiinţa astronomiei era în
floare), iar aceasta o va comunica, la timp, şi celorlalte Biserici creştine. Din pricina echinocţiului de primăvară, care nu era fixat
pretutindeni la aceeaşi dată şi din pricina imperfecţiunilor legate de calculul astronomic al vechiului calendar iulian, nici după Sinodul
din Niceea n-au încetat deosebirile între diferitele regiuni ale lumii creştine în ceea ce priveşte data serbării Paştilor.
Pe de o parte, luna plină de după echinocţiul de primăvară face ca data Paştilor să varieze în fiecare an, căci luna plină pascală apare
pe cer în unii ani mai aproape de echinocţiu, în alţii mai departe de el.
Din această cauză, data Paştilor poate varia într-un interval de 35 de zile, între 22 martie şi 25 aprilie. Pe de altă parte, calendarul Iulian,
adoptat de romani, făcea ca între anul calendaristic şi cel astronomic să existe o diferenţă (ce se cumula de la an la an) de 11 minute şi 14
secunde.
Papa Grigorie al XIII-lea, la sugestia unor astronomi ai vremii, a îndreptat pe 24 februarie 1582 calendarul, suprimând cele 10 zile cu
care rămăsese în urmă anul calendaristic (5-14 octombrie) şi restabilind echinocţiul de primăvară la 21 martie.
Calendarul gregorian a fost acceptat apoi, treptat, de toate ţările occidentale, Biserica Ortodoxă Română adoptându-l în 1924
(de unde celebrarea Naşterii Domnului - Crăciunul, 25 decembrie, în aceeaşi zi a anului calendarisitic), după ce statul român îl
adoptase deja din anul 1919.
Creştinătatea ortodoxă s-a împărţit în două, începând cu anul 1924, în ceea ce priveşte data sărbătoririi Paştilor. Astfel, bisericile rămase
la calendarul neîndreptat (numite şi stiliste sau de stil vechi) au continuat să serbeze Paştile după calendarul iulian, pe când bisericile care
au adoptat calendarul îndreptat au sărbătorit câţiva ani (între 1924-1927) Paştile pe stilul nou (în general la aceleaşi date cu apusenii).
Ca să se înlăture însă dezacordul acesta supărător dintre diferitele Biserici ortodoxe şi pentru a se stabili unanimitate în toată Ortodoxia –
cel puţin în ceea ce priveşte data celei mai mari sărbători creştine -, bisericile care au adoptat calendarul îndreptat au stabilit (începând cu
anul 1927), prin consens general, ca Paştile să fie prăznuit în toată creştinătatea ortodoxă după Pascalia stilului vechi, adică odată cu
bisericile rămase la calendarul neîndreptat.
De: GHITESCU VICTOR
Clasa a VII-a
In Bucovina,
fetele se duc in noaptea de Inviere in clopotnita si spala limba clopotului cu apa
neinceputa. Cu aceasta apa se spala pe fata in zorii zilei de Pasti, ca sa fie
frumoase tot anul si asa cum alearga oamenii la Inviere cand se trag clopotele
la biserica, asa sa alerge si feciorii la ele.
In Bucovina, cojile oualor de Pasti, sunt
aruncate in rau, pentru ca apa sa le poarte
la "Blajini" (fiinţe imaginare, incarnari ale
copiilor morti nebotezaţi, al caror loc de
vieţuire se afla la "capatul lumii",
aproape de Apa Sambetei).
In zona Campulung Moldovenesc,
datina se deosebeste prin complexitatea
simbolurilor, a credintei in puterea
miraculoasa a rugaciunii de binecuvan-
tare a bucatelor.
In zorii zilei de duminica, credin-
ciosii ies in curtea bisericii, se asaza
in forma de cerc, purtand lumanarile
aprinse in mana, in asteptarea preotului
care sa sfinteasca si sa binecuvanteaze bucatele
din cosul pascal. In fata fiecarui gospodar este pregatit un astfel
de cos, dupa oranduiala stramosilor. In cosul acoperit cu un servet tesut
cu model specific zonei sunt asezate, pe o farfurie, simbolurile bucuriei pentru tot anul:
seminte de mac (ce vor fi aruncate in rau pentru a alunga seceta), sare (ce va fi pastrata pentru a
aduce belsug), zahar (folosit de cate ori vitele vor fi bolnave), faina (pentru ca rodul graului sa fie
bogat), ceapa si usturoi (cu rol de protectie impotriva insectelor).
Deasupra acestei farfurii se asaza pasca, sunca, branza, ouale rosii, dar si ouale incondeiate,
bani, flori, peste afumat, sfecla rosie cu hrean, si prajituri. Dupa sfintirea acestui cos pascal, ritualul
de Pasti se continua in familie.
Port popular zona
CAMPULUNG MOLDOVENESC
Incondeiat de oua in zona
BUCOVINA
In partile Sibiului,
exista obiceiul ca de Pasti sa fie impodobit un pom (un arbust) asemanator
cu cel de Craciun. Singura deosebire consta in faptul ca in locul
globurilor se agata oua vopsite (golite de continutul lor).
Pomul poate fi asezat intr-o vaza frumoasa si farmecul
sarbatorii sporeste cu o podoaba de acest fel.
La Calarasi,
la slujba de Inviere, credinciosii aduc in cosul pascal, pentru binecuvantare, oua
rosii, cozonoc si…cocosi albi. Cocosii sunt crescuti anume pentru implinirea
acestei traditii. Ei vestesc miezul noptii: datina din strabuni spune ca, atunci cand
cocosii canta, Hristos a inviat!
Cel mai norocos este gospodarul al carui cocos canta primul. Este un semn ca,
in anul respectiv, in casa lui va fi belsug. Dupa slujba, cocosii sunt daruiti
oamenilor saraci . Pe langa datina cosului pascal, se mai pastreza cateva
obiceiuri deosebite: ele vestesc intampinarea Pastelui cu bucurie si dragoste
pentru semeni.
In Arges,
printre dulciurile pregatite de Sfintele Pasti se
numara covrigii cu ou (numiti asa pentru ca in
compozitia lor se adauga multe oua, 10-15 oua
la 1 kg de faina). Fiecare gospodar se straduieste
sa pregateasca o astfel de delicatesa, care este si
simbolul belsugului
In Maramures, zona Lapusului,
dimineata in prima zi de Pasti, copiii (pana la varsta de 9 ani)
merg la prieteni si la vecini sa le anunte Invierea Domnului.
Gazda daruieste fiecarui urator un ou rosu. La plecare, copiii
multumesc pentru dar si ureaza gospodarilor ―Sarbatori fericite‖.
La aceasta sarbatoare, pragul casei trebuie trecut mai intai de un
baiat, pentru ca in acea gospodarie sa nu fie discordie tot restul
anului.
In Banat,
la micul dejun din prima zi de Pasti, se practica traditia tamaierii bucatelor.
Apoi, fiecare mesean primeste o lingurita de pasti(vin + paine sfintite).
In meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, oua albe si
mancaruri traditionale, dupa acestea se continua masa cu friptura de miel.
In Tara Motilor,
in noaptea de Pasti se ia toaca de la biserica, se duce in cimitir si
este pazita de feciori. Iar daca nu au pazit-o bine, si a fost furata,
sunt pedepsiti ca a doua zi sa dea un ospat, adica mancaruri si
bauturi din care se infrupta atat ―hotii‖, cat si ―pagubasii‖.
Daca aceia care au incercat sa fure toaca nu au reusit, atunci ei
vor fi cei care vor plati ospatul.
Pe valea Crisului Alb, la Almas,
toata suflarea comunei se aduna in curtea bisericii. Femeile si fetele din
localitate se gatesc in straie de sarbatoare, si vin in curtea bisericii unde
vopsesc si "impistritesc" (incondeiaza) oua.
Intunericul e ca o vata,
Absoarbe lumina toata,
Dar Invierea a venit
Si intunericul s-a risipit.
Iisus din ceruri ne priveste
Si el pe toti ne ocroteste,
El totdeauna ne pazeste
Si pasii ni calauzeste.
Veniti, azi Domnul a Inviat,
E sarbatoare pe pamant,
Iisus e al nostru aliat,
Facut-am cu el legamant.
Velicu Alexandra
Clasa a V-a
Invierea
Învierea lui Iisus Hristos (Învierea Domnului) este un fundament doctrinar şi ritual pentru credinţa creştină -
catolica, ortodoxă şi reformată. Este practic temelia bisericii pe care o cunoaştem astăzi. Acest eveniment este
relatat de scrierile vremii şi de apostolii lui Hristos. La început, învierea ca doctrină nu a fost acceptată în
Imperiul Roman ,cu excepţia primilor creştini.
,,Iar a doua zi, care este după vineri, s-au adunat arhiereii şi fariseii la Pilat, zicând: Doamne, ne-am adus aminte că
amăgitorul Acela a spus, fiind încă în viaţă: După trei zile Mă voi scula. Deci, porunceşte ca mormântul să fie
păzit până a treia zi, ca nu cumva ucenicii Lui să vină şi să-L fure şi să spună poporului: S-a sculat din morţi. Şi
va fi rătăcirea de pe urmă mai rea decât cea dintâi.
Pilat le-a zis: Aveţi strajă; mergeţi şi întăriţi cum ştiţi. Iar ei, ducându-se, au întărit mormântul cu strajă, pecetluind piatra.‖
—Evanghelia după Matei, XXVII – XXVIII
Învierea lui Iisus Hristos (Pastele) este cea mai mare sărbătoare a mai multor biserici , printre care şi Biserica Ortodoxa,
Biserica Romano - Catolica, Biserica Greco-Catolica sau Biserica Reformata. Este sărbătorită în prima duminică de după prima Lună
plină de după echinoctiul de primavara şi diferă de la un cult la altul ,datorită calendarului adoptat de o Biserică sau alta (calendarul
Gregorian sau calendarul Iulian)
Mărturii biblice
„Şi plecand ele, iata unii din strajă, venind în cetate, au vestit arhiereilor toate cele întamplate. Şi adunându-se ei împreuna cu
bătrâanii şi ţinând sfat au dat bani mulţi ostaşilor zicând : Spuneţi ca ucenicii Lui, venind noaptea, L-au furat, pe când noi dormeam”
—Evanghelia după Matei XXVIII, 11-13
„Şi de se va auzi aceasta la dregătorul, noi îl vom îndupleca şi pe voi fără grijă vă vom face. Iar ei luând arginţii au făcut precum au
fost invăţaţi. Şi s-a răspândit cuvântul acesta între iudei până astăzi”
—Evanghelia după Matei, XXVIII, 14-15
Conform lui Juan Garcés, curator la British Library, care a studiat Codex Sinaiticus, anumite paragrafe din Invierea lui
Iisus nu erau incluse în manuscrisele originale ale Bibliei. Garcés se referă la consensul ştiinţific în studiul Bibliei
(critica textuală), afirmând că textele Bibliei s-au modificat de multe ori de când au fost scrise. Anume, în Codex
Sinaiticus lipsesc versetele Marcu 16,9-20, prin urmare Evanghelia după Marcu nu conţine decât relatarea unui tânăr.
De: ROSCA ANDREI
Clasa a VII-a
Ouale de Paste, potrivit traditiei, erau adunate din cuibar in miercurea din a patra saptamana a Postului Mare,
numita si „miercurea Paresimilor". Exista obiceiul ca de la lasatul secului si pana in aceasta zi, gospodinele sa nu
stranga ouale. Era credinta ca ouale alese in aceasta zi nu se stricau pana la Paste. Acum se alegeau ouale pentru
mancarea de Pasti si ouale ce urmau sa fie inrosite. Chiar daca ele erau stranse in aceasta zi, vopsitul lor avea loc in
joia din saptamana de dinaintea Pastelui, insa, niciodata in Vinerea Mare. Oul vopsit este simbolul Mantuitorului,
care paraseste mormantul si se intoarce la viata, precum puiul de gaina iesit din gaoace.
Ouale rosii sunt numite in Bucovina merisoare, iar cele cu ornamente sunt numite incondeiate, inchistrite sau
impistrite. Ornamentica oualor decorative este extrem de variata, ea cuprinde simboluri geometrice, vegetale, animale,
antropomorfe si religioase.
Iata cateva simboluri si semnificatii utilizate:
-linia dreapta verticala = viata ;
-linia dreapta orizontala = moartea ;
-linia dubla dreapta = eternitatea ;
-linia cu dreptunghiuri = gandirea si cunoasterea;
-linia usor ondulata = apa, purificarea ;
-spirala = timpul,eternitatea ;
-dubla spirala = legatura dintre viata si moarte.
Folclorul conserva mai multe legende crestine care explica de ce se inrosesc ouale de Pasti. Una dintre ele
relateaza ca Maica Domnului, care venise sa-si planga fiul rastignit, a asezat cosul cu oua langa cruce si acestea
s-au inrosit de la sangele care picura din ranile lui Hristos. Ciocnitul oualor se face dupa reguli precise: persoana
mai in varsta (de obicei barbatul) ciocneste capul oului de capul oului tinut in mana de partener, in timp ce
rosteste cunoscuta formula "Hristos a inviat", la care se raspunde "Adevarat a inviat".
La tarani, mai exista obiceiul ca, in dimineata din duminica Pastelui, sa-si spele fata cu apa noua sau apa
neinceputa, in care pun un ou rosu, avand credinta ca astfel vor fi tot anul frumosi si sanatosi ca
un ou rosu. Dupa consumarea oualor, cojile rosii sunt pastrate pentru a fi puse in brazde, la arat,
crezandu-se astfel ca pamantul va da rod bun.
De: VLAD GABURA
Clasa a VII-a
La origini, festival pagan care sarbatorea revenirea primaverii si innoirea naturii, Pastele devine, gratie misionarilor, sarbatoare
religioasa abia in secolul doi d.H?
Primii crestini numeau prima saptamana dupa Pasti, "Saptamana Alba", deoarece cei care se botezau atunci purtau vesminte albe,
simbol al reinnoirii?
Se spune ca aduce noroc sa porti haine noi de Pasti?
Austriecii impodobesc cu frunze sau flori ouale pe care le introduc apoi, legate intr-un ciorap, in
vopsea, modelul pastrandu-se alb? Romanii folosesc si ei frunze de patrunjel sau leustean pentru
decorarea oualor?
A doua zi de Pasti, fetele din
Ardeal sunt stropite cu parfum?
Bulgarii ciocnesc in noaptea de Inviere un ou de zidul bisericii?
In Italia, preotul binecuvanteaza toate ouale de Pasti,
asezate la loc de cinste in mijlocul mesei de duminica?
Germanii strang la un loc toti pomii de Craciun, care ard apoi in
"Focul de Pasti", simbol al trecerii iernii si al venirii primaverii?
STIATI CA ? De ANDRA PATRASCANU
Clasa aVII-a
In Spania, "Semana Santa" (Saptamana Mare) este sarbatorita prin
procesiuni de care alegorice, care amintesc de festivalurile pagane
de Pasti dinainte de crestinism?
A doua zi de Pasti, galezii urca pe munte pentru intampina primele raze
ale soarelui care vestesc Invierea?
Satenii din Rusia arunca pe apa cojile de la ouale de Pasti, deoarece
exista credinta ca acestea le ajuta pe rate si gaste sa oua mai des?
Iepurasul nu este o gaselnita comerciala a prezentului: iepurele era
considerat in lumea pre-crestina un simbol al fertilitatii si al invierii
naturii primavara?
Polonezii incondeiaza si ei, asemenea romanilor ouale, obiceiul
fiind denumit "pisanski" (de la verbul pisat, a scrie)?
Intr-o zi plina de soare,
Totu-i ca o floare.
Criminalul a furat,
Pe ganduri mult n-a stat.
Din livada lipseste o para,
Si-a ascuns-o langa o moara.
Fructele s-au razvratit,
Ele para n-au gasit.
Detectivii cazul studiaza,
Si o ipoteza lanseaza.
Sa gaseasca un vinovat,
Care trebuie acuzat.
Furnicile ar fi suspecte,
Ei nu stau mult la suete.
La judecator au fost duse
Si-n catuse au fost puse.
Un fluture isi face aparitia,
Sta si vizioneza "auditia".
"Pana la urma vinovatul va fi gasit",
Spusera detectivii cu glas ragusit.
S-au dus cu totii in livada
Pe fructe sa le revada.
Vecina para e suparata,
Daca nu o gasesc pe cealalta surata.
Acuzatul nu s-a aflat,
In continuare trebuie cautat.
Cred ca fluturele este vinovat,
Spuse detectivul deja plecat.
Surata para
de STEFANIA PRODAN &
ANDREEA STOCHITA
Clasa a VI- aUn vierme vrea sa ucida
O crima el sa comita.
Sa scape nevinovat
Si sa fuga pe-nserat.
Viata unei visine a furat,
Dar este prins si acuzat
La judecator el a fost dus
Si-n catuse a fost pus .
Visinile inspaimantate
Din pom,pe veci fura plecate .
Pomul trist si parasit
S-a simtit dezamagit .
Pe drum visinile au fost impuscate
De-o omida de calitate .
Intr-o zi pe inserate
Prunele fura furate.
Criminalul a fugit,
Insa a fost urmarit.
De un vierme nazdravan
Care umbla pe maidan.
Criminalul l-a vazut
Si-a fugit cat a putut.
Dar nu scap- asa usor,
Ca o albina e in zbor.
Ea de veste fuga a dat,
Furnicile l-au inconjurat!
Prunele au fost salvate
Si-au scapat nevatamate
Criminalul fiind o cioara,
El n-o sa mai fure iara.
La judecator el a fost dus
Si-n catuse a fost pus .
Dupa ce fluturele a fost prins,
La inchisoare a fost trimis.
Vecina para a gasit-o,
Suratele mere au indragit-o.
Viermele Povestea prunelorde Alex Grigore Clasa a VI –a
In gradina struguri nu-s
C-au fost aruncati in put,
De catre cel vinovat
Care este cautat .
Vinovatul nu-i niciunde ,
Vrabiuta s-a culcat
Intr-un pom din padure
Langa plaiul secerat.
Vrabiuta vinovata
In curand va fi aflata,
Pasarile o vor descoperi
Si ea pedepsita va fi.
Toata lumea va petrece
Pana-n zori la ora zece,
Vrabiuta necugetata
De judecator va fi iertata.
Vrabiuta vinovata
CRAINICEANU- ROTARU SABRINA
& ANDREEA STOCHITA
Clasa a VI- a
Primavara a sosit ,
Gazele au inviat
Si copiii au plecat
La scoala cu veselie
Sa invete o poezie.
Cand acasa au plecat
Pe drum s-au impiedicat,
Poezia au uitat
Si parintii i-au certat.
Primavara
CRAINICEANU- ROTARU SABRINA
Clasa a VI- a
Soarele rasare
Exact din mare,
Totul se lumineaza
Dupa o masa copioasa.
Pastele soseste,
Iepurasul cadouri ne pregateste,
Sufletele noastre sunt pline de bucurie,
Domnul din nou o sa Invie!
Ouale frumos vopsite
Asteapta sa fie ciocnite
Dupa o mica plimbare
In cosuletul de paie.
Pastele
VELICU ALEXANDRA
Clasa a V - a
A venit primavara!
S-a trezit din iarna tara,
Ghioceii si-au facut aparitia,
Primavara ne schimba dispozitia.
Florile frumos danseaza,
Gradina din nou ne-o coloreaza.
Florile tot infloresc,
Eu le cant si le vorbesc,
Au o culoare minunata,
N-am sa le vopsesc niciodata.
STEFANIA PRODAN
Clasa a VI -a
A venit primavara
Un gandac mic el era
Si insecte omora.
In fiecare zi de 13 el actiona
Si nimeni nu il prindea.
Pana cand odata in zori
Niste porumbei calatori
Au vazut-o pe furnica,
Era plina de oftica.
Caci gandacul i-a furat
Proviziile de mancat.
Detectivii au venit,
Pe gandac l-au gasit.
La judecator a fost dus,
Si-n catuse a fost pus.
La inchisoare e racoare,
I se ridica parul de pe picioare.
Insectele sunt din nou fericite
Ca nu vor mai fi necajite.
CRIMINALUL DIN GRADINA
ANDREEA STOCHITA & STEFANIA PRODAN
& MARIA DELCEA
Clasa aVI- a
"Nu zi niciodata "nu se poate", ci începe cu "sa vedem".
(NICOLAE IORGA)
"Imbatranesc si tot invat.―
(Eschil)
"Cu cat cauti sa placi la toata lumea, cu atat esti in primejdie
sa nu fii respectat de nimeni.‖
(Delacroix )
"Imita pe altii numai cat ingaduie buna cuviinta.―
(BALTAZAR GRATIAN)
"Dragostea e sentimentul care vine în galop si dispare in
varful picioarelor. (TUDOR MUSATESCU)
"De bun simt toata lumea are nevoie. Putini il au si fiecare
crede ca il are.― (BENJAMIN FRANKLIN)
"Felul cum dai pretuieste mai mult decat ceea ce dai‖
Corneille ("Le Monteur")
Cand noaptea s-a lasat
Despre o crima s-a aflat.
Un gandac necugetat
Viata gargaritei a luat.
Copiii tristi au plecat
Sa caute vinovat.
A doua zi la-nmormantare
Gazele dau din picioare.
Parca nu sunt multumite,
De justitie sunt amagite.
Copiii plang de zor
Dupa mama lor.
Un fluture a adus de veste
Vinovatul cine este.
Vinovatul gandacel
Este doar un mititel.
El ar fi scapat uitat,
Daca fluturele nu l-ar fi aflat.
Astfel s-a facut dreptate,
Gazele nu mai sunt suparate,
Ele l-au incoronat cu dor
Pe fluturele lor salvator.
MARIA DELCEA
Clasa a VI-a
O FAPTA NECUGETATA
Gandacelul vinovat
Pana-n zori a fost iertat.
El gazelor le promite
Ca de-acum va fi cuminte.
M-am ascuns intr-o padure
Dup-o tufa de alun
Si-am strigat: pamantule,
Hai, ghiceste ce iti spun!
Si am intrebat pamantul,
Care-ntr-una se-nvartea,
De ce oare adie vantul?
De ce canta ciocarlia?
Iar pamantul imi soptea:
Toate astea-s legea firii.
Uite, acum e primavara…
Toamna pica trandafirii.
Eu, copil, am inteles
Ca pamantul este viata
Si ca viata-i pe pamant,
Haideti, oameni, azi cu totii,
Noi pamantul s-ocrotim,
Caci in pace vrem de-a pururi
Pe pamant ca sa traim.
Vrem si soare,vrem si apa,
Aer vrem sa respiram,
Viata noastra mult prea draga
Sa-ncercam s-o aparam!
Haideti, oameni, toti din lume,
Sa ne-nfratim, sa fim mai buni,
Pentru acelasi tel cu totii
Pamantul noi sa-l ocrotim!
Prof. ANDREEA SANDOR
DE-A JOACA CU PAMANTUL!
Vrem sa salvam Pamantul !!!
De aceea, am initiat aceste proiecte, cu ocazia Zilei Terrei (22 aprilie).
Am inceput modest, prin a da baloanelor forma Pamantului. Pentru asta am studiat enciclopedii si alte
carti de specialitate. Apoi am trecut la personalizarea lor. Cu cartoane, lipici si carioci. Simplu,dar
sugestiv...
Baloanele pe care le-am insufletit sunt, de fapt ,casa noastra de ieri, de azi si de maine.
Soarta Pamantului depinde si de noi, elevii claselor a III-a din Scoala MEA ! Vrem sa luati aminte la ce
va transmit mesajele noastre ! Cum doriti sa traiti ? Pe o planeta verde ? Pe o planeta poluata, in care
incalzirea globala sa ne distruga viata in final sau pe o planeta in care putem trai sanatos, recicland
deseurile si adaptandu-ne la o viata ecologica ?!...
Pamant minunat ce-alergi neincetat
ca un zmeu,
Esti mica noastra raza de speranta,
Unii te-au poluat si te-au distrus cu
nonsalanta,
Dar noi micutii tai strajeri te
aparam mereu.
Esti plin si datator de viata,
Ai flori multicolore si verdeata,
Dar oamenii mai uita sa-ngrijeasca
Izvorul lor nepretuit de viata.
PAMANT NEPRETUIT! Vom cauta sa-i facem sa-nteleaga,
Nepretuit esti tu, in viata efemera,
Dar de te-acopera uitarea lor mizera,
Poti deveni cosmarul ce-i ingroapa!
Prof. ANDREEA SANDOR
Pamantul ne mangaie cu razele de soare,
Iar oamenii-l trateaza cu a lor nepasare.
Pamantule,de ziua ta in lume
Copiii au promis sa faca fapte bune.
Activitati coordonate de D-nele invatatoare: RODICA PETRE si ADINA DINCA
Homer ne povesteste cum gaina cloceste un ou. Din acel ou a iesit cel mai sfant corp din lume, este vorba
despre Puiul Dave.
Astazi s-a nascut Dave,
Mititel si dragutel,
Invelit intr-un servetel.
Laudati si cantati
Si va bucurati.
Si asa Dave a cazut intr-un somn adanc, fiind trezit de mama lui:
- Puiul mamei, trezeste-te!
- Gu-gu!
- Ou, sa nu te deoache mama,ce baietel frumos are mama!
- Lasa-ma! Esti o rea!
- Sunt socata!
- N-ai decat sa fii! O sa plec de acasa, si o sa ma duc in Upstanta!
Si Puiul Dave a plecat, in Upstanta a aterizat, si va spun ca nu prea s-a descurcat:
- Ce loc mare! Plin de oameni mari! Ce loc unde aterizeaza avioanele mari! Ce pantof mare care va calca pe mine...aaa, va calca
pe mine !
Si Puiul Dave a sarit in geanta omului ,,mare":
- Unde sunt? Cred ca sunt in geanta omului mare... aaa, sunt in geanta omului mare, care este in locul unde aterizeaza avioanele,
in Upstanta!!?
- Si omul mare s-a dus acasa la el, punand geanta in care era Puiul Dave pe dulap:
- Unde sunt? Cred ca sunt intr-o geanta, sus pe un dulap la 2m...aaa, sunt intr-o geanta, sus pe un dulap la 2m!!? Trebuie sa ies
de aici!!
Asa ca Puiul Dave a iesit din geanta, sarind si aterizand pe tartacuta omului, si de acolo sarind cu viteza pe geam, si aterizand
intr-o tigaie si a fost prajit!!!
Si Homer a incalecat pe o sa, si Puiul Dave a aterizat intr-o tigaie uite asa!!
Puiul Dave
THEODOSIE PAUL
Clasa a V-a
POVESTEA BULINELOR
Odata, in jurul anilor 1195-1199, a fost un om pe nume Thomas Bulison...
Intr-o zi se duse la piata si cumparase fructe si legume in forma de bulina. Dupa o ora de facut cumparaturi
la piata, Thomas Bulison a mers acasa si incepu sa inspecteze legumele si fructele cumparate. Dupa un timp
de munca a observat ca toate acestea au forma ovala, dar punand pe foaie acea forma ovala s-a gandit ca
trebuie sa aiba alt nume .El se gandi si se gandi si se gandi.....Pana cand :
-Asta este! spuse Thomas Bulison .
-Numele este bulina!
Asa ca de atunci au fost numite buline!
Si-am mancat o capsuna,
Si v-am spus o mare minciuna!!!
STEFANIA PRODAN
Clasa a VI-a
DESCRIEREA PRIMAVERII
Este din nou primavara.Natura se spala pe ochi somnoroasa,fiindca tocmai s-a trezit din somnul anotimpurilor reci.
Odata cu ea au venit si pasarelele care ne incanta cu recitalurile lor. Primavara asezata in fata oglinzii se da cu soare pe fetisoara ei si
parca deodata s-au auzit niste susoteli.Stiti cine erau?Copacii imbracati in haine de sarbatoare,prinsesera viata,iar acum stateau la taifas
fericiti de noile lor haine.
Primavara si-a aranjat deja rochia de matase si dupa ce a inchis ultimul centimetru al fermoarului...florile au inceput sa-si deschida
petalele,sa parfumeze atmosfera si sa zambeasca cerului de culoarea raurilor cristaline coborate din munti.
Ea nu a uitat sa-si contureze putin ochii...si iarba a prins deja culoare. Dupa ce si-a pieptanat parul,si-a pus pe cap un voal alb prin care a
anuntat izvoarele ca pot incepe sa murmure povestile adunate in timpul iernii.
Toti copacii se bucura de acest frumos anotimp ,numit Primavara!KARIM ASSAF
Clasa a V-a
Primavara, anotimpul in care oamenii pun in cui hainele calduroase de iarna si se
bucura de razele blajine ale soarelui.
Natura readusa la viata isi arata frumusetea si blandetea. Animalele, dupa o lunga
odihna, isi reiau activitatile cotidiene. Intreaga natura a imbracat o alta haina,
lasand-o pe cea alba si mohorata in urma, si luand-o pe cea vesela si multicolora.
Natura se imbraca intr-o haina verde .Soarele este mai aproape de noi si
ne transmite caldura si bunatate. Nu mai sunt friguri si geruri imposibile, nu mai
ninge acoperind verdele ierbii cu un alb imaculat.
Totul e bun si primitor. E primavara!
Horsovaind pe dealuri impreuna cu prietenii mei, ne-am trezit intr-o poiana, un loc parca luat dintr-o poveste. Pasarile cantau
triluri vesele pentru a aniversa inca o zi in ,,Paradis‖. Caprioarele pasteau timide in spatele unor copaci voinici.
Soarele lumina poienita,facand-o lucioasa si vesela. In apropiere se auzea susurul unui rau ca o soapta venita
din muntii indepartati.
Florile isi imprastiau miresme imbietoare. Iar noi eram doar martorii unei scene emotionante in care natura isi
arata fumusetea.
COLT DE NATURA
PRIMAVARA
Descrieri
COLT DE NATURA
De: VLAD GABURA
Clasa a VII -a
Campia este un mic colt al naturii. Este viu colorat cu flori de toate marimile. Gandaceii draguti se plimba
de colo-colo strangandu-si hrana necesara pentru urmaroarele zile. Pasarile ciripesc precum chicotele de copii care
se bucura de soarele stralucitor. Fluturii isi intind aripile dis- de- dimineata ca sa se duca la joaca. Albinele dornice ca
Intotdeauna se pregatesc grabite ca sa se duca sa-si ajute suratele la cules polen.
Toate vietuitoarele sunt fericite!
UN COLT DIN NATURA
PADUREA
Padurea este un loc perfect unde te poti relaxa. Copacii au ramurile
alungite de parca ar vrea sa prinda ceva si frunzele lor parca danseaza in bataia
vantului cu care canta. Animalele sunt fericite pentru ca sunt in siguranta in
singurul loc unde mana de om nu a ajuns si gazele in fiecare zi lucreaza
sa-si faca un loc unde seara se pot odihni si unde isi pot tine familiile.
Padurea de arama ascunde taine minunate ,care odata aflate nu pot fi
uitate.
ELENA RADESCU
Clasa a VII-a
GABRIELA RADESCU
Clasa a VII-a
In padurea fermecata era o neliniste sumbra. Nu se stia de ce, se putea afla doar din cartea
misterioasa. Aceasta carte se gasea greu, trebuia sa fii un elf iscusit.
Elfii se nasc din cele mai parfumate flori. Ginny este o elfa care abia a iesit din petala unui
trandafir, un puiut de trandafir.
- De ce este intuneric?
O zana minunata(regina elfilor) vine catre Ginny:
- Draga mea, trebuie sa ne ajuti, este 8 martie. In cartea misterioasa se zice ca azi se
naste o protectoare, o elfa speciala.
-Tu esti! Totul depinde de tine, chiar si viata mea. Totul depinde de tine!
- Ce s-a intamplat? Ce depinde de mine?
- Povestea e lunga,suspina regina florilor.. Totul a inceput atunci cand Ramses, un vrajitor malefic ,a blestemet Elfia,
acest loc minunat.
-Tu trebuie sa salvezi Elfia!
- Cum voi face acest lucru?Sunt asa mica.
- Te subestimezi, un elf mic poate fece minuni! Trebuie sa zbori pana la Scorbura Intunecata din Valea Margaretelor de pe
varful muntelui Calcainstrachini.
- E plin de vase murdare, sau ce?
- O, nu, asa se numeste, e doar o denumire.
- Cand va trebui sa plec la drum?
- Maine in zori cand florile de ―Nu ma uita‖ se vor deschide, va veni vremea ca tu,Ginny, micuta elfa ,sa pleci.
- Zana Alba, eu plec!
- Stiu ca esti pregatita, ai acest dar!
Micuta porni si nu dupa mult timp ajunse pe varful Calcainstrachini. Printre niste fire de iarba, Ginny gasi o gargarita.
Faptura spuse:
- Ce cauta o elfa mica, sensibila si fragila ca tine intr.-un loc primejdios ,precum acesta?
- Eu sunt Ginny. Am fost trimisa de catre Zana Alba se salvez poporul de Ramses Maleficul SRL.
- Dar Ramses a murit acum mult timp in urma!
- Da, doar ca sufletul inca e viu! Pe unde este drumul catre Scorbura Intunecata din Valea Margaretelor?
-Mergi inainte, Ginny. Vei gasi niste ciuperci. Tu trebuie sa ai sufletul pur pentru ca ele sa-ti deschida poarta scorburii.
- Va multumesc, ramaneti cu bine!
- Si tu, draga mea! Ginny ajunse la vestitele ciuperci .
- Buna ziua, e…
- Ce misiune ai?
- Trebuie sa-mi salvez poporul, ma lasati va rog sa intru?
- Da, orice pentru salvarea poporului !
Ciupercile o lasara pe elfa sa intre. Ginny urca treptele din ciupercute
si ajunse intr-o incapere alba si foarte curata .
In perete se afla o amprenta. Nu mai statu mult pe ganduri si isi
puse mana si cartea aparu . Ginny rosti niste farmece pentru ca
Elfia sa fie protejata si blestemul a fost distrus!
Ginny se intoarse in tinutul ei si regina o incorona, lasand-o pe ean
ea aparatoarea Elfiei .
BINELE VA INVINGE MEREU!
MARIA DELCEA & SABRINA CRAINICEANU ROTARU
Clasa a VI-a
Martisorul este, inainte de orice, un simbol.
Asa cum afirma poetul George Cosbuc intr-un studiu dedicat martisorului, acesta este simbolul soarelui primaverii, al carui
chip seamana, in credinta populara, cu un ban de argint. Sigur ca nu banul ca atare, ci rotundul de argint pur, alb, este asociat soarelui.
Si sa nu uitam ca, in acelasi timp, albul reprezinta, in credinta noastra populara, un semn al puterii, al fortei.
George Cosbuc mai spunea, in studiul amintit ca: ―martisorul e un simbol al focului si al luminii, deci si al soarelui.
Poporul nostru il cunoaste si il tine in mare cinste, si il poarta copiii, fetele si mai rar nevestele si flacaii, fiindca el e crezut ca
aducator de frumusete si de iubire‖. In folclorul nostru, anotimpurile sunt simbolizate cromatic: primavara prin rosu, vara prin
verde sau galben, toamna prin negru sau albastru , iar iarna prin alb. De aceea, se poate spune ca snurul de care se agata martisorul
si care e impletit in culorile alb-rosu, e si el un simbol al trecerii de la iarna cea alba, la primavara clocotind de viata ca focul si ca
sangele. Semnificatia culorilor mai este talmacita si altfel, in credinta populara: se poate spune ca rosul, dat de foc, sange si soare,
este atribuit vitalitatii femeii, iar albul- ca zapada rece si pura, ca apele inspumate, ca norii de pe cer, semnifica intelepciunea
barbatului. Astfel, snurul martisorului exprima impletirea inseparabila a celor doua principii, ca o permanenta miscare a materiei.
Cum si cand se poarta martisorul?
Ca sa respectam traditia, martisorul trebuie legat la rasaritul soarelui, in prima zi a lunii martie. El se poarta de la 1 martie pana
cand se arata semnele de biruinta ale primaverii : pana se aude cucul cantand, pana ce infloresc ciresii ori trandafirii, pana ce vin
berzele sau randunelele. Atunci, martisorul nu se arunca, ci se leaga de un trandafir sau de un pom inflorit, ca sa ne aduca noroc.
In timp, obiceiul de a purta martisorul facut dintr-un ban de argint s-a pierdut si, in acest sens, acelasi autor comenteaza:
― la orase e o sminteala mare a rostului ce-l are martisorul, ca-l facem din aur ori din tinichea galbena, cand el ar trebui sa fie
numai alb din argint, si mai ales ca-i dam forma de inima, de carte, de floare, de porc sau de alt animal, cand el trebuie sa fie numai
rotund cum e soarele. Toate aceste podobi n-au nici un Dumnezeu pe lume si sunt inselatorii si ale pungii, si ale traditiilor.‖
La sfarsitul secolului al XIX-lea copiii, fete si baietii fara deosebire, primeau de la parinti in
dimineata zilei de 1 martie, inainte de rasaritul soarelui, un martisor. De acesta se agata o
moneda de argint sau de aur, se purta legat la mana, prins in piept sau la gat.
El era scos, in functie de zona etnografica, la o anumita sarbatoare a primaverii (Macinici,
Florii, Paste, Arminden) sau la inflorirea unor
arbusti si pomi fructiferi (maces, porumbar, trandafir, paducel, visin, zarzar, cires etc.) si agatat
pe ramurile inflorite.
Se credea ca purtatorii martisorului nu vor fi parliti de soare pe timpul verii, ca vor fi sanatosi si
frumosi ca florile, placuti, dragastosi si norocosi, feriti de boli si de deochi. Dupa unele
informatii martisorul se confectiona din doua fire rasucite de lana colorata, alba si neagra
sau alba si albastra si facut cadou in ziua intai din luna martie ,cand aparea pe cer Luna Noua.
Aromanii puneau martisorul in ajunul zilei de 1 martie, adica in seara zilei de 28 sau 29
februarie.
Sarbatorile cu ajun si calculul timpului in functie de o anumita faza a lunii sunt caracteristice
calendarelor lunare care au precedat, atat la daci cat si la romani, actualele calendare
solar-lunare. Obiceiul martisorului este o secventa a unui scenariu ritual de innoire a timpului si
a anului, primavara, la nasterea si moartea simbolica a Dochiei. Dupa unele traditii, firul
martisorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia in timp ce urca cu
oile la munte. Asemanator Ursitoarelor care torc firul vietii copilului la nastere, Dochia toarce
firul anului. De la romani si aromani obiceiul martisorului a fost preluat si de alte popoare din
centrul si sud-estul Europei. Fetele si uneori femeile tinere purtau martisoare de 1 martie
pentru sarbatoarea venirii primaverii, dar si pentru caracterul lor de talisman solar .
Martisorul este, inainte de orice, un simbol.
ROSCA ANDREI
clasa a VII - a
Martisor
Intai Martie calator
In piept pune martisor.
Martisoru-i rasfatat,
Insa trebuie purtat.
La mana-ti pune bratara
Si la gat o inimioara,
Martisoare cu noroc,
Sa le daruiesti pe loc.
Snurul alb cu ros’ se-mbina,
Pune-n suflete lumina.
Baietii se pregatesc,
Fetelor le daruiesc
Martisoare felurite
Cu dragoste faurite.
Strengaritele zambesc
Cand martisoare primesc,
Dar mai rar ele se-ndura
Sa dea-nschimb o prajitura.
Prof. ANDREEA SANDOR
De ce purtam martisorul ?
Printr-asta te faci prieten cu soarele, ti-l faci binevoitor sa-ti dea ce-i sta in putere, mai intai frumusete ca a lui, apoi veselie si
sanatate, cinste, iubire si curatie de suflet. ― Si tot in acelasi studiu mai spunea George Cosbuc : ―Taranii pun copiilor martisoare
ca sa fie curati ca argintul si sa nu-i scuture frigurile, iar fetele zic ca-l poarta ca sa nu le arda soarele si cine nu le poarta are sa se ofileasca.
Poporul mai stie ca martisorul trebuie purtat ca lucru sfant, nu asa ca podoaba ori ca jucarie.‖
Dincolo de obiceiuri si simboluri legate de martisor, el ramane ca o intrupare a bucuriei de a trai, a dragostei de viata, un semn prin
care noi, oamenii salutam renasterea naturii odata cu venirea primaverii. Martisorul ramane, peste timp, simbolul soarelui atotputernic
si al puritatii sufletesti. V-ati gandit vreodata, ca a darui un martisor inseamna a darui o farama de soare ?
TRADITII DE PRIMAVARA
Traditia daruirii nu se gaseste decat in spatiul romanesc si la unele populatii de la hotarele Romaniei. Se pare ca, romanii sunt singurul
popor din Europa care sarbatoreste de doua ori anul nou. Pentru ca, de fapt, acest lucru este celebrat in ziua de 1 martie.
Se presupune ca in spatiul romanesc, sarbatoarea romana a Matronaliilor s-a suprapus peste echivalentul local al acesteia, Baba Dochia,
personaj traditional, descinzand din vechiul cult al Marii Mame. In aceasta zi, femeile si fetele (uneori si copiii) isi agatau de gat cate o
moneda gaurita, de obicei de argint, trimitand la cultul lunar, deci preponderent feminin.
Martisorul avea rolul unui talisman magic, menit sa-l apere pe cel care-l purta. De altfel si modalitatea de confectionare a martisorului,
dovedeste rolul lui de protector. Pentru a se ajunge la firul impletit alb-rosu, se luau in calcul toate masurile celui ce urma sa il poarte ,cat
si dimensiunile cailor de acces in teritoriul familial: porti, usi si ferestre. Dimensiunile spatiului in care evolua viata purtatorului de martisor,
trebuiau ele insele inserate in magia talismanului. Magie care, ulterior se transmitea asupra naturii, atunci cand firul, odata purtat,
era agatat in crengile unui pom fructifer pentru a-l apara si a-i spori roadele. Se mai obisnuia sa se puna sub closca sau sa se pastreze la icoana.
Rostul lui era ca, prin magia impletirii armoniase a celor doua fire ce simbolizau unitatea contrariilor (lumina-intuneric, caldura-frig,
iarna-vara), sa aduca sanatate si paza de boli. Cele doua culori impletite mai simbolizau si dragostea si ura, viata si moartea, binele si raul.
Martisorul se poarta in zilele Babei Dochia (1-9 martie) si exista si acum obiceiul de a-ti alege o anume zi din aceasta
perioada ca simbol al calitatii vietii din an. In mod firesc, o zi insorita va prevesti un an bun, iar una mohorata un an pe
masura.
Tot credinta populara spune ca aceasta perioada este cea mai capricioasa din tot anul. Zilele de primavara desavarsita se
pot transforma peste noapte in iarna tarzie.
Primavara
Primavara a venit,
Florile au inflorit,
Ghiocei si viorele
Sunt in vaze printre ele.
Mieii veseli care zburda
Pasc cu oaia cea blanda,
Langa calul din ograda
Inseuat pentru parada.
Cu totii merg la serbare,
Primavara-i zambitoare,
Oamenii s-au pregatit
Casele si-au primenit.
Crainiceanu – Rotaru SABRINA
cls. a VI- a
Primavara a venit,
Iarna s-a oprit.
Cerul e senin din nou,
Totul e ca-ntr-un tablou!
Ghioceii sunt pe val,
Mama mi-a luat un urat sal.
Dar sunt atat de fericita,
Incat nimic nu ma mai oftica.
Primavara
Andreea STOCHITA
Cls a VI- a
O lectie de viata – clasa a III - a
O lectie de viata – clasa a III - a
REGINA FRUNZELOR
SABRINA CRAINICEANU- ROTARU
Clasa a VI-a
- Exista oare vreo frunza care ar putea fi regina?
Sau exista o regina a frunzelor? Nu stiu.
Stiu ca exista numeroase feluri de frunze cu diverse marimi, forme, greutati, culori... Stiu ca fara ele planeta ar fi mai urata,
mai goala, mai rece...
Stiu ca fara ele aerul ar fi mai greu de respirat si anotimpurile ar fi lipsite de culoare...
Mai stiu ca frunzele sunt de doua feluri :cele care mor si reinvie si cele care traiesc tot timpul.
Dar poate ca regina frunzelor este albina...Desi ea este regina florilor, sau poate gargarita ,care le curata de daunatori.
Tot nu stiu.
Ma mai gandesc ca poate regina frunzelor este cea de leac.
Dar care ar putea fi numita ca cea mai buna dintre toate?
Fotosinteza. Asta trebuie sa fie. Dar iarna? Frunzele. ..Frunze de mancat si de baut,de decorat, de bucurie si de tristete,
mari, mici, rosii, verzi, albastre sau galbene...
M-am hotarat. Frunzele sunt frunze si cu asta basta.
Nu exista o regina a frunzelor, cum nu exista un rege al insectelor.
Fiecare lucru din natura este unic si de neinlocuit. Si asa trebuie sa ramana.
A fost odata un taran,care a plecat in padure sa adune niste lemne pentru foc.El a gasit un copac doborat si a gasit printre crengile
lui un cuib de pasare . Si-n cuib un ou mare si lucios. Taranul s-a gandit sa-l duca acasa si sa-l faca omleta. Dar l-a urcat pe dulap.
Dupa saptamani, din oul lucios, lucios iesira trei printi, dar pasari. Taranul se uita mai bine la ei si nu-i venea sa creada ca
trei printi, transformati in pasari stateau in mica lor camaruta.
Spre norocul lor, pasarile vorbeau:
- Va rog, domnule, nu ne goniti. Suntem departe de casa si nu avem niciun ban.
Taranul fu bun si ii gazdui pe cei trei printi. Dar timpul trecea ca vantul si asa a ajuns sotia taranului sa se imbolnaveasca,
si peste cateva luni sa moara. Taranul, vaduv, ramase fara niciun ban.
Printii, vazandu-l necajit spusera:
- Noi te putem ajuta, dar numai daca ne ajuti tu pe noi mai intai. Acum cativa ani, inainte sa ne gazduiti, mama noastra vitrega, o
vrajitoare pe departe buna, ne pacali si ne ascunse intr-un ou, ca apoi sa devenim pasari. Ne putem transforma doar daca o
omoram pe vrajitoare.
-Dar nu puteti sa o convingeti sa rupa blestemul?
-NU, spuse mezinul. Blestemul va muri odata cu moartea vrajitoarei, si trebuie sa stii ca e foarte puternica. Asa a reusit ea
sa-l vrajeasca pe tatal nostru. Te vom rasplati cu jumatate din imparatia noastra, daca ne ajuti.
Taranul, fiind in mare nevoie de bani, accepta sa-i ajute pe printi ,dar trebuia sa se gandeasca la un plan foarte bun, caci
doar asta o putea invinge.
Peste trei zile, printii pornira la drumul lung si peste trei luni ajunsera acolo. Inspaimantati ca vrajitoarea ar putea observa ca
intrara in castel, se grabira si ajunsera in camera ei. Taranul si printii schimbara toate potiunile magice cu apa din izvorul
imparatiei, ca apoi vrajitoarea sa nu poata sa-i invinga pe acestia.
Vrajitoarea, secata de puteri, muri, iar dupa o perdea de sclipici isi facura aparitia printii, care se transformasera in oam,eni.
Taranul isi primi rasplata si ramase si el la castel . Cu totii traira fericiti pana la adanci batraneti.
Si incalecai pe-o sa si v-am spus inventia mea .
BLESTEMUL PUISORILOR
PETRESCU ANA
Clasa a V –a
Fulgii jucăuşi dansând voioşi prin aer se aştern lin, dar sigur pe pământul îngheţat.
Steluţe argintii umplu văzduhul. Fulgii dansează precum dansul petalelor florilor de cireş ,ori ca un roi de fluturi albi.
Plapuma subţire de nea de dimineaţă a devenit un covor gros şi pufos la atingere. Plopii sunt ca nişte fantasme albe
care se pierd înşiraţi în zare. Casele şi-au pus cuşme albe.
Am deschis geamul camerei mele. Un fulg mi se opreşte în palmă. E argintiu, rece, îmbrăcat într-o mantie dantelată.
Îmi zâmbeşte ca şi cum m-ar cunoaşte de multă vreme.
- Bine te-am găsit, Carina!
- Bi… bi… bine ai sosit, Fulguleţ! Am răspuns eu, aproape mută de uimire.
- Te-ai pregătit pentru sosirea Moşului?
- Cred că da…
- Să-ţi spun un secret: noi, fulgii de nea, suntem în acest an ajutoarele lui Moş Crăciun.
- Adică…
-Adică, în dansul nostru prin aer vă observăm pe voi, copiii. Moşul vrea să ştie ce faceţi, cum vă comportaţi cu părinţii şi cuprofesorii, ce vă doriţi să vă aducă Moşul.
- E o muncă plăcută. Dar de unde vii?
-Eeee… Cu ceva timp în urmă, un strop de apă jucăuş s-a înălţat până la Norul cel Uriaş. Aici a făcut un mic popas, după
care împreună cu miliarde de prieteni au pornit într-o minunată aventură spre pământ.
Pe drum s-au întâlnit cu Moş Crivăţ ,care i-a transformat în mici steluţe . Eu sunt steluta pe care o ţii tu acum în mână ,una dintre stelute.- Prin câte peripeţii ai trecut! Cum ţi s-au părut copiii anul acesta?
- Din câte mi-au povestit spiriduşii Moşului de anul trecut, în acest an sunt mai cuminţi, însă la fel de frumoşi şi politicoşi.
- Te rog, Fulguleţ, transmite-i Moşului această scrisoare!
- Cu plăcere, spuse Fulguleţ şi îmi luă scrisoarea.
Brusc, m-am trezit într-o feerie de culori şi lumini, în mirosul inconfundabil al cozonacilor bunicii.
Mi-am dat seama că totul a fost un vis.
Era Ajunul Crăciunului.
M-am dat jos din pat cu podul palmei ud şi m-am îndreptat spre bradul de Crăciun.
Moşul îmi lăsase daruri sub brad.
Afară copiii colindau şi fulgii dansau.
- Îţi mulţumesc, Fulguleţ! am şoptit către geam.SABRINA CRAINICEANU - ROTARU
Clasa a VI-a
VISUL
Desi sunt doar doua retele de tip social, ambele sunt foarte cunoscute in intreaga lume.
Facebook (numele este un cuvânt englezesc artificial- se scrie cu minusculă: facebook, pronunţat aproximativ 'feis-
buuc) reprezintă în acest moment una dintre cele mai răspândite reţele de tip social din lume.
Reţeaua facebook a devenit foarte populară ,dar şi controversată, fiind interzisă în câteva ţări din Orientul Mijlociu.
De asemenea, prin intermediul acestei reţele au fost provocate şi coordonate unele manifestaţii protestatare din ţările
Republica Moldova şi Iran.
În luna februarie 2004 Mark Zuckerberg a fondat reţeaua „The Facebook‖, având la început denumirea
„thefacebook.com‖.
Facebook, lansat iniţial ca o reţea de liceu, a fost extinsă mai târziu la firme ca Apple şi Microsoft.
Twitter (pronunţat aproximativ tu'i-tă, s-ar traduce din limba engleză prin ciripit, ciripitor) este un site web
fondat în 2006, care permite utilizatorilor scrierea şi transmiterea de mesaje de maxim 140 de caractere. Este uneori
descris ca fiind "SMS-ul Internetului‖.
Nu este clar care este numărul utilizatorilor, deoarece compania care deţine serviciul nu îl face public, dar se
estimează că în 2008 au fost circa 4-5 milioane, iar la mijlocul lui 2009 circa 20-25 de milioane de utilizatori .
Utilizatorii pot trimite şi pot primi tweet-urile (mesajele de pe situl Twitter) prin SMS sau prin aplicaţii-client
precum "Tweetie", "Twiterrific", "Twitterfon", "TweeetDeck" sau "feedalizr". Utilizarea prin Internet este gratis, dar
cea prin SMS nu este totdeauna gratis.
Sediul firmei este la San Francisco, California, SUA.
Daca ai alta parere scrie un e-mail revistei.Dupa o luna vom vedea ce crede Scoala Mea.Twitter sau Facebook ???
FACEBOOK via TWITTER
ANDRA PATRASCANU
Clasa a VII - a
Intr-o zi, in padurea Fox, ursuletul Bibici, Tata urs si Tanti Ursula isi luau cina impreuna. Dupa cum se stie , padurea Fox are multe
minunatii ,cum ar fi: copaci care se scarpina, caini care joaca poker, flori care mananca elefanti si multe altele.
Deodata Tata urs argumenteaza:
- Ursula, ciorba nu are castraveti, stii ca imi plac castravetii!
- N-am mai avut!
- De ce nu ai cumparat de la Croco sau de la magazinul care il detine Tata puiul?
- Nu exista aceste magazine! Zise ursuletul Bibici.
- A, da! Atunci, Bibici, du-te si gaseste in padure niste castraveti, ca de nu, nu o sa mai ai voie sa te joci cu jocul adus de unchiul
Melly.
- Bine, dar am doar doua luni!
- Nu ai 2 luni, ai 2 luni si jumatate, esti mare deja!
- Ai dreptate, ma duc!
Ursuletul Bibici s-a dus si s-a dus pana a dat de un iepure fara vointa, il chema Bleaga:
- Scuza-ma, stii unde pot gasi castraveti?
- Cine esti, mi-e frica, aaa!
- Maturizeaza-te si tu!
Asa ca ursuletul Bibici si-a continuat drumul. Langa un copac care se scarpina niste caini jucau poker :
- Scuza-ma, unde pot gasi castraveti?
- Suntem ocupati aici, lasa-ne!
- Maturizati-va si voi!
DIN LUMEA CELOR CARE NU STIU CUM II CHEAMA
Ursuletul Bibici si-a continuat drumul. A gasit un indicator pe care scria: ,, Vreti sa va indeplinesc o dorinta, intrebati-l pe Achimovski’’:
- Achimovski este cel mai ciudat nume pe care l-am auzit .
- Hei, baiete, vrei sa iti indeplinesc o dorinta?
- Maturizeaza-te si tu! Sau ia stai, vreau castraveti!
- Ok! Alacazam Castraveticus. Poftim!
- Multumesc!
In timp ce ursuletul Bibici se ducea acasa, in calea lui i-a iesit cel mai periculos hot, criminal, mafiot, mercenar, evadat,
terorist si tot ce vrei din lume:
- Hei, baiete, sa nu o lungim mult, da-mi mie castravetii tai!
- Maturizeaza-te si tu!
- A, deci vrei sa ne batem pentru ei?
Cei doi s-au batut ore intregi. Bibici arunca cu castraveti ,iar criminalul se ferea. Deodata criminalul a fost lovit cu tigaia
de cineva, de cine altcineva decat deTanti Ursula:
- Imi pare rau, tati, mi-am irosit castravetii lovindu-l pe criminal!
- Nu-i nimic Bibici, am mai gasit cativa! Acum trebuie sa gust supa cu castraveti! Ursula… s-a racit supa!!!!
PAUL THEODOSIE
Clasa a V -a
In sfarsit, dupa o iarna friguroasă si un inceput de primavara incert, vremea insorita a invăluit sudului
Romaniei !!
Prilej pentru a pune la cale o excursie inedită ! Unde? La Coşeşti, jud. Argeş. De ce tocmai acolo ?
Pentru ca, gratie unor oameni inimosi si pasionati de conservarea si raspandirea traditiilor romanesti, in aceasta
localitate putem invata sa olărim. Minunat !!!
Excursia incepe pe autostrada Bucuresti- Pitesti. Surprinzator ! Drumul este destul de liber.
In localitatea Coşeşti- Argeş, urcăm pe uliţele satului, îndreptându- ne spre gospodăria olarilor. Aici ni se
dezvăluie tainele olăritului şi, în scurt timp, punem în mişcare roata de piatră pentru a da naştere oalelor şi ulcelelor
traditionale. Tehnica nu e simpla, asa cum pare la prima vedere, dar, cu indemânare şi perseverentă, reuşim ! E drept,
am fost si ajutati, dar acum cunoastem pretul lucrului bine făcut. Nu putem lua produsele artizanale realizate de noi.
Acestea se vor usca la soare si apoi ne vor fi trimise la scoala. Primim si o diploma de „Mester Olar’’ !!!
Cine mai e ca noi ?!...
După o muncă plină de extaz şi dăruire, merităm să ne destindem. Astfel, ziua continuă cu un prânz copios în
poiana satului şi cu câteva ore de joacă . Simtim ca vacanta de vara se apropie...
A fost o experienta interesanta si am petrecut o zi in mijocul naturii, experienta ce
ne-a inveselit viata noastra de scolari studiosi... Uraaa !!!
Excursie la Coşeşti
Excursie la Coşeşti
Excursie la Coşeşti
Excursie la Coşeşti
Unul dintre cele mai raspandite jocuri sportive in lume, baschetul, se caracterizeaza prin finetea, precizia
si fantezia exercitiilor tehnice si tactice, prin talia inalta si calitatile fizice deosebite ale sportivilor, toate acestea
implicate intr-o lupta sportiva care pretinde spirit de echipa si de sacrificiu, inteligenta si rezistenta nervoasa.
In anul 1891, un tanar asistent de la colegiul Spring-field, din statul Massachusetts (S.U.A.), pe numele
sau James A. Naismith, incercand sa faca mai variate lectiile de educatie fizica ale studentilor, cu un continut mai
atractiv si mai dinamic, fara conditii materiale deosebite, a combinat unele reguli din jocul de fotbal cu 13 reguli
noi si a inlocuit poarta cu un cos suspendat pe un perete. Astfel a luat nastere sportul caruia i s-a spus
apoi baschet ball (basket = cos, ball = minge).
La inceput echipele erau alcatuite din cate 50 de jucatori, apoi numarul s-a redus treptat pentru a se ajunge la echipe
formate din 5 jucatori pe teren. Jocul se raspandeste in Europa, fiind prezentat demonstrativ la Jocurile Olimpice din
1904 (de la St. Louis).
Un joc de baschet are loc intre doua echipe a cate 5 jucatori pe teren fiecare. Scopul urmarit de fiecare echipa
este de a arunca mingea in cosul adversarului si de a-l impiedica pe acesta sa intre in posesia mingiei sau sa inscrie
cosuri. Mingea poate fi pasata, aruncata, lovita, rostogolita, driblata,
In orice directie. Baschetul modern se caracterizeaza prin efortul sustinut de jucatori pentru a mentine un ritm
de joc rapid, ceea ce presupune sportivi cu o pregatire fizica, tehnica si tactica superioara; intr-un meci se inscriu in
medie cca 80 de puncte (uneori chiar si peste 100); a crescut considerabil gabaritul jucatorilor folositi in baschet.
Un meci de baschet se desfasoara in 2 reprize de cate 20de minute fiecare, cu o pauza de 10 minute intre ele.
Spre deosebire de alte jocuri, la baschet se cronometreaza timpul efectiv de joc, cronometrul fiind oprit la toate
intreruperile jocului. Cos inscris este valabil numai daca mingea intra in cos pe deasupra lui si trece prin el.
Mingea este pusa in joc, la inceputul fiecarei reprize, printr-o angajare intre 2 adversari in cercul de pe linia de
centru a terenului. Dupa fiecare cos marcat, mingea se repune de catre echipa aflata in aparare din
orice loc aflat inapoia liniei de fund a propriului teren. Timeout-ul se poate acorda in ambele
reprize de cate 2 ori fiecarei echipe, la cererea antrenorului sau a jucatorilor.
ARGUMENTE PENTRU JOCUL DE BASCHET
ARON CRISTEA
Clasa a VI -a
Baschetul – Un sport in care nu poti castiga
daca joci urat, iar mereu in acest sport
cineva iese castigator.
Baschetul se joaca de obicei cu minge
portocalie si la doua cosuri care au
inel.
Daca mingea intra in acel inel, echipa
respectiva primeste 2 sau 3 puncte -
conteaza distanta de la care se arunca.
Mie imi place foarte mult baschetul si chiar
il recomand tuturor, eu jucand la o
echipa -la Junior 3.
Alo ? D-le Adrian Şonka, vrem să venim în
vizită la Observatorul Astronomic!!
Ne primiţi ?
Asa a inceput incursiunea in tainele Universului...
Elevii claselor a III-a si a IV-a din Scoala MEA
au vrut sa cunoasca mai bine locul Pamantului
in Sistemul nostru solar, cu ocazia Zilei Terrei.
Dupa o prezentare interactiva a planetelor ce ne
inconjoara, sustinuta de un muzeograf priceput, am
ajuns pe acoperisul cladirii unde, gratie unei lunete
fermecate, cei mici au putut observa forma discului
solar si exploziile de pe suprafata acestuia.
Am avut noroc, deoarece demersul nu a fost
impiedicat de aparitia norilor...
A fost o zi perfecta pentru observatii astrale ! O vom tine minte: 21 aprilie 2010.
Intr-o seara minunata am vazut o stea cazatoare, ce migra spre soare, si-a schimbat directia spre luna, era ca o aluna.
Calatorea zi si noapte, si ii placeau merele coapte. As vrea sa merg cat mai departe, cat mai aproape de luna, sunt trista.
Viata pe luna nu exista, povestea asta-i totusi realista. Nimic nu e simandicos, pe luna e totusi frumos.
Din branza luna e facuta, dac-o mananci iti cade bine-n burta. Asta a fost desigur o gluma, de mancat luna nu e buna.
Hai luna sa o amenajam si pe ea sa ne jucam. Sa ne luam de- acasa toate, ca pe luna e noapte.
Patul e comod pe luna, iar eu va spun
―Noapte buna‖.
Vise frumoase sa aveti, pe maine ne revedeti. Totul sa va para vis, ca-ti ajuns in paradis. Maine ve-ti fi iar pe pamant,
nu fiti suparati caci va-ntoarceti cat mai curand.
Voi veni in fiecare seara la fereastra voastra, sa va spun o poveste frumoasa.
Pe luna STEFANIA PRODAN & ANDREEA STOCHITA & MARIA DELCEA
Clasa a VI -aLuna e nepopulata,
Fara viata este toata,
Noi vrem sa o populam
Si-n balon noi ne urcam.
Pe luna noi am pornit,
Drumul e nepietruit.
Cand pe luna am ajuns,
Intr-o groapa am patruns.
Luna asta e mareata
Inima in piept ingheata.
Hai pe luna sa dansam
Si luna s-o populam.
SABRINA CRAINICEANU -ROTARU
Clasa a VI -a
O calatorie pe luna
Acum merg spre soare. Dau din picioare. Asta se intampla repejor, dar si cu mult spor.
Nu-mi vine sa cred acum, poate o sa fac bum! Am luat dupa mine nimic interesant, in afara de el, un
frumos catel. Are doi ochi mici si are parul dat cu sclipici. Deja am ajuns ,suntem foarte sus. Luna imi
zambeste, Marte imi ranjeste,
Neptunu’da cu tunul, dar nu ma nimereste.
- Ce se va intampla oare?
- Ce mai intrebare!
Soarele e mare cat o roata, ma invart in jurul lui ziua toata.
E fierbinte, nici nu poti sa-l atingi, doar daca vrei sa te frigi. V-as mai spune multe ,dar nu se poate, ma duc acasa ,
ca este noapte.
La revedere, eu ma culc, visele deja ma patrund.
Calatoria spre soare
MARIA DELCEA
Clasa a VI -a
Seara s-a lasat si luna s-a ridicat. Stelele sunt chiar pe bolta, iar eu ma uit la recolta. Pe luna as vrea sa merg,
sa vad pamantul intreg. El este o pata de culoare in mintea mea zburatoare. Saturn si-a scapat inelul si eu am
pierdut catelul.
Pluto a-nghetat, cand la congelator l-am bagat. Dar planeta Marte e geloasa, caci ea e prea calduroasa. Povestea
asta este din sistemul solar, de care voi nici nu aveti habar.
Voi copii ce-ati mers pe luna sa creati o lume buna, ati gasit acolo pietre care v-au intrat in ghete. Sa spuneti la
lumea toata ca pe luna nu-i de joaca. Voi doar vise ati avut si pe luan v-a placut.
Pe luna si eu acum calatoresc si poate acolo va-ntalnesc, daca nu cumva mama voastra nemiloasa v-a chemat pe
voi acasa.
Pe luna …
ANDREEA STOCHITA
Clasa a VI -a
Old Bullet se plimba prin preerie.
In acel moment vazu un om imbracat in haine curate, cu
pielea alba si cu o carabina mare.Omul se afla in floarea
varstei si nu parea sa aiba prea multa experienta in ale
vanatorii.
Vanatorul ii spuse:
-Dar tu ce faci aici,tinere?
-Doar caut calul.Niste indieni necugetati sioux mi-au furat
calul, banii si arma.
Vanatorul se gandi putin si zise:
-Cum te-au capacit?
Acum veni randul tanarului sa se gandeasca si raspunse:
-Imi amintesc ca imi era sete si aveam vedenii si am
confundat un cort cu un izvor si m-am prins.Si apoi am zis
"am prins un yancheu―!
Cei doi oameni se dusera sa recupereze calul,banii si arma .
Din fericire le-au recuperat ,dar....
-Avem vesti bune si vesti rele!
-Spune-le pe cele bune!
-Am recuperat totul.
-Iar vestile rele?
-Intreaga banda de indieni sioux este pe urmele noastre.
Dar din fericire le pierdura urma.
WesternRazvan Milicin
cls. aVI-a
Pinguinul imperial (Aptenodytes forsteri) este cea mai
mare şi mai rezistentă pasăre marină. Face parte, împreună cu
pinguinul regal, din genul pinguinilor imperiali (Aptenodytes).
Trăieşte pe banchizele imense plutitoare ale Antarctidei,
suportând temperaturi de -20°C şi vânturi cu putere de uragan.
HabitatPinguinul imperial trăieşte pe banchizele Antarcticii şi ale mărilor
înconjurătoare, fiind astfel singura pasăre din lume
care nu calcă în viaţa ei pe tărâm uscat. Spre deosebire de păsările
zburătoare, el nu are oase pneumatice. Astfel se poate explica
parţial de ce scufundările sub apă nu reprezintă un efort pentru el.
Se poate scufunda până la adâncimi de maxim 565 m şi poate
rămâne sub apă chiar şi 22 minute, mult mai mult decât alte specii
de păsări scufundătoare.
Cu toate că pinguinul imperial este un animal marin şi îşi
dobândeşte hrana exclusiv din apă, cuibul şi-l face la adăpostul
unui zid de gheaţă, la o distanţă mare de litoral. Deoarece păsările
clocesc iarna, ele trebuie să aleagă un loc unde gheaţa nu se
topeşte de la venirea verii până când puii devin independenţi.
În Antarctica vieţuiesc peste de 300 000 de pinguini imperiali.
În arealul lor şi chiar în afara acestuia au puţini inamici naturali.
Numai leul de mare şi balena ucigaşă mai prind uneori câte un
pinguin imperial mai dezvoltat.
Pe banchizele plutitoare se mai întamplă ca şi pescăruşii răpitori să fure câţiva pui.
Cel mai mare pericol pentru puii de pinguini îl reprezintă totuşi lupul-de-mare.
Pinguinul imperial vânează peşti şi raci.
Nu este un înotător deosebit de rapid, atingând sub apă viteze de doar 6–27 km/h.
Reproducere
Ou de pinguin imperial. Masculul cloceşte timp de 40–50 de zile, protejând oul de frig cu
ajutorul membranei de clocit ce îi atârnă de la nivelul abdomenului. Masculii se aşează aproape
unul de altul pentru a păstra căldura, numărul acestora depăşind uneori 6000.
Timp de 110–115 zile, ei nu mănâncă absolut nimic.
Femela revine cu puţin timp înainte de ecloziune,(sau la cateva zile dupa) preia oul, iar apoi
protejează puiul timp de aproximativ 40 de zile. Masculul, epuizat, care până în acest moment a
pierdut aproape jumătate din greutatea corporală, poate porni, în sfârşit, în căutarea hranei.
Când puiul devine suficient de mare pentru a vieţui singur, rămâne cu puii de aceeaşi vârstă
într-o „grădiniţă‖, părintii lor pornind la vânătoare.
Pinguinul imperial este un „turist‖ perseverent. Unele colonii, cum ar fi cea din insula Hope,
se află la distanţa de 300 km de ţărm.
MARIA DELCEA
Clasa a VI -a
Ursul polar (Ursus maritimus) este un urs
care trăieşte în zonele corespunzătoare
Oceanului Artic, fiind cel mai mare animal
de pradă întâlnit pe uscat.
Durata vieţii este de 35-40 ani.
Ursul polar este un mamifer mare, greutateaacestuia ajungând până la 1000 kg
(un mascul) şi 700 kg (o femelă),
înălţimea la 1,8 m şi lungimea la 3 m.
Are o blană de culoare albă. Ghearele mari
şi puternice sunt capabile să doboare
adversarii naturali. Are un strat de grăsime
sub piele, care îl ajută să se protejeze
împotriva frigului, această caracteristică
fiind întâlnită şi la alte animale din tundră.
Este un înotător excelent.
Ursul polar este aproape în întregime
carnivor, consumând diferite cetacee şi
pinipede.
În principal vânează lângă malul mării,
pe calotele de gheaţă de pe insulele
arctice.
Pleonasmul este o eroare de exprimare care constă în folosirea alăturată
a unor cuvinte, construcţii cu acelaţi sens.
a aduce aportul a avansa înainte a urma în continuare
averse de ploaie babă bătrână mijloace mass-media
cel mai superior a cere o solicitare scurtă alocuţiune
a coborî jos concluzie finală a urca sus
conducere managerială a conlucra împreună a rescrie iar
copartener a dăinui permanent a reveni din nou
a ecraniza un film a îngheţa de frig a relua din nou
perioada de timp a prefera mai bine a repeta încă o dată
Andrei, lucrarea ta este foarte bună, dar semănă cuvânt cu cuvânt cu
lucrarea colegului tău de bancă, Sebastian. Ce să cred?
- Că şi lucrarea lui Sebastian este foarte bună!
– Ce-ai făcut la lucrare la română ?
– Am dat foaia goală.
– Şi eu la fel. Să vezi ce o să păţim. Profesoara va spune că am copiat unul
după altul.
Mamă, tata m-a bătut azi de două ori, nu ştiu ce-a avut.
– Cum aşa?
– Prima oară când i-am arătat carnetul de note şi a doua oară când i-am
spus că este carnetul lui de când era el elev.
Radule, am auzit că profesoara de romana ţi-a dat un trei!
– Adevărat, mămico, doar nu era frumos să o refuz…..
O lectie la Limba Romana
-1-
Prof. Andreea Sandor
O lectie la Limba Romana
-2-
Prof. Andreea Sandor
Partile de vorbire
Astazi partile de vorbire
S-au strans la consfatuire
Si-n caiet s-au asezat
Frumusel si ordonat.
Dragi copii, de ne-ncurcati,
Sa nu va descurajati,
Nu vrem sa va dam papara,
Sa ne stiti pe dinafara!
Pe copii rau i-au certat
Ca ades le-au incurcat.
Fiti atenti si ne-nvatati
Si nu ne mai suparati!
Substantivul este rege,
Pe el nimeni nu-l intrece,
Nici adjectivul nu-i mai prejos,
Fara el nu scrii frumos.
Verbul tare se ridica,
Trebuie sa-l stii de frica.
Numeralul e la rand,
Ordinea o stii oricand.
Numiti voi pe celelalte,
In total zece-s cu toate,
Limba noastra e frumoasa,
S-o pastram armonioasa.
Noutati din DOOM
Forme corecte si variante acceptate
- corigent / corijent
- chitara –plural chitare
- vizavi
- chibrituri
- doamna directoare
- coperte / coperti
- galuste / galusti
- rape / rapi
- tuneluri / tunele
- diseara / deseara
- monede
- poeni
- seminare
- violet – adjectiv variabil
- (plural) show-uri, party –uri, story-uri
- vis – plural vise (de noapte) /
visuri (aspiratii)
- a chinui (verb) – prezent chinuiesc /chinui,
conjunctiv sa chinuiesc / sa chinui
-tumora/tumoare
-tobogan/topogan
Cuvinte cu trei i la forma articulata:
- copiii, fiii, geamgiii, macaragiii, cafegiii.
Astazi Scoala se mandreste,
Ziua ei sarbatorim,
Ea de mult ne pregateste
Vacanta ce ne-o dorim.
Draga Scoala, vreau sa-ti spun
La anul voi fi mai bun
La romana si la mate,
Merg si la olimpiade.
Mi-am propus ca sa citesc
Si la mate sa muncesc.
Vreau la toate sa fiu tare
Sa primesc premiul cel mare.
Stiti voi la ce ma gandesc,
Tot anul eu planuiesc,
Scopurile sa mi le ating,
Si-n vacanta s-o intind.
Scoala draga, iti uram
La multi ani, te laudam,
Toti copii se distreaza
Canta-n curte si danseaza.
Scoala draga nu fi trista,
Astazi toti te parasim
Plecam cu totii in vacanta
Si la toamna revenim.
Vreau sa-mi cer la toti iertare,
Dar sunt gata de plecare,
Geanta grea mi-e desfacuta,
S-aveti vacanta placuta.
Azi dulapul meu e gol,
Carti, caiete sunt pe hol,
Nu vreau sa le mai citesc,
Vara nici nu-mi trebuiesc.
Vreau la munte, vreau la mare,
Mama, tata eu strig tare,
Azi dorinta se-mplineste
Merg cu undita la peste.
Tot semestrul am fost certat
Sa-mi pun cartile-n dulap,
Dar va rog sa m-ajutati
Dulapul sa-mi descuiati.
Doamna mereu m-a certat
Ca-s putin imprastiat,
Promit scrisul sa-l indrept
Si sa fiu mult mai atent .
SCOALA M.E.A.
Prof. Andreea Sandor
Am un nume cam ciudat,
Eu ARON sunt botezat.
Inalt nu prea sunt,
Ma tin de cuvant.
Pentru un sport asa mare
Ma tin destul de tare.
Si cred ca sunt prietenos
Pentru un baiat cu parul de abanos.
Multi prieteni de treaba am
Cu care mult timp stam
Si mereu ne jucam,
Dar de carte nu uitam.
Sunt un pic cam copilaros,
La gradinita era frumos,
Dar am un mare defect,
Caci uneori nu-s de efect.
Mai mereu sunt cu capul in nori
Si uneori am multe culori.
Asta-s eu si n-ai ce-i face,
Chiar daca nu-ti place.
Autoportret
ARON CRISTEA
Clasa a VI -a
Copilul de ieri astazi a crescut
Si uitandu-se in urma l-a durut.
Avea demult in copilarie,
Un bun tovaras ce dusman avea sa-ifie.
Pastram in suflet lucruri dragi
Si amintiri ce dainuiesc,
Copii erau, erau ca frati,
Dar astazi ei se dusmanesc.
O clipa in treacat i-am zarit,
Le-am spus sa lase intristarea,
Ei astazi si-au reamintit
Cum alergau pe campuri vara.
Copilaria, iata, i-a-mpacat,
De dusmanie au uitat,
Pe drumul vietii alaturi vor pasi,
Din nou ca fratii ei vor fi.
Prieteni din copilarie
Prof. ANDREEA SANDOR
Noaptea pe la ora zece,
Cand afara era inca rece,
In vita de vie s-a strecurat
Un porumbel marcat.
Cu un semn rosu pe cap
Si cu o palarie de tap.
Si si-a infit coltii in strugurei
Si a dat cu spray pe ei.
Ca sa nu fie detectat,
A fugit fara sa-si ia palaria de tap.
Apoi cand lumea a aflat,
S-au dus la firma si au anuntat.
Printre marii detectivi citadini
Era si renumitul Johny Constantin.
Totul a investigat la fata locului,
Si-a gasit palaria hotului.
Cand palaria a vazut-o,
Johny din instinct a mirosit-o.
Avea acelasi miros de spray,
Ca cel de pe strugurei.
Johny crima n-a dezlegat,
Pentru ca hotul a fost denuntat
De un vanator triumfator,
Care, sa stiti, era amator.
JOHNY CONSTANTIN
ARON CRISTEA
Clasa a VI -a
Era o zi crancena. Norii au acoperit soarele cel arzator.
Thomphson se plimba prin casa bunicului sau care este veche
,rau folosita din generatie in generatie. El gasise o usa pe care
n-o mai vazuse pana acum. Apasa pe clanta. Usa se dadu in
laturi cu un scartait prelung.
In fata lui aparu un tunel secret. El trecu si se avanta in
tunel, pana cand se trezi in fata unei usi din fier .
A deschis usa si s-a trezit intr-o biblioteca. Era cea de care ii
spusese odata bunicul, in care se aflau taine nedezlegate.
Multi zic ca biblioteca este veche de mii de ani.
A rasfoit o carte care avea titlul de THOMPHSON, ca si
numele pe care-l purta el.
A descoperit ca bunicul lui a fost un sapator, si in acelasi timp
un mare intelectual. El descoperise biblioteca in tinerete si
tinuse in secret acest lucru .Dezlegase multe taine,pe care
avea sa le descopere si nepotul lui. Totul incepea odata cu
cititul cartilor.
Ei, asta era o descoperire adevarata!!!!!!!!!!
O descoperire interesanta
THEODOSIE PAUL
Clasa a V -a
-Alo, aici Jandarmeria!
- Buna ziua! Primaria? Aici D-nul Popescu ,un om oarecare.
- Ce vindeti, pijamale?
- Nu, oarecare!
- Domnule, aici Jandarmeria, pot sa va ajut?
- Eu caut o scoala unde sa-mi dau copilul de 20 de ani!
- Cum, copilul are 20 de ani?
- Duceti-l la armata, domnule!
- Va multumesc!
- Copile, ti-am gasit un loc unde sa-nveti!
- Armata !!!
PAUL THEODOSIE Clasa a V-a
- Buna ziua!Am venit sa cumpar o tortura.
- Cum?
- O tortura.
- Aici este o cofetarie! Cumva doriti sa spuneti ca vreti un tort?!
- Da,asta am spus si eu.
- Ba nu!Dumneavoastra ati spus "o tortura".
- Ei,si care e diferenta?!
- ―Nici una"!
- Uitati prajitura!
- Multumesc!
- Cu placere! La revedere!
- La revedere!
MARIA LUIZA VERDES Clasa a V-a
-Buna ziua,as dori sa stiu cat dureaza calatoria
de la Bucuresti pana la Targoviste cu trenul.
-O clipa …
-Multumesc!
-Sal,Andra!
-Vin imediat! spune robotul.
Dupa o ora.
-Scuze ca te-am facut sa astepti.
Ce s-a intamplat, Robert?
-Poti sa imi dai numarul de telefon al Alexandrei ?
-Da, este… 0744384440.Daca nu merge asta,
incearca 0744384438.
-Multam!
MARIA TIGANILA Clasa a V-a
In capitala noastra draga
Exista multe suburbii,
Cu oameni tot timpul plini de jena
Care sufera de prea multe prostii.
Cu haine de firma cu nume scris gresit
Care lasa considerabil de dorit,
Cu cersetori la fiecare colt de strada
Si caini vagabonzi care te latra!
Oamenilor le-ar placea
Sa creeze o lume noua,
Nu stim cand se va intampla,
Dar spuneti-ne si noua!
Alexandru Ghiulea Clasa a V-a
In capitala
Este o noapte neagra ,iar eu intru in casa. Usa se inchide in spatele meu cu zgomot. Aud tipete din pivnita.
Mi-am dat seama ca ceva teribil se intampla.M-am dus in bucatarie ca sa imi iau arma.Am luat arma,… o lingura
(toate cutitele au suferit trauma in lupta cu maleficul meu caine).Asa, sa revenim la povestea de groaza. M-am
indreptat cu pasi inceti spre scari. A, am uitat, orasul nu mai avea curent (nu se stie de ce, probabil o maimuta nebuna
a atacat panoul de electricitate).Aud un tipat din nou. Tresar. Dar era un tipat ciudat, ascutit, ceea ce nu semana cu tipatul
unui om. Ma duc in pivnita si aud un om taind ceva. Ma duc mai aproape si il vad pe sotul meu macelarind un soarece.
-Aaaaaa!tip eu.
-Ce faci, dragule?
-Aaaa, nimic!
-Biine, o sa ma prefac ca nu am vazut nimic.
Cum a fost azi la serviciu?
-Minunat.La tine?
-La fel.Ooo!s-a aprins lumina.Vrei omleta sau oua fierte?
Si asa s-a terminat noaptea mea de groaza.
Casa groazei
Maria Tiganila Clasa a V-a
Mitica merge intr-o zi la Mall si vede un nou magazin in care intra si vede un caiet minunat cu coperti aurii si cu
pagini albastre.Deodata Mitica auzi ceva :
- Mitica ,cumpara-ma, cumpara-ma !
Mitica se intoarse si se uita in dreapta ,apoi in stanga, dar nu vazu pe nimeni in afara de casierita, care se uita
insistent la el. Speriat,Mitica se indrepta spre casierita si cumpara caietul rapid, apoi fugi pana ajunse acasa .
Acasa, Mitica se inchise in camera lui si deschise caietul ca sa isi scrie lectia la romana.
Incepu sa scrie, dar era ceva in neregula cu caietul ,isi aminti ca, caietul avea culoarea albastra ,iar acum era verde.
Era foarte ciudat pentru Mitica.
Si deodata auzi aceeasi voce ca in magazin ,dar de data asta ii spunea :
- Salut,Mitica !Multumesc. Iti raman dator.
Dimineata se duse la scoala cu caietul in mana ca sa se laude cu el.
Clopotelul suna si Mitica fu foarte surprins, caci profesorul de matematica ii spuse ca da test.
Profesorul de matematica ii spuse sa scrie pe noul sau caiet, deoarece i se terminase caietul sau de clasa, iar
profesorului de matematica nu ii placea sa corecteze teste inghesuite.
Profesorul le dadu fisele cu subiectele si incepura sa lucreze.Cand ajunse la exercitiul trei, Mitica nu stia sa il rezolve.
S-a gandit si s-a gandit, dar deodata pe caietul sau aparu rezolvarea exercitiului trei si caietul spuse :
-Sa stii Mitica, eu vorbeam si fiindca m-ai cumparat, te ajut sa iei o nota mare.
Si Mitica lua nota zece. Acasa ii multumi caietului si devenira cei mai buni prieteni.
Caietul vorbitor
ALEXANDRA BARDAC
Clasa a V-a
Aceeasi atmosfera monotona de la Rocky’s bar. Radioul era dat pe Stink FM si se putea auzi un remix putin
ciudat al melodiei ―Wind of change‖. Ori asta era de la frecventa, ori de la miliardele de particule de praf ce
acopereau barul.
Clientii comandau ce ramasese de la Craciun sau o sticla de apa clocita. Greg, zilnicul client al barului era pe cale
sa plece cand usa se tranti. Doi tipi masivi l-au apucat simultan de gulerul hainei sale rapciugoase si il lipira de perete.
Dupa doar o privire si incepeai sa ii cantaresti din priviri. In fata sa se aflau doi agenti secreti, unul cam de 2.15m de
culoare si unul putin mai scund cu parul lins pe spate. Amandoi aveau doua microfoane legate de urechile lor printr-un
cablu subtire. Ochelarii de un negru impenetrabil le acopereau ochii in intregime. Unul era considerabil de slab , pe
cand celalalt era rotofei cu orbita unui ochi putin sarita in exterior.
- Greg Slicarin, serviciile secrete ale guvernului S.U.A. Dupa ce C.V.-ul tau a fost analizat, esti solicitat de
presedinte sa il aperi impotriva asalturilor realizate de prizonierii evadati din Santa Martina. Elicopterul nostru
asteapta afara.
-Doamne Dumnezeule! Vreti sa ma duc din San Fransisco pana in DC cu elicopterul! Extraordi...
-Negativ. Am spus ca asteapta afara, nu ca te asteapta afara. Mijlocul tau de transport va fi piciorul.
DE LA PRESEDINTE LA BAIATUL CU APA
ALEX GHIULEA clasa A V-A
In acest weekend voi merge la Bran , la o pensiune de patru
margarete, cu buna mea prietena Ana.
La aceasta pensiune vom avea piscina si sauna. Eu voi merge cu toata
familia mea. Acolo imi voi face temele de weekend impreuna cu Ana.
Vom vizita castelul lui Dracula si vom merge la vestita casa de groaza a
lui Dracula, plus ca vom merge la film 3D.
Sper ca voi avea un weekend frumos cu Ana la Bran.
Un weekend la BRAN
MARIA TIGANILA clasa A V-A
O vacanta de vis ar fi in America. De mica imi doream sa o vizitez, dar nu am ajuns
niciodata.
Prima oara m-as duce in New York. Ador aglomeratia din acel oras ,dar imi plac si magazinele
de acolo. Dar as vizita si Statuia Libertatii. Pe urma as vrea sa vizitez L.A-ul, deoarece acolo
traiesc multi oameni faimosi si sunt locuri frumoase.
Malibu, un oras insorit, linistit ziua si petrecaret noaptea ar fi a treia destinatie. Acest oras
este o perfecta locatie pentru un sejur relaxant. Ne intoarcem in aglomeratia urbana, si anume
DC. Imi doresc sa vizitez Pentagonul, cea mai mare cladire din lume, si daca se poate,
Casa Alba.
Florida este locul perfect pentru o vacanta in familie, iar daca sunteti copii, DisneyLand
e parcul de distractie perfect, dar eu prefer relaxarea.
Acestea ar fi cateva din sutele de state in care m-as duce pentru a ma asigura ca voi avea o
vacanta de vis.
O vacanta de vis in America
PETRESCU ANA clasa A V-A
Vacanta mea ar fi trebuit sa fie relaxanta, amuzanta, haioasa, de vis. Din pacate nu s-a intamplat asa, ci pe dos.
Cand am fost intr-o agentie de turism ne-au aratat un fluturas pe care era o poza cu un hotel minunat cu piscina, saloane
de masaj si multe altele. Mi-au spus ca imi dau o camera cu balcon si baie mare cu vedere la plaja. Iar in pretul hotelului
era inclusa si o plimbare pe mare in care puteai vedea delfinii.
Pretul biletului de avion era acceptabil, iar compania ne-a recomandat-o o prietena care a fost in Hawaii.
Zborul a fost anulat, iar cand am ajuns acolo am ramas cu gura cascata si era sa-mi cada.
Singurul lucru comun cu poza era numele hotelului. Totusi am intrat si receptionera m-a anuntat ca nu a primit
rezervarea si asa am mai platit o data cazarea.
Inainte de a pleca, micul dejun l-am mancat intr-o benzinarie, iar avionul a fost anulat din cauza cetii, iar apoi a
trebuit sa mergam cu taxiul acasa.
- Copii, nu imi urmati exmplul de a nu asculta vremea la televizor !
Acasa « doamna de servici » a fugit in Bora – Bora cu tot cu banii pe care i-am dat . Asa ca, apartamentul
meu este mai murdar decat ghena de gunoi in care locuieste Raton.
Vacanta de vis
DOLINSKI HOLLY
clasa A V-A
O vacanta de vis ar putea fi in Hawaii,singur pe plaja,cu nisip cald,apa foarte calda.Poate ar fi cam plictisitoare,
dar,daca ar veni Paul Salamandra si Boldus Animalus Maximus ar deveni mult mai amuzanta.Paul Salamandra poarta
acest nume pentru ca scoate zgomote de salamandra,iar Boldus Animalus Maximus are acest nume pentru ca scoate
zgomote animalice si uneori intra intr-un proces inventat de el numit"PROCESUL DE GORILIZITATE".
Merg eu ce merg si ce sa vad?
Ii vad pe Paul Salamandra si pe Boldus Animalus Maximus.
-Aaaaaaaa,buna!Ce faceti?
-Bine!au spus ei in cor.
Parintii lor ii cheama la culcare.Eu merg dupa ei si ne ducem fiecare in camerele noastre la culcare.
VASILE MIHNEA clasa A V-A
Este o zi frumoasa,insorita si calduroasa de vara.Asteptam cu
nerabdare sa plec intr-un loc special.Era un loc plin de mila,blandete si
sentimente nobile pe care le ai fata de un oras plin de candoare.Ei bine,sunt
nerabdatoare sa va spun!Era magnificul Paris ! Un oras care iti dadea
senzatia de cunostinta! Sunt monumente impresionante care ne uimesc.
Ne fura privirile ! Ne lasa cu gura cascata ! Ne impresioneaza
toate aceste monumente,deoarece sunt pastrate cu multa atentie,grija,
delicatete si mai ales mandrie fata de patrie.
Muzeul Luvru este unul dintre cele mai frumoase si faimoase muzee
din lume.Tablouri care vor sa-ti fure ochii,doar dintr-o privire.Sunt tablouri
pline de bogatii fermecatoare.Luminile strazilor sclipesc neincetat.
Statui si monumente magnifice se regasesc in acest oras.
Acesta e magnificul Paris.
Vacanta de neuitat
GHICA RUXANDRA clasa A V-A
E de rau ,e de bine,
Nu conteaza!
Craterele din asfalt
Si-asa ma enerveaza.
De cand s-a rupt masina,
Merg pe drum cu bicicleta,
Dar cum si aceasta s-a indoit,
De maine iau trotineta.
Trotineta curajoasa
Merge insa pe trotuar,
Dar a devenit furioasa
C-a dat peste-o groapa iar.
Ca sa mergi pan’la servici’
N-ai nevoie de masina,
Ia-ti pantofi , dar cu arici,
Strazile sunt o ruina.
Si asa o zi intreaga
Strabatut-am eu orasul,
C-am ajuns sa-mi fie draga
Plimbarea cu vaporasul.
O calatorie in capitala
ACHIM SCARLAT clasa A V-A
-Aceasta este vacanta mea, zise Tompson,tovarasul meu de nadejde, am platit douazeci si sase de mii de dolari pe
aceasta vacanta, la un mare hotel de sapte stele.Hotelul se numea ,,Desastre".Eu nu stiam franceza pe atunci si am
crezut ca inseamna ,,Ultra- lux". Dar nu era asa.
-Deci te-ai lasat pacalit de cei de la agentia de turism!
Dupa ce am mai discutat putin ,am aflat ca amicul meu s-a dus la una dintre agentii care acum nu mai exista.
Parca s-a evaporat.
Unde scria frumos, curat ,,Agentie de turism" si inauntru se aflau birouri ordonate si elegante,ei bine, acum scrie
acelasi lucru, doar ca inauntru se vinde ciment.
Asa, tot el mi-a spus ca in avion era singur la bord.Cand a zis ,,Singur la bord", chiar era asa.Avionul nu avea pilot,
nici tren de aterizare, nici motor, nici cabina pilotului si nici scaune.Dar ce sa-i faci, doar este o companie low-cost.
Ajunse la destinatie, adica la ,,Ferma abandonata a lui Joe", nu la un hotel de sapte stele.
In fundal se auzi putina muzica country, apoi trecu clasicul ghem de lana, si, in cele din urma, un scurt ,dar oribil
scartait ce venea de la usa hambarului.
In fine, intra.In aer plutea un iz familiar, dar neplacut, aducea a:
-Broccoli!!
Aprinse lumina speriat.Becul parai usor si lasa la iveala o camera mica, cu o scara subreda, din aceea cu care te urci
sa repari acoperisul, multe panze de paianjen si putin broccoli uitat de lume sub o masa la fel.
De la etaj se auzi o voce:
-Cini ii acoli?
-Aaa, eu...
-A, tu ii ili cari trebi sa vini?
-Da!
-Ihi, pai ha' c-aduc pusca si ti-mpusc!
-Si de ce ai intrat cu masina in perete?Ii zic eu curios.
-Cu aceea am venit aici...
Peretele se sparge si intra:
-Taranul!A vinit taranul sa ti mananci!!ACHIM SCARLAT clasa A V-A
O vacanta de cosmar
Lucrari – ANDRA PATRASCANU
Clasa a VII- a
Lucrari – LIGIA MIHAI
Clasa a VII- a
Lucrari – MAGALIE OPSOMER
Clasa a VII- a
Lucrari – PETRESCU ANA
Clasa a V- a
LUCRARI PICTURA
Lucrari – VICTOR GHITESCU
Clasa a VII- a
Lucrari – VASILE MIHNEA
Clasa a V- a
Lucrare – ANDREI ROSCA
Clasa a VII- a
Lucrare – BOG PETRE
Clasa a VI- aLucrare – BOLD ANDREI
Clasa a V- a
Lucrare – ELENA si GABI
RADESCU
Clasa a VII- a
Lucrare – GABI RADESCU
Clasa a VII- a
Lucrare – KARIM ASSAF
Clasa a V- a
Lucrare – MARITESCU ANA- MARIA
Clasa a V- a
Lucrare – ONORIU SAMUEL
Clasa a VII- a
Lucrare – VELICU ALEXANDRA
Clasa a V- a
Lucrare – VERDES MARIA
Clasa a V- a
Lucrare – VLAD GABURA
Clasa a VII- a
Gemeni
In perioada asta gemenii sunt foarte irascibili si
plini de ei .
Profesorul il asculta pe elev la tabla, iar acesta ii
spune profesorului sa il asculte pe geamanul lui.
Profesorul il intreaba in ce clasa e fratele lui si
acesta ii raspunde sa il caute in cartea cu zodii.
Elevul se alege cu nota doi si profesorul ii spune
sa planga impreuna cu fratele lui cu doua randuri
de lacrimi.
22 mai - 21 iunie
Varsator
Mereu cand are o suparare, o varsa pe toata in mare,
si nu tine nimic in el si nu-i place la hotel.
Mereu e foarte generos si gaseste oricarui lucru un
folos, cunostintele lui la colegi le imparte ,dar tot el
are note mici la carte!
20 ianuarie - 18 februarie
Rac
Cand iese la tabla e rosu de ciuda ca nu stie sa
rezolve o ecuatie la matematica.
Cu clestele lui magic multe prietenii atrage, se
face placut usor, niciodata mamei nu-i duce dor.
22 iunie - 22 iulie
Scorpion
Stropeste cu venin in jur, niciodata nu e pur, pe ceilalti
rareori ii ajuta, doar daca nu e mult de munca.
Familia si-o indrageste, cu cartea se amageste, cica el
citeste seara ,dar merge in parc cu vioara, si canta de
zori la stele si primeste viorele.
23 octombrie - 21 noiembrie
Sagetator
Tintas de pagube e. Esti un tintas, tintesti mereu sus,
dar azi la test ai gresit tinta rau de tot si ai nimerit in
nota 10 doar prima cifra.
Ai grija de acum inainte, sa fii un tintas bun si sa
tintesti la teza 2 cifre, dar vezi sa nu le aduni si sa-ti
dea 10, ci sa tintesti direct nota 10.
22 noiembrie - 20 decembrie
De: MARIA DELCEA si ANDREEA STOCHITA
clasa A VI-A
Berbec
Amenintator. Coarnele iti folosesc la altceva!!!
Provoci crampe tuturor . La scoala esti rege in
turma..nu, nu la note ma refeream!...
Ma refeream la tranta.Ai grija cum iti folosesti
coarnele!!! Sa nu dai cu ele in perete,ca te alegi
cu inca unul.
Fecioara
Fermecator.Arati splendid! Esti atragator/oare si
Privirile tuturor sunt tinta spre tine. Dar vezi ca
atragi privirea profesorului si nu poti copia la teza!
Capricorn
Ai un corn in frunte si trebuie sa intri in contradictii
cu cineva. Nu-ti uita dictia, ca ramai usor fara corn.
Mananca-l pe cel de la scoala, sa ai totusi burta plina
cand te asculta la romana.
21 decembrie - 19 ianuarie
Pesti
Te zbati ca pestele pe uscat. Ai lucrare la biologie si nu
ti-ai invatat. Du-te si fa o baie, uda-ti aripioarele, ca sa
stii cum sa inoti printre subiecte. Bafta!
19 februarie - 20 martie
21 martie - 20 aprilie
Balanta
Indecis. Iti egalezi destul de greu gandurile si
sentimintele. Cam greu ti se pare. Dreapta
balantei iti spune de bine , iar de stanga nici
macar nu mai pomenesc, dezastru national cu
multe victime.
22 septembrie - 22 octombrie
23 august - 21 septembrie
Leu
Esti liderul grupului si ai situatia sub control. Esti
tinut pe brate de catre colegi, dar nu te crede deasupra
tuturor, poti ajunge intr-o clipa la podea!S a nu ti se
strice coama,ca nu se mai agata fetele de ea.
23 iulie - 22 august
TAUR
Luxos. Coarnele nu trebuie prea des folosite, sunt
sigura ca stii foarte bine la ce ma refer. Intr-o zi o
sa ti se suceasca si coarnele, dar si gandurile.
Impungi profesorii, iei in coarne numai 4... elevii
sunt pe jos.Ai grija sa iei in coarne doar10, ca sa nu
ti se suceasca acele minunate coarne.
21 aprilie - 21 mai
FIRUL ARIADNEI Nr.4 – Iunie 2010