(2)

ACADEMIA DE $TIINTE SOCIALE $1 POLITICEA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

sfudiiREVISTA IDE ISTORIE

DIN SUMAR

COMERTUL, PRODUCTIA $1 CONSUMUL DE POST-DE LINA IN TARILE ROMANE (SEC. XIV-JUMA.T.SEC. XVII) S. GoLDENBErtaASEZAREA STATORNICA. A ROMANILOI. iRAN'SILVANENIIN TARA ROMANEASCA (1739-1831) Louis ROMANCARACTERUL LUI TUDOR VLADIMIRESCIT

VASILE MACAU

CONTRIBUTII PRIVIND CRIZA PARTIDULUI NATIONALROMAN $1 TRECEREA DE LA PASIVISM LA ACTIVISM(1893-1905) LUCIAN BOIA

RELATIILE PARTIDULUI COMUNIST ROMAN CU ALTEPARTIDE IN ANII 1922-1928 MINAI RUSENESCU

DOCUMENTARVIATA STIINTIFICARECENZIIREVISTA REVISTELORINSEMNARI

TO MU L 24 1971

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

!1 1 1 1 1

II I' j

MI$C II

I1

li

1 I 1

1 f I

11 "

r

. I

17-1;ir.:: -

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA DE STIINTE SOCIALE SI POLITICE AREPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

SECTIA DE ISTORIE $1 ARHEOLOGIE

COMITETUL DE BEDACTIE

Acad. A. OTETEA (redactor responsabil); MATEI IONESCU (redactorresponsabil adjunct); acad. P. CONSTANTINESCU-IASI ; acad. C.

DAICOVICIU ; M. BERZA, $T. PASCU, membri corespondenti ai Acade-miei ; L. BANYAI ; MIRON CONSTANTINESCU, AL. ELIAN, M. PETRESCU-

DiNIBOVITA, EUGEN STANESCU, TEFAN TEFINESCU ( membri), I.APOSTOL (secretor de redaclie)

Pretul unui abonament este de 180 lei.In taro, abonamentele se primcsc la oficiile postale, factorii

postali si difuzorii voluntari de press din Intreprinderi si institutii.La revue STUDII", REVISTA. DE ISTORIE, parait 6 fois

par an.Toute commande a Petranger sera adressee a Intreprinderea de

comert exterior LIBRI. Bolte postale 134-135, Bucarest,Roumanie, ou is scs reprosentants is l'etranger.

En Roumanie, vous pourrez vous abonner par les bureauxde poste ou chez votre facteur.

Manuscrisele, cbrtile si revistele pentruschirnb, precum si orice corespondentAse vor trimite pe adresa Comitetuluide redactie al revistei Studii", revistAde istorie.

Apare de 6 on pe anAdresa redactiei : B-dul Aviatorilor, nr. 1,

Bucuresti, tel. 18.25.86www.dacoromanica.ro

REVISTA of ISTORIE

TOM. 24, 1971, Nr. 51

SIIIVIARPag.

S. GOLDENBERG, Comertul, productia $i consumul de postavuri de Itna Intarile romane (sec. XIVjumat. sec. XVII). 877

LOUIS ROMAN, Asezarea statornica a romanilor transilvaneni In Tara Roma-neasca (1739-1831) 899

VASILE MACIU, Caracterul miscarii lui Tudor Vladimirescu 931BUCUR TINCU, Contributii la istoria cailor ferate din Romania Idei si proble-

me In perioada 1859 1869 951LUCIAN )30IA, Contributii privind criza Partidului National Roman si tre-

cerea de la pasivism la activism (1893-1905) 963

MIIIAI RVSENESCU, Relatiile Partidului Comunist cu alte particle In anii1922-1928 985

FLOREA NEDELCU, Carol al II -lea si Garda de her de la relatii amicale lacriza (1930-1937) 1009

DOCUMENTAR

RADU CONSTANTINESCU, Manuscrisele slavo-romanc ale vechii bibliotecisinodale din Moscova 1029

1LIE CORPUS, 0 descriere polona a uniformei armatei lui Ipsilanti 1035

VIATA

Aniversarea centenarului nastcrii lui Nicolae Iorga (Mariela Rddulescu, Lucia raffia')si Mircea Grosu); Centenarul Societatii pentru fond de teatru roman dinTransilvania" (Al. Porfeanu) ; Sesiunea de comunicari Vincentiu Babes de laTimisoara (Gheorghe Radulovici) 1037

RECEN /.II

Documenle din istoria parlidului commist si a miscdrii muncitoresti revolulionaredin Romania (mai 1921august 1924), Edit. politico, Bucuresti, 1970, 822 p.(1. Aposlol) . . , 1051

*

MINTIEICA

.

. . . . .......

........

.

a e

.

www.dacoromanica.ro

874

NICOLAE COPOIU, Socialismul european 81 mi$carea muncitoreasea $i socialislddin Romania, Bucuresti, Edit. politica, 1971, 175 p. (Damian Hurezeanu) 1057

VASILE NETEA, C. A. Roselti, Bucuresti, Edit. stiintifica, 1970, 444 p. (V.Mihordea) 1061

EUGEN PAVLESCU, Meste,sug si nego( la romdnii din sudul Transilvaniei (secXV II XI X), Edit. Academiei, Bucuresti, 1970, 574 p. (L. Demeny) . 1067

REVISTA REVISTELOR

* * * Valachica (Sludia). Studii materiale de istorie gi istoria culturii. Publi-catia Muzeului jude%ean DImbovita, Tfrgoviste, vol. I (1969), 300 p. ;vol. II (1970), 358 p. (Ioana Constanlinescu)

IN SEAINARI

1073

Istorla Romaniel. RADU POPA, Tara Maramuresului In secolul al X IV-lea,Bucuresti, Edit. Academiei, 1970, 304 p. (.Stefan 011eanu); D. PRODAN,Inca un Supplex libellus romanesc 1804, Edit. Dacia", Cluj, 1970, 92 p.(V asile Nelea) ; WILLIAM MARIN, GH. I. OANCEA, Mi$carea anti-lascista $1 revolutia popularil In Banat, Timisoara, 1971, 352 p. (TraianUdrea). Istorla Universal& KEMENY G. GABOR, Iratok a nemzetisegila:rdes tartenelehez Magyarorszdgon a dualiznus koraban (Documente privindistoria problemei na(ionalitatilor In Ungaria In perioada dualismului), vol. V(1906 1913), Budapesta, 1971, 740 p. (Lucian Boia); A. VETULANI,Poczatki na najstaraszych wszechnic grodkowoeuropejskich (Inceputurile colormai vechi universita(i In Europa centralii), Wroclaw, Warszawa, KrakOw,Zaklad Narodowy imienia Ossolifiskich Wydawnictwo, 1970, 215 p.(Serban Papacostea); WINFRIED BAUM GART, Bibliographie zumStadium der neneren Geschichte. Alit einem Geleitwort von Konrad Repgen,Bonn, 1969, XIII + 1 312 p. (Historisches Seminar der RheinisehenFriedrich-Wilhelms-Universitat) (A. Armbruster); C. TI-I. DIMARAS,C. KOUAIARIANOU, L. DROULIA, Modern Greek culture A selectedbibliography (In English-French German-Italian). Third revised edition,Athens, 1970, VIII ± 110 p. (Venera 0. Tulliu); * * * Relaciones

hispano-mexicanas (1839 - 1898). Documenlos procedentes del Archly°(le la Embajada de Espana en Mexico. Serie I. Despachos generates. I6.1816 1S48, Mexico El Colegio de Mexico", 1968, 281 p. (loan I. Neac,t) 1086

,,STUDI1". tomul 24, nr.5. p. 873-1092, 1971.

diplo-maticas

.

II

www.dacoromanica.ro

GEEREVISTA ISTORIE

I TOME 24, 1971, N° 51

SOMM AIREPage

S. GOLDENBERG, Le commerce, la production et Ia consommation du drapde laine dans les pays roumains (XIVe siècleseconde moitie du XVIIesiecle) 877

LOUIS ROMAN, L'installation stable des Roumains de Transylvanie en Vala-chie (1739-1831) 899

VASILE MACIU, Le caractere du mouvement de Tudor Vladimirescu . . . 931BUCUR TINCU, Contributions a l'histoire des chemins de fer de Roumanie.

Idees et problemes durant la periode 1859-1869 951LUCIAN BOIA, Contributions concernant la crise du Parti national roumain

et le passage due passivisme activisme (1893-1905) 963

MIHAI RUSENESCU, Les relations du Parti communiste roumain avecd'autres partis durant la periode 1922 -1928 985

FLOREA NEDELCU, Carol II et la Garde de fer des relations amicalesIa crisc (1930 1937) 1009

DOCUMENTAIRE

RADU CONSTANTINESCU, Les manuscrits slavo-roumains de l'anciennebibliotheque synodale de Moscou .1029

ILIE CORFUS, Une description polonaise de l'uniforine de l'armee d'Ypsilanti 1035

LA VIE SCIENTIFIQUE

L'anniversaire du centenaire de Ia naissance de Nicolae Iorga (Mariela Rada-lescu, Lucia Taf la, M ircea Grosu) ; Centenaire de la e Societe pour le fonds duTheatre roumain de Transylvanie n (Al. Porfeanu); Session de communica-tions VincenOu Babes de Tim4oara (Gheorghe Radulovici)

COMPTES RENDUS

* * Dommente din isloria parlidalui comunist si a miscarii muncitoresti revo-lufionare din Romdnia (mai 1920august 1924) (Documents sur l'histoiredu part! communiste et du mouvement ouvrier revolutionnaire de Rou-manic (mai 1921-aoCit 1924), Editions politiques, Bucarest, 1970. 822 p.(I. Apostol)

1037

1051

9 1'.

il au

o.

a s

www.dacoromanica.ro

876

NICOLAE COPOIU, Socialismul european mi$carea muncitoreasca si socia-lista din Romania (Le socialisme europeen et le mouvement ouvrier etsocialiste de Roumanie), Bucarest, Editions Politiques, 1971, 175 p.(Damian Hurezeanu) 1057

VASILE NETEA, C. A. Roselli, Bucarest, Editions Scientifiques, 1970, 444 p(V. Mihordea) 1061

EUGEN PAVLESCU, Mestesug $i negof la romdnii din sudul Transilvaniei(secolele XVII XIX) (Metier et negoce chez les Roumains du sud de InTransylvanie (XVIle XIXe siecles), Editions de l'Academie, Bucarest,1970, 574 p. (L. Demeny) 1007

REVUE DES REVUES

* * « Valachica Studia * Studii materiale de istorie si istorie a culturii (Pu-blication du Musee du departement de DImbovita, Tfrgoviste, vol. I(1969), 300 p. ; vol. II (1970), 358 p. (loana Constantinescu) . 1073

NOTES

Ilistoire de lloumauie. RADU POPA, Tara Maramure$ului fn secolul at X IV-lea(Le pays du Mararnures au XlVe siecle), Bucarest, Editions de l'Aca-demie, 1970, 304 p. (Stefan 011eanu); D. PRODAN, nth un SupplexMelba romanesc 1804 (Un autre Supplex libellus roumain 1804), Editions*Dacia , Cluj, 1970, 92 p. (Vasile Isi elea); WILLIAM MARIN, GH. I.OANCEA, Miscarea antifascista si revolufia populard in Banat (Le mouvementantifasciste et la revolution populaire au Banat), Timisoara, 1971, 352 p. ;(Traian Udrea) Histoire universelle. KEMENY G. GABOR, Iratok anemzetisegi kerdes tortinetehez Magyarorszdgon a dualizmus kordban, vol.V (1906-1913) (Documents concernant l'histoire du probleme des nationa-files en Hongrie a l'epoque du dualisme) vol. V (1906-1913), Bu-dapest, 1971, 740 p. (Lucian Bola); A. VETULANI, Poczatki no/I ajslaraszych wszeehnic erodkowoeuropejskich (Les debuts des plusanciennes universites en Europe centrale), Wroclaw, Warszawa,Krakow, Zaklad Narodowy imienia Ossolhiskich Wydawnictwo, 1970,215 p. (Serban Papacostea); WINFRIED BAUMGART, Bibliographie sumStudium der neueren Geschichle. Mit einem Geleitworl von Konrad Repgen,Bonn, 1969, XIII+ 312 p. (Historisches Seminar der Rheinischen Friedrich-Willielms-Universitdt) (A. Armbruster) ; C. TH. D1MARAS, C. KOUMARI-ANOU. DROULIA, Modern Greek culture A selected bibliography (InEnglish-French-German-Italian). Third revised edition, Athens, 1970, VIII+ 110 p. (V enera 0. Tulliu); * * Relaciones diplomdlicas hispano-mexicanas (1839 1898), Documentos procedentes del Arch too de la Embajadade Espana en Mexico. Serie I. Despachos generates. IV, 1846 -1848, Mexico,

El Colegio de Mexico * 1968, 281 p. (loan I. Neacsit)

..8T1:1011", to mul 24, ur.5, D. 878-1022 1971

1080

si

si

.

. ..... . . . . . . . . . . . . . . . .

www.dacoromanica.ro

CO MER TUL , PRODUCTIA I CON SUMUL DEPO STAVURI DE LINA IN TARILE ROMAINE

( SEC. XIV JU MAT. SEC. XVII)*DE

S. GOLDENBERG

La prima vedere, titlul lucrgrii noastre, consacratg principaleiindustrii a evului mediu si unui comert infloritor, poate cel mai inflo-ritor, care a pus in contact taxi si regiuni dintre cele mai diverse si inde-pgrtate, pare paradoxal : schimbul precede, tematic, productia ; circuitulpostavului fabricarea sa. Aceastg succesiune Ins nu este intimplg-toare. Firg a subestima productia de postavuri de ling de calitate infe-rioarg, sau mai bung din tgrile romane, In cadrul economiei casnice, amestesugurilor organizate in bresle sau a primelor forme noi, manufac-turiere, din secolul al XVI-lea, aceastg modalitate de tratare este impusgde ponderea si valoarea postavurilor strgine, apusene si a celor din Euro-pa centralg, in comertul si consumul din aceastg regiune a continentuluinostru.

Ce stim despre comertul, productia si consumul postavurilor deling si pe ce se bazeazg cunostintele noaste? Sursele de care dispunempentru analiza problemei noastre (registrele vamale de vigesimg si trice-simg din secolele XV-XVII ale oraselor Sibiu, Brasov si Cluj si aleunor orase din Polonia si Cehia ; privilegiile vamale, litterae divisionalessau Teilungsbieher, registre de socoteli, ordonanDe, statute, numeroasedocumente, mentiuni, relatgri ale unor cglgtori etc.) an o valoare infor-mativg consistentg, dar nu completg. Lacunare, in special in ce privestevalorile numerice pentru anumite perioade, deseori normative si nu

Versiunea italiana a acestei lucrAri a Post prezentatA la Congresul de istorie econo-mics (Seconda Settimana di Studio) organizat la Prato (10-16 aprilie 1970) de Centro In-ternationale di Storia Economica Francesco Datini". Lucrarea prezinta, In sinteza, date, con-statitri si concluzli la care a ajuns autorul pe baza studiului unei vaste documentatii Inedite (Inspecial materiale din arhivele si fondurile din Cluj, Sibiu, Brasov, Bistrita, precum $i din Cra-covia tai Budapesta) si edite, culese In vederea elaborarii unei monografii consacrate acesteitune. Pentru orientarea cititorului se anexeaza o succinta lista bibliografica, cu lucrari mai noicare privesc direct si integral sau partial problema analizata.

.,sTIMII", tomul 24. nr. 5, D. 877-897.1971

www.dacoromanica.ro

878 S. GOLDENBERG 2

functionale, limitate la anumite centre si inregistrind uneori aspectesi date izolate, ele nu se preteazg la interprethri statistice exhaustive,generale, la evaluari cantitative sau valorice totale. Cu toate acestelacune, datorate, repetgm., unei documentAri eterogene, este ast-azi posi-

reconstituirea tabloului productiei, a comertului consumuluide postavuri de lira in zona studiat6, de noi, adica in Transilvania,Moldova si Tara Romaneascl, incadrarea sa In tabloul general euro-pean al acestei ramuri primare de activitate umang, creatoare din seco-lele XIVXVII.

Cgile comertului cu postavuri strain erau caile comertului general,exterior si interior al tlrilor romane. In functie de o serie de factoriinterni extern : economici (declinul unor centre de productie a posta-vurilor de link ridicarea altora ; accesul mai usor sau mai greu la anu-mite textile ; transferarea unor artere comerciale sub impulsul unorcauze generale, cunoscute) ; politico-militari (instaurarea unor stApinirisau impunerea unei suveranitati strain) ; a factorului social, etnic,dar si de conjuncture evolutia costumului v.a., s-a desfasurat cu ointensitate inegale, dar neintrerupt, un schimb prodigios.

Nu vom incerca o introspectie detaliata, a problemei drumurilorde comert, pe care s-a efectuat intrarea postavurilor de line occidentalemai intii, apoi a celor din Europa centrals in Moldova, Tara Romaneasd,i Transilvania. Le vom mentiona succint. Postavurile occidentale au

ajuns din secolul al XIV-lea in t 'Arlie romane, direct sau intermediat.Pozitia geografica, a acestora, amplasarea active in reteaua multiplya unor trasee comerciale, care le inlesneau legaturi dintre cele maivariate, au favorizat aceste relatii, mai active $i mai directe in cazulTransilvaniei si al Moldovei §i intermediate, prin ele, in cazul TariffRomainesti. Direct, atunci cind era vorba de postavurile italiene ne-gustorii sibieni se bucurau incepind cu anul 1367 de privilegii pentrucomertul for cu Venetia, cei din Cluj din aunt 1404. Relatii directeexists cu Nurnberg, Regensburg, prin familii originare din aceste cen-tre, statornicite mai filth la Buda sau la Cracovia i asezate apoi inTransilvania sau venite de la inceput in Transilvania. PrecumpaneauIns legAturile intermediate, prin Viena i alte centre ale Austriei, prinBuda (ping, la inceputul secolului al XVI-lea), prin orasele ceho-moravo-slovace (Praga, Kogice, Pregov, Bardejov, Bratislava s.a.), prin centrelepolono-sileziene (Breslau-Wroclaw, Cracovia ; apoi Liov, Iaroslav)in sfirsit, cele realizate ping la caderea Chiliei si a Cetatii Albe (Akker-man), prin intermediul genovezilor de la gurile Dunarii.

Orasele i tirgurile Transilvaniei an folosit in secolele XIVXVimportanta artera comercial6 (via magna), care facea leggtura, peste Buda,cu Viena, prin Oradea. 0 altg, tale trecea, tot prin Buda, spre Szeged,jar a treia, evitind Buda, se indrepta spre Viena trecind Dun'area giajungea la marele emporiu austriac prin Szekesfehervar, Gyor .siKOszeg. intrucit relatiile Budei cu Italia erau in secolele XIVXVfoarte intense §i numero§i negustori florentini, venetieni genoveziaduceau pe piata ungarg, textile italiene, o parte dintre ele lua i caleaTransilvaniei §i de aici, cea spre Tara ItomaneascA sau Moldova.

In secolul al XVI-lea in special dupg, instaurarea pasalicului dela Buda rolul de intermediar al acestui oral dispare, au be mutatiile

bill

§i

$i

1i

Qt

1i

zi

0i,

Ii

www.dacoromanica.ro

3 COMERTUL, PRODUCTIA $I CONSUMUL DE POSTAVURI (SEC. XIV-JUM. SEC. XVII) 879

unor cgi comerciale §i leggturile cu Viena nu se mai realizeazg prin Buda,ci prin nord-vestul Transilvaniei, prin Kogice i prin Bratislava, amintitca loc de vana tricesim5 imperiala la 1636. Viena joaca un rolde prim ordin in aprovizionarea cu postavuri a Transilvaniei in secoleleXVIXVII, la inceput in comertul de tranzit al produselor industrieitextile din Tarile de Jos si Germania apuseana, apoi a textilelor dinBoemia, Moravia Si Silezia.

Nurnberg, unul dintre marile centre comerciale i industriale aleGermaniei superioare, intretinea strinse leggturi nu numai cu Italia,Franta, Spania, sau Tarile de Jos, dar cu Silezia (pe drumul Zwickau

Leipzig GOrlitz, spre Breslau, cu bifurcgri spre Gdansk si Liov.De la Nurnberg se ajungea in Boemia pe o important artery comerciale,drumul praghez", iar din Praga porneau cal de comunicatii spre Sile-zia, Moravia, spre Viena sau Cracovia. Postavurile din Nurnberg im.por-tate in tarile romane apar sub denumirile de postav scurt" de Niirn-berg, cu 50% mai ieftin ca postavul Londis (de Londra) cu mult maiieftin ca cele flamande, postav lung" de Nurnberg, mai ieftin ca pos-tavul Karasia (kersey) si mai stump ca cel de Breslau veneau intgrile romane pe aceasta tale, peste Regensburg Passau Viena saupeste Cracovia si de aici ajungeau in Transilvania i, prin intermediul ei,in Tara Romaneascg si Moldova.

Leggturile cu tarile cehe se faceau in secolele XIV-XV prin Buda,de-a lungul Dungrii, prin Esztergom, Bratislava, Brno, la Praga sau dinEsztergom prin Trnava Brno Klodzko la Wroclaw (Breslau), unul dinmarile emporii ale Europei centrale. Orasele Boemiei si ale Moraviei,legate de Viena, Regensburg si Niirnberg si mai departe, de-a lungulRinului, prin Köln, cu marile centre ale postavaritului flamand si german,apoi cu Venetia, au putut mijloci ele importul de postavuri de lingdin apus in tarile romane in perioada evului mediu, alaturi de cele dinLusatia superioarg i Silezia. Un rol substantial in stabilirea acestor lega"-tun a jucat orasul Kogice (din 1378 dateazg primul privilegiu acordatnegustorilor din acest centru privind vinzarea de postavuri la Cluj,Alba-Iulia, Aiud, Turda si Sibiu cum peciis et non cum ulnis"), apoiPregov Levaa. Prin orasele comerciale ale Transilvaniei postavurilecehesti ajungeau in Moldova si Tara Romaneascg, iar uneori, de aici,in Peninsula Balcanica.

Documentele de care dispunem atestg leggturi aproape permanentecu perioade de virf, ca in timpul lui Stefan Bathori cu impor-

tante emporii polone, cu Torun, Gdansk, Lublin etc., dar in special cuCracovia, care apare aproape permanent in registrele vamale ale Clujuluide la sfirsitul secolului al XVI-lea si din prima jum5tate a secolului alXVII-lea, la fel cum negustorii transilvaneni apar aproape permanentin registrele vamale ale Cracoviei din aceasta perioada. Prin Buda lainceput, apoi prin Kogice Pregov Bardejov (loc de vama imperialla 1636) Nowy-S4cz sau de la Pregov la Levoea si de aici la Cra-covia se ajungea la acest important centru de tranzit al comertului depostavuri de ling, cu leggturi spre apus, spre Breslau, spre nord legindin regiunea Marii Baltice, Polonia cu Flandra, Brabant Anglia, iar spreest, Cu Liov. Cracovia ajunge din a doua jumatate a secolului al XVI-lea

§i

§i§i

§i

§i

si

www.dacoromanica.ro

880 S. GOLDENBERG 4

un important centru al comertului de postavuri din Sliezia, GermaniameridionalI, a postavurilor din Boemia si Moravia si, partial, a celoritaliene, Intrecut in ansamblul importului Transilvaniei, numai deViena. Din registrele vamale ale Clujului si cele ale Cracoviei din ultimuldeceniu al secolului al XVI-lea si din primele decenii ale secolului al XVII-lea se constaa un flux permanent de postavuri de ling in special in direc-tia Cluj, Oradea, Satu Mare, Baia Mare, Turda si Cetatea de Bala.Pe piata Cracoviei negustori transilvaneni achizitionau postavuri sile-ziene, cehe sau postavuri apusene.

Furnizorul principal de postavuri de ling, al Moldovei era orasulLiov, inzestrat cu drept de depozit, Insemnat centru de tranzit al pos-tavurilor occidentale, in special din Flandra, Brabant si Germania. Ilconcurau numai Bistrita si Brasovul. In secolele XIVXV contactelese fg,ceau pe cunoscutul drum care ducea peste Halici Colomea, spreSuceava, spre Cetatea Alba sau spre Chi lia. Leggturile Liovului cu Torun,Gdansk, Poznan, Breslau, dar in special cu Cracovia si Nurnberg, favo-rizau fluxul de postavuri spre Moldova. La Suceava, care se bucurain secolul al XV-lea de drept de depozit, liovenii (Inzestrati cu nume-roase privilegii comerciale in Moldova, ca cele din 1408, 1434, 1449,1456, 1460 etc.) vindeau marfurile for negustorilor modoveni, ardelenisau negustorilor genovezi din Caffa important partener comercial alMoldovei sau le transportau mai departe la Chilia, in Transilvania,in Tara Romaneascg, sau in Peninsula Balcanicg,. Prin intermediul Lio-vului, Moldova devine o baz& solid& in tranzitul de postavuri dintre oc-cident si sud-estul european. Drumul sigur comod din secolul al XV-lea fiind in declin in urma modificgzilor din viata politic& din aceastg,regiune, apare o alts tale directs, peste Iasi spre Galati cu punctul ter-minus la Constantinopol. Leggturile, in conditii mai dificile, continua,dar contactele sint altele, ele se realizeazg, in special cu Peninsula Bal-canicl, cu Cipru, cu Italia, prin mijiocirea negustorilor greci, romani,poloni, arm.eni, evrei si italieni.

In ce priveste relatiile comerciale directe dintre Transilvania siLiov s-au emis unele opinii care se cer emendate, in ce priveste doll&aspecte. In primul rind, dupg cum demonstreazg, registrele vamale sidocumentele pAstrate, Liovul nu intermedia comertul dintre Transilvania,si Cracovia ; in al doilea rind, contactele nu se efeetuau exclusiv prin Mol-dova, ci si pe drumul direct si mai scurt, pe valea rialui Stryi, pestemuntii Maramuresului, care a dobindit o mare importana, mai ales dela jum'atatea secolului al XVI-lea, cind navalirile turcilor si atarilorcrimeici au facut mai nesigure drumurile Moldovei.

In momentul disparitiei lui Mohamed al II-lea de pe arena istoriei,singurele orase comerciale din sud, care an scapat de sub autoritateaotoman5 erau Inc & Chilia si Cetatea Alba. Genovezii, statorniciti in regiu-nea gurilor Dungrii erau activi in tranzitul de postavuri in special ita-lienesti si franceze" (flamande ?). Postavurile de Flandra, Brabant,Boemia circulau pe drumul Chilia Brasov, vehiculate si de negustorigenovezi statorniciti in Moldova. Astfel genovezul Cristoforo Fragoaduce un mare transport de postavuri de ling, din Liov in Moldova (1443),iar Niklas, primarul Liovului, livreazg, in 1471 arendasilor vamii Moldo-

qi

www.dacoromanica.ro

5 COMERTUL, PRODUCTIA CONSUMUL DE POSTAVURI (SEC. XIVJUM. SEC. XVU) 881

vei, genovezului Dorino Cattaneo armeanului Kokcza din Suceava 20de baloturi de postav, intre care si florentin, de Ma lines si Londra(Londis). Negustorii din Caffa mergeau ei uneori la Liov, deli deobicei aveau legAturi cu acest oral prin intermediul negustorilor dinCetatea Albg. Alteori ei achizitioneazg postav la Suceava, cum a fostcantl unui negustor din Caffa care a cumparat la 1492 postav the-felsky de diferite culori de la Caspar Armeanul. Izvoarele confirmg dealtfel pgrerea ca dupes caderea oraselor Chilia Cetatea Albg sub st5,-pinirea otomang ele nu $i -au pierdut functia de puncte de tranzitpentru postavurile de ling, vehiculate din Polonia sau Transilvania spresud. Legislatorul otoman dat seama de importanta lor, dar el afavorizat pe negustorii indigeni in pofida celor din Liov sau a negusto-rilor veniti din occident la Liov. Desi sint trecute sub t5,cere, in ordo-nante, sortimentele de postavuri importate gi exportate prin CetateaAlba, Chilia, se poate presupune ca e vorba cu precgdere de postavuridin Po Ionia, Boemia, probabil si din Germania, Flandra si Brabant.

In sfirsit, directe sau intermediate an fost leggturile comercialecu orasele Italiei in special cu Venetia. Ele se efectuau fie prin mijlo-cirea numerosilor negustori italieni veniti in tgrile romane sau a negus-torilor romani plecati in Italia, fie cg se realizau prin Buda, Cracovia,dar mai ales prin Viena. Chile directe erau lungi anevoioase. Principalularticol de import it constituiau textilele italiene. In tArile romane se im-portg in perioada studiatl, urmgtoarele postavuri : florentin, de Bergamo,italian", de Verona §i scarlat. Curtea principilor Transilvaniei nu ra-minea insensibilA fates de postavurile italiene, dupg cum rezulta si dinscrisoarea lui Sigismund Bathori cAtre Mamie Duce de Toscana (1593),in care acesta nota, intre altele : mi ha insieme portato un infinito dibelle et nuove foggie di drappi, li quali si per la variety, quanta, etbellezza loro mi sono stati sopramode cari". Aceste postavuri conti-nu5, sA figureze mai tirziu, mai rar in tot decursul secolelor XVI siXVII.

In istoria comertului de postavuri de ling, strgine, in tgrile romanese pot distinge trei faze : una, din secolul al XIV-lea ping pe la sfirsitul se-colului al XV-lea ; a doua de la sfirsitul secolului al XV-lea ping pe la,ultimul sfert a secolului al XVI-lea si a treia de la ultimul sfert al seco-lului al XVI-lea ping la mijlocul secolului al XVII-lea. Pentru fazaintli nu dispunem de nici un fel de izvoare care sg permita evalugricantitative. Cunoastem numai din privilegiile comerciale acordate unororate de voievozii Moldovei, ai Tarii Romanesti Transilvaniei, sau demari dreggtori ai Ungariei, precum si din unele documente, sortimentelede postavuri i taxele vamale. Este vorba aproape exclusiv de privi-legii acordate negustorilor brasoveni, care faceau comert cu Tara Ro-mAneasca, de cAtre Mircea cel BAtrin (1413), Radu Plesuvul (1421), Danal II-lea (1422-1423, 1424, 1431) si Vlad Dracul (1437), in care sintindicate datele amintite mai sus. Terminologia utilizat5, acum in pe-rioadele urmatoare pentru a designa postavurile de ling reflectg, subdiferite variante, originea strains a majoritAtii expresiilor (fie derivatedin toponimice ce indices locul fabricatiei, fie expresii ad hoc", cunuance de fonie gi semnificatii dupg regiuni).

§i

qi

§i

§i-a

Ul

si

si

gi

si

si

www.dacoromanica.ro

882 S. GOLDENBERG 6

Postavurile exportate in prima jumatate a secolului al NV -lea dinTransilvania in Tara Romaneasca erau urmatoarele :

Anii Sortimente

1 113 Ypres Koln Louvain polonez"1421 Ypres IKtiln Louvain1 122 Ypres Ktiln Louvain1423 Ypres KOln Louvain

(lung")1 124 Ypres Kola Louvain1-131 Ypres Koln Louvain f ran eez"

(flamand ?)

Taxele se pereepeau in tirgurile unde aceste postavuri erau yindute,la Dimbovita (1413), pe drumul Brasovului la Braila" (1413, 1424,1437) ceea ce tranzitul de postavuri apusene prin Tara Roma-neasca spre regiunile Marii NegTe ; la Ruear (1422, 1431). Ele erau dile-rite, dupa calitatea postavurilor : pentru postavul Ypres, mai stump,se percepeau 36 de dinari de bucata" (pecia), pentru eel de Louvain

18 dinari, iar eel de Köln 16 dinari.Aceeasi situajie in Moldova. In privilegiile lui Alexandre' (1449,

1452), Stefan eel Mare (1458), reinnoite brasovenilor, apar exclusiv posta-vurile de Louvain, Man un postav neidentificat Bytyvar" (Budua ?).

In sfirsit, in Transilvania, amintim doua confirmari ale unor privilegiimai vechi acordate de voievodul Stibor brasovenilor pentru comertulcu Tara Romaneasca (1412) si Bistritei, pentru comertul cu Moldova(1412, 1414), in care, pe linga postavurile de Louvain, Ypres, KOln,mai apare eel francez" (Gallicalus) (eel francez" din privilegiul lui Danal II-lea din 1431) si polonez (polonicalis"). Un privilegiu ulterior,acordat de voievozii Nicolae de Uylak Ioan de Hunedoara brasovenilor,aminteste aeeleasi sortimente de postavuri : Ypres, Gallicalus (Ippriensivel gallicali nu stim dael vel este in acest caz un semn de identi-tate sau o conjunctie), Louvain, de KOln polonez.

In schimb, o mai mare varietate de postavuri aduse din Liov inMoldova : englezesc (1409, 1419), de Bruges (1465, 1466), Florenta (Flo-rentinum brunaticum, 1466), de Malines, rasu (1456, 1492, 1494), deMaestricht (1492). Postavul apusean are valoare de schimb. Un exemplu :Holubey din Siret plateste unui negustor din Liov 105 boi pentru o can-titate de postav de Maestricht.

In a doua jumatate a secolului al XV-lea creste varietatea de sorti-mente in Transilvania, dupa cum rezulta din actele palatinuluiMihail Orszagh de Guth din 1478 si 1491, privind taxele vamale perce-pute la Oradea, intre altele pentru postavurile intrate dinspre Budain Transilvania : traditionalele postavuri de Ypres, de Köln, dar posta-vuri de Bruxelles, Poperinghe, Londra, apoi de Tournai (Dormeto)

Mesery (Maestricht I). Diferenta dintre postavurile tranzitate din 'Liovin Moldova si tale tranzitate din Brasov $i Bistrita in Moldova si TaraRomaneasca in secolul al XV-lea rezulta probabil atit din faptul ca

Eli

ti

si

si

si

sisi

www.dacoromanica.ro

7 COMER'J'UL, PRODUCTIA SI CONSUMUL DE POSTAVURI (SEC. XIV-JUM. SEC. XVII) 883

aprovizionarea se fgcea din piete diferite, cit si din consumul deosebit,din unele distinctii in costumul de carte In tgrile romine. In secolul alXV-lea predoming deci postavurile de ling din citeva maxi centre aleindustriei textile urbane din Flandra si Brabant (numai Poperinghe eraun centru al asa-zisei draperie rurale"), urmate de postavul florentin,german, englez §i polonez.

Incepind cu secolul al XVI-lea, de cind dispunem de registre va-male pentru orasele Brasov, Sibiu si Cluj, precum si de o documentatiemai bogatd, se poate reconstitui nu numai lista sortimentelor, dar sepot efectua unele evalugri cantitative. Nici acum nu putem ofericifre globale pentru intreg-ul import sau tranzit, dar putem preciza importulsau exportul unui oral sau altuia, al Clujului, al Brasovului sau. al Sibiului,la un moment dat.

Secolul al XVI-lea, atit de modern, a fost tgrile romane operioadg de avint demografic, de progres domeniul tehnicilor, pe planspiritual. Consolidarea sistemului feudal, a centralizdrii statale, eflores-centa vietii urbane, inviorarea comertului, cresterea posibilitgtilor si apretentiilor de comoditate, de lux a unor categorii paturi sociale, fargindoialg si sub influenta Renasterii, nu putea sa nu stimuleze cererea,consumul de postavuri de ling. Doming in prima jumdtate a secoluluipostavurile neerlandeze, renane, din Italia si Germania meridional/.Dintr-o cantitate de 126,5 bucgti" (peciae) de postavuri tranzitate in1500 de la Sibiu in Tara Romaneasca : 72,5 veneau din Malines, Weert(Langwerder), Maestricht ; 48 din Niirnberg, 4 din KOln si Speyer si 2din Verona. Grgitor este importul din Brasov in Tara Romaneascdla 1503. Dintr-un total de 1 059,50 bucgti" si 11 coti (ulnae) (= circa25 000 m), 729,5 ,bucati" si 11 coti erau, in ordinea valoricd, dinMalines, Maestricht, Weert si Bruges ; 107 bucati" din Köln, Nurnberg,Speyer si Aachen, 114 bucgti" din Verona si Bergamo. In ordineapreturilor, per pecia : Verona 25 de florini, Malines 18 fl, KOln

11 fl 50 d, Maestricht 11 fl, Bergamo 9 fl. Weert i Niirnberg6 fl 50 d, Verona 6 fl, Bruges 4 fl.

In ordonantele Clujului din 1538 care reglementau comertul cu mar-furile aduse in oral de negustorii din Buda, Pesta si Oradea figureazgprescriptii privind vinzarea urmatoarelor postavuri de ling : de Bruges,Poperinghe, St. Trond, de Nurnberg, Bergamo,

'italian",deLondra, (longum

she Londynense), Wyzyn §i postav lung" Nurnberg. unele deimport, altele finisate in Transilvania. Aproape aceleasi postavuri vinsi din alte directii, se pare din Liov. In martie iunie 1530, de exemplu,ajung la Brasov numai prin Grigore din Moldova postavuri de Bruges(1,5 bucgti"), de Malines (4 bucgti), Maestricht (1 bucatd"), Pope-ringhe (5 bucdti"), de Eecloo (31 buca(,i"), Cynsywg (3 bucati"), deZwickau (28 bucgti)", Tewfflesch (15 bucati"), de Kutno (Xntnisch)(2 bucgti"). Numai un singur negustor, Chiristian Hirscher, a adus la22 ianuarie si 28 mai 1542: 22 de baloturi (56 de bucgti") )i 34de bucgti" de postav lung" de Nurnberg, 55 de bucgti" de postavde Eecloo, 4 bucgti" Bruges si 3 bucgti" de postav halbtuch de Bruges,2 bucati" Londis, 96 de bucgti" postav de Jihlava, 179 de bucAti"postav de Breslau, adicd, in total 429 de bucgti" de postavuri de MA'.

si

si inin

si

si

www.dacoromanica.ro

884 S. GOLDETMERG 8

Registrele vamale ale Brasovului din anii 1529 1530, 1542, 1545si 1546, Socotelile consulului din 1546, ale procuratorului din 1556mentioneaza regulat urmatoarele postavuri : de Bruges, Maestricht,Malines, Eecloo, Poperinghe, Weert, Nurnberg, Breslau, Londra (Landis),iar neregnlat : postavuri de Aachen, Speyer, Bergamo, Saia (Sehay),Gorlitz, Zwickau, Kutno, Cynsyng, Tewfflesch, de Jihlava, Liov, scarlat,Westerlitz, karasia. In alte documente sint mentionate postavuri ea :Barlys, Pwnkespiller v.a. Apar, prin urmare, treptat, alaturi de postavu-rile neerlandeze, italiene si germane, postavuri din Saxonia, Silezia siCehia.

Incepind cu a doua jumatate a secolului al XVI-lea si in specialdin ultimul sfert al acestui secol se impun tot mai mult pe piata tkilorromane postavurile de lin5, din Europa centrala. Este o faz5, noun indomeniul comertului for cu postavuri de lin5, de import. Ea se conjuggtotodata cu inceputul unei productii proprii, pe baze noi, manufactu-wiere, de postavuri de calitate build, in Transilvania.

Explicatia acestei reorientki nu se poate limita exclusiv la fac-torul extern, la relativa carenta, in apus, de postavuri mobile", la tre-cerea la o productie de textile mai putin pretentioase, mai ieftine ; san ladistrugerea masiva a fortelor de productie in Tarile de Jos in timpulluptelor impotriva stgpinirii spaniole. Nici revolutia" preturilor, poatemai sensibila la postavurile apusene, nu explica in intregime fenomenul.Credem ca un rol important 1-a avut dezvoltarea economiei proprii, aindustriei textile, in Europa centrala, in Silezia, Saxonia, in Moravia,in Boemia, trecerea la o productie de postavuri mai ieftine, mai accesi-bile maselor mai largi, in conditiile adaptarii consumului la noile posi-bilit5,4i de aprovizionare conditionate de transformarea, de modificareaunor drumuri comerciale. Cistigg Ina teren $i postavul englezesc (in spe-cial inepuizabilul Londis §i Fainlondis), apoi karasia, scarlatul italian,mai apar postavurile de Verona, Bergamo, St. Trond, Poperinghe si,mai rar, de Bruges.

Cantitatea de postavuri importate creste in raport cu sporireacererii. In anii 1593, 1594, 1595, 1597 si 1599 s-au importat din Cracoviala Cluj : 141 546 de coti polonezi de postavuri de line, adica 77 765,37 m.Incluzind si datele din registrul tricesimei de la Cluj din 1599, privindimportul de postavuri din Cracovia, rezult1 pentru principalele sortimenteurnfatorul tablou :

Gorlitz 75.120 coti 53,42% din totalKarasia 25.139 71 17,78% //Breslau 21.947 77 15,50 % --Lanaberg( i) 9.650 77 6,81% ;/Fainlondis 3.017 77

2,13% ,)--Urmeaza apoi, in ordinea descrescind5, a valorilor, postavurile :

Granat, Brethleist, de Moravia, Londra, Northern (f) (Norden), scarlat,Tignov (v), Podgorze (Podgorski). PredominI postavurile sileziene. Va-loarea unora din sortimentele de postavuri importate in anii 1594,

www.dacoromanica.ro

9 COMERTUL, PRODUCTIA $I CONS UMUL DE POSTAVURI (SEC. XIV-JUM. SEC. XVII) 885

1595 si 1597 din Cracovia la Cluj, Oradea, Dej, Baia Mare, Satu Marei Turda, in florini ¢i grosi, se ridica la :

Gorlitz 7 193 fl 18 gHarasia 4 433 11 54 gFaintondis 3 637 fl 12 gGranat 906 fl 12 gBrethleist 691 fl 6 gMoravia 577 fl 26 gLondis 530 fl 39 g

In prima jumatate a secolului al XVII-lea (1611-1631) in importulClujului din Cracovia figureazg urmgtoarele postavuri de line : Breslau,karasia, Londis, Fainlondis, Tignov ( Liov, Kendale ( ?) (Kentula),silezian". Afar& de postavul englez, nici un postav strain, neerlandezsau Italian !

Primul loc in importul de postavuri de ling al Clujului in aceastavreme nu-1 ocupa ins& Cracovia, ci Viena, care este cel mai importantcentru de achizitionare de postavuri pentru Cluj, poate pentru Tran-silvania in general. De altf el si numgrul de transporturi de la Viena laCluj intrece pe cel de la Cracovia la Cluj. Un exemplu, din 1599 :

Localitatea TransporturiViena 38Cracovia 13Liov 4

Gama, sortimentele si valoarea vamalg a postavurilor importatedin Viena intrec pe cele ale celor importate din Cracovia. Este convin-gator exemplul privind valoarea totalg a postavurilor de ling importatala Cluj in 1599 (karasia, Opava, Jihlava, Breslau, Londis, Granat, Moravia,scarlat, Lamberg ( ?), Tignov ( ?), Said, Rassa (probabil postav usor, tunssi nu postav de Arras), Meissen (Maxner), Cimozin, Harnach, postavnegru). Ea se ridicg la 32 883 florini, sumg considerabill pentru aceavreme. Lipsa de registre vamale privind comertul de postavuri de ling,ale altor orase din Transilvania, din Moldova sau Tara Romaneascanu permite o evaluare a cuantumului total al comertului cu postavuride ling in tarile roman° la srirsitul secolului al XVI-lea prima juma-tate a secolului al XVII-lea. Rgmin deci, Ca unica sursg, registrelevamale ale Clujului.

Atit din Viena, cit si din Cracovia continua sa se importe aproapeacleeasi sortimente de postavuri pe care le gasim $i in registrul din 1599.Dintre postavurile de import, numai in ce priveste postavurile din Jihlavasi de Breslau care nu ocupa primul loc in importul Transilvaniei s-auadus in 17 ani comerciali din perioada 1599 -1637: 9 800 de bucati"postav de Jihlava $i 2 662 de bucgti" de postav de Breslau, adicg intotal, la aceste doug sortimente, 12 462 de bucapi" sau 214 000 m depostay. In ce priveste postavul de Jihlava, din acesta a fost cea mai impor-tanta cantitate cunoscutg ping acum, exportatg in Europa. Dar mai -yinla Cluj si postavuri din Liov, din Pregov, din Iaroslay. Cercetarea deta-

§i

www.dacoromanica.ro

886 S. GOLDENBERG 10

hata a registrelor vamale ale Clujului va dezvalui in viitor alte daterevelatoare pentru un comert infloritor in acea vreme, in pofida eveni-mentelor tragice, ale razboaielor endemice.

Postavuri nu s-au importat numai prin Cluj. Din fericire s-a pastratun .,vectigal" de tarife vamale pentru intreaga Transilvanie, din anal1620. In el apar postavurile traditionale, specifice pentru prima juma-tate a secolului al XVII-lea : granat, scarlat, saia, .Karasia, Breslau, Liov,Jihlava, Kendale ( ?) (Kentula), Londra, postav englezesc", de Tignov,apoi unele sortimente cunoscute altele neintilnite in alte izvoare :vizni, Hamm, Iffurtinger, Bergen, Altall, Czerkesz, Hobber, Chiums cu-noscuta 'Amara (aba). Dar, spre surpriza noastra, reapar postavurile deVerona, Bergamo, italian", Poperinghe, St. Trond. Poate au circulattot timpul. De uncle insa se aduceau, prin ce filiera, nu stim. Un lucruraraine cert : anumite postavuri apusene n-au disparut din circulatienici la sfirsitul secolului al XVI-lea i nici in primul sfert al secolului alXVII-lea. Dovada : includerea for in tarifele vamale privind postavurilede import in Transilvania.

In loc de concluzie, o cifra care vorbeste de la sine : 76 de sorti-mente de postavuri de ling din Europa apuseana si centrals au circulatsi au intrat in consumul tarilor romane in secolele XIVXVII. Ea ilus-treaza in suficienta masura intinderea, varietatea iraportanta acestuicomert.

Fki

In cursul evului media postgvaritul de ling a avut lungg vremecaracterul unui mestesug casnic, mentinut ping azi in mediul taranescin unele zone traditionale. Postavul era lucrat in primul rind in cadrulgospodariei taranesti, de agricultori, ca ocupatie principals, oameni en obi-ceiuri, mentalitate interese specifice. Torceau, teseau, de obicei, femeile.Se lucra si in cadrul domeniilor feudale, al curtilor domnesti sau bole-resti si in manastiri. Tehnica productiei era cea traditionala, suferindmodificari foarte lente. Se confectionau tesaturi de ling, pentru hainelegroase, de iarna, denumite sucman" sau suman", bobou de culoareanatural:a a linii (alb, negru, cafeniu sau cenusiu) i abaua (dimia). Eleapar frecvent mentionate in documente ant produsele locale cele maicaracteristice. Aceste postavuri comune erau confectionate cam cu ace-leasi mijloace, cu aceleasi unelte simple cu care ele se fac azi inunele zone ale tgrii. Existau i ateliere pe proprietatile feudale, toreatoriide ling, situate pe cursul unor ape sau la malul unui iaz, apoi pivele,dirstele sau stopele.

Pivele erau o necesitate a economiei taranesti, le presupun in generenevoile de imbracaminte taraneasca, mica industrie casnica. Le ggsimde exemplu la 1448 lingg Baia ; apoi pive pentru sumane, dintrecare una este donata la 1443 mangstirii Moldovita, alta, impreung cutorcatoriile, e daruita boierului Mihu Logofatul. De pive dispunea i mitro-polia de Suceava (1458) : ele erau amplasate mai jos de Tirgul Roman.Altele se aflau pe domeniul feudal care se intindea in tinutul Covurluiu-lui, pe Prut. In Transilvania pivele sint pentru intlia oars pomenite inprima jumatate a secolului al XIV-lea (1340 resp. 1342), sub denumirea

§i

gi

1i0i

0i

si

0i

www.dacoromanica.ro

11 COMERTUL, PRODUCTIA CONSUMLTL DE POSTAVURI (SEC. xIvJUIYI. SEC. XVII) 887

de molendina pilatoria (Kor lo), donate unui convent al caluggritelor dincartierul Venetia de la Oradea : la aceste doug instalatii de pe riulVezeus, s-a aplicat o tehnica noug, mentionatg special in document ca'MVO ingenio". Acest fapt indica o perfectionare in tehnica de construirea pivelor, poate sub influenta unei inventii similare din altg parte a Euro-pei. Numeroase pive apar pe domenii. Mentiongm, din secolul al XVI-lea,In Transilvania, pivele de panura (contusorium griseorum) de la Teghea(1569), alte pive apartin domeniului Satu Mare si se ggsesc pe riulCrasna. La Bocicoiu, in 1575, ggsim o plug de b5,tut pgnura postavpentru haine romanesti. Un pivar de sumane e activ in 1594 la Crasna,iar in satele Tohan i Zgrnesti existau intre 1568-1588 mai multe (7 810) pive sau dirste de panura (Walckmiihlen).

Postavul tgrgnesc, boboul, pgnura sau zeghea se producea si insteze", instalatii mai simple, mai primitive si era folosit in imbraca-mintea populatiei rurale, uneori si de tirgovetii sgraci. Era o tesgturggroasg proasta, intunecoasg' si pgroasg" dupg caracterizarea lui Veran-cici din secolul al XVI-lea. Termenul traditional de bobou" folosit inepoca feudalismului pentru a defini postavul pentru hainele groase s-apgstrat ping asfazi, mai ales in zonele din sudul Transilvaniei pentrua denumi chiar haina confectionat5, din acest material.

In partea sud-esticg a Transilvaniei, acolo unde cresterea turmelorde of era mai raspinditg, pe bogatele pdsuni carpatice sau chiar dincolode Carpati, in timpul verii, mestesug-ul postgvgritului a luat o dezvoltaresensibil5, in tirguri sau in satele mai mart Amintim cazul Cisnadiei,care producea postavuri sure (pgnufg, pannus griseus), foarte solicitatede croitorii din Transilvania si Ungaria. Postavarii din Cisn5die se cons-tituie apoi la 1543 intr-o breaslg. La fel procedeazg tesatorii de postavdin Biertan, Seica Mare, Seica Mica, Atel, care se organizeaza si ei inbresle, fgcind concurent5, celor din orasele libere regale Sibiu, Brasovsau Cluj. Tesutul postavurilor de ling mediocrg in mici ateliere domesticeera relativ rentabil, caci materia prima, Tina, nu era scumpg (calitateaei era insg inferioarg), iar cererea era mare.

Inceputurile postavaritului urban din tgrile romane sint atest todocumentar in secolul al XIV-lea. Initial, el se incadrase intr-un sinurmestesug cuprinzgtor, tesgtoria, practicat de textores, apoi se despartede acesta. In Transilvania postIvarii se organizearg in bresle : pannici-dae, sint mentionati la Bistrita in 1361, iar in 1376 fi ggsim organizatiin bresle la Sibiu, Sighisoara, Sebe§ §i Orgstie. Postavul produs era decalitate mediocrg si pentru a-si cistiga existenta, postIvarii se ocupau

cu comertul cu postav, lovindu-se uneori in aceastg directie de concu-renta mgcelarilor. Organizarea breslasg a postgvgritului, cu trei secoleanterioarg in Transilvania fats de Moldova §i de Tara Romaneascg, aimprimat acestui mestesug anumite forme organizatorice primare, legatede atelierul fiecgrui patron in parte, cu norme de productie cunoscutedin statute si in alte parti. Existau si pive, dar le Odin atestate numaidin secolul al XV-lea Amplasarea for Rugg ape testeazg pentru ntili-zarea fortei hidraulice. Asemenea mori, utile in faza de finisare a pos-tavului, sint mentionate in 1403 la Cluj (molendina renovatorum seu tex-torum), apoi in 1502 la Medial, la Sibiu etc. Erau singurele instalatii

§i

yi

Si

si

www.dacoromanica.ro


utilizate in comun de membrii breslei sau de mestesugarii neorganizati.Se utilizau la inceput pentru postavurile de calitate inferioara,bobou,suman etc. Nu stim aproape nimic despre fazele procesului de productie.Din izvoare subsidiare se poate presupune ca torsul si scarmanatulneamintite direct nici acum, nici in secolele urmatoare in izvoare, sefacea, in numeroase cazuri, de catre producatori, in mediul rural, si aceastain special hi cazul linii indigene. Poate ca aceste operatii se efectuausi de lucratori din suburbii, de ucenici si calfe, de fort de mune& femi-nine.

In secolul al XV-lea si in prima jumatate a secolului al XVI-leapostavaritul bresla§ si eel nebreslas cunoaste un avint sensibil, isi Far-geste gama de produse confectionate si include in aria sa un numartot mai mare de lucratori. In Transilvania se confectioneaza panura alba,neagra §i sure, apoi postav pestrit. In Moldova si Tara Romaneascase produce abaua (de catre abagii), o calitate de postav din ling groasa,obisnuit de culoarea alba, mai rar rosie sau neagra, destinata in specialportului populatiei rurale. Se desprinde specialitatea postavarilor careteseau postav sur (panni grisei textores), se ereeaza centre importante alepostavaritului indigen, se confirms statutele. privilegiile postavarilor(Tuehmacher) din Sibiu (1539), Tg. Mures, Sebes, (1572), Alba-Iulia(1594), Media (1631) s.a. 0 vie eoncurenta opune, la iarmaroace, peproducatorii urbani organizati in bresle : e notoriu cazul postavarilordin Cluj, care in 1547 s-au adresat dietei tarii impotriva piedicilor pusede catre conducerea oraselor sasesti, atunci cind ei incercau said vindaprodusele for la iarmaroacele din Sighisoara, Media si in tinutul dedincolo de Mures. Dar si cazul postavarilor din Sibiu, Sighisoara, Medias,Bistrita si Sebes, care protestasera in 1536 impotriva concurentei celorneincadrati in bresle, dintre care unii utilizau §i forta de munca a feme-ilor §i copiilor.

Una din cele mai importante si cele mai delicate faze ale pro-cesului de productie a postavurilor de lina era umezirea", tundereaapretarea postavului. Tunzatorii de postav (pannirasores, rasores), mes-tesugari de elite, sint amintiti In surse in secolul al XV-lea, dar probabilea erau activi si in secolul precedent. La Brasov si la Sibiu ei sint orga-nizati in bresle distinete (1462), la Cluj formeaza o breasla comuna cucea a croitorilor (1478), organizindu-se abia in 1538 intr-o breasla inde-pendents. Permanentele dispute en croitorii, in special in ce privestedreptul de a cumpara postav si de a-1 vinde dupe apretare, indica nunumai faptul ca sf era for de activitate nu era la inceput bine precizata,dar §i ca tunzatorii se ocupau la inceput §i cu comertul postavurilorstraine, de import, finisate de ei. Analiza actului din 15 aprilie 1557si a statutului din 1558 permite nu numai o introspectiune in activitateatunzAtorilor de postav din Cluj, dar i o constatare revelatoare pentruistoria comertului de postavuri de linI straine in Transilvania medievall.Tunzatorii de postav erau obligati sa umezeasc5," §i sa tunda (madidare,radere), indiferent de anotimp, urmatoarele postavuri : de Londra, deBergamo, karasia, de Lowenberg (1) (Lewrewmberger), de Jihlava, Tignov(1) (Kyachnycher), Bussbach (Puzpokor), de Breslau, Liov, Louvain §i St.Trond. Faptul ea nu este amintit nici un alt sortiment de postav ne permite

si

www.dacoromanica.ro

13 COMERTUL, PRODUCTIA CONSUMUL DE POSTAVURI (SEC. XIVJUM. SEC. XVU) 889,

BA conchidem ca. : a) tunzAtorii de postav finisau cu precadere postavuride import ; b) in tArile romane nu se importau numai postavuri finisate,asa cum se crezuse pins acum, ci ci in cantitAti probabil apreciabile

postavuri nefinisate, care erau aici apretate apoi vindute. CA aceastApracticA este mai veche, rezultA i dintr-un document din 1462, prin carese acorda tunzatorilor din Sibiu dreptul de a cumpara postavulnefinisat si de a-1 vinde, dupa ce 1-au tuns si 1-au apretat.

Din analiza statutelor care fixeazA unele norme de productie, s-arputea emite ipoteza ca tunzAtorii de postav lucrau in ateliere de apre-tare comune. Calitatea muncii de apretare era controlatA de starocti,iar cea a umiditAtii" de cAtre un eleetus superintendens". Postavurileinsuficient umezite se scoteau de pe bare (phalangae) §i se restituiaupentru efectuarea unei munci de calitate. Tunzatorilor care tundeaufArA aprobarea breslei li se confiscau uneltele. Pentru a se impiedica,preluarea reciprocA a cunoctintelor profesionale sau a secretelor" deproductie se interzicea tunzAtorilor de postav sA locuiasa in aceleasicase cu croitorii.

DupA cum am vAzut, importul de textile apusene partial, din, Europa centralA, a jucat un rol insemnat in comertul si mai ales inexportul unor centre urbane din Transilvania. Or, in a doua jumAtate asecolului al XVI-lea o serie de factori interni i externi an ingreuiatdesfasurarea acestei activitAti. Deplasarea unor drumuri comerciale,care a insotit pe plan intern pe cea a axei comertului internationalpeplan extern, accesul tot mai greu la unele produse ale postAvarituluiapusean productia postavurilor de calitate, de lux, in cadrul dificul-tAtilor pe care postAvAritul urban apusean le cunoacte din secolulal XV-lea, scade ci In occident, productia de postav din Tarile de Jostrece printr-o faza de declin lipsa de capitaluri in sistemul de breasliii,dorinta clientelei de a-$i procura postavul farce suportarea cheltuielilorde transport excesive, a comisioanelor intermediarilor $i a taxelor vamaleoneroase, toate acestea au pus, in Europa central mai intii, apoi ciin trixile romane, problema sporirii productiei de postavuri indigene, pebaze noi. De altfel evolutia demograficA, cererea crescinda din partea,croitorilor din ce in ce mai numeroci, care confectionau irabrIcAmintepentru diferite pAturi sociale, cererea sporitl de postavuri pentru armatA,solicitau i ele o productie proprie, pe baze mai largi, de postavuri deling, de calitate medie ci la preturi mai accesibile. Or, breslele de specia-litate nu puteau face fatA situatiei nici din motive pecuniare ci nici dinpunct de vedere al capacitAtii de productie.

_Dar o productie abundenta $i de o oarecare calitate presupunea,largi disponibilitati de capital ci o organizare mai eficientA a muncii.Lipsa de experientA trebuia ea suplinitA prin atragerea unor specialktistraini. IncercAri de a rezolva situatia aca cum s-a procedat la Brasovin 1546, prin antrenarea unui postAvar adus din Germania, nu a datrezultate. Trebuia reorganizata productia si comertul cu postay. In acestscop s-a creat la Brasov (circa 1574) o casA a postavAritului (Gewandhaus)si un oficiu al comertului cu textile, care aproviziona cu materie primape postavuri si organiza desfacerea postavurilor. Se preconiza productiade postavuri indigene, dar si de postavuri care sa, imite pe cele strain.

c. 2741

§i

si,

§i

$i

51

www.dacoromanica.ro


Se aduc vopsitori din Italia si Germania. In fruntea adxninistratiei oficiu-lui, preluat de magistratul orasului, se gaseau figuri cunoscute si cu greutatein oral si in conducerea sa, negustori cu largi posibilitati pecuniare. Aceastaadrninistratie trecu la organizarea directs sau prin intermediul negustorilorbrasoveni, care se gaseau in relatii permanente cu negustorii roma'ni,greci, italieni, evrei, raguzani sau turci din Tara Romaneasca sau. dinPeninsula Balcanica, a aprovizionarii cu materii prime (ling', colorantietc.), repartizarea catre mesterii postavari si vopsitori a materiei primeachizitionate, administrarea veniturilor, achitarea salariilor, incasareadatoriilor. Ea avea evid.enta comertului cu postavuri desfasurat latirgurile si iarmaroacele din Transilvania, aproviziona cu postavuripe negustorii si croitorii brasoveni contra cost sau pe credit, vindea postavu-rile la bilciurile din Brasov sau din alts parte, administra depozitele de

indigou si uneltele de productie. Din analiza registrelor de conturicurente (fragmentare de altfel) ale acestui oficiu (1576-1582 si 1579-1580)rezulta, pentru India oars in istoria postavaritului romanesc, un nousistem de organizare a productiei si a, desfacerii produselor finite.Este vorba, fare indoiala, de o manufacture dispersata, de utilizarea forteicle munca salariate. Ca si in alte parti, in Flandra, in Anglia sau in Italiase manifests si la Brasov interventia unui grup de negustori comanditari,subordonati magistratului din care faceau de altfel cu totii parte, in procesul de achizitionare de materii prime, in repartizarea for catre mesteriipostavari, in desfacerea postavului finit. Faptul ca registrele pastratesint incomplete, ca nu s-au pastrat registrele si actele vopsitorilor brasovenisi italieni (wahlische ferber) nu permite o investigatie mai cuprinzatoarea aspectelor procesului de productie.

Exemplul brasovean ne vom opri asupra lui in continuarea dat roade si a fost, se pare, imitat. In 1575 magistratul din Sibiu, dincauza datoriilor contractate de postavarii sibieni si a lipsei for de capitaluri,adopts de asemenea forme not de organizare a productiei si comertuluicu postavuri de lina. Sint angajati aid postavari italieni, ea AntonioMorosino din cunoscuta breasla florentina Lana (del arte de la lana),ca vopsitorul Stefano di Pietro tinetor et praefeetus pannificum italorum"(1592-1593) si altii. Lipsa unor registre sau a unor materiale documentaremai detaliate nu ne permite formularea unor concluzii sau indicareaunor analogii, ca in cazul postavaritului brasovean.

Productia de postavuri necesita importante cantitati de lina sicoloranti. Lina indigene (turcana) era de calitate inferioara. Trebuiaimportata lina mai buns, dar era mai scumpa. Ea era adusa de negustoriromani, greci, italieni, raguzani si evrei. Furnizorii cei mai importanti aioficiului din Brasov au fost italianul Sebaldo, grecul Isar si raguzanulPiero di Giovanni. Peste 12 000 kg de ling a adus Piero la Brasov in 1578,In cadrul unei activitati comerciale inregistrate pia, la 1582. Cifrelenotate in registrul din 1579 Insumeaza un total de circa 34 700 kg de Etna.Faptul el uneori, la incheierea bilantului, ca in 1577, a ramas un excedentde ling arata ea nu in.totdeauna cantitatile existente puteau fi prelucrate,epuizate. Indigoul, principalul colorant utilizat in productia de postavuride la Brasov, era importat, alaturi de un alt colorant, brazilul. Se aduceauneori in transporturi impreuna cu lina, alteori singur, de obicei. din

www.dacoromanica.ro

15 COMERTUL, PRODUCTIA CONSUMUL DE POSTAVURI (SEC. XIV-JUM. SEC. XVII) 891

sudul Dunarii, de negustori romani din Tara Romaneasca si de negustoribalcano-levantini, in special din Nicopol. Cifra care indica cantitatea,de indigo achizitionatg de la zece furnizori se ridicg la 1055 de livre (circa664 kg). Nu gasim notat alaunul. Aceasta s-ar putea datora faptului cain aceastg perioadg el nu mai venea din sud, din Foceea, cuceritg de turciin 1455, ci din Tolfa, prin Viena. Brazilul s-a achizitionat exclusiv de lavopsitorii italieni din Brasov.

In cadrul acestei manufacturi" lucrau 19 mesteri postavari. Ei erauangajati ai oficiului postavaritului retribuiti cu un salariu saptaminalsau bisaptaminal. Din izvoare rezultg ca lucrau separat, in ateliereseparate. Este vorba deci de o manufacture descentralizatg, de comanditanegustoreascg aflatg sub controlul magistratului. Din putinele datecunoscute §tim el activau spalatori vopsitori, in parte italieni. Posta,--varii erau angajati ai oficiului care achita i chiria atelierelor. Probabil caei erau ajutati de calfe, de ucenici. Uneltele for de lucru apartineau insaoficiului. Nu toti produceau aceleasi sortimente de postav ; unii confectionaupostav de culoare alba, de calitate mediocrg, altii postavuri brune, albastre,verzi, negre, kern qi de Bruges". Numai citiva erau specializati $i in con-fectionarea acestui ultim sortiment de postay.

0 serie de factori (proprietatea oficiului, deci a negustorilor, asuprauneltelor, a materiei prime ; munca salariatg, preluarea produsului finit

desfacerea lui etc.) sint elemente a ceea ce in mod curent se numestefactory system, dar operatiile de spalat, bgtut, pieptgnat, daracit etc.ale linii, precum torsul ei, nementionate in registre, ne permit sa presupu-nem ca se efectuau in cadrul unui sistem de munca la doiniciliu, poatechiar in oras sau in suburbiile sale, in cadrele unui domestic system. Gestiuneai profitul apartineau membrilor oficiului, distincti de lucratorii angajati_

Desi proportiile intreprinderii erau reduse, esenta, natura ei erau noi,poate de tip capitalist. Dar randamentul muncii, in conditiile de atunci,era redus §i nu intrecea cu mult pe eel al artizanatului medieval in general_Un postgvar (de exemplu italianul Silvestro sau Hans Reysinger an pro-dus in 1579, primul 19 bucgti" (pecias, stuck) al doilea 38de bucgti") confectiona in medie 1,5 3 bucgti" pe lung.

In anii 1576-1581 s-au produs s-au vindut prin oficiul posta-vgritului brasovean, prin negustorii brasoveni i negustorii strain, clientiai oficiului, urmatoarele soiuri de postav : shay, karasia verde, rosiealbastru deschis, karasia de Brasov, scarlat, postav de Londra (Londis),.de Jihlava (Igler), kerrn de Jihlava, postav de Liov (Lemberger) de culoarerosie, postav de Brasov (Groner) verde, albastru deschis i brun ; kerrnbrun, negru i rosu ; postav de Breslau rosu, de Bruges (Brykesch, Brukesch) ;Czimmesch ; postav de culoare Galles, postav alb Bartschy, postav deSt. Trond ; apoi o serie de postavuri mentionate numai dupg culoare : albas-tru deschis, albastru inchis, de culoarea cerului (himelblo), negru, rosu, verde

brun ; kerrn simplu, kerrn brun si halbkerrn. Preturile postavurilorvariau ele. Cele mai scumpe erau : scarlat 50 florini bucata", Londis

32 florini bucata", Czimmesch 34 florini, de Bruges 20-22florini ; in schimb eel de Liov costa 7-8 florini, cel de Breslau 5,50florini bucata". Deci o varietate substantialg de calitgti, de culoride preturi.

§i

§i §i

§i

§i

§i

§i

qi

SI

li

www.dacoromanica.ro


Soarta postavaritului brasovean dupa 1582 an en care se ineheieinsemnarile din registre, nu e cunoscuta. Din lipsa de stiri documentarenu stim cind si de ce a incetat sa functioneze o antrepriza care incepusesub bune auspicii, pusese bazele unui nou tip de organizare a productieisi a comertului de postavuri, Inviorase relatiile en Tara Romaneasca,en Peninsula Balcanica, cu italienii si raguzanii. Fara indoiala, de vita estesi incendiul teribil din 11 aprilie 1689, in care au cazut prada flacArilormulte din valoroasele documente medievale ale Brasovului. Cauzele pot fide natura diverse. Poate slabul randament financiar, poate o influentsa conjuncturii economice, poate dificultatea de a face coneurenta unorpostavuri straine de calitate mai bung. Poate si structura, noun, darlimitata sub raport tehnic si uman, a acestei antreprize a dus sau a con-tribuit la declinul ei.

Breasla postavarilor isi continua, la rindul ei, activitatea §i in primajumatate a secolului al XVII-lea, atit la Brasov, cit si la Sibiu si in cele-lalte orase mai importante ale Transilvaniei. La fel si abagiii din Moldova§i Tara Romaneasca. Un act din 13 iunie 1643 aminteste despre un con-tract incheiat intre postavarii sibieni si negustorii greci din Nicopol,privind cumpararea a 400 chintale lina si vinzarea a 300 bucati." de pos-tav ; alte documente din anii 1643-1644 contin privilegii acordate posta-varilor din Brasov pentru confectionarea de postav cenusiu si comenzide postav pentru ostasii si curtea voievodului Tani Romanesti. De uncert interes sint statutele postavarilor din Brasov din 5 iulie 1647, princare li se acorda dreptul de a confecjiona postav dublu (dupla fodorillerpostav dublu de Jihlava), dat de doua on la piva, dar li se impune siconfectionarea de postav comun, se fixeaza fabricarea a doua sorturide postav dublu, se impune ca obligatorie utilizarea linii de buna, calitate.Statutele sint ins/ izvoare de natura normativa si nu inregistreaza, demulte on, decit postulate. Dar chiar in aceasta ipostaza, situatia estedeceptionanta : gama de postavuri confectionate in prima jumatate asecolului al XVII-lea este cu malt mai redusa ca cea din a doua juma-tate a secolului al XVI-lea, iar formele de organizare sint cele traditionale,incepute in secolul al XIV-lea. Breasla se substituise formei manufacturiere.

*Consumul postavului de liana a fost determinat in secolele

XIV XVII de o serie de factori de ordin social, etnic, uneori si juridic,si de acea pandemie ciclica care este moda. Postavul occidental de import,gata sau finisat in Cara, a fost intotdeauna solicitat de domnii din Moldovasi Tara Romaneasca, de voievozii $i principii Transilvaniei, pentru nevoilefor si ale curtii. Deseori ele erau oferite in dar unor domnitori, unor maridregatori, unor nobili sau boieri marunti sau mijlocii, sau unor slujbasi dela curte. De pilda, negustori din Liov veniti in Moldova au daruit unordomni, sot iilor for sau unor boieri, in secolul al XV-lea, postav englezesc,de Malines, de Maestricht, de Bruges si postav florentin. Brasoveniiprocedeaza la fel : numai in socotelile din anii 1541 1542 sint consemnatevase cazuri cind s-au oferit drept cadouri postavuri de Bergamo si deNurnberg. Si asemenea exemple se pot da multe. Unele dintre postavurilede Thal straine (de ex. de Ypres, Londra, Malines $.a.) ajung BA aiba

www.dacoromanica.ro

17 COMERTUL, PRODUCTIA $I CONSUMUL DE POSTAVURI (SEC. XIV-JUIVL SEC. XVII) 893

valoare de schimb si se foloseau in secolul al XV-lea inceputul secolu-lui al XVI-lea pentru cumpgraturi de sate sau terenuri de cure boieri.Marea nobilime, mares boierime achizitiona §i se imbraca in permanent/cu stofe de import sau imitatii indigene dupg postavuri straine. Unele dinpiesele de imbrkgminte cunoscute In lumea curtilor domne§ti §i nobiliares-au transmis §i in lumea orkenilor. Altele, proprii, s-au mentinut aici,modificate ins* sub influenta unor traditii din imbracamintea populatieirurale. Materiale mai scumpe purtau membrii patriciatului, org§enii insta-riti, materiale mai simple, mai putin luxoase, purta populatia mai modest/.Anumite categorii sociale, de ex. calfele, erau obligate sä poarte deseorihaine prescrise de ordonante municipale. Sg, nu uitgm pe de altg, parte camiKarea de reform*/ (in special calvinismul $i antitrinitarismul) a exercitato influent/ inhibitorie asupra portului unor materiale scumpe, asupra prac-ticarii luxului. Influenta portului popular asupra costumului medieval s-avadit in portul populatiei romanesti, a celei unguresti sau sgse§ti, prinintroducerea unui element specific, desi cu interferente. In sfirsit, a fostsensibila influenta unor traditii, de pildg a costumului imperial bizantinsau a costumului francez din perioada angeving, asupra portului nobilimiimaghiare §i romane din Transilvania sau, incepind cu sfirsitul secoluluial XVI-lea, influenta preponderentg a costumului oriental in Moldova,Si Tara Romfineascg.

In general, in relatkile lor, cglatorii strgini, italieni, dalmatini,englezi etc. remarcg luxul deosebit al materialelor folosite pentru vesmin-tele de curte, hainele din stofe de ling, purtate de patura suspusg §i de ceade mijloc a societgtii medievale din tgrile romanesti. Printre materialelecurente de imbrgcaminte figureaza la inceput postavurile din Flandra,din Brabant, din regiunea renang, cele italiene, apoi cele engleze. Faptcurios ins*, vesmintele pgstrate ping, astgzi, fragmentele arheologice,ca §i reprezentgrile de portrete in diferite domenii de art*, deci izvoareleiconografice, nu reflect./ decit extrem de putin acea gam/ largg de postavurivehiculate si achizitionate in secolele XIVXVII. Izvoarele iconograficeau un caracter unilateral, lirniteazg imaginea costumului exclusiv la eelde curte, iar mijloacele de reconstituire ale costumului barbgtesc si femininde interior, de calgtorie, etc., ca si ale celui al copiilor, al orasenilor dinpatura mai modestg E} i al taranilor sint F3i astgzi foarte sgrace. Numaidatele documentare ne permit sit ne facem o imagine, trunchiatg de altfel,despre imbracamintea din postav de ling a oamenilor din acea vreme.

Din postav de ling se fIceau mantiile, deseori cu mineci largi, alenobilimii ; tunica (anteriul) purtatg §i de femei, mantaua-dolmanul dinpostav de culoare alba, neagrg, surg si chiar pestritg, scurtat In Moldovasi Tara Romfineascg sub influenta celui purtat de nobilimea din Transilva-nia; caftanele (mente" la nobilimea maghiarg), din stofe scumpe adusedin occident, apoi, In Tara Romfineascg §i Moldova, feregeaua, purtatgpeste anteriu si confectionatg deseori din postav ro§u. Populatia de la orate,pe lingg hainele de postav, purta pantaloni din postav, uneori lungi §istrimi pe picior sub genunchi, calitatea postavului ci croiul flind in raportdirect cu starea socialg, de avere. Se folosea in special karasia (kersey)original*/ sau imitatg.

www.dacoromanica.ro


Uneori extravaganta modei in rindul paturilor orasenesti instariteera atit de pregnanta, Melt magistratul (de ex. la Cluj) intervine stabilindun impozit special aplicat femeilor barbatilor care purtau imbracamintescumpe" din tesaturi fine. Statute le calfelor de croitori (1532) le interzicacestora sa poarte haine pestrite, de diferite culorisi impun pantaloni

o jacheta simple din postay. Testamentele, inventarele de avere (litteraedivisionales, Teilungsbiicher) i alte acte ale unor locuitori din unele oraseale Transilvaniei cuprind date utile pentru studiul costumului din postavdin acea vreme mantale (pallia), veste fuste din camocat, postavde Londra, Breslau, Bergamo ; mantale cu minea, scurta din postavde Bruges, Jihlava din scarlat ; dolmane din karasia, postav de Londra,LOwenberg ( ?) (Lorenberger) lung de Tignov (°?) (Tizniczer) ; pantalonidin postav de Londra, karasia, granat, scarlat etc. confectionate de croitoriivremii. Se utilizau postavurile de import sau de productie indigene,uneori imitatii dupe postavuri straine.

Importul masiv de postavuri straine din Europa occidentalscentrala, precum si avintul productiei proprii de postavuri de ling in seco-lul al XVI-lea au contribuit la occidentalizarea partials a costumuluinobiliar in Transilvania, in aceeasi masura in care influenta costumuluioriental a constituit sindromul orientalizarii costumului nobiliar dinMoldova si Tara Romaneasca. Relatiile economice intense, de la mijloculsecolului al XVII-lea cu Germania, in special cu Leipzig, dar mai alescu Austria, cu Viena, au dus la rindul for nu numai la un import masivde produse ale modei din acele parti, dar la influenta modei, in primalrind a celei austriece, manifestata, in special la curtea principilor dinTransilvania. Uneori direct, alteori grin intermediul austriac ajungein tarile romane i costumul italian, iar in perioada razboiului de 30 de ani,

elemente ale modei franceze i chiar spaniole.In sfirsit, nu trebuie uitat ca o data cu dezvoltarea artei militare,

cu echiparea militarilor cu uniforme, postavaritul si-a cistigat o clientelenoud. Si nu e de mirare dace postavul alb produs la Brasov se utilizeazasi pentru confectionarea de uniforme destinate trabantilor orasului, cadomnitorul Mihai Viteazul achizitioneaza la Bistrita postav pentru ostireasa, ca in secolul al XVII-lea Matei Basarab imports din Brasov, pentruarmata sa de dorobanti, postav rosu

Cantitatile enorme de postavuri straine, importate aproape fareintrerupere, veacuri de-a rindul, demonstreaza c5, ele gaseau in Wileromane o plata larga, receptive, deschisa atit pentru ele, cit pi pentrupostavurile indigene. Debuseurile traditionale ale tarilor romane, cacele ale Europei centrale sau ale sud-estului european, an asigurat multavreme expansiunea productiei de postavuri de lin5, din Tarile de Jos,din regiunea renal* din Germania de sud si din Italia. Situate in zonade interferenta a curentelor comerciale pornite din aceste regiuni, Transil-vania, Moldova si Tara Romaneasca au compensat uneori deficitul unorpiete din apusul sau sudul Europei. Cind apusul desigur, cu exceptiinu va mai putea, din a doua jumatate a secolului al XVI-lea, oferi cevadeosebit, atunci postavurilor apusene li se vor substitui, partial, postavurileindigene si cele din Europa centrala, din Saxonia, Silezia, Boemia siMoravia.

si

si

si

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

19 COMERTUL, PRODUCTIA SI CONSUMUL DE POSTAVURI (SEC. XIV-JUM. SEC. XVII) 893

BIBL 10 GRA F IE

1. M. DAN, Din rela /iile comerciale ale Transilvaniei cu Polonia la sfirsitul sec. al XVI-lea, InOmagiu lui P. Constantinescu-la. i, Bucuresti, 1965.

2. M. DAN, Le commerce de la Transylvanie avec la Pologne au XVIe siecle, In Revue roumained'histoire", VIII, 3, 1969.

3. M. DAN, S. GOLDENBERG, Der Warenaustausch zwischen Bislrilz und den Moldauer Studienund Marktflecken im 16. Jhr., In Forschungen zur Yolks- und Landeskunde", 1, 1967.

4. M. DAN - S. GOLDENBERG, Le commerce balkano- levan/in de la Transylvanie au cours dela seconde moilie du XV le et au debut du XV Ile siecle, In Revue des etudes rud-est europeennes", t. V, 1 2, 1967.

5. W. ENDRE!, Kiizepkori angol textil-importunk gyapjUszbvelei, In Szazadok", 2, 1970.6. S. GOLDENBERG, Halleri. Un capitol din istoria comerfului si a capitalului comercial din

Transilvania In sec. XVI, In Studii", 5, 1958.7. S. GOLDENBERG, Clujul in sec. XVI. Product ia schimbul de murfuri, (Bucuresti), 1958.8. S. GOLDENBERG, Italieni $i raguzani to via /a economicd a Transilvaniei in secolul at XVI -lea,

In Studii", 3, 1963.9. S. GOLDENBERG, Notizie del commercio italiano in Transilvania net secolo XVI, In Archivio

Storico Italiano", disp. II, 1963.10. S. GOLDENBERG, Der Sildhandel in den Zollrechnungen von Sibiu (Hermannstadt) im 16.

Jahrhunderl, In Revue des etudes sud-est europeennes", II, 3-4, (1964).11. S. GOLDENBERG, S. BELU, Postavdritul din Brasov In secolul at XVI -lea, In Revista arhi-

velor", 2, 1967.12. S. GOLDENBERG, S. BELU, Bowl registre privind postdvdritul comerful cu postav In sec. XVI,

In Acta Musei Napocensis", IV, 1967.13.' S. GOLDENBERG - S. Belu, Registrul produc/iei $i comerfului cu postav de la Brasov din

1576 -1582, In Acta Musei Napocensis", VI, 1969.11. Induslria textila din Brasov $i Tara Btrsei (Catalog de documente 1413-1820), I, Bucuresti,

1960.15. J. JANUEK, La production de drap /cheque et son exportation vers les marches strangers au

cours du XV le et XV lie siecles, raport prezentat la Seconda Settimana di Studio",Prato, 10-16 aprilie 1970 (copie Xerox).

16. FR. K AVKA, Ceskg a slovenskg obehod s textilnimi vgrobky v rumunskgch zemich (do poloviny17, stoleti), Zvla§tni otisk ze Sborniku historickeho", V, 1957.

17. L. LEHR, Comerful Tara Romdne$ti Moldovei In a doua jumatate a sec. XVI $i primajumatate a sec. XVII, In Studii materiale de istorie medie, IV, 1960.

18. L. MAKKAI, Commerce et consomation de draps de laine en Hongrie aux XII- XVII siecles,report prezentat la Seconda Settimana di Studio", Prato, 10-16 aprilie 1970(copie Xerox).

19. R. MANOLESCU, Comerlul Teirii Romdnesti Moldovei cu Bra$ovul (sec. XIV- XVI), Bucu-resti, 1965.

20. C. NICOLESCU, Istoria costumului de curie In romdne (sec. XIV - XVII), Bucuresti,1968 (ms., teza de doctorat).

21. SST. OLTEANU Si C. SERBAN, Me$te$ugurile din Tara Romdneascd $i Moldova to evu! mediu(Bucuresti), 1969, (cap. I. 2 si cap. II. 3).

22. Zs. P. PActr, The role of East-Central Europe in international trade (16th and 17th centuries),In Etudes historiques", Budapesta, 1970.

23. FR. PALL, Relafiile comerciale dintre bra$oveni fi raguzani (cu documente inedite desprenegolul (Mil din anul 1578), In Revista arhivelor", 1, 1960.

24. PASCU, Meptesugurile dirt Transilvania ;And to secolul al XVI-lea, (Bucuresti), 1954,(cap. II b si III a, b, c).

25. E. M. PODGRADSKAJA, Torgovye svijazi Moldavii so Lvovom v XVI- XVII vekah, KZinev,1968.

26. H. SAMSONOWICZ, Le commerce de drap aux foires de Pologne et des pays limitrophes du XIVeau XVIe siecle, raport prezentat la Seconda Settimana di Studio", Prato,10-16 aprilie 1970 (copie Xerox).

27. G. Sztxmx, Niederlandische und englische Tucharten im Mitteleuropa des 13. -17. Jhr.,In Annales Universitatis Budapestinensis", VIII, 1966.

28.. Olt. SZEKELY, A nemetalflildi Es az angol poszt6 foj/dinak elterjedese a XIII- XV II sedzadilaze!, Europdban, In Szazadok", 1-2 1968.

29. Fs. VALJAVEC, Geschichte der deutschen Kulturbeziehungen zu Sildosteuropa. II. Reformationund Gegenreformation, Munchen, 1955 (p. 80-85).

si

ci

sisi

ci

ldrtle

$T.

www.dacoromanica.ro


LE COMMERCE, LA PRODUCTION ET LA CONSOMMATIONDU DRAP DE LAINE DANS LES PAYS ROUMAINS (XIVe

SIECLE SECONDE MOITIE DU XVII' SIECLE)

RESUME

L'auteur etudie de maniere succincte divers problemes touchantdirectement ou indirectement le commerce du drap de laine, le

commerce de transit, les relations avec les centres europeens, le role desGenois aux bouches du Danube, dans le contexte des mutations economi-ques et des evenements politiques de cette periode.

On etablit que l'histoire du commerce du drap provenant de l'impor-tation comporte dans les pays roumains trois phases. Pour la premierepar siècle fin du siècle suivant), it n'existe pas de source permettantune estimation du volume de celui-ci.

Les privileges commerciaux et certains documents revelant lesexportations de drap de Transylvanie vers la Valachie (drap de Louvain,d'Ypres, de Cologne, « frangais » et « polonais ») ; les importations de drapen Moldavie (drap « anglais », de LondresLondis, de Bruges, de Malines,de Maastricht, de Florence) ou bien le drap transite par Buda, en passantpar Oradea, en Transylvanie (drap d'Ypres, de Bruxelles, de Poperinge,de Maastricht, de Londres, de Tournay, de Cologne).

Pour la periode allant de la derniere partie du XVe siècle h la findu XVP, nous disposons dune documentation plus vaste et plus variee,an premier chef des registres douaniers de Brasov, de Sibiu et de Cluj,revelateurs aussi pour l'importation et le transit du drap de laine versla Valachie. Y predominent surtout le drap neerlandais, celui de la regionrhenane, d'Italie et de l'Allemagne meridionale, notamment le drapde Malines, Weert, Maastricht, Bruges, Poperinge, Nuremberg, Cologne,Spire, Verone, Bergame, LOvenberg, Busbach et celui anglais (de Londis,Karasia-Kersay, etc.). On enregistre aussi des importations de drapde Boheme, de Moravie et de Silesie (Jihlava, Gorlitz, Breslau, Zwickau,etc.).

Vers la fin du XVI' siècle, quand commence la troisieme phase,ce sont les produits de l'industrie textile d'Europe centrale, de Silesie,de Moravie, le drap anglais et italien qui predominent et l'on rencontreplus rarement le drap de Bruges, de Saint-Trond, de Poperinge, de Veroneet de Bergame.

Pendant la premiere moitie du XVII' siècle, la situation changesensiblement. Ainsi qu'il resulte des registres de Cluj, on enregistre exclusi-vement du drap d'Europe centrale, a l'exception seulement du drapanglais provenant de Londres, de Kersey, de Kendal et de Norden.

L'auteur cherche a expliquer les fluctuations, par phases, de cecommerce.

Dans l'analyse de la production du drap de laine dans les paysroumains, l'auteur prend pour point de depart l'artisanat domestique,it examine les types de tissus de laine, offre des donnees sur la techniquede la production, les moulins a foulon, les debuts de la production du drap

www.dacoromanica.ro

21 COMERTUL, PRODUCTLA *I CONSUMUL DE POSTAVURI (SEC. XIV-JUM. SEC. XVU) 897

gris (pannus griseus) et les centres de celle-ci. Puis, it etudie la productionurbaine de drap, ses formes d'organisation par corporations, la divisiondu travail, le probleme touchant Pactivite des drapiers, des tondeursde drap, indignant en meme temps certaines normes de production.

En ce qui concerne la consommation du drap de laine, on examineles facteurs qui l'ont influencee, la tradition et l'influence du costumeetranger, le costume de cour, on etudie certaines parties de Phabillement,confectionnees en drap fabrique a Petranger, la clientele. L'auteur conclutque durant les rive xvne siecles, Cant le drap provenant de l'importa-tion, lequel representait des quantites considerables, que celui indigeneont trouve dans les pays roumains un large debouche qui, dans la phasede # boom » de la production occidentale, compensait partiellementla carence de certains debouches de l'Occident.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

ApZAREA STATORNICA. A ROMANILOR TRANSIL-VA.NENI IN TARA ROMANEASCA (1739-1831) *

DE

LOUIS ROMAN

In indelungatul proces al stabilirii multiplelor legaturiintre teritoriile romane§ti, trecerile unor grupuri de populatie dintr-unlinut intr-altul (mai ales din interiorul arcului carpatic in regiunile dinafara lui) au ocupat un loc insemnat. Venirea transilvanenilor s-a prezentatfie ca o transmigratie temporary (in legatura cu pastoritul, muncile agricole,carau§ia, activitatea me§te§ugareasca, negotul, slujba ostkeasca, invata-mintul etc., nu putini dintre cei cuprin§i de aceasta mobilitate raminindapoi in Principate), fie ca o a§ezare statornica. Primul aspect va formaobiectul altei cercetari, cea de fat a ocupindu-se doar de eel de-al doilea,cu exclusive referire la Tara Itomaneasea.

1. Oportunitatea cercetarii. Istoricul emigratiilor transilvanene a fostde mai multe on succint prezentat 1; trecerile de transilvaneni mai alesroman, dar §i de alte neamuri in Moldova §i Tara Romaneasca s-austudiat pentru perioada pins in secolul al XVII-lea 2. Dar nu exists Incao cercetare specials in vederea stabilirii proportiilor mobilitaitii spatiale,pe perioade, de-a lungul veacurilor, iar pentru perioada 1739-1831 nus-a stabilit nici desfavrarea ei amanuntita, studiu dificil ca urmare a lipseistatisticilor.

Multumim prof. univ. dr. doc. I. Ionascu pentru indrumarile date, pretios ajutor Inintocmirea nu numai a lucrnrii de fata, ci si a celor publicate in anti anteriori.

1 I. I. Nistor, Emigrarile de peste munii, in Analele Academiei Romaine, Memoriileistorice" (ulterior : AAR, MSI"), s. II. t. XXXVII, Bucuresti-Leipzig-Viena, 1915,

p. 1-44 (o sinteza a luerdrii, cu foarte rare elemente not : idem, Rumanische Wanderungenaus Siebenbargen, Bucarest, 1941 (extras din Revue historique du sud-est europeen", XVIII,p. 140-156 ; ulterior : RHSEE") ; P. Rimneantu, Problema iradierii romdnilor din Tran-silvania In Principatele Romane, Cluj, 1946, p. 1-10, 12 -14; C. C. Giurescu, TransilvaniaPn istoria poporului romdn, Bucuresti, Edit. 1967, p. 47 -58; M. D. Vlad, Miscaridernografice fn cadrul colonizdrii rurale din Tara Romaneasca si Moldova.(secolele XV II XV III),In Studii articole de islorie, XIV, 1969, p. 87-90.

2 $t. Stefanescu, Miscari demografice In Wile romane pind fn secolul at XV II-lea si rolutfor In unitalea poporului roman, In Unitate si continuitate to istoria poporului roman. Sub red.prof. univ. D. Berciu, Bucuresti, Edit. Academiei, 1968, p. 187-207.

SzuDII", tomul 24, nr. 5. p. 899-2291 1971

*

stiintificii,

si Intaririi

di

www.dacoromanica.ro

900 LOUIS ROMAN 2

S-au semnalat oiconimicedublete pe ambele versante ale Carpati-lor meridionali, ceea ce arata o imigratie din Transilvania, care a avutprobabil loc in secole de mult trecute 3 ; concluzii mai cuprinzatoare deaici Inca nu s-au desprins. S-a incercat a se stabili deplasarile transilvanenepornindu-se de la reperarea in harti, dictionare geografice §i liste dealezari de la sfir§itul secolului al XIX-lea Inceputul secolului al XX-lea

a localitatilor purtind apelative caracteristice (Ungureni,Straini etc.)4, actiune utila, dar neputind semnala decit elemente aleprocesului, caci pe de o parte de-a lungul deceniilor, determinanteleunor localitati au cazut 6 pe de alta nu se poate In felul acestastabili data aparitiei asezarilor gasite. Acela§i neajuns au §i cercetarilecu caracter sociologic, onomastic, etnografic antropologic, dar foarterar Insotite de datari veridice ce au stabilit originea transilvaneanaa locuitorilor din multe sate de la sud §i est de Carpatie ; o totalizarea multora din cercetarile anterioare 7 a cuprins 184 de asemenea sate 8,cifra impresionanta, gi semnificativa, dar a§a cum vom vedea insufi-cienta in orice caz, neindicind desfaprarea istorica a procesului formariiasezarilor.

Ca urmare a insuficientei cercetari, s-a putut conchide ca toti moldo-venii muntenii ar fi emigranti transilvaneni 9 (comentariile sint, desigur,de prisos !) ; s-a afirmat §i ea sate din Tara Romaneasca §i Moldova purtinddeterminantul Paminteni" (din apropierea celor denumite Ungureni")ar fi formate tot din roman transilvaneni 10 (ceea ce este valabil doarin unele cazuri).

Oportunitatea unei cercetari amanuntite a fost adesea remarcata :s-a flout constatarea ca s-au desprins pins acum doar contururile generaleale pribegirilor romanqti"11, ca migratiunile poporului romanesc inveacurile XVIII XIX n-au fost studiate pins acum" cu amanuntime,ci s-au facut numai prezentari de ansamblu 12, ca nu s-au numarat incaaf3ezarile transilvanene in secolele amintite pe teritoriul Principa-

3 N. Iorga, Sludii ,si documente... (ulterior : ISD), X, 1905, p. 119 -120; E. Zaha-rescu, Vechiul pule/ at Saacului In lumina isloricd si antropogeograrica, In Buletinul SocietiitiiRomane de Geografie" (ulterior : BSRG"), XLI, 1922, p. 157 ; M. N. Popp, Asupra satelorde Ungureni ,si PCuntnteni, In Soveja. Revista Soc. stud. geogr.", IV, 1-2, 1932, p. 10 ; idem,Gontribufiuni la plata pastorald din Arges fi Mused. Originea ungurenilor, In BSRG", LII,1933, p. 235; idem, Ungurenii, ibid., LXI, 1942, p. 185-189, pl. III (Intre p. 200-201).

4 Idem, Asupra satelor..., p. 8, 11 ; idem, Ungurenii, p. 191, pl. III; C. Racovita, Migra-fiuni din Ardeal peste Carpafi In lumina toponimiei, In Geopolitica si geoistoria", II, 1, 1942,p. 70 ; I. Conea, Villages d' Ungureni dans l'Oltertie subcarpathique, In Arhiva pentru stiintaSi reforma sociala", XVI, 1-4, 1943, p. 54-61.

6 M. N. Popp, Asupra satelor..., p. 9.6 Idem, Contribuliuni..., p. 231-239, 267, 272; I. Conea, Tara Lovistei, In BSRG",

LIII, 1934, p. 67, n. 1 ; idem, Pe urmele descdlecatului din sud. I. Satele de ungureni din OlteniaSubcarpaticd, ibid., LVIII, 1939, p. 60-65 ; idem, Tola Transilvania «ad nos venit" sau ellvaloreazd teoria lui Jancs6 Benedek, In Geopolitica geoistoria", II, 1, 1942, p. 16-20 ; idem,Villages..., p. 54-61 ; P. RImneantu, op. cit., p. 64-135.

o Ibidem, harts nr. 2 (Intre p. 10-11).C. C. Giurescu, op. cit., p. 66-67.I. I. Nistor, op. cit., p. 48.

10 P. RImneant.u, op. cit., p. 11." I. I. Nistor, op. cit., p. 45.33 A. Golopentia, A fog Transilvania In veacul at XVIII -lea finta sau punct de plecare

de migraliuni romdnesti?, In Geopolitica geoistoria", I, 1, 1941, p. 93.

Suditi,

iii,

si

si

si

gi

gi

si

51

°

www.dacoromanica.ro

3 A.SEZAREA ROMANILOR TRANSELVANENI IN TARA ROMANEASCA 0739-1831) 901

telor, iar cercetarile... asupra contributiei Transilvaniei la populareafor sint abia la inceput"13. Masivul 13i prestigiosul studiu recent asupra,istoriei Transilvaniei, mentionind treceri din acest tinut in Principatein tot ennui secolului al XVIII-lea, prezinta citeva cifre din izvoarelevremii 14, dar nu poate folosi o curba, a evolutiei emigratiei, caci ea n-a,fost Inca alcatuita. Si cercetari speciale asupra toponimiei muntene 15 aulasat studierea sloboziilor de ungureni" pentru alt prilej 16.

Intreprinzind studierea evolutiei populatiei Tarii Romane¢ti in 'sits-timpul de la reintoarcerea judetelor de dincolo de Olt la Muntenia pind.la introducerea Regulamentului organic, ni s-a impus cu necesitate limpezi-rea problemei aqezarilor romanilor transilvaneni, stabilirea, carora la sudde Carpati In etapa data a fost cea mai importanta imigratie aici in aceavreme §i cea mai masiva din intreaga istorie a venirilor de peste munti.Cercetarea de fata 4¢i propune ca, in masura in care izvoarele o permit,sa cerceteze procesual aqezarea statornica a transilvanenilor in TaraRomaneasca in perioada mentionata, ceea ce constituie nu numai un aportla inlaturarea semnalatei lacune in istoriografie, dar ¢i un mijlocde a ajunge la concluzii, capabile a contribui la inlaturarea unor inter-pretari gre§ite.

Studiul nu se opre§te asupra cauzelor bejenirii transilvanenilorin Principate, problems insistent tratata in istoriografia noastra in decursde un semi". Nu se revine aici nici asupra afirmatiilor unor istorici §ovini,care urmarind scopuri politice reactionare au incercat a demonstra,drept sens principal al migratiei romanilor nu Transilvania-Principate,ci rovers ; falsitatea asertiunii a fost demonstrate de numero§i istorici,geografi, lingvi§ti, sociologi, statisticieni, din taxa §i strainatate 18, ideea,nefiind decit concluzia, logica a rasuflatei teorii imigrationiste", care se,incearca Inca a se folosi 19.

13 D. Prodan, Teoria imigra(iei romdnilor din Principatele Romdne to Transilvania Inveacul at XV III-lea. Studiu critic, Sibiu, 1944, p. 111-112.

14 C. Daicoviciu, $t. Pascu, V. Cheresteliu, $t. Imreh, Al. Neamtm, T. Morariu, Dinistorice Transilvaniei, I. ed. a 2-a, Edit. Academiei, < 1961 >, p. 241, 246, 248, 261, 276.

13 I. Donat, Consideratii istorice asupra toponimiei romdnesti, in ..Limba romans ", XIII,6, 1964, p. 615 -621; XIV, 2, 1965, p. 273-284; XIV, 6, 1965, p. 671 -675; idem, Cllevaaspecte geogralice ale toponimiei din Tara Romdnescd, In Fonetica si dialectologie", IV, 1962,p. 101-133 (p. 1-33).

16 Ibid., p. 103 (n.1), 115; idem, Pdstoritul romknesc si problemele sale, In Studii",19, nr. 2, 1966, p. 293, n. 23.

17 Recente abordari ale problemei la Gh. Georgescu-Buzdu, Rdscoala de la 1784 aiobagilor din Transilvania de sub conducerea lui Horea, Closca si Crisarz, Bucureiti, Edit. politica,1962, p. 125-126; St. Pascu, Mares Adunare Nationald de In Alba -Iulia ..., Cluj, 1968,p. 50-51.

16 N. Iorga, Encore une reponse, In RHSEE", IV, 1-3, 1929, p. 95; Z. Paclisanu,Statistigue des Roumains de Transylvanie au XV II le siecle, In Revue de Transylvanie", 1,2, 1934, p. 203 -213; R. Braun, A szdzolven iv clotti Horavildg < Rdscoala de auxin 150 de-ani a lui Horea > , 1935 (p. 8-11 reproduse in A. Golopentia, op. cit., p. 94-97); P. Henry,< Recenzie >, in Revue historique", Paris, 02, t. CLXXIX, Janvier-Mars 1937, p. 226;A. Golopentia, op. cit., pass.; E. Petrovici, Romdnii veniti recent In Transilvania? Ce ne spitnelinguislica, In ,,Transilvania", 72, 7, 1941, p. 467-470 ; I. Conea, Tola Transilvania...",p. 11-23 ; D. Prodan, Teoria..., pass. ; C. Daicoviciu s.c., op. cit., p. 246-248; etc.

16 T. Georgescu, Al XII-lea Congres International de stlinte istorice, In Analele Insti-tutulul de istorie a partidului", XI, 5, 1965, p. 150 (teza, sustinutd In Congres de reprezen-timtul Vaticanului, a fost combatutd de prof. I. Nestor); The Cambridge Medieval History, IV(1,ed. J. M. Hussey, Cambridge, University Press, 1966, p. 560-561 (falsitatea asertiunilor a lost

www.dacoromanica.ro

902 LOUIS ROMAN 4

La baza speculatiilor, mult timp intreprinse, starea cifra, admisala sfirsitul secolului trecut de I. Acsady cu referire la populatia Ungarieii Transilvaniei la 1720-1721 (2 582 598 de suflete), ceea ce ar fi aratat

o crestere de 225% ping, in 1787 ; explicatia" era gasita Intr -o masivaimigrare romaneasca din Principate. Calculele recente ale unor cercetatorimaghiari au demonstrat falsitatea cifrei de mai sus si au dus la obtinereatotalului de 4,1-4,2 min. oameni la 1720 202 ceea ce pune capat fante-ziilor aratate.

Dad, s-a demonstrat convingator ca, in secolul al XVIII-lea (adau-gam : in cel urmator), migratia are loc mai ales in sensul Transilvania

regiunea extracarpatica, in schimb nu s-au precizat anumite aspectein legatura cu intrebarea : spre care din cele doul Principate era maiintensa mobilitatea I Ea se facea mai ales spre Muntenia, ceea ce sepoate vedea din constatarea la 1784-1785 a unui numar de douaon mai mare de transilvaneni in Tara Romaneasca decit in Moldovasi din gasirea un secol jumatate mai tirziu a unui numar de patruon mai mare de wail. cu determinantul Ungureni" pe teritoriul de lasud de Carpati decit pe eel de la est de munti 21. Directia de preferintase explica prin circumstance diverse : transhumanta mai intensa spre sudi sud-est decit spre est ; prezenta mai multor locuri de trecere peste Carpatii

Sudici decit peste cei Orientali (dar prezenta secuilor, pe versantul transil-vanean din sudul acestora din urma, a determinat trecerea in Moldova,de-a lungul vremurilor, a unor grupuri relativ Insemnate din aceastapopulatie)22; stravechile relatii, intense si multilaterale, cu Tara Boma-neasca ale regiunilor din sudul Transilvaniei, precum existenta aici a unorteritorii masiv ramase ortodoxe (puse in miscare ii ca urmare a incercarilorde a fi trecute sub presiunea habsburgica si catolica la bisericaunits).

2. Alsezarea statornied in lumina ftirilor asupra imigratiei. Masiveleplecari din Transilvania de dupa 1739 sint continuarea unor bajeniriimportante din secolele precedente i anii imediat anteriori. to perioadade dupa iscalirea tratatului de la Belgrad, treptat, starea de tensiunein satele transilvanene creste : Inca la 26 septembrie 1739, guberniul arde-lean porunceste a se lua masuri pentru ca taranii sa, nu fuga peste munte 23 jin 1745, rasinarenii ameninta cu trecerea in Tara Romaneasca, cumprocedeaza patru ani mai tirziu reprezentantii mai multor sateromanesti din acelasi scaun al Sibiului 24.

subliniata de C. C. Giurescu, The Cambridge Medieval History" and the Romanian People,In Revue roumaine d'histoire", VII, 1, 1968, p. 94-95). V. si : D. Prodan, op. cit., p. 5-6 ;I. Donat, Pdstoritul p. 285-294.

20 B. Papai, Magyarorszdg nepe a feudalizmus megerOsodese es bomlcisa idejen (17111867) < Populalia Ungariei In perioada dezvoltdrii fi descompunerii feudalismului (17111867)> , In J. Kovacsics, Magyarorszdg torteneti demogrdfidja. Sub red..., Budapest,

1963, p. 148-151.'21 N. Iorga, Acte ci fragmente. II, Buc., 1896, p. 189 ; Hurmuzaki-Iorga, Documenle.

X, 1897, p. 1-2 ; C. Racovita, op. cit., p. 70.33 M. N. Popp, Asupra satelor..., p. 8-9.23 Hurmuzaki-Iorga, Documente. .., XV/2, 1913, p. 1671, nr. MMMLXXXIII.24 I. Lupas, Contribuliuni documentare la istoria satelor transilvane, Sibiu, 1944, to:' 49,

5 5 56.

yi

i

1i

www.dacoromanica.ro

5 A*EZ AREA ROMANILOR TRANSILVANENI IN TARA. ROMANEASCA (1739-1331) 903

Un moment important al pribegirilor este activitatea fostului vicaral lui Inochentie Mien, Nicolae Pop din Balomir, trecut in Tara Roma-neasca in 1748 26. El propune lui Grigore al II-lea Ghica af,4ezarea in Munte-nia a 16 000 de romani ortodocsi, ce stau gata a pAra'si Transilvania 26 ;domnitorul emite la 14 mai 1750 o carte cuprinzind regimul multorrumani ungureni", din partea carora s-a rugat Nicolae din Balomir, dupIce vor veni sa, se aseze in Cara 27. 0 asemenea masivA deplasare in aniiimediat urmItori nu stim a se fi intimplat, dar febrila activitate a Balomi-reanului si cifra folosita; sint simptomatice in privinta starii de spiritdin Transilvania.

intre timp insg, observam ca-, mai vechiul flux al trecerilor trans-montane continu5, : in Tara Romaneasc'a' tree, probabil, oameni impreunlcu Nicolae Pop, apoi impreun5, en popa Cosma (viitorul mitropolit mun-tean) prin 1753 1755 28; conscriptia urbarialg din 1758 constata in25 de sate din Tara FkArasului 694 1/4 sesii pustii si 377 de iobagi fugiti 29 ;in anii urmatori, tree alte familii la sud de Carpati 30 .

Emigrarea masiva proiectata de Nicolae din Balomir s-a realizatmai tirziu. Izvoarele marturisesc Infringerea rascoalei condusg de Sofro-nie a determinat inceputul unui non exod Inca in 1761 31; §i patru ani maitirziu se vorbeste despre faptul c5, neunitii fug in mare numar, eh' Sofronieduce pe valahi" in Moldova si Tara Romaneasc'd 32 ; la 1766, in cele casesate apartinaoare curtii fiscale din Porumbacul de Jos se constata 140 deiobagi fugiti33, iar conscriptia din acelasi an constata in satul Jina 69 insu-rati si 68 holtei fugiti dincoace de munti 34 ; in 1766 1767, Istvan Halmagyiconstata mai multe emigrari in Principate (eel putin 5 000 de oameni,dintre care indubitabil in Tara Romaneasca 700 de suflete din neiras) 35 ;bajenirea este mentionatl in documentele guberniului si in 1769si 1771, vama de la Turnu Rosu raportind in 1769 6, in Tara Roma-neasea au trecut 1 200 de familii din Transilvania 36; plec6rile slat

25 Hurmuzaki, Documente..., VI, 1878, p. 602, nr. CCCXXXVI (reprodus la N. Nines,Syrnbolae ad illustrandam historiam ecclesiae orientalis in terris coronae S. Stephani, Oeniponte,II, 1885, p. 597 ; rezum. la S. Dragomir, Istoria desrobirei religioase a romdnilor din Ardeal Insecolul XVIII, I, Sibiiu, 1920, p. 198). Stiri asupra actiunilor Balmnireanului, dupa pribegireain Tara Rorrineascd, la I. Ionascu, leromonahul transilvan Nicodim in Tara Romdneascd, Buc.,1941, p. 3-4.

26 Hurrnuzaki, loc. cit.27 V. Mihordea, S. Papacostea, Fl. Constantiniu, Documente privind agrare Irt

veadul al XVIII -lea, I, Edit. Academiei, < 1961 > (ulterior : DRA), p. 493-494, nr. 332 ;trail. lat. la S. Dragomir, op. cit., p. 89-90, Anexa 61.

28 C. N. Mateescu, insemndri despre originea ardeleand a mitropolitului Cosma, in Bise-,rica ort. torn.", S. III, L, 9 (618), 1932, p. 588.

26 St, Metes, Situalia economicd a romdnilor din Tara Fagarasului, I, Cluj, 1935, p. 374375.

3° G. Maior, Valea Lotrului importanfa ei economicd In (recut si prezent, Bucuresti,1913, p. 28.

31 R. Kutschera, Guvernatorii Transilvaniei. 1691-1774, Sibiu, 1943, p. 47-48.32 N. Iorga, Sate si preofi dirt Ardeal, Bucuresti, 1902, p. 278-279.33 . Mete§, op. cit., p. 368-369.34 M. N. Popp, Contribufiuni..., p. 271.36 A. Golopentia, op. cit., p. 95.36 R. Kutschera, op. cit., p. 72-73, 78 ; I. D. Moga, Numdrut romdnilor in Principalut

Transilvaniei, in Transilvania", 72, 4, 1941, p. 289.

relafiile

si

www.dacoromanica.ro

904 LOUIS ROMAN 6

constatate in tot cursul r'gzboiului din 1769-1774 37; in anii 1771-1775,dezerteaza, din Reg. I Roman de granita. 659 oameni (cei mai multi in1772 426 plecati), ceea ce reprezinta o buna, parte din efectivele unitatii(in 1777, ele constau din 4807 barbati buni de serviciul militar) ; in 1776,o patrula, austriaca granicerii din Jina intorc din munti 184 de familii(481 de suflete) ce voiau sa treacI la sud de Carpati 38. Imediat dupaincheierea tratatului de la KkiikKaynarca, un transilvanean noteaza :Vedem necontenit, an de an, un mare numar de romani ardeleni care treein Tara Romaneasca si Moldova, dar vedem foarte rar un numar insemnatdin romanii de dincolo care ar veni in Ardeal"39.

Ne putem pune intrebarea : a fost oare, in acei ani, un momentanume, cind emigratia a cunoscut proportii deosebite ? Pe la 1780, dinmediul muntean, Sulzer culegea informatia dupa care imigrarea transil-vanenilor in Tara Romaneasca s-a facut in multe ocazii, dar cea maiimportanta epocl fusese aceea a vestitului Sofronie, in 1758 4°". La 9noiembrie 1784, regelui Prusiei i se raporta ca dezertorii" din Austriase afla in Principate de 20-25 de ani 41, ceea ce duce tot la perioadade dupl refugierea lui Sofronie din Cioara in 1761 in Tara Romaneasea, 42.

La 26 ianuarie 1785, ambasadorul Prusiei la Poarta expedia un raport,in care comunicind stiri din sursa, austriaca, arata ca in ultimii40 50 de ani multi supusi ai Imperiului habsburgic s-au asezatin Principate,dar niciodata emigrarea n-a fost mai mare ca in 1767", cind s-a manifestatrefuzul de a se inrola in unitatile de graniceri 43. *tirile, culese din surselecele mai autorizate (munteana si austriaca) dar dupl citava vreme dela evenimente de aceea, oarecum estompate arata, ea a existato perioada a unei masive deplas'ari dincoace de Carpati, ce trebuie sat fidurat citiva ani (1761-1767).

La aceast'a perioada se referA, desigur, insemnarea, facuta, in jur-nalul Ban de calatorie in Banat, Transilvania Maramures, in 1773,de cel ce in curind urma 0, fie imparatul Iosif al II-lea (... es sollenunsere Emigranten ganze Dorfer an dem Fuss der Gebirge angeleget

,haben... 7) ) 44 , precum i ecoul in Principate at pribegirilor, refleetatin cunoscutul raport din acelasi an at clerului unit transilvanean catreMaria Tereza (Tota Transilvania ad nos venit !")45. Masiva imigraie

87 C. Sassu, Tante romdne spre sfirOlul veacului at XVIII-lea, in Revista arhivelor",VI, 2, 1944-1945, p. 220-223, Anexa I.

38 C. Rall, G. Gottfried, Musterungsliste, Sibiu, 20 mai 1774 (rezum. la G. Baritiu, Mate-rial pentru istoria Reg. I grdniciariu din Transilvania, In Transilvania", XV, 23-24, 1884,p. 178-179.

89 Summarische Beschreibung des Gross-Fiirstenthums Siebenbilrgen, la : N. Iorga, Md-runNuri istorice culese to Ungaria, In Luceafarul", Budapesta, III, 4, 1904, p. 92; idem,Isloria romdnilor prin cdldtori, ed. a II-a, III, Buc., Edit. Casei $coalelor, 1929, p. 6-7.

4° F. J. Sulzer, Geschichte des Transalpinischen Daciens..., III, Wien, 1782, p. 401.41 Hurmuzaki-Iorga, Documente..., X, 1897, p. 1-2.42 I. Ionascu, op. cit., p. 5-6 : stiri asupra activitatii lui Sofronie dupA refugierea In

Tara RomAneascA.U N. Iorga, Acte f 1 fragmente..., II, p. 189. Faptul cA in anii 1764-1783 shit date Frei

osezaminte domnesti muntene cu referire la ungureni" (la 1764, 1776 si 1783) este, de ase-menea, o dovadd a unei masive imigrari in acea vreme.

44 C. Sassu, op. cit., in Revista arhivelor", V, 2, 1943, p. 322, nr. 8. In acelasi spiriti raportul fAcut, dupd calatorie, Consiliului de stat (ibid., VI, p. 212, n. 2).

" Aug. Bunca, Episcopii P. P. Aron pi D. Novacovici..., Blnj, 1902, p. 259, n. 3.

of

6i,

qi

www.dacoromanica.ro

7 A.5EZAREA ROMANILOR TRANSILVANEINI IN TARA ROMANEASCA (1739-1831) 905

din 1761-1767 si adaosurile treptate de tarani ardeleni din anii urmatorise constata in catagrafia din 1773-1774, care-i adevereste in marenunar in judetele muntene vecine eu Transilvania 46.

Fluxul migratoriu continua si in perioada interbeliea 1774-1788 :in 1794, Alexandru -voda Moruzi acorda sotiei copiilor raposatuluiIeronim" milele ce acesta le avusese de la Al. Ipsilanti, N. Caragea siM. Sutu in prima domnie (deci in perioada 1774-1786) ca rasplataca prin silinta lui an adus multime de oameni straini ungureni, peste1000, de i-au salasluit aici in pamintul tarei... "47; vin oameni dupa,infringerea rascoalei conduse de Horea (caci o corespondents din Vienade la 20 decembrie 1784 arata ca multi tarani rasculati au fugit in Vala-hia"), dar cifra nu o putem socoti totusi prea ridicata (printre altele,pentru ca intre Imperiul habsburgic eel otoman se incheie intelegereade a se lua severe masuri impotriva lor)45. Traditia, culeasa prin 1930

conform careia majoritatea ungurenilor" asezati in 10 sate din nordulOlteniei ar fi venit dupa mai sus-mentionata rascoala 42 - cuprinde poateun simbure de adevar (asezarea unor refugiati in 1784-1785) , dar easavirseste probabil o transpunere a evenimentelor intr-un moment posterior.

Imigrarea continua si ulterior : in februarie 1796, 10 dezertori"sint ceruti de agentia austriaca din Tara Romaneasca pentru a fi intorsiin Transilvania 50 j in 1800, sint cerute 411 familii, iar in 1801 alte367 81; la 20 decembrie 1805, vatafului plaiului Muntele din jud. Mehe-dinti i se expediaza instructiuni, prin care este obligat sa noteze cat<i> vorveni spre lficuinta a sa asaza in Cara Domnii Mele"52; in 1809, consulatulaustriac cere alte 16 familii trecute din Transilvania la sud de Carpati 52;din anii 1812-1814 ne parvin mai multe stiri asupra repetatelor treeeride dincolo de munte, dar intilnim numai aceste cifre : 20 de familii 70de holtei, trecuti in toamna anului 1813 prin plaiul Lovistei 4.

In 1815-1817, in conditiile foametei ce bintuie Transilvania, anloc alte transmigratii 55, pe care - in 1820, intr-un raport catre De pro-paganda fide mgr. Ercolani be socotea totalizind 20 000 de valahiuniti", veniti in Tara Romaneasca asezati in diferite sate 68. Asertiunea

46 I. Ionascu, Despre judefele Ott si Arges in calagrafia din anii 1773 -1774 de fa Moscow,Buc., 1958 (extras din Mitropolia Olt.", X, 3-4, 1958), p. 6, n. 11.

47 V. A. UrechiS, Documente inedite dirt domnia lui Alexandru Constantin Moruzi. 1793--1798, Buc., 1895, p. 368.

45 Gh. Georgescu-Buzau, op. cif., p. 314-315.M. N. Popp, Ciobania la ungurenii din dreapla 011ului, In BSRG", LI, 1932, p.

119, 151.6° V. A. Urechiii, Istoria romdnilor (ulterior : U- IR), V, 1893, p. 490, no ta.51 I. I. Nistor, op. cit., p. 43.53 I-SD, VI, 1904, p. 509-510, Nr. 283.

U - I R, IX, 1896, p. 568, nota." Bibl. Acad., ins. rom. 267, f. 85v, 101r; A. Veress, Pdstoritul ardelenilor In Moldova

Tara Romdneasch (Mild la 1821), In AAR, NISI ", S. III, t. VII, Bucuresti, Cultura natio-nal4", 1927, p. 201, 225 (Anexa IX); G. D. Iscru, Un dregdtor mai puffin cunoscut : ispraunicutf le ungureni" In Tara Romdneasca, In Revista arhivelor", XI, 1, 1968, p. 46, nr. 2.

66 G. Baritiu, Migrafiune. Colonisafiune. Invasiune, In Transilvania", VIII, 2, 1875,p. 13, col. I.

66 I. Moga, <Recenzie>, In ,,Revue de Transylvanie", I, 2, 1934, p. 244. Cifra este repro-iusa si de W. Wilkinson (Tableau historigue, gdographique et politigue de la Moldavie el de laValachie, Paris, 1821, p. 145-146), care o are probabil de la nuntiu.

e. 2741

si

si

4°

as

3 -

0i

>ji

9i

-

-1i

ei

www.dacoromanica.ro

906 LOUIS ROMAN 8

nuntiului, emis'a pentru a putea cere venirea unui preot unit, este Insnegata in 1824 de atre Fleischhackl, consulul austriac la Bucuresti, buncunoscator al lArii ; el aratg, cg in general nu se aflg aici atit de multiardeleni uniti, iar dintre cei veniti in timpul foametei majoritatea s-auIntors Inc A in 1821 57. Prin urmare, cifra celor rArnasi in Tara RomaneascA

In urma transmigratiilor cauzate de foametea amintitl nu esteprea mare.

In 1832, 18 familii transilvgnene se aseazg, in judetele Arge4 §i

Sacuieni 58, iar catagrafia din 8 martie 1834 59 Inregistreaza trecerea princordoanele tarii" in perioada 1828-1833 a 55 de familii (202 suflete)de transilvIneni, asezati in diferite sate ale jud. Ilfov

Covirsitoarea majoritate a imigTantilor se aseazd statornic pe teri-toriul Tarii Romanesti. E drept, sint i cazuri de transilvaneni venitiaici apoi reintorsi acasa, dar de regulg, avem de-a face cu un numgxre,strins de oameni 61 sau numai cu reveniri vremelnice in Transilvania 62.

Organele de stat imperiale a i clasele dominante din Transilvaniaau luat, in intreaga perioada 1739 -1831, numeroase masuri, in nadej-dea opririi exodului romanesc, ceea ce nu s-a putut realiza, caci el eradeterminat de profunde cauze sociale 6 3. Nicicind insa ingrijorarea oanienilorpolitici ai imperiului n-a fost mai mare ca la stirsitul deceniului al VI-lea $i indeceniul al VII-lea ale secolului al XVIII-lea ". Nicicind nu s-au luatmai ample masuri ca in acei ani, recurgindu-se atit la sanctiuni severe,cit §i la concesii partiale, inclusiv in domeniul religios, caei toate claseleasupritoare, Cara exceptie, an nevoie, pentru apara dominatia, dedouil functiuni sociale : de functiunea de cal'au si de cea de popg,"°.

a) In 1756, sint amenintati cu spinzurA,toarea cei ce vor indraznia trece pe furis muntele in Tara Itomaneasc6 66 j in prim'avara anului 1761se intreprinde o salbatia represiune impotriva rasculatilor condusi de

6' I SD, I II, 1901, p. 403-404, Nr. LXXVI.N. Gb. Dinculescu, Contribuliuni la miscurite de popula(ie, In Anuar de geogr. si

antroi of,eogr.", 1914 1915, p. 68.62 St. Romanski, Balgarite vu Vlasko i Moldova. Dokumenti <Bulgarii in Tara Romd-

neascu vi Mol lova. Documente>, Sofia, 1930, p. 421 425, 435, 411-442 (Nr. 323). Lucrarca,all da l,t biblioteci particulare romanesti, nu se gasea in nici o biblioteca publica din Bucuresti.La propunerea noastr5, Bibl. Acad. R. S. Romania a obtinut, in 1965, un exemplar de la Bibl.Acid. Bulgare de $tiinte, pentru care lucru multumim celor ce, cu bunavointa, ne-au Inde-plinit rugamintea.

60 C. N. \ elichi, Emigrdri la nord si la sud de Duneire in perioada 1828-1834. In Ito-nymoslavica", XI, 1965, p. 101: 22 familii transilvanene in jud. Ilfov (cifra este insa, probabil,cllculata dupa catagrafia din 17 aprilie 1831, care este aici comparata cu cea din 8 martie 1834).

61 DR.4, p. 493, Nr. 332 (la 1750); S. Dragomir, op. cit., II, 1930, p. 336, Anexa 28 (la1758); 1 SD, I \, 1902, p. 96 97, Nr. XCII (la 1766); N. lorga, Sate..., p. 280 282 (dupaluga lui Sofronie in Muntenia) ; R. Kutschera, op. cit., p. 79 (la 1771) ; Hurmuzaki- Nistor,Documente..., XIX 1, 1922, p. 171, Nr. CLIII (la 1784); Hurmuzaki-lorga, Documente...,X, 1897, p. 1 2 (la 1784); I. lakovenko, Ntnesnee sostoeanie turelkih knecijestv Moldavii i Vala-

<Situatia actual(' a Principatelor turcesti ale Moldovei si Tdrii Romdnesti...>, St.Peterburg, 1828, p. 170 (la 1789-1791).

62 Aug. Bunea, op. cil., p. 451, Nr. 3.63 G. Bari(iu, op. cit., p. 15, col. I; I. I. Nistor, op. cit., p. 13.64 V. K. Schunemann, Osterreichs BevOlkerungspclitik tinter Maria Theresia, 1. B ind,

Berlin, <1935 >, p. 71." V. I. Lenin, Falimenlul Internalionalei a II-a, In Opere complete, ed. a II-a, vol. 26,

Buc., Edit. Politica, 1961, p. 236.66 Hurniuzaki lorga, Documente..., XV 2, 1913, p. 1704, Nr. \1MMCLVIII.

6°.

gi

5s

§i

-

i

www.dacoromanica.ro

9 IL5EZAREA ROMANILOR TRANSMVANENI IN TARA. ROMANEASCA (1739-1831) 907

Sofronie 67 ; in 1765, luindu-se severe masuri pentru a opri exodul, seordona impulcarea incinerarea unor fugari peste munti, iar in anul mina-tor se decreteaza" noi masuri pentru impiedicarea dezertarilor din armata,facindu-se referiri directe §i la ceia earl cuteaza a trece din tarile noas-tre" 68; in 1768, Maria Tereza decide noi masuri energice pentru stirpireaemigrarii transilvanenilor 69.

b) Se concede ortodoc§ilor, in vara anului 1759, recunomtereaexistentei legale a confesiunii, se nume§te in acelasi an un episcop alneunitilor ardeleni (pus insa in scaun dear in 1761, cind se opereaza,reprimarea rascoalei), dar in acela§i timp se iau §i masuri pentruintarirea pozitiilor bisericii greco-unite 70.

c) Se creeaza regimentele de graniceri, acordindu-se oarecare avan-taje celor cuprin§i, dar silindu-i a accepta unirea §i introducind intre obli-gatiile unitatilor nou create oprirea transmigrarilor in Principate 71*.

d) In 1769, apare ordonaiata provizorie Cella puncta 72. Un contem-poran, cunoscator al situatiei, o socotea o reglementare de catreguvernulimperial a tratamentului iobagilor roman secui, dar arata el exceseledin partea feudalilor ramineau, drept pentru care se menDinea §i deasaemigrare in Moldova Tara Romaneasca"73.

Nervozitatea cercurilor conducatoare multitudinea masurilorluate demonstreaza la rindul for ca, in anii 1761-1767, a avut toe real-mente o creltere a luptei maselor transilvanene, inclusiv o maxima a emi-grarilor, care importanta forma a luptei de clasa, au reu§it sa smulgacercurilor dominants citeva concesii.

In ceea ce prive§te grupurile sociale stapinitoare de dincoace deCarpati, ele se straduie intotdeauna sa foloseasca pribegirile §i uneori sale stimuleze : in timpul razboiului austro-turc, Nicolae-voda Mavroghenilanseaza proclamatii catre transilvaneni, cheinindu-i in Cara, unde le oferaposibilitati de a§ezare 74 ; in 1792, la bilciurile muntene, ciobanii transilva-neni aflati in Cara sint chemati sa ramina aici, fagaduindu-li-se privile-gii 75 ; se constata ii trimiteri de emisari in Transilvania pentru a stimulaemigratia peste munti 76.

Cele de mai sus conduc la concluzia ca, in perioad.a 1739-1831,continuind un proces mai vechi, au loc treceri continue de tarani, pastori,muncitori agricoli etc. din Transilvania, cu scopul mezarii statornice

67 Istoria Romdniei, III, Buc., 1964, p. 425.68 N. Iorga, Sale..., p. 278-279 ; Viena, 27 mai 1766. Decrelul Mariei publ

de I. Lupas, in .,Anuarul Institutului de istorie national:1", Cluj-Sibiu, IX, 1913 1944, p. 350.69 R. Kutschera, op. cit., p. 72.76 N. Iorga, op. cit., p. 251, 272; D. Prodan, Supplex..., p. 217; Istoria Rondniei, III,

p. 424, 514.71 C. Rall, G. Gottfried, op. cit., XVI, 1-2, 1885, p. 2, col. II; I. Lupas, op. cit., p.

52 (0 n. 4); R. Kutschera, op. cit., p. 52-53 ; Istoria Romdniei, III, p. 514, 521.72 Ibid., p. 406.73 Eine volsteindige Handsel:rift fiber Siebenbiirgen, la : N. Iorga, p. 93 ;

idern, Istoria romdnilor prin cdldtori, ed. a 2-a, III, p. 4-5.72 U IR, III, 1892, p. 229-231 ; AI. Popescu, Cartea lui Allavroghani voevod calre locui-

lorii celor Sapte sale, in Tara Birsei", IX, 3, 1937, p. 248-249.Hurmuzaki-Iorga, Documente..., XV/2, 1913, p. 1802, Nr. 5II1MCCCCX.

76 A. Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei si 7'drii Romcinesti,IX, Buc., 1937, p. 344-345, nr. 267 (la 1635); S. Dragomir, op. cit., I ,p. 95-96, 199 (la1750); Hurmuzaki-Nistor, Documente..., XXI, 1942, p. 186, nr. CLXVI (la 1829).

tai

si

Tema...,

79

si

8i

qi

www.dacoromanica.ro

908 LOUIS ROMAN 10

In Tara Romaneasea ; o trecere masiva a avut loc in 1761-1767. La cit seva fi ridicat cifra totals a ungurenilor" trecuti in Tara Romaneaseaintre 1739 1831

0 insemnare, demult publicata 77, datind de la sfirsitul secoluluial XVIII-lea referindu-se la conducatorul rascoalei din 1759-1761(Mehr ads 50 Dorfer standen unter der Direction des Sofroni, and erhatte noch 2 Ispravnik unter Bich") a fost interpretata ca referindu-sela, faptul ca cei ce 1-ar fi urmat pe Sofronie in 1761 au populat 50 de sate 78,

concluzie ee a fost apoi preluata de mai multe ori. S-au omis in acest feldela elemente ale doeumentului analizat : mai Inainte se comunicamoartea lui Sofronie, care s-ar fi petrecut in 1776, iar in pasajul reprodusse noteazg existenta ispravnicilor de ungureni, care s-au treat chiar inacest an 79. Luind in considerare observatia de fats, vom desprinde o altsincheiere decit cea de mai sus : In momentul crearii ispravnicatelor, eleaveau in evidente transilvaneni din 50 de sate muntene, cifra ce trebuie silfi fluctuat apoi prea putin, de vreme ce numarul familiilor catagrafiatede ,

05'6ungureni" a rams aproape stationar (la 1778 4 000 ; la 1815

4 ; la 1819 4 500 ; la 1838 4 224)80.S-au constatat lacune la inregistrarea transilvanenilor in anumite

judete, in cadrul catagrafiei publicate de Dionisie Fotino, fenomen cen-a pawl fi explicat 81. Este Insa de luat in considerare faptul ca cifrelede mai sus se refers nu la toti cei salasluiti in Tara Romaneasca, ci doarla eei cuprinsi sub denumirea data de evidenta dajnicilor, eaci noii sositdse ae,omodeaza la conditiile locale Eii, treptat, incep a evolua dupa specificulsocietAtii in care s-au incadrat : in 1774 Ii gasim in diferite categorii sociale,duprt avere 82 ; in 1814, ungurenii" sint amintiti eel putin in 8 (daca nuchiar in 9) categorii fiscale 83; 04teasca catagrafie din 1831 ii cuprindenu numai ca birnici strgini", ci >li ca poslusnici", slujitori", slugi"etc. 84.

Dispunem insa de citeva cifre mult mai mari decit cele de mai sus :Sulzer tie ca, in deceniile VII si VIII ale secolului al XVIII-lea, au venitpeste 8 000 ungureni" in Tara Romaneasca 85 (are desigur in vederefamilii si nu suflete) ; in septembrie 1784, Mihai-voda Sutu i-ar fi afirmatlui Ray.evie, ca in Muntenia sint 10-12 000 de transilvaneni 86, iar insusiagentul austriac afirma, la 26 martie 1784, 12 000 de refugiati ", apoi

" Aug. Bunea, op. cif., p. 451, nr. 3." I. I. Nistor, op. cit., p. 33.r C. D. Iscru, op. cit., p. 37.86 F. J. Sulzer, op. cit., III, p. 363 (se verificfi prin calculul perm& de cifrele de la I.

Cojocaru, Documente priviloare la economia Torii Romdnecti. 1800-1850, 1, Buc., Edit.vtihtificA, 1958, p. 117, nr. 43); D. Fotino, Historia tis palai Dakias..., III, Viena,p. 150-182; <Expunere asupra situatiei Tdrii Romanesti..., 1819>, In Documente privindistoria Romdniei. Rdscoala din 1821, I, Edit. Academici, 1959, p. 131; Analele Parlamentareale lizmanier, IX /1, Buc., 1898, p. 1164.

11 M. N. Popp, Asupra satelor..., p. 8; I. Conea, Pc urmele descdlecalului..., p. 55;idem, Villages..., p. 48.

64 I. IonaKu, Despre judefele..., p. 17-41." G. D. Iscru, op. cit., p. 47-48, Nr. 2.M Oltenia", VI, 1934, p. 1-194; IX, 1944, p. 1-191 ; XI, 1945, p. 1-191.M F. J. Sulzer, op. cit., III, p. 400." Hurmuzaki-Nistor, Documente... XIX/I, 1922, p. 207. Nr. Cl..XXXIV.07 Ibid., p. 171, Nr. CLIII.

18(0,

6i

www.dacoromanica.ro

11 A$EZAREA ROMANILOR TRANSMVANENI IN TARA ROMANEASCA (1739-1831) 909

la, 1788 13 000 de familii de romani imigrati din Transilvania 88 ; la 9noiembrie 1784, consulul Prusiei raporteaz& el in Tara Romaneascasint 16 000 de familii dezertori din Austria", pe care-i reelamg, guvernulanstriac 90. Uncle dintre aceste cifre sint insa, evident prea marl, ceea cese vede din izbitoarele diferente dintre ele. Avem de-a face cu exagertlriinteresate, lucru observat cu alte prilejuri in privinta transilvAneniloraftati in Muntenia 91. Admitind de aceea in cererile vieneze o nota deexagerare, in intentia de a exercita presiuni asupra Portii pentru rein-toarcerea transilvanenilor ernigrati ; neomitind, pentru aceleasi motive,a suspecta pe Rajeevi6 de oarecare exagerare, in relatarile din 1784si intr-o carte ce aprirea in momentul izbucnirii razboiului austro-turc,credem a socoti mai real cifra de 10 000 de familii transilvAnene, aflatein Tara Romaneasca la 1788 ca urmare a trecerilor aici in ultima jumatatede veac, cifra ce constituie aproximativ o medic intre cele comunicatede Sulzer (8 000 pe la 1780) si de Mihai-vodit Sutu prin Raj6evi6 (1012 000 la 1784).

In lumina datelor prezentate asupra cuantumului imigrantilorin diferite momente, se poate admite in perioada 1739 1760 o medieanualll de circa 50 de familii (total 1 100 familii), iar in anii 1768 1788o medic de circa 100 familii (total 2 100 familii).Rezult& deci c5., in perioadade maxima a anilor 1761-1767, an trecut la sud de Carpati circa 5400familii, caci alte circa 1 400 (1 100 + 5 400+2 100+1 400=10 000 de fami-lii) se presupun sporul natural al populatiei de-acum imigrate, in aniiin care ea se dia pe teritoriul muntean ; cifra astfel aflata, pentru perioada1761 1767 (5 400 familii) este comparabil'a cu cea, promisa, de Nicolae Pop(16 000 de suflete), ceea ce constituie in anumita masura o confirtnarea justetei calculului de mai sus si a realitatii propunerilor Balomireanului.In perioada 1789-1791, ca urmare a ingsurilor administratiei habsburgicein Tara Romaneasca, pribegirile trebuie sa fi fost extrem de reduse ;cifrele de care dispunem pentru perioada 1792 1806 par a arata reluareaveehiului ritm (admitem deci si in acesti ani media 100 de familii) ; ulterior,se pare ea,' ea a descrescut (pentru anii 1807-1831 socotim 50 de familiipe an).

Obtinem astfel tabelul I (sporul natural calculat Rind 69/00 in peri-oada 1739-1774 si 79/00 in 1775-1831) (vezi p. urm.)

Se poate observa ca cifrele propuse piny acum Cu referire la transilvl-nenii veniti in Principate (in ultimii 120 de ani se 81)1:Inca la 1885au pleeat din Transilvania multe mil de familii" in Moldova, Muntenia,raialele turcesti Banatul Timisoarei 92; in cursul secolelor, romanii antrecut din Transilvania in Tara Romaneasca si Moldova cu zecile de mu 98;fn secolul al XVIII-lea, mil de tfirani romani an venit de poste munti In

88 <St. Ragevie>, Osservazioni storiche, naturati e politicize intorno la Valachia e:Moldavia, Napoli, 1788, p. 182.

88 Hurmuzaki-Iorga, Documenle..., X, 1897, p. 1-2." N. Iorga, Acte fragments..., II, Buc., 1896, p. 189; Hurmuzaki-Iorga, Docwnente

X, 1a97, p. 7-8 : confuzii cu privire la cifre." ISD, III, 1901, p. 403, Nr. LXXVI.92 G. Baritiu. Material pentru istoria..., XVI, 1-2, 1885, p. 4." Mete:}, Contribujii la studiul populatiei din Transilvania In trecut, I, In AAR,

AlSr", S. III, t. XXIV, Bucumtl, 1942, p. 20.

§i

§i

§i

fit.

et

www.dacoromanica.ro

910 LOUIS ROMAN

Tabelul 1

TransIlvinen1 ImIgrail In Tara Romlineasel Inlre soli 1739-1831 (In lamilII)

12

17391760

17611774

17751791

17921812

18131821

18221831 Total

I migrati 1 100 6 100 1 400 1 800 450 500 11 350

Sporul natural, inperioada dat5, alpopulaliei imigrateIntre 1739 si sfirsitulperioadei 70 450 1 070 1 760 905 1 105 5 360

Total existent lasfirsitul perioadei 1 170 7 720 10 190 13 750 15 105 16 710 16 710

Principate 94) sint mai modeste decit realitatea, cad numai In Tara Roma-neasca i doar in decurs de un secol au trecut circa 11 350 familii ! S-a ad-mis Ins o cifra mai apropiata de aceasta (dupti, instaurarea stapiniriihabsburgice in Transilvania, zeci de mu de tarani trecura dincolo de Car-pati 95). Totodata, s-a afirmat imposibilitatea stabilirii num./rulni tara-nilor emigrati in Principate in secolul al XVIII-lea, admitindu-se doarbanuirea proportiilor plecarilor 9 ceea ce exprima o anumita nelncrederein viitoarele cercetari.

Cele de mai sus ingaduie o apreciere just./ lji asupra nu.meroaselorsupozitii referitoare la momentul masivei imigratii, cki s-a sustinut :ca transilvanenii asezati in Tara Romaneasca n-ar fi venit in grupuri maimaxi decit in timpul lei dupe rascoala din 1784 97 ; ca numkul mare deungureni" in Muntenia a fost cauzat de razboiul din 1787-1792 98 ; CA,in 1806-1812, asezarea ardelenilor fn Principate a fost tot asa de mareca in epocile precedente 99 sau ea in acei ani, mai ales, s-au asezat transil-vanenii in Tara Romaneasca si Moldova 199; ca epoca celei mai insemnateasezari in cimpia munteana (a ardelenilor §i altora) cade in primele treidecenii ale secolului al XIX-lea 101 etc. Apare evident ca toate- acesteipoteze, pornind de la aprecierea realists a unui flux continuu de veniride peste munti, stabilesc totusi gre§it momentul lui culminant.

S-au facut insa tai aprecieri in esenta juste asupra acestuia, socotin-du-se ca marea emigratie a romanilor transilvaneni in Principate a avutloc in anii 1762 1766102, ca numarul ungurenilor" a devenit mare mai

Tabelul a fost calculat de Tiberiu Roman, conferentlar la Institutul de petrol, gazesi geologic din Bucuresti.

94 C. G. Giurescu, Transilvania. Schild (storied, Bucuresti, 1943, p. 17-18.Pascu, L'unite de la terre et du peuple roumains, In Revue de Transylvanie",

VII IX, 1941-1943, p. 336.96 I. D. Moga, Numdrul romdnilor..., p. 289.97 N. Gh. Dinculescu, op. cit., p. 64.98 E. Zaharescu, op. cit., p. 154, n. 1.99 P. Rimneantu, op. cit., p. 9.100 A. Veress, op. cit., p. 200 201.101 V. Mihailescu, Vldsia si Mostistea. Evolutia geograficd a cloud regiuni dirt Cimpia

liomdna, In ,,BSRG", XLIII, 1924, p. 109, 126.102 Aug. Bunea, op. cit., p. 425.

si

si

www.dacoromanica.ro

Olt

Prah

ova

Rom

anal

iSf

icui

eni

Tel

eorm

an

too

13 ASEZAREA ROMANTLOR TRANSILVANENI IN TARA ROMANEASCA (1739-1831) 911

ales dupg rascoala condusg de Sofronie I", ea fuga a capgtat proportiiin anii 1761 - 1764104, cg migratiunile peste Carpati au luat proportiimai ales dupg 176110°,

3. Asezarea statornicci in lumina cunoasterii localitatilor pe care lecreeazci si in care se stabilesc transilminenii. In lucrari precedente 106, amdemonstrat utilitatea §i oportunitatea aplicarii unui nou procedeu demo-grafieo-istoric : cunoa§terea evolutiei populatiei prin intermediul eunoa§-terii evolutiei localitgtilor. Pentru a folosi procedeul in problema aici indiscutie, am realizat

Tabelui 2

Numarul localilililor Tirii Itnnulnesti In are se doeumenleaza transilianeni in perioada 1139-1832 107

I. Pe 'udete

2pc, a

0-g ,,,.a

7.'.0

c::='-'

O'

4,n,

..,,74

=._.

..rk.t.

_,

` ; ''.;:_--,

EEF,

<.>

E,

,1r., , ,,J.-;,- ..3.-

c:a',. c-:.

E--.

Total 32 5 15 5 7 13 60 2 20 3 18 4 22 8 1 6 4 225

Cu denumiri speci- Cu determinnntulTice, create in peri-oada 1739-1832

.Ungureni" 13 1 6 2 5 1 4 2 10 1 7 1 11 4 3 71

Allele 2 1 2 2 1 3 1 2 11

Dupe prima mei fiune docume WirdIn 1739-1760: 2 asezfiri In 1761 -1774: 31 In 1775-1791: 38; in 1792 -1812: 111 ; In1813- 1821: 28; In 1822-1882: 15. Total: 225.

Cifra cea mai izbitoare este cea referitoare la localifatile purtimldenumiri specifice (Ungureni", Mocani", Suditi" etc.), care desem-neazg a§ezari exclusiv locuite de transilvaneni109. Cereetarile ulterioarevor mai adauga poate citeva asemenea localitati, dar date fiind numeroaseleizvoare, edite §i inedite, folosite pentru lucrarea de fatg se poate afirmaca totalul realizat este bun. Lucrul se constatg §i comparativ : cercetariprecedente au determinat 86 de a§ezgri numite Ungureni" §i Mocani",aparute in izvoare ping la sfirOtul secolului al XIX-lea 109; lucrarea defats prezintg a§ezgri cu determinantul Ungureni" 11 aparute ping la1739 §i alte 71 documentate in perioada 1739-1832, iar localitati numiteMoeani" din aceastg ultimg vreme 4, ceea ce reprezintg, un total de86 oiconimice doar ping la 1832.

1°3 St. Metes, La vie menee par les Roumains en 2'ransylvanie du X Vie au XV II lesiecle, Bucarest, 1938, p. 74.

184 A. Golopentia, op. cit., p. 92-93.105 D. Prodan, Supplex..., p. 217.188 L. Roman, Izvoare din perioada 1750-1790 referiloare la localilafile $i populafia

7'urii Romdne$ti, In Studii si articole de istorie", XIV, 1969, p. 91-118 (p. 1-28); idem,Localitalile $i populafia 7'drii Romdnesli in lumina luerarii carlografice manuscrise din 1790--1791, In Revista arhivelor", XLVII, vol. XXXII, 1, 1970, p. 57-74 (p. 1-18).

107 V. Anexa.108 I. Conea, Pe urmete p. 60; idern, Villages..., p. 51-55.100 1. Donat, Pasloritul..., p. 293 (si : n. 23 ; fig. 1).

a ,E ct.

PcG '')-' 7)

- - - - - -II.

descdlecalutui...,

.F.'

www.dacoromanica.ro

912 LOUIS ROMAN

Cuantumul localitatilor Tarii Rom'anesti in care, In anii luati Inconsiderare, se semnaleaza transilvaneni (225) este relativ ridicat si, Inonce caz, net superior cercetarilor precedente, care mai ales pe bazaconstatarilor de teren, hartilor i dictionarelor geografice modernean stabilit 184 de asezari locuite de ardeleni in Oltenia, Muntenia si Mol-dovalm. Cifra 225 reflects fnsa corect oare proportiile fenomenului f

Intr-o carte deschisa catre ispravnici, Divanul Tariff Romanestinoteaza la 27 februarie 1808: ... prin toate partile locurilor de aici dintarn, se afla tiff suditi ai k.k. austriacesti<i> Curti, unii sezatori, altii treed-tori sau mosafiri ...» in. Nuraarul supusilor austrieci dintre caremulti roman transilvaneni este atit de are In judetele Prahova siSacuieni (din cele 9 judete, asupra carora avem date in piesele conser-vate ale Catagrafiei administrative din 1810 1811, aici sint Inregistraticei mai multi) 112, incit se rinduieste un staroste pentru a &luta pricinilece le von avea de-acum inainte 113. La 11 aprilie 1829, Feischhackl arataca unitii traiesc In diferite locuri ale Tarii Romanesti 114. In piesele publi-cate ale Obftestii catagrafii din1831 se mentioneaza transilvaneni in foartemulte locuri ; asa de pilda, in plasa Baltii de Jos din jud. Dolj am gasitoameni calificati ardeleni" sau numiti Ungureanu" in 9 din cele 11sate '15, dar ping la 1830 datele izvoarelor, sintetizate in Tabelul2, nu semnaleaza in tot districtul decit 3 asemenea asezari (Wit a soeoticele cu denumiri caracteristice) etc.

Desprindem deci concluzia el totalul de 225 de asezari in care amdocumentat romani transilvaneni In perioada 1739-1832 este de citevaon mai mic decit realitatea 116. Nu trebuie Ins uitat ca, in majoritate,in aceste sute de localitati se &eau 1-3 familii ardelene gi ca numai inmult mai putine ele erau in numar relativ Insemnat.

Situatia statistics a localitatilor merits a fi analizata si din alt punctde vedere : repartitia pe perioade a primei atestari documentare a celor225 de asezari. Comparind-o cu Tabelul 1 (rubrica Imigrati), constatamo oarecare nepotrivire, exprimata in faptul ea acesta din urma inregis-treaza proportional in coloanele 3-6 cifre mai mici decit cea diutii.Explica,tia fenomenului rezida nu numai in faptul ca prezenta ardelenilorin localitati preexistente se mentioneaza de regula mult mai tirziu decitreala for asezare acolo. Ea consta In aceea ea, nu cunoastem cu exacti-

In V. sup. : n. 7,8.111 U I R, IX, 1896, p. 247 (nota); v. si XI, 1900, p. 764.113 Calagrafia administrativd din 1810 1811, In Arh. ist.-milit. de stat din Moscova,

fond. 438, dos. 58-59; In fotocopie in Institutul de istorte N. Iorga". Multumim condueeriiacestuia, prccum si conf. dr. Al. Vlanu, pentru facilitarea accesului la pretiosul fond. Denu-mirea, data de not pentru a o deosebi de Calagrafia bisericilor, Intocinita aproape concomitent,este justificatA de alcAtuirea ei prin organele administratiei. Materialele referitoare la Bucurestis-au studiat de prof. I. lonascu (Dale statistice not despre Bucuresti In anii 1810-1811, culesedin arhivele Moscorrei, In Revista arhivelor", II, 1, 1959, p. 175-191).

113 U I R, IX, 1896, p. 461-462 (nota).114 1SD, III, 1901, p. 414, Nr. XCII.116 Oltenia", VI/3, 1944, p. 188 -194; IX/1, 1944, p. 1-43.lis Pentru numarul mare de localitati, In care erau raspInditi ardelenii In judetcie de

dincolo de Olt, v. si I. Donat, Datele principale din isloria Olteniei pind la anal 1600, In Oltenia,Fundatia Culturala Regionala Oltenia, 1943, p. 310 (Fig. 5) : mai ales dupa Calagrafia din1838, cu numarul de suflete, dar si dupa alte indicatii (asa cum am aratat, datele catagrafice nucuprind decit o parte din transilvanenii asezati In Tara Romaneasca).

si

14

www.dacoromanica.ro

Mus

cel

I

Prah

ova

I

Slam

rim

nic

I

Vllc

eal'l

asca

Meh

edin

ii

15 ASEZAREA ROMANILOR TRANSILVANENI IN TARA ROMANEASCA (1739-1a31) 913

tate momentul formarii multor sate cu denumiri specifice, deoarece princi-palele izvoare asupra localitatilor care au ajuns pins la not omit o bunsparte dintre ele, drept pentru care nu putine apar pentru prima oarsmult mai tirziu. Cu toate neajunsurile semnalate, Tabelul 2 aduce totusio anumita confirmare a justetei calculelor sintetizate in Tabelul 1 : cre§-terea continua o numarului localitatilor urmeaza relativ fidel cre§terea,populatiei transilvanene in Tara Romaneasca.

Situatia statistica a localitatilor este interesanta $i sub aspectulraspindirii ardelenilor in judetele muntene. 0 putem compara cu alteizvoare Catagrafia administrative din 1810-1811, piesele pastrate alecareia dau numarul gospodariilor suditilor austrieci in 9 judete ; Cata-grafia din 1815, unde se gasesc ungurenii" (familii) din evidenta isprav-nicilor de straini ; Obfteasea statistics a Tarii Romanesti din 1838, carecuprinde de asemenea categoria fiscala a ungurenilor" (familii) 117.

Tabelul 3RispladIrea tranallranenIler In Tara Rowilneasei (pe judele)

. ..,-..7.t.

cScl .E.

c 1 -c. 0c

.2

o0.... .0 ..

C , 7.14 5

75(.7A..-...5.1 3 a v)

Catagrafia administr.din 1810-1811 39 48 230 108 715 119 321 633 123

Catagrafia din 1815 279 30 432 366 1 110 132 252 330 834 291

04teasca statisticadin 1838 52 85 405 270 68 432 309 1 216 1 289 30 249 22 251 90 52 63 i(

Asa cum s-a mentionat mai sus, cifrele acestea cuprind numai oparte din transilvanenii salasluiti in Muntenia : cei inregistrati sub denu-mirea aratata in evidente. Punind insa, alatiiri de cifrele de mai sus, pecele asupra localitatilor (Tabelul 2), putem trage o concluzie destul deexacta asupra repartitiei teritoriale a transilvanenilor in districteleAtit numarul asezarilor, cit i cifrele catagrafice cunoscute, atestaca cei mai multi se &eau in satele jud. Ilfov ; in numar important erauin Sacuieni, Dimbovita, Ialomita, Prahova, Muscel, Arges, Gorj, Buzau,Slamrimnic. 0 confirmare deplina a acestor constatari o gasim in coneluzia,desprinsa din analiza Catagrafiei din 1773-1774 (din care se cimoscdoar piesele referitoare la cele 12 judete de dincoace de Olt) : se umpluseracu tarani transilvaneni toate judetele vecine cu Transilvania, mai alesArges, Mused, Prahova, Sacuieni 118. 0 harnica cercetare a consi atatabundenta asezare a ungurenilor" in jud. Sacuieni 119.

Cu diverse prilejuri folosindu-se mai ales datele Catagrafieidin 1815, cuprinse in lucrarea lui D. Fotino, precum constatari desprinse

1" Catagrafia administrativa din 1810-1811, dos. 58, f. 1 44, 314 323 ; D. Fotino,op. cit., III, p. 150-182, 196; Analele Parlamentare ale Romaniei", IX/1, p. 1164.

118 I. Ionaseu, Despre judefele..., p. 6, n. 11.11. E. Zaharescu, op. cit., p. 147-173 (la p. 158, 164 : cauzele acestei abundenie).

:

,,,-

tod.

cs...

2 a= c> ;--

tarii.

fli

. iE

www.dacoromanica.ro

914 LOUIS ROMAN 16

din anchete pe teren §i din liste de sate cu determinantul Ungureni",gasite in dictionarele §i hartile de la sfir§itul secolului al XIX-lea s -auprezentat §1 alte eonsideratii asupra repartitiei teritoriale a transilvane-nilor in Tara Romaneasca. AnalizIndu -le din punctul de vedere al peri-oadei 1739-1831, in ele se pot gasi nu putine inexactitati. S-a socotit, depilda, ca oiconimicul Ungureni" apare rar in regiunea esului, transil-vaneni gasindu-se aici doar in jud. Ilfov §i cimpia, Ialomitei 120. Dateleprezentate in luerarea de fata (Tabelele 2 §i 3), confirmind ca de regula

in judetele dinspre Dunare transilvanenii se gasesc in mai mica masuradecit in cele dinspre munte (dar jud. Ilfov le intrece pe toate celelalte),atesta ca ei pot fi gasiti in nu putine alte judete din partite de sud aleTarii Romane§ti Dolj, Romanati, Vla§ca, Olt.

S-a afirmat ca frecventa satelor cu determinantul Ungureni" estemai redusa in Mu§cel, acesta socotindu-se a fi intr-o situa4ie similara cujud. Mehedinti 121; in realitate, dupa numarul localitatilor cu denumirispecifice intemeiate in anii 1739-1832, jud. Mu§cel se gase§te, cu 10 ase-menea a§eza'ri, pe locul trei dupa Sacuieni (14) §i Arge§ (13). La 1875,se §tia ca transilvanenii an inceput a se raspindi in Baragan numai inanii din urma" 122 fn realitate, de§i procesul a capatat proportii mai alesdupa 1864, el se poate acum larg documenta §i pentru o perioada maltmai veche.

S-a crezut ca trecerea de dincolo s-a facut in mai mare masura injud. Gorj 123. Azi se poate afirma cu certitudine ca, in secolul anteriorperioadei regulamentare, trecerea s-a facut in Tara Romaneasca mai alesin Arge§, Sacuieni §i alte judete de la est de Olt. Gorjul se gasea in fruntenumai in ceea ce prive§te judetele de la vest de riu.

Dupa cum se vede, aprecierile au avut nu de putine on de suferit.Cauzele se pot gasi In faptul ca nu s-a operat cu o documentatie bogata aunei perioade, adesea utilizindu-se doar ceea ce s-a conservat in vremurilemai not prin traditia orals, toponimie, urme etnografice din pro-cesul secular.

0 problem& interesanta este aceea a marimii colectivitatilor transil-vanene din Tara Romaneasca. Ele se ridica la valori apreciabile in a§eza-rile urbane, indubitabil Bucure§tii stand in frunte. In 1804, evidentaagentiei austriece cuprinde 411 suditi de diferite religii cre§tine in capi-tals, majoritatea fiind. ortodoc§i §i uniti (deci romani) ; socotind dupanume §i religie (evanghelici, reformati, catolici), printre ei slut §i nuputinisari, secui, unguri 124. La 1811, in Bucure§ti sint catagrafiati 372 supu§iaustrieci, me§te§ugari §i negustori 125. In martie 1815, Al. Filipescuvornicul oraplui ancheteaza suditii austrieci (in numar de 880) ; cerce-tase de-acum 680, cu totii declarindu-i ca-s din Transilvania (lucru confir-mat §i de consulul habsburgic), unii fiind de multi ani in Cara, acian vazut lumina zilei", dar parintii for sint transilvaneni (vechii zapcii ai

120 M. N. Popp, Asupra satelor..., p. 7, 10.121 G. Racovita, op. cit., p. 72.122 G. BarI11u, Migrafiune. ., VIII, 2, 1875, p. 14, col. I.123 I. Cones, Pe urmele descdlecalului..., p. 55; idem, Villages..., p. 48.124 klurmuzaki-Nistor, Documente. XIX/2, 1938, p. 220-230, Nr. CCCXXXIV.125 I. Iona§cu, Date statistice noi. . p. 186-191, Anexa 4.

;

altii

www.dacoromanica.ro

17 ASEZAREA ROMANILOR TRANSILVANENI IN TARA ROMANEASCA (1739-1831) 915

orasului aratau insa ca unii nu-s ardeleni - ci fie localnici, fie romaniveniti de la sud de Dunare si se dau drept suditi pentru foloasele cedecurgeau de aici) 126. La 1838, se catagrafiaza 280 de familii de ungu-reni" 127, ceea ce este mult sub cifra reala a transilvanenilor.

Ei pot fi gasiti in numar relativ important, conform Catagrafieiadministrative din 1810-1811, §i in alte orase Ploiesti 119 gospodariiale suditilor austrieci ; Focsanii Munteniei 65 ; Cimpulung 47 ; Tir-goviste 33. In alte parti, apar mai putini : Pitesti-13 ; Buzau - 12 ;Curtea de Arges - 6; Rimnic (jud. Slamrimnic) - 3 gospodarii ale supu-silor austrieci 128.

In sate, obstile ardelene sint, de asemenea, foarte diferite ca marime.In multe locuri gasim risipite cite 1-3 familii, dar sint tii numeroaseasezari destul de mari. La 1774 se constata : la Corbi-Muscel 154 familiide ungureni" ; la Flgminzesti Ungureni-Arges 92 ; in hotarul Tirgsorului-Prahova 42 ; la Costesti Ungureni-Arges 16 familii 128. La 1810 se documen-teaza : in jud. Dimbovita - la Dragaesti Ungureni 80 de case ale transil-vanenilor, la Lazuli 52, la Lucien Ungureni 18 etc. ; in jud. Ilfov laPiteasca 98 de case ale transilvanenilor, la Tinganu Moara Cernica61 138 etc. La 1831 se atesta : la Novacii Straini-Gorj 113 familii ; in maha-laua Ungureni-Mehedinti 14 ; in jud. Sacuieni - la Tohaneanca Ungu-reni 100, la Homoriciu Ungureni 60, la Valea Anii Ungureni 18 131 etc.

Acelasi fenomen se constata si in aseza'rile de origine ciobaneasca,printre care dupa aspectul lingvistic credem a fi cele denumite.,,Mocani ". Lucrarea cartografica din 1790-1791 noteaz6 patru asemenealocalitati : una in jud. Dimbovita cu doua case inscrise in harts (anexaacesteia mentioneaza citeva case") ; alta in jud. Sacuieni cu 9 case ;o a treia in jud. Buzau fara case pe plansa hgrtii (dar anexa ei consan-neaza citeva bordeie") ; in fine, una in jud. Slamrimnic cu 19 case si obiserica 132. Cea din urma a fost probabil mai de mult alcatuita : o gasimla 1791 cu numarul eel mai mare de case si singura cu biserica printrelocalitatile mentionate ; ea apare apoi mereu, la 1831 avind 67 de familii 133.Se poate considera ca in momentul inregistrarii for de catre cartografiiaustrieci asezarile aveau, respectiv, circa : 7, 32, 4 case (am aplicat

126 U-IR, X/B, 1902, p. 196-197.127 Analele Parlamentare ale RomSniei ", IX/1, p. 1164.128 Catagrafia administrativd din 1810 -1811, dos. 58, f. 6v, 7v, 12v, 16v, 20v, 25v, 36v.12° I. Ionaseu, Despre judefele..., p. 6 ($i n. 11), 8, 18-19 (ii n. 35).13° Bibl. Acad. R. S. Romania-CMXVII/I, f. 252, 372 (si la N. M. Popescu, Calagrafict

eparhiei Ungrovlahia to anul 1810, I. Jud. Ilfov, Buc., 1914, p. 43-44, 83-84); CMXVII /II,f. 184, 267, 282 (0 la Al. A. Popescu-Runcu, Calagrafia jude(ului Dtmbovifa Ia anul 1810,TIrgoviste, 1936, p. 29, 31, 45-46 ; cu numeroase omisiuni greseli de lectura, cc s-au incercatzadarnic a se lnlhtura prin idem, idem (Indreptari adciogiri), Tirgoviste, 1940).

131 Extract de suma plugarilor i muncitorilor ldcuitori prin salele acestui Prinfipat...,In Analele Parlamentare ale Romaniei", II, Bucuresti, 1892, p. 483 (Nr. 43), 184 (Nr. 115),485 (Nr. 174), 527 (Nr. 7), 536 (Nr. 265).

122 Militairische Carte der Kleinen oder Oesterreichischen and Grossen Walachei... ,Ms.la Bibl. Acad. R. S. Romania (Cab Harti-D. XXVII. 6), pl. LX, LXX1X, LXXXVI, XCV.

Militairische Beschreibung der Grossen-Walachey... (Bibl. Acad. R. S. Romania-ins. germ. 1),II, f. 253v; III, f. 174v.

133 Catagrafia administrativd din 1810 -1811, dos. 59, f. 228v, 319r; D. Folinr, op. cit.,p. 192; Extract..., p. 478 (Nr. 185); C. C. Giurescu, Principatele Romdne la Inceputul sec-

lului XIX..., Buc., Edit. Stiintifica, 1957, p. 263.

sifi

III,

-

-

qi

-

www.dacoromanica.ro

916 LOUIS ROMAN 18

coeficientul 3,6 la numarul de case, constatat in harts din 1790-1791 laprimele trei134) si 46 de case (am pornit nu nurnai de la coeficientul amin-tit, ci mai ales de la marimea ultimei asezari, constatatg, la 1831, socotindo crestere medie de 7%0 pe an in perioada 1791-1831).

0 alts problem/ rezolvabilg, prin intermediul cunoasterii evolntieilocalitAtilor este aceea a directiilor de pAtrundere in Tara Romaneaseg,transilvAnenilor ce se aseaz1 definitiv aici. Ii constatam (Tabelul 2) intoate judetele dinspre munte, dar in mai mare m/surg, in Arrfes, Museel,Dimbovita, Prahova Sacuieni, ceea ce pare a arata muntii cuprinsiin aceste districte ce se in lant au fost principala zone de acres aardelenilor. Un interesant document, referitor la 55 familii imigrate dinTransilvania in anii 1828-1833 si asezate in jud. Ilfov 135, arata pe Lindean trecut in Tara Rumaneasca" : Plain Arifului" 9 familii ; PlainNovacilor" 25 Campina" 1; Valcani" 8 ; Cdineni" 8 ;,, pastemunte" (fare alte precizgri) 4 familii. Se vede aici referitor la, nngrup relativ restrins de colonisti o preponderentl a trecerii paste muntiide dincolo de Olt, ceea ce indica necesitatea unei anumite corectitri a con-cluziei desprinse exclusiv din analiza situgrii localitatilor in care documen-tam pe ardeleni intre 1739-1832.

In fine, o ultima problem/ ce mai dorim a trata este aceea a loctiluiocupat de imigratia transilvaneana din aceasta perioadl in desfasurareaei generalg,. Tehnica de lucru cea mai nimerit/ este lnarea in considerarea localitatilor numite Ungureni" : constituind principala modalitate decreatie oiconimicg, a imigrantilor transilv/neni putind fi relativ corectdatatg, intemeierea, cresterea numgrului for aratg, evolutia imigr/rii 136.

In Tara Romineasea stim. 11 localit/ti de acest fel (numite Ungureni,Ungurelu, Ungurei, languriti), formate inainte de 1739, pe rind cele aka-tnite in perioada 1739-1832 sint in numar de 71 (Tabelul 2). Evident,cifrele prezentate nu sint absolut exacte, eIcimai ales pentru perioadaanterioara incheierii tratatului de la Belgrad documentarea ce ne-aparvenit este vadit lacunara. Totusi, compararea color don/ cifrecu evident/ insemnatatea deosebitl, in comparatie en veacurile precedente,

imigratiei transilvAnene din secolul ce a urmat iseglirii tratatului men-tionat 137. Se poate afirma ca, in evolutia general/ a fluxului ce a purtatpe ardeleni la sud de Carpati, aceastg, din urma perioada ocupg, locul calmai important, ansamblul documentatiei rli calculelor prezentate in lucra-rea de fata, constituind astfel o dovadA a faptului ca, in secolul al XVIII-lea si la inceputul celui urmAtor, Transilvania a fost nu tint /, ci punct deplecare al unor puternice curente de emigrare, mai ales romanesti.

4. Urmari ale bdjeniei. Stabilirea in Tara Romaneaseg, a unni impor-tant numar de romaniveniti mai ales din Transilvania, dar si din altepgrti , a nu putini bulgari, precum si a unor oameni de alte nationali-tati, a avut urmari importante pentru dezvoltarea, tariff. Anaforaua din

131 L. Roman, op. cil., p. 71 (p. 15).135 V. sup. : n. 59.130 Cf. $i I. Donat, Pdstoritul..., p. 293.137 Concluzia r5mtne valabila chiar dacil luam In considerare cele 43 oiconhnice-dublete

constatate pe ambele versante ale Carpatilor meridionali socotite a arAta cele mai mniteo imigratie transilvAneana anterioarli secolului al XV-lea (M. N. Popp, Ungurenii, p. 185-189,prccum si pl. III Intre p. 200-201).

yi ca

;

aratit,

a

5i

www.dacoromanica.ro

19 A...5EZAREA ROMANILOR TRANSILVANZNI n4 TARA ROMANEASCA (1739-1831) 917

19 aprilie 1819 a velitilor boieri catre Alexandru-voda Sutu, vorbinddespre folosul imbivsugarea ce se poate prieinui din adaosul

arata ca cei veniti cu multa sudoare osteneli" au lucrat pamintul,au deschis locurile acestei tari", contribuind astfel sa ajunga politiilei toate partite intru bogatie, imbivsugare, podoaba", de unde a

rezultat folds si pentru noii asezati, pentru stapinii de mosii, pentruvistierie 138. Este aici o dreapta apreciere.

Intr-o vreme insa, periodice ca Trompeta Carpatilor" si Roma-nul" temindu-se de o crestere a influentei imperiale in Romania andenigrat colonizarea transilvanenilor, dar practica a infirmat temerilea scos la, iveala insemnatatea adaosului de oameni ai muncii, ceea ce G.Baritiu nu a intirziat a releva 139. Ulterior, aprecierea pozitiva a asezariiardelenilor in Principate a constituit nota dominants a cercetarilor inistoriografia romaneasca.

Transilvanenii stabiliti in Tara Romaneasca in secolul al XVIII -leasi la inceputul veacului urmator ca cei asezati anterior se inte-greaza astfel in vista societatii muntene, aducindu-§i contributia la dezvol-tarea ei economics, socials, politica, culturala etc. Din rindurile for s-auridicat nu putini oameni, al caror nume a strabatut vremurile : Sofroniedin Cioara Naum Rimniceanu, Gh. Lazar si Radu Tempea, Fl. Aaron siI. Maiorescu etc. ; de origine transilvaneana este poate familia lui IaneuJianu 140, cea a lui Gh. Magheru 141 etc.

Pentru Transilvania, masivele pribegiri au avut anumite urmarinegative, care an constat mai ales in frinarea, in limitele descrise, a eresteriipopulatiei 142. Sub aspect social Insa, este de lust in considerare vadoareatreeerilor peste Carpati ca forma a luptei de class, ceea ce n-a putut sa nuaibe urmari pozitive asupra starii de spirit a maselor impilate din Prinei-patul cotropit de Habsburgi.

Transmigratia temporary asezarea statornica a transilvanenilorin Tara Bomaneasca si Moldova au urmari importante pentru intarireaindelungatelor legaturi multilaterale intre diferitele parti ale pamintuluiromanese, precum gi pentru reflectarea acestor legaturi in eonstiintapoporului de pe ambele versante ale Carpatilor. La 1724, romanii bravo-veni scriu trimisului for la Viena :. . . hrana noastra mai a tuturor ne iastein Tara Romaneasca, aici numai dajdiile dam " 143. Permanentulcontact cu regiunile sud-carpatice se resimte puternic Eli la Sibiu, undebanateanul Stan Popovici, ajuns conducator al casei Pop, scrie familiari

139 UIR, XII, 1898, p. 215, nota.139 G. Baritiu, Migrafiune..., p. 14-15.140 Oltenia", I, 1923, p. 192; cp. si I, 1940, p. 41-42.141 I. Lupas, Descendenta transilvand a lui Gheorghe Magheru fi relatiunile lui cu (dranii

salisleni, lndeosebi cu familia lui Dumitru Rdcuciu, Buc., 1940. 0 lung lista de transilvaneniin vechea Ronianie, grupaji pc 16 Indeletniciri, la I. Moisil, Romdnii ardelent din Vechiul regalfi activitatea for pind la rdsboiul tntregirii neamului, In Transilvania, Banatul, Crisana, Mara-muresul. 1918-1928, III, Buc., ,,Cultura nationali", 1929, p. 1351-1394.

142 G. Baritiu, op. cil., p. 13, col. II ; v. si D. Prodan, Teoria..., p. 21, 43 (g n. 51), 44.143 S. Stinghe, Documente privitoare la trecutul romtinilor din .Fchei, I, Brasov, 1901,

p. 123, Nr. XLIX. 0 formulare similara la D. P. Martian, In 1859 (M. Manescu Documenleprivitoare la istoria economicd a Romdniei, Seria B, I, Buc., 1960, p. 10, Nr. 8).

i lactate-viler ",

sgi

ski

5i

51 51

si

5i

si

gi

si

6.e.,

www.dacoromanica.ro

918 LOUIS ROMAN 20

la 1821 despre tirile ce le are din Tara ...144. Fenomenul se constata nunumai in rindurile orasenlIor, ci si ale unei mari mase rurale ardelene : Mo-canii nostri se nota sub anu11835 , cum numesc Romania (Tara Roma-neasca n.n.) « Tara », asa chiama i Cimpulungul simplu « Oral} »

" 145. Dorinta unirii cu Tara", exprimata de zeci de mii de glasuri la1848, pe Cimpia Libertatii de Engl. Blaj 146, era rezultanta unui processecular.

El BO desfasoara concomitent $i de cealalta parte a muntilor. fn1784, 3Iihai-voda Sutu subliniaza in fata agentului austriac Rajeevioca toata Transilvania i Banatul Timisoarei sint populate de roman 147.Cind unitati militare romanesti din armata Curtii de la Viena tree pestecitiva ani In Tara Romaneasca, cronicarul vorbeste despre militarlirumani ungureni )) 148. Inregistrindu-se clerul muntean in 1810, se facprecizari de tipul : popa Antonie sin loan Ungurean, de neam rumg,n",

de neam ruman i vent din Tara Ungureasca" etc. 149. Faptul ca ungu-rean" este termenul generic pentru transilvanenii, mai ales roman,trecuti, temporar sau statornic, la sud si est de Carpati este atit delarg cunoscut incit patrunde, Inca de pe la mijlocul secolului al XIX-lea, in literature europeana ce studiaza aceasta regiune 150. Ca urmare,in locul termenului aratat, precum si a numeroaselor denumiri datetransilvanenilor in Principate (de regula dupg, locul for de origine :tutuieni, margineni, birsani, moroieni, mocani, bretcani, §chei etc.)determinate de conservarea unor stravechi particularitati locale intrain uz un apelativ mai adecvat : ponturile muntene ale oieritului pe 1805-vorbesc despre iar un catastih din 1830 Ii numeste transil-vanisti" 152, termen ce intra in circuitul european 153. Unificarea termino-logiei, petrecuta pe fondul precisei determinari a continutului ei, esteurmarea fireasca a aparitiei premiselor formarii pietei nationale $i dove-deste treptata faurire a natiunii constiintei nationale. Dorinta de avedea unirea romanilor din cele trei tari, in vechile frontiere ale Dachiei",exprimata la sud de Carpati la inceputul secolului al XIX-lea 154, eraizultanta unui indelungat proces.

144 I SD, VIII, 1906, p. IVV, 143 (Nr. 127).146 I. Codru DrAgusanu, Peregrinul transilvan, ed. R. Munteanu, E. S. P. L. A., <1956 >,

p. 45.146 N. Balcescu, Miscarea romdnilor din Ardeal la 1848, In Opere, I, Edit. Academiei,

1953, p. 332 (si n. 1).147 Hurmuzaki-Nistor, Documenle..., XIX /1, 1922, p. 207, Nr. CLXXXIV.Pis Dionisie Eclisiarhul, Chronograful 7'arei Rumdnesti de la 1764 ptrui to 161;, in

Al. Papiu Marian, Tesauru de monumente istorice..., II, Buc., 1863, p. 183.las Bibl. Acad. R. S. Romania-CMXVII/I, f. 334 (N. M. Popescu, op. cit., p. 71-72);

CMXVII II, f. 20, 23, 24.lw G. Lejean, Essai sur l'ethnographie de la Turquie d'Europe, In Societe d'Ethnogra-

phie. Memoires de la Section Orientate & Americaine", S. II, Nr. 18, t. V, P. 2, Paris,1896, p. 128 (editiile precedente : In 1. franc., Gotha, 1861 ; In 1. rush, St. Peterburg, 1868).

U I R, XI, 1900, p. 167.142 M. nrIlerit, Une statistique de la population urbaine en Valachie, en 1830. In Revue

historique du Sud-Est europeen", XVII, 1-3, 1940, p. 17.163 I. Iakovenko, op. cit., p. 168-170.164 Namn RImniceanu, Cronica inedita de la Blaj a prolosinghelului..., ed. St. Bezdechi,

I, Cluj Sibiu, 1944, p. 90-91 ; Zilot Romhnul, Ddslusire, ed. Gh. T. Kirileanu, Buc., 1943(extras din Revista Istorica Romana", XIXII, 1941-1942), p. 19.

aici,

ardeleni" 151,

yi

el

www.dacoromanica.ro

21 ASEZAREA ROMANILOR TRANSILVANZNI IN TARA ROMANEASCA (1739-1831) 919

ANEXA

Loealitallie Tarn 11w-11811v:4i in care se doeumenteaza transilvaneni in perioada1739-1832

Asezarile in prezenta lista sint dispuse pe judete, in cadrul fieckuiadindu-se doug, liste, ambele in ordine alfabetica dupa numele din primamentiune documentary :

a) Localitati cu denumiri specifics (Ungureni, Mocani, Suditi etc.)formate in perioada data : se noteaza prima aparitie in izvoare a asezarii(sau a transilvanenilor in sat sau pe movie), precum schimbarile dedenumiri, uneori si de dispunere ; se indica; sursele, cele mai recente fiMdExtract de suma plugarilor . . . din iulie 1831 si harta ring, ridicata in1828-1832 ; raportarea la o alts localitate se da pentru oieonimicele for-mate doar din termenul Ungureni", atunci cind nu exists trimitereala o harta, ceea ce se face in vederea precizarii dispunerii asezarii date.Aici se includ orasele i tirgurile, aratindu-se cea mai veche relatie asupraardelenilor.

b) Celelalte asezki, in care ei sint semnalati in perioada data, men-tionindu-se in scopul evitarii incarckii exagerate a anexei doaranul primei atestari documentary, iar sursele folosite insirindu-se in blocpentru toate localitatile de acest fel gasite in Tara Romaneasca (ultimelementiuni sint din 1830, neincluzindu-se datele din fragmentele pastrateale 04tqtii catagrafii alcatuite in 1831 si pentru ca acestea se refers doarla un singur judet, Doljul, dar si pentru ca statistica a fost studiatainaintea distrugerii ei in eel de-al doilea razboi mondial de catreI. Donat, ale carui materiale vor putea da o imagine corapleta a situatieidin anul 1831).

Listele cuprind doar orase, tirguri, sate, catune i mahalale, necu-prinzindu-se manastirile i shiturile. Asezarile se enumera sub formacorecta, chiar daca in izvoare apar denumiri corupte ; acolo unde resta-bilirea nu este absolut sigura, se da si corupta. Pentru datare nu s-aufolosit tradiDia orals afirmatiile nedocumentate.

Sinteza statistica a catalogului de fats se 0, In textul lucrkii (Ta-belul 2). Izvoarele in care a fost gasita prima mentiune asupra transilva-nenilor, in satele si catunele de denumiri nespecifice aratate mai jos, sinturmatoarele : Arh. St. Buc., m-rea Radu-Voda, ms. 266; Catagrafie abisericilor din eparhia Ungrovlahiei. 1810, Bibl. Acad. R. S. Romania,CMXVII/IIV ; Hurmuzaki-Nistor, Documente. XIX/2, 1938, p. 230--243, Nr. CCCXXXIV ; I. Ionascu, Despre judefele Olt fi Arges in cata-grafia din anii 1773-1774 de la Moscova, Buc., 1958, p. 17-40 ; N. Iorga,

documente. , III (1901), VI (1904), XXII (1913); V. Mihor-dea, Papacostea, Fl. Constantiniu, Documente privind relatiile agrarein veacul at IVIII-lea, I, Edit. Academiei, <1961 > ; N. G. Papacostea,0 lista de sinteranilali olteni, in Buletinul Comisiei Istorice a Rornaniei",VIII, 1929, p. 15 -25; I. Popescu-Cilieni, Biserici, tirguri fi sate din jud.

Craiova, Ram.uri", 1941; idem, $tiri privitoare la bisericile din.Romanali dupa catagrafia facuta in anul 1840. Plasa Oltului, in Rena§te-rea", XXIII, 3, 1944, p. 166.

Studii Fi

Vitcea,

si

si

B.

www.dacoromanica.ro

920 LOUIS ROMAN 2.1

In notele referitoare la orasc, tirguri ¢i localitati cu denumiri spe-cif ice, se folosesc preseurtari pentru urmatoarele lucrari :

Bauer = <F.W. von Bauer >, Mlmoires historigues et geographiguessr la V alachie . . Francfort et Leipsic, Broenner,1778.

CA Catagrafia administrative din 1810 -1811 (v. sup. : n. 112a textului).

CB = Catagrafie a bisericilor din eparhia Ungrovlahiei. 1810, Bibl.Acad. R. S. Romania, CMXVII/IIV (pentru simplificare,trimiterea nu se face si la textul edit al unor fragmente alelucrarii).

.DG Ditmars c., Karta teatra voini v Evrope 1828 i 1829 godov ,

1835 (asezarile reproduse la C.C. Giurescu, PrincipateleRomaine la inceputul secolului XIX . . Buc., Edit.Oft* 1957, p. 207-288).

DRA V. Mihordea, Papacostea, Fl. Constantiniu, Documenteprivind relatiile agrare in veacul at XVIII-lea, I, Edit. Aca-demiei, <1961 >.

E = Extract de suma plugarilor Si muncitorilor lacuitori prin sateleacestui Printipat . . iulie 1831, in Analele Parlamentareale Romaniei", II, Buc., 1892, p. 475-538.

F = D. Fotino, Historia tis palai Dakias . . III, Viena, 1819,p. 188-309.

Ghid = I. Camarasescu, Ghidul drumurilor din .Romania. Lucratsub dir..., Buc., 1928.Hurmuzaki-Nistor, Documente. XIX/2, 1938, p. 230-243, Nr. CCCXXXIV.

I = I. Ionascu, Despre judefele Olt si Argef in catagrafia din anii1773-1774 de la Moscova, Buc., 1958.

NL = <F.-W. von Bauer >, Perigrafi tis Vlahias .1 ed. N.Lazaru, Buc., 1789.

S = M. Specht s. c. , Militairische Carte der Kleinen oder Oes-terreichisehen and Grossen Walachei . . . Ms. la Bibl. Acad.R. S. Romania, Cab. hard -D. XXVII.6.

U = V. A. Urechia, Istoria romdnilor, IXIII, Buc., 1891-1902.Pentru localizarea si restabilirea oiconimicelor s-au folosit liste

de localitati, catagrafii, harti, dictionare geografice diferite doctunenteedite, precum inedite din fondurile Arhivelor Statului din Bueuresti.

Jud. Argef

Albestii de Ungureni-18081; Alberti Ungureni-18152.Capatineiai Ungureni-1815 3.Cepari Ungureni-1815 4.

1 St. Berechet, Catagrafia episcopiei Argeqului In 1808, In Biscrica ort. min.". S. II,XL, 9 (495), 1922, p. 683.

F, p. 233.F, 234.F, p. 233.

s.

=

H =

1L-L.

=Stiin-

B.

IR8i

8i

4

www.dacoromanica.ro

23 ASEZ.AREA ROMANILOR TRANSILVANENI IN TARA ROMANEASCA (1739-1831) 92/

Ciofringeni Ungureni -1764 5.Oostesti Ungureni -1774 6.Curtea de Arges -1774 7.Flaminzesti Ungureni -1774 8.Marina Ungureni -1815 9.Oiesti Ungureni - 181510Pitesti -1804 11.Straini Ungureni -1815 12.*Wei Ungureni -1815 13.Ungureni -1824 14 (la V.-N.-V. de Uda de Jos 15).Valea Alba Ungureni -1815 18.Ungurenii Danului -1774 17 ; Valea Danului Ungureni -1815 19.

Birsesti -1774 ; Bumbuesti -1774 ; Calinesti -1774 ; Ciineni -1774 ;.Copaceni -1774 ; Corbeni -1774 ; Greblesti -1774 ; Grosi -1804 ; Mlaceni-1774 ; Rijletul -1774 ; Roberti -1774 ; Samara -1774 ; Sapata -1774_

Jud. Buzau

Buzilu -1804 19.Mocani -1791 20.Ripa de Ungureni (Ripye de Unguren) -1791 21.Suditi -1832 22.

Vintill Voda, mosia -1778 (volnicie de a stringe oameni straini -174.5 ).

Jud. Dimbovita

Basesti -1802 23; Ungureni pe mosia Basestii -1807 (Basesti Ungureni -1820) 24.

6 I. Ionascu, Ieromonahul Iransilvan Nicodim In Tara Romdneascd, Buc., 1941,9 -10, 19 -22.

I, p. 19, n. 35.7 I, p. 24, Nr. 116 (v. si H, p. 231; CA, dos. 58, f. 20v).8 I, p. 18-19.9 F, p. 233.

to F, p. 234.H, p. 231 (v. si CA, dos. 58, f. 20v).

12 F, p. 234.13 F, p. 233.14 I. Ionascu, Calagrafia eparhiei Arge. la 1824, Buc., 1942, p. 40.

Ghid, p1. 35-4a.11 F, p. 234.17 Bauer, p. 180.18 F, p. 233.

H, p. 230, 232, 234, 239 (v. si CA, dos. 58, f. 36v).20 S, pl. LXXXVI.

S, pl. LXXXVI.28 D-G, p. 219.23 CB, II, f. 301.24 Aril. St. Buc., ms. 161, f. 54r; ms. 157, f. 115v.

4 - c. 2741

P-

:

19

O

www.dacoromanica.ro

022 LOUIS ROMAN 24

Brezoaia Straini 1789 25 ;1 Ungureni 1791 26 ; Slobozia ot Moara Bral-loiului 1811 27 ( ungurenii straini ot satul Moara, Brailoialui"1799 28 ; suditi austrieci in acest sat 1804 29).

Lazuri 1796 30; Lazuri Ungureni 1811 31.

Mocani 1791 32.

Tirgovi§te 1798 33.

Ungureni 1774 34 ; Dr5,g6e0i Ungureni 1782 35.

Ungureni, Ungureni Lucieni (cloud' a§ezari) 1791 36; Lucieni Ungureni--1801 37.

Lucieni P5,minteni 1810 ; Mane§ti 1797 ; Pietro§ita 1804 ; Pu-chieni 1791 ; Sturzeni 1810 ; otinga 1798 ; Valea Lungl 1802.

Jud. Dolj

Craiova (in afara mai vechii aoza,ri de transilvaneni, din care a rezultat ulte-rior mahalaua Ungureni) 1795 (mai nou a§ezatii sudetii Nemtiei) 38.

Lip ovu Ungureni 1831 38 ; Ungureni 1832 40.Ungureni Piscu-1815 41.

Izvoru 1823 ; Peri§or 1787 (Peri§oru Bucovatului 1831 ).

Jud. God

Bilta 1792 42 ; Bilta Ungureni 181143.Boro§teni Ungureni 1815 44.

Novaci Ungureni 1787 45; Slobozia Novaci 1811 46 ; Slobozia NovaciUngureni 1815 47 ; Novaci Straini 1831 48. La 1840, in satul Novaci

25 NL, p. 123.26 S, pl. LXI.27 CA, dos. 58, f. 144v-145r, 240v-211r, 306v; dos. 59, f. 42v.28 Arh. St. Buc., Mitr. Tarii Rom., CCCXXXVI/56.29 H, p. 234, 240. NecunoscIndu-se schimbarea denumirilor, satul Ungureni a fost socotit

disp5rut (M. N. Popescu, Judeful Dtmbovi(a in anul 1810. Hotare, sate, statistica, In Anuar degeogr. si. antropogeogr.", II, 1910-1911, h. dintre p. 156-157).

39 CB, II, f. 282.31 CA, dos. 58, f. 185v-186r, 258v -259r; dos. 59, f. 13r, 47r.32 S, pl. LX.33 CB, II, 1. 139 (v. si : H, p. 231 ; CA, dos. 58, f. 12v).34 Bauer, p. 156.36 CB, H, f. 184.36 S, pl. LX.32 CB, II, 1. 267.38 V. A. UrechiA, Documente inedite din domnia lui Alexandru Constantin Mortal. 1793-

1796, Buc., 1895, p. 665 (v. si H, p. 240-242).39 E, p. 527 (Nr. 216).40 DG, p. 227.41 F, p. 295.43 UIR, IV, 1892, p. 65-66, nota.43 CA, dos. 59, f. 184r, 185v.44 F, f. 283.48 CB, III, f. 28.46 CA, dos. 59, f. 169r, 183v.42 F, p. 282.48 E, p. 527 (Nr. 7).

www.dacoromanica.ro

25 A$EZAREA ROmANILOR TRANSILVANENI IN TARA ROMANEASCA (1739-1831) 923.

Straini erau data biserici, datate respectiv 27 septembrie 177013 aprilie 1810 49.Stane§ti Ungureni-1815 60.

Tirgu Jiu-1804 61.Ungureni Tismana -1811 52.

Porceni -1785.

Jud. Ialomita

Andrei cheau.I. (Andrei o Skaul)-1815 53.Suditii Pietros -1832 54.Ungureni-1831 ; Suditi (Ungureni)-1832 56.Urziceni-1804 67.

Arm6§e§ti-1804 ; Artaru -1804 ; Girbovi-1804 ; Orboe§ti-1804 ;Pisica -1804 ; Pribegi -1804 ; Stoienektti -1804 ; Tonea -1800 ; Uluiti1804.

Jud. Ilfov

Bucureti -1794 58.Sibii-1789 59.Suditi-1832 60 .

Suditi Ungureni-1832 61.Ubxieni Ungureni-1791 62.Ungureni-1791 (intre aqezgrile Greci de Sus §i Greci de Mijloc) ; Mic§tu-

ne§ti Ungureni -1832 63.

49 I. Popescu-Cilieni, Biserici, ttrguri sate din judeful Gorj, In Renasterea", XXIII,.4-5, 1944, p. 214.

59 F, p. 284.51 H, p. 241-242.52 CA, dos. 59, f. 167r.53 F, p. 239. S-a opinat pentru o Inregistrare gresita, Wind fi salmi Andrasesti (C. C.

Giurescu, Principatele Romdne la Inceputul secolului XIX..., p. 97, n. 2). Dupa dispunerea Inlista, Andrei o Skaul este mult mai la sud de acel sat, intre Socariciu Agana (cp. $, pl.C).Credem ca este vorba de Andrei 6 .5k<e>aul (6 fiind articolul hotarlt masculin grecesc deci oIntarire a articolului enclitic romanesc -u1), probabil o mica asezare, poate odaie, purtInd numelcconducatorului sat', roman din Schell Brasovului (cp. cu alte asezari din acelasi jud. :Odaia.Giurciti, Ograda lui Anion etc. - F, p. 239, 240).

54 D-G, p. 238.bb E, p. 489 (Nr. 43).56 D -G, p. 238.ev H, p. 239.58 Aril. St. Buc., m-rea Radu-Voda, XLIX/66.59 NL, p. 120.60 D-G, p. 245.61 Ident.82 Administrafiunea Casei biseric(i. Anuar 1909, Buc., 1909, p. 85, Nr. 396. Lucrarea,.

nu lntotdeauna siguril, In acest caz este corecta : biserica satului exista neIndoielnic la 1798.(CB, I, f. 346).

63 S, pl. LXXX ; Karla lealra voint u Europe 1828 i 1829 godov..., 1835, pl. VIII (loca-litatca s-a stramutat la 5 km. spre N.-E. fa(a de asezarea sa de la 1791).

$i

fi

Sf61

www.dacoromanica.ro

4 LOUIS ROMAN 26

Ungureni-1791 " ; Ungureni ot Gherghita 1831 65 (suditi austrieci laGherghita 1804 66; gherghiceni ungureni" 1805 67).Balamuci 1804 ; Balotesti 1804 ; Balta Doamnei 1804 ; Bglteui

1804 ; Baltita 1804 ; Buciumeni 1804 ; Bulgaru 1804 ; Careda 1804 ;Catrunesti 1804 ; Chirnogi 1804 ; Chiselet 1810 ; Cioplea 1817 ; Ciu-mati 1804 ; elgtesti 1804 ; CornAtel 1804 ; Cringasi 1804 ; CalaDoamnei 1804 ; Dobreni 1804 ; Dritganesti 1804 ; Drag° esti 1810 ;Dridu-1804 ; Dudesti-1827 (poste chiar la 1810) ; Fierbinti-1804 ;Flaminzeni 1804 ; Floreasca 1804 ; Fundeni 1804 (Fundenii Ciora-nulni-1810 ; Fundenii Vechi 1815 ; Fundenii Vacarescului-1832) ;Greci 1804 ; Gruiu 1804 ; Heresti 1804 ; Lamotesti 1804 ; Maia rill-p escului 1804 ; Malamucu 1804 ; Magurele 1804 ; Merii Petch 1804 ;Moara Cernica-1810 ; Moara Noul-1804 ; Moara Saraca-1804 ; Nete-z esti 1804 ; Obedeni 1804 ; Obile tii Vechi 1810 ; Panteleimon 1804 ;Piteasca-1810 ; Plataresti-1804 ; Rasa (Galbinasi)-1818 ; Sinesti-1810 ; Stroiesti-1804 ; Suhatu (Sohatu, Sahatu) 1804 ; Surlari-1804 ;Tiimasesti 1804 ; Tartasesti 1804 ; Tatarani 1804 ; Tinganu 1810.

Jud. Mehedinti

Ungureni-1791 68; Ungureni ot Balotesti 1811 68; Mahalaua Ungu-reni 1831 70.Ungureni ot IelovAtu (IlovItu) 1811 71.

Jud. Muscel

Wadesti, mosia 1785 72 ; Badesti Ungureni 1815 73.B6jesti Ungureni-1815 74.Berivoiesti Ungureni-1769 75.Boteni Ungureni 1804 76.Cimptdung, mahalalele orasului-1804 77.

64 S, pl. LXXX.65 E, p. 492 (Nr. 60).66 II, p. 230, 233, 236.67 Arh. St. Buc., ms. 128, f. 60r.ee S, pl. IV.60 CA, dos. 58, f. 54r.7° E, p. 536 (Nr. 265).71 CA, dos. 58, f. 54r.78 DRA, p. 724, Nr. 573.73 F, p. 225.74 F, p. 226.75 I. Rautescu, Bisericile din nordul judefului Muscel in anul 1840, In Buletinul Comi-

siei Istorice a Romania", IX, 1930, p. 115; idem, Catagrafia foslului judel Muscel feicula toanal 1840..., In ,,Glasul bisericii", XXIV, 9-10, 1963, p. 887.

76 UIR, XI, 1900, p. 688-689.77 H, p. 231, 232 (v. si CA, dos. 58, f. 16r).www.dacoromanica.ro

27 ASEZAREA ROMANILOR TRANSILVANENI IN TARA ROMANEASCA (1739-1831) 925

Cimpulung, mosia din eimp a orasului-1785 : Voinesti de Jos si Vi oiu-1785 78 ; Valea Mare, Valea BArbusii, Ochesti, MAreusu-1806 ".

Corbi-1766 80; Corbi Ungureni-1815 81 (satul de ungureni Corbii-1785 82).Domnesti 1785 8 3 ; Domnesti Ungureni 1815 84.RAtevoesti (Retevoesti) Ungureni-1815 85.SlAnicu Ungurenii Straini-1790 8 6 ; Slanicu Ungureni -1815 87.Slobozia Runcului i Badeni-1780 88 ; BAdeni Ungureni-1815 89 (asezare

distinct, de Slobozia 1774 90, care este mult mai vechiul Runcude la nord de Stoenesti).

Ungureni-1774 91 (in apropiere de Dobresti 92).Stanesti, mosia-1786 ; Vladesti, mosia 1791.

Jud. Olt

Slating -1804 93

Ungureni-1791 (la N.-E. de Curti.oara ", unde ulterior se noteazii, satulTesluiu 95).Dumitresti 1804.

Jud. Prahova

Cringul Teiului, mosia-1813 ; Ungurenii of Cringul Teiului-1818 98.Filipesti <de Prahova >-1804 97.

<Hrisoave domne$ti priviloare la Cimpulung ..., 1856 >, p. 32. Documental a mailost prezentat, dupd Condica velitilor boieri, cu tnregistrarea Voinesti de Sus" (S. Colutubtanu,Evolulia raporturilor agrare din Tura Romdneascii dupd rdscoala Itzi Tudor Vladirnirescu(18:.'2- 1831), In Studii si materiale de istorie moderna", II, 1960, p. 38).

72 Hrisoave. p. 21-22.8° DRA, p. 606, Nr. 461.81 F, p. 225.82 DRA, p. 718, Nr. 566.83 Ideal.84 F, p. 225.85 Idem.86 UIR, V. 1893, p. 113-114, nota.

F, p. 225.88 G. D. Iscru, Un dregdtor mai pufin cunoscul: ispravnicul de ungureni" to Tara

Itongineascd, In Revista Arhivelor", XI, 1, 1968, p. 43-46, Nr. 1.89 F, p. 224.8° Bauer, p. 173.91 Bauer, p. 176.22 Ghid, pl. 36-2a.23 H, p. 231.94 S, pl. XXXI.86 Ghid. p1. 35-4b/c.96 I. Ionascu, Mandstirea TIrg$or, un lost metoh at spitalului Pantelimon, Bueurestl,

1938, p. 65, n. 1 ; G. Potra, N. Simache, Conlribulii la istoricut ora$elor Ploiesti si Ttroor (16321857), C.C.A. al jud. Prahova $i C.C.A. al Municip. Ploie3ti, <1970 >, p. 504-505, Nr. 124.

27 H, p. 232, 240.

78

87

www.dacoromanica.ro

926 LOUIS ROMAN 28

igura (Piatra Magurii-P <iat >ra Map?. <ii >) -1800 98 Ungureni otFilipef}tii de PAdure -1811 99 Ungureni ot Filipe§ti -1831 1°°.

Ma'ne§ti -1810 101 ; MAne§ti Ungureni - 1811102.Ploie§ti -1804 1°3 ;Radila Ungureni -1811 104.Tirpor, in hotarul fostului ora§ -1774 1°5 ; Ungureni ot Tirg§or -1811 1°G.

Ungureni -1832 (la S. -F. de Gggeni) 1°7.Ungureni ot Dimbu 183110sUngurenii Stolnicei -1831 102.

Breaza de Jos -1787 ; Dragdne§ti -1804 ; Gageni -1804 ; Hlthl-reni -1804 ; Ocina -1810 ; Sotrile -1808 ; Talea -1768 ; Te§ila -1787.

Jud. Romanag,

Caraca1-1804 11°.Ungureni -1791 (la sud de Slatioara) 111.

Birza -1822 ; Slatioara -1804.

Jud. Sticuieni

Amaru Suditi - 1832112.Bucov -1804 113.

Maneciu Ungureni -1815 114.

Mizil-1804 115.

Mocani -1791 116.

Pope§ti Ungureni -1815 117.

Pose§ti Ungureni -1815 118.

Suditii de la Malu Rofm -1832 112.Ulmi Ungureni 181512 °.

98 CB, II. f. 76.99 CA, dos. 59, f. 86v.

100 E, p. 487 (Nr. 48).CB, 11, f. 112.

102 CA, dos. 59, f. 89v.103 H, p. 231, 232 (v. si CA, dos. 58,f.6v).194 CA, dos. 59, f. 75v."6 I, p. 6.106 CA, dos. 59, f. 80r.107 D-G, p. 259.108 E, p. 487 (Nr. 89).109 E, p. 487 (Nr. 66).11 H, p. 242.m S, pl. XXXI.112 D-G, p. 269.113 p. 231-232.114 F, p. 205.119 H, p. 234.116 S, pl. LXXIX.ll7 F, p. 204.119 F, p. 206.119 D-G, p. 271.129 F, p. 205.

101

H,

;;

www.dacoromanica.ro

29 ASEZAREA ROMANILOR TRANSILVANEN/ IN TARA ROMANEASCA (1739-1831) 927

Ungureni -1774 121 j Homoriciu (altul decit Homoriciu Rumdni) -1791 122Homoriciu Ungureni - 1815123.

Ungureni -1791 124 j Piersinari -1814 125 j Tohdneanca -1815 12 6 j Tohd-neanca Ungureni -1831 127 ; Slobozia Toha' neanca (Ungureni Suditi)-1832 128.

Ungureni -1815 129 j Valea Stilpului Ungureni -1831 1".Ungureni ot Munn -1815 131.Ungureni ot Poiana Mierlei -1815 132.Valea Anii Ungureni -1815 133.Valea Vii Ungureni -1815 134.

mosia -1772 135.Cerasu -1804 ; Ghitesti -1804 ; Mehedinta -1804 ; Valea Calugd-

reascd -1804 ; Valea Meilor -1804.

Jud. Slamrinirbic

Focsani -1804 136.Gugesti Ungureni, Ungureni ot Retezati, Ungureni ot Cdiata -1815 137 j

Sihlele Ungureni -1831 (localitate rezultatd probabil din unireaprecedentelor sau a celei mai mari pgrti din locuitorii lor) 138.

llocani -1791 136.Rimnie -1811 14°.Ungureni ot Cindesti -1811 141; Gindestii ceilalti (heteron)-1815 142 ;

Ungureni -1831 14 3.Obilesti -1804.

121 Bauer, p. 230. Localitatea este inexact identificabl is E. Zaharescu, Vechiul judefal Saacului in lumina istorica fi antropogeografica, In Buletinul Societtltii RomSne de Geogra-f ie", XLI, 1922, p. 169.

122 S, pl. LXXVIII.123 F, p. 205.124 S, p1. LXXIX.126 N. Iorga, Sludii documenle..., V, 1903, p. 524, Nr. 22.126 F, p. 204.127 E, p. 483 (Nr. 43).128 D-G, p. 271.129 F, p. 205.130 E, p. 484 (Nr. 136).131 F, p. 205.132 F, p. 206.133 Idem.134 F, p. 207.138 DRA, p, 582, Nr. 431.134 H, p. 230, 232 (v. si CA, dos. 58, f. 7v, 25v).137 F, p. 190.136 E, p. 476 (Nr. 86).136 S, pl. XCV.140 CA, dos. 58, f. 7v, 25v.141 CA, dos. 59, f. 315.142 F, p. 191.143 E, p. 478 (Nr. 161).

Valeni,

gi

www.dacoromanica.ro

928 LOUIS ROMAN 30

Ma Idaieni-1804.

Jud. Teleor man

Jud. Vilcen

B5;beni, mosia 1785 '" ; Ungureni 1791 145 j Ungurenii ot slobozia Bii-benilor 1791 146 j Babeni Ungureni 1815147. La 1840, in satulBAbeni Ungureni era o bisericl datata 1777 148.

Rimnic 1804 1".Ungureni ot Rimnic-1815 (la nord de oras)15°.Ungureni-1815 151 j Vaideei Ungureni-1831 152. La 1840, in satul Vai-

deei Ungureni era o bisericl datata 1760 153.Grfueri-1789 ; Mitnailesti-1759 ; Suhasu, mosia la 1763 se incu-

viinteaza a chexna si a aduce" transilvameni (ulterior se constal unnumir mult sporit de locuitori).

Jud. VIctFca

Budeni-1804 154 ; Budenii de streini-1832 155.Uniatii Chirca ( Unjaskirka) 1791 156 j Chirculesti-1832 157.

Ciocanu-1810 ; Patroaia-1800.

L'INSTALLATION STABLE DES ROUMAINS DE TRANSYLVANIEEN VALACHIE (1739-1831)

Dans le long processus d'etablissement et de renforcement des mul-tiples rapports entre les territoires roumains, les &placements de popu-lation d'une region it l'autre ont occupe une place importante, le presentonvrage etudiant pour la premiere fois le deroulement et la mobili4e du

144 DRA, p. 708, Nr. 558.246 S, pl. XXVIII.188 DRA, p. 775, Nr. 621.148 F, p. 278.144 I. Popescu-Cilieni, Biserici, itrouri # sale din jud. Vticea, Craiova, Itnnuri",

1911, p. 90.148 II, p. 241, 242.166 F, p. 278.in F, p. 277.268 E, p. 522 (Nr. 170).168 I. Popescu-Cilieni, op. cii., p. 53.164 H, p. 234, 240.161 DG, p. 286.268 S, p1. LXXIII.IP DG, p. 286.

H1 SL'MI:

www.dacoromanica.ro

31 ASEZAREA ROMANILOR TRANSILVANZNI IN TARA ROMANEASCA (1739-1831) 929

&placement des Roumains de Transylvanie an sud des Carpates. Certainshistoriens chauvins, poursuivant des buts reactionnaires, ont essaye dedemontrer que la principale direction du mouvement migratoire roumaindurant le XVIII' siecle n'allait pas de Transylvanie vers les Principautes,mail dans le sens contraire ; la faussete de l'assertion a ete demontreepar un grand nombre d'historiens, de geographes, de linguistes, de socio-logues et de statisticiens du pays et de retranger, les pages de la presenteetude constituant aussi un apport a cet egard.

Les informations sur remigration des Transylvains en Valachiependant la periode 1739-1831 attestent la continuation d'un processusde plus vieille date, paysans, bergers, ouvriers agricoles, etc. franchissantconstamment les Carpates pour venir se fixer en Valachie ; un &placementd'envergure fut enregistre dans les annees 1761-1767. Durant tout Pin-tervalle de temps 1739-1831, les organs d'Etat imperiaux et les classesdominantes de Transylvanie se sont vainement efforces darreter l'exoderoumain, determine par de profondes causes d'ordre social. Les groupessociaux dominants d'en delta des Carpates essayaient de mettre a profitles immigrations et memo de les stimuler. On etablit (tableau n° 1) lenombre approximatif des families de Roumains de Transylvanie ayantimmigre en Valachie, par periodes.

Dans des ouvrages parus anterieurement ( note 105), l'auteur ademontre rutilite et ropportunite de l'application d'un nouveau procededemographique-historique : la connaissance de revolution de la populationpar l'examen de revolution des localites. Ainsi, on enregistre 225 localitesde Valachie oit les documents attestent la presence de Roumains transyl-vains durant la periode examinee (Annexe), on les repartit par &par-tements et d'apres la premiere mention documentaire (tableau n° 2) ;les donnees incomple,tes des trois statistiques demographiques sur lenombre des families de paysans de Transylvanie venues se fixer en Vala-chie sont egalement disposees par departements (tableau n° 3) et l'onapplique le procede mentionne. On conclut quo le chiffre des localitesest de plusieurs fois inferieur a celui reel ; on confirme le deroulenaentcontinuel du processus migratoire ; on etablit la dissemination des eolo-nistes, les directions de penetration en Valachie, la place occupee par rim-migration transylvaine durant cette periode dans son deroulement ge-neral, etc.

Dans la partie finale do l'ouvrage l'on etudie les effets de remigrationen ce qui concerne le developpement socio-economique de la Valachie etde la Transylvanie, ainsi que le renforcement des relations multiformesentre differentes regions du territoire roumain.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

CARACTERUL 1VLIKARII LUI TUDOR VLADIMIRESCU*DE

VASILE MACIU

Condamnatg cu asprime de cronicarii contemporani intre altiide loan Dirzeanu 1 kli de Naum Rimniceanu 2 din cauza urmgrilor eiimediate, miscarea lui Tudor Vladimirescu a cunoscut peste dougdecenii, in ajunul revolutiei de la 1848, aprecieri pozitive, care n-au incetatsg-i fie fgcute nici mai tlrziu, ping in zilele noastre, deli n-au lipsit niciuncle detractari trecgtoare si nesustinute.

Printre cei dintii care au pus in valoare memoria anului 1821 a fostistoricul si luptgtorul liberal democrat Mihail Sogglniceanu, care scriein lectia sa, intitulatg Cuvint pentru deschiderea cursului de istorie nafional'din Academia Milteiileanci, rostit la 24 noiembrie 1843, cg Teodor Vladi-mirescu rgdicg . .. in Valahia steag-ul national, vestind romanilor cavremea venise pentruca Cara sg scuture stgpirdrea strginilor ; sg depgr-teze abuzurile care o rodeau si sg dobindeascl guvern national, intemeiatpe o sartg, liberals" 3. In continuare, el scoate in relief rezultatele" ne-ingsurate" ale miscgrii din 1821. Intimplgrilor din acest an, afirmg mareleluptgtor pentru progresul national si social, sintem datori cu orice pro-pgsire ce am fgcut de atunce ; cgci ele ne-au desteptat duhul national ceera adormit cu totul" 4. Peste aproape trei decenii, in 1872 in prefataIn colectia Cronicele Romdniei sau letopisefele Moldovei .,si V alahiei, MihailSogglniceanu dg din nou o apreciere favorabilg miscgrii din 1821. TudorVladimirescu, scrie el de aceastg data, revendicg drepturile nu numai aleOrli, deafg si ale claselor desmostenite. El is arma nu numai contra fana-riotilor, dearg si in contra boierilor, sau a despuietorilor norodului, spre a

Comunicare prezentata in 19 mai 1971 la Academia Rcpublicii Socialiste Romaniapentru comemorarea a 150 de ani de in miKarea revolutionary romans din 1821.

1 loan Dirzeanu, Cronica revolutiei din 1821, in N. Iorga, lzvoarele contemporane asupramiscarii lui Tudor Vladimirescu, Cu o comunicare facuta in Academia Romany de..., Bucureti,1921, p. 85.

2 C. Erbiceanu, Viafa fi activitatea protosinghelului Naum Rimniceanu, 1900, p. 23.3 Mihail Kogalniceanu, Opere, tomul I, Scrieri istorice, Editie critics adnotata cu o intro-

ducere Si note de Andrei Otetea, Bucure0i, 1946, p. 652.4 Ibidem.

.,STUDII". tomul 24, nr. 5, p. 931-950, 19 71.

www.dacoromanica.ro

932 VASILE MACH 2

ntrebuinta propriile sale cuvinte. Revolutinnea sa nationals, si totodatasocia1A, este simburele nu numai al revolutiunii din 1848, dear si al actuluide emancipatiune din 2 mai 1864" fi.

-Urn alt istoric roman din epoea revolutiei de la 1848, democratulrevolutionar Nicolae Balcescu aeorda, lui Tudor Vladimirescu actiuniiconduse de el un rol Inca, si mai mare in dezvoltarea miscsarii nationalesociale a poporului roman. Intr-una, din principalele sale lucruri, Questionec,arunnique des Principautes danubiennes, aparuta la, Paris in primavaraanului 1850, el scrie ca la 1821 poporul roman 1-a pus pe Tudor Vladi-inirescu in fruntea luptei sale revolutionare acesta debuta parprotester du devouement du pays envers la Porte, mais it exigea que laPorte rendit an pays ses anciens droits, qu'elle chassat les Phanariotes,qu'elle retirat la puissance des mains rapaces des ciocoi, et qu'elle etablitune constitution en harmonic avec les traditions democratiques des insti-tutions primitives" 6. Caracterizind actiunea lui Tudor Vladimirescu,el afirma ca a fost o revolutie purement nationale et democratique" 7 ;ea dacii, ea n'amena aucune solution a la, question pendante entre lespaysans et la propriete, la raison en est qu'a, cette époque precisoment laplus grande oppression des paysans venait du fist" 9. Aceleasi vederi, darcu o for de exprimare incomparabila, le prezinta Nicolae Balcescu inarticolul sau manifest, Mersul revolutiei in istoria romanilor, publicat intoamna aceluiasi an 1850 in revista Romania viitoare", aparuta tot laParis. Spiritul national si patriotic, scrie el aici, luase putere mare dinrevolutia de la, 1821 si din restatornicirea unui guvern mai national decitcel din trecut" 9.

Ca adept al lui Nicolae Balcescu, C. D. Aricescu, autorul celei dintiimonografii romane a miscarii din 1821, Istoria revolzctiunii romdne de la1821, aparuta in 1874, este un admirator al lui Tudor Vladimirescu, incare vede un adversar al regimului fanariot si totodata al boierilor. Luptalui Tudor Vladimirescu, scrie autorul lucrarii mentionate, a zguduitping in temelii edificiul societatii romane, darimind o stare de lucrurifatala esistentei noastre politice si care dura mai bine de un secol"

Reprezentant al unei generatii ce se situa pe o pozitie criticista intratarea fenomenelor istorice, A. D. Xenopol a ajuns, cautind sä patrundamai adinc in complexitatea actiunii conduse de Tudor Vladimirescu, laconcluzia neintemeiata ca in prima ei parte miscarea romaneasca din 1821a avut un caracter social, taranesc, pe cind in a doua ei parte, si-a schimbatcaracterul, devenind nationall, contra regimului fanariot II

6 Cronicele Romdniei sau lelopiselele Moldovei si Valahlei. A doua editiune revtizutil,InzestratA cu note, biografii .5i facsimile, cuprinzlnd mai multe cronici nepublicate Inca ; 5ica mines, Tablele islorice ale Romdniei de la 1766 pima la 11 februarie 1866 de Mihail Kog51-niceanu, tomul I, Bucure5ti, 1872, p. VII.

N. Balcescu, Opere, tomul I, partea a 1I-a, Scrieri islorice, polilice si economice,crifica adnotata cu o introducere de G. Zane, cu 5 plane afara din text, Bucure5ti, 1940, p. 25.

9 Ibidem.g Ibidem.

Ibidem, p. 103.16 C. D. Aricescu, Istoria revoluliunii romdne de la 1821, Craiova, 1874, p. XVII." A. D. Xenopol, Istoria romdnilor din Dada Traiana, ed. a 3-a, vol. X, Bucuregi

(f.a.), p. 71.

si

Edifie

gi

gi oh

.1

www.dacoromanica.ro

3 CARACTERUL MIK-ARA LUZ TUDOR VLADIMIRESCU 933

In lunga sa activitate istoriografica, N. Iorga a inceput prin caratte-rizarea facuta in 1906 in brosura Un apeirator at sdracilor Domnul Tudordin Vladimir", retiparita ulterior, a lui Tudor Vladimirescu ca exponent

tarinimii 12, repetata intr-o forma noua in comunicarea comemorativadin 1921 facuta la Academia Romany, cind afirma ea un secol mai inaintear fi avut loc o adevarata revolutie ar fi fost guvernarea terii prin te-rani" 13, pentru a ajunge in 1938, la o apreciere aproape defavorabill ".

Un punct de vedere deosebit 1-a avut I. C. Filitti, dupe care TudorVladimirescu ar fi chemat t'aranimea la lupta, ca sit provoace o rascoalasi adune in felul acesta trupe 15, cu scopul unit, national, de a obtinelamirea autonomiei sau chiar independenta tarii. imi explic deci mi4carealui Tudor, scrie istoricul mentionat, ca tintind la un indoit scop : unul,minimal si imediat, sa obtie de la turci, prin negocieri directe, sprijinitesi de diplomatia ruse, ceea ce el va numi constant dreptatile tarii" ;altul, conditionat de eventuala interventie military a Rusiei in favoareaEteriei impotriva Portii, sa zmulga, pe calea armelor, emancipareaOA sale de sub dependenta otomana, concomitant cu liberarea Greciei.

Tudor Vladimirescu imi spare astfel, continua I. C. Fillitti, ca urma-rind un nobil ideal, ridicindu-se deasupra contimporanilor sai romani,cam, cei mai multi, nu 1 -au inteles ...716. tntr -o alts lucrare a aceluiasiistoric, negindu-se caracterul social al miscarii lui Tudor Vladimirescu,se &firma lamurit ca ridicarea taranilor la inceputul actiunii lui Tudorn-a avut alt scop decit de a ascunde, din motive de oportunitate politica,telul urmarit" 17.

Atit in lucrarea Tudor Vladimirescu si mdlcarea eteristd 1821-1822,aparnta in 1945, dar scrisa in anii precedenti, cit si in studiul recent,Tudor Vladimirescu dans la perspective de l'historiographie roumaine is,acad. Andrei Otetea considers ea actiunea lui Tudor Vladimirescu a Lost

subordonata Eteriei boierilor. Astfel, in lucrarea din 1945 seafirma ea Tudor a pornit sa rascoale Oltenia ca mandatar al Eteriei"

pentru a nu se rupe de boieri, a sacrificat cauza tarinimii, ajungimlla o completa umilitoare subordonare fats de boieri" 13.

Alti istorici, in special din ultimele trei decenii, au caracterizat ac-tiunea din 1821 si personalitatea lui Tudor Vladimirescu prin optica for

12 N. Iorga, Lin apardlor al sdracilor Donmul Tudor din Vladimir", Bucuresti, 1906pa ssim.

11 Idem, kooarele contemporane asupra miscdrii lui Tudor Vladimirescu, Bucuresti1921., p. X.

Idem, Istoria romdnilor, vol. VIII, Bucuresti, 1938, p. 270.26 I. C. Filitti, Freuntntarile politice si sociale to Principatele Romdne de la 1821-1828,

Bucuresti, 1932, p. 28.14 Ibidem, p. 24.1* I. C. Filitti, Tudor Vladimirescu (Rostul rdscoalei), Bucurcsti, 1937, p. 2.14 In Revue Roumaine d'Histoire", tome X (1971), nr. 1." Andrei Otetea, Tudor Vladimirescu mifcarea eteristd 1821-1828, Bucuresti, 1945,

p. 4. 1..n citeva sAptAmini dupA prezentarea acestui report a apArut lucrarea acad. Andrei Ote-tea, intitulatA Tudor Vladimirescu pi reoolufia (Edit. stiintificA, Bucuresti, 1971), despre careautorul afirmA In Introducere (p. 33), cA ea completeazi Intareste rczultatele celei din1945, adudnd dovada irecuzabilA a afflierii lui Tudor la Eterie, lAmurind legAturile acestuisocistAli Cu Rusia, IncadrInd-o In politics generali a Sfintei Aliante si a miscArli revolu-tionaro generale europene". In Prefuld, se aratA, de asemenea, cA actiuneu romAneascA din 1821a lost o revolutie (p. 0): Incadrarea revolutiei romanesti In Eterie...".

al

"

si

oi

si

oi

si ca,8i

pi

www.dacoromanica.ro

.934 VASELE MACH 4

proprie, ea fiind. considerate de unii rascoala a poporului, de altii revolutienationals, jar de altii, miscare antifeudala nationals. Diversitatea came-terizarii anului 1821 si a lui Tudor Vladimirescu indeamna insa la o pre-zentare dialectics atit a miscarii romanesti din 1821, cot si a actiunii luiTudor Vladimirescu, care trebuie deci privite ca un rezultat al contradic-tiilor interne si externe ale societatii romanesti in momentul adincirii crizeiorinduirii feudale.

Nu este fare insemnatate sa se OA seams ca in perioada aparitieiadincirii crizei feudalismului in tarile romane, acestea nu constituiau o

unitate politics, o parte insemnata a for in frunte cu principatul Transil-vaniei aflindu-se sub stapinirea directs a Imperiului habsburgic, alta

Dobrogea i raielele de la nordul Dunarii sub stapinirea directs aImperiului otoman si a treia, Moldova si Tara Romaneasca, numite im-preuna Principatele Romane, in dependenta Imperiului otoman, care tri-mitea insa spre a le guverna domni recrutati din familiile fanariote, res-pectind in general autonomia lor, dar impunindu-le, in afara de tribut,monopolul asupra exportului pe Dunare §i mare.

In Transilvania, unde administratia habsburgica grabea aparitiagermenilor capitalismului, criza feudalismului a izbucnit in 1784 prin fa's-coala taraneasca a lui Horea si in 1791 prin miscarea nationals a Supp lex-ulni, fare ca aceste manifestari romanesti sa sfarime nici orinduirea feu-dala, nici stapinirea strains a tarn, deli raiscarea nationals romaneascade aici avea o ideologie proprie, dacoromanismul, insusea unele dinideile luminismului occidental.

In Principate, germenii capitalismului au aparut ceva mai tirziu,dupe reformele lui Constantin Ilavrocordat, dar o miscare nationals intir-zia, impiedicata de cosmopolitismul crestinismului ortodox promovatde regimul fanariot. Asuprirea determina insa populatia, inclusiv majori-tatea boierilor, sa doreasca inlaturarea dependentei fats de Imperiul otomansau numai revenirea la regimul unei autonomii depline, intemeiata pepresupusele capitulatii incheiate in secolele XIV XVI cu Poarta. Dorintadesprinderii de Imperiul otoman a crescut la sfirsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea, cind dezagregarea aparatului admi-nistrativ otoman a dat posibilitatea unor comandanti turci de la Dunaresa intreprinda, cum a facut Pasvantoglu, seful militar al Vidinului, expe-clitii de jaf in Tara Romaneasca. Exasperati, boierii i marii iaegustorimunteni, in anul 1802 s-au refugiat la Brasov, in Transilvania, de undeau cerut Portii o reglementare precise a drepturilor indatoririlor Princi-patelor fate de ea. Presat de ambasadorul Rusiei la Constantinopol,sultanul Selim al III-lea a acordat in acelasi an Principatelor un hatiserif,prin care se limita monopolul asupra exportului for pe Dunare, domnia sefixa la durata de 7 ani, se limitau interventiile Portii in afacerile for internes.a. Nu li s-a acordat insa organizarea unei armate pamintene 20 .

Cu toata garantia Rusiei, hatiseriful din 1802 dupe expresia luiN. Iorga o adevetrata Constitutie a tcirilor romane potrivit Cu dorintele aratatede dinsele insefi" 21 n-a fost pe deplin respectat de turci, care se foloseau

20 Traian Ionescu, Hatiseriful dirt 1802 si Incepulul luptei peniru asigurarea piefei internePrincipatelor dunOrene, In Studii si articole de istorie", I, Bucuresti, 1956, p. 77.

21 N. Iorga, Istoria romanitor, vol. VIII, Revolufionarii, Bucuresti, 1938, p. 136.

§i

gi

si

si -si

,

www.dacoromanica.ro

5 CARACTERUL ML5CARII LUI TUDOR VLADIMIRESCU 935

in acest scop de domnii fanarioti, devotati lor, carora be permiteau carasplata sa stoarca si pentru ei populatia celor doul Principate. Nemul-tumirea fat& de Poarta a continuat sa creasca si, impreuna cu ea, dorinta,independentei, alimentata in interior de vointa unor boieri autohtonide a obtine ei domnia, prin inlaturarea fanariotilor, si din exterior de Rusia,care urmarea in15,turarea Imperiului otoman din Europa, precum side miscarea antiotomana a grecilor, sirbilor si bulgarilor. Razboaiele revo-lutiei burgheze din Franta, duse in numele libertatii, egalitatii si fraterni-tatii, campaniile lui Napoleon I, congresul de pace din 1814 1815 de la,Viena, miscarile revolutionare din anii 1820-1821 din Spania siau aprins, in al doilea deceniu al secolului al XIX-lea, sperantele de inde-pendents si de progres social ale unor elemente indraznete ale societatiiromanesti.

inceputul destramarii feudalismului a fost insotit de marirea exce-siva a fiscalitatii, pentru satisfacerea careia Constantin Mavrocordatdeclarat liberi pe ta'ranii serbi, dar Vara pamint, din care cauza acestiaau continuat, juridiceste liberi, sa fie in dependents economic& fats destapinii mosiilor pe care locuiau. Boierii au fost nevoiti sa, se multumeasea,in Tara Romaneasca, cum prevede Pravilniceasca condicet data de Alex-andra Ipsilanti in anul 1780, cu 12 zile de lucru pe an si cu dijma dinprodusele obtinute de tarani de pe paminturile lucrate de ei, putindu-seajunge insa la invoieli si pentru mai putine zile 22. Claca putea fi transfor-mata in bani prin acordul celor doua parti. impotrivirea taranilor, la,inceputul secolului al XIX-lea, a impus uneori mai patine zile de claca,chiar si 3-10 23. Stabilirea de Alexandra Ipsilanti in 1780 a maximum declaca la 12 zile pe an, eventual si la mai putin, se explica prin interesuldomniei de a da posibilitatea taranilor sa-si plateasca marile dari puse de ea.

Apasati de fist, o parte important& a taranilor si-au vindut vitele siuneltele agricole, raminind cistige existenta si banii pentru dari dinvinzarea fortei for de munca, fie la chiaburi, fie marilor arendasi de mosii,care isi fac aparitia in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, fie chiar launii boieri mici.

munca salariata in agricultura Tarii Romanesti era la 1775 ass deraspindita si pretul ei in continua crestere, incit Alexandra Ipsilanti asocotit, ceea ce pima acum nu s-a remarcat, ca era necesar sa yin/ in aju-torul cumparatorilor de for de munca printr-o lege speciala, numitaCatalogul prelurilor, pentru pretul la aratura, la prasila de porumb, lasecerea pe zi, la coasa si strinsul finului pe zi, la lucrul viilor sapatulde toamna, taiatul butasilor, despicatul haracilor, taiatul in vii, haracit,cercuit, sapa de primavara, plivit, sapa a doua, cules, calcat. Catalogulpreturilor stabileste si pretul maximal pentru lucrul" zidarilor,lor, salahorilor care sapa, ingradesc sau lucreaza alteeva 24 etc.

Trecerea la munca salariata s-a facut cu si mai mare intensitatein rindurile taranilor mosneni saraciti. 0 dovada o constituie raportul

22 Pravilniceasca condica 1780. Editie Edit. Academiei Republicii Porn' lareRomane (Bucuresti), 1957, p. 80-82.

Ilie Corfus, Aqricultura Tara Romanesti in prima jumatale a secolului al X1X-Ica,Edit. Academiei Republicii Socialiste Romania (Bucuresti), 1969, p. 15.

24 V. A. Crechia, Memoriu asupra perioadei din istoria romdnilor de la 1774-1786 In-solit de documenle cu totul inedile ... Extras din Analele Academiei Romane, Stria II, Tom_XII, Memoriile Sectiunii Istorice, Bucuresti, 1893, p. 879/763-882 766.

Italia

sd-si

timplari-

critica,

23

www.dacoromanica.ro

'936 vAsrLE MACVLI

.din 20 august 1819 al ispravnicatului jud. Gorj catre caimacamia Craiovei,prin care instiinteaza ea locuitorii acelui judet, in mare parte mosneni,nu an alt mijloc de cistig spre intimpinarea raspwaderii dajdidor, deeitnumai sa ridica primavara de aici cu coas5, $i sapi de merg peste Olt,pi la Buzau i Focsani, unde muncesc pin& toamna, intorc cu citeputintei bani chistig, cu care abia I i platese birul pa 3 diminii ce lip-

»26.

De buns seams nu numai ura contra asupririi turcesti a determinatmiile de tarani din judetele Mehedinti, Gorj Vilcea, ci in primul rind,saracia, sa se inroleze in batalioanele de panduri organizate in anii 18071812 de comandamentul militar rus. Cind majoritatea pandurilor dincele trei judete sint trecuti in 1814 din ordinul domniei la bir In satele1or26, fostii dusmani ai paginilor se insotesc cu turcii din Ada Sale impreanacu care jefuiesc, in toamna aceluiasi an $i in primele luni ale anului urma-tor, tot nordul Olteniei, ping, la Novaci, in jud. Gorj, pe sub munte 27,cerind insa apoi sprijinul lui Tudor Vladimirescu, revenit de la Viena,ca sa fie iertati 28. Mare mils am pentru saracii laeuitori ai MehedirOlui,scrie la 5 februarie 1815 Tudor Vladimirescu, ca unii de o parte si al iidin alta, s-au topit de tot, numai sufletu an ramas intr-insii. Dar sums

toti oameni drepti, ii prapadira oamenii imparatesti i dom-nesti"26. 0 urmare a participarii pandurilor la razvratirea din 1814 a losthotarirea domniei, la 10 februarie 1816, ca toti pandurii din judeteleMehedinti, Gorj Vilcea sa fie trecuti in rindurile ruptasilor vistieriei,fostii for capitani devenindu-le zapcii 30. Masura a provocat o si mai marenernultumire in rindurile pandurilor, deprinsi din 1807 pins in 1814 sa nufie supusi birului, din care cauza pandurii, mai de mult sub influentalui Tudor Vladimirescu, vor fi gata oricind sa se ridice din nou la lupta,in speranta ca vor putea deveni un corp militar permanent al Orli.

Germenii noii orinduiri $i -au facut aparitia si in domeniul industriei.Ei an putut creste datorita intilnirii unor fonduri banesti, acumtdateprin eamatarie, comert arendasie, cu forta de munca oferita de nistetarani liberi saraciti, de fosti clacasi fugiti la orase tli tirguri chiar detaranii clacasi angajati sa lucreze la domiciliu pentru niste mari negustori.Data hind elasticitatea breslelor de mestesuguri din Principate, in compara-tie en rigiditatea celor din Transilvania, multi mestesugari au pututdezvolta atelierele for in niste cooperatii capitalists simple. Inca dina dorm jumatate a secolului al XVIII-lea, unii mari negustori an angajatmesteri satesti sa lucreze in permanents pentru ei, creind astfel manufae-turi la domiciliu. Acesta e cazul marelui negustor din Sibiu, Hagi Constan-tin Pop, care angajeaza in 1778 prin agentul sau Cr5,ciun Crastea dinCraiova trei sateni din satul Preajba ca sa-i faca scumpie sapte mesteri

25 I. Cojocaru, Documente prioiloare la economia Romdne,li 1800-1850, culese.dc..., vol. I, Edit. §tiintificd, Bucureti, 1958, p. 200.

26 Rdscoala din 1821: Documente interne, vol. I, Edit. Academlei Republica PopulareRomAne (Bucureti), 1959, p. 76-77.

27 Ibidem, p. 89 91.Ibidem, p. 91.

29 Ibidem.32 Ibidem, p. 107.

sa

sesc. ..

gi

31

1i

1i

8i

oi

Tara

www.dacoromanica.ro

7 CARACTERUL MISCARII LUI TUDOR VLADIMIRESCU 937

sa-i fad, 6 000 piei cordovane 31. Ace lasi agent ii scrie anul urtnator 1779ca a dat avans 500 lei pentru piei de iepure 32. Hagi Constantin Pop mai arein Oltenia $i alti agenli prin intermediul carora angajeaza mesteri, de prefe-rinta satesti, pentru a-i lucra cordov ane ; pe Nicolita Iovipale la Rimnic 33,pe Plesoianu ", pe B. Poenaru 38, pe Mihai Tudoran 36. Acesta din urma,comunica la 12 octombrie 1786 din Craiova lui Hagi Constantin Pop ca,pentru lucratul cordovanelor, a impartit lei 2600 cu dobindg, faradobinda" pentru ca aljiii si cu sila lasg, bani prin sate, care cu dobindasi care MIA' de". Apar si manufacturile, unele din ele cu caracter mixt,feudal si capitalist, dar generind capitalismul, eaci munca calificatae &cut/ de mesteri salariati. Mentiongm postavaria de la Chiperesti, in jud.

desfiintata in 1766 37, manufactura de la Pociovaliste, aproape deBucuresti, care a avut o existents destul de lungs, de la 1766 pins catresfirsitul secolului al XVIII-lea 38, sticlaria banului Radu Golescu, injud. Muscel, datind de la 1799 39, ramasa prin mostenire fiului acestuia,Nicolae Golescu, care in 1819 cautg, sa angajeze la lueru, in continuare,tarani din doug, sate din jud. Dimbovita Gura Vilcanii i Laculetele 4° ,i cele trei mari manufacturi extractive, de la Haimanalele ocnii Telega 41,

cea de la Ocnele Mari 42 §i cea de la Slanic43, prima avind in 1814, 305 munci-tori, birnici, a doua, 268 de muncitori, iar a treia in 1815 nu mai putinde 425 de muncitori.

Procesul germinarii capitalismului a fost insotit in tarile romg,ne side formarea unei ideologii care sa ajute eonstituirea noii orinduiri. Dacain Transilvania dacoromanismul i luminismul cucereau din ce in cemai multe spirite, in Principate ele intimpinau o puternica rezistentg,din partea cosmopolitismului crestinismului ortodox, aparat de regimulI anariot, dar faceau totusi pasi inainte, in special sub influenta revolu-tiei burgheze din Franta si a campaniilor lui Napoleon, difuzate in Moldovacu incepere din 1813 de Gheorghe Asaki k4i in Tara Romaneasca de GheorgheLazar, in temeietorul in 1818 al colii romanesti din Bucuresti. Aparelli ideea de patrie, patriotism si natiune, intemeiata pe originea daco-romang, comung, a romanilor, precum cererea Unirii Principatelor ".Dacoromanismul luminismul nu patrunsesera insa in Principate decitin rindarile unei parti a boierimii si in acelea ale tinerimii orasenesti.

31 Documente privitoare la comerlut romdnesc 1473-1868, Cu o scrisoare a D-lui ProfesorN. Iorga. Publicate de Dum. Z. Furnica, industrial..., Bucuresti, 1931, p. 39.

32 Ibidem, p. 51.33 Ibidem, p. 121.84 Ibidem, p. 68.35 Ibidem, p. 75.36 Ibidem, p. 124 si 139.37 C. erban, Intreprinderea manufacturiera de postav de la Pociovali* fi Bucure#I, In

Studii", 5 (1952), nr. III, p. 97.38 Ibidem.39 I. Cojocaru, op. cit., p. 170.443 Ibidem, p. 199.41 Ibidem, p. 168.42 Ibidem, p. 169-170.48 Ibidem, p. 173.44 Vlad Georgescu, Mimoires et projets de rejorme dans les Principautes Roumaines 1769-

1830. Repertoire et testes inedites, Bucarest, 1970, p. XIX.

/ a. 2741

si

Bi

Bi

www.dacoromanica.ro

938 VASILE MACIU 8

Se faceau totusi simtite cu putin inainte de 1821 ecouri ale ideologieirevolutionare franceze si se intarea dorinta recuceririi vechilor drepturiale Principatelor 45, o afirmare a acestei dorinte Bind si publicarea, In lucra-rea boierinasului Dionisie Fotino, (Icpropia -rigs Tcdacct Accxias, TOL VilV TeCCVMA-60cvtocc, Maxiccg xcti MoAaapiag, apa'ruta in 1818 si 18191a Viena, a presupu-selor capitulatii ale celor doua Principate cu Poarta. Dorinta de eliberarede sub dominatia otomana, a Principatelor e semnalata, si de consulul aus-triac din Iasi, Raab, In raportul sau din 29 mai 1820 adresat lui Metternich.Supusi influentelor spiritului depravat", scrie Raab, locuitorii din oriceclass ai Moldovei opprimes par un gouvernement despotique, ont su,par leur position geographique et leurs frequentes voyages a Petranger,connaitre plus que d'autres peuples soumis a l'Empire ottoman, le fruitd'un gouvernement paternel et auxquels la moindre lueur d'esperence,qui favorise leurs idees tendant au secoilment du joug ottoman, faitconcevoir des combinaisons aussi absurdes que blessant la same politique,ddnaturees et abusees en outre par les inspirations tortueuses de la lignedes malveillans"46. De bung seama, cu scopul de a crea o for armata,capabila sa contribuie la cucerirea independentei, in iulie 1819, mai multiboieri munteni, in frunte cu marele ban Grigore Brincoveanu, cum raportaIn acel timp Solignac, loctiitorul consulului austriac la Bucuresti, Fleisch-hackl von Hakenau, lui Metternich 47, s-au opus numirii unor ofiteri"straini in militie, ei cerind sa se prefere organizarea a 3 000 de panduriromani, care sa, fie folositi in judete In locul precedentilor arnauti, dar pro-punerea for n-a fost acceptata.

Cu o economic patrunsa de germenii capitalismului, un aparat de statramas In urma, intemeiat pe abuzuri tii pe jaful fiscal al maselor produca-toare, cu un regim politic strain, impus de Poarta cu scopul de a scoatedin tars cit mai multi bani pentru trebuintele ei, cu clase sociale invrajbite,societatea din Principate isi dadea tot mai mult seama de necesitateareorganizarii sale, in special a statului sau, spre a se ajunge la forme capa-bile s-o ajute In dezvoltarea sa. Cum ins& Principatele erau dependentefat& de Imperiul otoman, romanii capabili de gindire politica calculauca trebuia mai Intii 0, se inlature dependenta fata de turci sau cel putin sa,se asigure tarii o depling autonomie. Zdruncinarile provocate pe continentde revolutia franceza si de campaniile lui Napoleon faceau sa se trezeascasperanta ca si aici, in sud-estul Europei, popoarele asuprite s-ar putearaseula pentru a se elibera. Cum insa, chiar aliati cu grecii, sirbii sii bulgarii,romanii n-ar fi putut infringe fortele armate otomane, ei au crezut c-arputea ajunge sarsi realizeze dorintele cu ajutorul diplomatic, eventual

militar, al Rusiei. Obtinerea pe o tale asemanatoare a hatiserifuluidin 1802 constituia un indemn la actiune. Solidarizarea romanilor,

45 Ibidem, p. XX.45 Documente privind istoria Romdniei. Co lectia Eudoxiu Hurmuzaki (Serie noud), vol. II,

Rapoarte consulate austriece (1812 - 1823)..., Edit. Academiei Republicii Socialiste Romania(Bucuresti), 1967, p. 582.

47 Ibidem, p. 541. Acesti boieri par a fi fost lntelesi Inca din 1819 cu Tudor Vladimirescu,caci acesta revendica In Cererile norodului rumdnesc, In 1821, Ca Cara sa fie volnica a-sface si a Linea patru mii de ostasi panduri cu capeteniile for doao sute de arnauti scutiti detoate darile, cu leafa usoard, a carora leafa sa sa iconomiseasca din veniturile manas.tiri-lor" (Rdscoala din 1821. Documente interne, vol. I, p. 273).

MOM

si

sisi

www.dacoromanica.ro

9 CARACTERUL MI$CARD LUI TUDOR VLADIMIRESCU 939

grecilor, sirbilor si bulgarilor si sprijinul Rusiei impuneau o ideologiecomung, crestinismul ortodox, care putea servi pentru pornirea uneilupte comune contra Portii, in numele credintei za vera crestineortodoxe 48, adevarata cruciada contra mohamedanismului pagin.

Pentru realizarea unui asemenea plan, care se tesea spontan, in spe-cial dupa terminarea razboiului ruso-turc din 1806-1812, era nevoiede o organizatie politica, dar boierii romani, unii din ei probabil franc-masoni, formau numai grupari restrInse si instabile in vederea acaparariiinaltelor demnitati, eventual si a domniei ; elementele burgheziei n-aveauincredere sa actioneze in numele clasei lor, ele nu formau Inca o classpolitica, cu atit mai putin taranii, profund nemultumiti contra jafuluifiscal exercitat prin aparatul de stat boieresc, dar si contra exploatariicamatarilor si negustorilor ; dornici sa se ridice Impotriva asupririi, einu puteau insa actiona deeit sub o conducere strains clasei lor. In 1814citiva negustori greci au infiintat la Odesa, in Rusia, o organizatie cunoscutasub numele de Eteria Philike, cu scopul de a elibera Peninsula Balcanica,sub conducerea grecilor. Treptat, la aceasta organizatie au aderat numerosigreci, bulgari, sirbi si albanezi din Principate, dar si boieri si oraseni romani.In 1820, la conducerea Eteriei se afla Alexandru Ipsilanti, general in armatarusa, fiu al fostului domn al Tarii Romanesti, Constantin Ipsilanti, carein 1806 trecuse de partea Rusiei. Pentru ea aceasta sprijinea Eteria,multi din cei care cautau sprijinul tarului contra Portii s-au hotarit sacolaboreze cu ea. Unul dintre acestia a fost Tudor Vladimirescu.

NAscut in jurul anului 1780 in satul Vladimiri din jud. Gorj, fiual unui mosnean, a invatat carte in sat, apoi la Craiova, uncle a intratde tina'r in serviciul boierului Than Glogoveanu, al carui fiu i-a devenitmai tirziu patron si colaborator. Stia $i limba greaca. A cunoscut expedi-tiile de jaf ale cetelor lui Pasvantoglu in Oltenia. In 1806 devine vatafde plai la Closani in jud. Mehedinti, post pe care 1-a pastrat aproape faraintrerupere ping in 1821, folosindu-1 pentru exportul si importul de marfuripentru sine si pentru altii. Participa la razboiul ruso-turc in anii 18071812, in calitate de comandant al unui batalion de panduri, recrutatidintre mosnenii si clacasii saraci din judetele de munte ale Olteniei.In 1808 e destul de instarit ca sa daruiasca bisericii din satul Prejna,in jud. Mehedinti, zidita de el, 30 de stinjeni de pamint 48. Pentru vitejiasi priceperea sa militara, primeste gradul de porucic F}i ordinul Sf. Vladimir.In 1810 is in arena, mosia Plostina, din jud. Mehedinti, a manastirii Tis-mana si cumpara un vad de moara la Cerneti 50. /ntretine legaturi de comert

48 Utilizarea crestinismului ortodox ca ideologie a luptei grecilor contra moharnedanilorturci a fost observata Inca din 1821 de contele De Salaberry, In lucrarea sa Essais sur la Vela-chie et la Moldavie Theatre de l'insurrection dite Ypsilanty..., Paris, Juin, 1821, unde afirmaca revolutia travaille aujourd'hui en Grace sous la raison de la Croix" (p. 2), iar In Munteniasi Moldova ce ne sont point des interets de leur existence qu'on a jugs utile de leur parler,c'est des interets de leur religion ; c'est leur conscience qu'on effraie, c'est leur esprit supersti-cieux qu'on s'est applique a (rapper" (p. 46). Salaberry atrage In continuare atentia ca gre-cur du Danube et du Pruth jure en sa calite de chretien orthodoxe... de rester Miele a sareligion et a sa patrie" (p. 46).

48 Rdscoala din 1821. Documente interne, vol. I, Edit. Academiei Republicii PopulareRomane (Bucuresti), 1959, p. 41.

° Ibidem, p. 48 si 51.www.dacoromanica.ro

940 VASILE MACH 10

cu marele negustor din Craiova, HagiEnus, cu negustorii Rgducanu Nicolaudin Orsova si Nicolae Zoican din jud. Mehedinti, folosind si vechili.Terminindu-se rgzboiul ruso-turc, isi face testamentul. E necasgtorit,temindu-se in toata vremea de moarte", hind ostas si in toatg vremeacalgtor"31. E avut in case, prAvalii, mori, vii si bani gata destul de multi.Sub pretextul afacerilor lui N. Glogoveanu merge in vara anului 1814la Viena, unde 'Amine ping in decembrie, argtind un vgdit interes pentrulucrgrile congresului de pace deschis acolo In octombrie, cgci, de curindajuns in capitala Austriei, scrie lui N. Glogoveanu la 28 iulie : Vremeape aici este acere, nimic miscare. Sg asteaptg la octombrie din toate pgrtileministri pentru congres si vine si impgratul Rosiei. SI sung, continua elphn de speranta a tan, sa ar putea objine o soartg mai bung, CA atunciva fi ceva si pentru locurile acelea ; ci mult au fost, putin au rgmas"52.La 11 decembrie 1814, cind congresul se apropia de incheierea lucrgrilorsale, el aerie aceluiasi personaj ca -i e teams, desigur de pe urma unui zvon,99a nu cadea asupra noastra vreo stapinire tirgneasca" 153, intelegind,se pare, Austria, pe care la 22 decembrie o numeste targ tirang"". Con -gresul s-a inchis insa farg sa is vreo hotgrire privind Principatele Romanesi Tudor Vladimirescu porneste spre Cara. Ajuns la Orsova, aflg cg adalliijefuiesc Oltenia pe sub munte, ping la Novaci in jud. Gorj. Scriind la28 ianuarie 1815 lui N. Glogoveanu, isi aratg indignarea contra hotomani-lor" de la Ada Kale, care au prgpAdit lumea du pe la not si de la mineF;;i de la dumneata au luat to(ate) bucatele §i tot ce au ggsit..."55, darsi contra nechivernisirii" stapinilor tgrii noastre" din cauza careia li sepricinuieste lui §i lui N. Glogoveanu, citg prApadenie". In continuare,indignarea i se transform& in amenintare adresatg deci stgpinilor -phinoastre" care vor lua platg dumnezeiascg" !".

Reintors in Cara, Tudor Vladimirescu if}i continua afacerile comerciale,stringe legaturile cu capii pandurilor 87, dintre care unii shit negustori,fid cu negustorii din Orsova, are relatii cu consulatul rus din Bucuresti,capatg mica boierie de sluger ii intra in legaturg cu Eteria. In ianuarie 1821,inainte de moartea domnului Alexandra Sutu, se afla la Bucuresti.

Taran mosnean prin originea socialg, Tudor Vladimirescu a patrunsIn rindurile micii boierimi, a fost si ostas, dar mentalitatea sa a fost aceeaa unui mare negustor, cad din negustorie isi trage o bung parte din avere.El e unul din elementele burgheziei ce cauza a se afirma, caci, ca exponental acestei clase in ascensiune, e stgpinit de vointa de a se impune. Exemplullui Milos Obrenovici, cneaz in micul principat de curind autonom al Serbiei,it putea urmari. Dad, ar fi izbutit in planurile pe care se pare ca le-a avut,ar fi cirmuit Cara ca un negustor si ca un ostean.

Datele prezentate privind aparitia germenilor capitalismului, inclu-siv cei ideologici, in tarile romgne definesc si caracterul actiunii din 1821 :criza a orinduirii feudale, criza care putea fi si anuntarea noii orinduiriburgheze, daca ea ar fi intrunit conditiile unei revolutii.

51 Ibidem, p. 62-64.52 Ibidem, p. 82.53 Ibidem, p. 85.54 Ibidem, p. 86.55 Ibidem, p. 89.58 Ibidem.57 Ibidem, p. 190.

www.dacoromanica.ro

11 CARACTERUL MISCARII LUI TUDOR VLADIMIRESCU 941

Pentru caracterizarea actiunii lui Tudor Vladimirescu, in care *ipersonalitatea lui trebuie avuta in vedere, e necesar sa se arate care e pon-derea fiecareia din clasele participants la ea, ce nivel a atins mirareadin 1821: a fost o rascoala, o mirare revolutionary sau o revolutie?A avut ea un caracter antifeudal sau a fost o expresie a unei societatifeudale? A fost o parte a unei zavere, a unei lupte comune a popoarelorcre*tine din sud-estul Europei contra mohamedanismului sau o actiunenationals ?

Participind la razboiul ruso-turc din 1806-1812, Tudor Vladimi-rescu, in afara tintelor sale personale, putea crede ca ajuta la inlatu-rarea dependentei tariff lui fats de Imperiul otoman i, asa cumapare in testamentul sail din 1812, la eliberarea popoarelor cre*tinedin Balcani de sub dominatia mohamedanilor turci. Pandurii alaturide care luptase, asa cum am aratat, erau unpin i in primul rind de Fara-cia in care traiau, caci primeau o sold& scapau totodata de birul greude suportat. Desigur ca sentimentul ca lupta contra unor vechi asupritori,pentru credinta cre*tina, u incalzea. Intre timp, Tudor Vladimirescua devenit un mare negustor, un proprietar de mijloace de productie,interesat ca statul sa poata asigura averile acumulate iii fructificareator. Actiunea lui din 1821, indreptata in buns parte, in aceasta directie,este o expresie a tendintei burgheziei in formare de a dispune de o piatainterns sigura, de un stat independent care s-o sprijine in dezvoltareacapitalurilor sale.

In proclamatia lansata la 23 ianuarie 1821, dupa ce indeamnapoporulasuprit sa pun mina pe arme contra capeteniilor atit cele bisarice*ti,cit gi cele politice*ti" care ii sug singele", Tudor Vladmirescu interzicein mod categoric ca cineva sa a atinga macar de un graunti, de binelesau de easa vreunui negutatoriu, oro*an sau taran, sau de al vreunuilacuitori... "59. Grija pentru asigurarea unei piete interne pentru burghe-zia autohtona apare *i in Cererile norodului rumdnesc, unde se revendicadesfiintarea taxei asupra marfurilor *i a vamii din orate *i sate ramiindca sa se is vama numai la marginile tarii de la toti care intra iasa cumarfuri ; fiindca dintr-aceasta, pricina, a greutatii havaeturilor qi a vami-lor tinterioare], negutatoriia au incetat cu totul, ajungind Cara in ceadesavir*ita lipsa a banilor. Cad aceasta Cara... alts tarapana nu are,decit numai cu negutatoriia traie*te769. Ca aparator al proprietatii private,cind o ceata de arnauti, fara §tirea comandantilor tor, a atacat la Beneqti,in jud. Vilcea, o casa in care se refugiasera familii de mici boieri, cu inten-tia de a-i jefui, Tudor Vladimirescu nu ezita aresteze pungse taie capul celor dou'd capetenii ale tor, Iova §i Enciu61.

Ibidem, p. 207.59 Ibidem. p. 208.6° Ibidem, p. 273.81 C. D. Aricescu, Isloria revolufiunii romdne de la 1821, Craiova, 1874, p. 138. Cf. me-

moriul lui Iordache Otetelisanu In C. D. Aricescu, Acte justificative la isloria revoluliunei romdnede la 1821, p. 85 si ibidem, p. 37, memoriul lui Dumitrache Protopopescu. E de retinut cd for-dache si fratele sau Grigore Otetelisanu nu numai ca nu erau boieri marl", dar In 1821 nicinu erau boieri, proprietari, Impreuna cu trei surori, ai unei mosii nu prea roditoare, asa IncaIn anul urmator se putea scrie despre ei ca slnt saraci (Emil Vlrtosu, 1821. Date fapte noi,Bucuresti, 1932, p. 141-143).

s&-i ti sä s& li

fi

8i 8i

qi

www.dacoromanica.ro

942 VASME MACIU 12

Dad, mosnenii orgsenii sufereau in special din cauza jafului fis-cal, a abuzurilor oamenilor stgpinirii si a dependentei tdrii fatg de Poartg,tgranii cldcasi, majoritatea populatiei, erau exploatati si de proprietariimosiilor pe care locuiau. Desi ping in 1818, cind s-a pus in aplicare legiuirealui Caragea, clgcasii erau obligati, in afar de dijnad, sa dea stapinuluimoiiei numai 12 zile de lucru, eventual si mai putin, dupg 1818 adaugin-du-se o zi de plug si un transport de lemne de la pAdure cu canal", ei erautotusi profund nemultumiti, mai ales contra marilor arendasi63, cu carese aflau adesea in concurentg pentru luarea mosiilor In arenda. Apelullui Tudor Vladimirescu i-a incurajat pe cldcasi sg se rdscoale, mai alespe cei din Oltenia de nord-vest, vecini cu mosnenii, unii din ei panduri.Ei s-au grdbit sa alunge pe epistatii boierilor proprietari i pe zapciiistgpinirii, veniti sg, incaseze ddrile cuvenite vistieriei, in multe cazuri,sg, se algture la Adunarea cea orinduitd pentru binele i folosul a toatd,tara"64, condusg, de Tudor Vladimirescu. Desi satele de clgcasi din sud-estul Olteniei, din centrul si sudul IVIunteniei, au alungat i ele, in genere,pe boieri i pe zapcii, putini clacasi din aceste parti ale tdrii s-au aldturatAdundrii. Ajuns la Bucuresti in fruntea acesteia, Tudor s-a ingrijit, introaltele, sd theme in ostirea sa i pe sgtenii care se abtinuserg de a pune minape arme. In proclamatia adresatg la 20 martie 1821 locuitorilor judetelor,din orice treapta" deci clgcasilor el instiinteazd cg s-a hotarit sg,cirmuiascg pre toti cei ce au incins arme din partea a tot norodul, sprezdrobirea Incetarea a vericdruia jaf i nedreptate ce ati cercat ping,acum din pricina obladuitorilor domni ce au statut...", care prin oricitechipuri de mijloace s-au indeletnicit §i v-au supt singele, aducindu-vg,intr-aceastg mare dIrdpAnare proasta stare intru care vg, aflati"66. Inaceeasi proclamatie promite sdtenilor aflati sub arme si celor ce se voraldtura ostirii sale completa scutire de dg,ri. Adresindu-se tuturor celorindatorati fats de vistierie, Tudor Vladimirescu le declarg, solemn ca,dupa ce-si vor achita rdmasitele de dgri sg stiti fard indoiald ca mareusurintd are sa vi se faca', nu numai intru raspunderea ddjdiilor, ciintru toate celelalte dgri orinduieli, cum si jefuirile vor lipsi eu totulsi yeti intelege insivg scaparea robiei intru care v-ati aflat ping acum"66.Prin usurarea celorlalte ddri orinduieli scaparea robiei" el anuntaimplicit $i o noug organizare a societgtii si a statului.

Inca in proclamatia lansatd la 23 ianuarie 1821, Tudor Vladimirescua atacat pe conducgtorii de atunci ai tdrii, egpeteniile noastre. . .",bisdricesti" i politicesti", si a indemnat ca numai binele i averilecele rgu agonisite ale tiranilor boieri sd sl jgrtfeascg", Ins inaediat cereasl se crate averile boierilor ce slat fagAduiti", adica ale acelora care s-auangajat sd colaboreze cu el". Mai categoric e denuntatg, boierimea in

62 Legiuirea Caragea, Editie critics, Edit. Academiei Republicii Populare Romane(Bucure§ti), 1955, p. 44-48.

63 Rdscoala din 1821. Documente interne, vol. I, p. 153-156, p. 170-184.64 Joan I. Neacw, Participarea locuitorilor satelor din Oltenia la rdscoala din 1821, In

Studii", XI (1958), nr. 2, p. 101-114.Rdscoala din 1821. Documenle interne, vol. I, p. 386.

66 Ibidem, p. 387.67 Ibidem, p. 207 208.

si

$i

si,

si

si

si

$isi

si si

66

www.dacoromanica.ro

13 CARACTERUL MI$CARTI 'ATI TUDOR VLADIMIRESCU 943

arzmagzarul adresat Portii in aceeasi zi prin intermediul muhafizului dinVidin. Ca exponent al poporului rumanesc din Valahia", Tudor Vladimi-rescu arata ca pricing a necontenitelor necazuri si a cumplitelor patimice sufera populatia tarii, unirea pamintenilor boieri cu cei dupe vremitrimisi domni i ocirmuitori acestui norod...768, adica cu fanariotii.

Felul cum evolua actiunea intreprinsa de Tudor Vladimirescuexprima tendintele antifeudale ale maselor taranesti, din care cauza boierii

printre ei si din cei fagaduiti" s-au aratat indata ing-rijoratiau cautat sa reduca nervul ei revolutionar, iar caimacamia nouluidomn numit, Scarlat Callimaki, insarcineaza la 4 februarie pe marelevornic Nicolae Vacarescu sa is asupra sa otcirmuirea tuturor celor cesint orinduiti impotriva tilharilor"68, adica a pandurilor lui Tudor Vladi-mirescu. Intr -o scrisoare, care nu s-a pastrat, adresata acestuia, NicolaeVacarescu, el insusi unul din boierii fagaduiti", 11 1nvinovatea ca aducenenorociri asupra patriei. Conducatorul pandurilor ii raspunde ins/ ras-picat, acuzindu-1 ca pre norod, cu al carui singe s-a hranit s-a poleittot neamul boerese"", 11 socoteste nimic ski numai pre jefuitori fi numestepatria. Mai departe, Tudor Vladimirescu 11 Intreaba pe boier cum nu soco-titi Dvs. ca patria se cheama norodul, iar nu tagma jefuitorilor ?"71. Citdespre el insusi, Tudor Vladimirescu declara Ca e numai un om, luatde catre tot norodu al Orli, cel amarit tii dosadit din pricing jefuitorilor,ea sa le fiu chivernisitor in treaba cererii dreptatilor ; iara tagraajefuito-rilor, continua luptatorul revolutionar, caci nu le place una ca aceasta,a ridicat arme de moarte asupra patriei a ticalosului norod"72.

Desi o parte din boieri, colaboratori ai Eteriei, se angajaserg, fatade Tudor Vladimirescu sä conlucreze pentru inlaturarea domniilor fana-riote si a dependentei fata de turci, ei nu erau multumiti ca miscarea fiscufunda, impingindu-i pe un plan secundar, daca, nu le primejduia chiarsi averile i vietile. Considerindu-1 pe Tudor Vladimirescu un dusman,boierii au angajat cu bani pe capitanul de arnauti Hagi Prodan sa,-1 asa-sineze, cum arata la 28 februarie, indignat, insusi capetenia pandurilor73,care a reusit sa dejoace complotul pus la cale. Anuntindu-se trecereaPrutului de Alexandru Ipsilanti in numele Eteriei, Grigore Brincoveanu,Grigore Ghica, Barbu Vacarescu, Stefan Belu Joan Manu au fugit laBrasov". i caimacamii lui Scarlat Callimaki s-au retras, dar la Giurgiu.Alti boieri eteristi au ramas la Bucuresti, sperind ca vor fi aparati deAlexandru Ipsilanti, pe care-1 asteptau, mai ales ca acesta anuntase inprima lui proclamatie ca moldovenii sa nu se teama de turci caci o puteretare adica Rusia e gata sa pedepseasca indrasneala for""

Tudor Vladimirescu a ajuns bash' mai repede la Bucuresti. La 16martie el a dat din Bolintin o proclamatie catre locuitorii capitalei, in

62 Ibidem, p. 208.69 Ibidem, p. 234.79 C. D. Aricescu, Acte justificative la istoria revoluliunii romdne de la 1821, Craiova,

1874, p. 71.Ibidem,71 p. 71-72.

72 Ibidem, p. 75.73 Rdscoala din 1821. Documente interne, vol. I, p. 312-313.74 Joan Dlrzeanu, op. cit., p. 53 §i 55.75 C. D. Aricescu, Acte justificative la istoria revolufiunii romdne de la 1821, Craiova,

1874, p. 92.

Eji

§i

si

si

si

www.dacoromanica.ro

944 VASILE MACIu 14

care acuza din nou pe boierii autohtoni ca s-au unit cu cei dupa vremitrimi0 domni" c5, nici acum nu voiesc a implini cerirea pentru slobo-zenia dreptatilor"7°. A doua zi insa, consulul rus A. Pini a In§tiintat pemitropolit ca tarul a dezavuat pe razvratitori, i apoi s-a retras la Brapv.Peste putin timp, tarul, care se afla la congresul Sfintei Aliante la Laybach,a dezavuat f}i actiunea lui Alexandru Ipsilanti, dar acesta a continuatBA declare ca Rusia it va ajuta contra Portii.

Luind cunoqtinta de condamnarea miparii sale, Tudor Vladimirescu,care formal nu se declarase adversar Portii, a hotarit sa colaboreze cuboierii fagaduiti", rama0 in Bucureti, spre a obtine de la Poarta resti-tuirea dreptatilor tarii", adica deplina autonomie inscrisa In vechilecapitulatii77, caci fara sprijinul boierilor, §ansele interventiilor sale la turderau minime. Cind, la 25 martie, a aflat ca tarul a dezavuat i mi§carealui Alexandru Ipsilanti, el 0-a dat deplin seama ca o rezistenta comunaromano-greaca impotriva armatelor otomane era imposibila §i ca trebuiasa ajunga la Intelegere cu Poarta. In acest scop a inceput tratative cu boieriirama0 in Bucure0i, dar numai dupa intrarea otirii sale in oral boieriiau acceptat, la 23 martie, sa subscrie o carte de adeverire in care recuno*-teau ea pornirea d-lui slugerului Theodor Vladimirescu nu este reavatamatoare, nici In parte fieparuia, nici patriei, ci folositoaretoare norodului spre uurinta ". In acelasi document, boierii semnatarijurau ca niciodata nu vor cugeta impotriva vietei si a cinstei d-luica, se vor uni intru toate bunele cugetari cite se vor chibzui intre dumnea-lui §i toti cei uniti cu dumnealui printr-aceste iscalituri. .. "78.

In aceea0 zi, Tudor Vladimirescu a semnat un juramint pe care 1-adat in mina boierilor, legindu-se in numele lui i al oNtii norodului"ca niciodata nu va cugeta nici de fats, nici prin chip de viclenie, asupravietii a cinstei cuivaq. din patriotii mei, sau asupra hrapirii averii sale".Se angaja as recunoasca vremelnica stapinire a tarii" §i declara ca vaIndupleca norodul din cite §aptesprezece judete... " a da toata supune-rea ascultarea la stapinirea Orli..." cind insa §i aceasta stapinireva avea Ingrijire pentru dinsul, a-1 feri de orice jaf §i nedreptate"78.

Reprezentant al maselor taranesti §i orkene§ti, Tudor Vladimirescunu s-a constituit instrument al boierilor, ci, in interesul Orli, se angajasa colaboreze cu ei, el insu0 pastrind, in felul lui Cromwell, forta armata,mijlocul principal de functionare a statului. De buna seams sub presiuneasa, boierii au adresat la 27 martie un memoriu catre Poarta in care ii aparaactiunea, declarind ca s-au incredintat ca ridicarea norodului nu pri-ve§te spre nesupunere, ci spre cererea dreptatilor sale..." 80. Tot in ace-la0 scop boierii au trimis un memoriu taruluin i un altul cancelaruluiaustriac Metternich, acestuia din urma solicitindu-i sprijin pe linga Poartaspre a i se reda Tarii Romanekrti vechile privilegii82. Boierii nu acceptaucu convingere subordonarea for reala fats de capul Adu.narii norodului,

76 Relscoala din 1821. Documente interne, vol. I, p. 372.77 Ibidem, p. 296.78 Ibidem, p. 395.79 Ibidem, p. 397.

Ibidem, p. 410.sl Ibidem, p. 412-413.88 Ibidem, p. 413-414.

ci

8°

1i

gi

1i izba-vi-si

1i

www.dacoromanica.ro

15 CARACTERUL MIKARTI LTJI TUDOR VLADIMIRESCU 945

care incepuse a fi numit de panduri Domnul Tudor", caci acesta, impotri-va parerii lui A. D. Xenopol si a altora, continua sa apere cauza poporului.Nu mai este ins/ cu putinta ca poporul sa sufere si de aid incolo, Berta.la 31 martie, deci dupa acordul cu boierii din Bucuresti, Tudor Vladimi-rescu boierilor fugiti la Brasov, silniciile raufacatoare savirsite pins acumasupra lui ; el s-a hotarit ca mai degraba sa piara cu totul decit sa rabdepovara indatorata de el ping acum"83.

Miscarea condusa de Tudor Vladimirescu, in afara caracteruluisail social antifeudal, a avut si un caracter national. In arzmagzarul adre-sat Portii la 23 ianuarie 1821 el invinovatea deopotriva atit pe boieriiromani, cit si pe cei du pe vremi trimisi domni si otcirmuitori acestuinorod", adica pe domnii fanarioti84. Cum reiese din acelasi document,Tudor Vladimirescu cerea ca Poarta sa fad, indreptare si orinduiala,ca sa lipseasca jafurile"85, dar in proclamatia adresata judetelor la 20martie din Bucuresti el declar5, ca cea mai de temei hotarire" a sa esteca in nici un chip sa nu inceteze din cererea dreptatilor tare adicaa autonomiei depline cu inlaturarea domnilor fanarioti pe care dad),nu le va dobindi prin cererile facute, ele sa vor dobindi negresit prinvarsare de singe impotriva vericaruia vrajmas sa va arata calcatoriuacestor dreptati..."86. In acest scop cheama in ostirile" tariff cit demulti ostasi de prin sate. Cererea dreptatilor tarii" se face si in memoriultrimis Portii, in martie 1821, de Tudor Vladimirescu si de boierii ce-idadusera cartea de adeverire din 23 ale aceleiasi luni, cu precizarea : drep-tatile si privileghiurile ce din vechime au avut Cara aceasta", care s-aucalcat 8i au ajuns mai cu totul a sa pierde" din pricina stapinitorilor",adica a domnilor fanarioti trimisi de turci87. Staruind in acelasi scop,5 aprilie Tudor Vladimirescu cere mitropolitului si marelui vistier s6, intrein corespondenta cu moldovenii ca uni ce sintem de un neam" pentruca impreuna cu ei sa putem scrie el cistiga deopotriva dreptatileacestor printipaturi, ajutorindu-ne unii pe altii"88.

Cita vreme actiunea se desfasura in speranta sprijinului diplomatic,eventual si militar, al Rusiei, intre Tudor Vladimirescu si Eterie a fost ointelegere deplina. Alaturi de panduri mergeau de la inceput si arnauti, multidin ei bulgari, sirbi si greci, iar lupta de eliberare de sub turci urma 85, seclued impreuna cu acestia in numele credintei crestine ortodoxe, de unclesi numele de zavera dat miscarii generale din Principatele Rom'ane din1821. Dup5, dezavuarea tarului, Tudor Vladimirescu a continuat ins&tactica initiata prin arzmagzarul de la 23 ianuarie, cerind printr-un memo-riu, impreuna cu boierii fagaduiti" ramasi in Bucuresti, ca Poarta saredea tarn vechile drepturi si privilegii. Fata de Alexandru Ipsilanti, sositla Bucuresti la 25 martie, o data cu scrisoarea lui Capodistria, in carese anunta si dezavuarea miscarii eteriste de tar, Tudor Vladimirescu a luato atitudine de independenta. S-a ajuns treptat la o racire tot mai accen-

83 Ibidem, p. 434.84 Ibidem, p. 208.85 Ibidem, p. 209.86 Ibidem, p. 386.87 Ibidem, p. 410.88 Ibidem, vol. II, Bucurqti, 1959, p. 33.

la

www.dacoromanica.ro

946 VASILE MACIU 16

tuata a raporturilor dintre cei doi conducatori, Alexandra Ipsilanti pre-tinzind conducerea unica ostilitatea fatisa fats de turci, in timp ceTudor Vladimirescu se considera, pe drept, adevaratul reprezentant altarii E}i voia sa trateze cu Poarta.

Nesinatindu-se in siguranta la Colentina, in marginea Bucurestilor,Alexandra Ipsilanti s-a retras curind la Tirgoviste, pregatindu-se acolosa reziste turcilor. El Intreprinse insa o acliune de subminare a autori-tatii lui Tudor Vladimirescu, alungind din unele judete pe ispravnicii puside acesta defaimindu-l. La 19 aprilie el a dat o proclamatie catre romani,in care, declarind ca peste putin timp se va transfera pe teritoriul Greciei,incepea prin a insinua ca el este calomniat89. Scopul sau si al colaborato-rilor sal, cum indica Inca. la 4 aprilie insusi Tudor Vladimirescu, era satraga tot norodul Rugg, dinsii"99, adica sa-1 inlature pe Tudor Vladimirescu

sa-i is ostirea spre a o folosi contra turcilor, cum s-a intimplat dupaarestarea lui la Golesti. Urma un schimb de scrisori cu imputari Intre ceidoi conducatorin, apoi un complot organizat de Eterie cu concursul luiDimitrie Macedonski si al lui Hagi Prodan In tabara lui Tudor Vladimirescu,care putu fi astfel arestat apoi ucis la Tirgoviste, invinovatit de tradarea Eteriei, deli el nu Meuse decit sa colaboreze cu aceasta, cit timp Rusiafi oferea sprijinul. Insasi conventia care ar fi fost incheiata de TudorVladimirescu cu Iordache Olimpiotul cu Joan Farmache, datata numaicu indicarea anului 1821, e suspects, caci nu e un act autentic, ci o tradu-cere a unui pretins text romanesc si a parvenit generalului austriacSchusteckh din Transilvania, in iunie 1821, dupa asasinarea lui TudorVladimirescu, strecurata probabil de Eterie unuia din informatorii austriecipentru justificarea asasinarii92.

Miscarea condusa de Tudor Vladimirescu, menita al duca la reor-ganizarea societatii romanesti si la independenta sau cel putin la deplinaautonomie a Orli, a avut un puternic ecou si in Transilvania, uncle taraniiromani au inceput sa se agite contra nobilimii in asteptarea venirii luiTodoras" acolo, privit atit ca exponent al taranimii, cit si al romanilor93.

Fara sa fi ajuns la o conceptie clara despre natiune, Inca dominatde misticismul religios, dar cu o realists orientare politica, Tudor Vladi-mirescu a luptat, constient ca-si primejduia viata, in primul rind pentrucauza libertatii tarii sale, care conditiona reorganizarea ei interns. Asacum stria la 28 ianuarie clucerului Constantin Ralet, ispravnicul jud.Mehedinti : ...sa stii ca eu sint cel mai bun fin al patriei mele... "94,Tudor Vladimirescu a fost un desavirsit patriot. Cu drept cuvint istoriculI. C. Filitti scrie despre el &á a aratat un simt de demnitate un spirit

89 C. D. Aricescu, Acte justificative la istoria reoolufiunii rotnine de la 1821, Craiova,1874, p. 153.

9° I. C. Filitti, Frdmentarile politice si sociale In Principatele Romdne de la 1821 la 1828,Bucuresti, 1932, p. 69.

91 Rdscoala din 1821. Documente interne, vol. I, p. 175-177, 191-192, 193- 191'.a.92 Documente privind istoria Romdniei. Colecfia Eudoxiu de Hurmuzaki (Serie noud),

vol. III. Sotidaritalea romlnilor din Transilvania cu miscarea lui Tudor Vladimirescu..., Edit.Academiei Republicii Socialiste RomAnia, Bucuresti, 1967, p. 324-325.

93 Ibidem, p. 199-20J.94 Rdscoala dirt 1821. Documente interne, vol. I, p. 211.

si

si

si

si si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

17 CARACTERUL MI$CARII LUI TUDOR VLADIMTRESCU 947

de sacrificiu, pe care nu-1 intilnim la altii din acele timpuri din amindoudPrineipatele795.

Analiza societdtii feudale romamesti in destramare i aceea a con-tradictiilor de class i nationale fn timpul actiunii din 1821 din Tara,Romaneascd dovedesc caracterul progresist, antifeudal si national alacestei miscari. Ce nivel a atins Ins aceasta actiune, a fost ea o rdscoald,o miscare revolutionary sau o revolutie ?

Actiunea din 1821 a inceput, evident, printr-o insurectie, cum onumeste K Marx intr-un text francez : insurrection nationale de Vla-dimirescu"99, dar K. Marx numeste revolutia greacd din 1821-1828tot insurectie, la fel si revolutia romans de la 1848 din Transilvania97,deci cuvintul insurectie la el n-are sensul restrins de rdscoall ! De altfel,orice revolutie are un moment de insurectie. Miscarea din 1821 n-a avutun caracter spontan, cum au rascoalele, ci a fost pregatitd cu mult timpinainte de a izbucni, in colaborare cu Eteria, da nu ca parte a ei, si subinspiratia Rusiei. Chiar si proclamatia cititd la Pades, in nordul jud.Alehedinti, la 23 ianuarie 1821 si arzmagzarul trimis Porta an fost scrisede Tudor Vladimirescu, in intelegere cu colaboratorii sdi boieri, la Bucu-resti. Adunarea cea orinduitd pentru binele i folosul a toatd, Cara ",constituita la, Pades, a fost rezultatul unei convocdri a taranilor dinnord-vestul Olteniei, multi din ei fosti panduri sub conducerea luiTudor Vladimirescu in timpul razboiului ruso-turc din 1806-1812. Dac'dpandurii, nemultumiti &A au fost impusi la ddrile marl ale celorlaltitarani, s-au ridicat la luptd contra boierilor, lupta for a fost organizatd,sub conducerea lui Tudor Vladimirescu si a capitanilor sdi, sub o sever&discipling. De bung seams un program bine inchegat n-a fost alcatuit,cad Cererile norodului rumeinese98 constituie doar un program de circum-stanta, elemente programatice au fost totusi formulate de Tudor Vladi-mirescu in proclamatia cititd la Pades, in arzmagzarul adresat Portii,in Cererile mentionate si in proclamatia adresat locuitorilor judetelorla sosirea sa la Bucuresti, la 20 martie. Intimpldrile" din 1821 n-aulost deci o rdscoald tdrdneascd nici chiar numai o rdscoala a poporului",cdci n-au avut un caracter spontan. C. D. Aricescu in mod constant99,A. D. Xenopol numai in unele cazuri100, de curind acad. Andrei Oteteanumesc actiunea din 1821 revolutie A. D. Xenopol numind-o alteorimiscare i chiar rdscoaldm , la fel §i unii istorici din zilele noastre.Nici germenii noii orinduiri capitaliste nu erau insa destul de puternici,nici ideologia dacoromanismului nu-si insusise elementele ideologieirevolutiei burgheze pentru a se putea ajunge la o revolutie, fie si la o revo-lutie inabusitd. Nu numai Imperiul otoman, dar nici Rusia tarista si Aus-tria habsburgicd n-ar fi tolerat rdsturnarea orinduirii feudale in Principate

95 I. C. Filitti, op. cit., p. 66.98 K. Marx, Insemndri despre romdni (Manuscrise inedite). Publicate de acad. A. Cnetea

$i S. Schwann, Edit. Academiei Republicii Populare Romane, Bucuresti, 1964, p. 40.97 Ibidem, p. 67. Vezi si K. Marx, Domnut Vogt, in Karl Marx, Friedrich Engels, Opere,

vol. 14, Edit. politicA, Bucuresti, 1963, p. 543.98 lidscoala din 1821. Documente interne, vol. I, p. 272-274 $i 278-281.99 C. D. Aricescu, Istoria revolufiunii romdne de la 1821, Craiova, 1874.100 A. D. Xenopol, Istoria romdnilor dirt Dacia Traiand, ed. a 3-a, vol. 10, Bucure5ti.

(f. a.), p. 50, 52, 53 $i 73.101 I6idem, p. 58, 59, 62, 63, 67 si 68.

§i

8i

www.dacoromanica.ro

948 VASILE MACLU 18

f}i nici formarea unui stat romfinesc independent intre ele. Pentru ca actiu-nea din 1821 sa fi atins nivelul unei revolutii, era necesar Ca, in afar/de Tudor Vladimirescu, cel putin capitanii lui, elemente negustoresti sichiaburesti de la sate, sa fi fost stapiniti de ideologia dacoromanismuluisi de ideile revolutionare burgheze, dar ei, ca gi toti ceilalti panduri, inafara urei elementare contra boierilor, erau sub influenta crestinismuluiortodox cosmopolit, convinsi ca trebuia continuata lupta contraturcilor, in numele credintei crestine, de unde gi numele zavera (pentrucredinta) dat actiunii de acei arnauti care erau de origine bulgareascasau sirbeasca si se aflau in contact cu pandurii, avind uneori gi roluri deconducere, cum a fost cazul cu Hagi Prodan si D. Macedonski. Asa segi explica usurinta cu care acestia din urma an convins pe capitanii luiTudor Vladimirescu, la Golesti, predea conducatorul for lui IordacheOlimpiotul, care 1-a dus la Tirgoviste, in tabara lui Alexandru Ipsilanti,unde a fost ucis. Pe de alts parte, daca actiunea din 1821 a avut elementede program, un program de infaptuiri sociale gi nationale bine conturatn-a fost alcatuit, din cauza complexitdtii ei interne si extern, miscareacuprinzind nu numai tarani gi oraseni, dar si o parte insemnata a boierilor,pe boierii fagaduiti". Data, se tine seama pe de alts parte, ca actiuneaincepuse in speranta ca Rusia tarista o va sprijini contra Portii, cel putinpe cale diplomatic /, se inteleg limitele pe care insusi Tudor Vladimirescui le-a impus de la inceput. Restabilirea domniilor p.amintene in Principatein 1822 a fost un act cu urmari importante din punct de vedere national,dar nu trebuie uitat ca Poarta s-a ldsat convinsa la el nu numai de presiuneaintimplarilor din anul precedent, dar si de cererile insistente ale boierilorrefugiati la Brasov, la Cernauti si la Chisinau, precum si de cele ale boie-rilor ramasi in tarn, facute intr-un moment in care conducatorii otomaninu mai puteau sa aiba incredere in fanarioti. La 1821 n-a fost deci orevolutie nationals. Actiunea intreprinsa in acest an n-a inlaturat privi-legiile feudale gi nici unul din actele lui Tudor Vladimirescu nu indicao asemenea intentie din partea sa, desi, daca el ar fi reusit sa se face recu-noscut domn de Poarta, in felul lui Milos Obrenovici in Serbia, si se re-stabileasca deplina autonomic) a tarii, orinduirea feudal/ ar fi fost graycompromise. Inainte de a incepe lupta sa, Tudor Vladimirescu a colaboratcu multi boieri convinsi de necesitatea reorganizarii statului, in specialde inlaturarea jafului fiscal, de intarirea fortelor armate si de inlaturareaabuzurilor. Nu se poate deci vorbi de o revolutie antifeudala.

Dad, Intimplarile" din 1821 cum le-a numit in treacat MihailKogalniceanu n-au constituit nici o rascoala, nici o revolutie, ele anfost fw/ o miscare revolutionara antifeudala gi national /, caci pregatireasi organizarea for din timp, elementete de program din documentelementionatre, tonducerea ferma a ostirii de panduri, cirmuirea de fapt.a Orli de Tudor Vladimirescu aproape doua luni in numele poporului si,in build, masura, contra boierilor, impun aceasta caracterizare. Desi infrintaprin tradarea capitanilor a conducatorului ei, lupta revolutionara din1821 a contribuit la restabilirea domniilor autohtone si a declansat oputernica miscare de reforme, care a largit calea ascensiunii noii orin.duiricapitalists.

sa-si

www.dacoromanica.ro

19 CARACTERUL MIECARIT LUI TUDOR VLADIMIRESCU 949

Asa cum am aratat in raportul acesta, complexitatea miscarii revo-lutionare din 1821 din Tara Romaneasca a fost determinate de impleti-rea intereselor claselor sociale care an actionat in cadrul ei burgheziain formare, taranimea libera si cea dependents, boierimea reformatoare, precum si de interesele Eteriei si ale Rusiei tariste, care au influentat-o.

Neputinta ei de a se ridica la nivelul unei revolutii a lost cauzatainsa de insuficienta dezvoltare a germenilor capitalismului atit in tarileromane, cit $i in sud-estul Europei. Expresie a adincirii crizei orinduiriifeudale, miscarea revolutionary condusa de Tudor Yladimirescu a aratattotusi necesitatea unor profunde schimbari sociale $i politice, din carecauza ea a devenit punctul de pornire al intregii miscari nationale si socia-le din jumatatea de secol care i-a urmat. Jertfa a contradictiilor socialesi nationale ale miscarii revolutionary declansata §i condusa de el, TudorYladimirescu a devenit in constiinta poporului roman un erou, a caruiimagine continua 0, actioneze in sens pozitiv asupra societatii romanesti.

LE CARACTtRE DU MOUVEMENT DE TUDOR VLADIMIRESCIT

RESUME

Dans la plupart des cas, le mouvement de 1821 a sty considerscomme progressiste, ayant en des effets positifs pour le developpementulterieur du peuple roumain. Mais it existe aussi des historiens qui s'at-tachent a demontrer son caractere limit&

Etudie au point de vue dialectique, le mouvement dirige par TudorVladimirescu constitue Paboutissement de I'aggravation de la crise dusysteme Modal dans les pays roumains an debut du XIX° siecle, mais itse rattache egalement a la crise du feodalisme dans le sud-est de 1'Euro-pe, aussi bien qu'a Pecho de la revolution bourgeoise de France. La person-nalite de Tudor Vladimirescu constitue une expression de la bourgeoisieroumaine qui s'affirmait tant sur le plan economique, que politique.

Collaborant avec l'Hetairie, afin de liquider la domination otto-mane sous Pegide de la Russie, Tudor Vladimirescu a declenche son mou-vement en exhortant le peuple a la lutte, beneficiant a la fois de l'appuiconcerts des boyards reformateurs. Les paysans, surtout ceux d'Oltenie,se rassemblerent sous sa direction et entreprirent leur marche sur Buca-rest, capitale de la Valachie, oil Tudor Vladimirescu arriva le 17/29 mars1821. De son cote, Alexandre Ypsilanti, chef de l'Hetairie, venant deRussie, s'acheminait aussi vers Bucarest.

Mais le tsar Alexandre II, present a cette date au Congres de laSainte-Alliance de Laybach, desavoua taut Tudor Vladimirescu qu'Alexan-dre Ypsilanti, ce qui determina Tudor a essayer d'aboutir a une ententeavec les Tures, auxquels it demanda de retablir la totale autonomie dupays. Bien que se trouvant dans une inferiority militaire ecrasante parrapport aux Ottomans, Alexandre Ypsilanti continua ses preparatifs delutte contre ces derniers. Pour raffernir le potentiel de ses forces armees,it organisa un complot contre Tudor, visant a s'emparer de Parmee orga-

www.dacoromanica.ro

950 VASILE MACH 20

nisee par celui-ci. Animes de la ferme conviction qu'ils devaient lutterpour la foi (za vera) contre les Tures mahometans, les capitaines de TudorVladimirescu livrerent leur chef a Metairie qui le tua.

Le mouvement de Tudor Vladimirescu a depasse le cadre d'unerevolte, mais it n'a pas atteint le niveau d'une revolution, car les germesdu capitalisme n'etaient pas assez puissants pour que l'on puisse renverserle systeme Modal d'un coup. Il fut cependant un mouvement antifeodalet national, le point de depart de la lutte de liberation sociale et ratio-nale des Roumains des cinq futures decennies.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTII LA ISTORIA. CAILOR FERATE DINROMANIA

IDEI I PROBLEME IN PERIOADA 1859-1869DE

BUCITR TINCII

Dintre institutiile de seams ale Romaniei, singurg calea ferata nuare elaborate Inca o istorie a ei. Armata, posta, marina, drumurile, Ban-ca National:a, Casa de economii consemnatiuni dispun de monografiiistorice, care cuprind cea mai mare parte a existentei for 1, in timp cecalea ferata o institutie atit de important pentru viata economics sisocials a tariff isi are scris6 istoria numai pin6 la anul 1869, cind a fostinaugurate linia Bucuresti-Filaret-Giurgiu, cea dintii de pe teritoriulvechii Romanii.

Autorul ei, Constantin C. Manescu, a elaborat o istorie documenta-r5, a tailor ferate, care serveste cercetgtorilor pins astazi. El a folosit sur-sele primare cele mai importante 2, si anume, documentele si rapoarteleoficiale, legile si dezbaterile parlamentare privitoare la cgile ferate dinperioada 1842-1869, pe care :le reproduce fie textual, fie in rezumate anal-nuntite. Lucrarea lui nu reds Ins bogatul material de idei cuprins in ziare,in brosurile si in eartile din epocA in legatura cu proiectele de c.i ferateping la 1869, deli acesta reprezint5, un deosebit interes istoric, ideologictsi politic. Istoria lui Const. C. Manescu nu cuprinde discutiile hotari-toare din anul 1868 in jurul concesiunilor Strusberg si Offenheim, care au

1 Vezi : Generalul Radu Rosetti, Essais sur ['art mililaire des Roumains, Bucarest,1935; idem, Istoria artei militare la romdni Mud la miflocul veacului at XVII-lea, Bucuresti,1947; Const. Minescu, Istoria poptelor romdne, originea, dezvoltarea pi legislafiunea tor, Bucuresti,1916 ; Nestor Urechia, Drumurile, Bucuresti, 1911 ; Lt. Comandor C. Ciuchi, Istoria marineiromdne to decurs de 18 secole, Constanta, 1906; Victor Slavescu, Istoricul Bancii Nafionalea Romdniei, Bucuresti, 1925; Centenarul Casei de Economii pi Consemnafiuni, 1864--1964,Bucuresti, Edit. stiintifica, 1964.

2 Const. C. Manescu, Istoricul editor ferate din Romdnia, Bucuresti, Editura DirectiuniiGenerale a CAilor Ferate, 1906, vol. I, XXX -I- 508 p.; 1 vol. Anexe, XIV + 623 p. Asupralui C. Manescu vezi : Bucur Tincu, Const. C. Manescu, inginer, profesor pi istoric at editorferate, In Revista cailor ferate", nr. 1/1970, p. 47-51.

STDDII". tomul 24. nr. 5. D. 951-962, 1971.

9i

www.dacoromanica.ro

952 BUCUR TINCU 2

avut ca urmare inceputul realizarii efective a magistralei feroviare a Sudu-lui Virciorova-T. Severin-Craiova-Pitesti-Bucuresti-Ploiesti-Buzau-Ro-man , pe de o parte $i a magistralei Nordulu pe de alta.

Expunerea intenselor §i pasionatelor discutii in jurul construirii cailorferate, mai ales in epoca Unirii, discutii care constituie un capitol impor-tant al gindirii noastre economice, politice sociale, este absolut necesarapentru cunoasterea mai amanuntita a problemelor vietii noastre politicesi de stat din perioada 1859-1869.

1*

Dezvoltarea rapida a economiei Romaniei prin intensificarea relati-ilor de productie capitaliste in secolul trecut a treat un intens schimb deidei in legatura cu construirea i exploatarea mijloacelor de comunicatiesi transport, absolut necesare acestei dezvoltari. Fiecare din aceste mij-loace posta, telegraful, drumurile, navigatia pe riuri pe mare, daleferate a dat nastere unor ample discutii privind utilitatea, urgenta,modul de realizare si de exploatare a lui. Construirea mijloacelor moder-ne de comunicatie era o cerinta national& general* Ion Ghica stria in1848: Noi in toate clasele simtim lipsa drumurilor : taranul cind iii cardfinul lemnele, arendasul cind I i cara bucatele la Galati sau la Braila,negustorul dud iii aduce marfa la Bucuresti si Iagi, si taranul peste tot anurs.In mod. imperios imediat, chile moderne de comunicatie erau cerute inspecial de catre mosierimea exportatoare de cereale si de burghezia comer-ciala, care se gasea in plin proces de dezvoltare si de consolidare.

Cele mai bogate discutii le-au generat chile ferate, mijlocul de trans-port cel mai nou si mai eficace in acea vreme, construirea for reclamindresurse financiare tehnice uriase. De aceea, problema cailor ferate a fostdezbatuta tot atit de intens in secolul trecut la noi, ca cea agrara, finan-cial* monetara si a crearii industriei nationale.

Faptul este deplin explicabil, deoarece locomotiva cu aburi a insem-nat atunci o revolutie in transporturi, fiind considerate de catre IonGhica si de contemporani conchista cea mai mare a secolului al XIX-lea" 4.

Atit in alte taxi, cit si la noi, construirea chilor ferate a insemnatcea mai mare intreprindere economics din epoca moderne, ea facind par-te din programul general al tuturor guvernelor europene.

Intr-adevar, din 1830 de cind Stephenson a descoperit locomotivacu abur s-a deschis la 15 septembrie in acelasi an, in mod oficial linia.Manchester-Liverpool, chile ferate au cunoscut o dezvoltare vertiginoasa.Pia, in 1840 se construisera numai in Europa 2 762 km de cale ferate,in 1845 se ridicasera la 9 052 km , iar in 1870 la 98 000 km. In Germania,prima linie ferata a fost deschisa in 1833, in Belgia in 1835, in Frantain 1837, in Austria in 1838. In Banat, prima linie s-a construit in 1856,Bazias-Oravita, Livia carbunelui", in 1857, Itadna-Timisoara Jimbo-lia-Timisoara, in 1858 Timisoara-Oravita Timisoara-Curtici-Arad. In

3 Ion Ghica, Opere economice, vol. III, ed. Ion Veverca, Bucure§ti, 1937, p. 52.In Independenta romAna", I, 1963, nr. 8, p. 30.

Roman-Itcani,

gi

yi

si

1i

sisi

si

1i0i

www.dacoromanica.ro

3 DIN ISTORIA C.F.R. (1859-1869) 953

Transilvania, liniile s-au construit abia dupg zece ani, in 1868, linia Arad-Radna-Alba-Iulia, urinate de liniile Simeria-Petroseni si Oradea-Cluj In1870. In Dobrogea, prima linie ferata Cernavoda-Constanta s-a construitintre 1858-1860 de cgtre compania englezg John Trevor Barkley §4i JohnStaniforth care apoi, intre 1854-1866, a construit linia Rusciuc-Varna,iar intro anii 1867-1869 linia Bucuresti-Filaret-Giurgiu.

Principatele Romane priveau cu admiratie si totodatg cu mihnireprogresele realizate in alte tari in domeniul cailor ferate, de care ele aveauabsolutg nevoie pentru dezvoltarea economics. De aceea, s-au facut nume-roase proiecte pentru construirea acestora si la noi, ele hind expuse pelarg In lucrarea mentionatg a lui Const. C. Manescu 5.

La discutiile asupra cgilor ferate care au cunoscut cea mai mareintensitate Intre 1859-1869au luat parte cei mai de seams oameni po-litici ai nostri, oameni de culturg, economics, presa vremii si Adungrilelegiuitoare, care ne-au lgsat un vast material documentar, explorat pinlacum numai partial de cgtre cercetgtori.

Argumentele de ordin economic an fost cel mai insistent invocatein favoarea construirii cgilor ferate, pentru evidenta lor convinggtoare.

Un puternic punct de sprijin teoretic in demonstrarea rolului eco-nomic al cgilor ferate, 9ostul constructiei lor si problemele de exploatare1-a constituit, pentru contemporani, lucrarile economistului Michel Cheva-lier (1806-1879), des citat In scrierile lor.

N. Sutu, I. Ghica, E. Winterhalder, P. S. Aurelian, precum si nume-rosi oameni politici din epocg au argtat ea Mr& cei ferate, boggtiile chn-piilor au o valoare mica, iar cele ale muntilor o valoare si mai scgzutg,fiindca nu se pot transporta la locurile de prelucrare sau de consumatie.Ca exemplu se dadea Muntenia, undo apropierea Dungrii ridica prejulpgraintului de trei on fatg de Moldova, unde deli era mai bine lucrat, nuputea fi pus In valoare din lipsa mijloacelor de comunicatie apropiate siieftine. lar cind aceste transporturi trebuiau fgcute cu carele la mari dis-tante, mai ales pentru nevoi de export, costul transportului era foarteridicat, uneori intrecind valoarea marfii. Economistul Nicolae Sutu arataIn 1854 ea transportul griului din mijlocul Moldovei la Galati cost maimult decit de la Galati ping In Anglia 6.

In numeroase scrieri de epocg s-a subliniat cistigul mare ce va rezultaprin eliberarea , In folosul agriculturii si al comertului, a zeci de mii deperechi de vite si de brate omenesti ocupate ping atunci In transporturila mari distante, din lipsa cgilor ferate.

Intr-o brosurg anonimg din 1862 se arata in mod explicit acest avan-taj : In fine, nu se poate convinge oare fiecare ca vitele noastre trAgg-toare in numar de mii de parechi, impreung cu minuitorii lor, s-ar puteaintrebuinta mai cu folos la plug $i la alto lucrari ale agriculturii si indus-triei cind drumurile de fer vor inlesni transporturile la porturile noastrede la Dungre" ? 7.

5 Vezi $i Victor SlAvescu, Curs de transporturi, Bucuresti, 1930; idem, Vechi proiectede cal ferate to Moldova 1846-1851, Bucuresti, 1942.

6 N. Sutu, Opere economice, editia Ion Veverca, Edit. stiintifica, 1957, p. 339-343.7 Drumurile de fer in Romeinia, Bucuresti, 1862, p. 4.

I 0. 2741www.dacoromanica.ro

.954 BUCUR TThIct7 4

Un alt avantaj al tailor ferate era considerat faptul ca ele vor sti-mula cresterea culturii cerealiere, prin aceea cg producgtorii vor fi elibe-rati de imensul cost al transporturilor vor avea siguranta unui cistig maimare in lupta competitive la export.

In afara rolului economic al tailor ferate, era infatisat si acela de aridica Romania pe scara civilizatiei si a culturii. Exemplul stimulatoral tarilor strgine era mereu prezent in scrierile de epocg. Pe cind dartoate celelalte natii ale Europei si ale lumii intregi scrie un publicist

chiar acelea care se credeau moarte pentru totdeauna, s-au desteptatdin somnul for i pgsesc cu pasuri gigantice pe drumul progresului prinstabilirea de di ferate, tgrile noastre stau In amortire" 9. Se mai arat5,ca Romania iii va putea indeplini rolul ei in Orient, numai prin constru-irea mijloacelor moderne de comunicare, in special a tailor ferate 9.

Se sublinia, de asemenea, misiunea civilizatoare i umanitarg a tailorferate, ele ajutind pe oameni sa ias'a din izolare, sg se cunoasca, sg-§i im-pgrtaseasca reciproc progresul spiritual si material si s5, prospereze in unire

pace. Natiile stria Ion Ghica in 1848, cu tonic optimism legat deconstruirea in alte tali a tailor ferate vor uita in curind ura, cind sevor obisnui a se vedea pe toata ziva, dud. vor trai o viatg comuna, vorface toate un singur i acelasi neam, o familie pe care nimic n-o va puteadespgrti, cAci deosebitele neamuri sint trebuincioase unele altora"10.

N. Sutu stria in acelasi sens : Civilizatia urmeaza comertul" 11.Aceste consideratii ni se par astazi naive, dar in epoca ele erau idei

mobilizatoare, cu un mare ecou in constiinta contemporanilori careluau parte la revolutia produsg de locomotiva cu aburi, cu aceeasi uhnireincrez5,toare cu care oamenii de azi privesc aparitia energiei atomicezborurile cosmice.

In favoarea tailor ferate erau invocate i argumente cu caracterpolitic, avind mare rezonantg in epocg. S-a subliniat in primul rind rolaltailor ferate in consolidarea Unirii, prin stabilirea unei legaturi directe,permanente si rapide intre Muntenia si Moldova, indeosebi intro Bucureo i§i Iasi. Se sublinia apoi importanta strategics a tailor ferate, Romaniaputindu-si concentra in mod rapid, in caz de nevoie, fortele armate nisi-pite pe frontierele ei atit de intinse.

La aceste argumente de ordin teoretic general sau privitoare lanevoile economice interne se algturau considerentele, nu mai putin hotg-ritoare, referitoare la stabilirea leggturilor comerciale cu strainatatea.Romania devenind o Cara intens exportatoare de cereale, transportul rapidera pentru ea un factor decisiv in competitia pe pietele europene 12.

Prin asezarea ei geograficg intre Austria, Rusia Turcia, Romaniaoferea tranzitul cel mai scurt al Europei occidentale Qi centrale cu Orion-

8 C. Serghiad, Drumurile9 Carol Librecht, DespreDtmbovita, II, 1859, nr." I. Ghica, op. cit., p. 63.11 N. Sutu, op. cit., p. 331.12 I. C. Bratianu, Acte

1935, p. 384.

de for, in Independenta romans ", IV, 1861, dec. 15, p. 209.Principatele Unite din punctul de vedere al drumului de for $i15, p. 17.

cuointdri, vol. I, partea a 2-a, 1 ion. 1869-aprilie 1876, Buc.,0

gi

si

gi

gi

easel,

www.dacoromanica.ro

5 DIN ISTORIA C.F.R. (1059-1869) 955

tul. Indeplinirea acestui rol nu se putea face decit prin jonetiunea cailorferate romane cu ale statelor mentionate, care ajunsesera cu Chile for feratela frontierele noastre sau planuiau sa be construiasca. Daca in tars nu seconstruiau cai ferate, liniile puterilor vecine urmau sä ocoleasca Romaniape la est vi pe la vest prin Serbia vi Bulgaria pentru a ajunge la Constan-tinopol, izolind Romania de restul Europei. Daca nu ne vom grabi aindestula aceste cereri cu o ors mai inainte se scria intr-un raport ofi-cial comerciul general al Europei va &luta indestularea sa prin altedirectiuni, pe malul drept al Dunarii, pe de o parte, vi pe la Odesa, pede alta, vi vom vedea astfel Cara noastrg., izolata de mivcarea generals "".

Pentru toate consideratiile de ordin intern vi extern expuse mai sus,in toate scrierile cuvintarile de epoch se sublinia urge* de a construichile ferate. Se cerea ca ele sa fie construite imediat cu orice pretrpentru ca Romania sa iasa din inapoierea izolarea la care o condamnaumijloacele primitive de comunicatii.

Expresia colectiva a necesitatii urgentei de a construi cal ferateeste subliniata in mod. categoric in Mesajul LocotenenDei Domnevti din28 aprilie 1866: Nimeni nu are astazi cea mai mica indoiala c6, pentruRomania chile ferate sint un ce indispensabil, o conditie sine qua nonpentru intemeierea civilizatiei prosperitatii sale" 14.

Daca asupra necesitatii urgentei construirii cailor ferate aexistat unanimitate de vederi nelipsind totuvi unele manifestari retro-grade cu caracter pitoresc de epocal° discutii aprinse an avut loc timpde peste un deceniu, asupra intinderii retelei, a mijloacelor de construirea ei, a jonctiunilor cu liniile statelor vecine asupra exploatarii reteleiconstruite.

Intinderea ri traseul liniilor ferate a facut obiectul unor aprigi con-troverse in functie de obiectivele urmarite prin construirea cailor ferate,de prioritatea unor linii fata de altele §i de mijloacele financiare necesarepentru construirea lor.

Primele proiecte (1842-1867) au prevazut. cu putine exceptii, liniiferate fie numai pentru Moldova, fie numai pentru Muntenia, avind castop esential legarea principalelor localitati administrative vi comercialecu porturile dunarene i cu liniile puterilor vecine.

N. Sutu constatind scumpetea transportului griului din interiorulMoldovei pina la Galati face in 1854 proiectul detaliat al unei linii de laTg. Ocna la Galati 16.

E. Winterhalder propune, in 1859, un proiect de chi ferate compusdin vase sectii pentru ambele principate, flind primul plan vast vi unitarin aceasta materie, care se va realiza abia dupa 10 ani 17. El face mai fir-

13 Vezi Gh. Miller, raportor al comitetului delegatilor la Senat la legea cailor ferate-(RomAnul", 1868, sept. 18).

Monitorul oficial", nr. 93 din 29 aprilie/11 mai 1866, p. 408.16 Vezi Const. C. MAnescu, op. cit., p. 426.16 N. Sutu, op. cit., p. 339-343.17 E. Winterhalder, Mijloace de comunicafie, In Romanul", III, 1959, nr. 34, martie-

21/aprilie 2, p. 133 134.

vi

sigi

gi

si

si

si

www.dacoromanica.ro

'956 BUCUR TINCtY 6

ziu interesante si instructive consideratii teoretice cu caracter economic.despre conditiile unui traseu optim de cale ferata cu specials privire laRomania 18.

Cezar Librecht, directorul postelor sub Cuza-Voda, face ca ei Winter-halder, un proiect de linii moldo-roman", care incepind de la Vir-ciorova ei Mihaileni sa parcurga de-a lungul principatelor si care totodatass poata mijloci o indoita comunicatie cu Marea Neagra". El propune easelinii : Orsova-Bucuresti, Bucuresti-Braila, Braila-Focsani, Bucure§ti-Iasi,Braila-Galati-Marea Neagra, Bucuresti-Giurgiu 18.

Ion Ghica, in calitate de prim ministru ei ministru de interne pre-zinta, in 1860, Adunarilor Legiuitoare, un proiect de lege pentru Infiin-tarea de drumuri de fier in Tara Romaneasca cuprinzind sectii care legauorasele principale si porturile dunarene.

Proiectul lui I. Ghica este, ca si al lui Winterhalder si C. Librecht,un studiu aprofundat, teoretic ei practic insotit de analiza am'anuntita,.a pretului de cost si a mijloacelor de a-1 realiza

I. Heliade-Radulescu, In 1861, considerind ea drumurile de fiersint pentru noi, pe de o parte, prea costisitoare, iar pe de alta, ca ne lip-seste experienta in materie, propune infiintarea de drumuri de fier ameri-cane, adica trase de cai 21.

D. P. Martian, considerind liniile planuite de Winterhalder si I. Ghicaca irealizabile, fiind prea extinse si costisitoare, propune in 1861 construireacu prioritare a liniei Bucuresti-Giurgiu si a liniei Bucuresti-Ploiesti-Buzau, cu ramificatii la Braila si Focsani, pentru a consolida Unirea. toceea ce priveste linia, Virciorova-Bucuresti a propus sa se faca in prealabilstudii amanuntite, iar construirea ei sa se execute dupa tole doua liniimentionate 22. El combate toate proiectele de linii indreptate spre susti-nerea liniei Cernavoda-Constanta, construita de englezi intro 1858-1860,ca fiind concurenta a porturilor romanesti de pe Dunare si a Sulinei.Aceasta linie a fost combatuta si de I. Melic si E. Winterhalder, ca avindinconveniente practice prin incarcarea ei descarcarea marfurilor la Cer-navoda, si prin lipsa de amenajare a portului Constanta.

G. Baritiu considers ca imediat necesare, deci prioritare, liniileBucuresti-Giurgiu ei Bucuresti-Ploiesti-Buzau, cu scopul de a lega Carape de o parte, cu Dunarea, iar pe de alta, cu bogatiile Carpatilor. Alto liniise von construi adauga el dupa ce se va constata rentabilitatea colordintii 23.

Dupa aceste numeroase propuneri prevazate si in proiectele de con-cesiuni straine dintre 1860-1864, dar nerealizate, in 1865, domnitorulAl. I. Cuza a adoptat ideea, construirii unor linii scurte, prin mijloace fi-

12 Idem, Concesiunile prooizorii ale editor ferate, in Romanul", 1863, iulie 29-30,p. 666-667, nov. 30, p. 1063-1064.

12 C. L. (ibrecht), op. cit., in Dimbovita", II, 1859, nr. 15, 16, 20 ; II, 1860, nr. 27,28, 29.

20 Monitorul", ziar oficial al Tarn Romanesti din 9, 11, 12 aprilie 1860, p. 337-338,341-343, 345-346, 349-352. Proiectul este reprodus In lucrarea lui C. Manescu.

Drumurile de tier americane, In Proprietarul roman", I, 1861, nr. 19, martie13, p. 74.

22 D. P. Martian, Opere economice, ed. N. Marcu si Z. Ornea, Buc., 1961, p. 314-317.23 G. Baritiu, Memorialu pentru cel dintti drum de Peru to Romania unitd, Brasov, 1862.

20.

21 I.H.R.,

www.dacoromanica.ro

7 DIN ISTORIA C.F.R. (1859-1869) 957

nanciare proprii, cu concurs tehnic strain. Din aceasta initiative a domni-torului a rezultat linia Bucure§ti-Giurgiu (1865- 1869), sustinuta cumulta convingere de M. Kogalniceanu, prim -ministru al domnitorului Cuza,care a fost aleasa atit fiindca era mai u§or de construit, terenul fiind neted,tit mai ales pentru faptul important ca satisfacea unul din obiectiveleesentiale ale construirii tailor ferate : accesul rapid la calea de comunicatieinternal ionall a Dunarii, adica realiza legatura Romaniei cu Orientulcu Occidental. Aceasta a fost ratiunea pentru care linia Bucure§ti-Giurgiu a fost prevazuta in toate proiectele economi§tilor no§tri §i in toateproiectele de concesiuni acordate companiilor straine in perioada 18591867.

Lupta hotaritoare, economics §i politica pentru reteaua tailor ferates-a dat in lunile mai §i septembrie 1868, in cadrul Adunarilor Legiuitoare,unde s-au propus proiecte de legi pentru 1 159 km, cuprinzind intreagatara, o sinteza esentiala realists a diferitelor propuneri §i proiecte ante-rioare.

Reteaua (resou, cum se spunea in epoca), prevazuta de legile votateIn 1868, lega tara cu punctele de frontiers Itcani la nord Virciorova lavest, spre sud fiind deja in lucrare, din 1867, linia Bucure§ti-Giurgiu.Linia nordului de la Itcani la Roman, de 244 km, avind un ram de InVererAi la Botopni altul de la Papani la Ia§i, a fost concesionata com-paniei Offenheim, reprezentind un grup financiar anglo-austriac in cadrulcompaniei de cai ferate Lemberg-Cernauti. Linia Roman-Virciorovaavea mai multe sectiuni : de la Roman la Galati, cu un ram la TecuciBirlad ; de la Galati prin Braila, Buzau i Ploie§ti la Bucurqti ; de laBucure§ti prin Piteqti, Slatina, Craiova, Turnu-Severin la Virciorova.Construirea acestor sectiuni, in lungime totals de 915 km a fost conce-sionata companiei Strusberg.

In cadrul dezbaterilor din Adunari s-au confruntat din nou pozitiilemanifestate in cei zece ani anteriori.

Unii deputati, printre care D. Holban, Tanen Codrescu, G. Bratianu,G. Apostoleanu, P.P. Carp, an considerat proiectul prea vast i ruinatorpentru finantele tarii. Ei an propus un traseu de cel mult 600 de km. Depu-tatii moldoveni au propus prioritatea Moldovei in cai ferate fats de Mun-tenia, care avea totu§i Dunarea ca artera de comunicatie. M. liogalni-ceanu a propus cel putin paritate de kilometri intre Muntenia §i Moldova.Generalul Florescu a considerat necesara numai linia Bucure§ti-Iatflpentru consolidarea Unirii, propunere respinsa pentru neviabilitate eco-nomics a liniei E;;i lipsa de legatura en exteriorul Orli.

Sustinatorii intregii retele propuse M. Kogalniceanu, I. C. Bratianu,P. Donici, I. Chitu, Pana Buescu, Dem. Ghica an subliniat urgenta cucare trebuie construite toate liniile propuse, ele fiind o chestiune deviata sau de moarte" 24.

" Vezi asupra lntregii discutii din Camera, B.P.Hasdeu, Disculiunea generald a conce-siunilor drumului de fier, in Romanul", 1868, nr. 24, 25, 26 din 29 mai, 1, 2 iunie.

§isi

9i

si

9i

si

www.dacoromanica.ro

958 BUCUR TINCU 8

Reteaua de peste 1 200 km propusa in 1868 si construita ping in 1874a fost intregita pin' la 1916 la 3 876 km 26. Atit reteaua construita initial,cit Eli cea ulterioara ping la 1916, a fost rezultatul unei gindiri economice

politice bine definite si clarvazatoare. Chile ferate, impreuna cu celelaltemijloace de transport, an fost concepute ca formind un sistem unitar siinterdependent, menit sa serveasea nevoile schimburilor noastre econo-mice interne si externe. Trecerea liniilor ferate prin principalele centreagricole industriale ale tarn, legarea for cu porturile dunarene i cu liniilevecine ale Austriei, Rusiei Turciei, apoi, dup5, 1878, construirea liniilorde legatura cu Marea Neagra, construirea podului de la Cernavoda (1895)§i a portului Constanta (1909), crearea Hotel fluviale si maritime dupa1890, toate acestea an constituit etapele succesive ale unui plan menitdezvolte schimburile interne si s'a integreze economia Romaniei in schim-burile economice internationale, facind din sistemul ei de transporturi,mai ales din chile ferate, o cale principalh actives de legatura reciprocaa comertului nostril si al Europei occidentale yi centrale cu Orientul.

0 problems strins legates de traseul liniilor ferate, discutata cu pasi-une aproape doug decenii, a fost cea a jonctiunilor cu liniile Austriei, eaavind un aspect atit economic, cit si politic. Discutiile au inceput inaintede a se construi cane ferate §i an continuat in timpul construirii for 26.Daces jonctiunea cu Austria pe la nord, prin Itcani-Cernauti spre Lemberg-Viena, a fost unanim admisa, cea pe la sud a fost controversata in modvehement. Romania sustinea, atit oficial, cit prin glasul economistilorei, jonctiunea pe la Virciorova, care reprezenta pentru ea legatura cuOccidentul (linia Calais-Paris-Strasb'ourg-Milnehen-Viena-Pesta) fiindchera paralela cu Dunarea i trecea prin centre populate si importante dinpunct de vedere economic : Craiova-Pitesti-Bucuresti (Giurgiu) Ploiesti-Focsani-Galati. Austria nu accepta o jonetiune cu o linie avind un traseuatit de lung pe teritoriul romanesc, sustinind la inceput jonctiunea maiseurta pe la Sibiu-Turnu-Rosu, apoi, sub presiunea opiniei publice dinTransilvania, pe cea de la Brasov-Predeal-Ploiesti sau Brasov-Buzau-Galati. Jonctiunea pe la Turnu-Rosu a fost vehement combatuta Inca din1862, mai ales de Winterhalder 27, care sustinea ca este greu de construit,mai ales portiunea Turnu-Rosu-Ciineni, ca este ineficienta, deoareceSibiul, spre deosebire de Brasov, nu este un centru comercial, ci numai

as Principalele noastre Iinii de cale ferata au fost construite $i date In exploatare astfel :Bucuresti-Filaret-Giurgiu, la 19 31 octombrie 1869 ; Burdujeni-Veresti-Pascani-Roman, la 15decembrie 1869 ; Pascani-Iasi, 1 iunie 1870 ; Botolani- Verelti, 1 septembrie 1871 ; Roman-NISrasesti-Tecuci, 13 septembrie 1872 ; Birlad-Tecuci-Barbosi-Galati, 13 septembrie 1872 ;Bucuresti-Ploiesti-BuzSu-Braila-Galati, 13 septembrie 1872 ; Bucuresti-Pitesti, 13 septembrie1872 ; Iasi-Ungheni, 1 august 1874 ; Pitelti- Vlrciorova, 5 ianuarie 1875 ;10 Tunic 1879 ; Ompina-Sinaia, 1 decembrie 1879 ; Sinaia-Predeal, 10 iunie 1879 ; Buzau-Mara--sesti, 13 iunie 1881 (vezi ing. dr. Dem. Urines, Centenarul cdilor ferate romdne, 1869-1969, InTerra", I (XXI), 1969, nr. 4, iulie-august, p. 91).

26 Pentru uncle date generale privind aceasta problems, vezi : Discursurile generalulutGh. Manu 1871-1906, Bucuresti, 1906, p. 1 043.

27 E. Winterhalder, Cestiunea cdilor ferate, in Romanul", VI, 1862, nr. 174, iunie 23 ;.VII, 1963, decembrie 23-24, decembrie 25; VIII, 1964, ianuarie 1, 2-3, 4, 8-9, 12.

sa

si

sisi

si

si

si

gi

Ploieuti-CImpina,

www.dacoromanica.ro

9 DIN ISTORIA C.F.R. (1859-1869) 959

politic, fiind sub absolutismul austriac capitala Transilvaniei. Pe de althparte, jonctiunea pe la Turnu-Ro§u llsa in afara circuitului feroviarOltenia de la est de Jiu, uncle trebuia sh se construiasch o linieImpotriva jonctiunii pe la Virciorova era faptul ch aceasta izola Transil-vania §i o elimina din circuitul liniilor europene. Economi§tii no§tri §iguvernul roman au admis jonctiunea pe la Bra§ov, dar ca a doua jonctiune,cea dintii trebuind sh fie neaphrat pe la Virciorova. Jonctiunea unich pela Bra§ov a lost sistematic combhtuth, deoarece ea era avantajoash numaipentru Austria, care obtinea o linie scurta spre Dunhre, dar care pe teri-toriul roman nu trecea prin centre economice importante. Pe de althparte, linia Predeal-Bucure§ti thia in doua teritoriul Romaniei, fiind oarms strategics la indemina Austriei, care putea invada u§or Romania./2Linia Predeal spunea generalul Gh. Manu, la 23 martie 1874 va fii va rhmine totdeauna rea pentru noi din punctul de vedere strategic', 28.

Duph discutii purtate ani de zile, atit in vechiul regat, cit §i in Transil-vania, unde opiniile erau imphrtite in ceea ce prive§te linia T.-Ro§u, sustinuthmai ales de Iosif Peter Frank 29, §i linia Bra§ov, sustinuta de economi§tiisa§i J. Hintz, I. G8tt, Anton Kurz §i de negustorimea bra§oveana, repre-zentath de primarul Maager 39, s-a chzut la un acord intre RomaniaAustro-Ungaria ca sh se construiasca linia Ploie§ti-Predeal, ca a doua jonc-tiune, pe lingh cea de la Virciorova. De aceea, de§i linia de la Virciorovaa fost terminate in 1875, Austro-Ungaria a refuzat ss fach jonctiunea peaici, pina", in 1879, cind a fost terminate linia romaneasch Ploie§ti-Predeal.Intre Buzia§ §i Virciorova s-a circulat intre 1875-1879 cu trasura.Jonctiunea pe la Bra§ov-Buzgu a fost sustinuth, intre altii, de Gh. Baritiu,in Memorialul citat §i de unii sa§i bra§oveni 31. Dupa lungi ezithri, jonctiu-nea pe valea Oltului, pe linia Turnu-Ro§u s-a realizat duph 1892, dar calinie secundarh 32. Jonctiunea prin pasul Vulcan, pe valea Jiului, adusg, indiscutie numai in concesiunea Brincoveanu din 1862 n-a mai fost susti-nuth dupe aceea, din cauza greutatilor ei tehnice. Ea a fost inceputh, duph1920, clan terminate abia in 1947, pe la Bumbe§ti-Livezeni.

Problema esentialh care a intirziat la noi atit de mult, filth de altethri, construirea tailor ferate, a fost lipsa mijloacelor economice §i tehnice.Chile clasice in aceasta materie, urmate in toata lumea in secolul trecut,.erau doua : construirea prin regie proprie de stat sau construirea princoncesiuni acordate companiilor straine specializate.

Ambele chi au avut la noi sustinatori §i adversari in functie de condi-tine objective, economice §i politice, ale vremii. In epoca 1859-1870 adominat conceptia concesiunilor acordate companiilor strhine, nu numai

28 Gh. Manu, op. cit., p. 1 078.29 Peter Iosif Frank, Despre necesitatea, uriasa construire si rentabilitatea caii ferate Pi-

lesci- Rimnieu- V lIcea-Sibiu- Bucuresti, 1874.38 Despre cdile ferate transiluane, In Romanul", VIII, 1864, iunie 2, p. 484 ; Carol Gollner,

Gindirea economica a sasilor din Transilvania In secolul al XIX-lea, p. 95-105, Bucuresti, Edit.Academiei, 1969 (Ins titutul de cercetdri economice Biblioteca economica, 10").

31 Cestiunea cdilor ferate, In Romanul", 1862, nr. 195, iulie 14, p. 609-610.32 Baron von Bedeus, Istoricul cdilor ferate, Turnu Rosu, In Revue du parole", Bucuresti,

IV, 1909, nr. 13 14, p. 205-208.

locals.

§i

www.dacoromanica.ro

960 BUCUR TINCU 10

la noi, ci aproape in toate Tfarile. Colaborarea capitalului strain la construi-rea obiectivelor economice intr-o Cara era considerata atunci ca fireasca

necesara. In mesajele lui Cuza-Voda, catre Adunari era subliniata inmod pozitiv participarea capitalurilor straine la crearea institutiilormoderne, printre care construirea cailor ferate constituia un obiectivprincipal ii sub domnia, lui s-au acordat numeroase concesiuni, nereali-zate Inca 33. Argumentele formulate In epoca Unirii tji dupa aceea in favoa-rea concesiunilor an fost urmatoarele : in Cara nu se gaseau capitaluriparticulare suficiente, iar resursele de stat nu ajungeau pentru o retealunga. La 1860, bugetul de stat era de 56 milioane, iar 1 km de tale feratacosta in medie 200 000 de lei. Nu aveam specialisti In materie (oamenispeciali", cum se numeau in epoca) i nici experienta necesara ; nu aveamindustria metalurgica necesara ; cele mai multe state straine au construitcalk ferate prin concesiuni ; urgenta construirii cailor ferate la noi nuingaduia temporizarea pe care ar fi implicat-o atunci regia de stat.

De aceea, concesiunile an fost sustinute, chiar daca erau conside-rate ca un ran inevitabil, temporar §i limitat, de cei mai reprezentativieconomisti oameni politici ai nostri si au fost votate cu mare majoritatein Adunarile Legiuitoare in toata perioada Unirii in 1868.

Incercarile facute, intre altii, in 1864, de catre Paul Iacovenco 34,iar in 1868 de catre A.D. Holban 33, D. Vasescu 38, C. Bolliac 37, ing. I.H. Hartel 38 $i Henri Eugene Gavand 39, de a demonstra ca construireacailor ferate se poate face mai ieftin in regie de stat, fara periculosul amestecstrain invocat, mai ales german, n-au putut convinge pe contemporani,predominind urgenta construirii lor.

Nici indemnurile la prudenta ale unora ca C. Cantacuzino in 1860 40sau C. Bolliac in 1868 41 aratind ca este necesar mai intii sa se construiascadrumuri sa se faca riurile navigabile, pentru ca prin aceste cal sa sepoata ajunge la liniile ferate ce se vor putea construi in viitor, cind mijloa-cele financiare vor permite, n-au fost retinute de contemporanii grabitisa construiasca cit mai repede drumurile de fier.

In ceea ce priveste acceptarea construirii principalei retele Roman-Virciorova de catre compania prusiana Strusberg in 1868, ea a fost expli-cate prin aceea ca se urmarea evitarea altei amenintari mai primejdioaseatunci. Aceasta amenintare era in acea vreme mai mare din partea Austrieidecit a Prusiei. Chemati d-a ne rosti intre concesiunea OffenheimStrussberg spunea Kogalniceanu in 1874 conform traditiunilor vechi,

83 Vezi G. Zane, Polilica economics a Principatelor to epoca Unirii capitalul strain ,In Studii", revista de istorie, XII, 1959, nr. 1, p. 223-263.

" Paul Iacovenco, Clteua cuuinte asupra editor ferate In Romania, Bucuresci, 1864;idem, Calle ferate de dincoace de Milcov, Bucuresci, 1864.

35 A. D. Holban, Drumuri de fier In Romania. Execularea prin concesiuniexecutareprin mijloace nalionale, Bucuresti, 1868.

36 D. Viisescu, Cai ferate romdne, Iasi, 1868.87 Vezi Trompeta Garpatilor", 1868, nr. 609, februarie 29/9, p. 2 326.38 Ibidem, nr. 615, p. 2 458-2 459 si nr. 616, p. 2 461.89 H. E. Gavand, La question des chemins de fer en Roumanie, Bucarest, 1866.4° Vezi C. Manescu, op. cit., vol. I, Anexe, p. 59-60.

Vezi Trompeta Garpatilor", nr. 609, 29/3 februarie 1868, p. 2 326.

il.i

§i§i

§i

iii

f i

41

www.dacoromanica.ro

11 DIN ISTORIA C.F.R. (1859-1869) 961

d-a nu da interesele tariff in mlinile vecinilor (austrieci.-n.n.) s-a preferatconcesiunea Strussberg" 42.

In incheierea evocarii principalelor idei i i probleme legate de peri-oada de Inceput a construirii cailor ferate la noi, vom mentiona, pe scurt,lupta de opinii privind exploatarea cailor ferate.

In 1869, cind linia ferata Bucuresti-Giurgiu era aproape terminate,s-a ridicat in Adunarile Legiuitoare problema fireasca a administrarii eitehnice si comerciale, adica a exploatarii ei. Doua opinii extreme s-auconturat in aceasta problema : a celor care sustineau ca linia trebuie datain exploatare unei companii straine, care dispune de personal si de experi-enta, sustinuta intro altii de catre Vasile Alecsandri, M. Costache Epureanu,C. Gradisteanu, si a doua, a celor care an sustinut ca statul poate i trebuiesa asigure exploatarea liniei prin personal romanesc (C. Bosianu, C. Bolliac,I. Bratianu) 43.

A triumfat a doua opinie, aprobata de Adunari in 1869. Astfel, liniaBucuresti-Giurgiu a fost nu numai cea dintii construita pe teritoriul vechiiRomanii, ci si prima linie exploatata de stat, fapt important pentru subli-nierea patriotismului si vointei noastre de independents in acest sectorimportant al economiei nationale. Numai directorul liniei a fost la inceputun francez, inginerul Eugene Dubois, care a administrat-o dupe modelulexploatarii Iiniilor ferate secundare franceze pine in 1872, cind directorulliniei a fost numit inginerul roman Ioan Lupulescu.

Primul ministru Dem. Ghica, vorbind la inaugurarea liniei Bucuresti-Giurgiu, la 19/31 octombrie 1869, a spur referitor la aceasta problema :La apelul facut junimii romane, ea a raspuns cu grabire, astfel, maitot personalul exploatatiunii s-a putut compune dintre paminteni. Sintemincredintati, d.-lor,. ca acesti romani vor sti sa raspunda la asteptareapublicului dovedeasca in acest nou fel de ocupatiune aceeasi aptitudinecu. care D-zeu a inzestrat pe poporul romanesc. Nu ne ramine dar, decita ne sili cu totii sa recistigam timpul pierdut in calea progresului. Numaiastfel vom binemerita de la patrie, numai astfel generatiunile viitoare nevor binecuvinta. Traiasca natiunea romana" 44.

Cuvinte profetice care s-au adeverit intru total. Dupa 1869 s-auconstruit cu rapiditate dupe cum am aratat retelele principale decai ferate prevazute in concesiunile de la 1868 si totodata s-a maturizatideea exploatarii de catre stat a retelelor concesionate atunci companiilorstraine. Ea a putut fi realizata efectiv in 1880, cind s-au rascumparatliniile administrate de compania Strusberg si in 1889, cind an lost rascum-Orate liniile companiei Offenheim, acestea din urma fiind. sechestrate inprealabil de catre statul roman, tocmai pentru a se asigura controlulrentabilitatea lor.

42 M. Kogalniceanu, Texte social - politico alese, Buc., Edit. politica, 1967, p. 277.43 Vezi asupra dezbaterii : Const. C. Mdnescu, op. cit., p. 471 gi urm.

Monitorul", 1969, nr. 232, p. 1 048.

i sg

"

9i

gi

www.dacoromanica.ro

962 BUCUR TINCU 12

CONTRIBUTIONS A L'HISTOIRE DES CHEMINS DE FER DEROUMANIE. IDEES ET PROBLtMES DURANT LA PtRIODE

1859-1869

riEsum8

La construction des chemins de fer en Roumanie la plus grandeentreprinse economique du pays a Pepoque moderne a ete precedeed'amples &bats, qui constituent un important chapitre de la pensee poli-tique, economique, sociale et culturelle roumaine. Voici les problemesessentiels debattus aux Assemblees legislatives, dans deg ouvrages, desbrochures et dans les pages de la presse, durant la periode 1859-1869 :la necessite urgente de proceder h la construction des chemins de fer envue du developpement economique et social du pays, de son integrationau circuit de l'economie europeenne ; les moyens d'execution (systemede la regie d'Etat ou des concessions) ; l'extension du reseau ferroviaire, lesopinions allant d'un minimum initial de 600 km h un maximum de 1200 km,ce dernier etant realise pendant Petape 1869-1872 ; la jonction du reseauferroviaire roumain et autrichien, etant adoptee la construction de laligne Turnu Severin Pitegti Bucarest ; l'exploitation des cheminsde fer en systeme de regie d'Etat.

www.dacoromanica.ro

CON TRIBUTII PRIVIND CRIZA PAR TIDULUI NATIONALROMAN BSI TRECEREA DE LA PASIVISM LA ACTIVISM

(1893-1905 )DE

LUCIAN BOIA

Criza Partidului National Roman din Transilvania i perioadatrecerii de la pasivism la activism (sfirsitul secolului al XIX-lea inceputulsecolului al XX-lea) nu au constituit ping acum obiectul unor studii spe-ciale. Desigur, evenimentele sint tratate in lucrarile recente referitoarela istoria moderns a Transilvaniei, o cercetare completa raminind a fifacut5,1. Ea este justificata in primul rind. de importanta subiectului :anii ce an urmat miscarii memorandiste sint printre cei mai interesantidin intreaga istorie a miscarii naDionale transilva'nene ; in acest timp a avutlthE,, in cadrul P.N.R. o ascutita lupta de idei, care a dus la modificareatacticii partidului, trecindu-se dupa 1905 intr-o noug, etapa a luptei nati-onale. Deceniul amintit este interesant de asemenea pentru urmarireaevolutiei relatiilor dintre romanii transilvaneni vechea Romanie, precumgi pentru studierea raporturilor dintre popoarele asuprite ale Ungariei.Cercetarea este justificata §i prin abundenta materialului. In afarapresei brosurilor contemporane evenimentelor, o mare cantitate dedocumente inedite asteapta Inca sa fie folosite.

In cele ce urmeaza ne propunem, mai ales prin folosirea materialelorinedite, sa aducem o contributie la cunoasterea unei perioade mai putinClare, dar deosebit de importanta din istoria Transilvaniei.

Miscarea memorandista a cuprins masele largi ale romanilor tran-silvaneni, a dat prilejul unei stralucite manifestari de solidaritate a tuturorromanilor, a impulsionat lupta altor popoare din Imperiul habsburgic, aatras atentia cercurilor politice din intreaga Europa. Gruparea care aaotivat consecvent pentru initierea campaniei memorandiste a fost ceadin jurul ziarului Tribuna" de la Sibiu (infiintat in 1884). Reprezentatamai into de Joan Slavici, apoi, dupa trecerea acestuia in Romania (1890),

DupA redactarea studiului nostru a aparut o lucrare care trateaza partial perioada decare ne ocupani : Liviu Botezan, Contribulii la sludiul vigil politice in Transiloania din anii1895-1898 (In Anuarul Institutului de istorie din Cluj", XIII (1970), p. 213-242).

.811D1.11. tomul 24, nr. 5, P. 953-984. 1971.

gi

¢i

si

www.dacoromanica.ro

964 LUCIAN BOIA 2

de Eugen Brote, devenit proprietarul Institutului Tipografic care editaziarul, gruparea tribunista a reugit sa inlature antimemorandi§tii de laconducerea partidului. Aleasa In ianuarie 1892, noua conducere era alca-tuita din : Ioan Ratiu, pregedinte ; Gheorghe Pop de Base§ti, primul-vicepregedinte ; Eugen Brote, al doilea vicepregedinte.

In octombrie 1893, E. Brote, in primejdie de a fi condamnat lamai multi ani inchisoare (in legatura cu diferite procese de presa, pentrurolul Bali in tiparirea Replicei gi Memorandumului), sfatuit de mai multiprieteni, ca gi de reprezentanti ai Partidului National Liberal (condus deD.A. Sturdza), se refugiaza la Bucuregti. Impreung, cu el vine gi AurelC. Popovici, condamnat la patru ani in procesul Replicei. Acum estemomentul cind incepe prima faze a crizei. Trecind in Romania, E. Brote,de acord cu D.A. Sturdza, doregte ca intrega conducere a P.N.R., amenin-tata cu temnita, in urma procesului Memorandumului, care se apropia, satread, muntii. Lupta urma sa se organizeze in emigratie. Dupe parerealui, Romania, emigratia transilvaneana, opinia publica europeana ar fiexercitat o puternica presiune asupra guvernului maghiar.

Evenimentele ulterioare nu i-au dat insa dreptate. Ajuns la puterein octombrie 1895, Partidul National Liberal a incetat sa sprijine migcareanational. din Transilvania. In asemenea conditii, dace toti sau cea maimare parte a conducatorilor transilvaneni s-ar fi autoexilat, migcarea nunumai a nu s-ar fi intensificat, dar ar fi fost decapitate. I. Ratiu gi ceidin jurul sau au avut dreptate refuzind propunerea liberalilor gi a luiE. Brote de a pa'rasi Transilvania.

In legatura cu aceasta propunere se contureaza acum primele diver-genre intre cei rama§i in Transilvania gi cei care doresc sä conduce mig-carea din Bucuregti. E. Brote intentioneaza in primul rind sa mentina uncontrol perfect asupra Tribunei". S-a intimplat ca trecerea sa la Bucu-regti sa, coincide cu o perioada dificila pentru Tribuna". In urma unuinou proces de presa, in septembrie 1893, redactia ziarului este condamnatape diferite termene : Septimiu Albini la 3 luni, iar loan Russu-*irianula 2 luni inchisoare, capatind apoi Inca o condamnare. Sint 1nchigi laSeghedin incepind cu 1/13 noiembrie 1893.0 data cu plecarea for tempo-rary de la Tribuna", simultana cu plecarea definitive a lui E. Brote,aparea posibilitatea ca gruparea tribunista, pins atunci atit de puternica,sä se destrame, iar ziarul sä ajunga sub controlul pre§ed.intelui P.N.R.

Redactia hind descompletata, in locul celor ce lipseau vine ValeriuBranigte, care fusese intre anii 1891-1893 profesor la Bragov. Neintele-gerile dintre el gi E. Brote nu in.tirzie sa apara. Acesta din urma Igi ga'segteo persoang de incredere in Corneliu Pop Pacurariu, fost redactorla Tribuna", condamnat in 1886 la un an inchisoare ; dupa eliberaretrecuse in Romania, fiind intre 1888-1893 profesor la Vaslui. Deaici este trimis de E. Brote §i I. Bianu la Sibiu, pentru a controla redactiaTribunei". La 11/23 noiembrie 1893 ii comunica lui E. Brote ca a ajungla Sibiu cu doul zile inainte, dar, sa iau in primire n-am putut, pentruca nici dupa predarea scrisorii nu eram socotit ca intrind cu vreun drept.Dl. Branigte pare foarte surprins" 2. Iar lui I. Bianu u stria : Imi e teama,

2 Arhiva Bibliotecii Centrale de Stat, doc. 4 061 (Scrisoarea lui C. Pop Pacurariu catreE. Brote din 11/23.X1.1893).

www.dacoromanica.ro

3 CRIZA P.N.R. TRECEREA LA ACTIVISM (1893-1905) 965.

ca, nu mai sinteti stapini pe Tribuna" pe Institut si ca nu mai putetiavea nici o inriurire asupra tinutei acestui ziar... Eu personal ma gasescin cea mai dificila situatie" 3.

Ca urmare, E. Brote anunta, printr-o scrisoare datata 22. XI.//4.XII.1893, demisia din conducerea Partidului National4. In fata acesteiamenintari (trebuie tinut seama de faptul ca E. Brote avea o pozitie puter-Dica in partid multi partizani atit in Transilvania, cit In Romania,iar in cazul retragerii sale, Tribuna", care ii apartinea, ar fi fncetat samai fie organul partidului), I. Ratiu cei din jurul sau dau inapoi, refu-zind sa primeasca demisia (in sedinta Comitetului din 27.XI/9.XII) ;exprima, in schimb, dorinta de a cumpara de la E. Brote Institutul Tipo-grafic. Desi primise cu-vintul lui I. Ratiu ea, orice se va intimpla, nu va fiinlaturat, V. Braniste este nevoit sa paraseasca redactia, conducerea hindpreluata efectiv de C. Pop Pacurariu.

Situatia lima se complica, din nou. La numai o saptamina de lainlaturarea lui V. Braniste, Tribuna" este suspendata de autoritatilemaghiare (la 5/17. XII) 5. Legea oprea ca proprietarul editor sa se aflein alta tara. Situatia se schimbase in favoarea Comitetului PartiduluiNational, care it someaza acum pe E. Brote sa-i vinda Institutul Tipo-grafic.

In acelasi timp si secretarul Ligii culturale, Ion Lupulescu, organi-zeaza ofensiva impotriva lui E. Brote, dorind insa in primul rind ca prinel sa'-i loveasca pe liberali 6 izbuteste sa-1 atraga pe I. Ratiu, profitindde neintelegerile acestuia cu Astfel o problema vitala pentrupoporul roman devenise teren pentru infruntarea partidelor politice.

Tribuna" neputind sa mai apara, cit timp Institutul raminea pro-prietatea sa, E. Brote s-a vazut nevoit sá-1 Tina (in ianuarie 1894) cupretul de 12 000 florini. Deoarece, in cazul proceselor de presa era pedepsit

proprietarul tipografiei, oficial Institutul nu s-a pus pe numele Comitetu-lui, ci pe numele lui Joan Popa Necsa, apoi, din februarie 1894 al lui TitLiviu Albini, fratele lui Septimiu Albini.

Totusi, pentru un timp, I. Ratiu nu a izbutit impuna autori-tatea la Tribuna". Redactorii intemnitati incep sa se reintoarca la Sibiu.La sfirsitul lunii ianuarie 1894 re-vine S. Albini (si este numit la 14 febru-arie conducator definitiv" al Tribunei" 7), iar citeva luni mai tirziuI. Russu-*irianu (eliberat la 10/22 mai 1894). Amindoi erau membri maivechi ai miscarii tribuniste si legati de E. Brote, nu de I. Ratiu. Singurasolutie pentru presedintele P.N.R. ar fi fost inlaturarea redactorilor, dardeocamdata aceasta masura nu era posibila, caei ar fi declansat o crizaserioasa tocmai in momentul cind se apropia procesul Memorandumului

s Loc. cit., doc. 4064 (Scrisoarea lui C. Pop PAcurariu cAtre I. Bianu din 12.X1.1893).Biblioteca Academiei Republicii Socialiste RomAnia (in continuare Bib/. Acad.), mss,

Arhiva I. Bianu, III mss 40 si Coresp. doc. 26 901 (Scrisoarea lui T. L. Albini cAtre S. Albinidin 12.XII.1893); loan Slavici, Tribuna" $i Orastie, 1896, p. 134-135.

5 Arhiva B.C.S., doc. 4 059 (Scrisoarea lui C. Pop Pacurariu cStre I. Bianu din 17.XII.1 893).

Muzeul Muresenilor Brasov, doc. 2 329 (Scrisoarea lui I. Lupulescu care A. Mure-sianu din 1.1.1894).

7 Arhiva B.C.S., doc. 4 088 (Scrisoarea lui C. Pop Pacurariu care E. Brote din 26.1._1894); Bibl. Acad., mss Arhiva S. Albini, II Acte 21.

sa -1}i

4

tribuni0ii,

51

si

isi

si si

siSgi

sitribunistii.

si

si

www.dacoromanica.ro

966 LUCIAN BOIA 4

(mai 1894). Procesul a fost principala cauza a aminarii redeschiderii crizei.Oricare ar fi fost disputele interne, in afar/ partidul trebuia sa aparaunit. Condamnarea membrilor Comitetului P.N.R. fiind certa, inainte deproces fusese hotarita alcatuirea unui Comitet substitut (la 3 ianuarie1894), care sa conduce partidul cit timp memorandistii se vor afla ininchisoare 8. In fruntea acestui comitet se va afla Vasile Mangra, unuldintre partizanii lui E. Brote I. Slavici.

Meraorandistii intemnitati sint din ce in ce mai iritati, vazind cumpierd controlul asupra partidului ziarelor. Ii irita si faptul ca E. Brote,A.C. Popovici si S. Albini (refugiat la rindul sat" in Romania) se aflau insiguranta, la Bucuresti. inc a. in 1893, plecarea lui E. Brote nu Meuseimpresie bung,. Cind S. Albini, in loc sa intre in inchisoare, ii imita exemplul(noiembrie 1894) nemultumirea este evident /. D. P. Barcianu, unul dintrememorandistii intemnitati fi scrie lui S. Albini din inchisoare : Am primitscrisoarea cu motivarea pasului d-tale... Ag trebui 0, spun un neadevardata as zice ca ne-a facut bung impresie" 9. Se crease impresia ca in timpce unii se sacrifice, altii stau in Bucuresti si profit/ pentru a conducesinguri partidul. Insemnarile zilnice" ale lui I. Ratiu din inchisoareade la Seghedin dovedesc cu prisosinta aceasta stare de spirit. Gasim_aici afirmatia ca cei de la Tribuna" abia an asteptat s,a intram intemnita inainte de toate ne-au denegat ascultarea si dupe aceea auinceput a face politica de capul lor... Adevarat ca o mica minoritate n-afost cu trup cu suflet cu noi"". Gh. Pop de Basesti ii scria lui I. Ratiu,din inchisoarea de la Vat, la inceputul lunii martie 1895, despre tribunisti :I-am lasat atita timp de ne-au inhamat si calcat, acum trebuie datiafar/ de pe toate terenele" n. I. Ratiu este pe deplin de acord cu propu-nerea vicepresedintelui. Hotarirea de a-i indeparta pe tribunisti de laconducere, chiar cu pretul declansa'rii unei crize, este luata deci 'Inca dintimpul detentiunii, la Vat si Seghedin.

In martie 1895, fiind eliberat unul dintre memorandisti, NicolaeCristea (fusese condamnat la 8 luni), cei intemnitati au incercat ca prinel sa face ordine la Tribuna". N. Cristea a fost imputernicit sa is Insti-tutul Tipografic de pe numele lui T.L. Albini, ins/ aceasta actiune a datgre§ 12. Jurnalul lui N. Cristea ne dg, amanu.nte asupra esecului sau. La13 iulie 1895 scrie : ...dupa ce slut convins ca asa nu mai merge si caRussu-Sirianu nu e pentru conducere, voi lua eu conducerea" 13. Dininsemnarile ulterioare rezulta ins/ ca ziarul aparea mai departe Mr/ auto-rizatia sa : Tribuna n-am timp de ajuns ca sg, o <ipriveghez n cum s-ar-cuveni". Se plinge ca propriile sale articole slut publicate cu intirziere 14.

8 In legatura cu alcatuirea acestui comitet, vezi Arhiva Bibliotecii Institutului Mitro-politan Sibiu, fond. V. Mangra, doc. 200 $i 203.

9 Bibl, Acad. mss. Coresp., doc. 26 965 (Scrisoarea lui D. P. Barcianu catre S. Albinidin 2.XII.1894).

io Bibl. Acad. mss, fond. V. Braniste, Insemnarile zilnice ale lui loan Ra(iu, p. 48.Ibidem, p. 112 (pentru Insemnarile amintite vezi Miron Constantinescu $i G. Penelea,

insemndrile din tnchisoarea de la Seghedin ale doctorului loan Rafiu, in Studii", nr. 2/1965).is Literarnf Archly Matice Slovenskej (Scrisoarea lui G. Augustini catre A. Halala

din 26.11.1896).is Arhiva Bibliotecii Institutului Mitropolitan Sibiu, fond. I. Mateiu, Jurnalul lui Nicolae

Cristea, p. 18.14 Ibidem, p. 35.

si

si

si

ti

www.dacoromanica.ro

5 CRIZA P.N.R. TRECEREA LA ACTIVISM (1893-1905) 967

La 10 august 1895, la Budapesta, Gh. Pop de Basesti, recent eliberat(fusese condamnat la un an) si Vasile Mangra an reprezentat impreuna peroman, la Congresul nationalitatilor. Congresul, concretizind aliantaromanilor, slovacilor i sirbilor din Ungaria, a fost insa ultima mareactiune pe care o intreprinde P.N.R. in ultimul deceniu al secoluluitrecut, caci In curind conflictul reizbucneste.

Toamna anului 1895 aduce doua element() decisive in declansareacrizei. fn septembrie memorandistii grit gratiati. A contribuit, desigur,la gratiere, cresterea agitatiei popoarelor din Austro-Ungaria, reflectatl§i in Congresul nationalitatilor. Eliberati, memorandistii puteau Incepeacum actiunea de reluare a controlului asupra partidului.

Al doilea eveniment important se petrece In Romania, In octombrie.1895: caderea guvernului conservator si venirea liberalilor, condusi deD. A. Sturdza, la cirma tarii. E. Brote, In loc sa-si consolideze situatia,si-a vazut-o Ins serios zdruncinata. Cauza o constituie schimbarea totalsa atitudinii lui D.A. Sturdza in problema nationals. Discursul de la Iasi,tinut de primul ministru la 13 octombrie 1895, defineste noua saeful guvernului declara ca se va abtine de la orice amestec in treburile,

interne ale Austro-Ungariei 15. Romanii din Transilvania (chiar slovaciicare trimisesera in martie 1895 o delegatie la Bucuresti) pierdeau un aliatcare ii ajutase, de bung seama in mare masura in urma unor calcule departid, dar care totusi ii ajutase. Ca prim ministru, reprezentind statul dedata aceasta, nu numai Partidul National Liberal, tinind seama de angaja-mentele externe ale Romaniei si de situatia internationals, D.A. Sturdzanull mai putea permite sa continue activitatea politica pe care o desfa-prase in jurul problemei nationale. Schimbarea atitudinii sale i-a revoltatinsa pe partizanii sinceri ai miscarii nationale ; lui I. Ratiu i celor din jurulsau le-a amplificat resentimentele fats de Partidul National Liberal, iarpe E. Brote 1-a pus intr-o pozitie deosebit de delicata. Daca ar fi ruptlegatura cu D.A. Sturdza raminea lipsit de orice baza la Bucuresti ; pe dealts parte, daca aproba noua atitudine a lui D.A. Sturdza, risca sa piarda.multi partizani in Transilvania. Aceasta ultima solutie a fost totusi ceaaleasa de E. Brote i urmata de partizanii sal, deschizindu-se astfel ograves criza care avea sa zguduie, dar reinnoiasca fundamental P.N.R.in cursul a zece ani.

Yn lunile septembrie-octombrie 1895 in gruparea tribunista domneteoptimismul. Fostii memorandisti, din jurul lui I. Ratiu, nu mai slut con-siderati primejdiosi. Dupes cum mi se pare stria I. Russuirianu oparte dintre cei eliberati se va retrage pe planul al doilea dad, nu detot ! al luptei" 16 ; . . . not asa simtim aici lucrurile, ca §i in starea actu-

stapini not sintem. Primejdia din partea batrinului a incetat sa maiexiste on eel putin, vAzind el cum e situatia de aici, nu se mai incearca aface nimic. Daca s-ar incerca Insa, fii sigur ca ne vei gasi la postul nostru,luptind cum trebuie"17.

16 D. A. Sturdza, Discurs rostit la 13 octombrie 1895 la Iasi, Bucuresti, 1895, p. 32-34;Tra ian Lungu, Viola politicd In Romania la sftrsitul secolului al XIX-lea (1888- 1899), Bucure§ti,1967, p. 207 209.

1° Arhiva B.C.S., doe. 4 117 (Scrisoarea Jul I. Russu$irianu catre E. Brote din 31.I X.1895).

17 Loc. cit., doc. 4 118 (Scrisoarea lui I. Russu-Sirianu cAtre E. Brote din 6.X.1895).

*I

yi

politics.

lii

ala

sa si

www.dacoromanica.ro

968 LUCIAN BOTA 6

Totusi, I. Ratiu a indraznit, luindu-i prin surprindere peIn zilele de 15, 16 si 17 noiembrie st. n. 1895 a avut loc la Sibiu sedinta

Comitetului P.N.R., la care au participat 19 persoane, 8 din vechiul comitet,restul din cel substitut. Multi membri lipseau, atit unii din Transilvania,

bineinteles, cei exilati in Romania. S-a hotarit, cu 17 voturi pentrusi 2 contra (D.P. Barcianu si D. Comp) trecerea Institutului Tipografic inproprietatea unui consortiu format de Comitet. A urmat punerea subsechestru a Institutului, deoarece T.L. Albini refuza sg-1 predea de bung' -voie, afirmind ca Institutul este proprietatea intregalui Comitet, nunumai a membrilor aflati de fates 18.

Sechestrul a avut ca urmare inlgturarea lui T. L. Albini, care, dup5.,cum se stie, nu era decit proprietarul fictiv. Mai ramineau insa redactoriiI. Russu-Sirianu si G. Bogdan-Duicg. Este lesne de inteles ca relatiilefor cu I. Ratiu sint din ce in ce mai incordate. Pretextul fiind un conflictintre ziaristul slovac G. Augustini si G. Bogdan-Duica, I. Ratiu it suspendspentru o lung pe ultimul (la 5 decembrie st. n.). G. Bogdan-Duica folosestedin plin concediul impus pentru a merge prin toata Transilvania, la Bistrita,Dej, Turda, Blaj, Caransebes, Brasov, pentru ceea ce numeste el o lucrarepolitica de bun simt abnegatiune personala"". Este vorba de organizareapartizanilor miscgrii tribuniste, o data ce ruptura intre cele cloud grupgriera pe cale de a se consuma. Partizanii lui E. Brote din toatg Transilvaniastabilesc o intilnire la Brasov. In acelasi timp E. Brote urma sa villa laSinaia sa primeascg acolo o delegatie a celor intruniti la Brasov.

Adunarea de la Brasov a avut loc la 10/22 decembrie 1895. Printreparticipanti : V. Mangra, V. Goldin, I. Russu-Sirianu, G. Bogdan-Duica,T. L. Albini. Se adoptg patru rezolutii : prima prevede sustinerea si maideparte a programului P. N. R. (respingindu-se, ca neoportuna, o propu-nere care cerea reorganizarea partidului pe baze noi) ; a doua ii cere luiI. Ratiu sa renunte la actiunea intreprinsg la Institutul Tipografic ; atreia reclamg independenta de redactare a celor doug ziare, Tribuna"

Foaia poporului", iar a patra, propusg de I. Russu-*irianu, aratg ea,se vor mai tine, pentru clarificare, adunari asemgnatoare in Sibiu, Brasov,Turda si in alte orase 20. Cu doug zile inainte, expatriatii din Bucuresti,E. Brote, S. Albini si A. C. Popovici, adresasera o scrisoare adundrii,invinuind Comitetul P. N. R. de incapacitate : prin urmare numai dinmijlocul partidului poate sa vin scgparea"21. Se facea deci un apel nu ladesprinderea de partid i infiintarea unei organizatii aparte, ci la schim-barea conducerii, la revenirea tribunistilor in fruntea partidului.

La 28 decembrie 1895, I. Ratiu 11 destituie pe G. Bogdan-Duicgdin postul de la Tribuna". La 2 ianuarie st. n. 1896, I. Russu-Sirianu,refuzind, in calitatea sa de prim redactor, sa publice un articol scris denoul redactor E. Miami la indemnul lui I. Ratiu, este la rindul sau desti-tuit. Prin indepartarea lui I. Russu-Sirianu, presedintele PartiduluiNational cistigg definitiv bgtglia Tribunei", inceputa cu mai bine de doi

la Criza noas(rd, In Tribuna", XII (1895), 28 $i 29 decembrie st. n.; Bibl. Acad., mssCoresp. doc. 26 936 (Scrisoare nedatata a lui T. L. Albini atre S. Albini).

" G. Bogdan-Duica, Parlea mea fn criza Tribunei", Orastie, 1896, p. 6.20 Arhiva Bibliotecii Institutului Mitropolitan Sibiu, fond. V. Mangra, doc. 214.n Ibidem.

eit gi,

gi

gi

gi

tribu-nisti.

www.dacoromanica.ro

7 CRIZA P.N.R. $1 TRECEREA LA ACTIVISM (1893-1905) 969

ani in urma, dar pretul victoriei avea sa fie destul de mare. Intr-adevar,masurile lui I. Ratiu i-au nemultumit pe multi membri ai Comitetu-lui, care, in alte conditii, poate nu ar fi luat partea lui E. Brote. La10 $i 11 ianuarie st. n. 1896 a avut loc la Sibiu o consfatuire a membrilorComitetului P. N. R., la care au participat doar 11 persoane ; rezultatulnu a fost citusi de putin clar. S-au prezentat trei propuneri : prima, alui V. Fodor, sustinut de D. P. Barcianu si D. Comp, cerea restabilireasituatiei dinaintea sedintei din 17 noiembrie (deci revenirea lui T. L. Albini,G. Bogdan-Duica si I. Russu-Sirianu.) si sistarea polemicii ; a doua pro-punere, a lui Teodor Mihali, aproba in intregime actiunea intreprinsa deI. Ratiu, iar a treia, de compromis, facuta de V. Lucaciu, cerea readucerearedactorilor destituiti, lasind in discutie doar situatia lui T. L. Albini $irecomanda sa se voteze incredere presedintelui P. N. R. Pentru primapropunere au fost 4 voturi : cei trei amintiti si V. Lucaciu. Pentru a douaau votat T. Mihali, Gh. Pop de Basesti, Iuliu Coroianu si Rubin Patitia,toti sustinatori ai lui I. Ratiu. Desi nu inregistrase mai multe voturi,aceasta propunere a fost in grabs declarata admisa, cea a lui V. Lucaciufund lasata la o parte, MIce a se mai vota 22.

Majoritatea participantilor la adunare au alcatuit un protest, la11 ianuarie 1896. Acest document, care consemneaza la rindul sau fapteleamintite, este semnat de V. Lucaciu, V. Fodor, G. Tripon, N. Cristea, D.Comp si D. P. Barcianu (deci 6 din 11)23.

0 reactie puternica se petrece impotriva lui I. Ratiu si a sprijini-torilor sai. D. P. Barcianu, D. Comsa si V. Fodor, constatind ca spiritulcare ping, acuma ne-a intrunit in o frumoasa si rodnica lucrare in interesulcauzei nationale s-a inlocuit cu un alt spirit, care nu mai dg, garantii calucrarea se va continua pe calea rodnica si folositoare de ping, acum...declara a se retrage cu totul de la orice mai departe conlucrare"24. Dupao noun intrunire a Comitetului, la 1 februarie st. n., cind se aproba dinnou actiunea lui I. Ratiu (de data aceasta cu 11 voturi contra 5), D. P.Barcianu IOi dg, chiar demisia din conducerea partidului 25. Si alti membriadopts aceeasi atitudine (mai demisioneaza D. Comp, V. Fodor, N. Cristea,iar A. Suciu, M. Veliciu, V. Lucaciu nu mai participa la sedintele Comi-tetului). In fata majoritatii si dindu-si seam.a ca once ar face situatiafamine aceeasi, T. L. Albini accepts sa dea declaratia prin care recunoasteproprietatea Comitetului asupra Institutului Tipografic. V. Lucaciu, care,in zilele declansarii crizei, se afla la Roma, apoi, la intoarcere trecuseprin Bucuresti (la sfirsitul anului 1895), intilnindu-se aici cu emigratii, ispartea vechilor tribunisti impotriva lui I. Ratiu. La rindul lor, toti oa-menii politici importanti de la Arad. (V. Mangra, N. Oncu, St. Cicio Pop,M. Veliciu si altii) condamna actiunea presedintelui P.N.R.26.

Asadar, I. Ratiu reusise s0. -si impuna vointa la Tribuna", darunitatea Partidului National era sparta. De o parte, gruparea condusa de

22 Ibidem, doc. 81 (Scrisoarea lui D. P. Barcianu cdtre V. Mangra din 1/13 ianuarie1896).

23 G. Bogdan-DuicA, op. cit., p. 14-16.24 Arhiva D. P. Barcianu, RAsinari (neinventariatA)." Ibidem.26 Revista Orastier, II (1896), nr. 3 (13/25 ianuarie).

7 - 0. 2741www.dacoromanica.ro

970 LUCIAN BOIA 8

el (caci nu mai este decit o grupare, care, cu ocazia alcatuirii unui manifestin februarie 1896, reuseste sa mobilizeze doar 6 din cei 13 membri ai Comi-tetului intemnitati pentru Memorandum ; mai de seamy sint Gh. Popde Basesti, I. Coroianu, T. Mihali) ; de aka parte se afla gruparea condusade E. Brote la Bucuresti $i, in strinsa legatura, cu el, V. Mangra la Arad,incluzindu-1 pentru moment si pe V. Lucaciu.

Un nou incident, mai gray ca toate de pin/ acum, avea sa inclinepentru un timp balanta de partea lui I. Ratiu, despartind insa si mai multcele doug grupari. In februarie 1896, A. C. Popovici rupe relatiile cu E.Brote si, printr-o campanie de press, dezlantuie un mare scandal politic.

Refugiatii de la Bucuresti (E. Brote, S. Albini, A. C. Popovici)tineau dese intruniri. Ruptura s-a produs in urma discutiilor purtatein doua asemenea adunari, la 11/23 si 13/25 februarie. Este insa de pre-supus ca nu numai discutiile, ci si insistentele lui I. Ratiu (in zilele aceleaT. Mihail se afla la Bucuresti $i s-a intilnit cu A. C. Popovici), ca si anumiteneintelegeri mai vechi dintre Popovici $i Brote, an determinat ruptura.A. C. Popovici 11 acuza pe E. Brote ca, fiind un instrument inconstient"al Partidului Liberal din Romania, a facut (in sedintele din 11 $i 13 fe-bruarie) propunerea infamy sa scoatem un nou ziar in Transilvania capunct de cristalizare pentru constituirea amicilor nostri in partid guver-namental, fara a mai sta pe baza prograraului national, fara a mai vorbide autonomie tai de actiuni politice pentru dobindirea ei, ci pur $i simplua face politica moderata, oportunista". E. Brote s-ar fi multumit cu osimply reforms a legii electorale In Transilvania 27. La rindul sau, S. Albinideclara ca, in zilele amintite nu s-a discutat nimic care sa justifice asemeneabanuieli din partea lui A. C. Popovici 28. Iar principalul implicat, E. Brote,se apara afirraind : n-am avut niciodata ocazie sa discut sau sa negociezcu cineva asupra conditiunilor sub care romanii ar fi gata sa, renunte lalupta for politica ; nu ma simt nici indreptatit, nici autorizat sa fac asemenidiscutiuni sau negocieri ; nu m-am ocupat niciodata cu gindul a contribuisau a starui la constituirea in Transilvania a unui partid guvernamental ;n-am nici o cunostinta despre vreo intentionata reforma a legii electorale...Mai saptaminile trecute am refuzat amicilor mei de acasa, care staruiaupentru intemeierea unui nou ziar, concursul meu"29. Contradictia fiindevidenta intre diferitele afirmatii, intrebarea fireasca este : unde se aflaadevarul ? Documentele de care dispunem, precum $i evolutia politiciitransilvanene in anii urmatori, ne permit sa dam un raspuns.

In ce priveste infiintarea unui nou ziar, A. C. Popovici avea dreptate,deli initiativa nu pornise de la E. Brote. Dupa sedinta Comitetului din10 ianuarie 1896, triumful lui I. Ratiu hind evident, este trimis T. L. Albinila Bucuresti pentru a-i comunica situatia lui E. Brote, cerindu-i sfat §isprijin in legatura cu infiintarea unui nou ziar. T. L. Albini a participatsi la discutiile din 11 §i 13 februarie. Ceva mai tirziu, I. Russu-Sirianu ii

" Vezi articolele lui A. C. Popovici din Tribuna", XIII (1896), 25-29 februarie/8-12martie.

28 Bibl. Acad., mss, fond. S. Albini, I mss 5 : Destdinuirile d-lui Aurel C. Popouici.0 0 scrisoare a d-lui Eugen Brote, In Vointa nationalii", XIII (1896), nr. 3 381 (17/29

martie).www.dacoromanica.ro


va scrie, insistent, lui E. Brote : ...fgrg o foaie, in care sa se exprime sipgreri straine dinastiei prezidiale, lucrurile pe aici or sg se incurce rgu730.Se pare cg cel care s-a gra'bit mai putin a fost tocmai E. Brote caci, delidorea la fel de mult ca ceilalti un nou ziar, intelegea ca mai into sa pregg-teasca terenul pentru aparitia lui. Precum stria el unui priete ndoi ani mai tirziu eu numai cedind staruintelor dv. In-am Invoit inurma ca ea (Tribuna poporului". n. n.) sa aparg Meg de atunci.Aveam nedumeriri, mg temeam ca nu voi izbuti sa dgm politicii direc-tiunea reclamatg de imprejurgri" 31.

Problema era insg atitudinea noului organ de presg. Acuzatia luiA. C. Popovici este clarg : constituirea grupgrii lui Brote in partid guver-namental, renuntarea la vechiul program al partidului, indeosebi la auto-nomie, pretul fiind o eventualg modificare a legii electorale. Ceea ce urmarea E. Brote era insa, mai precis, renuntarea la pasivism, tactica neparti-cipgrii la alegeri si la viata parlamentarg. Miscarea memorandistg si Con-gresul nationalitgtilor au reprezentat punctul culminant al pasivismului.Aceste actiuni an fost im.pungtoare si an Meat cunoscuta pe plan europeancauza romanilor, agravind in acelasi timp criza regimului dualist. Luptamemorandistilor este una dintre cele mai importante actiuni pe drumulce duce la Unirea din 1918. Nu este insg, mai putin adevgrat ca situatiaromanilor din Transilvania nu se imbungtgtise cu nimic dupg Memorandum.Se impuneau, pe ling/ planurile pe termen lung, tintind spre desavirsireaunitatii romanilor, actiuni concrete care sa permitg obtinerea unoravantaje limitate in cadrul sistemului dualist. 0 situatie revolutionaryneexistind Inca in Austro-Ungaria, unii oameni politici chiar cercurimai largi ale opiniei publice incepuserg sa considere ca activismul, deciparticiparea la alegeri si la viata parlanaentarg, bine folosit, ar fi fost oarms puternicg in mina romanilor, mai ales realizat in acord cu slovaciisirbii, eventual cu germanii. Desigur, participind la viata politica a sta-tului, transilvgnenii ar fi recunoscut de fapt, dacg nu de drept, regimuldualist $i apartenenta Transilvaniei la Ungaria. Ideea autonomiei ar fifost, temporar cel putin, abandonatg. Dar, era o idee atit de bung ? Inafara Transilvaniei propriu.-zise, in Banat, Crisana Maramures se aflaufoarte multi romani care nu ar fi beneficiat, sau chiar ar fi avut de pierdut,in urma unei autonomii reduse numai la Transilvania. Trebuiau unititoti romanii sub acelasi steag. Iar bangtenii romanii din Ungaria, infundul sufletului, nu an simpatizat niciodatg pasivismul. Pasivitateaaerie loan Suciu, un fruntas aradean n-a fost nicicin.d agreatg de masamare a poporului roman din aceste plaiuri"32.

In lunile ce an precedat ruptura cu A. C. Popovici, E. Brote ceidin jurul sau incep actiunea pentru trecerea la activism, cu deosebitgprudentg, insg, caci ideea era noun si nu convenea multora, obisnuiti cupasivismul. Intr-o anumita masura trecerea la activism se leagg si de nouapoliticl a lui D. A. Sturdza. Este greu de spus in ce masura primul ministruroman, schimbindu-si propria orientare, i-a influentat pe unii oamenipolitici transilvgneni ; poate influenta a fost reciprocg. In orice caz, tre-cerea la activism s-ar fi fgcut oricum, cauza nefiind politica Partidului

3 Arhiva B.C.S., doc. 4 020 (Scrisoarea lui I. Russu-Sirianu catre E. Brote din 2.III.1896)'31 Loc. cit., doc. 4 217.32 loan Suciu, Arddanii $i Parlidul National Romdn, Arad, 1926, p. 4.

f} i

stii

si

si

$i

si

$i

si

$i

www.dacoromanica.ro

972 LUCIAN BOLA 10

National Liberal din Romania (cad §i slovacii §i sirbii din Ungaria Imre-gistreaza aceea§i evolutie, paralel cu romanii). Dar, farg, indoiala, politica,Roraaniei a accelerat evolutia.

... Constituirea amicilor no§tri in partid guvernamental" estepartea cea mai gravy a acuzatiei lui A. C. Popovici. Partizanii lui E. Broth0 V. Mangra nu au incercat insa, in perioada de care ne ocupam, sa for-meze un partid aparte. Nu era vorba de scindarea P.N.R., ci de reorien-tarea lui in jurul altor idei, in jurul altei conduceri. A. C. Popovici afirm'aca noul partid ar fi urmat sa fie guvernamental, adica sg, sprijine politicaguvernului maghiar. Nu aceasta a fost ideea lui E. Brote, ci alta. Sianume, dupa reunificarea §i consolidarea partidului, realizarea unei lute-legeri cu maghiarii in urma careia romanii, facind unele concesii (de pildarenuntind la autonomia Transilvaniei §i acceptind dualismul), sa obting,o situatie mai bung (inclusiv o lege electorala mai favorabila). Toateaceste idei constituiau un program pe termen lung. Tratativele 11i regle-mentarea diferendului romano-maghiar reprezentau ultima veriga. Chiarpeste mai multi ani, in 1902, E. Broth scria ca primul pas care trebuieintreprins este eel al parasirii politicii de pasivitate. Al doilea urma A, fiealca'tuirea unui program politic. Al treilea participarea la alegeri, luptaelectorala. Dupa ce toate acestea ar fi reu§it bine, ar fi sosit timpul ca sg,punem in practicg, noua directiune politica"33.

Tactica gruparii lui I. Ratiu raraine cea veche : pasivismul. Dar,partidul fiind slabit §i dezbinat in urma crizei, pasivi§tii nu mai pot inaltalupta for la nivelul din perioada Memorandului §i Congresului nationalita-tilor. Doug, incercari de convocare a Conferinthi nationale (pentru 3/15mai §i 12/24 octombrie 1896) Ant oprite de autoritati. Lipsitg, de actiunipolitice mai insemnate §i parasita de ziari§tii remarcabili pe care ii avusese,/7Tribuna" decade. Sibiul, ca centru politic romanesc, i§i pierde mult dinimportanta. Ii va lua locul Aradul.

Ecoul crizei a fost profund, atit in Transilvania, cit §i in vecheaRomanie. In majoritatea lor, oamenii politici, alarmati de destainui-rile lui A. C. Popovici, au luat partea lui I. Ratiu (chiar unii dintre adver-sarii acestuia au preferat sa se desolidarizeze de E. Brote cum face deexemplu V. Lucaciu). In Transilvania, cele doug, grupari aflate din 1892in afara conducerii P.N.R., cea a lui Aurel Mure§ianu (prin Gazeta Tran-silvaniei") §i cea a lui Alexandru Mocioni §i V. Babe§ (prin Dreptatea")1-au criticat pe E. Brote, luind apararea lui I. Ratiu (insa, in alte probleme

pastreaza distanta §i fata de acesta din urma)34. Doar o publicatieRevista Ora§tiei", 1-a lasat pe E. Brote 0, se explice in numerele

sale 35, declarind apoi cg, argumentele acestuia nu sint satisfacatoare,revista neputind sg, se situeze pe acelea0 pozitii. In schimb, Revista Ora§-tiei" a continuat, in polemic cu Tribuna" i cu celelalte publicatii tran-silvanene, sa sprijine pe aderentii lui E. Brote (in primul rind pe V. Lucaciu).

In Romania, criza a fost din plin folosita ca arms de partid. Ziarulliberal Vointa nationala" a luat, fire§te, apararea lui E. Brote (care a

33 Arhiva Roman Ciorogariu (aflata in dr. Nerva Iercan) (Scrisoarea lui E. Brote cAtreR. Ciorogariu din 5.11.1902).

. " Gazeta Transilvaniei ",. LIX (1896) $i Dreptatea", III (1896), ianuarie martie.as Revista Orastier, II (1896), nr. 4 $i 5 (20 ianuarie/1 februarie si 27 ianuarie/8 feb-

ruarie).

iiilocals,

www.dacoromanica.ro


si publicat aici, in lunile respective, un articol si o scrisoare deschisa).Ziarele opozitiei au eondus cu inversunare atacul contra lui E. Brote siI. Slavici, desigur in primul rind nu pentru zdrobirea acestora, ci pentrua lovi in D. A. Sturdza si in Partidul National Liberal. Merits a fi amintitacampania purtata in ziarele Epoca" si Timpul" de conservatori, in Ziva"de radicali (aici scrie I. L. Caragiale Culisele chestiunii nationale), ca siin Adev arul".

Criza din P.N.R. a influentat si relatiile acestuia cu aliatii din Unga-ria : slovacii si sirbii. Desigur, efectul asupra aliantei nationalitatilora fost negativ. G. Augustini, agentul de legatura intre cele trei popoare,scria unui prieten din Slovacia la 26 februarie 1896: Din pricina acestorevenimente nu trebuie sa, ne asteptam deci, din partea romanilor, la vreoactiune comuna ; chiar Lucaciu, cind 1-am vizitat in ziva de 3 februarie,era dezgustat si mi-a comunicat ca, nu stie ce ar fi de facut". In acelasitimp G. Augustini consider& cd, din partea gruparii lui I. Rath.' existd,dorinta, pentru continuarea colaborarii cu slovacii si sirbii ; ii sfatuiestepe slovaci ca, data fiind situatia in cadrul P.N.R., sa is ei, de data aceasta,initiativa 36.

In anii urmatori, alianta nationalitatilor si-a desf4urat activitateamai mult formal (se pot aminti astfel cele doua proteste semnate de frun-tasii romani, slovaci si s'irbi : in 1896 impotriva serbdrii raileniului",in 1898 impotriva politicii de desnationalizare ; dar actiuni concrete impor-tante nu s-au mai desfasurat). Desigur, o cauza principall este criza P.N.R.,dar nu este singura. In acesti ani s-a adincit si conflictul din miscareanationals sirba, intre cele doua partide : liberal si radical. Polit Desaneie,seful liberalilor, ii scria lui I. Ratiu la 29 noiembrie 1895: Pacat ca,cearta intre radicali si partidul nostru s-a aprins din nou. Din cauza aceastasintem not sirbii paralizati... Din cauza relatiilor partidelor noastre,cred cd, Novi-Sad-ul, ca loc de intrunire al celui de-al doilea congres estefoarte nepotrivit" 37.

Si in Partidul National Slovac tinara generatie (grupata mai ales,incepind cu anul 1898, in jurul revistei Hlas") a inceput sa se opunavechii conduceri. Idei asemanatoare celor sustinute de E. Brote si departizanii sal in Transilvania si-au facut drum si in Slovacia, reusindchiar sa se impuna mai repede. In general, anii ce urmeaza Congresuluinationalitatilor se remarca prin trecerea de la pasivism la activism. Inaceste conditii era natural ca alianta celor trei popoare, bazata pe princi-piile pasivismului, 0, fie paralizata.

Sintetizind cauzele care an generat criza, observam ca, aceasta este,in esenta, incepind cu anul 1895, rezultatul Infrunarii dintre partizaniia doua, tactici nationale. Pasivistii, bazindu-se pe programul din 1881,sustin nerecunoasterea regimului dualist, autonomia Transilvaniei, nepar-ticiparea la alegeri si la viata parlamentara. Activistii consider& ca, dua-lismul si autonomia sint punete ale programului care trebuie lasate pentruun timp la o parte ; cer participarea la viata politica a statului ; spera

36 Literarni Archly Malice Slovenskej (Scrisoarea lui G. Augustini cAtre A. Halakidin 26.11.1896).

37 Biblioteca Astra Sibiu, fond. I. Ratiu, LX/29 (Scrisoarea lui Polit catre I. Rath' din29.XI.1895).

www.dacoromanica.ro

9 74 LUCIAN BOIA 12

intr-o imbunatatire a sistemului electoral, solicitind introducerea votuluiuniversal, teren unde se intilnesc cu Ar fi nedrept sa afirmamca unii aveau Eji altii nu aveau dreptate. Pasivistii urmareau sustinereaneclintita a drepturilor poporului roman, in timp ce activistii cautausa, realizeze cit se putea realiza in cadrul regimului existent. In fond insa,deosebirea este numai de tactics. i unii i altii, chiar daca pe cai diferite,luptau pentru realizarea aspiratiilor nationale romanesti. Criza a fostprea ascutita in raport cu deosebirile de pareri, care nu erau in generalesentiale 38.

In cursul anului 1896 s-a pregatit infiintarea noului organ de press.Au avut loc discutii intre partizanii lui E. Brote la Magurele, unde eraI. Slavici profesor. S-a hotarit stabilirea ziarului la Arad. Aradul nu a fostales la Intimplare ; el reprezenta un centru politic romanesc insemnat.Procentul populatiei romanesti era mai scazut ca in alte ()rase (15%fats de 30% la Brasov, 24% la Sibiu, 34% la Lugoj, 42% la Alba-Iulia,,44% la Hunedoara, 55% la Caransebes, 56% la Orastie) 39 ; localitateafiind Ins/ mare, in cifre absolute romanii erau mai numerosi : aproape8 000 dupg, recensamintul din 1890 49, mai putini ca la Brasov, dar maimulti ca in oricare dintre celelalte orase. Baza miscarii nationale romaneo forma taranimea, importanta fiind deci populatia intregului tinut, nunumai a resedintei. Iar in comitatul Aradului, romanii aveau majoritateaabsoluta : din 344 000 de locuitori, 209 000 de romani (61%), 87 000 demaghiari, 37 000 de germani 41. Conditiile demografice erau deci indepli-nite pentru a face din Arad un puternic centru romanesc. In plus, tara-nimea din jurul Aradului manifesta multa combativitate, antrenindastfel i pe fruntasii politici. De asemenea, dupa cum am amintit, pasivismulnu avusese nicicind radacini trainice la Arad. Partidul era mai bine orga-nizat aici, fiind condus de mai multi militanti energici (M. Veliciu, R.Ciorogariu, V. Mangra, N. Oncu). In sfirsit, aici exists i banca Victoria",infiintata in 1887, eel mai puternic institut romanesc de credit dupa77Albina" din Sibiu.

Numarul de proba al noului ziar, care se numeste Tribuna popo-rului", in amintirea vechii Tribune", dar in acelasi timp pentru a sedeosebi de cea care continua la Sibiu, apare la 25 decembrie 1896/6 ianuarie1897, iar numarul 1 la 1/13 ianuarie 1897. De la bun inceput ziarul nu esteprovincial, cad deli sprijinit In primul rind de aradeni, are sustinatorii cititori in toate partile Transilvaniei i in Romania. Redactor respon-

sabil este I. Russu-irianu. Datorita in primul rind muncii lui, Tribunapoporului" va deveni In citiva ani eel mai bine informat scris ziar dinTransilvania. Intre 1898-1900 un rol important in redactarea gazetei

38 Yn afara cauzei principale Infruntarea Intre activism pasivism, la baza crizeiau mai stat, In special In anii 1893-1895, si alte motive : atitudinea diferita fata de partidelepolitice din Romania, fata de propunerea emigrarii Intregului comitet, unele neintelegeri §irivalitati Intre diferiti conducatori.

39 Joan Russu-Sirianu, Romdnii din statul ungar (statisticd, etnogratie), Bucure§ti, 1904,p. 241.

Enciclopedia Romdnii, Sibiu, vol. 1, 1898, p. 223.p. 222.

4°" !bide,*

socialistii.

si

si

www.dacoromanica.ro


are si slovacul G. Augustin, care in iunie 1897 paraseste Sibiul ; plecareasa de la Sibiu la Arad dovedea ca pe planul aliantei romano-slovaco-sirbecentrul de greutate tindea sa deving tot Aradul. Este mai greu de spustine conduce de fapt ziarul. E Brote continua sa se considere conducatorulmiscarii ; el publica articole programatice si da, indicatii generale pentrudesfasurarea luptei. Alaturi de el, I. Slavici este un harnic colaborator.La fata locului personalitatea cea mai marcanta este, f&ra indoiala, inacesti ani, V. Mangra. Dar, directivele lui vor fi puse in discutie, o datacu Incercarile sale de a grabi, cu orice pret, apropierea de guvernul maghiar.Desi mult mai discreta, influenta lui R. Ciorogariu a fost real& si ea, sin-gura, se va prelungi pins la disparitia ziarului (1912). Initial ziarul estesprijinit si de V. Lucaciu, iar in 1900, clad se stabileste la Arad, V. Goldi§are la rindul lui un rol important.

Este lesne de observat ca noua miscare nu era unitael. Ea ii grupain general pe partizanii activismului, o tactics, nu un stop in sine. Uniinu erau lamuriti nici in privinta activismului. De aceea $i de asemeneapentru a pregati treptat opinia publica, Tribuna poporului" publica lainceput chiar articole favorabile pasivismului. Cu atit mai putin existaarmonie de pareri in problema tratativelor romano-maghiare, alianteinationalitatilor, a raporturilor cu gruparea lui I. Ratiu (se poate considerain linii mari ea V. Mangra sustine o politica oportunista, E. Brote siI. Slavici de asemenea, dar in mai mica masura decit Mangra, R. Ciorogariulinia de mijloc, iar I. Russu-irianu o atitudine radicall). Nu este decide mirare cs drumul noului curent este plin de meandre.

Primul articol programatic mai important se intituleaza Actiune§i apare la 15/27 ianuarie 1897. Este o pledoarie in favoarea aliantei natio-nalitatilor si a refacerii coeziunii P.N.R. Se deplinge sistarea oricareiactiuni a aliantei romano-slovaco-sirbe si inactivitatea celor 4 membriai Partidului National care ii reprezentau pe romani in alianta 42. DinBucuresti, reactia lui E. Brote este prompts : Oare toate aceste fiscrie el lui V. Mangra nu se puteau publica de Tribuna" din Sibiu ?Ai d-ta convingerea, ca cu asemenea, idei politice se poate stringe poporulin jurul Tribunei poporului" si iti vei asigura sprijinul cercurilor politiceconducatoare de aici ? Un lucru sa nu-1 scapam din vedere Am statmult in asteptare cu intemeierea noului ziar ; sä nu ne zits lumea la urmaea mai puteam sa, mai asteptam" 43.

Pentru a pune lucrurile la punct, in zilele urmatoare, E. Brote isipublica intr-o suits de 7 articole propriul sau program. Suita se numestePuncte de orientare apare intre 24 ianuarie/5 februarie si 4/16 februarie1897. Situatia actuall difera in mod esential de cea de la 1892", afirmaautoru144. Incheierea miscarii memorandiste, gratierea celor condamnati,vizita lui Francisc Iosif la Bucuresti (septembrie 1896), atentia Europeiindreptata asupra situatiei din Transilvania, dorinta primului ministruroman ca neintelegerile vrajba dintre romani si maghiari sa inceteze",

2 Acjiune I, In Tribuna poporului", I (1897), nr. 8 (15/27 ianuarie).48 Arhiva Bibliotecii Institutului Mitropolitan Sibiu, fond. V. Mangra, dot. 229 (Scri-

soarea Jul E. Brote catre V. Mangra din 16/28.1.1897).Pancte de orientare, In Tribuna poporului", I (1897), nr. 19 (30 ianuarie/11 februarie)

SI

gi

www.dacoromanica.ro

976 LUCIAN BOIA 14

transformarile ce se petrec in viata politica maghiara (decaderea Parti-dului Liberal, formarea Partidului Popular) sent considerate elementecare ar trebui sa determine si o schimbare a tacticii romanilor. Desi E.Brote exclude negocieri romano-maghiare (am vazut ca in conceptia saacestea aveau sa fie ultima etapa), se declare impotriva intangibilitatiiprogramului national din 1881 $i pentru o rezerva binevoitoare" fate deguvernul maghiar. Punctele de orientare reprezinta un pas pe drumul ceva duce la abandonarea pasivitatii mai tirziu, la tratativele cu guvernulmaghiar.

Contrar indicatiilor lui E. Brote, incerearile de a se stabili o punteintre Arad si Sibiu an continuat. Ne vom referi la citeva.

In octombrie 1897, V. Mangra are o intrevedere cu Gh. Pop deBasesti, la Sibiu, ultimul insistind sa se intreprinda o actiune pentrureluarea activitatii partidului 45. La inceputul lunii noiembrie, V. Lucaciu1-a vizitat pe vicepresedinte la Basesti. Se parea ca impacarea este aproape./7Dorul de impacare si de procedure solidara au cucerit teren in toateinimile", stria V. Lucaciu 46. Aradenii urmau sa-i invite pe I. Ratiu,Gh. Pop de Basesti si T. Mihali la o mare adunare ce se preggtea la Arad.,ear pin5, atunci intregul comitet avea sä se intruneasca la Cluj. Paceatrebuia sa se restabileasca pe baza situatiei dinainte de criza. insa, laintrunirea de la Cluj, grupul lui I. Ratiu a omis sa invite pe V. Lucaciu$i pe V. Mangra, la fel ea si pe ceilalti fruntasi din Arad. V. Lucaciu insistsacum pentru a se realiza cel putin intrunirea de la Arad. Ii scrie luiGh. Pop de Basesti lui I. Ratiu (la 16-17 noiembrie 1897) : ...venitila adunare ca lumea sa ne vada iarg§i uniti. Al doilea meeting it putemtine peste o lung, in Sibiu, al treilea la un scurt interval in Salaj, apoiSn Dej, Satmar etc., cu participarea noastra a tuturor membrilor din Comi-tet, va 85, zie sub egida noastra" 47. Adunarea proiectata trebuia sa aibabe la Arad la 11/23 decembrie 1897, dar a fort interzisa de autoritati.Chiar asa, a pricinuit o mare manifestatie a romanilor care se adunaseraaici, venind din toate partile. Cei din jurul lui I. Ratiu nu au ascultatindemnul, netrimitind pe nimeni. Proiectul de rezolutiuni preggtit pentruadunare era destul de dur la adresa guvernului maghiar si invita nationa-litatile la o actiune units, pentru realizarea programului din 1895 45.

In 1899, un grup de tineri (Amos Francu, N. Comp, A. Vlad, IuliuManiu) a facut o noun incercare, scriindu-i lui I. Ratiu, cu indemnul dea convoca o conferinta nationals la Brasov. I Ratiu a aprobat, fiind con-vocati 39 de fruntasi romani, la 14 iunie 1899. Nu s-a luat 'hug' nici o hota-tire, cu exeeptia convocarii pentru mai tirziu a unei noi conferinte49.

1901 se anunta ca un an important, avind loc noi alegeri parlamen-tare. Infruntarea dintre activisti i pasivisti trebuia sa se produce. In

45 Biblioteca Centrals Universitara Cluj, mss, Pop de Basest', Corespondenta, vol. II,f. 89-90.

45 Arhiva Bibliotecil Institutului Mitropolitan Sibiu, fond. V. Mangra, doc. 92-93(Scrisoarea hit V. Lucaciu care V. Mangra din 5 6.XI. 1897).

47 Biblioteca Centrals Universitara Cluj, mss, Pop de Basest', Coresporicienta, vol. II,f. 71-72.

" Proiect de rezolutiunt, In Tribuna poporului", I (1897), nr. 236 (12/24 decembrie).45 Arhiva Muresenilor, doc. 3 436 si 3 437 (Scrisorile lui A. Francu catre A. Muresianu

din 9 si 17.VI.1899).

$i,

sisi

9i

www.dacoromanica.ro


iulie 1901 s-a tinut o consfatuire comung a reprezentanlilor celor douacurente la Timisoara. 0 a doua conferintg a avut be la Cluj, in septembrie,pentru a se stabili atitudinea in fata alegerilor. Dar, nu s-a inregistratnici o apropiere. Tribuna" a publicat un apel, chemind la continuarea,politicii de pasivitate. Desi se opuneau acestui program, cei din jurul97Tribunei poporului" nu au indraznit sa pgrasea sea pasivitatea, asteptindun prilej mai favorabil. 0 scrisoare a lui V. Mangra trimisg, la sfirsitulanului 1901 ne Famureste asupra tacticii activistilor : Astfel, ar6daniin-au subscris apelul pentru pasivitate, raminind consecvenii programuluiI/Tribunei poporului", dar nici n-au intrat in activitate, ca 81 nu li sepoata imputa ca ei strica « solidaritatea » §i mai ales ca nu puteau luaraspuLderea situatiei si riscul succesului, caci pasirea, In activitateeventuala cadere la alegeri ne-ar fi nimicit tot prestigiul §i autoritatea de-politicieni seriosi" 60.

Slovacii insa pargsesc pasivismul in 1901 si participa" la alegeri,modificindu-§i programul national din 1861, in primal rind renunlindsa mai revendice autonomie ; din cei 13 candidati reusesc 4. Fatd de nouatacticA, a slovacilor, atitudinea celor doua grupari din P.N.R. a fost dile-

Tribuna, intr-un articol din 1/14 martie 1901, considerl aceasta,schimbare de tactica, suspects 31, iar cind slovacii f §i anunta oficial partici-parea la alegeri, se multumeste sa publice §tirea fara comentarii 52. Aliantaromano-slovac'a nu mai putea fi sustinuta de acum inainte de gruparea,de la Sibiu, ci de gruparea de la Arad.

Intr-adev sar, Tribuna poporului" nu a incetat, de-a lungul anilorcare au marcat slabirea aliantei nationalitgtilor, sa ceara o reluare a actiu-nilor comune. Este drept, E. Brote prefera realizarea unei aliante cugermanii din Ungaria : Dac1 d-voastra ati sti 86 vg, aliati cu germanii

si nu numai teoreticeste, ar produce astazi in lumea mare un efectzdrobitor", stria el b3. Dar, tonul general al Tribunei poporului" este favo-rabil aliantei cu slovacii §i sirbii. Cu atit mai mult legatura cu slovaciiva fi la ordinea zilei dup5, ce acestia tree la activism. Iatg, ce se scrie subtitlul Activitatea slovacilor, la 10/23 aprilie 1901 : Si ca conceatenica aliati ai lor, not n-avem decit felicitgm pentru hotArirea ce-auluat... DacA vor intra In Dicta, in numar mare on mic, un lucru e sigurei acolo vor suspine nu numai interesele for speciale, ci §i pe cele ale celor-lalte nationalitAti". Urmeaza indemnul ca §i romanii &a be urmeze exem-plul ".

Sub titlul Puncte noud de orientare, E. Brote publics in Tribuna,poporului" la 20 octombrie/2 noiembrie 1901 un articol deosebit de impor-tant_ Acum el face un pas mare inainte afirmind Trebuie sg, recunoasteraea', politica de pasivitate n-a reusit sa atinga nici unul din scopurile pro-puse, dorite §i asteptate" ; in acelasi timp se referA, la curentul cetreat de la 1894 incoace printre fruntasii roman pentru parAsirea politicii

52 Arhiva B.C.S., doc. 4 250 (Scrisoarea lui V. Mangra catre E. Brote din 26.XII.1901).51 Miscari electorale Mire slovaci, in Tribuna", XVIII (1901), nr. 40 (1/14 martie).52 Slovacii si alegerile, In Tribuna", XVIII (1901), nr. 68 (12/25 aprilie).52 Arhiva Bibliotecii Institutului Mitropolitan Sibiu, fond. V. Mangra, doc. 98 (Scri-

soarea lui E. Brote catre V. Mangra din 14/26.1.1898).64 Activitatea slovacilor, in Tribuna poporului", V (1901), 10/23 aprilie.

Qi

8/4

Si

rita.

sasii,

8-a

www.dacoromanica.ro

978 LUCIAN BOIA 16

de pasivitate... Organizatiunea noastra ultima se intemeia pe ideea pre-zentarii Memorandumului. Aceasta idee a fost realizata §i conducereapoliticii noastre nationale n-a stiut sa dea armatei disciplinate o altsdirectie politica. La inceput armata a stat pe loc, apoi s-a dezorganizat,fiindca lipsea ideea politica" 55. Aceasta idee politica, la care face aluzieE. Brote este, fara indoiala, activismul. Articolul sau a devenit programulTribunei poporului". Articolul trimis, dupa, cum ai vazut deja iiaerie I. Russu-Sirianu 1-am considerat drept inceputul, fixarea uneinoi ere politice pentru noi. L-am publicat deci la loc de frunte si asa amsi hotarit, ca actiunea noastra viitoare s-o pornim dupa cum ai indicat.Socotim ca s-au copt deja lucrurile asa fel, incit pe baza programuluice ai desfasurat BA luam conducerea" 56.

In ianuarie 1902, E. Brote, scrie si mai clar : Ramine deci o singuracale care ne poate duce la, stop : lupta constitutionals. Nu ne facem ilu-ziuni, ci ne dam pe deplin seama ca va fi lupta grea si indelungata, Iliad nulipsita, de orice sanse de izbinda. Presupunind o organizatiune politicabine ingrijita, romanii pot trimite un numar considerabil de deputatiin Camera ungara" 57. Paralel indeamna la o apropiere atit de nationali-tatile nemaghiare, cit §i de Curtea din Viena.

PoziDia Tribunei poporului" devenise intre timp puternica. Inmai 1899, cei din jurul sau reusesc sa impuna alegerea lui Iosif Goldinca episcop al Aradului. In schimb, noul episcop si-a ajutat pe toate call@sprijinitorii. La Arad., datorita sprijinului sau, activistii de la Tribunapoporului" ocupa locul determinant in conducerea afacerilor episcopiei.V. Mangra este numit in ianuarie 1900 referent la senatul bisericesc,iar peste citeva luni, la 22 aprilie/5 mai este ales vicar episcopal la Oradea,post devenit vacant prin alegerea ca episcop a lui I. Goldis 58. AugustinHamsea, directorul Institutului teologic, este shit Bali cedeze postul,iar in locul sau ajunge in iunie 1901 un alt membru marcant al vietiipolitice din Arad, R. Ciorogariu 59. In acelasi timp cu V. Mangra, in ianua-rie 1900, R. Ciorogariu fusese numit referent la senatul scolar, iar I. Suciu,un alt partizan al Tribunei poporului", la senatul epitropese 60. In apri_lie 1901 este ales secretar al Consistoriului V. Goldin 61.

Un nou pas s-a incercat in anal 1902. Dupa moartea lui Iosif Goldin,cei de la Tribuna poporului" 11 Bustin pe insusi V. Mangra, in alegereade episcop. In iunie 1902 V. Mangra este ales, dar guvernul, temmndu -seprobabil ca noul episcop, mind o personalitate puternica si o intreagagrupare politica la dispozitie, nu va fi un instrument prea docil, ii refuzaintarirea. Refuzul, departe insa de a-1 indirji pe vicarul din Oradea intr-oatitudine opozitionista, nu face decit sa-i intareasea increderea in drumulgresit pe care §i -1 alesese. Interpretind dupa inclinatiile sale programul

66 E. Brote, Puncte mud de orientare, in Tribuna poporului", V (1901), 20 octombrie/2noiembrie.

66 Arhiva B.C.S., doc. 4 128 (Scrisoarea lui I. Russu-Sirianu catre E. Brote din5.XI.1901).

67 E. Brote, Reflexiuni politice, In Tribuna poporului", VI (1902), 8/21 ianuarie.68 Arhiva Episcopiei Ortodoxe Arad, III 12/1900 0 II 20/1900.68 Loc. cit., III, 223/1900.6° Loc. cit., Consistoriul plenar, 1900, sedinta I (3/15.11.).81 Ibidem, 1901, §edinta IV (14/27.IV).

www.dacoromanica.ro


Tribunei poporului", V. Mangra adoptg o atitudine care nemultumestepe proprii sal prieteni. Incearcg i reuseste, Inca inainte de alegerea saneizbutitg, sa stabileascg relatii personale cu oamenii politici maghiari

cu membri ai guvernului, alunecind astfel pe panta oportunismului.In 1899, cu ocazia insclungrii episcopului I. Goldin, contele Tisza

rostise o cuvintare demagogicg la Arad, argtindu-se concesiv fatg de na-tionalitgti chemind la infrgtire romano-maghiarg. Acum se pare, dupgcum aerie R. Ciorogariu, el Mangra, intransigentul de ieri, intrg in horainfratirii. Aici incepe tragicul acestui om"62. La 26 decembrie 1901V. Mangra fi scria lui E. Brote : . . . cultivarea relatiunilor cu cercurile diri-guitoare ni se impune ca o cerintg neapgratg, ceea ce eu din a mea parteam si urmat consecvent de chid mg ggsesc in demnitatea de vicar episco-peso sef al Consistoriului, astfel cautind a-mi asigura increderea lor,aceasta creel ca mi-a i succes. Fispanul (prefectul) comitatului Bihormi-a declarat in fats el dinsul este pe deplin multumit cu atitudinea meaki are toatg Increderea in mine... Tot asemenea capeteniile guvernuluiping acum mi -au dat toatg cuvenita atentiune. De la ministrul Wlassics,cit $i de la ministrul prezident Szell am primit de anul nou 1902 felicitgriautografe"63. Lui I. Bianu fi scria cu aceeasi satisfactie la inceputul anului1901, despre intrevederile sale cu primul ministru Szell, cu ministrulcultelor VVlassics (eari amindoi m-au primit intr-un mod surprinzgtorde afabil prietenos") ; cu contele Apponyi facusem cunostintg inaintela Arad, la express dorintg a lui, far cu contele Tisza Istvan sint cunoscutInca de la instalarea de episcop (din 1899.n.n.). In chipul acesta not amintrat in contact direct cu cercurile conducgtoare ale statului"". Incre-derea guvernantilor maghiari in V. Mangra nu era Inca depling ; numaiastfel se explica faptul, asa destul de paradoxal daca tinem seama deinaltele relatii ale vicarului insiruite mai sus, ca totusi i-a fort respinsain 1902 intarirea ca episcop.

Desi grupul de la Tribuna poporului" nu a sustinut politica luiV. Mangra, E. Brote a aprobat insa tratativele acestuia, deoarece cores-pundeau, cel putin partial, vederilor sale, preggtind atmosfera pentruviitoarele negocieri, si in acelasi timp vederilor guvernului Romanieiki insusi regelui. Legatg in continuare de Austro-Ungaria, Romania ar fiputut face fat& cu greu unor complicatii In Transilvania, de aceea arabelepartide preferau pentru moment unei incercgri de forte tratativele romano-maghiare. Aceastg aprobare E. Brote i-o transmite lui V. Mangra si esteevident cg ea 1-a determinat in mare masurg sg meargg inainte pe caleaaleasa ... cercurile noastre, cgrora d-ta tii sa le pui in evidenta starilede pe acolo, an luat act de progresele maxi, cari s-au fgcut prin conlucraread.-tale in politica nationalg. Mai mult : ping la eel mai sus pus demersuriled-voastre pentru un modus vivendi aflg vii aprobari... M-am tinut datora/ comunic i acestea inaintea Majestatii Sale la Abazia. Regele aveacunostinta de toate"66. De altfel, V. Mangra ii scria detaliat lui I. Bianu,

62 Roman Ciorogariu, Zile irdile, Oradea, 1926, p. 34.68 Arhiva B.C.S., doc. 2 450 (Scrisoarea lui V. Mangra eatre E. Brote din 26.XII.1901).64 Bibl. Acad., mss, Coresp., doc. 57 764 (Scrisoarea lui V. Mangra care I. Bianu din

7/20 ianuarie 1901).66 Arhiva Bibliotecii Institutului Mitropolitan Sibiu, fond. V. Mangra, doc. 284 (Scri-

soarea lui E. Brote catre V. Mangra din 14/27.V.1901).

gi

gi

0i si

gi

1i

si

0i

www.dacoromanica.ro

980 LUCIAN BOIA 18

probabil pentru ca tirile triraise sa ajunga indata, de la acesta la D. A.Sturdza, cu care I. Bianu era in strinse legaturi. intr-o masura care nueste de loc neglijabila, Partidul National Liberal se afla deci in spateleactiunilor lui V. Mangra. Si dupa 1902, V. Mangra a continuat netulburataceasta politica, mentinind strinse relatii cu Tisza §i incercind, se pare, sacandideze la alegerile parlamentare din 1905 pe lista guvernului. Numaila interventia prietenilor sai din Arad, mai ales a lui M. Veliciu, ar firenuntat la acest pas 66.

Tribuna poporului" a fost principala sustinatoare a ideilor activism,dar nu a fost singura. Un loc important in lupta pentru triumful activis-mului revine gazetei Libertatea" de la Orastie. Apare la 1 ianuarie 1902,fiind intemeiata de un grup de tineri, printre care se remarca Aurel Vladsi Al. Vaida Voievod. In coloanele sale, activismul este sustinut fararezerve, mai ales prin articolele lui A. Vlad. Cea mai mare senzatie facinsa rindurile scrise de loan Mihu, o personalitate interesanta a vietiipolitice transilvanene, aflat in afara gruparilor politice. In numarul din23 februarie/8 martie 1902, I. Mihu cere revizuirea programului din 1881,prin eliminarea punctelor 1 si 9 (autonomia Transilvaniei opozitia fatsde dualism) ; in schimb, declara el, Programul trebuie intregit cu pos-tulatele social-politice, agrare si economice". Autorul nu se pronuntapentru activism sau pasivism, dar cere o politica mai realists si este evi-dent ea simpatizeaza activismul 67.

Activismul mai este sprijinit, in afara, Tribunei poporului" si Li-bertatii", de Telegraful roman", organul Mitropoliei Ortodoxe, redactatde T. V. Pacatian. De asemenea, tot la Orastie, maiaparea gazeta Activtatea", cu titlu semnificativ. In tinap ce balanta incepea sa incline de parteaactivistilor, vechea tactics mai era sustinuta de gruparea lui I. Ratiu prinTribuna ", de A. Muresianu prin Gazeta Transilvaniei", precum si deDrapelul" (infiintat in 1901 la Lugoj si condus de V. Braniste).

In decembrie 1902 moare I. Ratiu, presedintele P.N.R. Dupaco in fruntea partidului ajunge Gh. Pop de Basesti, s-au reluatin 1903 incerearile de apropiere. Astfel, la 4 februarie 1903, I. Russu-3irianu fi scria lui Gh. Pop de Base§ti, exprimindu-§i speranta in resta-bilirea bunei intelegeri : Am un plan intreg fn privinta asta, pe care 1-amcomunicat asta-vara, regretatului dr. I. Ratiu ; el l-a aprobat... D-taprin trecutul i prin pozitia d-tale esti menit sa prezidezi la realizarea uneiintelegeri fratesti intre luptatorii care aceiasi tints urmarim"68.

Pozitia activistilor devine si mai buna in urma sistarii aparitieiTribunei" din Sibiu (la 16/29 aprilie 1903). Tribuna" disparea dupa19 ani de existents, in primal rind ca urmare a dificultatilor financiare,{lax desigur iii in urma alunecarii terenului pe care se aflauTribuna poporului" f §i schimba la inceputul anului 1904 numele in Tri-bune ; cei din jurul Tribunei" de la Arad. se considerasera de altfel de

66 Ibidem, doc. 55 (Scrisoarea lui V. Goldis catre M. Veliciu din 28.11.1911).Scrisoarea d-lui Dr. I. Mihu adresald unui fondator al foil Libertatea", In Liberta-

tea", I (1902), nr. 11 (23 februarie/8 martie).118 Biblioteca Centrals Universitara Cluj, Pop de Basesti, Corespondent& vol. III (Scri-

soarea lui I. Russu-Sirianu care Gh. Pop de Basesti din 4.11.1903).

si

67

0i

1i

pasivistii.

www.dacoromanica.ro


la inceput singurii continuatori ai vechii miscdri tribuniste. La 7 martiest. n. 1903, organizatia P.N.R. din comitatul Aradului adopt/ oficialtactica activist/ 69.

Nici in anul 1903 activistii n-au reusit sa-i atragd pe cei care nu voiausa renunte la vechea tactica. Neluindu-se nisi o hotdrire, A. Vlad, profitindde o alegere partial./ desfdsuratd in cercul vacant Dobra (Hunedoara),a candidat, fare a mai cere invoirea Comitetului national (declarind inprogramul sdu ca renunta la vechile puncte 1 si 9) Eli a fost ales la 24 mai/6 iunie 19037°. Efectul acestei victorii a fost remarcabil. S-a dovedit cd,in ciuda sistemului electoral neechitabil si a modului cum se flceau ale,guile, romanii pot totusi sa intre in parlament. Desigur, Tribuna po-porului" a celebrat evenimentul : Invingerea de la Dobra ne indreptd-teste a naddjdui el la alegerile generale ne va succede a trimite in parlamentcel putin vreo 10-15 deputati nationali"71. Iar, ceva mai ttrziu, I. Russu-irianu ii scria lui E. Brote despre o consfatuire care a avut loc la Sibiu,

la 9 septembrie 1903, cu care ocazie toti cei buni si in comun acord s-audecis a pune la tale din Arad o conferintd, national /, care 0, proclameactivitatea pe toatd linia. Dupe toate probabilit/tile vom candida 40 45.Ne multumim sa, iasa a treia on a patra parte"72.

lin prilej foarte potrivit pentru activisti a fost alegerea partialdde la Nadlac, in martie 1904. Nadlacul, comun* mare din Banat (avea13 000 de locuitori), se remarcd prin faptul cd, cei mai multi locuitori alsdi erau slovaci, stabiliti aici la inceputul secolului al XIX-lea. Alaturi deei locuiau romani Eli sirbi (ea si maghiari, germani, ruteni). Cu atit mai sem-nificativd devenea alegerea, care oferea astfel posibilitatea unei dublemanifestatii : In favoarea activismului si pentru relansarea aliantei natio-nalitdtilor. Candidat era Joan Suciu ; pentru a-1 sustine, sosesc la Nadlac§i participl, la campania electorald I. Russu-*irianu si cunoscutul om politicslovac Milan Hodta. Candidatura lui I. Suciu este ins/ resping de autori-tati, ca urmare romanii, slovacii $i sirbii abtinindu-se de In vot. Dar serealizase esentialul : afirmarea solidaritatii si a curentului activist.

Ind, din 1903 partizanii noii tactici insistaserd pentru convocareaconferintei nationale a partidului. In ennui anului 1904 ofensiva for s-aintensificat, in timp ce pasivistii se opuneau convocdrii, dindu-si seama caaceastd conferintd va impune noile idei. Ping, la urnad au fost nevoititotusi sd, cedeze.

Conferinta national*/ s-a tinut la Sibiu, la 10 ianuarie st. n. 1905.Trecuserd 12 ani de la ultima conferintd, nationald (iulie 1893), intervalcare se explied prin procesul Memorandumului, interzicerea activitdtiP. N. R. (iunie 1894) si mai ales prin criza indelungatd. Au participat97 de delegati, jumatate din cercurile electorale romane nefiind repre-zentate ; in 1893 fuseserd aproape 300 de delegati. Diferenta ne dovedesteInca o data efectele crizei asupra organizarii $i functionarii partidului.De asemenea, recrutarea delegatilor a fost diferitd in 1905 fats de confe-rintele anterioare. Ping in 1893 acestia erau alesi in intruniri electorale

69 Arhiva Bibliotecil Institutului Mitropolitan Sibiu, fond. M. Veliciu, dot. 42.70 T. V. Pacatian, Cartea de aur, vol. VIII, 1915, p. 106-107.71 Biruinfa de to Dobra, In Tribuna poporului", VII (1903), nr. 96 (28 mai/10 iunie).72 Arltiva B.C.S., dot. 4 134 (Scrisoarea lui I. Rtissu-*ianu catre E. Brote din

24.IX. 1903).

www.dacoromanica.ro

982 LUCIAN BOIA 20

de catre toti alegatorii romani ; acum au fost numiti in adunari mai res-trinse. Erau deci §i mai putin numerosi si mai putin reprezentativi decitinainte. Partidul a trebuit sa face aceasta concesie, caci in urma dispozitieidin iunie 1894, activitatea sa ca partid politic era socotita ilegala. Noul modde numire a delegatilor, mai discret $i mai putin pretentios dadea confe-rintei mai multe sanse de a fi aprobata de autoritati.

In urma unui raport prezentat de I. Suciu, conferinta hotaraste,cu 79 de voturi contra 12, abandonarea pasivitat, reluarea activitatiiparlamentare. In vederea alegerilor sint numiti 26 de candidati oficiali,lasindu-se posibilitatea numirii altora, dupe imprejurari, in cercurileramase vacante.

Yn ce priveste programul P.N.R., pentru a nu se expune invinui-rilor, conferinta a declarat ca 11 lash neatins, dar, admitInd in fata evolu-tiunilor actuale politico posibilitatea unei revizuiri in sens de dezvoltaresi amplificare"". In realitate, programul nu a ramas cel vechi. Punctele1 si 9, esentiale in 1881, acum an disparut. Acest fapt nu trebuie inter-pretat ca o concesie, ci doar ca o adaptare tactics. Dualismul anexareaTransilvaniei erau pentru moment probleme inutil de luat in discutie.Ele nu slut insa uitate, ci doar lasate la o parte, in asteptarea unor conditiimai prielnice. Se cere in schimb recunoasterea poporului roman de indi-vidualitate politica alcatuitoare de stat asigurarea dezvoltarii saleetnice constitutionale prin institutiuni de drept public.. . "". Se stergeaastfel discriminarea 'intre Transilvania propriu-zisa, celelalte provinciilocuite de romani (Banat, Crisana, 31aramures), unul din punctele slabeale programului din 1881. De asemenea, cu mai multa hotarire ca in 1881,programul insists asupra votului universal si secret, care dace ar fi fostadoptat ar fi determinat o importanta evolutie politics. Asupra acestuipunct se putea realiza o alianta cu sociali$tii, precum cu alto cercuripolitice. Se cere, de asemenea, reglementarea prin lege a dreptului deintrunire asociere. In sfirsit, apar citeva revendicari social-economice,care lipseau din programul din 1881 : reforma impozitelor, stabilirea impo-zitului progresiv, improprietarirea taranilor prin vinderea in conditiifavorabile a mosiilor statului, in ce-i priveste pe muncitori asigurari pentruboala batrinete. Desigur, mai multe puncte salt comune celor dolt/programe : de exemplu egala indreptatire a tuturor limbilor inadministratie, justitie (si in armata, adauga programul din 1905) si res-peotarea autonomiei bisericesti.

Tot acum este aleasa gi noua conducere a partidului, in frunte cuGh. Pop de Basesti ; alaturi de el, printre altii : T. Mihali, V. Lucaciu, Al_Vaida Voievod, A. Vlad, I. Suciu, fit. Cicio Pop.

Rezultatul alegerilor (ianuarie februarie 1905) a fost un succespentru romani, dace tinem seama de faptul ca participau la o prima mareconfruntare electorala, dupe multi ani de pasivitate. Au reusit 8 candidatiN. Comsa, V. Damian, T. Mihali, A. Novae, A. Vlad, fit. Cicio Pop, I. Russu-*irianu, I. Suciu. De asemenea, a fost ales un deputat sirb gi unul slovae(M. Hodia). Cei 10 vor forma In parlamentul din Budapesta Clubul natio-

73 T. V. Paciltian, op. cit., vol. VIII, p. 169.74 Ibidem.

ili

si

gi

seoala,

titi

ti

ti

ti

:

www.dacoromanica.ro


pre edinte fiind T. Mihali §i secretar M. Hodia. 0 data cu relua-rea activitatii parlamentare, alianta nationalitatilor reincepe, cu fortenoi, sub forme noi, lupta.

Partizanii pasivismului din Transilvania au reactional diferit. Uniis-au convertit treptat la activism, cum au facut cei din jurul ziaruluilui V. Brani§te, Drapelul". A ramas sa face opozitie activismului GazetaTransilvaniei", condusa de intransigentul A. Murekdanu. Dar, vocea aces-tuia este izolata.

Criza Partidului National Roman §i reluarea activitatii parlamentarenu slut doug procese independente, ci aspecte ale aceluia§i proces istoric.Cauza esentiala a crizei a fost afirmarea curentului activist i ciocnireacu majoritatea, Insa pasivista, a conducerii P. N. R. De asemenea, crizaa luat sfir§it o data ce una din tactici activismul a avut ci§tig decauza 75. Dupe ce antrenase mase largi in lupta impotriva regimuluidualist, pasivismul I i epuizase pentru un timp posibilitatile. *i-au facutloc atunci ideile activiste, care la inceputul secolului al XX-lea au triumfat,atit la romani, cit §i la slovaci §i sirbi.

Activismul nu poate fi apreciat ca o tactics bung sau rea in sine.Putea sa dea rezultate bune sau rele, potrivit modului cum avea sa fieaplicat. Era, In primul rind, greu de conceput fare votul universal, cacinumai acesta ar fi permis popoarelor asuprite sa intre masiv in parlament.De aceea atit P.N.R., prin programa' din 1905, cit Clubul nationalita-tiler an militat form pentru introducerea votului universal in Ungaria(cu atit mai mult cu cit a fost aplicat in 1907 in Austria). 0 alts posibili-tate a unei politici activiste era stabilirea colaborarii cu diferite curentedemocratice din Ungaria, cu radicalii qi, in primul rind, cu Partidul So-cialist. Si in aceastg directie s-au facut incercari, mai ales din partea gru-Orli de la Tribuna" §i a ziarului Drapelul", incepind cu anul 1903.In 1907-1908 s-a ajuns la un inceput de colaborare cu 76.

Pe aceastg linie se inscrie o prevedere a intelegerii realizatg introE. Brote, I. Slavici, V. Mangra §i R. Ciorogariu, in anul 1907 la Ggiceana(mo§ia lui D. A. Sturdza unde se afla E. Brote din 1898). Cei patru seangajeaza printre altele, sa Incerce a intra In leggtura cu sociali§tii dinUngaria, ajungind chiar ping la o colaborare cu ei 77. Dacg o alianta nu s-arealizat, cauza trebuie cautata in liraitele ideologice ale burghezieiroman, dar In atitudinea §ovaielnica a social-democratiei din Ungariafats de problema national, 78.

Votul universal nefiind acordat, o large alianta antiguvernamentalg,care sa ocupe o pozitie solidg In parlament, nerealizind-a-se, activismul

75 Aceastd idee a mai fost afirmata de autorul prezentului studiu in Aspecte ale emigra-fief politice din Transilvania to vechea Romdnie la sfIrsitul secolului XIX ,si tnceputut secoluluiXX, In Analele UniversitAtii Bucuresti", stiinte sociale, istorie, nr. 1/1970, p. 85-99.

76 I. D. Suciu, Aspecle ale colabordrii Partidului National Romdn din Transilvania cumiscarea socialised, In Studii", nr. 1/1968, p. 89-102.

" Miron Constantinescu, Un document inconnu (5-9 aoal 1907) concernant la tulle na-tionale de liberation des Roumains de Transylvanie, In Revue roumaine d'histoire", nr. 3/1965,p. 571-576.

76 Ibidem, p. 572.

f}i

socialktii§i

§i

i8i

www.dacoromanica.ro

984 LUCIAN BOIA 22

a incercat alte cai. Una dintre acestea preconizata Inca din 1896 deE. Brote a dus la tratativele cu guvernul maghiar, purtate de P.N.R.in ajunul primului razboi mondial. Rezultatele au lost nule. Impinsala extrem, ideea intelegerii cu guvernul a dus la tradarea lui V. Mangracare, in 1910, intra in Partidul Muncii al contelui Tisza gi devine deputatguvernamental. Alti activigti, mai ales in urma egecului tratativelor,merg insa pe alt drum : o apropiere tot mai accentuate de Romania. In1914, V. Lucaciu 8i. 0. Goga vor trece muntii, desfagurind aici lupta pentrudesavirgirea unitatii politice. Istoria a dovedit curind ca dreptatea se aflade partea lor.

CONTRIBUTIONS CONCERNANT LA CRISE DU PARTINATIONAL ROUMAIN ET LE PASSAGE DU s PASSIVISME *

A L' !.A.CTIVISME * (1893-1905)

RESUM2

La presente etude analyse differents aspects de la arise du Partinational roumain et du passage de la tactique passiviste a l'activisme.La crise du Parti national roumain et la reprise de son activite parlemen-taire ne sont pas deux processus independants, mais des aspects du memoprocessus historique. La cause essentielle de la crise a ate l'affirmation ducourant activiste et le conflit avec la majorite, encore passiviste, de ladirection du P. N. R. La crise prit fin des be moment oil l'une des tacti-ques. l'activisme out gain de cause.

Par le programme de 1905, aussi biers que par le Club des nationalites,les leaders du P.N.R. ont milite fermement pour l'introduction du voteuniversel en Hongrie, pour l'etablissement de la cooperation avec dill&rents courants democratiques de Hongrie et avec le Parti socialiste.Mais les limites ideologiques de la bourgoisie roumaine, de memo quol'attitude hesitante de la social democratic de Hongrie a Pegard de laquestion rationale, ont empeche la realisation d'une alliance avec lessocialistes.

Leurs essais d'obtenir le vote universel s'averant infructueux, lesmilitants ont opts finalement pour la voie des pourparlers, preconiseedes 1895 par Eugen Brote, mais ils ont essuye le memo echec. Plus encore,la voie des pourparlers avec les gouvernants hongrois a permis la trahisonde quelques-uns de ces militants (V. Mangra, par exemple, qui a adhereau Parti du travail de Tisza). On constate aussi be rapprochement toujoursplus marque de certains militants avec la Roumanie (V. Lucaciu,Octavian Goga, etc.), oh ils ont deploys une lutte soutenue en vue duparachevement de l'unite politique.

www.dacoromanica.ro

RELATIILE PARTIDULUI COMUNIST ROMANCU ALTE PARTIDE IN ASTII 1922-1928

DE

MIHAI RITSENESCU

Actul din mai 1921, fAurirea Partidului Comunist Roman, a intratde mult In analele istoriei poporului nostru ca un eveniment de inseranatatedeosebita, cu semnificatii valente multiple. In emotia trairii retrospective aevenimentului, aceasta data cap/tA o puternic5, strAlucire, intrucit eaastazi generalizeaz& simtIminte de profunda admiratie fats de P.C.R.,portdrapelul aspiratiilor intregului nostru popor. CAM i maturizat in aniice au urmat, P.C.R., in fruntea fortelor largi populare, patriotice, a desfg-prat o luptI eroica i plina de abnegatie pentru libertate social', national&si progres, lupta care a culminat cu eliberarea Varii de sub jugul fascist la23 August 1944.

In perioada de care ne ocupam 1922 1928 , In structurasocial& a proletariatului din tara noastr& s-au petrecut schimbari substan-tiale, in sensul ca, numarul muncitorilor a crescut fat& de perioada prece-dentl. In mai 1921 se formase acel stat-major care s&-i asigure Indepli-nirea misiunii sale istorice : doborirea societAtii vechi capitaliste inlo-cuirea ei cu una nouk socialist'. Dar, dui:4 cum se ! imediat dup&congres majoritatea congresistilor au fost arestati In judecatA.De asemenea, datorita pozitiei social-democratilor, care nu aderasera laafilierea la Internationala a III-a, clasa muncitoare avea acum don& par-tide, ceea ce a dus la sciziunea acesteia In anii urmatori. Inca din decem-brie 1921, comunistii au lansat un apel prin care chemau pe social-demo-crati la infaptuirea unitatii de actiune a clasei muncitoarel. In aceste condi-tii, sarcina pentru infAptuirea politice a clasei muncitoareIn acelasi timp, pentru mobilizarea tuturor fortelor democratice, progre-siste intr-un front unic de luptA impotriva burgheziei i-a revenit P.C.R.Pentru atingerea acestor obiective generale, partidul comunist a trebuits& activeze, sa Intretina, relatii cu diferite partide politice, sa-si modificeuneori anumite pozitii tactice In functie de atitudinea celorlalte orga-nizatii politico.

1 Documente dirt istoria partidului comunist si a miscarii muncitoresti revolufionaredin Romdnia (mat 1921august 1924), Edit. politics, Bucure§ti, 1970, p. 89.

STIJDII". tomul 24, nr. 6, D. 985-1008. 1971.

8 o. 2741

§i trimi§i

unitatii

ei

¢i

www.dacoromanica.ro

986 MIHAI RUSENESCU 2

Desigur in intelegerile pe care le-a avut, de pilda cu Partidul Taranescsau cu alte partide, Partidul Comunist Roman si-a pastrat linia sa politica.P.C.R. concepea aceste intelegeri in sensul atragerii si scoaterii maselorde sub influenta acestor partide.

Este cunoscut faptul ca in cursul anului 1921 s-a produs schimbareaguvernului Averescu cu un guvern constituit de Take Ionescu. Parlamentulales in mai 1920 si-a exprimat, in sedinta din 17 ianuarie 1922 neincredereain noul guvern. Acest fapt a avut drept consecinta inevitabila retragerea guvernului si insarcinarea data de catre rege la 19 ianuarie 1922, sefuluiPartidului Liberal, I.I.C. Bratianu, de a alcatui un nou guvern. Avea sainceapa pentru o perioada de patru ani dominarea vietii politice de catrePartidul Liberal, care reprezenta interesele burgheziei. El a putut detineprimul loc pe scena vietii politice datorita fortei sale economic° fi a lucre-derii de care se bucura din partea casei regale. Caracterizind PartidulLiberal, P.C.R. arata ca, e cel mai puternic si constient din punct devedere de class, domina aproape intreaga industrie si finantele Romanieivechi ... Partidul Liberal are imens de multi aderenti in casta armatei$i mare influent' asupra regelui si a familiei sale71bi8. Dupa cum se stie,Partidul Liberal promova o politica de represiune fata de miscarea munci-toreasca. Cu privire la aceasta chestiune, un raport al C.C. al P.C.R.arata : Cu nici un alt oligarhic miscarea muncitoreasca n-a avut atit defling, cit cu Partidul Liberal. Celelalte partide oligarhice care an lovitin miscarea muncitoreasca n-au fost decit instrumente mai mult sau maiputin constiente ale Partidului Liberal, care an tras sforile de dinapoiabancilor, institutiilor for financiare, exercitindu-se si influenta lor, chiarfiind in opozitie"2. Trei zile in urma, dupg, insarcinarea lui I.C. Bratianucu formarea guvernului, Adunarile legiuitoare an fost dizolvate, urminda se face not alegeri. Inca de la inceputul guvernarii liberale, partidelede opozitie au incercat sa se constituie intr-un bloc care sa actionezein vederea inlaturarii guvernului liberal. Campania electorala, odatadeschisa, a constituit $i pentru P.C.R., desi se afla in dificultati greledin cauza arestarii participantilor In Congresul de constituire, al carorproces incepuse la 23 ianuarie3, prilejul pentru afirmarea sa pe arenavietii politice. Alegerile an constituit botezul focului pentru partid, sianume nu numai lupta cu burghezia, dar Si cu centristii, care an inceputsa ne atace cu atit mai furios, cu cit mai mult vedeau ca masele muncitoareerau de partea noastra"4, se spunea intr-uu raport al Comitetului Executivprovizoriu al P.C.R.

In alegerile din martie 1922, in fata urnelor s-au prezentat 14 gru-pari politice5. Dintre partidele de opozitie, eel mai numeros era PartidulTaranesc, dar nu atit de puternic pentru a infringe singur pe liberali6.

Ibis Arh. C.C. al P.C.R., fond. 1, mapa 20/1922, f. 4.2 Ibidem, mapa 7/1922, f. 7.3 Ibidem, mapa 109/1922, 1. 9.4 Ibidem, mapa 31/1922, 1. 4.6 Buletinul statistic al Romaniei ", 1923, nr. 2, p. 106.6 Partidul Taranesc intrase In arena politica in decembrie 1918, inscriinduli In programul

sau o serie intreaga de reforme burghezo-democratice. In noiembrie 1921 a fuzionat cu gruparealui C. Stere 0 P. Halippa. Referindu-se la compozitia de clasi a Partidului Taranesc, P.C.R.arata intr-un referat di acesta cuprinde acele paturi ale taranimii care acum au obtinut

www.dacoromanica.ro

3 RELATIILE P.C.R. CU ALTE PARTIDE (1922-1928) 987

Intr-o situatie asemanatoare, dar mai bine organizat, se afla PartidulNational, care reprezenta burghezia industrials, comerciala, bancaradin Transilvania Banat'.

Pornind de la situatia ca in Partidul Taranesc se aflau inregimentatenumeroase mase taranesti, P.C.R. it considera ca un partid important.Apreciind aceasta situatie, P.C.R. arata ca partidul cel mai insemnatin prezent, cel mai important este Partidul Taranesc, care se afla, intr-oopozitie yiolenta fats de Partidul Liberal"8. Plecind de la constatareaca Partidul Taranesc are legaturi largi in masele taranesti ca se situeazacontra Partidului Liberal, Comitetul Executiv provizoriu al P.C.R. adiscutat la 12 martie 1922 problema unei aliante politice cu PartidulTaranesc9, fare insa sa treats la o actiune concrete. Datorita greutatilorde organizare si de consolidare a organizatiilor sale, eft mai ales conditiilorde teroare in care I i desfasura activitatea, P.C.R. propunea in acesteimprejurari trimita deputati in parlament.

In raportul de activitate la Congresul al II-lea al P.C.R. se spune ://In planul nostru n-a intrat nici un moment intentia de a scoate deputatigi nici n-am depus sfortarile noastre in aceasta directie"10. Participarea,ofieiala a partidului comunist la alegeri n-a constituit cleat afirmarea,comunistilor pe arena vietii politice a Romaniei, recunoasterea existenteipartidului. Tactica noastra se spune in raportul la Congresul al II-leaal P.C.R. a fost de a profita de libertatea relative ce ne-o dadeau laorase alegerile pentru a ne afirma inaintea maselor, pentru a le explicanecesitatea existentei legale a partidului nostru pentru a incepe primeleorganizatii care trebuiau tot in timpul campaniei se procedeze la opera,de centralizare prin tinerea conferintei de partid"11.

La 27 februarie 1922 partidul a lansat un manifest electoral in carese demascau manevrele Partidului Liberal. Liberalii se spunea in manifestpromit astazi muncitorilor marea cu sarea. Dar muncitorimea taxa-nimea Ii eunoaste. Liberalii sint asasinii clasei muncitoare. Acel care daun vot calailor i §i leaga singur funia de git. Muncitori tarani ! Votulvostru nu va va izbavi. In Camerele pe care voi le alegeti nu merg oameniivostri. Acei care se duc acolo skit tot burghezii, ciocoii, care prin faga-dueli mincinoase vor sa se ridice prin voi pentru ca in urma sa va loveasca" 12.

Pe lista depusa pentru judetul Ilfov au figurat militanti de frunteai partidului, printre care Gh. Cristescu, Al. Dobrogeanu-Gherea,-D.Fabian, M. Cruceanu, P. Constantinescu-Iasi, Gh. M. Vasilescu- Vasia,Gh. Niculescu- Mizil, C. Ivanus v.a. In judetul Prahova au candidatC.Manescu, Al. Dobrogeanu-Gherea, Gh. Cristescu, N. Lambru etc. Fara a

pam1nt, InsA care este insuficient stump, eft si din acei care Inca nu au primit pArnint...De asemenea o mare parte a Inviitatorilor de la tars profesori de la orase midi burgheziurmeaza Partidul Taranesc" (Arh. C.C. al P.C.R., fond. 1, mapa 20/1922, 1.4).

In noiembrie 1922, a fuzionat cu Partidul Conservator Democrat, devenindastfel, destul de puternic.

8 Arh.C.C. al P.C.R., fond. 1, mapa 118/1923.9 Ibidem, dos. 1/1922, f. 253.

19 Socialismul" din 15 octombrie 1922; E. Macavei, Amintiri din viaja sofulut meu,Mihail Macavet, Bucuresti, Edit. politick 1969, p. 60.

,,Socialismul" din 15 octombrie 1922.la Documente din istoria parlidului comunist fi a mipcdrii muncitoregli revolullonare din

Romdnia (mai 1021august 1924), Edit. politick Bucuresti, 1970, p. 157.

nu -f isa-$i

gipi gi

7

ii9i

9i

si

si

9i

www.dacoromanica.ro

.988 MIHAI RUSENESCU 4

fi candidatii comunisti an primit totusi un numar destul de mare devoturi. Astfel, in Muntenia au obtinut 55 292 de voturi (2 145 in Braila,44 284 in Ilfov si 8 863 in Prahova), iar in Oltenia 7 859, si anume injudetul Dolj. In total, s-a obtinut un numar de 63151 de voturi 13.Socialistii an obtinut un numar de voturi putin mai mare (74 860),ceea ce reprezenta 1,09 %14, astfel ca data mergeau impreuna in alegeri ar fi

trimita deputati in parlament. Alegerile din 1922 au totusi o sem-nificatie deosebita, Cele 9 600* (de voturi) obtinute pe lista comunista instele timpuri de teroare nemaipomenita se spune in darea de seamy a sec-tiei Ploiesti in adunarea din 25 iunie cind s-au furat urnele de voturis-a falsificat votul, pentru noi care nu ne faceam iluzii prea mari, putemspune ca pentru starea de fapt, pentru fortele noastre, a fost un succesfrumos"18. Dupa afirmatia lui M. Pauker facuta in raportul C.C. provizoriuintelegem $i mai bine insemnatatea celor 63 151 de voturi obtinute18.Alegerile au constituit totodata un bun prilej pentru organizarea partidului./,Ne-a reusit sa construim din nou sectia noastra (Bucuresti. M.R.) sespune in raportul mentionat mai sus , sa-i curatim complet din tale pecentristi si a incerca si a dovedi unanimitatea muncitorilor, pentru partidulnostru prin mitinguri de masa pins la 5 000 de participanti" 17. Referindu-sela aceeasi situatie, in raportul de activitate la Congresul al II-lea se spuneaCampania electoral& care incepu a fost pentru noi un minunat prilej pentruopera de organizare"18.

Concomitent cu campania pentru alegerile electorale s-a desfasurati o vie activitate pentru eliberarea militantilor revolutionari arestati

la Congresul I de constituire a partidului. Procesul a inceput la 23 ianuariesi a tinut pins la sfirsitul lunii mai 192219. In vederea eliberarii celor peste270 de arestati au avut loc zeci de intruniri la Bucuresti, Ploieyti, Cimpina,

Craiova, T.- Severin etc. 0 serie intreaga de personalitati politicean protestat prin press contra regimului la care erau supusi arestatiisau au depus ca martori in proces. Astfel N. Iorga isi exprima, indoialaasupra raspunsului dat de catre ministrul de justitie in discutia pe carea avut-o cu privire la situatia arestatilorm. Totodata, in ziarele Adevarul" 21i Neamul romanesc"22, el publics articole in care condamna arestarea

congresistilor regimul la care erau supusi arestatii. In ziarul Aurora",dr. N. Lupu, intr-un articol amplu, se declara pentru legitimitatea parti-dului comunistn, iar in Dimineata" Dem. I. Dobrescu se declara impo-triva arestarii comunistilor24. Folosind influenja pe care o aveau ideile

13 Buletinul statistic al RomSniei ", 1923, nr. 2, p. 100 103.14 Ibidem.in buletinul statistic apar 8 863 de voturi.

15 Lupta socialistil" din 25 iunie 1922.15 Arh. C.C. al P.C.R., fond. 1, mapa 31/1922, f. 19.17 Ibidem, f. 5.18 Documente din istoria partidului comunist si a misceirit muncitoresti reoolutionare.din

.Romdnia (mai 1921 august 1924), p. 216.le Arh. C.C. al P.C.R., fond. 1, mapa 109/1922, f. 9.2° N. Iorga, Memorii, vol. III, Bucuresti, 1922, p. 257.21 Adevarul" din 1 februarie 1922.22 Neamul romSnesc" din 30 ianuarie 1922.23 Aurora" din 14 aprilie 1922.24 Dimineata" din 20 februarie 1922.

reusit s&

aleQ,

0i

8i

www.dacoromanica.ro

RELATIILE P.C.R. CU ANTE PARTIDE (1922-1928) 989

pentru care lupta, P.C.R. a izbutit sa mobilizeze ca martori ai apararii oserie intreaga de oameni politici. Aparind ca martor in proces la 11 aprilie1922, N. Iorga a subliniat in depozitia sa contributia deputatilor comunisti-socialisti in parlament28. Printre martori au mai aparut alte personalitatimarcante ale vietii politice, ca C. Stere, G. Grigorovici, D. R. Ioanitescu,V. Madgearu multi altii, care au facut depozitii favorabile pentru uniidintre arestati28. Intelectuali de seams, ca C.I. Parhon, Tr. Bratu, Gh. Leons.a.27, au depus favorabil pentru studentul Timotei Marin. Amnistia acordatala 4 iunie 1922 unui numar de 213 acuzati s-a datorat presiunii exercitatede paturi largi populare Impotriva oligarhiei liberale, ca pozitiei acest ormartori, care aveau o inriurire pe scena vietii politice. Procesul a aratatca exists posibilitati de a colabora in anumite actiuni revendicative demo-cratice imediate cu oameni politici din alte partide.

Inca de la crearea sa, P.C.R. a militat pentru formarea frontuluiunic de lupta muncitoresc impotriva regimului burghezo-mosieresc28.Adresindu-se tineretului comunist la 16 iulie 1922, Andrei Moldoveanu(numele conspirativ al lui L. Patrascanu) facea apel In solidaritateorganizare pentru a putea forma frontul unic contra teroarei"29 liberale.Mergind pe aceast6, linie, la 18 iulie 1922 C.C. provizoriu se adresa social-democratilor, facindu-le propumeri pentru infaptuirea frontului unicmuncitoresc30. Partidul Comunist se spune in scrisoarea adresata vacheama la lupta data dv. luati in serios propria dv. parere ca in momentulactual actiunea comuna, indiferent de curentele politice, este imperiosnecesara, atunci grabiti raspunsul"31.

Partidul Comunist Roman orientat activitatea in directiagasirii formelor si a mijloacelor adecvate de actiune care sa uneasca fortelesociale intr-un front de lupta impotriva regimului burghezo-mosieresc.La Congresul care s-a tinut in zilele de 3 .i 4 octombrie la Ploiesti s-auadoptat rezolutii in care se precizeaza pozitia partidului fats de celelaltepartide. Partidul Liberal era apreciat ca principala for reactionara.Ridicindu-se Impotriva politicii promovate de Partidul Liberal, in rezolutiaasupra situatiei din tars se arata : Partidul Liberal, reprezentant al ma-relui capital financiar-industrial din regat, a venit la putere cu porn-poasa declaratie ca va reorganiza productiunea, transportul, finantele sta-tului va reface Cara «prin not » 732. In rezolutie se analiza totodata

pozitia fats de Partidul Taranesc Partidul National, principalele

25 Dimineata" din 13 aprilie 1922.26 Aurora" din 24 $i 29 mai 1922 ; Dimineata" din 29 mai.27 Aurora" din 29 aprilie $i 12 mai 1922.29 In decembrie 1921 P.C.R. s-a adresat In acest setts social-democratilor.

Arh. C.C. al P.C.R., fond. 1, dos. 33/1922, f. 137.3° Socialismul" din 23 iulie 1922.31 Ibidem.sa Documente din istoria partidului comunist ;i a miscdrii muncitore;ti revolufionare din

Romdnia (mai 1921 august 1924), p. 329. Trebuie sa aratam di politica prin noi lnsine",promovata de liberali, reprezenta un program care urmarea subordonarea capitalului straincelui autohton, In special celui apartinInd Partidului Liberal. Aceasta politica a adus totusio anumita dezvoltare a fortelor de productie, a industriei nationale, precum $i o oarecarestavilire a patrunderii capitalului strain In economia romaneasca, dar cu care pina la urmas-a ajuns la o colaborare.

§i

29

9i

9i

si

si

9i insinesi si

www.dacoromanica.ro


partide de opozitie. Impotriva oligarhiei financiare se spune in rezolu-tie se indreapta indignarea clasei micii burghezii, amenintata de a ficu totul zdrobita sub valul de impozite Ea se apropie de taranime inPartidul Taranesc f}i de burghezia ardeleneasca opozitionista In PartidulNational pentru a se opune dictaturii liberale programe Inaintate"afirma lupta de class on democratizarea larga, o expropriere completepentru taranime ... Dar aceste partide nu au nici o intelegere pentrunatura crizei care roade societatea burgheza ; ele explica, situatia tragic&a tarii prin incapacitatea citorva guvernanti" 33.

Focul terorii bmghezo-mosieresti Impotriva partidului comunistse Intetea din ce in ce mai mult. Tot mai mult iesea la iveala efortul apa-ratului represiv de a Impiedica activitatea legall a partidului. In august1922, de pilda, la numai dour luni dupe mult trimbitata amnistie, aufost arestati 44 de muncitori petrolisti din Ploiesti pentru faptul ca arfi cintat Internationala cu ocazia unei adunari34. In asemenea conditii, par-tidul comunist abia putea sa actioneze. Al. Badulescu (Gh. Moscu), Intr -oscrisoare in legatura cu activitatea P.C.R. la sfirsitul anului 1922, arataca activitatea legala a Partidului Comunist din Romania este interzisam.Aceleasi aprecieri se fac In raportul C.C. al P.C.R. din 29 noiembrie1922, semnat de Gh. Cristescu, in care se spune : In prezent, partidulnostru nu poate sa faca nici o activitate publics ; conferinte, adunari sauIntruniri nu ne este Ingaduit de loc. Bucurestiul este sub stare de asediude la greva generals din 1920, cu putina intrerupere din timpul alegerilordin anul 1922. Noi activitatea o depunem In sindicate staruim sa, seInfiinteze sindicate in toata, Zara, dar in sindicate intimpinam greut'atimarl din partea reactiunii ; nu ne lase sa facem adunari ca sa infiintamsindicate conform legii pe care ei au votat-o"36.

Unul dintre principalele evenimente ale anului 1923 a fost adop-tarea unei noi constitutii. Necesitatea unei noi constitutii era impus&de desavirsirea unitatii statului, de schimbarile i de prefacerile surveniteulterior in viata economics politic& a Orli. Trebuia totodata sa se faces

unificarea organizarii statului legislatiei intregii taxi,Elaborarea adoptarea constitutiei au prilejuit una dintre problemele

niajore in jurul careia s-au dezlantuit cele mai violente lupte pe arena,vietii politice romanesti. Au fost elaborate mai multe proiecte de constitutiede catre principalele partide politice. Opinia public a acordat un interes.deosebit proiectului de constitutie elaborat de Partidul Taranesc, care avea,un pronuntat caracter burghezo-democratic. Proiectul continea unele dispo-zitii deosebite, ca : sistemul camerei unice reprezentative,reprezentarea pro-portionala consultarea poporului prin plebiscit, libertati cetatenesti etc.In documente de arhiva ale P.C.R. sau in coloanele Socialismului" se-gasesc Inca din 1922 aprecieri favorabile proiectului de constitutie elaboratde taranisti. Astfel Gh. Moscu, reprezentantul P.C.R. la Federatia comunistbalcanica, aprecia ca proiectul Partidului Taranesc este intr-adevar

Socialismul" din 19 si 22 octombrie 1922." Ibidem, din 13 august 1922." Arh. C.C. al P.C.R., fond. 1, mapa 65/1922, 1. 1.36 Ibidem, mapa 71/1922, f. I.

$i

si

as

...In

si

si

tisi

¢i

is

www.dacoromanica.ro

7 RELATULE P.C.R. CU ALTE PARTIDE (1922-1928) 991

democratic" 37. Ocupindu-se de acelasi proiect, P. Constantinescu-Iasi,In mai multe rinduri, a scris in Socialismul" articole in care subliniaea proiectul taranist cuprinde elemente inaintate, cu care poate fi de acordsi partidul comunist, dar in acelasi timp scotea in evidenta kii limiteleacestuia, combatind teoria statului taranesc38. Tot el 11 aprecia in 1923ca cel mai insemnat proiect democratic burghez"39. Toate partidelepolitice de opozitie, atit cele burgheze, cit $i P.C.R. si F.P.S., aufost impotriva proiectului de constitutie elaborat de guvernul liberal.P.C.R., prin Socialismul", a demascat substratul indelungatelor dezbateridin cadrul Comisiei pentru alcatuirea proiectului de constitutie, mai alesasupra pedepsei cu moartea, insotita de prevederea intaririi legale a stkiide asediu. Aceste dou'a masuri erau menitedupe cum se arata inSocialismul" sa asigure si prin legea fundamentals a statului terorizareaadversarilor care ar indrazni BA se opuna dominatiei exploatatoare apartidului de gu.vernamint"40. L. Patra§canu (sub numele conspirativpe A. Moldoveanu), Al. Dobrogeanu-Gherea, D. Fabian, P. Constanti-nescu-Iasi §.a. au publicat numeroase articole in care demascau carac-terul constitutiei pe care o pregateau liberalii. Proiectul de constitutieliberals a fost supus discutiei Adunkilor legislative. P.C.R. a luat atitu-dine impotriva proiectului liberal. Intr-un manifest din 25 martie 1923,C.C. al P.C.R. cerea membrilor sai sa nu acorde nici o incredere PartiduluiLiberal, nici o incredere constitutiei sale"41. Criticind constitutia liberals,Al. Badulescu ( Gh. Moscu) arata intr-un raport ca, prin prevederile salereferitoare la drepturile muncitorilor $i taranilor, aceasta reprezenta unpas inapoi fats de vechea constitutien. Folosind posibilitAtile legale, comu-nistii au participat la intrunirile organizate de celelalte partide, in carea luat atitudine impotriva constitutiei liberale. La o astfel de intrunire,tinuta in capitals, a luat cuvintul si comunista Elena Filipovici43.

Cu toata opozitia facuta de celelalte partide, Partidul Liberal areusit sa o impung dupe lungi dezbateri in Adunarile legislative. Consti-tutia a fost votata in Camera Deputatilor la 26 martie 1923, iar in Senat la27 martie 1923. In Constitutie au fost inscrise unele drepturi si libertatipentru masele populare, dar care pe parcurs an fost anihilate sau ingraditeprin diferite legi §i prin masuri ale puterii executive.

Partidul Comunist Roman era preocupat de inchegarea frontuluiunic muncitoresc, de cistigarea maselor din Partidul Taraneso. Cu PartidulTaranese, P.C.R. a stabilit unele contacte Inca din 1923. Intr-o notinformative a Brigazii a III-a de siguranta din 15 august 1923, se arataca sediul P.C.R. din soseaua Basarab 196 bis este vizitat de foarte multe

" Arh. C.C. al P.C.R., fond 1, mapa 73/1922, f. 3.98 Socialismul" din 7 noiembrie 1922.30 Ibidem, din 6 februarie 1923.40 Ibidem, din 1 septembrie 1922.41 Socialismul" din 25 martie 1923. In acelasi manifest se aratA cA proiectul de consti-

tutie pe care 11 pregStesc liberalii nu este dectt realizarea practice si pentru mina durata adouA tendinte. Constitutia ce liberalii o impun, pe de o parte, urmAreste acapararea bogAtiilornaturale (vezi nationalizarea subsolului), iar pe de altA parte impune un jug apasator muncito-rimil si taranimii" (Socialismul" din 25 martie 1923).

43 Arh. C.C. al P.C.R., fond. 1, mapa 2/1923, f. 1.48 Socialismul" din 1 aprilie 1922; Arh. C.C. al P.C.R., fond. 1, mapa 15/1923, f. 2.

www.dacoromanica.ro


on de membri ai Partidului Taranesc cu sediul din Ca lea Grivitei44. Notareleva ca acestia sint mai mult meseriasi §i ca sint inscrisi atit la taranisti,cit §i la comunkti45. Prin tratativele purtate cu reprezentantii PartiduluiTAranesc, P.C.R. urmarea stabilirea unor revendicari comune in favoareaintereselor maselor. La sedinta din 20 octombrie 1923, prezidatA deGh. Niculescu-Mizil, cu participarea responsabililor grupelor comunistedin Bucuresti, s-a comunicat ca Gh. Cristescu, D. Fabian, M. CruceanuAl. Dobrogeanu-Gherea au luat contact en Comitetul Central si cu secre-tarul Partidului Taranesc46. Intr-un document provenit de la organelesigurantei, se afirmil ca aceste tratative pentru inchegarea unei aliantede lupta comunA in vederea rAsturnArii liberalilor sint duse intre frateled-lui Mihalache, seful Partidului TarAnesc, care este primar intr-o comunIdin judetul Muscel, §i Tanase de la Ia §i ; intre M. Macavei, comunist, cutArAnistii din Craiova si T.- Severin ; in Bucuresti, tratativele urmeaza,intre comunistii Gh. Cristescu, I). Fabian si M. Cruceanu cu dr. Lupu,Mihalache si, in special, cu Stere"47. La unele sedinte ale organizatillorPartidului Tarilnesc erau invitali §i comunisti spre spune punctulde vedere cum trebuie incheiat acordul de lupta impotriva liberalilor.Astfel, la 24 octombrie 1923 s-a proiectat o sedintA a organizatiilor Parti-dului Tardnesc in soseaua Viilor, cu care ocazie a fost invitat BA is partesi D. Fabian spre a expune pozitia Partidului Comunist Roman". Trebuieprecizat ca in opozitie cu liderii ta,fanesti, care tindeau sA transformelupta contra Partidului Liberal intr-o actiune politicianista de acapararea guvernArii in interesele unor grupuri restrinse, P.C.R. concepea luptacontra Partidului Liberal ca o lupta impotriva marii burghezii. Astfel,in sedinta din 1 decembrie 1923 a celulelor comuniste din Bucuresti,s-a arAtat de asemenea ea Comitetul Executiv si eel al sectiunii a luatcontact cu Varanistii din extrema sting& a partidului, pentru ca de comunacord BA porneascA o actiune contra burgheziei, care exploateazAclasa niuncitoare" 49.

Incercind sa stabileascA aceste contacte in vederea Incheierii unoraliante, P.C.R. nu uita totodatA esenta de clasa a Partidului Tafanese,si in special pozitia reactionary a unei parti a conducerii sale, care respingeapropunerile P.C.R. In sedinta din 18 noiembrie 1923 a celulelor comuniste,tinutA sub presedintia lui Gh. Niculescu-Mizil, comunistul P. Dumitrescua primit sarcina ca sa tipAreasca; manifesto adresate muncitorilor de laorase, in care sA se arate car Partidul TArAnesc este condus de boieriIca numai de formA a introdus in programul sAu principiul luptei de clasa 5°.P.C.R. era preocupat in primul rind de mobilizarea pAturilor populare careurmau Partidul TarAnesc si care erau reprezentate de aripa de stinga a parti-dului, el a cAutat de asemenea BA sustina aripa de stinga a Partidului TArAnesc,sA o IntAreascA prin trimiterea in rindurile acestuia a o serie de comunisti,

" Arh. C.C. al P.C.R., fond. 1, dos. 43/1923, f. 59.45 Ibidem. In nota se mai afirmA CA in timpul campaniei ce se facea contra Constitutiel

ar fi fost o intelegere intre tars nisti $i comunisti, cu uncle rezerve din partea acestora dinurma, fapt care nu este confirmat de alte documente.

Arh. C.C. al P.C.R., fond. 1, dos. 44/1923, f. 24.47 Ibidem, dos. 43/1923, f. 24.

Ibidem, dos. 44/1923, f. 25." Ibidem, f. 177." Ibidem, f. 103.

si

a -ti

ase

www.dacoromanica.ro

9 RELATILLE P C R CU ALTE PARTIDE (1922-1928) 993

care sa actioneze in vederea sprijinirii pozitiei sale. In sedinta amintitamai sus s-a discutat aceasta chestiune, aratindu-se oft, cu Coate ca numa-rul destul de mare de muncitori care sint acum inscrisi la taranisti vorpleca din acest partid, venind la comunisti, totusi acestia sä caute sa-siaiba platforma for in Partidul Taranesc, pentru ca in momentul oportunsa poata dispune de oarecare forte la taranisti. In consecinta, acei membricomunisti care au plecat de la taranisti sa ceara reinscrierea for in partid,unde, cu ajutorul intelectualilor care simpatizeaza cu comunistii, sa seajunga la rezultatul dorit de acestia" 5j. Pozitia aceasta o aveau comunistiii fats de alte partide burgheze. In sedinta din 1 decembrie 1923 a celu-

lelor comuniste, comunistii erau indrumati sa recruteze elemente dinpartide burgheze" cu care sa intretina legaturi 52. Aceasta pozitie a P.C.R.se explica prin vointa sa de a forma un front unic de lupta al muncitorilor

taranilor, indiferent de apartenenta forUncle contacte in vederea inchegarii unor aliante de lupta s-au

facut cu social-democratii. In Bucuresti se arata intr-un documental vremii s-a incercat o contopire a comunistilor cu social-democratii,dar nu s-a putut ajunge la o intelegere din cauza lui Ilie Moscovici, TomaDragu i Serban Voinea ; majoritatea membrilor insa simpatizeaza cucomunistii, iar altii se inscriu izolat in partidul comunist" b3. Social-demo-cratii cereau insa comunistilor sa renunte la titulatura de partid comunist,fapt pe care comunistii 1-au refuzat.

In cursul anului 1923, Partidul Comunist Roman a facut in maimulte rinduri o analiza a situatiei politice din tail. Numeroase documenteprovenite de la comunisti acesta acest lucru. Intr-un raport al C.C. alP.C.R. din 28 iulie 1923, semnat de Gh. Cristescu, referindu-se la PartidulLiberal, se arata acesta a mers foarte departe in politica nationalizariifortate a diferitelor ramuri ale industriei mari si a exproprierii subsolului,ceea ce, de fapt, inseamna o acaparare insolenta din partea unor gruparibancare liberale" 54.

Cu privire la Partidul National din Transilvania, raportul arataprin lupta sa nationals, acesta a prins radacini adinci in masele mic-burgheze taranesti ale provinciei Eii dispune de o asemenea baza socialscare ii lipseste Partidului Liberal din regat" 55.

Caracterizind situatia Partidului Taranesc, P.C.R. arata ca taranistiiAmin singurul partid mic-burghez democratic propriu-zis din tall,. Acestpartid, care e slab in Ardeal, a reusit sa strings in jurul sau mari masede muncitori si tarani ; este partidul predominant la oral, cit si la sat.Paturile taranesti ale Partidului sint in mod precumpanitor tarani maibogati intelectuali de la sate, ins/ masele mari ale taranilor saracisint neorganizati i, fara indoiala, vor deveni adepti ai Partidului TaranistBaca partidul comunist nu va fi in stare sa inainteze la tail" 56. PartidulPoporului (Averescu), se arata in raport, a decazut complet calitateasa de partid taranesc i mic-burghez a cedat-o Partidului Taranesc.

al Ibidem, f. 104.52 Ibidem, f. 177.53 Ibidem, dos. 43/1923, f. 24.54 Ibidem, mapa 44/1923, f. 6.as Ibidem, fond. 1, mapa nr. 44/1923, L 6.58 Ibidem, f. 8.

politica.

ea

ea,

11

9i

9i

si

9i

www.dacoromanica.ro


In schimb, in timpul cit a guvernat, a prins radacini economice relativadinci, astfel c& partidul este un partid al speculantilor ; pe de alt1parte tot mai are legaturi strinse cu armata si, ici-colo, cu targnimea" 57.Caracterizari asemanatoare se fac si in alte materiale de partid, unelechiar intitulate Partidele politice ale Roindniei 58, Disparifia PartiduluiI' aranese din Romania 59 etc.

Inca din iulie 1923, P.C.R. considera ca situatia politica, din tarspermite lansarea lozincii unui guvern muncitoresc-taranesc". In raportuldin 28 iulie, semnat de Gh. Cristescu, trimis Comitetului Executival Internationalei a III-a, se spunea : Cu privire la lozinca « guvernmuncitoresc-t&ranesc s mai trebuie observat ca C.C., cu exceptia tov.Cristescu, accept& lozinca si consider& ca situatia politic& a tarii estecoapta, pentru lansarea lozincii" 66. Cu toate acestea, abia in 1925 aveasa, se tread, la actiuni mai concrete pentru un guvern muncitoresc-targnesc.

In cursul anului 1924, comunistii au continuat sa, actioneze pentruinchegarea frontului unic, sa atrag& masele la lupta impotriva guvernuluireactionar liberal. Comunistii participau la sedintele tarAnistilor, undeluau cuvintul si expuneau punctul de vedere al partidului comunist.Intr -un raport al lui Gh. Cristescu se spune ca, am reusit sa, Main cuvin-tul in sedintele for (tArAnistilor. 111.R.), unde ne-am reinnoit chemarea"de a forma un front unic de lupt& impotriva burgheziei 61.

Partidul Taranesc continua si el sa se situeze pe pozitia impotriviriifat/ de politica promovatA de guvernul liberal. Incepind din 1924,intre Partidul Taranesc si Partidul National se stabiliser& unele contactein vederea fuzionarii lor, tocmai ca opozitia" contra liberalilor sä fiemai puternica. In februarie 1924 Partidul Taranesc s-a adresat partidelorpolitice burgheze din opozitie cu propunerea de a se alcatui un bloc alopozitiei care sa lupte pentru inlocuirea guvernului liberal. In favoarea,formArii acestui bloc al opozitiei s-a pronuntat $i Partidul ComunistRoman, aratind ca acesta se impune. Ii reclama nu interesele de partidale politicienilor in opozitie, ci nevoile vitale ale muncitorilor de la orasesi sate..." 62. Demascind politica partidului de guvernamint contra,clasei muncitoare, comunistii se pronuntau ins& pentru un bloc muncitoresc-taranesc, care sa, cuprind& partidele comunist, social-democrat, taranesc,consiliile sindicale si cooperativele taranesti" 83.

Pentru a duce cuvintul partidului in rindul maselor care urmauPartidul Taranesc, comunistii au continuat sá participe la intruniriletaranistilor. La sedinta din ziva de 2 martie 1924 cu responsabilii de grupecomuniste din capitals, s-a anuntat ca. C.C. al P.C.R. a luat hotarireaca toti membrii partidului comunist sa participe la intrunirile pe carecelelalte partide politice le tin in cartiere, sa, is cuvintul si sl combat,politica acestora ". C.C. indemna de asemenea 0, participe si la intrunirile

57 Ibidem.59 Ibidem, mapa 57/1923.5° Ibidem, mapa 33/1923.le Ibidem, mapa 44/1923, f. 12.a Ibidem, mapa 64/1924, f. 5.22 Socialismul" din 13 februarie 1924." Ibidem, din 20 februarie 1924." Arh. C.C. al P.C.R., fond. 1, dos. 39/1924, f. 70-471.

www.dacoromanica.ro

11 RELATULE P.C.R. CU ALTE PARTME (1922-1928) 995

Ligii unde, de altfel, partidul avea mai multi membri, yi sacontinue propaganda pentru alegerile comunale.

Actiuni concrete in vederea realizarii unui bloc muncitoresc-taranescau avut loc In martie 1924. La 12 martie C.C. al P.C.R. s-a adresatprintr-o scrisoare Partidului Taranesc*, pentru formarea unui blocimpotriva guvernului liberal. D-voastra recunoasteti se spunea inscrisoare ca propunerea d-voastra de bloc cu partidele de opozitiea dat grey, pentru ca intre aceste partide Partidul Liberal existsafinitati sufletesti mai mari decit intre aceste partide i Partidul Taranesc.Aceasta inseamna ca azi, cind partidul comunist este intiiul, daca nu chiarsingurul partid socialist din Romania, intre partidul comunist i PartidulTaranesc exist mai multe afinitati sufletesti decit intre Partidul Taranesc§i alto partide. Toate aceste lucruri, recunoscute astazi de d-voastra §i recu-noscute intotdeauna de noi, formeaza un fond comun : fondul comun al cla-selor muncitoare din fabrici si de pe ogoare"66in scrisoare se mai spunea cain aceasta situatie ar fi posibila si de dorit o colaborare intre P.C.R. siPartidul Taranesc cu scopul realizarii unor objective concrete. PartidulComunist Roman propunea Partidului Taranesc un program imediat deactiune, care cuprindea urmatoarele : 1) mobilizarea maselor taranesti f}imuncitoresti pentru lupta de rasturnare a guvernului liberal ; 2) campaniiparlamentare si de press impotriva masurilor guvernului liberal ; 3) luptaimpotriva starii de asediu ; 4) lupta pentru amnistie generals; 5) aliantaintro romani minoritari ; 6) inlocuirea guvernului cu un guvern muncito-resc--taranesc°6. Odata ajuns la cirma tarii, guvernul muncitoresc-Taranesctrebuia sa pregateasca i sa treaca la infaptuirea unui program In care sa fieprevazute urmatoarele puncte : 1) exproprierea fara plata ; 2) statulsa capete controlul asupra productiei ; 3) impiedicarea acapararii de catrecapitalul strain a independentei ; 4) alianta cu U.R.S.S. ; 5) poporul sa-sialeaga forma de stat (parlament, republica) 67. Comitetul Executiv alPartidului Taranesc nu a raspuns la propunerea P.C.R., insa organulcentral al acestuia, Aurora", s-a pronuntat impotriva propunerii partiduluicomunist 68.

La inceputul lunii aprilie 1924, guvernul liberal a luat masuri pentruscoaterea P.C.R. in afara legilor. In ziva de 5 aprilie, prin ordonantanr. 1 a Comandamentului Corpului II armata, s-a introdus starea de asediuintr-o serie intreaga de orase ale tariff 69. In baza acestei ordonante, la 8aprilie a fost interzisa aparitia presei partidului comunist i s-a trecutla arestarea conducatorilor P.C.R. 70. Astfel, la 12 aprilie 1924 an fost.arestati membrii Comitetului Central si tovarasii de la redactia ziaruluiSocialismul"71. La 27 iulie 1924, P.C.R., U.T.C., asociatia cultural-spor-

Aceeasi scrisoare, cu acelasi continut, a fost adresatA Comitetului Executiv al Fede-ratiei partidelor socialiste din RomAnia (Arh. C.C. al P.C.R., fond. 1, mapa 95/1924, f. 1).

Socialismul" din 14 martie 1924 ; Documente din istoria partidului comunist fi a mifcariimuncitorefli fi revolutionare din Romania (mai 1921 august 1924), p. 677.

66 Documente din istoria partidului comunist..., p. 678; Arh. C.C. al P.C.R., fond. 1,tnapa 95/1924, f. 1.

67 Ibidem."" Ibidem, f. 2.

Universul" din 25 iulie 1924.76 Ibidem, 10 aprilie 1924.

Arh. C.C. al P.C.R., fond. 1, mapa nr. 217/1924, 1. 57.

$i

"

47

chiria9ilor,

9i

si

www.dacoromanica.ro


tiva Prietenii naturii" si Comitetul femeilor comuniste" an fost dizolvatesi sediile for au fost inchise si devastate72, iar apoi in decembrie se pro-mulga Legea pentru reprimarea unor infractiuni contra linistei publice",cunoscuta sub numele de legea Mirzescu" 73.

Scoaterea P.C.R. in afara legilor a ridicat in fata sa sarcini noi,deosebit de complexe si de grele. Invingind greutatile, P.C.R. a militatin continuare pentru inchegarea unui front unic de lupta al maselor impo-triva burgheziei. Pentru infaptuirea acestui deziderat, P.C.R. a purtattratative cu reprezentantii P.S.D. la 18 mai 1924. Din partea P.C.R.au participat Gh. Cristescu si Timofte Marin, iar de la social-democratiC. Popovici si I. Moscovici 74. Ambele delegatii au constatat ca desprefuziunea partidelor nu poate fi vorba atit timp cit ele an principii si tacticidiferite 75. In ceea ce priveste unificarea miscarii sindicale, ambele delegatiiau socotit ca aceasta chestiune este de competenta consiliilor generaleale sindicatelor 76. Luindu-se in discutie problema frontului unic, delega-tia social-democratilor a sustinut ca acesta nu poate fi incheiat atit timpcit partidul comunist se afla afiliat la Internationala a III-a. De asemeneaei respingeau frontul unic cu comunistii, pentru ca partidul comunist n-arfi sincer dud it propune, ci intelege prin frontul unic numai sa-i compro-mita pe sefii social-democratilor in fata maselor muncitoare" 77. Delegatiicomunisti au respins cele spuse de social-democrati, aratind ca muncito-rimea stie ca partidul comunist are ca stop principal organizarea claseimuncitoare si conducerea ei spre victorie. Muncitorimea mai stie ca partidulcomunist a propus social-democratilor formarea frontului unic (precumsi a Blocului muncitoresc-taranesc) de nenumarate ori, dar cei carel-aurespins intotdeauna au fost numai social-democratii. Motivul refuzuluifor a fost intotdeauna acelasi. Partidul Comunist n-ar fi sincer in aplicareafrontului unic, ar fi cautat sari compromita pe sefii social-democrati.Acest motiv al social-democratilor este vadit neintemeiat si constituienumai un pretext" 78.

Delegatia social-democrata mai cerea totodata ca partidul comu-nist sa nu-i mai critice. Reprezentantii P.C.R. an raspuns ca, aceeasi libertatecritics asupra metodelor si conceptiei comuniste o an si social-democratii 79.Ei subliniau ea a conditions formarea frontului unic de lupt'a cu iesireaprealabild a P.C.R. din Internationala a III-a Comunista fara ca comunistiisa puna aceeasi conditiune, adica iesirea din Internationala a II-a a.

P.S.D., insemna a arunca o sfidare muncitorimii si ca masele vor trecepeste capul conducdtorilor social-democrati, pentru a se uni intr-un front

72 Ibidem, fond. 1, dos. 54, f. 452.73 Monitorul oficial" din 19 decembrie 1924.74 Arh. C.C. al P.C.R., fond. 1, mapa 124/1924, f. 69 ; vezi si Lupta socialistA" din 1 iunie

1924.76 Ibidem.76 Ibidem.77 Ibidem.74 Ibidem.72 Ibidem, f. 70.

www.dacoromanica.ro

13 RELATIILE P.C.R, CU ALTE PARTIDE (1922-1928) 997

comun de lupta 8°. Mentinindu-se in continuare pe aceleasi pozitii ambeledelegatii, tratativele n-au dus la nici o intelegere 81.

Din unele materials documentare reiese ea, asemenea tratativean mai fost purtate si la 30 mai 1924, dar care de asemenea nu au datun rezultat pozitiv 82.

In iunie 1924, deli fusese inlocuit din functia de secretar generalal partidului Inca din aprilie, Gh. Cristescu adreseaza o scrisoare conduceriiPartidului Taranesc si totodata $i P.S.D., in care cerea formarea unuibloc muncitoresc-taranesc 83. Partidul dvs. se spunea in scrisoare adeclarat ca recunoaste lupta de class si ea ar fi constient de faptul ca,aceasta lupta este singura pe care o class asuprita isi poate cuceri drepturile.Numai blocul muncitoresc-taranesc este singura putere care este in staresa darime regimul oligarhic capitalist si sa asigure dominatia maselormuncitoare" 84. In scrisoare se arata totodata ca numai alianta muncito-reasca-taraneasca poate sa-si permits fara piedici sa is masuri care saasigure independenta economics §i politics a tarii. Acest fond comunne arata ca este posibil mai mult decit un simplu bloc muncitoresc-taranesc.Este expresia unei necesitati istorice, necesitatea luptei comune a maselormuncitoare de la orase si sate pentru cucerirea puterii polities" 85. Autorulscrisorii propunea, in vederea unor discutii concrete, un program de actiunein care se prevedea mobilizarea maselor pentru rasturnarea guvernului, in-cetarea starii de asediu, amnistie generala, aliantacuminoritatilenationale,inlocuirea guvernului cu un guvern muncitoresc-taranesc etc. 86. Se pre-vedeau totodata si unele sarcini in cazul cind se reusea sa se impuna unguvern muncitorese-taranesc. Acestea se refereau la exproprierea totalsa paminturilor, impartirea for la tarani gratuit si declararea pamintuluica proprietate socials; statul muncitoresc-taranesc sa controleze productiaindustrials prin confiscarea intreprinderilor ; alianta cu U.R.S.S. ; auto-determinarea pins la despartire etc. 87. Se pot resimti astfel unele pozitiiasupra carora si-au pus amprenta in mare ma' sura necunoasterea realitatiiistorice a societatii romanesti de atunci sau unele directive venite dinafara ; deosebit de daunatoare a fost directiva de a se aprecia Romania indocumentele de partid ca stat multinational. In ciuda terorii pe care o intim-pinau din partea cercurilor guvernante, comunistii au fost preocupati per-manent de a atrage masele si de a le scoate de sub influenta partidelor bur-gheze. Astfel, la sedinta din 23 august 1924 a C.C. al P.C.R s-a discutat des-pre Congresul taranistilor, care avea sa, se -Ong in zilele de 26 27 octombrie.S-a hotarit ca membrii C.C. sa aiba legaturi permanente cu conducatoriiaripii de stinga din sinul Partidului Taranesc. Cu prilejul Congresului

80 Ibidem.81 Ibidem ; vezi $i mapa 320/1924, materialul manuscris al lui Gh. Cristescu privind

frontul unic in mai 1924.82 Ibidem, mapa 132/1924, f. 1.83 Ibidem, mapa 315/1924, f. 1.84 Ibidem, f. 1 -2.85 Ibidem, f. 3.86 Ibidem, f. 4.87 Ibidem, mapa 179/1924, 1. I 3.

www.dacoromanica.ro

998 MIHAI RUSENF_SCU 14

palmist, C.C. al P.C.R. trebuia al* publice un apel 88, iar lucrarile acestuiasa fie folosite pentru crearea de leggturi cu delegatii aripii de stinga atargnistilor.

Congresul al III-lea al P.C.R. a constituit de asemenea un prilejpentru discutarea $i a problemei frontului unic, a atitudinii partiduluifats de celelalte partide. Referindu-se la Inchegarea frontului unic, intr-unadin rezolutiile adoptate se aratg : Frontul unic cu Partidul Taranesc,singurul partid in afara de cel comunist in care sint organizati multi tgranisi muncitori, trebuie desavirsit atit de sus, cit $i de jos ; aici trebuie avutin vedere in primul rind Intarirea leggturii cu masele targnesti ale acestuipartid" 89. Problema lugrii puterii §i lozinca guvernului muncitoresc-taranesc erau considerate cheia de bolts a atitudinii partidului" 90.Luarea puterii in Imprejurarile si conditiile respective era o teza stingista,dar in aceasta chestiune trebuie sa vedem sublinierea necesitgtii alianteimuncitoresti-taranesti pentru doborirea oligarhiei. Important era cao data cu afirmarea lozincii faurirea frontului unic si a guvernului munci-toresc-taranesc" sa se is $i masurile pentru constituirea cadrului organizatin care s-ar fi putut realiza aceste deziderate. Materialele documentareconfirma ca problema fauririi frontului unic a stat in atentia conduceriiPartidului Comunist Roman, dar &á, in afara doar de unele tratativecu aripa de stinga a conducerii Partidului Taranesc (in special Stere) 914i care au esuat, nu s-a Intreprins nici o alta, actiune.

In decembrie 1924 au avut loc numeroase arestgri din rindurilemembrilor partidului comunist 92. Din aceasta cauza a fost nevoie ca infebruarie 1925 sa fie aleasa o noua conducere 93. Cu toate greutatile,activitatea pentu Infaptuirea frontului unic a continuat. Intr-un raportprivind activitatea partidului pe lunile ianuarie-martie 1925 se arat'a.ca, unele sectii ale partidului au reusit BA stabileasca legaturi cu organizatiiledin provincie ale Partidului Taranesc 94. Se sublinia de asemenea faptulel au fost duse tratative cu Centrals Partidului Taranesc" in privintaparticiparii la Conferinta Consiliului international al tgranilor. Condu-.cerea Partidului Taranesc se spunea in raport a aratat o mareInclinatie spre apropiere de Internationala taranilor" 95.

Comunistii se foloseau de orice posibilitate legala pentru a ducecuvintul partidului In mase. Astfel, in aprilie 1925 au avut loc alegeripentru un deputat In judetul Ciuc. Luind atitudine fat/ de aceste alegeri,C.C. al P.C.R. a lansat un manifest in care chema populatia sa se abtinade la aceste alegeri si sa nu voteze candidatii propusi din rindurile partidelornational, liberal si maghiar. Partidul comunist se spunea in manifesteste sugrumat si impiedicat de all pune candidatura. Pentru aceea,

" Cu ocazia congresului tarAnistilor, C.C. at P.C.R. a editat o brosura In care demascapolitica promovatd de conducatorii Partidului Taranesc, dar care nu a fost difuzata la congre-sisti. La congres au participat si unii muncitori membri ai P.C.R. (Arh. C.C. at P.C.R., fond.1, mapa 234/1924, f. 1).

89 Arh. C.C. al P.C.R., fond. 1, mapa 189/1924, f. 13.90 Ibidem, f. 8.91 Ididem, mapa 234/1924, f.6 ; mapa 258/1924, f.14.92 Ibidem, dos. 37/1925, f. 24, 29.93 Ibidem, mapa 185/1925, 1. 1.38 Ibidem, mapa 33/1925, 1. 6.98 Ibidem, f. 7.

www.dacoromanica.ro


la alegeri demonstraDi contra teroarei, pentru exproprierea farg despagubiriin favoarea taranilor muncitori, pentru 8 ore de mune& . , ." 96.

Militind pentru incheierea frontului unic cu taranistii 97, P.C.R. nuuita niciodatg, sa demaste interesele conducatorilor acestui partid. Intr-unmanifest al C.C. al P.C.R. din 1 Mai, uncle se arata ca tgranii shit tradatide conducgtorii nehotgriti fricosi ai Partidului Tgranesc", se subli-niazg totodatg a numai partidul comunist este acela care lupta pentruinfaptuirea frontului unic al tuturor exploatatilor subjugatilor de subexploatarea teroarea capitalists" 98. Imprejurgrile specifics perioadeiimpuneau realizarea frontului unic, dar conducgtorii taranistilor, deliin documentele programatice se pronuntau favorabil, atunci cind trebuiatrecut la actiune se retrageau. Liderii taranisti se situau astfel pe liniaunei politici contra realizarii frontului unic, spre deosebire de membriiorganizatiilor locale taraniste, care se pronuntau pentru infgptuireaacestui deziderat.

Cu prilejul judecarii procesului comunistilor arestati in decembrie1924, unii conducgtori de partide an aparut ca martori,ca, de exemplu,N. Iorga. Iorga a declarat ca acuzatii ar trebui sg fie pusi in libertate" 99.Pozitia adoptata de unele personalitgti politico §i culturale ale vremiiconferea comunistilor avantajul opiniei publice, care cerea anulareaprocesului punerea in libertate a color arestati.

Impotri-va liberalilor se formase o opozitie destul de puternicg,care se manifesta prin adungri, manifestatii etc. 0 astfel de adunare aopozitiei unite a avut loc la 25 mai la Bucuresti. Printre participanti aufost numerosi comunisti. Ei primiserg sarcina de a lansa diferite lozincisi de a lua cuvintul pentru a demasca manevrele liberalilor indreptateimpotri-va maselor populare. Cind un muncitor a cerut cuvintul in susji-nerea celor argtate mai sus, conducgtorii adunarii nu i-au dat cuvintul,temindu-se de cele ce avea ss spunal".

Urmind tactica cregrii unui front comun impotriva regimului liberal,P.C.R. a trimis in organizatiile taranistilor $i ale social-democratilormimembrii sai de partid, care au format a§a-zisele fractiuni comuniste".Dupa cum se arata intr-un raport al Comitetului Executiv al P.C.R. asuprasedintei din 27 iunie 1925, in 18 orase din tars membri ai P.C.R. activauin aripa de stinga a Partidului Tgranesci" in vederea inchegarii frontu-lui unic.

Ping in vara anului 1925, Inca nu se ajunsese pe plan central la,nivelul conducerilor de partide, atit in cadrul P.C.R., eft $i al PartiduluiTa'ranist si P. S.D., sa se is mgsuri organizatorice care A. due/ la realizarea

96 Ibidem, mapa 34/1925, f. 1.97 Intr-o scrisoare din 6 aprilie 1925 adresatA Comitetului Executiv al Internationale)

a III-a se spunea c5 printre sarcinile partidului se afla mobilizarea tuturor fortelor parti_dului si, In front unic cu tAranistii, dusa lupta hotArItA pentru doborlrea guvernului liberalanularea Constitutiei legislatiei liberale" etc. (Arh. C.C. al P.C.R., fond. 1, mapa 37/1925,'f. 7).

" Arh. C.C. al P.C.R., fond. 1, mapa 46/1925, f. 1.99 Ibidem, mapa 230/1925, 1. 1.1" Ibidem, mapa 254/1925, 1. 1.161 Ibidem, mapa 218/1925.

Ibidem, mapa 73/1925, f. 4.

f}i

si

si

gt

si

si

www.dacoromanica.ro

1000 MMAI RUSENES CU 16

frontului unic. Prilejul s-a ivit cu ocazia Inceperii campaniei pentru ale-gerile comunale Efi judetene. Partidul comunist vedea In aceasta campanieelectorala posibilitatea de a trezi si a dezvolta constiinta politica a maselorlargi populare de la orase si sate ; se socotea de asemenea ca alegerileconstituie cea mai buns oeazie pentru mobilizarea maselor largi munci-toresti tara'nesti la lupta deschisa Impotriva regimului reactionar liberal.In vederea Infaptuirii acestor deziderate, partidul comunist a elaboratla 21 iulie 1925 un material difuzat organizatiilor sale*, intitulat Tezeasupra alegerilor comunale. Prin alegerile comunale se spune in acesteteze se pot obtine, pe de o parte, scuturarea i formarea politica amaselor, pe de alts parte o Infringere a guvernului Bratianu, care azi inmod cu totul vizibil Intruchipeaza reactiuneam".

Prin frontul unic electoral de lupta, pe care spera sä-1 Infaptuiascacu celelalte partide partidul comunist, se Intelegea insa un front unic cumasele din rindurile acestor partide.

Partidul Comunist Roman voia 0)* foloseasca alegerile comunalepentru a atrage Partidul Taranesc la actiuni in interesul maselor largimuncitoresti-taranesti, de a-1 face sa inteleaga necesitatea unei lupteputernice Impotriva marelui capital, de a Intari aripa de stinga din cadrulacestui partid.

Tezele elaborate de C.C. al P.C.R. pentru alegerile comunale coati-neau un program ale carui prevederi se Inscriau pe linia tactica generals apartidului, subliniind necesitatea crearii unui bloc muncitoresc-taranesc.Programul10'1 se referea la revendicari economice social-politice care,pe de o parte, sa convina celorlalte partide, iar pe de alts partesa exprime interesele maselor muncitoare de la orase si sate. Pe bazaacestui program, C.C. al P.C.R. indica organizatiilor sale sa treaclla o campanie de popularizare a prevederilor mentionate, sa critice progra-mele partidelor care Impiedicau formarea blocului muncitoresc-taranesc

sa creeze comitete de initiative care sa Inceapa campania electoralam.Plenara din halite 1925 a aratat ca aliatii P.C.R. sint taranimea, nu

numai saraca, ci cea mijlocie, chiar o parte din chiaburime, micaburghezie de la orase si sate si intelectualitatea progresistam.

In urma plenarei din iulie 1925, activitatea a fost mai sustinuta.In mod foarte just s-a pus accentul pe tactica de front unic, pe cistigareataranimii, pentru a o scoate de sub influenta burgheziei si a partidelorburgheze. Practic s-a trecut la organizarea blocului muncitoresc-taranescIn toamna anului 1925, in preajma alegerilor comunale, and partidul

Serviciul de contrainformatii al M.St.M. raporta Intr-un buletin privind evenimenteledin 1 30 septembrie 1925 ca la Focsani, la centrul comunist, s-a primit de la C.C. al P.C.R.un manifest prin care se Indeamna populatia muncitorilor, taranilor, meseriasilor, intelectualilorla construirea frontului unic pentru cucerirea drepturilor lor" (Arh. C.C. al P.C.R., fond. 1,.dos. 29/1925, f. 154).

108 Ibidem, mapa 83/1925, f. 2.104 Programul cuprindea lupta pentru rasturnarea guvernului, vot universal pentru

barbati gi femei fare deosebire de nationalitate, Infaptuirea unei reforme agrare largite,lupta ImPotriva jandarmeriei, pentru un Invatamlnt gratuit complet, sprijinirea actualelor

lnfiintarea de not cooperative, combaterea somajului etc. (Arh. C.C. al P.C.R., fond. 1,imapa 83/1925, f. 4-5).

los Arh. C.C. al P.C.R., fond. 1, mapa 83/1925, f. 5.106 Ibidem, dos. 52/1925, f. 287.

$i

tsi

tsi

ti

§i

si

www.dacoromanica.ro


comunist a infiintat un comitet de actiune al Blocului democratiei munci-torevti-targnevti, compus in majoritate din muncitori membri ai P. C.R.

ai Sindicatelor unitare, dar vi din oameni neincadrati in organizatiilemuncitorevtilin. Asemenea comitete au fost alc/tuite vi in alte orave din tar/.Astfel, organizatiile muncitorevti din Oradea an format impreuna cu Parti-dul Tar /nest comitete de front unic pentru alegerile comunale i judetene.Aceste comitete au fost formate pe baza unui program minimal careprevedea nerecunoavterea Constituliei vi a legislatiei liberale, asigurareatuturor drepturilor cetAtenevti, amnistie general/ politic/ vi military,revizuirea radical./ a reformei agrare, asigurarea zilei de 8 ore, imbunA-tatirea situatiei sociale a muncitorimiim etc. La Ploievti asemenea trata-tive au fost incepute cu organizatiile P.S.D., ins/ conducatorii aces-tora au pus conditia ca numele frontului unic sa fie schimbat din Bloculdemocratiei muncitorevti targnevti In Blocul socialist-muncitoresc.De asemenea social- democralii cereau ca pe durata intelegerii (vase luni)sg, nu se mai intreprindl nici o actiune sindical/ fard, aprobarea blocului 199.De.5i cadrele din conducerea partidului comunist nu erau pe deplin clarifi-cate asupra drumului pe care trebuiau sa mearg/ pentru infgptuirea alianteimuncitorevti-targnevti, alcaluirea acestor comitete de actiune ale B.D.M.T.demonstreaz/ preocuparea P.C.R. de inchegare a aliantei muncitorimiicu taranimea i cu celelalte pAturi neproletarem.

In alegerile comunale din 1925, comitetele de actiune ale B.D.M.T.an incheiat o intelegere cu partidele social-democrat, national, al poporuluifii tarAnesc sub denumirea de opozitia unity ", cu scopul de a doboriguvernul liberal111. Participind la alegerile comunale, B.D.M.T. a reuvitIntr-o serie de orave, ca Bucurevti, Ploievti, Timisoara, Tg.-Mures, Galati,Iasi, Brasov, T.-Severin, Corabia, Arad, Piatra-Neamt, Oradea etc., Edfie alevi reprezentantii sai, dintre care multi erau membri ai P.C.R.,ca E. Rozvan, Gh. Cristescu, M. Macavei, I. Niculi alth112. Consilieriicomunali alevi au folosit tribuna consiliilor ca o posibilitate legal/ deactivitate in scopul mobilizarii maselor muncitoare la lupta pentru reven-die/rile cele mai arz/toare pe baza liniei politice generale a P.C.R. Imediatdup/ alegeri, B.D.M.T. a elaborat un document intitulat Declarafie cr,consiliilor muncitoresti, in care pe de o parte se cerea efectuarea unornot alegeri, intrucit guvernul liberal falsificase rezultatele, iar pe dealt./ parte se prezentau revendicArile maselor muncitoare, ca ajutorareavomerilor, stabilirea de impozite in raport cu veniturile etc.

Mergind in alegeri cu alte partide, unele cu pregnante atitudiniantimuncitorevti, cum era Partidul Poporului, comunivtii vi-au pastrato fizionomie politic/ proprie i libertatea de a critica aceste partide.

La Inceputul anului 1926 s-a pus problema coordonarii activitatiicomitetelor locale ale B.D.M.T. vi a transformgrii for intr-o organizatie deInas/. cu un organ central. La 29 ianuarie 1926, conducerea B.D.M.T.

107 Vezi Organiza(ii de masd legate si ilegale create, conduse $i inguentate de P.C.R. 1921-1944, vol. I, BucureW, Editura politica, p. 260.

108 Arh. C.C. al P.C.R., fond 1, mapa 152/1925, f. 1.109 Ibidem, f. 2.210 Organizaiii de masa legate si ilegale create, conduse $i influentate de P.C.R. p. 260.111 Ibidem, p. 261.uz Ibidem, vezi Arh. C.C. al P.C.R., fond. 1, mapa 102/1926, f. 2.

9 C. 2741

vi

si

vi

vi

legalA,

5i

www.dacoromanica.ro


s-a adresat Partidelor Taranesc si National, cerIndu -le Incheierea nein-tirziata a unui front de lupta comun. In scrisoare sInt cuprinse princi-palele cerinte imediate ale maselor, printre care nerecunoasterea consti-tutiei liberale, a starii de asediu, amnistie generals, exproprierea totals apamintului Impartirea la Omni, libertate politica, economics, cultural /,confesionala, legislatie social/ moderns etc.'13. 0 asemenea scrisoare afost adresata P.S.D.114. Totodata la 1 februarie 1926, Intre B.D.M.T. tiiP.S.D. s-a Incheiat un proces-verbal privind conluerarea for In timpulcampaniei unor alegeri comunale. Din partea P.S.D. au participatVoitec, L. Radaceanu, C.C. Petrescu si C. Damian-Balanescu. Din parteaB.D.M.T. au participat Gh. Cristescu, S. Schein si P. Craciuni15.

Expirarea mandatului parlamentului a constituit prilejul retrageriiguvernului liberal. La 27 martie 1926 I.I.C. Bratianu I i da demisia si lainceputul lunii aprilie generalul Averescu formeaz& noul guvern. Comen-tind aducerea lui Averescu In fruntea statului, Intr-un raport al C.C. alP.C.R. se grata a, atunci and liberalii s-au retras In martie 1926 dela guvern, ei nu parasira prin asta puterea. Ei au adus la guvern pe gene-ralul Averescu pentru ca acesta sa continue politica liberalilor. GuvernulAverescu a fost numai o main politics a burgheziei financiare..." 116.Imediat dupa formarea guvernului averescan, parlamentul a fost dizolvat.Alegerile atlt pentru Camera Deputatilor, at pentru Senat au fostfixate pentru luna mai 1926.

Campania pentru alegeri Ii dadea posibilitatea P.C.R., fie prinorganizatiile sale, fie prin B.M.T., sa dezvolte legaturile cu masele t}i sapopularizeze programul sau de lupta. De aceea, C.C. al P.C.R. a adresatInca din martie 1926 o scrisoare-circulara tuturor membrilor de partid,In care se dadeau indicatii cum trebuie sg, procedeze In campania electorala.Instructiunile cereau membrilor de partid sa tread, imediat la formareade comitete de front unic, cu mentiunea special& de a fi alcatuite si lasate. Trebuie trimisi oameni speciali la tars in zilele liberese spuneaIn instructiuni, folosind elementele de stings din Partidul Taranesc,National, Maghiar care vor sa lupte pentru programul nostru"n7. fncomitetele de front unic trebuia sa fie organizata o fractiune comunist&care sa aiba legaturi cu comitetul local de partid118. Prin comunistii dincomitetele de front unic trebuia sa se popularizeze programul partiduluiin orice adunare a celorlalte partideln. Intr-o alta circulara din 10 aprilie1926, C.C. al P.C.R., demascind politica liberalilor, sublinia ca in campaniaelectorala trebuie demascata pozitia conducatorilor partidelor de opozitiecare refuza sa duel lupta Impotriva liberalilor alaturi de comunisti12°.

113 Ibidem, fond. 21, mapa 7/1926, 1. 1.124 Ibidem, mapa 8/1926, f. 1.115 Ibidem, mapa 9/1926, f. 1. In timpul campaniei electorate, Gh. Cristescu a lansat

lozinca : Muncitorii nu trebuie iroseasca voturile. Ei trebuie sa voteze pentru coalitieantiliberala 1". Luindu-se pozitie fata de aceasta atitudine a lui Gh. Cristescu, o parte dinconducerea P.C.R. a hotarlt excIuderea lui din C.C. (Arh. C.C. al P.C.R., fond. 1, mapa28/1928, f.

no Arh. C.C. al P.C.R., fond. 1, mapa 152/1928, f. 1.117 Ibidem, fond. 1, mapa 41/1926, 1. 2.123 Ibidem, f. 3.226' Ibidem, f. 4, 7.120 Ibidem, mapa 47/1926, I. L

ci

ci

3).

si

si

si

11-11

www.dacoromanica.ro


C.C. al P.C.R. atragea atentia in acelasi timp ca trebuie duse tratativecu organizatiile locale ale acestor partide si cu membrii acestoram.

La 18 aprilie 1926 a avut loc la Turnu-Severin conferinta comitetelorde actiune ale B.D.M.T., care a stabilit ca denumirea organizatiei sa fieBlocul Muncitoresc-Taranesc, a ales organele de conducere si a adoptatprogramul sau de lupta. Programul continea o serie de puncte din progra-mul partidului comunist, infatisate intr-o forma care sa inlesneasca actiu-nile legale122. Izvorind din necesitatile arzatoare ale celor mai largi paturi dela orase si sate, programul continea prevederi ca : anularea legilor antimun-citorestisi antitaranesti, largirea drepturilor silibertatilor maselor muncitoa-re, desfiintarea sta'rii de asediu si a cenzurii, a jandarmeriei, libertatea cuvin-tului, a intrunirilor, alegeri libere in baza votului universal, 8 ore de munca,exproprierea Vara despagubire a paraintului mosieresc piny In 50 ha sidistribuirea lui fara plata la tarani, anularea datoriilor asupra pamintuluiprimit prin reforma agrara din 1921, impozit progresiv pe venituri etc.

Blocul Muncitoresc-Taranesc, in conducerea caruia se aflau numerosicomunisti, participind la alegerile parlamentare, a of erit posibilitateaP.C.R. sa face o vie propaganda si sa, popularizeze programul sau in rin-durile maselor. P.C.R. a urmarit in aceasta campanie electorala sa smulgain special masele muncitoresti t5,ranesti de sub influenta partidelor burgheze.

La inceputul lunii mai 1926, C.C. al B.M.T. a facut o propunereFederatiei partidelor socialists din Romania si Uniunii micilor meseriasi§i industriasi din Romania de a merge impreuna in alegeri si pe bazaunui program care sa cuprinda cele mai vitale cerinte ale celor mai largipaturi sociale123. Acestea se refereau de fapt la prevederile programuluiB.M.T., adecvate fieca'rei organizatii careia i se adresase. PropunereaB.M.T. nu s-a realizat, din cauza refuzului conducatorilor social-democrati.Atunci B.M.T. a lansat lozinca ca, acolo unde nu sint liste ale B.M.T., safie votati candidatii social-democratilor124.

Folosind campania electorala, comunistii, prin B.M.T., an participatla diferite intruniri din orase si sate (Bucuresti, Ploiesti, Turnu-Severin,Timisoara, Constanta, Oradea, Galati, Tirgu-Mures, Iasi, Arad, Hotare,Crivat, Gruiu etc.), unde au demascat politica reactionary antimuncito-reasca si antitaraneasca a partidelor burghezo-mosieresti125.

Tn ciuda masurilor luate de guvern pentru impiedicarea propagandeiB.M.T., candidatii blocului au obtinut in alegerile din 26 mai 1926 unnumar de 39 203 voturi, dar nu s-a reusit sa fie ales nici un reprezentantal clasei muncitoare in parlament.

Fata de aceste alegeri au existat pozilii diferite $i aprecieri contradic-torii in conducerea partidului comunist. Unit erau adeptii frontului unicnecondiDionat cu partidele burgheze de opozitie126, iar altii sustineauparticiparea la alegeri pe liste comune cu alte partide numai dace acestea

In Ibidem.122 Organizafii de masd legate si ilegale ... , p. 265.123 Ibidem, p. 267-- 268.124 Arh. C.C. al P.C.R., fond. 1, mapa 218/1926, f. 1.126 Organizafii de masd legate si ilegale ... , p. 268 269.124 Arh. C.C. al P.C.R., fond. 1, mapa 119/1927, f. 32.

www.dacoromanica.ro


accepts propunerile programatice facute de P.C.R.127. Aceste contradictiidin conducerea partidului comunist s-au reflectat si in activitateafapt repercutat si in rezultatele minore obtinute in alegeri.

Duro/ alegeri, B.M.T. $i -a concentrat lupta pentru revendicarilemaselor muncitoare de la orase $i sate. C.C. al B.M.T. a Ricut din nouapel Partidului Social-Democrat si Partidului Taranesc altor organizatiipentru intarirea unitatii de lupta impotriva regimului burghezo-mosierese128.

Guvernul Averescu a continuat ss promoveze aceeasi politicg anti-muncitoreasca a guvernului liberal. Demascind atitudinea reactionary a gu-vernului Averescu, P.C.R. arata ca acesta guverneaza cu teroare, la felcum a procedat guvernul liberal. Teroarea for marita, vine de acolo catrebuie sa, intretin6 nu numai oligarhia bancarg, ci i propriul for partid"129.

In toamna anului 1926 avea sa aiba be fuziunea dintre PartidulTaranesc i Partidul National, fapt care avea sä schimbe atitudinea P.C.R.fats de noul partid, Partidul National- Taranesc. In legaturA cu aceasta,C.C. al P.C.R. a trimis instructiuni sectiunilor, merabrilor simpatizan-tilor partidului comunist, in care se arata ca sarcina comunistilor erade a raobiliza rnasele pentru a zadarnici infaptuirea acestei fuziunilao.Actul fuziunii era considerat ca o tradare din partea conduatorilor Parti-dului Taranesc a intereselor majoritatii membrilor lui, intrucit cu aceasta",ocazie au renuntat deschis la ideea luptei de clas6 cu care izbutise saatraga, paturi ale taraniraii muncitoare. Partidul National Taranescreunea astfel gruparile burgheziei, care nu erau atrase in sf era dependenteieconomice directe fats de monopolul bancar sit financiar al liberalilor.In lupta impotriva liberalilor, P.N.T. se folosea de nemultumirile maselorpopulare, pe care le atr-agea in rindurile sale printr-o frazeologie pseudo-democraticA. Dar noul partid avea sa inregistreze duph putin timpo primA sciziune : la 19 februarie 1927, dr. Lupu, vicepresedinte al parti-dului, care de la inceput fusese impotriva fuziunii, pAraseste P.N.T. pentrua reinfiinta Partidul Taranesc pe -vechile sale temelii". Aproximativ inacelasi timp, din P.N.T. a iesit o parte din cadrele fostului partid takist ( Gr.Filipescu Em. Antonescu), care, ademeniti de Averescu, tree in PartidulPoporului. Pins a ajunge la conducerea arii, P.N.T., prin activitateasa, nu s-a demascat in intregime ca partid de class al burgheziei, deli inmartie 1926 recunoscuse constitutia liberalilor, ceea ce din punet de vederepolitic a avut ca urmare Aminerea in continuare a unor importante masede oameni in rindurile sale 131. P.C.R. a continuat sa activeze pentruscoaterea acestor paturi de sub influenta P.N.T. in vederea infaptuiriifrontului unit de lupta impotriva burgheziei mosierimii ; in 1927 a luatatitudine ferma de demascare a P.N.T. ca un partid care a trecut de parteafrontului capitalistilor132, ca un partid burghez reactionar133.

Liberalii s-au declarat nemultumiti de politica guvernului Averescu.Cind a vazut eä acesta depaseste limitele (concesiuni petrolifere capita-

127 Ibidem.128 Organizalii de masa legale si ilegale , p. 269.129 Arh. C.C. al P.C.R., fond. 1, mapa 126/1926, f. 9.130 Ibidem, mapa 109/1926, f. 2.131 Ibidem, mapa 119/1927, f. 2.132 Ibidem, f. 5.133 Ibidem, mapa 134/1927, f. 1.

B.M.T.,

§i

1i

6i

1i

fi

www.dacoromanica.ro

21 RELATIILE P.C.R. CU ALTS PARTIDE (1922-1928) 1005

lului italian, incercarea de modificare a legli minelor, modificarea tarifuluivamal etc.), Partidul Liberal a luat atitudine, actionind impotriva luiprin intermediul cercurilor palatului. La 4 iunie 1927 Averescu se vedenevoit sa demisioneze, locul sau fiind luat de B. Stirbei. Comentind venireala conducerea tdrii a lui B. Stirbei, raportul C.C. al P.C.R. din 9 noiembrie1927 sublinia ca guvernul Stirbei, in care preponderenta politic si celemai importante pozitii erau in posesia liberalilor, a constituit o incercarede subordonare a P.N.T. burgheziei financiare camarilei"134.

Planul liberalilor cu aducerea lui Stirbei la conducerea tariff era caacesta sa efectueze noi alegeri, in urma carora Partidul Liberal spera sarevina la putere. Guvernul Stirbei n-a apucat sa efectueze noi alegeri,fiind nevoit sa demisioneze. Bratianu a format la 22 iunie 1927noul guvern, care fixeaza imediat alegerile pentru data de 7 iulie 1927.

Campania electorald fi dadea posibilitatea P.C.R. sa dezvoltesa, intareasca legaturile sale cu mase tot mai largi. La fel ca in alegerileprecedente, P.C.R. nu putea sa participe cu liste proprii, ci numai subegida B.M.T. Neclaritatea liniei politice i deosebirile de vederi In condu-cerea P.C.R. in problema tacticii pe care trebuia sa -o foloseasca in campa-nia electorala s-au resimtit si in activitatea B.M.T. Un Meru a fost 1110,destul de clar, §i anume atitudinea fata de partidele burgheze. Tacticade front unic impotriva liberalilor trebuia, in aceste conditii, aplicatacu excluderea partidelor burgheze135. In schimb, fata de P.S.D., atitudineaP.C.R. era cu totul alta. in mod consecvent se spune intr-un documentde partid din acele timpuritrebuie sa aplicam tactica de front unicfata de P.S.D., sindicatele reformists unitare, cit i, in general, fata detoate acele organizatii locale ale muncitorimii, oamenilor simpli siinteleetua-lilor care isi insusesc programul nostru"136. Fata de Partidul Socialist, pe care11 infiintase Gh. Cristescu, unii din conducatorii P.C.R. sustineau ca7)trebuie avuta pozitia cea mai ascutita. Orice incercare care urmaresteintrarea in front unic cu el" insemna tradarea intereselor muncitorilor137.Aceasta linie tactica' a daunat politicii de canalizare a tuturor fortelordemocratice la lupta impotriva burgheziei. La 14 iunie, C.C. al B.M.T.s-a adresat din nou Consiliului general al P.S.D. in speranta incheieriiunui acord electoral, dar conducerea social democratice a persistat inconditii inacceptabile pentru B.M.T. i nici de data aceasta nu s-a ajuns lainfaptuirea unui front unic de lupta antiguvernamentala,138.in ciuda acestordificultati, prin B.M.T. s-a reusit sa se ajunga la unele intelegeri cu organiza-tile locale ale P.S.D., cum a fost la Oradea, T.-Mures Putna 139. In doullocuri, la Galati si la Oradea, trecindu-se peste instructiunile date de comu-nisti de a nu incheia acorduri cu partidele burgheze, s-au purtat tratative cu

134 Ibidem, mapa 119, f. 3 ; mapa 152/1928, f. 2. Intr-un manifest electoral al P.S.D.se spune : Liberalii au avut grijS sa -$i asigure urmasi vrednici. Ei au adus In putere partidulgeneralului Averescu, pe care 1-au 1sat la putere atita vreme tit s-a supus poruncilor liberalesi 1-au alungat in clipa in care a incercat a se rSscula impotriva tor" C.C. al P.C.R.,fond. 46, mapa 7/1927, f. 1).

136 Ibidem, fond. 1, mapa 156/1927, f. 3; mapa 119/1927, f. 5, 6 si 7.136 Ibidem, mapa 156/1927, f. 3.137 Inainte" din 30 iunie 1927.138 Organizafii de mash legate ilegale , p.274.136 Ibidem, p. 273.

gi

lei

(Arh.

i

9i

1i

...

www.dacoromanica.ro

1006 MIHAI HLISENE6CI3 22

reprezentanti ai partidelor burgheze140. In campania electorala, B.M.T. araspindit numeroase materiale de propaganda atit la sate, cit $i la orase. Inlegatura cu aceasta trebuie aratat ca unii dintre conducatorii P.C.R. au fostchemati de dare I.Gh. Duca, care le-a declarat ca, data se mentine in mani-fest lozinca exproprierii fara plata, va scoate B.M.T. in afara legilor. Mani-festul fusese tiparit i i o parte deja difuzat. Sub presiunea guvernului,conducerea B.M.T. s-a vazut nevoita sa scoata un al doilea manifest, ILAlozinca exproprierea fara plata" 141.

Pentru B.M.T. si-au dat votul 31 505 aleg5,tori, dar cele peste 80 000de voturi obtinute pe liste separate de P.S.D. i B.M.T. ar fi insemnatpe lista comung trimiterea In parlament a 15 deputati reprezentantiai clasei muncitoare142. De fapt cuvintul de ordine lansat de conducereaP.C.R. arata ca scopul participarii la alegeri nu era obtinerea de mandateparlamentare'43. Unii tovarasi, gi anume dintre conducatorii blocului"se spune in raportul Biroului Politic din 9 noiembrie 1927, an urmat olinie stingista, netinind seama de necesitatea folosirii activit'atii park,mentare in vederea ridicarii maselor la lupta impotriva regimului bur-ghezo -mo sieresc 144.

Alegerile, dupa, cum se stie, an dat o majoritate covirsitoare libe-ralilor. Ele an activizat masele, care au dat dovada de un spirit viu delupta, dar tactica aliantei de luptil, muncitoresti-tardnesti n-a fost aplicatajos, in Intreprinderi, pe ogoare, acolo unde se aflau majoritatea alegatorilor.Pe de alta parte, cauza insuccesului in alegeri, dupa cum se arata intr-unmaterial semnat de Al. Badulescu, rezida in tendintele lichidatoristescizioniste care existau in conducerea partidului" 145.

Cu prilejul alegerilor, conducatorii national-taranisti s-au auto-demascat in fata maselor pentru ca acestia nu an actionat pentru libertateaalegerilor. Conducatorii national-taranisti nu au facut acest lucru pentruca 10 dadeau seama ca orice organizare de fapt a luptei pentru alegerilibere In general ar fi putut fi punctul de plecare al unei miscari de revoltscare ar fi putut sa is amploare mai apoi. Increderea maselor se spuneintr-un document al partidului comunist in capacitatea de luptaconducatorilor national-taranisti a scazut" 145.

Inca de la inceputul anului 1928, opozitia national-Varanista fatade guvernul liberal a fost din ce in ce mai puternica. Partidul National-Tarartesc, in numeroase intruniri, cerea inlaturarea liberarilor de la condu-cerea statului. Socotind ca momentul potrivit pentru a prelua putereaa sosit, P.N.T. a hota'rit convocarea unei adunari la 6 mai 1928 la Alba-Julia, urmarind ca prin aceasta miscare a taranimii sa santajeze PartidulLiberal, amenintindu-1 cu razborul civil". Masele taranesti aflate subinfluenta propagandei demagogice a P.N.T. credeau ca o data cu Inlocuireaguvernautilor liberali li se va imbunatati situatia. La Alba-Iulia, liderii

140 Arh. C.C. at P.C.R., fond. 1, mapa 136/1927, 1. 3.141 Ibidem, mapa 2/1928, f. 1.142 Ibidem, fond. 46, mapa 11/1927, f. 1.243 Ibidem, fond. 1, mapa 69/1927, f. 1.144 Ibidem, mapa 119/1927, f. 8.146 Ibidem, mapa 45/1927, f. 1 ; vezi qi Lupta de clas5", 1928,Inr. 6-7, p. 33,146 Ibidem, mapa 152/1927, f. 10.

zi

a

www.dacoromanica.ro

23 RELATE:LE P.C.R. CU ALTE PARTIDE (1922-1928) 1007

national-tafanisti au adoptat o motiune prin care cereau guvernuluiliberal sä paraseasc5, puterea". Demascind scopul con-vocarii adunariide la Alba-Iulia, P.C.R arata c5, ea a fost mijlocul de santaj political Partidului National-Taranesc, care, amenintind en « razboiul civil »,a urmarit sa capete puterea" 147. In timp ce masele clocoteau de zbuciumrevolutionar amenintind sa rAstoarne mice impotrivire, sä zdrobeasaputerea stapinirii se arata intr-un manifest al P.C.R. de la sfirsitulanului 1928 sefii national-tAfanesti au trimis la vatr5, pe taranii adusila Alba-Iulia, cersind puterea angajindu-se sa linisteasc5, poporuPc148.

Sub presiunea opozitiei, in noiembrie 1928 guvernul liberal estenevoit sa demisioneze. Conducerea Orli este preluata de P.N.T. In decembrie1928 au loc alegeri parlamentare. Pe listele de candidati ale B.M.T. anfigurat numerosi comunisti, ca L. PatrAscanu, N. Popescu-Doreanu, M.Cruceanu, M. Macavei, I. Niculi, Simo Geza, E. Rozvan etc. De dataaceasta, atit campania electorala, cit alegerile s-au desfasurat sub guver-nul national-taranesc. P.N.T., in voile conditii ca partid de guvern'amint,a luat atitudine potrivnic5, fat& de comunisti. Ca s'a impiedice cu oricepret intrarea vreunui comunist in parlament, guvernul national-targnesaa dezrantuit cea mai salbatica teroare impotriva organizatiilor comuniste.Propaganda facuta de B.M.T. a fost impiedicatl, intrunirile dizolvate,manifestele §i ziarele confiscate. In ciuda masurilor teroriste, B.M.T.a reusit sä Dina o serie de intruniri difuzeze manifeste prin care chemamasele la lupta. Intr-un astfel de manifest elaborat de C.C. al P.C.R.

difuzat prin B.M.T. se demasc5, politica pe care o promovau national-taranistii dupa cucerirea puterii. Ei n-au spus nici un cuvint se spuneain manifest cä vor schimba legile economice ale liberalilor §i nici n-aude gind s5, imbun5,ta4easca situatia materials a muncitorilor din fabrici

dea libertate organizatiilor clasei muncitoare" 149.Cu toate conditiile grele in care si-a desfasurat activitatea, in alegerile

din decembrie 1928, B.M.T. a obtinut 38 351 de voturi, cu aproape 7 000 devoturi mai mult decit in alegerile din iulie 1927. Dupa alegeri, C.C. alP.C.R. a supus unei ample analize critice activitatea B.M.T. din campania,electorala, luind m'asuri pentru intarirea legaturilor sale cu masele. Partidula arltat ca motivul pentru care nu s-au obtinut succese mai mari in alegerise datora nu numai terorii guvernului, ci unor greseli ale B.M.T. inprobleme importante, ca exproprierea totals a paininturilor, socializarea

controlul productiei etc., probleme care nu corespundeau momentuluirespectiv. In rezolutia asupra rezultatelor alegerilor sarcinile P.C.R.se arata ca B.M.T., sprijinindu-se pe co mitete puternice de front unicale proletariatului din intreprinderi, trebuie s5, atraga s5, conduca maseletaranesti in lupta for zilnica" 150,

In anii urmatori, P.C.R. avea sa conduc6 lupta maselor, sa intreprindIactiuni mai numeroase si mai puternice pentru demascarea politicii pro-movate de conducatorii P.N.T., aflat acum la conducerea tariff, pentrurealizarea frontului unic muncitoresc.

147 Lupta de clasA", 1928, nr. 8 -9, p. 70.148 Documente din isloria Partidului Comunist din Romdnia, 1923-1928, vol. H,

p. 612-613.748 Arh. C.C. al P.C.R., fond. 1, mapa 142/1928, f. 3; mapa 197/1928, 1. 4.788 Inainte" din 24 martie 1929.

si

§i

yi sa

ai

si sl

9i

al

1i

gi

www.dacoromanica.ro

1008 MIHAI RUSENESCU

Relatiile P.C.R. cu celelalte partide in anii 1922-1928 s-au axatin special pe inchegarea unui front unic de lupth impotriva guvernhriiPartidului Liberal, exponent al marii burghezii. In conditii destul de greledeterminate de ilegalizarea sa, P.C.R. s-a adresat into Partidului Social-Democrat, cit i Partidului Thranesc, partide in rindul chrorase aflau numerosi muncitori i t'arani. Adoptind politica frontului unicde jos, P.C.R. a demascat conducerea P.N.T., care ducea o politichreactionara. Linia strategics in aceasta etaph a P.C.R. a avut in vederescoaterea maselor de sub influenta partidelor burgheze atragerea for spretelurile clasei muncitoare.

LES RELATIONS DU PARTI COMMUNISTE ROUMAIN AVECD'AUTRES PARTIS POLITIQUES DURANT LA 13RIODE

1922 1928

RESUME

Les relations du P.C.R. avec d'autres partis durant la periode1922-1928 se sont axees particulierement sur la creation d'un front uniquede lutte contre la grande bourgeoisie. L'activite deployee pendant lescampagnes electorales, l'effort fourni par les communistes pour soustraireles masses laborieuses a l'influence des partis bourgeois ont merle au ren-forcement des liens du parti avec les larger couches de la population deRoumanie. Dans des conditions assez difficiles, determinees par sa misehors la loi, le P.C.R. s'est adresse aussi bien an Parti social-democratequ'au Parti paysan, partis comptant de nombreux membres ouvriers etpaysans. En adoptant la politique du front unique d'en bas, be Particommuniste roumain a &nonce les dirigeants du Parti national paysan,qui menaient une politique reactionnaire, ainsi que les leaders reformistes.Par la strategic adoptee durant cette etape, le P.C.R. a vise a soustraireles masses a l'influence de la bourgeoisie et h les attirer a l'accomplisse-ment des ideaux revolutionnaires. On n'a pas reussi a obtenir rapidementdes resultats spectaculaires, mais l'experience originale accumulee par leParti communiste roumain en ce qui concern la realisation d'accordsavec d'autres partis, sous l'etendard de revendications generalement demo-cratiques, a etc extremement precieuse du fait qu'elle a permis ulterieu-rem.ent, dans des conditions et sur des bases differentes, de passer h lalutte pour la constitution du Front populaire antifasciste.

1i

www.dacoromanica.ro

CAROL AL II-LEA I GARDA DE FIER DE LARELATII AMICALE LA CRIZA. (1930-1937)

DE

FLOREA NEDELCI7

Sprijinirea prin diverse mijloace a miscarii legionare a reprezentatuna din principalele activitati desfasurate de regele Carol al II-leaadeptii sad in scopul destramarii vieii politice Qi pentru instaurarea dictatu-rii monarhiste in Romania. Apreciind miscarea fascists drept o rezervautila planurilor de rasturnare a regimului parlamentar-constitutional,gruparea carlista, avind in frunte pe C. Argetoianu, Stelian Popescu, NaeIonescu, Puiu Dumitrescu $.a., a trecut la scurt timp de la venirea fnOra a lui Carol la stimularea practicilor teroriste antidemocratice ale orga-nizatiilor de extrema dreapta si mai ales ale Grarzii de fier. Compromismoral, izolat in viata politics a tarii, simtind profunda adversitate pe caremasele largi o manifestau fats de gruparea sa politica, regele Carol al II-leaa utilizat miscarea gardista ca unealta terorista impotriva fortelor demo-cratice, progresiste, in primul rind impotriva Partidului ComunistRoman, cel mai consecvent luptator pentru apararea libertatilor democra-tice constitutionale, impotriva curentelor fasciste si a monarhiei.

Tactica cercurilor politice reactionare in frunte cu regele Carol alII-lea a treat conditii materiale i spirituale propice dezvoltarii miscariilegionare care treptat sporit activitatea criminals demagogic/.Numeroase atentate impotriva unor personalitati progresiste (Emil Socor)sau fruntasi ai partidelor politice (C. Angelescu), precum unele suecesedobindite in viata electoral/ in perioada 1930 1933 an evidentiat ampli-

* Prezentul studiu, In care ne propunem sa discutam orientarea tactics a celor cloudgrupari politice dictatoriale aflate in luptd pentru rdsturnarea regimului parlamentar-con-stitutional si instaurarea puterii totalitare, reprezintd In intentla noastrd o contributie la clari-ficarea uncia din cele mai discutate controversate probleme ale istoriei contemporane a Ro-

Mentionam ea" unele aspecte ale tematicii au Post abordate tntr -o serie de lucrdristudii. Intre acestea mentiondm : Lucretiu Patrascanu, Sub trei dictaturi, Edit. politicd, Bucu-resti, 1970; Al. Gh. Savu, Dictatura regal& Edit. politicd, Bucuresti, 1970; Mihai FAtu, IonSpalAtelu, Garda de fier organizafie teroristd de lip fascist, Edit. politicd, Bucuresti, 1971 ;Stefan Mulat, Coloana a V-a hitlerista In Romtinia, In Angle de istorie", nr. 6/1970.

tomul 24, nr. 5. 9. 1009-1028, 1971.

qi.

si

si-a si

si

si

www.dacoromanica.ro

1010 FLOREA NEDELCtJ 2

ficarea cutezantei miscarii gardiste, precum o apreciabila afirmare aacesteia in viata politica a tarii. Fara a face abstractie de evolutia generalaa miscarii fasciste pe plan international, In special In Italia $i Germania,ceea ce constituia un tonic pentru Garda, miscarea legionara, nu ar fi pututrealiza saltul de la organizatie obscura si minor* asa cum se gasea inajunul venirii lui Carol in tar in 1930,daca nu ar fi beneficiat de sprijinulcercurilor monarhiste. Cirdasia dintre palat legionari era publica. Incamarila a fost cooptat mentorul gardismului Nae Ionescu, care cereatrecerea rapida i violenta la instaurarea dictaturii regale ; in acelasi timp,politicieni pe care se sprijinea monarhia in realizarea planurilor sale reac-tionare, cum erau Al. Vaida-Voievod, C. Argetoianu $i altii, se intreceauin a se considera nasii", sprijinitorii sau simpatizantii legionarismului.

Asasinarea lui I. Gh. Duca in decembrie 1933 a fost urmata in varaanului 1934 de not acte ale Garzii de fier care concordau in unele privintecu manevrele regelui. Intre acestea se detaseaza sprijinirea deschisa avenirii la conducerea statului a unui guvern dictatorial, militar Averescu.C. Z. Codreanu a promis sprijinul total fats de orice formula guvernamen-tala de mina forte", avind in frunte pe C. Argetoianu sau maresalAverescu 1. Mentionind bunavointa manifestata de coroana fats de initia-torii organizatorii asasinatului de la Sinaia, atit in timpul procesului,cit dupa acesta, fruntasul doctrinar legionar Dragon Protopopescusublinia : Noi, gardistii, sintem profund recunoscatori Regelui ca a supra-vegheat ca cercetarile justitiei militare sa se fad, in cea mai strictalegalitate.Am iesit din Inchisoare cu doug sentimente intarite : adinc devotamentpentru rege incredere deplina in armata Am vrea ca Majestatea Sa

tie ca tineretul din Intreaga tarn, care asculta de lozinca Garzii ii sta,neconditionat In dispozitie. Mai mult Inca, not toti sintem de parere sapunem forts nationals a tineretului la dispozitia Suveranului, care s-outilizeze cum va crede de cuviinta. De altfel, Nichifor Crainic a transmisMajestatii Sale regelui un memoriu in care ii comunica aceleasi lucruri" 2.

In timp ce P.C.R., partidele politice burghezo-democratice, opiniapublica progresista, ca cercurile politice guvernante franceze an aver-tizat coroana asupra pericolului la care se expune incercind o rasturnarea regimului parlamentar an protestat cu hotarire Impotriva pericolului.dictaturii, studentimea legionari a organizat in anul 1934 manifestatiipentru coroana maresal, cerind aducerea lui Averescu la conducerea:statului 3. Cu scopul activizarii Garzii, dar mai ales pentru canalizareamiscarii acesteia 4, cercurile carliste au intrat in tratative cu fruntasiilegionari, In vederea includerii lui Ion Mota in formatiunea ministerialaaverescana ce urma sa desfiinteze constitutia sa proclame dictaturaregelui Carol 5.

I C. Argetoianu, Pentru cei de mine, partea a VIII-a, nr. 6, Arh. C.C. al P.C.R., fond.104, dos. 8 609, f. 3 271.

2 Arhivele Statului. Arhiva istorica centrals, fond. Casa Regala, Cabinet, Problemeinterne, dos. 19/1934, f. 18 (Scrisoare informative a lui Ion Sin-Giorgiu catre Carol al II-lea,1934).

3 Ibident, dos. 11/1934, f. 67, 77, 78 ; vezi si N. Iorga, Memorii, vol. VII, Buc., 1939,p. 171.

4 C. Argetoianu, Pentru cei de mtMe, partea a VIII-a, nr. 5/2, Arh. C.C. al P.C.R., fond.104, dos. 8 608, f. 3 158.

6 Arhivele Statului. Arhiva istoricd centrals, fond. Casa Regala, dos. 11/1934, f. 77.

si

gi

sa

gi

ai

9i

9i

9i

9i

si

www.dacoromanica.ro

3 CAROL AL II-LEA $1 GARDA DE FIER (1930-1937) 1011

Sprijinit si de unii membri ai guvernului tatarescian cum erauI. Ineulet, Eugen Titeanu, Gabriel Marinescu s.a., Carol a dat Garzii nume-roase dovezi de shnpatie in speranta subordonarii folosirii acesteia cagrupare de manevra, lasind nesanctionate actiuni huliganice si greve alestudentimii legionare ; aceasta a facut ca manifestatiile fasciste sa devinatot mai insolente.

Trebuie precizat ca dupes ianuarie 1934 un real sprijin a acordatgruprtrilor fasciste guvernul liberal procarlist condus de Gh. Tatarescu,mai ales prin promovarea unei politici interne reactionare, IndreptaaIinpotriva Partidului Comunist Roman si a organizatiilor democraticecreate sau aflate sub influenta sa. Actionind in slujba regelui Carol in scopulinstaurarii dictaturii regale, guvernul a adoptat o serie de masuri cucaracter antidemocratic de restringere a libertatilor cetatenesti compro-mitere a regimului constitutional parlamentar. Aceasta a favorizat in mod_direct dezvoltarea curentelor extremiste de dreapta si In primul rind aGarzii de fier, cea mai agresiva, organizatie fascista, aflata intr-un procerapid de nazificare. Activitatea regelui Carol al II-lea §i a cercurilor reac-tionare care-1 sprijineau, indreptata spre destramarea partidelor dezor-ganizarea vietii politice a treat un climat favorabil fortificarii miscariilegionare.

Analiza atenta a documentelor ilustrind conjunctura politica a peri-oadei care a urmat asasinarii lui I. G. Duca scoate in evidenta insa o alts.latura, e drept, acum putin sesizabila, a relatiilor dintre Carol si Garda.

Iesind treptat de sub tutela monarhiei, dupes 1933, pe masura con-solidarii fascismului hitlerist, Garda de fier se transforms din ce in ce maievident intr-o agentura a Berlinului ; ca unul din principalele detasamente,ale coloanei a 5-a hitleriste din Romania, miscarea legionare primeste din_partea gestapoului instructiuni, fonduri banesti, materiale de propagandasi armament 6. Revelatoare este aprecierea facuta intr-un articol aparutin ziarul Reinsche Westfalische Zeitung", care condamnind actul di-zolvarii Garzii de fier in decembrie 1933, aprecia miscarea legionare cafiMd : o miscare care-si datoreaza revolutiei germane adevaratul motivsi care a fort foarte mult influentata de aceasta revolutie" 7. Refuzind samai actioneze in umbra altor grupari, avind sprijinul Germaniei care-o,sustinea activ, atit din punct de vedere moral, cit financiar, miscarealegionare, dupes exemplul nazistilor, incepe sa -$i manifeste dorinta de aparticipa la conducere in stat ; acum ca simples asociata a carlismului, princolaborarea cu guvernul Averescu ce trebuia sa se instaleze in vara, anului1934.

Existenta unei puternice propagande antisemite desfAsurat5, delegionari constituia insa o amenintare pentru o serie de apropiati ai regelui,grupati In jurul Elenei Lupescu (Auschnitt, Aristide Blanc si altii) 8.Stabilirea unor relatii strinse inca din 1934 intre Garda de fier Gestapou 9,

6 Romonia to razboiul antihillerist, Edit. militaras, Bucuresti, 1966, p. 11.7 Adevarul", anul 48, nr. 15 352 din 20 ianuarie 1934 (artic. lar despre tendin(a de ex-

pansiune a naziqtilor).Fruntasul legionar Ciumetti, care fusese ucis la sfirsitul lunii decembrie 1933, cu

prilejul unor manifestatii gardiste, propusese Impuscarea Elenei Lupescu (A. Calinescu, Memorii,Arh. I.S.I.S.P., fond. 3, dos. 65, f. 361).

9 Procesul mart( tradari nafionale, Bucuresti, 1946, f. 156 (declaratia lui Eugen Cris--tescu).

§i

§i

§i

§i

§i

§1

8

www.dacoromanica.ro

1012 FLOREA NEDELCU 4

Intr-o perioada, cind in Germania luau amploare pe baza teoriilor rasiste,actiunile de exterminare fizic5, a populatiei evreie§ti, ridica serioaso difi-cultati in calea unei colaborari sincere §i fructuoase intre palat i legionari.

La aceasta se poate ad'auga neincrederea chiar ostilitatea cercurilornaziste fats de rege, avind in vedere legaturile economice §i politice aleacestuia cu cercurile anglo-franceze. tiled, din 1934, Carol figura, alilturi deN. Titulescu, in planul organizatiilor secrete de spionaj berlinez ca principalobiectiv impotriva ca'ruia Reichul trebuia sa desfhware pe diverse cal oputernia actiune de subminare*. Aceasta evidentia clar care ar fi fost

Intr-o note din 26 iunie 1934, a serviciilor secrete de informatii se arata : In ziva de23 iunie a.c. a avut loc in departamentul Sectiunii IV, din Ministerul Afacerilor Streine dinBerlin, o conferinta secrets, convocata urgent de care d-1 Alfred Rosenberg, la care au fostinvitati special d-nii : Rudolf Hess, seful sectiunii externe a partidului national socialist Aus-land-Organisation", care are in subordinele sale 364 organizatiuni din slrainatate ; HeinrichHimrnler, seful sectiunilor de asalt $i comandantul politiei politice, cu sediul la Berlin ; dr.Hans Steinacher, presedintele Bundului pentru germanii aflatori in striiinatate" $i capitanulEhrhardt, seful celulelor G" (Gegner) al S.S. care are si conducerea grupelor de teroare dinTara strainatate.

In leg iturd cu Romania, dr. Alfred Rosenberg a adus o serie de critici violente la adresad-lui Rudolf Hiss, care este acuzat ca nisi unul din punctele programului ce urma s6 sedesfasoare In ultimul timp In Romania nu au fost executate, in special anumite actiuni $idemonstratii ostile cu ocaziunea vizitei ministrului de externe francez, Barthou, nu au avut loc.

De ce punctul 4 din program nu a fost atins ? (Este vorba de o actiune Indreptatadirect In contra Inaltului Factor Constitutional). Apoi a fost discutat pun-tul 11 din pro-gram. (Este vorba de persoana d-lui ldinistru de Externe Titulescu).

Si tot astfel, dl. Rosenberg a alias mai toate punctele dintr-un program, care, pro-babil, ca a fost Intocmit In vederea unor scopuri bine definite.

Aceleasi acuzatiuni an fost Indreptate si In contra d-rului Steinacher, care tocmai cuclteva saptamlni inainte reclamase o alma mai mare de bani pentru actiunea din Romania,dar care ulna in prezcnt nu s-a desavirsit, deli banii au fost Incasat.i.

Rudolf 1-1.ss a incercat sa motiveze lipsa de executarea programului, Invinuind anumiteelemente aflato.ire in tarn, pe care de mutt a intervenit pentru rechemarea lor, dar ordi-nele sale nu au fost executate. A sustinut, bazat pe rapoartele sosite in ultimele zile dinRomania, ca anumite actiuni sint In curs de executare si daca mai intirzie se datoreste lap-tului ca uncle elemente suspecte, a cdror actiune de tradare a lost constatata, trebuiesceliminate din partid pe cai laturalnice, altfel se risca descoperirea Intregii actiuni din Roma-nia. Hess a declarat categoric ca e convins ca efectele nu vor Intirzia sa se arate.

In aceeasi ordine de idei, a vorbit si capitanul Ehrhardt si Himmler. Invinuirile reci-proce au continuat tot timpul si dl. Rosenberg tot revenea la intrebarea care este rezultatulactiunii pe timpul prezentei d-lui Barthou in Romania. Declara ca nu intelege atunci rostuldistribuirii fondurilor dorea sa cunoasca pe ce anume actiuni se cheltuiesc fondurile pentruRomania (Este vorba afirmativ de un fond de 750.000 marei germane aur, alocate problemelorinterne din Romania si organizarii Garzii de Fier).

Capitanul Ehrhardt, enervat de acuzatlunile continue ale lui Rosenberg, a cerut insis-tent sa i se permits personal expedierea In Romania a unei coloane de oameni hotariti cuexperienta trecutului, de care este convins ca vor sti sa -$i face datoria In fata situatiunilorIncredintate. La aceasta propunere s-au opus categoric Himmler, Hess si Steinacher, amenin-tlnd cu imediata lor demisiune, daca ei nu vor avea libertatea de actiune, declarind toti treiea, dupd aprecierile lor, mai este nevoic de temporizarea ping la stabilizarea efectelor ce nu vorintirzia sa se arate. Rosenberg a rev:,nit asupra chestiunii si nu s-a hisat de loc intimidat,declarind ca va spune chiar a don't zi Intreaga situatiune ministrului de propaganda al Reichului,dr. Joseph Goebbels, pentru a hotari el ce este de urmat. Chcstiunea organizatiilor dinRomania, a declarat textual Rosenberg, trebuie incredintata unor elemente hotarite, cacion ce oil de Intirziere prejudiciazd' anumite situatiuni In politica externs a Reichului, decare neaparat trebuie tinut seama In aceste vremuri. El este $i pentru rechemarea imediata aunor oponenti din Romania care s-au dovedit incapabili, In special In ultimele zile $i lnlocuirealor eu elemente tinere si energise chiar din Romania, care cunosc situatiunile locale /...El Intreaba pe cei de rata, ce s-a scris in press In cele subventionate In strainatate,despre actiunea din Romania? Unde se distribute fondurile, care au fost din timp achitate Cu

si

si

si

si

f;i

www.dacoromanica.ro

5 CAROL AL II-LEA *I GARDA DE FIER (1930-1937) 1013

urmarile cuceririi puterii de catre legionari. Fluturind in mod. diversionistlozincile diferentelor sociale", ale egalitatii", promitind caatunci cind va veni la putere va desfiinta mosierimea burghezia",miscarea legionary a intrat in conflict cu cercurile carliste ". In numeleunor principii demagogice de puritate morals ", avind drept stop specu-larea puternicului curent antimonarhist ce domina opinia publics, Gardadezavua treptat desfriul viata de huzur a marilor potentati in fruntecu regele.

Tata citeva elemente ce impiedicau realizarea unei intelegeri sinceresi de durata intre miscarea legionary si cercurile palatului. Aceasta situatiedetermina, pe Carol sk apropiatii sai sa priveasca cu mai multa atentieascensiunea Garzii. Avid de putere, neadmitind s-o imparter cu nimeni,Carol al II-lea urmarea cu ingrijorare crescinda ridicarea unei forte a careicolaborare putea sa-i fie fatale. Asa cum se intimplase in Italia, dualitateaputerii Carol-Codreanu s-ar fi transformat cu certitudine intr-o suprematiea Garzii trecerea Coroanei pe un plan secundar, de simplu decor.

Sesizind acest aspect, ziarul Lupta", in numarul din 14 martie 1934,se intreba : Are ins' Regele nostru interesul adere la instaurareadictaturii I Unde exists regim dictatorial, monarhismul dispare. Oare inItalia se mai cunoaste alts autoritate decit aceea a lui Mussolini t Acei ceindeamna la not coroana sa instaureze dictatura, vor sa scoata castaneledin foc prin rege" 11.

Nevoit sa nu mearga prea departe In relatiile cu o organizatie singe-roasa, discreditata in fata intregului popor ca Will' de asasini 12, regeleCarol intimpina in aceasta tendinta si o puternica rezistenta din parteaunor cercuri i personalitati politice cu importante pozitii in conducereade stat ; caci data in guvernul tatarescian existau elemente favorabile

adepti ai tacticii folosirii acesteia ca mijloc de presiune impotrivademocratiei si a partidelor, cabinetul cuprindea personalitati cu orien-tare hotarit antihitlerista. In fruntea acestora se situa Nicolae Titulescu.

De altfel, intrarea sa in guvern a fost insotita de conditii sine quanon" pe care le-a pus regelui Carol privind ruperea relatiilor dintre Coroana§i Garda, inlaturarea apropiatilor regelui compromisi prin legaturile culegionarii (Puiu Dumitrescu), arestarea autorilor morali ai asasinatuluide la Sinaia (C. Z. Codreanu, g-ral Zizi Cantacuzino, Nae Ionescu etc.) si

atita preciziune? Au fost atitea situatiuni referitoare la persoana Inaltului Factor Consti-tutional $i d-lui Titulescu, care nu au fost deloc exploatate in ultima vreme, deli erau ordineprecise in acest sens. A promis ca Si aceasta situatie trebuie complet himuritfi va ceresanctiuni severe contra acelora care nu vor executa instructiunile primite. Este nevoie de oofensiva In aceasta directiune $i orice Intirziere este In detrimental principiilor si politiciiRcichului. Ne-am permis sl v1 comunic cele de mai sus, spre aprecierea personal"' a domniilorvoastre. Sore orientare., vd comunicAm ca o scrie de actiuni ostile shit In curs, in care $i per-soana inaltului F tutor Constitutional este In joc, pentru care va rugAm sa dispuneti mdsurilece yeti credo d c iviinta" (Arh. M.A.I., dos. 162, vol. 4, f. 202-205. Notd Berlin 1934.

1° Sur lz 1, Romeinia $i sfiritut Europei, Paris, 1954, p. 110-111.n Lupta", an. XIII, nr. 3 715 din 14 martie 1934 (artic. Lupta de mitre).12 La 2 martie 1931, C. Argetoianu nota : (Regele n.a.) vorbeste bine de Garda de

tier si de curentul legionar ; socoteste ca acesta ar putea fi canalizat pentru popularizarea unuiguvern de autoritate. Considers pe Zelea Codreanu ca un excelent organizator dar nu polite fIntrebuintat, clici e un asasin..." (C. Argetoianu, Perdru cei de mtine, partea a VIII-aar. 5 2,Arh. C.C. al P.C.R., fond. 104, dos. 8 608, f. 3 123-3 124).

sa

Garzii,

cd

11Lhtil

i

¢i

¢i

¢i

¢i

si

www.dacoromanica.ro

1014 FLOREA NEDELCU

luarea unor masuri de izolare Eli lichidare a mivarilor fasciste 13. Principalautor al legii pentru apararea sigurantei statului, din martie 1934,N. Titulescu urmarea sa creeze prin aceasta o piedica morals" pentrurege, in cazul cind ar fi incercat constituirea unui guvern cu sprijinulGarzii de fier ". Beneficiind de concursul cercurilor guvernamentalefranceze, N. Titulescu a torpilat planurile instaurarii unui guvern dictato-rial, condus de mareplul Averescu. Cu ocazia vizitei in Romania, la 27 iunie1934 a ministrului de externe francez, Barthou, acesta a tinut sa-lconvingA',pe Carol ca activizarea gruparilor extremiste de dreapta §i in primul rinda Garzii, preconizarea instaurarii unui regim dictatorial §i mai ales recu-noalterea oficiala de care coroana a acestor tendinte sint in masura sapericliteze regimul parlamentar §i linia politicii externe a Romaniei,ceea ce ar fi avut grele urmari pentru relatiile diplomatice §i financiareromano-franceze, cu consecinte imediate asupra transmiterii care Romania,a creditelor franceze pentru inarmare. Carol s-a vazut nevoit sa se declarede acord cu recomandarile ministrului de externe francez §i formulamarepl Averescu a fost rapid §i definitiv abandonata 15. Prin puternica sapersonalitate reputatia de care se bucura pe plan international Eli inopinia publics progresista din tars, Nicolae Titulescu §i-a impus punctulde vedere coroanei, activizind in sinul guvernului linia de rezerva §i vigi-lenta fats de miparile profasciste, in special fag de Garda. Importantelement de siguranta antihitlerista in cadrul guvernului §i al palatului,N. Titulescu a fost puternic sprijinit in actiunea sa prin lupta dusa demasele populare in frunte cu P. C. R. impotriva Germaniei naziste Eli aagenturilor ei din Romania.

Situindu-se cu fermitate in fruntea fortelor democratice, progresiste,Partidul Comunist Roman a dus o puternica Eli perseverenta activitateimpotriva Garza de fier Eli a reactiunii carliste, le-a demascat substratulantipopular, nociv, subliniind pericolul pe care-1 reprezentau pentrumasele largi populare, pentru insa§i situatia natiunii*. Combatind cu ener-gie miparea terorista legionara, agentura a imperialismului nazist inRomania, cerind adoptarea unor masuri severe impotriva Garzii de fier,mergind ping la lichidarea ei din viata politics a tali", P. C. R., numeroaseleorganizatii de masa legale organizate conduse de Partidul ComunistRoman, precum o aerie de alte grupari politice aflate sub influentacomunktilor, au desfa§urat o sustinuta campanie de aparare a regimuluiparlamentar-constitutional, impotriva tendintelor dictatoriale ale regeluiCarol, pentru bararea ascensiunii spre putere a organizatiilor fasciste.

13 C. Argetoianu, Pentru cei de mline, partea a VIII-a, nr. 5/2 (Arh. C.C. al P.C.R., fond.104, dos. 8 608, f. 3 043, 3 038) ; mai vezi si N. Iorga, Memorii, vol. VII, Bucuresti, 1939, f. 131.

14 A. Calinescu, Memorii (Arh. I.S.I.S.P., fond. 3, dos. 65, f. 363).is Arh. I.S.I.S.P., fond. XIII, dos. 1 262, f. 52-54 (informare din 27 iunie 1934 a con-

t elui von Schullenburg In legStura cu vizita ministrului de externe al Frantei, Barthou, laBucuresti).

In aceasta problem' vezi detalii In : P. Constantinescu-Iasi, Lupta pentru formareafronlului popular in Romania, Edit. Academiei, Bcuresti, 1968 ; Titu Georgescu, Intelectualiantifascisti to publicistica romaneasca, Edit. stiintificA, Bucuresti, 1967; Gh. Ionita, P.C.R. simasele populare (1934 1938), Edit. stiintificA, Bucuresti, 1971 ; Florea Nedelcu, PartidutComunist Roman In fruntea forfelor democratice potrivnice fascismului si instaurdrii diclaturiiregale (1937 1938), In P.C.R. io viata politica a Romantei, 1929 1944, Edit. military, Bucuresti,1971.

si

sisi

www.dacoromanica.ro

CAROL AL II-LEA $I GARDA DE FIER (1930-1937) 1015

Comunistii au comb/tut tendintele acelor cercuri ale burgheziei care sesituau pe pozitia sprijinirii regelui Carol ca mijloc de a evita instaurareadictaturii gardiste, au dezvaluit pericolul teoriei imbratisarii asa-zisului77rau mai mic" pe care 1-ar fi reprezentat o dietatura regal*/ fats de unregim totalitar legionar.

Partidul Comunist Roman a militat cu fermitate pentru instaurareaunui guvern de front popular reprezmtind toate curentele politice cuorientare democratic*, ca singura code de aparare a libertatilor cetate-nesti, de lupta eficace pentru lichidarea miscarii legionare, de organi-zare a intregului popor pentru apararea suveranitatii i independenteinationale gray periclitate de statele fasciste.

Subliniind elementele de divergent* intre Garda si Carol In luptape care o duceau pentru lichidarea libertatilor democratice, rasturnarearegimului constitutional si instaurarea dictaturii ca forma de conducerestatala, tinem sa observam faptul ca intrarea cercurilor carliste in con-flict cu miscarea legionary nu poate fi interpretata ca o deplasare apalatului pe pozitii de stinga. Animate de puternice convingeri antico-muniste, cu o orientare reactionary, antidemocratic* deschisa, cercurilepolitice pe care se sprijinea monarhia au adoptat, paralel cu unele ma-suri de siguranta Impotriva Garzii de fier, o intensa campanie repre-siva impotriva partidului comunist si a organizatiilor sale de masa. In timpce fats de manifestatille huliganice fasciste organizate de miscarea legi-onary in anii 1936-1937 Impotriva fortelor democratice, guvernul tata-rescianprocarlist a adoptat in cele mai dese cazuri o pozitie de espectativa,uneori cu aspecte de bunavointa, iar din partea unora dintre membrii gu-vernului chiar de simpatie, impotriva militantilor comunisti antifascistiau fost luate masuri represive, concretizate in arestari condamnari lanumerosi ani de temnita, desfiintarea organizatiilor democratice §i inaspri-rea regimului detinutilor politici, membrii ai P.C.R.

Actionind cu putire, curentul antihitlerist din govern (NicolaeTitulescu, Victor Iamandi, Petre Bejan s.a.), la cererea opiniei publicedemocratice, a impus luarea, dupg 1934, a unor masuri de siguranta impo-triva Garzii. Intre acestea, mentionam : colaboratea autoritatilor admi-nistrative cu autoritatile militare locale impotriva miscarilor extremistede dreapta ; s-au stabilit sanctiuni severe contra functionarilor publiciIncadrati In miscari extremiste, precum gi Impotriva studentilor si elevilorde liceu care se faceau vinovati de apartenenta la Garda etc. 16, masuri,care, chiar dad, n-au avut eficienta scontata de initiatorii lot, au avutmenirea sa frineze procesul de fascizate si sa semene neinciedere IntreGarda si guvernul tatate8cian, cunoscut prin docilitate fata de coroana.SesizInd perspectiva unei concurente care-i putea fi fatal*, Carol simteaIndepartarea treptata a Garzii, orientarea acesteia spre Germania cu aju-torul careia urn:area sa declanseze lovitura de instaurare a dictaturiifasciste. Desi In aceasta perioada Garda de fier era o organizatie politicarelativ slabs, lipsita de o baza de masa, dispunind de forte insuficientepentru acaparatea puterii pentru sine, ea constituia un pericol prin ceea cetindea sa devina. De aceea, ca masura de siguranta, deli au continuat sacultive bane relatii cu Garda In cursul anilor 1935-1936, cercurile reac-

16 Adevarul", an. 48, nr. 15 351 din 19 ianuarie 1934.

iai

www.dacoromanica.ro


tionare carliste au initiat crearea uncr particle fascizante, ins5, de orientaremonarhistA (Frontul romanesc", Partidul national-crestin"), au spri-jinit desprinderea unor desidenti gardisti (Mihail Stelescu, Gh. Beza,Eugeniu Georgiu) 17 cu intentia evidenta% de a Impiedica o canalizare aextremei drepte sub conducerea G5rzii defier. In acest sens, revelatoareeste declaratia lui Nichifor Crainic, principal-al executor regal al infiintaiiiPartidului national crestin" : Am gindit acest partid ca singura fortlce se putea opune atunci Garzii de fier In ascensiune fioroaa. Cinci luniam activat organizindu-1 in calitate de vicepresedinte" 18.

Asigurarea colaborarii intr-un partid monarhist a grupArii cuziste,a arei adversitate fat de Garda era intretinuta prin subventii de VictorIamandi, subsecretar de stat la interne, arat6 clar mobilul constituiriiPartidului national crestin12. Pe linia impiedicarii miscarii legionare dea -ui spori influenta In rindurile tineretului, Carol si cercurile politice gru-pate in jurul sau au intensificat crearea de formatiuni organizatii, cumera strajeria, constituite pe principiul cultului fa,t5, de monarhie.

In scopul fortificarii guvernului, gruparea liberals (Gh. T5,t5,rescu,I. Inculet, Valer Pop si R. Franasovici) consolidat pozitiile In bloculcarlist, prin lichidarea metodid, a influentei pe care o detinuserA In cadrulcamarilei tiff asupra coroanei elementele prolegionare : Nae Ionescu, PuiuDumitrescu si C. Argetoianu.

SubminatI tacit, miscarea gardista s-a vazut in uncle situatii Impie-dicata de la uncle manifestatii publice. Astfel, cu ocazia interzicerii uneiconferinte a fruntasului gardist Nae Ionescu, devenit dupe 1934 adversaral camarilei si al regelui Carol, legionaiii au organizat in februarie 1935o demonstratie de protest In piata palatului ; ImprastiatA de armata,manifestatia s-a soldat cu numerosi raniti de ambele part, 20. Reactionindcu energie, miscarea legionar5, a sprijinit actiunile anticarliste republicanale doctorului Gerota, arestat din pricina difuzarii unor materiale pro-pagandistice in care ataca monarhia chema la luptg penrtu fasturnarea.regimului de rusine", pentru instaurarea republicii 21. Cerind eliberarea.dr-lui Gerota, miscarea legionar5, a organizat manifestatii de solidaritatecu acesta, lansInd manifeste semnate de o serie de fruntasi legionari :Traian CotigA, Gh. Furdui, Al. Cantacuzino etc., manifeste in care con-damnau pe unii camaralisti, apreciati ca reprezentind viermii" care-sifaceau afacerile pe spatele Incovoiat supt al

Intrebat de C. Argetoianu asupra cauzelor care au deplasat miscarea.gardist'A pe o pozitie anticarlistg, cunoscind faptul ca intr-o etapg anteri-oara ea afisa public fidelitate fat5, de institutia monarhiei si de Carolpersonal, fruntasul legionar Traian Cotiga i-a explicat acestuia ca : InGarda de fier starea suffeteascg s-a schimbat mult In ultimii doi ani

Biblioteca Academiei Republicii Socialiste Romania, Serviciul Manuscrise, Arh.palatului XXIII, ms. 8, f. 25; 81-83.

Arh. I.S.I.S.P., fond. 3, dos. 408 (Nichifor Crainic, Despre actiunea de corup(ie, exercitata de Germania to fora noastra, f. 12).

Arhivele Statului, Arhiva istorica centrals, fond casa regale, cabinet, dos. 1111934,.f. 281.

20 Arh. I.S.I.S.P., fond. nr. 3, dos. A. Calinescu nr. 451, vol. I, doc. nr. 8, f. 9; vezi sisC. Argetoianu, Insemndri zilnice (Arh. C.C. al P.C.R., fond. 104, dos. 8 611, f. 23-24).

21 A. Calinescu, Memorii (Arh. I.S.I.S.P., fond. 3, dos. 65, f. 323-333); vezi $i C. Argetoianu, Insemnari zilnice (Arh. C.C. al P.C.R., fond. 104, dos. 8 613, f. 435).

22 C. Argetoianu, Insenmari zilnice (Arh. C.C. al P.C.R., fond. nr. 104, dos 8 613, f. 448).

§i

17

19

ai-a

1i

1i tarii"..

www.dacoromanica.ro

9 CAROL AL 1I-LEA $1 GARDA DE FIER (1930-1937) 1017

(1933-1935 n.a.).1 1 incurajarea miscarilor artificiale de tineret castrajerismul §i alte bazaconii inventate de generalul Manolescu si platitede politie au slabit mai mult simpatiile tineretului gardist fats de rege"23.

In sfirsit, ca expresie a schimbgrii cusrului relatiilor cu coroana,Garda de fier stabile§te contacte cu Iuliu Maniu si Gheorghe Bratianu,adversari ai camarilei si ai guvernului tatarescian, care cautau sa utilizezemiscarea legionara, in scopuri politicianiste tactice. intr-o nota confiden-tiala din 14 octombrie, Ion Sin-Giorgiu, membru al P.N.L. georgist,agent al casei regale in rindul partidelor, informa pe Carol asupra incheieriiunei intelegeri intre I. Maniu, Gh. Bratianu si Nae Ionescu, prevazindintre altele, scoaterea de catre fruntasul legionar a unei publicatii caresy atace coroana si camarila ; Ion Sin-Giorgiu preciza regelui ca in acelmoment Nae Ionescu intretinea legaturi foarte strinse cu Maniu §i Gh.Bratianu, al caror partizan devenise 24.

Stabilind contacte cu Iuliu Maniu §i adoptind o pozitie comuna cuacesta in atacarea fortelor ascunse" 25, in noiembrie 1935, Corneliu ZeleaCodreanu atragea atentia mi§carii legionare sa primeasca cu reierva criticilenational-crestine adresate fruntasului national-tgranist, subliniind :

,Pentru respectul adevarului insa, sa se §tie de toti domnulManiu a'taca nu pe Rege, ci viscul din jurul sau care omoara pe Rege sinimiceste Monarhia Romaneasca. M-am simtit umilit cind pe pagina I(a unui numar din Porunca Vremii" n.a.) eram laudat eu sau noi, iarpe ultima insultat d-1 Iuliu Maniu" 26.

Comentind circulara legionary din care am citat, C. Argetoianunoteaza la 27 noiembrie 1935: Cele reproduse mai sus arata o serioasaevolutie a Garzii de fier spre programul lui Maniu §i o indepartare de regesi de anturajul sau. El confirms cele notate aci cu prilejul vizitei lui Cotigasi cele spuse lui Pangal de Nae Ionescu, care, intrebat despre progreselepropagandei Garzii in Ardeal, i-a raspuns : Tot ce merge cu Maniu, mergesi cu noi"27.

Afirmindu-§i independenta fats de Carol, Garda de fier incepe sa selanseze in lupta pentru putere, dar de data aceasta fara a mai sluji altora,ci revendicind-o pentru sine. Facind un bilant al anului politic 1935,Lothar Ra'daceanu marca sfir§itul perioadei de manifestare a miscariigardiste ca masa de manevra a reactiunii burghezo-mosieresti : Miscareafascists sublinia fruntasul social-democrat nu mai este o trecatoaremanifestare de turbulent tinereasca a studentimii, care se poate lesneexploata si manevra de demagogi incercati, ci la noi ca §i aiurea unfactor politic §i social cu existenta independents, cu veleitati proprii si

23 Ibidem, f. 452.24 Arhivele Statului, Arhiva istorica centraI5, fond. Casa regala, dos. 6/1935, f. 49 (Seri-

Soare informativa a lui Ion Sin-Giorgiu cAtre Carol al II-lea, din 14 octombrie 1935).22 Arh. I.S.I.S.P., fond. 3, dos. A. Calinescu nr. 451, vol. 1, doc. nr. 8; vezi Cruciada

romSnismului ", an. I, nr. 32, din 18 iulie 1935, in care se arata ca C.Z. Codreanu $i Iuliu Maniuau intrat in tratative de colaborare prin intermediul lui Dra gos Protopopescu. Yn acelasi timp,o nota a politiei din 4 iunie 1937 mentiona ca Iuliu Maniu intretinea legaturi cu Garda de fierde doi ani" (Arh. C.C. al P.C.R., fond. 1, dos. 210, f. 3).

26 C. Argetoianu, Insernnetri zilnice (Arh. C.C. al P.C.R., fond. 104, dos. 8 613, f. 463)." Ibidem.

10 c. 2741

ca,"

si

www.dacoromanica.ro


cu o facture ideologica care o deosebeste esential nu numai de miscareade stinga propriu-zisa, dar si de reactiunea burghezg de tip vechi"28.

Congresul studentimii legionare de la Tg. Mures, din 3 aprilie 1936,avea sä aduca not elemente de data aceasta mult mai concrete inconflictul dintre Garda" cercurile politice carliste.

Incurajatg de succesul Germaniei hitleriste, care in martie 1936ocupase zona demilitarizata a Renaniei, silind Franta si Anglia sa accepteresemnate indrazneala imperialismului nazist, Garda de fier a transformatcongresul studentimii legionare intr-un adevarat congres legionar.

Cu iuteala, uimitoare arata un document al P.C.R. se pre-cipita evenimentele gray amenintatoare pentru Cara noastra. Proyocatieinesabuite de razboi a Germaniei hitleriste i-au urmat loviturile interne acaror inspiratie este nu mai putin hitlerista"28.

Politica externs reprezenta acum, in mod evident, domeniul in care semanifestau contradictiile dintre cele doua grupari. In timp ce regele Carolgi cercurile care-1 sprijineau se orientau spre instaurarea unui regim monar-hist dictatorial care sa-si bazeze politica externa pe aliantele cu Franta$i Anglia, Garda de fier nega diplomatia traditionalg, declarind ca, in48 de ore de la venirea sa la putere va incadra Romania in sistemul dealiante al statelor fasciste.

Aceasta contradictie ireconciliabill dintre palat i Garda, avea sa sematerializeze in scrisoarea adresata lui Carol in noiembrie 1936 deCorneliu Z. Codreanu, prin care, pe un ton brutal, seful miscarii legionareavertiza pe rege politicienii care-1 sprijineau ca vor rgspunde cu capuldm& nu vor modifica continutul orientarii diplomatiei romanesti.

In acest context, vechilor frictiuni dintre monarhie i gardisti Ii seadgugau acum elemente, care, in noua conjuncture internationalg ce punesub semnul intrebarii integritatea unor state sau existenta unor natiuni,deveneau deosebit de importante.

Cercetarea atenta a corelatiei dintre ascensiunea hitlerista pe planinternational si eyolutia Garzii de fier atesta cu claritate ca momentulcare marcheaza schimbarea raportului de forte pe plan european prinintrarea in ofensiva a Reichului hitlerist impotriva puterilor occidentale,coincide cu afirmarea violenta pe plan national a miscarii legionarecoloang a V-a a imperialismului german In Romania. Insusi Carol al II-leas-a vgzut nevoit sa atraga atentia lui W. Fabricius, ministrul plenipo-tentiar al Germaniei la Bucuresti, asupra sprijinului material si moralacordat de nazisti Garza de fier, ceea ce sporea in mod IngTijorator peri-colul dezlantuirii unor actiuni singeroase30. In ciuda ajutorului material

29 Lothar Radaceanu, Inodgunintele anului 1935 si sarcinile politice ale anului 1936,in Calendarul munch", 1936.

29 Arh. C.C. al P.C.R., fond. 1, dos. 191, f. 64/1, (Scrisoarea C.C. al P.C.R. din 12aprilie 1936 adresata Biroului Executiv al Partidului Radical-TAranesc).

3° Andreas Hillgruber, Hitler, Kanig Karol and Marschall Antonescu. Die deutsch-rumd-nischen Beziehungen 1939-1944, Wiesbaden, 1954, p. 13.

§i

§i

www.dacoromanica.ro


primit din partea regelui 31, care nu -$i pierduse Inca la aceasta data spe-ranta de a utiliza Garda intr-o lovitura monarhista *, Congresul de la,Tg. Mures, manifestaDie huliganica fascists indreptatil impotriva demo-cratiei, a hotarit condamnarea la moarte a principalilor sai adversari ; darintre proscrisi figura, de asta data i oeulta" in frunte cu Elena Lupescusi Gabriel Marinescu, apreciati ca hind canalii" prin urmare demnide a fi lichidai32. incercarea regelui de a intra in contact cu conducatoriiGarzii, imediat dupa, congres, a fost respinsa de acestia sub pretextul caGarda nu face nimic clandestin" 33 .

Prin luarea unor masuri sporite de inarmare a cuiburilor", crearea,echipelor mortii, insarcinate cu executarea proscrisilor condamnati substeagul negru de la Tg. Mures, precum prin lansarea unor zvonuri pri-vind legaturile Garzii cu armata 34, legionarii tineau sa intimidezeparalizeze prin spaima aparatul de stat cercurile guvernante In fruntecu regele. Subliniind faptul el Garda I §i sporise fortele fatI de anul 1933,formatiunile paramilitare fasciste fiind gata de atac in cazul unei ofensiveguvernamentale antigardiste, o not informative adresata regelui releva cuvadita ingrijorare : ...data nu se vor lua masuri de prevedere, intr-obung zi nu va fi exclus sa invadeze capitala, dupa toate regulile lovitu-rilor de stat din Mallaparte, citeva zeci de mii de camasi verzi. Nu va fivorba atunci nici de o revolutie" mihalachista, nici de Reactiunea"goga-cuzista. Va fi ceea ce urmarese codrenistii sa se intimple : o loviturade stat in toata acceptiunea cuvintului" 55. Executarea bestiala a luiMihail Stelescu pe patul de suferinta al unui spital din capitala, unul dincondamnatii la moarte de la Tg. Mures, Linea sa accentueze, prin cruzimeainfioratoare cu care a fost savirsita, tocmai psihoza groazei nesiguranteiin rindul celor vizati spre a fi executati.

31 Cu citeva zile Inaintea Congresului de la Tg. Mures, Gh. Furdui, conducatorul studen-timii legionare, a primit din partea regelui suma de 100 000 lei, iar Ministerul de Interne, prinIon Inculet Eugen Titeanu a alocat importante fonduri din 0. P. in scopul transportariiintretinerii delegatilor legionari la congres. Vezi In acest sens Arh. I.S.I.S.P., fond. 7, dos. 225,doe. 42, f. 55 si doe. 37, f. 8.

* Analiza relatiilor dintre Garda $i Carol al II-lea in aceasta perioada evidentiaza faptulca divergentele dintre cele doua grupAri dictatoriale s-au manifestat sub forme latente, farea izbucni In conflicte deschise. Aceasta s-a datorat in principal faptului ca pia in anul 1937regele Carol al II-lea nu -$i pierduse speranta realizarii unei Intelegeri cu miscarea legionarycare sa-i slujeasca drept element politic de sprijin In activitatea de instaurare a dictaturii re-gale, iar Garda de Tier nu dispunea de suficiente forte proprii, precum si de un sprijin direct atGermaniei hitleriste spre a trece la inlaturarea monarhiei cu care se afla In concurenta pentruinstaurarea puterii totalitare. Carol $i Garda se situau pe pozitii sensibil apropiate Inunele orieniSri cum ar fi: anticomunismul, negarea regimului burghez constitutional etc.Contradictiile dintre monarhia carlista legionari nu aveau un continut de clasA ci eraucxpresia luptei pentru putere Intre doua grupari reactionare.

as Arhivele Statului. Arhiva istorica centrals, fond. Casa regalA, Cabinet, dos. 13/1936,f. 5-6, vezi $i Arh. I. S.I. S.P., fond. 6, dos. 201, f. 12.

33 C. Argetoianu, Insemndri zilnice (Arh. C.C. al P.C.R., fond. nr. 104, dos. 8 615, f. 828)." Arh. C.C. at P.C.R., fond. 103, dos. 8 169, f. 70-71 (Dare de seamd asupra stdrii de

lucruri din lard si de la vecini, 6 aprilie 1936).as Arhivele Statului. Arhiva istorica centrals, fond. Casa Regale, Cabinet, dos.

13/1936, f. 15.

si

si

1i

fisi

gi

Sf

www.dacoromanica.ro


Faptul el in aceemi perioada a inceput difuzarea unor manifesteclandestine ale mi§cd.rii legionare care cereau suprimarea concubineiregelui 36 a stirnit o adevarata alarms in rindul camarilei.

Genera lul Cihovski, membru marcant al gruparii maniste, aratalui Gh. Furdui ea Maniu avea toara admiratia fats de Garda, a§teptindde la ea un gest simbolic prin impuparea Elenei Lupescu, fapt care sasitueze mirarea legionary in fruntea tuturor, ca una din cele mai morale".La acest indemn, frunta;m1 legionar declara :

Domnule general, sint pentru ea o surd, de pistoale §i foarte bunitrIgatori, dar n-a venit momentul oportun ca aceastd doamnd sa fieimpurata, insa ceasul nu este departe" 37.

Ardtind ca in anturajul regal, ca urmare a actiunilor singeroaselegionare, domnea o adevarata panics, ceea ce-1 fAcea pe Carol sa se gin-deasca la instaurarea unui guvern militar, capabil sa-i asigure sigurantapersonald, M. Moruzov, §eful serviciului secret de informatii al palatuluireleva :

17 Regele a fost impresionat de actul gardi§tilor, n-a crezut pins acumin amenintarile acestui tineret pe care-1 socotea ca,-1 poate utiliza in ser-viciul popularitatii sale. Acum vede ca are a face cu adevarati terori§ti§i cum §tie ca mai sint echipe organizate in vederea suprimarii §i a altorpersoane, printre care una ce-i sty foarte aproape a ba,gat-o pe mineca"38.

Amenintate in propria for situatie, cercurile carliste au actionatabil. Sacrificarea lui N. Titulescu §i preluarea politicii externe de catreinsu§i regele Carol (la sfir§itul lui august 1936) reprezenta pentru coroanaun dublu succes. Prin eliminarea lui N. Titulescu, eminent patriot §ti adver-sar al hitlerismului, Carol dddea satisfactie k;i capeteniilor naziste, sperindintre altele sa obtind, din partea Reichului o atitudine de bunavointaicare s-ar fi putut concretiza in directionarea Gdrzii sub ordinele regale ;in acela§i timp, Carol elimina un colaborator a carui concurenta ii devenisecu mult timp in urma incomoda 39 prin prestigiul, popularitatea kii intran-sigenta democratica care-i leza orgoliul §i-i facea in acela§i timp dificillactiunea de intronare a dictaturii regale reactionare.

Sperantele Berlinului ca eliminarea lui N. Titulescu, considerat caprincipal obstacol in calea unei apropieri romano-germane, va fi insotita deo schimbare a liniei politice externe traditionale a Romaniei aveau insa sa serisipeascd, destul de rapid. Declaratiile de fidelitate fatd, de politica externsdusa de N. Titulescu facute de noul titular, Victor Antonescu 40, vizitaregelui Carol la Praga 41, cu ocazia careia s-a facut o data in plus dovadaatapmentului Romaniei la traditionala solidaritate a statelor pacifiste,dar mai ales marile manifestatii nationale, antirevizioniste organizatein intreaga tars in toamna anului 1936 au risipit iluziile hitleri§tilor.

36 C. Argetoianu, Insemnari zilnice (Arh. C. C. al P.C.R., fond. 104, dos. 8 615, f. 870),37 Arhivele Statului. Arhiva istorica centrals, fond, Casa Regala, Cabinet, dos. 36/1936,

f. 1 3.38 C. Argetoianu, lnsemndri zilnice (Arh. C.C. al P.C.R., fond. 104, dos. 8 616, f. 1091).39 N. Iorga, Memorii, vol. VII, Buc., 1939, p. 353.40 Adevarul", an. 50, nr. 16 136 din 1 septembrie 1936.41 inlr-un articol consacrat situatiei internationale, ziarul sovietic Izvestia" remarca

faptul ca vizita regelui Carol in Praga a dovedit din nou Ca Romania aproba relatiile sta-bilite Intre Cehoslovacia i U.R.S.S. (Adevarul", an 50, nr. 16 190 din 3 noiembrie 1936, artic,Izvestia despre vizitele de la Praga).

www.dacoromanica.ro


Cu prilejul unei intrevederi avuta cu ministrul de externe al Frantei,Delbos, C. Argetoianu, aflat intr-o vizita la Paris, a explicat acestuia caadevaratul motiv al excluderii lui Titulescu din guvern consta in hota-firea regelui Carol de a conduce in persoana politica noastra, externs,de a fi propriul sau ministru de externe" 42.

Ca urmare, Germania hitlerista si-a sporit actiunile de amestec intreburile interne, prin activizarea Garzii de fier nazificarea reprezen-tantelor sale diplomatice din Romania. Pina, in anul 1937, contacteledintre Reich si Garda, fusesera realizate in primul rind prin serviciul depolitica externa, al partidului national socialist, serviciu condus deA.Rosenberg. In perioada urmatoare, rolul principal 1-a jucat aparatul indezvoltare al serviciului extern de informatii de pe linga serviciulspecial, cu centrala ei din Siguranta generals a Reichului, de pe linga S.S.

Incurajat de nazisti, Corneliu Zelea Codreanu a proclamat anul1937 drept un an de lupta i sacrificii", anul trecerii la ofensiva directspentru cucerirea puterii 43.

Folosind drept pretext funeraliile a doua dintre capeteniile legionare,Ion Mota Vasile Marin, morti in razboiul civil din Spania, unde lupta-sera de partea rebelilor fascisti", Garda de fier, sprijinita, activ de cercurilehitleriste, a organizat la mijlocul lunii februarie 1937 man manifestatiiinsotite de atacuri huliganice impotriva fortelor antifasciste in intreagatars.

Dupe o stationare la Berlin, unde cortegiul mortuar a fost salutatde autoritatile fasciste germane, delegati ai fasciilor italiene ai falan-gelor spaniole, procesiunea funebra a urmat un itinerar care strabateamajoritatea provinciilor tarij 4s Procesiunea inmormintarii in capitalsa fost in fapt transformata, in ciuda legilor care interziceau manifestatiilepolitice uniformele, intr-o defilare legionara, menita a atrage simpatiamarelui public si simbolizind forta amenintatoare pentru adversari 46Tinind sa-si exprime oficial solidaritatea cu Garda de fier, dar mai alespentru a-i amplifica cutezanta, Germaniei hitleriste qi Italieifasciste, printr-un act de imixtiune grosolana in treburile interne aletarii, an participat araturi de fruntasii legionari in fruntea cortegiului

42 C. Argetoianu, Insemndri zilnice (Arh. C.C. al P.C.R., fond. 104, dos. 8 618, f. 2 0132 014).

43 N. Lebedev, Jeleznaia gvardia, Karol II i Ghitler (Iz istorii rumlnscogo raFisma, ma-rtarhii i eio tart na dvuh stolah) (Garda de fier, Carol al II-lea si Hitler (Din istoria fascismuluidin Romania, a monarldei $i a jocului ei in cloud mese), In Voprosl istorii", nr. 6/1968, p. 158 ;0 note informative a politiei din 20 ianuarie 1937 relevfi faptul ca cu prilejul unei consfatuirilegionare, Corneliu Zelea Codreanu a afirmat ca Intr-o perioada relativ scurta victoria va fi a

dindu-se lovitura decisivd. In vederea realizarii acestui stop, Garda trebuia, dupe in-.dicatia lui C. Z. Codreanu, sd-si ldrgeascd baza de masa, Indeosebi prin infiltrSri In shall clascimuncitoare (Arh. I.S.I.S.P., fond. 7, dos. 7, dos. 225, doc. 41, f. 10).

44 C. Argetoianu, Insemndri zilnice (Arh. C.C. al P.C.R., fond. 104, dos. 8 617, f. 1 680).45 Ibidem, f. 1 670 ; Arh. M.A.E., vol. 376/1 Problema 71, anul 1937, Romania, R. 7.

T)osar referitor la incidentul diplomatic, f. 5 (Telegramd nr. 7 191 din 7 februarie 1937. Berlin,semnatS Comnen).

46 A. CSlinescu, Memorii (Arh. I.S.I.S.P., fond. 3, dos. 65, f.149). Vezi $i C. Arge-toianu, Insemndri zilnice (Arh. C.C. al P.C.R., fond. 104, dos. 8 617, 1. 1 675-1 676) ; Arh.C.C. al P.C.R., fond. 69, dos. 6 387, 1. 68.

i i

Garzii,

si

1i

si

minigtrii

www.dacoromanica.ro


funebru 47. Festivitatile organizate de gard4ti s-au desfa§urat in colidi-tiile in care nu numai ca ignorau complet guvernul autoritdtile de scat,dar mai mult, acolo unde s-a incercat de catre acestea o limitare a exce-splor, bandele inarmate iasciste an rdspuns cu acte singeroase. Ca o apolo-gie a crimei, asasinii lui I. Gh. Duca an fost promovati ca membri ai fo-rului legionar, ordinul Bunei Vestiri" 48; dup'd ce a pdtruns cu fora inincinta inchisorii VdcareF3ti, o echipd legionary a decorat pe uciga0i luiMihail Stelescu 49 cu ordinul creat de C. Z. Codreanu ca recompense pentru9 7

merite legionare".Si in timp ce Corneliu Codreanu, in mod provocator la adresa coroanei

§i a guvernului, facea avansdri, decora i ordona, sfidind legile statului,importante personalitdti politice antihitleriste sau adversare Garzii erauterorizate 0 intimidate prin scrisori continind sentinte de condamnarela moarte ale unor tribunale legionare constituite ad-hoc 50 sau, a§a cums-a intimplat cu rectorul Universitdtii din Iasi, Traian Bratu mutilatein plind strada 51. Concomitent au continuat cu o inver§unare crescinddatacurile gardiste la adresa regelui Carol al II-lea §i a camarilei 52. Specu-lind puternicul curent antimonarhic, care domina societatea romameasca,dar mai ales adversitatea maselor populare fatd de regimul corupt al luiCarol al II-lea, C. Z. Codreanu spera intr-o sporire a bazei de masil a Garziide fier.

Eliberat de concurenta unor frunta0 care-1 Impiedicau Intr-o con-fruntare directd cu coroana (Mihail Stelescu, I. Mota 53), C. Z. Codreanu

47 Arh. M.A.E., vol. 376/1, Problema 71, anul 1937, Romania R. 7, dosar referitor laincidentul diplomatic f. 122 ; vezi si C. Argetoianu, Insemndri zilnice (Arh. C.C. al P.C.R., fond.101, dos. 8 620, f. 2 186).

45 Arhivele Statului. Arhiva istoricd central!, fond. Ministerul Propagandei Nationale,Presa interne, dos. 382, f. 30.

42 C. Argetoianu, Insemndri zilnice (Arh. C.C. al P.C.R., fond. 104, dos. 8 617, f. 1 7871 789).

55 N. lorga, Memorii, vol. VII, Buc., 1939, p. 399 ; vezi si A. Calineseu, MemoriiI.S.I.S.P., fond. 3, dos. 65, f. 416); C. Argetoianu, Insemndri zilnice (Arh. C.C. al P.C.R., fond.104, dos. 8 620, f. 2 041).

51 Ilustrativ pentru gradul teroarei dezldnt.uite de legionari in aceasta perioadd estefaptul cd nu au fost tolerati nici adversarii mai marunti. Astfel, un agent al sigurantei generale,Ciapraz Nicolae, fost legionar, a fost injunghiat cu nuineroase lovituri de cutit in strada Ber-thelot, iar unui adept al lui Stelescu, anum Catand Vasile, i s-a tdiat nasul in noaptea de19 martie 1937, pe un cimp In apropierea Bucurestiului (Arh. I.S.I.S.P., fond. 3, dos. A. Cali-nescu nr. 451, vol. I, doc. nr. 8, f. 11-12).

52 N. lorga, Memorii, vol. VII, Buc., 1937, p. 407; vezi si C. Argetoianu, Insemndrizilnice (Arh. C. C. al P.C.R., fond. 104, dos. 8 619, f. 8).

53 Este interesant de remarcat faptul cd C. Z. Codreanu a trimis In rdzboiul civil dinSpania principalele cdpetenii legionare : g-ral Cantacuzino-Granicerul, presedintele partidu-lui Totul pentru Ord", Ion I. Mota comandant al Bunei Vestiri", Ion Dumitrescu-Borsa,secretar general al partidului, Vasile Marin, Bdnicd Dobre, Nicolae Totu. Yn ceea ce-1 privestepe Ion Mota, apreciat ca figura legionard cea mai reprezentativa aldturi de C.Z. Codreanu,acesta se pronunta pentru intretinerea unor bune relatii cu monarhia ; el declarase textual :Noi nu vrem sa ne atingem de persoana regelui". De aceea, avind in vedere si modul cum pro-cedase cu Mihail Stelescu, trimiterea lui Mota In Spania a fost apreciatd ca un act de con -damnare la moarte semnat de Cdpitan" pentru un concurent periculos si incomod. Dupdmoartea generalului Cantacuzino-Granicerul, presedintele partidului Totul pentru inoctombrie 1937, conducerea Garzii a votat o motiune prin care se interzicea noului presedinteales, ing. Clime, de a lua in aceastd calitate orice contact cu autoritatile sau cu lumea oficiald".Prin aceasta, C.Z. Codreanu prelua controlul total asupra legAturilor miscdrii legionare cucoroana guvernul.

tarn",

si

(Arh.

yi www.dacoromanica.ro


a impins in mod volt intr-o criza acuta relatiile dintre Garda si Carolal II-lea. Codreanu nota N. Iorga la 11 februarie 1937 a defilatca un suveran dupa carul funebru" 54.

Hotarit sa treaca la mAsuri de reprimare a gardismului 55, dar actio-nind cu prudenta, Carol al II-lea si cercurile care-I sprijineau, in fruntecu guvernul tatarescian, an manevrat in primul rind pentru taierea lega-turilor dintre Germania hitlerista E}i miscarea legionara.

La 13 martie 1937, ministrul Romaniei la Berlin N. Petrescu Comnena atras in mod serios atentia guvernului hitlerist asupra atitudinii Ger-maniei Nita de Romania, declarind in numele regelui si al guvernului ca : Inviitor insa on ce noua imprudenta, on ce gest care ar avea aerul unei imix-tiuni in luptele noastre politice ar face imposibila orice actiune de apropiereintre tarile noastre, ar avea consecintele cele mai grave" b8. Beneficiindde uriasul sprijin al maselor populare si al majoritatii partidelor politice,care au protestat cu o energie impresionanta impotriva imixtiunii statelorfasciste in viata politica' interna a tarii, guvernul a obtinut o data cu scu-zele Reichului si angajamentul ministrului de externe, baronul von Neu-rath, a, in viitor va face tot ce ii va sta in putiata pentru a impiedicarepetarea unor asemenea acte de amestec in politica interna a Orli, soli-citind sa i se aduca la cunostinta orice cazuri concrete, orice fapte cunoscuteca provocatoare. Cu acest prilej, von Neurath a dat garantii ca va luaimediat toate masurile de precautie cuvenite impotriva acelora ce se vorfi facut vinovati de asemenea acte 57.

Asigurate formal, cel putin o perioada, de neutralitatea Germanieiin disputa pe care o aveau cu Garda, cercurile carliste au initiat masuride securitate directionate pe diverse planuri.

Convingindu-se dupa o lungs perioada de timp de faptul ca, asadupa cum arata C. Argetoianu, Garda n-a fost si nu poate fi puss laincercare, caci o incercare Cu dinsa an insemna sfirsitul celor care punla cale incercarile" 58 §i dupa ce a sondat fara rezultate posibilitatea instau-rarii unor guverne regale de mina forte in frunte cu Vaida 59, Averescu "sau Armand Calinescu 61, Carol al II-lea s-a oprit la varianta remanieriiguvernului Gh. Tatarescu 82 ; operatiunea a avut ca principal element

54 N. Iorga, Memorii, vol. VII, Bucuresti, 1939, p. 318.55 Arh. M.A.E., vol. 376/1, Problema 71, anal 1937, Romania R 7, dosar referitor In

incidental diplomatic, f. 38. Copie dupa telegrams nr. 142 dirt 16 februarie 1937, primita de lalegatiunea din Haga $i Inregistrata sub nr. 9 439 din 17.11.1937 ; Vezi $i A. Calinescu, Memorii(Arh. I.S.I.S.P., fond. 3, dos. 65, f. 423-427) ; C. Argetoianu, Insemnetri zilnice (Arh. C.C. atP.C.R., fond. 104, dos. 8 617, f. 1 703 ; 1 788).

56 Arh. M.A.E., vol. 376/1, Problems 71, anul 1937, Romania R 7, dosar referitor laincidental diplomatic f. 145 (Telegrams nr. 3 746 din 13 martie 1937, de in lega(tunea romanddin Berlin. Seinnata Petrescu-Comnen).

57 Ibidem, f. 146-147.55 C. Argetoianu, Insemndri zilnice (Arh. C.C. at P.C.R., fond. nr. 101, dos. 8 617, f. 1 741).55 Arh. C.C. al P.C.R., fond. 1, dos. 205, f. 58.60 C. Argetoianu, Insemndri zilnice (Arh. C.C. at P.C.R., fond. 104, dos. 8 617f. f. 1 707

1 710 ; 1 722).67 Ibidem, dos. 8 618, f. 1 994.62 Arh. M.A.E., fond. 71/Romania anul 1937, vol. 349, Politica interna, f. 22; Moni-

torul Oficial", nr. 44 bis din 23.11.1937. Partea I legi, jurnale ale Consiliului de miniltri, deciziiministeriale, comunicate, anunturi judiciare interes general.

www.dacoromanica.ro

1024 FLOREA NEDELCI1 16

atribuirea unor imputerniciri deosebit de magi 63 prefectului politieicapitalei, Gabriel Marinescu, membru marcant al camarilei, pe care Gardade fier fl trecuse cu un an de zile in urma pe listele mortii.

Prin numirea unui agent al sail in fruntea Ministerului de Interne(Gabriel Marinescu prelua conducerea politiei, jandarmeriei si siguranteistatului), regele reusea sa-si largeasca considerabil prerogativele, creindin fapt o forma specifica de dictatura prin preluarea sub controlul saudirect a unor portofolii ministeriale fundamentale cum erau ministerulapararii nationale, ministerul de externe ministerul de interne 64.

Sub impulsul opiniei publice democratice care cerea cu hotarireluarea unor masuri radicale impotriva Garzii, precum si din inktiativa unorcercuri politice amenintate direct de legionari, intre care camarila devenisetinta principals, noul cabinet tatarescian a adoptat unele masuri anti-gardiste dintre care mentionam : condamnarea la munca silnica pe viataa asasinilor lui Mihail Stelescu si la diferite pedepse a unor acuzati gar-disti implicati in actiunile huliganice din aprilie 1936 si februarie martie1937, evacuarea caminelor studentesti, devenite cuiburi de agitatie legio-nara, prelungirea starii de asediu, somarea forurilor bisericesti superioarepentru interzicerea propagandei gardiste in biserica 65, ostracizarea prin-tului Nicolae 66 etc. In sfirsit, in mod vadit provocator, in februarie 1937,Carol a cerut lui C. Z. Codreanu cedeze conducerea Garzii de fier alcarui Capitan" sa fie proclamat, ceea ce, asa cum era de asteptat maiales in conjunctura creata, acesta a refuzat 67. Drept urmare, cereurilecarliste au hotarit suprimarea principalelor capetenii legionare.

63 Arh. C.C. al P.C.R., fond. 1, dos. 205, f. 26; Arh. M.A.E., fond 71/Romania anul 1937,vol. 349. Politica interne f. 28 ; C. Argetoianu, Insemnari zilnice (Arh. C.C. al P.C.R., fond.104, dos. 8 617, f. 1 749).

64 Arh. M.A.E., vol. 376/1 Problema 71, an. 1937, Romania R 7, dosar referitor la inci-dentul diplomatic provocat de participarea reprezentanWor diplomatici germani, italieni 0portughezi la Inmormintarea lui Mota $i Marin, f. 152 (Nota informative nr. 883 din 19 martie1937, de la legatia romana din Moscova, privitoare la continutul unui articol aparut In ziarullPravda" din 19 martie 1937).

65 Referitor la m5surile de siguranta Plate de guvernul remaniat Impotriva miscarii legi-onare a se vedea Arhiva Consiliului popular judetean Cluj, fondul prefecturii, dosar privindProbleme cu caracter social si politic" /1937, inventar nr. 69, nr. registru 4 327/1937, nepagi-nat ; Loc. cit., nr. registru 7 713/1937 ; Loc. cit., nr. registru 9 420/1937 ; Viitorul", an.XXIX, nr. 8 771 din 28 februarie 1937 $i nr. 8 744, din 4 martie 1937 ; Dimineata", an. 33,nr. 10 850, din 7 martie 1937 $i nr. 10 861 din 18 martie 1937 ; Adevarul", an. 51, nr. 16 285.din 27 februarie 1937 ; Lumea noua", an. XXXI, nr. 12 C din 12 martie 1937.

66 Apreciind ca se poate servi de Garda In disputa pe care o avea cu Carol, printullNicolae a stabilit o strinsa legatura cu milcarea legionari, careia i-a furnizat teren, fondurksi materiale de constructii pentru organizarea unei tabere de mimed". Astfel, pe masura ampli-ficarii divergentelor dintre Carol si gardisti, fruntasii legionari, menfinIndu-$i intentiile pri-vind utilizarea monarhiei dupa modelul mussolinian, au Inceput sa emita ideea rasturnariiregelui ¢i proclamarea unei regente In frunte cu printul Nicolae, sprijinit pe un guvern al Garztde fier. Fate de hotarlrile unanime ale Consiliului de coroana din 9 aprilie 1937 privind expul-zarea peste granite a printului Nicolae, Garda a luat pozitie publics Impotriva verdictulni,organizlnd manifestatii de solidaritate cu printul Nicolae. Convoclnd In ziva de 13 aprilie 1937pe reprezentantii cltorva ziare, Corneliu Zelea Codreanu a dat publicitatii o declaratie prin care-proclama deschisa lupta dintre Garda $i Carol, Incheindu-$i cuvintarea striglnd TraiascaPrincipesa Elena", Traiasca principele Mihai" Traiasca principele Nicolae" (In aceasta pro-blems vezi Arh. C.C. al P.C.R., fond. 1, dos. 210, 1. 2-3 ; A. Calinescu, Memorii, Arh..I.S.I.S.P., fond. 3, dos. 65, f. 335; 434; C. Argetoianu, Insemnari zilnice (Arh. C.C. al P.C.R.,fond. 104, dos. 8 618, f. 1 843, 1844-1845 ; 1948-1949 ; 1956 ; 1974-1975 ; si dos. 8619,.f. 14, 18-22.

87 Zaharia Build, Memorii (Arh. I.S.I.S.P., fond. 6, dos. 113, f. 303).

9i

sa-i

e

www.dacoromanica.ro

17 CAROL AL 11-LEA $1 GARDA DE FLEA (1930-1937) 1025

La 1 martie 1937, Armand. Calinescu nota : Lungs intrevederecu Gabriel Marinescu la mine acasa. Tatarescu a avut initiativa numiriilui in guvern. Nu a acceptat decit dupa ce Regele 1-a convins si el. Gabrielii Meuse un raport de vineri. Cind s-a intors regele in Bucuresti, duminica1-a chemat de dimineata si i-a spus ca s-a convins de primejdia Garziide fier 8i de necesitatea represiunii. Gabriel i-a spus lui Tatarescu ca pri-meste numai cu conditia de a i se aproba planul de lucru. El nu mergela Parlament, nu merge nici la consilii decit spre a i se da aprobarea. Apoisa fie lasat sa lucreze liber. S-a primit propunerea. Are de gind sa suprimepe Codreanu si vreo 30 gardisti principali. *i-a format echipe de 200 pusca-riasi cu care va da lovitura intr-o noapte. E convins ca daca nu-i suprimael pe ei vor cadea el si Regele apoi victime... Gabriel i-a spus Regeluiea ceea ce putea °data vindeca cu o cataplasma, acum va trebui tratatcu bisturiul. Deci vor trebui citiva suprimati" 68.

Aflat intr-o situatie deosebit de dificila, izolat si neputind contape un sprijin eficient din partea Berlinului, la 11 martie 1937 CorneliuZelea Codreanu se intilneste, la cererea sa, cu Zaharia Boils, unul din apro-piatii lui Iuliu Maniu, plecat in acest timp in strainatate. Angajindu-sesa revina asupra unor condamnari la moarte hotarite de legiune privindpe Mihalache, Titulescu, Virgil Madgearu s.a.69, si fluturind textul unuipretins testament politic, care recomanda Garza ca in cazul disparitieisale sub sabia gidelui regal aceasta sa treaca sub ordinele fruntasuluinational taranist 7°, C. Z. Codreanu a solicitat incheierea urgenta a inte-legerii cu Iuliu Maniu, sub forma unui pact, care sa aiba ca obiectiv luptacontra regelui Carol al II-lea si a planurilor de instaurare a dictaturiiregale 71.

In acelasi timp, prin intermediul lui Mihai Antonescu, fruntasal Partidului National Liberal georgist, Corneliu Zelea Codreanu a intratin contact cu Gheorghe Bratianu, adversar declarat al regelui Carol si alsustinatorilor sai, stabilind cu ocazia intrevederii care a avut loc la 22 aprilie1937 un program comun de actiune 72. Ceea ce facilita in plus colaborareacelor doua particle era pozitia similara pe care o aveau in problema ati-tudinii fats de Germania hitlerista 73.

Desi in lupta pe care o purtasera impotriva cercurilor carliste dupa1933 gruparea manista, P.N.L. Gh. Bratianu si Garda de fier intreti-nusera', unele contacte spontane fara un caracter organizat, prilejuite denecesitatea de a infrunta acelasi adversar, perioada martieaprilie 1937marcheaza in fapt momentul trecerii la o lupta solidar coordonata, avindca tel fortificarea frontului anticarlist si potentarea maxima a ofensiveiimpotriva coroanei si a sprijinitorilor ei, ofensiva al carei prim succestrebuia sa-1 constituie rasturnarea guvernului tatarescian in alegerilegenerale parlamentare din decembrie 1937.

68 A. Calinescu, Memorii (Arh. I.S.I.S.P., fond. 3, dos. 65, f. 424-425).69 Zaharia BoilA, op. cit., p. 305.7° Ibidem, f. 305-30671 Ibidem, f. 333; vezi §i Tudor Savin, Istoria unei figuri "istorice"Iutiu _Mania,

1946, p.100.72 Arh. I.S.I.S.P., fond. 7, dos. 224, dec. 18, f. 3.73 Documents diplomatiques francais 1932 -1939 28 serie (1936-1939), tom I, Paris, 1963,

doc. 102, P. 149 ; vezi si A. Hillgruber, op. cit., p. 269.

www.dacoromanica.ro


La 17 mai 1937, C. Argetoianu nota pe marginea unei discutii avutecu capetenia legionary : C. Z. Codreanu a aratat ca un lucru e sigur*un abis s-a treat intre rege si legionari $i de azi inainte Majestatea Sanu mai poate conta nici pe Garda nici pe dinsul Zelea Codreanu. E chiarfoarte probabil el in curind dinsul va lua atitudine pe fap in contraregelui »" 74.

In aceste conditii, desi la propunerea lui Iuliu Maniu formalitateasemnarii intelegerii intocmite intre cele trei grupari a fost aminata pentrutoamna, apreciind el atunci chestiunea se va schimba radical" 76, nume-roase note ale politiei, precum si materiale memorialistice din priraavarasi vara anului 1937 semnaleaza prezenta activa a pactului In viata politicaa tarii ; manistii, georgistii si legionarii lanseaza impreuna nianifeste,colaboreaza la redactarea unor brosuri anticarliste etc. 76. Reluind inf or-matia primita prin intermediul lui Gh. Bratianu in martie 1937, WilhelmFabricius informa Berlinul asupra orientarii izbitoare a Garzii de fierpre Mania" 77, avind drept baza comuna opozitia for fata de rege.

O primejdie gravy pentru rege observa Fabricius ar puteadeveni apropiere care se urzeste in culise intre Garda de fier $i Maniu.Caci aici si-ar intinde mina doi factori care, cu toate deosebirile dintreideile for politice, au un singur tel comun : lupta impotriva doamneiLupescu $i a regelui insusi, data nu se poate lepada de nefasta ei influents" 78.

Coalitie politica anticarlista, deli cu o manifestare putin amenin-tatoare in aceasta perioada, Pactul" se facea deosebit de temut pentruCarol in perspectiva declansarii dinamismului conjunctural pe care alege-rile parlamentare generale din decembrie 1937 urmau SA-1 imprime vietiipolitice.

Anuntindu-1 public la 25 noiembrie 1937, cu prilejul semnarii ofi-ciale, semnatarii lui incercau sa-i dea din motive tactice infatisareaunei aliante temporare si limitate, intitulindu-1 inofensiv Pactul deneagresiune electorala", avind ca obiectiv declarat apararea libertatiide manifestare in perioada campaniei electorale.

Partidul National Taranesc releva Gr. Iunian a Meat un pactde neagresiune cu partidul Tau' pentru Cara ". Este desigur un pactpolitic. S-a pretins ca el nu are decit scopul de a asigura libertatea alege-rilor, precum si obligatia celor care-1 subscriu de a nu denigra pe ceilaltisubscriitori ai pactului. Orice explicatii s-ar da, pactul are un caracterpolitic" 79. Amenintat cu lichidarea, C. Z. Codreanu obtinuse apararea §iprotectia lui Iuliu Maniu, caruia in mod diversionist, fi oferea suprematiain miscarea legionari, in cazul rind ar fi fost suprimat din ordinul luiCarol. In asteptarea ofensivei hitleriste, capetenia fascists cauta sa cistigetimp, luind masuri de aparare Iii organizind actiuni de intimidare a coroanei.

74 C. Argetoianu, Insemndri zilnice (Arh. C.C. al P.C.R., fond. 104, dos. 8 620, I. 2 060).75 Zaharia Bong, op. cit., f. 306.76 Arh. I. S.I. S. P., fond. 7, dos. 224, doc. 18, f. 3, 8, 9; Loc. cit., dos. 227, doc. 77." Ibidem, fond. XIII, dos. 1 313, f. 4 649 (Legatia germand la Bucuresti, Jr 1.

nr. 772/1937 I.A. 4. titre Ministerul Afacerilor Externe Berlin, Bucuresti 23 martie. SeinnatFabricius. Convorbire avuta cu Gh. Bratianu).

78 Ibidem, dos. 1 259, f. 112-116 (Legatia Germans la Bucuresti, jurnal nr. 816/37 I.A.5.Cgtre Ministerul Afacerilor Externe Berlin, Bucuresti, 24 martie 1937.Semnat Fabricius.Cu privire la situafia politicd inlernd dupd tncheierea sesiunii parlamentului).

79 Timpul", an. I, nr. 228 din 20 decembrie 1937.

www.dacoromanica.ro


Ca raspuns, aflat in perspectiva apropiata a unei infruntari directecu Garda cel mai teribil rival care se anunta in acel moment in luptapentru putere regele Carol si cercurile apropiate lui an urgentat prega-tirile de instaurare a dictaturii monarhiste. Aproximativ un an mai tirziu,referindu-se la incheierea pactului I. Maniu C. Z. Codreanu, ArmandCalinescu, unul din intimii regelui facea in acest sens precizarea revela-toare : Cred ca iu acel teas s-a decis soarta vechiului regim" 7 80.

Campania electorala i alegerile parlamentare din decembrie 1937,precum i scurta guvernare a cabinetului Goga-Cuza an confirmat temerilecercurilor politice din jurul tronului. Beneliciind de inactivitatea partidelorpolitice burgheze in uncle cazuri de girul moral al unor politicieni reac-tionari si corupti, avind sprijinul cercurilor naziste, Garda de fier, cu cele500 000 de voturi obtinute si beneficiind de numeroase formatiuni para-militare, aparea la inceputul anului 1938 cu pretentia marturisita publicde a prelua puterea in stat. Cu aceasta, relatiile dintre Carol al II-lea siGarda de fier imbraca aspecte cu caracter specific violent, marcind tre-cerea la etapa luptei deschise dintre adeptii monarhiei i legionari (peri-oada 1938-1940) care se va solda cu numeroase actiuni represive desfa-surate de o tabara sau alta.

CAROL II ET LA GARDE DE FER DES RELATIONSAMICALES A LA CRISE (1930-1937)

RESUME

Apres Pannee 1934, les relations entre le roi Carol II et la Garde de feront revetu de multiples aspects, passant de la cordialite et de l'appuimutuel, dans la lutte men& par les deux groupements politiques contrela democratie et le regime parlementaire constitutionnel, a la lutte pourla prise du pouvoir en 1938. Des l'instauration du regime hitlerien en Alle-magne au mois de janvier 1933, la Garde de fer organisation terroristefasciste, assez faible a Pepoque commenca peu a peu a sortir de l'orbi-te des milieux reaction.naires carlistes, se deplacant sur des positionsd'une officine du nazisme dans la vie politique du pays.

L'annee 1935 marque le moment oil la Garde de fer encouragee etsoutenue par l'Allemagne hitlerienne commence a se lancer dans la luttepour le pouvoir, qu'elle s'applique a revendiquer, cessant son role d'instru-ment du Palais ou des partis bourgeois. Les frictions entre le mouvementlegionnaire dirige par Corneliu Z. Codreanu et les milieux politiques en tete

8° A. Cilinescu, Noul regim, Bucure5ti, 1939, p. 90.1

oi

www.dacoromanica.ro


avec le roi Carol II ont atteint le point culminant a la veille des electionsparlementaires de la fin de Pannee 1937, au moment de l'alignement publicde la Garde de fer an camp des forces politiques hostiles an carlisme,alignement concretise par la conclusion le 25 novembre 1937 dupacte de non-agression Maniu-Codreanu. Devant la proche perspectived'un brutal conflit avec la Garde de fer, appuyee toujours plus activementpar l'imperialisme nazi dans Faction visant a accaparer le pouvoir, le roiCarol II et les partisans de sa politique se haterent d'intensifier les pre-paratifs en vue de l'instauration de la dictature monarchiste.

www.dacoromanica.ro

D 0 C U M E N T AR

MANUSCRISELE SLAVO-ROMANE ALE VECHIIBIBLIOTECI SINODALE DIN MOSCOVA

DE

RADII CONSTANTINESCU

1. 0 TRADUCERE SLAV .1 tl COMEN-Cel mai vechi dintre manuscrisele

TARIILOR LUI NONNOS LA. CUViN- de origine romaneasca ale BiblioteciiTARILE LUI GRIGOICE AL Sinodale 1 pare a fi codicele 55(35),

NAZIANZULUI secolul al XV-lea, care cuprinde Hexa-emeronul lui loan Exarhul in medio-

bulgarl citeva fragmente, acestea in redactie sirbg, membra disjecta,ce au fost legate la intimplare (f. 1-7 $i 199-204) impreun6 cu tilcurileexarhului bulgar. Textul copiat pe ultimele foi (199-204)omilii ale luiIoannes Chrysostomos, Proclos din Constantinopol Chiril al Ale-xandriei este asemenea celui din sbornicul slay 153 (Sermones detempore et de sanctis), f. 276 v, r. 4-285, al Bibliotecii Academiei dinBucuresti (sec. XV in,, Athos, redactie sirbI ; de la mAnastirea Neamt).

7Pe ultima fila (204y) o mina noteaza : it SU,91 KpS 61.141,8 1 H A8Ht me

21SfHpdp6lla Kr 661 TpSCK ginich Stno stno 1111 3 III HOLM MKO MHOStAVI. KNA1HHJA1s

1 Majoritatea manuscriselor pastrate pins la revolutie In hiblioteca sinodului se a fla astazIn patrimonial Muzeului istoric din Moscova, sectia manuscrise, fond 80 370. Cele citevazeci de manuscrise care nu au fost Inregistrate de cataloagele tiparite In secolul trecut pot fi gasitela Biblioteca Publica de Stat din capitala Uniunii Sovietice. Intre acestea din urma, potrivitdescrierii oferite de catalogul dactilografiat de in Biblioteca Lenin, nu este nici unul de origineiromans. Manuscrisul 434 (679) al fondului aditional este un cronograf rusesc din traditia celeide-a doua redactii (1617). Dupa D. Strungaru (Cel mai vechi cronograf roman de proveniento rasa,Romanoslavica", X, 1964, p. 89 -99; trimiterea in ms. 434 (679) al Bibliotecii AcademieiTeologice este, evident, gresita), ms. 434 (679) sau un codice geaman ar reprezenta modelulnemijlocit al cronografului aleStuit la mijlocul veacului al XV I I-lea de gramaticul Staico din Tirgo-vilte (ms. roman 1385 al Bibliotecii Academiei Republicii Socialiste Romania). Ms.sinodalcuprinde, Insa, si piese pe care nu le vom putea Intilni In cronograful lui Staico (lunga descrierea calatoriei lui Triton Korobejnikov In anii 1593-1594, de pilda, ultima piesa a ms. rus) $i chiarcontinutul acelora care se gasesc In ambele cronografe difera sensibil.

tomul 2.4, nr. 5, 9, 1029-1095, 1971.

--

gi

si

1,7

..90700",

www.dacoromanica.ro

1030 RADU CONSTANTINESCU 2

IlACTH Kk A1711 MH<P>41X BOEHOA111 H CITA Mb AAHLIHAd 1101KOA612. Mai jOS, uneleinsemnari mai usor de citit decit de talmAcit, suns : OKI% TJW CHETAV MOM

Hd HWHEAfilkHHKh, Bb peAoSne CTAHH118-110M1 SKHKk §i 3dT(..) OSTH C113/3IIH. Prima,alcatuita de vreun calugar sirb, se refers, poate, la o comemorarelocals specials legata de relicvele lui loan evanghelistul ; de altfel, celetrei fragmente cuprinse in ultimele 5 foi (199-204) apartin unor omiliiinchinate acestui sfint. Pe filele 1-7, scrise de alta, mina, dar pe aceeasihirtie din primii ani ai secolului al XV-lea, gasim un scurt dictionar mito-

logic, acefal, pare-se (inc. : onuiph tniinkks)Lcu), care lamureste, spre folosulcititorului crestin, aluziile lui Grigore la felurite personaje din literatureprofane in patru din cuvintarile sale si anume 43 (In tandem Ba6iliiMagni), 39 (In sacra lumina), 4 si 5 (In Julianum imperatorem). Acestecomentarii, pe care cataloagele n-au reusit pins acum sa le identifice 3,reprezinta o recensiune slava necunoscutg, a Povestirilor profane din celepatru cuvintki amintite, explicate de Nonnos (secolele VVI) ; le vomafla in aceeasi ordine in citeva din manuscrisele comentariilor lui Nicetasdin Heraclea (sec. XI), precum Vat. Gr. 437 (sec. XI)4 §i ms. grec 149(54/LV), sec. XI, al Bibliotecii Sinodale din Moscova. Gasim acelea§ischolii nu toate, insa, §i intr-o ordine care nu mai este cea genealogicaa mitografilor in comentariul lui Nicetas la cuvintarile lui Grigore deNazianz (+389) traduse §i ele in vechea slava. Vom intilni, astfel, uneleparti din (Pseudo) Nonnos al Bibliotecii Sinodale in tilcuirea Heracleo-tului din cloud, manuscrise slave ale Academiei Romane : 142 (intercalatein textul lui Grigore), copiat, asa cum arata filigranele (Briquet 11 684-11685, 3842 si 2677) in ultimii ani ai domniei lui Mircea eel Batrin 5 §i 141,f. 387-415 v (fragment din tilcul cuvintarii 43, filigran Briquet 10 743

2 F. 8-21 $i 204 v dotia Insemnari arata ca In 1651 manuscrisul era adus de la AthosIn Rusia, unde patriarhul Nicon 11 daruia manastirii Voskresenskij. Socotim de prisos a traduceaid nota din 1411 Intrucit, asa cum ne informeaza colegul Matei Cazacu, ea a fost deja talmacitaIn romaneste, dupa catalogul Gorskij Nevostruev, de Emil Turdeanu (Un ms. religios din timpullui Mircea cel Batrin, Fiin(.a romaneasca", 7 (1968), 57-68).

A. V. Gorskij K. I. Nevostruev, Opisanie stavjanskich rukopisej Moskovskoj Sinodal'noj Biblioteki, 5 vol., Moscova, 1855-1917 (Wiesbaden, 1964), II, 1, p. 30, trimit, amintindnumele lui Grigore, la Angelo Mai, Spicilegium Romanum, II, Roma, 1839, p. 374 sqq (= Patrolo-gia Graeca, XXXVI, 1057-1072 ; 985-1058, dupa ed. H. Saville, Eton, 1610) si Opera S. GregoriiNazianzeni, t. II, p. 513 (desigur, editia Jacques de Billy, Paris, 1583, retiparita de mai multe onIn secolul al XVII-lea ; cf. ed. Koln, 1690, II, 513 sqq, 780 sqq etc.). Intrucit nu existA Incao adevArata editie critics a tuturor operelor lui Nicetas de Heraclea, e greu de identificat parteafiecarui scholiast In compilatiile care au circulat In Bizant sub acest nume. Astfel, In tomul 127al Patrologiei Grecesti comentariile atribuite lui Nicetas trebuie socotite mai degraba opera luiBilly, care a interpretat cu destula libertate textul original.

4 Noua inaccesibil ; cf. J. Sajdak, Historia critica scholiastarum et commentatorum GregoriiNazianzeni, I, KrakOw, 1914, p. 9 sqq ; v., de asemenea, disertatia lui E. Patzig, De Nonnianisin I V orations Gregorii Nazianzeni commentarius, Leipzig, 1890.

5 Anii 1409 -1418; aceasta nu Inseamna, fireste, ca ins. 142 ar fi fost neapArat copiatIn Muntenia. In veacul trecut codicele se afla in manastirea Neamt ; pe fila 254 o calugaritadin secolul al XVI-lea implora lndurarea divina pentru o comunitate din caw, poate Sighetulardelean on Szeged (jud. Csongrad), daca nu e vorba, cumva, de Szigetvar (jud. Baranya,Ia nord de Drava), asediat de turd In 1566. Dupa A. I. Jacimirskij, Grigorij Camblak, St.Petersburg, 1904, p. 357, ms. nostru a lost copiat la manastirea athonita Hagiou Paulou. Esteposibil ea asemenea mss. sA fi reprezentat modelul copiilor mediobulgare Dragomirna 18831794(sec. XV in.) pentru care vezi I. Iufu, Mdn. Moldooifa, centru cultural important din perioada

8

www.dacoromanica.ro

3 MANUSCRISELE SLAVO-ROMANE IN BIBLIOTECA SINODALA DIN MOSCOVA 1031

din anii 1490-1494 ; adlugat ulterior ; restul ms., de la inceputul secoluluial XV-lea, cuprinde omiliile lui Grigore, Mx& comentariu, in redactie sirb&a traducerii mediobulgare din anii 1345-1363)6. Trebuie sa ad&ugIm c&glosele marginale din manuscrisul ce a slujit drept model traducatoruluiSlav al lui Nicetas (traducator care, la rindul sau, a alcatuit alte glose 1),reproduse in intregime de scribul ms. 142, au fost prescurtate sau chiaromise in fragmentul din ms. 141 (scris, dupg Jacimirskij, la Xenophou).In manuscrisul sinodal este o singurg, glos5 marginalg, Mr& corespondent&In mss. 141 si 142, despre Apollonius din Tyana.

Asadar, in preajma anului 1400 erau cunoscute in tarile romane celputin dou& versiuni ale comentariilor nonniene.

2. Un protejat al lui Matei Basarab si legaturile lui Udrifte Niisturelcu Rusia. Miscelaneul 140 (456) al vechii Biblioteci Sinodale, alcatuit inanii 1649-1652 de clericul rus Grigorij Ro2adovskij, cuprinde citeva piesenu lipsite de interes. Unele, cum ar fi operele lui Isaac Sirul $i Dialoguecum anima sua al lui Petru din Damasc au fost cu sigurantA copiate inTara Romaneasca, pare-se, dupI un ms. autohton 7. Nu vom face aici odescriere amAnuntitl a codicelui intrucit cititorul o poate gAsi in catalogullui Gorskij tai Nevostruev, dar vom reproduce citeva texte mkunte, ran:laseinedite. Mai bath, doll& epitafuri alcatuite cu prilejul mortii primului fiual lui Udriste, postelnicul Matei Nasturel (1635-1652)8.

F. 1-1v Epitaphium nobilissimi adolescentis Matthaeae cubiculariiqui tune principante Matthaeo Bassaraba anno Domini 1652 filii clarissimi

culturii romane fn limba slavond (sec. XV XVIII), Mitropolia Moldovei Sucevei", 39 (1963),928-455, nr. 21 Biblioteca Publics de Stat din Moscova, Novyje Postuplenija, 0.P.178(scris de Gavriil Uric in 1424). Acest din urma manuscris, orris de Repertoriul monumentelor

obiectelor de arta din timpul lui Stefan cel Mare, ed. M. Berza, Bucuresti, 1958, a fost semnalatIn 1952 de I. M. Kudrjavcev, apoi de E. Turdeanu (L'activite littiraire en Moldavie a l'epogued'Elienne le Grand, Revue des Etudes Roumaines", 5-6 (1960), 21-66, p. 51 sq) si I.R. Mircea(Contribution a la vie et a l'oeuvre (sic) de Gavriil Uric, Revue des Etudes Sud-Est Europeennes", 6(1968), 573-594, p. 590).

8 Aceeasi redactie in ms. 341 (filigrane din secolul al XIV-lea) al Bibliotecii Academieidin Bucuresti ; din Nicetas doar fragmente neinsemnate. Pentru vechea traducere a lui1 r'voslav vezi E. Turdeanu, La litterature bulgare du XIV eme siecle et sa diffusion dans les PaysRoumains, Paris, 1947, p. 22. Reproducem mai jos un pasaj din ms. sinodal (f. 7v) : eAAHHONth

08CTPhMAIWHM Cf Hd rpoto H litKOMIs MtVrk H4 < 4 >848,* cisspaeumm ce. Regasim aceste cuvinte inms. 142 al Bibliotecii Academiei, f. 149, cu aceeasi omisiune a lui A din ARATAt ; la Nicetas, totraducerea lui Jacques de Billy, PG, CXXVII, 1219 : Cum Graeci Trojam infestis armispeterent atque in Aunde...collecti essent", In vreme ce Nonnos (PG, (XXXVI, 989;Nicetas" In numeroase mss. grecesti, dintre care amintim numai ms. BAR gr. 496, f. 208-208v)are aid : `71 0uyirrnp 'Ayoiillvovoc, -;) cpLyivem, iv Tio 11.6),Actv co:erilv 015ea0cct. 'onep TOW''EXA.;)vcov AVAESL.

7 Cele mai vechi mss. din bibliotecile romanesti In care pot fi citite scrierile amintitesint BAR sl. 139, copiat In Bulgaria pe la 1347-1349 (Isaac Sirul) ms. 271 al man. Slava Rusa(Tulcea), azi la Biblioteca Sinodala din Bucuresti (Rusia, sec. XIV ; Petru din Damasc ori,poate, Manuel Philes). 0 note pe fila 391-391v a ms. moscovit ne spune ca Roiadovskij a folositun ms. cumparat de ieromonarhul Vlase Strbul alcatuit de ieromonarhul Eftimie, ucenical dascalului athonit Mihail. Ms. 140 (456) a fost copiat In 1649. stim chiar de in Rotadovskij.ca In 1646 Paisie Ligaridi 11 ordona se diacon la Tlrgoviste in prezenta domnitorului (Insemnarepe fila 522); In 1650, anu/ invaziei tatare in Moldova, Grigore al nostru se mai afla Inca In Cara,asa cum dovedeste scrisoarea de recomandatie pe care i-o cla mitropolitul Stefan (f.522v),nedescifrata de Gorskij, care nu stia romaneste.

Cf. P.V. Nasturel, Genealogia Ndsturelilor [V], Revista pentru istorie, arheologiefilologie", 11 (1910), 282-330, p. 325-330.

Si

8

si

I

51

ss

II,

t.1iv 1-7s

si

www.dacoromanica.ro

1032 RADU CONSTANTINESCU 4

atque devotissimi necnon doctrina perpoliti Oresti Nasturellis vicecan-cellarii

Il le ego sum juvenis clamosi proles OrestiPlausus Dace tui delitiaeque brevesInvida quem Lachesis raptum trieteride sextaDum numerat palmas credidit esse senem.Tune beatam vitam nactus dum morte mutatusAd coelos properat. Suscipe Christe tuum

In eundem lingua Sclavorossica11,Ktril iurkTwili, HOMO.% CMALMHWHK LVItTE<X> KoctaKaPO)KAIHHIH WT SEAL% 11J3EHAI KO CU TYE CH

Hatt MACHT KO mkt KOCrffifIfir6 K AtTO WT13WKWKliHHAEHTd nurrilsem AtnoX NCE CTPdMil CEH TtWT 3IA1HHX.11 &MAT XpicTS c(KtTtOtuTH Xotprr CSX4TH

Hd HEGICtr% }KHKWHH SPdWHO KEAHKO TEE%

Flog florum suavis cunctorum flosculis horumEx herbis genitus transit in esse suumHoc jacet in tumulo raptus puerilibus annisMatthaeus. Domini cura laborque fuitIn terris raptus offerre et adorare reposcitIn coelis fructus plurimus esse tibi

In manuscris se afld §i un eucharisterion adresat in 1650 mitropoli-tului Stefan al Ungrovlahiei (f. 467-472), Faudind cu multd iscusintd atitpe primat, cit pe domnitor. Despre Matei Basarab se spune :)Ki KHAHM AVIOrdi& HAM H HOAE3HdR1 Ero HP031ItHiEdd 08MH61M Hd HOTperis KCEH

SiAitlt; HI3EKAF HECKtA0Aidh1, WilliPSOHLICITt MKO MEAt30, MtA, HdfkpuR H CTANIFId

HM TyflOrlad2ra1 Hd Het CTpdHIII 110ASAEHH111/1, HpECAMIHOE MI TO MKO KCIO SfildAtO

,A4KTHCKSIO K K mtipt c-kXpaigi1x9 0 compozi1ie al cdrei titlu in traducere arsuna Climax sive coelus alter, inchinatd aceluia§i mitropolit (f. 472 sqq),cuprinde citeva capitole din textul de natur5, edifiant5, gdsit §i in ms.sinodal 264 (859), cu acela§i titlu (Rusia, sec. XVII). F. 2, GrigorijRcAadovskij copiaza in chip de formular confirmarea ce i-o dadusemitropolitul pentru gradul preotesc.

Reproducem, de asemenea, o nota de pe fila 522 : mgctu,a TanaapIeEl A1011dCH WTEH411 RdPTOAOMEH H Aocoem pOCCIduE cswg WTHAOW4 fto pocaticKstoEiA1A10 KSEIHW CK rOCHOAHHOMix egoAopom-k AdCKM0A1lx wivotirrt rOCI1OAHHd A01'09ETAOSAPHIpd, WT POKAICTIld KpHCTOKd dXHK Fara, doar §i poate, acel fiu al luiUdriste al carui dasc5,1 ajungea in Rusia era Radu Toma, viitorul mareban al Craiovei 0.

Dacd ne gindim cd in vremea in care pribeagul latinist kievean se aflain preajma mitropolitului Stefan a secretarului domnesc Udriste Ndsture

9 Gorskij, care credea ca e vorba de mitropolit, nu de Basarab, reproduce sl el In op.cit., II, 2, p. 187, o parte a acestui pasaj, cu omisiuni involuntare si grescli de transcriere.

" Cf. P.P. Panaitescu, L'infiuence de l'oeuvre de Pierre Mogila, Paris, 1926, p. 37. Pen-tru Ieg5turile lui Udriste cu Rusia v., de asemenea, G. Bezviconi, Caldtorirusi In Moldova si Mun-tenia, Bucuresti, 1917, p. 53 54 si V. Candea, L'humanisme d'Udriste Nasturel et l'agonie desle:fres slavonnes en Valachie, Revue des Etudes Sud Est Europennes", 6 (1968), 239 288.

I o m-fA-

StA0

AtTd

s,i

rii

www.dacoromanica.ro

5 MANUSCRISELE SLAVO-ROMANE IN BIBLIOTECA SINOD-4LA DIN MOSCOVA 1033

(1646-1652) acesta din urmd talmacea in romaneste (1649) editia rusesdin 1637 a lui Varlaam si loasaf, tipdritd la Kutein de Petru Movildal Kievului i traducea (din latineste !) pe Thomas a Kempis (1647),ni se pare firesc a presupune, dae nu alteeva, macar o string colaborareintre boierul valah i invatatul ucrainean.

3. Citeva manuscrise de-ale lui Dosoftei. in ineheiere, vom insiratitlurile scrierilor traduse de Dosoftei phstrate in coleetia de manuscrisea fostei Biblioteci Sinodale u.

ms. 109 (436) : Ignatie din Antiohia, Scrieri.ms. 128 (446) : loan Gurd de Aur, Cuvintilri invatatoare ; Efrem

Sirul, Parenetice; Pafnutie, Viata lui Onufrie; ViataPancratie Tauromenitul; Viata lui Mihail Malina.

ms. 184 (727) : Simion al Tesalonicului, Scrierile toate.Daed addugam acestor codice slave si ms. 20 (404), un tetraevanghel

scris la Halici in 1144 si aflat ping la 28 noiembrie 1679, rind Dosoftei itlash unei biserici galitiene, in Moldova (insemnare pe fila 228), numa'rulmanuseriselor sinodale ce provin din biblioteca eruditului prelat se ridiedla patru.

Naddjduim a adduga cit de curind acestor case manuscrise slavo-romine 12 lista celorlalte codice serise la not pastrate in bibliotecilerusesti, lista a chrei utilitate nu mai are nevoie a fi demonstratd.

n 0 descriere atotcuprinz5toare In catalogul citat, II, 2, p. 13-15, 132-112, 499 -504;p. 486-496 observatii asupra editiilor grecesti si traducerilor slave Intocmite In Moldova

Rusia in sfirsitul secolului al XVII -lea. Identificarea unor editii" manuscrise ale traducerilorlui Dosoftei si datarea for In superficiala descriere a lui S. Dragomir, Relating bisericii romd-nesli cu Rusia In veacul XVII, Academia Romani. Memoriile Sectiunii Istorice" s. II,t. XXXIV (1912), 1065-1247. p. 1114 -1117.

1'3 Sase ajar daces lascim deoparte ins. galitian, intruelt o Insemnare pe ms. sinoda 1,193(919), sec. XVII ex., ff. 10-31 marturiseste ca CHM ninira rnaromma MAKCHAti rOggi A&A<N>(100 1{43041410 CA0604,61 roilropc A4POOti6' H KOPHO64 p44,8 Toprogan 4(406041 no papirreneX evoliX 6 niincogsnorniA3 col-Hind; wro I senawth Alte Inseminlri de pc mss. slavo-romanc de In Nfoscova $i Lenin-grad, In studiul lui D. Mioc, Maleriale privind isloria Romdniei In arhivele $i bibliolecile rusesli, In..Studii $i materiale de istorie medic", 6 (1971).

n - r.'2741

gi

lui

gi

tic

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

O DE SCRIERE POLONA. A ITNIFORMEI ARMATEILUI IPSILANTI

DE

ILIE CORFUS

Uniforma trupelor lui Ipsilanti, dar mai ales cea a asa-numituluibatalion sacru, a impresionat pe contemporani. Acestia au lasat cltevainsemnari despre felul cum era imbracata oastea eterista de la 1821.

Astfel, vamesii austrieci de la Turnu-Rosu observau, la 22 iunie 1821,ca legiunea sacra", formind centrul armatei, era imbracata cu totul slab,avind pe chipiu un cap de mort si o cruce 1.

Dupa Mihai Cioranu, batalionul sacru era imbracat in haine negre,cu caciuli plescanate", cu moartea pe partea for din frunte, ceilalti ostasiavind uniforma cazaceasca sau ca cea a husarilor rusi 2.

Ilie Fotino noteaza ca ostasii din batalionul amintit, format dinpedestrasi, purtau haine negre si coifuri, in virful carora aveau o cocardatricolors (rosu-albastru-alb), simbol al libertatii, iar in fruntea coifuluidouti oase si un craniu de argint sau de fier" alb, semnificind viata saumoarte. Cella lti ostasi calaretii purtau uniforma cazacilor rusi ;volintirii" ramasesera cu portul albanez sau turcesc, iar o mica parte

din ostasii calari aveau haine rosii, in felul husarilor rusi 3.I. P. Liprandi arata ea la manastirea Galata din Iasi, uncle -se insta-

lase Ipsilanti dupa intrarea sa in Moldova, an aparut pentru prima datacaftanele scurte si negre si caciulile de aceeasi culoare, avind pe ele capul demort brodat cu fir de argint, precum si drapelele, cocardele E}i esarfeletricolore (rosu-negru-alb). Descriind apoi lagarul eterist de la Tirgoviste,Liprandi relateaza ca printre oamenii, in cea mai mare parte imbracatinumai pe jumatate, se vedeau scurtele caftane negre, caciuli de aceeasi

1 Hurmuzalci, Documenle, stria noun, III, Bucuresti, 1967, p. 345.a N. Iorga. lzvoarele conlemporane asupra miscarii lui Tudor Vladimirescu, Bucuresti,

1921, p. 252.3 Tudor Vladimirescu f i Alexandra 1psilanle In revolufiunea din aiml 1821 supranamila

ravera, traducerea T. M. Georgescu, editia dr. A. I. Fotino, Bucuresti, 1874, p. 40.

.*S7'IJD11". tomui 24. nr. 5, D. 1035 1039, 1971.www.dacoromanica.ro

1036 ELIE CORFTJS 2

culoare, impodobite cu un cap de mort de argint, apoi uniformele de cazacikii ulani, precum o multime de diferite vesminte asiatice i arnIutesti 4.

Dupa M. Raybaud, ostasii batalionului sacru erau imbrAcati in negrupurtau cAciuli, ornate pe partea for din fat/ cu un cap de mort cu oase

asezate incrucis 5. Aceleasi informatii la I. Filimon 6.Acestea sint cele mai cunoscute mentiuni contemporane asupra

uniformei trupelor eteriei.In sectia de manuscrise a Bibliotecii Institutului National Ossoliiiski

din Wroclaw se afla, o scurt5, Insemnare in limba polona despre uniformalui Ipsilanti, insemnare ramasit ping, acum necunoscuta, si care

aduce uncle amA,nunte la cele amintite mai sus.Tata textul polon al acestei inseamari, urmat de traducerea lui

in romaneste :Wiftsza eqqC woyska Ipsylantego ubrana Test czarno. Mai4 oni

powierzchnie suknie czarne tak zwane przeczynki i pantalony czyliprzestronne szarawary czarne, cieraczkowe lub biale. Czapki wysokieczworograniaste na kszalt ulaliskich, z czarnych baranow. Kokarda naczapee Test troykolorowa czarna z bialem i czerwonem.

Straz przyboczna Ipsylantego ma na czapkach trupiq glowe lamaz cyny. Dowodzcy i officerowie gwardyi nosza trupie glowy na kaszkiecie.Gwardya ma biale przeczynki na wierzchu nich pencowe kurtki z zloteraipetlicami, biale spodnie, sznurowane cizmy na wierzchu spodni na ksztaltdawnych butow rzymskich i srebrne kaski czyli helmy z bialemi piorami.lironia totnierza si szable, pistolety i piki.

Majoritatea ogtirii lui Ipsilanti este imbracatA in negru. Au ei pedeasupra robe negre, asa-numitele caftane, pantaloni sau nitdragi largi,negri, cenusii sau albi. Chipie inalte in patru colturi de forma celor aleulanilor, din piele de oaie, negre. Cocarda de pe chipiu este tricolorl :neagrit cu alb si rosu.

Garda personals 7 a lui Ipsilanti are pe chipie un cap de mort,turnat din cositor. Comandantii i ofiterii garzii poartg, pe chipie capetede mort. Garda are caftane albe, iar pe deasupra for veste scurte cu paftalede our ; pantaloni albi, cizme legate cu sireturi pe deasupra pantalonilor,de forma vechilor cizme romane si cacti sau coifuri de argint cu pene abbe.

Armele soldatului sint sibiile, pistoalele sulitele.(Biblioteka Zakladu Narodowego im Ossolinskich we Wroclawiu,

manuscris I. 1282, f. 133).

Documenle pripind isloria Romaniei. Reiscoala din 1821, V, Bueuresti, 1962, p. 281, 422.6 211emoires sur la Grace pour sendr a l'hisloire de la guerre de l'independance, I, Paris, 1 i24,

p. 193-194.6 Aor.i.p.tov icropty.6v 7repi rik EXXyvtr.51; erralictor«aco); (Incercare istorica asupra

revolutiei greeesti). II, Atena. 1859, p. 92 93.7 Este vorba tie batalionul sacru ".

si

si si

ostirii

si

4

fi

www.dacoromanica.ro

V I A T A S T J I N T I F I C A

ANIVERSAREA CENTENARULUI NASTERII LillNICOLAE IORGA

Creator al unei opere stiintifice care prin dimensiunilc sale ramtne faro precedent inistorlografia noastra, Innoitor al bazei documentare a istoriei Romanici, deschizator de directiinot de cercetare si interpretare In istoria nationals sf universals, Nicolac Iorga a devenit o per-manenta pentru a imprumuta unul din conceptele sale a istoriografiei romanesti. Sc poateafirma, fare teams de exagerare, ea editiile sale de izvoare, studiile si articolele, monografiilesi sintezelc datorate marclui Invatat slat permanent consultale de toti cci care se intereseazade istoria poporului roman, a Imperiului bizantin, a Imperiului otornan, a sud-estului euro-pean etc. Contactul netntrcrupt cu opera istorica a lui Nicolae Iorga stabileste un dialog con-tinuu Intre istoricul de astral si marcle disparut. Aniversarea centenarului nasterii sale nu esteasadar o rememorare, ci doar un moment din amintitul dialog carui a aniversarca Ii confersun caracter solemn.

Omagierea memoriei lui Nicolae Iorga a Imbracat forme variate scsiuni, simpozioane,expozilii, conferinte, articole In publicatiile de specialitate si In presa, o emisiune filatelicaetc. , care exprima toate respectul ce Inconjura arnintirea unuia dintre cci mai remarcabilisavanti pe care poporul roman i-a dat culturii universale. In rtndurile de mai jos IncercArno succinta enumerare, care fireste nu poate fi dectt selectivii, a acestor manifestari.

Sub auspiciile Academiei Republicii Socialiste Romania si a Academiei de Stiinte Socialssi Politice a Republicii Socialiste Romania s-a organizat o sesiune comemorativil la care auparticipat academicieni, cadre din Invatamtntul superior, cercetatori, precum si familiaistoricului.

In cuvintul de deschidcre acad. Miron Nicolescu, presedintele Academici RepubliciiSocialiste Romania a evocat figura ruarelui savant si activitatea sa multilaterala de profesor,istoric, critic literar, care prin cercetarile lui fecunde a cuprins tntr -o viziunc amply sf profundaistoria poporului roman.

Yn lucrarile sale de istorie nationals sau universals bogate In fapte si idci, Nicolae Iorgaa integrat logic si organic locul si rolul poporului roman In istoria universals, contribuind astfella cunoasterea istoriei si a culturii poporului nostru In Intreaga lume.

Comunicarea prof. ;`filial Berza, membru corespondent al Academici, Nicolae Iorgaprofesor isloric a constituit o amply expunere asupra activitatii lui N. Iorga ca profesor si cer-cetator al istoriei. Prin preocuparile sale erudite, care au Imbratisat deopotriva istoria nationals5i cea universals, marele savant a repus to coordonate largi, reale, istoria poporului sau, universa-

prin evidentierea specifitului lui.

.,S11:11)11". tomul 24, nr. 9, D. 1037 1050. 1971.

liLlndul

www.dacoromanica.ro

1038 VIATA STIMITIFICA 2

In comunicarea Nicolae form scrittor pi istoric literar, prof. Dimitrie Pacurariu s-a opritasupra cercetarilor consacrate istoriei literaturli romanesti si a lnfatisat upera beletristica a scril-t orului Iorga.

Prof. Constantin Ciopraga In comunicarea Nicolae lorga, portrelist a relevat talentulde scriitor si portretist al lui N. Iorga care In lucrarile sale a dat viata unor personaje dintrecutul istoric romanesc.

Prof. arh. Grigore Ionescu a staruit In comunicarea sa, Nicolae lorga, istoric al arteiromdnesti, asupra valoroasei contributii aduse de istoricul roman la cunoasterea vechii arteromanesti, subliniind locul important rezervat de Iorga artei populare.

Investigatiile creatoare ale marelui carturar In cercetarea limbii romane prin studiul corn-parativ al cuvintelor yacht si de origine strains din limba, precum raportarea permanentsa fenomenului lingvlstic la cadrul istoric au facut obiectul comunicarii prof. Dumitru Macrea,membru corespondent al Academiely Nicolae lorga si studiul limbii romdne.

In cuvintul de Inchidere a sesiunii, prof. univ. Miron Constantinescu, presedintele Aoade-miei de Stiinte Sociale Politice a Republicii Socialiste Romania, a facut o analiza profundaa conceptiei lui N. Iorga prin prisma Inviitaturil marxist-leniniste. Vorbitorul a aratat ca Iorgaa prezentat istoria tarilor romane In ansamblul dezvoltarii generale, In conexiune cu popoareleInvecinate si Indeosebi cu cele din sud-estul Europei. Opera lui N. Iorga nu poate fi Int.eleasadecit In contextul istoric In care s-a desfasurat viata activitatea istoricului. Prof. univ. MironConstantinescu a subliniat In Incheicre necesitatea continuarii activitatilor legate de revalorifi-carea operei lui Iorga si a recomandat Institutului de istorie din Bucuresti crearea unui colectivinterdisciplinar de studiu sistematic al mostenirii marelui istoric.

In cadrul Universitatii din Bucuresti, In zilele de 7-8 iunie 1971, a fort organizatao sesiune Inchinata lui N. Iorga. Lucrarile au Post deschise de prof. Dumitru Berciu, cleca-nul Facultatii de istorie. Comunicarile tinute de profesorl cercetatori in domeniile istoriei,filozofiei altor *Uinta umanistice din centrele universitare Bucuresti, Iasi, Cluj, Craiovaau fixat locul lui N. Iorga In dezvoltarea istoriografiei romanesti si au evaluat in lumina stadiu-lui actual al cercetarilor aportul stiintific al istoricului Comunicarile : lorga arheograj(Ionlonascu), Contribufia lui Nicolae lorga la cunoasterea istoriografiei romdtzesti din evul media(I, Salta), Nicolae lorga si istoria modernd a Romdniei (V. Maciu), Ideea de unilale politica a popo-rului roman fn concep(ia lui Nicolae lorga (Ion Gheorghiu sl Ion Sendrulescu), Nicolae hemistoric at Transilvaniei (Vasile Curticapeanu), Nicolae lorga si lupla romdnilor din TransilvaniaImpotriva dualismului austro-ungar (V. Russu), Nicolae Iorga istoric al 011eniei si animatorat viefii spiriluale craiovene (Aurel Golimas), Nicolae lorga si iluminisnzul (Teodor Pompiliu),Nicolae lorga istoric at perioadei contemporane (Vasile Hurmuz si I. Scurtu), Nicolae lorga si pro-blemele Romdniei de dupe primed rdzboi mondial (I. Agri goroai e), Nicolae lorga si miscarea munci-loreasca 1907-1910 (D. Rusu), Problemele de istorie contemporana a Romdniei abordate de NicolaeIorga in coloanele revistei Romania" din Cleveland (S.U.A.) In anii 1921 192i (GheorgheIonitii) si Nicolae lorga despre limba si istorie (Aurel Radutiu) au pus in lumina valoarea excep-tionala a studiilor lui N. Iorga pentru clucidarea problemelor fundamentale ale istoriei Romanici.Sprijinit pc o documentatic imbogatita continuu prin investigatii laborioase in arhivele dintars ¢i strainatate, Iorga a dat solutii not unor probleme abordate de predecesorii sai si a smutsdin zonele ignorantei sau ale incertitudinii episoade personalitati ale trecutului national.

Convins de necesitatea Ineadrarii istoriei Romaniei In istoria universals, Iorga a largitaria sa de cercetare si a inclus In ancheta sa ample spatli geografice. Contributiile istoriculuiroman la istoria Peninsulei Balcanice si a Imperiului otoman, teoria lui atlt de fecunda a Romanii-lor populare, studiile Inchinate cruciadei tlrzii an facut obiectul comunicarilor : Nicolae Iorgasi tradifiile de cullurd ale sud-estutui european (Mihai Berza), Roman file" In concepfia lui Nicolaelorga (Stefan Stefanescu), Nicolae lorga ci continuitalea elemenfului bdstinas In regiunile nord-dundrene (Constantin Cihodaru), Nicolae lorga si istoria Imperitilui otoman si a relaf tiler roendno-

si

si

fil

si

www.dacoromanica.ro

3 VLATA $T1INTIFICA 1039

otomane (Mihai tuboglu), Contributia lui Nicolae lorga la Incadrarea istoriei romdnilor In islo-ria universal() (Vasile Cristian), Uncle probleme de istorie universal?! In opera lui Nicolas Iorga(Dumitru Alma0, Nicolae lorga pi istoria slavilor de sud to evul mediu (Gheorghe Zbuchea)si Nicolas lorga ca istoric at cruciadelor ltrzii (Florentina Cazan).

Profesor Limp de aproape jumatate de veac al universitatii ain Bucuresti, Iorga a Postun devotat slujitor al catedrei sale In care a vazut nu numai un milloc de instruireel si de educatie civics si patriotica. In comunicarea Nicolae lorga ca profesor, Valeria Costachala Infatipt aspecte ale carierei didactice a lui N. lorga.

Anivcrsarea a 100 de ani de la nasterea lui Nicolae Iorga a prilejuit *i organizareade manifestari *tiintifice in numeroase localitati din tail. Vom semnala pc ceic mai importante.In aula liceului August Treboniu Laurian" din Botosani, liceu la care a Inviltat marele istoric,a avut loc o sesiune de referate Inchinata memorial sale. La Casa de culturii din Valenii de Munte,localitate unde Nicolae Iorga si-a petrecut o bunA parte din viata sa, s-a desfa*urat un simpozionomagial In cadrul caruia a Post evocatA viata sI personalitatea multilaterala a prodigiosului omde *tiinj.A. Centrul din Craiova al Acadeiniei de Stiinte Sociale si Politice In colaborare cu Corni-tetul judetean pentru eulturA*i educatie socialists Do lj si filialele din localitate ale Societatilorde *Uinta filologice si istorice au organizat un simpozion InchInat aniversarii centenarului na*teriilui Nicolae lorga. 0 sesiune axatA pe aceea*i tematicA s-a desfA*urat*i la Universitatea din Craiova.Contrul de *Uinta socialc din Tirgu-Mures al Academlei de Stiinte Sociale *i Politice a organizato sesiune stiintifica dedicata memorici marelui savant roman. La Palatul culturii din Ploie*tia avut loc un simpozion la care a luat parte un public numeros, precum si membri ai familialIorga. Casa de cultura a sindicatelor din Pitesti a gAzduit un simpozion In cadrul cAruia numerosivorbitori au evocat personalitatea remarcabilului om de *Uinta.

Presa din capitals 5i din provincie a acordat un spatiu intins centenarului na*teriilui N. lorga. Valoarea exceptionala a operei savantului roman, activitatea sa alit de diversaistoric, poet, dramaturg, prozator, critic literar, eseist, ziarist, neobosit luptAtor pentru afirmareaculturii romane*ti si aparator neostenit al fiintei nationale oferA un vast teren de cunoa*tere,de analiza si de meditalie. Vom semnala in rindurile urmAtoare articolele inchinate memorieiaceittia a carui contributie la afirmarea culturii romanesti a lost atit de importantA, !lira a aveaintentia epuizArii listei aft de bogate a articolelor publicate cu acest prilej 1.

Un mare numar de articole se referA bineinteles la activitatea propriu-zisa de istorica lid N. Iorga.

Neobositcle *i indelungile cautari in arhivele Europei *i ale tarii noastre Intreprinse deIorga In dorinta de a largi baza informativA atit de lacunara a istoriei romane*ti au Post eviden-tial& de D. IvAnescu in articolul Docturtentaristul lorga 2. Foarte numeroasele editii de textedintre care unele alcatuiesc colectii in mai multe volume shit mArturia cea mai elocventa amuncii uria*c depuse de N. lorga pentru a sprijini dezvoltarea *tiintei istorice. Prin press,radio si conferinte, lorga a luptat din toate puterile pentru salvarea si conservarea materia-lulul arhivistic.

Contributiile remarcabile ale lui N. Iorga in domeniul istoriei economice fac obiectularticolelor cunt. univ. Petre MAlcomete si P. Danciu : N. lorga Warta comerfului dintreromdne 3 Si respectiv Nicolae lorga economist'. Iorga a apreciat dezvoltarea legAturilor comer-elate dintre tarile romAne ca o urmare fireascA a unitatii geogralice si economice, a formelor

I Am tinut cont de articolele din ziarele si revistele care au Post difuzate 'Ana in datade 1 iutie 1971.

Cronica, 5 VI 1971 (VI), nr. 23 (278), p. 11.3 Ibidem, p. 10-11.4 2,Fanailia", mai 1971, serfs a V-a, an. 7(107), nr. 5 (69), p. 10.

pi (drift

'

www.dacoromanica.ro

1040 VIATA 4

de viata materials spirituala comune ale poporului roman. De.i idealist In conceptie, Iorgasesizat rolul important jucat de fenomenele economice In istoria societatii.

Contributiile lui N. Iorga la cunoasterea provinciilor istorice ale Romaniei $i ale altorregiuni ale tArli shit prezentate In articolele : Nicolae Iorga i Dobrogea9, Nicolae forge, istdrical Olteniei $i animator at viefii culturale craiovene 6 $i Nicolae lorga yi Bihorul7 semnate res-pectiv de Constantin Cioroiu, Aurel I-1. Golimas Viorel Faur. Activitatea stiintifica si cultu-rala depusa de N. Iorga In slujba tuturor provinciilor tarii de-a lungul Intregii sale vieti II situ-eadi pe istoricul roman In fruntea celor care au contribuit la consolidarea afirmarea fiinteinoastre rationale. Articolele mentionate pun In lumina aspecte mai putin cunoscute asupra rola-tiilor stabilite de Iorga cu intelectualitatea din provincie.

Preocupat de-a lungul Intregii sale activitati de istoria universals, Iorga a dat un sir devaloroase studii pe teme speciale care au fost apoi Incununate de ampla sinteza de istorie autuanitatii pe care a voit apoi sa o reia In noua-i viziune istoriologica. Articolele lui Mihail Dan,Nicolae Jorge isloric european 8, V. Cristian, Iorga$i istoria universala9, Eugen StAnescu, Islorical Bizanfulut19, Gheorghe Zbuchea, Istoric al lumii bizantinen $i Al. Zub, lorga islorictotall2releva meritele lui Iorga In domeniul istoriei universale. Cercetarea asidua a arhivelor dinstrainatate, largul orizont istoric $i cultural 1-au permis istoricului roman sa elaboreze valoroasclucrari de istorie a Bizantului, a Imperiului otoman si a sud-estului european.

Articolelc Filozofia istoriei la Nicolae Iorga 13 de Ion Florea si Necesitalea sinlezei laNicolae Jorge 14 de Alexandru Dutu discutS conceptia de filozofie a istoriei a Invatatului roman

reliefeaza metodologia integralista care a calauzit investigatiile lui Iorga si a Mout ca fi.nali-tatea cercetarii sa ramtna Intotdeauna sinteza.

Pretuirea de care s-a bucurat marele savant In lumea stiintifica europeana a fost Pete-vata in articolul Larga notorietate a savantului19. Marcie om de cultura roman a fost membrua 21 de acadcmii societati stiintifice si doctor honoris causa a 10 universitati strAine, iar In1939 e ales vicepresedinte al Comitetului international de stiinte istorice.

Informatii inedite despre calatoria savantului roman la Cracovia in anul 1924, ooazio-nata de alegerea sa ca membru activ al Academiei Polone de Shinto, precum si interesul stirnitIn rindul oamenilor de stiinta cultura polonezi de vizita lui Iorga sint prezentate In articolulNicolae Iorga la Cracovia" de George Sanda Zbigniew Szuperski.

Amintiri cmotionante ale celor care au fost in apropierca lui Iorga sau In legaturi ouel stint Impartasite In articolele Cum I-am cunoscut pe Iorga 17 de Gheorghe Ungureanu, Pro-fesorul nostrun de Emil Diaconescu, A,ca lucra el19 de Barbu Theodorescu, Ein Freund derSiebenintrger Sachsen" de Otto Folberth $iiinfa de a citin de Vasile Carabis. In cuvinte

5 Tomis", iunie 1971 (VI), nr. 6 (60), p. 17.6 Ramuri", 15 VI 1971 (VIII), nr. 5 (81), p. 1.

7 Familia", p. 10.8 Vatra", niai 1971 (I), serie noun, nr. 2, p. 19.

Cronica", nr. 23, p. 12.1° Contemporanul", 4 iunie 1971, nr. 23 (1282), p. 8.11 Magazin istoric", iunic 1971 (V), nr. 6 (51), p. 19-22.12 Cronica", nr. 23, p. 10.

Ibidem, p. 1 $i 10.le Viata roinaneasca", iunic 1971 (XXIII), nr. 6, p. 32- 37.is Magazin istoric", p. 31-38.16 Romania literary ", 3 iunic 1971, nr. 23, p. 29.17 Cronica", nr. 23, p. 3.28 Ibidem, p. 3.19 Magazin istoric", p. 12-17.10 Karpatenrundschati", 4 iunic 1971, nr. 22, p. 11.

Contemporanul", p. 2.

si

si

si

si

sisi

si

IS

21

pTaartTtFteA

a

i

www.dacoromanica.ro

5 VIATA *TIINTIFICA 1041

plinc de caldura autorii evocil momentele de neuitat ale Intilnirilor cu N. Iorga, precum si datedespre local de creatie si metoda de lucru a ilustrului istoric, autor a 1 250 de Cull si circa25 000 de articole. Spiritul de obiectivitate care 11 anima pc Iorga In activitatea sa este Hits-Lrat de Mihail Cruceanu In Aprecieri despre Maiorescu : in fafa adevarului 22.

Stiri despre casa copilariei lui Iorga sint furnizate de articolul Casa memoriala din Bolo-ctiti 23 de Elena Dicu. Casa, In care Iorga a locuit In perioada 1876-1879, a Post declaratii

monument istoric In 1956.Atasamentul sau fate de manic idealuri ale libertatii, independentei si suveranitatii,

a ridic5rii poporului roman In rindul celor mai civilizatc popoare i-au conferit marelui om deculture titlul de onoarc de savant patriot. De pc pozitii burghezo-democratice, Nicolae Iorgaa militat cu consecventa pentru realizarca acestor deziderate majore din toate momentele dra-matice ale istorici Romaniei carora el le-a lost conteinporan. Presa social-politica si culturaladin capitala si din Ora a tinut sa elogieze patriotismul savantului aratInd In numeroase paginirolul sau activ In viala politica a Romaniei. Articole ca cele ale lui Stefan Stefanescu, NicolaeIorga istoricul, savantul, palriolul 24, Mihai Arsene, Un mare cdrlurar patriot25, Al. CernaRadulescu, Nicolae Iorga con,stiinja demnilalii nalionale26, Savant si patriot" editorial,Ion Chiorean, lorga, palriotul 22, Maria Turzai, Luplatorul antifascist22, Nicolae Liu, Savant,si patriot 30, Al. Cerna-Radulescu, Arbori din fara promise 31, Dan Zamfirescu, Nicolae lorga 32,

Aurel Leon, Om si legendd 33, §i Anghcl Popa, Apordtor at fdreinimii 34 releva principalelcaspecte ale luptei savantului roman pentru apararea drepturilor nationale, pentru Innoirea struc-turilor sociale ale Orli, pentru rezolvarea democratica a problemei agrare. in chip deosebit estesubliniata atitudinea sa curajoasa lap de politica agresiva a Reichului hitlerist si a uneltiriloragenturii sale din Romania, Garda de fier. Jertfa de singe pc care Nicolae Iorga a adus-o Inserviciul neamului sail a Inctinunat o viata de munca si lupta pentru afirmarea drepturilor poporu-lui roman si a progresului sail material si cultural.

Alte articole staruie asupra actualitatii operei istorice a lui Iorga, a locului pe care isto-ricul roman 1 -a ocupat In dezvoltarea istoriografiei romanesti si rnondiale si a pretuirii deosel itccu care savantul roman a Post Inconjurat in taro si strainatate. Seinnalam astfel : X icolae lorgato perspectiva contemporand " de L. Boicu, Creator si treat 36 de Al. Dobrescu, Achtung,Zusammenarbeit und Freundschaft. Nicolae Iorga und die Siebenbarger Sachsen 37 (IC A. Arm-bruster, Nicolae Iorga 38 de Emil Micu, N icoale lorga o suld de ani de la nastere 39 de V. Neteasi In consliinfa umanitafiio de Gh.

22 Magazin istoric", p. 17-19.23 Cronica", nr. 23, p. 9." Sclnteia", organ al C.C. al P.C.R., 5 iunie 1971 (XL), nr. 8807, p. 6.as Lumen ", 3 iunie 1971, nr. 23 (397), p. 23-21.26 Romania literara", p. 13 si 28.27 Vatra", mai 1971.28 Ibidem, p. 16.29 Ibidem, p. 16-17.3° Romania libera", 5 iunie 1971, nr. 8278, p. 2.31 Arges", iunie 1971 (VI), nr. 6 (61), p. 20.

Contemporanul", p. 8.33 Cronica", nr. 23, p. 1.34 Ibidem, p. 8.

Cronica", nr. 23, p. 1 si 9.36 Ibidem, p. 9.

Neur Weg", 5 VI 1971, p. 3-4.38 Astra", mai 1971 (VI), nr. 5 (60), p. 4.

Flacara", 5 VI 1971 (XX), nr. 835, p. 23-24.10 Cronica", nr. 23, p. 1 si 12.

Buzatu.

32

36

pi

www.dacoromanica.ro

1042 VIATA $T1INTIFICA 6

0 parte din numeroasele articole si materiale cu care presa literary, periodicele de aul-tura din Intreaga tail au marcat evenlmentul a fost consacrata aetivitatii literare a halN. lorga.

Constantin Ciopraga consacra un amplu articol lui N. lorga, scrillor41, aspect mai pupiltratat, Mat deseorl In umbra de imensa roputatie a istoricului. Analiza notelor de alatorieAmintiri din Italia, a scrierilor de aspect autobiografic 0 vial?' de om san medalioanele Inchinateunor personalitati disparate din seria Oameni care au fost oferA prilej autorului de a senate Enevidenta talentul de scrlltor al lui N. Iorga.

Activitatea de istoric literar a marelui savant si analiza principalei opere literare ade-varata fresca socialA" face obiectul articolelor lui : Ion Roman, Istoric at literaturii romanet2,Emil Manu, Literatura tat N. lorga to posteritate 53 a recenziei lui Zaharia Sangeorzan, Istorialiteraturii romdne to secolul at XVIII-lea".

Un adevarat portret al istoricului care a Inteles marea calitate a izvoarelor este redatto articolul lui N. Balota Savantul cronicar46.

Articolele : N. lorga, dramaturgul" de Ion Vlad, 5i Marele sdu stil" de MexandruPaleologu pun In lumina valoarea literary a dramaturgiei lui Nicolae Iorga exeeptionalelevirtuti stilistice ale istoricului-scriitor.

Un suflet patetic" de Mircea Martin este o trecere In revista a vietii operei literare amarelui om care a fost N. Iorga.

In N. Iorga pagini de memorial" de Barbu Solacolu este evocata prestigioasa figuraa omulul, permanenta si trainica valoare In constlinta vremii sale.

Activitatea lui N. Iorga de istoric literar, conducAtor colaborator al unor ziare si reviste,contactul strins si fecund cu miscarea literary, scrlitorli criticii romAni face obiectul articole-lor: Corespondentd inedild din fondul N. Iorga" si N. lorga to dedica(iile unor scriilori sicritici romdni" de V. Netea, dedicapi pe cartile care au apartinut marelui savant aleatuindbiblioteca Institutului de istorie ce-i poarta numele.

Scrisori ale unor carturari transilvaneni precum rutin Moisil, Ilie Daianu, fulian Mar-tian s.a., colaboratori prieteni ai lui N. Iorga, sint semnalate de Al. Matei In articolul Dincorespondenia cu cdrturari trans ilvd nen i 52.

Colaborarea lui N. Iorga la publicatia craioveanA Ramuri" rcflectatA In corespondentacu redactorii ei este prezentatA de Mircea Curticeanu In articolul Scrisori Mire C. $erban-Pcigetel si D. Tomescu 53.

Pe mArginea cal genii Glnduri si sfaluri ale unui om ca oricare altul, Serban Cioeulescuin Maximele lui N. lorga" selecteaza comenteaza o serie de maxima reflectInd opiniile luiN. lorga despre carte gi scris.

In Bueuresti si Intr-o serie de localitati din tara au fost organizate expozitii comemo-rative. In capitala, Muzeul de istorie a municipiului Bucuresti a deschis expozitia Nicolae

41 Ibidem, nr. 24, p. 8 si nr. 25, p. 8.42 Vials romaneasca", p. 38-41.43 Saptamtna culturalS n capitalei", 11 tunic 1971, nr. 27, p. 4.44 Cronica", nr. 23, p. 8.45 Lueeafarul", 5 VI 1971 (XIV) nr. 23 (475), p. 1-2.45 Tribuna", 10 VI 1971, (XV), nr. 23 (750), p. 3.

Luceafarul", p. 3.48 Romania literary ", p. 1-2 .

48 ,,Viata romAneascA ", p. 42-45.55 Cronica", nr. 23, p. 5.61 ',Romania literary", p. 5.52 Tribuna", p. 5 $i 13.59 Ibidem, p. 4.64 ',Romania literare ", p. 3.

si

si

sl

si

si

ç

l

www.dacoromanica.ro

7 VIATA STIINTIFICA 1043

Iorga 100 de ani de la nastere". Accesibila publicului vizitator tamp de trei luni, expozitiacuprinde numeroase manuscrise si fotografii originale, carts cu autografe, oblecte ce au spar-tinut istoricului. In Botosani, orasul natal al eminentului istoric, la liceul August TreboniuLaurian" s-a deschis o expozitie documentary de fotografii si lucrari apartinlnd Jul Nicolaelorga. La Casa de cultura din Valenii de Munte au fost deschise doua expozitii una de foto-grafii si alta de carte despre viata si activitatea lui Iorga. In aceeasi localitate s-a redeschis,complet reamenajata, Casa memorials Nicolae forge. NumArul pieselor aflate In Casa memo-riala se ridica in prezent la 800-850. Situat in imediata apropiere a easel memoriale, mu-zeul de arta feudala dispune de circa 300 de exponate, picturi, stampe, documente din secolulal XVIII-lea, adunate de N. Iorga de pe meleagurile prahovene. La Palatul culturii din Ploie0ia fost inaugurata o expozitie intitulata Iorga omul si opera", cuprinzlnd numeroase docu-mente, scrisori, cyrti, fotografii inedite, manuscrise etc., care ilustreaza sugestiv viata si acti-vitatea stiintifica a marelui om de cultura roman. In Piatra Neamt a fost inaugurata o expozi-tie cu lucrari si documente inedite despre Nicolae Iorga, descoperite In biblioteca G. T. Kirileanudin localitate. Biblioteca municipals si Arhivele Statului din Brasov au organizat o expozitiein care sint prezentate referate, cart!, fotografii etc. privitoare la Nicolae Iorga. In RimniculVilcea s-a deschis o expozitie cu peste 100 de documente, scrisori, fotografii referitoare la acti-vitatea lui Iorga si la legaturile lui cu vilcenii. Cu acela§i prilej la Craiova Universitatea a orga-nizat o expozitie cuprinzlnd opere §i documente privind activitatea stiintifica, politica si lite-rara a istoricului. La Oradea, In Muzeul Tani! Crisuri for s-a deschis o expozitielnchinata luiNicolae Iorga.

Yn cadrul Institutului de studii sud-est europene o echipa de tineri, in cea mai mare partecercetatori ai acestui institut, au pregatit sub indrumarea prof. Eugen Stanescu In legaturacu congresul de bizantinologie de la Bucuresti un volum de studii privind opera de bi-zantinist a lui Nicolae Iorga, care a fost, dupii cum se stie, initiatorul prirnului congresde studii bizantine desfasurat la Bucuresti in 1924. Lucrarile incluse In volum pun In luminavaloarea exceptionala si actualitatea contributfei lui Iorga la studiul istoriei Bizantului subvariatele ei aspecte.

In semn de pretuire a memoriei oinului de stiinta de reputatie mondiala care a lostNicolae Iorga Departamentul Po§telor si Telecomunicatiilor a pregatit o emisiune filatelica ;timbrul reproduce chipul savantului, precuin §i datele : 1871-1971.

Sarbatorirea a 100 de ani de la na§terea lui Nicolae Iorga a prilejuit organizarea si pestehotare a numeroase manifestari oinagiale care s-au bucurat de o larga participare din parteaoamenilor de stiinta si de cultura, a personalitatilor vietii politice, a ziari§tilor etc. Astfcl laVenetia a avut lac o adunare festive organizata de Academia venetiana de stiinte, lilere si arte,In colaborare cu ambasada Republicii Socialiste Romania in Italia. Cuvintul introductivPost rostit de prof. Diego Valeri, presedintele Academiei venetiene. Prof. Carlo Tagliavini, dela Universitatea din Padova, a prezentat un referat pe terra Nicolae lorga cultura ilaliand.Prof. Mihai Berza, directorul Institutului de studii sud-est europene din Bucuresti, a evocatopera si personalitatea lui N.Iorga. La ambasada romans din Paris s-a desfasurat o manifes-tare in cursul careia activitarea marelui savant a fost Infatipta de Eugen Simian, lector delimba §i literatura romans la Sorbona. La Ankara, comisia nationals turca pentru UNESCOa organizat Impreuna cu ambasada romans o sears culturala dedicate marelui carturar roman.Bredettin Tuncel, presedintele comisiei nationale turce pentru UNESCO, a evocat figura luiN. Iorga, evidentiind aportul sau la cunoasterea istoriei Turciei. Sub auspiciile Institutuluipentru relatii culturale cu strainatatea al R.F.G. §i ale ambasadei romane a avut lac la Bonno sears inchinata lui N. Iorga, Despre viata si opera istoricului a vorbit prof. Virgil Cindea.Manifestari asemanatoare s-au desfasurat la Tubingen si Miinchen, unde a fost organizat unsirnpozion Nicolae Iorga ; dr. Walter Biemel, directorul Institutului de filozofie din Aachen,a vorbit la postul de radio Deutschlandfunk, evocind personalitatea lui Iorga.

si

www.dacoromanica.ro

1044 vIATA $TIINTIFICA 8

SIRBATORIREA CENTENARULUI NA5TERII LLI NICOLAE 10I.GALA INSTIFUTUL DE [STORM N. IORGA" DIN BLUME:in

In zilele de 15-16 Wide a avut loc sesiunea stiintifica a Ins titutului de istorie consacratacentenaralui nasterii lui Nicolae Iorga. Deschizind lucrarile sesiunii Stefan Stefanescu, direc-torul Institutului de istorie, a relevat valoarea exceptionala a operei istorice a Inviltatului roman,care a reinnoit fundamental baza documentary a istoriei nationals, a deschis orizonturi noicercetarli trecutului poporului sau, a dat o valoroasa contributie In domeniul istoriei universalesi a elahorat o viziune noun istoriologia asupra evolutici societatii umane si a scrieriiistoriei ei. Vorbitorul a staruit apoi asupra prezentei vii a memoriei lui Nicolae Iorga In con-stiinta poporului roman si a citat un sir de scrisori primite la institut, revclatorii pentru sim-patia vie care Inconjoara amintirea istoricului roman.

Comunicarea luf Matei Ionescu, Nicolae Iorga In momentele dramatise ale istoriei contem-porane romanesti,l-a Infatisat pe Nicolae Iorga confruntat cu situatiile cele mai critice strabatutede societatea romaneasca In timpul vietii marelui savant : 1907 anul marilor rascoale tara-nesti ; larna 1916-1917 teribila iarna a invaziei, a ocupatici Puterilor Centrale si a refugiuluide 1a Iasi ; 1940 anul dictatului de la Viena si a instaurarii dictaturii legionaro-fasciste In

Cunoasterea profunda a istoriei romanesti si dragostea fierbintc pentru poporul caruiafi apartinea au fixat atitudinea lui Nicolae Iorga si i-au calauzit conduita : alaturi de taraniimacelariti In 1907, convins In 1916-1917 si 1910 ca biruinta vrajmasilor neamului sau nu eradectt vremelnica 5i ca victoria for o data spulberata poporul roman avea sa-si continue drumulpe fagasul unei istorii de munca harnica si dragoste de libertate.

Comunicarea lui Florin Constantiniu Nicolae lorga si sludiul mentalitafilor colective asubliniat modernitatea opiniilor lui Nicolae Iorga in domeniul psihologiei socio-istorice si a dis-cutat Insemnatatea atribuita de istoricul roman cunoasterii psihologiei sociale pentru Intele-gerea proccsului istoric. Autorul a incercat apoi o paralda Intre conceptia lui N. Iorga In dome-niul amintit si orientarile istoriografiei actuale In studiul mentalitatilor colective.

Relatiile dintre A. D. Xenopol si N. Iorga au facut obiectul comunicarii lui Dan BerindeiNicolae lorga si A. D. Xenopol. Personalitati de prima marime a istoriografiei romanesti, ceidoi Invatati au Intretinut strinse raporturi Inchegate Inca din anii end Iorga a fost la Iasi stu-clentul ltd Xenopol. Autorul a enumerat domeniile In care preocuparile celor doi istorici s-auIntlInit si a evidentiat continuarea de care Nicolac Iorga a unor directii de cercetare urmate,la timpul sau, de A. D. Xenopol.

Contributia lui Nicolae Iorga la sludiul vechiului drept romanesc a fost analizata deOvid Sachelarie in comunicarea Nicolae lorga si vechiul drept romanesc. Dupa ce a enumeratprincipakie lucrari (editii de texte si studii de interpretare) consacrate acestei teme, autorula expus veclerile lui Iorga in privinta dreptului popular, a obirOei si originalitatii dreptuluiromanesc precum si a periodizarii istoi iei acestui drept.

Intemeiata de studiul materialului inedit pastrat In arhivele Ministerelor de Interne siExterne de la Viena, comunicarea Corneliei Bodea Nicolae Iorga si Liga cullurald" a adusinformatii noi de ccl mai mare interes din dosarele arhivelor amintite privitoacc la istoria Ligiiculturale" in anii 1907-1911, adica tocmai din perioada cind arhiva Ligii" inregistreazao mare lacuna ca urmare a pierderii ei, capturata, dupa cum se stie, de trupele deocupatie. Materialele prezentate dezvaluie Ingrijorarea oficialitatilor austro-ungare fata deecoul pc care lupta lui Nicolae Iorga pentru desavirsirea unitatii statale Il avea In rIndurilepopulatiei romanesti din cadrul monarhiel austro-ungare.

In comunicarea Nicolae Iorga, literatura sufletul epocii sale, Adriana Mitescu a eerce-tat metoda folosita de Nicolae Iorga In studiul creatiei literare. Asezata Intotdeauna In con-textul istoric care a generat-o si careia Ii apartine, literatura este pentru Nicolae Iorga expresia

Romania.

si

www.dacoromanica.ro

9 VIATA STIINTIFICA 1045

spiritului unei epoci. Lucrari ca Istoria lileralurilor roman ice sau Istoria universald vozuld prinliteraturd ramln modelul analizei fenomenologice Intreprinsa de istoricul roman a relatiilordintre diversele activitati umane ideile care le exprima.

Impresiile de calatorie ale lui Nicolae Iorga au fost analizate de Constantin 5crban Incomunicarea Note le de caldlorie ale lui Nicolae lorga si valoarea for istoricd, Convins ca istoria nupoate fl Inteleasa furs cunoasterea locurilor In care ea s-a desfasurat, Nicolac lorga a fast uncalator neobosit, care a lasat o bogata literaturd dedicata voiajelor sale. In paginilc ei imagi-nile artistice ale scriitorului se asociaza eruditiei istoricului pentru a da o descriere Incarcatadeopotriva de poezie stiinta.

Comunicarea lui Mircea Iosa Nicolae Iorga si desavtrsirea unitalii politice a urmaritactivitatea politica a istoricului roman in anii primului razboi mondial subliniind daruirea to-tals a istoricului roman In slujba idealului nobil al poporului romandesavirsirea unitatii salepolitice.

Vasile Liveanu, In comunicarea sa Lege, repetare, necesitate istoricd in concepiia luiNicolae Iorga, a analizat locul 51 semnificatia acestor categorii In conceptia lui Nicolae Iorga.Autorul a urmarit Inchegarea a ceea cc s-ar putea numi filozofia istoriei a lui Nicolae IorgaOA la viziunea istoriologica a istoriei care se Intemeiaza pe ideea unitatii absolute a vietii oe-ne5ti, in spatit timp excluzind legile istorice admite existenta unor similitudini, parale-lisme $i repetitii, eleente fundamentals ale constructiel istoriologice.

Publicistica militants si literary a lui Nicolae Iorga care, dupd cum se stie, a ocupat unloc important In ansamblul operei sale a constituit obiectul comunicarii lui Vasile NeteaActivitatea publicisticd si literarei a lui Nicolae lorga, care a pus In lumina valoarea unuisir de opere beletristice si de critica literara ale istoricului roman.

Despre atitudinea lui Nicolae Iorga In marile probleme ale vietii internationale din peri-oada interbelica s-a ocupat Eliza Campus in comunicarea Nicolae Iorga si relaiiile internalionale(1933 1939). Intr-o vreme cind actiunile statelor revizioniste, in primul rind Reichul nazist,puncau in primejdic pacea, Nicolae Iorga a reafirmat cu Uric dreptul statelor ici la indepen-dents 5i a militat pentru realizarea unui sistem de securitate care sa le puma la adapost deagresiune. Sprijinit pe Invatamintele istoriei Nicolac Iorga putea sa-si exprime certitudinea

tentativele de Inrobirc a altor popoare puteau reu5i un moment, dar crau sigur condamnateesicului.

Gheorghe Cront In comunicarea Cerceldrile lui Nicolae lorga privitoare la dezvollareaistoricd a popoarelor balcanice to cuprinsul Imperiului bizantin, dupa ce a trecut succint In revistaprincipalele lucrari de istorie a Bizantului datorate istoricului roman, a urmarit opiniile saleprivitoare la trecutul popoarelor balcanice si la rolul Imperiului bizantin In dezvoltarea foristorica aratind ca Bizantul a Insemnat In sud-estul Europei o epoca de colaboratie" a popoa-relor Peninsulei Balcanice.

Conceplia but Nicolae Iorga despre istoria Imperiului oloman a fost prezentata de MariaMatilda Alexandrescu Dersca-Bulgaru care a reliefat valoarea cunoscutei sinteze Geschichledes osmanischen Reiches In rapurt cu lucrarile similare ale predecesorilor Hammer si Zinkeisen5i cu stadiul actual al cercetarilor de turcologie.

Nicolae lorga istoric al poporului albanez a fosz tidal comunicarii lui Gcicu Maxu-tovici. Autorul a relatat Imprejurarile In care Nicolae Iorga a scris lucrarea sa Breve histoirede l'Albanie et du peuple albanais, a aratat lnsemnatatea acestei cacti in lupta poporului alba-nez pentru recunoa5tcrea drepturilor sale nationale si a ilustrat simpatia de care s-a bucuratNicolae Iorga in rindurile poporului albanez.

Contributiile lui Nicolae Iorga la studiul culturii romanesti Indeosebi a literaturiiau fost prezentate de Nicolae Liu In comunicarea Nicolae lorga istoric al culturii.

si

si

si i

at

www.dacoromanica.ro

1046 VLATA $TLINTIFICA 10

Mihai Rusenescu si Eufrosina Popescu an Infatisat In comunicarea Nicolae Iorgaaparalor al fdrdnimii (1917 -1921) lupta Invatatului roman In Parlament pentru realizareaImproprietdririi in.eciate a taianilor.

Inchinata vietii si operei lui Nicolae Iorga scsiunea anuald a Institutului de istoriece-i poarta numele a adus o contributie de valoare la cunoasterea nneia dintre cele mai re-marcahile personalitati ale culturii romanesti si univcisah.

Cu prilejul sesiunii a fost organizata o expozitie cuprinzlnd vitrine cu curti si panouricu fotografii care Infatiseazd diverse aspecte din vista, activitatea public& precum si o hartaconsacrata recunoasterii intcrnationale a actiNilaiii stiintifice a istoricului indicind centreleculturale din strainatate care 1-au distins pe Nicolae Iorga min acordarea titlului de doctorhonoris causa sau de membru al unor academii si institutii

Coltul memorial permanent Inchinat marelui istoric a fost imbogatit cu not exponate :alaturi de un spor lnsemnat de lucrdri ale savantului roman editii princeps si reeditari dinzilele noastre se cuvin amintite citeva piese de mobilier care au apartinut fondaloruluiinstitutului.

In cadrul actiunilor legate de aniversarea a 100 de ani de la nasterea lui Nicolac Iorgaa fost organizata o excursic stiintifica la Valenii de Munte fn ziva de 19 iunie la care an luatparte, in afara personalului stiintific din Institutul de istorie, si cercetatori din Institutulde studii sud-est europenc, Biblioteca si Editura Academie'. Casa memorial Nicolae Iorga",locuinta careia istoricul i-a Inchinat pagini de calda iubire in cunoscuta poveste a vietii sale,universitatea populara, locul atitor prelegeri In cadrul carora istoricul a expus rezultatulcercetarilor sale si a fixat not directii cercetari i istorice, muzeul de arta feudala care adaposteste co-lectii de arta religioasa si populara, localul vechii tipografii Datina romaneasca" din teas-curile cdreia a iesit si s-a raspindit o parte din gigantica opera scrisa a marelui lnvatat anfost principalele popasuri ale acestei excursii devenita si un pios omagiu adus memoriei savan-tului roman.

Cu ocazia sarbatoririi centenarului N. Iorga", directorul Institutului de istorie,Stefan Stefanescu, precum si cercetatori ai aceluiasi institut (Dan Berindei, Cornelia Bodea,Vasile Netea si Alexandru Porteanu) au sustinut conferinte despre viata si activitatea mare-lui erudit In capitald si In alto orase din tail (Arad, Focsani, Pincota, Resita, Sibiu si Turnu-Severin). Intr-o emisiune a televiziunii personalitatea si opera ilustrului istoric au fost evocatede Ludovic Demeny.

Amploarea manifestatiilor dedicate memoriei celui mai mare istoric al Romaniei aardtat eft de actuald si cit de puternica este prezenta lui Nicolae Iorga In istoriografiain gcnerc, In cultura Romaniei contemporane. Fireste ca raportata la coordonatele metodo-lugiei materialist - istorice si la progresele stiintei istorice, unele incheieri sau opinii ale savan-WW1 roman apar azi ca depasite. In ansamblul ei Insa aceasta opera de proportii monumentales-a dovedit rezistenta la asaltul timpului si a ramas pina astazi ca una dintre cele mai descams contrihutii ale culturii romanesti la patrimoniul culturii universals.

Alariela Rddulescu, Lucia Tap si Alircea Grosu

CENTENARUL SOCIETATII PENTRU FOND DE TEATRUROMAN DIN TRANSILVANIA."

La sfirsitul anului 1970 s-au implinit o suta de ani dela Intemeierea Societatii pentrufond de teatru roman", a caret activitate depaseste de fapt sfera interesului strict teatral, cul-tural sau clocumentar, reprezentlnd o pretioasd mostenire istorica ce a avut la vremea saimplicatii mai largi,sociale si chiar politice.

(1,

www.dacoromanica.ro

VIATA STUNTIFicA

Evenlmentului i-au Post consaerate o scrie de actiuni si manifestari, deschise prin sesi-unea stiintifica organizata In tuna octombrie 1970 la Deva, cu prilejul Zile lor culturii hunedo-rene", si a continuat in zilele de 12-13 decembrie 1970 la Oradea, prin reunite manifestariinitiate de organele locale de partid si de stat, sub patronajul Comitetuluijudetean pentru culturesi educatie socialists Bihor. In dupe-amiaza zilei de 12 decembrie, in holul Teatrului din Oradea s-ainaugurat o expozitie omagialt continind interesante documente originale (scrisori, lIste, memo-rii, acte etc.), fotoeopii, fotografil, publicatii, puse la dIspozitie de Arhivele Statului din Brasovsi Oradea, Muzeul de istorie din Cluj, Biblioteca Municipals Oradea, precum si de colectionariparticulari (prof. univ. Mihail Dan din Cluj, prof. Lucian Drimba), organizatit prin grija mu-zcografului V. Faur. Un cuprinzAtor caiet-program a Post editat cu aceeasi ocazie. In continuare,pe scena Teatrului s-a destasurat un spectacol coupe cu trei piese de epoca : Zoe", Trei doetori"si GargAunii dragostei". Adaptarea textelor apartine lui Emanoil Enghel, directorul Teatrului.In sala bibliotecii municipale a avut loc, duminicA 13 decembrie, sesiunea de comunicari dedi-eata centenarului S.F.T.R., cu participarea unor cercetAtori din Oradea, Bucuresti, Cluj, Tg.Mures, Timisoara.

DupA o alocutiune introductivS rostita de Emanoil Enghel, Lucian Drimba a prezentatcomunicarea intitulata Momente importante din militia Societdfii pentru crearea unui fond deteatru romdn In care a Rica un succint istoric, arunclnd o privire de ansamblu asupra dezvol-tiiri Societatii, pe baza unor mai vechi preocupari ale autorulul.

Prof. Rafila Faur s-a ocupat in expunerea urmatoare, de Societatea pentru fond deteatru roman si Bihorul", cercetind tin proces care se finalizeaza prin constituirea de comitetefiliale locale, In anul 1910.

0 remarcabilA comunicare, de MAIL) tinutA stiintificA, a prezentat prof. Ion Golbanlteceptivitatea Transilvaniei laid de creafia dramalicd a lui Iosif Vulcan, capitol mai putin cer-cetat al istoriei teatrului vulcanian. Autorul concentrat expunerea asupra perioadei devIrf a anilor 1900-1906, ilustrata prin date elocvente : numai in acestI sapte ani au avut Inc,potrivit surselor cercetate pine acum, 166 de spectacole In 125 de localitatI majoritatea dinBanat, precum si din alte aproape 20 de comitate piese ca Ruga de la Chizatau" sauSaracie lucie" Intrunind, fiecare, cite circa 50 de reprezentatli. La aceste graitoare cifre carereflectA interesul deosebit pentru opera dramaticA a lui Iosif Vulcan, se adaugS alte zeci despectacole teatrale In limba romans, cu piese clasice sau creatii contemporane, din repertoriuluniversal sau national, dar In Transilvania, piesele lui Vulcan au dominat ca frecventa a repre-zentatiilor, inclusiv asupra celor ale lui Alecsandri.

P. M. Ardeleanu a InfAtisat In continuare aspecte din Activitatea Socieldfii pentru fondde (mini romdn, In Banat, aducind In feta celor prezenti la lucrarile sesiunii jubiliare o seamA dedate semnificative pentru amploarea activitatti amintite, referitoare la adunarile generale me-inorabile ale S.F.T.R. de la Timisoara, Bow, Resita, Caransebes, Oravita, Orsova s.a., la con-tributia Societatii In dezvoltarea terminologiei teatrale romanesti, la cunoasterea lite-raturii dramatice autohtone, la crearea unui repertoriu original.

Dramaturgi bihoreni ai teatrului de ditelanfi s-a intitulat comunicarea prof. Ion Bradu,directorul Bibliotecii Municipale. Dupe ce a fAcut Istoricul intemelerii filialelor Societatii dela Beius, Oradea si Tinca, amintind o seamA de localitliti unde au avut loc reprezentatii teatralecu piese de Iosif Vulcan si Vasile Alecsandri In special In zona de sud-est a Blhorului, de laOradea, Nojorid, Cefa, pins la Vascau, in numeroase sate , autorul s-a oprlt asupra acti-vitAtii unor dramaturgi bihoreni ca Antonia Popp, fratil Augustin si loan Silaghi, Traian AmosPinteru si altil.

Prof. univ. dr. docent Mihail P. Dan de la Universitatea din Cluj si prof. Viorel Paurau calms apoi comuniearea despre Corespondenfa tut few Vulcan cu Vincenfiu Babes, aducind

IOC11

1l.a

www.dacoromanica.ro

1048 VIATA ILINTIFIcA 12

date not asupra vi .tii culturale Iran iilvanene din a doua jumatate a secolului trecut, irwistiudasupra ac-lor aspecte din bogita corespondents amintita, care se refers la activitatea Socie-tatii pentru fond de teatru.

Alexandru Portean a a prezentat corn micarea Dr. Valeriu Blau 4te si Socielalea pentrucrearea unui fond de leatru romdn. Dupe ce a facut uncle sublinieri privind cadrul general alistoricului si caracterul activitatii S.F.T.R., autorul a Infatisat personaliLatea doctoruluiValeriu Braniste, meritele acestuia In istoria culturii romanesti, In special in viata culturaleromaneasca din Transilvania, Banat si Bucovina, in gazetarie si In luptele politice ale epocii.V. Braniste a Post membru al conducerii S.F.T.R. dupe 1900 si principalul ci orator, numeroa-sele sale discursuri rostite la adunarile generale anuale ale Societatii sf cu alte prilejuri rami-Wind un bogat material de studiu. Partea de interes deosebit a comunicarii a constituit-o comen-tarea unor pagini inedite din memoriile lui V. Braniste, In curs de aparitie la editura Minerva",in care autorul descrie cu nery si sugestiv, uncle episoade importante ale activitatii Societatii,strabatute de un autentic fior plin de ca/dura sufleteasca, redat cu un inspirat talent literal.,atunci chid e vorba de Iosif Vulcan, de atmosfera Intrunirilor, de extraordinarul interes de masapentru activitatea teatrului de diletanti etc.

Grigore Ploesteanu a evocat apoi aspecte pline de interes referitoare la Activitatea So-cield pe meleagurile muregne; organizarea unor trupe si spectacole (Inca In 1888), a comi-tetelor filiale, culminlnd cu adunarea generala a Societatii pentru fond de teatru roman din1910, tinuta la Reghin.

Vorbind despre Ideea de con,liinfa nalionald fn lupta pentru afirmarea culturii bihorene,Vasil:. Vetisanu a insistat asupra insemnatatii constituirii culturii romanesti in cursul unuiindelungat proces istoric, asupra unitatii culturale a tuturor tinuturilor romanesti, asupra speci-ficului national al culturii noastre, asupra manifestarilor bihorene mai importante.

loan Chiorean a prezentat o interesanta comunicare consacrata lui lost( llodob primalpreedinte al Societatii pentru fond de leatru romdn. Autorul a infatisat momente semnificativedin viata si activitatea acestui remarcabil carturar si om politic, de la a carui moarte s-auimplinit 90 de ani. Meritele sale ramin legate de uncle actiuni (revolutia de la 1848-1849 sicrearea Societatii pentru fond de teatru roman"), care vorbesc de la sine despre impor-tanta for in istoria poporului roman.

Ultima comunicare a apartinut lui Nicolae Liu, care a vorbit despre Dlihail Eminescusr activitatea dramaticei in Transilvania si Banat. Amintind participarea personala a mareluipoet la uncle momente remarcabile ale acestei activitati, creionind cadrul general al dezvoltariivietii teatrale romanesti transilvanene din deceniilc sapte-opt ale secolului trecut, autorul co-municarii a staruit In continuare asupra legaturilor lui Eminescu cu Iosif Vulcan si revistaFamilia", asupra sprijinului acordat tntemeierii Societatii pentru fond de teatru romanin Ardeal" indeosebi asupra celebrului articol Repertoriul nostru teatral, analizat pertinent,sub aspect istoric asupra continutului estetic si ideologic al acestei remarcabile legaturisi, In fine, asupra ecourilor ei peste decenii, prin rolul si local de frunte pe care 1-au detinutideil si creatia eminesciana In stimularea culturii romanesti de peste munti, In afirmarea

romane".Un amplu si competent cuvInt de tncheiere a lucrarilor sesiunii a rostit Emanoil Enghel,

errs a subliniat rolul exeptional, de animator si mentor al Societatii, Indeplinit de Iosif Vulcan,unul dintre cei mai marl fii ai Bihorului si o figura remarcabile a istoriei culturii intreguluipopor roman.

Lucrarile sesiunii primite cu interes si caldurd de numerosul auditoriu armeazasa fie tiparite prin grija organizatorilor tntr-un volum omagial, care va mai cuprinde si Oleclteva teme ce nu au putut fi expuse din lipsd de timp ; ele se refers la aspecte interesante,cum ar fi preocupdrile Societatii pentru limbs. pentru cinematograf, la revistele si publicatilleSocietatii, documente, corespondenta

Thaliei

g.a.

www.dacoromanica.ro

18 VIATA $TI1 NTIFICA 1049'

Manifestarile consacrate centenarului Societal ii pentru er earea unui fond de teatruroman In Ardent" care au avut ecou In viata culturala a tarii, In emisiunile posturilor deradio si televiziune, In press (Romania literary ", Tribuna", Familia" s.a.) au consti-tuit un frumos succes, o afirmare graitoare a culturii noastre socialiste.

Alexandru Por(eanu

SESIUNEA DE COMUNICARI VINCENTIU BABES DE LATIMISOARA

Cu prilejul aniversarii unui veac $i jumatate de la nasterea lui Vincentiu Babes In salade festivitati a Liceului nr. 5 din Timisoara Vincentiu Babes" s-a desfilsurat in ziva de 29mai 1971 o sesiune de comunicari stiintifice initiata de Universitatea din Timisoara si cu con-cursul Institutului de istorie Nicolae Iorga". La organizarea acestei sesiuni si-au adus contri-butia Liceul Vincentiu Babes" si Societatea de .tiinte istorice, Filiala Timisoara. Sesiuneaa fost deschisa de prof. loan Martin, directorul liceului, care a evocat unele trasaturi alepersonalitatii patriotului banatean. Tematica lucrdrilor prezentate a fost axata pe uncle coor-donate mai importante ale vietii, operei activitatii politice a lui Vincentiu Babes.

I. D. Suciu, cercetator principal la Institutul do istorie Nicolae Iorga", a prezentatcomunicarea Actualitalea lui Vincentiu Babe$, In care a evidentiat personalitatea lui Babes,.clarviziunea sa politica si sociald In conditiile istorice din monarhia habsburgica In a doua juma-tate a secolului al aft -lea. Prin gindirea sa Inaintata si prin activitatea sa politica, VincentiuBabes a initiat uncle directive In viata politica a romanilor care au ecouri $i In actualitate. Desiexponent al burgheziei, dar al unei burghezii oprimate, una dintre caracteristicile activitatiilui Babes este siinpatia fats de clasa muncitoare care s-a manifestat prin sustinerea Comuneidin Paris, a coinunarzilor din Pesta, prin popularizarea Internationalei I. 0 altd contributiepe plan international consta in fundamentarea aliantei romano-strbe Impotriva dorninatieiaustro-ungare, alianta Inceputa In 1861 In colaborare cu Svetozar Miletid definitivaLd prinprogramele politice de la Timisoara $i Becicherec (1869). Tot Babes a contribuit la solidarizareapoporului roman din monarhie cu Franta In timpul razboiului franco-prusac din 1870-1871,intervenind pe cale parlamentara In acest sens. Pe plan intern, Babes se remarca ca mili-tant pentru realizarea unitatii poporului roman introducerea votului universal. In acest sens,cl proclama daco-romanismul spiritual Inca din 1869.

Autorul conchide cd Vincentiu Babes prin ideile lui avansate, precum prin actiunileinitiate se nuinara printre personalitatile istorice de mare actualitate din trecutul nosh u.

Conceptiile pedagogice activitatea didactics desfasurata de Babes au constituit obiec-tul comunicarii GIndirea pedagogicd a lui Vincentiu Babef prezentata de conf. univ. dr. pr-covnicu. Ca inspector al scolilor din Banat, ca profesor la preparandia din Arad, Babes a avutprilejul sa cunoasca principalele carente ale InvatamIntului si a militat pentru Inlaturarea tor.El a demonstrat rolul pentru dezvoltarea civilizatiei poporului roman, dreptul in Inva-tatura al tuturor copiilor indiferent de starea for sociald si a depus o sustinuta activitate pentru.cresterea prestigiului social al invaptorilor si al profesorilor. Babes considera ca In cele mai dejos straturi sociale se gasesc copii deosebit de dotati $i care prin instruire cu ajutorul scolii pot

12 0. 2741

si

ri

4.

scolii

www.dacoromanica.ro

1050 VIATA 5TIINTIFICA

deveni folositori statulul si tarii. Talentul, In conceptia pedagogical a lui Vincentiu Babel., nueste apanajul claselor sociale privilegiate, el nu cunoaste granite economice, politice sau sociale.

In comunicarca Contribulli la canoasterea activildlii parlamentare a lui Vincenliu Babes,lectorul univ. Ion Munteanu, pe baza cercetitrii discursurilor parlamentare ale lui Babes relit-feaza bogata activitate a carturarului patriot in cadrul dietei maghiare. Autorul considera cafoarte Inaintate pozitiile pe care le is Babes In dietA, ca gI ideile cuprinse in discursurilc sale.Sc analizeazA problema egalitatii In drepturi a tuturor natiunilor din Imperiul habsburg,ie,a votului universal si desflintarea censului, introducerea limbii romane in scoli si institutii/ede stat, lupta lui Babes Impotriva uniunii" cu Ungaria si demascarea despotismului babs-burgic, ca principale coordonate ale actIvitatii parlamentare a lui Babes.

Lectorul universitar Corneliu Popeti a prezentat comunicarea Din aclivitatea polaticda ha Vincenfiu Babes oglindita In documente inedite. Antorul, bazat pe o corespondent) dintreVincentiu Babes si Gheorghe Pop de Basesti, se referA la atitudinea patriotului banatean fatsde Memorandum, clt si fat) de lupta comunA a natiunilor asuprite din Austro-Ungaria. Babesinsista pentru necesitatea intoemiril unui memoriu at mai complex, ceea ce dupa opinia saera mai important decit o publicare pripita. Cu atit mai mult cu cif el considera CA nu sosiseInca momentul potrivit pentru aceasta. V. Babes milita si pentru popularizarea cauzciromAnilor in Europa ceea ce ar fi asigurat reusita scopului propus de miscarea memorandistii.Insareinarea de a lua legatura cu conducatoriicelorialtenatiuni asuprite din imperiu corespundeunui deziderat mai vechi al sau, considerind ca binevenit acest prilej pentru inaugurarea uneilupte comune. Din corespondenja citatA se desprinde si preocuparca omului politic banateanpentru unitatea de lupta a P.N.R., eft si a tuturor romanilor. Autorul a reusit sa aducA o impor-tantA contributie la cunoasterea activitatii politice, mai putin cunoscute a lui Vincentiu Babes.

In incheierea lucrArilor sesiunii, lectorul universitar Motiu Ispas a prezentat comuni-carea Vincenfitt Babes exponent at progresului social-economic, in care expune o serie de pro-bleme mai putin dezbAtute In literatura istoricA.

In prima parte a lucrarii, cArturarul banittean este Frezcntat ca on militant pentruunirea tuturor romAnilor Intr-un stat unitar. Ideea de unitate apare In gindirea Jul Inca de la1848, dud elaboreazA definitia natiunii si drepturile ei, in centrul carom Babes Funea dreptulnatiunilor la autodeterminare. Continuator al ideologiei dacoromanismului, Babes vedea InRomania patria comunA a tuturor romanilor. In a doua parte a comunicArii autorul trateazaconceptia lui Babes cu privire la procesul dezvoltarii sociale. De pe pozitii Inaintate atacii sis-temul feudal, salutA stergerea cruntei servituti" si timpul libertatii" Intronat chap revo-lutie. Dupa. 1871, sub influenta miscarii muncitoresti si a Comunei din Paris, criticA societatcacapitalist), intrevazind unele dintre limitele ei istorice si i1i IndreaptA privirea spre o nouaordine social) instaurata de revolutia proletara. Pe planul gindirii economice, este printre eeimai Insemnati sustinatori ai dezvoltarii industriale a tarn noastre preconizind totodata drawl-tarea comertului, creditului si transporturilor si Wind atitudinc Impotriva capitalului strain.

Sesiunea de comunicitri stiintifice de la Timisoara a reliefat rolul lui Vincentiu Babesto lupta pentru drepturile si Ilbertatile sociale si nationale nu numai ale romanilor banateni,el ale tuturor romanilor si ale celorlalte natiuni din Austro-Ungaria. Prin atitudinea pe carea avut-o tap de manila evenimente ale epoch In care a trait, se situeazA ca o figura proemi-nenta a sud-estului european. Ideea de unitate statalA a tuturor romanilot strilbate ea unfir conducAtor Intreaga sa activitate si gindire social-politica.

Gheorghe Radulovici

14

www.dacoromanica.ro

R E C E N Z I I

'0* Documente din istoria partidului comunist fi a miscdrii muncito-refti revolutionare din Romania (mai 1921-august 1924), Edit. politicit,

Bucure§ti, 1970, 822 p.

Institutul de studii istorice si socialpolitice de pe lInga C.C. al P.C.R. a pusla baza 1ntocmirii celui de-al patrulea volumdin noua editie de documente 1 criterii deselectionare alcatuire care sa ofere o imaginemai completa, o viziune de ansamblu asupraprocesului istoric, a diverselor puncte devedere, nu de putine on contradictorii, ceau contribuit la opera de cristalizareorganizare a partidului de tip nou, treatIn mai 1921.

Colectivul de autori 2 a urmarit sä oferecercetarii aspecte nuantate ale activitgiirevolutionare desfasurate de clasa muncitoareIn cadrul P.C.R., a sindicatelor, a miscariide tineret 5i a altor organizatii democratice.Noua editie se deosebeste de editiile anterioareIn care uneori materialele erau prezentate

1 Primele trei volume au aparut In 1966,1968 $i 1969.

2 Volumul a Post pregatit pentru tipar de :

Ion Popescu- Puturi 5i dr. Augustin Deac(cOordonatori), dr. Marin Stanescu, ConstantinPetculescu, Vasile Petrisor, dr. Nicolae Popescu$i Florian Tanasescu. Au mai colaboratGh. Matei, N. G. Muntcanu si L. Fodor.

BTUDII" tomul 24, nr. 5. D. 1061 -1072. 1971.

din unghiuri de vedere inguste 5i dupa criteriiunilaterale.

Volumul la care ne referim cuprinzind.materiale selectate din arhivele centrale silocale de partid si de stat, din presa dincapitals 5i provincie a partidului comunist,a organizatiilor sindicale si de tineretprin tematica larga a celor 324 de documente,ofera cititorului not posibilitati de aprofundarea istoriei miscarii revolutionare din cei patru.ani la care se refers.

Oglindind activitatea partidului pe Intreg.cuprinsul tariff, ca urmare a desavIrsiriistatului unitar, materialul documentar publicatIn volum reflects faptul ca P.C.R. aveaorganizatii In toate regiunile, el Inca de lacrearea sa partidul comunist a Post singurulpartid politic din Romania organizat pescary nationals. Remarcam de aseinenea canumeroase documente se publical dupa pe-riodicile muncitoresti ale nationalitatilor con-locuitoare, evidentiind astfel lupta comunaa maselor muncitoare din tara noastra Impo-triva paturilor dominante, pentru drepturi5i libertati democratice in spiritul lupteide clasa. Pentru a ilustra mai pregnant pro-cesul revolutionar care s-a desf4urat inintreaga tar* volumul cuprinde numeroase

§i

§i

www.dacoromanica.ro

1052 RECENZII 2

inanifeste, apeluri, procese-verbale sau daritie scams privind activitatea diferitelor sectiiale P.C.R. din toatc judetele Romaniei.

Prezentlnd documentcle care se refers laperioada de dupa crearea P.C.R. si pinain august 1921, cind partidul a Post scosIn alara legilor si cind, concornitent, se faceaupregatirile pentru eel de-al treilea Congrestinut in ilegalitate, vom sublinia momentelemai semnificative care au avut loc In aceastaetap:t In cadrul procesului de organizarepe baze comunistc a sectiunilor P.C.R.0 sarcina deosebita a partidului, imediatdupe crearea sa, a Post eliberarea comunisti-lor implicati in procesul din Dealul Spiriiurmata de reintrarea for In activitatea revolu-tionara. Un eveniment et' rezonante majorsin miscarea muncitoreasca din tara 1-a consti-Wit Congresul al II-lea al P.C.R. tinut Intre 3si 4 octombrie 1922 la Ploiesti, care a avuttin rol de seamy to procesul de intarire organiza-torica a partidului, de cristalizare si de in-armare ideologica cu conceptia marxist-leninista.

Intensa activitate desfasurata de sindicatein perioada la care ne referim cind au avutJoe numeroase conferinte ale Uniunilor sindi-cate, doua conferinte generale si trei congrese,crearea In octombrie 1923 a Consiliului Gene-ral at Sindicatelor Unitare, lupta for pentruapararca intereselor clasei muncitoare estepuss in evidenta prin publicarea rapoartetor,slatutelor, scrisorilor de saint, motitinilorsi rezolutiilor adoptate sau dezbatute Incadrul acestor reuniuni.

Volumul inmanuncheaza un apreciabilgrim de documente refcritoarc la activitateaorganizatiilor de tineret din Romania, lacrearea Uniunii Tineretului Socialist dinmartie 1922, la transformarea acesteia Inorganizatie marxist-leninista U.T.C. si laafilicrea ci la Internationala Comunista aTineretului.

Au Post inserate, de asemenea, numeroasemateriale care atesta spiritul internationalistproletar, legiturile de simpatie, solidaritatesi sprijin ale miscarii comuniste si democra-lice din tara noastra cu partidele comunistesi miscarea muncitoreasca revolutionara dindiferitetari ale Iumii.

Din multiludinea actiunilor de protestImpotriva terorii antimuncitoresti si arestariidelegatilor la Congresul I at P.C.R. desprindemmotiunea membrilor sect iunii PartiduluiSocialist-Comunist din Ploiesti dezbatutala Intrunirea tinuta In 15 mai, Rezolutiaadoptata la Conferinta Uniunii muncitoritormineri si topitori, tinuta la Cluj In zlielede 15-17 mai 1921, editorialul din ziarulFaklya" din Transilvania, cit si protestuladresat Ministerului de Razboi de militantiirevolutionari in legatura cu tratamentul ce lise apnea in fortul Jilava, materiale careexprima hotarirea fermi a proletariatuluide a-si elibera conducatorii.

Amp la activitatc sindicala desfasurataIn a doua jumatate a anului 1921 estebogat ilustrata In paginile volumului prinpublicarea statutului Consiliului sindicatelornnincitoresti din Romania, a motiunilorsi rezolutiilor votate la Conferinta sindicaladin iunie 1921 de la Ploiesti, chernarile siarticolele publicate in press, care explleamaselor muncitoare necesitatea organizariifor in sindicate.

Un spatiu apreciabil este acordat materiale-lor ce reflects pregatirea, desfasurarea si conse-cintele pozitive ale lucrarilor Congresuluisindical tinut la Brasov Intre 20-23 octom-brie 1921. Raportul analitic privind autonomiasindicala publicat in press inainte de Con-gres, prin prezentarea legislatiei in vigoarea argumentelor de ordin politic, economicsi social explica cauzele care determinauin acele conditii, ca o necesitate obiectivaautonomia statutul general si motiunileadoptate, atesta maturitatea clasei munci-toare care Intelegea imperativul timpultti,adoptind masurile cele mai potrivite care seimpuneau.

Alte materiale se refers In actiunea inter-nationalists de sprijinire a populatlei sinistratedin Rusia Sovietica, iar pe plan intern In

organizarea si unificarea miscarii tineretului,memorii cuprinzlnd revendicarile muncitori-lor din diferite ramuri de activitate, momentulreaparitiei ziarului Socialismul", organulPartidului Socialist-Comunist din decembrie1921, eforturile depuse pentru realizarea

www.dacoromanica.ro

3 RECENZII 1053

fiontului unit de lupta Impotriva teroriisi exploatarii capitaliste.

In calea organizarii partidului de tip nonstateau probleme dificile : nitrite cadre se aflauInca in inchisori (si In prima jumatate a anu-lui 1922 numeroase sint scrisorile, apelurile,manifestele, intimpinarile prin care oameniimuncii sprijiueau material sau moral pecci intemnitati, se declarau Impotriva trata-mentului la care erau supusi sau se solidarizauen actiunile lor). Chesliunile de organizarepe principii comuniste framintau atit pe con-ducatori, cit si masa membrilor de partid.Dezbaterea for in organul central al P.C.R.sau Indemnul militansilor locali care chemauoamenii muncii la reorganizarea sectiunilor(Constanta, Bucuresti, Focsani s.a.) au consti-tuit tot atitea eforturi ale partidului marxist-leninist de a depAsi incercarile grele princare trecea.

Participind pentru prima oars in mar-Lie 1922 la alegeri ca partici politic at clascimuncitoare cu propriul ski program care pre-vedea dcmocratizarea vietii publice, drepturisi libertati pentru masele populare, infaptui-rea reala a reformei agrare, P.C.R. a publicatlista candidatilor sai pentru Ilfov si Prahova,redate si In volum, solicitind maselor popularesa voteze candidatii socialisti-comunisti.

Volumul publics, de asemenea, articolulcomcmorativ din Socialismul" referitor laComuna din Paris si chemarea sectiei Bucu-reyti pentru intrunirea de omagiere a comu-narzilor, iar mai tirziu articolul aniversativ,din organul central al partidului cu prilejulimplinirii a cinci ani de la Marea RevolutieSocialists din Octombrie, momente epocalein istoria omenirii. Minunate exemple de sprijinmoral si material a dat class muncitoaredin Romania prin ajutorarea sinistratilordin Rusia, prin apeluri, chemari si mai alesconstituirea Comitetului Maxim Gorki"de ajutorare a Rusiei Infometate.

In primavara anului 1922 a avut locla Bucuresti Conterinta generalil a TineretuluiSocialist din Romania, care a constituito etapa calitativ superioara In organizareasi unificarea miscarii revolutionare de tineretdin tara noastra. Regulamentul de reorgani-zare, scrisorile titre tineretul comunist din

Bulgaria, titre Internationala Comunistaa Tineretului, motinnile de solidaritate cupoporul rus si de protest contra terorii anti-muncitoresti din tara noastra si alte materialece ofera o imagine de ansamblu asupra acestuieveniment au fost cuprinsc in volumul pecare-1 prezentam.

Documente semnificative, care reflectsgreutatile partidului in procesul reorganizarii,eforturie pentru educatia politica si raspindi-rea culturii in rindul muncitorilor, sprijinireamaterials a presei socialiste, solicitarea totmai insistenta a amnistiei politice si militare,conditiile grele de munca, masurile represiveluate de guvern si chiar asasinarea unormilitanti comunisti (Leonte Filipescu) slutInserate in acest volum.

Un spa(iu larg ocupa clocumentele referi-toare la lucrarile Congresului general al sindi-catelor de la Sibiu din 4-7 iunie 1922,care a declarat miscarea sindicala unificatasi centralizata, prin publicarca raportuluide activitate anuala a Comisiunii Generale,a raportului asupra autonomiei sindicatelor,a motiunilor si rezolutiilor, a telegramelorsi scrisorilor primite si trimise de Congres,a statutelor Consiliului General al Uniunilorsindicale din Romania.

Procesul de reorganizare, de aderare aprincipalelor centre din tars la tezele comu-niste adoptate o data cu crearca partiduluia cunoscut o larga adeziune din partea nu-meroaselor sectiuni care prin adunari generalesi-au exprimat hotarirea fermi de a aplicamasurile si indicatiile P.C.R. Procesele-verbale, rclatarile, darile de seams sau comuni-catele aparute in presa partidului din capitalssi provincie ne vorbesc despre aderareasectiunilor din Iasi, Turnu-Severin, Craiova,Tg. Mures, Brasov, Constanta si altora la prin-cipiile si tezele Partidului Socialist-Comunistdin Romania, asa cum s-a numit partidulping la Congresul al II-lea.

Evenimentul memorabil din toamna anu-lui 1922 1-a constituit Congresul al II-leaat partidului din 3-4 octombrie tinut laPloiesti care a adoptat statutul P.C.R.ce stabilea cadrul organizatoric de activitate,organele partidului comunist si atributiileacestora, drepturile si Indatoririle membrilor

www.dacoromanica.ro

1054 RECEN7.11 4

sAL Actele Congresului, raportul de activitateal Comitetului Executiv Provizoriu pe perioadamai 1921 octombrie 1922 vAdesc amplamaned politica desf Asurata pentru pregA-tirea succesul acestei adunari.

In vederea pregatirii Congresulut incoloanele presei socialiste au avut loc discutiiprivind centralismul democratic, sarcinileP.C.R. si uncle probleme interne de partidviztnd organizarea acestuia. Amplul reportpolitic face o analiza critics a muncii desfasu-rate de Ia Congresul din mai 1921 Oa in zi.Pornind de la realitatile social-economice, elconfine pe lingo aprecieri juste asupra aspecte-lor tratate si uncle exagerari concluzii eronate.

Congresul al II-lea a dat partiduluiIn uncle probleme o orientare realistdde monstrInd ca una din trAsAturile perioadeieste refluxul valului revolutionar al cla-sei muncitoare, al maselor populare, iar obiecti-vul principal al miscarii revolufionare estelupta Impotriva ofensivei claselor dominantecare cilutau sti anuleze drepturile obfinutede proletariat In anii avIntului revolutionar.Activitatca pentru IntArirea sindicatelororganizarea luptei unite a clasel muncitoareImpotriva exploatarii ofensivei patronaleerau de asemenea sarcini deosebite trasatede partid membrilor sAi.

Yn problema agrara Congresul a stabilitlozinca exproprierii integrate $i fare plataa pamtntului si a uneltelor vitelor de manedale marii proprietafi In folosul faranilormuncitori, mobilizarea fAranimii pentru apli-carea imediata integrals a reformei agrare.In domeniul presei s-au stabilit sarcini preciseprivind caracterul unitar, pentru toatA Para,al propagandei prin presa, organizarca ei pen-tru nafionalitafile conlocuitoare, cedarea sala-riului pe o zi pentru presa comunista altemAsuri menite sd contribuie la buna organizare$i difuzare a ziarelor socialiste.

Adoptind pentru prima data statutul $i ale-gind organele de conducere ale partidului,al carui secretar general a fost ales GheorgheCristescu, Congresul al II-lea al P.C.R. a avuto Insemnatate deosebite In istoria miscariirevolufionare din Romania, fapt subiiniat dearticolele apArute ulterior In presa socialists

reproduse to volum..

Alte documente cuprinzInd revendicAriale tineretului muncitor In problema scolliorindustriale si ale celor de ucenici, protestul luiImpotriva organizafiel fasciste Uniuneanational-crestinA", lupta muncitorilor Impo-triva condifillor grele de munca viafit,contra abuzurilor patronale din tipografii

apelul acestora pentru ajutorarea revolufio-narilor allaf i In Inchisori incheie seria materia-lelor anului 1922.

Pozifla internafionalista a partidului nos-tru s-a manifestat cu prilejul comemorAriia 40 de ani de la moartea Intemeietorttluisocialismului stiinfific Karl Marx, cala aniversarea a patru ani de la proclarnarcaRepublicii Ungare a Sfaturilor.

Una din sarcinile de baza ale partiduluimarxist-leninist o constituia intensificareapropagandei In rindul faranimii. Trebuiatiexplicate maselor de la sate cauzele cane audus la elaborarea legilor agrare, faptul cacu ocazia aplicarif ei se sAvIrseau numeroaseabuzuri Inseldtorii pe care militanfii partidu-lui trebuiau sA le demalte arate maselorAranesti ca burghezia molierimea va

Incerca sd arunce din nou greutatile statuluipe seama tor. Multiplele aspecte ce se puneauIn fafa partidului In acest domeniu, rezolvareaIntr-un spirit nou, de class, a acestor problemefundamentale Intr-o Ora preponderent agraraau determinat hotdrIri deosebite din partcaP.C.R. inclusiv crearea unei Comisii agrareIn care au fost numite cadre de valoarc,cu experienfil in acest sector.

Criticlnd cu vehemenfa politica anti-populara a guvernului liberal, partidulcomunist 1i -a enunfat punctele tie vedereasupra principalclor probleme ce confruntauforfele social-politice In perioadavremelnice a capitalismului. Partidul a adop-tat o pozifie hotnritA fafa de politica reactio-nard a partidului liberal aflat Ia putere, fafade mAsurile legislative care Ingradeau dreptu-rile 1i libertiifile obfinute In perioada avIntuluirevolutionar, demasctnd o serie de prevederiale Constitufiei din 1923, cit pozitia celor-lalte partide politico privind acest eveniment,ala cum atesta mai multe documente publicateIn volum.

si

si

si

gi

sa

stabilizarii

1i

9i

ei

91

Ii

gi

II

si

si

www.dacoromanica.ro

ItECS.NZIT

Cu prilejul pregatirii sarbatoririi zileide 1 Mai sau cu alte ocazii class muncitoarea dus o campanie viguroasa Impotriva

noului Cod al muncii, militInd pentrusporirea salariului, ziva de munca de 8 ore,contractul colectiv, dreptul la greva etc.

Pe linga multc materiale privind situatiaorganizatorica si activitatea diferitelor grupei sectiuni ale P.C.R. din centrele muncitoresti

mai importante ale Orli, pe linga memorii,proteste si rapoarte care relevau situatia greaa metalurgistilor, volumul oglindeste nu-mcroasele conflicte de maned actiunigreviste care s-au amplificat In 1923 cuprin-zind localitati $i regiuni importante ca :Bucuresti , Valea Muresului , Timisoara ,Brasov, Cluj, Galati s.a. Actiunile grevistedesfasurate erau Indreptate In directia respec-tarii contractelor colective, a apararii dreptu-rilor obtinute si atestau faptul Ca muncito-rimea raspundea la chemarile partidului comu-nist, ca ea se orienta spre organizatiile muncito-rest' care se bazau pe principiul luptei de class.

La tendinta de crestere a luptei maselorImpotriva ofcnsivei capitaliste, burgheziaa dezlantuit o crunta teroare impotrivaorganizatiilor proletare, patronii declarindlock-outuri, concediind mil de muncitori,iar liderii sindicali care aparau intereselesalariatilor fiind arestati sau dati afara.

Cu toate eforturile P.C.R. pentru mentine-rea unitatil sindicale, aceste organizatiiprofesionale au trecut prin grele IncercAriIn vara anului 1923 chid s-au conturat celedoua orientari : una promovatd de lideriireformist' social-democrati, care cereau afi-lierea la Federatia Internationals) Sindicalacu sediul la Amsterdam, si a doua care militapentru afillerea la Internationala SindicalaRosie de la Moscova. Partidul Comunistpornind de la realitatile social-politice dintarn, pentru a evita sciziunea si a mentineunitatea sindicala a dat indicatii ca laCongresul de la Cluj sa nu se purol pe ordineade zi tema afilierii, ci sit se dezbatA name'problemele care pot contrIbui la rezolvareasarcinilor profesionale, la unitate, Indiferentde convingeri politice. Numeroase rapoarte,articole, motiuni, corespondente publicateIn volum subliniau eu tarie dezacordul unor

1455

sindicate in problema afilierii la Amsterdamsi cereau scoaterea ei de pc ordinea de zi.Lucrgrile Congresului de la Cluj din allelede 16-18 septembrie 1923, rapoartele, seriso-rile, rezolutiile slut publicate In volumpentru ca istoricul sau cititorul sa-si poataforma singur un punct de vedere.

Conducatorii social-democrati de dreapta,mentinind pe ordinea de zi problema afilieriila Amsterdam, Impotriva careia s-au pronun-tat mai mult de jumatate din numarul delega-tilor, au procedat in mod samavolnie exclu-Mild din Congres pe cei care erau 1mpotrivasi pe baza votului delegatilor prezenti au de-clarat miscarea sindicala din Romania afiliatala F.I.S. (Amsterdam).

Articolul din Socialismul" din 20 septent-brie 1923, care condamna hotaririle si modulde desfasurare a lucrArilor Congresnlui dela Cluj, hotArIrea sindicatelor din Oradea,motiunea sindicatului metalurgist din BUCtl-roti, a sindicatelor din Tg.-Mures, Brasov,Sibiu s.a., care au respins hotaririle Con-gresului din Cluj, dovedeau ca majoritateamuncitorimii organizata In sindicate eraimpotriva sclziunii, aliituri de miscarearevolutionara, pentru rezolvarea Indeosebia intereselor proletariatului din Romania.Reprezentantii sindicatelor excluse din Con--gres, la care s-au aliat si alte sindicate ccnu s-au pronuntat Impotriva afilierii, darerau contra mAsurilor samavolnice folositela Cluj, s-au intrunit Intr-o conferinta laBucuresti in zilele de 28-30 octombrie 1923si au creat sindicatele unitare $i ConsiliulGeneral, al carui manifest programatic, casi procesul-verbal de constituire si direetivele,publicate in volum, subliniau independentanoului organ, avind drept %el fundamentalrefacerea unitatii sindicale si aptrarea pe bazaluptei revolutionare a intereselor economicevitale ale clasei muncitoare.

Printre alte documente de valoare de Insfirsitul anului 1923 si care releva spiritulinternationalist al proletariatului roman,semnalAm Apelul C.C. al P.C.R. pentrusolidaritate cu proletariatul german, pentrusprijinirea victimelor represiunilor faseistedin Bulgaria, omagierea impliniril a 103 anide la nasterea lui Friedrich Engels.

proiec-litlui

5

ai

www.dacoromanica.ro

1056 RECENZII 6

Anul 1924, anul marilor Incercari pe carepartidul comunist Si alte organizatii revolu-tionare Si democratice au trebuit sa le In-frunte, a fost Si perioada eforturilor sustinutede organizare a eampaniei de Intarire a P.C.R.,a presei sale, de consolidarc a organizalieitineretului socialist, de demascare a masurilorrepresive luate Impatriva comunistilor.

Incetarea din viata a lui V.I. Lenin,creatorul primului stat socialist, titan al gindi-rii si practicii revolutionare, a prilejuitmiscarii muncitoresti din Romania evocarcapersonalitatii sale In presa socialists, trimite-rea unor telegrame, Incercarea de a tineo Intilnire In capitals, care sa cinsteascamemoria marelui disparut.

RelevInd rolul P.C.R. de organizatorSi conducator al luptei generale a claseimuncitoare din Romania, Socialismul"

organul central al P.C.R., din paginilecaruia volumul prezentat a selectat numeroasemateriale informat cititorii despre efor-turile partidului de a pregati $i tine Congresulal III-lea, despre discutiile purtate In legaturacu aprecierea situatiei din tail Si sarcinileiinediate ale partidului comunist. In aceastaperioada, P.C.R. expus punctul de vedereasupra politicii partidelor burgheziei dinRomania, asupra propunerii Partidului Taranesc facuta unor partide burgheze de a formaun bloc al opozitiei, P.C.R. adrestnd o scrisoareIn martie 1924 Comitetului Executival Partidului Taranesc prin care se propuneacrearea unui bloc muncitoresc- tarsnesc.

Mai multe documente, publicate In volum,se refera la activitatea U.T.S., la relatiileacesteia cu Consiliul General sindical unitar,la reorganizarea Uniunii pe baze comuniste

afilierea ei la Internationala Comunistaa Tineretului, la Scrisoarea C.C. al U.T.C.din februarie 1924 adresata Partidului Comu-fist Roman In legatura cu lucrarile Congresu-lui I al organizatiei de tineret, tinut ilegalIn cursul lunii ianuarie.

Dupe cum se stie, masurile represiveale claselor dominante au culminat cu ordonan-tele din aprilie Si iulie 1924, prin care a fostinterzisi activitatea P.C.R., a U.T.C. Si a altororganizatii revolutionare. Protestlnd Impo-triva masurilor anticomuniste, organizind

lupta maselor, Indemnind Si alte organizatiisa vestejeasca actiunile represive ale oligarhiciliberale, P.C.R. sublinia In manifestul de la1 Mai 1924 ca partidul comunist va ramlnetotdeauna pe pozittile luptei de class pentrua apara interesele clasei muncitoare de la oraseSi sate.

Scoaterea P.C.R. in afara legilor de catrepartidul marii burghezii a insemnat o lovituragrea data clasei muncitoare S i fort.elor demo-cratice din Romania. Ultimele materialsdocumentare aparute in volum se referala schimbarile produse in conducerea partidu-lui prin organizarea unui Directoriu al P.C.R.

o data cu trecerea lui in ilegalitatedemascarea masurilor anticomuniste luatede guvernul liberal prin suprirnarea ziarelorSocialismul" Si ,,Munkas" din iulie 1921si alte masuri luate In noile conditii ale munciipartidului.

Pentru a facilita Intelegerea mai exactaa unor actiuni ale P.C.R. in aceasta etapa,volumul a fost insotit de adnotari, iar pentruconsultarea lui mai operative de indici denume, geografici, de organizatii, congrese, deintreprinderi Si institutii, de periodice.

Documentele Inmanuncheate In volumreflects lupta grea Si eroica a P.C.R. inanii 1921-1924. Intrucit repetatele arestariSi prigoane au Ingreuiat activitatea P.C.R.Si au avut ca urmare pierderea unui marenumar de documente ale partidului comunistSi ale altor organizatii revolutionare, cumse explica In prefata volumului, consideramca trebuie depistate not fonduri sau documentedin cadrul organelor administrative care auvenit In contact cu miscarea muncitoreasca,alte ziare Si reviste In afara celor democratice,ca Adevarul" Si Dimineata", folosite eledoar In mica masura. Cercetarea mai insistentaa arhivelor locale poate evidentia noi laturiSi aspecte inedite ale drumului parcurs demiscarea revolutionare In perioada de carene-am ocupat. Folosirea arhivelor sau preseistraine ne poate oferi alte surse de informatiipretioase.

I. Apostol

-ji.a

si-a

si

6i

www.dacoromanica.ro

7RECENZII 1.057

NICOLAE COPOIU, Socialismul european si miscarea muneitoreasetisi socialists din Romania, BucureFAi, Edit. politica, 1971, 175 p.

Daca studierea istoriei unei titri in strinsiileg:Ultra cu procesul istoric inconjuratordevine o cerintd, resimtitd tot mai mutt,a cercetarii actuale, studiul istoriei mi*cdriimuncitore*ti nu poate fi conceput la scarasenanificatillor *i irdsaturilor generale lardo perspective internationald a fenomenului.Dorneniul istoriei miscarii muncitore*ti esteunul din cele mai propice pentru formareasentimentului unitatii procesului is toric uni-versal, In diversitatca manifeslarilor sale,pentru crearea unui larg orizont de judecatdSi analizd a realitatii sociale. Daca universali-tatea *I sincronismul shit tendinte ce-*iafirma viguros prezenta in epocilc moderndsi contemporand, mi*carea muncitoreascilreprezintd un adevdrat chiag at unitatiiprocesului istoric. Unitatea devine un ele-ment con*tient promovat, o idec cAlattzitoarea fortei sociale chemata sa transforme'mum

Internationald prin esenta sa,mi*carea muncitoreasca socialists nu poate fi,a*adar, cercetatd *i Inteleasii Had ea, Intr-unfel sau altul, se abordeze aceasta dimen-siune fundamentald a sa.

Atentia e retinutd de obicei de domeniulnemijlocit at legaturilor relatiilor intre

muncitore*ti din diferite WI, alorganismelor internationale ale clasei munci-toare. 0 viziunc concret istorica asupraproblemei confine Iasi elemente dintre celemai revelatoare pentru tralarea aspectelorIrorelice si ideologice ale inlernafionalismului.Acestea reprezinta de fapt expresia generali-zata a pozitiei clasei muncitoare in ansamblulrelatiilor sociale */ la practicii istorice in evolu-tia concreta.

Mai departe. Definirea fizionomiei mi*cariisocialiste *i muncitoresti dintr-o Larda caracteristicilor sale, implied raportareala" 'fili*carea muncitoreascil internationald.0:- investigatie a configuratiei ideologice

a mi*cdrilor socialistc, a*a cum s-au constituitele in diferite Mari in perioada Internationaleia II-a, de pildd, a problemelor cu care au fostconfruntate, a modalitfitilor de rezolvare,a fenomenelor ce condenseaza actiunea,lupta gindirea socialists In epoca data, ar dafrapante dovezi de similitudine, ar furnizaun material de reflectle extrezn de importantasupra sensului profund at modului in carelrebuie conceputd unitatea istoricil a dezvoltd-rii mi*cdrii muncitore*ti.

Sarcina nu este insa dintre cele u*oarenu numai pentru cal presupune un unghide abordare oarecum nou fata de eel uzitatde obicei In lucrdrile consacrate problematiciiinternationale a mi*cdrii muncitore*ti, ci

pentru ca necesita o arie vasty de investiga-tii. Orice studiu partial care concurs la rezolva-rca acestei sarcini este insa binevenit *i oncelucrare care confine elemente intemeiatede ordin faptic interpretativ poate fiprivity ca o etapd pregatitoare in solutionareaproblemei.

Dintr-o asemenea categoric face partelucrarea recent aparutd a lui Nicolae Copoiu,Socialismul european si miscarea muncilo-reasca si socialists din Romania. Lucrareainindnuncheazd, de fapt, preocupari mai vechiale autorultti, concretizate lntr -o serie destudii *1 comunicari care au fost incorporatein substanta cercetarii de fatil, bineintelesen adaptarile *i dezvoltdrile de rigoare.Intr-un numdr restrIns de pagini, autorula cautat s3 condenseze un mare volum de faptesi idei, sa dea imaginca unei intregi perioadeistorice din punctul de vedere at raporturilordintre socialismul roman *i ccl european.

Centruf de gravitate at cercetarii cadepe relevarea legaturilor Internationale alemi*carii muncitore*ti*i socialiste din RomaniaSi pe modul in care ea a receptat anumiteevenimente europene de importanta' istoriei.Este firesc, de aceea, sa gasim pe larg dez-

Insasisi

si

simiscarile

ci

anumita,

si

si

si

www.dacoromanica.ro

1058 RECENZU 8

batute In paginile lucrarIi asemenea momentsca lotemeierea Internationalei I si rolul eiIn dezvoltarea miscaril muncitoresti Inter-nationale, ecoul Comunei din Paris In Roma-nia, Comuna In traditiile miscarii muncito-resti romane, prima revolutie ruse (1905-1907)

miscarea socialistA din Romania, pozitiaacesteia fats de primul rdzboi mondial,miscarea de solidarizare a prolctariatuluiroman cu Marea Revolutie Socialists dinOctombrie, sprijinul oamenilor munch' dinCara noastra acordat Republicii Ungarea Sfaturilor etc.

Gercetarile lui N. Copoiu, inclusiv studiulde fats, reprezintd contributii substantialela elucidarea unora din problemele de istoricamintite. Astfel, participarea romanilor laComuna din Paris, ea terns specialA de cer-cetare istoriografica, dobIndeste In lucrarearecenzata si In alte articole ale autoruluiconsistenta .i dimensiunca stiintifica neccsare.Investigatii de arhiva, inclusiv In arhiveledin Franta, s-au soldat cu rezultate preciseSi pretioase. Despre ecoul Comunei din ParisIn Romania se putea Insa scrie mai nuaniat,mai ales In cc priveste receptarea evenimen-tulni In presa vremii.

0 alte tuna stapinita temeinic ¢i jalonataIn linii sigure priveste momentul istoricde culme al perioadei tratate Marea Revo lu-tie Socialists din Octombrie receptarea eipe planul constiintei si acttunii de catre clasamuncitoare din Romania. Rolul preset soda-liste In difuzarea adevarului despre revolutie,In dezvaluirea sensului marilor transformaripe care le-a suferit socletatea rusa, to informa-rca opiniei publice despre desfasurarea lupte-lor pe diferite fronturi ale razboiului civil$i In d.ezbaterea teoretica a experientei istoricefurnizata de revolutie este lnfatisat sintetic,dar suficient de lamurit si de convingator.Reconstituind tabloul participarli oamenilormunch din Romania la apararea sprijinirearevolutiei, N. Copoiu scrie : ...pe Intinderileimenae ale Rusiei, sute mii de romani,fie ca erau adepti ai socialismului Ines Inaintede ritzboi, fie ca s-au devotat cauzei Revo lu-tiei din Octombrie In conditiile concretedin Rusia, au luptat, multi dintre ei jertfin-

du-si vista, impotriva dusmanilor interniSi externi ai primului stat socialist" (p. 141).

Studiul recenzat desprinde etapele partici-parii luptatorilor romani pe baricadele Inaltatede Mare le Octombrie In functie de evolutiaevenimentelor, de zonele geografice pe cares-au desfasurat, de capacitatea organizatoricaa revolutionarilor romani $i, fireste, de raportulIn care ei s-au aflat cu miscarea din propriajars.

In paginile lucrarii, traditiile internationalsale clasei muncitoare din Romania capatavigoare si relief ; ele pulseaza In actiuniemotionante, In fapte atitudini de marenoblete si eroism. Autorul apeleazA la datesemnificative, selecteaza din literatura aparutaepisoade vii, uneori se apleaca pc filele unuidocument mai putin cunoscut sau chiarinedit. N. Copoiu nu are totusi voluptateafaptului inedit si, oricum, nu-I cultiva cuostentatie ; ti place sa prinda datele existenteIntr-o montura explicative solids, deli uneorisensul materialulni documentar nu estecaptat adecvat In firul expunerii.

Lucrarii nu-i lipseste orizontul istoricgeneral necesar tratarii unei asemenca teme ;de.i faptele propriu-zise despre miscareasocialist) europeana sint punctate sumac,de ne lase sil Intrevedem disponibilitatilcautorului pentru creionarea unor proportiijuste ale perspectivei istorice, simtul dezvoltatde orientarc Intr-un cimp istoric de dimensiunispatio-temporale relativ vaste, capacitateaperceptiei unei situatii istorice de ansamblu.Este, credem, elementul cel mai valorosal lucrarii lui Nicolae Copoiu, cu toate' eanu persevereazA totdeauna pentru a -1 valorificaprintr-o amanuntita cercetare la obiect sau,In orice caz, printr-o elaborare care sa duesmai In profunzimea proceselor si evenimen-telor evocate.

SA ne explicam pentru mai multS claritate.Dupe titlu, lucrarea Ili propune sa a.$eZC

milcarea muncitoreasca i socialists dinRomania In perspectiva socialismului eu-ropean, sa dezvaluie raporturile dintre de.Evident, nu este vorba doer de enumerareafaptelor care atesta existenta unor legaturi,actiuni de solidarizare etc., pentru c A depista-

5i

gi

*i

si

si

www.dacoromanica.ro

9 RECENZLE 1059

yea descrierea for nu reprezinta, din punctde vedere stiintific, o performanta. Temasolicit' o analiza comparative de ansamblu,o viziune bazald pe raportare pentru a definicaracteristicile specifice, profilul propriu at ac-liunii, gtndirii luptei socialismului romansi pentru a avea o tnfelegere mai profundda ceea ce reprezinta unitatea procesului istoricto dezvoltarea europeand a rnisclirii socialiste.

In acest sens vom face uncle remarci,etc urmarind sa sugereze tipul de problemela care tema le datoreaza raspunsul. Astfel,autorul Infatiseaza in lucrare aspecte impor-tante ale miscarii muncitoresti internationalesi romane, Insa In destule cazuri ele shitcxpuse In sine, fare realizarea contactuluinecesar, a sudurii dialectice, astfel Inc It

ideca si imaginea s. circule in permanentadinspre miscarea muncitoreasca internatio-nalii spre socialismul roman si invers. Incadin primele paragrafe cele consacrate luiMarx despre dezvoltarea tarilor romane,altfel interesant si bine conceput, si Inter-nalionalei I ne intimpina acest procedeual dezvoltarii In sine a subiectelor.

Ace Iasi lucru se petrece si in cazul examina-rii unor aspecte ale miscarii socialiste dinRomania cum ar fi paragraful dedicatcre:irii parlidului politic al clasei munci-toare, sau partite care trateaza lupta claseimuncitoare din Romania Impotriva razbo-

pentru pace si Intelegere !titre popoarelcdin Balcani (1912 1913)etc.

Sigur, In ansamblu, cercetarea nu sedesfasoara sub forma unei duble suite de temedistincte, coexistind pe planuri suprapuse ;exista un curent subteran asociativ, careasigura legatura necesara, numat ca el devinenu o data prea firay. Dace autorul ar fi apelatIn mai multe eleinente de ordin ideologic,la mai multe date din toate sferele de manifes-tare ale activitatii clasei muncitoare, avindo mai mare aderenfd la lema dal& sigur ca efec-tul stiintific obtinut ar fi Post superior.

La pagina 60 a lucrarii se scrie, de pilda,ca In programul P.S.D.M.R. din 1893 se pre-vedea : abolirea monarhiei si instaurarearepublicii...". In realitate, o asemeneaprevedere nu figura In program. Din punctde vedere al temel date important era tocmai

de aratat data fenomenul era izolat sau eracomun, oarecum, socialismului european. Dince cauza In multe alte programe ale social-democratiei europene germane, ungare,austriece etc. nu era Inscrisa aceastarevendicare, care a fost atitudinea lui Engelstap de aceasta omisiune din programul dela Erfurt (1891), cum isi reprezentau socialistiiperioadei Internationalei a II-a raportulsocialism republics etc. etc. ? Si pentru caam amintit de programul de la Erfurt, carea inspirat alte documente programaticesocialiste, este fireasca Intrebarea daca pro-gramul socialistilor romani din 1893, o lucrare,evident, de factura proprie, a tinut seamade experienta teoretica a social-democratieigermane, cu gradul de dezvoltare si cu fortape care aceasta o avea ? Exists referiri darela aceasta chestiune, inclusiv ale lui Ghereato scrisoarea semnata Un vechi socialist"din 1900.

Sa apelain la alt:! chestiune. Sc cunoasteca socialist roman' au dus o sustinutacampanie ideologica lmpotriva anarhismului.Este suficient sa amintim articolele lui Nadej-de, Rion, dar mai ales ale lui Dobrogeanu-Gherea, printre care Anarhia cugetdrii (articolmentionat si In lucrarea lui N. Copoiu) bucu-rindu-se de elogii din partea elitei socialistecuropene, inclusiv a lui Engels. Problemacare se pune In cazul cercetarii de fats esteurmiitoarea : ce loc a ocupat atunci luptaImpotriva anarhismului In cadrul activitatiisocialiste europene, la congresele Internationa-lei a II-a Bruxelles (1891), Zurich (1893),Londra (1896) , cc atitudine a avut Engelslap. de aceasta luptil, ce scrieri mai Insemnatepe plan european IntlInim In epoca (K.Kautsky, G.V. Plehanov etc. ), ce caracteris-tici prezintil acestea In raport cu cele ale soda-listilor romani etc., etc.

Mai departe. Miscarea socialiste din Roma-nia a trebuit, In faza dc Inceput a dezvoltariisale, sii se delimiteze de curentele de nuantiiburghezo-democratica, In special de celeradicale. Aceasta actiune dusa in numeleautonomies misc3rii, ca miscare a proletariatu-lui, nu este proprie doar socialismului roman.0 actiune similara s-a petrecut In Italia,In alte parti unde au existat traditli radicale

*i

Mini,

www.dacoromanica.ro

1060 RECENZII

puternice. Nu mai vorbim de socialismulfrancez, unde, datorita tocmai fortei tradi-tiilor radicale si rcpublicane, In miscareasocialists au persistat multi vreme nuancesi tendinte cu o puternica coloratura radicals.

Tratarea chestiunii s-ar fi impus, credern,In paginile lucrarii de fata In ideea situariisocialismului roman In perspectiva celuicuropean.

Se cunoaste, de asemenea, importantadeosebita pc care a capatat-o lupta ideologiesdusa de socialistii romani Impotriva tezei

socialismul plants exotica" lansatadc exponentii cercurilor dominantc din Roma-nia. Inca Nicolae Codreanu semnala In 1875prezenta acestei teze In arsenalul ideologieiliberate romane si nocivitatea ci 1, jarDobrogeanu-Gherea Isi propunea sil demon-streze In studiul Ce vor socialistii romdni?ca socialismul are loc (In sens de teren dedezvoltare. n.a.) In tam noastra si cil nu-iplants exotica la noi cum nu-i nici In Europa"2.

Accasta teza nu este insa produsul exclusival ideologiei burgheze din Romania. Au recursla ea cercurile dominante din multc tari cuun grad de dezvoltare mai scazut dectt ccicdin Occidentul european. Au trebuit, de pilda,sa-i des riposta In forme similare socialistiiunguri si cei bulgari. Despre aceasta vorbesteGustav Auerbach, o prezentil frecventaIn cadrul contactelor socialiste romano-ungare, In articolul Chestia agrara si socialism(fn Ungaria publicat In Viitorul social"3,nemaivorbind de Dimitar Blagoev, care a scrisno amplu studiu dedicat analizei acesteiprobleme sub titlul Ce este socialismul si dace'are teren la noi? (1891). Asa cum s-a subliniatIn literatura de specialitate4, este interesant

Documente privind istoria Romdniei,Razboitil pentru independent& vol. I, partea I,Edit. Acad., 1954, p. 609.

2 Rcvista socials ", an. I, nr. 8-11(1885-1886), p. 333, 388.

3 Nr. 7, februaric 1908, p. 20.t Vezi articolul On socialist international

relations in southeastern Europe at the end ofthe 19 th and the start of the 20 lh century,In Revue roumainc d'histoirc ", torn. V,

nr. 6 (1967), p. 941.

de constatat ca modul de argumentare at lidBlagoev impotriva atacurilor venite dinpartea idcologilor burghezi care ncgau legi-timilatea miscarii socialiste bulgare estefoarte apropiat de eel folosit de Dobrogeanu-Gherea in studiul Ce vor socialist ii romani?.De altfel, lucrarea ar fi trebuit sa valorificemai pc larg materialele existents desprelegaturile socialistilor romani cu miscarilesocialiste si muncitoresti din tilrile vecine(Serbia, Ungaria, Bulgaria).

Receptarea evenimentelor primei revolu-lii ruse (1905-1907) In Romania este bogatsi amplu reprezentata in lucrare. Continuatotusi sa ramina o sarcina a cercetarii analizaatitudinii social-democratici romane fats degreva politica de masa ca forma de lupta a pro-letarialului pe care revolutia rusa a Inscris-oin preocuparile socialismului european.

In opera de valorificare a experienteiistorice a revolutiei burghezo-democrate dinRusia, aceasta a fost una dintre problernelecele mai dezbatule si con trovei.sate. DacaRosa Luxemburg si alti adepti ai stIngiisocial-democratiei germane au imbratisatideea luptei politice de masa sesizind justsemnificatia sa istorica, conducatori socialistide prestigiu, inclusiv August Bebel, au patrunsmai greu sensul si Insemnatalea fenomenului 5.

Este interesant de remarcat faptul ea delisocialistii roman' nu an facut din aceastaproblems un object de dezbatere teoretica,totusi aliludinea for rata de evenimenteierevolutionare din Rusia denota un acordde fond cu actiunea politica de mass camilloc de lupta socials. Implicit, ci priveaufavorabil noua experienta istorica generatade revolutia rusa. Nu !ma toti reprezentantilsocial-democratiei romane. Gherea a pastratrezerve si a avut, in general, cuvinte derepros la adresa orientarii tactice a socialisti-lor rusi. Mentiunile ramase de la el nu permit

5 Vezi V. V. Cistiakov, l'lianie russkoirevoliu(ii 190.5-1907 gg. na razvitie vzgliadotpRort Luxemburg, In Ejegodnik germanskoiistorii, 1968, lloskova, 1969, p. 125 -145;,,Viitorul social", nr.2, septembrie 1907,p. 131.

10

4

o

www.dacoromanica.ro

11 RECENZII 1061

Irma sa descifram clar continutul punctelorsale de vederc.

In legatura cu activitatea lui Gherea,credem Ca In lucrare s-a pierdut ocazia de a seInfati5a nivelul european al activitatii teore-tice a socialistului roman, multiplele salecontacte cu personalitatile proeminente aleepocii, dimensiunile figurii sale In proiectiageneral-europeana. Este drept, despre Gherease aminte5te In lucrare de etteva ori, darIn treacat, irelevant. Prezentlndu-se programulsocialist din 1885-1886, se putea mentions,de exempla, rolul lui Gherea, autor al progra-mului, In fundainentarea teoretica marxistaa ini5carii socialiste din Romania. Opera depionierat Intreprinsa de el In Romania se aso-ciaza cu activitatea altor figuri europeneale epocii : G.V. Plehanov, D. Blagoev,Paul Lafargue, Jules Guesde (cu care a Intre-punt contacte Inca In 1879), K. Kautsky,A. Labriola, August Bebel, Franz Mehringetc. Fireste ca s-ar fi impus, de asemenea,Intruclt se expun destul de amanuntit luerarileCongesului de la Basel al Internationaleia If-a (1912) sa se specifice faptul ca social-democratia romans a fost reprezentatil acolode C. Dobrogeanu-Gherea 5i C. Grigorovici.Delegatia romans a luat initiativa uncirezotutii, far Gherea a scris In presa socialistsronulna despre lucrarile forumului interna-tional.

Lucrarea aminte5Le despre preocuparilesociali5tilor romani pentru dezvoltarearata a muncitorilor 5i numeste uncle publicatiien profil educativ cultural. Caracterul temeiaborclate ofcrea insa un prilej nimerit pentru

a evidentia un fapt isloric ce-5i croie5te drum$i in literatura de specialitate de poste hotares5i anumc : mi5carea socialists din Romaniaa reu5it ss dea un prestigiu neobi5nuit

culturalc depuse, sa se afirme, mai alesIn domeniul criticii literare marxiste, fntr-unmod care-i asigura fn multe privinte prioritateeuropeana 7 confers scnsuri 5i dimensitntigeneral-europene.

Cele semnalate mai sus nu dimintteazaImplinirile 5i reu5itele reale ale lucrarii.Ele reprezinta mai degraba puncte de repei-pentru o cercetare conceputa la alts scars 5icu all diapazon faptic 5i interpretativ. Sarcinaunci asemenea lucrari se contureaza In rataistoriografiel noasLre, dupa cum se profil5i elementele realizarii ci.

Studiul lui Nicolas Copoiu reprezintao claps spre aceasta realizare. La dimensiunileconcepute Cu profilul ales, lucrarea se prezintaca o investigate utilii, scrisa ]impede, intr-otinuta stilistica sobra 5i concisa. Ea areprilejul de a fi prima cercetare de ansambluintr-un domeniu a carui aprofundare necesita5i o reinnoire a viziunii 5i a perspectiveide abordare, precum 5i Improspatarea extin-derea bazei documentare.

6 Vezi Le mouvement social", nr. 59.avril-juin, 1967.

7 Vczi Al. Dima, Gherea fn cadrul criliciisiiinfificc europenc, In Sludii de islorie a leorictlitcrare romanefli, Bucure5ti, E.P.L., 1962.

Damian Hurezeanu

VASILE NETEA, C. A. Rosetti, Buctire§ti, Edit. §tiintificA, 1970, 444 p.

Realizata graft din averlisment", cuprin-sul coda In treisprezece capitole, rezumat fran-cez, indice de nume 5i multe ilustrajii In afara

textului, cartca lui Vasile Netea I5i propune sacerceteze 5tiintific viata 5i faptele lui (:.A_Rosetti, fncadrate In evenimentele epocii sale_

culla-

i

eire

51

activita-tii

www.dacoromanica.ro

1062 RECENZII 12

Plec Ind de la faptul cl, desi ultimele dece-nii au dat o bogata recoltii de studii si mo-nografil, consecrate revolutionarilor dela 1848, luptatorl pentru Unirea Principatelorsi independenta Romanic', generatia acelorevenimente n-a ajuns Inca a fi cunoscutaIn totalitatea ei, In modul de glndire al princi-palilor ei exponent', a legaturilor pe carele-au avut cu masele populare sI nici In ceeace priveste tendintele si devenirile ei ulterioarc,autorul cauta, In studiul de fats, sa Inlatureo lacuna din istoriografia romane si sa con-tribuie la clarificarea unui proces politic,Inceput la 1848 si continuat pine In pragulvremii noastre. Alegerea subiectului estedeterminate, pe de o parte, de faptul caC.A. Rosetti a fost una dintre cele mai dina-mice personalitati ale secolului al XIX-lea,care si-a dat contributia la toate marile acteale timpului, legIndu-si numele de anulrevolt] tionar 1848, de dezvoltarea ziaristiciiromanesti, a luptei pentru unire, pentructicerirea independentei si organizarea statuluiroman modern, far pe de alta, ca tot cc s-ascris despre aceasta proeminenta figurain trecut a varlet Intre invective dura si elogiulentitziast, Lira sa fi existat o aplccare sprecercetarea minutioasa si obiectiva a intregii

activitati asa cum ea se oglindestepe larg In marturille cont6mporane sprea ne ti dat monografia cei se cuvenea. Aceasta,,icoana complete si adevarata" a unui vajnicluptator cu rare calitati sufletesti", ceruta.de Gh. Baritiu In 1885, de G. Ionescu-Gionin 1892 si de seri itorul C. Gene In 1936, care sase materializeze tntr -o carte bine scrisa",pare di s-a realizat potrivit asteptarilor,prin efortul, priceperea si talentul autoruluiprezentei monografii.

Irnonsul material faptic, existent subtoate formele marturiei documentare, staptnitIn intregime de autor, este supus unei minu-tioase analize cu scopul de a degaja, in forma.cea mai obiectiva cu putintA, figura eroului situ,asa cum a existat ea In realitate, desprinsiipe eft se poate, de subiectivismul inerentoricarei interpretari omenesti. Firul conducatoral expunerii, dat de cea mai important)(Hare sursele documentare pentru yeti-fiearea Intregului material informally In

desfasurarea faptelor Insemnarile zilniceale lui Rosetti este completat de autorIn panne lui lacunare, atit cit i-a Yostposibil, prin compararea altor marturii,uneori inedite, spre a da luerariio baza sigura de argumentare in discutareadi feritelor probleme (a se vedea, Intre altelep. 129, 135, 183, nota 8, 287, nota 81 etc.),

Axate pe criteriul cronologic al expunerii,care ofera cititorilor tabloul vietii luiG.A. Rosetti In desfasurarea ei impletitacu prezentarea evenimentelor politice si socialedin Cara si strainatate la care a participat,capitolele cartii corespund fiecare cite unuiadin faptele mai Insemnate care jaloneazadezvoltarea politica a Romaniei din secolulal XIX-lea. De altfel interesul opiniei pentruC.A Rosetti nu a incetat o data cu sfirsitulvietii. Dupa. moarte (1885), a continuat sa fie,cu o mare parte a activitatii lui, relevat pozi-tiv de posteritate. Felul cum in cel din unfitcapitol autorul aduna minutios si prezintaparerile totdeauna elogioase care - au fostemise In scurgerea vremii, la diferite ocazii,nu Indreptateste afirmatia ca Rosetti caom politic si ziarist a fost un uiLat"(a se vedea Romania literara", 17.XII.1970).Dace cei mai multi dintre autorii modernicare au cercetat in ultimul timp activitatearevolutionarilor de la 1848 au dat prioritatelui Nicolae Balcescu si Mihail Kogalniceanu,ocolind pe Rosetti, credem ca se datoresteIntre altele si faptului ca acesta din urmareclama, pentru prezentarea lui 1ntr-o mo-nografie complete, cu patrunderea si interpre-tarea Intregului material informativ, un efortla care nu oricine se putea lesne Incumeta.

Desi nascut intr-o veche famine boiereascasi crescut in mediul clasei conducatoare,C.A. Rosetti este printre primii beneficiariai soartei care, la virsta maturitatii, dinproprie initiativa si nesilit de nici o Imprejurare,a renuntat la priyilegiile categoriei sale soeiale,spre marea consternare a rudelor, trectndpe pozitia burgheziei In formatie, fail a pierdedin obiectivul preocuparilor generale marea ma-sa a taranimii. Acesteia, In mod platonic, i-aaratat compatimire on de cite on a avut oca-zie, Earl ca, din punctul de vedere al realizarilorpractice, cu toad pozitia proeminenta pe care

liii

www.dacoromanica.ro

13 RECEN ZU

a avut-o citeodatil In conducerea statului, sAfi putut invinge rezistenta beneficiarilortoemetilor agricole spre a-i veni cu adevAratIn ajutor. Profunda lui iubire de oameni i-aIntretinut elanul permanent de luptA Im-potriva ortnduirilor Invechite din societateatimpului sAu, orienttndu-1 care marea multimea categoriilor exploatate, pentru care eratotal de Neut. In Tara RomaneascA de atunci.Ca tipograf si librar, pentru a veni In sprijinulmusicitorilor din aceastA bransa, a luat inilia-tiva infiintarii societatii de ajutor reciproca lar,ratorilor tipografi, prima societate roma-neasczl de acest fel. Desi libraria lui era maicurtnd o cash de culturA si de informare

negustorimea de toate categoriiledin Bucuresti a tinut sA-1 aleagli prim starosteal ci, fapt care atestil imensa Jul popularitateIn rfridurile pAturilor mijlocii din capitala larii,chcmate prin exemplul lui sA dea munciiproductive pretuirea si intelesul nou, ne-canoactit In societatea feudalA de pina atunci.

Schimbarile economise din prima junia-tate a secolului at XIX-lea In PrincipateleromArie, datoritA In primul rind tratatului dela Adrianopol si prevederilor RegulamentelorOrganice, care stimulau mica productiede mArfuri, dar mai ales comertul, au treatun cadru mai larg preocupArllor politice,de care se va lega cu predilectie intelectuali-tatea, tinutA sit se exprime prin singurulmij.loc posibil atunci, creatia literard. InaceastA categoric a fost si C.A. Rosetti, care,incerelnd mai !nth cariera armelor, intriiIn arrnatA si gratie originii sale, de care seva tepada mai ttrziu devine adjutantal doinnului Alexandru Ghica.

Renuntind la cariera de militar pentrua se dedica literelor, Rosetti ajunge, destulde Until., unul din principalii membriai Societatii filarmonice", unde, alaturide Grigore Alexandrescu si Cezar Bolliac,va fl socotit ca o speranta a literaturii romane,flied totodata, alAturi de Balcescu, Tell,AL G. Golescu-Negru, unul dintre fondatoritsooletAtii secrete FrAtia". Intr-un capitolspecial (p. 40-78), autorul analizeazA acti-vitatea poeticA a lui C. A Rosetti,descrlind-o-xaetsi precizind influentele care au modelat-o,tabitindu-i corespondente interne. Din aceastA

1063.

analiztl, Vasile Netea conchide cA Rosettia fost cel mai pasionat si mai senzual trubadural deceniului al patrulea al secolului trecut,un pAtimas epicureu erotic, reprezenUndun aliaj turburator de Don Juan si Casanova"(p. 44).

In 1845, C. A. Rosetti pleacA In Frantapentru studii, unde jail in contact cu renumi-tii profesori de la College de France, Jules.Michelet si Edgar Quinet. CAlAtoria loiRosetti la Paris constituie o datA esentialaIn istoria miscarilor romanesti pasoptistedin capitala Frantei, fiind semnalul uneimobilizAri de forte cu rol hotArItor in organi-zarea revolutiei (p. 84). Rosetti a avut rolhotArttor la infiintarea Societatii studentilorromAni ", at carei presedinte de onoare a lostproclamat poetul Lamartine, ajuns apoiministru de externe al guvernului revolutionarfrancez. Societatea studentilor romAni" dinParis, care era in legaturi strinse cu FrAtia"si cu Societatea literara" din Bucuresti,a avut o mare inrlurire in pregatirea politicdsi patrioticA a viitorilor participanti in revolu-tia de la 1848.

Inapoiat In tarA, Rosetti elaboreazil,Impreuna cu Ion Ghica, planul de organizarea revolutiei romAne, fiind apoi ales In Comitetulrevolutionar §i insArcinat sii organizeze revolu-tia In capitalA. Arestat dupA izbucnirea

este eliberat la interventia maselor popu-lare §i numit la Inceput prefect al politielcapitalei, apoi, dupa abdicarea lui Bibescu,secretar at guvernului provizoriu. Pentrttsustinerea revolutiei C.A. Rosetti inflinteazOziarul Pruncul roman", in coloanele caruia.elva preconiza unirea Moldovei cu Muntenia,ImproprietArirea taranilor clacasi, lArgireadreptului de vot. Prin aparitia acestui ziar

scrie autorul se inaugura nu numaio era nouA In publicistica ci si unnou capitol din vista lui Rosetti ziaristica(p.152). Autorul caracterizeazA just rolullui Rosetti In cadrul revolutiei de la 1848(p. 174 179), thud unul din exponentiiabsoluti ai insurectiei". La baza revolutiei..Rosetti a pus necontenit poporul natia ,considerat de el ca fiind izvorul puterli-Ca si Balcescu, Rosetti a urmarit cu staruintacolaborarea cu celelalte miwAri revolutionare

edged-rii,

remand,

www.dacoromanica.ro

1064 RECENZII 14

41in estul Europei, mai ales cu cca din Polonia.Lui t se datoresc doua mesaje trimise dercvolutionarii romani lui Edgar Quinet,Melte let si Lamartine, indata clupa declan-sarea insurectiei de la Bucuresti, spreexprima recunostinta pentru spiritul revolu-tionar pe care si 1-au insusit In capitala Franteisi pentru a le cere sa sprijine eforturile guvernu-ha roman In lupta sa pentru civilizatiasocials" si independenta nationals. El vafi ultimul Ittplator care va depune armeleicicologice ale revolutiei.

Dupa lichidarea miscarii, In cei noun anido exit, C.A. Rosetti, secondat de sotia sa,Maria Grant, va desfasura o intensa activi-tate patriotica in Franta si Anglia, dIndcurs vocatiei lui de ziarist, care-1 punea In modfiresc In relatii cu exponentii ziarelor influentedin capitalele celor dona marl puteri europene.Aspirind la un organ propritt de publicitate,el va scoate In 1851 la Paris rcvistaRepublica romans ", care reprezinta cea maide seamy realizare editorials si redaetionalaa lui C.A. Rosetti to anii exilului. Din aceavretne dateaza si strinsele lui legaturicu radicalii francezi Pierre Leroux, Ledrtt-Rollin, cu socialistii Louis Blanc si Proudhon,cu revolutionarii italieni Giuseppe Mazinnisi Giuseppe Garibaldi, precum si cu reprezen-tantii emigrantilor polonezi, unguri si germani.Scopul urmarit de dinsul In intreaga activi-tate depusii in anii exilului era eliberarcasociala si nationals a poporului roman,precum si crearea unei republici universale,iniaptuiri tot asa de imposibi le atunci,dill una, cit si alta, dar care-1 definescpe Rosetti ca pc un vizionar care luptacu mai multi Inversunare dud tinta urmaritaeste sortitii unei realizari mai indepartate.

Razboiul Crimeii si tratatul de la Paris,care scotea Principatele romane de subdirecta suzeranitate a Portii otomane, anu-lind sanctiunile aplicate de guvernele Turcieisi Rustei fostilor revolutionari de la 1848,C.A. Rosetti, ca si ceilalti exilati, au primitIncuviintarea de a se inapoia in patrie, undcse ducea lupta pentru Unirea Principatelor.El va fonda la Bucuresti, in toamna anu-lui 1857, ziarul Romanul", care, prin caracte-rul sail patriotic si democratic avea sa devina

una din publicatiile cele mai Insemnateale vremii, in jurul careia urma sa se constitutegruparea politica national - liberals. Coneomi-tent cu activitatea publicistica Rosetti sepreocupa si de organizarea partidului national,at calla comitet electoral era constituitla sfirsitul anului 1858. In lucrare se aratarolul lui C.A. Rosetti in alegerea lui Cuzaca domn al celor cloud tari (p. 247-251)In timpul caruia va fi deputat, directoral tcatrului national din Bucuresti si prim-staroste at negustorilor. A Post si membrual guvernului, ca ministru al instructiuniipublice. Atit ca ministru, cit si ca ziaristin coloanele ziarului "Romanul", nu Inceteazas.I sustina necesitatea unor reforme socialeavansate, privitoare la situatia taranimii,la modernizarea administratiei de stat sila organizarea Invatamintului.

Dar guvernarea autoritara a lui Cuzadeclanseaza prin coloanele ziarului Romanuropozitia gruparii liberal-radicale in frtmtecu seful ei, care devinc dusmanul personalal domnitorului, hotarit sa-1 rapuna prinorice mijloc at talentului situ de polemist,lastnd sa i se vada cu aceasta ocazie si parteaurlta a caracterului sau. Dupa suspendarea(le catre guvern a ziarului Romanul"si succesiv a altora, infiintate ulteriorde C.A. Rosetti, el se vede nevoit sa renuntepentru moment la activitatea ziaristica.Inlaturarea sa din clmpul activitatii publi-cistice scrie autorul nu va face decltsa-1 Inversuneze si mai molt impotrivalui Cuza, In care el a ajuns a vedea un adversarsi sa-1 determine a imbratisa, crt toata implaca-bila sa energie, units cu un veritabil gust pen-tru conspiratii, ideea rasturnarit domnito-rului (p. 275), idee care-1 preocupa de altfeldin 1861. Cu sprijinul financiar al printu-lui Gh. Stirbey, fiul fostului domnitor,acordat ziarului Romanul", Rosetti a publicatIn presa franceza un art icol favorabillui Gheorghe Bibescu, domnul rasturnatde pasoptisti care, atunci In 1861, fuseseales deputat in Camera din Bucuresti (p. 276).C. A. Rosetti nu s-a dat In laturi ca in inform-tiile ce le trimitea pentru ziarele franeeze

falsifice adevarul cu privire atit la evenimen-tele militare de la Costangalia in 1863, eft s

a-si

sa

www.dacoromanica.ro

15 RECENZII 1065

la urmarile loviturii de stat din anul urmator,scriind ca o mare parte din voturile plebisci-tului au fost mincinoase, fiind (Minute priningerinte prin presiunile politiei". El faceaaceasta numai din dorinta de a compromitepe Cuza pe Kogalniceanu (p. 274). In scri-soarea de la 6/18 iunie, trimisa lui AnastasePanu la Paris, Rosetti 11 lndemna sa expliceziaristilor cs proiectul de lege rurala allui Kogalniceanu ar fi fost un proiect comu-nist, comparabil cu acela al tarului Alexandrual II-lea din 1861" (p. 278). Pentru a con-tribui si mai mult la discreditarea lui Cuza,Rosetti publica el lnsusi, sub anonimat,brosura Relation authentique du coup d' Oatdu Prince Couza, Paris, 1864 (it, idem). Ca§i boierii din veacurile precedente, care piraula Poarta pe domnii neprieteni lor, informa-tiile $i aprecierile lui Rosetti despre evenimen-tele din Romania, asa cum le dadea el, dato-rita ziaristilor cu care era in legatura, aflaraun larg ecou In periodicele franceze, izbutindsa creeze un curent de opinie publica defavo-rabil lui Cuza (p. 279). Impreuna cu gine-rele sau, capitanul Pilat, Rosetti a avutun rol hotarltor In formarea coalitiei $i actiuniicare a rasturnat pe domn la 11 februarie 1866.Nici dupa abdicare primul domn alRomaniei nu a fost scutit de ura dusmanu-tut sau, care 1-a urmarit pina la moarte.La 11/23 februarie 1871 ziarul Romanul".lsi Indemna cititorii sä aniverseze ziva caderiilui Cuza ca o zi sfinta" ca o adevaratasarbatoare nationals ", amintirea ei fiindlegata de rasturnarea unui domn risipitorat averii publice" nesocotitor al constitu-tiei (p. 302). Posteritatea a stint Insa cttsä retina din aceste invective, pastrtnd numelelui Cuza curatat de toate calomniile, alaturatfaptelor care i-au adus, chiar din momen-tul decretarii Iegiuirii agrare, imensa popu-laritate care nu s-a diminuat In decursultimpului.

In timpul domniei lui Carol I, care-1 consi-dera ca pe seful gruparii politice de extremast1nga, C.A. Rosetti lsi va lega numele de parti-ciparea la actiunea pentru independenta poli-tica a tarii. Ca presedinte al Camerei deputati-lor va prezida astfel sedinta corpurilor legiui-toare de la 9 mai care proclama independenta

18 c. 2741

fats de Poarta. Dupe razboi, ca ministrude interne, nemaiavInd Irma influenta de alta-data In propriul sau partid, face, intre altele,unele Incercari de ameliorare a conditiilorde munca ale taranimii, care gemea subpovara legii tocmelilor agricole inventatade guvernul de la 1866, din care facea $iel parte $i agravata prin modificarile adusede conservatori In 1872 , dar nu izbutestesa obtina din partea parlamentului decito neinsemnata modificare a acestei legi.Ignorat in continuare de partid, care se orientasub influenta lui I.C. Bratianu, la o noun con-fruntare pe chestia modificarii constitutiei,neluindu-i-se In seamy propunerile, hotarastesa se retraga in 1882 din viata politica, darrevine In anul urmator, cind este ales si func-tioneaza ca presedinte al Camerei.

Rolul lui C.A Rosetti, In partidul care,din 1876, era chemat sa conduce destinele tarii,a fost imens, fare a fi preponderent. Autorulprezentei monografii arata, cu marturii con-temporane cittnd, Intre altele, pe alelui Titu Maiorescu faptul ca Rosettise afla alaturi de Bratianu la conducerea ta-rii" (p. 312). Aceasta importanti i-a recu-noscut-o $i Nicolae Iorga In legatura cu partici-parea la razboiul pentru independenta. Totusi,dace marele sau dusman conservator pro-babil In Note zitnice, ti face onoarea de a-1 situape aceeasi linie de egalitate cu Bratianula actlunea de conducere, II defavorizeazaYn alts lucrare, scriind : Ministrul prezi-dent, Ion Bratianu, lnaltat la guvern In frun-tea unui partid numeros si bine disciplinat,Incepe a-si simti si dezvolta 1ncetulcu Incetul calitatile omului de stat, pe care,In tot partidul sail, el singur le are" (TituMaiorescu, Istoria contemporand a Romdniei,Bucuresti, 1925, p. 107).

Atlt prietenia personals dintre C.A. Rosettisi I. C. Bratianu, participarea Impreunala toate actele politice, implicit conspiratiade la 11 februarie, stnt documentat Si con-vingator prezentate In cuprinsul lucrarii.De asemenea divergenta lui Rosetti cu partidul

cu Bratianu este comentata de autorintr-un paragraf special (p. 356-362). Rup-tura politica, In forma irevocabila, dintrecei doi prieteni, a fost determinate de nein-

$i

tsi

$i

oft $i

ci

si

www.dacoromanica.ro

1066 RECEN Z1.1 16

telegerile pe tema revizuirii constitutiei,a legii electorale si a legii presei, la carean contribuit si alte cauze, de mai micaInsemnatate. Autorul mentioneaza unelechestiuni de famine, care au dus la acelasideznodamint (p. 372).

Fara sA -i consacre un capitol aparte,autorul se ocupA pe larg In paginile car-tii si cerceteazA amanuntit activitatealui C.A. Rosetti ca ziarist, scotind in reliefmarile lui calitati in aceastA directie. Con-tinuind pe o treapta superioarA traditiilepresei romanesti, inaugurate de I. IL Radu-lescu si Gh. Asachi, C.A. Rosetti a contribuitconsiderabil la formarea unui stil publicistic,a unei tehnici redactionale, transformindziaristica intr-o disciplinA intelectualA si factnddin ea o forta sociala, un instrument de inter-ventie cotidianA in toate domeniile de activi-tate publica (p. 331). Organul de presA cucare Rosetti s-a identificat pins la contopirea fost Romanul", pe care I-a condus mai binede un sfert de veac. In tot acest timp,Romanul" a fost, ant pe plan intern,cit si extern, o tribune a celor mai inaintateidei si un puternic mijloc de afirmare a directo-rului sau, care -s-a relevat deopotrivA atitca ziarist, cit si ca om politic, impunlndu-sipecetea rolului sau covirsitor pe toate acteleistorice savirsite In viata de stat (p. 337).

In paginile cartii, adincimea cercetarilintreprinse de autor a tinut sA fie pe mAsuracomplexei personalitati a literatului, ziaristu-lui si omului politic, care a fost C.A. Rosetti.Folosind, pe lingA o larga bibliografie, multemateriale inedite din Biblioteca Academiei,lucrarea se impure printr-o pAtrunzatoareanaliza a izvoarelor. Cadrul larg in care esteconceputA depaseste cu mutt limitele uneimonografii de persoana, inscriindu -se ca o isto-rie a celor mai de seams evenimente ale dez-voltarii Romaniei In secolul al XIX-lea.Desigur ca, dace cercetarea autorului s-arfi Incheiat cu o concluzie, care sA stoatsIn evidenta in raport cu ceea ce se stiepropria contributie, atit ca material informa-tiv, at si ca interpretare, citeva linii dedefinire a personalitatii prezentate In paginilecartii, cititorii i-ar fi fost recunoscatori.

Intre putinele observatii care se pot face,unele simple greseli de tipar cum ar fi aceeade la pagina 101 ca poetul Lamartine arfi fost prim-ministru al Frantei, sau de lapagina 143, nota 24, unde, In loc de Gh. Fotino,este mentionat Nicolae , ne oprim la afirma-tia de la pagina 228, unde se vorbeste de activi-tatea economics a Jul C.A. Rosetti. AutorulBerle cA el este cel dintii care ... incearcAintroducereo la Bucuresti a petrolului lampantlinolin gaz", distilat la Viena dupA o nouAmetoda". CercetArile din ultimul timp aratAcA producerea petrolului lampant este rezulta-tul experientelor de laborator din Zara noastrA,care an izbutit, dupA multe si nenumArateIncercAri, sA produca, pentru prima datain lume, acest mijloc de iluminat in anul 1856.Producerea lui in cantitAti industriale a in-ceput imediat la Ploiesti, iar utilizarea luila Bucuresti, incepind cu data de 1 aprilie 1857,primul oral din lume iluminat cu petrollampant (a se vedea lucrarea, sub tipar,a lui C. M. Boncu, Contribujie la istoria petrolu-lui romdnesc). Dar in acea vreme C.A. Rosettiera in exit, iar la Inapoiere a gasit atit fabrica-rea petrolului la Ploiesti, cit si utilizarea luila iluminat in Bucuresti.

In concluzie, Vasile Netea a reusit sa deaIn paginile cartil sale un C.A. Rosetti asacum a existat el In realitate, cu toate calitatilesi defectele lui, scotind In evidenta, de-aInngul expunerii, trilsaturile care le-au carac-terizat pe linia realizArilor pozitive : dezin-teresat In ceea ce priveste persoana lui,gata de all sacrifica propria lui avere pentruinteresul general si de a face orice sacrificiupentru triumful ideilor In care credea. Modest,ambillos, principial si patimas in acelasi timp,tumarindu-si cu tenacitate adversarii, pen-tru rApunerea cArora nu se uita la armelepe care le alegea si la mijloacele de care se ser-vea. Acest profil psihologic, degajat din pagi-nile cartii, se recunoaste deopotriva In literatul,ziaristul si omul politic, care a fostC. A. Rosetti.

V. Mihordeawww.dacoromanica.ro

17 RECENZII 1067

EUGEN PAVLESCU, Meftefug si negol la romanii din sudul Transil-vaniei (sec. XVIIXIX), Edit. Academiei, Bucure§ti, 1970, 574 p.

Interesu] fail de istoria economics; fn epocimai indepartate sau mai apropiate crestenecontenit. Fata de ceea ce se stria acumnn deceniu, voile lucrari incearca o sintezaa cercetarilor si evident, atit prin materialuldocumentar infinit mai bogat, cit si printr-oexpunere mai coerenta, reusesc 0 atragaatentia unui cerc mai larg de oameni de sti-inta. La not fenomenul este cu atlt maiexplicabil cu eft investigatiile vechii istorio-grafi( In domeniul istoriei economice, al isto-riei comertului si industriei erau mai putindezvoltate In comparatie chiar cu uncletari vecine (Ca, de exemplu, Polonia). Mai mull,s-a acreditat ideea unei lipse a acestor pre-ocupari pe meleagurile noastre.

In acest context, orice noun lucrare Incare se incearca o sinteza a dezvoltariimestesugurilor si comertului Intr-o anumitaperioada istorica, limitata la o parte binedefinita a tarii, nu poate fi ocolita de atentiaspecialistilor si chiar a unui public mai largde cititori. Astfel se explica faptul a oricineva vedea cartea voluminoasa, semnata deEugen Pavlescu, o va lua In mina cu interes,cu atit mai mult cu cit ea se refers la o regiunefoarte importanta, am putea spune decisivaIn evolutla legaturilor economice dintreTransilvania si Tara RomaneascA, zonaBrasov Fa garas Sibiu Hateg. ColectiaBiblioteca istorica" in care apare carteala Editura Academiei Republicii SocialisteRomania constituie o recomandare de profun-zime stiintifica ce poarta girul Academiei.

Doua din preocuparile de baza ale romani-lor din sudul Transilvaniei, de la finele secolu-lui al XVI-lea si pins la sfirsitul veacului trecut,sint expuse de Eugen Pavlescu pe baza uneidocumentatii vaste. Este vorba de mestesugurisi de comert. Meritul autorului consta in aceeaca, pentru prima data in literatura de speciali-tate romaneasca, incearca sa prezinte acestedoua laturi ale vietii economice romanesti

din zona si perioada amintita. Nu se multu-meste cu documentatia scoasa pint acumla lumina In studiile si cercetarile de speciali-tate mai restrinse, ci recurge la imensul mate-rial documentar de arhiva, din pacate putinfolosit pins acum. Departe de a epuiza intregacest material, sau chiar cea mai mare partedin el, cartea lui Pavlescu ofera specialistilorneavizati, macar in parte, o imagine conclu-denta asupra bogatiei fondurilor arhivaledin Transilvania. Autorul afirma singur inCuvintul inainte ca nu a epuizat materialulpublicat si, cu attt mai putin, eel inedit" (p. 6).

Intr-adevar, Intr-o singura monografiepretentia de a epuiza arhivele ar aparea totallipsita de seriozitate stiintifica. Eugen Pavlescuvede si el lacunele de documentare, tar noi,specialistii, vedem poate si altele, care se potconstata mai putin in toiul unei munci actin-cite de investigatie.

Vora observe deci cA doar Brasovul si par-tial Fagarasul si Hategul sint cuprinse in notiu-nea de sudul Transilvaniei, caci activitateamestesugareasca si negustoreasca a romanilordin Sibiu si din jurul lui lipseste cu desavirsire.Oricine cunoaste viata economics (mestesugulsi comertul) a acestor meleaguri stie cala Sibiu si In localitatile din jurul acestuimare centru industrial si comercial transil-vanean din secolele XVIIXIX nu lipseanici aportul populatiei romanesti. Slabadocumentare a autorului in aceasta privintaa facut sa aparA o atare lacuna, dupa parereanoastra capitala.

Am Indrazni chiar sa afirmam ca nicimacar studiile si articolele publicate in ul-timele trei decenii nu au Yost folosite. Cums-ar explica altfel, de exemplu, lipsa din biblio-grafie a oricarui studiu romanesc aparutdupa 1945. Se creeaza falsa impresie cain literatura istorica marxista de dupa razboitema ar fi Post complet abandonata si numaicartea Jul Eugen Pavlescu o repune din nou

www.dacoromanica.ro

1068 RECENZU 18

In atentie. Orice specialist In istoria tarnva putea indica cu usurinta o lista Intreagade studii si cercetari consacrate istoriei econo-mice a sudului Transilvaniei In perioadaamintita 1.

1 Amintim doar clteva din studiilecercetarile mai importante, publicate Inultimii 15 ani, care au adus contributii realela tema cercetata de Eugen Pavlescu : A. Ote-tea, Casa de coiner! Hagi Constantin Pap dinSibiu ;i rolul ei In dezvoltarea comer(ului cuTara Romaneascd, in Comunicdri ;i articolede istorie, Bucuresti, 1955, p. 29-44 ; CorneliaBodea, Preocupdri economice si cullurale Inliteratura transilvand din anii 1786 -1830,In Studii", IX (1956), nr. 1, p. 87 -106;E. Limona si D. Limona, Catastihele caseicomerciale loan Marcu din Sibiu, in Revistaarhivelor", II (1959), nr. 2, p. 225-243 ;idem, Neguslori bucuresteni la sflrsitul veacu-lui al XV III-lea ; relafiile for cu Brasovulsi Sibiu!, in Studii", XIII (1960), nr. 4,p. 107 -140; idem, Aspecte ale comer(uluibrasovean in veacul al XV III-lea. Negustorularomdn Mihail Tumbru, in Studii si materialede istorie medie, vol. IV, Bucuresti, Edit.Academiei, 1960, p. 525 -564; Csetri Alexa

Imreh Stefan, Aspecte ale situaliei dezuol-tdrii din Transilvania (1786 1848),In Studia Universitatis Babes-Bolyai", SeriesIlistoria, 11 (1966), nr. 2, p. 61 76 ; D. Prodan,Productia rierului pe domeniul Hunedoarei Insec. XVII, In Analele Institutului de istoriedin Cluj ", vol. I II (1958-1959), p. 29-124 ;Beniamin Basa, Breslele mestesugdresti dinHaleg, in Studii pi articole de istorie, vol. 7(1965), p. 381 -392; Caius T. Jiga, Contribuliiprivind fesatorii breslasi din Tara BIrsei

secolul at XV III-lea, in Studii fi articolede istorie, vol. III (1961), p. 87 -100; Al.Barbat, Lupta romanilor pentru inriinfareaunei tipograrii la Brasov in 1850-1851,in Studii articole de istorie, vol. V (1963),p. 145 159 ; D. Ghise, I. Kecskes si P. Teodor,ldei economice in opera lui George Bari( privindpromovarea industriei la romdnii din Transil-vania, In Analele Institutului de istoriedin Cluj", vol. VI (1963), p. 41 76 ; C. &Miner,Contriburie la istoricul luptei calfelor din

De altfel, aceasta unilaterala documen-tatie explica faptul ca in lucrarea atit devoluminoasa nu este abordat in fond rolulpe care I -a jucat ASTRA In viata economicsromaneasca, tocmai In partile studiate deautor.

Abordind problema bazei documentare acarpi lui Eugen Pavlescu, slntem nevoitisa atragem atentia cititorilor neavizati asupradeficientelor serioase in ce privelte folosireaunor materiale documentare de arhivh. Estevorba In special de documentele In limbamaghiara, documente atit de des folosite deautor pentru reconstituirea vietii breslelor dinFagaras Rateg. De fapt, toata viata in-terns a breslelor amintite este prezentathpe zeci de pagini de autor pe baza acestordocumente, care, in anexe, au fost reproduseIn limba for originals (uncle dintre ele), cit$i integral In traducere romaneascii. tntti nesurprinde faptul ca la unele dintre docu-mentele amintite se da numai traducerea Inlimba romans, fhra textul original, iar laaltele atit textul original, cit. 5i traducerearomaneasca. De ce aceasta inconsecventa ?

Mai gray este Insa faptul CA la transcriereadocumentelor In limba maghiara s-au stre-curat foarte multe, prea multe greseli, Incatextul devine neinteligibil In multe locuri.

Ne dam seama foarte bine de dificulta-tile pe care le ridica publicarea documentelordin secolele XVI XVII scrise In limbamaghiara. Din moment ce ne angajam insala o asemenea editare, dificultatile trebuiesa fie Invinse.

Daca textul din secolul al XVI-lea saual XVII-lea nu are o punctuatie 5i o ortografieconsecventa, trebuie sa adoptam cel putinacele minime interventii care fac textulinteligibil. Se vede clar ea transcrierea a fostpur mecanica, cu multe citiri gresite, caredenatureaza textul. Sa vedem citeva exem-pie : may =- adinc, In loc de mely = care ;czizmaczia?, In loc de czizmadia; elszeo, Inloc de elsed ; szeolt= tesut, in loc de sedtt =

Transilvania impotriva regimului reaclionaral breslelor In timpul absolutismului austriac(1849 1860), In Studii", XI (1958), nr. 4,p. 121-134 Si altele.

;ioraselor

si

si

si

On

1i

6i

www.dacoromanica.ro

RECENZr 1069

= mai mult ; lageni?, In loc de legeny; oze-geoldik?, in loc de szegeOldik = a se angajala cineva, a intra In slujba cuiva ; ozeiiksege?,in loc de szeiiksege = ce-i era necesar ; nagion

foarte, In loc de vagion = este ; heoszeon-szeges? in loc de kedzeOnseges =ordinar ; rneghhall = aude, In loc de meghhal= moare ; !nutlet?, In loc de mavet = meste-sugul lui ; remd larlds?, in loc de rendlarldsetc. Evident, am putea, din pacate, continuasirul exemplelor de mai sus. Buna cunoas-tere a limbii maghiare face ca aceste greseligeneratoare de confuzii sa poate fi observatecu usurinta. Comparind transcrierea cu foto-copia privilegiului dat de Mihai Apafi cizma-rilor pantofarilor din Hateg la 13 octom-brie 1672, am constatat Insa ca aceste greselide transcriere shit si mai numeroase. SAluam de exemplu articolul al XVI-lea dinacest privilegiu. Observam ca shit cuvinteintregi omise la transcriere, ceea ce facetextul de nelnteles.

Un document neInteles In limba lui deorigine poate fi oare tradus In romaneste?Este o enigma la care numai autorul ar putearaspunde, caci publicarea traducerii dupa onota din arhiva" (p. 448, nota din josulpaginii) nu poate fi acceptata tntr -o lucrareacademics. Pentru o mai convingatoareargumentare vom reproduce traducerea publi-cata In lucrarea lui Eugen Pavlescu, Im-preuna cu o traducere care sa respecte fideltextul restabilit de not dupa fotocopie.

Amenzile Incasate In mod legal se vorImparti Intre parti, din care doud se cuvinmesterilor tehului una se va varsa In ladatehului. Pentru pecete curatenie se vorlua doi penz, iar suma de doisprezece penz,prevazuti In articolul treisprezece se cuvinetot tehmelterului. In caz ca va fi nevoie ase face o urmarire la domiciliul datorniculuisuma se va Incasa dubld. Daca mesterullocuieste la casa de nobil, va putea fi executatIn vitele sale pe teritoriul orasului. Daca casanu e nobild va putea fi executat la domiciliu,Incasind suma la dispozitia tehului facInd-ocunoscut prin publicitate".

In realitate, textul este urmatorul : Dingloabele ce se iau dupa lege, plrltorii au otreime. Din banii gata [ramasi n.n.

L. D.] doua treimi slut ai starostelui debreasla, iar o treime slut bani de ai pecetii.Pentru curatenie iarasi sa se plateasca doidenari. De asemenea $i cei 12 denari preva-zuti In articolul al XIII-lea apartin staros-telui de breasla. DacA Insa starostele debreasla trebuic sa se duca pentru acesti[bani] la casele celor globiti, dupa ce au fostanuntati, el va putea lua de la acesti datornicisuma dubla. Daca mesterul [ datornic] locu-ieste In casa de nobil, el va putea fi executatdin marfurile sale pe teritoriul orasului ;la fel daca mesterul Insusi este nobil casalui este de asemenea casa de nobil. Daca Insanu are casa de nobil, starostele sa poata samearga la el acasa pentru a-1 globi, amendafiind pusa la banii breslei".

Cine va compara cu atentie cele doudtexte, va observa cu usurinta cit de departeeste interpretarea data In cartea lui EugenPavlescu articolului al XVI-lea din textulmaghiar fats de original. Se pare Insa caacest articol al XVI-lea a Post cu ghinionpentru autor sau pentru cei care i-au facuttranscrierea traducerile. El apare tran-scris cu multe greseli In ce priveste pri-vilegiul cizmarilor din Fagaras dat de prin-cipele Gabriel Bethlen la 15 martie 1622.Din pacate, In cazul acesta, autorul nu ne-aoferit nici macar o fotocopie, oricit de slablizibila, ca sa putem restabili textul origina-lului. Transcrierea textului original In limbamaghiara este MO alit de confuza, theftcurajul cu care s-a Incercat o traducere a luieste surprinzator. Amintim doar clteva inter-pretari, evident gresite. In textul maghiar sevorbeste de doi denari pentru curatenie"si nu pentru justificare". In traducerea dataIn cartea lui Eugen Pavlescu ultima frazaIncepe astfel : Daca mesterul nu estenobil...". In realitate, textul original ma-ghiar spune : Daca mesterul este nobilcasa lui este de asemenea casa de nobil",amenda sa fie luata de pretor (si nu de vice-jude cum se spune In textul tradus In cartealui Pavlescu). Acest lucru este si logic : Incasa de nobil nu poate intra starostele debreasla pentru a lua gloaba, chiar daca nobilulcu pricina este membru al breaslei. In acestcaz breasla recurge la ajutorul oficialitatii

obigmit,

si

si

si

si

sisi

sl

www.dacoromanica.ro

1070 RECENZII 20

o mitatului. In schimb, dacd mesterul globitnu e ste nobil §i nici casa in care std nu ecasd de nobil, atunci ce sens are trimitereapretorulul pentru gloabd ?

Mai amintim si faptul cd articolul alXVII-lea din acest ultim privilegiu nu estetradus complet in romaneste. In primul rind,in textul maghiar se arata cd pind In a treiazi slujitorii, nobilii si ordsenii pot cumparape seama for marfa adusa In oral de un mesterstrain. Nu este deci vorba In text de judecd-torul de curte (vezi p. 436). Ultima frazd atraducerii publicata de Eugen Pavlescu apareastfel : DacA insa un om din teh lucreazdimpotriva <acestei dispozitii> tehmesteruls / -1 poata pedepsi cu 12 florini" (p. 436-437).In realitate, traducerea fideld a textului sun/astfel : DacA un om din breasld va procedaimpotriva acestel [dispozitiij, starostele debreasld s / -I poatA pedepsi cu 12 florini. DacdIrma cel care vinde marfa este ordsean sau omde altd stare, el va putea fi pedepsit cu 12florini de Mire judele cur(ii ". Ultima frazdsubliniatd de not lipseste cu totul din tra-ducerea care ne este oferita in lucrarea luiEugen Pavlescu, des' in textul unguresc pu-blicat la p. 439 ea figureazA.

Articolul 21 din acelasi privilegiu al luiGabriel Bethlen dat fa'gdrasenilor, atit deimportant In ce priveste pe meste§ugariiroman! In comparatie cu cei maghiari si sasi,este de asemenea in asa fel transcris, inciteste cu totul de neInteles. De aceea si tra-ducerea este foarte confuzd (cf. p. 437).

Desigur, far/ exagerare, putem afirma cdsint Inca multe alte greseli de interpretaresi traducere a textelor documentelor In limbamaghiard. Spre regretul nostru, daca dorimsA ne folosim de aceste importante documentepentru istoria breslelor din Fagaras si Hateg,trcbuie sA recurgem la documentele origi-nale, cad astfel riscdm sd cddem In greseliregretabile. Este 'Meat cd s-a irosit spatiugrafic si timp pentru un lucru fAcut far/competenta necesara. Sintem convinsi cd §itipografia, poate $i corectura, veal contribuitla inmultirea greselilor de transcriere, dar elesint totusi prea numeroase pentru a putea fipuse toate pe seama acestor factori. Sint preamulte si, ceea ce este Important, In majori-

tatea cazurilor nu sint de naturd sd le putempune pe seama tipografiei si editurii. DesInttlnim cuvinte omise, punctuatia confuza,cuvinte In care exista 2-3 greseli de tran-scriere si din aceasta cauza uneori nici nu sepoate ghici despre ce este vorba. 0 noud $iIngrijitd publicare a acestor importante iz-voare este necesara. Si aici insd vom Intim-pina greutati, caci indicatiile de arhivA sintvagi, cum este in cazul documentului din1622 (la p. 435) : Arhiva cizmarilor dinFAgaras". Unde se gaseste aceasta arhivaazi, autorul nu o face cunoscut cititorilorsai si, prin urmare, nu sint respectate celemai elementare norme de indicare a lzvoa-relor.

Am mai aminti ca traducerile romanestiMIA. pline de cuvinte straine ca teh In be debreasld, timari In loc de ldbdcari, incis In locde ucenic; inasie In loc de ucenicie; fehmesterin loc de starostele de breasld; penz In loc debani, denari; remecul de mester In be deprobe de mester, bilis In loc de cdpluseald etc.Am putea insira zeci $i chiar sute de cuvintecare nu se Intilnesc In nici un dictionar allimbii romane moderne, cuvinte care, tntr-otraducere modern/ nu au ce cauta : latomester,attyame§ter, achiomester, tachiomester (ulti-mele trei desemnind aceeasi functie, darlucrul acesta nu poate fi cunoscut de cititordacd autorul le foloseste, pe rind, to aceeasifrazd); bejaromester, bejaro, hetesleghenie,Vanderlas, iria, tizidi§ etc.

Amintim si citeva din cuvintele maghiarepe care traducatorul nu le-a inteles bine Incontextul for din documente : marfa tradusin cartea lui Eugen Pavlescu prin vite, vitecornute. Cuvintul unguresc, In acceptia actu-ala, are intr-adevdr un prim sens de vite,vite cornute, animale domestice, iar la figuratinseamna om brutal, prost, cu apucaturi deanimal etc. Dar, In secolele XVIXVIII,acest cuvint Insemna marfa, bun In general.Szabadsdg, szabadsdgi are primul sens siazi, la fel ca §I In secolul at XVII-lea, delibertate, libertAtile ei (ale breslei) §i nici-decum de independenfd, cum este redat intraducerea apdrutd la Eugen Pavlescu. Penzera in secolul al XVII-lea denumirea ma-ghiard a denarului $i nu numai moneda

www.dacoromanica.ro

21 RECENZII 1071

divizionara". Amintim acest fapt, deoareceautorul foloseste deseori pentru acest termencuvintul romanesc ban, ceea ce, pentru limbamaghiara actuate, este valabil. De aici decurgo serie de confuzii, cum ar fi unele explicatiitotal gresite date de autor unor denumiride monede ca : dinar = moneda divizionaraegala cu a saizecea parte dintr-un florin"(p. 554) sau 1 florin, la aceasta data, avea60 de dinari (penz crucerilbani)". Ceinseamna la aceasta data"? La 1643 ands-au Intocmit statutele calfelor de cizmaridin Fagaras sau la 1791, clnd ele au fost re-Innoite ?

Autorul se angajeaza sa explice unit ter-menu legati de organizarea breslelor, folositiIn limba romdna fn secolele XVIIXIX,dupa radacina for ungureasca, necunoscindlima bine ortografia limbii maghiare, apar totfelul de ciudatenii sau explicatii destul debizare.

Din ptcate, grija pentru o documentatieriguros stiintifica sufert nu numai in ceeace priveste folosirea documentelor maghiareinedite. Constattm o anumita neglijenta siIn folosirea izvoarelor publicate. St vedemInst si aici mai Mtn exemplele.

Se tie ct hotaririle dietelor Transilva-niei au lost editate Intr-un corpus destulde apreciat de specialist', care, In ceea ce pri-veste exactitatea textelor publicate, nu afost pus niciodata sub semnul tntrebaril.Este vorba de Monumenta Comitialia RegalTransylvaniae In 21 de volume. Eugen Pav-lescu face abstractie de acest fapt si citeazttextele hotarlrilor unor diete dupa alte lucrtri,din a doua preluare. La omisiunile si greselilecare au existat In acestea, el mai adaugaunele not si iata-ne In fata unor greseli des-tul de suparatoare. Dieta de la Liczfalva(si nu Laczfalva) a avut loc nu la 25 octom-orie 1600, ci Intre 25 octombrie si 4 noiem-brie 1600, iar cea de la Media§ Intre 8 si 23decembrie 1588 sl nu la 23 decembrie 1588.Vorbind de hotarlrile dietei din 25 octombrie

4 noiembrie 1600, Eugen Pavlescu afirmaca cu aceasta ocazle, oprindu-se orice neamde a mai intra in Transilvania se fixeazdantrepozite, pentru roman!, la Brasov, Sibiu§i Bistrita, iar pentru ceilalti la Caransebes,

Talmaci, Rosnov si Radna" (p. 56). In rea-litate, hottrtrea respective suna In felulurmttor in traducere romineasca : Negus-torii straini : greci, romani, turci, dalma-tini, armeni si de alte neamuri asemana-toare sa nu mai poata intra In tart, ci safie pentru ei locus depositionis" : Caran-sebesul, Talmaciul, Rosnovul, Prejmerul(omis de E. Pavlescu. n.n. L.D.) §i Radna,iar romtnii din cele doua tari (Tara Roma-neasca. si Moldova. n.n. L.D.) sa poattintra la Brasov, Sibiu si Bistrita" 3,

Dieta de in Cluj a avut loc nu la 5 mai1609, ci Intre 26 aprilie si 5 mai 1609 3. Lafel si dieta de la Alba-Iulia a avut loc nu la 1octombrie 1678, ci Intre 1 si 30 octombrie1678. Eugen Pavlescu interpreteaza insa gre-sit si hotartrea luata acolo In privinta negus-torilor greci de la Brasov. El sustine ct Inspiritul politicii mercantiliste a timpului, la 1octombrie 1678 Dieta tinuta tot la Alba-Iulia a dat hotartrea de a se da grecilordin Brasov dreptul de a-si alcttui o compa-nie de comerr (p. 56). In realitate, hotarlreaDietei suna astfel la paragraful 51 : si greciidin Brasov sa plateasca separat darea de 300de taleri imperial!, care flind adunatt dejudele for st fie achitata"4 la tezaurariatulprinciar.

Autorul este foarte inconsecvent In folo-sirea numelor de localitati din Transilvania.Cel mai adesea foloseste denumirile roma-nesti actuale, dar mai apar si denumirimaghiare sau germane, fart ca acest lucrusa fie justificat si explicat. Astfel, lap. 236, Intllnim de mai multe on localitateaHedvig, fart st ni se spuna undeva ca estevorba de liaghig ; la p. 237 Henan (Disznod),in loc de Cisnadie ; la p. 323 -324: Sps.Zalany, Catza, Czik. Szer., K. Vasarhely, Ba.s-falu, St. Miklo, Retsa, dar mai sus, pe aceeasipagint, Recea, Berecek (?) etc. 0 asemeneainconsecventa creeazt evident multe confuzii.

Aceste greseli si lacune umbresc efortulasa de mare care a fost depus timp indelungat

2 Monumenta Comilialia Regni Transyl-vaniae, vol. 4, p. 552.

3 Ibidem, vol. 6, p. 125.4 Ibidem, vol. 16, pp. 621-622.

www.dacoromanica.ro

1072 RECENZII 22

pentru a se aduna o documentatie bogatd.Nu putem da Insa nici o explicatie greselilorsi lacunelor de documentare.

$i fiindca am ajuns la capitolul de inter-pretare, trebuie sd remarcam lipsa totald degeneralizari marxiste asupra fenomenelor eco-nomice tratate. Citind lucrarea, ai senti-mentul a citatele din K. Marx, F. Engels siV. I. Lenin shit lipite si Inca lipite stingaci.Ele nu se Incadreazd organic Intr-o interpre-tare generalizatoare, cit de cit adincita. Lu-crarea nu sesizeazd calitatea noun a fenome-nelor economice de la o epoca la alta, treceneobservat principalul factor, acel de aparitiesi dezvoltare a relatiilor capitaliste In econo-mia sudului Transilvaniei In perioada tratate.In realitate tocmai acest factor a facut sddispara breslele, care au devenit anacronice,chiar dacd erau ale mestesugarilor romani.Anacronismul economic al unor forme de

organizare a vietii economice a lost constatatsi de contemporani si dacd ei au avut curajulsd le arunce ca pe ceva ce frina mersul lnainte,de ce nu am face si noi, istoricii marxisti,aceasta? Eugen Pavlescu nu sesizeazd Insanici aparitia formelor capitaliste de orga-nizare a vietii economice romanesti, saltulpe care 1-a facut economia Transilvaniei Insecolul al XIX-lea, deli cercetarile romanestidin ultimele doud decenii si jumAtate i-arfi oferit In acest sens suficient material.Aceasta principals lacuna a 1nel-dr-II ne deter-mind s-o consideram o adunare de materialdocumentar insuficient verificat si, cu atltmai putin, prelucrat. Avem In fats, dupdparerea noastrd, o Incercare nereusita de asintetiza evolutia vietii economice romanestidin sudul Transilvaniei In secolele XVIIXIX.

L, Demeny

www.dacoromanica.ro

REVIST A REV'S TELOR

*.Valachica (Studia) Studii i materiate de istorie $i istoria culturii.Publieatia Muzeului judetean Dimbovita, Tirgovi§te, vol. I (1969),300 p. ; vol. II (1970), 358 p.

In anul 1969, Muzeul judetean Dlmbo-vita a initiat seria Studii ,si maleriale deistorie si istorie a culturii, sub titlul Valachica(schimbat In 1970 In Studia Valachica), me-ad sa valorifice rezultatele cercetarilor stiin-

tifice (Indeosebi cele locale) consacrate uneigame largi de aspecte ale vietii cultural-materiale, consumata de-a lungul veacurilorpe teritoriul de azi al judetului Dlmbovita.

Materialele publicatiei de care ne ocupdmstilt grupate In doua marl rubrici, si anume :Studii si cercetari" si Note si comunicari",la care se adauga o mica rubrics de Cro-'ilea si recenzii".

Ambele volume Inmanuncheaza 74 de tit-luri, care abordeazd diferite probleme cetraverseaza In timp aproape intreaga istoriea judetului. 0 serie de articole evoca mo-mente mai de seams ale istoriei orasului,deosebit de importante pentru secolele XVXVII, chid TIrgoviste era capitala TarilRomanesti.

Doua articole sint consacrate perioadeivechi a istoriei judetului si ne comunica unelerezultate ale sapaturilor arheologice Intre-prinse aici In ultimii ani. Gh. Bichir, Inarticolul sat' Cercelarile arheologice de laMatasaru (vol. I, p. 15-21), subliniaza Incao data (vezi seria de articole pe aceeasitemd tiparite de autor In publica(ii de spe-cialitate) importanta descoperirilor facute In

.,STUDII". Tomul 24. nr. 5. D. 1078 -1077. 1971

urma sapaturilor de la Tetcoiu Matasaru,care permit cobortrea datarii culturii mate-riale de tip Militari-Chilia, de la a doua juma-tate a secolului al III-lea e.n., la a douajumatate a secolului al II-lea e.n., si docu-menteaza pentru prima data prezenta popu-latiei autohtone dacice cu un secol mai lnaintecleat se stia. Ion Nania prezintA Noi desco-periri din paleolilicul inferior In judefulDtmbovita (vol. II, p. 73-77+13 fotografii),aducind In circuitul stiintific case piese arheo-logice apartinind culturii de prund si douaale culturii clactoniene, descoperite de d-sa Inultimele sapaturi de pe Valea Argesului , carepermit documentarea paleoliticului inferior Inaceasta regiune, fapt necunoscut 'And In

prezent.Rezultate ale sapdturilor arheologice sint

amintite si In alte articole, asupra carora nevom opri, Insa, o data cu cele care prezintacolectii de muzeu.

0 serie de noun articole si note au ca obiectmonumentele vechi ale orasului TIrgoviste.Astfel, Pavel Chihaia In articolul Monumentegotice to TIrgoviste (vol. I, p. 23-43) relastudiul celor doua biserici catolice, unaSfinta Maria construita In 1417 de comuni-tatea catolica a negustorilor si mestesugarilorsari din Tirgoviste, darimata la 1898, si alta,Inchinata sflntului Francisc, construita in1525 de catre comunitatea reformats a fran-

www.dacoromanica.ro

1074 REVISTA REVISTE:LOR 2

ciscanilor observant'. Bazat pe rezultatulsapiturilor arheologice, Gh. Cantacuzino sur-pr!nde diverse Aspecte ale evolufiei unui vechimonument din Ttrgoviste: Biserica Sf. Vineri(vol. I, p. 61-70), tar Cristian Moisescu faceuncle consideratii asupra arhitecturli ace-luiasi monument (ibidem, p. 71-82).

Alt articol, semnat de Gh. Cantacuzino,G. Mihaescu si Cristian Moisescu, InchinatImplinirii a 325 de ani de la terminarea bise-ricii Ste lea, prezinta Date preliminare asupracerceldrilor arheologice efectuate la ansamblulmandstiresc Ste lea (1969 1970) (vol. IIp, 173-178+6 planse). Autorii descopera, Inurma sapaturilor arheologice, un vechi lacasbisericesc datind din secolul al XV-lea, pestecare s-a ridicat cunoscuta ctitorie din secolulal XVI-lea a spatarului Ste lea si, apoi, cea alui Vasile Lupu din anul 1645, care intro-duce In Tara Romaneasca influente ale arhi-tecturii moldovene.

C. Manolescu si M. Oproiu se ocupa deIstoria post-voivodahl a Curfii Domnesti dinTtrgoviqe (vol.! II, p. 187-204), problemsputin cercetata ptna acum, treclnd In revista

printre altelepreocuparile de restaurareale importantului monument, mergInd pina lamomentul crearii complexului muzeal, dinanul 1967.

Paul Cernovodeanu adauga la istoriculCurtii Domnesti interesante informatii, Inso-site de competente comentarit, privind unmester constructor sas la Tirgoviste adus deVlad Calugarul la 1494 pentru uncle lucraride refacere (ibidem, p. 225-236).

Radu Gioglovan ne prezinta, apoi, dotainteresante inscriptii inedite de pe fatada desud a bisericii Manastirii Dealu, pe care lecoroboreaza Cu alte informatii documentare(ibidem, p. 165-172) si aduce date noi cuprivire la clopotul Bisericii Domnesti dinTlrgoviste, consemnate Intr-o inscrlptie gre-ceasca, din care reies uncle legaturi ce le-auavut bisericl din Moldova cu cele din TaraRomaneasca (ibidem, p. 253-257). Alte datedespre Biserica Domneasca din Ttrgovisteaduce Petre Cristea, care, pe baza unor textecomparate, face corectari la trei pisanii aflateaici (ibidem, p. 179-186).

Tome Svintiu, sub titlul Aspecte ale dez-voltarit edilitare a Ttrgovistel la sflrsitul sec.al X1X-lea (ibidem, p. 285-292), urmarestemasurile edilitare din perioada abordata, meni-te sä transforme orasul medieval Intr-unulcare sit corespunda cerintelor economic!capitalista.

Un important numar de materiale publi-cate in ambele volume slut axate pe tematrecutului de lupte sociale si nationale, de-sfasurate pe teritoriul de astazi al judetuluiDImbovita, multe dintre ele cu caractercomemorativ. Astfel, cu prilejul Implinirii a375 de ani de la campania antiotomana con-dusa de Mihai Viteazul, Mircea Georgescuevoca lupta de la TIrgoviste din octombrie1595, oprindu-se asupra semnificatiei saleistorice (ibidem, p. 237-246). Cercettndfondurile arhivelor locale, Mircea Alexan-drescu In colaborare cu Gabriel Mihaescupublics sapte documente inedite, lnsotite deun studiu introductiv, privind miscarearevolutionara antidinastica de la Ploiesti dinaugust 1870, amintind totodata ca de laaceste evenimente s-a scurs un veac (ibidem.p. 279-284).

Mircea Alexandrescu educe noi marturiiprivind situatia si formele de lupta ale tall-nimii &kap din Muntenia Intre anii 1832--1839, culese din arhivele judetelor Dim-bovita, Buzau si Ilfov (depasind cadrul uneiistorii locale) (ibidem, p. 205-214), tar G.Mihaescu descopera In depozitele Arh. St.Dlmbovita un fragment dintr-un dosar inedit(considerat pierdut), rezultat din procesultaranilor rasculati la 1907 In jud. Dlmbo-vita (vol. I, p. 113-122). Abordind o temade istorie contemporana, Gh. lonescu- Rimnicprezinta Intr-un scurt articol lupta maselorpopulare conduse de P.C.R. pentru instalareaautoritatilor democratice In judetul DImbo-vita dupe victoria insurectiei armate (vol. I,p. 151-157).

0 rubrics specials a volumului al II-leaeste dedicate semicentenarului grevei gene-rale din octombrie 1920 a muncitorilor dinRomania, cele trei materiale publicate aicilutndu-si sarcina de a studia aspectele locale.In primul volum, Eugen Fruchter prezintaAcfiuni de luptd ale proletariatului dtmbo-

www.dacoromanica.ro

3 REVISTA REVISTIZAR 1075

vifean, premergdtoare grevei generale din oclom-brie 1920 (p. 123-149) si publics In anexa20 de documente inedite din fondurile Arh.St. Dimbovita, printre care brosura editatade Uniunea muncitorimei din sonde", careconsemneazA Conditiunile de n unca alemuncitorimei din industria petrIdeului, cis-tigate prin greva din 7 iulie pinA z, 7 august1919". In volumul al II-lea, aceiasi autorse ocupd de Propaganda socialistd din judefulDirribovila In perioada premergaloare greveigenerale (p. 45-72), relevind activitatea clu-burilor socialiste din Tirgoviste, Moreni,Gura Ocnitei, Ochiuri si Visinesti In 1920,Inainte si dupe alegerile parlamentare clu-buri de a caror existents nu se stia nimicpins In prezent. Studiul, alaturi de altelepublicate In aceasta culegere, dovedeste Incao data bogatia de informatii pAstrate Inmaterialele inedite ce le mai ascund Incaarhivele locale, nu Indeajuns de exploratepita In prezent.

Alte 20 de documente importante, depis-tate tot In arhivele locale, publics si comen-teazA Gabriel MiliAescu sub titlul Greva gene-raid din oclombrie 1920 In judeful Dtmbovifa(ibidem, p. 7-30), urmArind intregul fir alevenimentelor desfasurate aici si stabilindlocul for In cadrul actiunilor generale luate lascare %Aril.

Ion ToacA aduce not date si aspecte privindparticiparea muncitorilor din jud. DImbo-vita la greva generals, desprinse de dataaceasta din discutiile pe care autorul le-apurtat cu clteva persoane care an avut un rolactiv In timpul grevei (ibidem, 31-44).

Dumitru Angelescu ne refine atentia cuo serie de date inedite referitoare la Luptaminerilor dtmbovifeni In perioada crizei econo-mice din 1929-1933 (vol. I, p. 207-213).

Un foarte mare grup de articole se axeazape teme de istoria culturii. Un deosebit deinteresant studiu semneazA L. Dembny,intitulat Tipdriturile ttrgovistene din secolut atXVI-lea In bibliolecile si muzeete din Mos-cova si Leningrad (vol. II, p. 143-164). Cuacribia ce-1 caracterizeazA, autorul descrie cele18 exemplare a 6 carp religioase tipArite laTirgoviste In secolul al XVI-lea descoperitela Moscova si Leningrad, si stabileste, cu

ajutorul adnotArilor manuscrise de pe fiecareexemplar, larga for circulatie.

Mihai Oproiu, In articolul sau Scottie sd-testi din judeful DImbovila In secolul atXVIII -(ea (vol. I, p. 87-92) semnaleazAunele date cunoscute cu privire la trei scolice au functionat In perimetrul de azi al jude-%ului, si anume scoala din PAtroaia (una dinprimele scoli satesti, Infiintata de C. Mavro-cordat In 1746), scoala din Cornesti (Infiin-tatA de boierul Scarlat Greceanu In 1785)si scoala din satul Suta, Infiintata de MateiLocusteanu.

Mircea Alexandrescu ne aduce clteva dateinteresante, culese dintr-un dosar aflat InArh. St. Dlmbovita, referitoare, de dataaceasta, la istoria InvatAmintului orasenesc,si anume despre compozitia si numArul ele-vilor scolii primare din Tirgoviste la 1871(vol. I, p. 199-205).

Cleopatra Ionescu publicA, sub titlulSitualia scolilor din plasa Dtmbovila In anii1842-1313 (vol. II, p. 269-278), cloudimportante documente care contin listascolilor din plasa DImbovita, cu descriereastArli In care se aflA fiecare. In micul studiuce le Insoteste, autoarea aduce date suplimen-tare privind InvatAmtntul In epoca regula-mentarA.

Pe aceeasi temA de istorie a culturii, daravind ca subiect probleme de istorie si criticAliterarA, Intllnim alte clteva materiale. Astfel,Constantin Manolescu prezintA Tirgovistea dela mijlocul veacului trecut evocata de PanlaziGhica (vol. I, p. 187-191). Ion Stavarus neface cunostinta cu poeta Elena Vdcdrescu siactivitatea ei literarA in articolul Peisajul silumea satului dimbovifean In opera EleneiVdcdrescu (vol. II, p. 215-223. In vol I,p. 179, vezi Comentarii cu privire la genea-logia Vdcarestilor de Petre Cristea), iar VictorPetrescu ni-1 InfAtiseaza pe scriitorul Ion. C.Vissarion In corespondenta purtatA cu el deo serie de personalitati literare ale vremii(TopIrceanu etc.) (ibidem, p. 313-315+2facsimile). Dorin Elinescu si Constantin Mano-lescu aduc preclzAri cu privire la genezaromanulul Ultima noapte de dragoste, primanoapte de rdzboi de Camil Petrescu si facunele identifIcarl de personaje si episoade

www.dacoromanica.ro

1076 REVISTA REVISTELOR 4

(vol. II, p. 301-312), iar Victor Petrescuconsemneaza citeva note privitoare la peri-oada tirgovisteanA a criticului literar IonescuRaicu-Rion (vol. I, p. 263-265).

Istoria artelor plastice este prezenta fnpublicatia de care ne ocupam prin doua scurtemateriale, semnate unul de Marin-PetreConstantin, Un ecou de istorie ttrgovisteandto pictura lui Theodor Aman, In care autorulabordeazA uncle probleme ridicate de tab/oulBoierii surprinsi la ospAt de trimisii luiVlad Tepes" (vol. I, p. 267-270), iar altul,de Radu Ionescu, care ni-1 prezinta pe gra-vorul si profesorul Gabriel Popescu (ibidem,p. 271-275).

Aproape absente slut, Irma, subiectele refe-ritoare la istoria economics a judetului (agri-culturA, Industrie etc.). Doar doua scurtearticole trateaza acest aspect. Primul, semnatde Florica Dumitrica, este intitulat Date notprivind dezvoltarea industriei petroliere lasfirsitul secolului al XI X-lea si Inceputul seco-lului at XX-lea In judeful Dtmbovila (vol. I,p. 107-111). Explorind arhivele din Ploiesti,autoarea aduce date cifrice interesante despreprimele rafinArli si capacitatea for de pro-ductie, despre amploarea pe care a luat-oexploatarea petroliera In primii ani ai seco-lului al XX-lea, situind judetul Dimbovitaprintre primele pe tars. In cel de-al doileaarticol, Cleopatra Ionescu, prezentind undocument inedit referitor la iluminatul Con-stantinopolului nitre anii 1857-1897 cu petrolromanesc, face uncle completAri cu privirela extragerea titeiului si exportul lui Incadin secolul al XVIII-lea.

0 note aparte fac citeva articole cu uncaracter mai general, dar care au totusi refe-riri mai mari sau mai mici la istoria judetuluiDlmbovita. Astfel, Gh. I. Cantacuzino discutaunele probleme ale genezei oraselor medievaledin Muntenia si raporturile ce se stabilescIntre curtile domnesti si orasele ce le adApos-tesc (vol. II, p. 95-112).

Interpretari noi si interesante aduce DanPlelia In amplul sau studiu, intitulat NeagoeBasarab originea, familia si o scurta pri-vire asupra politicii rarii Romanesti la Incepu-tul veacului al XV I-lea (vol. 1, p. 45 60 §i

vol. II, p. 113-141). Autorul sustine ori-ginea domneasca a lui Neagoe Basarab, spredeosebire de I. Filitti, P. P. Panaitescu siSt. Stefanescu ; prezinta apoi ascensiunea luiNeagoe la tron, politica interns si externs,ca si activitatea sa culturala, facind noi con-sideratii si aducind unele stiri despre Radude la Afumati, numit de autor practician"al Invapturilor" lui Neagoe Basarab. Dinaceeasi categoric de articole cu subiecte gene-rale, face parte si cel semnat de Mircea Ili-escu, care trateazd Pridvorul in arhitecturaTarii Pomdnesti din secolele XIV-XV (vol.II, p. 79-93).

Dovedind ca este o publicatie a unuimuzeu, Stadia Valachica insereaza un numarfoarte mare de materiale privind probleme deorganizare si activitate muzeala sau prezen-tall de colectii ale Muzeului judetean Dim-bovita si ale altor muzee dimbovitene. Asa,de exemplu, Valeriu Berbecaru prezinta 5unelte de arat (4 brazdare si un fier de plug),din epoca feudala, aflate In patrimoniul Mu-zeului de istorie din Tirgoviste (vol. I.p. 82-85+1 plans); Cornelia Boruga descriefigurinele recoltate din sApaturile de la Gean-goiesti, aflate In colectia plasticii antropo-morfe de lut a Muzeului judetean Dimbovita(ibidem, p. 215-226); Radu Gioglovan pre-zinta lapidariul Muzeului de istorie din Tir-goviste (ibidem, p. 233-238), iar Maria Geor-gescu Diaconu face o mica expunere a colec-tiei de arta populard a Muzeului judetean,compusa din 137 de piese etnograf ice (ibidem,p. 251-262), iar In vol. II (p. 233-236) dacatalogul ultimelor piese de port popularachizitionate de acelasi muzeu. ValeriuBerbecaru mai prezintA o pereche de opincidin fier, aflate la Muzeul de istorie a orasuluiTirgoviste, specifice regiunilor de munte, maiales zonelor miniere (vol. I, p. 247-249),si semneazA o scurtd dare de seams a activi-tatii Muzeului judetean Dimbovita in ce pri-veste Intocmirea evidentei colectiilor aflateaici (vol. II, p. 317-319), iar Paul Dumi-trescu schiteaza programul de lucru al Muze-ului scriitorilor tirgovisteni (vol. I, p. 239--245).

In afara materialelor semnalate de noi,colectia mai include si a altd serie asupra

www.dacoromanica.ro

5REVISTA REVISTELOR 1077

arm, frisa, din lipsa de spatiu, nu neputem opri.

Volumul al II-lea mai are o rubrica aparteEvocari", deli foarte multe articole publi-

cate in celelalte rubrici au, la rtndul lor, carac-

ter evocator, dupa cum am mai semnalat la

fiecare in parte.Rubrica de Cronica §i recenzii" (dar cu

foarte patine recenzii) popularizeazA activi-

tatea tiintifica (sesiuni, §antiere arheologiceetc.) §i actiunile cultural-educative §i come-morative legate de istoria judetului Dimbovita.

Aparitia anuarului Muzeului judetean Dim-

bovita Imbogate§te istoriografia noastra cunumeroase titluri §l contribuie la o cunoa§-tere mai aprofundata a trecutului poporuluinostru. ConsiderAm, Insa, ca daca materialelepublicate aid ar fi mai ample §i pe eft se poateexhaustive, iar tematica unui volum n-armai fi atlt de diversificata, nivelul §tiintifical publicatiei n-ar avea cleat de cl§tigat.

Apreciem ca o realizare faptul ca numeroasestudii §i articole cuprinse In cele doua volume

au fost cladite pe documente culese din arhivelelocale, punind in circuitul §tiintific multeinformatii pretioase, ramase necunoscute

pina acum.loana Constantinescu

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

IN SE MN

ISTORIA ROMANIEI

RADIJ POPA, Tara Maramuresului In secolulal XIV-lea, Bucuresti, Edit. Academiei,1970, 304 p.

Cunoasterea vechii societAll maramure-sene s-a Imbogalit recent cu o noun contri-butie aparutd In cadrul Editurii Academiei :este vorba de lucrarea cercetAtorului RaduPopa consacrata studied] unor problemedeosebit de importante ale istoriei medievalea Maramuresului, care se inscriu intr-un con-text mai larg de medievisticA romaneascd.

Folosind o baza de documentare multlArgitd, fats de cercetArile anterioare, datoritA,mai cu seama, rezultatelor cercetarilor arheo-logice efectuate de autor In citeva asezdridin Maramures, Radu Popa a reusit sd schi-teze un veridic tablou al comunitatii de viatamaramuresene din secolul al XIV-lea si, Inmulte privinte, chiar din secoIele anterioare.Pe aceasta bazA a cdul at sd lArgeasca Intimp limitele cunoasterii urcind mult dincolode secolul al XIV-lea ; unul din primele

capitole ale luerarii intitulat MaramuresulInainte de veacul al XIV-lea atrage atentiaasupra celor mai vechi urme de viata dattnddin comuna primitivA, continuind apoi cu

cele din epoca dacicA si din epocile unnatoare.0 intensificare a asezarilor omenesti se con-statA Incepind mai cu seama din secolul al

X-lea e.n., pentru ca la sfirsitul secolului alXII-lea sl apard pentru prima oara In docu-

..13T1JDII".Tomul 24. nr. 5. D. 1079-1091. 1971.

A R I

mentele scrise cunoscute pina acum denumireade Maramures. Cititorul interesat va gasi Incartea lui Radu Popa o bogatA informatieprivind numeroase aspecte ale vietii mara-muresene, dintre care spicuim : Des pre cadrulnatural din secolul al XIV -lea, Descoperiridattnd pInd In veacul at XII-lea, Romaniimaramureseni tnainte de 1300, Asezitrile dinMaramures In veacul al XIV-lea, Economiamaramureseand In secolul at XIV-lea, Cullummararnureseand In veacul at XIV lea, Istoriapolitica (inclusiv aportul maramure.senilor ladescalecarea" Moldovei) etc.

N-avem aid intentia de a intra in deta-bile continutului problemelor pomenite ; sin-gur cititorul Isi va putea da seama mai binede valoarea stiintifica a noilor investigatiisi modalitati de solutionare propuse de autor.Tinem, totusi, sa ne oprim ceva mai multasupra unor aspecte a caror semnificatie isto-ricd depaseste cadrul local al societAtil mara-muresene inscriindu-se In procesul unitarde dezvoltare a societatii romanesti.

Retin atentia. In chip cu totul special,problemele privitoare la evolutia formelor deorganizare politica din capitolul consacratcercetArii societAtii maramuresene, cArora au-torul le-a propus solutiondri ce constituierezultatele dintre cele mai pretioase alelucrdrii. Avind la bazA o cercetare exhaus-tiva s-a putut stabili raportul dintre cnezatesi voievodate ca forme de organizare poli-tica: cnezatul de vale a reprezentat, crono-

www.dacoromanica.ro

1080 INSEMNARI 2

logic, o treapta intermediary spre organismulpolitic feudal superior de tipul voievodatuluicare s-a constituit In secolul al XIII-lea,fenomen similar cu cel din spatiul extra-carpatic. Voievodatul a reprezentat forma deorganizare politica de sine statatoare cea maiavansata a societatii maramuresene, pind lacontactul efectiv cu autoritatea regatului ma-ghiar medieval.

Datorita unei mai marl temporizari acontActului cu statele feudale vecine, corn-parativ cu celelalte provincii romanesti,societatea maramureseana din epoca veche°fell un cimp deosebit de fertil pentru cerce-tarea evolutiei normale a procesului de orga-nizare statala ; iata dece cunoasterea ei oferacercetatorilor un bun prilej de comparatiecu fenomene similare din spatiul romanescextracarpatic.

Aceasta evolutie de la formele de organi-zare politica inferioare, reprezentate princnezate, la forme mature ca voievodate sautari se Intilneste si la est si sud de Carpati,fapt care subliniaza unilatea procesuluide dezvoltare social-istorica pe teritoriulRomaniei In epoca organizarii statale. Des-coperirile cu totul recente de la Curtea de Arges(constructii religioase si ciyile ridicate aiciIn prima jumatate a secolului al XIII-lea)arunca o lumina cu totul noun asupra pro-cesului de organizare statala pe teritoriulTarii Romanesti, Coroborarea acestor faptecu datele furnizate de documentele scrise,Intr-o noua optics Intelese, permit identifi-carea la mijlocul secolului al XIII-lea peteritoriul de la sud de Carpati a organis-melor de stat feudale (voievodate) superioarecnezatelor cu functiuni interne si externe bineprecizate, deosebindu-se, In principal, de celede la mijlocul secolului al XIV-lea, doar prinlipsa independentei politice si printr-un ten-toriu mai restrins.

La est de Carpati, evolutia procesului deorganizare politica se desfasura In cadrulacelorasi coordonate. Recenta monografieconsacrata inregistrarii asezarilor omenesti dinMoldova din cele mai vechi timpuri pina Inevul mediu dezvoltat (secolul al XVIII-lea)confine ideea fundamentals a permanen(ei

omenesti pe teritoriul de la est de Carpati 1.Pentru secolele XXIV, datele cuprinse Inaceasta lucrare evidentiaza sute de asezari,grupate, de obicei, In jurul uneia mai marl,de regula fortificata. Se pot distinge cltevaasemenea grupari satesti, plasate, din punctulde vedere geografic, In deplina concordantacu conditiile pedo-climatice (de regula pevalea apelor sau In zona podisului centralmoldovenesc). Raportate la structura poli-tico- administrative din acea vreme, acesteaglomerari demografice corespundeau for-matiunilor politice si administrative de genuljudeciilor, jupanatelor, cnezatelor. Asezarilemai dezvoltate, adeseori fortificate, din con-textul acestor comunitati social-politice ser-veau drept resedinta a conducatorilor forma-tiunilor respective.

Secolul al XIII-lea, In special a douajumatate a lui, reprezinta, din punctul devedere al procesului de organizare statala onoun etapa, marcata pe plan politico-militarde constituirea voievodatelor sau tarilor, prinextinderea vechilor organisme politice exis-tente si prin maturizarea institutiilor poli-tice si administrative din cadrul lor. Acestproces se reflects cu multa claritate In Mara-mures, iar cartea lui Radu Popa Il pune Inevidenta Intr-un chip foarte judicios. Recon-stituirea acestui proces in Maramures ii oferaautorului prilejul de a race unele consideratiiIn aceeasi chestiune la sud de Carpati. Con-cluzia sa, ca voievodatul lui Litovoi de lamijlocul secolului al XIII-lea a reprezentat unorganism de nature superioara cnezatelor luiloan si Farcas pe care be ingloba de fapt,este pe deplin justificata si ea subliniaza,asa cum spuneam, caracterul unitar, peIntreg spatiul romanesc, al procesului deorganizare statala 2.

1 N. Zaharia, Petrescu-Dimbovita, E.Zaharia, Asezdri din Moldova de la paleolilicpind in secolul al XV III-lea, Bucuresti, 1970 ;vezi si Ghenuta Coman, Cercelari arheologicein metal Moldovei cu privire la secolele V XI,In SCIV", 1969, nr. 2, p. 287-312.

2 Unele documente confirms existentaIn aceasta vreme si la est de Carpati a unororganisme statale de tipul voievodatelor sau

www.dacoromanica.ro

3 INsEmNART 1081

Am staruit asupra acestor chestiunipentru a scoale In evidenta o anumita starede lucruri privitoare la societatea romaneQscadin secolele X XIV. Este vorba, pe de o parte,de existenta unei numeroase populatii pe In-treg teritoriul Romaniei, pusa In evidentade cercetarile recente mai cu seams, ale carerrezultate au fost. exprimate In lucrarile pome-nite mai sus. Aceasla populatie, a carei cres-tere sensibila se Inregistreaza Indeosebi dinsecolele IX X, se dezvolta organic dinasezarile anterioare secolelor IX X, eviden-tiind caracterul de pernianenld a locuiriipe teritoriul }aril noastre. Astfcl ca pomenireain izvoarele scrise, Incepind din secolele X XI,a populatlei romanesti sub denumirea devoloh", valah" corespunde constatarilorde sensibila creltere demografica din aceavreme $i, drepl consecinta, unei tendinl,emai accentuate de fireasca organizare politicasub forma unor organisme cu caracter statal.Evolutia acestui proces de organizare statalaIn secolele X XIV de la simple formatiunisocial-politice (judecii, jupanate, cnezate)la forma superioara de organizare (voievoda-tul, lara) este pusa In evidenta pe Intregteritoriul tarii de izvoare, fapt care de-monstreaza unitalea procesului de organizarestatala pe Intreg spatiol rornanesc. In aceastaviziune, asa-numita intemeiere" a TariiRomanesti Moldovei (la 1330 $i respectiv1359) nu este, In realitate, decd un momentimportant al procesului amintil, caracterizat,

(ardor angajate Intr-un continuo proces deextiiidere teritoriala. Ostile unui asemeneaorganism politic an participal la conflictul'Millar din 1277 (St. Pascu, Conlribuliidoetuneulare la isloria romdnilor to secoleleXIII XIV, in Anuarul Inst. 1st. Na(.' ,Sibiu, 1945, p. 139 160); se pare ea aceeasiforma(iune statala era pomenita si la 1307In eronica rimata a lui (Atoka'. de Styria(A. Sacerdoteanu, Romanii la 1307 1308In A Imanahal paroltiei orlodoxe romdne dinV ierta, 1968, Viena, p. 81 85). Alte as..tmeneaoyganisme shit localizate de cercelatori IntreCarpal" ji Siret (In regiunea Vrancei, pe valeaBistri(ei, Intre Nloldova Si Siret), precumsi tntre Siret I'rut.

14 c. 2741

In principal, printr-o mai accentuate unificareteritoriala $i mai cu seama prin clstigareaindependerAei de stat.

Iata, dar, cum cartea lui Radu Popa, princoncluziile emise, depaseste ca importantagranitele societatii din Maramures, oferindistoricilor un edificatormaterial de comparatieIn ce privelte cercetarea starilor de lucrurisimilare de la est $i sud de Carpati In epoca.prestatala", aft de controversate. Esteun mai), fundamental pentru care o recoman-darn cu toata convingerea atit specialistilorclt si cititoilor dornici de a cunoalte cevadin zbuciumata noastra istorie.

Stefan 011eanu

D. PRODAN, Thal un Suppler libellus romd-nesc 1804, Edit. Dacia", Cluj, 1970,92 p.

De aproape 40 de ani profesorul D. Prodande la Cluj tmbogateste necontenit scrisulistoric rornanesc cu studii monografiicare, prin bogata si adlnca for documentare,constituie una din cele mai largi contributiila dezvoltarea istoriografiei romane.

Mai mutt declt oricare altul din istoriciitransilvaneni, d-sa s-a consacrat Indeosebistudierii secolului al XVIII-lea transilvan,conditiilor sale social-economice culturale,dezvolLarii gindirii politice a romdnilor,.actiunilor revendicative Intreprinse de ei,luplei pentru recunoasterea for ca natiunercu un cuvInt secolului care si pentru romAni.a fost secolul luminilor.

Pe aceasta linie, utilizInd on vast materiabinedit, D. Prodan a publicat In 1938 Rdscoalalui Horia In comilatele Cluj $i Turda, In 1944Teoria imigraliei romdnilor din Prineipalele.Romane In maul, al XV III-lea cu o versiuneIn limbs franceza), In 1948 Suppler LibelluxValachorunt, iar, In 1967, o noua editie mulladaugita, avInd totodata o larga contributie

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

1082 INSEYINARI 4

la elaborarea vol.III al Is Ionia Romaniei (1964)in cadrul carcia a sintetizat rezultatele cerceta-rilor sale cu privirc la secolul al XVIII-lea.

Nimeni, "dna la D. Prodan, n-a dat o inter::pretare mai veridica si mai concludenta perso-nalitatii si rolului istoric at episcoputui Ino-chentie Micu, si totodata cauzelor, desfasurariisi semnificatiei rascoalei lui Closcasi Crisan.

In Sapp lex Libel lus Valachorum, D. Prodans-a aratat ca unul din cei mai profunzi cunosca-tori ai iluminismului european, in orbitacaruia a integrat, de pc pozitii noi,

romanesc si tndeosebi cel transilva'nean.Monografia d-sale consacrata Supplexu-

lui" a devenit o lucrare fundamentals pen-tru istoria politica si culturala a poporuluiroman din secolul al XVIII-lea.

In ullitnii ani D. Prodan s-a dedicatstudierii iobagiei din Transilvania din secolulal XVI-lea, rezultatele noilor sale cercetari,bazate pe adinci investigatii de arldva,concretizindu-se In cele trei volume intitulatelobagia In Transilvania In secolul at XVI-l.a(1967-1968) si In primul volum din Urba-riile Tiara Fagaraului (1601-1650), acestadin .urma elaborat in colaborare cu LiviaUrsutiu si Maria Ursutiu.

Desi aceste lucrari, prin care s-au deschiscele mai largi perspective asupra istorieisocial-economice a Transilvaniei, si carereprezinta cele mai adinci cercetari tntreprinseIn aceasta directie, i-au solicitat un mareefort de concentrare, totusi nici vechilepreocupari, si Indeosebi cele cu privire laSupplex", n-au fost abandonate, ole con -tinutnd sa fie urmarite si adtncite si In aceastaperioada.

In anul 1970 d-sa a surprins astfel opiniapublics stiintifica printr-o lucrare intitulataInca an Supplex libellus romelnesc, care repre-zinta un text incdit din 1804. Textul, sprestudierea caruia a fost Indreptat de citirealucrarii lui N. Iorga Isloria lileraturii romdneIn secolul at XVIII-lea (vol. II), fusesetrimis Academiei Romane in anus 1893,

de catre I. Droc, protopopul Miercurei Sibiuluidar 'Ana amnia In afara de publicarea unuiscurt fragment In Analele Banatului"

el n-a fost studiat de nimeni si nu intraseIn circuitul istoriografiei noastre.

Textul oferit de I. Droc Acadetniei Ro-mane era o petitie catre Impiratul de laViena despre Starea amarita a neatnuluiromanesc din Marele Principat al Ardealului"si a fost redactat tn luna martie a anului 1804.

Autorul memoriului nefiind indicat In actulde donatie, idcntificarea sa constituie unadin principalele preocupari ale luerarii acad.Prodan care II considera foarle probabil"ca apartintnd lui Ion Budai Deleanu.

Desi memoriul avea caracter confidential,destinat a informa Curtea din Viena desprestarea romanilor din Transilvania, si Indeo-sebi a celor de pc plmintul craiesc" (sudulTransilvaniei), el este totusi o continuarea supplexurilor" din 1791 si 1792, pledind pen-tru cercetarea si rezolvarea doleantelor roma-nesti cuprinse In acestea. Noul supplex"nu reia datorita Imprejurarilor paliticeprin care trecea Imp Tiul habsburgic in pe-rioada napoleoniana postulatele cuprinseIn memoriile anterioare, dar sttbliniaza impor-tanta politica a satisfacerii lor. Mai muttdectt problemele constitutionale invocateIn 1791 si 1792, se invoca acorn In mod con-cret starea reala a poporului, exploatareasa feudala, sarcinile apAsiltoare, abuzurile,nedreptatile si totociata, pc pimintul cra-iesc", nerespectarea drepturilor cuprinse invechile diplome regale, princiare sau imperiale.In fruntea acestora se mentioneaza roboteleiobagilor, silniciile la care erau supusi, acesteafiind atit de numeroase si attt de odioase,

arata autorul memoriului, de voi graimai multe pentru starea iobagiei, ma tem cade va fi tnodru stelele cerului sa plinga sidin lacramile acelea s-ar Ineca lumea".

In cele doua capitole urmatoare se relevaapoi starea clerului romanesc, attt a celuigreco-catolic, tit si a celui ortodox, cerindu -sepentru el aceleasi drepturi ca si pentru clerulcelorlalte natiuni.

Doleantele si revendicarile cu caracterlocal, special, slnt cuprinse sub titlul Deose-bite aratari" In 15 puncte.

Memoriul cuprinde si o larga expunerecu caracter istoric referitor la originea sicontinuitatea romanilor, la tendintcle for

melt,

norm,

0dumlna-

www.dacoromanica.ro

5 INSEMNA1II 1083

de unitate, concepute, deocamdata, in cadrulImperiului habsburgic, poporul fiind identiccu natiunea Insasi. Elementele de ordin socialse Impletese cu cele de ordin national, pen-tru concretizarea for fiind evocate alit rascoa-tele din 1437 si 1784, cit 5i epopee,aJul Mihai Viteazul.

Memoriul, In ansamblul lui, e construitpe o larga baza istorica si juridica, fiind redac-tat cu un reniarcabil talent literar si totodataintr -un stil care denota o adinca $i siguracunoa5tere a stilului antic.

Aceste elemente, precum si faptul ca textuleste un autograf a lui Aron Budai Deleanu,fratele scriilorului, II determind pe D. Prodansa afirme cA memorial ar fi Post redactatde Ion Budai Deleanu dupe indicattile trate-lui situ, profund cunoscator at tuturor pro-blemelor romanesti de pe pamintul craiesc,acesta avInd sit -1 si transcrie.

Din text precizeaza D. Prodan vorbinddespre autorul memorialului, el ne apare,ca istoric, animat de ideile 5colii ardelene,de romandate, de continuitate. Ne apare apoica jurist, cunoscator at subtililatilor judiciare,E un cunoscator at stilului de cancelarie,al atmosferei de la Curte $i din instilutiilede guvernamint, al sensului politicii imperiale.51 cu deosebire e tin cunoscator, piny In detalii,at raporturilor locale, sau tin bine informatasupra tor. In plus, e un om animat de adincisentimente democratice $i national:, dearzatoare iubire de neam, tin spirit viu,avintat, cu izbucniri poetice chiar.

Inaintea tuturor ni se ofera aproape dela sine numele lui Ion Budai Deleanu. Dincunostintele noastre de pima acum el Intru-neste mai bine toate aceste calitati. El e istori-cul, traducatorul legislatiei austriece, practi-cianul, minuitorul instrumentelor jttridice.El e $i poetul. Pe Budai-Deleanu scrieto continuare Prodan ni-1 indica Inaintede toate si viziunea unitatii politice a poporu-lui roman. E suficient sa citam din scrierea saDe originibus populorum Transylnaniae(Despre originile popoarelor din Transilvania)".

Dupe o aprofundata analiza a chestiunii,D. Prodan conchide:

La intrebarea daca Ion Budai-Deleanue autorul memoriului, dupa toate acestea,raspunsul s-a apropiat de certitudine. Rigorilestiintei ne obliga tottisi sa ne resemnAmla ipoteza eft timp nu avem dovada directa.Dar la o ipoteza care la rindul ei ne obligala cercetari in continuare spre a descoperiaceasta dovada. N'om avea-o desigur In origi-nalul Insusi.

Dar afirma in continuare Prodanchiar dacb memorial n-ar fi at Jul Budai-Deleanu, valoarea lui documentary ramtne.Ramtne tabloid viu al suferintelor natiunii,cu deosebire al suferintelor celor de joscare o constituie, cu indicarea remediilorposibile. Ramtne pasul Inainte facet In evoca-rea treptelor istorice ale luptei sale de emanci-pare. Ramble imaginea unitatii deplinea natiunii, viziunea clara a unitatii sale poli-tice. Ba memorial fiind al allcuiva, ar tnsemnacu alit mai mutt ca asemenea ginduri nustilt singidare, au valoare de opinii mai muttdectt personale. N'aloarea lui documentaryramtne si fare sa fi avut practic urmAri ;ba chiar $i dace, eventual, n-ar fi ajunsla mina Imparatultd".

Prin ultima sa lucrare academicianul Pro-clan a adus o noun $i remarcabila contributiela cunoasterea situatiel romanilor din Transil-vania la tnceputul secolului al XIX-lea,51 totodatA la cunoasterea gtndirii politice5i a activitatii lui Joan Budai Deleanua fratelui ski Aron Budai Deleanu.

Vasile Neleu

WILLIAM MARIN, GH. 1. OANCEA,Miscarea anlifaseis111$i revolufia popular(In Banal, Timiloara, 1971, 352 p.

Lucrarea celor doi istorici banateni,aparuta in cinstea semicentenarului P.C.R.,este compusft din doua parti ; perioada dinainte

st

www.dacoromanica.ro

1084 INSENINARI 6

de 23 August 1944, elaborate de W. Marin,51 perioada revolutiei populare" (de faptIntreaga perioada 1944-1970), elaboratede Gh. I. Oancca.

Partea I, care define aproape trei sferturidin volumul intregii lucr5ri, are cloud capitole.Primul de peste 140 de pagini se refers la mis-carea antifascists din anii 1933-1940 dusade fortele progresiste In frunte cu P.C.R.,pentru apararea democratiei independenteinationale Impotriva organizatiilor prohitleris-te, care s-au manifestat tot mai fatis In aceiani ca agenturi ale Germaniei naziste In Roma-nia. Al doilea capitol (circa 100 de pagini)prive5te perioada dictaturii fasciste-antones-eiene si a transformarii Romaniei In anexaa imperialismului agresiv hitlerist, lupta dusade fortele patriotice sub conducerea P.C.R.Impotriva dictaturii antonesciene si a razboiu-lui ; inclusiv aspeclele pregatiriisi Inf5ptuirii insurectiei antifasciste dinaugust 1944 In Banat. Ca problema de periodi-zare, nu putem fi de acord cu includereainsurectiei antifasciste ca sfirsit al unui capitolprivind dictatura antonesciana ; insurectiadin august 1944, se stie, a Post Inceputulrevolutiei populare careia in lucrare ti estededicat, cum este si normal, un alt capitol.

In cele doua capitole ale partii a douaa lucrarii care se prezinta ca un apendiceal lucrarii propriu-zise scrise de W. Marin,pe parcursul doar a 66 pagini stnt expuseIn mod succint uncle aspecte si date privindtransformarile revolutionare care au avut loc inBanat dupa insurectia din august 1944 si ptnaIn zilele noastre. Yn cele 44 pagini ale capitolu-lui al III-lea se redau pe scurt principaleleactiuni desfasurate de fortele democraticesi revolutionare din Banat, sub conducereaP.C.R., pentru instaurarea puterii demo-crat-populare, pentru sprijinirea frontuluiantihillerist, pentru Infaptuirea reformei agra-re si a celorlalte revendicari cuprinse In plat-forma program F.N.D. Al patrulea capitol$i ultimul, al lucrarii, constitute In fondo sumara prezentare a trecerii la revolutiasocialists si a rezultatelor fauririi desavirsiriiorInduirii socialists pc plan social, economic,

politic, at rezolvArii definitive a problemeinationale in Banat, ca si pe Intreg teritoriulGrit.

Intreaga lucrare e precedata de un cuvinttnainte al ambilor autori $i de o prefatA $i intro-ducere scmnate de W. Marin. Introducerea,care In ultima sa parte (p. 22-38) reprezintA,de fapt, o analiza critics a istoriografiei pro-blemei dezbatute de autori, In genere judiciosIntocmita, desi cu uncle omisiuni (In speciala unor studii ticole de data mai reeent5)tncepe cu o scurta (p. 11-22), dar sugestivaincursiune In trecutul istoric al BanatuluiIn care se subliniaza continuitatea vvhi-inea daco-romans pe teritoriul Banatului,slat descrise conditiile istorice In care survin,dupa formarea poporului roman, stapinirileungara, turca, iar apoi austriaca, asezarea,alaturi de populatia romand autohtona,a unor colonisti maghiari, iar Incepind cu seco-lul al XVIII -Iea si a unor colonisti slovaci

germani (svabi) ca reflectind interesulstaptnitorilor de a-si consolida controlulsocial-politic asupra Banatului. Acordareaunei serii de privilegii noilor colonisti a dusla dezvoltarea In sinul populatiei romaneautohtone asuprite a unor sentimente ratio-nale mai puternice decit In alte parti.

Yn afara .prezentarii, In introducere, aistoriografiei generale a problemei $i a apara-tului critic din subsolul paginilor, autoriiprezinta la sfirsitul fiec5rui capitol biblio-grafii privind sursele consultate (lucrari teo-retice, fonduri documentare de arhiva, perio-dice, car(i, studii articole etc.). Tinem saremarc5m in legatura cu aceste bibliografiiCa ele apar mai complete Si bogate la partea I,fiind sumare si incomplete la partea a II-a(indeosebi bibliografia capitolului al IV-lea,privind perioada anilor 1945-1970, estefoarte saraca). In ceea ce priveste partea I Inafara cereetarii punerii In valoare de catreautori a arhivelor, periodicelor lucrarilorlocale de istoria Banatului, ei au mai parcurso serie de fonduri de la Arhiva C.C. al P.C.R.,Arhiva Institutului de studii istorice $i socialpolitice, o serie de organe de press sau revistecentrale, precum majoritatea lncrArilorgenerale, a studiilor articolelor de istorie

si

antonescian

si

si

si

si

si

sisi

sisiwww.dacoromanica.ro

7 INSEMNARI 1085

contemporana. Data fiind prezenta in Banatalaturi de romani a unui relativ importantnumar de svabi, slovaci etc., autorul acestciparti (W. Marin) a consultat $i a folosic pelarg o bogata bibliografie de limbs germana,maghiara sirba aparuta in Cara sau straina-tale pentru clarificarea curentclor pro saucontra fascismului care s-au infruntat in anii1933-1944 in sinul tuturor acestor

conlocuiloare. Tinem sa aratam eaindreptindu-$i in mod judicios taisul criti-carii severe a patrunderii ideologiei mani-fesLarilor fasciste in sinul unor parti ale natio-nalitatilor conlocuitoare din Banat (maiales ca adeziunea la fascism in acest caz seimpletea de multe on cu participarea laactiuni iredentiste impotriva integritatii teri-toriale, a independentei suveranitatii Ro-maniei), autorul a scapat din vedere, dupaparerea noastra ,sa prezinte mai amplu, maiconcret demascator rolul nefast pe care 1-aavut fascismul in cazul populatiei roma-ne$ti majoritare din Banat. Chiar data subimpresia unei vremelnice conjuncturi favora-bile Axel in anii 1910-1942, sloganurilenaziste reusesc temporar sa captezeinfluenteze nefast o parte a populatiei denationalitate germana, a fost deajuns ca arma-tele hitleriste sa sufere incepind cu 1942grele infringeri pe front $i ca o serie de avan-taje materiale $i morale obtinute initial, caurmare a apartenentei la Grupul Etnic Ger-man, sa -1i diminueze importanta pentru camulti dintre cei care se lasasera purtati devalul unei psihoze pronaziste sa se dezme-teceasca, e drept, unii destul de tirziu, dupa23 August 1944. Pe de alts parte, $1 aceastaapare ca un merit incontestabil al lucrarii,autorul aduce (pentru prima ors In istorio-grafia noastra sub forma unei sinteze generalepe aceasta terra) numeroase informatii con-crete care atesta ca partea cea mai inaintata(ca ideologie) a muncitorimii, elemntele pro-gresiste din sinul intelectualitatii germanelocale nu numai ca au respins ideologia nazista,dar s-au angajat activ In anii 1940-1944In mi§carea antifascists antihitlerista. Pe

buns dreptate, W. Marin reproseaza In acestsens unor istorici marxisti romani (de pildaE. Cimponeriu in licgila lupluloart) ca negli-jeaza contributia adusa la lupta antifascistsde elementele progresiste din sinul nationalirtatilor conlocuitoare din Banat In anii dicta-turii an tonesciene.

0 serie de date inedite $i care releva rolulconducator jucat dc P.C.R. in lupta antifascistssint oferite de autor (W. Marin) in paragrafulOrganizarea $i dezvollarea rezistentei anti-fasciste" din capitolul al II-lea al lucrarii.In urma cercetarii minutioase a arhivelorfostelor prefecturi $i a arhivelor de partidSint prezentate date concrete asupra numa-rului, fortei $i actiNitatii organizatlilor P.C.R.,ale Madosz, Apararii patriotice, Uniuniipatriotice, pe judete localilati (urbane,rurale). Din aceste dale, rezulta ea in Banatactivau In 1943 ccl putin 238 de membri aiP.C.R. cu calilate recunoscuta, in afara sim-patizantilor $i in afara comuni$Lilor detinutiin tnchisoarea de la Caransebe$. Numarultotal al aclivului (cadrelor) P.C.R. $i al celor-lalte organizatii anlifasciste se ridica la cclputin 2 000 de persoane. In 1944, in ciudaterorii, numarul parlicipantilor activi la mi,-carea de rezistenta antifascists creste $i maimult.

Se remarca de asemenea imporlanla acti-vitate de agitatie $i propaganda anlifascisldes fa$uratii in Banat in anii 1940 -1944. Apar oserie de ziare publicatli locale anlifasciste,editate $1 difuzate bineinteles in ilegalitate, ca:Apararea" (1942-1944), Romania nerd"(1941), Libertatea poporului" (1943), Luptapatriotica" (martie 1914), Szabad Szo"(aprilie 1944). 0 parte din ziarele romanoti(de pilda Apararea") aveau $i serii In lim-bile nationalitatilor conlocuiloare (inaghiardetc.), dupa cum o serie de materiale de pro-paganda inaghiare, sirbesti, germane apa-reau In traducerea romaneasca. Sint reclaimo serie de informatii privind colaborarea orga-nizatiilor locale cu fruntasi ai luptei anti-fasciste din restul tarii (contactele dese avute

si

nationa-litati

si

si

si

si sa

si

si

si

siwww.dacoromanica.ro

1086 INSEMNARI

de pilda de dr. 1'. Groza cu antifascistiibanateni) sau din tAri vecine si prictene (con-tacte ajutoare recipruce cu miscarea dep irtizani din Iugoslavia).

0 serie de aspecle, In parte inutile, serefers alit. la pregatirea, ell si la Infapluireainsurectiei anlifascisle din august 1944 inBanat. Dalorila pozitiei sale stralegice, In

Banat ackiunile insurectionale s-au Imllclitcu actirmile de respingere a inamicului, din-colo de granitele tarii, abia la 18 septembriereuyindu-se sa se stavileasca complet opera-tiile ofensive ale inamicului si apoi sa se

treats la eliberarea Iniregului teritoriu aI

Ord In aceasta zona. Sint relevate aporlulmaselor populare si rolul de organizator poli_tic pc care 1-au pica organizatiile localeP.C.R. In respingerea inamicului dincolo degranitele t5rii.

Din cele aratate rezulta ea autorii auizbutit sa realizeze ccea ce $i -au propus (veziprefata) adica sa ofere publicului cititor o

8

prima Incercare de a exp.ine mai pc largistoria luplei si rezistentei antifascists dinBanal, precum si (In mai mica masura, ere-dem noi) o prezentare sintetica a p-imuluisfert de veac aI erci noi desehise de isloriculeveniment de la 23 August" (p. 6).

Evident la o noun reedilare, porde chiarIntr-o limbs strains (german5), uncle aspeclepot fi linbogatite si complelale alit ea docu-nientare, cit si ea interpretare ; ne referimbineinteles la prima parte (1933 1944 in-

clusiv insureckia), deoareee In ceca ce privestepartea referitoare la perioada anilor 1945-1970 aceasta c mull prea sumara pentru aputca fi apreciata ca o contributie originalsde valoarc, ea reprezenlInd in eel mai buncaz o sintez5 a unor lucrari de islorie con-temporana a Banatului liparite In aniitrecuti la Tirnisoara, sub egida organelorlocale, In stop aniversativ.

1STORIE CN1VERSALA

KENIENY 0. GABOR, Iralok a nemzelisegikerdes brlineteh z Maggarorszcig ,n a dua-1 zmus k( rdban (Documente privind isto-ria pi oblemei nationalita(ilor In UngariaIn perioada dualismului), vol. V (19061913), Budapesta, 1971, 740 p.

Istoria ronianilor transilvaneni In peri-oada dualismului austro-ungar (1867-1918)conslituie, fara Indoiala, una dintre temelecele mai interesante si mai importante dinistoria moderns a Romaniei. Aceasta ternsnu trebuie Insa tratata izolat, ci in strinsalegatura, pc de o parte cu isloria vechii Roma-nii, iar pe de alts parte cu cea a popoareloralAturi de care au trait si au luptat romaniiIn cadrul regimului dualist. Daca problemelesInt destul de binecunoscute in general, pen-tru o privire mai adIncii, pentru lamurireaatttor aspecte particulare, mai rilmine multde facut. Baza de la care trebuie plecat este,Prtl indoiald, studierea publicarea izvoa-

Truian Uarta

relor. La noi exists o traditie In acest sons ;ajunge sa arnintim colectia, veche, (bar indis-pensabila Inca, a lui T. V. Pacatian, Carleade our sau luplele polilice nalionale ale mal-nilor (I, sub coroanu ungara (8 volume, Sibiu,1902 1915).

Dintre lucrarile straine care prezinla untre-deosebit interes pentru Tema amintila,

buie cunoseuta colectia maghiara, ingrijita deKemeny G. Gabor, intitulata I ralok a n fuze-rsegi ker(les lorlenelehez Magyarorszagon adual'zmus k( rciban.

Primul sau volum (cuprinzind, in 920 depagini, anii 1867 1892) a aparut in 1952.Prevazuta initial in doua volume, lucrarea acal atat amploare, probabil datoritil vasti-tatii materialului docurnentar, edit si inedit.Astfel, data volumul I cuprinde o perioadade 25 de ani, volumul II (Budapesta, 1956,965 p.) se oprcste asupra unui interval de 8am (1892-1900), a] III-lea (Budapesta,1964, 714 p.) si al 1V-lea (Budapesta, 1966,749 p.) nun* de trei ani (1909-1903

yi

fi giwww.dacoromanica.ro

9 INSEAINARI 1087

1903-1906). Imbrntisind perioade mai re-strinse, aceste volume dispun, desigur. de odocumentare superioarci.

In ecle ce ttrineazA, considerind ca volu-mele I IV, ap5rute cu mai multi ani intirma, au intent in eircuitul vietiine vont opri asupra celui de-al V-lea, recenticlit de sub tipar.

And 1906 1913, la care se referil, shitdeosebil de importanti pentru evolutia poli-tica a Ungariei dualiste si pentru miscareanationals a diferitelor popoare asuprite. Gtt-vernul coalitiei", ajuns In putere in 1906,departe de a rupe cu vechile melode de guver-nare, s-a fAcut remareat prin accentuareaasupririi nationale, documentul ccl mai carae-terislic fiind reactionara lege a invAtilmin-tului (lex Apponyi") din 1907. Stirnindlegitintc nemultundri, coaldia a fort nevoitils5 pAr5seasca puterea in 1910, la guverninstalindu-se iar vechitil partici liberal, dedata aceasta reinnoit sub numele demagogicde Partidul National al Muncii. Conduc5tortilsalt, care devine prim ministru, Stefan Tisza,a inteles inlr-o anumita niAsur5 ca agravareaproblemei nationale puns In primejdiementinerea regimului dualist, cu atit mai mullcu cit se siintea apropierca primului razboimondial, In care Austro-Ungaria avea nevoicsi de sprijinul Romaniei. Incercarile omuluipolitic maghiar (intre 1910-1914) de aajunge la o intelegere cu sefii misc5rii natio-nale romane din Transilvania nu an lostfructuoase, tratativele rupindu-se In cele dinurma, din pricina faptului ca guvernul nuera dispus sa Inca nici o concesie aspiratiilorromanesti.

No mai putin interesanla ca politicapartidelor maghiare este in 1906-1913 evo-lutia miscArii nationale a romanilor, croatilor,sirbilor, slovacilor, rutenilor, germanilor. Inanii 1906-1910, Clubul nationalitatilor (gru-pind 27 de deputati romani, slovaci sirbi,sub presedintia lui Teodor secretarfiind slovacul Milan Hodia), a depus o starui-toare activitate in parlament, pentru ant.-rnarea drepturilor popoarelor din Ungaria,a principiilor democratise (mai ales votuluniversal). Dupe infringerea in alegeri, sufe-rita in 1910, oamenii politic' ai popoarelor

asuprite incep sti mearga pe rill (Herat,unii acceptind tratativele aminlite cu guver-nul din Budapesta, adii respingindu-le $i

situindu-se tot mai desellis pe o politic in-transigentii.

Evenimenttle deosebil de interesaide aleacestei perioade, materialul abundent }i inefirelativ putin cercetat si. design', mai cuscama o mune5 stfiruitoare depusa de a lungul[minor ani, i-au permis ltd Kemeny G. Gaborrealizarea unui volum remareabil, necesaroricui se ocup5 en probletna national5 inUngaria, In ajunul primului ruzboi mondial.

In 740 de pagini, volumul contine, gru-pate sub 134 de titluri, un nundir de 440 dedoeumente. 0 parte dintre ele slut, ca si incazul volumelor anterioare, inedile (culese maiales de In Arltivele Stalului din Budapesla,fondurile Presedintiei Consiliului de Ministri,Ministerului de Interne, Minisleiultti Cu ltelo

Invatilmintului $i ale altar ministers). Sintreproduse, de asemenea, cele mai semnifi-cative dezbaleri din parlament privind pro-blema nationalft. In sfir}it, prezinta interessi publicarea unor articole din pit sa vremii(din ziarele si revistele socialiste, din celeale partidelor politico burglieze maghiare, casi din press inclusiv cearomans).

Din cele 134 de capitols, circa 40 privesc,in totalitatea tor, sau partial, misearea natio-nala romans din Transilvania. Pondereaaeordald romanilor este explicabila prin ma-rele lo nuninr ¢i rolul de seamy jucat inIupLa de elibcrare national5 si socia15.

0 insiruire a tuturor documentclor referi-toare la romani nefiind posibila intr-un spatiurestrins, ne von' opri doar asupra celor maiinteresante. Alerita a fi semnalat capitolul22 (p. 137-164) care cuprinde documentsreferitoare In legea Apponyi din 1907, laatitudinea reprezentantilor diferitelor popoare,inclusiv a romanilor, NIA de ea, uncle discur-suri rostite In parlament (de Stefan CicioPop din partea romans). Textul legii estereprodus In Intreginie.

Autorul public5, sub al 62-lea Min (p.323-328), extrase reprezentative din discur-surile lui Stefan Tisza, din 1910, privind pro-blema nationala. Un numar mai mare de

Insasi

yi

Mihail,

yi

nationalita(ilor,

stiinnfice,

www.dacoromanica.ro

1088 /NSEMNARI 10

documente ste drept, multe dintre ele repro-duse din cartea ingrijild de Silvia Dragomir:loan Mihu, Spicuiri din gindurile mele Mi-tre ,ail urule, economic( , Sibiu, 1938) se referdla tratativele din 1910 purtate prin intermediullui I. Mihu, dupd cum se site firs succes(p. 361 372 si 382-390). Interesanie sintrapoartele (aflate In fondul PreyedintleiConsiliului de Nlinistri) trimise de la Bucu-resti, in aprilie-iunie 1911, de Stefan Ugron,consilicrul ntinistrului plenipotentiar al Austro-Ungariei In Romania (p. 136-443). Ele sereferd, printre altele, la atitudinea cercurilorpolitice din Romania fats de tralativele roma-nilor transilvaneni cu guvernul maghiar.Din fondul arnintit slot reproduse si rapoarledin Bucuresti privind activitatea Ligii cultu-rule (p. 457 460).

Mentiondm si proiectul de lege privindmodalitatea alegerii deputatilor (p. 592-599), semnal la 22 iantiarie 1913 de StefanCicio Pop, Alexandra Vaida, Nicolae Serban,Vasile Damian, Teodor Milian, si prezentatCameral Deputatilor din Budapesta. Proieclulprevedea dreptul de vot universal pentruonce cad tean care a Implinit virsta de 24 deani si o impartire a circumscriptiilor elec-torale in care sa se tins seama de repartitiateritoriala a diferitelor nationalitati. Pe lingdtextul proiectului slot reproduse ecouri dinpresa si dezbateri pe marginea lui.

Mai amintim ea autorul publicd name-rouse discursuri ale oamenilor politici romanidin parlamentul Ungarici. !titre materialelevolumului sint si uncle referitoare la socialisliiromani din Transilvania si Bucovina.

Important este faptul ca documentele careurmaresc evolutia problemei romanesti dinTransilvania sift in strinsa legAtura cu altedocumente privind celelalte popoare dinUngaria dualists. Colectia oferd astfel o bazasolids pentru realizarea unei istorii comparatea miscarii popoarelor din Austro-Ungaria.

Fard Indoiala c5 volumul are si lipsuri.Credem ca ar fi fost in avantajul lucrariireproducerea mai =siva a documentelor dearhivd, inedite, chiar prin reducerea numa-rului de articole din presa si euvintari aledeputatilor (care pot fi Osite, de asemenea,

in presa, inclusiv in cea romdna). In ce pri-veyte miscarea nationals romans o lipsd esteevidentd: aproape nimic no se referd la tra-tativele guvernului maghiar (mai ales prinStefan Tisza) cu romanii, in anal 1913. LaBudapesta exists materiale inedite Waite in-teresante privind aceasta problemil. Reprodu-cerea ]or in volum ar fi facililat lAnturireaunor evenimente Inca nu pe deplin cunoscule.Aceasta maned s-ar putca realiza eventualde istoricii romani, alfiturindtt-se materialulexistent in Ungaria celui din Romania (maiCu seams documentele din arhiva ValeriaBraniste, aflald la Biblioteca Aeademiei).

Uncle lacuna fiind inerente unei lucraride asemenea proportii, desigur ca, in ansarn-blu, aprecierea noastril nu poate fi dealtpozitiva. Asteptdm cu interes volumul alVI-lea ullimul probabil pentru mate-Hale cc vor arunca poate Itunini not asupraanilor primului razboi mondial.

Lucian Bola

A. VETULANI, Poczglki na najslarszychzuszechnic grodkowoeurop jskich ( bleep u-turile celor mai vechi universitati toEuropa centrald), Wroclaw, Warszawa,Krakow, Zaklad Narodowy imienia Os-solinskich Wydawnictwo, 1970, 215 p.

Cunoscutul istoric polon Adam Vetulanipane, prin aceasta lucrare, la indemina citi-torilor nespecialisti datele principale privi-toare la inceputurile invatfimintului superiorin Europa centrald, la mijlocul veacului alXIV-Iea. In cursul a doar (loud decenii,aceasta regiune a Europci a asistat la aparitiaa patru institu(ii de stadium gencrale care audevenit insemnate centre de culturd si auocupat un loc deosebit de insemnat in dez-voltarea culturala : Praga 1347/1348,Cracovia1364, Viena 1365 §i Pecs 1367.www.dacoromanica.ro

11 INSEMNAR/ 1089

Insemnatatea acestor Intemeieri de funda-tii de invatamint superior e analizata deautor in cadrul larg al istoriei spirituale atarilor Europei centrale si al apartenentei forla sfera de civilizatie Latina-apuseana ; mode-lul urmat a fost, fireste, cel al Universitatilordin Europa apuseana (Bologna, Paris, Oxfordsi Napoli).

Lectura acestei carti atractive it introducepe cititor in principalele probleme legate deinfiintarea universitatilor amintite si in pri-mul rind al celei din Cracovia : negocierilecu papalitatea pentru obtinerea autoriza-tiilor de rigoare, refuzul papei Urban al V-leade a accepta infiintarea unei facultati de teo-logic In cadrul noilor universitati pro-habil nu pentru a mentine monopolul acesteidiscipline in favoarea universitatii din Paris,cum au crezut unii istorici, ci din considerentede politica locala.

Capitole speciale sint consacrate de autordiplomei de intemeiere a universitalli dinCracovia si structurii organizatorice a uni-versitatii, pe temeiul actului de fondatie. Inincheiere e analizata activitatea celor patruuniversitati ale Europe! centrale in primeledecenii ale existentei lor.

.erban Papacostea

WINFRIED BAUMGART, Bibliographic zumStadium der neuercn Geschichte. Alit einemGeleitwort von Konrad Repgen, Bonn,1969, XIII + 312 p. (Historisches Semi-nar der Rheinischen Friedrich-Wilhelms-Universititt)

Autorul acestei bibliografii marturiseste ealucrarea sa se adreseaza in primul rind studen-tilor si mai putin cercetatorului istoriei mo-derne si contemporane. Din capul locului tre-bule remarcat faptul ca aceasta bibliografieofera prea mult pentru studenti si se adre-

seaza, ca atare, in primul rind tinerilor cerce-Mori care se initiaza in cercetarea istorielmoderne si contemporane mai ales datoritaexcelentelor trimiteri la principalele colectii deizvoare, bibliografii si reviste de specialitate.

Bibliografia cuprinde perioada veacurilorXVI (Reforma) XX (al doilea razboimondial).

Un cuprins detaliat si un indite operativ sibine intocmit permit o orientare rapida Inaceasta bibliografie. Trimiterile bibliograficesint exacte si complete ; ele nu slut insotitede comentarii sau indicatii privind continutullor ; cel mult se indica editiile mai vechiAceasta lucrare este In primul rind o biblio-grafie a istoriel moderne si contemporanegermane ; totusi ca cuprinde si lucrari privindistoria Austriei, Frantei, Angliei, Italie',Spaniel, Uniunii Sovietice si a Statelor Uniteale Americii.

Din cuprinsul vast si complex citam cilevacapitole si subcapitole care intereseaza si istoriatarilor romanesti in veacurile XVI XXBibliografii generale ; Bibliografia periodicelorde specialitate ; Bibliografii nationale ; Lexi-coane ;Instrumente de lucru ; Liste de diplomatl,regent! si nunti apostolic! ; Reviste de specia-litate ; Izvoarele istoriei moderne si con-

temporane ; Colectiile de izvoare.

A. Armbruster

C. TH. DIA1ARAS, C. KOUMARIANOUL. DROULIA, Modern Greek culture Aselected bibliography (In English-French Ger-man-Italian). Third revised edition, Athens,1970, VIII + 110 p.

In 1966, cu prilejul aparitiei monumentaleisale sinteze de istorie a literaturii neo-grecesti (Histoire dela litterature neohellenigue).

:

www.dacoromanica.ro

1090 INSEMNA111 12

Atena, 1965, lucrare tradusa si In lb. romana,Bite., 1968), C. Th. Dimaras a adaugat oanexa bibliogratica deslinata in pritnul rindspecialistilor si marelui public care ignore

gleaca moderne.

Volumul care face obiectul prezentarii derata este o bibliografie selective privindistoria si cultura Greciei moderne, care por-neste de la aceasta anexa bibliografica. Nouneditie, a 3-a, publicata cu ocazia celui de-alII lea Congres international de studii sud-esteuropene de la Atena (1970), cuprinde unnumar sporit de titluri 1'45 de editiile pre-cedent e.

Bibliografia tontine o selectie de lucraripublicate In limbile : engleza, franceza, ger-

mane st italiana privind Grecia, indeosebiistoria si cullura Greciei moderne. Mamamajoritate a lucrarilor cuprinse In aceastaprima parte a cartii sint lucrari originals,alaturi de care se Inttlnesc si citeva lucraridatorate unor Invatati greci si traduse In

una din cele paint limbi amintite.Titlurile sint dispose in trei parti :Cea dintli cuprinde lucrari de geografie,

istorie, limba, literaturil, antologii, literaturemedievala, folclor, eolectii.

A doua parte a lucrarii este consacrataautorilor greci ale caror lucrari au fost tra-duse in una din cele patru limbi de circulatie ;autorii inclusi In aceasta bibliografie figu-reaza si in sinteza de istorie a literaturii citatamai sus.

Bibliografia cuprinde si un suplimentalcatuit la rindu-i In doua prati : cea (Untilsemnaleaza citeva opere literare inspirate deGrecia moderne ; cea de-a doua enumeraperiodicele in care se gasesc studii privindistoria literaturii 1i a culturii Greciei moderne.Folosul acestei bibliografii, alcatuite de ceitrei invatati greci, este prea evident pentrua mai stand asupra lui.

Venera 0. Tulliu

4, Relaciones diplomdlicas hispano-mexi-eanas (1839 1898). Documentos proce-dentes del Archivo de la Embajada deEspana en Mexico. Serie I. Despachosgenerates. IV. 1846-1848, Mexico ElColegio de Mexico", 1968, 281 p.

Notele diplomatice cuprinse in acest volumse refera la epoca In care Mexicul se afla Inconflict armat cu Statele Unite ale Americiide Nord si cuprinde : Perioada celui de-altreilea minislru plenipolenfiar al Spaniel In31exic Don Salvador Bermddez de Castro(1845-1847) (continuare : de la nr. 358 lanr. 397), precum si un Aperliee. 1843-1847.Notele diplomatice ale aceluiasi ministru, Incalitatea sa de insarcinat de afaceri at Franteicatre ministrul Afacerilor straine francez (dela nr. 1 la nr. 78). Volumul se Incheie cu :note ale documentelor incluse In acest volum,indite de nume citate (a). persoane si b).locuri), o lista cu rezumatele documentelor,precum si cuprinsul (sunlamp.

Din notele diplomatice referitoare la anii1845-1847 se desprind importante stiri referi-toare la situatia politica interns si externaa Mexieului :

Cu citeva zile Inainte de 28 octombrie1845 a fost trimis In Mexic un agent al StatelorUnite pentru a trata cedarea Texasului inschimbul ttnei oarecare indemnizatii (p. 147).La 27 decembrie acelasi an, a izbucnit orevolutie la San Luis de Potosi, unde gene-ralul Mariano Paredes a anuntat destituireaguvernului si la 1 ianuarie 1846, In frunteatrupelor sale, el a intrat In Mexic, unde s-aales presedinte provizoriu al republicii (p. 153).Din noul guvern facea parte generalul JuanAlmonte, fiul ltd Jose Maria Morelos ves-titul luptator pentru independenta Mexicu-lui , care era de rasa Indiana si servise multiant In diplomatie. Insa presedintele 1-a inde-partat foarte curind pentru Ca vedea Intr-Insul un rival periculos. Almonle se remarcaseprin opozitia sa republicans impotriva regi-mului de la putere, pe care ill acuza ca prote-jeaza partidul monarhic. In acest scop Al-monte fundase un jurnal intitulat Reforma",care sprijinea pozitia sa. In drum spre Franta,

,

www.dacoromanica.ro

13 INSEMNAlit 1091

el s-a oprit la Havana, unde s-a Inttlnit cuSanta Anna aflat acolo In exil 1-a con-vins sd se alature partidului liberal (p. 153-154, 158, 159, 166-167).

Santa Anna Incepuse sa faca propagandAIn rinclurile generalilor ofiterilor care ser-viserd mai inainte sub ordinile sale, cu scopulde a face turburari In rindurile armatei. Pede altii parte, cu duplicitatea sa proverbialaspecificA caracterului sau, a luat legatura cugeneralul Paredes, c5ruia i-a cerut sil-I rechemedin exit, oferindu-i In schimb serviciile salepentru a stabili un guvern forte, cu scopulde a sfirsi cu federalistii" (liberalii) (p. 168).

Alte Itiri semnaleazil ca slabiciuneaguvernelor efemere tendintele de se-paratie a diferitclor state din cadrul Repu-blicii Mexicului au oferit conditii favorabileStatelor Unite. Rind pe rind fortele militareale Statelor Unite au ocupat insemnateteritorii la nord de granita actualif dintre celecloud tiiri.

0 importanta deosebita prezintildespre luptele de partizani care au avut loc

pe linia de comunicatie spre baza de aprovi-zionare din portul Vera Cruz, a corpuluiexpeditionar american condus de Scott carese afla la Puebla. In luna iunie 1847, folosin-du-se de conditiile terenului muntos un micgrup de guerillas" (partizani) mexicani, corn-pus din circa 500 de oameni, an paralizatmarsul convoaielor de aprovizionare a arma-tei americane Intre Paso de Ovejas si Puente.Intlrzierea convoiului a fost pe punctul de acompromite proiectele ofensive ale genera-lului Scott, care aflat la Puebla, nu mai aveabanii munitiile necesare pentru corpul sAude armatil, precum intaririle necesare tovederea Inaintarii spre capitala jarii (p. 118$i 237).

Spatiul restrins nu ne permite sa prezen-tam si alte aspecte reflectate de documentelecuprinse in acest volum. Totusi credem cAacele patine exemple sint suficiente pentrua intelege mai bine tmprejurarile evenimen-telor evocate In whim.

loan I. Neacpsi stirile

t

si

4

Cl

4

www.dacoromanica.ro

Studii, Revista de istorie, publica in prima parte studii, note si comunicarioriginale, de nivel stiintific superior, din domeniile istoriei medii, moderne si con-temporane a Romaniei si universale. In partea'a doua a revistei, de informarestiintifica, sumarul este completat cu rubricile : Probleme ale istoriografici contem-porane (Studii documentare), Discutii, Viata stiintifica, Recenzii, Revista reviste-lor, Insemnari, In care se public materiale privitoare la manifestari stiintif icedin tare si strainatate si shit prezentate cele mai recente lucrari si reviste despecialitate aparute In Cara $i peste hotare.

NOTA CATRE AUTORI

Autorii sin t rugati O. trimita studille, notele si comunicarile, precum stmaterialele ce se Incadreaza In celelalte rubric', dactilografiate la doul rinduri,In patru exemplare , trimiterile infrapaginale fiind numerotate In continuare.De asemenea, documentele vor fi dactilografiate, iar pentru cele In limbi strainese va anexa traducerea. Ilustratiile vor fi plasate la stirs' tul textului.

Numele autorilor va fi precedat de initialA. Titlurile revistelor citate Inbibliografie vor fi prescurtate conform uzantelor Internationale.

Autorii au dreptul la un numar de 50 de extrase gratuit.Responsabilitatea asupra continutului materialelor revine in exclusivitate

autorilor. Manuscrisele nepublicate nu se restituie.Corespondenta privind manuscrisele, schimbul de publicatii etc. se va

trimite pe adresa Comitetului de redactie, B-dul Aviatorilor nr. 1, Bucuresti.

www.dacoromanica.ro

LUCRAR APARUTE IN EDITURA

ACADEM)Ei REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

D. TUDOR, Podurile romane de In Dun Area de Jos, Istorie $i)eiPlzatle", 1971, 211 p., 15 teL

STEFAN STEFA.NESCI Tara Rarnitneasea de In Basarab I Interne leforitl" Oita in 1111011Viteazul, Istorie eiviliza0e 1", 1970, 176 p., 15 lei.

SERBAN PAPACOSTEA, Ithenitt sub stapinirea austriaeri (1719-1739), Biblioteea Mott,XXIII", 1971, p., 22,50 lei.

N.. GRIGORAS, Just:1mM feudale din Moldova I. Organizarea de stet pink In tuipoeul see.al XVIII -leu, 1971, 477 p., 28 lei.

AItIADNA tA [AND-MORAN tLitnnesti din Ileum ti si Biblioteea'storied N.N.V11.1", 1971. 23 lei,

\UPON CONSTANTINESCU, Etudes allistoiretrn!=y1s,Itine Bil)liotheea Historica Romaniae2,19, 190, p 7,25 lei.

r411111110-bIllgare de-a lotion' vetteurllor (see, .II XIX), Studii, vol. I, 1971,

115 p., 28 lei.,11ouvements natlonaux et soelaux routuains au XIX" sleele, Bibliotheca

itistork-)a Romaniae 33", 1971, 335 p., 13,50.4 Unification of the Romanian tonal State. The Union of Transilvaniawltli old Romania,

sub Mir,in Stefan 1:1ffiliotheca HistoricaHon-rmhic. 1011!1...,:iiii VII", 197';

MATE I, Dezarmarea in internalionale i atituttinea tomAWel (1919-1934), Biblioteea ist))())..) , 307 p., 26 lei.Ilibllograiia tst0,3-ti a Romtlitit, I 1944-1969, 19:13 388 p.. 52 lei.

I. inforiraat, 43856 Lei 30.

a.

+.4

$i

.

,Aeadentille Iasi.

186Bela 01

VASILE MACIU,

, ,redactia prof. Constantinescu $i prof.

368 p., 30 lei.GHEORCIIE contestulproblemelor

1971,

,

P. 0. 2741 I .1

.

.

e e

www.dacoromanica.ro