21 noiembrie 2018 - comunicare.ase.rocomunicare.ase.ro/media/default/revista presei/revista presei...
TRANSCRIPT
Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE
Serviciul Marketing şi Comunicare
Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,
cod 010615, România
Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129
www.ase.ro; e-mail: [email protected]
CUPRINS:
Cursuri universitare de vară pentru studenţi, în Germania
Domeniul important pentru care Guvernul a alocat mai puțini bani decât firmele
private
Angajatorii critică dur sistemul de Educație din România, dar nu se implică în
schimbarea lui sau în formarea angajaților, arată două studii ale Băncii
Mondiale
21 NOIEMBRIE
2018
Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE
Serviciul Marketing şi Comunicare
Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,
cod 010615, România
Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129
www.ase.ro; e-mail: [email protected]
Cursuri universitare de vară pentru studenţi, în Germania
Studenţii de la toate domeniile de studiu pot
aplica până la 1 decembrie online - prin Portalul
DAAD şi în format fizic - la Ambasada Germaniei
din Bucureşti, pentru a participa la un program de
burse destinat aprofundării cunoştinţelor de limbă
(limbaj uzual, limbaj de specialitate) şi cultură
germană. Potrivit site-ului DAAD România
(Serviciului German de Schimb Academic), va fi
finanţată participarea la cursuri de limbă şi
civilizaţie, precum şi la cursuri de limbaj de
specialitate în Germania, oferite de instituţii de
învăţământ superior de stat/recunoscute de stat
sau de institute afiliate acestora.
Cursurile se vor desfăşura exclusiv în limba germană, iar candidaţii trebuie să deţină cunoştinţe de limbă
germană la nivel minim de A2 şi să fi absolvit cel puţin doi ani de studiu.
Cursurile vor avea o durată minimă de 18 zile şi se vor desfăşura de regulă în lunile iunie - septembrie.
Cuantumul bursei este de 950 euro pe lună şi acoperă şi costurile legate de asigurarea medicală, de
asigurarea în caz de accident şi de asigurarea individuală de răspundere civilă.
SURSA: AGERPRES - https://www.agerpres.ro/educatie-stiinta/2018/11/21/cursuri-universitare-de-
vara-pentru-studenti-in-germania--214440
Domeniul important pentru care Guvernul a alocat mai puțini bani decât firmele private
Cercetarea românească nici măcar nu mai poate fi denumită Cenuşăresă. E direct cenuşă. În 2017, alocările
pentru acest sector cheie de dezvoltare au fost de doar jumătate de procent din Produsul Intern Brut. De patru
ori mai puţin decât media europeană. Iar cei mai mulţi bani au fost alocaţi de privaţi, nicidecum de stat. Doar
contribuţia statului ar fi 0,2% din PIB. La Bucureşti avem, dacă nu ştiaţi, un minister care poartă numele de
Ministerul Cercetării şi Inovării. Care doar pare să toace frunză la câini. Şi să mai facă rău din când în când.
A fost condus, până la sfârşitul lui august, de Nicolae Burnete, cel care a demisionat după ce a reuşit să-şi pună
mai mulţi cercetători în cap din cauza ineficienţei cheltuirii banului public şi a tentativelor de politizare a
domeniului. A fost considerat cel mai slab ministru al guvernului Dăncilă, într-un cabinet unde standardele
sunt nu jos, foarte jos.
În 2017, cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare au însumat 930 de milioane de euro. La un PIB de 187 de
miliarde de euro, mai puţin de un miliard practic e o moleculă de alocare. Este mult sub media europeană de
peste 2 procente din produsul intern brut. Statul a contribuit doar cu 390 de milioane de euro, restul a venit de
la privați.
Anul acesta, germanii de la Bosch anunţau o investiţie de 25 de milioane de euro în noul centru de cercetare-
dezvoltare de la Cluj.
Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE
Serviciul Marketing şi Comunicare
Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,
cod 010615, România
Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129
www.ase.ro; e-mail: [email protected]
Producătorul de soluţii antivirus Bitdefender are, de asemenea, patru centre de cercetare-dezvoltare în
Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara şi investeşte masiv în acest domeniu. La fel, Continental la Timişoara, sau
Renault la Titu. Asta în timp ce autorităţile de la
Bucureşti au preferat să distribuie banii
către proiecte ineficiente, pentru participări
la diverse simpozioane sau, pur şi simplu,
doar pentru cheltuieli de personal.
Fostul ministru al Cercetării şi Inovării -
Nicolae Burnete - a demisionat în vară, după
șapte luni de mandat, pentru un proiect care
elimina de la finanţare Unitatea Executivă
pentru Finanţarea Învăţământului Superior,
a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării. Un
organism care se ocupa de selectarea
proiectelor din cercetare-dezvoltare.
Fostul ministru ar fi dorit ca deciziile să fie luate direct de ministerul său, adică banii să fie direcţionaţi prin
decizie politică.
La rectificarea din vară, Ministerul Cercetării a rămas fără 25 de milioane de euro din alocări, iar banii au
fost redirecţionaţi către Biserica Ortodoxă pentru finanţarea Catedralei Mântuirii Neamului.
În 1989, România avea 60.000 de cercetători atestaţi. În ultimii ani, numărul lor s-a redus considerabil până la
11.000, potrivit sindicatelor din domeniu. Totul pe fondul unei economii care se digitalizează.
Peste tot în lume se pune accent pe inovaţie. Cheltuielile companiilor pentru cercetare şi dezvoltare au
crescut, pe parcursul acestui an, cu 11%, până la aproape 690 de miliarde de euro.
Topul e condus de americanii de la Amazon şi Alphabet, grupul mamă al companiei Google. Dar pe locul
al treilea vine Volkswagen - cu investiţii în inovare de peste 14 miliarde de euro.
Ţări precum Israel sau Coreea de Sud alocă bugete de peste 4 procente din PIB. La nivel european Suedia,
Finlanda, Austria sau Danemarca depăşesc 3% ca pondere a cheltuielilor, iar Franţa şi Germania alocă între 2
şi 3 la sută, dar sunt ţări cu economii de mii de miliarde.
România ar trebui să scoată capul din nisip pentru că stagnează sau avansează într-un ritm extrem de lent.
SURSA: DIGI24 - https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/educatie/domeniul-important-pentru-care-
guvernul-a-alocat-mai-putini-bani-decat-firmele-private-1033876
Angajatorii critică dur sistemul de Educație din România, dar nu se implică în
schimbarea lui sau în formarea angajaților, arată două studii ale Băncii Mondiale
Două studii ample derulate de către Banca Mondială în România arată un paradox. În primul
rand Sondajul Online Employer Survey, făcut în 2017 de către Banca Mondială, printre companiile de la noi,
a descoperit că aproape jumătate dintre patronii de firme sau managerii chestionați sunt de acord cu faptul că
în școală elevii nu deprind deloc abilitățile practice de care au nevoie în muncă. După care studiul SABER
Dezvoltarea Forței de Muncă, făcut în același an, arată că implicarea angajatorilor în stabilirea priorităților de
dezvoltare a forței de muncă, precum și pentru recalificarea sau supra-specializarea actualilor angajați este
destul de slabă.
Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE
Serviciul Marketing şi Comunicare
Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,
cod 010615, România
Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129
www.ase.ro; e-mail: [email protected]
Angajatorii români sunt critici la adresa relevanței
sistemului educațional din mai multe motive, scriu
specialiștii Băncii Mondiale. În primul rând curriculum-
ul atât pentru gimnaziu, liceu, cât și pentru facultate a
fost caracterizat de mulți angajatori din diferite arii și
domenii, drept mult prea teoretic, bazat pe prea multe
concepte abstracte și pe acumulaea informației, în loc să
fie axat pe aplicații practice. În al doilea rând, în același
timp cu teoretizarea excesivă, metodele de predare sunt
descrise ca fiind depășite, învechite sau foarte
tradiționale, încremenite în memorarea conceptelor și
ideilor, în loc să arate aplicare și aplicabilitatea lor. În
sfârșit, angajatorii au artat că sistemul eeucațional este foarte rezistent la schimbare, atât la nevel
preuniversitar cât și în universitar. ”În medie, persoanele cu vârsta de 20‐44 de ani au 12,2 ani de şcoală, faţă de 10,7 ani, în cazul celor cu
vârsta între 45‐50 de ani. Cu toate acestea, şcolaritatea pe o perioadă mai mare nu este reflectată într‐un
nivel semnificativ mai mare de competențe dobândite. Dacă ritmul de creştere a competențelor înregistrat
până în prezent continuă să fie lent, România nu va putea compensa îmbătrânirea populaţiei şi migraţia, iar
lipsa de personal cu niveluri înalte de competenţă se va perpetua. Deficitul de calificări este cel mai intens
în sănătate, construcţii, hoteluri‐restaurante şi TIC, cu decalaje între cerinţele acestor domenii şi
programele de studiu oferite. Mobilitatea educaţională, măsurile de orientare în carieră şi competenţele
„soft” necesare pe piaţa forţei
de muncă (cum sunt
competențele antreprenoriale şi
digitale) sunt slab dezvoltate,”
arată raportul.
66% dintre participanți au
decarat că nu sunt de acord cu
faptul că școala îi pregptește pe
absolvenți pentru experinețe
practice care să poată fi aplicate
în munca pe care o vor face.
61% au fost împotriva și
oarecum împotriva afirmației că școala le dă tinerilor aptitudinile personale necesare cum ar fi
managementul timpului, fiabilitate, abilitatea de a lucra cu alții sau în echipă etc. Și tot așa, rezultatele
sondajului rezumat în Diagnosticul Sistematic de Țară al Băncii Mondiale pe Educație pot fi văzute în acest
grafic.
În același timp era realizat, tot de către Banca Mondială, Studiul SABER despre Dezvoltarea Pieței
Muncii, al cărui raport pentru România arată că în ciuda eforturilor de a identifica nevoile principalelor
sectoare economice, implicarea angajatorilor în dezvoltarea reală a forței de muncă sau în calificarea,
recalificarea, supra-specializarea sau doar formarea pe tot parcursul vieții a celei existente este mai degrabă
slabă.
Unul dintre motive ar fi că stimulentele oferite companiilor pentru a oferi formare profesională angajaţilor
existenţi sunt limitate, iar mecanismele de monitorizare a iniţiativelor de acest fel sunt inexistente, potrivit
sursei citate.
Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE
Serviciul Marketing şi Comunicare
Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,
cod 010615, România
Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129
www.ase.ro; e-mail: [email protected]
Un alt motiv ar putea fi faptul că, ”în absenţa concurenţei, companiile care domină industria (date fiind
costurile de producţie mai scăzute) au puţine motive să‐şi sporească productivitatea. România are cea mai
mică densitate a întreprinderilor din EU28 (Raport FEM cu privire la competitivitatea globală 2015‐16),
întreprinderile mici şi mijlocii reprezentând majoritatea (99% dintre societăţile comerciale)”, arată raportul.
SURSA: EDUPEDU - https://www.edupedu.ro/angajatorii-critica-dur-sistemul-de-educatie-din-
romania-dar-nu-se-implica-in-schimbarea-lui-sau-in-formarea-angajatilor-arata-doua-studii-ale-bancii-
mondiale/
Important:
Revista presei conţine fragmente preluate, fără nicio modificare, din articolele despre învăţământul universitar ce apar în
presa locală, regională şi naţională.
Academia de Studii Economice din Bucureşti nu îşi asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor apărute în
presă, redate pe această pagina exact în forma în care au apărut în publicaţiile respective.
Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor acestora (sursei).