2012_ianuarie strategia de dezvolare locala a gal dt_v

Planul de Dezvoltare Locală a Teritoriului GAL-Dealurile Târnavelor

1

Dosarul de candidatură - Plan de Dezvoltare Locală

Teritoriul GAL - Dealurile Târnavelor


2

Cuprins

I Introducere ………………………………………………………………………… 4

I. Lista Localităţilor cuprinse în teritoriu ………………………………… 8

II.2 Planul de dezvoltare locală ……………………………………………… 10

PARTEA I: PREZENTAREA TERITORIULUI – ANALIZA DIAGNOSTIC

II.2.1 Prezentarea geografică şi fizică ……………………………………….. 10

II.2.2 Planul amplasării teritoriului – hărţi ……………………………………. 11

II.2.3 Populaţie – demografie …………………………………………………… 13

II.2.4 Patrimoniu de mediu ……………………………………………………… 17

II.2.5 Patrimoniul arhitectural şi cultural ……………………..……………… 27

II.2.6 Economia locală …………………………………………………………… 33

II.2.6.1 Repartizarea populaţiei active ................................................. 34 II.2.6.2 Agricultura ................................................................................. 34

II.2.6.3 Industrie – IMM – microintreprinderi ……………………………. 37 II.2.6.4 Comerţ şi sectorul de servicii ……………………………………. 37

II.2.7 Servicii pentru populaţie şi infrastructuri medico-sociale .............. 38

II.2.8 Activităţi sociale şi instituţii locale ................................................... 39

II.2.9 Bilantul politicilor intereprinse in teritoriu ………………………….… 41

II.2.10 Elemente complementare pentru prezentarea teritoriului ............ 45

PARTEA a II-a: ANALIZA SWOT ....................................................... 47

PARTEA a – III - a: PRIORITĂŢI ....................................................... 54

PARTEA a – IV - a: PREZENTAREA MĂSURILOR ......................... 56

II.3 Planul de finanţare .............................................................................. 61

III. Realizarea parteneriatului şi funcţionarea GAL-ului …………………. 62

PARTEA a – V - a: parteneriatul

III.1 Prezentarea procesului de elaborare a Planului de Dezvoltare Locală …………………………………………………………………………... 62

III.2 Prezentarea parteneriatului decisional ……………………………….. 73

III.2.1 Descrierea partenerilor ....................................................................... 73

III.2.2 Crearea şi funcţionarea GAL ............................................................. 78

III.3 Organizarea GAL ................................................................................ 83


3

PARTEA A – VI – A : ORGANIZAREA GAL-ULUI

III.3.1 Resurse umane ................................................................................. 83

III.3.2 Descrierea resurselor materiale ....................................................... 87

III.3.3 Buget indicativ anual de funcţionare a GAL-ului ............................ 90

III.3.4 Dispozitivul de comunicare şi informare ........................................ 91

III.4 Implementarea proiectelor în cadrul GAL-ului ................................... 96

PARTEA a – VII – a: Mecanismul de implementare

III.5 Implicarea GAL-ului în acţiunile de cooperare şi în RNDR .............. 105

PARTEA a -VIII – a: Cooperare şi crearea şi implementarea reţelei

III.5.1 Cooperare ....................................................................................... 105

III.5.2 Crearea şi implementarea reţelei ................................................... 109

III.5.3 ANEXELE PLANULUI DE DEZVOLTAREA LOCALĂ ..................... 111

ANEXE LA DOSARUL DE CANDIDATURĂ ............................................... 112

Anexa nr. 1 – Lista localităţilor ................................................................ 112

Anexa nr. 2 – Măsuri ................................................................................ 114

Anexa nr. 3 – Planul de finanţare ............................................................ 133


4

Introducere

Asociaţia „Grupul de Acţiune Locală Dealurile Târnavelor” s-a constituit ca

parteneriat public-privat încă din anul 2007, conform abordării LEADER, la iniţiativa actorilor locali, ca urmare a diferitelor intâlniri, seminarii şi grupuri de lucru (detalii

privind aceste întâlniri se găsesc în anexele Planului de Dezvoltare Locală ).

Grupul deserveşte un teritoriu rural cu o populaţie de 29.114 locuitori(conform INSE 2009) , fiind constituit din 8 comune şi 33 de organizaţii partenere; pe un

teritoriu de 814 Km2, regiune neacoperită de vreun alt potenţial GAL iar instituţiile-organizaţiile partenere dispun de resurse umane şi expertiză pe care le vor pune la

dispoziţie pentru realizarea Strategiei şi a Planului de Dezvoltare Locală.

Cele 8 comune membre, care formează la ora actuală teritoriul acoperă porţiuni din 2 judeţe învecinate: Mureş şi Sibiu. Comunele Biertan şi Laslea din jud. Sibiu şi

comunele: Daneş, Nadeş, Albeşti, Apold, Vânători şi Saschiz; din jud. Mureş.

Densitatea populaţiei în teritoriu, de doar 36 locuitori/ Km2 , ar putea fi unul din

motivele pentru care teritoriul Dealurile Târnavelor, este marcat de peisajul tradiţional rural al satelor săseşti din Transilvania. Tocmai această istorie aparte a teritoriului, modul armonios de convieţuire a omului cu natura şi gospodărirea preponderent

extensivă, pajiştile cu un nivel ridicat al biodiversităţii, sunt motivele pentru care teritoriul este încadrat în zonele cu înaltă valoare naturală (HNV), jumătate din

comunele membre, fiind chiar clasificate ca zonă montană defavorizată (ZMD).

Parteneriatul public-privat “Grupul de Acţiune Locală Dealuri le Târnavelor” este un grup format în acepţiunea LEADER, reprezentanţii partenerilor privaţi şi ai societăţii

civile având o pondere de peste 80% din totalul membrilor. Parteneriatul este de asemena format în proporţie de 34% din reprezentanţi legali tineri (cu vârsta până

în 40 ani), iar ponderea femeilor ca reprezentanţi legali în cadrul organizaţiilor ce formează parteneriatul, este de 29%.

Minorităţile etnice din teritoriu sunt reprezentate în cadrul parteneriatului de:

„Asociaţia Agricultori lor maghiari din România/filiala Albeşti”, A.F. Klusch Frederich, PFA Gherghiceanu Gerda şi PFA Walter Fernolend.

Asociaţia „Grupul de Acţiune Locală Dealurile Târnavelor” are reprezentanţi din cele mai diverse domeni:

1. AGRICOL: Asociaţia Agricultorilor maghiari din România, Filiala loca lă a

crescătorilor de taurine din Vânători, Asociaţia pentru promovarea valorilor profesionale şi tehnologice în agricultură şi dezv. rurală Albeşti, PFA Burlea

Olimpiu (apicultor), PFA Stroia Zaharie, PFA Cucolaş Clementina, PFA Nilca Zaharia Ardeleanu, PFA Suciu Lucian;

2. FORESTIER: AF, Klusch Frederic, SC Silvagra SRL, SC Andrea Forest

SRL; Asociaţia Medical Creştină Lukas Spital Laslea;

3. TURISM: II Anca Călugăr, PFA Suciu Elena, PFA Gherghiceanu Gerda,

PFA Fernolend Walter, SC Cartref Saschiz SRL, SC Anem Import Export

SRL, SC Kyzd SRL, Asociaţia de Turism Târnava Mare; MEDIU: Fundaţia ADEPT Transilvania, Asoc. Eco Transilvania, PFA Popa Răzvan Daniel, PFA Hartel Rudolf Tiberiu, PFA Sima Nicuşor;

4. EXPERŢI DEZVOLTARE RESURSE UMANE: SC Proexpert SRL Brasov;


5

5. ASOCIAŢII CULTURALE: Asociaţia Folclorică „Românaşul”, Albeşti;

6. ASOCIAŢII SPORTIVE: Asociatia Sportivă Saschiz şi Asociatia Sportivă

Gaz Metan Daneş

La nivelul Asociaţiei Grupul de Acţiune Locală Dealurile Târnavelor (ca şi

potenţial GAL) au fost parcurse primele două faze din cadrul Sub-măsurii 431.1 „Construcţie parteneriate public-private” . Concret, in anii 2007 şi 2008 a fost atins un

obiectiv important, acela de sensibilizare şi consultare a actorilor locali privind abordarea LEADER şi Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, în cadrul a 3 seminarii la care au participat, în total, aprox. 100 de persoane din cele 8 comune

membre ale asociaţiei precum şi formarea reprezentantului potenţialului GAL Dealurile Târnavelor (animatorul) prin participarea la cursuri de instruire privind LEADER, prin

intermediul sub-măsurii 431.1 fazele 1 şi 2. În anul 2010, alte 6 persoane din comunele ce alcătuiesc parteneriatul au urmat cursurile de pregatire organizate în cadrul sub-măsurii 431.1 din PNDR, fazele 1 şi 2. În acest sens, etapa de realizare a

Strategiei şi a Planului de Dezvoltare Locală a fost un pas firesc în continuarea şi completarea fazelor anterioare.

Poziţia geografică favorabilă a zonei deservite de potenţialul GAL Dealurile Târnavelor, dezvoltarea infrastructurii şi existenţa forţei de muncă pot constitui o bază pentru dezvoltarea investiţiilor în industrie, agricultură, construcţii, sfera serviciilor. Pe

de altă parte, zona se confruntă cu lipsa locurilor de muncă şi a investiţiilor, migrarea populaţiei tinere înspre mediul urban , pierderea tradiţiilor şi a îndeletnicirilor tradiţionale, probleme care au fost identificate prin analiza diagnostic şi confirmate prin analiza SWOT, aceasta din urmă oferind posibilitatea structurării factorilor de influenţă externi şi a celor interni. Sinergia celor două instrumente folosite

va sprijini implementarea Planului de Dezvoltare Locală de către parteneriatul public-privat asociaţia Grup de Acţiune Locală Dealurile Târnavelor şi va conduce la

îmbunătăţirea competitivităţii sectorului agricol şi forestier şi îmbunătăţirea calităţii vieţii / diversificarea economiei rurale.

Implicarea actorilor locali ( populaţia zonei în ansamblul ei, grupurile de interese

economice şi sociale, precum şi instituţiile reprezentative, publice şi private) a presupus:

• Conştientizarea, instruirea, participarea şi mobilizarea populaţiei locale pentru realizarea analizei diagnostic (puncte slabe/puncte tari ale zonei)

• Participarea diferitelor grupuri de interese la elaborarea Strategiei de dezvoltare

locală

• Stabilirea unor criterii clare pentru selectarea, la nivel local, a unor proiecte

adecvate pentru determinarea strategiei.

Participarea nu s-a limitat la faza iniţială, ci a fost încurajată/stimulată de-a lungul întregului proces de implementare. Procedurile de mobilizare şi de consultare

au fost realizate transparent, în spiritual dialogului şi negocierilor, pentru a se asigura consensul între actorii locali participanţi.

Practica a demonstrat că actorii rurali cei mai activi activi în iniţiative locale sunt : organizaţiile fermierilor şi cele din sectorul microîntreprinderi, asociaţiile de mediu, cetăţenii, oamenii politici lcoali, tinerii.

Pe baza acestui Plan de Dezvoltare Locală şi a Strategiei de dezvoltare ( ca şi parte integrantă a sa) se vor fundamenta şi justifica cererile de finanţare depuse de


6

actorii locali pentru atragerea de resurse financiare nerambursabile. Practic, Strategia cuprinde propuneri de proiecte concrete, un demers esenţial ce permite trecerea de la strategia de dezvoltare şi de la priorităţile stabilite la proiecte concrete, acţiunile urmând a fi strâns legate de teritoriu. Spre exemplu: acţiuni cu caracter inovativ

pentru zona Dealurile Târnavelor, precum produse noi, pieţe noi, modernizarea

formelor tradiţionale prin aplicarea de noi tehnologii, inclusiv a celor ce ţin de tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, branding local etc.

Planul de dezvoltare locală al teritoriului Dealurile Târnavelor, combină măsuri

din axele I şi III PNDR, măsuri menite să ducă la atingerea obiectivelor operaţionale

adresate în special fermelor de semi-subzistenţă, a tinerilor şi

asociaţiilor/parteneriatelor

Planul de Dezvoltare Locală propune şi măsuri pentru promovarea cooperării şi a bunelor practici între GAL şi alte grupuri / parteneriate („contacte în

reţea”), în scopul îmbunătăţirii strategiilor de dezvoltare locală, în contextul în care zonele rurale care se confruntă cu probleme similare pot învăţa unele de la altele.

Acţiuni le de cooperare au fost extinse şi prin efectuarea unor misiuni în străinătate pentru stabilirea primelor contacte şi participarea la activităţile reţelei europene LEADER. Pe termen mediu şi lung, contactele stabilite vor implica proiecte comune cu

un alt GAL din altă regiune a ţării sau din alt stat membru, contribuind astfel la intensificarea activităţilor locale, rezolvarea anumitor probleme/nevoi sau creşterea

valorii resurselor locale.


7

I. Dosarul de candidatură

Participarea Grupului Dealurile Târnavelor la procesul de selecţie a GAL-urilor

se va face pe baza acestui Dosar de Candidatură care are la bază Planul de Dezvoltare Locală, ce cuprinde şi cerinţe pentru îndeplinirea unor criterii de

eligibilitate şi de selecţie privind trei elemente: Teritoriul,

Parteneriatul

Strategia de dezvoltare a teritoriului.

Acest document scoate în evidenţă identificarea nevoilor reale de dezvoltare ale

zonei respective, pe baza punctelor tari ale acesteia, oportunităţilor interne şi externe, resurselor materiale, financiare şi umane printr-o analiză diagnostic corectă), fără a

neglija punctele slabe şi riscurile existente. Documentaţia cuprinde trei elemente: 1. Lista localităţilor cuprinse în teritoriu respectiv;

2. Planul de dezvoltare locală a teritoriului;

3. Planul de finanţare.

Alăturat acestora, s-au anexat documentaţiile doveditoare ale acţiunilor întreprinse în teritoriu, aferente fiecărei etape de elaborare a Planului de Dezvoltare Locală, precum şi Acordurile de parteneriat încheiate, materialele de promovare utilizate

(afişe, pliante şi broşuri), liste de prezenţă/participare – în copii- de la întrunirile organizate, comunicatele de presă remise pe perioada elaborării PDL .


8

I. 1 Lista Localităţilor cuprinse în teritoriu - TREBUIE ACTUALIZATE!!!!!!!!!!!!!


9


10

II. 2 Planul de dezvoltare locală

PARTEA I: PREZENTAREA TERITORIULUI – ANALIZA DIAGNOSTIC

II.2.1 Prezentarea geografică şi fizică

III. TREBUIE ACTUALIZATE!!!!!!!!!!!!!

Completarea tabelului în Anexa 1 lista localităţilor din teritoriu

Numărul comune

Numărul de locuitori

Suprafaţa în km²

Densitatea

loc/km2

8 29.1141 814 36

Tabel II-1

Teritoriul deservit de GAL Dealurile Târnavelor ocupă cea mai mare parte a

nordului şi nord-estului Podişului Hărtibaciului, subunitate a Podişului Târnavelor, principala componentă regională a sudului Depresiunii Transilvaniei. Este un areal predominant forestier, din cauza climatului temperat continental moderat cu precipitaţii

cuprinse între 620mm media multianuală în vestul arealului şi 810mm spre rama estică, asociată Subcarpaţilor Transilvăneni. Temperaturile medii multianuale descresc

de la vest la est uşor, de la circa 8,7 grade Celsius la valori în jur de 7,8 grade. Altitudinea minimă se înregistrează în lunca Târnavei Mari şi este de 330m, cea maximă atinge o cotă de 829 m în estul arealului, iar cea medie este de circa 450m

(calculată pe toată suprafaţa sitului).

Arealul ocupă cumpăna de ape cu energie mare de relief dintre cursurile râurilor

Târnava Mare şi Hârtibaciu, ca şi cea mai mare parte din bazinul superior al acestuia din urmă.

Vegetaţia naturală predominantă este dată de către pădurile nemorale (de

foioase cu frunze căzătoare) dominate de gorun şi carpen, mai rar de stejar sau de fag, rămase azi sub formă insulară, dar ocupând încă peste 45% din suprafaţa sitului.

Pe coastele însorite de tip front de cuestă ale principalelor râuri apare o vegetaţie xerică şi mezoxerică de tip stepic amestecată cu multe elemente submediteraneene şi cu pâlcuri de pădure de stejar pufos care în peisajul iniţial genera un mozaic deosebit

în peisaj de tip silvostepă expoziţională. Interferenţa factorului antropic a modelat armonios până de curând peisajul, satele româneşti, maghiare şi săteşti dimpreună cu

modurile lor tradiţionale de a folosi terenurilor integrându-se foarte armonios în peisaj. Este o a doua component, cea antropică tradiţională, ca re va trebui promovată şi protejată în acest site, pe lângă cea naturală.

1 Conform Institutul Naţional de Statistică, date din anul 2009


11

II.2.11 Planul amplasării teritoriului - hărţi


12

Harta de mai sus, prezintă amplasarea cele 8 comune membre ale parteneriatului pe teritoriul a 2 judeţe din centrul Transilvaniei, 6 comune din judeţul Mureş (Daneş, Nadeş, Albeşti, Apold, Vânători,

Saschiz) şi 2 comune din judeţul Sibiu (Laslea şi Biertan). Următoarea hartî prezintă teritoriul GAL Dealurile Târnavelor cu principalele aspecte de infrastructură.


13


14

0

20

40

60

80

100

120

locuitori/Km pătrat

Dealurile

Târnavelor

jud. Mureş jud. Sibiu jud. Braşov

densitate locuitori

II.2.12 Populaţie – demografie

Tabel II-2

Prezentarea principalelor caracteristici demografice (informaţii privind comunităţi le

prezente, tendinţele demografice: îmbătrânire-întinerire, exod rural):

Populaţia:

Cu o densitate a populaţiei de mai puţin de 36 locuitori/km2 în spaţiul rural, teritoriul

Dealurile Târnavelor face parte din regiunile foarte slab populate, comparativ cu media pe judeţul Sibiu de ca. 78 locuitori/km2, sau media pe judeţul Mureş de cca. 86

locuitori/km2.

Grafic II-1:

„Densitatea populaţiei în regiune ”

Această densitate a populaţiei, extrem de scăzută, nu se resimte atât de tare în comune dar este foarte accentuată în satele comunelor, din teritoriu.

Populaţie

2000 2009 Evoluţi

e

Soldul natural

2009

Sub 20 ani

2009

Peste 60 ani

2009

Populaţia activă

2009

Şomaj

2009

Total 26468 29114 2646 87 9060 18466 1588 1197

% 100 % 109,99 % 10 % % 31,11 % 63,42 % 5,45 % 4,11 %


15

Harta privind densitatea populaţiei în comunele membre

Comunele Daneş şi Albeşti se apropie, sub aspectul densităţii populaţiei de media pe

judeţul Sibiu dar sunt cu mai mult de 10 loc/kmp sub media pe judeţul Mureş.

Evoluţia populaţiei în teritoriu este marcată de o scădere în perioada 1990-2000,

regiunea a pierdut aproximativ 14% din locuitori. Motivul principal fiind emigrarea saşilor, dar şi faptul că spaţiul rural îşi pierduse din atractivitate pentru tinerii care cresteau în zonă. Aceştia au ales să părăsescă locurile natale în căutarea unor

alternative mai bune, fie în oraşe mai mari sau chiar în străinătate.

Cu toate acestea, în ultimii zece ani se remarcă o creştere cu 10 % a populaţiei ,

creştere dată de sporul natural pozitiv. Îngrijorător este totuşi faptul că se remarcă o gravă îmbătrânire a populaţiei, peste 63% din populaţia regiunii aparţine intervalului de vârsta peste 60 de ani.

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

anul

nu

mă

r lo

cu

ito

ri

Grafic II-2

„Evoluţia populaţiei în microregiune ”


16

Harta privind numărul de locuitori în comunele membre

Satele săseşti din microregiune, odată cu plecarea saşilor au fost populate

preponederent de grupul etnic al romilor. Grupul etnic al romilor a cunoscut o evoluţie demografică ascendentă. Dacă la referendumul din 1966 erau 0,4% din populaţia ţării,

în 1977 au ajuns la 1,1%, potrivit recensământului din 1992 reprezentau 1,8% din total, iar în 2002 au ajuns să fie 2,5%.2

Există probleme sociale serioase, cauza lor fiind în principal sărăcia accentuată a

populaţiei, din care o mare parte trăieşte sub limita sărăciei. Din cauza sărăciei, o îngrijire medicală adecvată este adeseori imposibilă.

2 http://ro.wikipedia.org/wiki/Demografia_Rom%C3%A2niei#Indicatori_demografici

http://ro.wikipedia.org/wiki/Demografia_Rom%C3%A2niei#Indicatori_demografici


17

Populaţia activă şi şomajul

Populaţia activă la nivelul regiunii Dealurile Târnavelor, în anul 2009, cu o pondere

de doar 5,45 % din numărul total al populaţiei se situează cu mult sub numarul populatiei active civile din Regiunea Centru, la finele anului 2006, care era de 1092 mii

persoane, reprezentand 61% din populatia regiunii in varsta de munca (15-64 ani).

Acest indicator confirmă gradul ridicat de îmbătrânire al populaţiei din teritoriu.

Din datele privind şomajul în comunele partenere, după cum se poate vedea în harta

de mai jos, rata şomajului este mult peste media înregistrată pe judeţ în anul 2009, de 5 %3, în 6 din cele 8 comune partenere. Dacă în comunele Daneş şi Albeşti, rata

şomajului se situează sub media pe judeţul Mureş, nivelul este alarmant de ridicat în comunele Apold şi Laslea, cu valori de 2, respectiv aproape 3 ori mai mari decât rata şomajului la nivelul judeţului Mureş.

Dat fiind numărul mic al populaţiei active şi faptul că trei sferturi din populaţia activă a regiunii o reprezintă şomerii, strategia de dezvoltare locală a regiunii Dealuri le Târnavelor va urmării, pe deoparte creşterea atractivităţii regiunii pentru tineri,

oferirea alternativelor atractive pentru sporirea populaţiei active, şi pe de altă se va pune accent pe recalificarea şomerilor prin iniţiative de formare profesională şi

recalificare a forţei de muncă

Harta privind rata şomajului în comunele membre

3 http://www.anofm.ro/969_rata-somajului-in-luna-februarie-2009

http://www.anofm.ro/969_rata-somajului-in-luna-februarie-2009


18

II.2.4 Patrimoniu de mediu

Studiul alternantei vegetatiei in raport cu geomorfologia si geologia unui teritoriu

reprezinta un demers de baza in biogeografie. Raportandu-ne la Depresiunea Transilvaniei si in special la Podisul Tarnavelor un un astfel de studiu pune in evidenta

modul in care elemente biogeografice cum ar fi cele pontice, panonice, balcanice, submediteraneene se intrepatrund cu cele europene, central europene, alpine etc. Fiecare dintre acestea ocupand o nisa favorabila ce implicit este in stransa

dependenta de geologia si geomorfologia locala.

La nivel european au fost identificate un numar de 11 regiuni biogeografice

(alpina, anatolica, arctica, atlantica, pontica, boreala, continentala, macaroneziana, mediteraneana, panonica si stepica), din care in Romania se regasesc 5 ( alpine, continentala, pontica, panonica si stepica) fiind astfel singura tara de pe continent ce

include mai mult de 4 regiuni biogeografice.

Din enumerarea de mai sus se poate constata deja ca aria Podisului Tarnavelor

reprezinta un adevarat izvor de biodiversitate adapostind elemente de vegetatie extrem de diverse si rare, studiul acesta avand rolul de a oferi o imagine cat mai clara asupra evolutiei vegetatiei in timp si a potentialului conservativ al teritoriului analizat.

Analiza vegetatiei Podisului Tarnavelor ofera o imagine asupra cailor de migratie a diferitelor geoelemente spre si dinspre aceasta zona spre zonele inconjuratoare, Depresiunea Transilvaniei actionand ca centru de migratie pentru o

varietate de specii.

Pozitionata in centrul Romaniei, Depresiunea Transilvaniei si implicit Podisul

Tarnavelor constituie un mozaic de habitate in care pot fi intalnite elemente din cadrul tuturor regiunilor biogeografice. Incepanad cu programul CORINE de identificare a habitatelor acest termen s-a incetatenit in Europa primind un nou sens acela de

“ecosistem”, deoarece in sens strict termenul habitat face referire la un loc de viata, respectiv la mediul abiotic fara a include si componenta biotica.


19

Peisaje şi elemente ecologice, rare în Transilvania

O componentă importantă a activităţii de protecţie şi conservare a naturii o

constituie identificarea şi conservarea habitatelor naturale, ca bază pentru conservarea speciilor de floră şi faună.

Datorită poziţiei geografice pe care România o ocupă, pe teritoriul ţării noastre se întâlnesc 5 din cele 11 regiuni biogeografice euro-asiatice. Din acest punct de vedere România fiind singura ţară europeană pe teritoriul căreia se întâlnesc mai mult

de 4 regiuni biogeografice. Această situaţie se reflectă în mod deosebit in multitudinea şi varietatea tipurilor de habitate întîlnite precum şi prin prezenta unor specii de floră

rare, atît endemice cât si specii aflate aici la limita arealului.

Depresiunea Transilvaniei în general şi Podişul Târnavelor în particular, prezintă o vegetaţie mozaicată cu elemente caracteristice diferitelor tipuri de habitate

întâlnite în regiunile biogeografice înconjurătoare. Acest lucru se datorează atât poziţiei geografice (la contactul dintre marile regiuni biogeografice) care se exprimă

prin vegetaţia zonală cât şi zonării altitudinale (prezenţa etajului nemoral).

Ca parte integrantă a unei căi de migraţie a elementelor stepice şi silvostepice dinspre estul si sudul României spre Depresiunea Panonică, în vegetaţia Podişului

Târnavelor se vor întâlni numeroase astfel de elemente de vegetaţie alături de elemente caracteristice zonei pădurilor de stejar sau etajului nemoral (al pădurilor

caducifoliate).

O vegetaţie de tip stepic s-a păstrat acolo unde condiţiile morfo-pedo-climatice coroborate cu activitatea antropică au permis acest lucru, respectiv cu precădere pe

fronturile de cuestă cu expoziţie sudică şi pantă accentuată, reversul de cuestă fiind ocupat actualmente de vegetaţie forestieră sau culturi agricole. Această alternaţă

induce un peisaj caracteristic mozaicat, la realizarea căruia conlucrează atât vegetaţia naturală cât şi omul prin elemente precum aşezările, culturile agricole sau plantaţiile forestiere cu rol de protecţie (V. Ciocârlan et al.1998).

De-a lungul timpului activi tatea umană şi-a pus considerabil amprenta asupra peisajului din Podişul Târnavelor, la început pornind dinspre văile principale şi urcând

treptat spre culmile dealurilor şi zonele mai izolate. Suprafaţa mare a teritoriului a făcut însă ca în unele văi slab antropizate şi pe culmile abrupte ale dealuri lor să se păstreze fitocenoze în stadiul întâi de conservare cuprinzând câteva elemente extrem

de rare şi de o mare valoare biogeografică şi conservativă.

Peisaje şi elemente ecologice, rare în Regiunea Târnava Mare

Bogăţia extraordinară a biodiversităţii pajiştilor de câmpie, pădurile de stejar şi

carpen, mlaştinile sunt toate habitate pe cale de dispariţie în Europa şi sunt strict protejate prin Directiva Habitate a Uniunii Europene. Zona este gazda multor specii de

floră şi faună care sunt pe cale de dispariţie la nivel naţional şi internaţional.

Târnava Mare este un peisaj tipic cu Înaltă Valoare Naturală – un concept important pentru conservarea biodiversităţii. Peisajul găzduieşte numeroase specii de

floră şi faună menţionate în anexele I, II, II* şi IV ale Directivei Habitate a UE. Guvernul României a sprijinit înfiinţarea unei zone Natura 2000 cu o întindere de aproximativ

100.000 ha în zona satelor săseşti, imediat după acceptarea ţării ca stat membru în Uniunea Europeană în 2007.

Tabele următoare reprezintă o scurtă trecere în revistă a bogăţiilor rare, din

punct de vedere al patrimoniului de mediu, pe care microregiunea le oferă.


20

Regiunea Târnava Mare din sud-estul Transi lvaniei este o zonă caracterizată

de pajişti cu Înaltă Valoare Naturală, unde biodiversitatea şi agricultura tradiţională se

completează reciproc.

Fâneţele bogate în diversitate floristică, au supravieţuit aici sunt probabil cele

mai importante din zonele de şes europene. Zona se întinde pe aprox. 85.000 de ha, cu o populaţie de cca 25.000 de oameni, dintre care 90% sunt ferme de subzistenta si semi-subzistenţă. Peisajul a devenit un mozaic pe parcursul secolelor, datorită

agriculturii tradiţionale, la scară mică, practicate aici. Beneficiile economice şi sociale derivate din protejarea biodiversităţii pot asigura un viitor sustenabil comunităţilor

rurale.

Se doreşte crearea mai multor măsuri concrete de sprijinire a micilor comunităţi rurale prin recunoaşterea importanţei europene a peisajelor semi-naturale din

România şi a serviciilor ecosistemice asociate cu acestea.

Fundaţia ADEPT Transilvania a început un program integrat de conservare a

biodiversităţii, agro-mediu şi dezvoltare rurală în anul 2005. Măsurile de agro-mediu, plăţile pentru agricultură ecologică şi Natura 2000 sunt toate elemente cheie ale politicii agrare europene. ADEPT acţionează la nivel local şi naţional pentru facilitarea

accesului fermierilor la fondurile europene. În plus, marketingul îmbunătăţit pentru produsele locale, trainingurile şi cursurile în şcoli, diversificarea prin dezvoltarea

ecoturismului pot aduce beneficii economice reale localnicilor, protejandu se atfel si peisajul din zona Tarnava Mare.

Regiunea este caracterizată de o bogăţie extraordinară a biodiversităţii: pajiştile

de câmpie, pădurile de stejar şi carpen, mlaştinile; sunt toate habitate pe cale de dispariţie în Europa şi sunt strict protejate prin Directiva Habitate a Uniunii Europene .

Zona este astfel gazda multor specii de floră şi faună care sunt pe cale de dispariţie la nivel naţional şi internaţional.

Târnava Mare este un peisaj tipic cu Înaltă Valoare Naturală – un concept important

pentru conservarea biodiversităţii. Peisajul găzduieşte numeroase specii de floră şi faună menţionate în anexele I, II, II* şi IV ale Directivei Habitate a UE. Guvernul

României a sprijinit înfiinţarea unei zone Natura 2000 cu o întindere de aproximativ 85.000 ha în zona satelor săseşti, imediat după acceptarea ţării ca stat membru în Uniunea Europeană în 2007. Acesta zona fiind eligibilă din 2008 şi pe Măsura 214,

Plăţi de Agromediu, din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurală (PNDR). Situl Sighişoara Târnava Mare ROSCI0227, (din care 10% aprox. nu este suprapusă de SPA, /Hârtibaciului ROSPA 0099, zona importantă pentru păsări).

Descrierea ştiinţifică a ariei/zonei proiectului (relief, climă, condiţii hidro-geografice,

pedologie, geologie, tipuri de ecosisteme, habitate/ specii de importanta comunitara

etc.).

Zona se încadrează în Podişului Târnavelor, acestea caracterizându-se printr-un relief colinar-deluros, cu văi însoţite de terase şi lunci bine individualizate. Actuala înfăţişare

a reliefului este de podiş puternic fragmentat de văi – culoare cu interfluvii care se menţin în general în jur de 500 – 550 m si numai în mod excepţional ajung la valori de

circa 700 m .

Eroziunea intensă, generată de colectarea apelor de către Târnava Mare, a fărâmiţat vechea suprafaţă de eroziune, reducând -o la interfluvii înguste dispuse paralel.

Interfluviile sunt asimetrice de tip cuestă, a căror pantă lină se grefează aproximativ pe un strat dur (gresie), înclinând la fel cu el, iar versanţii abrupţi retează în cap un număr

de cel puţin două straturi (argilă, marne nisipoase). Frecvenţa mare a cuestelor


21

dispuse în şiruri paralele care însoţesc Târnava Mare, fragmentate de văi subsecvente, reprezintă o consecinţa a adaptării reliefului la structuri de domuri şi

branhianticlinale.

În ansamblu, suportul geo-structural a impus prezenţa unor biotopuri specifice

bine individualizate, favorizând existenţa unor ecosisteme variate bine conservate. La acest fapt se adaugă gradul relativ scăzut al presiunii antropice, zona fiind puţin populată, exploatarea biologică încadrându-se în liniile unei dezvoltări durabile.

Această zonă este caracterizată de existenţa unor pajişti foarte întinse, care constituie obiect de exploatare agricolă. Flora şi fauna sunt extrem de variate,

incluzând multe specii periclitate la nivel internaţional din Directiva „Habitate” a UE.

Cea mai impresionantă biodiversitate floristică se poate găsi în pajisti le din regiune, datorită în mare parte de gospodăririi tradiţionale a pajiştilor.

Urmatoarele tipuri de habitate si specii au fost identificate in urma studiilor stiintifice:

Tabelul 1-3

Habitate conform Directivei Habitate UE, Anexa l prezente in SCI Tarnava Mare

Natura

2000 Annex 1 code

Description

40A0* Sub-continental Peripannonic scrub

9160 Sub-Atlantic & medio-European oak or oak-hornbeam forests of Carpinion betulii

9170 Galio-Carpinetum oak-hornbeam forest

91Y0 Dacian oak-hornbeam forests

91E0*

Alluvial forests with Alnus glutinosa and Fraxinus excelsior (Alno-Padion Alnion incanae Salicion albae)

92A0 Salix alba and Populus alba galleries

3150 Natural eutrophic lakes with Magnopotamion or Hydrocharition -type vegetation

3270 Rivers with muddy banks with Chenopodion rubri p.p. and Bidention p.p. vegetation

62C0* Ponto-Sarmatic steppes

6210* Semi-natural dry grasslands and scrubland facies on calcareous substrates (Festuco-Brometalia) with important orchid sites

6240* Sub-pannonic steppic grasslands

6430 Hydrophilous tall herb fringe communities of plains and of

the montane to alpine levels

6440 Alluvial meadows of river valleys of the Cnidion dubii class

6510 Lowland hay meadows (Alopecurus pratensis, Sanguisorba


22

officinalis)

6520 Mountain hay meadows

* Indica habitatele prioritare conform Anexei l a Directivei Habitate

Table 1-4

Specii conform Directivei Habitate UE, Anexa ll prezente in SCI Tarnava Mare

Grup Specii Grup Specie

Mamifere Canis lupus * Insecte Astacus astacus

Ursus arctos * Lucanus cervus

Lutra lutra Callimorpha quadripunctaria

Myotis myotis Eriogaster catax

Barbastella barbastellus Lycaena dispar

Maculinea teleius

Amfibieni Triturus cristatus

Rana dalmatina Plante Echium russicum

Bombina variegata Crambe tataria Sebeok

Rana temporaria Cypripedium calceolus .

Pulsatilla pratensis ssp.

hungarica *

Reptile Lacerta agilis Arnica montana

Natrix natrix Gentiana lutea

Emys orbicularis Angelica palustris

Lycopodium clavatum

Pesti Barbus meridionalis

petenyi

Pulsatilla vulgaris subsp.

Grandis

Gobio albipinnatus vladikovy

Adenophora liliifolia

Rhodeus sericeus amarus,

Cephalaria radiata

Cobitis taenia taenia Salvia transsylvanica

Sabanejewia aurata balcanica

Gobio uranoscopus frici

Gobio kessleri kessleri

* Indica speciile prioritare conform Anexei ll a Directivei Habitate

Mai mult de 1000 de specii vegetale au fost identificate în zonă, reprezentând


23

aproximativ 30% din flora României. Majoritatea acestor specii sunt specii rare sau ameninţate la nivel european, acest aspect căpătând o importanţă deosebită pentru

strategiile de conservare o dată cu extinderea Uniunii Europene.

Metodele tradiţionale de paşunat şi de întoarcere a fânului au condus la o

dezvoltare a pajistilor care acoperă cea mai mare parte a zonei pilot. Pajiştile bogate în specii conţin un amestec de floră de stepă, mediteraneană şi carpatică. Mai mult de 1000 de tipuri de plante au fost înregistrate în zonă şi reprezintă peste 30% din flora

României. Multe din aceste plante şi asocierile în care se dezvoltă sunt recunoscute în cadrul Directivei UE Habitate. Fâneţele cu floră sălbatică sunt de asemenea o resursă

genetică pentru viitoarea selecţie a culturilor furajere, în special lucernă, trifoi şi alte legume. Pajiştile uscate conţin mai mult de 20 de specii incluse în lista Roşie a României şi cel putin 9 dintre ele sunt listate în Anexa 2 a Directivei Habitate.

Această bogăţie floristică este datorată şi poziţiei geografice, diversitatea reliefului, valori diferite climatice cât şi solurilor diferite. O altă componentă foarte

importantă sunt structurile mozaicale, gospodărirea tradiţională a terenurilor cât şi mixul între arabil, păduri şi pajişti. Din toate aceste specii 87 sunt listate ca specii protejate la nivel naţional cât şi internaţional. La nivel european sunt protejate prin

Directiva UE Habitate, Anexa ll, 12 taxoni, iar alţi 77 de taxoni sunt protejate la nivel national şi sunt incluşi în Listele Roşii. Mai mult de jumate se află în habitatele stepice

de pajişti, iar o parte sunt foarte rare şi chiar pe cale de dispariţie in Eur

Utilizarea tradiţională a terenurilor a păstrat o diversitate biologică ridicată. Aria este de importanţă internaţională, având în vedere că probabil ultimele pajişti de mare

întindere în Europa sunt perfect funcţionabile din punct de vedere ecologic. Managementul tradiţional a stabilit un echilibru între activităţile umane şi natură,

acesta rămânând neschimbată din evul mediu.

În acest spaţiu diversitatea culturilor agricole coexistă cu o bogată biodiversitate naturală atât sub aspect cantitativ cât şi calitativ.

Studiile efectuate arată că aria cuprinde numeroase specii de faună şi floră, care sunt periclitate la nivel naţional şi internaţional, aici fiind incluse:

Tabel nr 1-5

« Lista habitatelor naturale cu interes specific la nivel de comuna »

Comuna Tipuri de habitate de importanţă naţională şi internaţională

Saschiz Tufărişuri subcontinentale peripanonice

Breite (Paşuni naturale cu stejari seculari)

Pajişti xerofile seminaturale şi facies cu tufişuri pe substrate calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee).

Păduri aluviale de Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

Ape stătătoare oligotrofe pâna la mezotrofe, cu vegetaţie din Littorelletea

uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea

Movile

Albeşti Pajişti xerofile seminaturale şi facies cu tufişuri pe substrate calcaroase

(Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee)

Păduri aluviale de Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion,


24

Alnion incanae, Salicion albae).

Vânători Păduri aluviale de Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae);

Pajişti xerofile seminaturale şi facies cu tufişuri pe substrate calcaroase


Movile (Archita)

Daneş Pajişti xerofile seminaturale şi facies cu tufişuri pe substrate calcaroase



uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea

Breite (Paşuni naturale cu stejari seculari) (Criş)

Laslea Păduri aluviale de Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

Pajişti xerofile seminaturale şi facies cu tufişuri pe substrate calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee).

Comunităţi de liziera cu ierburi înalte higrofile de la câmpie şi din etajul montan pâna în cel alpin



Breite (Paşuni naturale cu stejari seculari) (Floreşti, Malancrav)

Apold Păduri aluviale de Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion,

Alnion incanae, Salicion albae)

Pajişti xerofile seminaturale şi facies cu tufişuri pe substrate calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee)

Comunitaţi de liziera cu ierburi înalte higrofile de la câmpie şi din etajul montan pâna în cel alpin

Breite (Paşuni naturale cu stejari seculari) (Apold, Şaeş, Daia)

Movile

Biertan Ape stătătoare oligotrofe pâna la mezotrofe, cu vegetaţie din Littorelletea


Pajişti xerofile seminaturale şi facies cu tufişuri pe substrate calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee)

Breite (Paşuni naturale cu stejari seculari) (Copşa Mare, Richiş)

Movile (Copşa Mare)

.

Tabel 1-6

“Lista speciilor naturale cu interes specific – fauna”

Lilieci

Plecotus auritus, Myotis myotis (Buneşti /

Viscri)

Mamifere

Lup, Urs, Mistreţ, Cerb, Ţap, Vulpe, Iepure

de câmp, Viezure, Pisica salbatică,


25

Hamsterul comun, Pârşul mare

Amfibieni

Salamandra salamandra, Lissototriton vulgaris, Bombina variegata, Hyla

arborea, Rana dalmatina Pelophylax esculentus complex (Apold, Daneş,

Laslea, Daia)

Păsari

Măcăleandru, Sturzul cântător, Mierla, Silvia cu cap negru, Muscarul gulerat, Cojoaica de

pădure, Şoimul rândunelelor, Vânturelul roşu, Acvila ţipătoare mică,

Reptile

Lacerta agilis, Anguis fragilis Natrix natrix,

Zamenis longissimus, Coronella austriaca

(Apold, Buneşti, Daia, Laslea, Şaeş)

Fluturi şi molii

Plebejus argus, Lycaena virgaurae, Lopinga

achine, Neptis sappho, Maculinea teleius, Argynnis laodice, Brenthis daphne,

Aspecte privind modul principal de utilizare a terenurilor din cadrul teritoriului

Folosirea terenurilor este următorea: teren arabil, păşuni, fâneţe, livezi, pădure, cursuri de apă, teren neproductiv, vii. Nu pot fi date cifre exacte până când nu se

execută studii detaliate. Conform datelor extrase din harta CORINE LANDCOVER s-au estimat următoarele:

Tabel 1-7

Cod Corine Landcover Categorie de folosinta Suprafata in % din teritoriu

112 Alte terenuri (ex. localităţi

etc.)

2,76%

211 Teren arabil 9,86%

243 Alte culturi 14,56%

221 Vii 0,63%

321 Pajişti 22,61%

222 Pomi fructiferi 2,86%

311 Păduri de foioase 40,48%

312 Păduri de conifere 0,24%

313 Păduri mixte 0,44%

324 Tufărisuri, împăduriri 4,88%

411 Mlaştini 0,85%


26

Hartă

„Gospodărirea terenuri lor în zona Dealuri le Târnavelor/CORRINE Landcover”


27

Pentru a menţine şi a proteja valoarea ecologică a habitatelor şi speciilor de interes comunitar, naţional şi internaţional, la iniţiativa unor ONG uri naţionale ( Fundaţia ADEPT,

Fondul Mondial pentru Natură, WWF-DCP, Grupul Milvus, Ecotur etc), s-a stabilit o platformă de consultare asupra problemelor regionale legate de protecţia mediului. În urma identificării

necesităţii unui Plan de Management pentru SCI Târnava Mare şi SPA Podişul Hâ rtibaciului, s-a constituit un grup de lucru care a depus un Proiect POS Mediu pentru dezvoltarea Planului de Management. Dezvoltarea unui Plan de Management care ar fi aprobat de Ministerul Mediului şi acceptat şi de Ministerul Agriculturii ar putea facilita viitoare Plăţi Natura

2000 pentru fermierii care desfăşoară activităţi agricole extensive. Aceste plăti Natura 2000

ar putea favoriza şi proteja valoarea naturală pe care această zonă încă o are pe o suprafaţă de 267.438 Ha.

Proiectul cu Titlul: „Pentru Natură şi Comunităţi Locale - Bazele unui management integrat Natura 2000 în zona Hârtibaciu -

Târnava Mare –Olt” îşi propune următoarele:

Obiective Generale:

Până în 2020, menţinerea stării de conservare favorabilă a speciilor şi

habitatelor de interes comunitar şi naţional se asigură prin managementul participativ al SPA şi SCI-urilor din zona Hârtibaciu –

Târnava Mare - Olt, asigurându-se în acelaşi timp cadrul necesar pentru o utilizare durabilă a resurselor naturale ca bază de dezvoltare pentru comunităţile locale.

Scopul proiectului:

Realizarea cadrului necesar pentru un management corespunzător al terenurilor şi activităţilor din SPA şi SCI-uri în vederea conservării speciilor şi habitatelor de interes comunitar şi naţional, şi asigurarea

condiţiilor minime necesare finaţărilor din fonduri europene atât ca plaţi compensatorii dar şi pentru implementarea planurilor şi

proiectelor de dezvoltare durabilă a comunităţilor locale.


28

II.2.5 Patrimoniul arhitectural şi cultural

Regiunea Târnava Mare din sud-estul Transilvaniei reprezintă o zonă cu un potenţial uriaş pentru dezvoltarea turismului rural sustenabil – o comoară rară în coroana

turismului românesc. Zona este binecunoscută pentru bogăţia patrimoniului natural şi cultural existent aici, este un sit desemnat Natura 2000. Târnava Mare se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 85.000 de hectare, cu o populaţie de circa 25,000 de

oameni, împrăştiaşi prin 30 de sate şi aşezări mici, organizate în 8 comune. Zona reprezintă unul dintre ultimele peisaje medievale ale Europei, iar pajiştile de aici sunt

probabil cele mai întinse pajişti cu flori sălbatice care au mai rămas în Europa depresionară practic neschimbate de sute de ani, unde agricultura nei ntensivă complementează abundenţa de floră şi faună. Pajiştile, pădurile şi terenurile arabile ne

duc cu gândul spre perioada medievală prin organizarea lor – cu dealuri şi creste împădurite, cu păşunile şi fâneţele prezente pe terasele şi colinele domoale şi cu

terenurile arabile, întinse mai ales în văi, strâns apropiate de aşezările săteşti. Asemenea peisaje au dispărut aproape complet de pe harta Europei moderne.

Regiunea deservită de GAL Dealurile Târnavelor găzduieşte două situri înscrise pe

lista patrimoniului mondial UNESCO, şi anume două biserici fortificate, în localităţile Saschiz şi Biertan. Pe lângă acestea, zona este renumită pentru

bisericile fortificate monumente istorice de categoriile A şi B, cetăţile de refugiu şi conace construite atât in stil arhitectural săsesc cât şi maghiar, dovadă a multietnicităţii care caracterizează această zonă.

Microregiunea Târnava Mare/Dealurile Târnavelor se situează în inima triunghiului săsesc dintre Braşov, Sighişoara şi Sibiu. Această poziţionare face ca

Târnava Mare să devină o destinaţie de turism importantă în contextul circuitului turistic transilvănean şi permite accesul unui număr ridicat de vizita tori în zonă. Deseori, în schimb, vizitatorii ajung aici doar când călătoresc între oraşe, fără să

realizeze frumuseţea unică a peisajului şi experienţa ascunsă ce aşteaptă să fie descoperită.

Multe din satele săseşti dispun de un caracter istoric special care a fost păstrat în timp cu ajutorul unor organizaţii neguvernametale locale care susţin patrimoniul tradiţional construit. Povestea Satelor Săseşti din Transilvania devine tot mai

cunoscută pe plan internaţional şi antrenează tot mai mulţi vizitatori şi turişti.

Foto : biserici fortificate în patrimoniu UNESCO« ; stânga-Biserica din Saschiz, dreapta- Biserica din Biertan


29

Extras din LISTA MONUMENTELOR ISTORICE - Monitorul Oficial nr. 646 bis /2004, Ordin 2314

ALBEŞTI

MS-II-m-A-15589 Casa parohială a bisericii reformate sat ALBEŞTI; comuna

ALBEŞTI sf. sec. XIX

MS-III-m-B-16080 Monumentul lui Petöffi Sandor sat ALBEŞTI; comuna

ALBEŞTI Str. Muzeului 97 1949

MS-III-m-B-16080 Monumentul lui Petöffi Sandor sat ALBEŞTI; comuna

ALBEŞTI Str. Muzeului 97 1949

MS-II-m-B-15611 Casă sat BOIU; comuna ALBEŞTI Str. Principală 198 sf. sec. XIX

MS-II-m-A-15610 Castelul Bethlen sat BOIU; comuna ALBEŞTI sec. XVII

MS-II-m-A-15590 Biserica reformată sat ALBEŞTI; comuna ALBEŞTI Str.

Lungă 121 sec. XV-XVIII

MS-II-m-A-15590 Biserica reformată sat ALBEŞTI; comuna ALBEŞTI Str. Lungă 121 sec. XV-XVIII

MS-II-m-A-15589 Casa parohială a bisericii reformate sat ALBEŞTI; comuna ALBEŞTI sf. sec. XIX

APOLD

MS-II-m-A-15593 Biserica "Sf. Gheorghe” sat APOLD; comuna APOLD 223

1721

MS-II-m-A-16069 Biserica evanghelică sat VULCAN; comuna APOLD 16 sec.

XVI 1680?

MS-II-m-A-16038.02 Incinta fortificată (fragmente), turn şi spaţii de depozitare fortificate sat ŞAEŞ; comuna APOLD 1500-1525, sec.XVIII,sec. XIX

MS-II-m-A-16038.01 Biserica evanghelică sat ŞAEŞ; comuna APOLD 1820-1832

MS-II-a-A-16038 Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat ŞAEŞ; comuna APOLD 1500-1525, sec. XVII- XIX

MS-II-m-A-16037 Biserica "Schimbarea la Faţă” sat ŞAEŞ; comuna APOLD 1805-1821

MS-II-m-A-15648.02 Incintă fortificată sat DAIA; comuna APOLD 140 sec. XVI

MS-II-m-A-15648.01 Biserica evanghelică sat DAIA; comuna APOLD 140 sec. XV-XIX

MS-II-a-A-15648 Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat DAIA; comuna APOLD 140 sec.

MS-II-m-A-15648.03 Turn-clopotniţă sat DAIA; comuna APOLD 74 sec. XIX


30

MS-II-m-A-15594.02 Incinta fortificată sat APOLD; comuna APOLD 259 A sec. XV-XVII

MS-II-m-A-15594.02 Incinta fortificată sat APOLD; comuna APOLD 259 A sec. XV-XVII

MS-II-m-A-15594.01 Biserica evanghelică fortificată sat APOLD; comuna

APOLD 259 A sec. XV-XVII

MS-II-a-A-15594 Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat APOLD; comuna

APOLD 259 A sec. XV-XVII

MS-II-m-A-15593 Biserica "Sf. Gheorghe” sat APOLD; comuna APOLD 223

1721

DANEŞ

MS-II-m-B-15638 Casa Ioan Bethlen, apoi primărie sat CRIŞ; comuna DANEŞ sec. XVII-XIX

MS-II-m-A-15650 Biserica "Sf. Nicolae” sat DANEŞ; comuna DANEŞ 393 1796

MS-II-m-A-15649.02 Fragment de incintă fortificată cu turn clopotniţă, sat DANEŞ; comuna DANEŞ 160 sec. XV-XVI

MS-II-m-A-15649.01 Biserica evanghelică fortificată sat DANEŞ; comuna DANEŞ 160 sec. XV-XVI

MS-II-a-A-15649 Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat DANEŞ; comuna

DANEŞ 160 sec. XV-XVI

MS-II-m-A-15639.04 Parcul şi criptele sat CRIŞ; comuna DANEŞ sec. XVIII

MS-II-m-A-15639.03 Incintă fortificată sat CRIŞ; comuna DANEŞ sec. XVI-XVII

MS-II-m-A-15639.02 Castelul Alexius Bethlen sat CRIŞ; comuna DANEŞ sec. XVI-XVII

MS-II-m-A-15639.01 Castelul Georgius Bethlen sat CRIŞ; comuna DANEŞ sec. XVI-XVII

MS-II-a-A-15639 Ansamblul castelului Bethlen sat CRIŞ; comuna DANEŞ sec. XVI-XVIII

MS-II-m-B-15638 Casa Ioan Bethlen, apoi primărie sat CRIŞ; comuna DANEŞ sec.

XVII-XIX

NADEŞ

MS-II-m-A-15734 Casa parohială a bisericii evanghelice sat NADEŞ; comuna NADEŞ 1771-1789

MS-II-a- B-16056 Ansamblul rural "Centrul istoric" sat ŢIGMANDRU; comuna NADEŞ Nr. 36-41, 45-66, 68-74, 81-106, 108-133, 135-140, 202-239, 241- 259, 264-279, 281-

293, 294-299, 303-308, 310-313 --- mijl. sec. XIX


31

MS-II-m-A-15735.02 Incintă fortificată sat NADEŞ; comuna NADEŞ 1 sec. XV-XVI

MS-II-m-A-15735.01 Biserica evanghelică sat NADEŞ; comuna NADEŞ 1 sec. XIV-XV

MS-II-a-A-15735 Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat NADEŞ; comuna NADEŞ 1 sec. XIV-XVI

MS-II-m-A-15734 Casa parohială a bisericii evanghelice sat NADEŞ; comuna NADEŞ

1771-1789

SASCHIZ

MS-II-m-A-15780 Cetate de refugiu sat SASCHIZ; comuna SASCHIZ Pe platoul unui

deal, la vest de localitate - sec. XIV-XVIII

MS-II-m-B-15725 Casă sat MIHAI VITEAZU; comuna Saschiz Str. Principală 28 -

1909

MS-II-m-A-15724 Castelul Haller sat MIHAI VITEAZU; comuna Saschiz, sec. XVI-XVIII

MS-II-m-A-15631.02 Incinta fortificată sat CLOAŞTERF; comuna Saschiz nr. 85

1500-1525

MS-II-m-A-15631.01 Biserica evanghelică fortificată sat CLOAŞTERF; comuna

Saschiz nr. 85 1521-1524

MS-II-a-A-15631 Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat CLOAŞTERF; comuna

Saschiz nr. 85 1500-1525

175 MS-I-s-B-15412 Aşezarea romană de la Saschiz sat SASCHIZ; comuna SASCHIZ "Cetatea Uriaşilor” sec. II - III Epoca romană

MS-II-m-A-15782.02 Incinta cu turnul-clopotniţă sat SASCHIZ; comuna SASCHIZ 304 turn sec. XIV incintă

1493-1525, supraînălţare turn la 1678

MS-II-m-A-15782.01 Biserica evanghelică fortificată sat SASCHIZ; comuna SASCHIZ

304 1493-1525

MS-II-a-A-15782 Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat SASCHIZ; comuna

SASCHIZ 304 sec. XIV-XVIII


32

MS-II-s-A-15781 Situl rural Saschiz sat SASCHIZ; comuna SASCHIZ Sit delimitat cf. avizului de clasare 810/E/1998 al Ministerului Culturii; sec. XV-înc. sec. XX

VÂNĂTORI

MS-II-m-A-16064 Casa parohială a bisericii reformate sat VÂNĂTORI; comuna Vânători sf. sec. XIX

MS-II-m-B-15595 Ruinele primăriei sat ARCHITA; comuna Vânători sec. XVIII-XIX

MS-II-m-A-15596.02 Dubla incintă fortificată, cu turnurile sat ARCHITA; comuna sec. XV-.XVIII

MS-II-m-A-15596.01 Biserica evanghelică fortificată sat ARCHITA; comuna a doua jum. a sec.

XIII-sec. XVIII

MS-II-a-A-15596 Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat ARCHITA; comuna a

doua jum. a sec.

XIII-sec. XVIII

LASLEA

SB-II-m-B-12388 Biserica evanghelică sat FLOREŞTI; comuna LASLEA Str. Principală 50 1424 (biserica), 1835

(turn)

SB-II-m-B-12486 Biserica "Sf. Nicolae” - Din Cimitir sat NOU SĂSESC; comuna

Laslea, Str. Bisericii 65 În cimitirul orthodox - 1806

SB-II-m-B-12485.02 Turn-clopotniţă sat NOU SĂSESC; comuna Laslea nr. 208 1828-1832

SB-II-m-B-12485.01 Biserica evanghelică sat NOU SĂSESC; comuna Laslea nr. 208 sf. sec. XIV-sec. XV

SB-II-a-B-12485 Ansamblul bisericii evanghelice sat NOU SĂSESC; comuna Laslea nr. 208 sec. XIV-prima jum. a sec. XIX

SB-II-m-A-12416.02 Incintă fortificată sat MĂLÂNCRAV; comuna Laslea nr. 87 sec. XV-XVI

SB-II-m-A-12416.01 Biserica evanghelică sat MĂLÂNCRAV; comuna Laslea nr. 87

sec. XIV-înc.sec. XVI

SB-II-a-A-12416 Ansamblul bisericii evanghelice sat MĂLÂNCRAV; comuna Laslea

nr. 87 sec. XIV-sec. XVI

SB-II-a-B-12415 Ansamblul rural "Centrul istoric" sat MĂLÂNCRAV; comuna Laslea

sec. XVIII-XIX


33

SB-II-m-B-12410.02 Turnul-clopotniţă al fostei biserici evanghelice sat LASLEA; comuna LASLEA 9 sec. XIV-XV

SB-II-m-B-12410.01 Biserica evanghelică sat LASLEA; comuna LASLEA 9 1842-1845

SB-II-a-B-12410 Ansamblul bisericii evanghelice sat LASLEA; comuna LASLEA 9 sec. XV-XIX

BIERTAN

SB-I-s-A-11940 Situl arheologic de la Biertan sat BIERTAN; comuna BIERTAN sec. II – III

SB-II-m-A-12522.03 Casa parohială evanghelică sat RICHIŞ; comuna BIERTAN 1 -2 sec. XVI, sec. XVIII

SB-II-m-A-12522.02 Incintă fortificată (fragment), cu turn şi turn de poartă (turn-clopotniţă) sat RICHIŞ; comuna BIERTAN 1 -2 1500-1525

SB-II-m-A-12522.01 Biserica evanghelică sat RICHIŞ; comuna BIERTAN 1 -2 a doua

jum. a sec.

XIV-sec. XVI

SB-II-a-B-12521 Ansamblul rural "Centrul istoric" sat RICHIŞ; comuna BIERTAN sec. XVIII-XIX

SB-II-m-A-12364.02 Incintă fortificată sat COPŞA MARE; comuna Biertan nr. 237 cca.

1519

SB-II-m-A-12364.01 Biserica evanghelică fortificată sat COPŞA MARE; comuna

Biertan 237 mijl. sec. XIV transf. 1510, 1519, 1797

SB-II-a-A-12364 Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat COPŞA MARE;

comuna BIERTAN 237 mijl. sec. XIV-sec. XVIII

SB-II-m-B-12363 Casa parohială evanghelică sat COPŞA MARE; comuna BIERTAN 237 1826

SB-II-a-B-12362 Ansamblul rural "Centrul istoric, cu piaţa bisericii evanghelice" sat COPŞA MARE; comuna BIERTAN sec. XVIII-XIX

SB-II-m-B-12331 Fostă farmacie, azi locuinţă sat BIERTAN; comuna BIERTAN Str. Vlaicu Aurel 1 sec. XV-XVIII

SB-II-m-B-12330 Casă sat BIERTAN; comuna BIERTAN Str. Bălcescu Nicolae 25 1876

SB-II-m-A-12329 Casa parohială evanghelică sat BIERTAN; comuna BIERTAN Piaţa 1 Decembrie 1918 3 sec. XV-XVII, transf. 1820

SB-II-m-A-12328.04 Incintă fortificată exterioară, cu turn, turn de poartă zwinger sat

BIERTAN; comuna BIERTAN Piaţa 1 Decembrie 1918 2 sec. XVI-XVII


34

SB-II-m-A-12328.03 Incintă fortificată mediană, cu bastion (azi casa paznicului) şi scară de lemn, acoperită, turn) sat BIERTAN; comuna BIERTAN Piaţa 1 Decembrie

1918 2 sec. XVI

SB-II-m-A-12328.02 Incintă fortificată interioară, cu trei turnuri, bastion, turn de poartă

)sat BIERTAN; comuna BIERTAN Piaţa 1 Decembrie 1918 2 sec. XV

SB-II-m-A-12328.01 Biserica evanghelică sat BIERTAN; comuna BIERTAN Piaţa 1 Decembrie 1918 2 1490-1516

SB-II-a-A-12328 Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat BIERTAN; comuna BIERTAN Piaţa 1 Decembrie 1918 2 sec. XV-XVII

SB-II-s-A-12327 Situl rural Biertan sat BIERTAN; comuna BIERTAN Sit de limitat cf. aviz nr. 811/E/1998 al Ministerului Culturii , sec. XVI-XIX

SB-II-m-B-12326-D Vama Veche (fundaţii) sat BIERTAN; comuna BIERTAN sec. XVIII

SB-I-s-A-11941 Situl arheologic de la Biertan sat BIERTAN; comuna BIERTAN sec. XIII Epoca

medieval timpurie

SB-I-m-A-11940.02 Aşezare rurală sat BIERTAN; comuna BIERTAN sec. II - III Epoca Romană

În patrimoniul cultural imaterial al ariei de cuprindere a GAL Dealurile Târnavelor s -au păstrat până în zilele noastre o serie de practici pe care comunitatile, grupurile le

recunosc ca parte integrantă a patrimoniului lor cultural, cum este de exemplu “Vecinătatea”, dar şi expresii culturale traditionale - cântece, dansuri, jocuri populare ( Grupul vocal bărbătesc din Nadeş, “Ansamblul de jocuri populare” din satul Seleuş,

comuna Daneş, Ansamblul de dansuri populare “Românaşul” Albeşti-Saschiz) - forme de expresie sincretică - obiceiuri, ritualuri, sărbători, precum si mestesuguri ori

tehnologii traditionale (exemplu _ meşteşugul ţesătoriei, practicat şi chiar dezvoltat la nivel de antreprenoriat de către femeile din satul Mălăncrav, comuna Laslea; mai mult, în urma consultărilor publice s-a evidenţiat nevoia localnicilor de a fi sprijiniţi în dorinţa

şi practicile de revitalizare a meşteşugurilor tradiţionale) .

Vecinătatea

Satul săsesc a fost organizat pe vecinătăţi. În general o vecinătate este formată din toţi locuitorii gospodăriilor aflate pe o stradă. Vecinătatea are un registru în care se treceau veniturile, contribuţiile şi membrii ei. „Tatăl vecinătăţii” are dreptul de a primi

noi membrii în vecinătate, de a strânge banii vecinătăţii, de a lua hotărâri administrative. Lui îi revine dreptul de a pedepsi acei membrii ai vecinătăţii care au

încălcat legislaţia sau normele interne ale vecinătăţii şi are obligaţia de a organiza toate sărbătorile şi să rezolve conflictele între familii ce au apărut în vecinătate. De exemplu, dacă un vecin nu îl saluta pe celălalt, tatăl avea datoria de a-i invita pe cei

doi într-o casă de împăcăciune, de obicei aflată în gospodăria „tatălui”, construită special pentru acest scop, să-i oblige la plata unei sume de bani şi la a-şi cere scuze

reciproc. Dacă acest lucru nu se întâmpla, tatăl decidea care din membrii respectivi va avea de părăsit vecinătatea. Din sumele strânse se organiza o petrecere în gospodăria „tatălui” cu ocazia alegerii unui tată de vecinătate. Vecinătatea era varianta


35

ţărănească a breslei. În cadrul ei funcţionau organizaţii ale femeilor - KRANZ-ul, ale fetelor nemăritate - SCHWESTERSCHAFT-ul şi ale băieţilor- BRUDERSCHAFT-ul.

Burduhoazele

Este un obicei practicat în ajunul Anului Nou. “Burduhoază” este femeia/bărbatul ce se

îmbracă cât mai haios şi/sau înfricoşător, de obicei într-un costum făcut din zdrenţe şi cu o mască pe faţă. Grupul de burduhoaze „colindă” satul şi animă petrecerile în „noaptea dintre ani”.

Colindul in Ajunul Craciunului

În Ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie, feciorii satului, îmbrăcaţi în costume

populare se organizează în cete de colindători, vestind în fiecare casă din sat Naşterea Domnului Iisus Hristos. Dimineaţa, fetele şi băietii, în costume populare, colindă şi în biserică - după slujba de Crăciun. Colindele specifice zonei noastre sunt:

"O, ce veste minunată", "Trei păstori", "Viflaime", "Cerul şi pământul" , "Acum am văzut minune" şi "Norul" (aceasta din urmă se cântă doar în Saschiz) . Acest obicei se

păstrează şi în toate satele din zona deservită de GAL Dealurile Târnavelor.

Sărbătorile de iarnă se încheie, de obicei, cu spectacole folclorice sau baluri la căminele culturale .

Obiceiul “Stropitului” fetelor

Pastele este însoţit de o mulţime de obiceiuri şi simboluri, dar cel mai cunoscut obicei

la saşii şi maghiarii din zona noastră, împrumutat şi de români, este cel al mersului cu stropitul sau udatul. Obiceiul îşi are originea în perioada precreştină, ca simbol al vieţii şi fertilităţii, şi a fost practicat de mai multe popoare germanice. În Transilvania,

stropitul s-a practicat şi la familile nobiliare până la sfârşitul secolului al XIX -lea, după care a rămas doar în mediul rural. Odată cu trecerea timpului, obiceiul s-a modernizat,

iar dacă în trecut se folosea apă, astăzi se foloseşte parfum sau apă de colonie. Băieţii adunaţi în grupuri merg la fete acasă a doua zi de Paşte, unde întreabă părinţii fetelor dacă primesc cu udatul, în timp ce rostesc următoarea poezie: "Am auzit că aveţi o

floare frumoasă, am venit s-o udăm să nu se ofilească". Baieţii stropesc fata cu parfum, după care sunt rasplătiţi cu ouă roşii, băutură , lichiu şi cozonac.

Demn de menţionat este faptul că, din parteneriatul GAL Dealurile Târnavelor, face parte si o Asociaţie folclorică, “Românaşul”, dovadă a preocupărilor

noastre în domeniul cultural, pentru păstrarea tradiţiilor şi obiceiuri lor zonei şi sprijinirea acţiunilor şi proiectelor culturale ce vor fi implementate prin GAL Dealuri le Târnavelor.

II.2.6 Economia locală

Microregiunea Dealurile Târnavelor profită de concentrarea vieţii economice în jurul

oraşelor Sighişoara şi Dumbrăveni, cu industrie, cultivarea viţei de vie, zootehnie, cultivarea cerealelor şi turism.

În regiune se practică preponderent agricultura, creşterea animalelor şi silvicultura.

Economia este dominată de agricultura puţin diversificată precum şi de lipsa unor centre de polarizare cu o dinamică economică corespunzătoare. Infrastructura rutieră

constituie o oportunitate pentru dezvoltarea economică a regiunii, aceasta din urmă fiind traversată de drumul european E60.


36

Puterea economică în microregiune se situează sub media pe judeţ. În această regiune cu caracter rural structurile economice nu sunt suficient de bine dezvoltate dar

prezintă perspective de creştere a ofertei locurilor de muncă, dacă se implementează o strategie coerentă bazată pe punctele forte intrinseci şi se valorifică oportunităţi le

oferite, ţinându-se cont de lipsuri (puncte slabe şi riscuri) (vezi Cap. 2).

Oraşul Sighişoara polarizează şi localităţile înconjurătoare din microregiunea Dealurile Târnavelor. Economia se bazează pe resursele naturale ale regiunii,

producându-se în consecinţă o anumită specializare a forţei de muncă.

II.2.6.1 Repartizarea populaţiei active

IV. TREBUIE ACTUALIZATE!!!!!!!!!!!!!

Tabel nr. 1-8 „repartizarea populaţiei active în anul 2009”

Populaţia

activă

Agricultură

anul 2009

Industrie

anul 2009

Comerţ

anul 2009

Servicii

anul 2009

Total nr. peroane

1588 92 576 288 454

% 100% 5,79% 36,27% 18,13% 28,58%

Datele statistice corelate cu observaţiile din teritoriu conduc la concluzia că aproape trei sferturi din populaţia activă este reprezentată în mare parte de fermieri de

subzistenţă, care trăiesc sub limita sărăciei. Cu toate că doar un procent infim de 5,79% din populaţia activă este reprezentată de populaţia ocupată în agricultură, teritoriul prezintă un puternic caracter rural cu gospodării de subzistenţă, fără a fi

organizate în cele mai simple forme de organizare (PFA, II, IF). Din statistici la nivel naţional s-a arătat că peste 80% din locuitorii din zonele rurale, activi în agricultură,

sunt persoanele peste 60 ani. Realitate confirmată şi de părerile actorilor din teritoriul Dealurile Târnavelor, deoarece tinerii îşi pierd tot mai mult interesul să lucreze în agricultură şi, fie părăsesc satele în favoarea oraşelor, fie se orientează spre alte

sectoare: industrie, comerţ sau servicii.

În concluzie strategia GAL Dealurile Târnavelor va urmări, pe deoparte

creşterea atractivităţii sectorului agricol pentru tineri, în special femei şi pe de altă parte implementarea măsurilor de formare profesională şi informare privind diversificarea activităţilor economice în mediul rural.

II.2.6.2 Agricultura

V. TREBUIE ACTUALIZATE!!!!!!!!!!!!!

Tabel nr. 1-9

Zonă de cultură de

cereale şi de creştere

a animalelor

Terenuri arabile

2007

din care neproductive

Păduri

Pajişti

Viţă de vie Livezi


37

2008

Ha 79364 9222 12844 28261 27380 357 1190

% 100% 11,62% 1,61% 35,61% 34,5% 0,45% 1,5%

Sectorul agricol din microregiune se confruntă în mare parte cu aceleaşi provocări identificate la nivel de ţară prin PNDR. Lipsa competitivităţii este reflecată de

productivitatea scăzută, creşterea economică scăzută şi de un deficit al balanţelor comerciale agroalimetare, având în vedere că agricultura şi industria alimentară nu reuşesc să ţină pasul cu creşterea cererii de produse alimentare şi neputând face faţă

competiţiei străine, în special celei din UE.

Pădurile acoperă aproape 40 % din teritoriu, cum se vede pe harta de mai sus, motiv pentru care utilizarea durabilă a lemnului, cu toate aspectele pe care le implică conceptul exploatării sustenabile, va fi un pilon de bază al strategiei de dezvoltare

locală.

Pajiştile sunt gospodărite extensiv prin metode tradiţionale, în regiune fiind

aproape toate zonele pilot, la nivel de ţară, care au intrat în programul pilot SAPARD 3.3, măsură predecesoare a actualelor plăţi de Agro-Mediu. Pajiştile din teritoriul Dealurile Târnavelor sunt pajişti cu înaltă valoare naturală (HNV), iar aproximativ

jumătate din teritoriu este încadrat ca zonă montană defavorizată (ZMD) – comunele Laslea, Biertan, Nadeş şi Daneş.

4 Datele privind terenurile neproductive se referă doar la comunele din jud. Mureş


38

În ceea ce priveşte podgoriile şi livezile din microregiune, suprafeţele au urmat un trend descendent, mai ales în ceea ce priveşte cultura viţei de vie, aceasta

înregistrând, în perioada 1998-2005, o înjumătăţire a suprafeţelor cultivate cu viţă nobilă, în comparaţie cu regresia de 16% a suprafeţelor la nivel de ţară.

Scăderea cu 50 % a suprafeţelor cultivate cu viţă de vie în microregiune, a înregistrat totuşi o uşoară creştere de aproimativ 10%, în perioada 2005-2007.

Suprafaţa acoperită de livezi, din microregiune a urmat şi ea o tendinta

descendentă, asemănătoare tendinţei la nivel de ţară, care a scăzut cu 15% în perioada 1998-2005, pentru a se redresa uşor în perioada 2000-2007 de la 1.041 de

Ha în anul 2000 până la 1190 Ha în 2007.

Mulţi cultivatori de fructe se confruntă cu lipsa mijloacelor financiare pentru reîntinerirea plantaţiilor de pomi fructiferi, achiziţionarea îngrăşamintelor, pesticidelor si

utilajelor, reabilitarea sistemelor de irigaţii şi construirea unor capacităţi de depozitare adecvate.

„Ca ramură a economiei naţionale, agricultura înregistrează un declin ... situaţia a fost deosebit de nefavorabilă în 1992, odată cu desfiinţarea cooperativelor agricole de producţie”5.

Efectivele de animale au scăzut drastic pe parcursul perioadei de tranziţie. Desfiinţarea sau privatizarea cooperativelor agricole de producţie şi a fermelor de stat

au avut drept rezultat apariţia unor modificări structurale semnificative. Efectivele de animale au scăzut până la nivelul unităţilor care au apărut ulterior. Nefolosirea spaţiilor şi dotărilor tehnice din fostele unităţi de producţie intensivă au avut ca urmare

degradarea treptată şi învechirea acestora pe deoparte şi orientarea micilor agricultori spre creşterea animalelor, în principal pentru autoconsum, pe de altă parte.

Astfel exploataţiile agricole din microregiune, ca şi dimensiune, sunt preponderent de subzistenţă şi semisubzistenţă.

În ceea ce priveşte procesarea produselor locale, branding regional –

marketing, există exemple foarte importante de bune practici în regiune, iniţiativele Fundaţiei ADEPT http://www.fundatia-adept.org/ , a căror membrii au sprijinit activ

toate etapele, până în prezent, de implementare a măsurilor LEADER în teritoriu.

Prin măsurile incluse în strategia GAL Dealurile Târnavelor se urmăreşte exploatarea potenţialuli agricol al zonei, ţinând cont de provocările date de protecţia

mediului şi conservarea biodiversităţii. Cu alte cuvinte, la baza tuturor politicilor propuse pentru teritoriul Dealurile Târnavelor, stau principiile dezvoltării durabile, a comuniunii armonioase între partea economică, socială şi de mediu.

5 Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 – versiunea a IV-a, Decembrie 2009 – pag.22

http://www.fundatia-adept.org/


39

II.2.6.3 Industrie – IMM – microintreprinderi

Având în vedere concurenţa din oraşe, nici sectorul comerţului şi al serviciilor nu oferă prea multe locuri de muncă în mediul rural. În afara unei bune prezenţe a

magazinelor alimentare în localităţi (în comunele mai mari inclusiv magazine de materiale de construcţii), oferta în acest domeniu este relativ redusă.

TREBUIE ACTUALIZATE!!!!!!!!!!!!!

Total

intreprinderi

2008

Microintreprinde

ri

cu 1-9 salariaţi

Intreprinderi cu

10-49 salariaţi

Intreprinderi cu

50-250 salariaţi

Intreprinderi

cu peste

250 salariaţi

Ha 258 226 30 2 0

% 100% 87,5% 11,5% 1%

Din datele privind agenţii economici din teritoriu, se remarcă o majoritate a microintreprinderilor cu 1-9 angajaţi de 87,5% din totalul intreprinderilor din Dealuri le

Târnavelor. Intreprinderile cu peste 10 angajaţi sunt în proporţie de doar 11,5% iar intreprinderile „mari” cu peste 50 de angajaţi reprezintă doar 1% din totalul agenţilor

economici din teritoriu.

Strategia de dezvoltare locală a GAL Dealurile Târnavelor va urmări în acest sens dezvoltarea microintreprinderilor existente şi va încuraja formarea celor noi prin

intervenţii cnform măsurii 312 PND, pentru crearea locurilor de muncă, respectiv menţinerea celor existente, fiind încurajate iniţiativele inovatoare de dezvoltare.

II.2.6.4 Comerţ şi sector de servicii

Turismul este cea mai importantă componentă a sectorului terţiar din microregiune, şi totuşi exploatat doar la cote reduse în proporţie cu potenţialul

intrinsec. Regiunea Centru s-a bucurat întotdeauna de o atenție sporită din partea turiștilor

autohtoni și internaționali. După o periodă în care interesul vizitatorilor scăzuse odată

cu procesul schimbărilor economice și sociale a deceniului trecut, ultimii 5 ani au

consemnat din nou o creștere semnificativă a cifrelor turiștilor din partea centrală a

țării. Turismul specific pentru Regiunea Centru este cel recreaţional şi cultural, al artei

culinare și al vinului.

Cu toate că microregiunea este predestinată a-şi clădi dezvoltarea economică

pe turism, ca un pilon important al creşterii economice, încă lipsesc tipuri le de turism care aduc cele mai mari beneficii economice pentru localnici, şi care se bazează pe: excelente reţele de comunicare, operatori de turism locali, proprietari de facilităţi de

cazare locali, ghizi locali, lanţuri de furnizori locali (pentru produse alimentare etc., pentru seriviciile de cazare locale), canale bune de comunicare cu operatorii de turism

din străinătate, şi nu în ultimul rând calitate şi diversitate care să atragă o gamă largă de turişti independenţi din străinătate, care cheltuie mult în vacanţă, dar şi vizitatori din ţară, pe tot parcursul anului.


40

Regiunea Târnava Mare a fost martora creșterii extraordinare a numărului de

vizitatori în zonă – de la câteva sute în 2005 la 6.000 în perioada mai-octombrie

2008, conform cifrelor preluate de la Centrul de Informare Turistică din Saschiz. Turiștii interesați au fost în marea lor majoritate străini (în proporție de peste 60%), iar

restul autohtoni. Aceste cifre au fost confirmate în perioada aprilie-octombrie 2009. Conform

datelor Centrului de Informare Turistică din Saschiz s-au numărat aproape 6.000 de turiști, din care peste jumătate au fost străini și restul români.

Date turism celalalte localitati !!!!!!!!!!!!!!!!!!!


41

II.2.7 Servicii pentru populaţie şi infrastructuri medico-sociale

Serviciile sociale oferite:

• persoanelor cu dizabilităţi • copiilor

Instituţii existente : • Centrul educativ pentru copii de la Apold

• Centrul social pentru copii şi adulţi de la Daia, comuna Apold • Centru pentru ingrijirea vârstnicilor la domiciliu la Saschiz (de serviciile oferite

prin acest Centru beneficiază şi comunele Vânători, Albeşti, Apold, Saschiz şi Daneş) • Spitalul creştin –medical Lukas, Laslea

Oportunităţi: Intervenţie FEADR privind investiţiile în infrastructura aferentă serviciilor sociale:

• FEADR (PNDR Axa 3) susţine prima înfiinţare şi dotarea infrastructurii aferente serviciilor sociale din spaţiul rural (centre de îngrijire copii, bătrâni şi persoane cu nevoi speciale); dezvoltarea turismului ca şi activitate economico-socială; infrastructura

pentru practicarea sportului şi recreere ca şi activităţi sociale.

ONG-uri cu activitate în zonă: • fundaţia Adept Transilvania – dezvoltare rurală, agricultură, biodiversitate şi protecţia mediului

• fundaţia Mihai Eminescu Trust – arhitectură tradiţională • fundaţia Eco Transilvania – mediu, social

• asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Tîrnava Mare - parteneriat public, constituit pentru absorbtia fondurilor nerambursabile • asociaţia Milvus – mediu, protecţia păsărilor

• asociaţia Mioritics – turism • organizaţia Caritas – asistenţă socială de specialitate

TREBUIE ACTUALIZATE!!!!!!!!!!!!!

Şcoli Biserici

-toate

cultele-

Camine culturale

- toate

cultele-

Dispensar uman

Dispensar veterinar

Posta Biblioteca Farmacie

Albesti 3 12 3 1 1 3 1 1

Apold 4 7 4 1+3 pc 1 3 pcte 1 1

Biertan 3 11 3 1 1 1 1 1

Nadeş 4 7 2 2 1 1+

pct. in fiecare sat

1 1

Daneş 4 8 3 1+ 1 pct. 1 1 1 1


42

Sanitar

Laslea 5 15 4 2 1 2 1 1

Saschiz 1 5 4 2 1 1 1 1

Vânători 4 8 5 1+1 pct. sanitar

1 1 1 1

Tabel nr. II-13 “Instituţiile locale din microregiune”

II.2.8 Activităţi sociale şi instituţiile locale

Sunt prezentate, mai jos, Instituţiile locale (primării, consilii etc.), asociaţiile de comune, de consilii etc. din zonă, precum şi principalele activităţi sociale în care

acestea sunt implicate şi de care beneficiază comunităţile locale. De asemenea sunt prezentate cele mai relevante ONG-uri, asociaţii locale (agricol, comercial, forestier)

precum şi domeniul de intervenţie a acestora şi influenţele asupra dezvoltării zonei respective.

- Primăria şi Consiliu Local Albeşti

- Primăria şi Consiliul Local Vânători

- Primăria şi Consiliul Local Saschiz

- Primăria şi Consiliul Local Apold

- Primăria şi Consiliul Local Daneş

- Primăria şi Consiliul Local Nadeş

- Primăria şi Consiliul Local Laslea

- Primăria şi Consiliul Local Biertan

- Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Târnava Mare

- Asociaţia Caritas

- Asociatia utilizatorilor de pasune din comuna Saschiz

- Asociatii de crescatori de animale in toate comunele membre GAL

- LISTA ONG-URI DIN FIECARE COMUNA

Activităţile sociale sunt slab dezvoltate în cele 8 comune membre ale Asociaţiei Grupul de Acţiune Locală Dealurile Târnavelor; în majoritatea cazurilor, dezvoltarea,

implementarea şi coordonarea activităţi lor sociale sunt apanajul persoanelor încadrate în primării pe posturi de asistenţi sociali. În spaţiul civic al comunităţi lor locale se

observă slaba dezvoltare a structuri lor asociative, ONG-uri, cu activităţi în domeniul social. Deşi amploarea şi frecvenţa semnalelor (in-put-uri) emise de acestea sunt relevante ca importanţă şi oportunitate, aceste structuri nu au reuşit să producă o

cooperare/comunicare adecvată cu autorităţile publice locale

Răspunsuri le (out-put-urile) autorităţilor locale la semnalele structurilor

asociative civice sunt, de regulă, compatibile cu aşteptările, deşi resursele disponibile (materiale, umane, logistice şi manageriale) sunt minime. Acţiunile iniţiate în parteneriat nu au caracter de continuitate, fiind în mare măsură conjucturale şi

episodice, predominând orientarea filantropică, de caritate şi mai puţin formele interactive de solidaritate comunitară.


43

Problemele identificate au în vedere:

a) situaţia vârstnicilor- venituri reduse, ale căror consecinţe se regăsesc în

următoarele aspecte: imposibilitatea de a asigura o alimentaţie corespunzătoare, imposibilitatea de a asigura articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte, materiale

igienico-sanitare, incapacitatea de a procura medicamentele şi materialele necesare, situaţie tragică în cazul bolnavilor cronici şi a celor dependenţi de medicamente; neasigurarea tratamentului balnear pentru bolnavii cronici ; lipsa unui sistem de

protecţie reală a persoanelor vârstnice cu venituri modeste.

Oportunitate:

- dezvoltarea unui sistem de ingrijire medico-socială la domiciliu, de tip „ home-care” pentru persoanele vârstnice dependente, cu venituri modeste, lipsite de suport informal real (vecini, rude, prieteni) sau sunt bolnavi care necesită îngrijire de durată,

fiind imobilizaţi la pat.

- posibil proiect LEADER : înfiinţarea unui Centru de îngrijire şi recuperare –

fizioterapie- pentru persoanele care au suferit atacuri cerebrale şi pentru persoanele vârstnice

b) situaţia copiilor defavorizaţi:

- analfabetism, lipsa unei educaţii egienico-sanitare, izolarea/marginalizarea socială, penuria materială, lipsa unei protecţii sociale adecvate

- oportunităţi: asigurarea unei asistenţe medicale permanente, reintegrarea copiilor în societate prin participarea la activităţi sociale şi culturale ale comunităţii; asistarea şi protecţia socială a copiilor cu probleme în familie

-posibil proiect LEADER: cabinet medical/dentist/farmacie mobil pentru comunităţile izolate; un astfel de proiect ar întări parteneriatul cu autorităţile

publice locale

c) situaţia persoanelor cu handicap sever

- în Sighişoara, oraş învecinat comunelor din GAL-ul Dealurile Târnavelor,

funcţionează Complexul de servicii pentru copiii cu deficienţe neuropsihiatrice, cu trei componente: Centrul de plasament modulat de tip familial pentru copii cu

handicapsever format din şase module, Centrul de spri jinire a integrării şi reintegrării copilului în familie, Componenta de ambulatoriu, în care copiii cu handicap sever din Sighişoara şi zonele limitrofe (Apold, Albeşti, Vânători, Saschiz, Laslea ) sunt aduşi

periodic de către părinţi la Centru pe baza programărilor. Existenţa acestui Complex nu rezolvă, însă, în totalitate, problema persoanelor cu handicap din zonă.

Oportunităţi:

- dezvoltarea de activităţi sociale privind şcolarizarea la domiciliu a copiilor cu handicap sever motor, nedeplasabili

- programe de consiliere a părinţi lor în vederea păstrării copilului cu handicap sever.

- formarea unor deprinderi de muncă (după capacitate), în vederea ocupării timpului persoanei cu handicap în mod util şi plăcut

- campanii pentru schimbarea mentalităţii comunităţii locale faţă de persoana cu handicap

- înfiinţarea unor cluburi sau centre de zi


44

- posibil proiect LEADER : “îngrijire verde” – Green Care – un proiect care să stimuleze creşterea şi diversificarea serviciilor sociale (ex: terapie prin îngrijirea

cailor)

d) Protecţia drepturilor copilului şi adolescentului

Probleme: abandon şcolar, lipsa asistenţa psihologică şi socială a copiilor, comunicare ineficientă între elevi, părinţi şi profesori, lipsa orientării profesionale specializate, etc.

Oportunităţi:

- consiliere legislativă în domeniul protecţiei sociale

- punerea în relaţie a familiei, copilului şi adolescentului cu resursele din mediul

social

- distribuirea de broşuri informative referitoare la nevoile copilului, etc…

- sprijinirea copilului, adolescentului, prin organizarea de grupe de „meditaţii”

pentru copiii cu dificultăţi de învăţare

e) delicvenţa juvenilă

- creşterea numărului de furturi şi tâlhării

Oportunităţi:

- implicarea mai concretă a organizaţiilor neguvernamentale în munca de

prevenţie, reintegrarea delicvenţilor în comunitate, etc.

În cadrul Grupului de Acţiune Locală o atenţie deosebită va fi acordată

dezvoltării de acţiuni şi proiecte destinate minorităţilor şi grupurilor etnice cu pondere importantă în populaţia din zona deservită (cum sunt cele ale rromilor, maghiarilor şi altor minorităţi), precum şi organizaţiilor din zonă care le reprezintă i nteresele şi ai

căror reprezentanţi în GAL vor avea posibilitatea să fie implicaţi în vederea îmbunătăţirii activităţii sociale şi economice şi în acelaşi timp să aducă o contribuţie

însemnată la dezvoltarea rurală în spaţiul rural din care fac parte.

Totodată se va urmări promovarea constantă, sistematică şi susţinută a principiului egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, aplicând în acelaşi timp principiul

nediscriminării privind orientarea religioasă, sexuală, dizabilităţi etc.

Astfel, în actiunile Grupului de Acţiune Locală vor fi angrenate organizaţii cu

preocupări şi responsabilităţi în acest sens (ex. grupuri informale ale rromilor, in conditiile in care, in zona nu exista grupuri ale rromilor legal constituite), unde vor putea să-şi aducă contribuţia la promovarea principiilor GAL şi totodată să beneficieze

de avantajele proiectelor dezvoltate prin GAL.

Printre acţiunile specifice direcţionate către aceste persoane se vor număra activităţi de animare, atât la nivel de individ, cât şi de grup, în vederea încurajării

acestora de a participa la diverse activităţi economice şi sociale, acţiuni în vederea construirii de capacităţi pentru dezvoltarea spiritului de autoajutorare, schimb de

experienţe şi de bune practici, precum şi iniţiative de animare, ce vizează dezvoltarea potenţialului unic al grupurilor menţionate anterior.

II.2.10 Bilantul politicilor intreprinse in teritoriu

Politicile întreprinse în teritoriul deservit de Grupul de Acţiune Locală Dealurile Târnavelor au avut până în prezent un caracter preponderent local – excepţie fac cele

6 comune din judeţul Mureş (Albeşti, Apold, Daneş, Saschiz, Nadeş şi Vânători),


45

membrii fondatori din 2006 în Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Târnava Mare, un parteneriat exclusiv public, cu o strategie de dezvoltare a investiţiilor publice în

regiunie, constituit pentru atragerea de finanţări nerambursabile din diferite surse externe. A.D.I. Târnava Mare a fost partener într-un proiect al Consiliului Judeţean

Mureş, finanţat din fonduri Phare : “Reţea judeţeană pentru absorbţia fondurilor strucurale” şi un proiect Phare al organizaţiei Caritas şi Direcţiei de Asistenţa Socială Mureş, pentru înfiinţarea a 2 Centre de îngrijire a vârstnicilor la domiciliu, care

deservesc întrreaga zonă.

În calitate de beneficiar, A.D.I. Târnava Mare a depus doua proiecte care nu au

fost finanţate în urma evaluării : un proiect pentru modernizare drumuri în cadrul PNDR 322 şi un proiect pe POS CCE 321, vizând implementarea unui sistem GIS la teritoriului deservit de Asociaţie.

Factorii care au influenţat dinamica dezvoltării locale au fost: capacitatea administratiei publice locale de a elabora şi implementa strategii adecvate de

dezvoltare locală; spiritul antreprenorial – disponibilitatea membrilor comunităţii locale de a iniţia şi desfăşura activităţi economice; disponibilitatea de asociere şi cooperare a actorilor locali; nivelul de pregătire a actorilor locali individuali; densitatea relaţiilor

sociale construite cu actori din afara localităţii – conectivitatea actorilor locali cu actori externi facilitează implicarea comunităţii în programe şi proiecte mai largi.

Strategiile si politicile de dezvoltare locală în comunele membre GAL Dealurile Târnavelor sunt, în cea mai mare măsură a lor, tributare compatibilităţii cu tendintele, strategiile şi politicile existente la nivel regional, naţional sau global, respectiv condiţiile

de eligibilitate, alocare şi gestionare a Fondurilor comunitare specifice acestei politici: Fondurile Structurale, Fondul de Coeziune Socială, respectiv Fondul European de

Solidaritate.

Toate cele 8 comune membre ale Asociaţiei Grupul de Acţiune Locală Dealurile Târnavelor au elaborat în ultimii patru –cinci ani propriile Strategii de dezvoltare locală

socio-economică, adaptate la nevoile specifice din fiecare comunitate, rezultate a trei factori distincţi:

a. dezvoltarea activităţilor economice deja existente

b. dezvoltarea de noi activităţi economice de către actori locali

c. atragerea de investiţii externe şi localizarea acestora în aria localităţii ţintă

Administraţiile publice locale s-au considerat principalul agent al dezvoltării locale, însă au fost cazuri specifice în care dezvoltarea economică locală s -a realizat realizată prin eforturile comune ale sectorului public, privat şi cel al comunităţii.

Exemplu: colaborarea celor 8 comune cu fundaţia Adept din Saschiz în cadrul proiectelor:

- Sapard 3.3 pentru protejarea pajiştilor şi fâneţelor şi cel pentru amenajarea şi dotarea Centrelor de colectare a laptelui

- foarte multe sesiuni de informare şi conştientizare pe teme specifice organizate de

PAPI Saschiz şi/sau de fundaţia Adept Transilvania pentru fermieri, mici producători şi întreprinzători din toată zona deservită de GAL Dealurile Târnavelor

- sprijin local gratuit oferit întreprinzătorilor pentru întocmirea de proiecte în cadrul Măsurii 141, cereri online de plată pe suprafaţă la APIA, proiecte depuse în cadrurl programului e-creştere (Saschiz şi Laslea) , etc.


46

În toate cazurile, proiectele dezvoltate de administraţiile publice locale în fiecare din cele 8 comunităţi, s-au bazat pe atragerea de venituri de la bugetul de stat

şi mai puţin pe fondurile europene.

Majoritatea au fost proiecte de infrastructură tehnico- edilitară: drumuri, apă,

canalizare, baze sportive, etc., mai puţin proiecte pentru infrastructură IT sau în domeniul social, inovaţie, antrepenoriat şi calitatea potenţialului uman.

Excepţii :

- comunele Saschiz şi Laslea – proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere prin care s-

a constituit în fiecare din cele două comune Reţeaua Electronică a Comunităţii Locale (RECL)

- Comuna Saschiz – proiectul CAESAR, în curs de derulare, implementat de ANCPC

şi Ministerul Agriculturii

- Comuna Apold – satul Daia – Fabrică de cărămidă pentru romi

- Comuna Buneşti – Centru de informare turistică

- Comunele Saschiz, Albeşti şi Vânători – parteneri într-un proiect pentru dezvoltarea resurselor umane prin cursuri de calificare în meseriile de administrator pensiune

turistică şi tâmplar-dulgher-parchetar

Comuna Nadeş- implementarea unei aplicaţii GIS şi a unui ghişeu unic pentru

eliberarea documentelor de stare civilă

Comuna Nadeş – serviciu public informatizat de evidenţă a persoanelor

Complementaritatea cu alte programe

Comuna Saschiz a implementat în 2007 Reţeaua Electronică a Comunităţii

Locale, una din cele 255 de RECL-uri infiinţate prin Economia Bazată pe Cunoaştere al Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. În urma implementării RECL Saschiz, fermierii din localitate şi din zonă au bene ficiat de cursuri de utilizare a

calculatorului, de sesiuni de informare privind absorbţia fondurilor din cadrul PNDR, asistenţă tehnică pentru completarea online a cererilor de subvenţii pe suprafaţă,

consultanţă gratuită pentru întcmirea dosarelor de finanţare precum şi promovare în mass-media.

Propunerile de proiecte din Strategia de dezvoltare a GAL-ului Dealuri le

Târnavelor au în vedere utilizarea TIC (tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor) în cadrul proiectelor, inclusiv respectarea obiectivului orizontal „îmbătrânire activă” – prin desfăşurarea unor cursuri de uti lizare TIC pentru populaţia în vârstă, din microregiune.

Asociaţia Grupul de Acţiune Locală Dealuri le Târnavelor este partener într -un proiect intitulat „Mediul rural-tradiţie şi antreprenopriat” , un proiect pentru revitalizarea

meşteşugurilor tradiţionale şi formare profesională pentru domenii non-agricole şi antreprenoriat a populaţiei din comunele deservite de GAL Dealurile Târnavelor. Proiectul se află acum în faza de iniţiere şi va fi depus pentru finanţare în cadrul

Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Activităţile iniţiate prin acest proiect vor putea fi continuate de către beneficiarii proiectului –viitori

antreprenori-- prin Măsura 312 –Înfiinţarea şi dezvoltarea de întreprinderi, din PNDR.


47

Printr-un proiect implementat de Centrul de Asistenţă Rurală cu finanţare de la Ministerul Culturii şi Spaţiul Economic Norvegian, în comuna Saschiz s-a înfiinţat un

Centru de resurse culturale , care va deservi comunităţile din zonă. Obiectivele acestui Centru converg către atingerea unor propuneri de proiecte din Strategia GAL

Dealurile Târnavelor în domeniul cultural, mai ales în ccea ce priveşte realizarea de manifestări culturale zonale de mai mare anvergură şi promovarea patrimoniului material şi imaterial al comunităţilor din zonă, realizarea de studii şi cercetări

etnografice (complementaritate cu măsura 322-Renovarea şi dezvoltarea satelor, din PNDR)

De asemenea, Activitaţile Fundaţiei Adept Transilvania, membru fondator al GAL-ului se aplică şi pentru GAL Dealurile Târnavelor (zona rurală, activităţi de dezvoltare anteprenorială, turism, etc) . Fundaţia Adept are expertiză şi experienţă în accesarea de fonduri nerambursabile prin diferite programe

a. Innovation Norway – pentru training pe problem de agricultură ecologică, igiena laptelui, marketing; amenajarea de centre de colectare lapte, dezvoltarea de pieţe pentru producători

b. POS Mediu – planul de management pentru situl Natura 2000 Sighişoara Târnava Mare

c. Orange România –CSR- – training, educaţie, dezvoltare rurală, punct de informare turistică, voluntariat

d. Administraţia Fondului pentru Mediu – cartarea zonei Sighişoara Târnava Mare

e. programul Life –conservarea şi protejarea biodiversităţii

Posibilităţi de finanţare

- Innovation Norway – pentru următoarea perioadă de finanţare: 2011-2013 - Romania American Fundation – dezvoltare antreprenoriala – s-au iniţiat

discuţiile pentru câteva activităţidin cadrul proiectulu

- Activităţi de voluntariat cu angajaţii Orange - Comisia Europeană- Program Europa pentru Cetăţeni

II.2.10 Elemente complementare pentru prezentarea teritoriului

Creşterea competitivităţii sectoarelor agroalimentar şi forestier din România

Pentru că obiectivul general al acestei axe “ creşterea competitivităţii sectoarelor agroalimentare şi forestiere” să poată fi realizabil s-au identificat următoarele măsuri: de formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe, furnizarea de servicii de

consiliere şi consultanta pentru agricultori şi utilizarea serviciilor de consiliere pentru populaţia adultă interesată (şi nu numai) din zonă pentru a desfăşura o activitate de

producţie agroalimentară şi forestiereă la standardele cerute de către UE şi printr -un manageriat productiv. Aceste măsuri sprijină fermierii şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele agroalimentare şi forestiere.

Un alt set de măsuri care a fost identificat şi care contribuie la realizarea obiectivului general al acestei axe sunt: instalarea tinerilor fermieri, pensionarea timpurie a

fermierilor şi lucrători lor agricoli, modernizarea exploataţiilor agricole, sprijinirea


48

fermelor agricole de semi-subzistenta, îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii. Aceste măsuri conduc la

încurajarea fermelor de semi-subzistenţă să pătrundă pe piaţă, prin modernizarea exploataţiilor agricole şi prin creşterea adaptării fermelor din punct de vedere

economic şi de mediu. Dacă la nivel naţional statisticile arată că generaţia tânără de fermieri poate să îndeplinească mai uşor cerinţele pe care societatea le solicită profesiei de agricultor cât şi pe cele cerute de către regulamentele PAC, considerăm

că nevoia de investiţii pentru creşterea competitivităţii în cadrul microregiunii noastre este cu atât mai necesară.

Cel de-al treilea set de măsuri identificat pentru atingerea obiectivului cuprinde : creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere, înfiinţarea grupurilor de producători, îmbunatăţirea valorii economice a pădurii, măsuri care conduc la

restructurarea şi modernizarea sectoarelor de procesare şi marketing a produselor agricole şi forestiere. Unul din motivele de sprijn ale acestor măsuri în cadrul

microregiunii noastre în urma analizei diagnostic a teritoriului, reprezintă îmbunătăţirea marketingului care se dovedeşte a fi principala premisă pentru creşterea competitivităţii în cadrul acestor sectoare, deoarece atât în cadrul microregiunii

noastre cât şi la nivel naţional, industria alimentară reprezintă principala piaţă de desfacere pentru produsele obţinute în sectorul primar.

II.2.3.1.1 Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural

Obiectivul general care defineşte această axă este: “ îmbunătăţirea mediului şi a

spaţiului rural” . Pentru ca acest obiectiv să devină realizabil s -au identificat trei obiective specifice, iar măsuri le identificate care contribuie la realizarea acelor obiective sunt: oferirea spri jinuli atât în zonele montane, cât şi în cadrul zonelor

defavorizate altele decât cele montane, ceea ce conduce la menţinerea viabilităţii spaţiului rural prin susţinerea unei agriculturi durabile pentru că toate acţiunile stabilite

în cadrul măsurilor contribuie la o utilizare continuă a terenurilor agricole.

Un alt set de măsuri care contribuie la realizarea obiectivului general al acestei axe sunt: plăţile pentru agro-mediu şi plăţi le Natura 2000 pentru terenul agricol. Acestea

participă intens la conservarea şi îmbunătăţirea stării resurselor naturale şi a habitatelor ceea ce contribuie la o dezvoltarea rurală durabilă, ba chiar mai mult

răspunde cererii din ce în ce mai mare a societăţii pentru servicii de mediu.

Un ultim set de măsuri care cotribuie la realizarea obiectivului din cadrul acestei axe este cel de primă împădurire atât a terenului agricol cât şi a celui non-agricol şi prin

plăţi Natura 2000 pentru terenurile forestiere. Aceste ultime măsuri contribuie la promovarea unui management durabil al teritoriului forestier prin creşterea

suprafeţelor de pădure cu rol de protecţie a apei, solului, împotriva factorilor naturali şi antropici dăunători precum şi de asigurare a funcţiilor de natură socială şi economică, cum ar fi: produse lemnoase şi nelemnoase, spaţii de recreere, înfrumuseţarea

peisajului, etc.

Trebuie specificat că măsurile acestei axe au un rol foarte împortant pentru

dezvoltarea microregiunii noastre, dat fiind caracterul deosebit marcat de biodiversitatea şi peisajul tradiţional care trebuie conservat pe de o parte şi pe de altă parte este nevoie de modelarea spaţiului rural pentru al face atractiv atât pentru

locuitori cât şi pentru potenţialii vizitatori.

II.2.3.1.2 Creşterea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei

rurale


49

“ Creşterea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale” este obiectivul general al acestei axe. Pentru ca acest obiectiv să poată fi realizat s-au

identificat, la fel ca şi în cazul axelor anterioare, seturi de măsuri descrise succint în cele ce urmează.

Oferirea de sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-intreprinderi şi încurajarea activităţilor turistice existente în zonă, măsuri care conduc la o dezvoltare economică a zonei, prin creşterea numărului locurilor de muncă şi prin diversificarea facilitativă a

atracţiilor turistice din zonă. Dezvoltarea micro -inteprinderilor este recunoscută ca fiind sursa cea mai semnificativă de creare de locuri de muncă şi obţinere de venituri în

spaţiul rural. Mai mult, în contextul Agendei de la Lisabona, UE prevede că economia puternică va conduce către crearea de locuri de muncă pentru a asigura dezvoltarea durabilă şi incluziunea socială. În acest context în privita microregiunii noastre, sunt

vizate crearea de micro-inteprinderi care promoviază meserii tradiţionale, cum ar fi meşteşugurile.

Alte măsuri care contribuie la realizarea acestui obiectiv strategic sunt: renovarea şi dezvoltarea satelor, îmbunatăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale prin încurajarea activităţi lor turistice.

Măsuri care conduc la creşterea atractivităţii zonelor rurale prin crearea şi modernizarea infrastructurii fizice de bază din zonele rurale, îmbunatăţirea calităţii

mediului social, natural şi economic din spaţiul rural, prin protejarea şi conservarea patrimoniului cultural şi natural rural şi prin îmbunătăţirea şi diversificarea facilitaţilor şi atracţiilor turistice. Satele româneşti reprezintă importante centre ale moştenirii

culturale. Identi tatea culturală, tradiţiile şi obiceiurile sunt influenţate de poziţia

gografică a zonei (cazul microregiunii noastre- influnetă saxonă) şi de prezenţa

resurselor naturale, reprezentând mai mult decât o simplă locaţie. Păstrarea şi conservarea moştenirii rurale sunt esenţiale pentru dezvoltarea turismului rural, reprezentând o posibilitate de promovare a satelor romaneşti.

Dobândirea de competenţe, animarea şi implementarea strategiilor de dezvoltare rurală, reprezintă măsuri le care întregesc contribuţia la realizarea obiectivului general

al acestei axe. Motivaţia sprijinului acestor măsuri se datorează unei nevoi acute de dezvoltare a abilităţi lor actorilor locali cu privire la importanţa guvernanţei locale, privind organizarea teritoriului.

PARTEA a II-a: ANALIZA SWOT

În urma consultărilor publice organizate în microregiune, în cadrul cărora s-au colectat idei de proiecte, s-a încercat concretizarea dorinţelor actorilor din teritoriu in

descrieri concrete de proiecte care s-ar putea implementa prin diferite măsuri din PNDR. S-a elaborat o fişa de proiect care a fost multiplicată şi distribuită actorilor din

teritoriu, aceştia fiind sprijiniţi în realizarea unor descrieri generale, prin completarea modelului (anexa la PDL). Proiectele au fost verificate sub aspectul eligibilităţii şi s-au centralizat, în vederea alegerii unor proiecte pilot.

După consultările din teritoriu, în cadrul atelierelor de lucru specifice, membrii grupului de lucru au identificat punctele forte, punctele slabe, oportunităţile şi

pericolele pentru următoarele domenii:

teritoriul,

populaţia,

economie - sectorul primar,


50

economie - sectorul secundar,

economie - sectorul terţiar,

organizarea socială şi instituţională;

Rezultatele şedinţelor de lucru interne şi analizele SWOT preliminare pe domeniile

enumerate mai sus au fost supuse din nou consultării publice, în cadrul unei întruniri desfăşurate în Căminul cultural din localitatea Albeşti. Grupul de lucru a inclus

aspectele sesizate pe cartonaşe dreptunghiulare, iar participanţii au fost rugaţi să-şi petreacă o jumătate de oră pentru a adăuga punctele forte, punctele slabe, oportunităţile şi pericolele, care consideră că au fost omise. Au fost puse în discuţie

şi cele deja prezentate, participanţii având ocazia să adauge, pe cartonaşe ovale, alte aspecte, iar fiecare actor implicat a avut drept de veto la diferitele puncte identificate

până în acel moment.

Poza nr. 1-2 „grupuri de lucru în cadrul întâlnirii pentru definitivarea analizei

SWOT – caminul cultural Albeşti”

În cele ce urmează sunt prezentate rezultatele workshop -ului şi recomandări le experţi lor privind posibilele măsuri în contextul LEADER.

Teritoriul

(caracteristici geografice – izolare – deservire – infrastructuri) (centre de interes –patrimoniu –cultură – mediu înconjurător)

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Infrastructură rutieră şi cale ferată

Amplasarea unor comune (Albeşti,

Daneş, Nadeş) în imediata vecinătate a unui centru urban (Sighişoara)

Aprox. 100 Km distanţă faţă de aeroporturile din Târgu Mureş şi

Sibiu

Zonă Natura 2000 – Biodiversitate

cu recunoaştere la nivel european

Existenţa a 2 situri UNESCO : Saschiz şi Biertan

Situat în "triunghiul săsesc " –

Lipsa parţială a utilităţilor publice(apă, canalizare)

Teren şi climat impropriu agriculturii intensive

Distanţe relativ mari între satele

componente, infrastructură rutieră slabă pe drumurile comunale

Resurse financiare scăzute pentru administrarea drumurilor

Aplicarea necorespunzătoare

şi/sau limitată a prevederilor legale privind regimul construcţiilor

Nerespectarea arhitecturii specifice


51

bogăţie culturală

Zonă de deal cu suprafeţe mari

împădurite

Existenţa reţelelor de comunicaţii în continuă dezvoltare (telefonie fixă şi mobilă, internet, cablu)

Existenţa reţelei electrice

multiculturalitate –patrimoniu

material şi immaterial moştenit de la saşii care au locuit în zonă până

la 1989

potential agricol ridicat : ...% din suprafaţa GAL Dealurile

Târnavelor sunt terenuri agricole

ONG-uri active în zonă cu activitate

în domeniul protecţiei mediului

Iniţiative locale de amenajare a

traseelor pentru biciclete, cu posibilitate de replicare în toată zona deservită de GAL Dealuri le

Târnavelor

locale la construcţiile noi

PUG-uri neactualizate

Infrastructura turistică slab

dezvoltată, lipsa centrelor de informare în comune

Comunităţi izolate din punct de vedere al accesului la servicii

medicale, sociale

Teren agricol nelucrat/necultivat

Infrastructura de afaceri neuniform

repartizată

Lipsa unui sistem informaţional

adecvat susţinerii activităţi lor din toate ramurile economiei

Lipsa unor investiţii economice de tip parteneriat public-privat

Utilizarea pe scară relativ mică a

tehnologiilor avansate

OPORTUNITĂŢI RISCURI

Construirea autostrăzii Transilvania

Interes pentru punerea în valoare a patrimoniului antropic al zonei

Finanţarea infrastructurii prin investiţii FEADR

Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii fondului forestier

Creşterea interesului potentialilor

investitori si a turistilor pentru natură şi peisaje tradiţionale

Existenţa fondurilor UE şi a plăţilor pentru agromediu

Defrişări excesive în condiţiile creşterii cererii de lemn

Intensificarea traficului auto

Creşterea numărului de

autoturisme

Nerespectarea legii la construcţia

autostrăzii- impact negativ asupra mediului

Degradarea infrastructurii tehnico

edilitare si a celei de comunicatii

Distrugerea elementelor de patrimoniu in lipsa investiţiilor directe pentru conservarea

acestora

Resurse bugetare mici faţă de nevoia de investiţii în infrastructură

Măsuri posibile în contextul LEADER:


52

Exploatarea inovativă a potenţialului microregiunii şi crearea de concepte integrate pentru punerea în valoare a punctelor forte intrinseci

Conştientizarea localnicilor şi a vizitatori lor privind bogăţia biodiversităţii şi unicitatea peisajului tradiţional

Transmiterea conceptului de “protecţie prin uti lizare” şi implementarea măsurilor identificate în acest sens, în rândul producători lor şi a consumatorilor

Întărirea identităţii locale prin măsuri active de PR

Medierea intereselor legate de teritoriu privind proiectele majore de

infrastructură (ex. Autostrada Transilvania)

Proiecte inovatoare care includ utilizarea TIC

Elaborarea şi implementarea unui program special de „crearea a inovaţiilor”, cu

implicarea APL-urilor, antreprenorilor, ONG-uri lor+ program de formare pe termen lung

Cabinet medical/dentist/farmacie mobil pentru comunităţile izolate – parteneriat public –privat

Dezvoltarea de activităţi de tip junior-ranger pentru protejarea biodiversităţii

Sisteme de indicatoare cu denumirile străzilor,de intrare/ieşire din localităţi,

obiective turistice, instituţii, ş.a.m.d.

Populaţia


Multiculturalitate şi “unitate în

diversitate” –

densitate mică pe km2:

existenţa unui nivel mediu de educaţie şi interes crescut pentru studiile superioare

raporturi echilibrate între diferitele categorii : femei/bărbaţi,

tineri/vârstnici

grad înalt de utilizare TIC de către

copii şi tinerii

forţă de muncă numeroasă

Procent scăzut al populaţiei

ocupate

Număr mare de persone fără

venituri

Forţa de muncă orientată spre locurile d emuncă din străinăta te

interes scăzut faţă de iniţativele antreprenoriale

număr mic de persoane calificate în meserii căutate pe piaţa muncii

locală (tâmplar, zidar, zugrav, etc.)

inexistenţa unei educaţii bazate pe practică

salarii mici, nivel de trai redus

participare civică redusă

fond de locuinţe scăzut


53


facilitarea accesului la locuri de muncă

existenţa fondurilor disponibile

pentru instruire

adecvarea programelor de

calificare şi recalificare la cerinţele de pe piaţa muncii locală

realizarea de parteneriate public-private

accesarea programelor

guvernamentele pentru protecţia socială

creşterea iniţativelor

antreprenoriale

“Transferul de putere” către tineri

prin dezvoltarea de programe speciale de finanţare/dezvoltare

pentru aceştia

migraţia tinerilor la oraşe şi în străinătate

existenţa unei legislaţii neadecvate

nevoilor de educaţie

reducerea fondurilor pentru servicii sociale

ofertă de formare neadaptată la piaţa muncii

abandon şcolar

depopularea satelor


Dezvoltarea de concepte noi privind serviciile pentru populaţie, spre exemplu: utilizarea TIC de către vârstnici

Sprijinirea tinerilor întreprinzători în procesul de calificare profesională şi pornirea iniţiativelor de afaceri

Programe inovative privind activităţi educative şi sociale, multiculturale

Implicarea tinerilor în procesul decizional ; câştigarea interesului grupului ţintă format din tineri şi copii, . Exemplu : sume acordate special pentru tineri (13-25

ani) pentru iniţierea de afaceri ; cooperare cu adulţii; „Consiliu al tinerilor” care se ocupă de gestionarea unui astfel de program

Cooperare cu iniţiative similare din ţară şi străinătate; exemplu : tabere de inovare (proiect de cooperare transnaţional)- grupuri de tineri din mai multe ţări

pentru training + întâlniri cu oameni de afaceri

program de formare profesională pentru tinerii care părăsesc şcoala timpuriu (în parteneriat cu şcolile din teritoriu)

Activităţi „itinerante” pentru tineri ; exemplu: înfiinţarea de de trupe muzicale

şi/sau teatru care călătoresc în teritoriu şi cunosc alţi tineri

Program ede formare profesională pentru tinerii care părăsesc şcoala timpuriu

(în parteneriat cu unităţile de învăţământ din teritoriu)


54

Training pentru ferme şi fermieri inovativi, în colaborare şi parteneriat cu universităţi din ţară şi din străinătate

Organizarea de Burse zonale ale locurilor de muncă

Activităţi economice – sectorul primar


interes în creştere pentru

practicarea agriculturii ecologice (conversie şi certificare ecologică

a produselor)

soluri fertile care favorizează

dezvoltarea unei agriculturi diversificate

forţă de muncă importantă în

agricultură

existenţa reţelelor de comunicaţii

pentru promovarea produselor agricole

fertilizarea terenurilor cu

îngrăşăminte naturale;

existenţa terenurilor propice pentru

diferite culturi (cereale, legume, viţă de vie, etc.);

proiecte pentru amenajări silvice şi impădurirea terenurilor degradate

practici agricole tradiţionale

păstrate ;

Lipsa actelor de proprietate pentru

terenuri situate în intravilan şi extravilan (CF);

Proprietate agricolă divizată, fărâmiţată

Forţă de muncă slab calificată în domeniu, faţă de tendinţele europene

Sistem educaţional inexistent în domeniu

Lipsa echipamentelor de irigaţii

Iniţative puţine pentru procesarea procesării materiilor prime

Numărul crescătorilor de animale

înregistrează un trend descendent, implicit efectivele de animale

lipsa cunoştinţelor în domeniul practicării agriculturii moderne

practicarea unei agriculturi de subzistenţă şi semi-subzistenţă

lipsa pieţelor locale de desfacere pentru produse provenite din zonă

interes scăzut pentru uti lizarea

surselor de energie regenerabila

accesul la specialişti, informaţii şi

consultanţă în domeniu este limitat de lipsa interesului sau

neîncrederea localnicilor


cereri în creştere pentru produse ecologice

existenţa subvenţiilor pentru

agricultura ecologică

asocierea între fermieri pentru

concurenţa importului de produse din alte ţări UE

existenţa unei legislaţii “stufoase”,

restrictive şi contradictorii

schimbari climatice şi calamităţi


55

creşterea profitabilităţii

înfiinţarea de puncte de colectare

şi prelucrare a materiilor prime rezultate din agricultură

modele de bune practici în zonă în ce priveşte proiectele de intabulare

a proprietăţilor (ex. comuna Saschiz-proiectul Cesar)

naturale


Finanţări prioritare (statuate prin criteriile de selecţie locale) pentru proiecte

care propun utilizarea energiei regenerabile

Intensificarea procesării lemnului utilizat pentru construcţii

Iniţiativă privind imaginea microregiunii : “Dealurile Târnavelor – regiune

inovativă”

Conştientizarea locuitorilor cu privire la suplimentarea veniturilor prin

diversificara productiei si adaugarea de valoare la nivel local prin standarde de calitate si diverse sisteme de certificare

Crearea de reţele locale şi regionale pentru cooperare şi schimburi de experienţă

Adăugarea de valoare produselor tradiţionale prin finanţarea de linii tehnologice

pentru procesare legume şi fructe (achiziţionarea de aparatură de sterilizat, cucte, fabricarea iaurt, etc. )

Înfiinţarea şi amenajarea/dotarea de pieţe de desfacere precum şi depozite pentru producătorii din zonă – “mâncare locală pentru oamenii ai locului” (engl.

“providing local food for local people”)

Îmbunătăţirea competitivităţii producătorilor locali de mâncare : calitate , valori nutritive şi sănătate/siguranţă

Accesarea fondurilor disponibile pentru spri jinirea agriculturii de semi-

subzistenţă, procesare produse agricole

Birou mobil de consultanţă pentru fermieri

Organizarea de sesiuni de comunicare şi instruire pentru producătorii agicoli din teritoriu, iar pe termen mediu şi lung instituţionalizarea unor întâlniri anuale sau bi-anuale între Direcţiiile Agricole, autorităţi publice, agenţi economici, institute

de cercetare şi educaţie în domeniul agricol şi fermieri locali

Activităţi economice – sectorul secundar


În toate comunele din teritoriu

există o tradiţie a practicării meşteşugurilor

existenţa unor spaţii de producţie

disponibile pentru vânzare sau

numărul meşteşugarilor este tot

mai mic, existând pericolul pierderii acestor meşteşugurilor odată cu dispariţia persoanelor –

resursă pentru transmiterea acestora


56

închiriere;

existenţa materiei prime pentru procesare

există exemple de bune practici în regiune, putându-se asigura

transferul metodologic;

existenţa unor produse finite slab calitativ;

număr mic de IMM-uri;

marketing deficitar al produselor;

resurse umane slab calificate;

tehnologii învechite care duc la o eficienţă scăzută


interesul pentru produse tradiţionale;

posibilitatea de desfacere pentru produsele în creştere;

creşterea cererilor pentru

produsele din zonă;

utilizarea resurselor de energie

regenerabilă/”verde”

finanţări oferite de GAL pentru

diversificarea activităţilor economice, constituirea grupurilor

de producători si a asociaţiilor de meşteşugari, modernizarea

exploataţiilor agricole, etc.

existenţa unor oferte de muncă atractive în strainatate

creşterea numărului de produse importate;

constrângeri ale sistemul bancar

(dobanzile) pentru asigurarea cofinanţărilor ;

legislaţia şi impozitele;

diferenţa cursului valutar, criza

economică,


Sprijinirea iniţiativelor inovatoare de adăugare de valoare şi mediatizarea

bunelor practici

Informare şi calificare privind concepte integrate de certificare ecologică

Mediatizarea şi conştientizarea importanţei dezvoltării standardelor unitare de calitate

Campanie de branding local- conştientizarea consumatorilorlocali privind beneficiile folosirii produselor din teritoriu în defavoarea celor din afară , atât din punct de vedere al sănătăţii/siguranţei alimentare cât şi economic

Dezvoltarea de concepte şi planuri pentru diversificarea produselor locale şi identificarea noilor piete

Sprijinirea menţinerii activităţilor meşteşugăreşti

Creşterea atractivităţii sectorului secundar pentru forţa de muncă din teritoriu

Realizare “Harta antreprenorilor din GAL Dealurile Târnavelor”

Susţinerea populaţiei pentru a uti liza surse alternative pentru încălzire a

locuinţelor (energie verde)


57

Activităţi economice – turism & servicii


promovare puternică a zonei,

cu sprijinul ONG-urilor locale cu actvitate în domeniul turismului

existenţa a doua situri UNESCO (Saschiz si Biertan);

multietnicitatea populaţiei (obiceiuri şi tradiţii)

zona bogată atât natural cât şi

cultural;

exemple de bună practică în

zonă privind practicarea turismulu şi agroturismului, care

ar putea fi replicate

situare în apropierea a trei oraşe medievale: Sighişoara,

Sibiu, Braşov;

existenţa asociaţiei de turism :

Târnava Mare

slaba administrare a punctelor

de informare turistică existente; personal necalificat

locuri de muncă puţine în turism

antreprenoriat slab dezvoltat în

agroturim ;

calitate slabă sau lipsa

infrastructurii necesare : utilităţi (apă, canal), drumuri slabe

numar redus de

persoane/antreprenori care au cunostinţe de specialitate în

domeniul serviciilor (lucrător pensiune agroturistică, administrator pensiune, limbi

străine, utilizarea TIC);

lipsa traseelor tematice

lipsa unor servicii de bază în comunităţi, precum : frizerie,

brutărie, service auto, etc.


amenajarea de puncte şi/sau centre de informare turistica

Dezvoltarea şi promovarea de oferte turistice locale (pentru

teritoriul GAL Dealurile Târnavelor)

Crearea premiselor/infrastructurii pentru atragerea investitori/investiţii în

turism

accesarea de programe

guvernamentale pentru reabilitarea monumentelor istorice şi infrastructura de

acces la monumente

atragerea de fonduri

nerambursabile pentru investiţii în domenii non-agricole prin

Măsura 312-“ Sprijin pentru

diletantism în practicarea agroturismului de către localnici

birocraţie excesivă : avize, acorduri si taxe similare pentru

investitorii în agroturism cu cele pentru mari le hoteluri


58

crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi”şi Măsura 313- “Încurajarea activităţilor

turistice”

organizarea de activităţi de

formare şi/sau instruire pentru practicarea de meserii non-agricole + domeniul turismului

rural, agroturismului

Măsuri posibile în contextul LEADER

elaborarea şi pilotarea unei Startegii de marketing local, pentru creşterea vizibilităţii produselor şi serviciilor locale, precum şi a oportunităţilor pentru

dezvoltarea de afaceri

dezvoltarea de activităţi specifice pentru promovarea în zonă a turismului

cultural şi didactic

Oferte turistice adaptate specificului local si peisajului traditional

Diversificarea ofertelor turistice şi orientarea spre turismul activ şi pentru întreţinerea sănătăţii

Crearea de reţele, cooperare şi schimb de experienţă cu regiuni LEADER din străinătate şi teritorii similare din ţară

Atragerea grupului ţintă format din tineri în diversificarea şi promovarea ofertei turistice (exemplu : Teatru în aer liber – itinerant , cu tematici ale reprezentaţiilor inspirate din istoria zonei)

Dezvoltarea de oferte turistice specifice adaptate diverselor grupuri ţintă

Sprijinirea iniţativelor de turism rural şi

dezvoltarea/mediatizarea/conştientizarea conceptelor de turism sustenabil

Training specializat pentru ghizi turistici şi muzee

Înfiinţarea muzeelor săteşti

Realizarea unui catalog de prezentare a ofertei turistice a zonei

Dezvoltarea aplicaţiilor TIC pentru rezervări turistice, afişaj, promovare

Amenajarea de poteci tematice, piste de biciclete, marcaje turistice cu respect

pentru mediul înconjurător

Reabilitare , modernizare şi dotare clădiri istorice de categoria B

Construire şi/sau reabilitare/modernizare şi dotare aşezăminte culturale

Realizare manuale/îndrumare de istorie locală şi produse multimedia, inclusiv penru valorificare în scop turistic

Înfiinţare cluburi tematice pentru realizare produse în vederea valorificării lor în scop turistic


59

Înfiinţarea de Centre de agrement

Organizarea socială şi instituţională:administraţie locală, învăţământ, asistenţă socială, sănătate, societate civilă, cultură, sport

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

instrumente adecvate de

comunicare cu cetăţenii şi de promovare a instituţiei (ziare locale, website-uri ale administraţiilor

locale din teritoriul nostru)

existenţa unei Asociaţii de

Dezvoltare Intercomunitară în zonă

fiecare comună are Strategie de

dezvoltare locală pe termen mediu

autorităţi locale sunt deschise faţă de problematica asistenţe şi

protecţiei sociale

experienţa administraţiilor publice

locale în implementarea de proiecte cu finanţare

nerambursabilă

Existenţa unei tradiţii în implicarea

civică (vecinătăţi)

Exemple de bune practică ce pot fi

replicate prin punerea la dispoziţie a metodologiei de implementare

(infrastructură, cultură, social, educaţie, etc. )

servicii de îngrijire la domiciliu a vârstnicilor asigurate în

majoritatea comunelor + spital bisericesc în comuna Laslea

infrastructură şcolară în toate comunele (şcoli primare şi

gimnaziale, grădiniţe)

biblioteci funcţionale în toate

comunele

număr important de instituţii de cultură(cel puţin câte un cămin

cultural în fiecare sat)

diversitate a cultelor religioase şi

existenţa unui număr relativ mic de

ONG-uri active în teritoriu

lipsa voluntarilor şi a culturii

voluntariatului

colaborare relativ redusă între APL-uri

existenţa asociaţiilor formale

reţineri privind implicarea civică

reţicenţă în privinţa aderării la structuri asociative

servicii sociale slab dezvoltate în satele izolate (lipsa punctelor sanitar)

posibilităţi reduse de recuperare pentru bolnavi, în zonă

lipsa căminelor de bătrâni

implicare limitată a bisericii în

rezolvarea unor cazuri sociale

investiţii private limitate în domeniul

asistenţei medicale

lipsa şcolilor şi/sau a programelor de meserii

lipsa cadrelor didactice titular, număr mare de suplinitori,

fluctuaţie ridicată a profesorilor

număr mic al sălilor de sport, a

parcurilor de joacă pentru copii

dotări limitate pentru agreement şi sport

terenuri de sport slab amenajate în aer liber în majoritatea localităţilor

lipsa programelor de calificare şi recalificare pentru şomeri

lipsa programelor de tip after-school

număr relative mic de evenimente


60

numeroase lăcaşuri de cult, unele cu valoare de patrimoniu naţional şi mondial

cabinet medicale umane şi

veterinare, precum şi farmacii în fiecare comună

cultural la nivel local

număr relativ mic de utilizatori pentru biblioteci şi instituţii de

cultură, în general

competiţii sportive în număr redus

nu există cabinete stomatologice


proiecte de dezvoltare a resurselor umane cu accent pe componenta

socială şi cea de sănătate a populaţiei din mediul rural

revitalizarea tradiţiilor legate de formele tradiţionale de organizare şi întrajutorare (“vecinătăţi”

funcţionale)

colaborarea ONG-urilor cu instituţii

publice, încurajarea parteneriatelor public –private

sprijin /consultanţă oferită administraţiilor publice locale,

ONGu-uri, investitori privaţi, etc. pentru accesarea de programe de

finanţare pentru domeniile social şi sănătate

accesarea de programe de dezvolatare instituţională şi

dezvoltarea resurselor umane : POD CA, POS DRU

sporirea nivelului de siguranţă în comune

asigurarea unui climat social adecvat pentru integrarea

grupurilor minoritare, vulnerabile

îmbunătăţirea condiţiilor de locuire

ale populaţiei

asigurarea unor prestaţii adecvate de asistenţă socială

dificultăţi financiare (lipsa cofinanţării)

instabilitate instituţională dupa reducerea salariilor în sistemul

bugetar

proceduri dificile şi de durată

legate de eliberarea documentelor necesare

lipsa cofinanţării pentru proiecte

reguli mereu în schimbare privind achiziţiile publice

migrarea personalului calificat din administraţie către mediul privat

apariţia de probleme sociale generate de criza economică

riscul de abandon şcolar


Menţinerea şi integrarea tinerilor în viaţa economică şi socială a teritoriului GAL Dealurile Târnavelor


61

Implementarea de programe de formare continuă , implicit creşterea accesului şi participării populaţiei la aceste programe

Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii educaţionale: şcoli, biblioteci publice , ş.a.

Sprijinirea iniţiativelor de implicare civică şi conştientizarea populaţiei privind importanţa acestor acţiuni (ex. Promovarea activităţilor de voluntariat în folosul

comunităţii)

Sprijinirea cooperării intre comunele membre GAL, pentru creerea/menţinerea infrastructurii sociale precum şi crearea de noi servicii, precum înfiinţarea unui

Centru de recuperare /fizioterapie care să deservească întreaga zonă (propunere formulată de cetăţeni în timpul consultărilor publice din comuna

Saschiz)

Asigurarea mobilităţii populaţiei în teritoriu prin oferte inovative

Dezvoltarea infrastructurii pentru practicarea sportului şi a infrastructurii de agrement, precum şi organizarea de competiţii sportive între locuitorii comunelor membre GAL

Adaptarea infrastructurii la nevoile persoanelor vârstnice şi a persoanelor cu dizabilităţi

Întărirea identităţii culturale, ca bază a atractivităţii regionale şi a stimei de sine; punerea în valoare, dezvoltarea patrimoniului cultural local şi organizarea de

evenimente culturale

Organizarea de “tabere de vară”(instruiri) pentru tinerii din zonă (exemplu de curs de instruire: ” Managementul voluntariatului”)

Proiecte de turism rural prin dezvoltarea de activităţi specifice şi speciale pentru persoane cu disabilităţi Ex. “îngrijire verde” – proiecte pentru creşterea şi

diversificarea de produse şi servicii sociale (ex. “terapia cu cai”)

Construirea, dotarea şi funcşionarea de cabinete stomtologice în comunele

membre GAL

Înfiinţare Cămine de bătrâni

Achiziţia de dotări şi echipamente pentru diverse servicii publice locale

Programe de consiliere şi orientare şcolară pentru combaterea şi prevenirea abandonului şcolar

Programe tip “a doua şansă” pentru tinerii care au părăsit timpuriu şcoala

Înfiinţarea de cabinete medicale în unităţi de învăţământ

Realizarea de parteneriate pentru înfiinţarea de licee sau şcoli de meserii în domenii ce ţin de specificul local

Diversificarea şi modernizarea serviciilor oferite de bibliotecile comunale (ex. arhive digitae, etc.)

Realizarea de studii etnografice ale zonei


62

PARTEA A – III - A: PRIORITĂŢI

Viziunea pentru dezvoltarea regiunii

Obiective de dezvoltare locală a teritoriului GAL Dealurile Târnavelor :

Dezvoltare regională sustenabilă, orientată spre viitor având la bază menţinerea/conservarea naturii, a peisajului tradiţional şi a identităţii locale în special prin:

Creşterea atractivităţii regiunii, pentru localnici, investitori, şi vizitatori,

Întărirea structurilor sociale locale şi regionale, şi a guvernanţei locale,

Folosirea eficientă şi durabilă a resurselor naturale locale şi

Întărirea cooperării europene între regiuni similare şi integrare

Planul de dezvoltare locală se concentrează pe acele domenii care pot fi acoperite prin abordarea LEADER. Provocarea va consta în delimitarea strategiei

LEADER faţă de alte iniţiative şi instrumente de finanţare, dar in acelaşi timp se doreşte o cooperare între diversele instituţii responsabile, astfel încăt să se creeze o

sinergie menită să sprijine dezvoltarea regiunii. Angrenare, cooperare, consultările în procesul decizional şi schimburile de experienţă se înţeleg ca şi proces continu.

În urma consultărilor publice, a analizei diagnostic şi a analizei SWOT, etape

care s-au desfăşurat conform calendarului activităţilor şi care au implicat atât factorii decizionali locali cât şi membrii comunităţii care s-au arătat foarte interesaţi de abordarea participativă folosită în elaborarea strategiei, s-au concretizat trei domenii majore de intervenţie numite în schema de mai jos “Priorităţi”.

PRIORITATEA 1 : CREŞTEREA ECONIMICĂ LOCALĂ ŞI DEZVOLTAREA

TURISMULUI

OBIECTIVE OPERAŢIONALE :

- Dezvoltare economică a teritoriului Dealurile Târnavelor prin accesarea de finanţări nerambursabile şi crearea condiţiilor pentru investiţii

- Încurajarea şi sprijinirea asocierii micilor producători

- Punerea în valoare a bogăţiei naturale, a moştenirii culturale şi dezvoltarea ofertelor etno - culturale

- Diversificarea şi promovarea ofertelor turistice locale

PRIORITATEA 2 : EXPLOATAREA DURABILĂ A RESURSELOR NATURALE DIN MICROREGIUNE

OBIECTIVE OPERAŢIONALE

- Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi forestier, îmbunătăţirea valorii

economice a pădurilor

- Adaptarea agriculturii la condiţiile de piaţă şi la cerinţele de mediu

- Introducerea tehnologiilor noi pentru folosirea energiilor regenerabile

- Sprijinirea înfiinţării/dezvoltării de microîntreprinderi


63

PRIORITATEA 3 : ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII VIEŢII LOCUITORILOR DIN TERITORIUL GAL DEALURILE TÂRNAVELOR

OBIECTIVE OPERAŢIONALE

- Menţinerea şi întărirea identităţii locale

- Dezvoltarea competenţelor populaţiei locale prin organizarea cursurilor de calificare, recalificare , formare profesională în domenii cerute pe piaţa locală a muncii

- Îmbunăţăţirea serviciilor de bază pentru populaţia locală

Din cele trei priorităţi de intervenţie s-au materializat, în urma grupurilor de lucru în diversele etape, obiectivele operaţionale, care stau la baza planului de dezvoltare

locală, şi care în funcţie de măsurile care se doresc intreprinse, îşi au corespondentul în diverse măsuri PNDR prin care vor fi implementate acţiuni specifice/proiecte de tip

LEADER

Logica şi structura strategiei

În urma consultărilor publice, a analizei diagnostic şi a analizei SWOT, etape care s-au desfăşurat conform calendarului activităţilor, şi au implicat atât factorii decizionali locali cât şi localnicii care s-au arătat interesaţi de abordarea participativă

folosită în elaborare strategiei, s-au concretizat trei domenii majore de intervenţie numite în schema de mai jos “Priorităţi”.

Din cele trei priorităţi de intervenţie s-au materializat, în urma grupurilor de lucru în diversele etape, obiectivele operaţionale, care stau la baza planului de dezvoltare locală, şi care în funcţie de măsurile care se doresc intreprinse, îşi au corespondentul

în diverse măsuri PNDR prin care vor fi implementate acţiuni specifice/proiecte de tip LEADER.

PARTEA A – IV - A: PREZENTAREA MĂSURILOR


64


65

Măsurile PNDR prin care se urmăreşte atingerea obiectivelor operaţioanle identificate la nivelul teritoriului Dealurile Târnavelor sunt prezentate detaliat în

Anexa nr.2 a Dosarului de candidatură.

Măsuri le descrise în Anexa 2 la dosarul de candidatură, sunt măsuri consacrate

din PNDR şi vor fi implementate conform fişelor măsurilor respective. Suplimentar criteriilor de selecţie ale fiecărei Măsuri din PNDR, GAL Dealurile Târnavelor a introdus “criteriile de selecţie locală” şi indicatorii previzionaţi.

De asemenea, pe parcursul elaborării planului de dezvoltare locală, membrii grupului de lucru au sprijinit activ elaborarea unor fişe de proiecte care au fost

selectate din ideile prelucrate pentru a fi proiectele pilot ce vor fi implementate după recunoaşterea GAL-Târnava Mare ca grup de acţiune locală de tip LEADER.

În cele ce urmează sunt prezentate câteva fişe ale proiectelor propuse:

Exemplul 1

Titlul Proiectului: Revitalizare meşteşuguri tradiţionale: olărit, broderie, ţesătorie

Beneficiar: Comunele din teritoriul GAL Dealurile Târnavelor

Situaţia actuală,

punctul de plecare:

Meşteşuguri locale pierdute sau pe cale de dispariţie

Potenţial turistic ridicat

Necesitatea orentării spre domenii non-agricole pentru

dezvoltarea economiei locale

Dorinţa de revitalizare a meşteşugurilor tradiţionale (exprimată de potenţialii beneficiari din toate cele 8 comune

, în cadrul consultărilor publice pentru elaborarea strategiei)

Descrierea generală

a proiectului:

obiective, măsuri, riscuri

- Amenajare şi dotare atelier de olărit, atelier de

ţesătorie şi broderie - amenajarea unei expoziţii cu vânzare în incinta

atelierilor - promovarea „muzeului viu“ prin includerea în oferta

turistică a comunei/comunelor - sprijinirea antrepenoriatului – mici „afaceri“ în

domenii non agricole în mediul rural

Parteneri - pot fi :

Şcoală de arte şi meserii

Muzeu de etnografie şi folclr

FEADR Proiectul este eligibil în cadrul măsurii 322 din Axa 3 FEADR

Măsuri şi buget (aproximativ)

Măsuri/ 322

Măsuri cu investiţii X

Renovări , construţii noi, Amenajare spaţiu: atelier olărit,


66

amenajări interioare, tehnică, etc.

atelier ţesătorie şi broderie

Altele (vă rog specificaţi)

Finanţare (app.) Max. 200.000 euro - Masura 322

Fonduri propriil Cheltuielile neeligibile – ptr. M 322

Fonduri atrase (Bănci) -

LEADER 100% - M322

Exemplul 2

Titlul Proiectului: Implicarea tinerilor în diversificarea şi promovarea ofertei turistice

Beneficiar: PFA, Întreprindere individuală, SRL , asociaţii

nonguvernamentale

Situaţia actuală, punctul de plecare:

Au existat orchestre şi fanfare locale până la 1990 Există cerere pentru orchestra/formaţie la evenimente

locale şi pentru ansamblul folcloric local

Descrierea generală a proiectului:

obiective, măsuri, riscuri

-reînfiinţarea orchestrelor şi fanfarelor locale (achiziţionarea de instrumente, formarea profesională a

membrilor, plan de acţiune al orchestrei/spectacole)

-culegerea de cântece din folclorul local

- editarea unei culegeri de cântece din folclorul local

-promovarea orchestrei locale la evenimente de profil

Parteneri Posibili parteneri : Şcoala de arte, Asociaţii folclorice, Muzeul etnografic

FEADR Proiectul este eligibil în cadrul măsurii 312 din Axa III

FEADR


Măsuri/ 312

Măsuri fără construcţii montaj

X FEADR

Studii, consultanţă, concepte,

pregătire profesională etc.

111

Finanţare (app.) 100.000 euro

Fonduri propriil 30%: 30.000 euro

Fonduri atrase (Bănci) --------

LEADER 70.000 euro 70%


67

Titlul Proiectului: Construire si amenajare centru zonal de procesare a laptelui

Beneficiar: Crescatorii de bovine si ovine din zona Dealurilor

Tarnavelor –

Asociatiile crescatorilor de taurine şi ovine din teritoriul

deservit de GAL Dealurile Tarnavelor

Situaţia actuală, punctul de plecare:

Această propunere a fost formulată în toate comunele membre GAL de către fermierii participanţi la consultările

publice organizate pentru realizarea Strategiei/Planului de Dezvoltare Locală.

Puncte forte in zona sunt multi producatori de lapte care ar

putea asigura necesarul de lapte pentru un punct de procesare a laptelui

Oportunităţi . creşterea numărului de muncitori care ar

putea lucre in central de procesare, fonduri UE disponibile pentru investiţii în exploataţii agricole, trenduri care sunt în

favoarea proiectului etc.

Pericole (factori externi – care pot influenţa proiectul, dar

asupra cărora nu aveţi nici o influenţă e.x. rata dobânzii bancare, putere mică de cumpărarea/oameni care nu-şi permit să cheltuie bani pe vacanţe, trenduri etc.)

Descrierea generală

a proiectului:

obiective, măsuri,

riscuri

Se va identifica locatia optima pentru construire, ţinându-se

cont de dotarea acesteia cu utilităţi şi de distanţa dintre producători şi centrul de procesare.

Pentru construirea centrului se vor accesa fonduri nerambursabile, plus o contribuţii proprii, sumele respective transformându-se ulterior în acţiuni

“Vom achiziţiona tehnologie performantă , ceea ce va da un plus de calitate laptelui, iar cu un preţ modest vom putea să

rezistăm pe piaţă până când produsul nostru va avea un brand cunoscut.” (Stroian Zaharie - Asociaţia Crescătorilor de Animale din Albeşti)

Parteneri DADR Mures, Fundaţia ADEPT

FEADR Proiectul este eligibil în cadrul măsurii 121 din Axa I FEADR


Măsuri/ Masura 121 : „Modernizarea exploataţiilor agricole“


FEADR



x

Măsuri cu investiţii


68

Renovări , construţii noi, amenajări interioare, tehnică, etc.

x


Finanţare (app.) 100.000 Euro 100%

Fonduri propriil 20.000 20%

Fonduri atrase (Bănci) 30.000 30%

LEADER 50.000 50%

Exemplul 3

Titlul Proiectului: Comuna mea - căminul fericit al bunicilor, părinţilor şi copiilor noştri

Beneficiar: APL, ONG

Situaţia actuală,

punctul de plecare:

Comunele din teritoriul GAL Dealurile Târnavelor se

mândresc cu valori de patrimoniu cultural şi natural. Deşi există mulţi turişti interesaţi de vizitarea obiectivelor din comune, drumurile de acces nu sunt refăcute. Nu există

trotuare şi piste pentru biciclişti, bicicleta fiind pe lângă căruţă unul dintre cele mai populare mijloace de transport în

comunitate. Locurile de joacă pentru copii sunt situate lângă drumul naţional. Încă există clădiri lăsate în paragină, este cazul în special al c lădirilor retrocedate . Nu există

mijloace şi dotări pentru formatiile de pompieri voluntari din comune. Punctele de informare turistică sunt închise în

extrasezon din lipsă de fonduri.

Descrierea generală a proiectului:

obiective, măsuri,

riscuri

Scop: Modernizarea şi întinerirea comunei prin repectarea arhitecturii locale

Obiective:

Activitati: 1. Refacerea drumurilor de acces la monumente

istorice/obiective turistice şi instalarea indicatoarelor de îndrumare

2. Iluminarea pe timpul nop ţii a monumentelor istorice

3. Promovarea transportului cu căruţa cu cai, bicicleta sau că lare

4. Amenajarea de parcări pentru turisti, fântâni/izvoare cu apă potabilă şi instalarea de toalete ecologice

5. Menţinerea în funcţiune a punctelor de informare

turistică si asigurarea acestora cu personal calificat 6. Editarea şi tipărirea broşuri turistice a comunei, a

hărţii turistice a zonei şi comunei 7. Înfiinţarea trotuarelor pietonale de-a lungul drumului

naţional şi a pistei pentru biciclişti pe teritoriul


69

comunei 8. Înfiinţarea unui loc de joacă pentru copii departe de

drumurie naţionale, semnalizate cu panouri/alte

mijloace educative de tip: 9. Dotarea cu utilaje moderne a serviciului voluntar

local pentru situaţii de urgenţă şi renovarea sediuluo acestuia

10. Sprijinirea populaţiei cu achiziţia de material săditor

pentru amenajarea de spaţii verzi în faţa caselor şsi renovarea faţadelor (cel putin a celor de la şosea)

respectând arhitectura tradiţională 11. Pregătirea câtorva persoane pentru grădinărit (ca şi

meserie)

Parteneri Primăriile in parteneriat cu Biserica Evanghelica, Direcţii

judetene de cultură , consilii judeţene

FEADR Proiectul este eligibil în cadrul măsuri 3.1.3 din Axa III FEADR


Măsuri/


FEADR



20 000 Euro

Măsuri cu investiţii

Renovări , construcţii noi, amenajări interioare, tehnică,

etc.

120 000 Euro


Finanţare (app.)

Fonduri proprii 5000 Euro

Fonduri atrase (Bănci)

LEADER 120 000 Euro

Exemplele de proiecte prezentate mai sus sunt doar câteva din rezultatele

grupurilor de lucru cu potenţialii beneficiari din teritoriu, în urma consultărilor publice pentru elaborarea Strategiei/Planului de Dezvoltare Locală şi sunt considerate

documente în varianta draft. Fişele au fost completate de către potenţialii beneficiari cu sprijinul experţilor implicaţi în realizarea strategiei şi au avut ca obiectiv conştientizarea beneficiarilor privind modul de abordare/planificare a unei idei de

proiect, de la faza incipientă – identificarea nevoii, până la elaborarea documentaţiei şi implementare.


70

Planul de finanţare

Planul de finanţare stabilit pentru teritoriul Dealurile Târnavelor (Anexa 3) s-a

întocmit pentru măsurile prevăzute conform domeniilor majore de intervenţie, având un buget total de 85% din alocarea financiară şi anume 2.428.188 Eur , restul de 15%

fiind alocat pentru managementul GAL.

Sumele alocate diferitelor măsuri s-au stabilit în concordaţă cu intensitatea intervenţiei estimată pentru atingerea obiectivelor operaţionale identificate.

Suplimentar faţă de criteriile de selecţie prevăzute de fişele diferitelor măsuri PNDR, comitetul de selecţie local va selecta proiectele şi în funcţie de durabilitatea

evaluată a proiectelor – criteriu de selectie local.

REZULTATE

SITUAŢIA

RELEVANRELEVANŢŢĂĂSITUAŢIA

RELEVANRELEVANŢŢĂĂ

MIJLOACEMIJLOACE

EFEFICIENICIENŢŢĂĂACTIVITĂŢIACTIVITĂŢI

EFEFICACITATEICACITATE

SCOPSCOPIMPACTIMPACT

OBIECTIVE GENERALEOBIECTIVE GENERALE

DU

RA

BIL

ITA

TE

DU

RA

BIL

ITA

TE

Criteriile de selecţie locale precum şi numărul estimat de proiecte (indicatori)

sunt detaliate, în fişa fiecărei Măsuri, în Anexa 2 a Planului de Dezvoltare Locală. (pag. .....)

Punctual, acestea se re feră la : vârsta aplicanţilor, domiciliul acestora să fie pe

teritoriul GAL Dealurile Târnavelor, locul implementării (ferma ş.a. , după caz)să fie amplasat pe teritoriul GAL Dealurile Târnavelor. Un alt criteriu local de selecţie, după


71

caz, în funcţie de Măsura pe care este depus proiectul, este acela ca beneficiarul să fie membru al unui grup de producători sau altă formă asociativă recunoscută de

legislaţia în vigoare (ex. Măsura 143 – Furnizarea de consiliere şi consultanţă pentru agricultori).


72

III. REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI

PARTEA A – V - A: PARTENERIATUL

III.1 Prezentarea procesului de elaborare a Planului de dezvoltare Locală

(parteneriatul care realizează Planul de Dezvoltare Locală)

Pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală a GAL-ului Dealurile Târnavelor au fost accesate fonduri prin PNDR Axa 4 LEADER, sub-Măsura 431.1.

Proiectul “ Strategia de dezvoltare locală a GAL-ului Dealurile Târnavelor” a început cu o fază de pregătire şi planificare a activităţilor prevăzute, în cadrul a trei ateliere de

lucru desfăşurate în prima lună de implementare a proiectului fiind discutate metodologia de implementare şi împărţirea responsabilităţi lor pentru diferitele activităţi, plus termenele aferente. Pentru realizarea Strategiei/Planului de Dezvoltare Locală s-

a constituit grupul de lucru format din patru experţi, angajaţi pe bază de convenţie civilă. Grupul de lucru a asigurat şi managementul proiectului: întocmirea şi depunerea

rapoartelor de activitate şi a dosarelor de plată, relaţia cu oficiul judeţean şi cu centrul regional de plăţi, întocmirea actelor administrative. În cadrul atelierelor de lucru s-au discutat aspecte legate de teritoriu, componenţa parteneriatului, reprezentativitatea

diferitelor categorii la nivelul GAL-ului ( nr. de femei, nr. de tineri, grupuri etnice, statut, reprezentanţi ai organizaţiilor agricole, reprezentanţi ai societăţii civile), implicarea

entităţilor interesate în pregătirea Planului de Dezvoltare Locală, diseminarea progresului înregistrat şi a constrângerilor întâmpinate.

Strategia de dezvoltare a teritoriului elaborată are în vedere necesităţile,

activităţile şi resursele locale specifice pentru dezvoltarea teritoriului deservit de potenţialul GAL Dealurile Târnavelor. Pentru aceasta, s-au parcurs o serie de etape

precum: evaluarea nevoilor şi a potenţialului zonei deservite (analiza diagnostic – în cadrul atelierelor de lucru şi analiza SWOT – ateliere de lucru ale experţilor din proiect şi consultantul contractat , plus o întrunire cu reprezentanţii teritoriului deservit,

desfăşurată în comuna Albeşti, pentru prezentarea analizei SWOT şi validarea acesteia de către actorii locali) ), stabilirea obiectivelor pentru implementarea Planului

de Dezvoltare Locală conform priorităţi le de intervenţie relevate de analiza SWOT , stabilirea acţiunilor ce urmează a fi întreprinse pentru atingerea obiectivelor , inclusiv acţiuni inovative complementaritatea cu alte programe de dezvoltare cu finanţare

locală şi externă, structura organizatorică şi resurse financiare, umane şi administrative, buget indicativ anual de funcţionare a GAL-ului, identificarea resurselor de co-finanţare (acestea se bazează mai ales pe contribuţiile membrilor GAL şi

implementarea de proiecte cu finanţare nerambursabilă.

Demararea şi funcţionarea parteneriatului Grupul de Acţiune Locală Dealurile

Târnavelor s-a bazat, încă de la constituirea sa, în 2007, pe abordarea „de jos în sus” concretizată într-o serie de reuniuni consultative şi constituirea de grupuri de lucru pentru identificarea nevoilor locale specifice mai ales mediului privat din comunele

deservite de potenţialul GAL. Această abordare a fost uti lizată şi în elaborarea Planului de Dezvoltare Locală, prin organizarea a de seminarii/consultări publice în

toate comunele membre: Albeşti, Vânători, Apold, Saschiz, Daneş, Laslea, Biertan şi Buneşti– la care au participat în total peste 150 de persoane din categorii sociale diferite : fermieri, agenţio economici, reprezentanţi si societăţii civile şi ai

administraţiilor publice locale , medici, cadre didactice, precum şi vizite cel puţin săptămânale în teritoriu desfăşurate de către membrii grupului de lucru – întâlniri

formale şi informale, în comune şi satele membre, în cadrul cărora actorii locali au


73

fost implicaţi în identificarea problemelor/nevoile locale şi a propunerilor de dezvoltare a teritoriului propriu. Propunerile de proiecte pentru care va fi accesată finanţare prin

GAL, au fost formulate şi dezvoltate în “schiţe de proiect” de către actorii locali, se regăsesc între proiectele –pilot şi se încadrează în măsurile PNDR.

După încheierea contractului de finanţare pentru elaborarea Strategiei, la solicitarea a doi dintre membrii fondatori, respectiv comuna Buneşti şi Asociatia crescătorilor de taurine din localitatea Biertan- de a se retrage din asociaţie şi de a

adera la un nou GAL mai apropiat din punct de vedere geografic şi a l intereselor comune de dezvoltare, teritoriul şi componenţa parteneriatului s-au modificat conform

prevederilor statutare, prin act adiţional la Statut. În această situaţie, respectând etapele de elaborare a Planului de Dezvoltare Locală, membrii grupului de lucru au organizat consultări publice în data de 2 noiembrie 2010 pentru identificarea nevoilor

locale într-o comună nouă care a aderat la Asociaţia GAL Dealurile Târnavelor: comuna Nadeş, judeţul Mureş, ulterior revizund şi completând planul de dezvoltare

locală în conformitate cu noua situaţie din teritoriu.

Strategia/planul de dezvoltare locală conţine măsurile adaptate priorităţilor identificate în teritoriu, implementarea strategiei urmând a se face prin proiecte

concrete simple şi/sau integrate de dezvoltare locală (ce pot acoperi mai multe măsuri din PNDR) în vederea creşterii competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier,

îmbunătăţirii mediului şi a spaţiului rural, creşterii calităţii vieţii şi diversificării activităţilor economice din zona deservită.

Activităţile de cooperare şi schimburile de experienţă s-au desfăşurat atât

în ţară cât şi în străinătate: cu parteneriatul Munţii Apuseni-Ţara Moţilor, respectiv cu două teritorii LEADER din Germania: GAL Pădurea Neagră Sud (Lokale

Aktionsgruppe Schwarzwald Sud) şi GAL Pădurea Neagră Centru (Lokale Aktionsgruppe Schwarzwald Mitte).

Astfel:

-un reprezentant al GAL-ului nostru (membru al grupului de lucru) a participat in perioada 16-17 februarie 2010 la workshop-ul „Potenţiale GAL-uri în judeţul Sibiu”

organizat de DADR Sibiu . În perioada celor două zile de workshop, reprezentantul asociaţiei a contactat potenţiale GAL-uri din regiunea 7 Centru pentru iniţierea colaborării inter-teritoriale dintre grupuri. Agenda evenimentului a cuprins: : introducere

în legislaţia UE şi legăturile între dezvoltarea rurală şi alte politici europene, conceptul şi obiectivele LEADER în practica implementării, privire asupra situaţiei LEADER în România, rolul instituţiilor şi al administraţiilor locale în promovarea parteneriatului

public-privat , ce este animatorul şi care este rolul său, rolul expertului în dezvoltarea rurală şi implicarea cetăţeni lor, oportunităţi de finanţare prin PNDR, bune practici în

situri natura 2000, selecţia proiectelor într-un GAL-exerciţii, discuţii, întrebări, concluzii. Această activitate a reprezentat o faza intermediară a pregătirii Planului de Dezvoltare Locală.

- în perioada 20-21 martie s-a desfăşurat schimbul de experienţă cu parteneriatul (potenţial GAL) Munţii Apuseni- Ţara Moţilor. Din partea asociaţiei GAL

Dealurile Târnavelor au participat 12 persoane, reprezentând toate cele 8 comune membre: întreprinzători locali, reprezentanţi ai administraţiei publice locale, studenţi. Schimbul de experienţă a cuprins: întâlnire cu preşedintele potenţialului GAL Munţii

Apuseni-Ţara Moţilor şi cu alţi membrii publici şi privaţi ai acestuia, prezentări ale tipurilor de iniţative comunitare finanţabile prin axa LEADER (după amiaza zilei de 20

martie), împărtăţirea de exemple de bună practică, vizitarea unui uscător tradiţional în satul Gheţar (comuna Gârda de Sus) şi a peşterii Gheţarul Scărişoara (21 martie).


74

Plecarea spre Apuseni a avut loc în dimineaţa zilei de sâmbără, 20 martie iar întoarcerea în seara zilei de 21 martie. Deplasarea s-a făcut cu mijloace proprii.

Documente justificative: Factura+ chitanta servicii turistice acceptate (cazare 1 noapte + 1 prânz+ 1 cină + 1 mic dejun) : 1540 lei Prânz 21.03.2010: Conacul Secuiesc , loc.

Rimetea, judeţ Alba : Factura + bon fiscal acceptate în valoare de: 328 lei Dus –întors 650 km ; Total litri motorină/3 autoturisme : 199 ; valoare totală acceptată : 807,95. Această activitate a reprezentat o fază intermediară a pregătirii Planului de

Dezvoltare Locală.

În perioada 15-17.03.2010 s-a desfăşurat excursia didactică în două teritorii

LEADER din Germania, la „GAL Pădurea Neagră Sud” şi „GAL Pădurea Neagră Centru”. Din partea asociaţiei GAL Dealurile Târnavelor au participat 5 reprezentanţi ( 4 întreprinzători locali din partea comunelor Saschiz, Albeşti, Apold, Buneşti) şi un

membru al grupului de lucru, pe o durată de 4 zile.

Schimbul de experienţă a cuprins: vizita la Bauermarkt der B500, vizita la Forum

Holz şi la muzeu, vizita la Bauer Kaiser(vaci de carne, producţie ecologică),întâlnire cu directorul unei firme de turism din Todtenauberg vizită la o mină. Din partea grupului de lucru a participat Popa Răzvan Daniel, cunoscător al limbii germane, care a

asigurat traducerea pe tot parcursul desfăşurării acestei vizite didactice. Deplasarea s-a făcut pe ruta: Saschiz-Cluj-Budapesta-Viena-Salzburg-Muenchen-Stuttgart-Feldberg

Baerental şi retur. La schimbul de experienţă au participat 5 persoane : Popa Răzvan (expert GAL), Costea Dumitru (din partea comunei Saschiz), Suciu Lucian (din partea comunei Apold), Vârtan Alexandru (din partea comunei Albeşti), Szi lagyi Marius

(din partea comunei Buneşti) Cazarea s-a făcut la hotel Adler Barental. Total km dus- întors: 3260 ; Total motorină :178 litri ; Valoare acceptata: 812,58 lei ; Bunuri de

motorină acceptate: nr. 509-nr. 192, nr. 3584, nr. 7841 .

Această activitate a reprezentat o faza intermediară a pregătirii Planului de Dezvoltare Locală.

În anexele Planului de dezvoltare locală am inclus raportul final de activitate al proiectului: „Strategia de dezvoltare locală a GAL Dealurile Târnavelor” implementat

prin PNDR Sub-Măsura 431.1, raport avizat de APDRP şi care conţine descrierea detaliată a tuturor întâlnirilor şi consultărilor publice organizate pentru elaborarea Strategiei/Planului de Dezvoltare Locală în cursul anului 2010, demonstrând

respectarea abordării LEADER . Anexele cuprind procese verbale ale intrunilor organizate de GAL începnd cu anul 2007 , precum şi fotografii din timpul întrunirilor, invitaţii, comunicate de presă, materiale de promovare elaborate şi diseminate în

teritoriu.


75

Mo

biliz

are

C

oo

rdo

nare

- e

lab

ora

re

Valid

are

În

su

şire

LEADER +

ANIMATOR

Grup de

lucru 1

Grup de

lucru 2

Grup de

lucru 3

Elaborarea şi centralizareaProcesele verbale ale întâlnirilor

Depunerea candidaturii

A l e ş i ş i p e r s o a n e r e s u r s e


76

1. Calendarul elaborării strategiei

Luna 1 2 3 4 5 6 7 8

Săptămâna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30. 31 32

Activitatea 1

Activitate pregătitoare pentru

implementarea proiectului „Strategia

de dezvoltare locală a GAL-ului Dealurile Târnavelor”

A1.1. Stabilirea consiliului de

coordonare a proiectului

1.2. Lansarea

oficiala a proiectului

A 1.3. Stabilirea

metodologiei de implementare a proiectului

X X X X

Activitatea 2

Desfăşurarea

campaniei de promovare şi conştientizare a

X X X X X


77

populaţiei şi de

consultare publică

2.1. Redactarea si tiparirea materialelor

informative

2.2. Diseminarea

materialelor

2.3. Realizarea paginii web a

proiectului

2.4. Organizarea de

seminarii-consultări publice

Activitatea 3

Activităţi de

cooperare şi

3.1. Participarea

la cel putin un

eveniment national in cadrul caruia sa

se stabileasca legaturi in vederea unor colaborari

viitoare cu alte GAL-uri din tara

3.2. Participarea la evenimente

X X


78

internationale-

schimburi de experienta cu GAL-uri din strainatate

Activitatea 4

Realizarea Strategiei

de Dezvoltare Locală

-Desfăşurarea atelierelor de lucru

ale experţilor implicaţi în proiect

X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X


79

2. Rezultatele seminariilor şi grupurilor de lucru

Atelierele de lucru ale experţilor implicaţi în proiect s -au desfăşurat săptămânal la sediul solicitantului, pe parcursul etapelor specifice de implementare a proiectului, atât pentru pregătirea consultărilor publice (activitate descrisă anterior) cât şi pentru

elaborarea instrumentelor de colectare, centralizarea, analiza şi prelucrarea informaţiilor/datelor culese din teritoriu, a chestionarelor completate de către

participanţii la consultările publice, elaborarea fişelor de proiecte, distribuirea acestora şi asistenţă oferită actorilor locali în completarea fişelor (12 fişe de proiect completate), selectarea acelor idei de proiecte formulate în timpul consultărilor locale (în medie au

fost cinci idei de proiecte exprimate în fiecare comună) care au făcut obiectul proiectelor pilot.

Ideile de proiecte colectate de la actorii din teritoriu au fost grupate pe obiective, în cadrul a 3 domenii de intervenţie:

1. Exploatarea durabilă a resurselor naturale din teritoriu

2. Creşterea economică şi dezvoltarea turismului

3. Îmbunătăţirea calităţii vieţii.

Desfăşurarea atelierelor de lucru ale experţilor implicaţi în proiect a avut un caracter constant pe tot parcursul implementării şi a vi zat elaborarea instrumentelor de colectare a datelor din teritoriu şi prelucrarea datelor culese, elaborarea fişelor de

proiect şi sprijin oferit actorilor locali în completarea acestor fişe, elaborarea proiectelor pilot care vor fi incluse în Strategie , elaborarea chetionarelor folsoite în timpul

consultărilor publice, sprijin oferit actorilor locali la completarea acestora, centralizarea lor şi prelucrarea informaţiilor culese, elaborarea şi transmiterea solicitărilor de informaţii către Direcţiile de statistică din judeţele Mureş, Sibiu şi Braşov, furnizarea,

analiza şi centralizarea datelor din strategiile de dezvoltare locală ale fiecărei comune membre a asociaţiei.

Pe măsură ce datele au fost culese , analizate şi prelucrate , acestea au fost introduse în draft-ul Strategiei locale respectând structura şi cerinţele publicate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

+ COMPLETĂRI UPDATE INFORMATII 2012 PTR. SESIUNEA a 2-a DE DEPUNERE

În perioada ianuarie-mai 2010 s-au colectat date statistice din fiecare comuna: geografice, demografice, sociale, economice, etc. de la institutele de statistica din judeţele Mureş, Braşov şi Sibiu, de la primăriile din cele 8 comune

şi de la DADR-urile din Mureş, Braşov şi Sibiu. S-au inventariat şi consultat strategiile locale de dezvoltare din fiecare comună membră a asociaţiei,

strategia de dezvoltare a asociaţiei de dezvoltare intercomunitară Târnava Mare, precum şi strategia de dezvoltare turistică a zonei Târnavare Mare.

S-a realizat, de asemenea, un draft al analizei SWOT, care ulterior a fost

supus spre consultare actorilor locali din teritoriul deservit de potenţialul GAL , în cadrul unui workshop desfăşurat în data de 27 aprilie 2010, de la ora 15 la

căminul cultural Albeşti. Matricea SWOT a avut în vedere următoarele puncte: teritoriul, populaţia, economie sectorul primar, economie sectorul secundar, economie sectorul terţiar, organizarea socială şi instituţională.


80

Pe tot parcursul implementării proiectului, concomitent cu desfăşurarea celorlal te

activităţi, membrii grupului de lucru, cu sprijin şi îndrumare din partea consultantului extern contractat, au elaborat primele variante ale fiecărui capitol din Planul de Dezvoltare Locală:

-prezentarea teritoriului – analiza diagnostic

-prezentarea geografică şi fizică şi subcapitolele aferente

-analiza SWOT: priorităţi, măsuri, plan de finanţare

-parteneriatul

-organizarea GAL-ului

-mecanism de implementare

-cooperare şi crearea şi implementarea reţelei

Strategia a fost validată de Adunarea Generale a Asociaţiei Grupul de Acţiune Locală Dealurile Târnavelor atât în varianta draft cât şi în varianta finală. Faţă de conţinutul prezentat în varianta draft, reprezentanţii comunei Saschiz au insistat

asupra introducerii de propuneri de proiecte inovatoare care să includă şi utilizarea TIC- Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor. În cadrul acestor întruniri membrii

grupului de lucru au prezentat capitolele Strategiei (prezentare în Power Point) şi toate etapele parcurse în vederea elaborării Planului de Dezvoltare Locală. La prima întrunire, cei prezenţi şi-au manifestat dorinţa de a primi în format electronic draft-ul:

d-na Florea Maria, viceprimar al comunei Biertan şi dl. Goga Nicolae viceprimarul comunei Apold au precizat că intenţionează să supună atenţiei varianta draft şi

consilierilor locali din comunele pe care le reprezintă. La propunerea celor prezenţi s-a convenit de comun acord ca draft-ul strategiei să fie transmis în format electronic tuturor membrilor asociaţiei, aceştia având la dispoziţie o săptămână pentru a studia şi

dezbate varianta propusă şi să facă propuneri de completare şi/sau modificare, pe care să le transmită grupului de lucru la adresa de e-mail:

dealuri [email protected] sau personal (direct sau prin telefon). S-a solicitat membrilor asociaţiei să insiste asupra capitolelor din cadrul analizei SWOT, ţinând cont de nevoile locale din fiecare comunitate, posibile proiecte care se încadrează în

axa LEADER, ţinând cont de Măsurile din PNDR.

În data de 19 august 2010 consultantul extern a predat pe bază de proces-verbal

Strategia/Planul de Dezvoltare Locală, anexată prezentului raport final de activitate. La rândul lor, membrii grupului de lucru au predat câte un exemp lar din strategie , pe bază de proces verbal, fiecărui membru al asociaţiei , pe parcursul zilelor de 19 şi 20

august 2010, ocazie cu care au fost distribuite în comunele membre ale asociaţiei şi broşurile conţinând rezultatele proiectului.

Instrumentele de lucru folosite pe parcursul implementării proiectului , care au contribuit la crearea unui cadru participativ în comunităţile unde se va implementa planul de dezvoltare locală au fost:

- Documentare, informare, comunicare pe toată durata implementării proiectului

- Întâlnirile şi atelierele de lucru , desfăşurate pe toată durata implementării

proiectului

- Alte metode: discuţia faţă în faţă, chestionarul, prelucrarea statistică a datelor (din sursele statistice naţionale, judeţene şi locale relevante), etc.

mailto:[email protected]


81

În data de 16.08.2010, s-a semnat un acord de parteneriat cu Agenţia Regională

pentru Protectia Mediului Sibiu , al cărui obiect de activitate îl reprezintă susţinerea reciprocă între proiectului LIFE08 NAT/RO/000501 “Conservarea acvilei ţipătoare mici în România” implementat de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Sibiu şi

Strategia LEADER a Grupului de Acţiune Locală “Dealurile Târnavelor”. Menţionăm că reprezentanţi ai ARPM Sibiu au participat la worshop-ul organizat în comuna Albeşti în

aprilie 2010 pentru analiza SWOT, ocazie cu care, în încheiere, a avut loc şi o prezentare a proiectului LIFE derulat de ARPM Sibiu.

Conducerea Asociaţiei GAL Dealurile Târnavelor a luat act de propuneri le de

modificare a parteneriatului , implicit a teritoriului, atât prin pierderea calităţii de membru a comunei Buneşti, judeţul Braşov şi a Asociatiei crescătorilor de taurine din

localitatea Biertan , la solicitarea acestora, cât şi prin dobândirea calităţii de membru de către noi parteneri (solicitările primite din partea comunei învecinate Nadeş, judeţul Mureş dar şi de la parteneri privaţi) . Având în vedere Nota de clarificare a APDRP nr.

17122/12.08.2010 , conform căreia „în perioada de derulare a contractului finanţat prin Sub-măsura 431.1 –faza 3 nu se admite schimbarea componenţei parteneriatului şi

suprafaţa teritoriului acoperit”, actul adiţional de modificare s-a încheiat după finalizarea contractului de finanţare cu APDRP, cheltuielile pentru actualizarea Planului de dezvoltare locală , conform noii structuri a parteneriatului, realizându-se

doar din bugetul propriu al Asociaţiei Grupul de Acţiune Locală Dealurile Târnavelor.

3. Alte elemente participative pentru elaborarea SDL

Cu ocazia consultărilor publice, grupul de lucru pentru elaborarea strategiei a aplicat chestionare privind viziunea de dezvoltare a zonei unui număr de 83 de respondenţi, reprezentaţi pe intervale de vârstă.

Prin chestionare nu s-a vizat efectuarea unei anchete sociale după rigorile metodologice impuse de statistică, ci s-a urmărit atitudinea localnicilor la astfel de

iniţiative de tip LEADER, dar mai ales aspecte legate de: percepţia populaţiei privind starea economică în regiune; diversificarea economiei locale; folosirea resurselor locale în sectorul secundar; spirit de iniţiativă privind sporirea atractivităţii zonei;

percepţia asupra vieţii sociale; depopularea comunelor; spirit civic; reciclarea deşeurilor; petrecerea timpului liber; susţinerea producătorilor locali.

Resursele umane şi financiare au fost limitate şi de aceea nu s-a iniţiat o ancheta ampla. S-a urmărit de fapt atitudinea localnicilor privind aspecte incluse şi în analiza SWOT:

-percepţia populaţiei privind starea economică în regiune

-diversificarea economiei locale

-folosirea resurselor locale în sectorul secundar

Rezultate şi concluzii:

1. Doar 72 de participanţi au răspuns la întrebarea legată de percepţia asupra

stării economice, răspunsurile fiind mai degrabă optimiste. Doar 12 respondenţi percep starea economiei în descreştere, 22 consideră că economia este în creştere iar

majoritatea de 38 consideră situaţia economică în stagnare.

Concluzii:

Numărul mare de respondenţi care sunt de părere că economia locală este în

stagnare confirmă ipoteză unui nivel scăzut de informare în rândul localnici lor.


82

Percepţia larg răspândită conform căreia creşterea sau descreşterea economică este

influenţată în special de factori externi şi de forţe economice independente de localnici, accentuează nevoia de informare şi dezvoltare profesională. Se recomandă disemnirea intensivă a principiilor LEADER, în special abordarea „bottom-up” şi

întărirea guvernanţei locale.

Considerăm optimiste rezultatele chestionarelor în privinţa percepţiei asupra

stării economice, în special faptul că proporţia de respondenţi care sunt de părere că economia locală este în dezvoltare este aproape dublu faţă de părerile conform cărora la nivelul microregiunii economia este în descreştere. În acest sens GAL Târnava

Mare are identificate persoanele care vor fi sprijinite să fie promotori ai dezvoltării economiei locale.

2. La întrebarea „Este preocupat mediul de afaceri de diversificarea economică locală ?” au răspuns 71 de participanţi

Concluzii:

Majoritatea respondenţi lor a răspuns afirmativ la întrebarea legată de diversificarea economiei locale. Este cunoscut faptul că iniţiativele inovatoare sunt

adesea respinse în mediul rural, până la momentul în care îşi dovedesc eficienţa. Locuitorii din microregiune sunt adesea reticenţi la abordări noi, dar efectul cunoscut sub „puterea exemplului” confirmat de răspunsurile la întrebarea în cauză, ne dă

motive să credem că proiectele pilot de tip LEADER vor fi acceptate după implementare şi vor deschide o nouă etapă în procesul de comunicare/colaborare la

nivel local, fiind un pas important în dezvoltarea locală.

GAL Târnava Mare va implica din fazele incipiente ale proiectelor pilot, liderii de opinie din microregiune şi va sprijinii iniţiativele de diversificare a activităţilor.

3. La întrebarea „În ce proporţie foloseşte economia locală resurse locale naturale? (ex. piatra de construcţii, produse agricole pentru prelucrare, produse

agricole pentru restaurante, etc.)” au răspuns 70 de subiecţi

Concluzii:

Numărul mare de respondenţi de părere că produselor agricole nu li se adăugă

suficientă valoare la nivel local, susţinut de informţiile obţinute cu ocazia analizei SWOT – „piedici birocratice şi legislative”, susţin linia strategică a GAL-ului privind

intensificarea informării/pregătirii profesionale şi schimbului de experienţă cu alte teritorii LEADER în vederea colaborării cu iniţiative consacrate privind bunele practici în domeniu.

GAL Târnava Mare va sprijinii abordările inovatoare de adăugare de valoare la nivel local ex. ADEPT-Slow Food, şi va intensifica procesele participative prvind

creşterea implicării localnicilor în proiectele LEADER de acest gen

Se recomandă campanii de conştientizare cu caracter practic, la nivelul microregiunii.

Informările transmise tuturor membri lor Asociaţiei

Propuneri de proiecte ce urmează a fi depuse prin GAL spre a primi finanţare

LEADER , formulate de către actorii locali în timpul CONSULTĂRILOR PUBLICE

pentru elaborarea Planului de Dezvoltare Locală a GAL Dealurile Târnavelor

COMUNA PROIECT


83

ALBEŞTI

9 martie 2010

Cizmaş Dan, mic producător: Înfiinţare Fermă didactică –

parteneriat (Fundaţia pentru cultură şi ecologie, Şcoala Generală

Boiu, ÎI ) – tabără de vară pentru copii şi tineri (să înveţe

principiile de bază ale fermei ecologice)

Mureşan Ion, pensionar : Amenajare în scop turistic a unui izvor

de apă termală

Stroian Zaharie, fermier : a) Asociere crescători si asociaţii de

crescători de animale din GAL pentru linie de îmbuteliere a

laptelui(pasteurizare) ; asociaţie regională ; Leader: SF, studii

preliminare; federaţie

b) Organizare festival al tradiţiilor locale „Festivalul Văii

Târnavelor”

c) Revitalizare meşteşuguri tradiţionale : ţesătorie, costume

populare

Aldea Ion, fermier : Amenajare puncte mobile de sacrificare a

animalelor

VÎNĂTORI

10 martie 2010

1. Lăpădat Petru (sat Şoard) : Amenajare şi dotare fabrică

procesare lapte

2. Birou mobil consultanţă accesare fonduri nerambursabile

3. Promovarea turistică a obiectivelor din satul Archita

4. Valorificarea florei spontane în medicina naturistă – studii

pentru identificarea plantelor medicinale

5. Înregistarea pastei de măceşe din satul Mureni, ca produs

tradiţional

6. Reînvierea practicării meşteşugului ţesătoriei şi broderiei

7. dl. Palade: Valorificarea resurselor de lână ca şi izolant termic

8. Depozit local şi/sau regional pentru produsele agroalimentare

SASCHIZ

11 martie 2010

1. Primarul comunei Saschiz: înfiinţare „grup tehnic“ pentru

scrierea de proiecte pentru localnici

2.Înfiinţare atelier de olărit cu „muzeu viu”

3. Băjan Floarea, învăţătoare: a) fabrică de paste făinoase –tăiţei

de casă (materie primă locală)

b) atelier ţesătorie (drapele)

c) orchestră locală, folclor (culegere de

compozii muzicale tradiţionale) – Muzeu focloric Saschiz, parte

integrantă a Centrului de Informare Turistică

4. Trasee tematice – pentru copii şi adulţi

5. Amenajare zone „Lacuri”, „Movile”, „vulcan noroios-Ieţum”


84

6. Amenajare zona de agrement „maternitate”

7. Amenajamente silvice

8. Televiziune si radio pentru comunele din GAL Dealurile

Tarnavelor

DANEŞ

17 martie 2010

1. Centru de informare (gen PAPI Saschiz) pentru diverse

servicii, obţinere finanţări , consultanţă proiecte

2. Pieţe pentru vânzare de animale vii cu valoare genetică

3. Bază de date/GAL – service-uri diverse (auto, ş.a.m.d.)

4. Depozit de materii prime pentru agricultură (seminţe) +

îngrăşăminte, concentrate

5. Meşteşuguri tradiţionale : ţesătorie

6. Publicatie locala si/sau regional de informare pentru locuitorii

din GAL

LASLEA

18 martie 2010

1. Modernizare şi diversificare producţie ferme zootehnice sau la

nivel de asociaţie de crescători de animale

2. Evenimente locale tradiţionale reînviate (ex. Lada de zestre)

3. Meşteşuguri locale reînviate : ţesătorie + antrepenoriat

4. Puncte de colectare fructe de pădure+ uscare naturală (ex.

uscător solar) şi prelucrare

APOLD

29 martie 2010

1. Punct de procesare a laptelui

2. Amenajare spatii de agrement pentru turişti

3. Construire si amenajare punct de informare turistică

4. Organizare „Festivalul trufelor”

5. Amenajare traseu pentru mocaniţă (până în 1975 a existat

un tren pe ecartament îngust, care lega Sighişoara de

Agnita trecând prin Apold)

6. Amenajare laborator de analiză a mierii

7. Amenajarea drumuri lor „de hotar”

BIERTAN

30 martie 2010

1. Amenajare drumuri agricole si silvice

2. Promovarea de pachete turistice de nişă (“bird watching”, turism cultural, ecologic, etc.)

3. Amenajarea terenuri lor de sport şi de agrement pentru

localnici

4. Amenajarea de mini-muzee

5. Crearea unei reţele de schimb de experienţă între elevii şcolilor din Târnava Mare


85

6. Identificarea meşteşugarilor din zonă şi amenajarea atelierelor acestora în vederea susţinerii de demonstraţii

„pe viu” pentru turişti (ex. „drumul iilor”, „drumul doagelor de butoi”, etc.)

7. Organizarea festivalului „Biertan Fest” , crearea unei

oferte de festivaluri in zonă (ex. in iunie : fii i satului archiţeni- sat Archita,comuna Vânători, în august : fiii satului saschizeni”, ş.a.m.d.)

8. Identificarea şi revitalizarea vechilor ansambluri folclorice.

Ex: „căluşarii ardeleni” din Biertan NADEŞ

2 noiembrie 2010

1. Amenajare punct de procesare a laptelui

2. Amenajare abator comunal /regional sau punct autorizat de sacrificare a animalelor

3. Circuit turistic pentru regiune care să includă şi trasee tematice din comuna Nadeş

4. Construire şi dotare punct de informare turistică

5. Amenajare magazin alimentar cu energie verde+ microunitate de procesare

6. Sprijin pentru dezvoltarea apicultori lor

7. Achiziţionarea de dotări şi echipamente de sonorizare

pentru căminul cultural + promovarea corului bărbătesc din comuna Nadeş

8. Amenajare bază sportivă şi parc de

distracţii/adeventure parc pentru copiii din toată zona

9. Dezvoltarea de activităţi de teatru itinerant cu implicarea tinerilor

10. Renovare imobile –monumente istorice de categoria B

11. Amenajare „stâna turistului” + amenajare puncte de acces şi locuri de adăpat pentru animale în păşunea

comunală

12. Înregistarea de produse locale ca produse tradiţionale

13. Susţinerea practicării agriculturii ecologice

14. Extindere solare

15. Amenajare lac de pescuit sportiv

16. Extindere şi modernizare plantaţii de flori (ex.

trandafiri)

17. Tocătoare comunală pentru distrugerea vegetaţiei invazive şi respectarea condiţiilor de agromediu

18. Realizarea de documentaţii tehnico-economice (SF,

PT, DALI, etc.) pentru proiectele de investiţii ale administraţiei publice locale

19. Achiziţionarea de instalaţii electrice/generatoare

pentru stâne

20. Clubul pensionarilor: activităţi pentru vârsta a III, incluisv utilizare TIC, concursuri gen „miss


86

pensionara”, etc.)

Alte propuneri de proiecte, formulate în urma consultărilor la nivelul grupului de lucru pentru elaborarea PDL precum şi în urma participării la schimburile de

experienţă , şi care sunt adaptate oprtunităţilor identificate prin analiza SWOT , sunt redate mai jos:

Exploatarea inovativă a potenţialului microregiunii şi crearea de concepte integrate pentru punerea în valoare a punctelor forte intrinseci

Conştientizarea localnicilor şi a vizitatorilor privind bogăţia biodiversităţii şi

unicitatea peisajului tradiţional

Transmiterea conceptului de “protecţie prin utilizare” şi implementarea măsurilor

identificate în acest sens, în rândul producătorilor şi a consumatorilor

Întărirea identităţii locale prin măsuri active de PR

Medierea intereselor legate de teritoriu privind proiectele majore de infrastructură (ex. Autostrada Transilvania)

Proiecte inovatoare care includ utilizarea TIC

Elaborarea şi implementarea unui program special de „crearea a inovaţiilor”, cu

implicarea APL-urilor, antreprenorilor, ONG-urilor+ program de formare pe termen lung

Cabinet medical/dentist/farmacie mobil pentru comunităţile izolate – parteneriat public –privat

Dezvoltarea de activităţi de tip junior-ranger

Dezvoltarea de concepte noi privind serviciile pentru populaţie, spre exemplu: utilizarea TIC de către vârstnici

Sprijinirea tinerilor întreprinzători în procesul de calificare profesională şi pornirea iniţiativelor de afaceri

Programe inovative privind activităţi educative şi sociale, multiculturale

Implicarea tinerilor în procesul decizional ; câştigarea interesului grupului ţintă format din tineri şi copii, . Exemplu : sume acordate special pentru tineri (13-25

ani) pentru iniţierea de afaceri ; cooperare cu adulţii; „Consiliu al tinerilor” care se ocupă de gestionarea unui astfel de program

Cooperare cu iniţiative similare din ţară şi străinătate; exemplu : tabere de inovare (proiect de cooperare transnaţional)- grupuri de tineri din mai multe ţări pentru training + întâlniri cu oameni de afaceri

program de formare profesională pentru tinerii care părăsesc şcoala timpuriu (în parteneriat cu şcolile din teritoriu)

Activităţi „itinerante” pentru tineri ; exemplu: înfiinţarea de de trupe muzicale

şi/sau teatru care călătoresc în teritoriu şi cunosc alţi tineri

Program ede formare profesională pentru tinerii care părăsesc şcoala timpuriu

(în parteneriat cu unităţile de învăţământ din teritoriu)


87

Training pentru ferme şi fermieri inovativi, în colaborare şi parteneriat cu

universităţi din ţară şi din străinătate

Finanţări prioritare (statuate prin criteriile de selecţie locale) pentru proiecte

care propun utilizarea energiei regenerabile

Intensificarea procesării lemnului utilizat pentru construcţii

Iniţiativă privind imaginea microregiunii : “Dealurile Târnavelor – regiune inovativă”

Conştientizarea locuitorilor cu privire la suplimentarea veniturilor prin diversificara productiei si adaugarea de valoare la nivel local prin standarde de

calitate si diverse sisteme de certificare

Crearea de reţele locale şi regionale pentru cooperare şi schimburi de experienţă

Adăugarea de valoare produselor tradiţionale prin finanţarea de linii tehnologice pentru procesare legume şi fructe (achiziţionarea de aparatură de sterilizat,

cucte, fabricarea iaurt, etc. )

Înfiinţarea de pieţe de desfacere locale şi depozite pentru producătorii din zonă

– “mâncare locală pentru oamenii ai locului” (engl. “providing local food for local people”)

Îmbunătăţirea competitivităţii producătorilor locali de mâncare : calitate , valori

nutritive şi sănătate/siguranţă

Accesarea fondurilor disponibile pentru sprijinirea agriculturii de semi-subzistenţă

Birou mobil de consultanţă pentru fermieri

Realizare “Harta antreprenorilor”

Sprijinirea iniţiativelor inovatoare de adăugare de valoare şi mediatizarea

bunelor practici

Informare şi calificare privind concepte integrate de certificare ecologică

Mediatizarea şi conştientizarea importanţei dezvoltării standardelor unitare de calitate

Campanie de branding local- conştientizarea consumatorilorlocali privind beneficiile folosirii produselor din teritoriu în defavoarea celor din afară, atât din

punct de vedere al sănătăţii/siguranţei alimentare cât şi economic

Dezvoltarea de concepte şi planuri pentru diversificarea produselor locale şi identificarea noilor piete

Sprijinirea menţinerii activităţilor meşteşugăreşti

Creşterea atractivităţii sectorului secundar pentru forţa de muncă din teritoriu

Turism cultural şi didactic

Oferte adaptate specificului local si peisajului traditional

Diversificarea ofertelor turistice şi orientarea spre turismul activ şi pentru

întreţinerea sănătăţii


88

Crearea de reţele, cooperare şi schimb de experienţă cu regiuni LEADER din

străinătate şi teritorii similare din ţară

Atragerea grupului ţintă format din tineri în diversificarea şi promovarea ofertei

turistice (exemplu : Teatru în aer liber – itinerant , cu tematici ale reprezentaţiilor inspirate din istoria zonei)

Dezvoltarea de oferte turistice specifice adaptate diverselor grupuri ţintă

Sprijinirea iniţativelor de turism rural şi dezvoltarea/mediatizarea/conştientizarea conceptelor de turism sustenabil

Training specializat pentru ghizi turistici şi muzee

Înfiinţarea muzeelor săteşti

Realizarea unui catalog de prezentare a ofertei turistice a zonei

Dezvoltarea aplicaţiilor TIC pentru rezervări turistice, afişaj, promovare

Amenajarea de poteci tematice, piste de biciclete, marcaje turistice cu respect pentru mediul înconjurător

Reabilitare , modernzare şi dotare clădiri istorice de categoria B

Construire şi/sau reabilitare/modernizare şi dotare aşezăminte culturale

Realizare manuale/îndrumare de istorie locală şi produse multimedia, inclusiv penru valorificare în scop turistic

Înfiinţare cluburi tematice pentru realizare produse în vederea valorificării lor în

scop turistic

Înfiinţarea Centrelor de agrement in comunele membre GAL Dealurile

Târnavelor

Adaptarea locală şi implementarea măsurilor de dezvoltare rurală

Sprijinirea iniţiativelor de implicare civică şi conştientizarea populaţiei privind importanţa acestor acţiuni

Dezvoltare conceptelor noi privind serviciile pentru populaţie

Sprijinirea cooperării intre comunele membre GAL, pentru creerea/menţinerea infrastructurii sociale

Asigurarea mobilităţii prin oferte inovative

Adaptarea infrastructurii la nevoile persoanelor vârstnice

Întărirea identităţii culturale, ca bază a atractivităţii regionale şi a stimei de sine

Înfiinţare Centru de recuperare /fizioterapie care să deservească întreaga zonă

Organizarea de “tabere de vară”(instruiri) petru tinerii din zonă (exemplu de curs de instruire: ” Managementul voluntariatului”)

Proiecte de turism rural pentru persoane cu dizabilităţi

“îngrijire verde” – proiecte pentru creşterea şi diversificarea de produse şi

servicii sociale (ex. “terapia cu cai”)


89

III.2 Prezentarea parteneriatului decizional

III.2.1 Descrierea partenerilor

Componenţa parteneriatului :

- 8 autorităţi publice locale/comune

- 25 agenţi economici

- 7 ONG-uri

- 1 persoană fizică

TABEL privind COMPONENŢA PARTENERIATULUI

Nr. crt.

Nume, prenume

Funcţie Organismul reprezentat

Natura organismului6

Domeniu de activitate

1. Şoaita Ovidiu Primar Comuna

Saschiz Public Administraţie publică

locală

2. Toşa Ioan Primar Comuna

Vânători Public Administraţie publică

locală

3. Şovrea

Nicolae

Primar Comuna

Albeşti

Public Administraţie publică

locală

4. Colceriu Niculae

Primar Comuna Apold Public Administraţie publică locală

5. Mosora

Nicolae

Primar Comuna

Daneş


locală

6. Onea Ioan Primar Comuna

Laslea Public Administraţie publică

locală

7. Erhardt

Laszlo Ivan

Primar Comuna

Nadeş


locală

8. Raţiu Cornel Primar Comuna

Biertan Public Administraţie publică

locală

9. Şoaita Violeta Administrator Sc Silvagra

SRL, Saschiz

Privat Silvicultură

10. Costea Doina Administrator SC Tomis

Prodcomimpex SRL, Albeşti

Privat Comerţ/servicii

11. Matyas Mioara

Administrator SC Miarom-Comind SRL, Apold

Privat Comerţ cu amănuntul

12. Tuth Hans Administrator SC BTA SRL,

Daneş

Privat Servicii turism

13. Ambruş Pavel Preşedinte Asociaţia

Agricultorilor

Maghiari din

Privat Agricultură

6 Precizaţi dacă este vorba: de sectorul public, privat, societate civilă (ONG)


90

România – Filiala Albeşti

14. Todoran

Corina-Veturia

Preşedinte Asociaţia

Crescătorilor de Taurine –

filiala Vânători

Privat Agricultură/creşterea

animalelor

15. Jurcău Gheorghe

Preşedinte Asociaţia Sportivă Gaz Metan Daneş

Privat Sport

16. Oprean Petru Preşedinte Asociaţia medical creştină Lukas

spital Laslea

Privat Medicină/sănătate

17.

Ghergiceanu Cristian

Director Fundaţia Adept

Transilvania, Saschiz

ONG Dezvoltare rurală

18.. Suciu Lucian Administrator PFA Suciu Lucian, loc.

Apold

Privat Tehnician veterinar

19

Nilca Zaharie -Ardeleanu

Administrator PFA Nilca Zaharie, loc.

Vânători

Privat Tehnician veterinar

20. Klusch Frederich

Administrator Asociaţia Familială

Klusch Frederic, loc. Laslea

Privat Tâmplărie

21. Cucolaş

Clementina

Administrator PFA Cucolaş

Clementina, loc. Biertan

Privat Director cămin de

batrâni

22. Suciu Elena Administrator PFA Suciu

Elena, comuna Buneşti

Privat Turism

23.

Gherghiceanu Gerda

Administrator

PFA Gherghiceanu Gerda,

comuna Buneşti

Privat

Turism

24. Fernolend

Walther

Administrator PFA

Fernolend Walther, comuna

Buneşti

Privat

Turism


91

25. Danţeş Anca Administrator SC Cartref Saschiz SRL

Privat Turism

26. Neagu Silvia Administrator SC Anem Import Export

SRL

Privat Turism

27. Băcişor Marius

Administrator SC Andrea Forest SRL

Privat Silvicultură

28. Stoichiţescu Lidia

Administrator SC Kyzd SRL Privat Turism

29. Moldovan Duimtru

Preşedinte Asociaţia pemtru promovarea

valorilor profesionale şi

tehnologice în agricultură şi dezvoltare

rurală

ONG Agricultură

30. Costea Emanoil

Preşedinte Asociaţia utilizatorilor de

păşune din comuna Saschiz

ONG Agricultură

31. Oachiş Agnes Preşedinte Asociaţia Eco Transilvania

ONG Mediu şi dezvoltare rurală

32.

Stanciu

Cornel

Preşedinte Asociaţia de

turism Târnava Mare

ONG Turism

33. Călugăr Anca Administrator Întreprindere

individuală Călugăr Anca

Privat Turism şi agricultură

34. Burlea

Olimpiu

Administrator PFA Burlea

Olimpiu

Privat Agricultură

/apicultură

35. Stroian

Zaharie

Administrator PFA Stroian

Zaharie

Privat Agricultură

36. Stroian Lazăr Cenzor, reprezentant

legal

Asociaţia folclorică

Românaşul

ONG Cultură


92

37.

Hartel Rudolf Tiberiu

Administrator PFA Hartel Rudolf Tiberiu

Privat Mediu

38. Pălăşan Ioan

Preşedinte Asociaţia sportivă

Saschiz

ONG Sport şi agrement

39. Cirică Daniela Preşedinte SC Pro Expert SRL

Privat Dezvoltare şi formare resurse

umane

40.

Popa Răzvan Daniel

Administrator PFA Popa Răzvan Daniel

Privat Mediu şi agricultură

41. Sima Nicuşor Flavius

Reprezentant Persoană fizică

Privat Expert mediu şi biodiversiatte

Partenerii vor fi asociaţi la procesul de monitorizare a proiectului din partea instituţiilor pe care le reprezintă şi a funcţiilor ocupate de aceştia in cadrul acestora,

făcând distincţia între partenerii publici, privaţi şi ONG. Tabelul de mai jos precizează componenţa comitetului de selectare a proiectelor selectate de GAL

Selecţia proiectelor va fi realizată de către un Comitet de Selecţie, format din

membrii GAL Dealurile Târnavelor. În ceea ce priveşte selecţia proiectelor în cadrul GAL, se va aplica regula „dublului cvorum”, respectiv pentru validarea voturilor, este

necesar ca în momentul selecţiei să fie prezenţi cel puţin 50% din parteneri, din care peste 50% să fie din mediul privat şi societate civilă.

Pentru transparenţa procesului de selecţie a proiectelor în cadrul GAL şi

totodată pentru efectuarea activităţilor de control şi monitorizare, la aceste selecţii va lua parte şi un reprezentant al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rura le de la nivel

judeţean (DADR), persoana nominalizată de GAL Dealurile Târnavelor din partea DADR Mureş, fiind dl. Dumitru Moldovan.

PARTENERI PUBLICI

Nume şi prenume

Instituţia Funcţia Tip* /Observaţii

Bădică Nicolae Comuna/Primăria Daneş

Inspector Admin

Floarea Maria Comuna/Primăria Biertan

Viceprimar Admin

Moldovan Dumitru DADR Mureş Director adjunct Admin

PARTENERI PRIVAŢI

Nume şi

prenume


Danţeş Anca SC Cartref Saschiz Administrator Întreprinderi


93

SRL

Suciu Lucian PFA Suciu Lucian Administrator Întreprinderi

Cucolaş Clementina

PFA Cucolaş Clementina

Întreprinderi

Costea Doina SC Tomis Prodcomimpex SRL

Întreprinderi

ONG

Nume şi prenume


Mehedin Benone Fundaţia Adept Transilvania

Coordonator proiecte ONG

Ambruş Pavel Asociaţia Agriculturilor

Maghiari din România –filiala

Albeşti

Preşedinte ONG

Oprean Petru Asociaţia medical creştină Lukas Spital Laslea

Preşedinte ONG

Oachiş Agnes Asociaţia EcoTransilvania

Preşedinte ONG

Membrii supleanţi :

Parteneri publici: Raţ Carmen , inspector Comuna/Primăria Vânători,

Balu Florin Comuna /Primăria Nadeş

Varvara Marcel, inspector Comuna/Primăria Albeşti

Parteneri privaţi : Dalmasso Maria Anca, Întreprindere individuală Călugăr Anca, localitatea Saschiz

Matyas Mioara, SC Miarom –Comind SRL, administrator, localitatea

Şaeş, comuna Apold

Gherghiceanu Gerda, PFA Gherghiceanu Gerda, administrator,

localitatea Viscri, comuna Buneşti

Şoaita Violeta, SC Silvagra SRL, administrator, localitatea Saschiz

ONG: Todoran Corina Veturia, Filiala Locală a Asociaţiei Crescătorilor de Taurine

din localitatea Saschiz

Jurcău Gheorghe, Asociaţia Sportivă Gaz Metan Daneş, reprezentant, localitatea Daneş

Stanciu Cornel, Asociaţia de Turism Târnava Mare

Maier Claudiu, Asociaţia crescătorilor de taurine din localitatea biertan, reprezentant, localitatea Biertan


94

III.2.2 Crearea şi funcţionarea GAL - ului

La nivelul GAL- ului Dealuri le Târnavelor organele asociatiei sunt:

1) Adunarea generală;

2) Consiliul director;

3) Cenzorul

4) Comitetul de selectare a proiectelor;

5) Compartimentul administrativ

Grupul de Acţiune Locală “Dealurile Târnavelor” urmăreste implicarea şi reprezentarea structurilor partenere din sectorul public, sectorul privat şi societatea

civilă, pentru a asigura calificarea şi organizarea adecvată necesare realizării în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal. Membrii GAL-ului preiau, în

funcţie de competenţele şi interesele lor, diferite roluri în cadrul implementării Planului de dezvoltare locală.

Membrii GAL-ului preiau rolul de:

• susţinători ai procesului de dezvoltare rurală locală ,

• multiplicatori ai implementării Planului de Dezvoltare Locală,

• reprezentanţi ai intereselor structurilor din sectorul public, sectorul privat şi ai societăţii civile pe care le reprezintă,

• reprezentanţi activi ai GAL-ului în regiune dar şi în afara regiunii şi în cadrul

proiectelor de cooperare transnaţională.

Componenţa GAL-ului este în conformitate cu scopurile de dezvoltare ale

regiunii. GAL-ul reuneşte persoane cu o experienţă profesională şi voluntară de lunga durată şi care pot să contribuie eficient la punerea în aplicare a conceptului de dezvoltare locală. O atenţie deosebită s-a acordat reprezentării echilibrate a sectorului

public, sectorului privat şi societăţii civile. Conform structurilor sociale locale s-a urmărit de asemenea o reprezentare echilibrată a etniilor şi minorităţilor din regiune.

Reprezentantele sexului feminin în Grupul de Acţiune Locala Dealurile Târnavelor se regăsesc în proportie de 29 %. Structurile Asociaţiei GAL Dealurile Târnavelor sunt:

1) Adunarea Generală

Este organul de conducere alcătuit din totalitatea asociaţilor : 41

Sfera de competenţă a Adunării Generale, conform statutului asociaţiei,

cuprinde:

Stabilirea strategiei generale, a obiectivelor şi a programelor asociaţiei

Aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli, precum şi a bilanţului contabil

Alegerea şi revocarea membrilor Consiliului Director, în condiţiile legii şi

ale statutului asociaţiei

Alegerea şi revocarea cenzorului

Înfiinţarea de fi liale

Modificarea actului constitutiv şi al statutului Asociaţiei


95

Dizolvarea şi lichidarea Asociaţiei

Stabilirea bunurilor rămase după lichidare

Alegerea şi revocarea membrilor Comitetului de selecţie

Adunarea Generală se întruneşte cel puţin o dată pe an, la convocarea grupului de lucru constituit de Consiliul Director şi are drept de control permanent asupra celorlalte

organe ale asociaţiei, respectiv Consiliul Director şi cenzorul

2) Consiliul Director

Este compus din reprezentanţi ai membri lor fondatori şi este ales pentru o

perioadă de 2 ani

Asigură punerea în aplicare a hotărârilor Adunării Generale, reprezentarea şi

administrarea patrimoniului în raporturile cu terţii, hotărând asupra căilor de realizare a scopului propus de Asociaţie

Asigură legăturile şi cooperarea cu alte organizaţii, instituţii artistice, ştiinţifice şi

sportive, ca şi cu organisme de stat, neguvernamentale sau guvernamentale, naţionale şi internaţionale, în vederea obţinerii de fonduri sau alte mijloace

(bunuri) pentru realizarea scopului propus

Prezintă Adunării Generale raportul de activitate pe perioada anterioară,

executarea bugetului de venituri şi cheltuieli, bilanţul contabil, proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli şi proiectul programelor asociaţiei

Încheie acte juridice în numele şi pe seama Asociaţiei

Aprobă organigrama şi statul de funcţii al grupului de lucru

Stabileşte retribuţiile grupului de lucru şi al cenzorului

Hotărâşte schimbarea sediului Asociaţiei

Înfiinţează grupul de lucru al Asociaţiei, finanţat din resursele Asociaţiei,

coordonat de o persoană numită de Consiliul Director şi care are funcţia de director executiv. În activitatea sa, coordonatorul grupului de lucru este sprijinit

atât de ceilalţi membri ai grupului de lucru cât şi de către colaboratori externi, remuneraţi în condiţiile legii

Îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în statut sau stabilite de Adunarea

Generală

3) Cenzorul

Evidenţe şi registrele Asociaţiei sunt controlate şi verificate anual de un cenzor-expert contabi, remunerat pentru activitatea sa din resursele financiare ale Asociaţiei

În realizarea competenţelor sale, cenzorul:

Verifică modul în care este administrat patrimoniul Asociaţiei

Întocmeşte rapoarte şi le prezintă Adunării Generale

Poate participa la şedinţele Consiliului Director, fără drept de vot

Îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în statut sau stabilite de Adunarea Generală


96

4) Comitetul de selecţie a proiectelor

Comitetul de selecţie a proiectelor este format din 11 membri, după cum urmează: trei reprezentanţi ai partenerilor publici, patru reprezentanţi ai partenerilor privaţi şi patru reprezentanţi ai societăţii civile. Pentru fiecare membru titular sunt prevăzuţi supleanţi. – conform descrierii din capitolul III.2.1

La nivelul luării deciziilor, partenerii economici şi sociali şi reprezentanţii societăţii

civile reprezintă 72,73% din parteneriatul local.

Aleşii comunali şi intercomunali (inclusiv

via asociaţii publice)

Întreprinderi private:

agricultori, meşteşugari, proprietari de

hoteluri/restaurante

Comitet de selecţie

LEADER

Public:

27,5%

Privat:

72,5%

Reprezentanţi ai

Administraţiilor locale şi

judeţene

Număr de membri:11

Pentru fiecare membru titular au

fost prevăzuţi supleanţi

Asociaţii private

„independente”


97

Dacă unul din proiectele depuse pentru selectare la GAL Dealurile Târnavelor

aparţine unuia dintre membrii comitetului de selecţie al proiectelor, în această situaţie persoana şi/sau organizaţia în cauză nu va participa la întâlnirea comitetului aferentă respectivei cereri de propuneri de proiecte.

Comitetul de selecţie reprezintă organismul tehnic cu responsabilităţi privind selectarea pentru finanţare a proiectelor depuse în cadrul GAL-ului, conform măsurilor Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), în conformitate cu o procedură de selecţie ce va fi publicată de GAL Dealurile Târnavelor odată cu lansarea fiecărui

apel de cereri de proiecte la nivelul GAL-ului.

Membrii comitetului de selecţie vor fi instruiţi în metodologia de selecţie a managementul ciclurilor de proiect, descrisă succint în cele ce urmează.

Membrii comitetului de selecţie vor puncta, în chestionare, proiectele dezbătute în funcţie de domeniile majore de interes,cu 1pct = dezacord total şi până la 5pcte = acord total.

Rezultatele chestionarelor vor fi introduse intr-o bază de date care va permite evaluarea automată a diferitelor proiecte, rezultând un grafic exemplificat mai jos,

pentru fiecare proiect.

Astfel vor fi selectate proiectele câştigătore care au fost punctate conform priorităţilor strategiei, complet transparent şi fără discrimări.

0

1

2

3

4

5problemă şi interes

obiective comune

activităţi bine definite

buget/subvenţie

actorii cheie

identitatea proiectului

relaţii publice

schimb de informaţii

teme şi roluri

planificare

resurse

competenţe

resursele de

organizare

participarea

actorilor implicaţi

trăsăturile

proiectului

Comitetul de Selecţie se organizează şi funcţionează în conformitate cu prevederile unui regulament propriu de organizare şi funcţionare, ce va fi elaborat de


98

către directorul executiv şi supus aprobării în Adunarea Generală a Asociaţiei Grupul

de Acţiune Locală Dealurile Târnavelor.

5) Compartimentul administrativ

Compartimentul administrativ are următoarea componenţă (descrierea detaliată se regăseşte în cap. III.3.2) :

a) Responsabil administrativ

b) Responsabil financiar-contabil - externalizat

c) Expert jurist – externalizat

d) Animatori

e) Grupul tehnic

f) Angajat pentru activităţi de secretariat – normă întreagă

g) Expert angajat cu ½ normă pentru comunicare, relaţii publice şi mass media

h) Expert auditor- externalizat

Echipa tehnică se va afla într-un proces continuu de formare , prin participarea

la sesiuni de formare organizate de specialiştii din teritoriu, formări finalizate cu/fără diplomăm de mai lungă sau mai scurtă durată, etc. , prin partiicparea la evenimene ale

reţelei (conferinţe, dezbater, traininguri,).

III.3 Organizarea

PARTEA A – VI – A : ORGANIZAREA GAL-ULUI

III.3.1 Resurse umane

La nivelul GAL-ului se vor desfăşura următoarele activităţi :

a) informare – comunicare;

b) apel pentru proiecte;

c) sprijinirea depunătorilor de proiecte;

d) organizarea procesului de verificare şi decizie asupra proiectelor depuse;

e) monitorizarea proiectelor.

Pentru fiecare angajat al GAL-ului se va întocmi o fişă a postului, în care vor fi

cuprinse toate activităţile la care care participă şi atribuţiile lor în cadrul acestor activităţi.

Angajarea personalului care va deservi compartimentul administrativ se va face prin concurs, conform reglementărilor legale în vigoare. Excepţie se face în cazul directorului executiv, care este numit de către Consiliul Director, conform statutului

Asociaţiei Grupul de Acţiune Locală Dealurile Târnavelor. Pe lângă personalul propriu, GAL-ul va apela pentru susţinerea activităţilor în

teritoriu şi la resurse umane din cadrul aparatelor de specialitate ale comunelor partenere, care pot contribui la implementarea Planului de Dezvoltare Locală. Persoanele avute în vedere sunt promotorii locali din fiecare comună membră (la

nivelul fiecărei primării au fost desemnate persoane cu aceste atribuţii în anul 2008)


99

precum şi consilierii locali reprezentanţi ai comunelor membre , aşa cum au fost

aceşti anominalizaţi în actul constitutiv al Asociaţiei Grupul de Acţiune Locală Dealuri le Târnavelor. Pentru susţinerea activităţilor GAL se va apela, de asemenea, la spri jinul fundaţiei ADEPT Transilvania, membru fondator, organizaţie cu experienţă foarte

mare în desfăşurarea de activităţi de conştientizare şi informare a zonei. Majoritatea membrilor GAL reprezintă parteneri regionali economici şi sociali. În

calitate de reprezentanţi ai diverselor organizaţii din domeniile de protecţia mediului şi a naturii, timp liber şi recreere la mică distanţă, formare, cultură, femei, munca pentru tineret şi vârstnici, aceştia nu urmăresc doar realizarea intereselor propriilor

organizatii, ci dezvoltă şi comunică ca multiplicatori, obiectivele şi domeniile de acţiune ale strategiei de dezvoltare rurale.

Partenerii economici şi sociali îşi aduc aportul cu experienţa lor complexă şi angajamentul civic pentru îmbunătăţirea spaţiului rural. Ei dispun de un grad înalt de competenţă şi experienţă pentru a pune în practică, prin acţiuni concrete, obiectivele

strategiei de dezvoltare locală, şi pentru îndeplinirea proiectelor în termen scurt şi cu profesionalitatea necesară. Membrii GAL Dealurile Târnavelor din cadrul administraţiei

publice şi mandatarii politici reprezintă interesele comunelor şi ale populaţiei şi îndeplinesc propunerile de rezolvare coordonate, care îşi au domeniul de acţiune şi în afara comunelor şi judeţelor.

Membrii GAL Dealurile Târnavelor se evidenţează printr-un grad înalt de reprezentativitate, interes, precum şi competenţa organizatorică şi de specialitate

pentru a putea planifica şi realiza obiectivele în domeniile de intervenţie şi în măsuri ale Planului de Dezvoltare Locală:

Experienţă în managementul proiectelor cu finanţare nerambursabilă: SAPARD

măsuri le 3.4, 3.5, PNDR măsurile 322, 312, 141, 321 123, Inovation Norway, Economia Bazată pe Cunoaştere, etc : toate comunele membre , SC Silvagra

SRL, PFA Suciu Lucian, PFA Burlea Olimpiu, PFA Cucolaş Clementina, fundaţia Adept Transilvania

Experienţă în realizarea achiziţiilor publice, conform reglementărilor legale în vigoare: toate comunele membre + Fundaţia Adept Transilvania

Experienţă în implementarea proiectelor de parteneriat: toate comunele

membre, fundaţia Adept Transilvania

La nivelul GAL s-a constituit un grup de lucru, mandatat de consiliul director, care a pregătitit şi implementat submăsura 431.1, grup de lucru care a elaborat planul de dezvoltare locală.

Membrii grupului de lucru sunt reprezentanţi ai partenerilor GAL şi vor sprijini în continuare implementarea planului de dezvoltare locală.

Şase persoane din teritoriu au urmat cursurile de formare profesională LEADER organizate în cadrul măsurii 431.1 faza I şi II, sensibilizarea actorilor locali cu privire la abordarea LEADER.


100

Reprezentativitate, competenţe profesionale şi organizatorice ale membrilor GAL

Reprezentativitat

e

Interese, beneficii, obiective Competente, experienta

Primari

Servicii publice

Dezvoltarea satelor şi oraselor

Îmbunătăţirea structurilor democratice

Asigurarea aprovizionării de bază şi a celei la mică distanţă

Dezvoltarea stabilă şi fundamentală a populaţiei

Dezvoltarea economică a regiunii,

asigurarea de locuri de muncă

Identitate regională

Egalitate de şanse

Realizarea proiectelor

Descoperirea potenţialului şi a

resurselor regionale

Protecţia mediului şi a naturii

Obiective politice

Relaţii publice

Suveranitate bugetară

Asigurarea cofinanţărilor

Asigurare politică

Administrarea banilor publici

Competenţe de administrare

Implementarea diverselor

măsuri de promovare structurale

Coordonare în afara comunelor

Know-how profesional pe

scară largă

Munca de integrare

Promovare economică

Dezvoltare economică regională (inclusiv timp liber, agrement şi

turism)

Descoperirea unor noi surse de

venit rurale

Sinergii economice

Atractivitatea spaţiului rural

Formarea conştiinţei regionale

Interconectarea partenerilor

economici şi sociali

Utilizarea reţelelor si cooperărilor

Managementul proiectelor

Solicitări de proiecte

Munca de integrare

Relaţii publice

Descoperirea resurselor

private

Lanţul regional de creare

a valorilor

Implementarea tehnologiilor

informaţionale

Reprezentanti ai partenerilor

economici

Beneficii pentru partenerii economici

Achiziţia mijloacelor de promovare

Orientare economică

Lanţul regional de creare al

Know-how economic al întreprinderii

Mijloace financiare private

Competenţa de implementare


101

valorilor

Cheltuieli administrative minime Pragmatism

Reprezentanţi ai

instituţiilor sociale, culturale

şi de formare

Formarea conştiintei pentru

atractivitatea spaţiului rural

Cultura regională

Convieţuire obştească

Întărirea angajamentului voluntar

Munca de formare

Apropierea cetăţenilor tineri de cei vârstnici

Asigurarea populaţiei cu servicii sociale de bază

Descoperirea particularităţilor

regionale

Promovarea dezvoltării culturale

Angajament civic

Munca de asociere

Experienţa în

implementarea şi gestionarea de proiecte

Partener pentru

implementarea măsurilor şi a proiectelor

Formarea conştiinţei

Relaţii publice

Integrare

Reprezentanţi ai

asociaţiilor de protecţie a mediului şi a

naturii

Formarea conştiintei

Menţinerea peisajului cultural

Modelul durabilităţii

Diversitate biologică, specii

protejate

Protejarea monumentelor naturale

geologice

Protejare prin folosire

Turism durabil şi sinergie

economică

Implementarea directivei

NATURA 2000, FFH

Relaţii publice

Utilizarea reţelelor şi

cooperărilor

Experienţă în

managementul proiectelor

Pentru dezvoltarea domeniilor de acţiune şi a măsurilor, şi pentru dezvoltarea

proiectelor de cooperare care se implementează în afara regiunii şi a celor transnaţionale, se formează grupe de lucru orientate spre anumite teme, care se

angajează în realizarea strategică, orientată spre obiective, a planului de acţiune. Aceste grupe de lucru sunt convocate atunci cand se au în vedere măsuri concrete care sunt supuse coordonării şi acordului diverselor grupe de interese şi a integrării

altor persoane active în iniţiativa LEADER. Aceste grupe de lucru trebuie să unească suplimentar persoane de acţiune care nu sunt membrii GAL, dar care pot aduce o contribuţie importantă în concretizarea măsurilor.

Recomandările grupelor de lucru pentru realizarea strategiei de dezvoltare rurală sunt discutate în cadrul GAL-ului şi în final supuse consultării publice. Regulamentul intern

reprezintă baza colaborării persoanelor active regional pentru realizarea strategiei de dezvoltare locală a GAL Dealurile Tarnavelor. Pe lângă calificarea profesională şi personală necesară, se vor avea în vedere în special principiile egalităţii de tratament.

Colaboratorii GAL Dealurile Târnavelor se subordonează preşedintelui GAL Dealuri le Târnavelor, fiind obligaţi să respecte dispoziţiile acestuia. Atribuţiile lor rezultă din


102

scopurile şi măsurile GAL-ului, aşa cum sunt prezentate în strategia/planul de

dezvoltare locală.

III.3.2 Descrierea resurselor materiale

(echipamente, localuri disponibile)

Biroul (denumit şi “filiala”) GAL Dealurile Târnavelor funcţionează, conform actului constitutiv şi al Statutului Asociaţiei Grupul de Acţiune Locală Dealuri le Târnavelor, la sediul Primăriei comunei Sachiz, strada Principală nr. 159, în incinta

Punctului de Acces Public la Informaţie (PAPI) Saschiz, dotat cu :

6 mese

12 scaune

6 PC-uri

1 multifuncţională

1 videproiector + ecran de proiecţie

Scanner, telefon, fax, flipchart

Kit de moderare pentru prezentări, seminarii, grupuri de lucru

Localuri disponibile, identificate în timpul consultărilor publice desfăşurate în teritoriu, sunt: căminele culturale din toate cele 8 comune membre GAL, sala CDI a Şcolii Generale Saschiz, “Şcoala veche” din localitatea Apold, sala de şedinţe a consiliului

local din localitatea Biertan. Toate aceste spaţii sunt dotate cu mese, scaune şi/sau bănci ce pot fi folosite pentru organizarea de consultări publice, întruniri tematice sau

diverse evenimentem, având –majoritatea- o capacitate de până la 300 de persoane.

Biroul Asociaţiei GAL Dealurile Târnavelor, denumit şi “filiala” sau “aparatul administrativ”, locul unde îşi vor desfăşura activitatea membrii compartimentului

administrative, este compus din:

1) Manager GAL /directorul executiv- normă întreagă - coordonează

activitatea GAL atât sub aspect organizatoric cât şi al respectării procedurilor de lucru


103

2) Responsabil financiar-normă întreagă – se ocupă de gestionarea şi

monitorizarea achiziţiilor , cererilor de plată, etc a GAL-ului Dealurile Târnavelor

3) Animatori - 2 persoane- Gherghiceanu Cristian (Saschiz) şi Moldovan

Dumitru (Albeşti) + 4 persoane din teritoriu care au urmat prima etapă a cursuri lor de animatori : Bud Ioan (sat Floreşti comuna Laslea), Mehes

Ovidiu (Apold), Cristea Cristiana (Daneş), Popa Răzvan – fundaţia Adept Transilvania (trainer în cadrul cursurilor organizate de MADR Sub-Măsura 431.1 – faza 1) - desfăşoară activităţi de animare pentru

promovarea acţiunilor GAL Dealurile Târnavelor

4) Grupul tehnic – alcătuit din 4 persoane + 1 , ce vor fi angajate pe

perioadă(e) determinată(e) şi în funcţie de necesităţi, pentru a acorda

asistenţă tehnică potenţialilor beneficiari în elaborarea propuneri lor de proiecte, susţinerea transpunerii ideilor de proiecte din teritoriu în

cereri/dosare de finanţare şi pentru verificarea şi monitorizarea proiectelor ce se vor implementa

Specialiştii din grupul tehnic vor avea responsabilităţi şi vor desfăşura activităţi pe domenii concrete: -

- 1 specialist dezvoltare regională şi branding

- 1 specialist dezvoltare regională,marketing şi branding

- 1 specialist cultură şi turism

- 1 specialist mediu şi agricultură

GAL Dealurile Târnavelor va avea în vedere şi cooptarea unui specialist pentru proiecte ce includ utilizarea de surse de energie alternativă , în acord cu analiza

SWOT şi obiectivele de dezvoltare ale GAL-ului

5) Angajat pentru activităţi de secretariat – normă întreagă

6) Expert angajat cu ½ normă pentru comunicare, relaţii publice şi mass media

7) Contabil – externalizat

8) Expert auditor- externalizat

ORGANIGRAMA BIROULUI ADMINISTRATIV

Director executiv-

manager

Relaţii publice

şi mass-media Grup tehnic Secretariat

Contabilitate-

externalizată

Responsabil

financiar Auditor -

externalizat

Expert

dezv.regional

ă

Animatori

Expert

mediu şi

agricultură

Expert energie

alternativă Expert turism

şi cultură

Animatori Animatori

Animatori


104

Atribuţii ale Compartimentului administrativ:

Coordonarea tututor activităţilor GAL-ului, la cererea/mandatarea Adunării Generale şi/sau a Consiliului Director, după caz, şi în strânsă legătura cu

grupul de conducere GAL, prin directorul executiv al GAL-ului numit de către Consiliul Director

iniţiază, moderează şi întocmeşte expunerile şi rapoartele de specialitate pentru proiecte

sprijină comunicarea, prezentarea externă şi relaţiile publice ale GAL-ului şi ale

grupelor de lucru,

realizează, respectiv intermediază consilierea raportată la proiecte,

bugetează toate măsurile iniţiativei LEADER Dealurile Târnavelor,

documentează procesul de dezvoltare, evalueaza progresul şi documentează

procesul de autoevaluare al GAL

sprijină GAL Dealurile Târnavelor şi Consiliul director în toate activităţile,

pregăteşte şedinţele grupului tehnic, ale Consiliului Director şi ale Adunării Generale

va clarifica posibilitatea de promovare a proiectelor solicitate cu serviciul

competent pentru aprobare,

va documenta proiectele promovate,

va menţine relaţia cu locaţiile de coordonare şi LEADER, atât în plan naţional cât şi în plan UE.


105

III.3.3 Buget indicativ anual de funcţionare a GAL-ului

Sumele sunt exprimate în euro

Venituri: Suma

Alocarea financiară 136.000 euro

Cotizaţiile membrilor 8.000 euro

Sponsorizări, donaţii 1.000 euro

TOTAL 145.000 euro

Cheltuieli:

Salarii şi alte plăţi personal GAL 40.000 euro

Plăţi experţi contractaţi pe perioadă detrminată şi alte servicii

de expertiză necesare pentru implementarea Planului de Dezvoltare Locală

35.000 euro

Cheltuieli pentru închirierea/achiziţia de echipamente birotică şi electronice, precum şi a altor echipamente necesare pentru

desfăşurarea activităţilor GAL

8.000 euro

Cheltuieli pentru organizarea întâlnirilor 10.000 euro

Cheltuieli legate de comunicare (telefonie, internet, poştă şi servicii poştale/curierat), transport şi plata utilităţilor (căldură,

lumină, etc.)

5.000 euro

Cheltuieli pentru participarea la activităţi le reţelei naţionale şi europene de dezvoltare rurală, seminarii, etc.

7.000 euro

Studii ale zonei 7.000 euro

Instruirea personalului implicat în implementarea strategiei de

dezvoltare locală

3.000 euro

Evenimente de promovare 24.000 euro

Instruirea liderilor locali 6.000 euro

TOTAL 145.000 euro

Detalierea tipurilor de cheltuieli:

Componenta a)

Salarii şi alte tipuri de remumeraţii pentru personalul GAL (nu necesită

procedură de achiziţii) - angajaţi cu contract de muncă , contract de drepturi de

autor, contract de prestare servicii ca persoană fizică autorizată

Salariul brut pentru directorul executiv/managerul GAL va fi de maximum 6 salarii

minime brute pe economie pe lună (la data autorizării plăţii), iar pentru restul personalului angajat, salariul brut va fi de maximum 4 salarii minime brute pe

economie pe lună (la data autorizării plăţii). La acest capitol sunt incluse şi diurnele necesare.

Personalul angajat al GAL (biroul administrativ) va fi format din:


106

- director executiv/manager- normă întreagă

- responsabil financiar şi achiziţii - normă întreagă

- secretar – normă întreagă

- expert relaţii publice şi comunicare – ½ normă

- animator 1

- animator 2

- contabil – prin contract de prestare servicii

- auditor – prin contract de prestare servicii

Cheltuieli pentru plata chiriei sediului GAL-ului – nu este cazul, există contract de

comodat încheiat pentru sediul administrativ

Cheltuieli pentru întreţinerea sediului GAL (curăţenie, igienizare, etc. )

Cheltuieli pentru închirierea/achiziţia/întreţinerea de bunuri: mijloace de transport,

echipamente necesare pentru desfăşurarea activităţi lor GAL: laptop de serviciu, telefon de serviciu, etc.

Cheltuieli pentru achiziţia de consumabile – hârtie, tonere, birotică, etc.

Cheltuieli legate de comunicare (telefonie, internet, poştă şi servicii poştale, etc.) şi plata utilităţilor /energie electrică, energie termică, alimentarea cu gaze naturale, etc.)

– nu implică procedură de achiziţii

Cheltuieli pentru asigurarea transportului (transport rutier, transport feroviar, transport

aerian, închirierea de autovehicule, etc.) – nu necesită procedură de achiziţii

Cheltuieli pentru participarea la activităţi le reţelei naţionale şi europene de dezvoltare rurală, seminarii, etc. – transport, cazare, masă, diurnă. Decontarea cheltuielilor de

transport cu autorturismul proprietate persoanală se face în limita contravalorii a 7,5 litri carburant la 100 km parcurşi pe distanţa/ruta cea mai scurtă

Cazarea se va face la hotel de maxim 3 stele; pentru cazarea la hotel de 4 stele se vor deconta 50% din cheltuieli

Diurna va fi cea prevăzută de legislaţia în vigoare pentru sectorul public

Cheltuieili eligibile pentru componenta b)

Cheltuieli pentru instruire – angajaţi GAL şi lideri locali

Cheltuieli cu taxele/servicii de instruire

Cheltuieli cu transportul

Cheltuieli de cazare

Cheltuieli pentru masă

Cheltuieli cu diurna

Cheltuieli pentru realizarea de studii ale zonei

Cheltuieli pentru serviciile prestate în vederea realizării de studii la nivelul teritoriului , legate de implementarea strategiei de dezvoltare locală – prin procedură de achiziţii

Cheltuieli pentru evenimente de promovare


107

Cheltuieli cu materiale informative

Cheltuieli cu consumabile în cadrul acţiunilor

Cheltuieli pentru închiriere de echipamente , logistică pentru derularea acţiunilor

Cheltuieli pentru închirierea de spaţii adecvate pentru derularea activităţilor proiectului

Cheltuieli privind asigurarea transportului pentru realizarea activităţilor din cadrul proiectului

Cheltuieli privind cazarea şi masa în cadrul activităţilor proiectului

Cheltuieli privind transportul, cazarea şi masa participanţilor la acţiuni de informare- promovare şi animare a teritoriului (seminarii, grupuri de lucru, etc.)

Cheltuieli pentru furnizarea informaţiei cu privire la strategia de dezvoltare locală

Cheltuieli cu materiale informative (broşuri, pliante, afişe, spoturi radio şi/sau tv, publicaţie locală, administrare şi întreţinere pagina web, anunţuri mass -media, conferinţe de presă, roll-up-uri, caravana regională de informare, agende şi alte

materiale personalizate, film d eprezentare a zonei, etc.)

Cheltuieli cu consumabile în cadrul acţiunilor

Cheltuieli pentru închirierea de echipamente, logistică pentru derularea acţiunilor

Cheltuieli pentru închirierea de spaţii adecvate pentru derularea acctivităţilor proiectului

Cheltuieli privind asigurarea transportului pentru realizarea activităţilor din cadrul proiectului

Cheltuieli privind cazarea şi masa în cadrul activităţilor proiectului

Alte cheltuieli pentru animarea teritoriului

Grupul de Acţiune Locală Dealurile Târnavelor are capacitatea de a mobiliza şi gestiona resursele financiare necesare implementării strategiei. Astfel, în anul

2010 GAL Dealurile Târnavelor a implementat un proiect pe Sub-Măsura 431.1 , în valoare de 252.000 lei, din care 50.000 lei a reprezentat contribuţia proprie. De asemenea, GAL Dealurile Târnavelor a fost partener într-un proiect de cooperare de

succes cu GAL-uri din Irlanda şi UK , precum şi cu organizaţii din ţară.

La nivelul Adunării Generale a Asociaţiei Grupul de Acţiune Locală partenerii au

convenit să asigure prin plata cotizaţiilor precum şi sponsorizări sau imprumuturi, fonduri le necesare efectuării cheltuielilor previzionate, până la rambursarea cererilor de plată de către APDRP. Pentru eficientizarea tuturor cheltuielilor, a procedurilor de

achiziţii şi a cererilor de plată şi monitorizarea acestora, în organigramă s-a prevăzut un post de “responsabil financiar“ care urmează a fi ocupat prin concurs , ţinând cont

de competenţe le şi experienţa în domeniu.


108

III.3.4 Dispozitivul de comunicare şi informare

Informarea şi comunicarea au reprezentat şi reprezintă elemente esenţiale atât în etapele iniţiale de constituire a parteneriatului public-privat GAL Dealurile Târnavelor, cât şi ulterior, după selectarea parteneriatului ca GAL în acţiunile de sale de

funcţionare, instruire şi animarea teritoriului.

Pentru pentru identificarea si statuarea celei mai potrivite modalităţi de

comunicare la nivelul parteneriatului nostru pentru implementarea Strategiei, se va efectua o cercetare prin chestionar aplicat „actorilor locali“ . Pe baza rezultatelor relevate de cercetare, persoana angajată in funcţia de expert/responsabil relaţii

publice şi comunicare va elabora Strategia de comunicare a GAL Dealurile Târnavelor.

În următoarele paragrafe sunt prezentate metodologia şi instrumentele necesare

(întâlniri – conferinţe tematice, seminarii ad-hoc, grupuri de lucru, afişe, publicaţii, acces la baze de date, elaborare şi diseminare de materiale, mas -media etc.) pentru informare şi comunicare (destinat locuitori lor şi actorilor implicaţi în dezvoltarea

teritoriului) în legătură cu buna funcţionare a GAL-ului Dealurile Târnavelor şi implementarea tuturor acţiunilor din cadrul strategiei de dezvoltare locală.

Relaţii publice

Scopul activităţii de relaţii publice a GAL-ului este de a sprijini obiectivele Strategiei şi Planului de Dezvoltare Locală şi, în special, de a permite participarea

cetăţenilor la acest proces. Ea urmăreşte să asigure transparenţa activităţilor G rupului de Acţiune Locală şi să permită astfel posibilitatea de participare activă şi susţinerea

implementării strategiei.

Activităţile de relaţii publice cuprind:

• informaţii generale despre LEADER în Europa

• Obiective şi zona de acţiune al GAL-ului Dealuri le Târnavelor

• Aspecte specifice ale implementării LEADER în regiunea deservită de GAL

Dealurile Târnavelor

• Componenţa grupului de acţiune şi de organizare a iniţiativei LEADER

• Apelurie de cereri de proiecte şi deciziile privind finanţarea de proiecte

• Activităţi de cooperare teritorială şi transnaţională

Pentru organizarea internă şi identificarea membrilor GAL Dealurile Târnavelor se va

dezvolta, imediat dupa aprobarea măsurilor, un concept de comunicare, capabil să reprezinte regiunea ca fiind un habitat rural atractiv.

Sunt planificate în special următoarele măsuri şi activităţi:

Marketing intern

• Trimiterea unui newsletter (scrisoare de informare) către toţi cei interesaţi,

precum şi către cei implicaţi şi către comunităţi

• Prezenţa pe internet pe www.tarnava-mare.ro şi pe website-uri le partenerilor

• Concept de prezentare al Iniţiativei LEADER pentru târguri şi evenimente

regionale

• Activităţi periodice de informare pentru GAL, comunităţi şi părţile responsabile

cu implementarea proiectelor

http://www.tarnava-mare.ro/


109

• Extinderea activităţii de consiliere a filialelor prin desfăşurarea de workshop-uri

aferente dezvoltării şi implementării de proiecte

• Întreţinerea contactelor regulate cu politicieni, reprezentanţi ai intereselor precum şi cu cei implicaţi la nivel local şi cu cei care urmăresc obiective similare.

Marketing extern

• Campanii de publicitate atât online cât şi presa scrisă şi emisiuni de radio şi tv

la posturi locale şi regionale; comunicate de presă şi conferinţe de presă transmise/organizate ori de câte ori este necesar

• Publicaţie bilunară de informare, distribuită gratuit în toate comunele membre GAL

Dealurile Târnavelor

• Materiale de promovare: broşuri, pliante, postere, ghiduri, tricouri -pixuri-

brelocuri-şepci inscripţionate cu denumirea GAL-ului

• Concursuri tematice, cu premii, organizate periodic, pentru membrii comunităţi lor din GAL

• Responsabil relaţii publice şi presa: programe diverse menite să promoveze sau să protejeze pe piaţă imaginea GAL-ului şi a activităţilor şi serviciilor sale;

• Vizită în scop mass-media după implementarea primelor proiecte

• Participarea cu un stand informativ la expoziţii regionale, târguri regionale şi alte evenimente regionale

Relaţiile publice vor respecta legislaţia UE în vigoare referitoare la expunerea mass-media în contextul finanţărilor LEADER şi asigurarea elementelor de vizibilitate.

Va fi întotdeauna menţionata finanţarea UE şi/sau cea a GAL-ului Dealurile Târnavelor

Administrarea şi actualizarea permanentă a website-ului www.tarnava-mare.ro

Propunere de program pentru desfăşurarea şedinţelor

Grupul de Acţiune Locală va îndeplini activităţile administrative în mod eficient şi transparent. Acestea includ şi alcătuirea unui program viabil în vederea pregătirii şi

luării deciziilor în ceea ce priveşte selecţia proiectelor. GAL va decide cel puţin de trei ori pe an în ceea ce priveşte cererile de proiecte.

Pentru a putea pregăti în mod corespunzător aceste decizii este nevoie de

crearea unui anumit orizont temporal între depunerea propunerilor de proiect şi desfăşurarea şedinţei GAL.

De aceea este planificat ca executanţii de proiect să predea la filiala/biroul GAL ideile şi propunerile de proiect cu cel târziu 8 săptămâni înainte de desfăşurarea fiecărei şedinţe GAL. Între această dată şi şedinţa GAL, propunerea de proiect va

trebui verificată în conformitate cu diverse criterii de obţinere a finanţării (eligibilitate).

De asemenea, fiecare solicitant va elabora un plan detaliat referitor la costuri şi

la măsurile ce urmează a fi întreprinse în contextul propunerii de proiect. Fiecare solicitant trebuie, de asemenea, să poată dovedi posibilitatea de asigurare a cofinanţării necesare.

Doar în aceste condiţii va fi posibilă o evaluare realistă a proiectului de către GAL. O discuţie cu privire la idei de proiecte vagi sau mai degrabă nerealiste va duce

la demotivarea membrilor GAL.



110

În baza propunerii de proiect, biroul de coordonare/filiala GAL va pregăti,

împreună cu consiliul director al GAL-ului, o luare de poziţie în ceea ce priveşte proiectul, care va fi trimisă membrilor GAL împreună cu invitaţia la şedinţă şi cu o descriere succintă a cererii de proiect. Prin aceasta, toţi membrii GAL vor avea

posibilitatea de a-şi crea înainte de şedinţă o părere cu privire la propuneri le de proiect inaintate.

Luarea de poziţie a Conducerii/Consiliului director va cuprinde o evaluare a proiectului, cu privire la

• Contribuţia proiectului propus la atingerea obiectivelor aferente strategiei de

dezvoltare rurală a GAL Dealurile Târnavelor

• Importanţa proiectului pentru cooperarea regională între persoanele active la

nivel local şi comune

• Conformitatea cu standardele minime de eligibilitate

Ultimul punct din listă va trebui verificat aprofundat de către biroul administrativ cu

sprijinul grupului tehnic, pe cât posibil înainte de desfăşurarea şedinţei GAL.

Exemplu al programului de pregătire al unei şedinţe:

1 februarie : Termen limita pentru predarea propunerilor de proiect la biroul de coordonare

1.-20. februarie: Concretizarea si verificarea propunerilor de proiect de catre biroul de

coordonare

20. februarie : Propunerile de proiect si luarea de pozitie a biroului de coordonare

vor fi inaintate membrilor comitetului de conducere

28. februarie: Sfatuirea comitetului de conducere cu privire la propunerile de proiect

1st – 14. Martie: Se va discuta cu solicitantii revizuirea propunerilor de proiect

15. martie: Invitatia la reuniunea membrilor comitetului de conducere se va

trimite impreuna cu propunerile de proiect si luarile de decizie ale comitetului de conducere si ale biroului de coordonare

31. martie: Reuniunea membrilor comitetului de conducere pentru decizia finala

cu privire la proiecte

Informarea Consiliilor Locale

Compartimentul administrativ va prezenta cel putin o data pe an consiliilor locale ale comunelor implicate, activităţile desfăşurate şi progresele înregistrate de

GAL Dealurile Târnavelor în implementarea Strategiei de dezvoltare locală şi vor sta la dispoziţia acestora pentru întrebări.

Aceste sesiuni de informare vor putea fi desfăşurate în cadrul unei şedinţe ordinare sau extraordinare a Consiliului Local.

Desfăşurarea de workshop-uri în vederea dezvoltării ideilor de proiect

O dată pe an, minim, se va organiza un workshop în vederea dezvoltării ideilor de proiecte cuprinse în strategia/planul de dezvoltare locală. Acest workshop va fi deschis

tuturor potenţialilor beneficiari, şi se va desfăşura, pe rând , într -una din locaţiile


111

enumerate la cap. III.3.2 - Descrierea resurselor materiale. Obiectivul acestui

workshop este acela de a dezvolta ideile cuprinse în planul de dezvoltare locală dar şi noi idei de proiect şi de a asigura crearea de reţele între proiecte şi persoane(actori locali) active.

Aceste activităţi se vor desfăşura în paralel cu alte măsuri aferente relaţiilor publice.

Raportare

Unul dintre obiectivele principale ale compartimentului administrativ al GaL îl reprezintă pe de o parte, raportarea regulată către autoritătile administrative care sunt responsabile cu implementarea LEADER, precum Direcţia Judeţeană pentru

Agricultură şi Dezvoltare Rurală Mureş, Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Mureş, ş.a.

Pe de altă parte, acest raport trebuie sintetizat şi pentru membrii GAL şi pus la dispozitia acestora. Un raport anual este obligatoriu în acest context.

În cadrul primei şedinte anuale a GAL – care va avea loc cel mai probabil la sfârşitul

lunii martie, respectiv începutul lunii aprilie a fiecărui an, se va prezenta, discuta şi analiza raportul anual de activitate.

Acţiuni de informare şi publicitate pentru Strategia şi Planul de Dezvoltare Locală

După confirmarea selectării GAL-ului, Compartimentul administrativ , prin directorul executiv va elabora o Strategie de comunicare a GAL-ului Dealuri le

Târnavelor, cu termene şi date concrete, ce va fi supusă aprobării Consiliului Director.

GAL-ul Dealurile Târnavelor va face cunoscută acţiunea comună a Uniunii Europene şi a autorităţilor publice naţionale privind sprijinul acordat implementării

strategiei şi Planului de Dezvoltare Locală, ţinând cont de principiile care susţin această acţiune, obiectivele, mijloacele şi rezultatele acestei acţiuni. Pentru a asigura

o absorbţie cât mai eficientă a fondurilor este foarte important ca un număr cât mai mare de actori locali/potenţiali beneficiari să fie informaţi despre sprijinul financiar pe care-l pot obţine prin GAL pentru deszvoltarea de proiecte.

Obiectivul principal al acţiuni lor de informare şi promovare a Planului de dezvoltare

locală în teritoriul deservit de GAL Dealurile Târnavelor îl reprezintă conştientizarea

opiniei publice şi în mod special:

a potenţialilor beneficiari, în vederea accesării fondurilor destinate dezvoltării

teritoriului

a beneficiarilor Planului de dezvoltare locală, privind conţinutul măsurilor

Implementarea campaniei de informare şi publicitate va fi asigurată de

Compartimentul administrativ al GAL-ului, prin cei doi animatori, şi cu spri jinul organizaţiilor neguvernamentale membre ale parteneriatului. De asemenea, vor fi

desfăşurate sesiuni de informare şi instruire în toate comunele membre, în scopul creşterii capacităţii de absorbţie a fonduri lor gestionate de GAL.

Acţiuni le de promovare prevăzute pentru perioada de implementare a Planului de

Dezvoltare Locală se vor repeta în funcţie de nevoie de informare identificate după fiecare etapă de implementare. Totodată, în vederea eficientizării acţiunilor de

promovare, GAL-ul Dealurile Târnavelor va externaliza o serie de activităţi, precum: tipărirea materialelor informative (design, format, etc.), realizarea spoturilor publicitare


112

TV şi audio, realizarea studiilor sociologice, precum şi alte activităţi ce decurg din

procesul de promovare.

Evaluarea campaniei de promovare va face referire la următoarele aspecte:

o evoluţia numărului dosarelor depuse

o evaoluţia numărului potenţialilor beneficiari care au accesat informaţia conţinută în materialele informative (afişe, pliante, ghiduri, broşuri, etc.)

o evoluţia profilului celor care depun proiecte în funcţie de categoria profesională, sex, egalitatea şanselor

o numărul de accesări a website-ului www.tarnava-mare.ro pentru

obţinerea de informaţii

o recunoaşterea logo-ului GAL-uui Dealurile Târnavelor (studiu sociologic)

o vizibilitatea GAL-ului în mass-media (apariţii radio-tv şi în presa scrisă)

Strategia de comunicare poate fi adaptată în funcţie de rezultatele evaluării, iar propunerea de modificare va fi prezentată în Consiliul Director.



113

III.4 Implementarea proiectelor în cadrul GAL-ului

PARTEA A – VII – A: MECANISMUL DE IMPLEMENTARE

Monitorizarea şi evaluarea performanţelor GAL-ului

“ Monitorizarea înseamnă a colecta informaţii despre ceea ce se întâmplă în

timp ce se întâmplă!”

Activitatea de monitorizare va avea în vedere o constantă supraveghere a

implementării proiectelor, prin care sunt urmărite următoarele aspecte:

modul în care se aplică prevederile fiecărui proiectul

felul în care sunt folosite resursele, consecinţele activităţilor din proiect,

problemele care pot să apară etc.

Monitorizarea este procesul intenţionat şi sistematic de culegere, analiză şi

raportare a datelor realizat în cadrul unor proiecte aflate în derulare sau care au fost implementate. Abordarea LEADER privind monitorizarea, ce va fi aplicată de GAL

Dealurile Târnavelor, va avea în vedere evaluarea progresului obţinut în procesul de dezvoltare rurală, în vederea obţinerii unor beneficii, precum:

o Identificarea efectelor scontate şi a efectelor nescontate ce pot afecta un proiect

o Identificarea efectelor sinergice de parcurs, posibile dezechilibre

o Identificarea ideilor noi ce pot apărea pe parcurs o Verificarea respectării bugetului

o Relevanţa acţiunilor şi modul de valorificare

Evaluarea continuă şi procedeul transparent de autoevaluare pentru controlul performanţelor, sunt îndeplinite de GAL Dealurile Târnavelor ca element de bază al

managementului proiectelor şi al asigurării calităţii. Acestea promovează orientarea spre eficienţă şi creşterea competenţei de autodirijare.

Dispozitivul de monitorizare şi evaluare implementat de GAL respectă cerinţele privind:

o Monitorizarea şi raportarea la timp despre realizările şi rezultatele

proiectului o Evaluarea realizărilor şi rezultatele proiectului

o Informarea structurilor teritoriale ale Autorităţii de Management şi a Agenţiei de Plăţi cu privire la rezultatele proiectelor selectate

Sistemul de monitorizare şi evaluare implementat la nivelul GAL-ului Dealurile

Târnavelor se va axa pe: 1. Întrebări privitoare la performanţă

2. Informaţiile necesare şi indicatori 3. Informaţii de plecare, stare, cerinţe şi responsabilităţi 4. Metode de culegere a datelor, frecvenţa culegerii, responsabilităţi

5. Formulare de înregistrare, instruire, managementul datelor, expertiză şi responsabilităţi

6. Analiză, raportare; procese de schimbare şi responsabilităţi

Indicatori : o Indicatori simpli cantitativi, ex: persoane- zile la un training, nr. de

proiecte depuse în cadrul GAL-ului


114

o Indicatori complexi cantitativi , ex: numărul de luni în care

gospodăriile/fermele rămân fără apă curentă o Indicatori compuşi, ex: numărul de planuri de dezvoltare realizate şi

depuse ce au întrunit criteriile de selecţie

o Iindicatori calitativi generali : percepţia stakeholder-ilor despre performanţele proiectului

o Indicatori calitativi specifici: percepţia stakeholder-ilor despre aspecte specifice

Sistemul de monitorizare şi autoevaluare al GAL Dealurile Târnavelor cuprinde

cele trei domenii de autoevaluare „Obiective şi strategii“, „Competenţe şi procese de învăţare“ cât şi „Realizare şi resurse“, cărora le sunt atribuite domenii de calitate .

Planuri de

evaluare proprii

Domenii de

calitate Domenii ale indicatoarelor

Obiective şi

strategii

Output,

rezultate şi efecte

Rezultate/ calitate în domeniile de măsuri

Rezultate/ calitate în secţiunea de teme

mulţumirea clienţiilor, a parteneriilor, locatii de promovare, reflecţie proprie GAL

Competenţe şi

învăţare

Participare şi

dezvoltare

Cooperarea persoanelor active regional şi comune

Participare reţele LEADER (UE, uniune,

ţară) Managementul informaţiei şi ştiinţei

Procese de inovaţie

Proces de formare a imaginii

Executare şi

resurse

Punerea în

aplicare şi management

Autodirijare

Asigurarea calităţii funcţii GAL

Asigurarea calităţii proiecte

Marketing, relaţii publice

Coordonare, formarea reţelei

Finanţe; personal, parteneri

Prin evaluarea domeniilor de calitate ale seturilor de indicatori întreaga activitate este

supusă unei reflecţii critice. Evaluarea se efectuează o dată pe an. Prin evaluarea se evidenteaza stare efectivă şi se stabileste obiectivul pentru fiecare indicator pe care GAL-ul şi-l propune pentru anul viitor. Experienţele realizate în timpul punerii în

aplicare a programului şi siguranţa calităţii, pot fi luate în considerare şi implementate în sistemul de monitorizare şi evaluare proprie.

Domeniul de autoevaluare „Executare şi resurse” se ocupă de calitatea proceselor

de desfacere şi a managementului de proiect. Ipoteza unei desfaceri de efect a planului de acţiune şi a unui proiect de management profesional a GAL Dealuri le

Târnavelor este cea mai bună întrebuinţare a resurselor financiare, personale şi instituţionale. Capacitatea de viitor a eficienţei si disponibilitatii mijloacelor financiare

implicate reprezintă, de asemenea, obiectul evaluării, precum şi întrebările din culise


115

ale angajaţilor, oficialilor şi ale partenerilor în raport cu Know-how-ul solicitat şi cu

expertiza diversificată, angajamentul, integrarea femeilor şi a tineriilor sau a muncii în echipă. Pentru că GAL-ul transpune în paralel maI multe proiecte individuale, este necesar sprijinul colaboratorilor filialei. În acest context, cele mai importante teme ale

evaluării proprii sunt formarea unor structuri profesionale, dar în acelaşi timp simple, de conducere, pentru munca orientată către obiectiv precum şi dezvoltarea unui rol de

conducere profesional în managementul LEADER. Întrebările centrale sunt: selecţia de proiecte, proiectul de management al proiectelor individuale, urmărirea proiectelor (Projektcontrolling), coordonarea şi formarea de reţele, marketing-ul şi relaţiile publice

precum şi continua străduinţă pentru rezolvarea productivă şi soluţionarea crizelor şi a conflictelor de proiect. Evaluarea proiectelor se realizează prin analize intermediare,

pe baza „pietrelor miliare” şi a indicatorilor relevanţi stabiliti împreună cu responsabilului de proiect.

„Pietrele miliare” se referă la proiecte individuale cu termene stabilite. În cadrul

evaluării se pun faţă în faţă interesele realizate ale obiectivului planului de acţiune şi dacă este cazul, se efectueaza adaptările necesare în domeniul de acţiune.

În ceea ce priveste eficienţa muncii în echipele de lucru tematice, evaluarea subiectivă a participantelor şi a participanţi lor este solicitată periodic. Compartimentul administrativ va întocmi un raport anual referitor la situaţia de fapt privind activitatea

GAL-ului in baza indicatoriior de monitorizare şi evaluare stabiliţi şi il va înainta Autorităţii de Management a LEADER în România.

Domeniul de evaluare propriu „competenţe şi procese de învăţare” se ocupă cu calitatea proceselor de participare şi de dezvoltare. Realizarea unei reţele de activităţi ale persoanelor active reprezintă un aspect important pentru punerea eficientă în

aplicare a strategiei de dezvoltare. În evaluarea proprie a activitatii GAL-ului se are în vedere modul şi intensitatea cooperărilor cu persoanele actiev în regiune şi

colaborarea intracomunală, precum si învăţarea din experienţa cooperaţiilor din afara regiunii precum şi a celor transnaţionale. Intensitatea schimbului de experienţă şi participarea la activităţile reţelei LEADER respectiv a locurilor de coordonare la nivelul

ţării, a uniunii şi a UE, sunt elemente ale formării de capital la care nu se poate renunţa, care trebuie să fie incluse în managementul informaţiei şi al ştiinţei GAL-ului.

Caracterul inovativ al obiectivelor va fi evaluat in baza extinderii potenţialului local sau a formarii de exemple „best practice“. Cu evaluarea procesului de formare a imaginii trebuie să fie stabilit gradul de cunoaştere al regiunii deservite de GAL Dealurile

Târnavelor în interior şi exterior.

Domeniul de evaluare propriu „Obiective şi strategii” se referă la gradul de

atingere a scopului şi la nivelul conţinutului programului al conceptului de dezvoltare a GAL-ului. Cele trei domenii de acţiune vor fi evaluate pe baza Output-ului, a rezultatelor şi a consecinţelor. Indicatorii centrali au fost stabiliţi de către GAL Dealurile

Târnavelor pe fiecare domeniu in parte şi sunt formulaţi şi cuantificaţi în următorul capitol. În autoevaluarea strategică se vor include de asemenea criteriile de

performanţă, care se referă la secţiunea de teme gen: participarea tineretului şi mediul înconjurător precum şi la aspectul de eficacitate prelungită a obiectivelor. Suprapunerea indicatorilor de influenţă calitativă, care se referă la toate domeniile de

măsurare, vor fi exprimate în cadrul autoevaluării. Acestea se referă la proiecte cu efecte multiple ale tuturor intereselor, felul activităţilor rezultate în urma proiectelor

promovate, felul sinergiilor rezultate în domeniul de acţiune sau corectarea competenţelor regionale de acţiune. Suplimentar rezultă întrebări din mulţumirea


116

clienţiilor, a partenerilor şi a locaţiilor de promovare, precum şi din propria reflecţie

critică a GAL-ului privind modul de acţiune.

Formarea de indicatori şi calificarea

Definiţia indicatoriilor cantitativi de monitorizare şi evaluare pe baza Output-ului, a

rezultatelor şi a efectelor este realizata in sprijinul sistematicii „Cărţii pentru cadrul de participare şi evaluare comun“ al UE pentru dezvoltarea regiunii ţării 2007-2013 şi a

normelor OP ale României privind indicatorii comuni precum şi cei specifici programului resp. alternativi, ai domeniilor de masuri respectiv de stabilire a obiectivelor. Indicatorii Output redau prin aceasta obiectivele operaţionale, indicatorii

rezultatelor, obiectivele de dezvoltare speciale care se referă la proiect şi indicatorii consecinţei, stabilirea obiectivelor generale ale planurilor de acţiune. După începerea

proiectului, GAL va analiza critic alegerea indicatorilor şi dacă este cazul va opera ajustări, respectiv completări, în special în domeniul rezultatelor şi al efectelor. Pentru că în planul de acţiune al măsurilor sunt relevante şi aspectele calitative, acestea se

formulează în cadrul procedurii de evaluare, interpretarea lor fiind parte integrantă a raportului de evaluare.

Metodologia de monitorizare, evaluare şi control implementată de GAL presupune:

o Luarea operativă a deciziilor asupra implementării proiectului (sau depistarea problemelor)

o Efectuarea zilnică a gestionării proiectului

o Executarea operativă şi corectă a procedurii de gestionare a resurselor

o Facilitarea coordonării între activităţile componentelor proiectului

o Monitorizarea şi raportarea la timp asupra derulării şi rezultatelor proiectului

o Informarea factorilor de deiczie la cel mai înalt nivel despre conţinutul proiectului şi realizarea acestuia

Monitorizarea prevede un sistem riguros şi transparent de vizualizare a modului în

care are loc gestionarea financiară a implementării strategiei de dezvoltare, care să permită colectarea sistematică şi structurarea anuală a datelor cu privire la activităţi le

desfăşurate.

Monitorizarea va urmări obţinerea informaţiilor care să permită cunoaşterea şi

înţelegerea stadiului proiectului la un moment dat, precum şi tendinţele de derulare a activităţilor incluse în proiect. Monitorizarea se va face prin discuţii cu personalul implicat în derularea proiectului, prin înregistrarea rezultatelor şi a problemelor

apărute, prin observarea directă a activităţilor derulate. Monitorizarea permanentă a unui fiecărui proiect (se monitorizează activităţile, stadiul realizării planurilor, costurile,

rezultatele proiectului) permite raportarea realizării acestuia, pentru că aşa se obtin informaţiile a căror procesare sprijină procesul de raportare.

Etapele sistemului de monitorizare propus sunt:

o Monitorizarea de birou

o Monitorizarea pe teren

o Raportul vizitei de monitorizare

o Solicitarea de clarificări aplicantului, dacă este cazul


117

Ce monitorizăm:

Sarcini generale ale proiectului

Sarcini specifice (modul în care sunt implementate(realizate activi tăţi

desfăşurate; rezultate obţinute)

Grupuri/parteneri sau părţi interesate (nivele de participare, grad de animare

comunitară, dinamica proceselor decizionale)

Controlul calităţii

Monitorizarea va fi asigurată de către biroul administrativ al GAL-ului , prin grupul

tehnic, care va întocmi rapoarte intermediare, de progres şi rapoarte finale de

monitorizare. Formularele tip pentru monitorizare vor fi elaborate de către

Compartimentul administrativ şi aprobate de AM.

Grupul tehnic este responsabil cu colectarea datelor/indicatorilor de la proiecte şi beneficiari, monitorizând progresul implementării Planului de dezvoltare locală. GAL-ul

va încerca să dezvolte o aplicaţie informatică care să permită colectarea datelor în format electronic şi să genereze automat diferite tipuri de rapoarte pentru toate

nivelurile de implementare.

Indicatori urmăriţi în etapa de monitorizare: o Indicatori administrativi – prezintă acţiunea GAL-ului din punct de vedere

administrativ şi managerial şi redau capacitatea de planificare eficientă, capacitatea de a respecta termene limită, capacitatea de a utiliza raţional

resursele pentru atingerea obiectivelor stabilite, etc. o Indicatori de performanţă; de exemplu pentru evaluarea succesului unui

proiect de dezvoltare a turismului în teritoriul GAL-ului Dealurile

Târnavelor, indicatorii ar putea fi: numărul sosirilor în unităţile de cazare, numărul înnoptări lor în unităţile de cazare sau indicele de utilizare netă a

locurilor de cazare. În funcţie de sectoare, vor fi utilizaţi indicatori specifici.

o Statistici - cea mai simplă formă de monitorizare este cea bazată pe

indicatori cantitativi. Se va folosi în: monitorizarea numărului de oameni care participă la activităţi, a numărului de beneficiari ai proiectului, a

banilor cheltuiţi zilnic, etc. Întrebările la care răspundem prin statistici sunt de obicei: cât demult? şi câţi (câte)?

o Jurnalele – se va înregistra şi urmări ce muncă a depus fiecare persoană

implicată în proiect. Acest tip de monitorizare poate fi folosit doar dacă există un acord general în privinţa utilizării lui şi dacă oamenii sunt

sinceri atunci când declară ce au făcut şi ce nu au făcut. Întrebările la care se răspunde prin acest tip de monitorizare sunt: cine a făcut ce? şi când?

o Observaţiile- Sunt folosite, de regulă, observaţiile unor persoane care nu sunt direct implicate în proiect. În cazul în care observarea nu este

efectuată de persoane cu pregătire specială, observaţiile pot avea tendinţa de a fi subiective. Spre exemplu, dacă un instructor spune că 15 persoane au participat la un curs la care au fost acoperite anumite

subiecte, aceasta este o observaţie obiectivă. Dacă însă, spune că participanţii s-au implicat „din plin” şi s-au simţit foarte bine, aceasta este

o informaţie subiectivă. Un observator îşi pune întrebarea: ce văd? şi ce aud?


118

o Interviuri şi chestionare. O monitorizare bună şi sistematică presupune

colectarea informaţiilor de la membrii, clienţii şi beneficiarii organizaţiei. În mod ideal, aceasta se face rugând persoanele respective să completeze un chestionar scris sau să răspundă la nişte întrebări în

cadrul unui interviu. Întrebările pot fi închise sau deschise. Prin întrebări închise, numărul variantelor de răspunsuri posibile este stabilit de către

cel care intervievează ele sunt mai greu de prelucrat. O monitorizare bună implică, adesea, folosirea atât a întrebărilor închise, cât şi a celor deschise.

Metode de colectare a datelor în monitorizare

Monitorizarea se va desfăşura întotdeauna pe baza unei gri le care conţine, în

principal, indicatorii de performanţă stabiliţi prin proiect şi vizează:

de asigurare a coerenţei dintre diferitele

linii de acţiune sau componente ale proiectului;

resursele utilizate;

Exemplu : Metoda evenimentelor de referinţă

Descrierea activităţii/evenimentului de

referinţă

Calendar de execuţie Cost cumulat

planificat realizat bugetat realizat

1. Aprobarea

documentaţiei

2. Designul

3. Realizarea....

...........................

Pentru a asigura succesul implementării Planului de dezvoltare Locală, se va efectua o monitorizare internă de către biroul administrativ prin directorul executiv, iar

în sensul atingerii obiectivelor GAL-ului, acesta va utiliza instrumente speciale de monitorizare; va asigura igure un feedback celor care au participat la activităţi; va

redacta rapoarte de monitorizare, care vor fundamenta eventualele măsuri corective.

Experienţa altor proiecte ne-a demonstrat că este deosebit de uti lă folosirea unei grile de monitorizare, care să includă indicatori legaţi de: desfăşurarea activităţilor

prevăzute în proiect, modul în care sunt îndeplinite responsabilităţi le, modul în care acţionează participanţii la activităţi, comunicarea între participanţii la proiect, modul în

care sunt folosite resursele prevăzute în proiect, consecinţele activităţilor prevăzute în proiect, probleme ce apar în implementarea proiectului , soluţii care se aplică pentru rezolvarea problemelor apărute.

Sistematizarea informaţiei

Monitorizarea în sine nu înseamnă nimic. Este doar colectarea informaţiilor.

Pasul următor îl reprezintă coroborarea informaţiilor şi a datelor obţinute şi exprimarea lor într-o formă ce poate fi de folos celui care le foloseşte.


119

Prin „trecerea în revistă” se obţin informaţii care indică, de exemplu, ce activităţi

au fost derulate sau servicii oferite într-o anumită perioadă de timp, cum şi de către cine au fost folosite. Structurarea informaţiei se va realiza în urma discuţiilor, în cadrul unor întâlniri speciale. Un facilitator extern va fi cooptat în cadrul unor astfel de

întâlniri.

Evaluarea are în vedere elaborarea unui dispozitiv clar şi eficient de organizare

a înregistrîrii şi raportării către Autoritatea de Management a unor sugestii şi remarci privind rezultatele implementării proiectelor în cadrul strategiei de dezvoltare locală. De asemenea, evaluarea va fi o activitate bine structurată pe o bază bine stabilită şi

presupune elaborarea unui set de indicatori (consideraţi relevanţi în reflectarea eficienţei obţinute în urma implementării proiectului) şi a unei metodologii de evaluare

(inclusiv rapoarte de evaluare – intermediare şi finale) a rezultatelor implementării. Monitorizarea şi evaluarea vor asigura implementarea efectivă şi la timp a proiectelor, managementul finanţelor publice, inclusiv administrarea adecvată a resurselor

proiectului şi monitorizarea efectivă şi evaluarea activităţilor şi rezultate lor acestuia. În vederea aprobării rapoartelor de evaluare, în scopul efectuării plăţilor se va efectua

auditul de către un auditor acreditat şi contractat de GAL în acest scop.

Evaluarea proiectului este un proces complex, repetitiv şi mare consumator de resurse - dar este un proces inevitabil, absolut necesar, pentru că este singura metodă

eficace de a măsura succesul implementării unui proiect.

Succesul implementării unui proiect depinde în mare măsură de felul în care

sunt concepute şi desfăşurate activităţile de evaluare internă cuprinse în proiect. În cadrul proiectului se vor regăsi:

perioadei de implementare);

le (la sfârşitul proiectului).

Evaluarea pentru implementarea Strategiei şi Planului de dezvoltare locală a GAL-ului Dealurile Târnavelor se va concentra asupra a patru aspecte principale:

• resurse investite;

• activităţi desfăşurate;

• rezultate obţinute;

• beneficii realizate.

Evaluarea va conduce la emiterea de judecaţi asupra următoarelor aspecte:

• dacă GAL-ul şi-a atins obiectivele prevăzute în proiect şi dacă nu, de ce;

• dacă munca (activitatea) a meritat să fie prestată;

• dacă a fost bine făcută;

• dacă resursele au fost bine utilizate.

Activităţile de evaluare pe care le sugeram sunt:

rezultatele obţinute până la data întâlnirii şi sunt trecute în revistă punctele cheie

pentru perioada ce următoare;


120

toate materialele de evaluare redactate pe timpul implementării proiectului.

Spre deosebire de monitorizare care se concentrează pe adunarea de informaţii

cantitative şi calitative, evaluarea presupune emiterea de judecăţi privind progresul înregistrat pe calea atingerii obiectivelor propuse.

Metodele prin care se va face evaluarea succesului fiecărui proiect vor fi determinate inainte de implementarea lui (încă din faza de planificare, când vor fi descrise instrumentele şi proceduri le de evaluare, prin care se determină dacă au fost

sau nu îndeplinite obiectivele şi dacă metodele au fost cele adecvate.

Aspectele ce vor fi avute în vedere la realizare evaluării vor fi:

o Relevanţa proiectului pentru aplicant şi pentru obiectivele LEADER o Proiectul rezolva o problema prioritara? o Definirea obiectivelor, a activităţilor şi resurselor

o Grupul ţintă al proiectului o Vizibilitate, evaluarea sustenabilităţii

o Impactul proiectului, măsura în care schimbarea (îmbunătăţirea) survenită este rezultatul implementării proiectului şi a inputurilor aduse

Evaluarea va avea în vedere asigurarea unui feed-back util pentru adaptarea proi

ectului la realitate si pentru rezolvarea optimă a problemelor apărute, dacă este cazul.

Alte aspecte relevante ale Monitorizării şi Evaluării :

o Raportare internă şi externă o Analiza rezultatelor şi a impactului abordărilor de jos în sus o Identificarea cazurilor de bune practici

o Evaluarea şi controlul riscurilor o Dinamica schimbărilor sociale

Cine face evaluarea? GAL Dealurile Târnavelor va folosi personalul asociaţiei –

grupul tehhnic- pentru monitorizare, iar aceste persoane vor sprijini, de asemenea, evaluările realizate de OJPDR, respectiv CRPDRP, după caz. .

Etapele procesului de evaluare, ce vor fi respectate de către cei ce afectuează evaluarea internă:

: 1. Pre-evaluarea (planificarea evaluării) • Decizia De ce se face; Pentru cine se face; Ce anume este de evaluat; De către cine; Cum urmează să se facă; Când se evaluează; Ce resurse sunt implicate în evaluare; Cum vor fi folosite rezultatele. •

Proiectarea (schiţarea) evaluării: stabilirea a ceea ce este de evaluat; alegerea şi schiţarea metodelor; alegerea indicatorilor.

2. Evaluarea propriu-zisă • Colectarea informaţiilor ce anume s-a făcut – date cantitative şi calitative; cum anume s-a făcut – chestionare, observare. • Analizarea interpretarea informaţiilor; aprecierea rezultatelor. • Prezentarea validarea analizelor

şi a judecăţilor; elaborarea raportului final de evaluare.

3. Post-evaluarea • Implementarea acordul asupra recomandărilor; producerea

schimbărilor reieşite din recomandări. • Feedback revi zuirea necesităţilor de evaluare şi proiectarea evaluării

Controlul se va desfăşura printr-un sistem de verificare a respectării planificării

legate de implementarea strategiei de dezvoltare. Se vor efectua verificări pe teren de


121

către APDRP, specialiştii GAL Dealurile Târnavelor urmând să sprijine desfăşurarea

controalelor în măsura în care le este solicitat sprijinul.

Programarea vizitelor (controalelor) va avea în vedere principii precum: eficienţa controalelor, păstrarea bunelor relaţii contractuale, verificarea doar a

aspectelor de ordin tehnic legate de proiect etc. Controalele vor fi notificate în prealabil beneficiarilor, ocazie cu care se vor stabili de comun acord data şi ora la care va avea

loc.

Prin control se va urmări utilizarea informaţiilor provenite din activitatea de monitorizare a proiectului, ca bază pentru luarea deciziilor de continuare, stopare sau

îmbunătăţire a proiectului.

Aspectele avute în vedere includ: tendinţele rezultatelor obţinute, rezultatele

procedurilor de feedback, schimbările exterioare, corecţia abaterilor constatate sau previzionate, rezultatele parţiale obtinute.

Pentru a asigura eficacitatea controlului unui proiect se va pune în practică un

mecanism pentru feedback, pentru corecţia abaterilor in timp util. Dacă abateri le posibile au fost anticipate în faza de planificare, atunci este posibilă aplicarea de

acţiuni corective sau apariţia abaterilor poate fi împiedicată prin acţiuni preventive adecvate

Controlul unui proiect va urmări doar implementarea cu succes a proiectului, nu

găsirea de vinovaţi sau pedepsirea lor.

Modul de distribuire a responsabilităţilor, pentru fiecare etapă a circuitului unui

dosar între GAL Dealurile Târnavelor, Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Mureş şi Autoritatea de Management este redat în tabelul de mai jos:

Sarcină GAL DADR Agenţia de Plăţi

Informare X

Sprijinirea elaborării proiectelor X

Lansarea apelului pentru proiecte X

Selectarea proiectelor X

Controlul administrativ al dosarelor X X

Decizie X

Notificarea către beneficiar X X

Monitorizare X X

Plată X

Control X X

Arhivare X


122

Competenţe specifice în ceea ce priveşte LEADER

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP):

La nivelul APDRP: - Încheiere contract de finanţare,

- Efectuarea plăţilor,

La nivelul CRPDRP:

Depunere dosare de plată şi avizarea acestora atât pentru GAL cât şi pentru proiecte concrete,

Pentru proiectele selectate de GAL în conformitate cu strategia aici se depun

cererile de finanţare, sunt verificate criteriile de eligibilitate, încheie contractele, se depun si se autorizează cererile de plată.

Direcţiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală :

- Reprezintă Autoritatea de Management în teritoriu - Participă la reuniunile GAL

- Informează Autoritatea de Management cu privire la acţiunile întreprinse în teritoriu

Grupul de acţiune Locală :

- Elaborarea şi implementarea strategiei - Animarea teritoriului

- Informarea potenţialilor beneficiari din teritoriu - Sprijinirea elaborării proiectelor

- Primirea proiectelor - Selecţia proiectelor

PISTA DE AUDIT elaborată va da posibilitatea GAL-ului să urmărească aplicarea

etapelor procedurale privind cheltuieli de funcţionare, cheltuieli privind instruirea şi animare teritoriului cât şi cheltuielile privind implementarea proiectelor din momentul iniţierii până în momentul în care se raportează rezultatele finale ale efectuării plăţilor

(trasabilitatea operaţiunilor)

PISTA DE AUDIT conţine:

- Descrierea măsurilor administrative adoptate

- Descrierea fluxurilor informative şi a fluxurilor financiare referitoare la gestiunea Strategiei/Planului de Dezvoltare Locală;

- Indicarea documentaţiei de suport şi a localizării aferente;

- Descrierea controalelor efectuate de GAL.

Sistemele de gestiune şi control ale GAL Dealurile Târnavelor se bazează pe o pistă de audit adecvată, care va garanta:

- Gestionarea Planului de Dezvoltare Locală conform dispoziţiilor şi politicilor

comunitare, inclusiv cele referitoare la politica agricolă comună, regulile de concurenţă, normele referitoare la adjudecarea contractelor cu administraţiile publice,

protejarea şi îmbunătăţirea mediului, precum şi eliminarea disparităţilor, promovarea egalităţii între bărbaţi şi femei.


123

- utilizarea adecvată a fondurilor comunitare puse la dipoziţia GAL-ului astfel încât să

se poată asigura corectitudinea, conformitatea şi eligibilitatea cererilor de contribuţii comunitare;

- corectitudinea declaraţiilor de cheltuieli depuse de GAL la APDRP şi asigurarea

faptului că aceste declaraţii provin din sistemele de contabilitate bazate pe documente justificative verificabile;

- prevenirea, identificarea şi corectarea iregularităţilor şi comunicarea acestora în timp util de către GAL la AM;

Astfel, pentru proiectele ce se vor depune, Grupul de Acţiune Locală Dealuri le

Târnavelor va asigura desfăşurarea următorului flux procedural:

1. GAL Dealurile Târnavelor lansează apelul de selecţie a proiectelor, folosind

mijloace de informare mass-media

2. Potenţialul beneficiar depune proiectul la secretariatul GALDealurile Târnavelor

3. GAL Dealurile Târnavelor efectuează verificarea conformităţii proiectului şi

respectarea criteriilor de eligibilitate

4. Selecţia proiectelor efectuată de GAL în baza strategiei, utilizând criteriile de

selecţie locale

5. Proiectele selecta te de GAL Dealurile Târnavelor vor fi depuse de către GAL la APDRP (Obs. La sediul GAL Dealurile Târnavelor va fi păstrată câte o copie

certificată „conform cu originalul” a fiecărui proiect depus şi/sau selectat , în scopul arhivării)

GAL Dealurile Târnavelor va publica cel târziu în luna decembrie a fiecărui an de implementare a Strategiei, pe website-ul propriu, calendarul orientativ al lansări lor de

proiecte pentru anul următor. Tot pe website-ul propriu se vor regăsi Ghiduri le Solicitantului şi formularele ce alcatuiesc un dosar de ffinanţare.

Anunturile lansării cererilor de proiecte de către GAL se publică pe website-ul proiectului www.tarnava-mare.ro şi în mass-media. Anuntul cuprinzând lansarea unei cereri de proiecte va fi redactat respectând formatul utilizat de APDRP şi va conţine ,

obligatoriu, următoarele informaţii: - Data publicării

- Numărul de referinţă al sesiunii cererii de proiecte - Denumirea Măsurii şi indicativul acesteia - Perioada lansării/primirii proiectelor , adresa poştală şi intervalul orar pentru

depunerea proiectelor, data şi ora aferente ultimei zile de depunere (termenul limită)

- Fondurile disponibile pentru sesiune, după caz - Suma maximă nerambursabilă care poate fi acordată pentru finanţarea unui

proiect în cadrul Măsurii, după caz

- Date de contact (adresa, telefon, email, website) pentru obţinerea de informatii detaliate

- Criteriile de selecţie locale aferente Măsurii, după caz

După depunerea proiectelor, pe toată durata efectuării verificării unui proiect/ cerere de finanţare, stadiul şi responsabilităţile care revin fiecărei etape, se vor regăsi

în „Pista de audit pentru cererea de finanţare”, formular care va însoţi fiecare



124

cerere de finanţare pe tot parcursul verificării acesteia şi va fi completată şi semnată

de către toţi factorii implicaţi (experţi GAL, experţi DADR, experţi Agenţia de Plăţi, după caz).

Pentru înregistrarea proiectelor potenţialilor beneficiari va utilizat un registru separat.

Fiecare proiect depus va primi un cod unic de identificare. Propunere : codul va fi format din acronimul denumirii GAL-ului (D.T.) + numărul de inregistrare a

proiectului(ex. 1) + anul depunerii acestuia (ex. 2012) . Ex. DT 1/2012

Exemplu pista de audit utilizată pentru proiectele/cererile de finanţare depuse la GAL Dealurile Târnavelor

GAL Dealurile Târnavelor

Măsura: Cererea de proiecte:

Număr de

înregistrare a

proiectului/cererii

de finanţare

Data şi ora

înregistrării

proiectului la

GAL

Dealurile

Târnavelor

Denumire proiect+

cod proiect

Denumire solicitant Amplasare proiect

1 2 3 4 5

Valoare eligibilă

totală (lei şi euro)

Data

verificării

conformităţii

proiectului

Cine a verificat

conformitatea

proiectului (nume,

prenume şi

semnătura)

Statut proiect în

urma verificării

conformităţii

Data transmiterii

notificării către

beneficiar privind

statutul proiectului în

urma parcurgerii

etapei de

conformitate

6 7 8 9 10

Data efectuării

selecţiei proiectului

utilizând criteriile

locale de selecţie

Cine a

efectuat

evaluarea în

vederea

selectării

(nume,

prenume şi

semnătura)

Data şi

numărul de

înregistrare a

solicitării de

informaţii

suplimentare,

dacă este

cazul

Data primirii

informaţiilor

suplimentare

de la

solicitant,

dacă este

cazul

Statut

proiect/cerere

de finanţare

în urma

efectuării

selecţiei

11 12 13 14 15

Data transmiterii Întocmirea şi Data depunerii la Data şi numărul de Verificare pe


125

notificării către

beneficiar privind

statutul proiectului

în urma parcurgerii

etapei de selecţie

transmiterea

către

APDRP a

raportului de

selecţie a

proiectelor

selectate

APDRP a proiectelor

selectate, prin

intermediul unui

borderou

înregistrare la

APDRP a

borderoului

eşantion, după caz

16 17 18 19 20

Primirea de la

APDRP a

raportului de

evaluare conţinând

cererile de

finanţare/proiectele

eligibile şi cele

neeligibile

transmise de GAL

Notificarea

de către

APDRP către

potenţialii

beneficiari a

cererilor de

finanţare

eligibile şi a

celor

neeligibile-

GAL va

sprijini

APDRP în

acest

demers,

inclusiv prin

publicarea

raportului de

evaluare pe

website-ul

propriu

www.tarnava-

mare.ro , cu

indicarea

sursei

Data încheierii

contractului de

finanţare între

APDRP şi

potenţialul beneficiar

Sprijinirea experţilor

APDRP în

activităţile de control

în teren privind

implementarea

proiectelor

contractate

- Descriere

activitate-

Monitorizarea

proiectului de către

GAL

-descriere activitate-

21 22 23 24 25

Exemplele de bune practici, descrieri ale proiectelor, vor fi publicate pe

www.tarnava-mare.ro

Pentru implementarea Strategiei - componenta „cheltuieli de funcţionare“, fluxul procedural va fi următorul :

- GAL Dealurile Târnavelor va efectua cheltuielile de funcţionare, conform

contractului de finanţare cu APDRP ; toate documentele sau actele ce ţin cheltuieli de funcţionare, precum contracte, facturi, borderouri,state de plată

salarii, etc vor avea înscrisă menţiunea „Cheltuieli de funcţionare”

- GAL Dealurile Târnavelor depune cererea de plată la APDRP





126

- După verificarea şi autorizarea cererii de plată , APDRP va efectua plata către

Grupul de Acţiune Locală

Pentru implementarea Strategiei – componenta „Instruirea şi animarea teritoriului“ , fluxul procedural este următorul :

- GAL Dealurile Târnavelor depune la APDRP Raportul iniţial, spre verificare şi aprobare

- GAL Dealurile Târnavelor demarează activităţile prezentate în raportul iniţial,

după aprobarea acestuia

- APDRP verifică pe teren acţiunile GAL Dealurile Târnavelor

- GAL Dealurile Târnavelor depune la APDRP , rapoartele de activitate (intermediar şi final) în vederea verificării şi aprobării acestora

- După verificarea rapoartelor de activitate de către APDRP, GAL Dealurile

Târnavelor depune cererea de plată

- Plata este făcută GAL –ului Dealurile Târnavelor după ce este verificată şi

autorizată de către APDRP

Toate documentele sau actele ce ţin de cheltuieli de instruire şi animare a teritoriului, precum contracte, facturi, raport iniţial, etc. vor avea înscrisă menţiunea

„Cheltuieli de instruire si animare” pentru a fi corect şi eficient contabilizate.

Pentru fiecare cerere de plată depusă de GAL Dealurile Târnavelor la APDRP se va întocmi o pistă de audit. Acest document va însoţi cererea de plată pe tot

parcursul procesării ei, de la depunere până la contabilizarea plăţii.

Nr.crt. Data întocmirii

cererii de plată

de către GAL

Cine a întocmit

cererea de plată

/nume, prenume şi

semnătura

Cine a întocmit

cererea de plată

/nume, prenume

şi semnătura

Data

transmiterii la

APDRP a

cererii de plată

de către GAL

1 2 3 4 5

Numărul de

înregistrare

a cererii de

plată la

APDRP

Data şi numărul

de înregistrare

a solicitării de

informaţii

suplimentare,

dacă este cazul

Data

transmiterii

informaţiilor

suplimentare,

dacă este

cazul

Data

notificării

privind

validarea

plăţii de

către

APDRP

Data

înregistrării în

contabilitatea

GAL-ului a

sumelor

solicitate

6 7 8 9 10


127

La nivelul GAL-ului, fluxul documentelor şi al corespondenţei va fi asigurat prin

activităţi de secretariat (compartimentul administrativ) utilizând registrul de corespondenţă (intrare-ieşire), conform modelului următor.

Nr.

înreg.

Data înreg. Nr. şi data

documentului

Emitent Conţinutul pe

scurt al

documentului

Compartimentul

şi semnătura de

primire

Data

expedierii

Destinatar

Luna Ziua Luna Ziua

Toate documentele aferente Strategiei/Planului de Dezvoltare Locală vor fi arhivate la

sediul administrativ al GAL Dealurile Târnavelor. Arhiva va fi formată din:

- Registratura generală, în ordine cronologică, crescătoare, organizată în

dosare împărţite pe luni/ani; pentru proiectele aflate în curs de implementare şi monitorizare de către GAL, se va arhiva numai o copie a plicului şi/sau

conţinutului proiectului şi/sau pagina de titlu - Arhivarea proiectelor – în copie „conform cu originalul” , organizate în dosare

împărţite pe activităţile Strategiei şi pe proiecte - Arhivarea curentă a proiectelor – conţine copia proiectului depus şi copia

documentelor aferente proiectului şi comunicărilor GAL/APDRP/beneficiar - Arhiva de lucru , conţine copia comunicărilor GAL/APDRP, a decontări lor, etc.

III.5 Implicarea GAL-ului în acţiunile de cooperare şi în RNDR

PARTEA A -VIII – A: COOPERARE ŞI CREAREA ŞI IMPLEMENTAREA REŢELEI

III.5.1 Cooperare

Asociaţia Grupul de Acţiune Locală Dealurile Târnavelor a implementat un proiect de cooperare cu teritoriul LEADER Dorset din Anglia în anii 2007- 2008.

Proiectul a constat în desfăşurarea unui schimb de experienţă : patru fermieri –mici producători din zona deservită de GAL Dealurile Târnavelo s-au deplasat în regiunea

Dorset şi i-au învăţat pe fermierii englezi cum să prepare produse tradiţionale din zona noastră: cârnat afumat, pastramă de oaie. La rândul lor, fermierii englezi s-au deplasat în zona Dealuri le Târnavelor şi au realizat un design pentru un abator comunal la

scară mică şi au împărtăşit fermierilor români modul de preparare al brânzei maturate. Totodată, în cadrul acestui schimb de experienţă s-au dezvoltat câteva modele de

pieţe pentru fermieri/mici producători. Descrierea partenerilor şi a activităţilor acestui proiect se regăseşte în anexele Planului de Dezvoltare Locală.

Alte proiecte de cooperare în care a fost implicat GAL Dealurile Târnavelor

Vizită didactică în Germania şi schimb de experienţă cu GAL Südschwarzwald, în contextul elaborării Startegiei de Dezvoltare Locală

Fundaţia Adept Transilvani, membru fondator al GAL-ului Dealuri le Târnavelor, este membru al Slow Food , participând periodic la târgurile naţionale şi


128

internaţionale organizate în reţeaua Slow Food , alături de micii producători din

zonă

În anexe sunt cuprinse descrierile intentiilor de copperare ale GAL

Dealurile Târnavelor (Acordurile de parteneriat) naţionale şi transnaţionale.

Nr. crt

.

Partenerul/partenerii

Tematica cooperării

Obiective Valoarea proiectului/

proiectelor de cooperare

(euro)

Rezultate

1. Experienţe de cooperare deja întreprinse

1. GAL Chalk & Cheese

Schimburi de bune practici între fermierii

din cele două teritorii

Promovarea produselor

tradiţionale

25.000 euro Produse noi

Idei de dezvoltae

economică locală

2. Intenţii de cooperare

1. GAL Sud

Pădurea Neagră

Trasee

turistice şi marcaje

Magazin cu produse tradiţionale

Promovar

e reciprocă

a celor două teritori

partenere

24.000 euro Trasee turistice

marcate

Teritorii

promovate prin metode specifice

2. GAL Podişul Hârtibaciului

Tursim, exemple de

bune practici, branding regional

Promovare

reciprocă a celor două

teritorii învecinate

40.000 Proiect pilot comun: ex. pieţe

tradiţionale cu produse locale

3 Urmează a fi

identificat partenerul, posibil din

Irlanda, regiunea Louth

– acolo unde există proiecte de succes cu

această tematică

IT şi pentru

vârsta a III-a

Integrarea

TIC în procesul de

„îmbătrânire activă”

a populaţiei din zonă

25.000 euro Cursuri de

utilizare TIC şi internet pentru vârtsnici

Forum al persoanelor în

vârstă din GAL Dealurile Târnavelor


129

Asociaţia Grupul de Acţiune Locală Dealurile Târnavelor a semnat în anul 2010 un Acord de parteneriat cu Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Sibiu, pentru

susţinerea reciprocă între proiectul LIFE 08NAT/RO/000501 ”Conservarea acvilei ţipătoare mici în România.” implementat de ARPM Sibiu şi strategia LEADER a GAL

Dealurile Târnavelor. Acordul de parteneriat este anexat. În cadrul intenţiilor de cooperare ale GAL, conform fişei tehnice a măsurii 421

din cadrul axei Leader, proiectele de cooperare vor conţine următoarele aspecte: a. Parteneriatul: tipul actorilor implicaţi, legăturile dintre responsabilii de proiect şi GAL – implicarea partenerilor locali în operaţiunile prevăzute.

b. Integrarea în strategia teritoriului: integrarea în strategia teritorială, valoarea adăugată a proiectului, coordonarea cu alte acţiuni derulate, valorificarea experienţei

cooperării din afara teritoriului. c. Tipul de proiect: Acţiuni comune concrete (mai mult decât o intenţie şi/sau un schimb de experienţă ).

d. Aspecte tehnice: fezabilitate tehnică, calendar, mecanismul de implementare, aspecte practice, metodologie şi organizare, indicatori de monitorizare, managementul

proiectului. e. Aspecte financiare: buget realist şi coerent, plan de finanţare, deviz, fezabilitate financiară, implicarea diverşi lor actori.

Cooperarea cu alte regiuni este considerată drept o îmbogăţire a experienţelor şi o lărgire a orizonturilor, care se constituie în impulsuri deosebit de importante privind

dezvoltarea regiunii. În acest context, o cultură deschisă şi ospitalieră, precum şi deschiderea către experienţe noi, sunt caracteristici ale regiunii. Etapele ce vor fi respectate pentru identificarea de noi proiecte de cooperare sunt

următoarele: 1. Analiza motivelor întemeiate de a copera un teritoriu din ţară şi/sau din

străinătate, precum : o Valorificarea produselor locale o Consolidarea coeziunii, identităţii, imagini i GAL-ului Dealurile Târnavelor

o Descoperirea altor moduri de gândire şi de a acţiona o Dezvoltarea deschiderii europene a GAL-ului Dealurile Târnavelor

2. Identificarea sitiaţiei existente cu privire la cooperare o Analizarea experienţelor dobândite sau în curs de a fi dobândite de

actorii din teritoriu

o Identificarea actorilor din teritoriu care s-ar putea implica în cooperare o Identificarea partenerilor din afara teritoriului cu care există deja legături

create (LEADER sau nu) o Realizarea unui bilanţ al demersurilor de cooperare anterioare

3. Legătura cu strategia de dezvoltare

o Selectarea nevoilor şi priorităţilor care reies din analiza diagnostic şi din strategia Leader a GAL Dealurile Târnavelor care se pretează cel mai

bine la cooperare o În ce mod ar putea contribui cooperarea la dezvoltarea teritoriului?

4. Identificarea ideilor de cooperare care corespund priorităţilor identificate anterior

o Care sunt măsurile locale unde se face resimţită necesitatea de a coopera?

o Care sunt competenţele necesare pentru buna implementare a unei măsuri, competenţe de care nu dispunem în teritoriu?

o Care sunt măsurile pentru care trebuie căutată experienţă şi inovare în

altă parte? o Care sunt măsurile care trebuie implementate la o scară mai mare?


130

5. Analiza fezabilităţii ideilor de copperare

o Există un coordonator pentru această idee? o Ideea de cooperare îndeplineşte criteriile SMART?

6. Definirea primelor elemente ale implementării proiectelor de cooperare

LEADER o Stabilirea resurselor umane alocate de GAL proiectului de cooperare

(crearea unui grup de lucru „cooperare“ în cadrul GAL-ului, angajamentul unui animator, coordonator de proiect cu experienţă în domeniu, ş.a.m.d.)

o Schiţarea profilului ideal al partenerului căutat (tipul teritoriului, experienţa specială, etc.) sau descrierea parteneri lordeja contactaţi

7. Crearea /utilizarea unei baze de date referitoare la proiecte de cooperare Proiectele de cooperare vor cuprinde următoarele aspecte:

o Parteneriatul: tipul actorilor implicaţi, legăturile dintre responsabilii de proiect şi GAL, implicarea actori lor locali în activităţile prevăzute

o Integrarea în strategia teritoriului: integrarea în strategia teritorială, valoarea adăugată a proiectului, coordonarea cu alte acţiuni derulate , valorificarea experienţei cooperării din afara teritoriului

o Tipul de proiect:acţiuni comune concrete (mai mult decât o „intenţie“ şi/sau un schimb de experienţă)

o Aspecte tehnice: fezabilitate tehnică, calendar, mecanismul de implementare, aspecte practice, metodologie şi organizare, indicatori d emonitorizare, managementul proiectului)

o Aspecte financiare: buget realist şi coerent, plan de finanţre, deviz, fezabilitate financiară, implicarea diverşilor actori

Categorii de cheltuieli eligibile: o Cheltuieli pentru pregătirea proiectelor de cooperare : organizare misiuni

tehnice, întâlniri, seminarii, activităţi de traducere şi interepretare,

multiplicare documente o Cheltuieli de investiţii pentru implementarea proiectelor comune

o Cheltuieli pentru proiecte comune de instruire Acordul de cooperare – va fi documentul comun, elaborat /redactat într-o formă legal recunoscută într-una din ţările participante (în cazul proiectelor transnaţionale) şi

semnat de toţi partenerii; stabileşte în mod clar obiectivele proiectului, iniţiativele ce se vor implementa, rolul fiecărui partener în realizarea proiectului, precum şi participarea

fiananciară a fiecăruia. Coperare interregională- cu GAL-uri/teritorii LEADER din România

GAL Dealurile Târnavelor va implementa un proiect de cooperare împreună cu grupurile de iniţiativă LEADER din Podişul Hârtibaciului în domeniul celor mai bune

practici pentru valorificarea patrimoniului cultural. Istoria acestor regiuni este foarte strâns legată de populaţia de origine germană din Transilvania. Centrele turistice din imediata vecinătate, ca de exemplu Sibiu, Mediaş,

Sighişoara, constituie deja puncte de atracţie pentru multe persoane interesate de turismul cultural din Germania şi Austria. Din păcate, dezvoltarea turistică este

concentrată în principal pe aceste centre, pe de altă parte însă, aceasta ar constitui o mare şansă tocmai pentru dezvoltarea turismului rural concentrat la marginea acestor centre.

Obiectivele proiectului de cooperare includ :


131

Valorificarea patrimoniului cultural

Creşterea numărului de turişti care vor vizita puncte de atracţie din mediul rural, situate în vecinătatea centrelor turistice

Prin creşterea numărului de turişti va fi sporită şi valoarea cumulată a celor două regiuni şi, prin aceasta, dezvoltarea economică a turismului rural.

Măsuri le în contextul proiectului de cooperare includ:

Schimbul de experienţă în vederea valorificării patrimoniului cultural

O analiză de inventar detaliată

Dezvoltarea unei strategii comune de comunicare pentru obţinerea unei abordări mai eficiente a turiştilor (pagini pe internet, afişe şi postere, broşuri,

s.a.m.d.)

Reclamă şi relaţii cu publicul pentru sporirea gradului de cunoaştere cu privire

la obiectivele turismului rural.

Cooperare transnaţională- cu GAL-uri/teritorii LEADER din Uniunea Europeană

GAL Dealurile Târnavelor are în vedere dezvoltarea unei cooperari transnaţionale cu un GAL din Marea Britanie( regiunea Dorset), cu un GAL din

Südschwarzwald (Germania şi cu un GAL din Irlanda, regiunea Louth). Regiunea deservită de GAL Dealurile Târnavelor va “profita” astfel, în calitate de partener junior, de experienţele celorlalte grupuri de acţiune locală şi va acumula

experienţă în acest sens.

Obiectivele cooperarii transnaţionale includ:

o promovarea exemplelor de bună practică în cele două teritorii o dezvoltarea parteneriatelor active

Măsuri le în contextul proiectului de cooperare includ:

o vizite reciproce în cele două teritorii, în cadrul unor schimburi de experienţă

o crearea de parteneriate cu beneficii economice o modele de dezvoltare locală şi bune practici aplicate în teritoriu o schimburi interculturale

o acţiuni comune de promovare

III.5.2 Crearea şi implementarea reţelei

Fundaţia ADEPT Transi lvania, membru fondator al GAL Dealurile Târnavelor

este membru al Reţelei Naţionale pentru Dezvoltare Rurală, fiind repreze ntată prin animatorul GAL Dealurile Târnavelor, Gherhiceanu Nicolae Cristian.

http://www.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/leader/lista -membrilor-rndr.pdf . Asfel, in membru GAL Dealurile Târnavelor este angajat din anul 2007 în implementarea LEADER la nivel naţional.

Participarea GAL-ului Dealurile Târnavelor este un demers firesc în identificarea de “răspunsuri “ noi, idei şi soluţii la proleme ce un pot fi rezolvate doar cu

resursele locale. O “reţea” există datorită oamenilor care o compun şi mijloacelor de comunicare.

În momentul selectării Strategiei/Planului de Dezvoltare Locală, GAL Dealurile

Târnavelor va fi deja membru înregistrat al Retelei Nationale pentru Dezvoltare Rurala.

Participarea la Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală, din perspectiva animării, va include:

http://www.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/leader/lista-membrilor-rndr.pdf


132

o Asistarea la evenimente organizate în cadrul reţelei: seminarii tematice

sau de informare, reuniuni, ateliere de lucru tehnice/temati o Valorificarea competenţelor în slujba reţelei , interevnind cu persoane-

resursă, animatori, sau raportori în cadrul atelierelor

Participarea la Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală, din perspectiva comunicării, va include:

o Participarea activă la conceperea/elaborarea instrumentelor de comunicare în cadrul reţelei (fotografii, redactarea de articole, mărturii, informaţii pentru website- tóate acestea fiind legate de proiectele

derulate în teritoriul GAL Dealurile Târnavelor) o Participarea la difuzarea, pe plan local, a informaţiilor coléctate şi

transpuse într-o formă standard de reţeaua naţională (schimb de mesaje electronice, reuniuni informative, etc.)

o Implicarea într-un proces de comunicare pe plan local, cu tematica

LEADER (drapele, logo-uri, etc.) Participarea la Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală, din perspectiva

capitalizării, va include: o Sprijinirea reţelei în vederea oficializării bunelor practici şi a ghidurilor

metodologice pe baza activităţilor desfăşurate în teritoriu

o Partiicparea activă la schimburile de experienţă, acceptarea de a împărtăţi cunoştinţele şi competenţele dobândite, planuri le de succes,

informaţiile şi rezultatele Tot ceea ce se are în vedere pentru contribuţia la RNDR este aplicabil şi în perspectiva participării GAL Dealurile Târnavelor la o reţea europeană.

Planul de acţiuni pentru contribuţia la RNDR şi reţeaua europeană LEADER:

1. Nominalizarea unei persoane de referinţă “reţea” în cadrul echipei de animare a GAL-ului Dealurile Târnavelor şi în cadrul Comitetului local de selecţie a proiectelor

2. Crearea unui grup de lucru “capitalizare” compus din cel puţin 3 membri ai Compartimentului administrativ al GAL-ului + colaborator(i) extern(i) pa bază pe

voluntariat 3. Participarea la sesiuni de formare de natură lingvistică (de exemplu

învăţarea/aprofundarea limbii engleze)

4. Realizarea şi difuzarea către reţele a comunicărilor pe suport de hârtie şi în format electronic

5. Echiparea cu tehnologia necesară pentru comunicarea la distanţă (calculator, conectare internet broadband, camere web, etc)

Măsuri le, în ce priveşte implicarea în RNDR, includ: o Participarea activă la întâlnirile organizate în cadrul reţelei: seminarii,

conferinţe, simpozioane, precum şi la atelierele de lucru tematice o Organizarea unui workshop la care vor fi invitaţi membii ai reţelei o Acţiuni de încurajare şi conştientizare în teritoriu, în vederea organizării

actorilor local în forme superioare şi eficiente de organizare: asocieri parteneriale, grupuri de producători, etc.

o Schimburi de experienţă, bune practici şi implementarea acestora o Informare şi promovare a acţiunilor şi serviciilor turistice ale teritoriului

GAL Dealurile Târnavelor

o Acţiuni de instruire (formare profesională) o Contribuţia activă la baza de date privind proiecte de cooperare


133

o Informaţii (date statistice, ştiinţifice, tehnice, de mediu) şi baze de date

o Canale de comunicare o Expertiză/consultanţă oferită altor membrii ai reţelei, în materie de :

redactări de proiecte europene, conservare/prezervare de clădiri de

patrimoniu, prmovare de produse locale tradiţionale, gestionarea Natura 2000


134

III.5.3 ANEXELE PLANULUI DE DEZVOLTARE LOCALĂ

A1 - Statutul Asociaţiei A2 – Actul Adiţional al Asociaţiei A3 - ……………………

A4 - …………………….


135

ANEXE LA DOSARUL DE CANDIDATURĂ

Anexa nr. 1 – Lista localităţilor


136


137

+ Alte măsuri care nu au fost cuprinse în prima variantă, dar aduc puncte la evaluarea strategiei – Propunere -

Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri

Măsura 142 – Înfiinţarea grupurilor de producători

Măsura 143 – Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru agricultori

Măsura 122 – Îmbunătăţirea valorii economice a păduriii

Măsura 221- Prima împădurire a terenurilor agricole

Măsura 141- Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă

Anexa nr. 2 – Măsuri

Anexa nr. 2

Măsura – Formare profesională (training)

Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei :

îmbunătăţirea cunostinţelor tehnice si economice generale, specifice pentru agricultură, si lvicultură si industria alimentară;

pregătire generală pentru managementul si administrarea fermelor;

respectarea condiţiilor de eco-condiţionalitate si a Standardelor Pieţei Agricole Comune, diversificarea sau restructurarea producţiei

fermelor (introducerea de noi produse si sisteme de procesare) ;

constientizarea fermierilor privind probleme generale de mediu în sectoarele agricol, forestier si al industriei alimentare în scopul

îmbunătăţirii protecţiei mediului;

educarea si constientizarea proprietarilor de păduri (dobândirea constiinţei forestiere) în vederea asigurării gospodăririi durabile a

pădurilor coroborat cu valorificarea superioară a resurselor forestiere si cresterea procentului de păduri la nivel naŃional, ce reprezintă obiective principale a le politicii naţionale forestiere;

informări privind introducerea de noi tehnologii informaţionale si de comunicare (IT).


138

În cadrul fazei de animare a teritoriului, cu ocazia diferitelor abordări participative: consultări publice, seminarii, şedin ţe; s-a constatat o lipsă acută de informaţie privind politicile de dezvoltare rurala la nivelul populaţiei din teritoriu. Astfel măs ura de formare

profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe ocupă un loc important în strategia de dezvoltare a teritoriului Dealurile Târnavelor.

Datorită nevoii sporite a diseminării informaţiilor, a dezvoltării competenţelor privind protecţia mediului şi accesarea fond urilor pentru dezvoltare rurală, la nivelul teritoriului Dealurile Târnavelor, se vor căuta cele mai eficinte căi de implementare a programelor de

formare profesională pentru populaţia din regiune.

Deasemenea miza intervenţiei este dată şi de procentul extrem de ridicat al şomerilor în cadrul populaţiei active din teritor iu.

Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii :

Necesitatea activităţilor de formare profesională apare în contextul legat de creşterea competitivităţii si diversificării produselor si activităţilor din agricultură şi silvicultură, de restructurarea şi modernizarea sectoarelor agricol si forestier, a sectoarelor de procesare şi

comercializare pentru produsele agricole si forestiere, de încurajarea afacerilor orientate spre piaţă, a cerinţelor pentru o gamă largă de aptitudini economice si de management cât şi de îndeplinirea obiectivului gestionării durabile a terenuri lor şi protecţiei mediului, aplicarea de

tehnologii si practici prietenoase mediului si de utilizare a energiei regenerabile. Prin urmare, este necesar ca activităţile de formare profesională, informare si difuzare a cunostinţelor să fie extinse si la persoanele adulte care sunt implicate în domenii care au legătură cu agricultura, industria alimentară si silvicultura. Sprijinul acordat prin această măsură va facilita accesul la alte măsuri din Programul Naţional de

Dezvoltare Rurală, în special cele din Axa 1- Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier si Axa 2. De asemenea, accesul la măsura de instalare a tinerilor fermieri este condi ţonat de dovedirea de competenţe profesionale, ce pot fi obţinute si prin participarea

potenţialilor beneficiari la cursurile finanţate prin această măsură. Intervenţia vizează:

- programele de formare profesională care cuprind acţiuni din domeniile agricol, silvic şi alimentar

- Sprijin financiar acordat pentru participarea fermierilor la diferite întruniri tematice, târguri, expozi ţii, proiecte de succes, evenimente care pot contribui la informarea acestora privind, de exemplu, noile tehnologii aplicate în diferite sectoare, sau pentru ac ţiuni de schimb de

experienţă etc.

Beneficiari :

Tipuri de beneficiari :


139

Beneficiarii finali sunt persoane adulte care activează în domeniile agriculturii, silviculturii (inclusiv proprietari de pădure) si industriei

agro-alimentare.

Beneficiarii direcţi, furnizori ai acţiunilor de formare profesională, informare si difuzare a cunostinţelor, sunt entităţi publice sau private

care activează în domeniul formării profesionale a adulţi lor şi/sau informării si difuzării de cunostinţe care îndeplinesc criteriile de eligibilitate si de selecţie.

Criterii se selecţie locale

Să aibă maximum 40 de ani

Să aibă domiciliul pe teritoriul GAL Dealurile Târnavelor

Ferma să fie amplasată pe teritoriul GAL Dealurile Târnavelor

Să fie fermier de semi-subzistenţă

Să aibă un proiect de investiţii

Să aibă un nivel cel mult mediu de educaţie (liceu)

Evaluarea numărului:

Se estimează implementarea unui număr de 8 proiecte pâna la sfârşitul perioadei de programare

Precizări privind acţiunile eligibile :

Tip de acţiuni eligibile :

Cheltuielile eligibile sunt stabilite în cadrul măsurii 111 PNDR „Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe ”

Tip de acţiuni eligibile :

- Onorarii si diurna pentru experţi din echipa de proiect a contractorului;

- Diurne pentru cursanţi (cazare si masă);


140

- Cheltuieli de transport;

- Materiale didactice si consumabile;

- Închirierea de echipamente specifice pentru implementarea proiectului;

- Închirierea de spaţii adecvate pentru desfăsurarea acţiunilor de formare profesională;

- Alte cheltuieli legate de implementarea ac ţiunilor de formare profesională.

- Cheltuieli de transport;

- Materiale informative;

- Alte cheltuieli legate de implementarea ac ţiunilor de informare si difuzare de cunostinţe.

Exemple:

- excursii didactice la GAL-uri din Germania şi Anglia având ca obiectiv fundamentarea conceptelor LEADER, schimb de experienţă şi diseminarea de bune practici

- cursuri de formare profesională

Finanţare :

Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) :100 %

Nr. de proiecte

prevăzute

Cost total mediu Estimarea

costului total pe

măsură

Contribuţia

FEADR – măsură

Contribuţia

publică naţională

Contribuţia

privată

8 267.296 € 267.296 € 213.837 € 53.459 €


141

Măsura 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole


Promovarea investitiilor în exploatatiile agricole din sectorul vegetal si de crestere a animalelor pentru realizarea de constructii noi s i/sau modernizarea constructiilor agricole existente din cadrul acestora si a utilitatilor aferente, achizitionarea de masini si ut ilaje noi, înfiintarea de plantatii etc.

Proiecte de modernizarea exploataţiilor agricole în special prin adaptarea activităţilor tradiţionale la standarde UE, care s e vor implementa în cadrul măsurii 121 pe teritoriul GAL Târnava Mare fac parte din primele două domenii majore de intervenţie ale strategiei, prin

obiectivele operaţionale pe care le urmăresc.


Prin M. 121 se urmăreşte:

1) Introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee noi, diversificarea productiei, ajustarea profilului, nivelului si calitatii productiei la

cerintele pietei, inclusiv a celei ecologice, precum si producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile;

2) Adaptarea exploatatiilor la standardele comunitare;

3) Cresterea venituri lor exploatatiilor agricole sprijinite;

4) Sprijinirea membrilor grupurilor de producatori sau ai altor forme asociative în vederea încurajarii fenomenului de asocie re.

Astfel vor fi sprijiniţi beneficiarii eligibili din teritoiu pentru implementarea proiectelor de modernizare a exploataţiilor agricole. Dat fiind

specificul teritoriului Dealurile Târnavelor, sunt puţini potenţiali beneficiari ai acestei măsuri. Provocarea va fi dată de idetificarea acestora, informarea corectă asupra posibilităţilor de finanţare, încurajarea depunerii de proiecte şi monitorizarea pe perioada implementării.

Implementarea cu succes a proiectelor de modernizare, în limitele date de buget/planul financiar, va contribui la creşterea economică

locală şi va pune bazele sistemelor de exploatare durabilă a resurselor naturale locale.


142

Beneficiari :


Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin Masura 121 sunt fermierii definiti conform PNDR ca fiind persoane fizice sau juridice, care practica în principal activitati agricole, a caror exploatatie este situata pe teritoriul tarii, are o dimensiune egala sau mai mare de 2 UDE, si care este înregistrata în Registrul fermelor/Registrul agricol.

Categoriile de beneficiari eligibili:

Persoana fizica autorizata – PFA;

Asociatie familiala autorizata – AF;

Intreprindere individuală;

Societate în nume colectiv – SNC;

Societate în comandita simpla – SCS;

Societate pe actiuni – SA;

Societate în comandita pe actiuni – SCA

Societate cu raspundere limitata – SRL;

Societate comerciala cu capital integral privat ;

Societate agricola;

Societate cooperativa agricola;

Grup de producatori;

Cooperativa agricola, doar cu conditia ca investitiile realizate sa deserveasca interesele propriilor membri.


143

Criterii de selecţie locale

Beneficiarii/solicitanţii au vârsta sub 40 de ani

Beneficiarul are sediul şi implementează proiectul pe teritoriul GAL Dealurile Târnavelor

Proiectul include măsuri pentru utilizarea energiei regenerabile

Solicitantul este membru al unei asociaţii de producători sau altă formă de asociere recunscută legal

Evaluarea numărului:

Se prevede implementarea a cel puţin 4 proiecte de modernizarea exploataţiilor agricole pe teritoriul GAL, până la sfărşitu p erioadei de programare.


Fondurile nerambursabile vor fi acordate beneficiarilor eligibili pentru investitii corporale si/sau necorporale, conform PNDR:

1. Construirea si/sau modernizarea cladirilor utilizate pentru productia agricola la nivel de ferma, incluzându -le si pe cele pentru protectia mediului;

2. Construirea si/sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din domeniul agricol, inclusiv utilitati si racorduri identificate

ca necesare prin studiul de

fezabilitate sau memoriul justificativ;

3. Construirea si/sau modernizarea fermelor de taurine pentru prod uctia de lapte care se încadreaza în sistemul european al cotei de lapte numai pentru capacitatea

care este la nivelul cotei de productie detinute de beneficiar;

4. Construirea si/sau modernizarea serelor, inclusiv a centralelor termice si instalatiilor de irigat, asigurarea utilitatilor în vederea respectarii conditiilor de mediu;


144

5. Achizitionarea sau achizitionarea în leasing de tractoare noi, combine de recoltat, masini, utilaje, instalatii, echipamente si accesorii,

echipamente si software

specializate, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ;

6. Achizitionarea sau achizitionarea în leasing de noi mijloace de transport specializate, necesare activitatii de productie, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ;

7. Înlocuirea plantatiilor viticole din soiuri nobile ajunse la sfârsitul ciclului biologic de productie (minim 25 ani) si ca re nu sunt incluse în

sistemul de restructurare/reconversie al plantatiilor de vita -de-vie sprijinit prin FEGA în cadrul OCP vin si înfiintarea plantatiilor, pentru struguri de masa;

8. Înfiintarea plantatiilor de pomi, arbusti fructiferi si capsuni;

9. Înfiintarea pepinierelor de vita de vie, pomi fructiferi si arbusti, alti arbori;

10. Investitii pentru producerea si utilizarea durabila a energiei din surse regenerabile în cadrul fermei;

11. Investitii pentru înfiintarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de productie scurt si regenerare pe cale vegetativa, în scopul producerii de energie regenerabila;

12. Investitii în apicultura, cu exceptia celor realizate prin Programul National Apicol;

13. Investitii pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei7, cuprinzând echipamente pentru vânzarea acestora, inc lusiv depozitare, racire etc.;

14. Costurile generale ale proiectului, conform articolului nr. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006,

15. Investitii necesare adaptarii exploatatiilor pentru agricultura ecologica;

16. Investitiile necesare realizarii conformitatii cu standardele comunitare.

Exemplu :

- Centrul de procesare a laptelui

Finanţare :


145

Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) :50%

Nr. de proiecte

prevăzute


costului total pe

măsură

Contribuţia FEADR – măsură

Contribuţia publică naţională

Contribuţia privată

4 598.720 € 598.720 € 319.318 € 79.829 € 199.573 €


146

Măsura 123– Adăugarea de valoare pentru produse agricole şi silvice


Măsura vizează următoarele obiective principale: Dezvoltarea şi promovarea produselor locale

Creşterea competitivităţii intreprinderilor prin adăugarea de valoare la produsele agricole şi forestiere prin dezvoltarea şi

modernizarea echipamentelor, proceselor şi tehnologiilor de prelucrare. Adaptarea întreprinderilor la noile standarde comunitare atât în etapa de procesare cât şi în cea de distribuţie a produselor

obţinute;

Introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee pentru obţinerea de noi produse agricole şi forestiere competit ive;

Proiectele sprijinite prin această măsură vor urmări atingerea obiectivelor operaţionale aparţinând primelor două domenii majore de intervenţie ale strategiei de dezvoltare locală: „creşterea economică locală şi dezvoltarea turismului durabil” dar în special „exploatarea

durabilă a resurselor naturale din regiune”


Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri, va fi pentru realizarea de investiţii corporale şi necorporale, pentru procesare a şi marketingul

produselor locale.

În cadrul acestei măsuri vor fi sprijinite proiectele a căror implementare va aduce beneficii unui număr mai mare de fermieri , în special

ferme de semisubzistenţă, din mai multe comune din teritoriu.


147

Beneficiari :

Tipuri de beneficiari

Microintreprinderi şi Intreprinderi mici şi mijlocii

Alte intreprinderi care nu se încadrează în categoria IMM-urilor

Persoane fizice autorizate, Intreprinderi individuale şi intreprinderi familiare

Forme asociative





Solicitantul este membru al unei asociaţii de producători sau altă formă de asociere recunscută legal

Evaluarea numărului: Se estimează implementarea unui număr de 3 proiecte până la sfârşitul perioadei de implementare


În cadrul acestei măsuri sunt eligibile următoarele cheltuieli:

construcţii noi şi/ sau modernizarea clădirilor folosite pentru procesul de producţie, inclusiv construcţii destinate protecţiei mediului, infrastructură internă şi utilităţi, precum şi branşamente şi racorduri necesare proiectelor;

construcţii noi şi/ sau modernizarea clădirilor folosite pentru depozitarea produselor, inclusiv spaţii frigorifice

onorarii pentru consultanţă şi proiectare

de marketing – campanii de promovare, inclusiv realizarea de pagini web

cu instalaţii, echipamente, aparate şi costuri de instalare

implementare sistemelor de managementul calităţii


148

cumpărarea de tehnologii

achiziţionare de software

Exemple :

- construcţie depozit de fructe & legume

Finanţare :


Nr. de proiecte

prevăzute Cost total mediu

Estimarea costului total pe

măsură




3 359.592 € 359.592 € 191.834 € 47.958 € 119.800 €


149

Măsura 125– Îmbunătăţirea infrastructurii agricole şi silvice


Obiectivele operaţionale ale sprijinului pentru această măsură sunt:

Construirea şi/ sau modernizarea infrastructurii agricole: drumurile de acces şi drumurile agricole de exploataţie, lucrările de corectare a torenţi lor, situate în fondul funciar agricol;

Modernizarea şi/sau retehnologizarea sistemelor de irigaţii şi a altor lucrări de îmbunătăţiri funciare (drenaje, lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, etc.).

Construirea şi/sau modernizarea infrastructurii forestiere (drumuri forestiere, căi ferate forestiere şi funiculare);

Lucrări de corectarea torenţilor în păduri.

Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri este extrem de important, fiind unul dintre promotorii dezvoltării rurale, şi astfel un pilon de bază în dezvoltarea locală. Dat fiind caracteristicul teritoriului Dealurile Târnavelor, strategia grupului de acţiune locală vizează în special amenajarea drumurilor forestiere şi agricole, care permit accesul la diverse „comori” ale regiuni, îmbunătăţirea infrastructurii

menţionate fiind de mare importanţă pentru dezvoltarea activităţilor recreative şi turistice, şi astfel vitale pentru implementa re proiectelor de tip LEADER în teritoriul Dealuri le Târnavelor.


Intervenţia vizează investiţii în infrastructura agricolă şi silvică pentru a creea cadrul necesar domeniului major de intervenţ ie al SDL,

„exploatare durabilă a resurselor naturale din teritoriu”

În teritoriu, la fel ca în majoritatea zonelor rurale din ţară, există o nevoie acută pentru investiţii în infrastructură, pentru a facilita

realizarea viitoarelor investiţii care vor duce la creşterea atractivităţii teritoriului, atât pentru populaţia locală cât şi pentru vizitatori.

Beneficiari :

Beneficiarii eligibili în cadrul acestei măsuri sunt:


150

unităţile administrativ-teritoriale deţinătoare de terenuri agricole şi/sau de infrastructura de acces la exploataţiile agricole, prin

reprezentanţii lor legali ;

Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitara (ADI) deţinătoare de terenuri agricole şi/ sau de infrastructura de acces la exploataţiile

agricole;

Organizaţii/ federaţii de uti litate publică ale proprietarilor/ deţinătorilor de terenuri agricole.

proprietari/deţinători (cu drept de administrare) privaţi de pădure, persoane fizice şi juridice;

asociaţii de proprietari/ deţinători privaţi de pădure;

unităţi administrativ-teritoriale deţinătoare de pădure;

Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitara (ADI) deţinătoare de pădure;

Administratorul fondului forestier de stat – Regia Naţională a Pădurilor – ROMSILVA, prin unităţile şi filialele din structura sa.




Evaluarea numărului: 5 proiecte depuse şi implementate


Sunt eligibile investiţiile în

Modernizarea drumurilor de acces agricole şi forestiere, poduri şi podeţe

Modernizarea şi retehnologizarea sistemelor de irigaţii

Modernizarea şi retehnologizarea sistemelor de desecare şi drenaj

Lucrări de corectare a torenţilor – baraje, diguri, etc.

Construirea şi modernizarea terasamentelor şi calea de rulare, inclusiv poduri şi podeţe, lucrări de apărare - consolidare, tunele,

lucrări de semnalizare şi avertizare;


151

Instalaţii de transport pe cablu

Finanţare :


Nr. de proiecte

prevăzute


costului total pe

măsură




5 371.035 € 371.035 € 296.831 € 74.204 €

Măsura 312 – Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea microintreprinderilor


Obiectivele vizate de spri jinul acordat în cadrul acestei măsuri sunt:

Crearea de micro-intreprinderi precum şi dezvoltarea celor existente în sectorul non-agricol în spaţiul rural;

Încurajarea iniţiativelor de afaceri promovate, în special de către tineri şi femei;

Încurajarea activităţilor meşteşugăreşti şi a altor activităţi tradiţionale;

Reducerea gradului de dependenţă faţă de agricultură;

Această măsură urmăreşte, prin obiectivele propuse, intervenţii în sprijinirea iniţiativelor de afaceri şi încurajarea activităţilor non-agricole care vin în întâmpinarea problemelor identificate prin Analiza diagnostic şi analiza SWOT: rata crescută a şomajului , gradul scăzut de microintreprinderi active în teritoriu, necesitatea îmbunătăţirii serviciilor, necesitatea adăugării de valoare produselor locale şi

menţinerea/dezvoltarea activităţilor tradiţionale. Din aceste motive sprijinul din cadrul măsurii 312 „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea microintreprinderilor” este extrem de important pentru dezvoltarea teritoriului.



152

Prin această măsură vor fi sprijinte activităţi de creare/dezvoltare a microintreprinderi lor prestatoare de servicii pentru populaţie şi/sau care

oferă potenţial de adăugare de valoare produselor locale tradiţionale.

Beneficiari :

Tipuri de beneficiari

Microintreprinderile

Persoane fizice care se angajează să se autorizeze până la semnarea contractului de finanţare





proiectul include tehnologii inovative

Evaluarea numărului: 10 proiecte


Construcţia, modernizarea, extinderea clădirilor pentru activităţi vizate de proiect

Dotarea aferentă cu echipamente şi uti laje

Achiziţionarea de patente, licenţe şi software

Investiţii în: industria uşoară, prelucrarea lemnului, mecanică fină, activităţi meşteşugăreşti, etc.

Servicii pentru populaţie

Investiţii în producerea de energie regenerabilă din alte surse decât biocombustibili


153

Exemple :

- Prestări servicii pentru gospodărirea pajiştilor

- Birou notarial

- Unitate de producţie din industria uşoară

- Atelier produse meşteşugăreşti

Finanţare :

Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) : 70%

Nr. de proiecte



măsură




10 1.039.755 € 1.039.755 € 639.850 € 159.962 € 239.943 €


154

Măsura 313 – Încurajarea activităţilor turistice


Prin Măsura 313 – Încurajarea activităţilor turistice – se urmăreşte dezvoltarea activităţilor turistice în teritoriu care să contribuie la creşterea numărului de locuri de muncă şi a veniturilor, precum şi creşterea atractivităţii teritoriului care prezintă potenţial turistic ridicat.

În urma implementării proiectelor de formare profesională şi schimb de experienţă cu teritorii LEADER consacrate din UE, vor fi

impulsionaţi intreprinzătorii din domeniul turismului din teritoriu să dezvolte proiecte eligibile în cadrul măsurii 313 care vor sprijini atingerea obiectivelor propuse în strategie.

Susţinerea infrastructurii si a serviciilor turistice este necesară din două motive: unul pentru crearea si promovarea unui turism

competitiv în teritoriu, iar cel de-al doilea pentru înfiinţarea unor reţele locale de promovare si furnizare a acestor servicii, cu implicarea activă a populaţiei din teritoriul Dealurile Târnavelor,în special a femeilor si a tinerilor.


Activităţile de turism vor fi orientate spre exploatarea potenţialului turistic intrinsec al teritoriului Dealurile Târnavelo r, precum şi asupra posibilităţilor de dezvoltare a activităţilor recreaţionale. Recreerea în teritoriul GAL Dealurile Târnavelor va fi posibilă prin desfăşurarea

activităţilor sportive, plimbări, odihnă, spectacole tradiţionale şi participarea la sărbătorile locale, bazându -se pe folosirea resurselor din zonă si contribuind la adoptarea unui mod de viaţă activ şi sănătos.

Turismul rural, mai mult decât alte tipuri de turism, este orientat spre auto-conservare astfel încât dezvoltarea acestuia să nu aibă un impact negativ asupra mediului. Tocmai din acest motiv, sprijinul acţunilor din această măsură, vizează prioritar respectarea si promovarea principiilor de dezvoltare durabilă.

Sprijinul prin acesta măsură vizează următoarele investiţii în teritoriul Dealurile Târnavelor:

a) Investiţii în infrastructura de primire turistică;

b) Investiţii în activităţi recreaţionale;

c) Investiţii în infrastructura la scară mică precum centrele de informare, amenajarea de marcaje turistice, etc.;


155

d) Dezvoltarea şi/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural.

Beneficiari :


Publici: comune sau ONG-uri

Privaţi: microintreprinderi, persoane fizice





Proiectul crează cel puţin 2 locuri de muncă noi în teritoriu

Proiectul include utilizarea TIC – tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor

Evaluarea numărului: 8 proiecte


Investiţii private în infrastructura turistică de agrement independentă sau dependentă de structura de primire turistică precum spaţii de campare, amenajări de ştranduri şi piscine,

achiziţionare de mijloace de transport tradiţionale pentru plimbări, trasee pentru echitaţie

inclusiv prima achiziţie de cai în scop turistic

Construirea, modernizarea si dotarea centrelor locale de informare în scopul promovării, prezentării si vizitării turistice;

Dezvoltarea de sisteme electronice locale de rezervare pentru structurile de primire turistice din spa ţiul rural, conectate la sistemele

regionale si naţionale;

Amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice de utilitate publică etc.;


156

Investiţii legate de refacerea în scop turistic a vechilor trasee de cale ferată cu ecartament îngust, a amenajări lor complementare

acestora (ex: construcţii, plan înclinat etc.), recondiţionarea echipamentelor si utilajelor;

Investiţii legate de înfiinţarea si amenajarea de trasee tematice (ex: “drumul vinului”, „al olăritului”, „cioplitorilor în lemn” etc.).

Elaborare de materiale promoţionale precum prima editare a materialelor în scopul promovării acţiunilor turistice: brosuri de prezentare, panouri de informare etc.

Exemple :

- centrul de informare turistică a teritoriului Dealurile Târnavelor

- circuitul obiectivelor turistice din teritoriu – drumuri tematice

Finanţare :


Nr. de proiecte



măsură




8 739.491 € 739.491 € 422.519 € 105.689 € 211.283 €


157

Măsura 322 – Renovarea şi dezvoltarea satelor


Obiectivul general vizează îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţie, asigurarea accesului la serviciile de bază si protejarea

mostenirii culturale si naturale din teritoriul Dealurile Târnavelor în vederea realizării unei dezvoltări durabile.

Astfel se urmăreşte contracarare depopulării teritoriului şi creşterea atractivităţii atât pentru locuitori cât şi pentru vizitatori.


Teritoriu Dealurile Târnaelor prezintă o deosebită importanţă din punct de vedere economic, social şi din punct de vedere natural.

Dezvoltarea economică si socială durabilă a teritoriului este indispensabil legată de îmbunătăţirea infrastructurii rurale existente si a serviciilor de bază. Pe viitor teritoriul trebuie să poată concura efectiv în atragerea de investiţii, asigurând totodată si furnizarea unor

condiţii de viaţă adecvate si servicii sociale necesare comunităţii.

Complexitatea nevoilor de renovare, dezvoltare si modernizare a localităţilor rurale din teritoriu reclamă necesitatea unei abordări integrate care presupune combinarea activităţilor si operaţiunilor a trei măsuri oferite de cadrul legal de dezvoltare rurală si anume: 321 -

„Servicii de bază pentru economia si populaţia rurală”, 322 - „Renovarea si dezvoltarea satelor” si 323 - „Conservarea si punerea în valoare a mostenirii rurale” în una singură. Aceasta va permite comunelor să rezolve într-un cadru integrat problemele si nevoile locale.

Beneficiari :


Publici, (va fi precizat : comune, asociaţii de comune, instituţii publice, altele) :

Privaţi, (va fi precizat: asociaţii, agricultori, întreprinderi şi industrii mici şi mijlocii, comerţ,…)



158




Proiectul prevede investiţii în domeniul social şi/sau cultural

Proiectul include utilizarea TIC – tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor

Evaluarea numărului: Se prevede implementarea unui număr de 4 proiecte prin această măsură


Investiţii pentru crearea si modernizarea infrsatructurii fizice de bază Înfiinţarea, amenajarea spaţiilor publice de recreere pentru populaţia rurală (parcuri, spaţii de joacă pentru copii, terenuri de sport,

piste de biciclete);

Renovarea clădirilor publice (ex.primării) si amenajări de parcări, pieţe, spaţii pentru organizarea de târguri etc);

Investiţii în sisteme de producere si furnizare de energie din surse regenerabile;

Prima înfiinţare si dotarea infrastructurii aferente serviciilor sociale precum centrele de îngrijire copii, bătrâni si persoane cu nevoi

speciale; Investiţii în construcţia de grădiniţe noi pentru copii, inclusiv dotarea acestora;

Achiziţonarea de microbuze care să asigure transportul public pentru comunitatea locală

Achiziţionarea de utilaje si echipamente pentru serviciile publice (de deszăpezire, întreţinere spaţii verzi etc.) dacă fac parte din

investiţia iniţială pentru înfiinţarea serviciului;

Investiţii de renovare, modernizarea si dotarea aferentă a asezămintelor culturale inclusiv achiziţia materiale audio, achiziţionarea de costume populare si instrumente muzicale tradiţionale în vederea promovării patrimoniului cultural imaterialca parte componentă

a proiectului.

cheltuielile cu achiziţionarea de echipamente hardware, software, inclusiv costurile de instalare si montaj.

studii

Exemple de proiecte a căror fişe ş-au elaborat în cadrul grupurilor de lucru:


159

- Casa generaţiilor

- Revitalizarea meşteşugurilor

- Ansamblul folcloric Târnava Mare

Finanţare :


Nr. de

proiecte prevăzute

Cost total mediu

Estimarea

costului total pe măsură




4 430.000 € 430.000 € 344.000 € 86.000 €


160

Anexa nr. 3 – Planul de

finanţare

2012_ianuarie strategia de dezvolare locala a gal dt_v

Documents