procesedoru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri/iig/09... · 2021. 5. 13. · caracterizarea...
TRANSCRIPT
![Page 1: PROCESEdoru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri/iig/09... · 2021. 5. 13. · Caracterizarea domeniilor depoziţionale (sistem depoziţional -domeniu depoziţional –mediu depoziţional](https://reader035.vdocuments.pub/reader035/viewer/2022071510/612eca1d1ecc515869430902/html5/thumbnails/1.jpg)
PROCESE
ȘI
ROCI SEDIMENTARE
Prezentarea C_09
![Page 2: PROCESEdoru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri/iig/09... · 2021. 5. 13. · Caracterizarea domeniilor depoziţionale (sistem depoziţional -domeniu depoziţional –mediu depoziţional](https://reader035.vdocuments.pub/reader035/viewer/2022071510/612eca1d1ecc515869430902/html5/thumbnails/2.jpg)
1. Ce sunt rocile sedimentare?
2. Procesele sedimentare. Formarea componenților rocilor
sedimentare
3. Clasificarea componenţii rocilor sedimentare
4. Transportul materialului sedimentar
5. Sistemele depoziţionale și acumularea sedimentelor
6. Diageneza sedimentelor
7. Clasificarea rocilor sedimentare
8. Ponderea principalelor roci sedimentare
Structura cursului
![Page 3: PROCESEdoru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri/iig/09... · 2021. 5. 13. · Caracterizarea domeniilor depoziţionale (sistem depoziţional -domeniu depoziţional –mediu depoziţional](https://reader035.vdocuments.pub/reader035/viewer/2022071510/612eca1d1ecc515869430902/html5/thumbnails/3.jpg)
5. Sistemele depoziţionale și acumularea
sedimentelor
![Page 4: PROCESEdoru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri/iig/09... · 2021. 5. 13. · Caracterizarea domeniilor depoziţionale (sistem depoziţional -domeniu depoziţional –mediu depoziţional](https://reader035.vdocuments.pub/reader035/viewer/2022071510/612eca1d1ecc515869430902/html5/thumbnails/4.jpg)
Distribuția domeniilor depoziționale
(Sursa: Curs sedimentologie Departamentul de Geologie, Iași, manuscris)
![Page 5: PROCESEdoru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri/iig/09... · 2021. 5. 13. · Caracterizarea domeniilor depoziţionale (sistem depoziţional -domeniu depoziţional –mediu depoziţional](https://reader035.vdocuments.pub/reader035/viewer/2022071510/612eca1d1ecc515869430902/html5/thumbnails/5.jpg)
Caracterizarea domeniilor depoziţionale(sistem depoziţional - domeniu depoziţional – mediu depoziţional – facies sedimentar)
1. Domeniul continental:
- în domeniul glaciar se acumulează tilite, morene, mâluri glaciare, loessul;
- în domeniul deșertic (arid) se acumulează bolovănişuri, pietrişuri, nisipuri,
iar în lacurile efemere precipită gipsul, sarea gemă etc.
- în domeniul fluviatil se acumulează roci detritice de toate categoriile
granulometrice;
- domeniul lacustru pe lângă roci detritice, în special pelitice, se acumulează
oolite feruginoase, falune, lumaşele, diatomite, turbe şi sapropeluri. În
lacurile din zonele aride pot să precipite diverse săruri, mai ales calcit, gips
anhidrit şi cloruri.
2. Domeniul de tranziție:
- domeniul deltaic conţine acelaşi tip de depozite ca şi sistemul fluviatil care
l-a generat, deosebirea constă în prevalența claselor granulometrice medii
şi fine (nisipuri şi argile). În delte se pot forma şi turbării.
![Page 6: PROCESEdoru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri/iig/09... · 2021. 5. 13. · Caracterizarea domeniilor depoziţionale (sistem depoziţional -domeniu depoziţional –mediu depoziţional](https://reader035.vdocuments.pub/reader035/viewer/2022071510/612eca1d1ecc515869430902/html5/thumbnails/6.jpg)
- domeniul lagunar se instalează în ariile de tranziţie (paralice) dintre
continent şi mare. Laguna este separată de mare prin cordoane litorale
întrerupte la partea superioară prin una sau mai multe „portiţe". În lagune
caracterul acumulării depinde de climat. În climatele aride este posibilă
precipitarea sărurilor (dolomit, gips, sare gemă etc.), iar în cele umede se
pot acumula turbe şi sapropeluri.
- domeniul litoral se acumulază: nisipuri, gipsuri, calcare algale, falune;
3. Domeniul marin (de adâncime mică < 400 m și de adâncime mare > 400 m):
- în domeniul șelfului continental (bazine de mică adâncime) depozitele
clastice, chimice și biotice.
- în domeniul bazinelor adânci (șelful inferior, batial, abisal, hadal)
sedimentele sunt alcătuite din depozite clastice, chimice și biotice. Aici
se formează depozitele de fliş caracterizate prin ritmicitate şi
granoclasare.
![Page 7: PROCESEdoru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri/iig/09... · 2021. 5. 13. · Caracterizarea domeniilor depoziţionale (sistem depoziţional -domeniu depoziţional –mediu depoziţional](https://reader035.vdocuments.pub/reader035/viewer/2022071510/612eca1d1ecc515869430902/html5/thumbnails/7.jpg)
Detalii privind caracteristicele litostructurale și morfologice ale produselor litologice (rocilor)
din mediile depoziționale
![Page 8: PROCESEdoru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri/iig/09... · 2021. 5. 13. · Caracterizarea domeniilor depoziţionale (sistem depoziţional -domeniu depoziţional –mediu depoziţional](https://reader035.vdocuments.pub/reader035/viewer/2022071510/612eca1d1ecc515869430902/html5/thumbnails/8.jpg)
![Page 9: PROCESEdoru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri/iig/09... · 2021. 5. 13. · Caracterizarea domeniilor depoziţionale (sistem depoziţional -domeniu depoziţional –mediu depoziţional](https://reader035.vdocuments.pub/reader035/viewer/2022071510/612eca1d1ecc515869430902/html5/thumbnails/9.jpg)
![Page 10: PROCESEdoru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri/iig/09... · 2021. 5. 13. · Caracterizarea domeniilor depoziţionale (sistem depoziţional -domeniu depoziţional –mediu depoziţional](https://reader035.vdocuments.pub/reader035/viewer/2022071510/612eca1d1ecc515869430902/html5/thumbnails/10.jpg)
6. Diageneza sedimentelor
a. Tasarea sau compactarea constă în micşorarea volumului unui sediment ca urmare a
presiunii litostatice exercitate de depozitele situate deasupra. În urma tasării are loc
rearanjarea particulelor ce alcătuiesc depozitul, se produce compactarea, concomitent cu
reducerea porilor şi expulzarea apei. De exemplu, dintr-un mâl argilos cu 80% apă, prin
tasare se ajunge la doar 10% apă, iar sedimentul se transformă într-o argilă compactă.
b. Cimentarea constă în dizolvarea unor componenţi ai sedimentului în apa din porii
acestuia şi precipitarea în jurul granulelor detritice, ca liant. Cimentul cel mai frecvent este
cel calcitic (CaCO3), acesta fiind urmat de cimentul silicios (opal, calcedonie) şi, mai rar,
ciment fosfatic, limonitic etc.
c. Formarea concreţiunilor reprezintă un proces de precipitare a unor substanţe din
soluţiile care circulă prin porii şi fisurile unui depozit şi formează nodule sferoidale (de ex.
păpuşile de loess).
d. Carbonificarea propriu-zisă sau carbonificarea geochimică este un proces complex
în urma căruia turba după acoperirea ei cu sedimente, este supusă unor temperaturi şi
presiuni care determină creşterea conţinutului în carbon şi transformarea ei în cărbuni
(cărbune brun, huilă şi antracit).
e. Bituminizarea este procesul de îmbogăţire în carbon şi hidrogen a sapropelului şi
transformarea acestuia în bitumine. Ulterior, in funcție de condițiile de presiune și
temperatură se transformă în hidrocarburi lichide (petrolul) şi hidrocarburi gazoase (gazele
naturale).
![Page 11: PROCESEdoru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri/iig/09... · 2021. 5. 13. · Caracterizarea domeniilor depoziţionale (sistem depoziţional -domeniu depoziţional –mediu depoziţional](https://reader035.vdocuments.pub/reader035/viewer/2022071510/612eca1d1ecc515869430902/html5/thumbnails/11.jpg)
7. Clasificarea rocilor sedimentare
1. Genetică: clastice, chimice, biotice
2. Chimico-mineralogică
![Page 12: PROCESEdoru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri/iig/09... · 2021. 5. 13. · Caracterizarea domeniilor depoziţionale (sistem depoziţional -domeniu depoziţional –mediu depoziţional](https://reader035.vdocuments.pub/reader035/viewer/2022071510/612eca1d1ecc515869430902/html5/thumbnails/12.jpg)
1. Genetică - după modul de formare distingem următoarele categorii de roci
sedimentare: clastice (epiclastice=detritice, piroclastice), chimice (de precipitaţie
chimică şi de alterare=reziduale) și biotice (=organogene) (de bioconstrucție și de
bioacumulare).
I. Rocile clastice
I.1. Rocile epiclastice
*Detritice - s-au format ca urmare a acumulării în bazine de sedimentare a clastelor
(detritusului), provenite din dezagegarea fizico-mecanică a rocilor preexistente
(magmatice, sedimentare, metamorfice). La rândul lor acestea sunt clasificate după
granulometria (diametrul) clastelor şi după gradul de cimentare.
Clasificarea rocilor epiclastice după dimensiunea clastelor (Udden-Wentworth)
Dimensiuni în
mm
Denumire
(lb.lat.)
Denumire
(lb.gr.)Depozite (roci) necimentate Roci cimentate
> 2 Rudite Psefite Bolovănişuri, grohotişuri, pietrişuriConglomerate,
brecii
2 - 0,063 Arenite Psamite Nisipuri Gresii
0,063 –0,004 Silturi Aleurite Prafuri Siltite
< 0,004 Lutite Pelite Mâluri Argile, marne
![Page 13: PROCESEdoru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri/iig/09... · 2021. 5. 13. · Caracterizarea domeniilor depoziţionale (sistem depoziţional -domeniu depoziţional –mediu depoziţional](https://reader035.vdocuments.pub/reader035/viewer/2022071510/612eca1d1ecc515869430902/html5/thumbnails/13.jpg)
*Calcare clastice – fragmentele provin prin eroziunea/dezagregarea substratului
calcaros din ariile sursă.
Calcare clastice (= mecanice; detritice; =calcare alogene; calcare exogenetice; calcare
fragmentate)
Sunt roci carbonatice, alcătuite într-o proporție mai mare de 50% din fragmente litice calcaroase,
cu granulometrie variată, cu un liant de tip ciment sau matrice.
Macroscopic au aspect epiclastic, conglomeratic, brecios, arenitic, siltitic sau lutitic, cu culori
variate condiționate de culorile rocilor din aria sursă (alb, gri, galben, verzui etc.). Sunt compacte
sau poroase, masive sau stratificate.
Clasificarea – se aplică criteriul textural, în mod similar rocilor epiclastice.
![Page 14: PROCESEdoru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri/iig/09... · 2021. 5. 13. · Caracterizarea domeniilor depoziţionale (sistem depoziţional -domeniu depoziţional –mediu depoziţional](https://reader035.vdocuments.pub/reader035/viewer/2022071510/612eca1d1ecc515869430902/html5/thumbnails/14.jpg)
*Rocile epiclastice de tranziție
![Page 15: PROCESEdoru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri/iig/09... · 2021. 5. 13. · Caracterizarea domeniilor depoziţionale (sistem depoziţional -domeniu depoziţional –mediu depoziţional](https://reader035.vdocuments.pub/reader035/viewer/2022071510/612eca1d1ecc515869430902/html5/thumbnails/15.jpg)
Gresii cu ciment calcitic (N+)
Gresie glauconitică cu
ciment calcitic (N-)
![Page 16: PROCESEdoru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri/iig/09... · 2021. 5. 13. · Caracterizarea domeniilor depoziţionale (sistem depoziţional -domeniu depoziţional –mediu depoziţional](https://reader035.vdocuments.pub/reader035/viewer/2022071510/612eca1d1ecc515869430902/html5/thumbnails/16.jpg)
(N+)
Gresie litoclastice calcaroase
(N-)
![Page 17: PROCESEdoru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri/iig/09... · 2021. 5. 13. · Caracterizarea domeniilor depoziţionale (sistem depoziţional -domeniu depoziţional –mediu depoziţional](https://reader035.vdocuments.pub/reader035/viewer/2022071510/612eca1d1ecc515869430902/html5/thumbnails/17.jpg)
Gresie siltică (N+)
Siltit cuarţos (N+)
Gresie calcaroasă (N-)
![Page 18: PROCESEdoru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri/iig/09... · 2021. 5. 13. · Caracterizarea domeniilor depoziţionale (sistem depoziţional -domeniu depoziţional –mediu depoziţional](https://reader035.vdocuments.pub/reader035/viewer/2022071510/612eca1d1ecc515869430902/html5/thumbnails/18.jpg)
I.2. Roci piroclastice constituite din materialul expulzat ca urmare a activităţii
vulcanice explozive şi apoi transportat în bazine unde are loc sedimentarea și
diageneza, rezultând rocile piroclastice cimentate. Se intercalează frecvent în
seriile vulcano-sedimentare. În această categorie intră tufurile, tufitele,
aglomeratele etc.
![Page 19: PROCESEdoru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri/iig/09... · 2021. 5. 13. · Caracterizarea domeniilor depoziţionale (sistem depoziţional -domeniu depoziţional –mediu depoziţional](https://reader035.vdocuments.pub/reader035/viewer/2022071510/612eca1d1ecc515869430902/html5/thumbnails/19.jpg)
II. Roci chimice
II.1. Roci de precipitaţie chimică rezultate prin concentrarea soluţiilor, datorită:
emisiilor vulcanice submarine, evaporare, activitate biogenă intensă etc. În funcţie
de domeniul geografic în care s-au format se clasifică în:
- continentale, formate prin precipitarea chimică:
- în peşteri: calcarele etc., ce alcătuiesc speleotemele (stalactitele,
stalagmitele, draperiile etc.);
- în lacurile din zonele cu deficit hidric: evaporite (cortegiul de roci formate
prin precipitarea sărurilor) = roci cu sare gemă, cu gips, anhidrit etc.);
- izvoare minerale (în funcție de chimismul apelor): travertin (calcar cu
structură cavernoasă = sinter calcaros) etc.
- izvoare termale (sintere) (în funcție de alcătuirea litologică a rezervorului):
silicolite (gheizerit) etc.;
- marine rezultate ca urmare a supraconcentrării în mediile marine cu circulaţie
restrictivă (roci evaporitice: cu gips, cu anhidrit, cu halit, cu silvină, cu carnalit
etc.), pe platformele carbonatice ale bazinelor marine (calcare, dolomite) sau în
bazinele îmbogățite în silice (silicolite).
II.2. Roci de alterare chimică = depozite/roci reziduale formate ca urmare a
alterării chimice/biochimice şi acumularea in situ a mineralelor greu solubile
(bauxite, laterite, soluri etc.).
![Page 20: PROCESEdoru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri/iig/09... · 2021. 5. 13. · Caracterizarea domeniilor depoziţionale (sistem depoziţional -domeniu depoziţional –mediu depoziţional](https://reader035.vdocuments.pub/reader035/viewer/2022071510/612eca1d1ecc515869430902/html5/thumbnails/20.jpg)
*Roci carbonatice
*Calcare (calcit, aragonit)
*Travertin (calcit, aragonit)
*Calcare alochemice
(calcit, aragonit)
*Dolomite (dolomit)
*Sferosiderite (siderit)
*Roci carbonatice eterogene
(roci cu cel puțin 50% carbonați
și maxim 50% componenți
necarbonatici)
II.1 Roci de
precipitație chimică
![Page 21: PROCESEdoru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri/iig/09... · 2021. 5. 13. · Caracterizarea domeniilor depoziţionale (sistem depoziţional -domeniu depoziţional –mediu depoziţional](https://reader035.vdocuments.pub/reader035/viewer/2022071510/612eca1d1ecc515869430902/html5/thumbnails/21.jpg)
![Page 22: PROCESEdoru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri/iig/09... · 2021. 5. 13. · Caracterizarea domeniilor depoziţionale (sistem depoziţional -domeniu depoziţional –mediu depoziţional](https://reader035.vdocuments.pub/reader035/viewer/2022071510/612eca1d1ecc515869430902/html5/thumbnails/22.jpg)
Calcar sparitic (N+)
Calcar micritic (N+)
Spiculi de spongieri calcitizați (N+)
![Page 23: PROCESEdoru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri/iig/09... · 2021. 5. 13. · Caracterizarea domeniilor depoziţionale (sistem depoziţional -domeniu depoziţional –mediu depoziţional](https://reader035.vdocuments.pub/reader035/viewer/2022071510/612eca1d1ecc515869430902/html5/thumbnails/23.jpg)
*Calcare alochemice
*Se formează în mediile marine de adâncime
mică.
*Componenți: alocheme, intraclaste, ciment
calcitic (ortocheme): micritic sau sparitic.
![Page 24: PROCESEdoru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri/iig/09... · 2021. 5. 13. · Caracterizarea domeniilor depoziţionale (sistem depoziţional -domeniu depoziţional –mediu depoziţional](https://reader035.vdocuments.pub/reader035/viewer/2022071510/612eca1d1ecc515869430902/html5/thumbnails/24.jpg)
Alocheme
Ortocheme
și
Intraclaste
![Page 25: PROCESEdoru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri/iig/09... · 2021. 5. 13. · Caracterizarea domeniilor depoziţionale (sistem depoziţional -domeniu depoziţional –mediu depoziţional](https://reader035.vdocuments.pub/reader035/viewer/2022071510/612eca1d1ecc515869430902/html5/thumbnails/25.jpg)
• Precipitarea sărurilor are loc în sens invers solubilității - Inițial se
depun compușii cei mai puţin solubili și în final ies din soluție
compușii delicvescenți (numite si săruri delicvescente).
(1) - Sulfuri – (8)
(2) - Silicaţii – (7)
(3) - Oxizii – (6)
(4) - Fosfaţii – (5)
(5) - Carbonaţii – (4)
(6) - Sulfaţii – (3)
(7) - Clorura de sodiu – (2)
(8) - Sărurile de potasiu – (1)Ord
ine
a c
ris
tali
ză
rii
co
mp
on
en
țilo
r m
ine
rali
din
so
luți
e
Ord
inea d
izo
lvării c
om
po
nen
ților m
inera
li
*Roci evaporitice
![Page 26: PROCESEdoru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri/iig/09... · 2021. 5. 13. · Caracterizarea domeniilor depoziţionale (sistem depoziţional -domeniu depoziţional –mediu depoziţional](https://reader035.vdocuments.pub/reader035/viewer/2022071510/612eca1d1ecc515869430902/html5/thumbnails/26.jpg)
În funcție de gradul de izolare a
bazinului, diluarea/suprasaturarea
soluțiilor marine prin evaporare se
produce diferit.
- în primul caz suprasaturarea se
produce în zonele centrale ale
bazinului, și în consecință în partea
centrală precipită halitul și gipsul, iar în
părțile periferice precipită carbonații de
calciu.
- în al doilea caz, datorită alimentării
cu ape marine cu salinitate mai mică
prin portiță, în zona proximală canalului
de alimentare se diluează salinitatea
apei. În consecință, carbonații vor
precipita în arealul dinspre canalul de
alimentare, iar într-o poziție distală față
de portiță se vor depune gipsul și
halitul.
![Page 27: PROCESEdoru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri/iig/09... · 2021. 5. 13. · Caracterizarea domeniilor depoziţionale (sistem depoziţional -domeniu depoziţional –mediu depoziţional](https://reader035.vdocuments.pub/reader035/viewer/2022071510/612eca1d1ecc515869430902/html5/thumbnails/27.jpg)
![Page 28: PROCESEdoru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri/iig/09... · 2021. 5. 13. · Caracterizarea domeniilor depoziţionale (sistem depoziţional -domeniu depoziţional –mediu depoziţional](https://reader035.vdocuments.pub/reader035/viewer/2022071510/612eca1d1ecc515869430902/html5/thumbnails/28.jpg)
Silicolite
(imagini la microscop, N+)
*Roci silicolitice
- Silex (flint) (silicolite nodulare).
- Diatomite (frustule de diatomee > 50%).
- Spongolite (spiculi de spongieri silicioși > 50%).
- Radiolarite (testuri de radiolari > 50%).
- Jaspuri (prin diageneza radiolaritelor).
- Menilite (silicolit cu cantități mari de
substanțe organice, de tipul bitumului).
- Gheiserit (sintere) (silicolite de precipitație
formate În cazul depunerilor din izvoarele
fierbinți).
![Page 29: PROCESEdoru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri/iig/09... · 2021. 5. 13. · Caracterizarea domeniilor depoziţionale (sistem depoziţional -domeniu depoziţional –mediu depoziţional](https://reader035.vdocuments.pub/reader035/viewer/2022071510/612eca1d1ecc515869430902/html5/thumbnails/29.jpg)
Spongolit
(N+)
(N-)
![Page 30: PROCESEdoru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri/iig/09... · 2021. 5. 13. · Caracterizarea domeniilor depoziţionale (sistem depoziţional -domeniu depoziţional –mediu depoziţional](https://reader035.vdocuments.pub/reader035/viewer/2022071510/612eca1d1ecc515869430902/html5/thumbnails/30.jpg)
II.2. Roci de alterare chimică = depozite/roci reziduale formate ca urmare a
alterării chimice/biochimice şi acumularea in situ a mineralelor greu solubile (bauxite,
laterite, soluri etc.).
(Sursa: Gary Nichols, 2011. Sedimentology and
stratigraphy)
Substrat lateritic, Regiunea Morondava (în vestul Madagascarului)
![Page 31: PROCESEdoru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri/iig/09... · 2021. 5. 13. · Caracterizarea domeniilor depoziţionale (sistem depoziţional -domeniu depoziţional –mediu depoziţional](https://reader035.vdocuments.pub/reader035/viewer/2022071510/612eca1d1ecc515869430902/html5/thumbnails/31.jpg)
http://commons.wikimedia.org/wiki/Laterite
Laterite
![Page 32: PROCESEdoru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri/iig/09... · 2021. 5. 13. · Caracterizarea domeniilor depoziţionale (sistem depoziţional -domeniu depoziţional –mediu depoziţional](https://reader035.vdocuments.pub/reader035/viewer/2022071510/612eca1d1ecc515869430902/html5/thumbnails/32.jpg)
III. Roci biotice (organogene):- roci de bioconstrucție (calcare recifale, calcare stromatolitice,
calcare algale etc.) = formate prin precipitarea biochimică (de ex.
a CaCO3 în cazul construcției polipieritului = partea scheletică
calcaroasă a unui coral) sau a crustelor de către o serie de
organisme marine (corali, briozoare, algele calcaroase etc.);
- roci de bioacumulare (falunele, lumaşelele, turbele, cărbunii,
etc.) = formate prin acumularea testelor organismelor, a
fragmentelor de cochilii sau a detritusului vegetal
Rocile organogene sunt clasificate şi în funcţie de comportamentul lor
la combustie în:
- acaustobiolite (roci organogene necombustibile): calcare recifale,
diatomitele, radiolaritele, spongolitele, jaspuri, menilite etc.;
- caustobiolitele (roci combustibile): cărbunii, șisturile bituminoase,
ţiţeiul şi gazele naturale.
![Page 33: PROCESEdoru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri/iig/09... · 2021. 5. 13. · Caracterizarea domeniilor depoziţionale (sistem depoziţional -domeniu depoziţional –mediu depoziţional](https://reader035.vdocuments.pub/reader035/viewer/2022071510/612eca1d1ecc515869430902/html5/thumbnails/33.jpg)
Briozoare
Echinide
Spiculi de
spongieri
Microforaminifere
+
Radiolari
+
Spiculi de
spongieri
BIOCLASTE
Bioclaste
în calcare bioclastice
(Flișul extern carpatic) (imagine la microscop din Calcarele de Doamna)
![Page 34: PROCESEdoru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri/iig/09... · 2021. 5. 13. · Caracterizarea domeniilor depoziţionale (sistem depoziţional -domeniu depoziţional –mediu depoziţional](https://reader035.vdocuments.pub/reader035/viewer/2022071510/612eca1d1ecc515869430902/html5/thumbnails/34.jpg)
(N-) Spongolit (N+)
Calcar micritic bioclastic (N+)
![Page 35: PROCESEdoru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri/iig/09... · 2021. 5. 13. · Caracterizarea domeniilor depoziţionale (sistem depoziţional -domeniu depoziţional –mediu depoziţional](https://reader035.vdocuments.pub/reader035/viewer/2022071510/612eca1d1ecc515869430902/html5/thumbnails/35.jpg)
2. Chimico-mineralogic - se disting următoarele categorii de roci:
a. Carbonatice, reprezentate prin roci cu un conținut în carbonați de calciu
> 50%: de precipitație chimică (calcare, travertin etc.), biotice (bioconstruite
= calcare recifale), bioacumulate = cretă, falune etc.), clastice/bioclastice
(calcare clastice/bioclastice);
b. Argiloase alcătuite din alumosilicaţi hidrataţi (minerale filosilicatice):
caolinul, bentonita, argile illitice, montmorillonitice etc.;
c. Aluminoase formate prin acumulare reziduală (bauxitele);
d. Clorurice rezultate în urma precipitării din soluţii suprasaturate (sarea
gemă, silvină etc.);
e. Silicioase constituite prin precipitarea chimică/biochimică a silicei (SiO2)
sau acumularea testelor silicioase ale unor organisme (diatomite,
radiolarite, menilite, jaspuri etc.);
f. Sulfatice rezultate prin precipitare din ape marine sau lacustre în zonele
aride (gips, anhidrit etc.);
g. Feruginoase bogate în oxizi și carbonați de fier: limonit, hematit siderit
etc.;
h. Manganoase bogate în oxizi, carbonați de mangan și silicați de
mamgan;
j. Fosfatice depozite sedimentare cu un conținut > 5-6% P2O5 (varietăți de
apatit etc.).
![Page 36: PROCESEdoru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri/iig/09... · 2021. 5. 13. · Caracterizarea domeniilor depoziţionale (sistem depoziţional -domeniu depoziţional –mediu depoziţional](https://reader035.vdocuments.pub/reader035/viewer/2022071510/612eca1d1ecc515869430902/html5/thumbnails/36.jpg)
8. Ponderea principalelor roci sedimentare
Siltstone
http://search.vadlo.com/b/q?rel=2&keys=PPT+in+Clastics