RESBOAELED'LNTRE

RUSI SI TURCI

Inriurirea lor a supra terilor rom&ne

DE

ict. p. jENOPOLDoctor in drept qi in filosofie, Profesor de Istorie.

VOLt7MUL I

JAsS V.TIPO-L1TOGRAPIA H. GOLDNER, STRAD& PREfdARIEL

'SSO.

www.dacoromanica.ro

\\ ei/cs

J. PO PE S CU ILIJENAMET

AUTOR

V OLcZ,94-do,ctele..-446,

1\12.2067- ..ANULYx,f0

(Thotttimita; Gitit abcciotoott,

www.dacoromanica.ro

PRECUVENTARE

Studiul faptelor trecute poate sa ne slu-jasca pan la un punt de calauz in cele defata si viitoare. Astfel istoria poate sa de-vina invatatoarea politicei si sä conduca dela o indeletnicire teoretica la rezultate prac-tice. Daca este de interes a se cunoaste in-treaga istoria unui popor, nu este mai putinadevarat cd acele fapte vor fi mai cu inriu-rire asupra vietei sale de fata, care vor sta,in o legatura rnai strinsa cu dinsa, prinurmare acele ce vor fi mai apropiete. Cucat istoria se indeparteaza, cu atata ea seinalta in regiunile curat teoretice a le stiin-tei ; cu cat din protiva se apropie, cu atäta secoboara in sfera practica a politicei. Pentru noiRom6.nii, poate avea ori ce parte a istoriei noas-tre un interes teoretic, panI si studiul oar-delor barbare ce cutrierau campiile noastrepe vremile lui Herodot. Pentru ca interesulsa devina practic, trebue ins& sa ne lasarn

www.dacoromanica.ro

din regiunile inalte a le stiintei spre steramai prosaica dar mai nemijloeita a vietei ac-tuale, trebue sa ne coboram pe calea veacu-rilor i sä. cercetam acele inriuriri care auhotarit mai deadreptul forma de fata a tra-iului nostru. In acest inteles credem noinici o parte a istoriei noastre nu poate sane intereseze asa de nemijlocit ca acea tra-tata in incercarile ce urmeazd.

De la inceputul vietei noastre ca stat, amfost espusi la inriurirea popoarelor vecine,mult mai puternice si mai mari decal noi.Viata noastra n'au fost, pana in timpuriledin urma, o viata proprie, ci numai cat re-zultatul imprejurdrilor petrecute intre puterilece ne inounjurau. Aruncati ca o minge dela una la alta ne duceam inteacolo in cotrone isbea o putere mai mare, tara ca sa. neputem opune, prin insusi i. noastra greutate,unui asemene joc. Nu numai forma din afaraa terilor noastre, trunchieta in mai multeranduri, a fost hotarita prin asemene i npre-jurari, cl i viata noastra launtricd a fostrezultatul ciocnirei acestor puternici competi-tori. In veacul nostru apoi, ca i cand riva-litatile puterilor protivnice, ce'si luase deca.mp de batae corpul sermanelor noastreten, n'ar fi fost deajuns, se adausera incadoue noue pricini de turburari si de suferinti,trezir ea nationalitatii noastre spre constiintasa de popor deosebit si amestecul mai dea-

www.dacoromanica.ro

dreptul a Europei apusene in daraverile ra-saritului Dar precum fenixul pentru a rein-tineri trebue sa devina intdi pracla flacarilor,asa si poporul nostra trebui, pentru a intraintr'o viga mai omeneascd, sd treaca prinsuferintele cele mai crdncene, sd. sustind, elmic si slab, o lupta de uries cu elementelecotropitoare ce se abateau asupra lui, toc-mai atunci cand, trezinduse cdtrd o viatänationala, incepuse a gusta fericirea de atrai. Cu ajutorui apusului el isbuti a realisapana la un punct mdcar idealul dupa carendzueste; dar cu cat propdsea in aceastdprivire, cu atata el se emancipa de sub epi-tropia turceascä si devenind vrdstnic, trebuiasa intre in lumea cea mare, sprijinit numaicat pe propriile sale puteri.

°datä apucat pe aceastd cale, el mersetot inainte si, prin imprejurarile ce transfor-marä in curend fata rasaritului, el dobandio positiune noud, mai md.ndrd, cdci neatar-nata, dar plina de primejdii. Panä acumasoarta sa fusese legata de acea a Tur-ciei, precum este legata luntrea de corabiala coasta careia e atarnata. Cand vasul estesa se cufunde, luntrele se arunca pe valurispre a scdpa vietile omenesti ; atunci numaisimt ele toatd primejdia elementului pe caretrebue sa s'avente, si putine scapa de peireace le asteaptd. Si noi suntem asemene uneiluntre aruncatä pe valurile turburate a le u-

www.dacoromanica.ro

IV

nui intins ocean. Limanul nu se vede si sin-gura sperantä de scapare este in putereade resisterna a neamului nostru, doveditaprin atatea veacuri de o lupta necurmata,Acuma insa cand se deschide pentru noi ocale noua si neumblata, trebue sa aruncamo ochire indarapt pentru ca sa cautam atrage din faptele ce au hotdrit pana acummersul istoriei noastre o indreptare pentruviitor. Sa. ne gandim bine, caci cea mai micagresala poate sä. ne pearda. Si pentru a nugresi trebue sa. stim cu cine avem a face,sa cunoastem care sunt scopurile puterilorEuropei fata cu noi. Aceasta invatatura nuo putem dobandi decät din istorie, tinandbine inçeles sama si de elementele noue ceschimba pe fie ce zi politica europeand. Nu-mai cat combinand iuteresul momentului cuprincipiile pe care le vom vedea aplicate inprivirea noastra de puterile Europei, vomputea gasi care trebue sa ne fie linia depurtare faVa cu dinsele. Caci sa nu uitamun lucru. Relaçiile politice intre popoare suntfatale si necesare, ear destainuirea lor se facenumai cat in lungul curs al istoriei. Intere-sele momentului pot sa. schimbe pentru untimp linia de purtare a popoarelor unul ca-tra altul. Ele revin insa tot deauna la matcalor, ca si riurile acele ce se umfla in prima-yard prin apele desgheçului.

Am crezut a indeplini o lipsa aratand cu

www.dacoromanica.ro

V

oare care amaruntimi politica 1.erilor euro-pene fata cu noi de la inceputul atingereinoastre cu acea putere, care au avut asu-pra soartei noastre cea mai hotaritoare inriu-rire. Firul ro pe care am in*at expunereafaptelor au fost acel al resboaelor ruso-turce.

Ne ramane de adus multamirile noastrecele mai curate domnului Dimitrie .titurza dela Scheea pentru inlesnirca ce ne-au procu-rat, punèndune la indamana bogata sa bi-blioteca, cuprinzetoare de atatea scrieri pri-vitoare la Romani, cele mai multe perdutesau uitate, precum i domnului Bogdan P.Hasdeu pentru indatorirea ce ne au facutimparta§indu-ne in manuscris cronica needitaa lui Zilot Románul.

Antorul

www.dacoromanica.ro

SCRIERILE INTREBUINTATE.

a) la limbo romcinal.

Ureche, Letopisitile.Miron Costin, id.

3, Neculai Costin, id.loan Neculcea, id.Neculai Mustea, id.Alexandru Amiras, id.Axinte Uricaral, id.Enachi Kogalniceano, id.Zilot Romano', Cronica (needita).Inanolachi Draghla, Istoria Moldoveipe 500 de ani. Iasi 1857.Istoria terei rornitinesti editata de Gh. Io-anid. Bucuresti 1869.Nicola' Balcescu, RonYanii i Fanariotiiin IVIagasin istoric pentru Dacia. Bucuresti1846 Vol. I.

M. liogailniceanu, Arhiva romaneasca,Iasi 1860.

www.dacoromanica.ro

VIII

14. Anaforaua obstestii adunari catra dornnulMoldovei Scarlat Alexandru Calimach W.pentru instrainaroa Besarabiei 1812.

15 Aricesca, Istoria revolutiunei romilne dela 1821, Craiova 1874 2 volumuri.

Expositia starei invataturei in Moldova.loan Iteliade, Equilibrul intre antiteseBucuresti 1869.Scrisorile lui Heliade in Convorbiri literare,anul al VII-le.Biografia lui Oh. Asachi in Nuvelele istorice,Iasi 1859.Mihail Sturza, partida nationala si comisia.Mihail Sturza fostul domn al Moldovei, tra-ducere din franceza. Iasi 1874.Fragmente din lucrurile si oamenii din 1848in Buciumul din Octomvrie 1863.Aricescu, Capii revolutiunei de la 1848.judecati dupti propriile lor acte, Bucur. 1866.C. A. Kosetti, Pruncul roman din 1848.Gazeta de Transilvania din 1848.Vestitorul romAn din 1850.G. Valentineana, Despre administratiaguvernului de la Balta-Liman. Bucur. 1859.Cos tache Cristea, Pagina istorica a prin-tului conventiei de la Balta-Liman, 1855.Revista domniei printului Grigorie Ghica deun membru al partidei nationale.Scarlat Rosetti, Raport asupra starei

www.dacoromanica.ro

IX

departamentului finantelor adresat caimaca-muiui. 1asi 1856.T. Codrescu, Presa franceza i principa-tele romane. Iasi 1856.Despre drepturile si unirea principatelor ro-mane. Paris 1866.Starea principatelor romane duo tratacul deParis.Apel catra alegatori din partea adunarei deproprietari, Bucuresti 1857.

35, Const. Ghenadi Radeanu, Apel la de-putatii romani ai divanului ad-hoc 1857.Un cm-61A in chestiunea alegerilor pentru di-vanul ad-hoc, zis in adunarea nationala a Ba-caoanilor la 26 August 1856. Paris.Em. hinez, Constitutiunea romana. Bru-xelles 1857.

38, Conservatorul din 1856.r. Sergiesen, Trei Romani sau printulstrain si printul roman.ltlitilineu, Colectiune de tratate. Bucu-resti 1874.C. A. Rosetti, Apel la toate partizile.Paris 1850.Me Fotino, Tudor Vladimirescu si Ale-xandru Ypsilante tradus din eleneote de P.M. Georgescu. Bucuresti 1874.Istoria resbelului din orient. Bucuresti 1878.9 fa scioare.

www.dacoromanica.ro

X

44. Monitorul pe 1866. Desbaterile camerei.95. Monitorul pe 1877. Desbaterile camerei si a

Senatului.V. Aleesandrl, Napoleon III. Trei audi-ente la Palatul Tuileriilor, in Convorbiri li-terare. An XII p. 41.V. Aleesaudri9 Victor 14:manuel, Cavour.Lamarmora. Extract din istoria misiilor melepolitice. Cony. lit. An. XI p. 429.

b) Carp*, scrise de Ronidni in limbi strdine.

liantemir, Geschichte des Wachsthumsund des Sinkens des osmanischen Reiches,deutsch von Schmidt, Hamburg 1745.Eudoxiu de Hurmuzaki, Documenteprivitoare la istoria Rotnui1or, Bucuresti1878 Vol. VI si VIl.

3, Jean HeHade, Le protectorat du Czar,Paris 1850.Réglement Organique de la Principauté deMoldavie, New-York.La principauté de Valachie sour le hospoda-rat de Bibesco, Bruxelles 1848.

Mamire justificatif de la révolution roumai-ne, Paris.Question économique des principautés danu-biennes, Paris 1850.

www.dacoromanica.ro

XI

A. G. Goleseo, De l'abolition du servagedans les principautés danubiennes. Paris 1856.Question de l'instruction publique en Mol-davie par un député du divan ad-hoc, Iassy1858.G. Chainoi, (loan Ghica) Dernière occupationdes principautés dannubienes.M. B.(olintineano). L'Autriche, la Turquieet les Moldova'agues, Paris 1856,Michel Stourza et son administration, Bru-xelles 1848.Ganeseo, La Valachie depuis 1830 jusqu'àce jour, Bruxelles 1855.N. ROUSSO, Suite à l'histoire politique etsociale des principautés danubiennes, Bruxel-les 1855.Jean neliade. Mémoires sur l'histoire dela régénération roumaine, Paris 1851.Coup d'oeil sur l'administration de la prin-cipauté de Valachie de 1849-1853 par unValaque, Paris 1854.Quinze années d'administration en Moldavie,Paris 1856.M. Anagnosti, Les idées de la révolutionet les affaires d'orient, Paris 1841.I. C. Bratiano, Mémoire sur l'empire d'Au-triche dans la question d'orient, Paris 1855.I. C. Branum), Mémoire sar la situation

www.dacoromanica.ro

.2(11

de la Moldo-Valaehie depuis le Traité deParis, Paris 1857.D. Boeresco, La Roumanie après le trai-té de Paris avec une in troduction par M.Royer-Collard, Paris 1856.D. Bratiano, Lettres sur la eirculaire dela Porte du 31 Juillet 1856, Berlin 1857.Jean lieliade, Dossier relatit auxpautés danubiennes. N. 3 profession de foi 1857.Le comtesse Stourza, Régime actual desprint ipautés danubiennes, Paris 1856. ALes principaut6s roumaines et l'empir.e ottoman,Paris 1858.Réorganisation des principautés danubiennes,Paris 1856.I. Strat, Un coup d'oeil sur la questionroumaine, Paris 1858.Viconte L. A. Gramont, De Padminis-tration provisoire russe en Valachie et deses résultats, Bucarest 1840.Grgoire B. Crisoscoleo, Politique russede ce siècle en orient, Bucarest 1877.

c) Scrieri streine.

1. Zinkeisen, Geschichte des osmauischenReiches in Europa, Gotha 1859. Vol. V, VI

VII.E. Herrmann, Bei triige zur Geschichtedes russischen Reiches, Leipzig 1843.

www.dacoromanica.ro

XIII

Hammer, Geschichte der osmanischenReiches ; traducere franceza in Colection d'-histoires completes de tous les états europeens, Paris 1842. Vol. III.Mannstein, Mémoire sur la Russie, Leip-zig 1771Bauer, 1.114moires historiques et géogra-phiques sur la Valachie, Leipzig 1778.Martens et Cussy, Recueil manuel et pra-tique de traités, conventions et autres actesdiplomatiques, Leipzig 1846.Cunibert, Essai historique sur les revo-lutions et l'indépendance de la Serbie de-puis 1804 jusqu'h 1850, Leipzig 1855.Denitre de Boukharow, La Russie etla Turquie, Paris 1877.Le eomte de Prokeseh-Osten His, De-'Aches inédites du chevalier de Gentz auxhospodars de Valachie, Paris 1877.Paalzov, Aktenstiicke zur russischen di-plomatie, Berlin 1854.Elias Rege ault, Histoire politique et so-ciale des principautés danubiennes, Paris 1855.G. Rosen, Greschichte der Ttirkei, Leipzig1866.Neigebauer, die Donaufiirstenthiimer, Bres-lau 1856.Fr. v. Hagen, Geschichte der orientali-schen Frage, Frankf. a. M. 1877.

www.dacoromanica.ro

Felix Colson, De rétat present et de l'a-venir des principautés, Paris 1830.Saint-Plare-Girardin, Souvenirs de voyage.Buell, Moldauisch-Walachische Zustandein den Iahren von 1830-1843, Leipzig 1844,Les principautés danubiennes in Revue inde-pendante XIII, quatrième livraison 25 Mai1843.Poids de la Moldo-Valachie dans la questiond'Orient par M 0. agent diplomatique, Pa-ris 1838.Edouard Thouwenel, La Hongrie el laValachie, Paris 1840.

31. II. DeRPrez, La Moldovalachie et le mou-vement roumain. Revue des deux Mondes 1Ianvier 1848.'Thibaut Lefebvre, Etudes diplomatiqueset éconotniques sur la Valachie, Paris.Vaillantl La Roumanie Vol. II.JI. Desprez, La revolution dans PEuropeorientale, Paris 1848.Le dossier russe dans la question d'orientpar un ancien diplomate. Paris 1869.Billeeocq, Album Moldovalaque 25 Octobre1848.

MurphyByrne, La Moldavie et GregoireGhyca, Iassy 1856.

Son Attesse sérénissime la prince GregoireGhyca, hospodar de /a Maldavie. Arhives

www.dacoromanica.ro

2i.V

générales, revue mensuelle, 13-me Runk.P. Bataillard, Le mob_ Valachie. Revuede Paris 15 Oct. 1856.Iastuuud, Aktenstiicke zur orientalischenFrage, Berlin 1855.Foreade, Histoire des causes de la guerred'orient, Paris 1851.

32 Der russisch-tiirkische Streit und der Wider-stand Europas gegen die russische Politik,Leipzig 1854Correspondanee respecting the rights andprivileges of latin and greek churches inTurkey. Vol 1.Illatekensie-Wallaee, La Russie, ouvragetraduit de l'Anglais par Henri Bellenger, Pa-ris 1857.Die orientalische d. i. russisehe Frage, Ham-burg 1843.Artur v. Kelenfüldi, Die verhilltnisseim Orient und in den Donauftirstenthiimern.Fiequelntont, Ruslands Politik und dieDonauftirstentiimer, Wien 1854.Le Prusse, la cour et le cabinet de Berlindans la questiond'orient. Revue des deux Mon-des 1855.De la conduite de la guerre de Crimée parun officier &Aral, Berlin 1855.Paul-Leroy- Beaulieu, Recherches éco-

www.dacoromanica.ro

XVI

norniques sur les guerres coutemporaines,Paris 1869.G. Fr. Kolb, Handbuch der vergleichen-den Statistik, Leipzig 1855.I. Hain, Handbuch der statistik des oester-reichischen Kaiserstaates, Wien 1853. Vol. II.La trait6 de Paris du 30 Mart étudié dansses causes et ses efets par le correspondantdiplomatique du Constitutionnel, Paris 1856.L'empereur NapoMon III et les principautésroumaines, Paris 1858.

45, Elias Replanit, Misteres diplomatiquesdes bords du Danube, Paris 1858.Die Zukunft der Donaufiirstenthiimer in Grenz-boten II 1857.Saint-Mare-Girardin, Les voyageurs enorient. Revue des deux Mondes 1858.Marquis Caneo d'Ornano, L'Europe etNapoleon III, Paris 1858.Des prétentions récentes de la Porte sur lesprincipautés. Spectateur de l'orient VI, Athè-nes 1856.Sauejouand, Les principautés roumainesdevant l'Europe, Paris 1856.Louis de Naleehe, La Moldo-Valachie,Paris 1856.Lus principautés devant le second congrès deParis, Paris 1858.

www.dacoromanica.ro

XVII

L'Autriche dans les principautés danubiennes,Paris 1858.Histoire diplomatique de la crise orientale,Bruxelles 1858.rbieini, Le question des principautés de-vant l'Europe, Paris 1858Documents pour servir l'histoire de l'apli-

cation de l'art. 24 du traité de Paris enMoldavie, Londres 1867.La paix de Paris est-elle une paix solide ?par un ancien diplomate, Bruxelles 1856.

68. The national wishes of Moldavia and Wal-lachia, Bruxelles 1858.Julian lilaczko, Les évolutions du pro-Heme oriental. Revue des deux Mondes 1878.Edouard Iliervé, Les derniers beaux joursde l'alliance anglo-francaise. Revue des deuxMondes 1 Décembre 1879.Annuaire des deux Mondes. Histoire 0126-rale des divers états. Vol. IX (1859), X(1860), XI (1861), XIV (1867).

www.dacoromanica.ro

RESBOAELEDINTRE

RT.TSM SI T-C7IBC1§i

Inriurirea lor asupra terilor romttne.

Introducere.

A$ezarea geograficg, a RomAnilor au hob,-rit in mare parte mersul istoriei acestui Po..por. Impgrtirea lor de ambele laturi a le Car-patilor a dat nastere desbingrii politice incare se ggsesc ; locuinta lor pe cursul Dung-rii de jos pe de-o parte le-a pastrat nationa-litatea, pe de alta i-au ex pus la niste inriuririin mare parte dgungtoare desvoltgrii lor.

RomAnii sunt a$ezati in partea rgsgriteanga Europei, peste care, in vremile veaculuide mijloc, s'au 160 popoarele slavone careau Otruns pgn5, prin centrul si sudul acesteipgrti a lumii, in Boemia si Grecia. In ma-rea aceasta de Slavi se Oseste aruncatg cao insulg natiunea ronagng. Din aceasti pri-cing RomAnii au fost in toate timpurile pu-ternie inriuriti de Slavoni; deaici provine e-

www.dacoromanica.ro

2

lementul slavon in limba, obiceiurile $i bise-rica noastra, si numai elementul latin fù instare sa invinga aceasta puternica inriurire,sa starueasca dup. veacuri si sa dee nastereunui popor nou de vita romanica. Dar oatare inriurire ca una ce a fost neconstiutaa fost spre binele nostru. Ea ne-a facut cecace suntem astazi, un popor non, cu dreptulde nazuinta, la viata, la desvoltare si eivilisatie.Ea a sters de pe noi acea decadere cumplitacare cazuser6 Romanii, stramosii nostri, pre-cum in apusul Europei au sters-o Germanii,dand nastere popoarelor rornanice, pe careCu drept ctiv6nt le privim ca frati. N'amfost insa supusi nurnai aeestei inriuriri ne-constiute ci, dupa ce popoarele slavone s'autrezit, ele au inc; put a lucra cu constiinta a-supra noastra i aceasta lucrare s'au aratata nu fi in tot deauna spre folosul nostru. Ast-fel Bulgaria, G-alitia, Polonia si insfirsit Rusiavenir6 una dupa alta sa, s'amesteee in trebilenoastre launtrice si hotarir6 in mare parteimprejurarile istoriei noastre. Din toate acesteten i nici una insa nu avù o inriurire atat deinsemnata ca Rusia, mai intai din causa in-tinderii $i puterii acestei imparatii, apoi fiind-ca produc6ndu-se in un veac mult mai ina-intat, putea sa lee in slujba sa toate lurninile$i toata ghibacia politica ce caracterizazatimpurile moderne.

Din toate tenle Europei Rusia era pana

www.dacoromanica.ro

3

mai odinioara singura putere ortodoxa nea-t6rnata. De la cucerirea imperiului bizantinprin Turci ramase asupra Rusiei dreptul siindatorirea de a apara biserica crestinit ra-sariteana impotriva Otomanilor, care dupa, cepuser6 mana pe Constantinopole, pe de-oparte voeau sa se intinda spre apusul Euro-pei, pe de alta spre rasaritul ei, precum o do-vedesc prea bine desde lor incaerari cu Po-lonii, supunerea Cazacilor si Tatarilor supre-matiei ion

Noi eram niste popoare ortodoxe cazuteprin imprejurari tot sub suprematia turceasca.Apropiindu-se Rusia de noi, era cu nepu-tinta ca sa nu trezirn in ea un fel de simpa-tie, ca unii ce ne inchinam aceluiasi Dumne-zeu si zacearn, impreuna cu multe alte mili-oane de crestini, sub jugul otoman. In nu-mele crucii Rusia intreprinse lupta cea se-culara impotriva inchinatorilor lui Mohamed§i la umbra Bi putù sä clesvolte cu deplingindrazneala politica sa de cucerire.

In resboaele ce incur6nd se incinser6 intreRusi si Turci posiia noastra ajunse a fi dincele mai grele. Asezate intre aceste doue po-poare, tulle noastre devenir 6 in cur6nd cam-pul de lupta a celor doi puternici rivali $1suferir6 foart6 mult din aceasta pricina. Darinriurirea cea mai insertinata veni din urma,-rile politice ce niste aA;mene resboae avur6$i care se resfranser6 toate asupra noastra.

www.dacoromanica.ro

4

A espune istoria acestor resboae si inriurireace ele avur6 asupra stdrii terilor noastre estescopul cercetdrilor ce urmeant.

Resboinl din 1711. Brancovan-u.Can.temir.

I.

Cele d'intei atingeri a le Romiinilor cu Rll§ii.

Rush incepuser6 a intra in legdturi CliPoarta no de pe timpul Sultanului BaiazetII. Atunci intdlnim pentru intdia °ail am-basado ale marelui principe al MoseovitilorIvan III In Constantinopole, care cer pentrunegutitorii rusi siguranta comerciului (1495'1499). Privilegiile negutitorilor rusi fur6intdrite de Selim I (1514 1520), care insdrefuzA de a mijloci incheerea unei pdci intreRusi $i Tatarii Crimeei. Dacd insd, pand a-tunci relatiile intre aceste doue puteri fuseseindestul de pacinice, de si foarte roci, ele in-cep a se indspri din pricina a &we popoarece locueau intre ele : Cdzacii si Tdtarii caretrdind numai din praddciuni, pustieau mai infie &:re an Rusia si Polonia, terile cele maiapropiete de dinsii. Rusii pentru a resbunapustiirile suferite, mai ales de la Tatari, seorganizau in bande de voluntari care devas-

www.dacoromanica.ro

5

tau la randul lor terile turcesti de langa Ma-rea-Neagra, astfel e prin aceste frecari mu-tual° isbucnise intr'un mod indirect un ade-v6rat resboiu intro Rusia si Turcia. In anul1565 Sultanul Salim II voeste sa uneascaprin un canal Donn.1 Cu Wolga, pentru a-sidesehide un drum mar usor catra Persia. Ru-$ii tenAndu-se de aceste lucran i ale Turcilorla marginea imperiului lor, ataca cu armelelucratorii canalului, ei imprastie, ucig6nd$i trupele ce erau puse spre paza br. Apoiluand ei rolul de tanguitori, trirait chiar inanul urmator o ambasada la Constantinopolecare avea sa se jalueasca de vecinicelevaliri ale Tatarilor, si aceasta ambasada estefoarte bine primita de Turci, care inv6taser6a cuneaste in Rusi o putero respectabilkStatele apusene ale Europei, care erau in lup-te cu Turcii,. si mai cu osebire Venetianii,cautau prin toate mijloacele a trage pe Rusiintr'o legatura impotriva Turcilor, dusmani-lor comuni ai crestinatatii, si lucru curios !de pe atunci anca anabasadorii venetiani nupuneau o valoare atat de mare pe putereamateriala a Rusiei, cat pe acea /Romig, ceisvorea din comunitatea ei de religiune cupopoarele din Turcia. Astfel Giacomo Soran-zo in o scrisoare catra Senatul venetian din1576 se esprima in raodul urrnator: Sulta-nul se teme de Mescovit din pricina ca acelmare duce este de biserica greceasoa ca si

www.dacoromanica.ro

6

populatiunea din Bulgaria, Morea $i Grecia,care-i este devotata in gradul cel mai mare,fiindcg se tine de acelas rit grecesc $i va fiintotdeauna gata a lua armele in mana si ase rescula, pentru a se libera de sclavia tur-ceascg $i a se supune stapanirii Peatunei Rusii recunosteau mcg pe patriarchuldin Constantinopole de cap al bisericei lor siaveau legaturi in peninsula Balcanului careindreptgteau apretuirile ambasadorului vene-tian ; a$a tributul pe care mangstirile mun-telui Athos il plateau Portii se dadea din banirusesti $i calugarii din muntele Sionului pri-meau de la marele principe un ajutor de 500de galbeni pe an. $i cu toate aceste, Rusiidesi cercati de mai multe ori din partea Ve-netiei a intreprinde ceva impetriva Turcilornu voesc sa se lege la nimio in a ceastg pri-vire, Politica pacinica a Ru$ilor in privintaPortii era motivata de incurcaturile Rusiei inresboae cu Polonia si cu Suedia. Nu nu-mai atata ; dar in anuI 1642 Rusii privesccu nepasare recucerirea Azovului de cgtraTurci din mäna Cazacilor care-I stapaniser6

*) Del Moscovito dubita poi anche il Gran Siguore, perche quel granduca e della chiesa greca come i popolide la Bulgaria, Servia, Bosnia, Morea e Grecia, divotis-simi percio al suo nome, come quelli che tengonomedesimo rito greco di religione, e serian sempre pron.tissimi a prender l'armi in mano e sollevarsi per li-berasi della schiavitù turcbesca e sottoporsi al dominiodi quello." Alberi Relazioni degli ambasciatori venetial Senato. Seria III, V p. 206.

www.dacoromanica.ro

7

veo cinci ani de zile, I nu indrasnesc a de-clara r'ésboiu Turcilor pentru stapanirea a-cestei importante cetati. Se zice c Tarul Mi-hail Romanov ar fi fost oprit de la un res-boin cu Turcii si prin sfaturile voevodului Mol-dovei Vasile Lupu care-i arta ca, in caz der6sboiu, Turcii ar macelari indata pe toti in-chinatorii bisertcei grece din imperiul otomansi ca desigur, proteguitorul lor firesc, TarulRusilor, n'ar vol cu nici un pret sa ajungala un asenaene resultat pentru placerea de asprijini pe hotii de Cazaci in posesiunea, A-zowului.)

In anul 1645 vine la tronul Tarilor AlexeiRomanov care indrumeaza o politica mai ac-tiva impotriva Turcilor. Tatarii atacand ce-tatea Cazacilor Tschigrinul si n.cestia cerandin zadar ajutor de la Poarta, se intorc catraRusi, care se grabesc a le da ajutor, siRusii prin mijlocirea Tatarilor pun chiar manape Tschigrin (1676). Din aceasta pricina Turciile declara resboiu in anul urmator 1677 síataca Tschigrinul ; dar sunt respinsi cu mariperderi si in genere acest r6sboiu fù atatde defavorabil Turcilor, incat ei singuri cau-ta a incheia pacea de la Radzim (1681). Prinaceasta pace Rusii dobándesc Kievul si II-craina ; cetati sa nu se zideasca nici de-o par-

*) Sin. Mercurio 11 p. 867 citat de Zinkeisen in Rauraer's Historisches Taschenbuch fUr das Iahr 1857 p.524 nota 125.

www.dacoromanica.ro

8

te nici de alta intre Thig si Nipru ; Tatariisa fie oprit, da la pradaciuni in Rusia ; Tur-cii recunose Tarului titlul de imp6rat si lo-cuitorilor Rusiei libera peregrinare la Iern-salim.

Catrá, acelas timp cado si intala apropierea Rusilor de tenle noastre. Anume isbucnindin anul 1672 un resboiu intre Turci si Po-loni, Stefan Petriceicu Dornnul MoldoveiGrigorie Ghica Domnul Munten'ei sunt oran-duiti de Turci ca sa apere cetatea Hotinulimpreuna, cu armata turceasea. Fiind insa eaTurcii scosese vorba ea, pentru a apara maibine aceasta importanta eetato contra puteri-Nordului, trebue sa ase,ze in ea un pasa, Dom-nii romAni, spre a scapa de aeest perico] carefacea de prisos Domnul din Moldova, se in-telesera, a se da in parten Lesilor si intrar6in corespondenta cu acesti a, chemandu-i savie mai in graba asupra Hotinului i faga-duindule a trece in focol luptei de la pligAmila dansi,.*) Domnii romAni cauta mai intaiprin sfaturi sit faca rau Tureilor, inderunan-

Ci ei ca eei ca nevoe, s'au sraluit ei in de ei GrigorieVodä cu Petriceicu "trocla &I se inchine la Levi, Bit steeca totii sa bata pe Turci, ea se nu apuce a se mazain cetatea Hotinului paeä, precum se mezase in Ca-menita; cd a?cidndu-se in Flotin pued, de aici in Mol-dova n'are de ce domni Don:A. sjun (Eindu-se ca Le-eii, ci ei ehemau se, vie mai curänd e ei 6111 vor tineaCu däneii asupra Tnrcilor ; deei Leeii au primit cu bu-'ende ei indatä s'uu pornit asupra Hotinultd." loanNeculcea p. 223.

www.dacoromanica.ro

du-i a se retrage la loe larg si a nu se batedin santuri, lucru la care n'ar ti bine de-prinsg oastea imparateasca, pentru a face ast-fel pe Turci sa pargsasca Hotinul fara luptg.Nereusindu-le acest mestesug, ei asteapta so-sirea Lesilor pana au vonit aproape de san-turile Turcilor si stand Lesii vitejeste s'au siinchinat Petriceicu Voda si Gi tgorie rodaimpreung cu ostile lor la Lesi $i s'au amos-tecat cu Lesii, si au si inceput cu totii asu-pra Turcilor ai taia."") Bat6nd Leii pe Turcila Hotin in 11 Noemvrie 1673, Domnii ro-mgni se pusese prin trgdarea lor in o posi-tiune cu totul falsg fata cu Turcii si et suntnevoiti a cauta acuma sprijin in contra pa-ganilor la principii crestini si cel intaiu carese infatisg in ochii lor fft Tarul Rusilor. Pela inceputul anului urmator, in Mai 1674, eitrimit la Moscva un calugfir rus din sfantulMunte, pe ieromonacul Teodor ca sa se in-chine rugandu-se de Maiestatea Sa Imperialgca sa le dea ajutor spre a-i apAra si scapade suferinte." Tarul A 'oxei, v6zènd aceastginchinare, ordong trimiterea ostilor pentru a-pararea Molclovel si a Munteniei $i cere dela principil acestor ten i ca sg trimita spremai buna asigurare pe cei mai credinciosidin oler si boeri care sa inchee conventiuneape baza careia trebue sá renahnA in supunerea,

*) Idem p. 244.

9

www.dacoromanica.ro

10

imp6ratului." Conditia pe care o pune Tarulprimirei acestei inclinan i a suveranilor Mol-dovei si Munteniei, cum 6i numeste el de re-petite ori acel proiect de tratat, este ca ei sanu 0, fi supus anca regelui Poloniei, pen-tru a indeparta astfel pricini de neintelegeriintre Rusia si Polonia, fagaduindu-le c dupasavirsirea juram6ntului de supunere sa-i ape-re cu ostirile sale de dusmanii sfintei cruci si0, le dee si ajutor banesc.*)

O adoua incercare de legatura cu Rusii seface de catra Constantin Sorban Cantacuzino.Acesta fiind pretendent la tronul Muntenicicand se suise aice Duca in anul 1674, se re-fugiase in Polonia si astepta sa fie numitDomn. Vaz6nd el ea in r6sboiol ce isbucniseintre liga sfanta, si imp6ratia Turcilor, tenleromane sufereau cele mai mari asupriri dinpartea Turcilor, cer6nduli-se pe langa ajutorde caste $i nenum6rata zaharea, salahori pen-tru ridicarea de cetati, care si caruti pentrutransporturi si altele multe ; **) pe de altaparte vOzOnd el ea Turcilor le merge foarter6u in acest resboiu si tem6ndu-se ea invin-end Nemtii sa nu cada tara sub acestia, seindrepta earas catra speranta crestinilor a-

*) Vezi proiectul de tratat intre Stefen PetriceiuConst. Serban au tarn' Alexei Mihuilovici 10 Martie1674 in Mitilineu Coleetiune de tratate etc. 1864 Bu-curesti p. 68.

**) Istoria Wei romanesti ed. Oh. loanid, Bucuresti 1869p. 184 si urm. Comp. Neculcea ed. vechie p. 209 si 224

www.dacoromanica.ro

11

supriti, Tarul RI*lor, si, in 15 Noemvrie1688 trimite pe Arhimandritul Isaia din Mun-tele Atos la Curtea din Moseva, cer6nd a seinchina. Naiestatea Sa imperial fitgaduestepentru numele sfintei Biserici a r6sAritului"

ajuta pe Munteni ca s'a" smpe de sub ju-gul tirAniei sub cuv6ntul uneia $i aceleiasireligiuni crestine." Meiestatea Sa imp6ratu1fAgAclueste deocamdata ajutor in contra Ha-nului Crimeei, dusmanul cel mai ne/mpacatal crestinilor si znAna dreapt a Turcului intoate intreprinderile, cu conditie insA si acu-ma ca si in tratatul cel cl'intitiu ea s6, v6tineti taxi si nestrAmutati si la alte state sg,nu v6 anecsati, nici sA v6 supuneti ; si acteafit mative de supunere s nu faceti si sa nusb.virsiti fftgadueli si jurAminte de supunere."Pentru a cuneaste mai in grabA respunsulVoevociului la aceste conclitiuni Tarii loan siPetru trirnit un inadins cu arhimandritul lsaiala Serban Cantacuzino, care InsA pare cg, n'aumai adus nici un respuns caci Serban au mu-rit putin timp dupa aceea (29 Oct. 1689). *)

In acest de al doile tratat se poate vedeaRusii puneau in practicA observarea am-

basadorului venetian reprodusti mai sus, in-cepAnd a se privi ca apArAtorii firesti aicrestinilor asupriti. CA acest element vital al

Tratat intro $arban Cantseuzin si loan si Petra TariiRusiei in Mi;ilinets 1. e. p. 71.

www.dacoromanica.ro

12

politicei lor le-ar fi venit in gand si t'ara in-terventiunea noastre est3 mai mult decat si-gui. Nu mai putin adev6rat este insa ea noiprin cererile noastre i-am indemnat intai lapunerea in lucrare a acestei ¡dei care. cadreapta resplata, trebriea sa no devina atatde daunatoare nona. provocatorilor ei.

Daca insa pana acuma supunerea Roma-nilor inp6ratiei rusesti remasese mai mult instare de proiect, acesta incepe a so pune' inlucrare de catra Tarul Petru cel Mare inr6sboiul deschis impotriva Turcilor in 1711.

Resboiul din 1711.

Acest mare principe, indata ce se sul petron, recunoscii ca o imparatie mare ca aceaa Ensiei, fiind inchisa din toate partile dinspre mare, era impidecata in chiva cel maiserios in desvoltarea comertnlui s6u, mijloculcel mai puternic de irnbogatire a popoarelor.El se hotari deci cu ori ce pret a deschideRusia inspre cele dott6 mari mai apropiete,Marea Baltica inspre Meaza-Noapte $i Marea,-Neagra in spre Pentru a $i deschi-de drumul in spre Marea-Baltica trebuea sacucereasca niste ten i ce erau in stapanireaSvediei. Spre acest scop el se uni cu Poloniasi Danemarca contra t6n6rului rege al Sve-diei Carol XII. Pentru a-si deschide calea in

www.dacoromanica.ro

13

Marea-NeagrA, el intreprinde expeditiile saleimpotriva Azowului. Turcii irisa stieau foattebine ca de la stapanirea Azowului at6rna inmare parte linistea imparatiei lor. Ei v6zusepe timpul domniei Cazacilor si a dusmaniilorlor cu Poarta e acestia in putine zile puteancu cofabiile lor sa ameninte chiar Constan-tinopolea. Cu eat mai mult trebueau sa seteamit ca aceasta inseninata cetate sa nu in-capa in manile unui dusman mai puternic simai organizat ? Tocmai aceasta, teama irisase )mplini ; caci dup. ce Petru cel Mare facein 1695 o espeditie zadarnica improtiva Azo-wului, in adoua expeditie din 1696 el reusestea-1 euceri. Deindata, preface toate mosche-ele din cetate in biserici $i serbeaza cu marepompa sfintirea Mitropoliei, constintind astfelsi in mod religios isbanzile pravoslavniculuisu popor. Cum pune mana pe Azow, el iem6surile cele rnai energice pentru infiintareaunei flote ; mareste si intareste portul de laTaganrok, impune fie-cArui proprietar de 10mii setbi sa construeasca cate o corabie, ne-scutind nici chiar pe elerici de la o aseme-nea indatorire, dere de la Venetia marinarisi constructori de corabii care incurAnd facga pluteasca pe apele Marei-Negre 14 cora-bii mari, 9 galere, si 40 de brigantini. Tur-cii dei vedeat ctï cea mai mare nernultami-re aceastii, propasire a Rusiei, totu$i erau ne-voiti sa lese r6sboiu1 citi adnasta tara tnai cu

www.dacoromanica.ro

14

totul pe mgnile Tataritor, cgci ei perduser6marea bgtglie do la Zenta 1697, care morseinaintea pgcii de la Carlowitz 1699 ce loviatgt de serios in puterea lor.

Indatg dupg pacea de la Carlowitz intreVenetia, Germania, Polonia si Turcia, se in-cheie o pace si cu Rusia, si insgrcinatul dinpartea Rusiei cu tratarea de pace merge pe ocorabie rusascg la Constantinopole. Teamacea mai mare a Turcilor, stgpgnirea Rusilorasupra Märei-Negro, se infatisa astfel intr'unchip ve"zut $i oare cum viu inaintea ocbilorOtornanilor. In 25 Iulie 1702 se isegleste tra-tatul de pace, in care intre altele se real-nomte corgbiilor de negot rusesti dreptul dea trece prin Dardanele, color de r6sboiu drop-tul de a naviga pe Marea-Neagrg. Azowulremgne al Rusiei care se indatoreste insg adartima cetgtile de la Nipru; Tarul este scu-tit de tribut egtrg Hanul tgtgresc i se con-sfinteste hie& odatg libera peregrinare a Ru-$ilor la Ierusalim. Care era scopul lui Petracel Mare in acest tratat, se vede foarte lim-pede, anume : stgpgnirea Mgrii-Negre, dui:Acum era pe atunci si pgrerea, obsteascg, aEuropei asupra intreprinderilor acestui Mo-narch, care se vgdeste din o scrisoare a luiLeibnitz cgtre prietenul seu Thomas Burnet;El (adicg Petru) ggndeste numai a nelinistipe Turci; plgcerea lui cea mare este marina,

www.dacoromanica.ro

15

pe care a invatat-o flindca are de scop aseface stapan pe Marea-Neagra." *)

Incercarea lui Petra cel .Mare de a cuceriprovinciile de la sudul golfului de Finlanda,Estonia, Livonia, Ca,relia si Ingria de la Sve-dezi, prin o alianta cu Polonia si Danemarca,'1u incurca intr'un resboiu cu Carol XII regeleSvediei. Un talent militar neasteptat se des-v611 in t6n6rul principe si Rusii primir6 laNarva, o lovitura de care erau sa, se sfarmetoate planurile lui Petra. In loc., insa de a sefolosi de aceasta isbanda, Carol XII se intoarceimpotriva regelui August II al Poloniei si datimp lui Petra nu numai de a recastiga In-gria si Carelia prin mai multe isbanzi do-bandite asupra generalilor lui Carol, dar lasachiar pe Petra cel Mare sa arunce in teriledeabie cucerite temelia viitoarei capitale a im-paratiei rusesti.

Carol XII, dupa ce bate pe regele PolonieiAugust II, se intoarce earas impotriva lui Pe-tra, apucand de asta data deadreptul spreMoscva, prin Ukrania, inselat pe de-o parteprin fagaduintele do ajutor ale lui Mazeppa,Hatmanul Cazacilor, pe de alta prin astepta-rea de a gasi in o tara imbelsugata hranaindestulatoare pentru oastea sa. Petra puneinsa 0, pustieze Ukrania incat oastea lui

*) Zinkeisen. Geschichte des osmanischen Reiches in Eu-ropa Vol. V p. 358.

www.dacoromanica.ro

Carol cade cur6nd in rea mai greaMazeppa, pe care regele Svediei isi puse a-tunci toata asteptarea, aduce acestuia bani indeajuns, dar hrana nu. 0 foamete cumplita,ineepe a secera cu miile soldatii lui Carol,eare-si vede incur6nd armata redusit la ju-m6tate din ceea ce era, fara cai, suferind de-lipsa 5i de frig in mijlocul unei ierni foartegrele. Dar incapatinatul Carol, in loe de anrma sfaturile generalilor sei si chiar ale luiMazeppa, care cunostea locurile, si a se in-toarce inapoi, se hotareste a merge inainteCt1 ori ce pret si ajunge insfarsit mai en to-tul perdut sub zidurile cetatii Pultava. Asal-tul dat nu reu$este si Carol XII trebue sase hotareasca la un asediu in regula. Petruinsa, vine cu o armata numeroasa si binepregatita in ajutorul cetatii sale $i, dupa olupta teribila, invinge cu totul oastea lui Ca-rol, omorindu-i vr'o 9000 de oameni si prin-z&vi mai pe toti cei ce remasese in viata.Carol XII scapa cu vr'o 1500 de ai sei siftige in Turcia.

Carol, primit foarte bine de autoritatileturcesti, se asaza in Bender de unde trimiteo scrisoare Sultanului in care intre altelespune ca deosebitele cetati pe care Petru leridicase la Don si la Marea Azowului precumsi injghebarea unei mari flote dau indestulpe fa ta planurile sale cele dusmanesti impro-tiva imp6ratiei voastre" cautand prin asemeerc

www.dacoromanica.ro

17

vorbe s preggteascg pe Sultanul pentru pro-punerile sale de mai pe urrnA. Dar si Et-18Hnu inceteazà prin ambasadorul lor de a com-bate staruintele regelui Svedez. Prin silintelelui Tolstoi se reinoeste in 1709 Noemvrietratatul de pace intre Rusia si Turcia, princare se prevede moclul cum Turcii sä facape Carol XII sa easa din statele lor. Unel-tirile lui Carol XII reusesc insa a schimbape marele vizir de atunci, pun6nd in locu-iPe Baltagi-Mohamed Pasa. care fiind un omfoarte pornit, era mult mai usor de ademe-nit la un resboiu cu Rusia. Petru atunci tri-mite o scrisoare Sultanului in care se jAlu-este de purtarea Turciei fata cu d6nsul, prinsprijinul dat si fagaduit lui Carol : cit el estealiat regelui August si nu va permite ca a-cesta sa fie supérat de vre-un dusman, cuatat mai putin de Carol, dusmanul lor comun,pun6ndu-i in o a doua scrisoare, ea conditiea mantinerii pcii, indep6rtarea lui Carol dinstatele sale Turcii pe de aka parte erau in-tariti in tendintele lor resboinice prin vuetelerespftndite in mare parte de regele Svediei,despre uneltirile Ru$ilor ; cä acestia arta sa atraga in partea lor pe Domnii Mol-dovei si ai Valahiei ; cä incearcA a revoltape crestinii din Albania si allele de aceste.In urma unei sedinti solemne a divanului, incare resboiul cu Rusia este hotArit, ambasa-dorul Rusiei este aruncat in inchisoarea de

2

www.dacoromanica.ro

16

la septe turnuri. Petru atunci s hotareste adeclara resboiu Turciel.

In manifestul publicat de Petru pentru in-dieptAtirea acestui resboiu se allg un loe carearunca o lumia A foarte vie asupra politieeirusesti ; arrime dupg ce Petru atinge prin cg-teva, ctivinte cresterea puterii Otomanilor siintinderea lor in Europa, el aratá, curn o mul-time de crestini Greei, Valachi, BulgariSèrbi gula sub jugul barbarilor si dovedescprin adanca lor miserie eat s tin Turcii detratatele lor."*) De pe atunci vedem decicum politica rusasca cguta sa asuma, ade-vOratul tel al resbofielor sale cu Turcii, ere-sterea puterii sale in resarit, sub o masca fa-tarnica, @liberaren, cretinilor de sub jugulmahometan. Petru cel Maro, precum este celd'intai caro avit gandul a deschide Rusia din-spre marea, este $i cel d'intai care intreprin-se impotriva Turciei resboiul sfant, o ade-v6rata crueiata in aparenta, in eare Rusii searatau ea lupta numni pentru comunitatea re-ligiei si-si varsg sgmgele cel niai scump alcopiilor lor pentru o causa neinteresata, pecand in realitate ei, prin aeest pretext ipoerit,crtutau sa-si faca interesele lor cele mai decápitenie.

Zinkeisen 1. e. p. 412 nota 1: Gemunt Barbarorumjugo opressi Graeci, Valachi, Bulgari Servique quantasit Mis religio pactorum, deterrimao suae miseriaeexperiuntur, nec minus Regnuna Hungarie notabilldallan° probara.

www.dacoromanica.ro

Caracterul de sfant al acestui resboiu sevede si din pregdtirile ltd. In 21 Fevruarie1711 se tine in catedrala din Moscva o ser-bare religioasd in fata Tarului. Doue regimente din gardd eran insirate innintea bise-ricei $i in locul steagului lor cel obieTanitpurtau unul roseu inscriptia : In numeleMdntuitorului si al Crestindtdtii. Dea,upraacestei inscriptii se Oa o cruce intunjurata,de raze cu legenda: »in hoc vinces.' Petruera atAt de sigur pe vietorie in cdt el spuneaadeseori ca vra, sí fie ingropat in Constantinopole." Din aceasta se vede c Petru aveadesigur in gdnd cueerirea Constantinopoleisi poate chiar restatornicirea imperiului bi-zantin.

Petru cel Mare i Cantemir.

.Dintre motivele pe care Poarta credea cd,le are impotriva Rusiei, pentru a se portadusmdneste fatd cu ea, unul era adev6rat,anume atingerea Tarului Potro cu DomniiMoldovei si a Munteniei. Pe atunci domneain Moldova Dimitrie Ca,ntemir (inceputul a-nului 1711) si in Muntenia Constantin Bran-covanu (1689-1714). Constantin Brdncova-nu, ca mai vechiu, pare a se fi inteles on Ru-sii mai de timpuriu. Gel putin numai dinaceastd, pricind ne putem esplica pentru ce

*) Ncculai Costin ed. veche p. 101.

19

www.dacoromanica.ro

20

Turcii voeau numai deca.t al scoate din sea-un si chiar insarcinase pe Cantemir cu ese-cutarea acestui plan. fagaduiudit-i domni aMunteniei, ear in Moldova s pun5 un altdomn recomendat de ansul. *) Brancovanusimtind aceste uneltiri, se nascù intre el siCantemir o ura din cele mai neimpacate. Bran-covanu era insa nehotarit in ceea ce privealegatura eu Ruii. Inima sa il tragea in sprePetri] si el apucase a fagadul Rusilor 30,000osti si zaharea indestulatoare **), pentru careprimise de la acestia 300 de pungi de bald;int-resul insa 6i spunea SA nu se prea ina-inteze panA nii va vedea cum merge res-boiul incins intre Rusi si Turci. pentru a seda apoi in partea celui mai tare. Impartitastfel intro inbire si interes, Brancovanu ur-naa, o politica indoioasa care la tirma urine-lor trebuia sa-i pricirmeasca nenorocirea, sa.Aeeasta insa fft grabita si hotarita prin ur-matoarea imprejurare : la curtea lui Bran-covamit era un boer, spatarul TOW), Canta-cuzino, care nadajduind sa, se faca domn Mun-teniei Cu ajutorut Ru$ilor. ***), trecù fati laPettu cel Mare cu o parte din caste si, ce-r6nd de la acesta un corp de armata, merseimpreuna cu generalul Beni $i luâ Brala.V6z6nd aceasta, Brancovanu se spariè, caci

Cantemir. Geschichte des Osman. Reiches pag. 765.*4) Nec. Mustea pag. 48.***) Nec. Mustea pag. 50.

www.dacoromanica.ro

21

el veea sa dea ajutor Ru$ilor numai pe as-euns, pentru ca la intamplare (le infrangerea lor sa se poat6 indreptAti inaintea Turcilor.Sup6randu-se foarte mult pentru aceasta par-tinire fatisa a lui Toma spatariul catre Rusi,el se hotari, pentru a nu da Portii niel unsoiu de prepus, a rupe ori ce legatura cuRu$ii, trimise zahareaoa ce o adunase la o$-tile turcesti si. pentru a fi cu constiintapacata, inapoi Rusilor cele 300 de pungi debani primite de la (latish. *)

Nu asa Cantemir : indata ce el se puse inlegatura cu Ru$h, se dad' lor eu tot sufietulseu $i nu se gandì de cat la mijlocul de a-isluji in interesele lor. Deaeeea si rolul luiCantemir in acest resboiti este mult mai in-semnat, caci a dat politieei rusesti prilejulde a se desfasura in Wilda intregimea ei.

Cantemir minase in Domme lui NeculaiMavro,Airdat. °and acetafù inazilit, el se dusela Poartu si, trec6nd prin Galati, se intalni cuCantemir care se íntorcea de la Tar:glad. siintro ambii Domni, cel fost $i cel viitor, se facilo legatura intarita prin juram6nt, c adicaCantemir $a nu dee voe boerilor a pari peNecolai Mavrocordat pentru administratia sa,ear Neculai Mavrocordat sa sprijine la PoartaDomnia luí Cantemir $i daca ar vroi sa ca-

49 loan Neeulcea p. 350, 357. Nectvai Mustea p. 51Alex. Amitos, p. 106.

www.dacoromanica.ro

22

pete vre-o domnie apoi sa fie acea a Mun-teniei si nu a Moldovei. Dupg ce Mavrocor-dat merge la Constantinopole si vede ca nupoate dobandi domnia Munteniei, el voestea se intoarce in -Moldova $i pgreste pe Can-temir la Poartg ca el can(' au venit in taraMoldovei, au gasit mai bine junAtate de boerihaini la Muscali si prinz6ndu-i i-au inchis,ear Dumitraseu Vodg cum au luat Domniaau si rgpezit de olac inainte si slobozitpe toti si Ana, pe care era mai mare hainl'au facut caimacan.*) Dar si Cantemir au-zind de uneltirile lui Neculai Mavrocordat tri-mite pe mai multi boeri la Poartg spre apari pe fostul Domn i vizirul, crezind maidegrabg ace,ste pare decat acele ale lui Ma-vrocordat, pane sA-1 urmAreascil pe acesta.Cantemir dimpotrivA, fiind pus de cur6nddomn in Moldova, S6 bucura Ana, de toatgincrederea Portii si pe acéastA incredere sesi razima el, pentru a insela pe Turci. Sprea acopen i mai bine uneltirile sale cu Rusiael cere voe de la Poartg ca sa se facase ajunge cu Muscalii si ce ar vedea si cear intelege de toate sA facg, stire Portii." **)Astfel, inseland pe Turci, el putea sA intrein intelegere chiar 1'40 eu Rush, Turcii cre-z6nd pe Cantemir cg se preface numai pen-

*) loan Neculcea p. 334.**) loan Neculcea p. 335.

www.dacoromanica.ro

23

tru a iscodi" pe dusmanii lor. Nu numaiatat, dar Capu-Chihaia lui Cantemir din Con-stantinopole, unul Iano, lua scrisorile aniba-sadorului rusesc ce era aruncat in inchisoa-rea eelor $epte turnuri si le transmitea luiCantemir, ear acesta le trecea Tarului.

Inainte ca Rush 0, intro in tara, Cantemirvoind sa-si asigure positia lui fata cu Petruinchee cu el prin Luca Visternicul un tratatcare este reprodus de loan Neculcea, hatma-nul lui Cantemir, cleci unul din onmenii careputeau mai bine sit eunoasca imprejurarile.Bata cuprinderea acelui tratat :

L Tara Moldovei eu Nistru fie hota-rul si Bugeagul cu toate cetatile tot a Mol-dovei A, fie ; numai deodata prin cetati saaseze Moscalii osteni pana sa intemeea tara,ear apoi sa lipseasca oastea moschiceasca.

Bir sa nu plateasea tara nici un ban.Pe Domn sa nu-I mazileasea impara,-

tul papa la moarte si pe urma, din fii lui sitifie pe carele si l'ar alego tara.

Neamul lui sa nu easa din Domnie ;numai cand s'ar haini s'au si-ar lepda legea,atunci acela sa lipseasca si O. se puna dinfratii lui.

Pe boeri sa nu i mazileasea Dommildin boerie pA,na la moarte, sau cu mare villasari scoata.

Vama ocnei $i altor ttSrguri 0, fie ve-nitul Domnilor ; ear alta dare sa nu fie.

www.dacoromanica.ro

24

VII, Mazilii si manastirile sa-si stapa-neasca ocinile, mosiile si vecinii s6i si sa-siiee si desetina de stupi si de mascuri si go§-tina de oi de pe mosiile sale.

Zece mii de oaste sa fie gata intara si imparatia sa le dee leafa din visteriaimparateasca din Stolita.

Din Moscali sa nu se amestece la bo-eriile Moldovei, niel sil se insoare in tara,nici mosii sa nu cutnpere.

X, Domnul pe boeri sa nu fie volnic aipude ori ce gresala ar face, rara sfatul tu-turor si iscalitura Mitropolitului.

Cate-va conditii laturalnice priveau la in-tamplarile r6sboin1ui ce era sa se inceapa :pace Moscalul cu Turcul O, nu faca, ear des'ar intampla sa faca pace, si sa rarnae Mol-dova tot sub stapanirea turceasca, atuneiaiba imparatul moschicesc a da lui Dumi-trascu Voda dou6 parechi de curti in Stolitasi mosii pentru mosiile din Moldova si chel-tueala pe zi in toata viata lui si oarnenii luisa nu i lipsasca ; si de nu i-ar placea acolosi s'ar trage, intealta tara crestineasca vol-ni° sa fie a merge." *)

Acest tratat este un document pc cat de

*) loan Neculcea p. 337. In colectiunea Tratatelor d-luiMitilineu (p. 74) acest tratat este reprodus in cu totulalt5 cuprindere, duo, editia ruseascg. Dar acesta parea fi numai tratatul oficial, pe and acel dat de Ne-culcea este de sigur acel secret, prin urmare acel a-cleYiSrat.

www.dacoromanica.ro

25

insemnat pe atat 0. de curios. El destainu-este intreaga politick a lui Petru si putemadaogi politica rusasca in privirea, noastt ;el ne arata intr'un mod precis si lamuritcare au fost de la inceput tendintele Rusieiasupra terilor si nationalitfttii noastre si, cine*tie cu eata statornicie Rusii urmaresc politica lor, nu se va mira daca va veciè caastazi predonanesc in raporturile lor cu noiaceleasi prineipii.

Alai intai acest tratat, dei incheet intredouë ter ce Edna atuneea nu fusese in nicio legatura mai btr i ns A, in loe de a se mar-gini la relatiunile, lor din t far& se iudelet-niceste in mare parte cu acele launtriee, cupositia boerilor, Cu darile ce domnul va tiinvoit a pune, cu drepturile mänastirilor sialtele de aceste. Se vede bine in aceasta o-randuite a trebilor launtrice pe de-o partenevoea unei tea mici, cand intra in legaturaou o puternica impardtie de a-si asigura sta-rea sa impotriva tutor viitoare incalcari ;de alta, parte se vede nit mai putia tendintaRusiei de a regulamenta aceasta stare, de asubstitui cu un ctiv6nt :itzeranitatii Turciei,protectoratul seu ; caci daca Turcia se ames-tecase in trebile din lduntru ale terii in modabusiv, Rusia voea sa se amestece pe bazaunui drept, si acest drept era consfintit printratatul cu Cantentir.

Un alt t2une,t insemnat este asezarea mos-

www.dacoromanica.ro

26

tenirei in domnie in locul alegerii ce fiintasepang, atunci. Fiind insa C jill tara era omare partida de boeri ce era protivnica, a-cestei inoiri, partida condusa. de Iordachi Ru-set vornicul *), apoi imparatn1 incuviinta bee-rilor dreptul de alegere cel putin dintre fiiidomnului reposat Aceasta era fail indoialaun bine pentru tara; dar conditia fusese admisa chap, cererea anumita a lui Cantemircare voea sa traga macar atata folos din u-nirea sa cu Rusii. **) Cat de interesat erainsa Petru de a-si atrage si pe boeri in par-tida sa. se vede din articuleie care hotareauprivilegiile boerilor si care de sigur nu aufost introduse in tratat dupa cererea lui Can-temir.

Partea insa cea mai de sama a intregnluitratat este cuprinsa in art. VIII, care pre-vede intretinerea unei arrnate moldovene pesocoteala vistieriei rusesti, si conditiacealalta ca pana °and se va intemeia ostireamoldoveneasea sa fie cetatile ei ocupate deosteni moschicesti," cuprinsa in art. I. Prinaceasta conditie Rusia tindea la o serbirerecta a Moldoyei. Cad ori cine ntelege de la

loan Neculcea p. 349.**) Niichstdem unterhielt Peter auch ein geheimes Ver-

baltniss mit den Hospedaren der Moldau und WalacheiCantimir und Cantacuzen, die diese Provinzen auf ihreFamilien zu bringen etc. Miinnich's Tagebuch in Bei-triiee zur Geschichte des russischen Reiches von E..Herrtnann p. 122.

www.dacoromanica.ro

27

sine ce tinta si scop putea sa aiba ocupa-rea cetatilor moldovene de ostirile rusesti,pana la intemeerea terii," un termin asade nehotarit ; apoi daca Rusia se oferea cuatata generositate a plitti din vistieria saoastea moldoveneasca, desigur ca cu aceea0neinteresare s'ar fi oferit a-i face $i educatiaei militarä, pentru care earits se intelege catrebuia numai cleat sa puna in fruntea eicomandanti rusi. Ce era insa sä devina dom-nul Moldovei in mijlocul unei armate, cbiarnationale, platice si comandate de Rusi ? De-sigur ca numai un instrument in manile po-liticei rusesti. Si apoi in asemene imprejurarice valoare se mai poate pune pe articolulcare asigura, Moldovenilor nearnestecarea Mos-calilor in boeriile terii, oprirea lor de a secasatori in tara sau de a cump6ra mosii ?Un tra,tat nu este decat o invoiala momentanacare se poate schimba clu pa imprejurari. 176-z6nd ittl$ii Moldova, cazuta sub d6nsii, nu s'orfi grab't ei care de a inlatura cat mai curèndsingura stavila a rusificarii ei, chiar daca i ampresupune cu indestula buna credinta pentrua respecta tratatul incheet ! Sub Turci orica,t de reu statea tara, tot nu fusese prefä-cuta in pasalic turcese. Prin tratatul lui Can-.temir, Moldova devinea numai decat un ade-verat guvernam6nt rusesc.

www.dacoromanica.ro

28

IV.Romgnii i

Pentru a intelege cum un asemene tratatera cu putintA sa fie incheet de un DomnMoldovan, trebue sA ne strApurtAm Cu miuteape la inceputul veacului al XVIII. In ce starese alla Moldova pe atunci ? Constiinta natio-nala, dacA nu dispAruse cu totul, era desigurin ajunul de a se stinge sub domniile celece se schimbau mai pe fe-care an si carenerepresentAnd decAt interese personal°, rup-sese ori legAturA intre domn si popor, siprin aceasta daduse o loviturii de moarte vie-tei nationale a Molduvei. Trecuse acum tim-purile acole in care Domnul si natiunea sesimteau ca un singur tot, in care interesulunuia era strins legat de interesul celeilalte,in care cuv6ntu1 de patrie, identificAndu-secu acel de mosie, domuul isi apAra.tara luica proprietatea sa cea mai scumpA. Mosieera tara si mum ; dar domnii in loe de afi proprietarii ei si de a simti durere pentrucl6nsa, erau numai cAt niste arendasi, care,cautau prin toate rnijloacele sA se folosaseidin esploatarea ei.

Un singur lucru mai remAsese de la strA-buni : religia ; dar pentru nenorocirea teriireligia ei era identia cu acea a Rusiei, ificAtcel putin din aceasta pricinA, tara nu puteasA vadA in Rusi un pericol pentru existentasa. Interesul national dispAruse ; eel religios

www.dacoromanica.ro

nu opunea nici o stavila. Deaici se intelegeusor pentru ce tara l'Arena s'au aruncat cuatata orbire in hratele Rusilor.

Zicem tara intreaga si cti drept euv6ntcaci sa nu se creada c Brancovanu si Can-tetnir minan o politica, curat personala. Din-potriva, sunt semnele cele mai temeinice pen-tru a se admite ea cel putin in aceasta im-prejurare d011111ii Dll IlleraSer6 improtiva pa-rerii obstesti. Asa daca este sa credem celece spune Neeulai Mavrocordat, beerii ince-puser6 sa faca politica ruseasca anca inaintede anul 1710*) si pe de alta, parte vedem inMuntenia ca partida Cantae,uzinestilor, ne maiputand rabda traganitrile lui Brancovanu,trece fatis la Rusi in persoana lui Toma Spa-tarul. **) Deaceea cand Cantemir declara boe-rilor ca s'a unit cu uii, acestia 6i respundcuvintele foarte insernnatoare ,,bine ai facutl'Urja Ta de te-ai inchinat, ca noi re temeamca te-i duce la Turei ; si asa avem gAnd cade te-om vedea ca mergi la Turci, sa te pa-rasim si srt ne ducem sa np inchinam la Mos-cali." **) Dar nu numai boerii erau multa-miti cu inchinarea lui Cantemir ci chiar po-poni], dei acesta nu avea niei o insernnatate

Cronicarii intr'un glas descriu ma-rea hucurie a poporului si rapoarta, aceasta

*) loan Neculcea p. 334") Nec, Mustea p. 50***) loan Neculcea p. 342.

29

www.dacoromanica.ro

30

bucurie .faptalui ca unirea se Mouse ell unimparat crestin impotriva Turcilor. Asa loanNeculcea descrie iii modul urmator primirealui Petra in Iasi ; Ear( caimacamii impreunacu alti boeri si oras( bétrani mai de cin4e,si Cu Gedeon Mitropolitul si cu tot clirosulbiserieei, i-au esit eu totii inainte afara dinIasi, si frumos timpinandu-1 l'au primit cutoata inima, si i s'au inehinat cu mare bu-curie, ea uiiui imparat crestin, dand hulalui Durnnenu, ca doara 6i va cerceta cula sa 5i-i va see ate de sub jugul robiei Tur-cilor." *) Neculai Mustea povesteste acela$lucru cu cuvinte si mai aprinse: Frumos lu-cru si cu minuni era tuturor a privi atunciimparat crestin aice la noi ; si fara de nicio mandria graea cu toti. Mers'au intai laMitropolie de au vèzut biserica si casele,au sezut cat-va de au vorbit cu MitropolitulKir Gedeon ce era pe acele vrerni ; apoi n,umars pe la toate bisericile, si tragea clopotelepe la toate manastirile ; si merg6nd el prinOrg, esia norodul de-1 privea, multamind luiDumnezeu cu multa bucurie ea le-au trimisimparat crestin, nadajduind ca vor esi de subjugul pAganilor."**) Acsinte Uricarul rapor-tand aceleasi imprejurari sprIne : dar n'auvrut sa inteleagg, nimene, ca erau umflati maitop pehantenii eu nddejdile cele dqarte, nesti-

*) loan Neculcea p. 316.**) Nee. Mustea p. 51.

www.dacoromanica.ro

ind voea Ini Dumnezen cum va fi, cat cu ne-socoteala lor cand se tineau ca sunt scapatide sub jugul robiei, atunci. era sa caza nunumai la mai mare tobie ci si la peire de-savirsit. *)

Era insa, cel putin in Moldova o partidaindestul de insemnata condusa de IorclachiRuset Vornicul care, de si in principiu pen-tru unirea en Rusii, nu voea sa se dee de lainceput in partea lor si care cerca sa, mai fi-imoduit Cantetnir »pana li s'ar fi vézut pu-terea cum le-a merge." **) Ideile acestei par-tide sunt representate in cronicarii nostri prinNecula,i Costin, singurul protivnic politicei ru-sesti. El banneste lui Cantemir ea stiindu-sepe sine a fi foarte inv6tat, n'au socotit ca saintrebe sfat de boerii cei lAtrani, ci Cu mm-tea sa cea cruda au socotit de an trimis pePricopi Capitanul din tara lesasca la impa-ratul Moscului." ***) Din care pricina adaogeel au purees toate lucrurile tern de'ntaiasidata spre rasipa si fara socoteala." t) dandu-siparerea definitiva asupt a politicei Iui Cante-mir prin urmatoarele cuvinte : acest bine auagonisit terii Dumitrascu Voda cu socotealalui cea grabnica de nu se va mai indreptain veci." tt) Neculai Costin este atat de pro-

31

AcsintP Uri,carul p. 137.**) loan Neculcea p. 342.***) Nee. Costin p, 102.

Idem p. 112Idem p. 123.

www.dacoromanica.ro

tivnic Rusilor incat el singur dintre eroni-cari se face resunetul cronicei scandaloasea timpului raportand un fapt pe care l'arfi comis efiterii ru$i la o masa data de Petru.Duph ce au mancat cu totii carne, de si erapostul ofintilor apostoli, mesenii, ingreuirniu-se, au mas acolo ; eat% peste noapte acean'au sc5pat Ara, paguba mai nici un hoer sinefurat de muscali eui pistoale, cui rafturi,cui epangele, nice boer, nice sluga."*)

A ceasta intoarcere atat de unanima a te-rii catra Petru provine din dou6 pricini: maiintai din identitatea religiei, a,poi din reaoapurtare a Turcilor fata cil noi. Petru cel Mareera crestin si imparat. Pentru acele timpuriidea nationala disparea cu totul inainteadeei religioase ; rin era tara si poporul lu-crul de capitenie in ochii multimei ci inchi-narea catra Pumnezeu deaceea, nici se uitala pericolul ce putea veni asupra terii dinpartea Rusilor. Moldova era apoi o tara de-prinsa a se inchina. Plecase de atatea oricapul inaintea Polonilor si a Turcilor, incata-I mai pleca odata inaintea Rusilor nu-i pa-rea de loe straniu, eu atat mai mult ca acu-ma nu era sa se inchine nici unui pagan niciunni catolic, ei unui crestin adev6rat, caremergea sa se roage la acelea$i biserici, seimpartasea la aceasi preoti, postea fAcea

Nec. Costin p. 114.

www.dacoromanica.ro

33

erueea in acelas fel. A poi Petru cel Maremai era si imparat ; aeest cuv6nt il auzisepoporul din cea mai frageda copilarie im-bracat in tot farnaecul povestilor, 6i umplea,sufletul cu ideea maretei, resuna la urechilelui cu puterea magica a figurilor inchipuirii,il umplea de spaima cand il vedea ca dusman,de o fericire nespusa and il vedea ca prie-ten. inaintea imparatulai domnul disparea castelele la luolina soarelui, cu atät mai multand acest imparat venea sa roantue poporulromAn de robia cea g. ea a paganului de Turc.

$i inteadev6r ca poporul român cazusefata Cu Turcii intr'o adeverata robie. No nu-mai ca domnii se schimbau dupa ulacul Sulta-nului si ca fie care din ei trebuea sa plateas-ca sume insemnate vizirului si femeilor dinharemul Sultanului, pe care le scotea de pespetele terii ; dar afara, de aeeasta tara era su-pusa la diferite beilicuri si angarii catraPoarta, care nu isvorea de aline decat dinabuzul celui mai tare asupra eelui mai slab.Insfarsit supusii Portii, Tatarii, navaleau pefiecare an, pradau si jafueau tara in modulcel mai neomenos si and Petru venea $iproclama prin tratatul incheet cu Cantemirca tara nu va plati bir nici un ban, ea dom-nul nu va fi invoit sa aiba alte venituri

vamile si ocnele, am vol sa vedem tarastand in nepasare, ea care in naivitatea eicopilareasca credea in fagaduintele impara-

3

www.dacoromanica.ro

34

tului crestin si nu se astepta decat la o erade fericire dupA acea de adanca nenorocirein care zAceal

Terii deci desigur trebue sa-i dam drep-tate daca o vedem aruncandu-se in bratele Rusi-lor. Dar sa cercetam acuma daca domnul ei,care, priu exceptiune, era un principe foarte lu-minat $i pun urmare dator sa cumpeneasamai bine lacrurile, poate fi 5i el indreptatit in-aintea istoriei pentru partinirea sa cu Rusii.

Dupa Ioan Neculcea motivul ce l'ar fi a-runcat pe Cantemir in part da Rusilor ar fifost temerea de intrigue lui Brancovann, caresimtind uneltirile lui Cantemir pentru a-1 prin-de, si tocmindu-si lucrul la Constantinopole,sa nu-1 rapue pe d6nsul si sa-1 mazileasca;"o teama care pe atunci, cand numai banii ju-eau un rol la Constantinopole, era indestul deintemeiata. Un motiv, se'intelege mai putinegoist, este dat de insu$ Cantemir in Istoriaimpratiei turcesti : »In luna Scheval al anu-lui Hegirei 1122 Cantemil a fost trimis inMoldova ca ordinul de a prinde pe Branco-vanu, prefaandu-se ca prietenul seu, sau invre-un alt chip, $i s1-1 trimita viu sau mortla Constantinopole si cand va pune stAprtnirepe principatul Valachiei sa, iee in mani guver-narea acelei teri, ear pentru Moldova sa pro-puna un alt pr ucipe, a carui aprobare re-

49 loan Necalcea p. 335.

www.dacoromanica.ro

35,mane pastrata curtii suzerane. Pentru impli-nirea mai grabnica a a cestui plan, Sultanul daordin hanului de a pune in slujba lui Can-temir atatea mii de Tatari cat va fi de nevoe.Pe langa aceste Sultanul fagadueste lui Can-temir cit-i da principatul pe viata si nu-i vacere nici tribut, nici peche s cat tirnp elva sta in Moldova. Dupa ce aceasta fagadu-inta a fost intarita prin un hati-sherif, Can-temir trece in Moldova impreuna cu hanulTatarilor. MA putine zile dap venirea saprim-ste o scrisoare de la Chihaia mareluiVizir, Osman Aga, in care i se cerea indatapentru Sultan si Vizir peschesul obie,inuit lafie-care intrare in domnie ; sa adune omulti-me de zaharea pentru ()stile turcesti ; sit pu-na podurile in stare cu cea mai mare gra-bire ; sa procure Cazacilor si Svedezilor cestateau pe MO regele Svediei locuinti pen-tru earna; sa se gaseasca, el singur impreu-na eu oamenii lui la Sf. Gheorghie la Ben-der, si alte cereri tot asa de ingreuetoare.Ounoscand deci Cantemir de pe aceste roadecat de putin era de asteptat de la necredin-cio$i, el arund, legatura cu Turcii si crezùmai de cuviinta a suferi impreuna ou Chris-tos, dealt a spera bogatiile cele inselatoareale Egipetului. El trimise un sol credinciosla Tar pentru a-i oferl slujbele sale $i aceleale principatului seu." *)

..) Cantemir Geschich0 des osm. Reichs. p. 765.

www.dacoromanica.ro

36

Dei poate c ambele aceste motive sa fiinriurit hotarirea lui Cantemir, causa maiputP,rnica care l'au indepartat de Turci, eraconvingerea lui Cantemir despre starea dedecadere in care se aflau Turcii, isvorita dinserioasa si indelungata sa indeletnicire cu is-toria imparatiei lor. Acest spirit intr'adeverprofetic v6zuse de la inceputul decaderii a-cestui popor, care porne$te de pe timpul seu,un povernis pe care el nu se va mai puteaopri si in Rusi el vedea mostenitorul fireseal imparatiei Otomanilor. Istoria acestei im-paratii scrisa de dansul se imparte in dou6perioade, cea d'intai a cresterei sale pana laanul 1672 ; cea de a doua, a decaderii, de laacea data pana la 1711. Cuvintele cu careel sfirseste perioada inthia stint insemnatoare.El 7ice : Aceasta fù cea de pe urma victo-rie din anul Hegirei 611 pana la 1083, princare se aduse imparatiei Otomanilor vre-unfolos, sau prin care se adause vechilor mar-gini ale irnperiului vre un oras sau vre o

Duph, aceasta, mai ales pe timpul impa-ratului Leopold din Germania, urmar6 bataliiinfricosate pe care urmasii cu greu le-a,r cre-de daca nu ar fi dovedite prin autenticitateaunor documente oficiale, si puterea Otomanilorau slabit foarte tare prin perderea mai multorregate $i teri, prin peirea unor o$tiri intregi, pre-cum si prin reshoae launtrice $i imparecheri."*}

Cantemir 1. c. p. 408.

www.dacoromanica.ro

37

Fiind deei Cantemir adanc convins despreresultatul resboiului ce era sa isbucneasca,anume ca va esi in defavoarea Turcilor, nune intern mira de loe de hotarirea principe-lui nosttu de a se da in partea Rusilor, maiales ca si la d6nsul mobilul religios era in-destul de puternic. Sprijinul pe care Petrucel Mare il astepta de la Cantemir se zadar-nici insacu totul ca si acel fagaduit de Branco-vanu, dei din alte pricilli. Ostirea pe careCantetnir trebuea s'o adone, maneA, numaibanii trimii de Rusi si nu se mai strinse,eei precum spun Neculai Costin i NeculaiMustea : Moldovenii, cum au luat banii deleafa, cum au inceput a-i bea pe la crasmezioa, ear% noaptea se duceau pe la drumuride jafuiau pe oameni deco aveau si la dru-mud, si la bejenii, si furis, si fti. Altiiumbla,u de stricau prisecile oamenilor ; earain oaste n'au mers." *) Mai gray insa decataceasta era lipsa zaharelii. Oastea Moscali-'or fiamanzita, pedestrimea obosita, caii lesi-nati cä niel earba, nu a,veau, inchisi in par-cane si cum vra a esi indata eadea in ma-nile Tatarilor: zaharea din urnni nu puteaveni nici de aici din tara nu avea pane sele dea, nici cu bani sa cumpere nu gasea,fiind lipsa de pane pentru lacustele ce Orape aice $i mai inainte in vr'o doi, trei anisi intr'acel an mania lui Dumnezeu, cat nici

'3Neea/ai Costin p. 112 :;i Neeulai Mustea p. 50.

www.dacoromanica.ro

56

earba pe crin3p nici frunza pe pgduri undeegdea lgcusta nu renignea, ci era cum ema,i r6u " *) Din aceastg pricing cäz6nd oas-tea lui Petru cel Mare in o grea cumpgng,ca o resplatg, pentru cele ce suferise CarolXII de la Rusi, Turcii n'aveau deegt sg in-tindg mgna pentru a princle pe Petru en toa-t armata, lui, mai ales in urma ciocnirii dela Stgnile,zti lAngg Prut, uncle P tru, fiiindtut, perduse ori ce speranta de segpare. Ve-zirul Baltagi-Mohamed fiind insg tot atat defricos la faptg pe cat se ar6tase de inimosla vorbg, corupt $1 prin cgte-va pungi debani pe care insgsi imp6rgteasa Caterina leaduse in cortul seu, se grAbi de a incheiapace en Petru, cu toatg, opunerea regelui Ca-rol XII, care cautg,iii zadar sg convingg, peVizir cg poate s princiA pe Petru cu intreaga sa armatg. Conditiile acestei pAci inche-ete in 21 Julie 1711 la Husi sunt urmgtoa-rele : Azolvul este inapoit Cu teritorul incun-jurgtor in starea in care se Oa. ('etgtile Ta-ganrok, Kamenska $i Sainara vor fi ciara-mate si Tarul nu se va mai amesteca in tre-bile Cazacilor, nici in ale Tatarilor, sau ina le Polonilor. Nu mai este invoit Tarnlui a

*) Neo. Mustea pag. 53. Comp. Miinnich Tagebuch inHermann (Beitriige etc.) p. 13; _kind Bich dumb dieversicherungen des M, ldauisehen Hospedaren Cantimirleieht verleiten lassen, in der Huff:nun Magasine undsonst Lebensznittel genug vor ski) zu linden mit einervon 40,000 Mann bestehende Armee, ohne Proviantfiber den Niester gegen din Donau zu marehiren,"

www.dacoromanica.ro

tinea in viitor un ambasador la ConstantinoTpole; Rusia nu va opune nici o impedecareintoarcerii regelui Svediei in statele sale.Petra pune zalog doi militari insemnati dinarmara sa pentru indeplinirea credincioasg atratatulni. Aceastg pace este ratificata si in-tgritg in Aprilie 1712.

Acest tratat, foarte favorabil Rusilor, du-o, innprejurgrile in care fusese incheet, loveainsg in chipul cel mai simtitor planurile luiPetru cel Mare si nimicea, roada nauncei u-nei vieti intregi, stgpanirea Rusilor pe Marea-Neagrg, incAt trebile pgreau c se intorseseeargs la starea de rnai nainte, cAnd Rusii nustApilneau Ana Azowul; Cu deosebire numaieg Rusii gustase din rodul oprit si cg sim-teau acuma mult mai viu perderea Azowuluidecgt lipsa lui de mai nadnte.

V.

Urinäsile resboiului din 1711 asupra terilor romane.

Ce urmgri au avut acest resboiu asupra te-rilor noastre?

Este o idee foarte respanditti in poporulnostru, de eand au inceput a se serie isto-rie, anurne mea cì politica lui Brancovanusi Cantemir ar fi provocat venirea fanario-tilor. Se pretincie anume cg Turcii ne maiav6nd incredere in domnii pgranteni, ca uniice ace$tia se daduser6 in partea Rusilor, se

39

www.dacoromanica.ro

40

hotarese de atunci inainte a trimite in taranoastra Greci din Fanar, in care Poarta pu-tea sA se inereadrt mai mult. Cu alte cuvintehainirea lui Brancoveanu si Cantemir slujescde aparare riureilor pentru inealcarea eapi-tulatiunilor n3astre ; ei au avut dreptul de ane triinite domni straini, de vreme ce aceipannteni s'au ar6lat dusmani impArAtiei lor,*)Aceasta indreptatire a Turcilor ne pare cutotul neintemeeta.

Inteadev6r caracterul cel mai insemnht alepocei fanariote nu este MAN in faptul eadomnii erau de neam grec, at in modul cumse numeau domnii de Poarta, in mijloacelepe care le intrebuintau pretend,ntii pentru aajunge la clomnia terii, in repejunea ameti-toare cu care se schimban domnii, se numeau,se mazileau $i earas se puneau inapoi, in uncuv6nt in acea nestatornicie inspaim6ntatoare,care facea din clomniile terilor romane o a-dev6rata jueArie in mAnile Tureilor. Cae! este

Vezi spre esemplu: Magazin istoric pentru DaciaIII p. 872 F. Aaron. Manual de istoria principatelordunärene Bun. 1839, p. 132. I. Eliade. Prescurtäri deistoria Romanilor etc.

Aceastä pärere au adoptat-o si sträinii in scrierilelar asupra Romäuiloi : Th. Danubians principalitiesby a britisch resident London 1854. I. p. 294 EliasRegnault Histoire politique et sociale des principautésdanubiennes pag. 57. Destrilhes. Confidemees sur laTurquie. Paris 1855 p. 176

Aceastä teorie au trecut pänä si in cartile de @walk'.M Mihdescu. Elemente de geografie. ed. III Bucure0i1877, pag. 148.

www.dacoromanica.ro

41

de observat c 6, ehiar in asa numita epoca aFanariotilor domnesc mai multi principi ro-mAni de vi ta cum sunt in ambele teri Raco-vitestii si G-hicule$tii,*) din care cei d'int6idomnesc de patru ori in Muntenia si de dou6ori in Moldova, ear cei de al doile de cinciori in Muntenia $i de patru ori in Moldova.A poi este de observEt c i inainte de 1711.Poarta numeste domni stralni in Moldova siMuntenia. Astfel in 1618 Turcii pun in Mol-dova pe Gaspar-Voda despre care Miron Cos-tin spune : Gaspar-Voda era Italian adicaFranc, om nestiutor randuelii si obieeelorterei, fara limba de tara, care lucru mai greunu poate fi °and nu $tie domnul limba teriiin care clornneste."*) In 1666 vine la dom-nie Duca-Voda care ,, era de mosie din Ru-mele din tara greceasca $i de copil rnic ve-nind in tara in zilele lui Vasile-Voda, au fostla dugheana la abagerie", ***) si care clom-neste el de 3 ori si fiul seu Constantin de2 ori. In 1667 Turcii ta imit pe Ilia$-Voda

*) Mibai Raeovitä Voevod, veniid la scaun in Iasi ear-na, bucuratu-s'au toatä tara hind el 1)6,m'éntPanTara rtnut se bucura, cäci era Moldortn si le era preles.)e la divan a gräi en d6nsul. loan Neculcea p. 386.Care era din neatn vechitt di I hoeri de tarä." Alex.Amiras p, 102.Ghiculestii sunt de neam albauez, darromanisati. Miron (Jostin spline despre Grigorie Ghicaeel d'ntai si fiind di- un neam cu dOnsul ar. anas Pautras Vasile-Vodä (Lupu) la (Mitsui." M. C. ed. noug p. 337.

**) Miran Costin ed, nouä p. 268.***) Idem p. 9.

www.dacoromanica.ro

42

care ,limba terii nu stiea ci tet en talmaciugrgea." In 1674 trimit pe Dianitra$cu Can-tacuzino din grecii cei de frunte a Tarigra-dului, care destul era cumplit $i vrajrna$", sicare domneste de douti ori.*) Pe acesta il in-locuesc 1676 eu Antonie Roset acgrui numeadev6rat este Kirita Draco, nume curat gre-cesc. In sfirit in 1710 vine la domnie Ne-culai Mavrocordat, inaintea lui Dimitrie Can-temir, acgrui origine nimene n'o pune la in-doealg. De asemene si in Muntenia la 1633vine la domnie Leon-Vodg Toma care du0multimea Grecilor ce aduse cu ansul pare afi $i el de acelas nearn ; in 1658 Mihneape care Thalcescu il tithie,ite .,un grec obscur" **), si altii precum Duea, Cantacuzino.

Ce e drept, cu cgt Turcii deprindeau a seamesteca mai mult in trebile terilor noastre,cu atgta 6i vedem trimitènd mai des domnistrgini in ele, asa incgt fgrg indoealg num6-rul Grecilor ce au clomnit in tenle noastrein asa numita epocg a fanariotilor este multmare decgt inainte. Turcii base obiceiul atrimite domni strgini in tenle noastre gneAdinaintea epocei fanariotilor. Faptul cg ei a-poi au indesit cua semene trimiteri dovedeste

Neeulai Co8tin pag. 11. Cantacuzinestii din 'WalachiaBunt i ei de neam grec dar romanisati prin asatoriicu pam6utence. Biografia postelnicului Const. Cantacti-zino de Nec. Billceseu in Mag. istorie pentru Dacia,I p. 380.

*4') Biografia citara mai Bus, p. 380.

www.dacoromanica.ro

numai atta cl principiul odatg a,dmis aducearoada sa fireascg, acea de a deveni predom-nitor.

Dacg catgm bine in istoria noastrg, vomvedea cg rgclacinile epocei fanariotilor suntmult mai vechi decgt 1711. In Moldova eledateazg de la alungarea lui Petru Rare$ dinscaun de cgtrg Sultanul Soliman care punein locu-I pe Stefan Lacusta. Aici intglnimpentru intgias data in cronicarii no$tri acelecuvinte prevestitoare de atta ¡6u: si Tur-cii le-au pus Domn pe Stefan-Voda, f9.ciorullui Alexandru-Vodg," *) si apoi trebue sa omgrturisim Cu pgrere de r6u, insu$i PetruRare$, de care ne mgndrim cu drept cuvènt,au pus temelia acestor amestecgri ale Turci-lor in numirea domnilor Moldovei, due6ndu-se la Poartg si cer6nd a i se da de-a douaoarg domnia io1dovei, cea ce Sultanul So-liman au si incuviintat, $i indatg i-au datsteag de domnie in Moidova $i au trimis pecreclinciosul seu Inibrea Aga Cu Eniceri $icu multg oaste turceascg ca sg ducg pe Pe-tru Vodg la scaunul terii Moldovei,"**) Dea-semene Poarta pune domn farg a intreba detara pe Stefan Toma, pe loan Armanul,Petru Schiopul care era din tara Muntenea,s-cg si pentru aceasta chiar nici putea fi alesde boeri. Despre acest Petru Schiopul spune

*) Ureche ed. Doug p. 197.**) Ureehe ed. nota p. 201.

43

www.dacoromanica.ro

44

Ureche Most Petru-Voda Ce s'au zis$chiopul, dupa ce au domnit cinci ani iauvenit mazilia: si au venit un turc mare sil'au luat din scaun; si l'au trimis imp6ratulla Halep, $i domnia au dat-o lui Iancu-liodaSasul.*)$i asa au facut Poarta de acolo inainteeu Vasile-Lupu si cu toti ceilalti domni ina-intea lui Dimitrie Cantemir, punéndu-i si

dupa plac, IVA a intreba d taranici cand 6i punea, nici cand 6i scotea.

In Muntenia inceputul ametecarei in nu-mina domnilor se urca la reintoareerea inscaun a lui Radu eel Frumos, fugarit de Ste-fan col Mare, care revine si alunga pe LaiotBasarabA, ocupand earas scaunul cu ajutorturcesc si apoi Turcii urmeaza ea si in Mol-dova a se amesteca tot mai tare in numireadomnilor, pana co ajung a pune domn pecine si cum voeau ei.

Apoi este de luat aminte ca venirea Gre-cilor in tenle noastre este mult mai vechiedecat 1711. Grecii incepuso a veni in tenlenoastre do la caderea Constantinopolei subTurci. Ei fiind persecutati de cue,eritorii lorfugeau in toate partile ; dar pe cand in Ita-lia se trageau acei mai culti si mai invetati,in tenle noastre nu venira decat drojciiilecietatii bizantine, care incur6nd faand bani,devenir 6 cei mai cumpliti asupritori ai po-

Idem p. 233.

www.dacoromanica.ro

45

porului. Nu putin au contribuit la inmulti-rea Greeilor in tenle romAne sistemul cum-p6rarii domniei de cgitra protendentii la tron.Aeetia se indatoreau ctrA, Turci 5i Grecidin Constantinopole cu sume insemnate, pecare apoi, pentru a le plAti, luau pe credito-rii lor in tara cu d6n5ii, le dadeau in manaa,verile terii, intreprinderi si posturi feluritedin care ei se imbogateau pradand si jefuind,far6 nici o teama. Astfel ne spun cronicarii

G-recii se imultise foarte tare in Munte-nia pe timpul ltn Mihai Viteazul 1600 si maiales pe timpul Grecului Radu-Mihnea 1613ear in Moldova pe timpul Grecului Alexan-dru Ilias 1632. Asa Matei Basarab si VasileLupu ajung la domnie prin o reactiune careface sa se alunge Grecii din tenle romAne. *)Acesti Greci atat de numerosi in tara la noise amestecar6 in cur6nd in boeriile terii, baei av6nd influenta la Constantinopole, multiboeri isi dadeau fetele dupa ei in casatorie,astfel ca pe timpul lui Gr. Ghica cel1727 vedem figurand ca boeri mari la cur-tea acestuia pe Constantin Ipsilant vel Pos-telnic si Andronachi Vlasto vel Gomis.**) Fi-ind Grecii atat de influcnti mai ales prin ba-nii Ion, nu trebue sd ne miram daca cu

ei ajung a pune mana intr'un mod es-

*) Rornanii si Fanariotii de Nec. Balcesou in Mag. is-toric pentru Dacia, 1. p. 116.

**) loan Recuicea p. 402.

www.dacoromanica.ro

46

clusiv pe domniile romAne ; cu atat mai mullca intrigile si imparecherile dintre boeri, carese intreceau la Constantinopole in cumpara-rea domniilor, usurau foarte mult aceastaamestecare a Grecilor in domniile tailor noas-tre. Deaceea pentru a fi drepti trebue sa mar-turisim ca instrainarea domniilor noastre estein mare parte propria noatra lucrare, ajutatAsi iulesnita prin coruptia degradatoare ce oaratare in toate timpurile asupritorii nostri.Dar daca nu putem ridica peatra spre a oarunca in ei, cel putin sa nu se infatisezeinaintea istoriei cu pretextul cel foarte bineinchipuit, dar lipsit de ori ce temeiu, ca dinpricina hainirei domnilor pamenteni au fostnevoiti sa recurga la domnii fanarioti.

Domnia fanarlotilor nu au fost deci o ur-mare a resboiului din 1711. Urmarea cea a-deverata a venit din partea Rusilor. Acestiaau recunoscut in noi pe acei cre$tini pe careapropierea de impäratia lor si legaturile noas-tre mai slabe cu Poarta ei expunea mai intaiprivirdor lor, cand i$i anima °ad in viitorpe campul intins al politicei ruse$ti. ideeadin vestitul lor memorandum Gemunt Grae-ci Valahi, Bulgari, Servique", in care cre$-tinii sunt inca aruncati la olalta, capeta inmintea, lor o a$ezare luminoasa si sistematica.Ei ved ca pentru a ajunge la Serbi, Bulgari$1. Greci trebue se treaca intai prin Romani.Asupra acestora isi Vor indrepta privirile, pe

www.dacoromanica.ro

47

dinsii 6i vor iubi mai mult, pe dinsii 6i voravea in vedere in toate tratatele lor ulterioare,pentru ai seApa tot mai mult de sub urici-oasa, suprernatie turceascI ; nu ins/ pentruai lasa liberi sn, se desvolte dui)/ firea $1tendintele, lor, ci pentru a.i pune sub o altaprotectie mult mai periculoasA, acea a Ru-siei ; cAci daca politica turceascl, umbla s/ne stoarcl numai cAt averea, acea rusascaavea o tinta mai adAncg, acea de a stoarcechiar m/duva poporului nostru, de a stingein el ori ce spirit de lucrare neat6rnata $i dedesvoltare nationalA, intr'un cuv6nt a ne faceRusi.

Pentru domnitorii ce se compromises° atltde reu prin legatura lor cu Rusii, urmArilece le avù resboiul din 1711 sunt cunoscute.Camtemir se retrase in Rusia cu toat6 fami-lia sa i cu un num6r de boeri care fuses°mai amestecati in politica lui. ImpAratul Petruil trata foarte bine dandu-i mai multe mosiisi inlltindul la rangul de Kneaz al imperiu-lui rusese. Pentru BrAncovanu urmArile furltriste. El fit prins, dus la Constantinopole, sidupa ce v6.zit inaintea ochilor sei cAzilnd ca-pul ginerilor si a copiilor sei, cAzù el insussub securea calaului Sultanului Ahmed.

www.dacoromanica.ro

48

Resboiul terminat prin pacea dola Belgrad. 1739.

Causele Resboiului.

Prin resboiul, descris mai sus Rusii des-chid politica lor asupro. peninsulei Balcanu-lui. Dar acel resboiu sfirsindu-se pentru Rusifara folos, era firese lucru ea ei sa caute catmai curOnd a se ridica din caderea lor, in-cereand din non soarta armelor. Gauzele a-cestui de al doile resboiu trebue eautate, casi ale celui d'intai in dorinta Ru$ilor de ase intinde in rasarit, de si ei nu au parasitnici odata sistemul lor de a aduce lucrurileastfel incat dreptul macar in aparenta sg, fiein tot deauna in partea ion, sprijiniti fiind eisi de niste imprejurari care pareau veniteinadins pentru a-i ajuta in tendintele lor :clei este de observat ea daca a fost vre-unpopor favorisat de imprejurari in toate in-treprinderile sale, apoi este de sigur poporulrusesc. Care altul oare avea la indamanapentru a masca planurile sE le de cucerire unpretext ce se arata atat de legiuit ea acelade a scapa niste oameni de aceiasi eredintade sub jugul unui popor fanatic si asupritor ?

Petru cel Mare v6z6nd ca de-o cam dataplanurile sale asupra Marei-Negre au dat de

www.dacoromanica.ro

49

gre$, qe intoarce catra o alta mare asezatatot la sudul si spl e rasaritul imparátiei saleMarea Caspica. Aceasta mare, udand ter-murile Persiei, o tara care totdeauna a facutun comer t foarte intins cu Europa, Petru celMare dorea sa si intinda stapanirea pe coas-tele ei spre a atrage astfel in Rusia o par-te a acelui comert. Pentru a realisa planulseu i se infatiraza un prilej din cele maipotrivite.

Intamplandu-se in Persia o revolutie incare Sahul este resturnat de un usurpatorMir-Mahmud, Petru cel Mare urmareste cumare luare aminte aceasta schimba,re de lu-cruri si aduna in cursul anului 1720 o ar-mata insemnata la Astrahan. Un trib diutrepopoarele revoltate, Lesekii, intrancl in orasulSchamahi ucide vr'o 300 negutitori rusi sile rapeste marfa de mai multe milioane. Pe-tru cel Mare cere de la Mir-Mahmud incles-tulare pentru daunele cauzate ; dar acestanefiind in stare 0, o faca din pricina anar-hiei in care se afla statul seu, Petru intra cuo armata in Daghestan, cuprinde Derbent siBaca si cucereste aceasta provincie care roar-ginea Persia cu Rusia. Turcii, auzind de cu-ceririle lui Petru in Persia, incep a se ingrijisi trimit o ambasada la acesta care sa-ispuna ca ei nu vor suferi niciodata ca nistemahometani, precum eran locuitorii Daghes-tanului s incapa sub stapanirea unui prin-

4

www.dacoromanica.ro

50

cipe crestin. Petru eel Mare, pentru a impacape Turci, le propune o im partire a provincieicucerite. Poarta deocamdata primeste aceastapropunere. Murind insa Petru oel Mare8 Noemvrie 1725 si sperand ca cu timpulva alunga eu totul pe Rusi din Persia, eatraganeaza cu trimiterea delimitatorilor panape timpul imparatesei Ana. Pe de alta parteRusii, voind sa atragg pe revoltantii Persi inpartida lor, le fagaduesc ajutor improtivadinastiei legiuite si inchee cu ei un tratat dealiantg ofensiv si defensiv irnprotiva Turciei,care sprijinea vechea dinastie.

Pe cand astfel Rusii incepuser6 a se eiocniCu Turcii la marginile Asiei in Europa lu-crurile se incurcau din pricina Poloniei.

Principele de Curlanda, o tara vasala Po-loniei, se casatorise cu Ana, fiica fratelui luiPetru cel 1Vlare. La moartea acelui principe,neramanOnd niel un mostenitor, Polonia dupadreptul feodal trebuea sa anexeze Curlanda.Petru cel Mare insg, care voea sa puna manape aceasta tara, sprijine Cu o armata pe ne-poatA-sa 5i o mantine ea regenta. pupa ceAna ajunge imparateasa (1727), ea cauta saaduca Curlamla in o f,t6rnare mai mare deRusia si voeste sa o dee ca feoda, favorituluiei Biron. Tocrnai pe atunci rnurind AugustII regele Poloniei, prietenul Rusilor. alegereanoului rege incepe a ocupa foarte mult curti-le Europei. Franta dorea sa puna in seau-

www.dacoromanica.ro

51

nul Poloniei pe Stanislaus Leczinsky, socrullui Ludovic XV, ear Austria $i Rusia spri-jineau pe August III de Saxa, care fagaduiseAnei cedarea Curlandei ; $i imparatia rusascapentru a asigura isbanda candidatului seu,intrase cu o armata in Polonia.

Turcia care v6zuse amestecul Rusilor inPolonia inca de pe timpul lui Petru cel Mare,°and acesta sprijinise pe August II improtivalui Stanislaus Leczinsky cel pus de Svedezi,impusese ca conditie Rusilor, prin pacea, de laPrut, ca sa nu se mai amestece in Polonia,Petra cel Mare insa care avea armata sa inPolonia inca (le la reasezarea lui August II,o retrage numai cat pana in Curlanda, uncleo intrebuintaza cum am vèzut. spre aparareanepoa,tei sale. Mai multe imprejurari impe-deca insa pe Poarta a cere de la Ru$i res-pectarea tratatului incheet ; mai inta com-plicatiunile din Persia $i resboiul ce se in-einsese intre Turci si partida usurotoarede acolo ; apoi resturnarea Sultanului AhmedIII si inlocuirea lui eu Mahmud I (1730).Rusii cautau tocmai acuma, cand Turcii seaflau lute° mare turburare sa le declareresboiu. Dupa ce-si asigura prietenia, Austrieiprin un tratat ofensiv $i defensiv incheet cuaceasta putero in 1726, inremplandu-se toc-mai atunci ca Turcii in resboiul lor cu Persiasa trimita pe Tatari prin panAnt rusesc ea-tra acea, tara, Basil privesc aceasta trecere

www.dacoromanica.ro

52

ca un casus belli 5i ataca Crimea, pre-faandu-se insa i acuma ca ei nu pornescimpotriva Turcilor ci improtiva Tatarilor.Turcii vèrancl pe de-oparte planurile Rusilorin Persia $i mai ales tratatul secret de all-auta cu partida revoltata ; pe de alta parteintrarea airnatei rusesti in Polonia, insfirsit$i atacul Crimeei se hotaresc sa declare res-boiu Rusiei, in 28 Maiu 1736.

Si cu toate aceste Ru$ii pantt atuncea trai-se in relatii destul de bune cu Poarta. Du papacea de la Pasarowitz cu Austria (1718)Turcii trimit mulo."miri lui Petru eel Mare,pentru ca nu luase parte la resboiul impro-tiva lor. Apoi ei ordona lui Carol XII sA,rasasca statele lor 5i riu dan niei un ajutorlui Stanislaus Leczinsky care venise s cauteadapost la Nicolai Mavrocordat Domnul Mol-dovei. *) Tarul, folosindn-se de aceste bunepleciiri ale Tureilor eittra d6nsu1, incepe astarui din nou ca sa i se invoeasca a aveaun resident la Constantinopole, cerere la carese opune cu deosebire ambasadorul englezStanyan, artand Sultanului pericolele ce arputea isvori din o intelegere a Rusilor cu su-push sei Greci. Rusii cu toate aceste isbu-tesc a reinoi in 1720 pacea din 1711 cudou6 modificari insemnate in favoarea lor ;ant6i primirea unui ambasador rusesc in Con-

*) Acsinte Uriearta p. 162.

www.dacoromanica.ro

53

stantinopole, Cu drepturile ineuviintate repre-sentantilor celorlalte puteri ; al doile, manti-nerea constitutiei Poloniei en sistemul seuelectiv sub garantia ambelor puteri contrae-tanto. Basata, pe aceste bune relatiuni cuPoarta, Rusia indrazne$te a calca conditiapacii de la Prut, privito are la Polonia si a-siintinde stapanirea in Persia, conclusa de ideaea in totcleauna trebue s fii sumet tata cucel moale.V6/6nd residentul Angliei si acel al Olandeiort resboinl este gata sa isbucneasca si sim-tind ca de asta data Powta va avea de luptatimprotiva a dou6 puteri, Rusia si Austria, sesilesc a impaca trebile i sfatuesc pe Poarta

inchida, ochii a-4upra usurparilor celor nou6ale Rusilor, precum facuse pana acunia °uremanerea acelora in Polonia. Causa care fa-cea pe am6ndou6 aceste puteri sa, sfatueascape Poarta la rabdate. era frica pentru co-mertul lor. Eata ce spune asupra acestuipunct Feldmaresalul rusesc Mibinich in me-moriile sale asupra resboiului ce ne ocupa:Englejii $i Olandejii caro faeeau cu panza-riile lor $i cu alte inarfuri un comer t foarteinsemnat in rasarit nu piite,au veclea cu o-chi buni ca Turcii sa fie resturnati ; cacidaca d. e. Turcii, care ca toate popoarelerask'ritene isi cauta luxul lor in multimea hai-nelor lungi, ar fi ruin ati, atunci ar trebui camulti fabricanti de panza, cu deos,,bire din

www.dacoromanica.ro

54

Anglia., sä$i v6nda, stativele lor. Mai alesinsa se temeau ei de un comer t rusesc d