3 cerbul comun 2_2014
TRANSCRIPT
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 167
983106983113983119983116983119983111983113983105 983123983120983109983107983113983113983116983119983122 983108983109 983126983105983118983105983124
CERBUL COMUN 2
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 267
Cerbul comunAnimalele adulte roşietice saubrun-cenuşiu oglinda deculoare deschisă ruginie
Coarnele masculilor adulţimari cu numeroase ramuriTineretul are pete albe (1)Urmele tipar sunt ovale deobicei se imprimă numai două degete (2) Urmele masculilormai largi (3) cele alepicioarelor din stacircnga şi dindreapta mai depărtate unelede altele decacirct la femele (4)Hrana - iarna consumă coajă
(5) lăstari şi muguri
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 367
Coarnele
bull Formaţii ale osului frontal numai la mascul caducebull purtate pe proeminenţe ale craniului - cilindri frontali bull Icircn mod normal cerbul are pentru fiecare corn (pră jină)bull o porţiune mai groasă la bază - rozeta pe cilindrul frontal
bull Ramurile (razele) coarnelorbull o ramur ă (raz ă ) a ochiului bull una de ghe ţ uri - apare la vacircrsta de 4 ndash 5 ani şi poate lipsi la unii cerbi şibull una mijlocie iarbull restul de ramuri aparţin coroanei
bull o pră jină are coroană dacă are cel puţin trei ramuri Coroana - numărde ramuri forme şi denumiri diferite
bull Unii indivizi - ramura lupului o ramură icircn plus deasupra ramurii mijlociifără să facă parte din coroană
bull Coarnele pot avea 20 de ramificaţii o lungime de 13 m şi grosimeaunui braţ de om
bull Greutatea coarnelor cu maxilarul superior icircntreg la cerbii de 10 ndash 12ani = 8 ndash 13 kg
bull Coarnele fără craniu la cerbii ajunşi la completă dezvoltare = 4 ndash 5
din greutatea corpului eviscerat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 467
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 567
Părţile componente ale coarnelor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 667
Coarnele
Denumirea trofeului
Dezvoltarea trofeului poate fi
descrisă
prin numă
rul de ramuri
prezente pe pră jini
Regula generală se dublează
numărul de ramuri ale tijei mai
ramificate
Trofeelor de coarne cu un număr
diferit de ramuri pe cele două pră jini
li se spune impare
10 ramuri
Trofeu imparcu 14 ramuri
Exemple
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 767
Coarnele
Dezvoltarea
La coarnele
bine dezvoltatemasa estedistribuităuniform pe
icircntreagalungime a tijei
La coarnele slab
dezvoltate masa este concentrată
icircn partea bazală
Dezvoltarea coarnelor depinde de
condiția fizică a individului
este influențată de
factorii genetici
factori de mediu
vacircrsta animalului
NB
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 867
Coarnele
Dezvoltarea coarnelor și factorii genetici
Indivizii care aparțin aceleiașipopulații au coarne cu caracteristici
comune
Icircn cadrul unei populații indivizii alcăror patrimoniu genetic asigură o
mai bună condiție fizică icircn general
au coarne mai dezvoltate
Patrimoniul genetic condiționează
dezvoltarea coarnelor și condiția fizică a individului
Cerbii din America de Nord(Wapiti) sunt icircn general privațide coroană
Exemplu
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 967
Coarnele
Dezvoltarea coarnelor și factorii de mediu ambiental
Situații ambientale
favorabile(abundența de hrană nu prea mareadensitate a populației etc)
Condiție fizică bună
trofeu bine dezvoltat
Situații ambientalenefavorabile
(deficit de hrană densitateaexcesivă a populației etc)
Condiție fizică precară
slabă dezvoltare a trofeului
Cerbii mici prezintă trofee dedimensiuni mici de obicei fără ramura de ghețuri și coroană
Exemplu
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1067
Coarnele (continuare)
bull Icircncep să se formeze iarna la 7 ndash 9 luni fără rozete neramificate (suliţe)bull Al doilea racircnd de coarne = 3-4 chiar mai multe ramificaţii (5-6)bull Masculii icircn anul al doilea - tot suliţe (suliţari) cei cu doar două ramuri
(furcari) - consideraţi slabi fără perspective maribull Cerbul leapădă coarnele icircn fiecare an (februarie-aprilie)bull osul cilindrilor frontali descoperit apoi pielea icirci acoperă derma
generează o primordie moale şi vascularizată care creşte şi formează coarnele se transformă icircn os tarebull Durata creşterii coarnelor scurtă 4 ndash 45 luni (pacircnă icircn iulie)bull Icircn timpul creşterii coarnele acoperite de piele vascularizată cu perişori
fini = bdquomoţrdquo sau rdquocatifeardquo (coarne bdquoicircn moţrdquo) după care pielea se usucă şi
cade icircn facircşiibull Taurul freacă coarnele de vegetaţie pentru a icircndepărta mai repedepielea uscată
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1167
Dezvoltarea coarnelor
Exemplu de dezvoltare a coarnelor icircn cursul vie ț ii cerbului
Dezvoltarea coarnelor cu vacircrsta
Dezvoltarea generală a trofeului este de obicei legată de vacircrstă
Numărul de ramuri al coarnei nu este legat de vacircrstă
Primele coarnesunt (cu unele
excepții) icircn formă de sulițe
1-ul trofeu Al 2-leatrofeu
Al 3-leatrofeu
Al 4-leatrofeu
Al 5-leatrofeu
Al 6-lea trofeuși următoarele
Al 15-leatrofeu și următoarele
Trofeul ajunge la forma și lungimea definitivă la cerbul adult(aproximativ 6 ani) după care poate avea o creștere a masei
și a numărului de vacircrfuri al coroanei Trofeul atingedezvoltarea maximă la 10-12 ani
Icircn continuaresurvine
regresia
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1267
Ciclul coarnelor
Icircn timpul recensămacircntului de primăvară (martie)
bull Indivizii cu sulițe icircn catifea au circa 1 anbull Indivizii cu sulițe curățate au circa 2 ani
Dezvoltarea primelor coarne
NB
8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
I F M A M In Il A S O N D I F M A M In
Aparițiacilindrilorfrontali
Curățareasulițelor CădereasulițelorCreștereasulițelor Sulițe curățate Creștereacelui de-al 2-lea trofeu
Vacircrsta
Luna
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1367
Ciclul coarnelor
Indivizii icircn vacircrstă icircși curăță și pierd coarnele icircnaintea celor tineri
Timpii de curățare și cădere
Icircncepacircnd cu al 2-lea trofeu
Căderea
(februarie-aprilie)
Coarne icircncatifea
Coarnecurățate
Curățarea(lulie-august)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1467
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1567
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1667
Denti ţ ia cerbului- formată din 32-34 de dinţi după formula
bull I 03 C (1)1 PM 33 M 33 = 34 (32)
bull Incisivii lipsesc de pe maxilarul superior fiind icircnlocuiţi cu o bordură
elastică (gingiile icircngroşate) Cerbul taie icircn parte cu incisivii de pemaxilarul inferior şi striveşte restul de bordură Această caracteristică se observă pe lujerii rupţi mai ales iarna
bull Caninul de pe maxilarul superior lipseşte la femelă care are 32 dinţiLa mascul este rudimentar şi considerat trofeu Caninul de pe
maxilarul inferior are formă de incisiv şi este lipit de eibull Premolarii cu incisivii = dentiţia de laptebull Se ajunge la dentiţia permanentă completă la 25 ani (30 luni)
Longevitatea - pacircnă la 18 - 20 de ani la ambele sexe icircn medie 10-15ani icircn funcţie de intensitatea prădării
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1767
Dentiția maxilarului inferior
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1867
Dentiția și cojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1967
Aprecierea vacircrstei
Aprecierea vacircrstei cerbului viu
Necesară pentru a cunoaşte ponderea claselor de vacircrstă importantă icircn
gospodărirea efectivelor
Criterii
bulldupă urmă
bulldupă aspectul corpului şi comportamentul animalelor vii
- cerbii subadulți - corpul zvelt ţin capul sus gacirctul aproape vertical
subţire acoperit cu păr puţin nu prea lung icircndrăzneţi nu prea prudenţi
Boncănesc des icircndelungat
- cerbii de 6-14 ani - corpul masiv ţin capul ceva mai jos gacirctul mai
apropiat de orizontală gros acoperit cu păr mai mult şi mai lung Prudenţi
destul de atenţi mişcările domoale boncănesc scurt şi rar
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2067
Clase de vacircrstă
Masculi Femele
Clasa 0 Vițel
(născut icircn anul curent)Clasa 0 Vițea
(născută icircn anul curent)
Clasa 1 Tineret(născut icircn anul precedent)
Clasa 1 Tineret(născut icircn anul precedent)
Clasa 2 Subadulți
(2 - 5 ani)
Clasa 2 Adulte
(de 2 ani și peste)Clasa 3 Adulți
(6 - 10 ani)
Clasa 4 Bătracircni(11 ani și peste)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2167
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2267
Masculii
Suli ț ari (născuți icircn anul precedent)bull Format corporal subțire și zvelt
bull Trofeu icircn suliță
Icircn perioada recensămintelor de primăvarăSulițarii au coarnele icircn catifea
Indivizii cu sulițele curățate sunt din clasa 2
NB
Uneori se poate icircntacircmpla cabull Primul trofeu să se prezintă ramificat
saubull Trofeele succesive primului (ex al
doilea sau un trofeu icircn regresie) să seprezinte tot icircn sulițăRecunoașterea este totuși posibilă pentru că
primul trofeu este icircntotdeauna lipsit derozetă
NB
Clasa 1
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2367
Masculii
Sub-adul ț i (de la vacircrsta de 2 la 5 ani) bull Conformație intermediară
bull Criniera puțin dezvoltatăbull Coarne modest dezvoltate
bull Rozete bine vizibile
Icircn perioada recensămintelor deprimăvară
Subadulții sunt- printre primii care năpacircrlesc
- printre ultimii care pierdcoarnele
NB
Clasa 2
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2467
Masculii
Adul ț i (de la vacircrsta de 6 la 10 ani) bull Corp masiv
(aspect taurin)bull Dezvoltare mare a trenului anterior(centrul de greutate s-a mutat icircnainte)
bull Gacirct robust aproape orizontalbull Criniera bine evidențiatăbull Coarnele la apogeul dezvoltăriibull Cilindri frontali scurți
Icircn perioada recensămintelor de primăvarăAdulții sunt
- printre ultimii care năpacircrlesc- printre primii care pierd coarnele
NB
Clasa 3
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2567
Masculi
B ătracircni (vacircrsta de 11 ani și peste) bull Corpul cu semne de slăbire
bull Gacirct orizontal dar mai puțin robustbull Coarne icircn regresie
bull Comportament de evitare șiizolare
Icircn timpul recensămacircntului de
primăvarăcei icircn vacircrstă icircn vacircrstă sunt-ultimii care năpacircrlesc- primii care-și pierd coarnele
NB
Clasa 4
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2667
Femelele
bull Corp icircnălțatbull Cap scurt triunghiularbull Dimensiuni reduse
bull Icircn general icircși urmează mama
Clasa 1
Tineret (ciut ă de 1 an) (născut icircn anul precedent)
bull Forme alungitebull Bot ca de asinbull Abdomen și spate lăsate
bull Corp descărnat
Clasa 2
Adulte (ciute adulte) (peste vacircrsta de 2 ani)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2767
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2867
Aprecierea vacircrstei cerbului icircmpușcat
bullDupă dentiţie
- pacircnă la 2 frac12 ani vacircrsta se apreciază cu destulă exactitate după
apariţia dinţilor de lapte şi schimbarea lor cu cei permanenţi cu ajutorul
unui tabel
-După apariţia dentiţiei complete
- după culoarea
- gradul de uzură al dinţilor
- unghiul pe care icircl fac incisivii cu maxilarul inferior - creşte cu
vacircrsta de la circa 42 grade la 25 ani la 65 grade la 14-16 ani
Alte criterii
bulldupă lungimea şi grosimea cilindrilor frontali (metoda Harke)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2967
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3067
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3167
bull GLASUL cerbului mascul se numeşte bdquoboncănitrdquo sau rdquobrăhnitrdquobull Constituie un indicator al vacircrstei (cel bătracircn bocăneşte mai gros rar
şi scurt cel tacircnăr mai subţire mai icircndelung)bull Se aude dimineaţa şi seara uneori icircn cursul zilei Boncăneşte şi
culcat sau icircn scăldătoare Boncănitul icircn perioada de rut constituieuna dintre atracţiile vacircnătorii cerbului
bull Femela nu boncăneşte dar icircn anumite situaţii dă glas se vaită cacircndeste prinsă de cacircini scoate un sunet nazal un fel de sforăit cacircndeste speriată icircşi cheamă viţelul icircn perioada de rut cacircnd vrea să atragă taurul
bull Viţeii scot sunete prin care icircşi exteriorizează bucuriabull Glasul este şi un mijloc de comunicare icircntre cerbibull SIM Ţ URILE CERBULUI sunt foarte dezvoltate mai ales mirosul
excelent dezvoltat şi auzul bun
bull Văzul este suficient de bunbull bdquoDintre toate animalele sălbatice se consideră că cerbul posedă cele
mai fine simţuri luate icircmpreunărdquo (Raesfeld-Frevert 1957)bull LONGEVITATEA pacircnă la 18 - 20 de ani la ambele sexe icircn medie
10-15 ani icircn funcţie de intensitatea prădării
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3267
bull ECOLOGIEbull BIOTOPUL (MEDIUL DE VIAŢĂ)
bull Istoric a avut tendinţa de a fi strămutat de la cacircmpie şi dealuri icircn munţiunde a găsit adăpost Icircn unele regiuni cerbul a dispărut complet iar icircnaltele a fost mai tacircrziu reintrodus prin recolonizare naturală saureintroducere deliberată mai ales icircn regiunile din vestul ţării
bull populează p ădurile de munte de mare icircntindere adăpost hrană linişte
bull se poate obişnui cu anumite zgomote şi prezenţa omului dacă nu a avutde suferitbull Are nevoie de spaţii relativ maribull Sporadic la cacircmpie şi coline a coboracirct recent datorită suprapopulării din
zonele mai icircnalte
bull favorabile pădurile de foioase şi cele de amestec cu răşinoase ndash dacă au clase normale de vacircrstă parchete tinere - hrană arborete devacircrstă mijlocie - adăpost şi arborete de vacircrstă icircnaintată - producghindă jir alte fructe de pădure
bull mai puţin sensibil la condiţiile climatice decacirct căpriorul cu excepţia
stratului gros de zăpadăbull mortalitate icircn iernile grele după toamne fără fructificaţie la ghindă şi jirbull pierderi la viţei icircn caz de zăpezi abundente şi frig icircn iuniebull La ploi şi călduri nu reacţionează negativ
bull animal sedentar dar suprapopularea lipsa de hrană linişte icircl fac să migreze
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3367
Habitat
Păduri de mare icircntindere cu
copaci icircnalți
alternat cu zone mari de
pășunat
De la nivelul mării pacircnă peste limitapădurilor
Domeniul de altitudine
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3467
Pentru a gestiona o populație decerb trebuie s
ă se dispun
ă de o
suprafață de cel puțin 10000 dehectare
Habitat
Pentru a-și satisface cel mai bine
nevoile de bază cerbii de obicei
utilizează sezonier diferitele părți ale
zonei lor de viață icircn care se
deosebesc
bullstațiune de vară cu disponibilitatebună de hrană (de exemplu pajiști de
mare altitudine)
bullstațiune de iarnă cu icircnzăpezire
redusă (de exemplu pădurile de vale)
bull Disponibilitate de apă
bull Vastitatea terenului
bull Slabă perturbare antropică
bull Slabă icircnzăpezire
bullNecesități vitale
Cerbul este o specie cu plasticitateecologică mare capabil să colonizeze
medii diferite de la maquis-urileMediteranei (Sardinia) pacircnă la
pajiștile de creastă
Utilizarea habitatului
NB
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3567
Alimentație
Erbivor rumegător
cerbul se comportă ca
păscător intermediar
alternacircnd
culesul frunzelor cu păscutul
ierburilor
Cerbul este foarte versatil și
adaptabil icircn alegerea hranei
Dieta depinde icircn mare măsură de
disponibilitatea oferită de mediu icircn
diferite anotimpuri
Regim alimentar
Egal cu aproximativ 10 din
greutatea corpului
Necesar zilnic
Preferințealimentare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3667
bull Alimentaţiabull animal exclusiv erbivor
bull plante erbacee (64) frunze de arbori lujeri icircn creştere ciuperci altefructebull toamna se adăugă fructele arborilor de pădure cum ar fi ghinda şi jirulbull iarna plante erbacee rămase verzi frunze de mur vacircsc lujeri de plante
erbacee plante lemnoase muguri scoarţă de arbori licheni fructe de
scoruşi ghindă jir rădăcini frunze şi ierburi uscate plante agricole verzibull Spre deosebire de căprior nu este pretenţios la hranăbull Populează mai mult marginile pădurii cu arbori nu prea deşibull Hrana - mare influenţă icircn creşterea coarnelor cantităţi mari de fosfor şi
calciu icircn această
perioadă
bull Iarna perioada cea mai dificilă cacircnd zăpada icircmpiedică animalele să ajungă la sol unde se găsesc surse de hrană
bull Icircn lipsa altei hrane cerbii rod lujerii şi coaja arborilor - uneori pagube icircnsemnate
ndash se pot micşora prin administrarea de hrană complementară (facircnfrunzare furaje suculente ca tuberculi rădăcinoase concentrate) şi ndash culturi (ogoare) pentru vacircnat icircn poienile din păduri cu trifoi ovăz
napi varză furajeră sfeclă ameliorarea pajiştilor naturale etc
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3767
Alimentație
Exemplu de compoziție a dietei anuale a unui cerb
10 8
64
16
Fructe
bull ghindebull jirbull castane
bull Consumate icircn principal
icircn toamnă-iarnă
Plante arboricole
Lăstari muguri ramuri debullbrad argintiu
bullmolidbullfag
bullhellipConsumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante arbustive
Lăstari muguri ramuri de
bullrugi de murebullzmeurbullmătură verdebull
Consumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante erbacee
bull leguminoasebull graminee
bull hellipPredominante primăvarași vara dar consumate pe
tot parcursul anului
Ciclul vital și biologia reproducției
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3867
ș g p ț
Mascul Femela
Maturitate sexualăFiziologică 16 ndash 18 luni
Socială 7 ndash 8 ani 3 ani
Apogeul dezvoltării corporale 7 ani 4 ndash 5 ani
Durata gestației 234 ndash 238 zile
Ciclul estralDacă fertilizarea nu are loc ciclul estralse repetă la intervale de 18 zile pacircnă la
de 8 ori
Prolificitate 1 (nașteri gemelare foarte rare)
Greutatea la fătare 7 ndash 12 kg
Durata de alăptare 6 luni
Longevitate 18 ndash 20 ani
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3967
Biologia reproducţieiRaportul de sexe normal 11 pacircnă la 115
bull Dacă predomină ciutele (115 ndash 12) - icircnmulţire exagerată depăşireadensităţii scăderea greutăţii corporale a calităţii coarnelor prinparticiparea la icircmperechere şi a masculilor slabi
bull Dacă predomină taurii - lupte acerbe icircntre tauri icircn perioada de rutaccidente emigrare mai multe trofee
Maturitatea sexual ă - la femele 16 ndash 17 luni jumătate din ele restul la 28lunibull Masculii apţi pentru reproducţie la (4) 5 ndash 6 aniIcircmperecherea - icircn septembrie-octombrie (perioada bdquoboncănituluirdquo) cu
variaţii icircn funcţie de vreme Vremea călduroasă icircntacircrzie icircmperechereacea rece o gr
ăbe
şte
bull Se formează bdquogrupuri de goniţărdquo - un taur şi 2 ndash 7 ciute se adună icircnlocuri de boncănit parchete exploatate parchete icircn care plantaţia nu adepăşit icircnălţimea omului icircn poieni facircneţe pe teren plan Se recunoscdupă zgacircrieturile de pe pajişte icircn urma luptei cerbilor
bull Icircntre taurii rivali - uneori lupte acerbe terminate cu moartea unuia dintrerivali
bull Grupul de ciute - icircn apropierea taurului puternic asigură paza grupului(mănacircncă dar sunt atente la zgomot) taurul nefiind atent
bull animal de noapte şi de crepuscul inclusiv icircn perioada de rut(icircmperecherea noaptea) dar cacircnd reproducţia este icircn toi boncănitul
poate fi auzit şi toată ziua
Structura populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4067
p p ț
La populațiile icircn echilibru (adică icircn
care densitatea este aproape de
capacitatea portantă a mediului)
RS ==== 1 13
La populațiile icircn stare bună de
sănătate sunt bine reprezentate
clasele de tineret
O populație appenninică
Exemplu
SurseRegione Toscana 2000Gli ungulati delle Foreste Casentinesi
Proporția icircntre sexe (RS)
Proporția icircntre clasele de vacircrstă
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4167
Durata gesta ţ iei - 34 săptămacircni (8 frac12 luni)F ătarea - mai-iuniebull Grupul de ciute se desface ciutele gestante se retrag icircn locuri liniştite
pentru fătarebull Prolificitatea = 1 viţel la fătare foarte rar 2-3bull Viţelul protejat prin homocromie mirosul slab emanat icircn primele zile
nemişcat icircn caz de pericol ndash Se poate ridica icircşi urmează mama curacircnd după fătare alăturacircndu-se
cacircrdului la 2 săptămacircni ndash icircnţărcat la 2 luni ndash Rămacircne cu mama aproape 1 an pacircnă la următoarea perioadă de
fătareSporul anual la cerb icircn condiţiile ţării noastre = 40 ndash 50 (65 ndash 70 icircn Europa
Centrală)
Factori limitanți
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4267
Duşmani boli accidente
bull Răpitori
bullcel mai dăunător - lupul mai ales pe zăpadă cu crustă nu susţinegreutatea cerbului icirci icircngreunează mişcareabullcacircinii ciobăneşti hoinari pradă vițeii Cacircinii hoinari sălbăticiţi tind să icircnlocuiască lupul mai ales la viţeibullpagube mai reduse racircsul şi ursulbull Braconajul
bull Mortalitateabull creşte icircn iernile cu temperatură scăzută şi zăpadă cu crustă care icircmpiedică accesul la hrana de pe sol icircn iernile după toamnă fără fructificaţie la ghindă jirbullZăpezile abundente frigul icircn iunie - pierderi la viţei
bull Accidente - pericolul creşte cu sporirea circulaţieibull Boli - cerbul rezistentbullSe menţionează antraxul hipodermoza gălbeaza Cephenomia rufibarbis
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4367
Factori limitanți de origine naturală
Factori climatici
Icircn unele zone zăpada abundentă și prelungită este un factor
de mortalitate importantă
Icircn Apenini impactul acestui factor nu este cunoscut
Prădarea
Lupul vacircnacircnd icircn haită este capabil să prade chiar
exemplare de mari dimensiuni
Racircsul dacă este prezent exercită o prădare limitată asupra
vițeilor
Patologia Nu pare a fi cauză importantă a mortalității
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4467
Factori limitanți
Factori limitanți de origine antropică
TulburăriCerbul este extrem de sensibil la liniște perturbații cauzate
de prezența așezărilor omenești și de activități cum ar fi
turismul drumețiile vacircnătoarea etc
Cacircini fără stăpacircn
Pot reprezenta la nivel local cauze importante ale mortalității
al căror impact nu este precis cuantificabil icircn prezent icircn
special pentru țara noastră
Braconaj
Accidente cuvehicule auto
Mecanizareaagricolă
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4567
Competiția interspecifică
Căprior
Icircn unele cazuri populațiilor mari de cerb le corespunde o
densitate scăzută de căprior Icircn mod normal icircnsă
suprapunerea de nișă ecologică icircntre cele două specii estefoarte redusă
Lopătar
Introducerea lopătarului asupra unei populații de cerb dintr-o
zona icircmprejmuită poate avea impact grav ca de exemplu icircnregiunea italiană Bosco della Mesola
Mistreț
Nu există cazuri confirmate de interferență negativă icircntre
cerb și aceste două speciiMuflon
Factori limitanți
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4667
Etologie
bullSociabilitatea constituirea şi conducerea grupurilor
bullCerbul este animal sociabil (gregar) de toamna pacircnă primăvara
bull Cacircrdurile mixte de animale adulte grupuri de bdquogoni ţărdquo se formează numai icircnperioada boncănitului pentru o perioadă de 4 ndash 6 săptămacircni
bull Icircn restul anului se formează grupuri separate de tauri şi ciute
bullCiuta-mamă viţelul (viţeaua) ei şi juninca cu viţelul ei sau suliţarul din anulprecedent formează aşa-numitul grup de familie căruia după perioada deboncănit i se poate ataşa eventual şi cacircte un taur de 2 ndash 3 ani formacircnd grupul de
iarnă
bullMai multe cacircrduri mici se contopesc icircn unul mare icircn iernile grele icircn caz delipsuri primejdie cacircnd animalele sunt deranjate continuu
bull Taurii de la 3 ani icircn sus formează şi ei grupuri separate de iernat care se menţinşi icircn perioada creşterii coarnelor (aprilie-iulie)
bull Taurii bătracircni stau singuri eventual cacircte 2 ndash 3 cam de aceeaşi categorie
bullConstituirea grupului se face pentru ajutor reciproc semnalarea eventualelorprimejdii Cu cacirct sunt mai mulţi indivizi probabilitatea observării duşmanului estemai mare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4767
bull Grupurile de ciute şi viţei (suliţari juninci cerbi de 2 ndash 3 ani) suntconduse de cacircte o ciută cu viţel cu icircnsuşiri superioare de a sesiza pericolul şia lua iniţiativa indiferent de vacircrstă
bull Are un rol important icircn protecţia grupului şi alegerea locului de odihnăIcircmpuşcarea ei este interzisă deoarece viţelul orfan deşi tolerat de gruprămacircne icircn urmă cu dezvoltarea dacă supravieţuieşte (este lipsit de protecţiehrană conducere)bull Grupurile de tauri de vacircrstă mijlocie sunt conduse icircn general de cerbulcel mai puternic
bull Grupurile de cerbi bătracircni sunt conduse de cel mai puţin bătracircn
bull Sezonier animalele fac deplasări lungi uneori peste 10 km pentru iernare icircncondiţii mai favorabile sau icircn perioada icircmperecherilor masculii icircnvinşi
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4867
Boncănitul
Boncănitul semnalează acustic posesia haremuluiPuterea cu care este emis corelează cu condiția fizică a subiectului
Masculii mai ldquodebilirdquo icircși recunosc icircn general propria inferioritate și evită
confruntarea directă
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4967
Mersul icircn paralel
Marșul icircn paralel este oconfruntare rituală și precede
confruntarea directă dacircnd
masculului mai puțin prestant oultimă posibilitate de a evita lupta
Fiecare pretendent expuneceluilalt flancul propriu cu opostură ce pune icircn evidență
dezvoltarea coarnelor
Cei 2 masculi merg alăturați circa100 ndash 200 metri studiindu-se
reciproc
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5067
Lupta icircntre masculi
Confruntarea directă are loc numai icircntre masculi de conformație șiagresivitate egale și raprezintă soluția extremă pentru definirea raporturilor
de dominanță Pretendenții icircncrucișează
coarnele și incep o luptă de icircmpingere Icircn majoritatea cazurilor nu se produc consecințe crude
icircnvingătorul și icircnvinsul ies nevătămați din confruntare
Etologie
Cacirc d i f l l
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 267
Cerbul comunAnimalele adulte roşietice saubrun-cenuşiu oglinda deculoare deschisă ruginie
Coarnele masculilor adulţimari cu numeroase ramuriTineretul are pete albe (1)Urmele tipar sunt ovale deobicei se imprimă numai două degete (2) Urmele masculilormai largi (3) cele alepicioarelor din stacircnga şi dindreapta mai depărtate unelede altele decacirct la femele (4)Hrana - iarna consumă coajă
(5) lăstari şi muguri
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 367
Coarnele
bull Formaţii ale osului frontal numai la mascul caducebull purtate pe proeminenţe ale craniului - cilindri frontali bull Icircn mod normal cerbul are pentru fiecare corn (pră jină)bull o porţiune mai groasă la bază - rozeta pe cilindrul frontal
bull Ramurile (razele) coarnelorbull o ramur ă (raz ă ) a ochiului bull una de ghe ţ uri - apare la vacircrsta de 4 ndash 5 ani şi poate lipsi la unii cerbi şibull una mijlocie iarbull restul de ramuri aparţin coroanei
bull o pră jină are coroană dacă are cel puţin trei ramuri Coroana - numărde ramuri forme şi denumiri diferite
bull Unii indivizi - ramura lupului o ramură icircn plus deasupra ramurii mijlociifără să facă parte din coroană
bull Coarnele pot avea 20 de ramificaţii o lungime de 13 m şi grosimeaunui braţ de om
bull Greutatea coarnelor cu maxilarul superior icircntreg la cerbii de 10 ndash 12ani = 8 ndash 13 kg
bull Coarnele fără craniu la cerbii ajunşi la completă dezvoltare = 4 ndash 5
din greutatea corpului eviscerat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 467
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 567
Părţile componente ale coarnelor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 667
Coarnele
Denumirea trofeului
Dezvoltarea trofeului poate fi
descrisă
prin numă
rul de ramuri
prezente pe pră jini
Regula generală se dublează
numărul de ramuri ale tijei mai
ramificate
Trofeelor de coarne cu un număr
diferit de ramuri pe cele două pră jini
li se spune impare
10 ramuri
Trofeu imparcu 14 ramuri
Exemple
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 767
Coarnele
Dezvoltarea
La coarnele
bine dezvoltatemasa estedistribuităuniform pe
icircntreagalungime a tijei
La coarnele slab
dezvoltate masa este concentrată
icircn partea bazală
Dezvoltarea coarnelor depinde de
condiția fizică a individului
este influențată de
factorii genetici
factori de mediu
vacircrsta animalului
NB
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 867
Coarnele
Dezvoltarea coarnelor și factorii genetici
Indivizii care aparțin aceleiașipopulații au coarne cu caracteristici
comune
Icircn cadrul unei populații indivizii alcăror patrimoniu genetic asigură o
mai bună condiție fizică icircn general
au coarne mai dezvoltate
Patrimoniul genetic condiționează
dezvoltarea coarnelor și condiția fizică a individului
Cerbii din America de Nord(Wapiti) sunt icircn general privațide coroană
Exemplu
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 967
Coarnele
Dezvoltarea coarnelor și factorii de mediu ambiental
Situații ambientale
favorabile(abundența de hrană nu prea mareadensitate a populației etc)
Condiție fizică bună
trofeu bine dezvoltat
Situații ambientalenefavorabile
(deficit de hrană densitateaexcesivă a populației etc)
Condiție fizică precară
slabă dezvoltare a trofeului
Cerbii mici prezintă trofee dedimensiuni mici de obicei fără ramura de ghețuri și coroană
Exemplu
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1067
Coarnele (continuare)
bull Icircncep să se formeze iarna la 7 ndash 9 luni fără rozete neramificate (suliţe)bull Al doilea racircnd de coarne = 3-4 chiar mai multe ramificaţii (5-6)bull Masculii icircn anul al doilea - tot suliţe (suliţari) cei cu doar două ramuri
(furcari) - consideraţi slabi fără perspective maribull Cerbul leapădă coarnele icircn fiecare an (februarie-aprilie)bull osul cilindrilor frontali descoperit apoi pielea icirci acoperă derma
generează o primordie moale şi vascularizată care creşte şi formează coarnele se transformă icircn os tarebull Durata creşterii coarnelor scurtă 4 ndash 45 luni (pacircnă icircn iulie)bull Icircn timpul creşterii coarnele acoperite de piele vascularizată cu perişori
fini = bdquomoţrdquo sau rdquocatifeardquo (coarne bdquoicircn moţrdquo) după care pielea se usucă şi
cade icircn facircşiibull Taurul freacă coarnele de vegetaţie pentru a icircndepărta mai repedepielea uscată
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1167
Dezvoltarea coarnelor
Exemplu de dezvoltare a coarnelor icircn cursul vie ț ii cerbului
Dezvoltarea coarnelor cu vacircrsta
Dezvoltarea generală a trofeului este de obicei legată de vacircrstă
Numărul de ramuri al coarnei nu este legat de vacircrstă
Primele coarnesunt (cu unele
excepții) icircn formă de sulițe
1-ul trofeu Al 2-leatrofeu
Al 3-leatrofeu
Al 4-leatrofeu
Al 5-leatrofeu
Al 6-lea trofeuși următoarele
Al 15-leatrofeu și următoarele
Trofeul ajunge la forma și lungimea definitivă la cerbul adult(aproximativ 6 ani) după care poate avea o creștere a masei
și a numărului de vacircrfuri al coroanei Trofeul atingedezvoltarea maximă la 10-12 ani
Icircn continuaresurvine
regresia
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1267
Ciclul coarnelor
Icircn timpul recensămacircntului de primăvară (martie)
bull Indivizii cu sulițe icircn catifea au circa 1 anbull Indivizii cu sulițe curățate au circa 2 ani
Dezvoltarea primelor coarne
NB
8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
I F M A M In Il A S O N D I F M A M In
Aparițiacilindrilorfrontali
Curățareasulițelor CădereasulițelorCreștereasulițelor Sulițe curățate Creștereacelui de-al 2-lea trofeu
Vacircrsta
Luna
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1367
Ciclul coarnelor
Indivizii icircn vacircrstă icircși curăță și pierd coarnele icircnaintea celor tineri
Timpii de curățare și cădere
Icircncepacircnd cu al 2-lea trofeu
Căderea
(februarie-aprilie)
Coarne icircncatifea
Coarnecurățate
Curățarea(lulie-august)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1467
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1567
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1667
Denti ţ ia cerbului- formată din 32-34 de dinţi după formula
bull I 03 C (1)1 PM 33 M 33 = 34 (32)
bull Incisivii lipsesc de pe maxilarul superior fiind icircnlocuiţi cu o bordură
elastică (gingiile icircngroşate) Cerbul taie icircn parte cu incisivii de pemaxilarul inferior şi striveşte restul de bordură Această caracteristică se observă pe lujerii rupţi mai ales iarna
bull Caninul de pe maxilarul superior lipseşte la femelă care are 32 dinţiLa mascul este rudimentar şi considerat trofeu Caninul de pe
maxilarul inferior are formă de incisiv şi este lipit de eibull Premolarii cu incisivii = dentiţia de laptebull Se ajunge la dentiţia permanentă completă la 25 ani (30 luni)
Longevitatea - pacircnă la 18 - 20 de ani la ambele sexe icircn medie 10-15ani icircn funcţie de intensitatea prădării
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1767
Dentiția maxilarului inferior
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1867
Dentiția și cojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1967
Aprecierea vacircrstei
Aprecierea vacircrstei cerbului viu
Necesară pentru a cunoaşte ponderea claselor de vacircrstă importantă icircn
gospodărirea efectivelor
Criterii
bulldupă urmă
bulldupă aspectul corpului şi comportamentul animalelor vii
- cerbii subadulți - corpul zvelt ţin capul sus gacirctul aproape vertical
subţire acoperit cu păr puţin nu prea lung icircndrăzneţi nu prea prudenţi
Boncănesc des icircndelungat
- cerbii de 6-14 ani - corpul masiv ţin capul ceva mai jos gacirctul mai
apropiat de orizontală gros acoperit cu păr mai mult şi mai lung Prudenţi
destul de atenţi mişcările domoale boncănesc scurt şi rar
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2067
Clase de vacircrstă
Masculi Femele
Clasa 0 Vițel
(născut icircn anul curent)Clasa 0 Vițea
(născută icircn anul curent)
Clasa 1 Tineret(născut icircn anul precedent)
Clasa 1 Tineret(născut icircn anul precedent)
Clasa 2 Subadulți
(2 - 5 ani)
Clasa 2 Adulte
(de 2 ani și peste)Clasa 3 Adulți
(6 - 10 ani)
Clasa 4 Bătracircni(11 ani și peste)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2167
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2267
Masculii
Suli ț ari (născuți icircn anul precedent)bull Format corporal subțire și zvelt
bull Trofeu icircn suliță
Icircn perioada recensămintelor de primăvarăSulițarii au coarnele icircn catifea
Indivizii cu sulițele curățate sunt din clasa 2
NB
Uneori se poate icircntacircmpla cabull Primul trofeu să se prezintă ramificat
saubull Trofeele succesive primului (ex al
doilea sau un trofeu icircn regresie) să seprezinte tot icircn sulițăRecunoașterea este totuși posibilă pentru că
primul trofeu este icircntotdeauna lipsit derozetă
NB
Clasa 1
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2367
Masculii
Sub-adul ț i (de la vacircrsta de 2 la 5 ani) bull Conformație intermediară
bull Criniera puțin dezvoltatăbull Coarne modest dezvoltate
bull Rozete bine vizibile
Icircn perioada recensămintelor deprimăvară
Subadulții sunt- printre primii care năpacircrlesc
- printre ultimii care pierdcoarnele
NB
Clasa 2
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2467
Masculii
Adul ț i (de la vacircrsta de 6 la 10 ani) bull Corp masiv
(aspect taurin)bull Dezvoltare mare a trenului anterior(centrul de greutate s-a mutat icircnainte)
bull Gacirct robust aproape orizontalbull Criniera bine evidențiatăbull Coarnele la apogeul dezvoltăriibull Cilindri frontali scurți
Icircn perioada recensămintelor de primăvarăAdulții sunt
- printre ultimii care năpacircrlesc- printre primii care pierd coarnele
NB
Clasa 3
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2567
Masculi
B ătracircni (vacircrsta de 11 ani și peste) bull Corpul cu semne de slăbire
bull Gacirct orizontal dar mai puțin robustbull Coarne icircn regresie
bull Comportament de evitare șiizolare
Icircn timpul recensămacircntului de
primăvarăcei icircn vacircrstă icircn vacircrstă sunt-ultimii care năpacircrlesc- primii care-și pierd coarnele
NB
Clasa 4
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2667
Femelele
bull Corp icircnălțatbull Cap scurt triunghiularbull Dimensiuni reduse
bull Icircn general icircși urmează mama
Clasa 1
Tineret (ciut ă de 1 an) (născut icircn anul precedent)
bull Forme alungitebull Bot ca de asinbull Abdomen și spate lăsate
bull Corp descărnat
Clasa 2
Adulte (ciute adulte) (peste vacircrsta de 2 ani)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2767
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2867
Aprecierea vacircrstei cerbului icircmpușcat
bullDupă dentiţie
- pacircnă la 2 frac12 ani vacircrsta se apreciază cu destulă exactitate după
apariţia dinţilor de lapte şi schimbarea lor cu cei permanenţi cu ajutorul
unui tabel
-După apariţia dentiţiei complete
- după culoarea
- gradul de uzură al dinţilor
- unghiul pe care icircl fac incisivii cu maxilarul inferior - creşte cu
vacircrsta de la circa 42 grade la 25 ani la 65 grade la 14-16 ani
Alte criterii
bulldupă lungimea şi grosimea cilindrilor frontali (metoda Harke)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2967
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3067
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3167
bull GLASUL cerbului mascul se numeşte bdquoboncănitrdquo sau rdquobrăhnitrdquobull Constituie un indicator al vacircrstei (cel bătracircn bocăneşte mai gros rar
şi scurt cel tacircnăr mai subţire mai icircndelung)bull Se aude dimineaţa şi seara uneori icircn cursul zilei Boncăneşte şi
culcat sau icircn scăldătoare Boncănitul icircn perioada de rut constituieuna dintre atracţiile vacircnătorii cerbului
bull Femela nu boncăneşte dar icircn anumite situaţii dă glas se vaită cacircndeste prinsă de cacircini scoate un sunet nazal un fel de sforăit cacircndeste speriată icircşi cheamă viţelul icircn perioada de rut cacircnd vrea să atragă taurul
bull Viţeii scot sunete prin care icircşi exteriorizează bucuriabull Glasul este şi un mijloc de comunicare icircntre cerbibull SIM Ţ URILE CERBULUI sunt foarte dezvoltate mai ales mirosul
excelent dezvoltat şi auzul bun
bull Văzul este suficient de bunbull bdquoDintre toate animalele sălbatice se consideră că cerbul posedă cele
mai fine simţuri luate icircmpreunărdquo (Raesfeld-Frevert 1957)bull LONGEVITATEA pacircnă la 18 - 20 de ani la ambele sexe icircn medie
10-15 ani icircn funcţie de intensitatea prădării
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3267
bull ECOLOGIEbull BIOTOPUL (MEDIUL DE VIAŢĂ)
bull Istoric a avut tendinţa de a fi strămutat de la cacircmpie şi dealuri icircn munţiunde a găsit adăpost Icircn unele regiuni cerbul a dispărut complet iar icircnaltele a fost mai tacircrziu reintrodus prin recolonizare naturală saureintroducere deliberată mai ales icircn regiunile din vestul ţării
bull populează p ădurile de munte de mare icircntindere adăpost hrană linişte
bull se poate obişnui cu anumite zgomote şi prezenţa omului dacă nu a avutde suferitbull Are nevoie de spaţii relativ maribull Sporadic la cacircmpie şi coline a coboracirct recent datorită suprapopulării din
zonele mai icircnalte
bull favorabile pădurile de foioase şi cele de amestec cu răşinoase ndash dacă au clase normale de vacircrstă parchete tinere - hrană arborete devacircrstă mijlocie - adăpost şi arborete de vacircrstă icircnaintată - producghindă jir alte fructe de pădure
bull mai puţin sensibil la condiţiile climatice decacirct căpriorul cu excepţia
stratului gros de zăpadăbull mortalitate icircn iernile grele după toamne fără fructificaţie la ghindă şi jirbull pierderi la viţei icircn caz de zăpezi abundente şi frig icircn iuniebull La ploi şi călduri nu reacţionează negativ
bull animal sedentar dar suprapopularea lipsa de hrană linişte icircl fac să migreze
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3367
Habitat
Păduri de mare icircntindere cu
copaci icircnalți
alternat cu zone mari de
pășunat
De la nivelul mării pacircnă peste limitapădurilor
Domeniul de altitudine
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3467
Pentru a gestiona o populație decerb trebuie s
ă se dispun
ă de o
suprafață de cel puțin 10000 dehectare
Habitat
Pentru a-și satisface cel mai bine
nevoile de bază cerbii de obicei
utilizează sezonier diferitele părți ale
zonei lor de viață icircn care se
deosebesc
bullstațiune de vară cu disponibilitatebună de hrană (de exemplu pajiști de
mare altitudine)
bullstațiune de iarnă cu icircnzăpezire
redusă (de exemplu pădurile de vale)
bull Disponibilitate de apă
bull Vastitatea terenului
bull Slabă perturbare antropică
bull Slabă icircnzăpezire
bullNecesități vitale
Cerbul este o specie cu plasticitateecologică mare capabil să colonizeze
medii diferite de la maquis-urileMediteranei (Sardinia) pacircnă la
pajiștile de creastă
Utilizarea habitatului
NB
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3567
Alimentație
Erbivor rumegător
cerbul se comportă ca
păscător intermediar
alternacircnd
culesul frunzelor cu păscutul
ierburilor
Cerbul este foarte versatil și
adaptabil icircn alegerea hranei
Dieta depinde icircn mare măsură de
disponibilitatea oferită de mediu icircn
diferite anotimpuri
Regim alimentar
Egal cu aproximativ 10 din
greutatea corpului
Necesar zilnic
Preferințealimentare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3667
bull Alimentaţiabull animal exclusiv erbivor
bull plante erbacee (64) frunze de arbori lujeri icircn creştere ciuperci altefructebull toamna se adăugă fructele arborilor de pădure cum ar fi ghinda şi jirulbull iarna plante erbacee rămase verzi frunze de mur vacircsc lujeri de plante
erbacee plante lemnoase muguri scoarţă de arbori licheni fructe de
scoruşi ghindă jir rădăcini frunze şi ierburi uscate plante agricole verzibull Spre deosebire de căprior nu este pretenţios la hranăbull Populează mai mult marginile pădurii cu arbori nu prea deşibull Hrana - mare influenţă icircn creşterea coarnelor cantităţi mari de fosfor şi
calciu icircn această
perioadă
bull Iarna perioada cea mai dificilă cacircnd zăpada icircmpiedică animalele să ajungă la sol unde se găsesc surse de hrană
bull Icircn lipsa altei hrane cerbii rod lujerii şi coaja arborilor - uneori pagube icircnsemnate
ndash se pot micşora prin administrarea de hrană complementară (facircnfrunzare furaje suculente ca tuberculi rădăcinoase concentrate) şi ndash culturi (ogoare) pentru vacircnat icircn poienile din păduri cu trifoi ovăz
napi varză furajeră sfeclă ameliorarea pajiştilor naturale etc
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3767
Alimentație
Exemplu de compoziție a dietei anuale a unui cerb
10 8
64
16
Fructe
bull ghindebull jirbull castane
bull Consumate icircn principal
icircn toamnă-iarnă
Plante arboricole
Lăstari muguri ramuri debullbrad argintiu
bullmolidbullfag
bullhellipConsumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante arbustive
Lăstari muguri ramuri de
bullrugi de murebullzmeurbullmătură verdebull
Consumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante erbacee
bull leguminoasebull graminee
bull hellipPredominante primăvarași vara dar consumate pe
tot parcursul anului
Ciclul vital și biologia reproducției
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3867
ș g p ț
Mascul Femela
Maturitate sexualăFiziologică 16 ndash 18 luni
Socială 7 ndash 8 ani 3 ani
Apogeul dezvoltării corporale 7 ani 4 ndash 5 ani
Durata gestației 234 ndash 238 zile
Ciclul estralDacă fertilizarea nu are loc ciclul estralse repetă la intervale de 18 zile pacircnă la
de 8 ori
Prolificitate 1 (nașteri gemelare foarte rare)
Greutatea la fătare 7 ndash 12 kg
Durata de alăptare 6 luni
Longevitate 18 ndash 20 ani
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3967
Biologia reproducţieiRaportul de sexe normal 11 pacircnă la 115
bull Dacă predomină ciutele (115 ndash 12) - icircnmulţire exagerată depăşireadensităţii scăderea greutăţii corporale a calităţii coarnelor prinparticiparea la icircmperechere şi a masculilor slabi
bull Dacă predomină taurii - lupte acerbe icircntre tauri icircn perioada de rutaccidente emigrare mai multe trofee
Maturitatea sexual ă - la femele 16 ndash 17 luni jumătate din ele restul la 28lunibull Masculii apţi pentru reproducţie la (4) 5 ndash 6 aniIcircmperecherea - icircn septembrie-octombrie (perioada bdquoboncănituluirdquo) cu
variaţii icircn funcţie de vreme Vremea călduroasă icircntacircrzie icircmperechereacea rece o gr
ăbe
şte
bull Se formează bdquogrupuri de goniţărdquo - un taur şi 2 ndash 7 ciute se adună icircnlocuri de boncănit parchete exploatate parchete icircn care plantaţia nu adepăşit icircnălţimea omului icircn poieni facircneţe pe teren plan Se recunoscdupă zgacircrieturile de pe pajişte icircn urma luptei cerbilor
bull Icircntre taurii rivali - uneori lupte acerbe terminate cu moartea unuia dintrerivali
bull Grupul de ciute - icircn apropierea taurului puternic asigură paza grupului(mănacircncă dar sunt atente la zgomot) taurul nefiind atent
bull animal de noapte şi de crepuscul inclusiv icircn perioada de rut(icircmperecherea noaptea) dar cacircnd reproducţia este icircn toi boncănitul
poate fi auzit şi toată ziua
Structura populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4067
p p ț
La populațiile icircn echilibru (adică icircn
care densitatea este aproape de
capacitatea portantă a mediului)
RS ==== 1 13
La populațiile icircn stare bună de
sănătate sunt bine reprezentate
clasele de tineret
O populație appenninică
Exemplu
SurseRegione Toscana 2000Gli ungulati delle Foreste Casentinesi
Proporția icircntre sexe (RS)
Proporția icircntre clasele de vacircrstă
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4167
Durata gesta ţ iei - 34 săptămacircni (8 frac12 luni)F ătarea - mai-iuniebull Grupul de ciute se desface ciutele gestante se retrag icircn locuri liniştite
pentru fătarebull Prolificitatea = 1 viţel la fătare foarte rar 2-3bull Viţelul protejat prin homocromie mirosul slab emanat icircn primele zile
nemişcat icircn caz de pericol ndash Se poate ridica icircşi urmează mama curacircnd după fătare alăturacircndu-se
cacircrdului la 2 săptămacircni ndash icircnţărcat la 2 luni ndash Rămacircne cu mama aproape 1 an pacircnă la următoarea perioadă de
fătareSporul anual la cerb icircn condiţiile ţării noastre = 40 ndash 50 (65 ndash 70 icircn Europa
Centrală)
Factori limitanți
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4267
Duşmani boli accidente
bull Răpitori
bullcel mai dăunător - lupul mai ales pe zăpadă cu crustă nu susţinegreutatea cerbului icirci icircngreunează mişcareabullcacircinii ciobăneşti hoinari pradă vițeii Cacircinii hoinari sălbăticiţi tind să icircnlocuiască lupul mai ales la viţeibullpagube mai reduse racircsul şi ursulbull Braconajul
bull Mortalitateabull creşte icircn iernile cu temperatură scăzută şi zăpadă cu crustă care icircmpiedică accesul la hrana de pe sol icircn iernile după toamnă fără fructificaţie la ghindă jirbullZăpezile abundente frigul icircn iunie - pierderi la viţei
bull Accidente - pericolul creşte cu sporirea circulaţieibull Boli - cerbul rezistentbullSe menţionează antraxul hipodermoza gălbeaza Cephenomia rufibarbis
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4367
Factori limitanți de origine naturală
Factori climatici
Icircn unele zone zăpada abundentă și prelungită este un factor
de mortalitate importantă
Icircn Apenini impactul acestui factor nu este cunoscut
Prădarea
Lupul vacircnacircnd icircn haită este capabil să prade chiar
exemplare de mari dimensiuni
Racircsul dacă este prezent exercită o prădare limitată asupra
vițeilor
Patologia Nu pare a fi cauză importantă a mortalității
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4467
Factori limitanți
Factori limitanți de origine antropică
TulburăriCerbul este extrem de sensibil la liniște perturbații cauzate
de prezența așezărilor omenești și de activități cum ar fi
turismul drumețiile vacircnătoarea etc
Cacircini fără stăpacircn
Pot reprezenta la nivel local cauze importante ale mortalității
al căror impact nu este precis cuantificabil icircn prezent icircn
special pentru țara noastră
Braconaj
Accidente cuvehicule auto
Mecanizareaagricolă
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4567
Competiția interspecifică
Căprior
Icircn unele cazuri populațiilor mari de cerb le corespunde o
densitate scăzută de căprior Icircn mod normal icircnsă
suprapunerea de nișă ecologică icircntre cele două specii estefoarte redusă
Lopătar
Introducerea lopătarului asupra unei populații de cerb dintr-o
zona icircmprejmuită poate avea impact grav ca de exemplu icircnregiunea italiană Bosco della Mesola
Mistreț
Nu există cazuri confirmate de interferență negativă icircntre
cerb și aceste două speciiMuflon
Factori limitanți
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4667
Etologie
bullSociabilitatea constituirea şi conducerea grupurilor
bullCerbul este animal sociabil (gregar) de toamna pacircnă primăvara
bull Cacircrdurile mixte de animale adulte grupuri de bdquogoni ţărdquo se formează numai icircnperioada boncănitului pentru o perioadă de 4 ndash 6 săptămacircni
bull Icircn restul anului se formează grupuri separate de tauri şi ciute
bullCiuta-mamă viţelul (viţeaua) ei şi juninca cu viţelul ei sau suliţarul din anulprecedent formează aşa-numitul grup de familie căruia după perioada deboncănit i se poate ataşa eventual şi cacircte un taur de 2 ndash 3 ani formacircnd grupul de
iarnă
bullMai multe cacircrduri mici se contopesc icircn unul mare icircn iernile grele icircn caz delipsuri primejdie cacircnd animalele sunt deranjate continuu
bull Taurii de la 3 ani icircn sus formează şi ei grupuri separate de iernat care se menţinşi icircn perioada creşterii coarnelor (aprilie-iulie)
bull Taurii bătracircni stau singuri eventual cacircte 2 ndash 3 cam de aceeaşi categorie
bullConstituirea grupului se face pentru ajutor reciproc semnalarea eventualelorprimejdii Cu cacirct sunt mai mulţi indivizi probabilitatea observării duşmanului estemai mare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4767
bull Grupurile de ciute şi viţei (suliţari juninci cerbi de 2 ndash 3 ani) suntconduse de cacircte o ciută cu viţel cu icircnsuşiri superioare de a sesiza pericolul şia lua iniţiativa indiferent de vacircrstă
bull Are un rol important icircn protecţia grupului şi alegerea locului de odihnăIcircmpuşcarea ei este interzisă deoarece viţelul orfan deşi tolerat de gruprămacircne icircn urmă cu dezvoltarea dacă supravieţuieşte (este lipsit de protecţiehrană conducere)bull Grupurile de tauri de vacircrstă mijlocie sunt conduse icircn general de cerbulcel mai puternic
bull Grupurile de cerbi bătracircni sunt conduse de cel mai puţin bătracircn
bull Sezonier animalele fac deplasări lungi uneori peste 10 km pentru iernare icircncondiţii mai favorabile sau icircn perioada icircmperecherilor masculii icircnvinşi
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4867
Boncănitul
Boncănitul semnalează acustic posesia haremuluiPuterea cu care este emis corelează cu condiția fizică a subiectului
Masculii mai ldquodebilirdquo icircși recunosc icircn general propria inferioritate și evită
confruntarea directă
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4967
Mersul icircn paralel
Marșul icircn paralel este oconfruntare rituală și precede
confruntarea directă dacircnd
masculului mai puțin prestant oultimă posibilitate de a evita lupta
Fiecare pretendent expuneceluilalt flancul propriu cu opostură ce pune icircn evidență
dezvoltarea coarnelor
Cei 2 masculi merg alăturați circa100 ndash 200 metri studiindu-se
reciproc
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5067
Lupta icircntre masculi
Confruntarea directă are loc numai icircntre masculi de conformație șiagresivitate egale și raprezintă soluția extremă pentru definirea raporturilor
de dominanță Pretendenții icircncrucișează
coarnele și incep o luptă de icircmpingere Icircn majoritatea cazurilor nu se produc consecințe crude
icircnvingătorul și icircnvinsul ies nevătămați din confruntare
Etologie
Cacirc d i f l l
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 367
Coarnele
bull Formaţii ale osului frontal numai la mascul caducebull purtate pe proeminenţe ale craniului - cilindri frontali bull Icircn mod normal cerbul are pentru fiecare corn (pră jină)bull o porţiune mai groasă la bază - rozeta pe cilindrul frontal
bull Ramurile (razele) coarnelorbull o ramur ă (raz ă ) a ochiului bull una de ghe ţ uri - apare la vacircrsta de 4 ndash 5 ani şi poate lipsi la unii cerbi şibull una mijlocie iarbull restul de ramuri aparţin coroanei
bull o pră jină are coroană dacă are cel puţin trei ramuri Coroana - numărde ramuri forme şi denumiri diferite
bull Unii indivizi - ramura lupului o ramură icircn plus deasupra ramurii mijlociifără să facă parte din coroană
bull Coarnele pot avea 20 de ramificaţii o lungime de 13 m şi grosimeaunui braţ de om
bull Greutatea coarnelor cu maxilarul superior icircntreg la cerbii de 10 ndash 12ani = 8 ndash 13 kg
bull Coarnele fără craniu la cerbii ajunşi la completă dezvoltare = 4 ndash 5
din greutatea corpului eviscerat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 467
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 567
Părţile componente ale coarnelor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 667
Coarnele
Denumirea trofeului
Dezvoltarea trofeului poate fi
descrisă
prin numă
rul de ramuri
prezente pe pră jini
Regula generală se dublează
numărul de ramuri ale tijei mai
ramificate
Trofeelor de coarne cu un număr
diferit de ramuri pe cele două pră jini
li se spune impare
10 ramuri
Trofeu imparcu 14 ramuri
Exemple
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 767
Coarnele
Dezvoltarea
La coarnele
bine dezvoltatemasa estedistribuităuniform pe
icircntreagalungime a tijei
La coarnele slab
dezvoltate masa este concentrată
icircn partea bazală
Dezvoltarea coarnelor depinde de
condiția fizică a individului
este influențată de
factorii genetici
factori de mediu
vacircrsta animalului
NB
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 867
Coarnele
Dezvoltarea coarnelor și factorii genetici
Indivizii care aparțin aceleiașipopulații au coarne cu caracteristici
comune
Icircn cadrul unei populații indivizii alcăror patrimoniu genetic asigură o
mai bună condiție fizică icircn general
au coarne mai dezvoltate
Patrimoniul genetic condiționează
dezvoltarea coarnelor și condiția fizică a individului
Cerbii din America de Nord(Wapiti) sunt icircn general privațide coroană
Exemplu
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 967
Coarnele
Dezvoltarea coarnelor și factorii de mediu ambiental
Situații ambientale
favorabile(abundența de hrană nu prea mareadensitate a populației etc)
Condiție fizică bună
trofeu bine dezvoltat
Situații ambientalenefavorabile
(deficit de hrană densitateaexcesivă a populației etc)
Condiție fizică precară
slabă dezvoltare a trofeului
Cerbii mici prezintă trofee dedimensiuni mici de obicei fără ramura de ghețuri și coroană
Exemplu
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1067
Coarnele (continuare)
bull Icircncep să se formeze iarna la 7 ndash 9 luni fără rozete neramificate (suliţe)bull Al doilea racircnd de coarne = 3-4 chiar mai multe ramificaţii (5-6)bull Masculii icircn anul al doilea - tot suliţe (suliţari) cei cu doar două ramuri
(furcari) - consideraţi slabi fără perspective maribull Cerbul leapădă coarnele icircn fiecare an (februarie-aprilie)bull osul cilindrilor frontali descoperit apoi pielea icirci acoperă derma
generează o primordie moale şi vascularizată care creşte şi formează coarnele se transformă icircn os tarebull Durata creşterii coarnelor scurtă 4 ndash 45 luni (pacircnă icircn iulie)bull Icircn timpul creşterii coarnele acoperite de piele vascularizată cu perişori
fini = bdquomoţrdquo sau rdquocatifeardquo (coarne bdquoicircn moţrdquo) după care pielea se usucă şi
cade icircn facircşiibull Taurul freacă coarnele de vegetaţie pentru a icircndepărta mai repedepielea uscată
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1167
Dezvoltarea coarnelor
Exemplu de dezvoltare a coarnelor icircn cursul vie ț ii cerbului
Dezvoltarea coarnelor cu vacircrsta
Dezvoltarea generală a trofeului este de obicei legată de vacircrstă
Numărul de ramuri al coarnei nu este legat de vacircrstă
Primele coarnesunt (cu unele
excepții) icircn formă de sulițe
1-ul trofeu Al 2-leatrofeu
Al 3-leatrofeu
Al 4-leatrofeu
Al 5-leatrofeu
Al 6-lea trofeuși următoarele
Al 15-leatrofeu și următoarele
Trofeul ajunge la forma și lungimea definitivă la cerbul adult(aproximativ 6 ani) după care poate avea o creștere a masei
și a numărului de vacircrfuri al coroanei Trofeul atingedezvoltarea maximă la 10-12 ani
Icircn continuaresurvine
regresia
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1267
Ciclul coarnelor
Icircn timpul recensămacircntului de primăvară (martie)
bull Indivizii cu sulițe icircn catifea au circa 1 anbull Indivizii cu sulițe curățate au circa 2 ani
Dezvoltarea primelor coarne
NB
8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
I F M A M In Il A S O N D I F M A M In
Aparițiacilindrilorfrontali
Curățareasulițelor CădereasulițelorCreștereasulițelor Sulițe curățate Creștereacelui de-al 2-lea trofeu
Vacircrsta
Luna
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1367
Ciclul coarnelor
Indivizii icircn vacircrstă icircși curăță și pierd coarnele icircnaintea celor tineri
Timpii de curățare și cădere
Icircncepacircnd cu al 2-lea trofeu
Căderea
(februarie-aprilie)
Coarne icircncatifea
Coarnecurățate
Curățarea(lulie-august)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1467
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1567
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1667
Denti ţ ia cerbului- formată din 32-34 de dinţi după formula
bull I 03 C (1)1 PM 33 M 33 = 34 (32)
bull Incisivii lipsesc de pe maxilarul superior fiind icircnlocuiţi cu o bordură
elastică (gingiile icircngroşate) Cerbul taie icircn parte cu incisivii de pemaxilarul inferior şi striveşte restul de bordură Această caracteristică se observă pe lujerii rupţi mai ales iarna
bull Caninul de pe maxilarul superior lipseşte la femelă care are 32 dinţiLa mascul este rudimentar şi considerat trofeu Caninul de pe
maxilarul inferior are formă de incisiv şi este lipit de eibull Premolarii cu incisivii = dentiţia de laptebull Se ajunge la dentiţia permanentă completă la 25 ani (30 luni)
Longevitatea - pacircnă la 18 - 20 de ani la ambele sexe icircn medie 10-15ani icircn funcţie de intensitatea prădării
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1767
Dentiția maxilarului inferior
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1867
Dentiția și cojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1967
Aprecierea vacircrstei
Aprecierea vacircrstei cerbului viu
Necesară pentru a cunoaşte ponderea claselor de vacircrstă importantă icircn
gospodărirea efectivelor
Criterii
bulldupă urmă
bulldupă aspectul corpului şi comportamentul animalelor vii
- cerbii subadulți - corpul zvelt ţin capul sus gacirctul aproape vertical
subţire acoperit cu păr puţin nu prea lung icircndrăzneţi nu prea prudenţi
Boncănesc des icircndelungat
- cerbii de 6-14 ani - corpul masiv ţin capul ceva mai jos gacirctul mai
apropiat de orizontală gros acoperit cu păr mai mult şi mai lung Prudenţi
destul de atenţi mişcările domoale boncănesc scurt şi rar
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2067
Clase de vacircrstă
Masculi Femele
Clasa 0 Vițel
(născut icircn anul curent)Clasa 0 Vițea
(născută icircn anul curent)
Clasa 1 Tineret(născut icircn anul precedent)
Clasa 1 Tineret(născut icircn anul precedent)
Clasa 2 Subadulți
(2 - 5 ani)
Clasa 2 Adulte
(de 2 ani și peste)Clasa 3 Adulți
(6 - 10 ani)
Clasa 4 Bătracircni(11 ani și peste)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2167
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2267
Masculii
Suli ț ari (născuți icircn anul precedent)bull Format corporal subțire și zvelt
bull Trofeu icircn suliță
Icircn perioada recensămintelor de primăvarăSulițarii au coarnele icircn catifea
Indivizii cu sulițele curățate sunt din clasa 2
NB
Uneori se poate icircntacircmpla cabull Primul trofeu să se prezintă ramificat
saubull Trofeele succesive primului (ex al
doilea sau un trofeu icircn regresie) să seprezinte tot icircn sulițăRecunoașterea este totuși posibilă pentru că
primul trofeu este icircntotdeauna lipsit derozetă
NB
Clasa 1
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2367
Masculii
Sub-adul ț i (de la vacircrsta de 2 la 5 ani) bull Conformație intermediară
bull Criniera puțin dezvoltatăbull Coarne modest dezvoltate
bull Rozete bine vizibile
Icircn perioada recensămintelor deprimăvară
Subadulții sunt- printre primii care năpacircrlesc
- printre ultimii care pierdcoarnele
NB
Clasa 2
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2467
Masculii
Adul ț i (de la vacircrsta de 6 la 10 ani) bull Corp masiv
(aspect taurin)bull Dezvoltare mare a trenului anterior(centrul de greutate s-a mutat icircnainte)
bull Gacirct robust aproape orizontalbull Criniera bine evidențiatăbull Coarnele la apogeul dezvoltăriibull Cilindri frontali scurți
Icircn perioada recensămintelor de primăvarăAdulții sunt
- printre ultimii care năpacircrlesc- printre primii care pierd coarnele
NB
Clasa 3
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2567
Masculi
B ătracircni (vacircrsta de 11 ani și peste) bull Corpul cu semne de slăbire
bull Gacirct orizontal dar mai puțin robustbull Coarne icircn regresie
bull Comportament de evitare șiizolare
Icircn timpul recensămacircntului de
primăvarăcei icircn vacircrstă icircn vacircrstă sunt-ultimii care năpacircrlesc- primii care-și pierd coarnele
NB
Clasa 4
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2667
Femelele
bull Corp icircnălțatbull Cap scurt triunghiularbull Dimensiuni reduse
bull Icircn general icircși urmează mama
Clasa 1
Tineret (ciut ă de 1 an) (născut icircn anul precedent)
bull Forme alungitebull Bot ca de asinbull Abdomen și spate lăsate
bull Corp descărnat
Clasa 2
Adulte (ciute adulte) (peste vacircrsta de 2 ani)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2767
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2867
Aprecierea vacircrstei cerbului icircmpușcat
bullDupă dentiţie
- pacircnă la 2 frac12 ani vacircrsta se apreciază cu destulă exactitate după
apariţia dinţilor de lapte şi schimbarea lor cu cei permanenţi cu ajutorul
unui tabel
-După apariţia dentiţiei complete
- după culoarea
- gradul de uzură al dinţilor
- unghiul pe care icircl fac incisivii cu maxilarul inferior - creşte cu
vacircrsta de la circa 42 grade la 25 ani la 65 grade la 14-16 ani
Alte criterii
bulldupă lungimea şi grosimea cilindrilor frontali (metoda Harke)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2967
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3067
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3167
bull GLASUL cerbului mascul se numeşte bdquoboncănitrdquo sau rdquobrăhnitrdquobull Constituie un indicator al vacircrstei (cel bătracircn bocăneşte mai gros rar
şi scurt cel tacircnăr mai subţire mai icircndelung)bull Se aude dimineaţa şi seara uneori icircn cursul zilei Boncăneşte şi
culcat sau icircn scăldătoare Boncănitul icircn perioada de rut constituieuna dintre atracţiile vacircnătorii cerbului
bull Femela nu boncăneşte dar icircn anumite situaţii dă glas se vaită cacircndeste prinsă de cacircini scoate un sunet nazal un fel de sforăit cacircndeste speriată icircşi cheamă viţelul icircn perioada de rut cacircnd vrea să atragă taurul
bull Viţeii scot sunete prin care icircşi exteriorizează bucuriabull Glasul este şi un mijloc de comunicare icircntre cerbibull SIM Ţ URILE CERBULUI sunt foarte dezvoltate mai ales mirosul
excelent dezvoltat şi auzul bun
bull Văzul este suficient de bunbull bdquoDintre toate animalele sălbatice se consideră că cerbul posedă cele
mai fine simţuri luate icircmpreunărdquo (Raesfeld-Frevert 1957)bull LONGEVITATEA pacircnă la 18 - 20 de ani la ambele sexe icircn medie
10-15 ani icircn funcţie de intensitatea prădării
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3267
bull ECOLOGIEbull BIOTOPUL (MEDIUL DE VIAŢĂ)
bull Istoric a avut tendinţa de a fi strămutat de la cacircmpie şi dealuri icircn munţiunde a găsit adăpost Icircn unele regiuni cerbul a dispărut complet iar icircnaltele a fost mai tacircrziu reintrodus prin recolonizare naturală saureintroducere deliberată mai ales icircn regiunile din vestul ţării
bull populează p ădurile de munte de mare icircntindere adăpost hrană linişte
bull se poate obişnui cu anumite zgomote şi prezenţa omului dacă nu a avutde suferitbull Are nevoie de spaţii relativ maribull Sporadic la cacircmpie şi coline a coboracirct recent datorită suprapopulării din
zonele mai icircnalte
bull favorabile pădurile de foioase şi cele de amestec cu răşinoase ndash dacă au clase normale de vacircrstă parchete tinere - hrană arborete devacircrstă mijlocie - adăpost şi arborete de vacircrstă icircnaintată - producghindă jir alte fructe de pădure
bull mai puţin sensibil la condiţiile climatice decacirct căpriorul cu excepţia
stratului gros de zăpadăbull mortalitate icircn iernile grele după toamne fără fructificaţie la ghindă şi jirbull pierderi la viţei icircn caz de zăpezi abundente şi frig icircn iuniebull La ploi şi călduri nu reacţionează negativ
bull animal sedentar dar suprapopularea lipsa de hrană linişte icircl fac să migreze
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3367
Habitat
Păduri de mare icircntindere cu
copaci icircnalți
alternat cu zone mari de
pășunat
De la nivelul mării pacircnă peste limitapădurilor
Domeniul de altitudine
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3467
Pentru a gestiona o populație decerb trebuie s
ă se dispun
ă de o
suprafață de cel puțin 10000 dehectare
Habitat
Pentru a-și satisface cel mai bine
nevoile de bază cerbii de obicei
utilizează sezonier diferitele părți ale
zonei lor de viață icircn care se
deosebesc
bullstațiune de vară cu disponibilitatebună de hrană (de exemplu pajiști de
mare altitudine)
bullstațiune de iarnă cu icircnzăpezire
redusă (de exemplu pădurile de vale)
bull Disponibilitate de apă
bull Vastitatea terenului
bull Slabă perturbare antropică
bull Slabă icircnzăpezire
bullNecesități vitale
Cerbul este o specie cu plasticitateecologică mare capabil să colonizeze
medii diferite de la maquis-urileMediteranei (Sardinia) pacircnă la
pajiștile de creastă
Utilizarea habitatului
NB
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3567
Alimentație
Erbivor rumegător
cerbul se comportă ca
păscător intermediar
alternacircnd
culesul frunzelor cu păscutul
ierburilor
Cerbul este foarte versatil și
adaptabil icircn alegerea hranei
Dieta depinde icircn mare măsură de
disponibilitatea oferită de mediu icircn
diferite anotimpuri
Regim alimentar
Egal cu aproximativ 10 din
greutatea corpului
Necesar zilnic
Preferințealimentare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3667
bull Alimentaţiabull animal exclusiv erbivor
bull plante erbacee (64) frunze de arbori lujeri icircn creştere ciuperci altefructebull toamna se adăugă fructele arborilor de pădure cum ar fi ghinda şi jirulbull iarna plante erbacee rămase verzi frunze de mur vacircsc lujeri de plante
erbacee plante lemnoase muguri scoarţă de arbori licheni fructe de
scoruşi ghindă jir rădăcini frunze şi ierburi uscate plante agricole verzibull Spre deosebire de căprior nu este pretenţios la hranăbull Populează mai mult marginile pădurii cu arbori nu prea deşibull Hrana - mare influenţă icircn creşterea coarnelor cantităţi mari de fosfor şi
calciu icircn această
perioadă
bull Iarna perioada cea mai dificilă cacircnd zăpada icircmpiedică animalele să ajungă la sol unde se găsesc surse de hrană
bull Icircn lipsa altei hrane cerbii rod lujerii şi coaja arborilor - uneori pagube icircnsemnate
ndash se pot micşora prin administrarea de hrană complementară (facircnfrunzare furaje suculente ca tuberculi rădăcinoase concentrate) şi ndash culturi (ogoare) pentru vacircnat icircn poienile din păduri cu trifoi ovăz
napi varză furajeră sfeclă ameliorarea pajiştilor naturale etc
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3767
Alimentație
Exemplu de compoziție a dietei anuale a unui cerb
10 8
64
16
Fructe
bull ghindebull jirbull castane
bull Consumate icircn principal
icircn toamnă-iarnă
Plante arboricole
Lăstari muguri ramuri debullbrad argintiu
bullmolidbullfag
bullhellipConsumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante arbustive
Lăstari muguri ramuri de
bullrugi de murebullzmeurbullmătură verdebull
Consumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante erbacee
bull leguminoasebull graminee
bull hellipPredominante primăvarași vara dar consumate pe
tot parcursul anului
Ciclul vital și biologia reproducției
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3867
ș g p ț
Mascul Femela
Maturitate sexualăFiziologică 16 ndash 18 luni
Socială 7 ndash 8 ani 3 ani
Apogeul dezvoltării corporale 7 ani 4 ndash 5 ani
Durata gestației 234 ndash 238 zile
Ciclul estralDacă fertilizarea nu are loc ciclul estralse repetă la intervale de 18 zile pacircnă la
de 8 ori
Prolificitate 1 (nașteri gemelare foarte rare)
Greutatea la fătare 7 ndash 12 kg
Durata de alăptare 6 luni
Longevitate 18 ndash 20 ani
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3967
Biologia reproducţieiRaportul de sexe normal 11 pacircnă la 115
bull Dacă predomină ciutele (115 ndash 12) - icircnmulţire exagerată depăşireadensităţii scăderea greutăţii corporale a calităţii coarnelor prinparticiparea la icircmperechere şi a masculilor slabi
bull Dacă predomină taurii - lupte acerbe icircntre tauri icircn perioada de rutaccidente emigrare mai multe trofee
Maturitatea sexual ă - la femele 16 ndash 17 luni jumătate din ele restul la 28lunibull Masculii apţi pentru reproducţie la (4) 5 ndash 6 aniIcircmperecherea - icircn septembrie-octombrie (perioada bdquoboncănituluirdquo) cu
variaţii icircn funcţie de vreme Vremea călduroasă icircntacircrzie icircmperechereacea rece o gr
ăbe
şte
bull Se formează bdquogrupuri de goniţărdquo - un taur şi 2 ndash 7 ciute se adună icircnlocuri de boncănit parchete exploatate parchete icircn care plantaţia nu adepăşit icircnălţimea omului icircn poieni facircneţe pe teren plan Se recunoscdupă zgacircrieturile de pe pajişte icircn urma luptei cerbilor
bull Icircntre taurii rivali - uneori lupte acerbe terminate cu moartea unuia dintrerivali
bull Grupul de ciute - icircn apropierea taurului puternic asigură paza grupului(mănacircncă dar sunt atente la zgomot) taurul nefiind atent
bull animal de noapte şi de crepuscul inclusiv icircn perioada de rut(icircmperecherea noaptea) dar cacircnd reproducţia este icircn toi boncănitul
poate fi auzit şi toată ziua
Structura populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4067
p p ț
La populațiile icircn echilibru (adică icircn
care densitatea este aproape de
capacitatea portantă a mediului)
RS ==== 1 13
La populațiile icircn stare bună de
sănătate sunt bine reprezentate
clasele de tineret
O populație appenninică
Exemplu
SurseRegione Toscana 2000Gli ungulati delle Foreste Casentinesi
Proporția icircntre sexe (RS)
Proporția icircntre clasele de vacircrstă
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4167
Durata gesta ţ iei - 34 săptămacircni (8 frac12 luni)F ătarea - mai-iuniebull Grupul de ciute se desface ciutele gestante se retrag icircn locuri liniştite
pentru fătarebull Prolificitatea = 1 viţel la fătare foarte rar 2-3bull Viţelul protejat prin homocromie mirosul slab emanat icircn primele zile
nemişcat icircn caz de pericol ndash Se poate ridica icircşi urmează mama curacircnd după fătare alăturacircndu-se
cacircrdului la 2 săptămacircni ndash icircnţărcat la 2 luni ndash Rămacircne cu mama aproape 1 an pacircnă la următoarea perioadă de
fătareSporul anual la cerb icircn condiţiile ţării noastre = 40 ndash 50 (65 ndash 70 icircn Europa
Centrală)
Factori limitanți
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4267
Duşmani boli accidente
bull Răpitori
bullcel mai dăunător - lupul mai ales pe zăpadă cu crustă nu susţinegreutatea cerbului icirci icircngreunează mişcareabullcacircinii ciobăneşti hoinari pradă vițeii Cacircinii hoinari sălbăticiţi tind să icircnlocuiască lupul mai ales la viţeibullpagube mai reduse racircsul şi ursulbull Braconajul
bull Mortalitateabull creşte icircn iernile cu temperatură scăzută şi zăpadă cu crustă care icircmpiedică accesul la hrana de pe sol icircn iernile după toamnă fără fructificaţie la ghindă jirbullZăpezile abundente frigul icircn iunie - pierderi la viţei
bull Accidente - pericolul creşte cu sporirea circulaţieibull Boli - cerbul rezistentbullSe menţionează antraxul hipodermoza gălbeaza Cephenomia rufibarbis
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4367
Factori limitanți de origine naturală
Factori climatici
Icircn unele zone zăpada abundentă și prelungită este un factor
de mortalitate importantă
Icircn Apenini impactul acestui factor nu este cunoscut
Prădarea
Lupul vacircnacircnd icircn haită este capabil să prade chiar
exemplare de mari dimensiuni
Racircsul dacă este prezent exercită o prădare limitată asupra
vițeilor
Patologia Nu pare a fi cauză importantă a mortalității
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4467
Factori limitanți
Factori limitanți de origine antropică
TulburăriCerbul este extrem de sensibil la liniște perturbații cauzate
de prezența așezărilor omenești și de activități cum ar fi
turismul drumețiile vacircnătoarea etc
Cacircini fără stăpacircn
Pot reprezenta la nivel local cauze importante ale mortalității
al căror impact nu este precis cuantificabil icircn prezent icircn
special pentru țara noastră
Braconaj
Accidente cuvehicule auto
Mecanizareaagricolă
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4567
Competiția interspecifică
Căprior
Icircn unele cazuri populațiilor mari de cerb le corespunde o
densitate scăzută de căprior Icircn mod normal icircnsă
suprapunerea de nișă ecologică icircntre cele două specii estefoarte redusă
Lopătar
Introducerea lopătarului asupra unei populații de cerb dintr-o
zona icircmprejmuită poate avea impact grav ca de exemplu icircnregiunea italiană Bosco della Mesola
Mistreț
Nu există cazuri confirmate de interferență negativă icircntre
cerb și aceste două speciiMuflon
Factori limitanți
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4667
Etologie
bullSociabilitatea constituirea şi conducerea grupurilor
bullCerbul este animal sociabil (gregar) de toamna pacircnă primăvara
bull Cacircrdurile mixte de animale adulte grupuri de bdquogoni ţărdquo se formează numai icircnperioada boncănitului pentru o perioadă de 4 ndash 6 săptămacircni
bull Icircn restul anului se formează grupuri separate de tauri şi ciute
bullCiuta-mamă viţelul (viţeaua) ei şi juninca cu viţelul ei sau suliţarul din anulprecedent formează aşa-numitul grup de familie căruia după perioada deboncănit i se poate ataşa eventual şi cacircte un taur de 2 ndash 3 ani formacircnd grupul de
iarnă
bullMai multe cacircrduri mici se contopesc icircn unul mare icircn iernile grele icircn caz delipsuri primejdie cacircnd animalele sunt deranjate continuu
bull Taurii de la 3 ani icircn sus formează şi ei grupuri separate de iernat care se menţinşi icircn perioada creşterii coarnelor (aprilie-iulie)
bull Taurii bătracircni stau singuri eventual cacircte 2 ndash 3 cam de aceeaşi categorie
bullConstituirea grupului se face pentru ajutor reciproc semnalarea eventualelorprimejdii Cu cacirct sunt mai mulţi indivizi probabilitatea observării duşmanului estemai mare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4767
bull Grupurile de ciute şi viţei (suliţari juninci cerbi de 2 ndash 3 ani) suntconduse de cacircte o ciută cu viţel cu icircnsuşiri superioare de a sesiza pericolul şia lua iniţiativa indiferent de vacircrstă
bull Are un rol important icircn protecţia grupului şi alegerea locului de odihnăIcircmpuşcarea ei este interzisă deoarece viţelul orfan deşi tolerat de gruprămacircne icircn urmă cu dezvoltarea dacă supravieţuieşte (este lipsit de protecţiehrană conducere)bull Grupurile de tauri de vacircrstă mijlocie sunt conduse icircn general de cerbulcel mai puternic
bull Grupurile de cerbi bătracircni sunt conduse de cel mai puţin bătracircn
bull Sezonier animalele fac deplasări lungi uneori peste 10 km pentru iernare icircncondiţii mai favorabile sau icircn perioada icircmperecherilor masculii icircnvinşi
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4867
Boncănitul
Boncănitul semnalează acustic posesia haremuluiPuterea cu care este emis corelează cu condiția fizică a subiectului
Masculii mai ldquodebilirdquo icircși recunosc icircn general propria inferioritate și evită
confruntarea directă
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4967
Mersul icircn paralel
Marșul icircn paralel este oconfruntare rituală și precede
confruntarea directă dacircnd
masculului mai puțin prestant oultimă posibilitate de a evita lupta
Fiecare pretendent expuneceluilalt flancul propriu cu opostură ce pune icircn evidență
dezvoltarea coarnelor
Cei 2 masculi merg alăturați circa100 ndash 200 metri studiindu-se
reciproc
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5067
Lupta icircntre masculi
Confruntarea directă are loc numai icircntre masculi de conformație șiagresivitate egale și raprezintă soluția extremă pentru definirea raporturilor
de dominanță Pretendenții icircncrucișează
coarnele și incep o luptă de icircmpingere Icircn majoritatea cazurilor nu se produc consecințe crude
icircnvingătorul și icircnvinsul ies nevătămați din confruntare
Etologie
Cacirc d i f l l
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 467
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 567
Părţile componente ale coarnelor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 667
Coarnele
Denumirea trofeului
Dezvoltarea trofeului poate fi
descrisă
prin numă
rul de ramuri
prezente pe pră jini
Regula generală se dublează
numărul de ramuri ale tijei mai
ramificate
Trofeelor de coarne cu un număr
diferit de ramuri pe cele două pră jini
li se spune impare
10 ramuri
Trofeu imparcu 14 ramuri
Exemple
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 767
Coarnele
Dezvoltarea
La coarnele
bine dezvoltatemasa estedistribuităuniform pe
icircntreagalungime a tijei
La coarnele slab
dezvoltate masa este concentrată
icircn partea bazală
Dezvoltarea coarnelor depinde de
condiția fizică a individului
este influențată de
factorii genetici
factori de mediu
vacircrsta animalului
NB
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 867
Coarnele
Dezvoltarea coarnelor și factorii genetici
Indivizii care aparțin aceleiașipopulații au coarne cu caracteristici
comune
Icircn cadrul unei populații indivizii alcăror patrimoniu genetic asigură o
mai bună condiție fizică icircn general
au coarne mai dezvoltate
Patrimoniul genetic condiționează
dezvoltarea coarnelor și condiția fizică a individului
Cerbii din America de Nord(Wapiti) sunt icircn general privațide coroană
Exemplu
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 967
Coarnele
Dezvoltarea coarnelor și factorii de mediu ambiental
Situații ambientale
favorabile(abundența de hrană nu prea mareadensitate a populației etc)
Condiție fizică bună
trofeu bine dezvoltat
Situații ambientalenefavorabile
(deficit de hrană densitateaexcesivă a populației etc)
Condiție fizică precară
slabă dezvoltare a trofeului
Cerbii mici prezintă trofee dedimensiuni mici de obicei fără ramura de ghețuri și coroană
Exemplu
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1067
Coarnele (continuare)
bull Icircncep să se formeze iarna la 7 ndash 9 luni fără rozete neramificate (suliţe)bull Al doilea racircnd de coarne = 3-4 chiar mai multe ramificaţii (5-6)bull Masculii icircn anul al doilea - tot suliţe (suliţari) cei cu doar două ramuri
(furcari) - consideraţi slabi fără perspective maribull Cerbul leapădă coarnele icircn fiecare an (februarie-aprilie)bull osul cilindrilor frontali descoperit apoi pielea icirci acoperă derma
generează o primordie moale şi vascularizată care creşte şi formează coarnele se transformă icircn os tarebull Durata creşterii coarnelor scurtă 4 ndash 45 luni (pacircnă icircn iulie)bull Icircn timpul creşterii coarnele acoperite de piele vascularizată cu perişori
fini = bdquomoţrdquo sau rdquocatifeardquo (coarne bdquoicircn moţrdquo) după care pielea se usucă şi
cade icircn facircşiibull Taurul freacă coarnele de vegetaţie pentru a icircndepărta mai repedepielea uscată
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1167
Dezvoltarea coarnelor
Exemplu de dezvoltare a coarnelor icircn cursul vie ț ii cerbului
Dezvoltarea coarnelor cu vacircrsta
Dezvoltarea generală a trofeului este de obicei legată de vacircrstă
Numărul de ramuri al coarnei nu este legat de vacircrstă
Primele coarnesunt (cu unele
excepții) icircn formă de sulițe
1-ul trofeu Al 2-leatrofeu
Al 3-leatrofeu
Al 4-leatrofeu
Al 5-leatrofeu
Al 6-lea trofeuși următoarele
Al 15-leatrofeu și următoarele
Trofeul ajunge la forma și lungimea definitivă la cerbul adult(aproximativ 6 ani) după care poate avea o creștere a masei
și a numărului de vacircrfuri al coroanei Trofeul atingedezvoltarea maximă la 10-12 ani
Icircn continuaresurvine
regresia
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1267
Ciclul coarnelor
Icircn timpul recensămacircntului de primăvară (martie)
bull Indivizii cu sulițe icircn catifea au circa 1 anbull Indivizii cu sulițe curățate au circa 2 ani
Dezvoltarea primelor coarne
NB
8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
I F M A M In Il A S O N D I F M A M In
Aparițiacilindrilorfrontali
Curățareasulițelor CădereasulițelorCreștereasulițelor Sulițe curățate Creștereacelui de-al 2-lea trofeu
Vacircrsta
Luna
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1367
Ciclul coarnelor
Indivizii icircn vacircrstă icircși curăță și pierd coarnele icircnaintea celor tineri
Timpii de curățare și cădere
Icircncepacircnd cu al 2-lea trofeu
Căderea
(februarie-aprilie)
Coarne icircncatifea
Coarnecurățate
Curățarea(lulie-august)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1467
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1567
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1667
Denti ţ ia cerbului- formată din 32-34 de dinţi după formula
bull I 03 C (1)1 PM 33 M 33 = 34 (32)
bull Incisivii lipsesc de pe maxilarul superior fiind icircnlocuiţi cu o bordură
elastică (gingiile icircngroşate) Cerbul taie icircn parte cu incisivii de pemaxilarul inferior şi striveşte restul de bordură Această caracteristică se observă pe lujerii rupţi mai ales iarna
bull Caninul de pe maxilarul superior lipseşte la femelă care are 32 dinţiLa mascul este rudimentar şi considerat trofeu Caninul de pe
maxilarul inferior are formă de incisiv şi este lipit de eibull Premolarii cu incisivii = dentiţia de laptebull Se ajunge la dentiţia permanentă completă la 25 ani (30 luni)
Longevitatea - pacircnă la 18 - 20 de ani la ambele sexe icircn medie 10-15ani icircn funcţie de intensitatea prădării
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1767
Dentiția maxilarului inferior
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1867
Dentiția și cojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1967
Aprecierea vacircrstei
Aprecierea vacircrstei cerbului viu
Necesară pentru a cunoaşte ponderea claselor de vacircrstă importantă icircn
gospodărirea efectivelor
Criterii
bulldupă urmă
bulldupă aspectul corpului şi comportamentul animalelor vii
- cerbii subadulți - corpul zvelt ţin capul sus gacirctul aproape vertical
subţire acoperit cu păr puţin nu prea lung icircndrăzneţi nu prea prudenţi
Boncănesc des icircndelungat
- cerbii de 6-14 ani - corpul masiv ţin capul ceva mai jos gacirctul mai
apropiat de orizontală gros acoperit cu păr mai mult şi mai lung Prudenţi
destul de atenţi mişcările domoale boncănesc scurt şi rar
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2067
Clase de vacircrstă
Masculi Femele
Clasa 0 Vițel
(născut icircn anul curent)Clasa 0 Vițea
(născută icircn anul curent)
Clasa 1 Tineret(născut icircn anul precedent)
Clasa 1 Tineret(născut icircn anul precedent)
Clasa 2 Subadulți
(2 - 5 ani)
Clasa 2 Adulte
(de 2 ani și peste)Clasa 3 Adulți
(6 - 10 ani)
Clasa 4 Bătracircni(11 ani și peste)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2167
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2267
Masculii
Suli ț ari (născuți icircn anul precedent)bull Format corporal subțire și zvelt
bull Trofeu icircn suliță
Icircn perioada recensămintelor de primăvarăSulițarii au coarnele icircn catifea
Indivizii cu sulițele curățate sunt din clasa 2
NB
Uneori se poate icircntacircmpla cabull Primul trofeu să se prezintă ramificat
saubull Trofeele succesive primului (ex al
doilea sau un trofeu icircn regresie) să seprezinte tot icircn sulițăRecunoașterea este totuși posibilă pentru că
primul trofeu este icircntotdeauna lipsit derozetă
NB
Clasa 1
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2367
Masculii
Sub-adul ț i (de la vacircrsta de 2 la 5 ani) bull Conformație intermediară
bull Criniera puțin dezvoltatăbull Coarne modest dezvoltate
bull Rozete bine vizibile
Icircn perioada recensămintelor deprimăvară
Subadulții sunt- printre primii care năpacircrlesc
- printre ultimii care pierdcoarnele
NB
Clasa 2
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2467
Masculii
Adul ț i (de la vacircrsta de 6 la 10 ani) bull Corp masiv
(aspect taurin)bull Dezvoltare mare a trenului anterior(centrul de greutate s-a mutat icircnainte)
bull Gacirct robust aproape orizontalbull Criniera bine evidențiatăbull Coarnele la apogeul dezvoltăriibull Cilindri frontali scurți
Icircn perioada recensămintelor de primăvarăAdulții sunt
- printre ultimii care năpacircrlesc- printre primii care pierd coarnele
NB
Clasa 3
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2567
Masculi
B ătracircni (vacircrsta de 11 ani și peste) bull Corpul cu semne de slăbire
bull Gacirct orizontal dar mai puțin robustbull Coarne icircn regresie
bull Comportament de evitare șiizolare
Icircn timpul recensămacircntului de
primăvarăcei icircn vacircrstă icircn vacircrstă sunt-ultimii care năpacircrlesc- primii care-și pierd coarnele
NB
Clasa 4
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2667
Femelele
bull Corp icircnălțatbull Cap scurt triunghiularbull Dimensiuni reduse
bull Icircn general icircși urmează mama
Clasa 1
Tineret (ciut ă de 1 an) (născut icircn anul precedent)
bull Forme alungitebull Bot ca de asinbull Abdomen și spate lăsate
bull Corp descărnat
Clasa 2
Adulte (ciute adulte) (peste vacircrsta de 2 ani)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2767
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2867
Aprecierea vacircrstei cerbului icircmpușcat
bullDupă dentiţie
- pacircnă la 2 frac12 ani vacircrsta se apreciază cu destulă exactitate după
apariţia dinţilor de lapte şi schimbarea lor cu cei permanenţi cu ajutorul
unui tabel
-După apariţia dentiţiei complete
- după culoarea
- gradul de uzură al dinţilor
- unghiul pe care icircl fac incisivii cu maxilarul inferior - creşte cu
vacircrsta de la circa 42 grade la 25 ani la 65 grade la 14-16 ani
Alte criterii
bulldupă lungimea şi grosimea cilindrilor frontali (metoda Harke)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2967
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3067
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3167
bull GLASUL cerbului mascul se numeşte bdquoboncănitrdquo sau rdquobrăhnitrdquobull Constituie un indicator al vacircrstei (cel bătracircn bocăneşte mai gros rar
şi scurt cel tacircnăr mai subţire mai icircndelung)bull Se aude dimineaţa şi seara uneori icircn cursul zilei Boncăneşte şi
culcat sau icircn scăldătoare Boncănitul icircn perioada de rut constituieuna dintre atracţiile vacircnătorii cerbului
bull Femela nu boncăneşte dar icircn anumite situaţii dă glas se vaită cacircndeste prinsă de cacircini scoate un sunet nazal un fel de sforăit cacircndeste speriată icircşi cheamă viţelul icircn perioada de rut cacircnd vrea să atragă taurul
bull Viţeii scot sunete prin care icircşi exteriorizează bucuriabull Glasul este şi un mijloc de comunicare icircntre cerbibull SIM Ţ URILE CERBULUI sunt foarte dezvoltate mai ales mirosul
excelent dezvoltat şi auzul bun
bull Văzul este suficient de bunbull bdquoDintre toate animalele sălbatice se consideră că cerbul posedă cele
mai fine simţuri luate icircmpreunărdquo (Raesfeld-Frevert 1957)bull LONGEVITATEA pacircnă la 18 - 20 de ani la ambele sexe icircn medie
10-15 ani icircn funcţie de intensitatea prădării
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3267
bull ECOLOGIEbull BIOTOPUL (MEDIUL DE VIAŢĂ)
bull Istoric a avut tendinţa de a fi strămutat de la cacircmpie şi dealuri icircn munţiunde a găsit adăpost Icircn unele regiuni cerbul a dispărut complet iar icircnaltele a fost mai tacircrziu reintrodus prin recolonizare naturală saureintroducere deliberată mai ales icircn regiunile din vestul ţării
bull populează p ădurile de munte de mare icircntindere adăpost hrană linişte
bull se poate obişnui cu anumite zgomote şi prezenţa omului dacă nu a avutde suferitbull Are nevoie de spaţii relativ maribull Sporadic la cacircmpie şi coline a coboracirct recent datorită suprapopulării din
zonele mai icircnalte
bull favorabile pădurile de foioase şi cele de amestec cu răşinoase ndash dacă au clase normale de vacircrstă parchete tinere - hrană arborete devacircrstă mijlocie - adăpost şi arborete de vacircrstă icircnaintată - producghindă jir alte fructe de pădure
bull mai puţin sensibil la condiţiile climatice decacirct căpriorul cu excepţia
stratului gros de zăpadăbull mortalitate icircn iernile grele după toamne fără fructificaţie la ghindă şi jirbull pierderi la viţei icircn caz de zăpezi abundente şi frig icircn iuniebull La ploi şi călduri nu reacţionează negativ
bull animal sedentar dar suprapopularea lipsa de hrană linişte icircl fac să migreze
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3367
Habitat
Păduri de mare icircntindere cu
copaci icircnalți
alternat cu zone mari de
pășunat
De la nivelul mării pacircnă peste limitapădurilor
Domeniul de altitudine
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3467
Pentru a gestiona o populație decerb trebuie s
ă se dispun
ă de o
suprafață de cel puțin 10000 dehectare
Habitat
Pentru a-și satisface cel mai bine
nevoile de bază cerbii de obicei
utilizează sezonier diferitele părți ale
zonei lor de viață icircn care se
deosebesc
bullstațiune de vară cu disponibilitatebună de hrană (de exemplu pajiști de
mare altitudine)
bullstațiune de iarnă cu icircnzăpezire
redusă (de exemplu pădurile de vale)
bull Disponibilitate de apă
bull Vastitatea terenului
bull Slabă perturbare antropică
bull Slabă icircnzăpezire
bullNecesități vitale
Cerbul este o specie cu plasticitateecologică mare capabil să colonizeze
medii diferite de la maquis-urileMediteranei (Sardinia) pacircnă la
pajiștile de creastă
Utilizarea habitatului
NB
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3567
Alimentație
Erbivor rumegător
cerbul se comportă ca
păscător intermediar
alternacircnd
culesul frunzelor cu păscutul
ierburilor
Cerbul este foarte versatil și
adaptabil icircn alegerea hranei
Dieta depinde icircn mare măsură de
disponibilitatea oferită de mediu icircn
diferite anotimpuri
Regim alimentar
Egal cu aproximativ 10 din
greutatea corpului
Necesar zilnic
Preferințealimentare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3667
bull Alimentaţiabull animal exclusiv erbivor
bull plante erbacee (64) frunze de arbori lujeri icircn creştere ciuperci altefructebull toamna se adăugă fructele arborilor de pădure cum ar fi ghinda şi jirulbull iarna plante erbacee rămase verzi frunze de mur vacircsc lujeri de plante
erbacee plante lemnoase muguri scoarţă de arbori licheni fructe de
scoruşi ghindă jir rădăcini frunze şi ierburi uscate plante agricole verzibull Spre deosebire de căprior nu este pretenţios la hranăbull Populează mai mult marginile pădurii cu arbori nu prea deşibull Hrana - mare influenţă icircn creşterea coarnelor cantităţi mari de fosfor şi
calciu icircn această
perioadă
bull Iarna perioada cea mai dificilă cacircnd zăpada icircmpiedică animalele să ajungă la sol unde se găsesc surse de hrană
bull Icircn lipsa altei hrane cerbii rod lujerii şi coaja arborilor - uneori pagube icircnsemnate
ndash se pot micşora prin administrarea de hrană complementară (facircnfrunzare furaje suculente ca tuberculi rădăcinoase concentrate) şi ndash culturi (ogoare) pentru vacircnat icircn poienile din păduri cu trifoi ovăz
napi varză furajeră sfeclă ameliorarea pajiştilor naturale etc
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3767
Alimentație
Exemplu de compoziție a dietei anuale a unui cerb
10 8
64
16
Fructe
bull ghindebull jirbull castane
bull Consumate icircn principal
icircn toamnă-iarnă
Plante arboricole
Lăstari muguri ramuri debullbrad argintiu
bullmolidbullfag
bullhellipConsumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante arbustive
Lăstari muguri ramuri de
bullrugi de murebullzmeurbullmătură verdebull
Consumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante erbacee
bull leguminoasebull graminee
bull hellipPredominante primăvarași vara dar consumate pe
tot parcursul anului
Ciclul vital și biologia reproducției
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3867
ș g p ț
Mascul Femela
Maturitate sexualăFiziologică 16 ndash 18 luni
Socială 7 ndash 8 ani 3 ani
Apogeul dezvoltării corporale 7 ani 4 ndash 5 ani
Durata gestației 234 ndash 238 zile
Ciclul estralDacă fertilizarea nu are loc ciclul estralse repetă la intervale de 18 zile pacircnă la
de 8 ori
Prolificitate 1 (nașteri gemelare foarte rare)
Greutatea la fătare 7 ndash 12 kg
Durata de alăptare 6 luni
Longevitate 18 ndash 20 ani
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3967
Biologia reproducţieiRaportul de sexe normal 11 pacircnă la 115
bull Dacă predomină ciutele (115 ndash 12) - icircnmulţire exagerată depăşireadensităţii scăderea greutăţii corporale a calităţii coarnelor prinparticiparea la icircmperechere şi a masculilor slabi
bull Dacă predomină taurii - lupte acerbe icircntre tauri icircn perioada de rutaccidente emigrare mai multe trofee
Maturitatea sexual ă - la femele 16 ndash 17 luni jumătate din ele restul la 28lunibull Masculii apţi pentru reproducţie la (4) 5 ndash 6 aniIcircmperecherea - icircn septembrie-octombrie (perioada bdquoboncănituluirdquo) cu
variaţii icircn funcţie de vreme Vremea călduroasă icircntacircrzie icircmperechereacea rece o gr
ăbe
şte
bull Se formează bdquogrupuri de goniţărdquo - un taur şi 2 ndash 7 ciute se adună icircnlocuri de boncănit parchete exploatate parchete icircn care plantaţia nu adepăşit icircnălţimea omului icircn poieni facircneţe pe teren plan Se recunoscdupă zgacircrieturile de pe pajişte icircn urma luptei cerbilor
bull Icircntre taurii rivali - uneori lupte acerbe terminate cu moartea unuia dintrerivali
bull Grupul de ciute - icircn apropierea taurului puternic asigură paza grupului(mănacircncă dar sunt atente la zgomot) taurul nefiind atent
bull animal de noapte şi de crepuscul inclusiv icircn perioada de rut(icircmperecherea noaptea) dar cacircnd reproducţia este icircn toi boncănitul
poate fi auzit şi toată ziua
Structura populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4067
p p ț
La populațiile icircn echilibru (adică icircn
care densitatea este aproape de
capacitatea portantă a mediului)
RS ==== 1 13
La populațiile icircn stare bună de
sănătate sunt bine reprezentate
clasele de tineret
O populație appenninică
Exemplu
SurseRegione Toscana 2000Gli ungulati delle Foreste Casentinesi
Proporția icircntre sexe (RS)
Proporția icircntre clasele de vacircrstă
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4167
Durata gesta ţ iei - 34 săptămacircni (8 frac12 luni)F ătarea - mai-iuniebull Grupul de ciute se desface ciutele gestante se retrag icircn locuri liniştite
pentru fătarebull Prolificitatea = 1 viţel la fătare foarte rar 2-3bull Viţelul protejat prin homocromie mirosul slab emanat icircn primele zile
nemişcat icircn caz de pericol ndash Se poate ridica icircşi urmează mama curacircnd după fătare alăturacircndu-se
cacircrdului la 2 săptămacircni ndash icircnţărcat la 2 luni ndash Rămacircne cu mama aproape 1 an pacircnă la următoarea perioadă de
fătareSporul anual la cerb icircn condiţiile ţării noastre = 40 ndash 50 (65 ndash 70 icircn Europa
Centrală)
Factori limitanți
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4267
Duşmani boli accidente
bull Răpitori
bullcel mai dăunător - lupul mai ales pe zăpadă cu crustă nu susţinegreutatea cerbului icirci icircngreunează mişcareabullcacircinii ciobăneşti hoinari pradă vițeii Cacircinii hoinari sălbăticiţi tind să icircnlocuiască lupul mai ales la viţeibullpagube mai reduse racircsul şi ursulbull Braconajul
bull Mortalitateabull creşte icircn iernile cu temperatură scăzută şi zăpadă cu crustă care icircmpiedică accesul la hrana de pe sol icircn iernile după toamnă fără fructificaţie la ghindă jirbullZăpezile abundente frigul icircn iunie - pierderi la viţei
bull Accidente - pericolul creşte cu sporirea circulaţieibull Boli - cerbul rezistentbullSe menţionează antraxul hipodermoza gălbeaza Cephenomia rufibarbis
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4367
Factori limitanți de origine naturală
Factori climatici
Icircn unele zone zăpada abundentă și prelungită este un factor
de mortalitate importantă
Icircn Apenini impactul acestui factor nu este cunoscut
Prădarea
Lupul vacircnacircnd icircn haită este capabil să prade chiar
exemplare de mari dimensiuni
Racircsul dacă este prezent exercită o prădare limitată asupra
vițeilor
Patologia Nu pare a fi cauză importantă a mortalității
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4467
Factori limitanți
Factori limitanți de origine antropică
TulburăriCerbul este extrem de sensibil la liniște perturbații cauzate
de prezența așezărilor omenești și de activități cum ar fi
turismul drumețiile vacircnătoarea etc
Cacircini fără stăpacircn
Pot reprezenta la nivel local cauze importante ale mortalității
al căror impact nu este precis cuantificabil icircn prezent icircn
special pentru țara noastră
Braconaj
Accidente cuvehicule auto
Mecanizareaagricolă
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4567
Competiția interspecifică
Căprior
Icircn unele cazuri populațiilor mari de cerb le corespunde o
densitate scăzută de căprior Icircn mod normal icircnsă
suprapunerea de nișă ecologică icircntre cele două specii estefoarte redusă
Lopătar
Introducerea lopătarului asupra unei populații de cerb dintr-o
zona icircmprejmuită poate avea impact grav ca de exemplu icircnregiunea italiană Bosco della Mesola
Mistreț
Nu există cazuri confirmate de interferență negativă icircntre
cerb și aceste două speciiMuflon
Factori limitanți
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4667
Etologie
bullSociabilitatea constituirea şi conducerea grupurilor
bullCerbul este animal sociabil (gregar) de toamna pacircnă primăvara
bull Cacircrdurile mixte de animale adulte grupuri de bdquogoni ţărdquo se formează numai icircnperioada boncănitului pentru o perioadă de 4 ndash 6 săptămacircni
bull Icircn restul anului se formează grupuri separate de tauri şi ciute
bullCiuta-mamă viţelul (viţeaua) ei şi juninca cu viţelul ei sau suliţarul din anulprecedent formează aşa-numitul grup de familie căruia după perioada deboncănit i se poate ataşa eventual şi cacircte un taur de 2 ndash 3 ani formacircnd grupul de
iarnă
bullMai multe cacircrduri mici se contopesc icircn unul mare icircn iernile grele icircn caz delipsuri primejdie cacircnd animalele sunt deranjate continuu
bull Taurii de la 3 ani icircn sus formează şi ei grupuri separate de iernat care se menţinşi icircn perioada creşterii coarnelor (aprilie-iulie)
bull Taurii bătracircni stau singuri eventual cacircte 2 ndash 3 cam de aceeaşi categorie
bullConstituirea grupului se face pentru ajutor reciproc semnalarea eventualelorprimejdii Cu cacirct sunt mai mulţi indivizi probabilitatea observării duşmanului estemai mare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4767
bull Grupurile de ciute şi viţei (suliţari juninci cerbi de 2 ndash 3 ani) suntconduse de cacircte o ciută cu viţel cu icircnsuşiri superioare de a sesiza pericolul şia lua iniţiativa indiferent de vacircrstă
bull Are un rol important icircn protecţia grupului şi alegerea locului de odihnăIcircmpuşcarea ei este interzisă deoarece viţelul orfan deşi tolerat de gruprămacircne icircn urmă cu dezvoltarea dacă supravieţuieşte (este lipsit de protecţiehrană conducere)bull Grupurile de tauri de vacircrstă mijlocie sunt conduse icircn general de cerbulcel mai puternic
bull Grupurile de cerbi bătracircni sunt conduse de cel mai puţin bătracircn
bull Sezonier animalele fac deplasări lungi uneori peste 10 km pentru iernare icircncondiţii mai favorabile sau icircn perioada icircmperecherilor masculii icircnvinşi
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4867
Boncănitul
Boncănitul semnalează acustic posesia haremuluiPuterea cu care este emis corelează cu condiția fizică a subiectului
Masculii mai ldquodebilirdquo icircși recunosc icircn general propria inferioritate și evită
confruntarea directă
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4967
Mersul icircn paralel
Marșul icircn paralel este oconfruntare rituală și precede
confruntarea directă dacircnd
masculului mai puțin prestant oultimă posibilitate de a evita lupta
Fiecare pretendent expuneceluilalt flancul propriu cu opostură ce pune icircn evidență
dezvoltarea coarnelor
Cei 2 masculi merg alăturați circa100 ndash 200 metri studiindu-se
reciproc
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5067
Lupta icircntre masculi
Confruntarea directă are loc numai icircntre masculi de conformație șiagresivitate egale și raprezintă soluția extremă pentru definirea raporturilor
de dominanță Pretendenții icircncrucișează
coarnele și incep o luptă de icircmpingere Icircn majoritatea cazurilor nu se produc consecințe crude
icircnvingătorul și icircnvinsul ies nevătămați din confruntare
Etologie
Cacirc d i f l l
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 567
Părţile componente ale coarnelor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 667
Coarnele
Denumirea trofeului
Dezvoltarea trofeului poate fi
descrisă
prin numă
rul de ramuri
prezente pe pră jini
Regula generală se dublează
numărul de ramuri ale tijei mai
ramificate
Trofeelor de coarne cu un număr
diferit de ramuri pe cele două pră jini
li se spune impare
10 ramuri
Trofeu imparcu 14 ramuri
Exemple
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 767
Coarnele
Dezvoltarea
La coarnele
bine dezvoltatemasa estedistribuităuniform pe
icircntreagalungime a tijei
La coarnele slab
dezvoltate masa este concentrată
icircn partea bazală
Dezvoltarea coarnelor depinde de
condiția fizică a individului
este influențată de
factorii genetici
factori de mediu
vacircrsta animalului
NB
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 867
Coarnele
Dezvoltarea coarnelor și factorii genetici
Indivizii care aparțin aceleiașipopulații au coarne cu caracteristici
comune
Icircn cadrul unei populații indivizii alcăror patrimoniu genetic asigură o
mai bună condiție fizică icircn general
au coarne mai dezvoltate
Patrimoniul genetic condiționează
dezvoltarea coarnelor și condiția fizică a individului
Cerbii din America de Nord(Wapiti) sunt icircn general privațide coroană
Exemplu
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 967
Coarnele
Dezvoltarea coarnelor și factorii de mediu ambiental
Situații ambientale
favorabile(abundența de hrană nu prea mareadensitate a populației etc)
Condiție fizică bună
trofeu bine dezvoltat
Situații ambientalenefavorabile
(deficit de hrană densitateaexcesivă a populației etc)
Condiție fizică precară
slabă dezvoltare a trofeului
Cerbii mici prezintă trofee dedimensiuni mici de obicei fără ramura de ghețuri și coroană
Exemplu
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1067
Coarnele (continuare)
bull Icircncep să se formeze iarna la 7 ndash 9 luni fără rozete neramificate (suliţe)bull Al doilea racircnd de coarne = 3-4 chiar mai multe ramificaţii (5-6)bull Masculii icircn anul al doilea - tot suliţe (suliţari) cei cu doar două ramuri
(furcari) - consideraţi slabi fără perspective maribull Cerbul leapădă coarnele icircn fiecare an (februarie-aprilie)bull osul cilindrilor frontali descoperit apoi pielea icirci acoperă derma
generează o primordie moale şi vascularizată care creşte şi formează coarnele se transformă icircn os tarebull Durata creşterii coarnelor scurtă 4 ndash 45 luni (pacircnă icircn iulie)bull Icircn timpul creşterii coarnele acoperite de piele vascularizată cu perişori
fini = bdquomoţrdquo sau rdquocatifeardquo (coarne bdquoicircn moţrdquo) după care pielea se usucă şi
cade icircn facircşiibull Taurul freacă coarnele de vegetaţie pentru a icircndepărta mai repedepielea uscată
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1167
Dezvoltarea coarnelor
Exemplu de dezvoltare a coarnelor icircn cursul vie ț ii cerbului
Dezvoltarea coarnelor cu vacircrsta
Dezvoltarea generală a trofeului este de obicei legată de vacircrstă
Numărul de ramuri al coarnei nu este legat de vacircrstă
Primele coarnesunt (cu unele
excepții) icircn formă de sulițe
1-ul trofeu Al 2-leatrofeu
Al 3-leatrofeu
Al 4-leatrofeu
Al 5-leatrofeu
Al 6-lea trofeuși următoarele
Al 15-leatrofeu și următoarele
Trofeul ajunge la forma și lungimea definitivă la cerbul adult(aproximativ 6 ani) după care poate avea o creștere a masei
și a numărului de vacircrfuri al coroanei Trofeul atingedezvoltarea maximă la 10-12 ani
Icircn continuaresurvine
regresia
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1267
Ciclul coarnelor
Icircn timpul recensămacircntului de primăvară (martie)
bull Indivizii cu sulițe icircn catifea au circa 1 anbull Indivizii cu sulițe curățate au circa 2 ani
Dezvoltarea primelor coarne
NB
8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
I F M A M In Il A S O N D I F M A M In
Aparițiacilindrilorfrontali
Curățareasulițelor CădereasulițelorCreștereasulițelor Sulițe curățate Creștereacelui de-al 2-lea trofeu
Vacircrsta
Luna
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1367
Ciclul coarnelor
Indivizii icircn vacircrstă icircși curăță și pierd coarnele icircnaintea celor tineri
Timpii de curățare și cădere
Icircncepacircnd cu al 2-lea trofeu
Căderea
(februarie-aprilie)
Coarne icircncatifea
Coarnecurățate
Curățarea(lulie-august)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1467
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1567
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1667
Denti ţ ia cerbului- formată din 32-34 de dinţi după formula
bull I 03 C (1)1 PM 33 M 33 = 34 (32)
bull Incisivii lipsesc de pe maxilarul superior fiind icircnlocuiţi cu o bordură
elastică (gingiile icircngroşate) Cerbul taie icircn parte cu incisivii de pemaxilarul inferior şi striveşte restul de bordură Această caracteristică se observă pe lujerii rupţi mai ales iarna
bull Caninul de pe maxilarul superior lipseşte la femelă care are 32 dinţiLa mascul este rudimentar şi considerat trofeu Caninul de pe
maxilarul inferior are formă de incisiv şi este lipit de eibull Premolarii cu incisivii = dentiţia de laptebull Se ajunge la dentiţia permanentă completă la 25 ani (30 luni)
Longevitatea - pacircnă la 18 - 20 de ani la ambele sexe icircn medie 10-15ani icircn funcţie de intensitatea prădării
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1767
Dentiția maxilarului inferior
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1867
Dentiția și cojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1967
Aprecierea vacircrstei
Aprecierea vacircrstei cerbului viu
Necesară pentru a cunoaşte ponderea claselor de vacircrstă importantă icircn
gospodărirea efectivelor
Criterii
bulldupă urmă
bulldupă aspectul corpului şi comportamentul animalelor vii
- cerbii subadulți - corpul zvelt ţin capul sus gacirctul aproape vertical
subţire acoperit cu păr puţin nu prea lung icircndrăzneţi nu prea prudenţi
Boncănesc des icircndelungat
- cerbii de 6-14 ani - corpul masiv ţin capul ceva mai jos gacirctul mai
apropiat de orizontală gros acoperit cu păr mai mult şi mai lung Prudenţi
destul de atenţi mişcările domoale boncănesc scurt şi rar
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2067
Clase de vacircrstă
Masculi Femele
Clasa 0 Vițel
(născut icircn anul curent)Clasa 0 Vițea
(născută icircn anul curent)
Clasa 1 Tineret(născut icircn anul precedent)
Clasa 1 Tineret(născut icircn anul precedent)
Clasa 2 Subadulți
(2 - 5 ani)
Clasa 2 Adulte
(de 2 ani și peste)Clasa 3 Adulți
(6 - 10 ani)
Clasa 4 Bătracircni(11 ani și peste)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2167
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2267
Masculii
Suli ț ari (născuți icircn anul precedent)bull Format corporal subțire și zvelt
bull Trofeu icircn suliță
Icircn perioada recensămintelor de primăvarăSulițarii au coarnele icircn catifea
Indivizii cu sulițele curățate sunt din clasa 2
NB
Uneori se poate icircntacircmpla cabull Primul trofeu să se prezintă ramificat
saubull Trofeele succesive primului (ex al
doilea sau un trofeu icircn regresie) să seprezinte tot icircn sulițăRecunoașterea este totuși posibilă pentru că
primul trofeu este icircntotdeauna lipsit derozetă
NB
Clasa 1
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2367
Masculii
Sub-adul ț i (de la vacircrsta de 2 la 5 ani) bull Conformație intermediară
bull Criniera puțin dezvoltatăbull Coarne modest dezvoltate
bull Rozete bine vizibile
Icircn perioada recensămintelor deprimăvară
Subadulții sunt- printre primii care năpacircrlesc
- printre ultimii care pierdcoarnele
NB
Clasa 2
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2467
Masculii
Adul ț i (de la vacircrsta de 6 la 10 ani) bull Corp masiv
(aspect taurin)bull Dezvoltare mare a trenului anterior(centrul de greutate s-a mutat icircnainte)
bull Gacirct robust aproape orizontalbull Criniera bine evidențiatăbull Coarnele la apogeul dezvoltăriibull Cilindri frontali scurți
Icircn perioada recensămintelor de primăvarăAdulții sunt
- printre ultimii care năpacircrlesc- printre primii care pierd coarnele
NB
Clasa 3
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2567
Masculi
B ătracircni (vacircrsta de 11 ani și peste) bull Corpul cu semne de slăbire
bull Gacirct orizontal dar mai puțin robustbull Coarne icircn regresie
bull Comportament de evitare șiizolare
Icircn timpul recensămacircntului de
primăvarăcei icircn vacircrstă icircn vacircrstă sunt-ultimii care năpacircrlesc- primii care-și pierd coarnele
NB
Clasa 4
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2667
Femelele
bull Corp icircnălțatbull Cap scurt triunghiularbull Dimensiuni reduse
bull Icircn general icircși urmează mama
Clasa 1
Tineret (ciut ă de 1 an) (născut icircn anul precedent)
bull Forme alungitebull Bot ca de asinbull Abdomen și spate lăsate
bull Corp descărnat
Clasa 2
Adulte (ciute adulte) (peste vacircrsta de 2 ani)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2767
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2867
Aprecierea vacircrstei cerbului icircmpușcat
bullDupă dentiţie
- pacircnă la 2 frac12 ani vacircrsta se apreciază cu destulă exactitate după
apariţia dinţilor de lapte şi schimbarea lor cu cei permanenţi cu ajutorul
unui tabel
-După apariţia dentiţiei complete
- după culoarea
- gradul de uzură al dinţilor
- unghiul pe care icircl fac incisivii cu maxilarul inferior - creşte cu
vacircrsta de la circa 42 grade la 25 ani la 65 grade la 14-16 ani
Alte criterii
bulldupă lungimea şi grosimea cilindrilor frontali (metoda Harke)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2967
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3067
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3167
bull GLASUL cerbului mascul se numeşte bdquoboncănitrdquo sau rdquobrăhnitrdquobull Constituie un indicator al vacircrstei (cel bătracircn bocăneşte mai gros rar
şi scurt cel tacircnăr mai subţire mai icircndelung)bull Se aude dimineaţa şi seara uneori icircn cursul zilei Boncăneşte şi
culcat sau icircn scăldătoare Boncănitul icircn perioada de rut constituieuna dintre atracţiile vacircnătorii cerbului
bull Femela nu boncăneşte dar icircn anumite situaţii dă glas se vaită cacircndeste prinsă de cacircini scoate un sunet nazal un fel de sforăit cacircndeste speriată icircşi cheamă viţelul icircn perioada de rut cacircnd vrea să atragă taurul
bull Viţeii scot sunete prin care icircşi exteriorizează bucuriabull Glasul este şi un mijloc de comunicare icircntre cerbibull SIM Ţ URILE CERBULUI sunt foarte dezvoltate mai ales mirosul
excelent dezvoltat şi auzul bun
bull Văzul este suficient de bunbull bdquoDintre toate animalele sălbatice se consideră că cerbul posedă cele
mai fine simţuri luate icircmpreunărdquo (Raesfeld-Frevert 1957)bull LONGEVITATEA pacircnă la 18 - 20 de ani la ambele sexe icircn medie
10-15 ani icircn funcţie de intensitatea prădării
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3267
bull ECOLOGIEbull BIOTOPUL (MEDIUL DE VIAŢĂ)
bull Istoric a avut tendinţa de a fi strămutat de la cacircmpie şi dealuri icircn munţiunde a găsit adăpost Icircn unele regiuni cerbul a dispărut complet iar icircnaltele a fost mai tacircrziu reintrodus prin recolonizare naturală saureintroducere deliberată mai ales icircn regiunile din vestul ţării
bull populează p ădurile de munte de mare icircntindere adăpost hrană linişte
bull se poate obişnui cu anumite zgomote şi prezenţa omului dacă nu a avutde suferitbull Are nevoie de spaţii relativ maribull Sporadic la cacircmpie şi coline a coboracirct recent datorită suprapopulării din
zonele mai icircnalte
bull favorabile pădurile de foioase şi cele de amestec cu răşinoase ndash dacă au clase normale de vacircrstă parchete tinere - hrană arborete devacircrstă mijlocie - adăpost şi arborete de vacircrstă icircnaintată - producghindă jir alte fructe de pădure
bull mai puţin sensibil la condiţiile climatice decacirct căpriorul cu excepţia
stratului gros de zăpadăbull mortalitate icircn iernile grele după toamne fără fructificaţie la ghindă şi jirbull pierderi la viţei icircn caz de zăpezi abundente şi frig icircn iuniebull La ploi şi călduri nu reacţionează negativ
bull animal sedentar dar suprapopularea lipsa de hrană linişte icircl fac să migreze
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3367
Habitat
Păduri de mare icircntindere cu
copaci icircnalți
alternat cu zone mari de
pășunat
De la nivelul mării pacircnă peste limitapădurilor
Domeniul de altitudine
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3467
Pentru a gestiona o populație decerb trebuie s
ă se dispun
ă de o
suprafață de cel puțin 10000 dehectare
Habitat
Pentru a-și satisface cel mai bine
nevoile de bază cerbii de obicei
utilizează sezonier diferitele părți ale
zonei lor de viață icircn care se
deosebesc
bullstațiune de vară cu disponibilitatebună de hrană (de exemplu pajiști de
mare altitudine)
bullstațiune de iarnă cu icircnzăpezire
redusă (de exemplu pădurile de vale)
bull Disponibilitate de apă
bull Vastitatea terenului
bull Slabă perturbare antropică
bull Slabă icircnzăpezire
bullNecesități vitale
Cerbul este o specie cu plasticitateecologică mare capabil să colonizeze
medii diferite de la maquis-urileMediteranei (Sardinia) pacircnă la
pajiștile de creastă
Utilizarea habitatului
NB
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3567
Alimentație
Erbivor rumegător
cerbul se comportă ca
păscător intermediar
alternacircnd
culesul frunzelor cu păscutul
ierburilor
Cerbul este foarte versatil și
adaptabil icircn alegerea hranei
Dieta depinde icircn mare măsură de
disponibilitatea oferită de mediu icircn
diferite anotimpuri
Regim alimentar
Egal cu aproximativ 10 din
greutatea corpului
Necesar zilnic
Preferințealimentare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3667
bull Alimentaţiabull animal exclusiv erbivor
bull plante erbacee (64) frunze de arbori lujeri icircn creştere ciuperci altefructebull toamna se adăugă fructele arborilor de pădure cum ar fi ghinda şi jirulbull iarna plante erbacee rămase verzi frunze de mur vacircsc lujeri de plante
erbacee plante lemnoase muguri scoarţă de arbori licheni fructe de
scoruşi ghindă jir rădăcini frunze şi ierburi uscate plante agricole verzibull Spre deosebire de căprior nu este pretenţios la hranăbull Populează mai mult marginile pădurii cu arbori nu prea deşibull Hrana - mare influenţă icircn creşterea coarnelor cantităţi mari de fosfor şi
calciu icircn această
perioadă
bull Iarna perioada cea mai dificilă cacircnd zăpada icircmpiedică animalele să ajungă la sol unde se găsesc surse de hrană
bull Icircn lipsa altei hrane cerbii rod lujerii şi coaja arborilor - uneori pagube icircnsemnate
ndash se pot micşora prin administrarea de hrană complementară (facircnfrunzare furaje suculente ca tuberculi rădăcinoase concentrate) şi ndash culturi (ogoare) pentru vacircnat icircn poienile din păduri cu trifoi ovăz
napi varză furajeră sfeclă ameliorarea pajiştilor naturale etc
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3767
Alimentație
Exemplu de compoziție a dietei anuale a unui cerb
10 8
64
16
Fructe
bull ghindebull jirbull castane
bull Consumate icircn principal
icircn toamnă-iarnă
Plante arboricole
Lăstari muguri ramuri debullbrad argintiu
bullmolidbullfag
bullhellipConsumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante arbustive
Lăstari muguri ramuri de
bullrugi de murebullzmeurbullmătură verdebull
Consumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante erbacee
bull leguminoasebull graminee
bull hellipPredominante primăvarași vara dar consumate pe
tot parcursul anului
Ciclul vital și biologia reproducției
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3867
ș g p ț
Mascul Femela
Maturitate sexualăFiziologică 16 ndash 18 luni
Socială 7 ndash 8 ani 3 ani
Apogeul dezvoltării corporale 7 ani 4 ndash 5 ani
Durata gestației 234 ndash 238 zile
Ciclul estralDacă fertilizarea nu are loc ciclul estralse repetă la intervale de 18 zile pacircnă la
de 8 ori
Prolificitate 1 (nașteri gemelare foarte rare)
Greutatea la fătare 7 ndash 12 kg
Durata de alăptare 6 luni
Longevitate 18 ndash 20 ani
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3967
Biologia reproducţieiRaportul de sexe normal 11 pacircnă la 115
bull Dacă predomină ciutele (115 ndash 12) - icircnmulţire exagerată depăşireadensităţii scăderea greutăţii corporale a calităţii coarnelor prinparticiparea la icircmperechere şi a masculilor slabi
bull Dacă predomină taurii - lupte acerbe icircntre tauri icircn perioada de rutaccidente emigrare mai multe trofee
Maturitatea sexual ă - la femele 16 ndash 17 luni jumătate din ele restul la 28lunibull Masculii apţi pentru reproducţie la (4) 5 ndash 6 aniIcircmperecherea - icircn septembrie-octombrie (perioada bdquoboncănituluirdquo) cu
variaţii icircn funcţie de vreme Vremea călduroasă icircntacircrzie icircmperechereacea rece o gr
ăbe
şte
bull Se formează bdquogrupuri de goniţărdquo - un taur şi 2 ndash 7 ciute se adună icircnlocuri de boncănit parchete exploatate parchete icircn care plantaţia nu adepăşit icircnălţimea omului icircn poieni facircneţe pe teren plan Se recunoscdupă zgacircrieturile de pe pajişte icircn urma luptei cerbilor
bull Icircntre taurii rivali - uneori lupte acerbe terminate cu moartea unuia dintrerivali
bull Grupul de ciute - icircn apropierea taurului puternic asigură paza grupului(mănacircncă dar sunt atente la zgomot) taurul nefiind atent
bull animal de noapte şi de crepuscul inclusiv icircn perioada de rut(icircmperecherea noaptea) dar cacircnd reproducţia este icircn toi boncănitul
poate fi auzit şi toată ziua
Structura populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4067
p p ț
La populațiile icircn echilibru (adică icircn
care densitatea este aproape de
capacitatea portantă a mediului)
RS ==== 1 13
La populațiile icircn stare bună de
sănătate sunt bine reprezentate
clasele de tineret
O populație appenninică
Exemplu
SurseRegione Toscana 2000Gli ungulati delle Foreste Casentinesi
Proporția icircntre sexe (RS)
Proporția icircntre clasele de vacircrstă
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4167
Durata gesta ţ iei - 34 săptămacircni (8 frac12 luni)F ătarea - mai-iuniebull Grupul de ciute se desface ciutele gestante se retrag icircn locuri liniştite
pentru fătarebull Prolificitatea = 1 viţel la fătare foarte rar 2-3bull Viţelul protejat prin homocromie mirosul slab emanat icircn primele zile
nemişcat icircn caz de pericol ndash Se poate ridica icircşi urmează mama curacircnd după fătare alăturacircndu-se
cacircrdului la 2 săptămacircni ndash icircnţărcat la 2 luni ndash Rămacircne cu mama aproape 1 an pacircnă la următoarea perioadă de
fătareSporul anual la cerb icircn condiţiile ţării noastre = 40 ndash 50 (65 ndash 70 icircn Europa
Centrală)
Factori limitanți
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4267
Duşmani boli accidente
bull Răpitori
bullcel mai dăunător - lupul mai ales pe zăpadă cu crustă nu susţinegreutatea cerbului icirci icircngreunează mişcareabullcacircinii ciobăneşti hoinari pradă vițeii Cacircinii hoinari sălbăticiţi tind să icircnlocuiască lupul mai ales la viţeibullpagube mai reduse racircsul şi ursulbull Braconajul
bull Mortalitateabull creşte icircn iernile cu temperatură scăzută şi zăpadă cu crustă care icircmpiedică accesul la hrana de pe sol icircn iernile după toamnă fără fructificaţie la ghindă jirbullZăpezile abundente frigul icircn iunie - pierderi la viţei
bull Accidente - pericolul creşte cu sporirea circulaţieibull Boli - cerbul rezistentbullSe menţionează antraxul hipodermoza gălbeaza Cephenomia rufibarbis
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4367
Factori limitanți de origine naturală
Factori climatici
Icircn unele zone zăpada abundentă și prelungită este un factor
de mortalitate importantă
Icircn Apenini impactul acestui factor nu este cunoscut
Prădarea
Lupul vacircnacircnd icircn haită este capabil să prade chiar
exemplare de mari dimensiuni
Racircsul dacă este prezent exercită o prădare limitată asupra
vițeilor
Patologia Nu pare a fi cauză importantă a mortalității
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4467
Factori limitanți
Factori limitanți de origine antropică
TulburăriCerbul este extrem de sensibil la liniște perturbații cauzate
de prezența așezărilor omenești și de activități cum ar fi
turismul drumețiile vacircnătoarea etc
Cacircini fără stăpacircn
Pot reprezenta la nivel local cauze importante ale mortalității
al căror impact nu este precis cuantificabil icircn prezent icircn
special pentru țara noastră
Braconaj
Accidente cuvehicule auto
Mecanizareaagricolă
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4567
Competiția interspecifică
Căprior
Icircn unele cazuri populațiilor mari de cerb le corespunde o
densitate scăzută de căprior Icircn mod normal icircnsă
suprapunerea de nișă ecologică icircntre cele două specii estefoarte redusă
Lopătar
Introducerea lopătarului asupra unei populații de cerb dintr-o
zona icircmprejmuită poate avea impact grav ca de exemplu icircnregiunea italiană Bosco della Mesola
Mistreț
Nu există cazuri confirmate de interferență negativă icircntre
cerb și aceste două speciiMuflon
Factori limitanți
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4667
Etologie
bullSociabilitatea constituirea şi conducerea grupurilor
bullCerbul este animal sociabil (gregar) de toamna pacircnă primăvara
bull Cacircrdurile mixte de animale adulte grupuri de bdquogoni ţărdquo se formează numai icircnperioada boncănitului pentru o perioadă de 4 ndash 6 săptămacircni
bull Icircn restul anului se formează grupuri separate de tauri şi ciute
bullCiuta-mamă viţelul (viţeaua) ei şi juninca cu viţelul ei sau suliţarul din anulprecedent formează aşa-numitul grup de familie căruia după perioada deboncănit i se poate ataşa eventual şi cacircte un taur de 2 ndash 3 ani formacircnd grupul de
iarnă
bullMai multe cacircrduri mici se contopesc icircn unul mare icircn iernile grele icircn caz delipsuri primejdie cacircnd animalele sunt deranjate continuu
bull Taurii de la 3 ani icircn sus formează şi ei grupuri separate de iernat care se menţinşi icircn perioada creşterii coarnelor (aprilie-iulie)
bull Taurii bătracircni stau singuri eventual cacircte 2 ndash 3 cam de aceeaşi categorie
bullConstituirea grupului se face pentru ajutor reciproc semnalarea eventualelorprimejdii Cu cacirct sunt mai mulţi indivizi probabilitatea observării duşmanului estemai mare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4767
bull Grupurile de ciute şi viţei (suliţari juninci cerbi de 2 ndash 3 ani) suntconduse de cacircte o ciută cu viţel cu icircnsuşiri superioare de a sesiza pericolul şia lua iniţiativa indiferent de vacircrstă
bull Are un rol important icircn protecţia grupului şi alegerea locului de odihnăIcircmpuşcarea ei este interzisă deoarece viţelul orfan deşi tolerat de gruprămacircne icircn urmă cu dezvoltarea dacă supravieţuieşte (este lipsit de protecţiehrană conducere)bull Grupurile de tauri de vacircrstă mijlocie sunt conduse icircn general de cerbulcel mai puternic
bull Grupurile de cerbi bătracircni sunt conduse de cel mai puţin bătracircn
bull Sezonier animalele fac deplasări lungi uneori peste 10 km pentru iernare icircncondiţii mai favorabile sau icircn perioada icircmperecherilor masculii icircnvinşi
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4867
Boncănitul
Boncănitul semnalează acustic posesia haremuluiPuterea cu care este emis corelează cu condiția fizică a subiectului
Masculii mai ldquodebilirdquo icircși recunosc icircn general propria inferioritate și evită
confruntarea directă
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4967
Mersul icircn paralel
Marșul icircn paralel este oconfruntare rituală și precede
confruntarea directă dacircnd
masculului mai puțin prestant oultimă posibilitate de a evita lupta
Fiecare pretendent expuneceluilalt flancul propriu cu opostură ce pune icircn evidență
dezvoltarea coarnelor
Cei 2 masculi merg alăturați circa100 ndash 200 metri studiindu-se
reciproc
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5067
Lupta icircntre masculi
Confruntarea directă are loc numai icircntre masculi de conformație șiagresivitate egale și raprezintă soluția extremă pentru definirea raporturilor
de dominanță Pretendenții icircncrucișează
coarnele și incep o luptă de icircmpingere Icircn majoritatea cazurilor nu se produc consecințe crude
icircnvingătorul și icircnvinsul ies nevătămați din confruntare
Etologie
Cacirc d i f l l
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 667
Coarnele
Denumirea trofeului
Dezvoltarea trofeului poate fi
descrisă
prin numă
rul de ramuri
prezente pe pră jini
Regula generală se dublează
numărul de ramuri ale tijei mai
ramificate
Trofeelor de coarne cu un număr
diferit de ramuri pe cele două pră jini
li se spune impare
10 ramuri
Trofeu imparcu 14 ramuri
Exemple
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 767
Coarnele
Dezvoltarea
La coarnele
bine dezvoltatemasa estedistribuităuniform pe
icircntreagalungime a tijei
La coarnele slab
dezvoltate masa este concentrată
icircn partea bazală
Dezvoltarea coarnelor depinde de
condiția fizică a individului
este influențată de
factorii genetici
factori de mediu
vacircrsta animalului
NB
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 867
Coarnele
Dezvoltarea coarnelor și factorii genetici
Indivizii care aparțin aceleiașipopulații au coarne cu caracteristici
comune
Icircn cadrul unei populații indivizii alcăror patrimoniu genetic asigură o
mai bună condiție fizică icircn general
au coarne mai dezvoltate
Patrimoniul genetic condiționează
dezvoltarea coarnelor și condiția fizică a individului
Cerbii din America de Nord(Wapiti) sunt icircn general privațide coroană
Exemplu
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 967
Coarnele
Dezvoltarea coarnelor și factorii de mediu ambiental
Situații ambientale
favorabile(abundența de hrană nu prea mareadensitate a populației etc)
Condiție fizică bună
trofeu bine dezvoltat
Situații ambientalenefavorabile
(deficit de hrană densitateaexcesivă a populației etc)
Condiție fizică precară
slabă dezvoltare a trofeului
Cerbii mici prezintă trofee dedimensiuni mici de obicei fără ramura de ghețuri și coroană
Exemplu
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1067
Coarnele (continuare)
bull Icircncep să se formeze iarna la 7 ndash 9 luni fără rozete neramificate (suliţe)bull Al doilea racircnd de coarne = 3-4 chiar mai multe ramificaţii (5-6)bull Masculii icircn anul al doilea - tot suliţe (suliţari) cei cu doar două ramuri
(furcari) - consideraţi slabi fără perspective maribull Cerbul leapădă coarnele icircn fiecare an (februarie-aprilie)bull osul cilindrilor frontali descoperit apoi pielea icirci acoperă derma
generează o primordie moale şi vascularizată care creşte şi formează coarnele se transformă icircn os tarebull Durata creşterii coarnelor scurtă 4 ndash 45 luni (pacircnă icircn iulie)bull Icircn timpul creşterii coarnele acoperite de piele vascularizată cu perişori
fini = bdquomoţrdquo sau rdquocatifeardquo (coarne bdquoicircn moţrdquo) după care pielea se usucă şi
cade icircn facircşiibull Taurul freacă coarnele de vegetaţie pentru a icircndepărta mai repedepielea uscată
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1167
Dezvoltarea coarnelor
Exemplu de dezvoltare a coarnelor icircn cursul vie ț ii cerbului
Dezvoltarea coarnelor cu vacircrsta
Dezvoltarea generală a trofeului este de obicei legată de vacircrstă
Numărul de ramuri al coarnei nu este legat de vacircrstă
Primele coarnesunt (cu unele
excepții) icircn formă de sulițe
1-ul trofeu Al 2-leatrofeu
Al 3-leatrofeu
Al 4-leatrofeu
Al 5-leatrofeu
Al 6-lea trofeuși următoarele
Al 15-leatrofeu și următoarele
Trofeul ajunge la forma și lungimea definitivă la cerbul adult(aproximativ 6 ani) după care poate avea o creștere a masei
și a numărului de vacircrfuri al coroanei Trofeul atingedezvoltarea maximă la 10-12 ani
Icircn continuaresurvine
regresia
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1267
Ciclul coarnelor
Icircn timpul recensămacircntului de primăvară (martie)
bull Indivizii cu sulițe icircn catifea au circa 1 anbull Indivizii cu sulițe curățate au circa 2 ani
Dezvoltarea primelor coarne
NB
8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
I F M A M In Il A S O N D I F M A M In
Aparițiacilindrilorfrontali
Curățareasulițelor CădereasulițelorCreștereasulițelor Sulițe curățate Creștereacelui de-al 2-lea trofeu
Vacircrsta
Luna
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1367
Ciclul coarnelor
Indivizii icircn vacircrstă icircși curăță și pierd coarnele icircnaintea celor tineri
Timpii de curățare și cădere
Icircncepacircnd cu al 2-lea trofeu
Căderea
(februarie-aprilie)
Coarne icircncatifea
Coarnecurățate
Curățarea(lulie-august)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1467
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1567
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1667
Denti ţ ia cerbului- formată din 32-34 de dinţi după formula
bull I 03 C (1)1 PM 33 M 33 = 34 (32)
bull Incisivii lipsesc de pe maxilarul superior fiind icircnlocuiţi cu o bordură
elastică (gingiile icircngroşate) Cerbul taie icircn parte cu incisivii de pemaxilarul inferior şi striveşte restul de bordură Această caracteristică se observă pe lujerii rupţi mai ales iarna
bull Caninul de pe maxilarul superior lipseşte la femelă care are 32 dinţiLa mascul este rudimentar şi considerat trofeu Caninul de pe
maxilarul inferior are formă de incisiv şi este lipit de eibull Premolarii cu incisivii = dentiţia de laptebull Se ajunge la dentiţia permanentă completă la 25 ani (30 luni)
Longevitatea - pacircnă la 18 - 20 de ani la ambele sexe icircn medie 10-15ani icircn funcţie de intensitatea prădării
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1767
Dentiția maxilarului inferior
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1867
Dentiția și cojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1967
Aprecierea vacircrstei
Aprecierea vacircrstei cerbului viu
Necesară pentru a cunoaşte ponderea claselor de vacircrstă importantă icircn
gospodărirea efectivelor
Criterii
bulldupă urmă
bulldupă aspectul corpului şi comportamentul animalelor vii
- cerbii subadulți - corpul zvelt ţin capul sus gacirctul aproape vertical
subţire acoperit cu păr puţin nu prea lung icircndrăzneţi nu prea prudenţi
Boncănesc des icircndelungat
- cerbii de 6-14 ani - corpul masiv ţin capul ceva mai jos gacirctul mai
apropiat de orizontală gros acoperit cu păr mai mult şi mai lung Prudenţi
destul de atenţi mişcările domoale boncănesc scurt şi rar
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2067
Clase de vacircrstă
Masculi Femele
Clasa 0 Vițel
(născut icircn anul curent)Clasa 0 Vițea
(născută icircn anul curent)
Clasa 1 Tineret(născut icircn anul precedent)
Clasa 1 Tineret(născut icircn anul precedent)
Clasa 2 Subadulți
(2 - 5 ani)
Clasa 2 Adulte
(de 2 ani și peste)Clasa 3 Adulți
(6 - 10 ani)
Clasa 4 Bătracircni(11 ani și peste)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2167
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2267
Masculii
Suli ț ari (născuți icircn anul precedent)bull Format corporal subțire și zvelt
bull Trofeu icircn suliță
Icircn perioada recensămintelor de primăvarăSulițarii au coarnele icircn catifea
Indivizii cu sulițele curățate sunt din clasa 2
NB
Uneori se poate icircntacircmpla cabull Primul trofeu să se prezintă ramificat
saubull Trofeele succesive primului (ex al
doilea sau un trofeu icircn regresie) să seprezinte tot icircn sulițăRecunoașterea este totuși posibilă pentru că
primul trofeu este icircntotdeauna lipsit derozetă
NB
Clasa 1
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2367
Masculii
Sub-adul ț i (de la vacircrsta de 2 la 5 ani) bull Conformație intermediară
bull Criniera puțin dezvoltatăbull Coarne modest dezvoltate
bull Rozete bine vizibile
Icircn perioada recensămintelor deprimăvară
Subadulții sunt- printre primii care năpacircrlesc
- printre ultimii care pierdcoarnele
NB
Clasa 2
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2467
Masculii
Adul ț i (de la vacircrsta de 6 la 10 ani) bull Corp masiv
(aspect taurin)bull Dezvoltare mare a trenului anterior(centrul de greutate s-a mutat icircnainte)
bull Gacirct robust aproape orizontalbull Criniera bine evidențiatăbull Coarnele la apogeul dezvoltăriibull Cilindri frontali scurți
Icircn perioada recensămintelor de primăvarăAdulții sunt
- printre ultimii care năpacircrlesc- printre primii care pierd coarnele
NB
Clasa 3
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2567
Masculi
B ătracircni (vacircrsta de 11 ani și peste) bull Corpul cu semne de slăbire
bull Gacirct orizontal dar mai puțin robustbull Coarne icircn regresie
bull Comportament de evitare șiizolare
Icircn timpul recensămacircntului de
primăvarăcei icircn vacircrstă icircn vacircrstă sunt-ultimii care năpacircrlesc- primii care-și pierd coarnele
NB
Clasa 4
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2667
Femelele
bull Corp icircnălțatbull Cap scurt triunghiularbull Dimensiuni reduse
bull Icircn general icircși urmează mama
Clasa 1
Tineret (ciut ă de 1 an) (născut icircn anul precedent)
bull Forme alungitebull Bot ca de asinbull Abdomen și spate lăsate
bull Corp descărnat
Clasa 2
Adulte (ciute adulte) (peste vacircrsta de 2 ani)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2767
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2867
Aprecierea vacircrstei cerbului icircmpușcat
bullDupă dentiţie
- pacircnă la 2 frac12 ani vacircrsta se apreciază cu destulă exactitate după
apariţia dinţilor de lapte şi schimbarea lor cu cei permanenţi cu ajutorul
unui tabel
-După apariţia dentiţiei complete
- după culoarea
- gradul de uzură al dinţilor
- unghiul pe care icircl fac incisivii cu maxilarul inferior - creşte cu
vacircrsta de la circa 42 grade la 25 ani la 65 grade la 14-16 ani
Alte criterii
bulldupă lungimea şi grosimea cilindrilor frontali (metoda Harke)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2967
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3067
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3167
bull GLASUL cerbului mascul se numeşte bdquoboncănitrdquo sau rdquobrăhnitrdquobull Constituie un indicator al vacircrstei (cel bătracircn bocăneşte mai gros rar
şi scurt cel tacircnăr mai subţire mai icircndelung)bull Se aude dimineaţa şi seara uneori icircn cursul zilei Boncăneşte şi
culcat sau icircn scăldătoare Boncănitul icircn perioada de rut constituieuna dintre atracţiile vacircnătorii cerbului
bull Femela nu boncăneşte dar icircn anumite situaţii dă glas se vaită cacircndeste prinsă de cacircini scoate un sunet nazal un fel de sforăit cacircndeste speriată icircşi cheamă viţelul icircn perioada de rut cacircnd vrea să atragă taurul
bull Viţeii scot sunete prin care icircşi exteriorizează bucuriabull Glasul este şi un mijloc de comunicare icircntre cerbibull SIM Ţ URILE CERBULUI sunt foarte dezvoltate mai ales mirosul
excelent dezvoltat şi auzul bun
bull Văzul este suficient de bunbull bdquoDintre toate animalele sălbatice se consideră că cerbul posedă cele
mai fine simţuri luate icircmpreunărdquo (Raesfeld-Frevert 1957)bull LONGEVITATEA pacircnă la 18 - 20 de ani la ambele sexe icircn medie
10-15 ani icircn funcţie de intensitatea prădării
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3267
bull ECOLOGIEbull BIOTOPUL (MEDIUL DE VIAŢĂ)
bull Istoric a avut tendinţa de a fi strămutat de la cacircmpie şi dealuri icircn munţiunde a găsit adăpost Icircn unele regiuni cerbul a dispărut complet iar icircnaltele a fost mai tacircrziu reintrodus prin recolonizare naturală saureintroducere deliberată mai ales icircn regiunile din vestul ţării
bull populează p ădurile de munte de mare icircntindere adăpost hrană linişte
bull se poate obişnui cu anumite zgomote şi prezenţa omului dacă nu a avutde suferitbull Are nevoie de spaţii relativ maribull Sporadic la cacircmpie şi coline a coboracirct recent datorită suprapopulării din
zonele mai icircnalte
bull favorabile pădurile de foioase şi cele de amestec cu răşinoase ndash dacă au clase normale de vacircrstă parchete tinere - hrană arborete devacircrstă mijlocie - adăpost şi arborete de vacircrstă icircnaintată - producghindă jir alte fructe de pădure
bull mai puţin sensibil la condiţiile climatice decacirct căpriorul cu excepţia
stratului gros de zăpadăbull mortalitate icircn iernile grele după toamne fără fructificaţie la ghindă şi jirbull pierderi la viţei icircn caz de zăpezi abundente şi frig icircn iuniebull La ploi şi călduri nu reacţionează negativ
bull animal sedentar dar suprapopularea lipsa de hrană linişte icircl fac să migreze
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3367
Habitat
Păduri de mare icircntindere cu
copaci icircnalți
alternat cu zone mari de
pășunat
De la nivelul mării pacircnă peste limitapădurilor
Domeniul de altitudine
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3467
Pentru a gestiona o populație decerb trebuie s
ă se dispun
ă de o
suprafață de cel puțin 10000 dehectare
Habitat
Pentru a-și satisface cel mai bine
nevoile de bază cerbii de obicei
utilizează sezonier diferitele părți ale
zonei lor de viață icircn care se
deosebesc
bullstațiune de vară cu disponibilitatebună de hrană (de exemplu pajiști de
mare altitudine)
bullstațiune de iarnă cu icircnzăpezire
redusă (de exemplu pădurile de vale)
bull Disponibilitate de apă
bull Vastitatea terenului
bull Slabă perturbare antropică
bull Slabă icircnzăpezire
bullNecesități vitale
Cerbul este o specie cu plasticitateecologică mare capabil să colonizeze
medii diferite de la maquis-urileMediteranei (Sardinia) pacircnă la
pajiștile de creastă
Utilizarea habitatului
NB
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3567
Alimentație
Erbivor rumegător
cerbul se comportă ca
păscător intermediar
alternacircnd
culesul frunzelor cu păscutul
ierburilor
Cerbul este foarte versatil și
adaptabil icircn alegerea hranei
Dieta depinde icircn mare măsură de
disponibilitatea oferită de mediu icircn
diferite anotimpuri
Regim alimentar
Egal cu aproximativ 10 din
greutatea corpului
Necesar zilnic
Preferințealimentare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3667
bull Alimentaţiabull animal exclusiv erbivor
bull plante erbacee (64) frunze de arbori lujeri icircn creştere ciuperci altefructebull toamna se adăugă fructele arborilor de pădure cum ar fi ghinda şi jirulbull iarna plante erbacee rămase verzi frunze de mur vacircsc lujeri de plante
erbacee plante lemnoase muguri scoarţă de arbori licheni fructe de
scoruşi ghindă jir rădăcini frunze şi ierburi uscate plante agricole verzibull Spre deosebire de căprior nu este pretenţios la hranăbull Populează mai mult marginile pădurii cu arbori nu prea deşibull Hrana - mare influenţă icircn creşterea coarnelor cantităţi mari de fosfor şi
calciu icircn această
perioadă
bull Iarna perioada cea mai dificilă cacircnd zăpada icircmpiedică animalele să ajungă la sol unde se găsesc surse de hrană
bull Icircn lipsa altei hrane cerbii rod lujerii şi coaja arborilor - uneori pagube icircnsemnate
ndash se pot micşora prin administrarea de hrană complementară (facircnfrunzare furaje suculente ca tuberculi rădăcinoase concentrate) şi ndash culturi (ogoare) pentru vacircnat icircn poienile din păduri cu trifoi ovăz
napi varză furajeră sfeclă ameliorarea pajiştilor naturale etc
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3767
Alimentație
Exemplu de compoziție a dietei anuale a unui cerb
10 8
64
16
Fructe
bull ghindebull jirbull castane
bull Consumate icircn principal
icircn toamnă-iarnă
Plante arboricole
Lăstari muguri ramuri debullbrad argintiu
bullmolidbullfag
bullhellipConsumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante arbustive
Lăstari muguri ramuri de
bullrugi de murebullzmeurbullmătură verdebull
Consumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante erbacee
bull leguminoasebull graminee
bull hellipPredominante primăvarași vara dar consumate pe
tot parcursul anului
Ciclul vital și biologia reproducției
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3867
ș g p ț
Mascul Femela
Maturitate sexualăFiziologică 16 ndash 18 luni
Socială 7 ndash 8 ani 3 ani
Apogeul dezvoltării corporale 7 ani 4 ndash 5 ani
Durata gestației 234 ndash 238 zile
Ciclul estralDacă fertilizarea nu are loc ciclul estralse repetă la intervale de 18 zile pacircnă la
de 8 ori
Prolificitate 1 (nașteri gemelare foarte rare)
Greutatea la fătare 7 ndash 12 kg
Durata de alăptare 6 luni
Longevitate 18 ndash 20 ani
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3967
Biologia reproducţieiRaportul de sexe normal 11 pacircnă la 115
bull Dacă predomină ciutele (115 ndash 12) - icircnmulţire exagerată depăşireadensităţii scăderea greutăţii corporale a calităţii coarnelor prinparticiparea la icircmperechere şi a masculilor slabi
bull Dacă predomină taurii - lupte acerbe icircntre tauri icircn perioada de rutaccidente emigrare mai multe trofee
Maturitatea sexual ă - la femele 16 ndash 17 luni jumătate din ele restul la 28lunibull Masculii apţi pentru reproducţie la (4) 5 ndash 6 aniIcircmperecherea - icircn septembrie-octombrie (perioada bdquoboncănituluirdquo) cu
variaţii icircn funcţie de vreme Vremea călduroasă icircntacircrzie icircmperechereacea rece o gr
ăbe
şte
bull Se formează bdquogrupuri de goniţărdquo - un taur şi 2 ndash 7 ciute se adună icircnlocuri de boncănit parchete exploatate parchete icircn care plantaţia nu adepăşit icircnălţimea omului icircn poieni facircneţe pe teren plan Se recunoscdupă zgacircrieturile de pe pajişte icircn urma luptei cerbilor
bull Icircntre taurii rivali - uneori lupte acerbe terminate cu moartea unuia dintrerivali
bull Grupul de ciute - icircn apropierea taurului puternic asigură paza grupului(mănacircncă dar sunt atente la zgomot) taurul nefiind atent
bull animal de noapte şi de crepuscul inclusiv icircn perioada de rut(icircmperecherea noaptea) dar cacircnd reproducţia este icircn toi boncănitul
poate fi auzit şi toată ziua
Structura populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4067
p p ț
La populațiile icircn echilibru (adică icircn
care densitatea este aproape de
capacitatea portantă a mediului)
RS ==== 1 13
La populațiile icircn stare bună de
sănătate sunt bine reprezentate
clasele de tineret
O populație appenninică
Exemplu
SurseRegione Toscana 2000Gli ungulati delle Foreste Casentinesi
Proporția icircntre sexe (RS)
Proporția icircntre clasele de vacircrstă
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4167
Durata gesta ţ iei - 34 săptămacircni (8 frac12 luni)F ătarea - mai-iuniebull Grupul de ciute se desface ciutele gestante se retrag icircn locuri liniştite
pentru fătarebull Prolificitatea = 1 viţel la fătare foarte rar 2-3bull Viţelul protejat prin homocromie mirosul slab emanat icircn primele zile
nemişcat icircn caz de pericol ndash Se poate ridica icircşi urmează mama curacircnd după fătare alăturacircndu-se
cacircrdului la 2 săptămacircni ndash icircnţărcat la 2 luni ndash Rămacircne cu mama aproape 1 an pacircnă la următoarea perioadă de
fătareSporul anual la cerb icircn condiţiile ţării noastre = 40 ndash 50 (65 ndash 70 icircn Europa
Centrală)
Factori limitanți
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4267
Duşmani boli accidente
bull Răpitori
bullcel mai dăunător - lupul mai ales pe zăpadă cu crustă nu susţinegreutatea cerbului icirci icircngreunează mişcareabullcacircinii ciobăneşti hoinari pradă vițeii Cacircinii hoinari sălbăticiţi tind să icircnlocuiască lupul mai ales la viţeibullpagube mai reduse racircsul şi ursulbull Braconajul
bull Mortalitateabull creşte icircn iernile cu temperatură scăzută şi zăpadă cu crustă care icircmpiedică accesul la hrana de pe sol icircn iernile după toamnă fără fructificaţie la ghindă jirbullZăpezile abundente frigul icircn iunie - pierderi la viţei
bull Accidente - pericolul creşte cu sporirea circulaţieibull Boli - cerbul rezistentbullSe menţionează antraxul hipodermoza gălbeaza Cephenomia rufibarbis
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4367
Factori limitanți de origine naturală
Factori climatici
Icircn unele zone zăpada abundentă și prelungită este un factor
de mortalitate importantă
Icircn Apenini impactul acestui factor nu este cunoscut
Prădarea
Lupul vacircnacircnd icircn haită este capabil să prade chiar
exemplare de mari dimensiuni
Racircsul dacă este prezent exercită o prădare limitată asupra
vițeilor
Patologia Nu pare a fi cauză importantă a mortalității
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4467
Factori limitanți
Factori limitanți de origine antropică
TulburăriCerbul este extrem de sensibil la liniște perturbații cauzate
de prezența așezărilor omenești și de activități cum ar fi
turismul drumețiile vacircnătoarea etc
Cacircini fără stăpacircn
Pot reprezenta la nivel local cauze importante ale mortalității
al căror impact nu este precis cuantificabil icircn prezent icircn
special pentru țara noastră
Braconaj
Accidente cuvehicule auto
Mecanizareaagricolă
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4567
Competiția interspecifică
Căprior
Icircn unele cazuri populațiilor mari de cerb le corespunde o
densitate scăzută de căprior Icircn mod normal icircnsă
suprapunerea de nișă ecologică icircntre cele două specii estefoarte redusă
Lopătar
Introducerea lopătarului asupra unei populații de cerb dintr-o
zona icircmprejmuită poate avea impact grav ca de exemplu icircnregiunea italiană Bosco della Mesola
Mistreț
Nu există cazuri confirmate de interferență negativă icircntre
cerb și aceste două speciiMuflon
Factori limitanți
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4667
Etologie
bullSociabilitatea constituirea şi conducerea grupurilor
bullCerbul este animal sociabil (gregar) de toamna pacircnă primăvara
bull Cacircrdurile mixte de animale adulte grupuri de bdquogoni ţărdquo se formează numai icircnperioada boncănitului pentru o perioadă de 4 ndash 6 săptămacircni
bull Icircn restul anului se formează grupuri separate de tauri şi ciute
bullCiuta-mamă viţelul (viţeaua) ei şi juninca cu viţelul ei sau suliţarul din anulprecedent formează aşa-numitul grup de familie căruia după perioada deboncănit i se poate ataşa eventual şi cacircte un taur de 2 ndash 3 ani formacircnd grupul de
iarnă
bullMai multe cacircrduri mici se contopesc icircn unul mare icircn iernile grele icircn caz delipsuri primejdie cacircnd animalele sunt deranjate continuu
bull Taurii de la 3 ani icircn sus formează şi ei grupuri separate de iernat care se menţinşi icircn perioada creşterii coarnelor (aprilie-iulie)
bull Taurii bătracircni stau singuri eventual cacircte 2 ndash 3 cam de aceeaşi categorie
bullConstituirea grupului se face pentru ajutor reciproc semnalarea eventualelorprimejdii Cu cacirct sunt mai mulţi indivizi probabilitatea observării duşmanului estemai mare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4767
bull Grupurile de ciute şi viţei (suliţari juninci cerbi de 2 ndash 3 ani) suntconduse de cacircte o ciută cu viţel cu icircnsuşiri superioare de a sesiza pericolul şia lua iniţiativa indiferent de vacircrstă
bull Are un rol important icircn protecţia grupului şi alegerea locului de odihnăIcircmpuşcarea ei este interzisă deoarece viţelul orfan deşi tolerat de gruprămacircne icircn urmă cu dezvoltarea dacă supravieţuieşte (este lipsit de protecţiehrană conducere)bull Grupurile de tauri de vacircrstă mijlocie sunt conduse icircn general de cerbulcel mai puternic
bull Grupurile de cerbi bătracircni sunt conduse de cel mai puţin bătracircn
bull Sezonier animalele fac deplasări lungi uneori peste 10 km pentru iernare icircncondiţii mai favorabile sau icircn perioada icircmperecherilor masculii icircnvinşi
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4867
Boncănitul
Boncănitul semnalează acustic posesia haremuluiPuterea cu care este emis corelează cu condiția fizică a subiectului
Masculii mai ldquodebilirdquo icircși recunosc icircn general propria inferioritate și evită
confruntarea directă
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4967
Mersul icircn paralel
Marșul icircn paralel este oconfruntare rituală și precede
confruntarea directă dacircnd
masculului mai puțin prestant oultimă posibilitate de a evita lupta
Fiecare pretendent expuneceluilalt flancul propriu cu opostură ce pune icircn evidență
dezvoltarea coarnelor
Cei 2 masculi merg alăturați circa100 ndash 200 metri studiindu-se
reciproc
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5067
Lupta icircntre masculi
Confruntarea directă are loc numai icircntre masculi de conformație șiagresivitate egale și raprezintă soluția extremă pentru definirea raporturilor
de dominanță Pretendenții icircncrucișează
coarnele și incep o luptă de icircmpingere Icircn majoritatea cazurilor nu se produc consecințe crude
icircnvingătorul și icircnvinsul ies nevătămați din confruntare
Etologie
Cacirc d i f l l
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 767
Coarnele
Dezvoltarea
La coarnele
bine dezvoltatemasa estedistribuităuniform pe
icircntreagalungime a tijei
La coarnele slab
dezvoltate masa este concentrată
icircn partea bazală
Dezvoltarea coarnelor depinde de
condiția fizică a individului
este influențată de
factorii genetici
factori de mediu
vacircrsta animalului
NB
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 867
Coarnele
Dezvoltarea coarnelor și factorii genetici
Indivizii care aparțin aceleiașipopulații au coarne cu caracteristici
comune
Icircn cadrul unei populații indivizii alcăror patrimoniu genetic asigură o
mai bună condiție fizică icircn general
au coarne mai dezvoltate
Patrimoniul genetic condiționează
dezvoltarea coarnelor și condiția fizică a individului
Cerbii din America de Nord(Wapiti) sunt icircn general privațide coroană
Exemplu
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 967
Coarnele
Dezvoltarea coarnelor și factorii de mediu ambiental
Situații ambientale
favorabile(abundența de hrană nu prea mareadensitate a populației etc)
Condiție fizică bună
trofeu bine dezvoltat
Situații ambientalenefavorabile
(deficit de hrană densitateaexcesivă a populației etc)
Condiție fizică precară
slabă dezvoltare a trofeului
Cerbii mici prezintă trofee dedimensiuni mici de obicei fără ramura de ghețuri și coroană
Exemplu
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1067
Coarnele (continuare)
bull Icircncep să se formeze iarna la 7 ndash 9 luni fără rozete neramificate (suliţe)bull Al doilea racircnd de coarne = 3-4 chiar mai multe ramificaţii (5-6)bull Masculii icircn anul al doilea - tot suliţe (suliţari) cei cu doar două ramuri
(furcari) - consideraţi slabi fără perspective maribull Cerbul leapădă coarnele icircn fiecare an (februarie-aprilie)bull osul cilindrilor frontali descoperit apoi pielea icirci acoperă derma
generează o primordie moale şi vascularizată care creşte şi formează coarnele se transformă icircn os tarebull Durata creşterii coarnelor scurtă 4 ndash 45 luni (pacircnă icircn iulie)bull Icircn timpul creşterii coarnele acoperite de piele vascularizată cu perişori
fini = bdquomoţrdquo sau rdquocatifeardquo (coarne bdquoicircn moţrdquo) după care pielea se usucă şi
cade icircn facircşiibull Taurul freacă coarnele de vegetaţie pentru a icircndepărta mai repedepielea uscată
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1167
Dezvoltarea coarnelor
Exemplu de dezvoltare a coarnelor icircn cursul vie ț ii cerbului
Dezvoltarea coarnelor cu vacircrsta
Dezvoltarea generală a trofeului este de obicei legată de vacircrstă
Numărul de ramuri al coarnei nu este legat de vacircrstă
Primele coarnesunt (cu unele
excepții) icircn formă de sulițe
1-ul trofeu Al 2-leatrofeu
Al 3-leatrofeu
Al 4-leatrofeu
Al 5-leatrofeu
Al 6-lea trofeuși următoarele
Al 15-leatrofeu și următoarele
Trofeul ajunge la forma și lungimea definitivă la cerbul adult(aproximativ 6 ani) după care poate avea o creștere a masei
și a numărului de vacircrfuri al coroanei Trofeul atingedezvoltarea maximă la 10-12 ani
Icircn continuaresurvine
regresia
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1267
Ciclul coarnelor
Icircn timpul recensămacircntului de primăvară (martie)
bull Indivizii cu sulițe icircn catifea au circa 1 anbull Indivizii cu sulițe curățate au circa 2 ani
Dezvoltarea primelor coarne
NB
8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
I F M A M In Il A S O N D I F M A M In
Aparițiacilindrilorfrontali
Curățareasulițelor CădereasulițelorCreștereasulițelor Sulițe curățate Creștereacelui de-al 2-lea trofeu
Vacircrsta
Luna
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1367
Ciclul coarnelor
Indivizii icircn vacircrstă icircși curăță și pierd coarnele icircnaintea celor tineri
Timpii de curățare și cădere
Icircncepacircnd cu al 2-lea trofeu
Căderea
(februarie-aprilie)
Coarne icircncatifea
Coarnecurățate
Curățarea(lulie-august)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1467
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1567
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1667
Denti ţ ia cerbului- formată din 32-34 de dinţi după formula
bull I 03 C (1)1 PM 33 M 33 = 34 (32)
bull Incisivii lipsesc de pe maxilarul superior fiind icircnlocuiţi cu o bordură
elastică (gingiile icircngroşate) Cerbul taie icircn parte cu incisivii de pemaxilarul inferior şi striveşte restul de bordură Această caracteristică se observă pe lujerii rupţi mai ales iarna
bull Caninul de pe maxilarul superior lipseşte la femelă care are 32 dinţiLa mascul este rudimentar şi considerat trofeu Caninul de pe
maxilarul inferior are formă de incisiv şi este lipit de eibull Premolarii cu incisivii = dentiţia de laptebull Se ajunge la dentiţia permanentă completă la 25 ani (30 luni)
Longevitatea - pacircnă la 18 - 20 de ani la ambele sexe icircn medie 10-15ani icircn funcţie de intensitatea prădării
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1767
Dentiția maxilarului inferior
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1867
Dentiția și cojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1967
Aprecierea vacircrstei
Aprecierea vacircrstei cerbului viu
Necesară pentru a cunoaşte ponderea claselor de vacircrstă importantă icircn
gospodărirea efectivelor
Criterii
bulldupă urmă
bulldupă aspectul corpului şi comportamentul animalelor vii
- cerbii subadulți - corpul zvelt ţin capul sus gacirctul aproape vertical
subţire acoperit cu păr puţin nu prea lung icircndrăzneţi nu prea prudenţi
Boncănesc des icircndelungat
- cerbii de 6-14 ani - corpul masiv ţin capul ceva mai jos gacirctul mai
apropiat de orizontală gros acoperit cu păr mai mult şi mai lung Prudenţi
destul de atenţi mişcările domoale boncănesc scurt şi rar
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2067
Clase de vacircrstă
Masculi Femele
Clasa 0 Vițel
(născut icircn anul curent)Clasa 0 Vițea
(născută icircn anul curent)
Clasa 1 Tineret(născut icircn anul precedent)
Clasa 1 Tineret(născut icircn anul precedent)
Clasa 2 Subadulți
(2 - 5 ani)
Clasa 2 Adulte
(de 2 ani și peste)Clasa 3 Adulți
(6 - 10 ani)
Clasa 4 Bătracircni(11 ani și peste)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2167
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2267
Masculii
Suli ț ari (născuți icircn anul precedent)bull Format corporal subțire și zvelt
bull Trofeu icircn suliță
Icircn perioada recensămintelor de primăvarăSulițarii au coarnele icircn catifea
Indivizii cu sulițele curățate sunt din clasa 2
NB
Uneori se poate icircntacircmpla cabull Primul trofeu să se prezintă ramificat
saubull Trofeele succesive primului (ex al
doilea sau un trofeu icircn regresie) să seprezinte tot icircn sulițăRecunoașterea este totuși posibilă pentru că
primul trofeu este icircntotdeauna lipsit derozetă
NB
Clasa 1
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2367
Masculii
Sub-adul ț i (de la vacircrsta de 2 la 5 ani) bull Conformație intermediară
bull Criniera puțin dezvoltatăbull Coarne modest dezvoltate
bull Rozete bine vizibile
Icircn perioada recensămintelor deprimăvară
Subadulții sunt- printre primii care năpacircrlesc
- printre ultimii care pierdcoarnele
NB
Clasa 2
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2467
Masculii
Adul ț i (de la vacircrsta de 6 la 10 ani) bull Corp masiv
(aspect taurin)bull Dezvoltare mare a trenului anterior(centrul de greutate s-a mutat icircnainte)
bull Gacirct robust aproape orizontalbull Criniera bine evidențiatăbull Coarnele la apogeul dezvoltăriibull Cilindri frontali scurți
Icircn perioada recensămintelor de primăvarăAdulții sunt
- printre ultimii care năpacircrlesc- printre primii care pierd coarnele
NB
Clasa 3
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2567
Masculi
B ătracircni (vacircrsta de 11 ani și peste) bull Corpul cu semne de slăbire
bull Gacirct orizontal dar mai puțin robustbull Coarne icircn regresie
bull Comportament de evitare șiizolare
Icircn timpul recensămacircntului de
primăvarăcei icircn vacircrstă icircn vacircrstă sunt-ultimii care năpacircrlesc- primii care-și pierd coarnele
NB
Clasa 4
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2667
Femelele
bull Corp icircnălțatbull Cap scurt triunghiularbull Dimensiuni reduse
bull Icircn general icircși urmează mama
Clasa 1
Tineret (ciut ă de 1 an) (născut icircn anul precedent)
bull Forme alungitebull Bot ca de asinbull Abdomen și spate lăsate
bull Corp descărnat
Clasa 2
Adulte (ciute adulte) (peste vacircrsta de 2 ani)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2767
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2867
Aprecierea vacircrstei cerbului icircmpușcat
bullDupă dentiţie
- pacircnă la 2 frac12 ani vacircrsta se apreciază cu destulă exactitate după
apariţia dinţilor de lapte şi schimbarea lor cu cei permanenţi cu ajutorul
unui tabel
-După apariţia dentiţiei complete
- după culoarea
- gradul de uzură al dinţilor
- unghiul pe care icircl fac incisivii cu maxilarul inferior - creşte cu
vacircrsta de la circa 42 grade la 25 ani la 65 grade la 14-16 ani
Alte criterii
bulldupă lungimea şi grosimea cilindrilor frontali (metoda Harke)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2967
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3067
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3167
bull GLASUL cerbului mascul se numeşte bdquoboncănitrdquo sau rdquobrăhnitrdquobull Constituie un indicator al vacircrstei (cel bătracircn bocăneşte mai gros rar
şi scurt cel tacircnăr mai subţire mai icircndelung)bull Se aude dimineaţa şi seara uneori icircn cursul zilei Boncăneşte şi
culcat sau icircn scăldătoare Boncănitul icircn perioada de rut constituieuna dintre atracţiile vacircnătorii cerbului
bull Femela nu boncăneşte dar icircn anumite situaţii dă glas se vaită cacircndeste prinsă de cacircini scoate un sunet nazal un fel de sforăit cacircndeste speriată icircşi cheamă viţelul icircn perioada de rut cacircnd vrea să atragă taurul
bull Viţeii scot sunete prin care icircşi exteriorizează bucuriabull Glasul este şi un mijloc de comunicare icircntre cerbibull SIM Ţ URILE CERBULUI sunt foarte dezvoltate mai ales mirosul
excelent dezvoltat şi auzul bun
bull Văzul este suficient de bunbull bdquoDintre toate animalele sălbatice se consideră că cerbul posedă cele
mai fine simţuri luate icircmpreunărdquo (Raesfeld-Frevert 1957)bull LONGEVITATEA pacircnă la 18 - 20 de ani la ambele sexe icircn medie
10-15 ani icircn funcţie de intensitatea prădării
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3267
bull ECOLOGIEbull BIOTOPUL (MEDIUL DE VIAŢĂ)
bull Istoric a avut tendinţa de a fi strămutat de la cacircmpie şi dealuri icircn munţiunde a găsit adăpost Icircn unele regiuni cerbul a dispărut complet iar icircnaltele a fost mai tacircrziu reintrodus prin recolonizare naturală saureintroducere deliberată mai ales icircn regiunile din vestul ţării
bull populează p ădurile de munte de mare icircntindere adăpost hrană linişte
bull se poate obişnui cu anumite zgomote şi prezenţa omului dacă nu a avutde suferitbull Are nevoie de spaţii relativ maribull Sporadic la cacircmpie şi coline a coboracirct recent datorită suprapopulării din
zonele mai icircnalte
bull favorabile pădurile de foioase şi cele de amestec cu răşinoase ndash dacă au clase normale de vacircrstă parchete tinere - hrană arborete devacircrstă mijlocie - adăpost şi arborete de vacircrstă icircnaintată - producghindă jir alte fructe de pădure
bull mai puţin sensibil la condiţiile climatice decacirct căpriorul cu excepţia
stratului gros de zăpadăbull mortalitate icircn iernile grele după toamne fără fructificaţie la ghindă şi jirbull pierderi la viţei icircn caz de zăpezi abundente şi frig icircn iuniebull La ploi şi călduri nu reacţionează negativ
bull animal sedentar dar suprapopularea lipsa de hrană linişte icircl fac să migreze
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3367
Habitat
Păduri de mare icircntindere cu
copaci icircnalți
alternat cu zone mari de
pășunat
De la nivelul mării pacircnă peste limitapădurilor
Domeniul de altitudine
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3467
Pentru a gestiona o populație decerb trebuie s
ă se dispun
ă de o
suprafață de cel puțin 10000 dehectare
Habitat
Pentru a-și satisface cel mai bine
nevoile de bază cerbii de obicei
utilizează sezonier diferitele părți ale
zonei lor de viață icircn care se
deosebesc
bullstațiune de vară cu disponibilitatebună de hrană (de exemplu pajiști de
mare altitudine)
bullstațiune de iarnă cu icircnzăpezire
redusă (de exemplu pădurile de vale)
bull Disponibilitate de apă
bull Vastitatea terenului
bull Slabă perturbare antropică
bull Slabă icircnzăpezire
bullNecesități vitale
Cerbul este o specie cu plasticitateecologică mare capabil să colonizeze
medii diferite de la maquis-urileMediteranei (Sardinia) pacircnă la
pajiștile de creastă
Utilizarea habitatului
NB
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3567
Alimentație
Erbivor rumegător
cerbul se comportă ca
păscător intermediar
alternacircnd
culesul frunzelor cu păscutul
ierburilor
Cerbul este foarte versatil și
adaptabil icircn alegerea hranei
Dieta depinde icircn mare măsură de
disponibilitatea oferită de mediu icircn
diferite anotimpuri
Regim alimentar
Egal cu aproximativ 10 din
greutatea corpului
Necesar zilnic
Preferințealimentare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3667
bull Alimentaţiabull animal exclusiv erbivor
bull plante erbacee (64) frunze de arbori lujeri icircn creştere ciuperci altefructebull toamna se adăugă fructele arborilor de pădure cum ar fi ghinda şi jirulbull iarna plante erbacee rămase verzi frunze de mur vacircsc lujeri de plante
erbacee plante lemnoase muguri scoarţă de arbori licheni fructe de
scoruşi ghindă jir rădăcini frunze şi ierburi uscate plante agricole verzibull Spre deosebire de căprior nu este pretenţios la hranăbull Populează mai mult marginile pădurii cu arbori nu prea deşibull Hrana - mare influenţă icircn creşterea coarnelor cantităţi mari de fosfor şi
calciu icircn această
perioadă
bull Iarna perioada cea mai dificilă cacircnd zăpada icircmpiedică animalele să ajungă la sol unde se găsesc surse de hrană
bull Icircn lipsa altei hrane cerbii rod lujerii şi coaja arborilor - uneori pagube icircnsemnate
ndash se pot micşora prin administrarea de hrană complementară (facircnfrunzare furaje suculente ca tuberculi rădăcinoase concentrate) şi ndash culturi (ogoare) pentru vacircnat icircn poienile din păduri cu trifoi ovăz
napi varză furajeră sfeclă ameliorarea pajiştilor naturale etc
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3767
Alimentație
Exemplu de compoziție a dietei anuale a unui cerb
10 8
64
16
Fructe
bull ghindebull jirbull castane
bull Consumate icircn principal
icircn toamnă-iarnă
Plante arboricole
Lăstari muguri ramuri debullbrad argintiu
bullmolidbullfag
bullhellipConsumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante arbustive
Lăstari muguri ramuri de
bullrugi de murebullzmeurbullmătură verdebull
Consumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante erbacee
bull leguminoasebull graminee
bull hellipPredominante primăvarași vara dar consumate pe
tot parcursul anului
Ciclul vital și biologia reproducției
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3867
ș g p ț
Mascul Femela
Maturitate sexualăFiziologică 16 ndash 18 luni
Socială 7 ndash 8 ani 3 ani
Apogeul dezvoltării corporale 7 ani 4 ndash 5 ani
Durata gestației 234 ndash 238 zile
Ciclul estralDacă fertilizarea nu are loc ciclul estralse repetă la intervale de 18 zile pacircnă la
de 8 ori
Prolificitate 1 (nașteri gemelare foarte rare)
Greutatea la fătare 7 ndash 12 kg
Durata de alăptare 6 luni
Longevitate 18 ndash 20 ani
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3967
Biologia reproducţieiRaportul de sexe normal 11 pacircnă la 115
bull Dacă predomină ciutele (115 ndash 12) - icircnmulţire exagerată depăşireadensităţii scăderea greutăţii corporale a calităţii coarnelor prinparticiparea la icircmperechere şi a masculilor slabi
bull Dacă predomină taurii - lupte acerbe icircntre tauri icircn perioada de rutaccidente emigrare mai multe trofee
Maturitatea sexual ă - la femele 16 ndash 17 luni jumătate din ele restul la 28lunibull Masculii apţi pentru reproducţie la (4) 5 ndash 6 aniIcircmperecherea - icircn septembrie-octombrie (perioada bdquoboncănituluirdquo) cu
variaţii icircn funcţie de vreme Vremea călduroasă icircntacircrzie icircmperechereacea rece o gr
ăbe
şte
bull Se formează bdquogrupuri de goniţărdquo - un taur şi 2 ndash 7 ciute se adună icircnlocuri de boncănit parchete exploatate parchete icircn care plantaţia nu adepăşit icircnălţimea omului icircn poieni facircneţe pe teren plan Se recunoscdupă zgacircrieturile de pe pajişte icircn urma luptei cerbilor
bull Icircntre taurii rivali - uneori lupte acerbe terminate cu moartea unuia dintrerivali
bull Grupul de ciute - icircn apropierea taurului puternic asigură paza grupului(mănacircncă dar sunt atente la zgomot) taurul nefiind atent
bull animal de noapte şi de crepuscul inclusiv icircn perioada de rut(icircmperecherea noaptea) dar cacircnd reproducţia este icircn toi boncănitul
poate fi auzit şi toată ziua
Structura populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4067
p p ț
La populațiile icircn echilibru (adică icircn
care densitatea este aproape de
capacitatea portantă a mediului)
RS ==== 1 13
La populațiile icircn stare bună de
sănătate sunt bine reprezentate
clasele de tineret
O populație appenninică
Exemplu
SurseRegione Toscana 2000Gli ungulati delle Foreste Casentinesi
Proporția icircntre sexe (RS)
Proporția icircntre clasele de vacircrstă
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4167
Durata gesta ţ iei - 34 săptămacircni (8 frac12 luni)F ătarea - mai-iuniebull Grupul de ciute se desface ciutele gestante se retrag icircn locuri liniştite
pentru fătarebull Prolificitatea = 1 viţel la fătare foarte rar 2-3bull Viţelul protejat prin homocromie mirosul slab emanat icircn primele zile
nemişcat icircn caz de pericol ndash Se poate ridica icircşi urmează mama curacircnd după fătare alăturacircndu-se
cacircrdului la 2 săptămacircni ndash icircnţărcat la 2 luni ndash Rămacircne cu mama aproape 1 an pacircnă la următoarea perioadă de
fătareSporul anual la cerb icircn condiţiile ţării noastre = 40 ndash 50 (65 ndash 70 icircn Europa
Centrală)
Factori limitanți
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4267
Duşmani boli accidente
bull Răpitori
bullcel mai dăunător - lupul mai ales pe zăpadă cu crustă nu susţinegreutatea cerbului icirci icircngreunează mişcareabullcacircinii ciobăneşti hoinari pradă vițeii Cacircinii hoinari sălbăticiţi tind să icircnlocuiască lupul mai ales la viţeibullpagube mai reduse racircsul şi ursulbull Braconajul
bull Mortalitateabull creşte icircn iernile cu temperatură scăzută şi zăpadă cu crustă care icircmpiedică accesul la hrana de pe sol icircn iernile după toamnă fără fructificaţie la ghindă jirbullZăpezile abundente frigul icircn iunie - pierderi la viţei
bull Accidente - pericolul creşte cu sporirea circulaţieibull Boli - cerbul rezistentbullSe menţionează antraxul hipodermoza gălbeaza Cephenomia rufibarbis
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4367
Factori limitanți de origine naturală
Factori climatici
Icircn unele zone zăpada abundentă și prelungită este un factor
de mortalitate importantă
Icircn Apenini impactul acestui factor nu este cunoscut
Prădarea
Lupul vacircnacircnd icircn haită este capabil să prade chiar
exemplare de mari dimensiuni
Racircsul dacă este prezent exercită o prădare limitată asupra
vițeilor
Patologia Nu pare a fi cauză importantă a mortalității
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4467
Factori limitanți
Factori limitanți de origine antropică
TulburăriCerbul este extrem de sensibil la liniște perturbații cauzate
de prezența așezărilor omenești și de activități cum ar fi
turismul drumețiile vacircnătoarea etc
Cacircini fără stăpacircn
Pot reprezenta la nivel local cauze importante ale mortalității
al căror impact nu este precis cuantificabil icircn prezent icircn
special pentru țara noastră
Braconaj
Accidente cuvehicule auto
Mecanizareaagricolă
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4567
Competiția interspecifică
Căprior
Icircn unele cazuri populațiilor mari de cerb le corespunde o
densitate scăzută de căprior Icircn mod normal icircnsă
suprapunerea de nișă ecologică icircntre cele două specii estefoarte redusă
Lopătar
Introducerea lopătarului asupra unei populații de cerb dintr-o
zona icircmprejmuită poate avea impact grav ca de exemplu icircnregiunea italiană Bosco della Mesola
Mistreț
Nu există cazuri confirmate de interferență negativă icircntre
cerb și aceste două speciiMuflon
Factori limitanți
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4667
Etologie
bullSociabilitatea constituirea şi conducerea grupurilor
bullCerbul este animal sociabil (gregar) de toamna pacircnă primăvara
bull Cacircrdurile mixte de animale adulte grupuri de bdquogoni ţărdquo se formează numai icircnperioada boncănitului pentru o perioadă de 4 ndash 6 săptămacircni
bull Icircn restul anului se formează grupuri separate de tauri şi ciute
bullCiuta-mamă viţelul (viţeaua) ei şi juninca cu viţelul ei sau suliţarul din anulprecedent formează aşa-numitul grup de familie căruia după perioada deboncănit i se poate ataşa eventual şi cacircte un taur de 2 ndash 3 ani formacircnd grupul de
iarnă
bullMai multe cacircrduri mici se contopesc icircn unul mare icircn iernile grele icircn caz delipsuri primejdie cacircnd animalele sunt deranjate continuu
bull Taurii de la 3 ani icircn sus formează şi ei grupuri separate de iernat care se menţinşi icircn perioada creşterii coarnelor (aprilie-iulie)
bull Taurii bătracircni stau singuri eventual cacircte 2 ndash 3 cam de aceeaşi categorie
bullConstituirea grupului se face pentru ajutor reciproc semnalarea eventualelorprimejdii Cu cacirct sunt mai mulţi indivizi probabilitatea observării duşmanului estemai mare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4767
bull Grupurile de ciute şi viţei (suliţari juninci cerbi de 2 ndash 3 ani) suntconduse de cacircte o ciută cu viţel cu icircnsuşiri superioare de a sesiza pericolul şia lua iniţiativa indiferent de vacircrstă
bull Are un rol important icircn protecţia grupului şi alegerea locului de odihnăIcircmpuşcarea ei este interzisă deoarece viţelul orfan deşi tolerat de gruprămacircne icircn urmă cu dezvoltarea dacă supravieţuieşte (este lipsit de protecţiehrană conducere)bull Grupurile de tauri de vacircrstă mijlocie sunt conduse icircn general de cerbulcel mai puternic
bull Grupurile de cerbi bătracircni sunt conduse de cel mai puţin bătracircn
bull Sezonier animalele fac deplasări lungi uneori peste 10 km pentru iernare icircncondiţii mai favorabile sau icircn perioada icircmperecherilor masculii icircnvinşi
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4867
Boncănitul
Boncănitul semnalează acustic posesia haremuluiPuterea cu care este emis corelează cu condiția fizică a subiectului
Masculii mai ldquodebilirdquo icircși recunosc icircn general propria inferioritate și evită
confruntarea directă
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4967
Mersul icircn paralel
Marșul icircn paralel este oconfruntare rituală și precede
confruntarea directă dacircnd
masculului mai puțin prestant oultimă posibilitate de a evita lupta
Fiecare pretendent expuneceluilalt flancul propriu cu opostură ce pune icircn evidență
dezvoltarea coarnelor
Cei 2 masculi merg alăturați circa100 ndash 200 metri studiindu-se
reciproc
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5067
Lupta icircntre masculi
Confruntarea directă are loc numai icircntre masculi de conformație șiagresivitate egale și raprezintă soluția extremă pentru definirea raporturilor
de dominanță Pretendenții icircncrucișează
coarnele și incep o luptă de icircmpingere Icircn majoritatea cazurilor nu se produc consecințe crude
icircnvingătorul și icircnvinsul ies nevătămați din confruntare
Etologie
Cacirc d i f l l
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 867
Coarnele
Dezvoltarea coarnelor și factorii genetici
Indivizii care aparțin aceleiașipopulații au coarne cu caracteristici
comune
Icircn cadrul unei populații indivizii alcăror patrimoniu genetic asigură o
mai bună condiție fizică icircn general
au coarne mai dezvoltate
Patrimoniul genetic condiționează
dezvoltarea coarnelor și condiția fizică a individului
Cerbii din America de Nord(Wapiti) sunt icircn general privațide coroană
Exemplu
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 967
Coarnele
Dezvoltarea coarnelor și factorii de mediu ambiental
Situații ambientale
favorabile(abundența de hrană nu prea mareadensitate a populației etc)
Condiție fizică bună
trofeu bine dezvoltat
Situații ambientalenefavorabile
(deficit de hrană densitateaexcesivă a populației etc)
Condiție fizică precară
slabă dezvoltare a trofeului
Cerbii mici prezintă trofee dedimensiuni mici de obicei fără ramura de ghețuri și coroană
Exemplu
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1067
Coarnele (continuare)
bull Icircncep să se formeze iarna la 7 ndash 9 luni fără rozete neramificate (suliţe)bull Al doilea racircnd de coarne = 3-4 chiar mai multe ramificaţii (5-6)bull Masculii icircn anul al doilea - tot suliţe (suliţari) cei cu doar două ramuri
(furcari) - consideraţi slabi fără perspective maribull Cerbul leapădă coarnele icircn fiecare an (februarie-aprilie)bull osul cilindrilor frontali descoperit apoi pielea icirci acoperă derma
generează o primordie moale şi vascularizată care creşte şi formează coarnele se transformă icircn os tarebull Durata creşterii coarnelor scurtă 4 ndash 45 luni (pacircnă icircn iulie)bull Icircn timpul creşterii coarnele acoperite de piele vascularizată cu perişori
fini = bdquomoţrdquo sau rdquocatifeardquo (coarne bdquoicircn moţrdquo) după care pielea se usucă şi
cade icircn facircşiibull Taurul freacă coarnele de vegetaţie pentru a icircndepărta mai repedepielea uscată
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1167
Dezvoltarea coarnelor
Exemplu de dezvoltare a coarnelor icircn cursul vie ț ii cerbului
Dezvoltarea coarnelor cu vacircrsta
Dezvoltarea generală a trofeului este de obicei legată de vacircrstă
Numărul de ramuri al coarnei nu este legat de vacircrstă
Primele coarnesunt (cu unele
excepții) icircn formă de sulițe
1-ul trofeu Al 2-leatrofeu
Al 3-leatrofeu
Al 4-leatrofeu
Al 5-leatrofeu
Al 6-lea trofeuși următoarele
Al 15-leatrofeu și următoarele
Trofeul ajunge la forma și lungimea definitivă la cerbul adult(aproximativ 6 ani) după care poate avea o creștere a masei
și a numărului de vacircrfuri al coroanei Trofeul atingedezvoltarea maximă la 10-12 ani
Icircn continuaresurvine
regresia
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1267
Ciclul coarnelor
Icircn timpul recensămacircntului de primăvară (martie)
bull Indivizii cu sulițe icircn catifea au circa 1 anbull Indivizii cu sulițe curățate au circa 2 ani
Dezvoltarea primelor coarne
NB
8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
I F M A M In Il A S O N D I F M A M In
Aparițiacilindrilorfrontali
Curățareasulițelor CădereasulițelorCreștereasulițelor Sulițe curățate Creștereacelui de-al 2-lea trofeu
Vacircrsta
Luna
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1367
Ciclul coarnelor
Indivizii icircn vacircrstă icircși curăță și pierd coarnele icircnaintea celor tineri
Timpii de curățare și cădere
Icircncepacircnd cu al 2-lea trofeu
Căderea
(februarie-aprilie)
Coarne icircncatifea
Coarnecurățate
Curățarea(lulie-august)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1467
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1567
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1667
Denti ţ ia cerbului- formată din 32-34 de dinţi după formula
bull I 03 C (1)1 PM 33 M 33 = 34 (32)
bull Incisivii lipsesc de pe maxilarul superior fiind icircnlocuiţi cu o bordură
elastică (gingiile icircngroşate) Cerbul taie icircn parte cu incisivii de pemaxilarul inferior şi striveşte restul de bordură Această caracteristică se observă pe lujerii rupţi mai ales iarna
bull Caninul de pe maxilarul superior lipseşte la femelă care are 32 dinţiLa mascul este rudimentar şi considerat trofeu Caninul de pe
maxilarul inferior are formă de incisiv şi este lipit de eibull Premolarii cu incisivii = dentiţia de laptebull Se ajunge la dentiţia permanentă completă la 25 ani (30 luni)
Longevitatea - pacircnă la 18 - 20 de ani la ambele sexe icircn medie 10-15ani icircn funcţie de intensitatea prădării
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1767
Dentiția maxilarului inferior
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1867
Dentiția și cojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1967
Aprecierea vacircrstei
Aprecierea vacircrstei cerbului viu
Necesară pentru a cunoaşte ponderea claselor de vacircrstă importantă icircn
gospodărirea efectivelor
Criterii
bulldupă urmă
bulldupă aspectul corpului şi comportamentul animalelor vii
- cerbii subadulți - corpul zvelt ţin capul sus gacirctul aproape vertical
subţire acoperit cu păr puţin nu prea lung icircndrăzneţi nu prea prudenţi
Boncănesc des icircndelungat
- cerbii de 6-14 ani - corpul masiv ţin capul ceva mai jos gacirctul mai
apropiat de orizontală gros acoperit cu păr mai mult şi mai lung Prudenţi
destul de atenţi mişcările domoale boncănesc scurt şi rar
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2067
Clase de vacircrstă
Masculi Femele
Clasa 0 Vițel
(născut icircn anul curent)Clasa 0 Vițea
(născută icircn anul curent)
Clasa 1 Tineret(născut icircn anul precedent)
Clasa 1 Tineret(născut icircn anul precedent)
Clasa 2 Subadulți
(2 - 5 ani)
Clasa 2 Adulte
(de 2 ani și peste)Clasa 3 Adulți
(6 - 10 ani)
Clasa 4 Bătracircni(11 ani și peste)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2167
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2267
Masculii
Suli ț ari (născuți icircn anul precedent)bull Format corporal subțire și zvelt
bull Trofeu icircn suliță
Icircn perioada recensămintelor de primăvarăSulițarii au coarnele icircn catifea
Indivizii cu sulițele curățate sunt din clasa 2
NB
Uneori se poate icircntacircmpla cabull Primul trofeu să se prezintă ramificat
saubull Trofeele succesive primului (ex al
doilea sau un trofeu icircn regresie) să seprezinte tot icircn sulițăRecunoașterea este totuși posibilă pentru că
primul trofeu este icircntotdeauna lipsit derozetă
NB
Clasa 1
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2367
Masculii
Sub-adul ț i (de la vacircrsta de 2 la 5 ani) bull Conformație intermediară
bull Criniera puțin dezvoltatăbull Coarne modest dezvoltate
bull Rozete bine vizibile
Icircn perioada recensămintelor deprimăvară
Subadulții sunt- printre primii care năpacircrlesc
- printre ultimii care pierdcoarnele
NB
Clasa 2
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2467
Masculii
Adul ț i (de la vacircrsta de 6 la 10 ani) bull Corp masiv
(aspect taurin)bull Dezvoltare mare a trenului anterior(centrul de greutate s-a mutat icircnainte)
bull Gacirct robust aproape orizontalbull Criniera bine evidențiatăbull Coarnele la apogeul dezvoltăriibull Cilindri frontali scurți
Icircn perioada recensămintelor de primăvarăAdulții sunt
- printre ultimii care năpacircrlesc- printre primii care pierd coarnele
NB
Clasa 3
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2567
Masculi
B ătracircni (vacircrsta de 11 ani și peste) bull Corpul cu semne de slăbire
bull Gacirct orizontal dar mai puțin robustbull Coarne icircn regresie
bull Comportament de evitare șiizolare
Icircn timpul recensămacircntului de
primăvarăcei icircn vacircrstă icircn vacircrstă sunt-ultimii care năpacircrlesc- primii care-și pierd coarnele
NB
Clasa 4
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2667
Femelele
bull Corp icircnălțatbull Cap scurt triunghiularbull Dimensiuni reduse
bull Icircn general icircși urmează mama
Clasa 1
Tineret (ciut ă de 1 an) (născut icircn anul precedent)
bull Forme alungitebull Bot ca de asinbull Abdomen și spate lăsate
bull Corp descărnat
Clasa 2
Adulte (ciute adulte) (peste vacircrsta de 2 ani)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2767
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2867
Aprecierea vacircrstei cerbului icircmpușcat
bullDupă dentiţie
- pacircnă la 2 frac12 ani vacircrsta se apreciază cu destulă exactitate după
apariţia dinţilor de lapte şi schimbarea lor cu cei permanenţi cu ajutorul
unui tabel
-După apariţia dentiţiei complete
- după culoarea
- gradul de uzură al dinţilor
- unghiul pe care icircl fac incisivii cu maxilarul inferior - creşte cu
vacircrsta de la circa 42 grade la 25 ani la 65 grade la 14-16 ani
Alte criterii
bulldupă lungimea şi grosimea cilindrilor frontali (metoda Harke)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2967
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3067
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3167
bull GLASUL cerbului mascul se numeşte bdquoboncănitrdquo sau rdquobrăhnitrdquobull Constituie un indicator al vacircrstei (cel bătracircn bocăneşte mai gros rar
şi scurt cel tacircnăr mai subţire mai icircndelung)bull Se aude dimineaţa şi seara uneori icircn cursul zilei Boncăneşte şi
culcat sau icircn scăldătoare Boncănitul icircn perioada de rut constituieuna dintre atracţiile vacircnătorii cerbului
bull Femela nu boncăneşte dar icircn anumite situaţii dă glas se vaită cacircndeste prinsă de cacircini scoate un sunet nazal un fel de sforăit cacircndeste speriată icircşi cheamă viţelul icircn perioada de rut cacircnd vrea să atragă taurul
bull Viţeii scot sunete prin care icircşi exteriorizează bucuriabull Glasul este şi un mijloc de comunicare icircntre cerbibull SIM Ţ URILE CERBULUI sunt foarte dezvoltate mai ales mirosul
excelent dezvoltat şi auzul bun
bull Văzul este suficient de bunbull bdquoDintre toate animalele sălbatice se consideră că cerbul posedă cele
mai fine simţuri luate icircmpreunărdquo (Raesfeld-Frevert 1957)bull LONGEVITATEA pacircnă la 18 - 20 de ani la ambele sexe icircn medie
10-15 ani icircn funcţie de intensitatea prădării
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3267
bull ECOLOGIEbull BIOTOPUL (MEDIUL DE VIAŢĂ)
bull Istoric a avut tendinţa de a fi strămutat de la cacircmpie şi dealuri icircn munţiunde a găsit adăpost Icircn unele regiuni cerbul a dispărut complet iar icircnaltele a fost mai tacircrziu reintrodus prin recolonizare naturală saureintroducere deliberată mai ales icircn regiunile din vestul ţării
bull populează p ădurile de munte de mare icircntindere adăpost hrană linişte
bull se poate obişnui cu anumite zgomote şi prezenţa omului dacă nu a avutde suferitbull Are nevoie de spaţii relativ maribull Sporadic la cacircmpie şi coline a coboracirct recent datorită suprapopulării din
zonele mai icircnalte
bull favorabile pădurile de foioase şi cele de amestec cu răşinoase ndash dacă au clase normale de vacircrstă parchete tinere - hrană arborete devacircrstă mijlocie - adăpost şi arborete de vacircrstă icircnaintată - producghindă jir alte fructe de pădure
bull mai puţin sensibil la condiţiile climatice decacirct căpriorul cu excepţia
stratului gros de zăpadăbull mortalitate icircn iernile grele după toamne fără fructificaţie la ghindă şi jirbull pierderi la viţei icircn caz de zăpezi abundente şi frig icircn iuniebull La ploi şi călduri nu reacţionează negativ
bull animal sedentar dar suprapopularea lipsa de hrană linişte icircl fac să migreze
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3367
Habitat
Păduri de mare icircntindere cu
copaci icircnalți
alternat cu zone mari de
pășunat
De la nivelul mării pacircnă peste limitapădurilor
Domeniul de altitudine
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3467
Pentru a gestiona o populație decerb trebuie s
ă se dispun
ă de o
suprafață de cel puțin 10000 dehectare
Habitat
Pentru a-și satisface cel mai bine
nevoile de bază cerbii de obicei
utilizează sezonier diferitele părți ale
zonei lor de viață icircn care se
deosebesc
bullstațiune de vară cu disponibilitatebună de hrană (de exemplu pajiști de
mare altitudine)
bullstațiune de iarnă cu icircnzăpezire
redusă (de exemplu pădurile de vale)
bull Disponibilitate de apă
bull Vastitatea terenului
bull Slabă perturbare antropică
bull Slabă icircnzăpezire
bullNecesități vitale
Cerbul este o specie cu plasticitateecologică mare capabil să colonizeze
medii diferite de la maquis-urileMediteranei (Sardinia) pacircnă la
pajiștile de creastă
Utilizarea habitatului
NB
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3567
Alimentație
Erbivor rumegător
cerbul se comportă ca
păscător intermediar
alternacircnd
culesul frunzelor cu păscutul
ierburilor
Cerbul este foarte versatil și
adaptabil icircn alegerea hranei
Dieta depinde icircn mare măsură de
disponibilitatea oferită de mediu icircn
diferite anotimpuri
Regim alimentar
Egal cu aproximativ 10 din
greutatea corpului
Necesar zilnic
Preferințealimentare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3667
bull Alimentaţiabull animal exclusiv erbivor
bull plante erbacee (64) frunze de arbori lujeri icircn creştere ciuperci altefructebull toamna se adăugă fructele arborilor de pădure cum ar fi ghinda şi jirulbull iarna plante erbacee rămase verzi frunze de mur vacircsc lujeri de plante
erbacee plante lemnoase muguri scoarţă de arbori licheni fructe de
scoruşi ghindă jir rădăcini frunze şi ierburi uscate plante agricole verzibull Spre deosebire de căprior nu este pretenţios la hranăbull Populează mai mult marginile pădurii cu arbori nu prea deşibull Hrana - mare influenţă icircn creşterea coarnelor cantităţi mari de fosfor şi
calciu icircn această
perioadă
bull Iarna perioada cea mai dificilă cacircnd zăpada icircmpiedică animalele să ajungă la sol unde se găsesc surse de hrană
bull Icircn lipsa altei hrane cerbii rod lujerii şi coaja arborilor - uneori pagube icircnsemnate
ndash se pot micşora prin administrarea de hrană complementară (facircnfrunzare furaje suculente ca tuberculi rădăcinoase concentrate) şi ndash culturi (ogoare) pentru vacircnat icircn poienile din păduri cu trifoi ovăz
napi varză furajeră sfeclă ameliorarea pajiştilor naturale etc
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3767
Alimentație
Exemplu de compoziție a dietei anuale a unui cerb
10 8
64
16
Fructe
bull ghindebull jirbull castane
bull Consumate icircn principal
icircn toamnă-iarnă
Plante arboricole
Lăstari muguri ramuri debullbrad argintiu
bullmolidbullfag
bullhellipConsumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante arbustive
Lăstari muguri ramuri de
bullrugi de murebullzmeurbullmătură verdebull
Consumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante erbacee
bull leguminoasebull graminee
bull hellipPredominante primăvarași vara dar consumate pe
tot parcursul anului
Ciclul vital și biologia reproducției
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3867
ș g p ț
Mascul Femela
Maturitate sexualăFiziologică 16 ndash 18 luni
Socială 7 ndash 8 ani 3 ani
Apogeul dezvoltării corporale 7 ani 4 ndash 5 ani
Durata gestației 234 ndash 238 zile
Ciclul estralDacă fertilizarea nu are loc ciclul estralse repetă la intervale de 18 zile pacircnă la
de 8 ori
Prolificitate 1 (nașteri gemelare foarte rare)
Greutatea la fătare 7 ndash 12 kg
Durata de alăptare 6 luni
Longevitate 18 ndash 20 ani
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3967
Biologia reproducţieiRaportul de sexe normal 11 pacircnă la 115
bull Dacă predomină ciutele (115 ndash 12) - icircnmulţire exagerată depăşireadensităţii scăderea greutăţii corporale a calităţii coarnelor prinparticiparea la icircmperechere şi a masculilor slabi
bull Dacă predomină taurii - lupte acerbe icircntre tauri icircn perioada de rutaccidente emigrare mai multe trofee
Maturitatea sexual ă - la femele 16 ndash 17 luni jumătate din ele restul la 28lunibull Masculii apţi pentru reproducţie la (4) 5 ndash 6 aniIcircmperecherea - icircn septembrie-octombrie (perioada bdquoboncănituluirdquo) cu
variaţii icircn funcţie de vreme Vremea călduroasă icircntacircrzie icircmperechereacea rece o gr
ăbe
şte
bull Se formează bdquogrupuri de goniţărdquo - un taur şi 2 ndash 7 ciute se adună icircnlocuri de boncănit parchete exploatate parchete icircn care plantaţia nu adepăşit icircnălţimea omului icircn poieni facircneţe pe teren plan Se recunoscdupă zgacircrieturile de pe pajişte icircn urma luptei cerbilor
bull Icircntre taurii rivali - uneori lupte acerbe terminate cu moartea unuia dintrerivali
bull Grupul de ciute - icircn apropierea taurului puternic asigură paza grupului(mănacircncă dar sunt atente la zgomot) taurul nefiind atent
bull animal de noapte şi de crepuscul inclusiv icircn perioada de rut(icircmperecherea noaptea) dar cacircnd reproducţia este icircn toi boncănitul
poate fi auzit şi toată ziua
Structura populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4067
p p ț
La populațiile icircn echilibru (adică icircn
care densitatea este aproape de
capacitatea portantă a mediului)
RS ==== 1 13
La populațiile icircn stare bună de
sănătate sunt bine reprezentate
clasele de tineret
O populație appenninică
Exemplu
SurseRegione Toscana 2000Gli ungulati delle Foreste Casentinesi
Proporția icircntre sexe (RS)
Proporția icircntre clasele de vacircrstă
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4167
Durata gesta ţ iei - 34 săptămacircni (8 frac12 luni)F ătarea - mai-iuniebull Grupul de ciute se desface ciutele gestante se retrag icircn locuri liniştite
pentru fătarebull Prolificitatea = 1 viţel la fătare foarte rar 2-3bull Viţelul protejat prin homocromie mirosul slab emanat icircn primele zile
nemişcat icircn caz de pericol ndash Se poate ridica icircşi urmează mama curacircnd după fătare alăturacircndu-se
cacircrdului la 2 săptămacircni ndash icircnţărcat la 2 luni ndash Rămacircne cu mama aproape 1 an pacircnă la următoarea perioadă de
fătareSporul anual la cerb icircn condiţiile ţării noastre = 40 ndash 50 (65 ndash 70 icircn Europa
Centrală)
Factori limitanți
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4267
Duşmani boli accidente
bull Răpitori
bullcel mai dăunător - lupul mai ales pe zăpadă cu crustă nu susţinegreutatea cerbului icirci icircngreunează mişcareabullcacircinii ciobăneşti hoinari pradă vițeii Cacircinii hoinari sălbăticiţi tind să icircnlocuiască lupul mai ales la viţeibullpagube mai reduse racircsul şi ursulbull Braconajul
bull Mortalitateabull creşte icircn iernile cu temperatură scăzută şi zăpadă cu crustă care icircmpiedică accesul la hrana de pe sol icircn iernile după toamnă fără fructificaţie la ghindă jirbullZăpezile abundente frigul icircn iunie - pierderi la viţei
bull Accidente - pericolul creşte cu sporirea circulaţieibull Boli - cerbul rezistentbullSe menţionează antraxul hipodermoza gălbeaza Cephenomia rufibarbis
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4367
Factori limitanți de origine naturală
Factori climatici
Icircn unele zone zăpada abundentă și prelungită este un factor
de mortalitate importantă
Icircn Apenini impactul acestui factor nu este cunoscut
Prădarea
Lupul vacircnacircnd icircn haită este capabil să prade chiar
exemplare de mari dimensiuni
Racircsul dacă este prezent exercită o prădare limitată asupra
vițeilor
Patologia Nu pare a fi cauză importantă a mortalității
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4467
Factori limitanți
Factori limitanți de origine antropică
TulburăriCerbul este extrem de sensibil la liniște perturbații cauzate
de prezența așezărilor omenești și de activități cum ar fi
turismul drumețiile vacircnătoarea etc
Cacircini fără stăpacircn
Pot reprezenta la nivel local cauze importante ale mortalității
al căror impact nu este precis cuantificabil icircn prezent icircn
special pentru țara noastră
Braconaj
Accidente cuvehicule auto
Mecanizareaagricolă
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4567
Competiția interspecifică
Căprior
Icircn unele cazuri populațiilor mari de cerb le corespunde o
densitate scăzută de căprior Icircn mod normal icircnsă
suprapunerea de nișă ecologică icircntre cele două specii estefoarte redusă
Lopătar
Introducerea lopătarului asupra unei populații de cerb dintr-o
zona icircmprejmuită poate avea impact grav ca de exemplu icircnregiunea italiană Bosco della Mesola
Mistreț
Nu există cazuri confirmate de interferență negativă icircntre
cerb și aceste două speciiMuflon
Factori limitanți
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4667
Etologie
bullSociabilitatea constituirea şi conducerea grupurilor
bullCerbul este animal sociabil (gregar) de toamna pacircnă primăvara
bull Cacircrdurile mixte de animale adulte grupuri de bdquogoni ţărdquo se formează numai icircnperioada boncănitului pentru o perioadă de 4 ndash 6 săptămacircni
bull Icircn restul anului se formează grupuri separate de tauri şi ciute
bullCiuta-mamă viţelul (viţeaua) ei şi juninca cu viţelul ei sau suliţarul din anulprecedent formează aşa-numitul grup de familie căruia după perioada deboncănit i se poate ataşa eventual şi cacircte un taur de 2 ndash 3 ani formacircnd grupul de
iarnă
bullMai multe cacircrduri mici se contopesc icircn unul mare icircn iernile grele icircn caz delipsuri primejdie cacircnd animalele sunt deranjate continuu
bull Taurii de la 3 ani icircn sus formează şi ei grupuri separate de iernat care se menţinşi icircn perioada creşterii coarnelor (aprilie-iulie)
bull Taurii bătracircni stau singuri eventual cacircte 2 ndash 3 cam de aceeaşi categorie
bullConstituirea grupului se face pentru ajutor reciproc semnalarea eventualelorprimejdii Cu cacirct sunt mai mulţi indivizi probabilitatea observării duşmanului estemai mare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4767
bull Grupurile de ciute şi viţei (suliţari juninci cerbi de 2 ndash 3 ani) suntconduse de cacircte o ciută cu viţel cu icircnsuşiri superioare de a sesiza pericolul şia lua iniţiativa indiferent de vacircrstă
bull Are un rol important icircn protecţia grupului şi alegerea locului de odihnăIcircmpuşcarea ei este interzisă deoarece viţelul orfan deşi tolerat de gruprămacircne icircn urmă cu dezvoltarea dacă supravieţuieşte (este lipsit de protecţiehrană conducere)bull Grupurile de tauri de vacircrstă mijlocie sunt conduse icircn general de cerbulcel mai puternic
bull Grupurile de cerbi bătracircni sunt conduse de cel mai puţin bătracircn
bull Sezonier animalele fac deplasări lungi uneori peste 10 km pentru iernare icircncondiţii mai favorabile sau icircn perioada icircmperecherilor masculii icircnvinşi
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4867
Boncănitul
Boncănitul semnalează acustic posesia haremuluiPuterea cu care este emis corelează cu condiția fizică a subiectului
Masculii mai ldquodebilirdquo icircși recunosc icircn general propria inferioritate și evită
confruntarea directă
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4967
Mersul icircn paralel
Marșul icircn paralel este oconfruntare rituală și precede
confruntarea directă dacircnd
masculului mai puțin prestant oultimă posibilitate de a evita lupta
Fiecare pretendent expuneceluilalt flancul propriu cu opostură ce pune icircn evidență
dezvoltarea coarnelor
Cei 2 masculi merg alăturați circa100 ndash 200 metri studiindu-se
reciproc
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5067
Lupta icircntre masculi
Confruntarea directă are loc numai icircntre masculi de conformație șiagresivitate egale și raprezintă soluția extremă pentru definirea raporturilor
de dominanță Pretendenții icircncrucișează
coarnele și incep o luptă de icircmpingere Icircn majoritatea cazurilor nu se produc consecințe crude
icircnvingătorul și icircnvinsul ies nevătămați din confruntare
Etologie
Cacirc d i f l l
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 967
Coarnele
Dezvoltarea coarnelor și factorii de mediu ambiental
Situații ambientale
favorabile(abundența de hrană nu prea mareadensitate a populației etc)
Condiție fizică bună
trofeu bine dezvoltat
Situații ambientalenefavorabile
(deficit de hrană densitateaexcesivă a populației etc)
Condiție fizică precară
slabă dezvoltare a trofeului
Cerbii mici prezintă trofee dedimensiuni mici de obicei fără ramura de ghețuri și coroană
Exemplu
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1067
Coarnele (continuare)
bull Icircncep să se formeze iarna la 7 ndash 9 luni fără rozete neramificate (suliţe)bull Al doilea racircnd de coarne = 3-4 chiar mai multe ramificaţii (5-6)bull Masculii icircn anul al doilea - tot suliţe (suliţari) cei cu doar două ramuri
(furcari) - consideraţi slabi fără perspective maribull Cerbul leapădă coarnele icircn fiecare an (februarie-aprilie)bull osul cilindrilor frontali descoperit apoi pielea icirci acoperă derma
generează o primordie moale şi vascularizată care creşte şi formează coarnele se transformă icircn os tarebull Durata creşterii coarnelor scurtă 4 ndash 45 luni (pacircnă icircn iulie)bull Icircn timpul creşterii coarnele acoperite de piele vascularizată cu perişori
fini = bdquomoţrdquo sau rdquocatifeardquo (coarne bdquoicircn moţrdquo) după care pielea se usucă şi
cade icircn facircşiibull Taurul freacă coarnele de vegetaţie pentru a icircndepărta mai repedepielea uscată
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1167
Dezvoltarea coarnelor
Exemplu de dezvoltare a coarnelor icircn cursul vie ț ii cerbului
Dezvoltarea coarnelor cu vacircrsta
Dezvoltarea generală a trofeului este de obicei legată de vacircrstă
Numărul de ramuri al coarnei nu este legat de vacircrstă
Primele coarnesunt (cu unele
excepții) icircn formă de sulițe
1-ul trofeu Al 2-leatrofeu
Al 3-leatrofeu
Al 4-leatrofeu
Al 5-leatrofeu
Al 6-lea trofeuși următoarele
Al 15-leatrofeu și următoarele
Trofeul ajunge la forma și lungimea definitivă la cerbul adult(aproximativ 6 ani) după care poate avea o creștere a masei
și a numărului de vacircrfuri al coroanei Trofeul atingedezvoltarea maximă la 10-12 ani
Icircn continuaresurvine
regresia
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1267
Ciclul coarnelor
Icircn timpul recensămacircntului de primăvară (martie)
bull Indivizii cu sulițe icircn catifea au circa 1 anbull Indivizii cu sulițe curățate au circa 2 ani
Dezvoltarea primelor coarne
NB
8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
I F M A M In Il A S O N D I F M A M In
Aparițiacilindrilorfrontali
Curățareasulițelor CădereasulițelorCreștereasulițelor Sulițe curățate Creștereacelui de-al 2-lea trofeu
Vacircrsta
Luna
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1367
Ciclul coarnelor
Indivizii icircn vacircrstă icircși curăță și pierd coarnele icircnaintea celor tineri
Timpii de curățare și cădere
Icircncepacircnd cu al 2-lea trofeu
Căderea
(februarie-aprilie)
Coarne icircncatifea
Coarnecurățate
Curățarea(lulie-august)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1467
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1567
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1667
Denti ţ ia cerbului- formată din 32-34 de dinţi după formula
bull I 03 C (1)1 PM 33 M 33 = 34 (32)
bull Incisivii lipsesc de pe maxilarul superior fiind icircnlocuiţi cu o bordură
elastică (gingiile icircngroşate) Cerbul taie icircn parte cu incisivii de pemaxilarul inferior şi striveşte restul de bordură Această caracteristică se observă pe lujerii rupţi mai ales iarna
bull Caninul de pe maxilarul superior lipseşte la femelă care are 32 dinţiLa mascul este rudimentar şi considerat trofeu Caninul de pe
maxilarul inferior are formă de incisiv şi este lipit de eibull Premolarii cu incisivii = dentiţia de laptebull Se ajunge la dentiţia permanentă completă la 25 ani (30 luni)
Longevitatea - pacircnă la 18 - 20 de ani la ambele sexe icircn medie 10-15ani icircn funcţie de intensitatea prădării
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1767
Dentiția maxilarului inferior
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1867
Dentiția și cojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1967
Aprecierea vacircrstei
Aprecierea vacircrstei cerbului viu
Necesară pentru a cunoaşte ponderea claselor de vacircrstă importantă icircn
gospodărirea efectivelor
Criterii
bulldupă urmă
bulldupă aspectul corpului şi comportamentul animalelor vii
- cerbii subadulți - corpul zvelt ţin capul sus gacirctul aproape vertical
subţire acoperit cu păr puţin nu prea lung icircndrăzneţi nu prea prudenţi
Boncănesc des icircndelungat
- cerbii de 6-14 ani - corpul masiv ţin capul ceva mai jos gacirctul mai
apropiat de orizontală gros acoperit cu păr mai mult şi mai lung Prudenţi
destul de atenţi mişcările domoale boncănesc scurt şi rar
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2067
Clase de vacircrstă
Masculi Femele
Clasa 0 Vițel
(născut icircn anul curent)Clasa 0 Vițea
(născută icircn anul curent)
Clasa 1 Tineret(născut icircn anul precedent)
Clasa 1 Tineret(născut icircn anul precedent)
Clasa 2 Subadulți
(2 - 5 ani)
Clasa 2 Adulte
(de 2 ani și peste)Clasa 3 Adulți
(6 - 10 ani)
Clasa 4 Bătracircni(11 ani și peste)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2167
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2267
Masculii
Suli ț ari (născuți icircn anul precedent)bull Format corporal subțire și zvelt
bull Trofeu icircn suliță
Icircn perioada recensămintelor de primăvarăSulițarii au coarnele icircn catifea
Indivizii cu sulițele curățate sunt din clasa 2
NB
Uneori se poate icircntacircmpla cabull Primul trofeu să se prezintă ramificat
saubull Trofeele succesive primului (ex al
doilea sau un trofeu icircn regresie) să seprezinte tot icircn sulițăRecunoașterea este totuși posibilă pentru că
primul trofeu este icircntotdeauna lipsit derozetă
NB
Clasa 1
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2367
Masculii
Sub-adul ț i (de la vacircrsta de 2 la 5 ani) bull Conformație intermediară
bull Criniera puțin dezvoltatăbull Coarne modest dezvoltate
bull Rozete bine vizibile
Icircn perioada recensămintelor deprimăvară
Subadulții sunt- printre primii care năpacircrlesc
- printre ultimii care pierdcoarnele
NB
Clasa 2
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2467
Masculii
Adul ț i (de la vacircrsta de 6 la 10 ani) bull Corp masiv
(aspect taurin)bull Dezvoltare mare a trenului anterior(centrul de greutate s-a mutat icircnainte)
bull Gacirct robust aproape orizontalbull Criniera bine evidențiatăbull Coarnele la apogeul dezvoltăriibull Cilindri frontali scurți
Icircn perioada recensămintelor de primăvarăAdulții sunt
- printre ultimii care năpacircrlesc- printre primii care pierd coarnele
NB
Clasa 3
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2567
Masculi
B ătracircni (vacircrsta de 11 ani și peste) bull Corpul cu semne de slăbire
bull Gacirct orizontal dar mai puțin robustbull Coarne icircn regresie
bull Comportament de evitare șiizolare
Icircn timpul recensămacircntului de
primăvarăcei icircn vacircrstă icircn vacircrstă sunt-ultimii care năpacircrlesc- primii care-și pierd coarnele
NB
Clasa 4
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2667
Femelele
bull Corp icircnălțatbull Cap scurt triunghiularbull Dimensiuni reduse
bull Icircn general icircși urmează mama
Clasa 1
Tineret (ciut ă de 1 an) (născut icircn anul precedent)
bull Forme alungitebull Bot ca de asinbull Abdomen și spate lăsate
bull Corp descărnat
Clasa 2
Adulte (ciute adulte) (peste vacircrsta de 2 ani)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2767
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2867
Aprecierea vacircrstei cerbului icircmpușcat
bullDupă dentiţie
- pacircnă la 2 frac12 ani vacircrsta se apreciază cu destulă exactitate după
apariţia dinţilor de lapte şi schimbarea lor cu cei permanenţi cu ajutorul
unui tabel
-După apariţia dentiţiei complete
- după culoarea
- gradul de uzură al dinţilor
- unghiul pe care icircl fac incisivii cu maxilarul inferior - creşte cu
vacircrsta de la circa 42 grade la 25 ani la 65 grade la 14-16 ani
Alte criterii
bulldupă lungimea şi grosimea cilindrilor frontali (metoda Harke)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2967
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3067
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3167
bull GLASUL cerbului mascul se numeşte bdquoboncănitrdquo sau rdquobrăhnitrdquobull Constituie un indicator al vacircrstei (cel bătracircn bocăneşte mai gros rar
şi scurt cel tacircnăr mai subţire mai icircndelung)bull Se aude dimineaţa şi seara uneori icircn cursul zilei Boncăneşte şi
culcat sau icircn scăldătoare Boncănitul icircn perioada de rut constituieuna dintre atracţiile vacircnătorii cerbului
bull Femela nu boncăneşte dar icircn anumite situaţii dă glas se vaită cacircndeste prinsă de cacircini scoate un sunet nazal un fel de sforăit cacircndeste speriată icircşi cheamă viţelul icircn perioada de rut cacircnd vrea să atragă taurul
bull Viţeii scot sunete prin care icircşi exteriorizează bucuriabull Glasul este şi un mijloc de comunicare icircntre cerbibull SIM Ţ URILE CERBULUI sunt foarte dezvoltate mai ales mirosul
excelent dezvoltat şi auzul bun
bull Văzul este suficient de bunbull bdquoDintre toate animalele sălbatice se consideră că cerbul posedă cele
mai fine simţuri luate icircmpreunărdquo (Raesfeld-Frevert 1957)bull LONGEVITATEA pacircnă la 18 - 20 de ani la ambele sexe icircn medie
10-15 ani icircn funcţie de intensitatea prădării
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3267
bull ECOLOGIEbull BIOTOPUL (MEDIUL DE VIAŢĂ)
bull Istoric a avut tendinţa de a fi strămutat de la cacircmpie şi dealuri icircn munţiunde a găsit adăpost Icircn unele regiuni cerbul a dispărut complet iar icircnaltele a fost mai tacircrziu reintrodus prin recolonizare naturală saureintroducere deliberată mai ales icircn regiunile din vestul ţării
bull populează p ădurile de munte de mare icircntindere adăpost hrană linişte
bull se poate obişnui cu anumite zgomote şi prezenţa omului dacă nu a avutde suferitbull Are nevoie de spaţii relativ maribull Sporadic la cacircmpie şi coline a coboracirct recent datorită suprapopulării din
zonele mai icircnalte
bull favorabile pădurile de foioase şi cele de amestec cu răşinoase ndash dacă au clase normale de vacircrstă parchete tinere - hrană arborete devacircrstă mijlocie - adăpost şi arborete de vacircrstă icircnaintată - producghindă jir alte fructe de pădure
bull mai puţin sensibil la condiţiile climatice decacirct căpriorul cu excepţia
stratului gros de zăpadăbull mortalitate icircn iernile grele după toamne fără fructificaţie la ghindă şi jirbull pierderi la viţei icircn caz de zăpezi abundente şi frig icircn iuniebull La ploi şi călduri nu reacţionează negativ
bull animal sedentar dar suprapopularea lipsa de hrană linişte icircl fac să migreze
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3367
Habitat
Păduri de mare icircntindere cu
copaci icircnalți
alternat cu zone mari de
pășunat
De la nivelul mării pacircnă peste limitapădurilor
Domeniul de altitudine
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3467
Pentru a gestiona o populație decerb trebuie s
ă se dispun
ă de o
suprafață de cel puțin 10000 dehectare
Habitat
Pentru a-și satisface cel mai bine
nevoile de bază cerbii de obicei
utilizează sezonier diferitele părți ale
zonei lor de viață icircn care se
deosebesc
bullstațiune de vară cu disponibilitatebună de hrană (de exemplu pajiști de
mare altitudine)
bullstațiune de iarnă cu icircnzăpezire
redusă (de exemplu pădurile de vale)
bull Disponibilitate de apă
bull Vastitatea terenului
bull Slabă perturbare antropică
bull Slabă icircnzăpezire
bullNecesități vitale
Cerbul este o specie cu plasticitateecologică mare capabil să colonizeze
medii diferite de la maquis-urileMediteranei (Sardinia) pacircnă la
pajiștile de creastă
Utilizarea habitatului
NB
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3567
Alimentație
Erbivor rumegător
cerbul se comportă ca
păscător intermediar
alternacircnd
culesul frunzelor cu păscutul
ierburilor
Cerbul este foarte versatil și
adaptabil icircn alegerea hranei
Dieta depinde icircn mare măsură de
disponibilitatea oferită de mediu icircn
diferite anotimpuri
Regim alimentar
Egal cu aproximativ 10 din
greutatea corpului
Necesar zilnic
Preferințealimentare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3667
bull Alimentaţiabull animal exclusiv erbivor
bull plante erbacee (64) frunze de arbori lujeri icircn creştere ciuperci altefructebull toamna se adăugă fructele arborilor de pădure cum ar fi ghinda şi jirulbull iarna plante erbacee rămase verzi frunze de mur vacircsc lujeri de plante
erbacee plante lemnoase muguri scoarţă de arbori licheni fructe de
scoruşi ghindă jir rădăcini frunze şi ierburi uscate plante agricole verzibull Spre deosebire de căprior nu este pretenţios la hranăbull Populează mai mult marginile pădurii cu arbori nu prea deşibull Hrana - mare influenţă icircn creşterea coarnelor cantităţi mari de fosfor şi
calciu icircn această
perioadă
bull Iarna perioada cea mai dificilă cacircnd zăpada icircmpiedică animalele să ajungă la sol unde se găsesc surse de hrană
bull Icircn lipsa altei hrane cerbii rod lujerii şi coaja arborilor - uneori pagube icircnsemnate
ndash se pot micşora prin administrarea de hrană complementară (facircnfrunzare furaje suculente ca tuberculi rădăcinoase concentrate) şi ndash culturi (ogoare) pentru vacircnat icircn poienile din păduri cu trifoi ovăz
napi varză furajeră sfeclă ameliorarea pajiştilor naturale etc
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3767
Alimentație
Exemplu de compoziție a dietei anuale a unui cerb
10 8
64
16
Fructe
bull ghindebull jirbull castane
bull Consumate icircn principal
icircn toamnă-iarnă
Plante arboricole
Lăstari muguri ramuri debullbrad argintiu
bullmolidbullfag
bullhellipConsumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante arbustive
Lăstari muguri ramuri de
bullrugi de murebullzmeurbullmătură verdebull
Consumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante erbacee
bull leguminoasebull graminee
bull hellipPredominante primăvarași vara dar consumate pe
tot parcursul anului
Ciclul vital și biologia reproducției
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3867
ș g p ț
Mascul Femela
Maturitate sexualăFiziologică 16 ndash 18 luni
Socială 7 ndash 8 ani 3 ani
Apogeul dezvoltării corporale 7 ani 4 ndash 5 ani
Durata gestației 234 ndash 238 zile
Ciclul estralDacă fertilizarea nu are loc ciclul estralse repetă la intervale de 18 zile pacircnă la
de 8 ori
Prolificitate 1 (nașteri gemelare foarte rare)
Greutatea la fătare 7 ndash 12 kg
Durata de alăptare 6 luni
Longevitate 18 ndash 20 ani
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3967
Biologia reproducţieiRaportul de sexe normal 11 pacircnă la 115
bull Dacă predomină ciutele (115 ndash 12) - icircnmulţire exagerată depăşireadensităţii scăderea greutăţii corporale a calităţii coarnelor prinparticiparea la icircmperechere şi a masculilor slabi
bull Dacă predomină taurii - lupte acerbe icircntre tauri icircn perioada de rutaccidente emigrare mai multe trofee
Maturitatea sexual ă - la femele 16 ndash 17 luni jumătate din ele restul la 28lunibull Masculii apţi pentru reproducţie la (4) 5 ndash 6 aniIcircmperecherea - icircn septembrie-octombrie (perioada bdquoboncănituluirdquo) cu
variaţii icircn funcţie de vreme Vremea călduroasă icircntacircrzie icircmperechereacea rece o gr
ăbe
şte
bull Se formează bdquogrupuri de goniţărdquo - un taur şi 2 ndash 7 ciute se adună icircnlocuri de boncănit parchete exploatate parchete icircn care plantaţia nu adepăşit icircnălţimea omului icircn poieni facircneţe pe teren plan Se recunoscdupă zgacircrieturile de pe pajişte icircn urma luptei cerbilor
bull Icircntre taurii rivali - uneori lupte acerbe terminate cu moartea unuia dintrerivali
bull Grupul de ciute - icircn apropierea taurului puternic asigură paza grupului(mănacircncă dar sunt atente la zgomot) taurul nefiind atent
bull animal de noapte şi de crepuscul inclusiv icircn perioada de rut(icircmperecherea noaptea) dar cacircnd reproducţia este icircn toi boncănitul
poate fi auzit şi toată ziua
Structura populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4067
p p ț
La populațiile icircn echilibru (adică icircn
care densitatea este aproape de
capacitatea portantă a mediului)
RS ==== 1 13
La populațiile icircn stare bună de
sănătate sunt bine reprezentate
clasele de tineret
O populație appenninică
Exemplu
SurseRegione Toscana 2000Gli ungulati delle Foreste Casentinesi
Proporția icircntre sexe (RS)
Proporția icircntre clasele de vacircrstă
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4167
Durata gesta ţ iei - 34 săptămacircni (8 frac12 luni)F ătarea - mai-iuniebull Grupul de ciute se desface ciutele gestante se retrag icircn locuri liniştite
pentru fătarebull Prolificitatea = 1 viţel la fătare foarte rar 2-3bull Viţelul protejat prin homocromie mirosul slab emanat icircn primele zile
nemişcat icircn caz de pericol ndash Se poate ridica icircşi urmează mama curacircnd după fătare alăturacircndu-se
cacircrdului la 2 săptămacircni ndash icircnţărcat la 2 luni ndash Rămacircne cu mama aproape 1 an pacircnă la următoarea perioadă de
fătareSporul anual la cerb icircn condiţiile ţării noastre = 40 ndash 50 (65 ndash 70 icircn Europa
Centrală)
Factori limitanți
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4267
Duşmani boli accidente
bull Răpitori
bullcel mai dăunător - lupul mai ales pe zăpadă cu crustă nu susţinegreutatea cerbului icirci icircngreunează mişcareabullcacircinii ciobăneşti hoinari pradă vițeii Cacircinii hoinari sălbăticiţi tind să icircnlocuiască lupul mai ales la viţeibullpagube mai reduse racircsul şi ursulbull Braconajul
bull Mortalitateabull creşte icircn iernile cu temperatură scăzută şi zăpadă cu crustă care icircmpiedică accesul la hrana de pe sol icircn iernile după toamnă fără fructificaţie la ghindă jirbullZăpezile abundente frigul icircn iunie - pierderi la viţei
bull Accidente - pericolul creşte cu sporirea circulaţieibull Boli - cerbul rezistentbullSe menţionează antraxul hipodermoza gălbeaza Cephenomia rufibarbis
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4367
Factori limitanți de origine naturală
Factori climatici
Icircn unele zone zăpada abundentă și prelungită este un factor
de mortalitate importantă
Icircn Apenini impactul acestui factor nu este cunoscut
Prădarea
Lupul vacircnacircnd icircn haită este capabil să prade chiar
exemplare de mari dimensiuni
Racircsul dacă este prezent exercită o prădare limitată asupra
vițeilor
Patologia Nu pare a fi cauză importantă a mortalității
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4467
Factori limitanți
Factori limitanți de origine antropică
TulburăriCerbul este extrem de sensibil la liniște perturbații cauzate
de prezența așezărilor omenești și de activități cum ar fi
turismul drumețiile vacircnătoarea etc
Cacircini fără stăpacircn
Pot reprezenta la nivel local cauze importante ale mortalității
al căror impact nu este precis cuantificabil icircn prezent icircn
special pentru țara noastră
Braconaj
Accidente cuvehicule auto
Mecanizareaagricolă
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4567
Competiția interspecifică
Căprior
Icircn unele cazuri populațiilor mari de cerb le corespunde o
densitate scăzută de căprior Icircn mod normal icircnsă
suprapunerea de nișă ecologică icircntre cele două specii estefoarte redusă
Lopătar
Introducerea lopătarului asupra unei populații de cerb dintr-o
zona icircmprejmuită poate avea impact grav ca de exemplu icircnregiunea italiană Bosco della Mesola
Mistreț
Nu există cazuri confirmate de interferență negativă icircntre
cerb și aceste două speciiMuflon
Factori limitanți
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4667
Etologie
bullSociabilitatea constituirea şi conducerea grupurilor
bullCerbul este animal sociabil (gregar) de toamna pacircnă primăvara
bull Cacircrdurile mixte de animale adulte grupuri de bdquogoni ţărdquo se formează numai icircnperioada boncănitului pentru o perioadă de 4 ndash 6 săptămacircni
bull Icircn restul anului se formează grupuri separate de tauri şi ciute
bullCiuta-mamă viţelul (viţeaua) ei şi juninca cu viţelul ei sau suliţarul din anulprecedent formează aşa-numitul grup de familie căruia după perioada deboncănit i se poate ataşa eventual şi cacircte un taur de 2 ndash 3 ani formacircnd grupul de
iarnă
bullMai multe cacircrduri mici se contopesc icircn unul mare icircn iernile grele icircn caz delipsuri primejdie cacircnd animalele sunt deranjate continuu
bull Taurii de la 3 ani icircn sus formează şi ei grupuri separate de iernat care se menţinşi icircn perioada creşterii coarnelor (aprilie-iulie)
bull Taurii bătracircni stau singuri eventual cacircte 2 ndash 3 cam de aceeaşi categorie
bullConstituirea grupului se face pentru ajutor reciproc semnalarea eventualelorprimejdii Cu cacirct sunt mai mulţi indivizi probabilitatea observării duşmanului estemai mare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4767
bull Grupurile de ciute şi viţei (suliţari juninci cerbi de 2 ndash 3 ani) suntconduse de cacircte o ciută cu viţel cu icircnsuşiri superioare de a sesiza pericolul şia lua iniţiativa indiferent de vacircrstă
bull Are un rol important icircn protecţia grupului şi alegerea locului de odihnăIcircmpuşcarea ei este interzisă deoarece viţelul orfan deşi tolerat de gruprămacircne icircn urmă cu dezvoltarea dacă supravieţuieşte (este lipsit de protecţiehrană conducere)bull Grupurile de tauri de vacircrstă mijlocie sunt conduse icircn general de cerbulcel mai puternic
bull Grupurile de cerbi bătracircni sunt conduse de cel mai puţin bătracircn
bull Sezonier animalele fac deplasări lungi uneori peste 10 km pentru iernare icircncondiţii mai favorabile sau icircn perioada icircmperecherilor masculii icircnvinşi
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4867
Boncănitul
Boncănitul semnalează acustic posesia haremuluiPuterea cu care este emis corelează cu condiția fizică a subiectului
Masculii mai ldquodebilirdquo icircși recunosc icircn general propria inferioritate și evită
confruntarea directă
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4967
Mersul icircn paralel
Marșul icircn paralel este oconfruntare rituală și precede
confruntarea directă dacircnd
masculului mai puțin prestant oultimă posibilitate de a evita lupta
Fiecare pretendent expuneceluilalt flancul propriu cu opostură ce pune icircn evidență
dezvoltarea coarnelor
Cei 2 masculi merg alăturați circa100 ndash 200 metri studiindu-se
reciproc
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5067
Lupta icircntre masculi
Confruntarea directă are loc numai icircntre masculi de conformație șiagresivitate egale și raprezintă soluția extremă pentru definirea raporturilor
de dominanță Pretendenții icircncrucișează
coarnele și incep o luptă de icircmpingere Icircn majoritatea cazurilor nu se produc consecințe crude
icircnvingătorul și icircnvinsul ies nevătămați din confruntare
Etologie
Cacirc d i f l l
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1067
Coarnele (continuare)
bull Icircncep să se formeze iarna la 7 ndash 9 luni fără rozete neramificate (suliţe)bull Al doilea racircnd de coarne = 3-4 chiar mai multe ramificaţii (5-6)bull Masculii icircn anul al doilea - tot suliţe (suliţari) cei cu doar două ramuri
(furcari) - consideraţi slabi fără perspective maribull Cerbul leapădă coarnele icircn fiecare an (februarie-aprilie)bull osul cilindrilor frontali descoperit apoi pielea icirci acoperă derma
generează o primordie moale şi vascularizată care creşte şi formează coarnele se transformă icircn os tarebull Durata creşterii coarnelor scurtă 4 ndash 45 luni (pacircnă icircn iulie)bull Icircn timpul creşterii coarnele acoperite de piele vascularizată cu perişori
fini = bdquomoţrdquo sau rdquocatifeardquo (coarne bdquoicircn moţrdquo) după care pielea se usucă şi
cade icircn facircşiibull Taurul freacă coarnele de vegetaţie pentru a icircndepărta mai repedepielea uscată
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1167
Dezvoltarea coarnelor
Exemplu de dezvoltare a coarnelor icircn cursul vie ț ii cerbului
Dezvoltarea coarnelor cu vacircrsta
Dezvoltarea generală a trofeului este de obicei legată de vacircrstă
Numărul de ramuri al coarnei nu este legat de vacircrstă
Primele coarnesunt (cu unele
excepții) icircn formă de sulițe
1-ul trofeu Al 2-leatrofeu
Al 3-leatrofeu
Al 4-leatrofeu
Al 5-leatrofeu
Al 6-lea trofeuși următoarele
Al 15-leatrofeu și următoarele
Trofeul ajunge la forma și lungimea definitivă la cerbul adult(aproximativ 6 ani) după care poate avea o creștere a masei
și a numărului de vacircrfuri al coroanei Trofeul atingedezvoltarea maximă la 10-12 ani
Icircn continuaresurvine
regresia
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1267
Ciclul coarnelor
Icircn timpul recensămacircntului de primăvară (martie)
bull Indivizii cu sulițe icircn catifea au circa 1 anbull Indivizii cu sulițe curățate au circa 2 ani
Dezvoltarea primelor coarne
NB
8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
I F M A M In Il A S O N D I F M A M In
Aparițiacilindrilorfrontali
Curățareasulițelor CădereasulițelorCreștereasulițelor Sulițe curățate Creștereacelui de-al 2-lea trofeu
Vacircrsta
Luna
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1367
Ciclul coarnelor
Indivizii icircn vacircrstă icircși curăță și pierd coarnele icircnaintea celor tineri
Timpii de curățare și cădere
Icircncepacircnd cu al 2-lea trofeu
Căderea
(februarie-aprilie)
Coarne icircncatifea
Coarnecurățate
Curățarea(lulie-august)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1467
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1567
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1667
Denti ţ ia cerbului- formată din 32-34 de dinţi după formula
bull I 03 C (1)1 PM 33 M 33 = 34 (32)
bull Incisivii lipsesc de pe maxilarul superior fiind icircnlocuiţi cu o bordură
elastică (gingiile icircngroşate) Cerbul taie icircn parte cu incisivii de pemaxilarul inferior şi striveşte restul de bordură Această caracteristică se observă pe lujerii rupţi mai ales iarna
bull Caninul de pe maxilarul superior lipseşte la femelă care are 32 dinţiLa mascul este rudimentar şi considerat trofeu Caninul de pe
maxilarul inferior are formă de incisiv şi este lipit de eibull Premolarii cu incisivii = dentiţia de laptebull Se ajunge la dentiţia permanentă completă la 25 ani (30 luni)
Longevitatea - pacircnă la 18 - 20 de ani la ambele sexe icircn medie 10-15ani icircn funcţie de intensitatea prădării
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1767
Dentiția maxilarului inferior
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1867
Dentiția și cojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1967
Aprecierea vacircrstei
Aprecierea vacircrstei cerbului viu
Necesară pentru a cunoaşte ponderea claselor de vacircrstă importantă icircn
gospodărirea efectivelor
Criterii
bulldupă urmă
bulldupă aspectul corpului şi comportamentul animalelor vii
- cerbii subadulți - corpul zvelt ţin capul sus gacirctul aproape vertical
subţire acoperit cu păr puţin nu prea lung icircndrăzneţi nu prea prudenţi
Boncănesc des icircndelungat
- cerbii de 6-14 ani - corpul masiv ţin capul ceva mai jos gacirctul mai
apropiat de orizontală gros acoperit cu păr mai mult şi mai lung Prudenţi
destul de atenţi mişcările domoale boncănesc scurt şi rar
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2067
Clase de vacircrstă
Masculi Femele
Clasa 0 Vițel
(născut icircn anul curent)Clasa 0 Vițea
(născută icircn anul curent)
Clasa 1 Tineret(născut icircn anul precedent)
Clasa 1 Tineret(născut icircn anul precedent)
Clasa 2 Subadulți
(2 - 5 ani)
Clasa 2 Adulte
(de 2 ani și peste)Clasa 3 Adulți
(6 - 10 ani)
Clasa 4 Bătracircni(11 ani și peste)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2167
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2267
Masculii
Suli ț ari (născuți icircn anul precedent)bull Format corporal subțire și zvelt
bull Trofeu icircn suliță
Icircn perioada recensămintelor de primăvarăSulițarii au coarnele icircn catifea
Indivizii cu sulițele curățate sunt din clasa 2
NB
Uneori se poate icircntacircmpla cabull Primul trofeu să se prezintă ramificat
saubull Trofeele succesive primului (ex al
doilea sau un trofeu icircn regresie) să seprezinte tot icircn sulițăRecunoașterea este totuși posibilă pentru că
primul trofeu este icircntotdeauna lipsit derozetă
NB
Clasa 1
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2367
Masculii
Sub-adul ț i (de la vacircrsta de 2 la 5 ani) bull Conformație intermediară
bull Criniera puțin dezvoltatăbull Coarne modest dezvoltate
bull Rozete bine vizibile
Icircn perioada recensămintelor deprimăvară
Subadulții sunt- printre primii care năpacircrlesc
- printre ultimii care pierdcoarnele
NB
Clasa 2
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2467
Masculii
Adul ț i (de la vacircrsta de 6 la 10 ani) bull Corp masiv
(aspect taurin)bull Dezvoltare mare a trenului anterior(centrul de greutate s-a mutat icircnainte)
bull Gacirct robust aproape orizontalbull Criniera bine evidențiatăbull Coarnele la apogeul dezvoltăriibull Cilindri frontali scurți
Icircn perioada recensămintelor de primăvarăAdulții sunt
- printre ultimii care năpacircrlesc- printre primii care pierd coarnele
NB
Clasa 3
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2567
Masculi
B ătracircni (vacircrsta de 11 ani și peste) bull Corpul cu semne de slăbire
bull Gacirct orizontal dar mai puțin robustbull Coarne icircn regresie
bull Comportament de evitare șiizolare
Icircn timpul recensămacircntului de
primăvarăcei icircn vacircrstă icircn vacircrstă sunt-ultimii care năpacircrlesc- primii care-și pierd coarnele
NB
Clasa 4
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2667
Femelele
bull Corp icircnălțatbull Cap scurt triunghiularbull Dimensiuni reduse
bull Icircn general icircși urmează mama
Clasa 1
Tineret (ciut ă de 1 an) (născut icircn anul precedent)
bull Forme alungitebull Bot ca de asinbull Abdomen și spate lăsate
bull Corp descărnat
Clasa 2
Adulte (ciute adulte) (peste vacircrsta de 2 ani)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2767
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2867
Aprecierea vacircrstei cerbului icircmpușcat
bullDupă dentiţie
- pacircnă la 2 frac12 ani vacircrsta se apreciază cu destulă exactitate după
apariţia dinţilor de lapte şi schimbarea lor cu cei permanenţi cu ajutorul
unui tabel
-După apariţia dentiţiei complete
- după culoarea
- gradul de uzură al dinţilor
- unghiul pe care icircl fac incisivii cu maxilarul inferior - creşte cu
vacircrsta de la circa 42 grade la 25 ani la 65 grade la 14-16 ani
Alte criterii
bulldupă lungimea şi grosimea cilindrilor frontali (metoda Harke)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2967
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3067
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3167
bull GLASUL cerbului mascul se numeşte bdquoboncănitrdquo sau rdquobrăhnitrdquobull Constituie un indicator al vacircrstei (cel bătracircn bocăneşte mai gros rar
şi scurt cel tacircnăr mai subţire mai icircndelung)bull Se aude dimineaţa şi seara uneori icircn cursul zilei Boncăneşte şi
culcat sau icircn scăldătoare Boncănitul icircn perioada de rut constituieuna dintre atracţiile vacircnătorii cerbului
bull Femela nu boncăneşte dar icircn anumite situaţii dă glas se vaită cacircndeste prinsă de cacircini scoate un sunet nazal un fel de sforăit cacircndeste speriată icircşi cheamă viţelul icircn perioada de rut cacircnd vrea să atragă taurul
bull Viţeii scot sunete prin care icircşi exteriorizează bucuriabull Glasul este şi un mijloc de comunicare icircntre cerbibull SIM Ţ URILE CERBULUI sunt foarte dezvoltate mai ales mirosul
excelent dezvoltat şi auzul bun
bull Văzul este suficient de bunbull bdquoDintre toate animalele sălbatice se consideră că cerbul posedă cele
mai fine simţuri luate icircmpreunărdquo (Raesfeld-Frevert 1957)bull LONGEVITATEA pacircnă la 18 - 20 de ani la ambele sexe icircn medie
10-15 ani icircn funcţie de intensitatea prădării
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3267
bull ECOLOGIEbull BIOTOPUL (MEDIUL DE VIAŢĂ)
bull Istoric a avut tendinţa de a fi strămutat de la cacircmpie şi dealuri icircn munţiunde a găsit adăpost Icircn unele regiuni cerbul a dispărut complet iar icircnaltele a fost mai tacircrziu reintrodus prin recolonizare naturală saureintroducere deliberată mai ales icircn regiunile din vestul ţării
bull populează p ădurile de munte de mare icircntindere adăpost hrană linişte
bull se poate obişnui cu anumite zgomote şi prezenţa omului dacă nu a avutde suferitbull Are nevoie de spaţii relativ maribull Sporadic la cacircmpie şi coline a coboracirct recent datorită suprapopulării din
zonele mai icircnalte
bull favorabile pădurile de foioase şi cele de amestec cu răşinoase ndash dacă au clase normale de vacircrstă parchete tinere - hrană arborete devacircrstă mijlocie - adăpost şi arborete de vacircrstă icircnaintată - producghindă jir alte fructe de pădure
bull mai puţin sensibil la condiţiile climatice decacirct căpriorul cu excepţia
stratului gros de zăpadăbull mortalitate icircn iernile grele după toamne fără fructificaţie la ghindă şi jirbull pierderi la viţei icircn caz de zăpezi abundente şi frig icircn iuniebull La ploi şi călduri nu reacţionează negativ
bull animal sedentar dar suprapopularea lipsa de hrană linişte icircl fac să migreze
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3367
Habitat
Păduri de mare icircntindere cu
copaci icircnalți
alternat cu zone mari de
pășunat
De la nivelul mării pacircnă peste limitapădurilor
Domeniul de altitudine
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3467
Pentru a gestiona o populație decerb trebuie s
ă se dispun
ă de o
suprafață de cel puțin 10000 dehectare
Habitat
Pentru a-și satisface cel mai bine
nevoile de bază cerbii de obicei
utilizează sezonier diferitele părți ale
zonei lor de viață icircn care se
deosebesc
bullstațiune de vară cu disponibilitatebună de hrană (de exemplu pajiști de
mare altitudine)
bullstațiune de iarnă cu icircnzăpezire
redusă (de exemplu pădurile de vale)
bull Disponibilitate de apă
bull Vastitatea terenului
bull Slabă perturbare antropică
bull Slabă icircnzăpezire
bullNecesități vitale
Cerbul este o specie cu plasticitateecologică mare capabil să colonizeze
medii diferite de la maquis-urileMediteranei (Sardinia) pacircnă la
pajiștile de creastă
Utilizarea habitatului
NB
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3567
Alimentație
Erbivor rumegător
cerbul se comportă ca
păscător intermediar
alternacircnd
culesul frunzelor cu păscutul
ierburilor
Cerbul este foarte versatil și
adaptabil icircn alegerea hranei
Dieta depinde icircn mare măsură de
disponibilitatea oferită de mediu icircn
diferite anotimpuri
Regim alimentar
Egal cu aproximativ 10 din
greutatea corpului
Necesar zilnic
Preferințealimentare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3667
bull Alimentaţiabull animal exclusiv erbivor
bull plante erbacee (64) frunze de arbori lujeri icircn creştere ciuperci altefructebull toamna se adăugă fructele arborilor de pădure cum ar fi ghinda şi jirulbull iarna plante erbacee rămase verzi frunze de mur vacircsc lujeri de plante
erbacee plante lemnoase muguri scoarţă de arbori licheni fructe de
scoruşi ghindă jir rădăcini frunze şi ierburi uscate plante agricole verzibull Spre deosebire de căprior nu este pretenţios la hranăbull Populează mai mult marginile pădurii cu arbori nu prea deşibull Hrana - mare influenţă icircn creşterea coarnelor cantităţi mari de fosfor şi
calciu icircn această
perioadă
bull Iarna perioada cea mai dificilă cacircnd zăpada icircmpiedică animalele să ajungă la sol unde se găsesc surse de hrană
bull Icircn lipsa altei hrane cerbii rod lujerii şi coaja arborilor - uneori pagube icircnsemnate
ndash se pot micşora prin administrarea de hrană complementară (facircnfrunzare furaje suculente ca tuberculi rădăcinoase concentrate) şi ndash culturi (ogoare) pentru vacircnat icircn poienile din păduri cu trifoi ovăz
napi varză furajeră sfeclă ameliorarea pajiştilor naturale etc
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3767
Alimentație
Exemplu de compoziție a dietei anuale a unui cerb
10 8
64
16
Fructe
bull ghindebull jirbull castane
bull Consumate icircn principal
icircn toamnă-iarnă
Plante arboricole
Lăstari muguri ramuri debullbrad argintiu
bullmolidbullfag
bullhellipConsumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante arbustive
Lăstari muguri ramuri de
bullrugi de murebullzmeurbullmătură verdebull
Consumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante erbacee
bull leguminoasebull graminee
bull hellipPredominante primăvarași vara dar consumate pe
tot parcursul anului
Ciclul vital și biologia reproducției
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3867
ș g p ț
Mascul Femela
Maturitate sexualăFiziologică 16 ndash 18 luni
Socială 7 ndash 8 ani 3 ani
Apogeul dezvoltării corporale 7 ani 4 ndash 5 ani
Durata gestației 234 ndash 238 zile
Ciclul estralDacă fertilizarea nu are loc ciclul estralse repetă la intervale de 18 zile pacircnă la
de 8 ori
Prolificitate 1 (nașteri gemelare foarte rare)
Greutatea la fătare 7 ndash 12 kg
Durata de alăptare 6 luni
Longevitate 18 ndash 20 ani
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3967
Biologia reproducţieiRaportul de sexe normal 11 pacircnă la 115
bull Dacă predomină ciutele (115 ndash 12) - icircnmulţire exagerată depăşireadensităţii scăderea greutăţii corporale a calităţii coarnelor prinparticiparea la icircmperechere şi a masculilor slabi
bull Dacă predomină taurii - lupte acerbe icircntre tauri icircn perioada de rutaccidente emigrare mai multe trofee
Maturitatea sexual ă - la femele 16 ndash 17 luni jumătate din ele restul la 28lunibull Masculii apţi pentru reproducţie la (4) 5 ndash 6 aniIcircmperecherea - icircn septembrie-octombrie (perioada bdquoboncănituluirdquo) cu
variaţii icircn funcţie de vreme Vremea călduroasă icircntacircrzie icircmperechereacea rece o gr
ăbe
şte
bull Se formează bdquogrupuri de goniţărdquo - un taur şi 2 ndash 7 ciute se adună icircnlocuri de boncănit parchete exploatate parchete icircn care plantaţia nu adepăşit icircnălţimea omului icircn poieni facircneţe pe teren plan Se recunoscdupă zgacircrieturile de pe pajişte icircn urma luptei cerbilor
bull Icircntre taurii rivali - uneori lupte acerbe terminate cu moartea unuia dintrerivali
bull Grupul de ciute - icircn apropierea taurului puternic asigură paza grupului(mănacircncă dar sunt atente la zgomot) taurul nefiind atent
bull animal de noapte şi de crepuscul inclusiv icircn perioada de rut(icircmperecherea noaptea) dar cacircnd reproducţia este icircn toi boncănitul
poate fi auzit şi toată ziua
Structura populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4067
p p ț
La populațiile icircn echilibru (adică icircn
care densitatea este aproape de
capacitatea portantă a mediului)
RS ==== 1 13
La populațiile icircn stare bună de
sănătate sunt bine reprezentate
clasele de tineret
O populație appenninică
Exemplu
SurseRegione Toscana 2000Gli ungulati delle Foreste Casentinesi
Proporția icircntre sexe (RS)
Proporția icircntre clasele de vacircrstă
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4167
Durata gesta ţ iei - 34 săptămacircni (8 frac12 luni)F ătarea - mai-iuniebull Grupul de ciute se desface ciutele gestante se retrag icircn locuri liniştite
pentru fătarebull Prolificitatea = 1 viţel la fătare foarte rar 2-3bull Viţelul protejat prin homocromie mirosul slab emanat icircn primele zile
nemişcat icircn caz de pericol ndash Se poate ridica icircşi urmează mama curacircnd după fătare alăturacircndu-se
cacircrdului la 2 săptămacircni ndash icircnţărcat la 2 luni ndash Rămacircne cu mama aproape 1 an pacircnă la următoarea perioadă de
fătareSporul anual la cerb icircn condiţiile ţării noastre = 40 ndash 50 (65 ndash 70 icircn Europa
Centrală)
Factori limitanți
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4267
Duşmani boli accidente
bull Răpitori
bullcel mai dăunător - lupul mai ales pe zăpadă cu crustă nu susţinegreutatea cerbului icirci icircngreunează mişcareabullcacircinii ciobăneşti hoinari pradă vițeii Cacircinii hoinari sălbăticiţi tind să icircnlocuiască lupul mai ales la viţeibullpagube mai reduse racircsul şi ursulbull Braconajul
bull Mortalitateabull creşte icircn iernile cu temperatură scăzută şi zăpadă cu crustă care icircmpiedică accesul la hrana de pe sol icircn iernile după toamnă fără fructificaţie la ghindă jirbullZăpezile abundente frigul icircn iunie - pierderi la viţei
bull Accidente - pericolul creşte cu sporirea circulaţieibull Boli - cerbul rezistentbullSe menţionează antraxul hipodermoza gălbeaza Cephenomia rufibarbis
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4367
Factori limitanți de origine naturală
Factori climatici
Icircn unele zone zăpada abundentă și prelungită este un factor
de mortalitate importantă
Icircn Apenini impactul acestui factor nu este cunoscut
Prădarea
Lupul vacircnacircnd icircn haită este capabil să prade chiar
exemplare de mari dimensiuni
Racircsul dacă este prezent exercită o prădare limitată asupra
vițeilor
Patologia Nu pare a fi cauză importantă a mortalității
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4467
Factori limitanți
Factori limitanți de origine antropică
TulburăriCerbul este extrem de sensibil la liniște perturbații cauzate
de prezența așezărilor omenești și de activități cum ar fi
turismul drumețiile vacircnătoarea etc
Cacircini fără stăpacircn
Pot reprezenta la nivel local cauze importante ale mortalității
al căror impact nu este precis cuantificabil icircn prezent icircn
special pentru țara noastră
Braconaj
Accidente cuvehicule auto
Mecanizareaagricolă
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4567
Competiția interspecifică
Căprior
Icircn unele cazuri populațiilor mari de cerb le corespunde o
densitate scăzută de căprior Icircn mod normal icircnsă
suprapunerea de nișă ecologică icircntre cele două specii estefoarte redusă
Lopătar
Introducerea lopătarului asupra unei populații de cerb dintr-o
zona icircmprejmuită poate avea impact grav ca de exemplu icircnregiunea italiană Bosco della Mesola
Mistreț
Nu există cazuri confirmate de interferență negativă icircntre
cerb și aceste două speciiMuflon
Factori limitanți
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4667
Etologie
bullSociabilitatea constituirea şi conducerea grupurilor
bullCerbul este animal sociabil (gregar) de toamna pacircnă primăvara
bull Cacircrdurile mixte de animale adulte grupuri de bdquogoni ţărdquo se formează numai icircnperioada boncănitului pentru o perioadă de 4 ndash 6 săptămacircni
bull Icircn restul anului se formează grupuri separate de tauri şi ciute
bullCiuta-mamă viţelul (viţeaua) ei şi juninca cu viţelul ei sau suliţarul din anulprecedent formează aşa-numitul grup de familie căruia după perioada deboncănit i se poate ataşa eventual şi cacircte un taur de 2 ndash 3 ani formacircnd grupul de
iarnă
bullMai multe cacircrduri mici se contopesc icircn unul mare icircn iernile grele icircn caz delipsuri primejdie cacircnd animalele sunt deranjate continuu
bull Taurii de la 3 ani icircn sus formează şi ei grupuri separate de iernat care se menţinşi icircn perioada creşterii coarnelor (aprilie-iulie)
bull Taurii bătracircni stau singuri eventual cacircte 2 ndash 3 cam de aceeaşi categorie
bullConstituirea grupului se face pentru ajutor reciproc semnalarea eventualelorprimejdii Cu cacirct sunt mai mulţi indivizi probabilitatea observării duşmanului estemai mare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4767
bull Grupurile de ciute şi viţei (suliţari juninci cerbi de 2 ndash 3 ani) suntconduse de cacircte o ciută cu viţel cu icircnsuşiri superioare de a sesiza pericolul şia lua iniţiativa indiferent de vacircrstă
bull Are un rol important icircn protecţia grupului şi alegerea locului de odihnăIcircmpuşcarea ei este interzisă deoarece viţelul orfan deşi tolerat de gruprămacircne icircn urmă cu dezvoltarea dacă supravieţuieşte (este lipsit de protecţiehrană conducere)bull Grupurile de tauri de vacircrstă mijlocie sunt conduse icircn general de cerbulcel mai puternic
bull Grupurile de cerbi bătracircni sunt conduse de cel mai puţin bătracircn
bull Sezonier animalele fac deplasări lungi uneori peste 10 km pentru iernare icircncondiţii mai favorabile sau icircn perioada icircmperecherilor masculii icircnvinşi
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4867
Boncănitul
Boncănitul semnalează acustic posesia haremuluiPuterea cu care este emis corelează cu condiția fizică a subiectului
Masculii mai ldquodebilirdquo icircși recunosc icircn general propria inferioritate și evită
confruntarea directă
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4967
Mersul icircn paralel
Marșul icircn paralel este oconfruntare rituală și precede
confruntarea directă dacircnd
masculului mai puțin prestant oultimă posibilitate de a evita lupta
Fiecare pretendent expuneceluilalt flancul propriu cu opostură ce pune icircn evidență
dezvoltarea coarnelor
Cei 2 masculi merg alăturați circa100 ndash 200 metri studiindu-se
reciproc
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5067
Lupta icircntre masculi
Confruntarea directă are loc numai icircntre masculi de conformație șiagresivitate egale și raprezintă soluția extremă pentru definirea raporturilor
de dominanță Pretendenții icircncrucișează
coarnele și incep o luptă de icircmpingere Icircn majoritatea cazurilor nu se produc consecințe crude
icircnvingătorul și icircnvinsul ies nevătămați din confruntare
Etologie
Cacirc d i f l l
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1167
Dezvoltarea coarnelor
Exemplu de dezvoltare a coarnelor icircn cursul vie ț ii cerbului
Dezvoltarea coarnelor cu vacircrsta
Dezvoltarea generală a trofeului este de obicei legată de vacircrstă
Numărul de ramuri al coarnei nu este legat de vacircrstă
Primele coarnesunt (cu unele
excepții) icircn formă de sulițe
1-ul trofeu Al 2-leatrofeu
Al 3-leatrofeu
Al 4-leatrofeu
Al 5-leatrofeu
Al 6-lea trofeuși următoarele
Al 15-leatrofeu și următoarele
Trofeul ajunge la forma și lungimea definitivă la cerbul adult(aproximativ 6 ani) după care poate avea o creștere a masei
și a numărului de vacircrfuri al coroanei Trofeul atingedezvoltarea maximă la 10-12 ani
Icircn continuaresurvine
regresia
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1267
Ciclul coarnelor
Icircn timpul recensămacircntului de primăvară (martie)
bull Indivizii cu sulițe icircn catifea au circa 1 anbull Indivizii cu sulițe curățate au circa 2 ani
Dezvoltarea primelor coarne
NB
8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
I F M A M In Il A S O N D I F M A M In
Aparițiacilindrilorfrontali
Curățareasulițelor CădereasulițelorCreștereasulițelor Sulițe curățate Creștereacelui de-al 2-lea trofeu
Vacircrsta
Luna
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1367
Ciclul coarnelor
Indivizii icircn vacircrstă icircși curăță și pierd coarnele icircnaintea celor tineri
Timpii de curățare și cădere
Icircncepacircnd cu al 2-lea trofeu
Căderea
(februarie-aprilie)
Coarne icircncatifea
Coarnecurățate
Curățarea(lulie-august)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1467
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1567
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1667
Denti ţ ia cerbului- formată din 32-34 de dinţi după formula
bull I 03 C (1)1 PM 33 M 33 = 34 (32)
bull Incisivii lipsesc de pe maxilarul superior fiind icircnlocuiţi cu o bordură
elastică (gingiile icircngroşate) Cerbul taie icircn parte cu incisivii de pemaxilarul inferior şi striveşte restul de bordură Această caracteristică se observă pe lujerii rupţi mai ales iarna
bull Caninul de pe maxilarul superior lipseşte la femelă care are 32 dinţiLa mascul este rudimentar şi considerat trofeu Caninul de pe
maxilarul inferior are formă de incisiv şi este lipit de eibull Premolarii cu incisivii = dentiţia de laptebull Se ajunge la dentiţia permanentă completă la 25 ani (30 luni)
Longevitatea - pacircnă la 18 - 20 de ani la ambele sexe icircn medie 10-15ani icircn funcţie de intensitatea prădării
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1767
Dentiția maxilarului inferior
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1867
Dentiția și cojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1967
Aprecierea vacircrstei
Aprecierea vacircrstei cerbului viu
Necesară pentru a cunoaşte ponderea claselor de vacircrstă importantă icircn
gospodărirea efectivelor
Criterii
bulldupă urmă
bulldupă aspectul corpului şi comportamentul animalelor vii
- cerbii subadulți - corpul zvelt ţin capul sus gacirctul aproape vertical
subţire acoperit cu păr puţin nu prea lung icircndrăzneţi nu prea prudenţi
Boncănesc des icircndelungat
- cerbii de 6-14 ani - corpul masiv ţin capul ceva mai jos gacirctul mai
apropiat de orizontală gros acoperit cu păr mai mult şi mai lung Prudenţi
destul de atenţi mişcările domoale boncănesc scurt şi rar
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2067
Clase de vacircrstă
Masculi Femele
Clasa 0 Vițel
(născut icircn anul curent)Clasa 0 Vițea
(născută icircn anul curent)
Clasa 1 Tineret(născut icircn anul precedent)
Clasa 1 Tineret(născut icircn anul precedent)
Clasa 2 Subadulți
(2 - 5 ani)
Clasa 2 Adulte
(de 2 ani și peste)Clasa 3 Adulți
(6 - 10 ani)
Clasa 4 Bătracircni(11 ani și peste)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2167
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2267
Masculii
Suli ț ari (născuți icircn anul precedent)bull Format corporal subțire și zvelt
bull Trofeu icircn suliță
Icircn perioada recensămintelor de primăvarăSulițarii au coarnele icircn catifea
Indivizii cu sulițele curățate sunt din clasa 2
NB
Uneori se poate icircntacircmpla cabull Primul trofeu să se prezintă ramificat
saubull Trofeele succesive primului (ex al
doilea sau un trofeu icircn regresie) să seprezinte tot icircn sulițăRecunoașterea este totuși posibilă pentru că
primul trofeu este icircntotdeauna lipsit derozetă
NB
Clasa 1
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2367
Masculii
Sub-adul ț i (de la vacircrsta de 2 la 5 ani) bull Conformație intermediară
bull Criniera puțin dezvoltatăbull Coarne modest dezvoltate
bull Rozete bine vizibile
Icircn perioada recensămintelor deprimăvară
Subadulții sunt- printre primii care năpacircrlesc
- printre ultimii care pierdcoarnele
NB
Clasa 2
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2467
Masculii
Adul ț i (de la vacircrsta de 6 la 10 ani) bull Corp masiv
(aspect taurin)bull Dezvoltare mare a trenului anterior(centrul de greutate s-a mutat icircnainte)
bull Gacirct robust aproape orizontalbull Criniera bine evidențiatăbull Coarnele la apogeul dezvoltăriibull Cilindri frontali scurți
Icircn perioada recensămintelor de primăvarăAdulții sunt
- printre ultimii care năpacircrlesc- printre primii care pierd coarnele
NB
Clasa 3
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2567
Masculi
B ătracircni (vacircrsta de 11 ani și peste) bull Corpul cu semne de slăbire
bull Gacirct orizontal dar mai puțin robustbull Coarne icircn regresie
bull Comportament de evitare șiizolare
Icircn timpul recensămacircntului de
primăvarăcei icircn vacircrstă icircn vacircrstă sunt-ultimii care năpacircrlesc- primii care-și pierd coarnele
NB
Clasa 4
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2667
Femelele
bull Corp icircnălțatbull Cap scurt triunghiularbull Dimensiuni reduse
bull Icircn general icircși urmează mama
Clasa 1
Tineret (ciut ă de 1 an) (născut icircn anul precedent)
bull Forme alungitebull Bot ca de asinbull Abdomen și spate lăsate
bull Corp descărnat
Clasa 2
Adulte (ciute adulte) (peste vacircrsta de 2 ani)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2767
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2867
Aprecierea vacircrstei cerbului icircmpușcat
bullDupă dentiţie
- pacircnă la 2 frac12 ani vacircrsta se apreciază cu destulă exactitate după
apariţia dinţilor de lapte şi schimbarea lor cu cei permanenţi cu ajutorul
unui tabel
-După apariţia dentiţiei complete
- după culoarea
- gradul de uzură al dinţilor
- unghiul pe care icircl fac incisivii cu maxilarul inferior - creşte cu
vacircrsta de la circa 42 grade la 25 ani la 65 grade la 14-16 ani
Alte criterii
bulldupă lungimea şi grosimea cilindrilor frontali (metoda Harke)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2967
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3067
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3167
bull GLASUL cerbului mascul se numeşte bdquoboncănitrdquo sau rdquobrăhnitrdquobull Constituie un indicator al vacircrstei (cel bătracircn bocăneşte mai gros rar
şi scurt cel tacircnăr mai subţire mai icircndelung)bull Se aude dimineaţa şi seara uneori icircn cursul zilei Boncăneşte şi
culcat sau icircn scăldătoare Boncănitul icircn perioada de rut constituieuna dintre atracţiile vacircnătorii cerbului
bull Femela nu boncăneşte dar icircn anumite situaţii dă glas se vaită cacircndeste prinsă de cacircini scoate un sunet nazal un fel de sforăit cacircndeste speriată icircşi cheamă viţelul icircn perioada de rut cacircnd vrea să atragă taurul
bull Viţeii scot sunete prin care icircşi exteriorizează bucuriabull Glasul este şi un mijloc de comunicare icircntre cerbibull SIM Ţ URILE CERBULUI sunt foarte dezvoltate mai ales mirosul
excelent dezvoltat şi auzul bun
bull Văzul este suficient de bunbull bdquoDintre toate animalele sălbatice se consideră că cerbul posedă cele
mai fine simţuri luate icircmpreunărdquo (Raesfeld-Frevert 1957)bull LONGEVITATEA pacircnă la 18 - 20 de ani la ambele sexe icircn medie
10-15 ani icircn funcţie de intensitatea prădării
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3267
bull ECOLOGIEbull BIOTOPUL (MEDIUL DE VIAŢĂ)
bull Istoric a avut tendinţa de a fi strămutat de la cacircmpie şi dealuri icircn munţiunde a găsit adăpost Icircn unele regiuni cerbul a dispărut complet iar icircnaltele a fost mai tacircrziu reintrodus prin recolonizare naturală saureintroducere deliberată mai ales icircn regiunile din vestul ţării
bull populează p ădurile de munte de mare icircntindere adăpost hrană linişte
bull se poate obişnui cu anumite zgomote şi prezenţa omului dacă nu a avutde suferitbull Are nevoie de spaţii relativ maribull Sporadic la cacircmpie şi coline a coboracirct recent datorită suprapopulării din
zonele mai icircnalte
bull favorabile pădurile de foioase şi cele de amestec cu răşinoase ndash dacă au clase normale de vacircrstă parchete tinere - hrană arborete devacircrstă mijlocie - adăpost şi arborete de vacircrstă icircnaintată - producghindă jir alte fructe de pădure
bull mai puţin sensibil la condiţiile climatice decacirct căpriorul cu excepţia
stratului gros de zăpadăbull mortalitate icircn iernile grele după toamne fără fructificaţie la ghindă şi jirbull pierderi la viţei icircn caz de zăpezi abundente şi frig icircn iuniebull La ploi şi călduri nu reacţionează negativ
bull animal sedentar dar suprapopularea lipsa de hrană linişte icircl fac să migreze
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3367
Habitat
Păduri de mare icircntindere cu
copaci icircnalți
alternat cu zone mari de
pășunat
De la nivelul mării pacircnă peste limitapădurilor
Domeniul de altitudine
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3467
Pentru a gestiona o populație decerb trebuie s
ă se dispun
ă de o
suprafață de cel puțin 10000 dehectare
Habitat
Pentru a-și satisface cel mai bine
nevoile de bază cerbii de obicei
utilizează sezonier diferitele părți ale
zonei lor de viață icircn care se
deosebesc
bullstațiune de vară cu disponibilitatebună de hrană (de exemplu pajiști de
mare altitudine)
bullstațiune de iarnă cu icircnzăpezire
redusă (de exemplu pădurile de vale)
bull Disponibilitate de apă
bull Vastitatea terenului
bull Slabă perturbare antropică
bull Slabă icircnzăpezire
bullNecesități vitale
Cerbul este o specie cu plasticitateecologică mare capabil să colonizeze
medii diferite de la maquis-urileMediteranei (Sardinia) pacircnă la
pajiștile de creastă
Utilizarea habitatului
NB
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3567
Alimentație
Erbivor rumegător
cerbul se comportă ca
păscător intermediar
alternacircnd
culesul frunzelor cu păscutul
ierburilor
Cerbul este foarte versatil și
adaptabil icircn alegerea hranei
Dieta depinde icircn mare măsură de
disponibilitatea oferită de mediu icircn
diferite anotimpuri
Regim alimentar
Egal cu aproximativ 10 din
greutatea corpului
Necesar zilnic
Preferințealimentare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3667
bull Alimentaţiabull animal exclusiv erbivor
bull plante erbacee (64) frunze de arbori lujeri icircn creştere ciuperci altefructebull toamna se adăugă fructele arborilor de pădure cum ar fi ghinda şi jirulbull iarna plante erbacee rămase verzi frunze de mur vacircsc lujeri de plante
erbacee plante lemnoase muguri scoarţă de arbori licheni fructe de
scoruşi ghindă jir rădăcini frunze şi ierburi uscate plante agricole verzibull Spre deosebire de căprior nu este pretenţios la hranăbull Populează mai mult marginile pădurii cu arbori nu prea deşibull Hrana - mare influenţă icircn creşterea coarnelor cantităţi mari de fosfor şi
calciu icircn această
perioadă
bull Iarna perioada cea mai dificilă cacircnd zăpada icircmpiedică animalele să ajungă la sol unde se găsesc surse de hrană
bull Icircn lipsa altei hrane cerbii rod lujerii şi coaja arborilor - uneori pagube icircnsemnate
ndash se pot micşora prin administrarea de hrană complementară (facircnfrunzare furaje suculente ca tuberculi rădăcinoase concentrate) şi ndash culturi (ogoare) pentru vacircnat icircn poienile din păduri cu trifoi ovăz
napi varză furajeră sfeclă ameliorarea pajiştilor naturale etc
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3767
Alimentație
Exemplu de compoziție a dietei anuale a unui cerb
10 8
64
16
Fructe
bull ghindebull jirbull castane
bull Consumate icircn principal
icircn toamnă-iarnă
Plante arboricole
Lăstari muguri ramuri debullbrad argintiu
bullmolidbullfag
bullhellipConsumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante arbustive
Lăstari muguri ramuri de
bullrugi de murebullzmeurbullmătură verdebull
Consumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante erbacee
bull leguminoasebull graminee
bull hellipPredominante primăvarași vara dar consumate pe
tot parcursul anului
Ciclul vital și biologia reproducției
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3867
ș g p ț
Mascul Femela
Maturitate sexualăFiziologică 16 ndash 18 luni
Socială 7 ndash 8 ani 3 ani
Apogeul dezvoltării corporale 7 ani 4 ndash 5 ani
Durata gestației 234 ndash 238 zile
Ciclul estralDacă fertilizarea nu are loc ciclul estralse repetă la intervale de 18 zile pacircnă la
de 8 ori
Prolificitate 1 (nașteri gemelare foarte rare)
Greutatea la fătare 7 ndash 12 kg
Durata de alăptare 6 luni
Longevitate 18 ndash 20 ani
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3967
Biologia reproducţieiRaportul de sexe normal 11 pacircnă la 115
bull Dacă predomină ciutele (115 ndash 12) - icircnmulţire exagerată depăşireadensităţii scăderea greutăţii corporale a calităţii coarnelor prinparticiparea la icircmperechere şi a masculilor slabi
bull Dacă predomină taurii - lupte acerbe icircntre tauri icircn perioada de rutaccidente emigrare mai multe trofee
Maturitatea sexual ă - la femele 16 ndash 17 luni jumătate din ele restul la 28lunibull Masculii apţi pentru reproducţie la (4) 5 ndash 6 aniIcircmperecherea - icircn septembrie-octombrie (perioada bdquoboncănituluirdquo) cu
variaţii icircn funcţie de vreme Vremea călduroasă icircntacircrzie icircmperechereacea rece o gr
ăbe
şte
bull Se formează bdquogrupuri de goniţărdquo - un taur şi 2 ndash 7 ciute se adună icircnlocuri de boncănit parchete exploatate parchete icircn care plantaţia nu adepăşit icircnălţimea omului icircn poieni facircneţe pe teren plan Se recunoscdupă zgacircrieturile de pe pajişte icircn urma luptei cerbilor
bull Icircntre taurii rivali - uneori lupte acerbe terminate cu moartea unuia dintrerivali
bull Grupul de ciute - icircn apropierea taurului puternic asigură paza grupului(mănacircncă dar sunt atente la zgomot) taurul nefiind atent
bull animal de noapte şi de crepuscul inclusiv icircn perioada de rut(icircmperecherea noaptea) dar cacircnd reproducţia este icircn toi boncănitul
poate fi auzit şi toată ziua
Structura populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4067
p p ț
La populațiile icircn echilibru (adică icircn
care densitatea este aproape de
capacitatea portantă a mediului)
RS ==== 1 13
La populațiile icircn stare bună de
sănătate sunt bine reprezentate
clasele de tineret
O populație appenninică
Exemplu
SurseRegione Toscana 2000Gli ungulati delle Foreste Casentinesi
Proporția icircntre sexe (RS)
Proporția icircntre clasele de vacircrstă
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4167
Durata gesta ţ iei - 34 săptămacircni (8 frac12 luni)F ătarea - mai-iuniebull Grupul de ciute se desface ciutele gestante se retrag icircn locuri liniştite
pentru fătarebull Prolificitatea = 1 viţel la fătare foarte rar 2-3bull Viţelul protejat prin homocromie mirosul slab emanat icircn primele zile
nemişcat icircn caz de pericol ndash Se poate ridica icircşi urmează mama curacircnd după fătare alăturacircndu-se
cacircrdului la 2 săptămacircni ndash icircnţărcat la 2 luni ndash Rămacircne cu mama aproape 1 an pacircnă la următoarea perioadă de
fătareSporul anual la cerb icircn condiţiile ţării noastre = 40 ndash 50 (65 ndash 70 icircn Europa
Centrală)
Factori limitanți
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4267
Duşmani boli accidente
bull Răpitori
bullcel mai dăunător - lupul mai ales pe zăpadă cu crustă nu susţinegreutatea cerbului icirci icircngreunează mişcareabullcacircinii ciobăneşti hoinari pradă vițeii Cacircinii hoinari sălbăticiţi tind să icircnlocuiască lupul mai ales la viţeibullpagube mai reduse racircsul şi ursulbull Braconajul
bull Mortalitateabull creşte icircn iernile cu temperatură scăzută şi zăpadă cu crustă care icircmpiedică accesul la hrana de pe sol icircn iernile după toamnă fără fructificaţie la ghindă jirbullZăpezile abundente frigul icircn iunie - pierderi la viţei
bull Accidente - pericolul creşte cu sporirea circulaţieibull Boli - cerbul rezistentbullSe menţionează antraxul hipodermoza gălbeaza Cephenomia rufibarbis
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4367
Factori limitanți de origine naturală
Factori climatici
Icircn unele zone zăpada abundentă și prelungită este un factor
de mortalitate importantă
Icircn Apenini impactul acestui factor nu este cunoscut
Prădarea
Lupul vacircnacircnd icircn haită este capabil să prade chiar
exemplare de mari dimensiuni
Racircsul dacă este prezent exercită o prădare limitată asupra
vițeilor
Patologia Nu pare a fi cauză importantă a mortalității
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4467
Factori limitanți
Factori limitanți de origine antropică
TulburăriCerbul este extrem de sensibil la liniște perturbații cauzate
de prezența așezărilor omenești și de activități cum ar fi
turismul drumețiile vacircnătoarea etc
Cacircini fără stăpacircn
Pot reprezenta la nivel local cauze importante ale mortalității
al căror impact nu este precis cuantificabil icircn prezent icircn
special pentru țara noastră
Braconaj
Accidente cuvehicule auto
Mecanizareaagricolă
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4567
Competiția interspecifică
Căprior
Icircn unele cazuri populațiilor mari de cerb le corespunde o
densitate scăzută de căprior Icircn mod normal icircnsă
suprapunerea de nișă ecologică icircntre cele două specii estefoarte redusă
Lopătar
Introducerea lopătarului asupra unei populații de cerb dintr-o
zona icircmprejmuită poate avea impact grav ca de exemplu icircnregiunea italiană Bosco della Mesola
Mistreț
Nu există cazuri confirmate de interferență negativă icircntre
cerb și aceste două speciiMuflon
Factori limitanți
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4667
Etologie
bullSociabilitatea constituirea şi conducerea grupurilor
bullCerbul este animal sociabil (gregar) de toamna pacircnă primăvara
bull Cacircrdurile mixte de animale adulte grupuri de bdquogoni ţărdquo se formează numai icircnperioada boncănitului pentru o perioadă de 4 ndash 6 săptămacircni
bull Icircn restul anului se formează grupuri separate de tauri şi ciute
bullCiuta-mamă viţelul (viţeaua) ei şi juninca cu viţelul ei sau suliţarul din anulprecedent formează aşa-numitul grup de familie căruia după perioada deboncănit i se poate ataşa eventual şi cacircte un taur de 2 ndash 3 ani formacircnd grupul de
iarnă
bullMai multe cacircrduri mici se contopesc icircn unul mare icircn iernile grele icircn caz delipsuri primejdie cacircnd animalele sunt deranjate continuu
bull Taurii de la 3 ani icircn sus formează şi ei grupuri separate de iernat care se menţinşi icircn perioada creşterii coarnelor (aprilie-iulie)
bull Taurii bătracircni stau singuri eventual cacircte 2 ndash 3 cam de aceeaşi categorie
bullConstituirea grupului se face pentru ajutor reciproc semnalarea eventualelorprimejdii Cu cacirct sunt mai mulţi indivizi probabilitatea observării duşmanului estemai mare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4767
bull Grupurile de ciute şi viţei (suliţari juninci cerbi de 2 ndash 3 ani) suntconduse de cacircte o ciută cu viţel cu icircnsuşiri superioare de a sesiza pericolul şia lua iniţiativa indiferent de vacircrstă
bull Are un rol important icircn protecţia grupului şi alegerea locului de odihnăIcircmpuşcarea ei este interzisă deoarece viţelul orfan deşi tolerat de gruprămacircne icircn urmă cu dezvoltarea dacă supravieţuieşte (este lipsit de protecţiehrană conducere)bull Grupurile de tauri de vacircrstă mijlocie sunt conduse icircn general de cerbulcel mai puternic
bull Grupurile de cerbi bătracircni sunt conduse de cel mai puţin bătracircn
bull Sezonier animalele fac deplasări lungi uneori peste 10 km pentru iernare icircncondiţii mai favorabile sau icircn perioada icircmperecherilor masculii icircnvinşi
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4867
Boncănitul
Boncănitul semnalează acustic posesia haremuluiPuterea cu care este emis corelează cu condiția fizică a subiectului
Masculii mai ldquodebilirdquo icircși recunosc icircn general propria inferioritate și evită
confruntarea directă
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4967
Mersul icircn paralel
Marșul icircn paralel este oconfruntare rituală și precede
confruntarea directă dacircnd
masculului mai puțin prestant oultimă posibilitate de a evita lupta
Fiecare pretendent expuneceluilalt flancul propriu cu opostură ce pune icircn evidență
dezvoltarea coarnelor
Cei 2 masculi merg alăturați circa100 ndash 200 metri studiindu-se
reciproc
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5067
Lupta icircntre masculi
Confruntarea directă are loc numai icircntre masculi de conformație șiagresivitate egale și raprezintă soluția extremă pentru definirea raporturilor
de dominanță Pretendenții icircncrucișează
coarnele și incep o luptă de icircmpingere Icircn majoritatea cazurilor nu se produc consecințe crude
icircnvingătorul și icircnvinsul ies nevătămați din confruntare
Etologie
Cacirc d i f l l
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1267
Ciclul coarnelor
Icircn timpul recensămacircntului de primăvară (martie)
bull Indivizii cu sulițe icircn catifea au circa 1 anbull Indivizii cu sulițe curățate au circa 2 ani
Dezvoltarea primelor coarne
NB
8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
I F M A M In Il A S O N D I F M A M In
Aparițiacilindrilorfrontali
Curățareasulițelor CădereasulițelorCreștereasulițelor Sulițe curățate Creștereacelui de-al 2-lea trofeu
Vacircrsta
Luna
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1367
Ciclul coarnelor
Indivizii icircn vacircrstă icircși curăță și pierd coarnele icircnaintea celor tineri
Timpii de curățare și cădere
Icircncepacircnd cu al 2-lea trofeu
Căderea
(februarie-aprilie)
Coarne icircncatifea
Coarnecurățate
Curățarea(lulie-august)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1467
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1567
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1667
Denti ţ ia cerbului- formată din 32-34 de dinţi după formula
bull I 03 C (1)1 PM 33 M 33 = 34 (32)
bull Incisivii lipsesc de pe maxilarul superior fiind icircnlocuiţi cu o bordură
elastică (gingiile icircngroşate) Cerbul taie icircn parte cu incisivii de pemaxilarul inferior şi striveşte restul de bordură Această caracteristică se observă pe lujerii rupţi mai ales iarna
bull Caninul de pe maxilarul superior lipseşte la femelă care are 32 dinţiLa mascul este rudimentar şi considerat trofeu Caninul de pe
maxilarul inferior are formă de incisiv şi este lipit de eibull Premolarii cu incisivii = dentiţia de laptebull Se ajunge la dentiţia permanentă completă la 25 ani (30 luni)
Longevitatea - pacircnă la 18 - 20 de ani la ambele sexe icircn medie 10-15ani icircn funcţie de intensitatea prădării
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1767
Dentiția maxilarului inferior
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1867
Dentiția și cojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1967
Aprecierea vacircrstei
Aprecierea vacircrstei cerbului viu
Necesară pentru a cunoaşte ponderea claselor de vacircrstă importantă icircn
gospodărirea efectivelor
Criterii
bulldupă urmă
bulldupă aspectul corpului şi comportamentul animalelor vii
- cerbii subadulți - corpul zvelt ţin capul sus gacirctul aproape vertical
subţire acoperit cu păr puţin nu prea lung icircndrăzneţi nu prea prudenţi
Boncănesc des icircndelungat
- cerbii de 6-14 ani - corpul masiv ţin capul ceva mai jos gacirctul mai
apropiat de orizontală gros acoperit cu păr mai mult şi mai lung Prudenţi
destul de atenţi mişcările domoale boncănesc scurt şi rar
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2067
Clase de vacircrstă
Masculi Femele
Clasa 0 Vițel
(născut icircn anul curent)Clasa 0 Vițea
(născută icircn anul curent)
Clasa 1 Tineret(născut icircn anul precedent)
Clasa 1 Tineret(născut icircn anul precedent)
Clasa 2 Subadulți
(2 - 5 ani)
Clasa 2 Adulte
(de 2 ani și peste)Clasa 3 Adulți
(6 - 10 ani)
Clasa 4 Bătracircni(11 ani și peste)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2167
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2267
Masculii
Suli ț ari (născuți icircn anul precedent)bull Format corporal subțire și zvelt
bull Trofeu icircn suliță
Icircn perioada recensămintelor de primăvarăSulițarii au coarnele icircn catifea
Indivizii cu sulițele curățate sunt din clasa 2
NB
Uneori se poate icircntacircmpla cabull Primul trofeu să se prezintă ramificat
saubull Trofeele succesive primului (ex al
doilea sau un trofeu icircn regresie) să seprezinte tot icircn sulițăRecunoașterea este totuși posibilă pentru că
primul trofeu este icircntotdeauna lipsit derozetă
NB
Clasa 1
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2367
Masculii
Sub-adul ț i (de la vacircrsta de 2 la 5 ani) bull Conformație intermediară
bull Criniera puțin dezvoltatăbull Coarne modest dezvoltate
bull Rozete bine vizibile
Icircn perioada recensămintelor deprimăvară
Subadulții sunt- printre primii care năpacircrlesc
- printre ultimii care pierdcoarnele
NB
Clasa 2
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2467
Masculii
Adul ț i (de la vacircrsta de 6 la 10 ani) bull Corp masiv
(aspect taurin)bull Dezvoltare mare a trenului anterior(centrul de greutate s-a mutat icircnainte)
bull Gacirct robust aproape orizontalbull Criniera bine evidențiatăbull Coarnele la apogeul dezvoltăriibull Cilindri frontali scurți
Icircn perioada recensămintelor de primăvarăAdulții sunt
- printre ultimii care năpacircrlesc- printre primii care pierd coarnele
NB
Clasa 3
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2567
Masculi
B ătracircni (vacircrsta de 11 ani și peste) bull Corpul cu semne de slăbire
bull Gacirct orizontal dar mai puțin robustbull Coarne icircn regresie
bull Comportament de evitare șiizolare
Icircn timpul recensămacircntului de
primăvarăcei icircn vacircrstă icircn vacircrstă sunt-ultimii care năpacircrlesc- primii care-și pierd coarnele
NB
Clasa 4
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2667
Femelele
bull Corp icircnălțatbull Cap scurt triunghiularbull Dimensiuni reduse
bull Icircn general icircși urmează mama
Clasa 1
Tineret (ciut ă de 1 an) (născut icircn anul precedent)
bull Forme alungitebull Bot ca de asinbull Abdomen și spate lăsate
bull Corp descărnat
Clasa 2
Adulte (ciute adulte) (peste vacircrsta de 2 ani)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2767
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2867
Aprecierea vacircrstei cerbului icircmpușcat
bullDupă dentiţie
- pacircnă la 2 frac12 ani vacircrsta se apreciază cu destulă exactitate după
apariţia dinţilor de lapte şi schimbarea lor cu cei permanenţi cu ajutorul
unui tabel
-După apariţia dentiţiei complete
- după culoarea
- gradul de uzură al dinţilor
- unghiul pe care icircl fac incisivii cu maxilarul inferior - creşte cu
vacircrsta de la circa 42 grade la 25 ani la 65 grade la 14-16 ani
Alte criterii
bulldupă lungimea şi grosimea cilindrilor frontali (metoda Harke)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2967
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3067
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3167
bull GLASUL cerbului mascul se numeşte bdquoboncănitrdquo sau rdquobrăhnitrdquobull Constituie un indicator al vacircrstei (cel bătracircn bocăneşte mai gros rar
şi scurt cel tacircnăr mai subţire mai icircndelung)bull Se aude dimineaţa şi seara uneori icircn cursul zilei Boncăneşte şi
culcat sau icircn scăldătoare Boncănitul icircn perioada de rut constituieuna dintre atracţiile vacircnătorii cerbului
bull Femela nu boncăneşte dar icircn anumite situaţii dă glas se vaită cacircndeste prinsă de cacircini scoate un sunet nazal un fel de sforăit cacircndeste speriată icircşi cheamă viţelul icircn perioada de rut cacircnd vrea să atragă taurul
bull Viţeii scot sunete prin care icircşi exteriorizează bucuriabull Glasul este şi un mijloc de comunicare icircntre cerbibull SIM Ţ URILE CERBULUI sunt foarte dezvoltate mai ales mirosul
excelent dezvoltat şi auzul bun
bull Văzul este suficient de bunbull bdquoDintre toate animalele sălbatice se consideră că cerbul posedă cele
mai fine simţuri luate icircmpreunărdquo (Raesfeld-Frevert 1957)bull LONGEVITATEA pacircnă la 18 - 20 de ani la ambele sexe icircn medie
10-15 ani icircn funcţie de intensitatea prădării
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3267
bull ECOLOGIEbull BIOTOPUL (MEDIUL DE VIAŢĂ)
bull Istoric a avut tendinţa de a fi strămutat de la cacircmpie şi dealuri icircn munţiunde a găsit adăpost Icircn unele regiuni cerbul a dispărut complet iar icircnaltele a fost mai tacircrziu reintrodus prin recolonizare naturală saureintroducere deliberată mai ales icircn regiunile din vestul ţării
bull populează p ădurile de munte de mare icircntindere adăpost hrană linişte
bull se poate obişnui cu anumite zgomote şi prezenţa omului dacă nu a avutde suferitbull Are nevoie de spaţii relativ maribull Sporadic la cacircmpie şi coline a coboracirct recent datorită suprapopulării din
zonele mai icircnalte
bull favorabile pădurile de foioase şi cele de amestec cu răşinoase ndash dacă au clase normale de vacircrstă parchete tinere - hrană arborete devacircrstă mijlocie - adăpost şi arborete de vacircrstă icircnaintată - producghindă jir alte fructe de pădure
bull mai puţin sensibil la condiţiile climatice decacirct căpriorul cu excepţia
stratului gros de zăpadăbull mortalitate icircn iernile grele după toamne fără fructificaţie la ghindă şi jirbull pierderi la viţei icircn caz de zăpezi abundente şi frig icircn iuniebull La ploi şi călduri nu reacţionează negativ
bull animal sedentar dar suprapopularea lipsa de hrană linişte icircl fac să migreze
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3367
Habitat
Păduri de mare icircntindere cu
copaci icircnalți
alternat cu zone mari de
pășunat
De la nivelul mării pacircnă peste limitapădurilor
Domeniul de altitudine
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3467
Pentru a gestiona o populație decerb trebuie s
ă se dispun
ă de o
suprafață de cel puțin 10000 dehectare
Habitat
Pentru a-și satisface cel mai bine
nevoile de bază cerbii de obicei
utilizează sezonier diferitele părți ale
zonei lor de viață icircn care se
deosebesc
bullstațiune de vară cu disponibilitatebună de hrană (de exemplu pajiști de
mare altitudine)
bullstațiune de iarnă cu icircnzăpezire
redusă (de exemplu pădurile de vale)
bull Disponibilitate de apă
bull Vastitatea terenului
bull Slabă perturbare antropică
bull Slabă icircnzăpezire
bullNecesități vitale
Cerbul este o specie cu plasticitateecologică mare capabil să colonizeze
medii diferite de la maquis-urileMediteranei (Sardinia) pacircnă la
pajiștile de creastă
Utilizarea habitatului
NB
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3567
Alimentație
Erbivor rumegător
cerbul se comportă ca
păscător intermediar
alternacircnd
culesul frunzelor cu păscutul
ierburilor
Cerbul este foarte versatil și
adaptabil icircn alegerea hranei
Dieta depinde icircn mare măsură de
disponibilitatea oferită de mediu icircn
diferite anotimpuri
Regim alimentar
Egal cu aproximativ 10 din
greutatea corpului
Necesar zilnic
Preferințealimentare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3667
bull Alimentaţiabull animal exclusiv erbivor
bull plante erbacee (64) frunze de arbori lujeri icircn creştere ciuperci altefructebull toamna se adăugă fructele arborilor de pădure cum ar fi ghinda şi jirulbull iarna plante erbacee rămase verzi frunze de mur vacircsc lujeri de plante
erbacee plante lemnoase muguri scoarţă de arbori licheni fructe de
scoruşi ghindă jir rădăcini frunze şi ierburi uscate plante agricole verzibull Spre deosebire de căprior nu este pretenţios la hranăbull Populează mai mult marginile pădurii cu arbori nu prea deşibull Hrana - mare influenţă icircn creşterea coarnelor cantităţi mari de fosfor şi
calciu icircn această
perioadă
bull Iarna perioada cea mai dificilă cacircnd zăpada icircmpiedică animalele să ajungă la sol unde se găsesc surse de hrană
bull Icircn lipsa altei hrane cerbii rod lujerii şi coaja arborilor - uneori pagube icircnsemnate
ndash se pot micşora prin administrarea de hrană complementară (facircnfrunzare furaje suculente ca tuberculi rădăcinoase concentrate) şi ndash culturi (ogoare) pentru vacircnat icircn poienile din păduri cu trifoi ovăz
napi varză furajeră sfeclă ameliorarea pajiştilor naturale etc
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3767
Alimentație
Exemplu de compoziție a dietei anuale a unui cerb
10 8
64
16
Fructe
bull ghindebull jirbull castane
bull Consumate icircn principal
icircn toamnă-iarnă
Plante arboricole
Lăstari muguri ramuri debullbrad argintiu
bullmolidbullfag
bullhellipConsumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante arbustive
Lăstari muguri ramuri de
bullrugi de murebullzmeurbullmătură verdebull
Consumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante erbacee
bull leguminoasebull graminee
bull hellipPredominante primăvarași vara dar consumate pe
tot parcursul anului
Ciclul vital și biologia reproducției
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3867
ș g p ț
Mascul Femela
Maturitate sexualăFiziologică 16 ndash 18 luni
Socială 7 ndash 8 ani 3 ani
Apogeul dezvoltării corporale 7 ani 4 ndash 5 ani
Durata gestației 234 ndash 238 zile
Ciclul estralDacă fertilizarea nu are loc ciclul estralse repetă la intervale de 18 zile pacircnă la
de 8 ori
Prolificitate 1 (nașteri gemelare foarte rare)
Greutatea la fătare 7 ndash 12 kg
Durata de alăptare 6 luni
Longevitate 18 ndash 20 ani
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3967
Biologia reproducţieiRaportul de sexe normal 11 pacircnă la 115
bull Dacă predomină ciutele (115 ndash 12) - icircnmulţire exagerată depăşireadensităţii scăderea greutăţii corporale a calităţii coarnelor prinparticiparea la icircmperechere şi a masculilor slabi
bull Dacă predomină taurii - lupte acerbe icircntre tauri icircn perioada de rutaccidente emigrare mai multe trofee
Maturitatea sexual ă - la femele 16 ndash 17 luni jumătate din ele restul la 28lunibull Masculii apţi pentru reproducţie la (4) 5 ndash 6 aniIcircmperecherea - icircn septembrie-octombrie (perioada bdquoboncănituluirdquo) cu
variaţii icircn funcţie de vreme Vremea călduroasă icircntacircrzie icircmperechereacea rece o gr
ăbe
şte
bull Se formează bdquogrupuri de goniţărdquo - un taur şi 2 ndash 7 ciute se adună icircnlocuri de boncănit parchete exploatate parchete icircn care plantaţia nu adepăşit icircnălţimea omului icircn poieni facircneţe pe teren plan Se recunoscdupă zgacircrieturile de pe pajişte icircn urma luptei cerbilor
bull Icircntre taurii rivali - uneori lupte acerbe terminate cu moartea unuia dintrerivali
bull Grupul de ciute - icircn apropierea taurului puternic asigură paza grupului(mănacircncă dar sunt atente la zgomot) taurul nefiind atent
bull animal de noapte şi de crepuscul inclusiv icircn perioada de rut(icircmperecherea noaptea) dar cacircnd reproducţia este icircn toi boncănitul
poate fi auzit şi toată ziua
Structura populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4067
p p ț
La populațiile icircn echilibru (adică icircn
care densitatea este aproape de
capacitatea portantă a mediului)
RS ==== 1 13
La populațiile icircn stare bună de
sănătate sunt bine reprezentate
clasele de tineret
O populație appenninică
Exemplu
SurseRegione Toscana 2000Gli ungulati delle Foreste Casentinesi
Proporția icircntre sexe (RS)
Proporția icircntre clasele de vacircrstă
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4167
Durata gesta ţ iei - 34 săptămacircni (8 frac12 luni)F ătarea - mai-iuniebull Grupul de ciute se desface ciutele gestante se retrag icircn locuri liniştite
pentru fătarebull Prolificitatea = 1 viţel la fătare foarte rar 2-3bull Viţelul protejat prin homocromie mirosul slab emanat icircn primele zile
nemişcat icircn caz de pericol ndash Se poate ridica icircşi urmează mama curacircnd după fătare alăturacircndu-se
cacircrdului la 2 săptămacircni ndash icircnţărcat la 2 luni ndash Rămacircne cu mama aproape 1 an pacircnă la următoarea perioadă de
fătareSporul anual la cerb icircn condiţiile ţării noastre = 40 ndash 50 (65 ndash 70 icircn Europa
Centrală)
Factori limitanți
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4267
Duşmani boli accidente
bull Răpitori
bullcel mai dăunător - lupul mai ales pe zăpadă cu crustă nu susţinegreutatea cerbului icirci icircngreunează mişcareabullcacircinii ciobăneşti hoinari pradă vițeii Cacircinii hoinari sălbăticiţi tind să icircnlocuiască lupul mai ales la viţeibullpagube mai reduse racircsul şi ursulbull Braconajul
bull Mortalitateabull creşte icircn iernile cu temperatură scăzută şi zăpadă cu crustă care icircmpiedică accesul la hrana de pe sol icircn iernile după toamnă fără fructificaţie la ghindă jirbullZăpezile abundente frigul icircn iunie - pierderi la viţei
bull Accidente - pericolul creşte cu sporirea circulaţieibull Boli - cerbul rezistentbullSe menţionează antraxul hipodermoza gălbeaza Cephenomia rufibarbis
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4367
Factori limitanți de origine naturală
Factori climatici
Icircn unele zone zăpada abundentă și prelungită este un factor
de mortalitate importantă
Icircn Apenini impactul acestui factor nu este cunoscut
Prădarea
Lupul vacircnacircnd icircn haită este capabil să prade chiar
exemplare de mari dimensiuni
Racircsul dacă este prezent exercită o prădare limitată asupra
vițeilor
Patologia Nu pare a fi cauză importantă a mortalității
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4467
Factori limitanți
Factori limitanți de origine antropică
TulburăriCerbul este extrem de sensibil la liniște perturbații cauzate
de prezența așezărilor omenești și de activități cum ar fi
turismul drumețiile vacircnătoarea etc
Cacircini fără stăpacircn
Pot reprezenta la nivel local cauze importante ale mortalității
al căror impact nu este precis cuantificabil icircn prezent icircn
special pentru țara noastră
Braconaj
Accidente cuvehicule auto
Mecanizareaagricolă
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4567
Competiția interspecifică
Căprior
Icircn unele cazuri populațiilor mari de cerb le corespunde o
densitate scăzută de căprior Icircn mod normal icircnsă
suprapunerea de nișă ecologică icircntre cele două specii estefoarte redusă
Lopătar
Introducerea lopătarului asupra unei populații de cerb dintr-o
zona icircmprejmuită poate avea impact grav ca de exemplu icircnregiunea italiană Bosco della Mesola
Mistreț
Nu există cazuri confirmate de interferență negativă icircntre
cerb și aceste două speciiMuflon
Factori limitanți
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4667
Etologie
bullSociabilitatea constituirea şi conducerea grupurilor
bullCerbul este animal sociabil (gregar) de toamna pacircnă primăvara
bull Cacircrdurile mixte de animale adulte grupuri de bdquogoni ţărdquo se formează numai icircnperioada boncănitului pentru o perioadă de 4 ndash 6 săptămacircni
bull Icircn restul anului se formează grupuri separate de tauri şi ciute
bullCiuta-mamă viţelul (viţeaua) ei şi juninca cu viţelul ei sau suliţarul din anulprecedent formează aşa-numitul grup de familie căruia după perioada deboncănit i se poate ataşa eventual şi cacircte un taur de 2 ndash 3 ani formacircnd grupul de
iarnă
bullMai multe cacircrduri mici se contopesc icircn unul mare icircn iernile grele icircn caz delipsuri primejdie cacircnd animalele sunt deranjate continuu
bull Taurii de la 3 ani icircn sus formează şi ei grupuri separate de iernat care se menţinşi icircn perioada creşterii coarnelor (aprilie-iulie)
bull Taurii bătracircni stau singuri eventual cacircte 2 ndash 3 cam de aceeaşi categorie
bullConstituirea grupului se face pentru ajutor reciproc semnalarea eventualelorprimejdii Cu cacirct sunt mai mulţi indivizi probabilitatea observării duşmanului estemai mare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4767
bull Grupurile de ciute şi viţei (suliţari juninci cerbi de 2 ndash 3 ani) suntconduse de cacircte o ciută cu viţel cu icircnsuşiri superioare de a sesiza pericolul şia lua iniţiativa indiferent de vacircrstă
bull Are un rol important icircn protecţia grupului şi alegerea locului de odihnăIcircmpuşcarea ei este interzisă deoarece viţelul orfan deşi tolerat de gruprămacircne icircn urmă cu dezvoltarea dacă supravieţuieşte (este lipsit de protecţiehrană conducere)bull Grupurile de tauri de vacircrstă mijlocie sunt conduse icircn general de cerbulcel mai puternic
bull Grupurile de cerbi bătracircni sunt conduse de cel mai puţin bătracircn
bull Sezonier animalele fac deplasări lungi uneori peste 10 km pentru iernare icircncondiţii mai favorabile sau icircn perioada icircmperecherilor masculii icircnvinşi
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4867
Boncănitul
Boncănitul semnalează acustic posesia haremuluiPuterea cu care este emis corelează cu condiția fizică a subiectului
Masculii mai ldquodebilirdquo icircși recunosc icircn general propria inferioritate și evită
confruntarea directă
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4967
Mersul icircn paralel
Marșul icircn paralel este oconfruntare rituală și precede
confruntarea directă dacircnd
masculului mai puțin prestant oultimă posibilitate de a evita lupta
Fiecare pretendent expuneceluilalt flancul propriu cu opostură ce pune icircn evidență
dezvoltarea coarnelor
Cei 2 masculi merg alăturați circa100 ndash 200 metri studiindu-se
reciproc
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5067
Lupta icircntre masculi
Confruntarea directă are loc numai icircntre masculi de conformație șiagresivitate egale și raprezintă soluția extremă pentru definirea raporturilor
de dominanță Pretendenții icircncrucișează
coarnele și incep o luptă de icircmpingere Icircn majoritatea cazurilor nu se produc consecințe crude
icircnvingătorul și icircnvinsul ies nevătămați din confruntare
Etologie
Cacirc d i f l l
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1367
Ciclul coarnelor
Indivizii icircn vacircrstă icircși curăță și pierd coarnele icircnaintea celor tineri
Timpii de curățare și cădere
Icircncepacircnd cu al 2-lea trofeu
Căderea
(februarie-aprilie)
Coarne icircncatifea
Coarnecurățate
Curățarea(lulie-august)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1467
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1567
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1667
Denti ţ ia cerbului- formată din 32-34 de dinţi după formula
bull I 03 C (1)1 PM 33 M 33 = 34 (32)
bull Incisivii lipsesc de pe maxilarul superior fiind icircnlocuiţi cu o bordură
elastică (gingiile icircngroşate) Cerbul taie icircn parte cu incisivii de pemaxilarul inferior şi striveşte restul de bordură Această caracteristică se observă pe lujerii rupţi mai ales iarna
bull Caninul de pe maxilarul superior lipseşte la femelă care are 32 dinţiLa mascul este rudimentar şi considerat trofeu Caninul de pe
maxilarul inferior are formă de incisiv şi este lipit de eibull Premolarii cu incisivii = dentiţia de laptebull Se ajunge la dentiţia permanentă completă la 25 ani (30 luni)
Longevitatea - pacircnă la 18 - 20 de ani la ambele sexe icircn medie 10-15ani icircn funcţie de intensitatea prădării
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1767
Dentiția maxilarului inferior
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1867
Dentiția și cojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1967
Aprecierea vacircrstei
Aprecierea vacircrstei cerbului viu
Necesară pentru a cunoaşte ponderea claselor de vacircrstă importantă icircn
gospodărirea efectivelor
Criterii
bulldupă urmă
bulldupă aspectul corpului şi comportamentul animalelor vii
- cerbii subadulți - corpul zvelt ţin capul sus gacirctul aproape vertical
subţire acoperit cu păr puţin nu prea lung icircndrăzneţi nu prea prudenţi
Boncănesc des icircndelungat
- cerbii de 6-14 ani - corpul masiv ţin capul ceva mai jos gacirctul mai
apropiat de orizontală gros acoperit cu păr mai mult şi mai lung Prudenţi
destul de atenţi mişcările domoale boncănesc scurt şi rar
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2067
Clase de vacircrstă
Masculi Femele
Clasa 0 Vițel
(născut icircn anul curent)Clasa 0 Vițea
(născută icircn anul curent)
Clasa 1 Tineret(născut icircn anul precedent)
Clasa 1 Tineret(născut icircn anul precedent)
Clasa 2 Subadulți
(2 - 5 ani)
Clasa 2 Adulte
(de 2 ani și peste)Clasa 3 Adulți
(6 - 10 ani)
Clasa 4 Bătracircni(11 ani și peste)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2167
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2267
Masculii
Suli ț ari (născuți icircn anul precedent)bull Format corporal subțire și zvelt
bull Trofeu icircn suliță
Icircn perioada recensămintelor de primăvarăSulițarii au coarnele icircn catifea
Indivizii cu sulițele curățate sunt din clasa 2
NB
Uneori se poate icircntacircmpla cabull Primul trofeu să se prezintă ramificat
saubull Trofeele succesive primului (ex al
doilea sau un trofeu icircn regresie) să seprezinte tot icircn sulițăRecunoașterea este totuși posibilă pentru că
primul trofeu este icircntotdeauna lipsit derozetă
NB
Clasa 1
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2367
Masculii
Sub-adul ț i (de la vacircrsta de 2 la 5 ani) bull Conformație intermediară
bull Criniera puțin dezvoltatăbull Coarne modest dezvoltate
bull Rozete bine vizibile
Icircn perioada recensămintelor deprimăvară
Subadulții sunt- printre primii care năpacircrlesc
- printre ultimii care pierdcoarnele
NB
Clasa 2
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2467
Masculii
Adul ț i (de la vacircrsta de 6 la 10 ani) bull Corp masiv
(aspect taurin)bull Dezvoltare mare a trenului anterior(centrul de greutate s-a mutat icircnainte)
bull Gacirct robust aproape orizontalbull Criniera bine evidențiatăbull Coarnele la apogeul dezvoltăriibull Cilindri frontali scurți
Icircn perioada recensămintelor de primăvarăAdulții sunt
- printre ultimii care năpacircrlesc- printre primii care pierd coarnele
NB
Clasa 3
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2567
Masculi
B ătracircni (vacircrsta de 11 ani și peste) bull Corpul cu semne de slăbire
bull Gacirct orizontal dar mai puțin robustbull Coarne icircn regresie
bull Comportament de evitare șiizolare
Icircn timpul recensămacircntului de
primăvarăcei icircn vacircrstă icircn vacircrstă sunt-ultimii care năpacircrlesc- primii care-și pierd coarnele
NB
Clasa 4
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2667
Femelele
bull Corp icircnălțatbull Cap scurt triunghiularbull Dimensiuni reduse
bull Icircn general icircși urmează mama
Clasa 1
Tineret (ciut ă de 1 an) (născut icircn anul precedent)
bull Forme alungitebull Bot ca de asinbull Abdomen și spate lăsate
bull Corp descărnat
Clasa 2
Adulte (ciute adulte) (peste vacircrsta de 2 ani)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2767
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2867
Aprecierea vacircrstei cerbului icircmpușcat
bullDupă dentiţie
- pacircnă la 2 frac12 ani vacircrsta se apreciază cu destulă exactitate după
apariţia dinţilor de lapte şi schimbarea lor cu cei permanenţi cu ajutorul
unui tabel
-După apariţia dentiţiei complete
- după culoarea
- gradul de uzură al dinţilor
- unghiul pe care icircl fac incisivii cu maxilarul inferior - creşte cu
vacircrsta de la circa 42 grade la 25 ani la 65 grade la 14-16 ani
Alte criterii
bulldupă lungimea şi grosimea cilindrilor frontali (metoda Harke)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2967
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3067
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3167
bull GLASUL cerbului mascul se numeşte bdquoboncănitrdquo sau rdquobrăhnitrdquobull Constituie un indicator al vacircrstei (cel bătracircn bocăneşte mai gros rar
şi scurt cel tacircnăr mai subţire mai icircndelung)bull Se aude dimineaţa şi seara uneori icircn cursul zilei Boncăneşte şi
culcat sau icircn scăldătoare Boncănitul icircn perioada de rut constituieuna dintre atracţiile vacircnătorii cerbului
bull Femela nu boncăneşte dar icircn anumite situaţii dă glas se vaită cacircndeste prinsă de cacircini scoate un sunet nazal un fel de sforăit cacircndeste speriată icircşi cheamă viţelul icircn perioada de rut cacircnd vrea să atragă taurul
bull Viţeii scot sunete prin care icircşi exteriorizează bucuriabull Glasul este şi un mijloc de comunicare icircntre cerbibull SIM Ţ URILE CERBULUI sunt foarte dezvoltate mai ales mirosul
excelent dezvoltat şi auzul bun
bull Văzul este suficient de bunbull bdquoDintre toate animalele sălbatice se consideră că cerbul posedă cele
mai fine simţuri luate icircmpreunărdquo (Raesfeld-Frevert 1957)bull LONGEVITATEA pacircnă la 18 - 20 de ani la ambele sexe icircn medie
10-15 ani icircn funcţie de intensitatea prădării
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3267
bull ECOLOGIEbull BIOTOPUL (MEDIUL DE VIAŢĂ)
bull Istoric a avut tendinţa de a fi strămutat de la cacircmpie şi dealuri icircn munţiunde a găsit adăpost Icircn unele regiuni cerbul a dispărut complet iar icircnaltele a fost mai tacircrziu reintrodus prin recolonizare naturală saureintroducere deliberată mai ales icircn regiunile din vestul ţării
bull populează p ădurile de munte de mare icircntindere adăpost hrană linişte
bull se poate obişnui cu anumite zgomote şi prezenţa omului dacă nu a avutde suferitbull Are nevoie de spaţii relativ maribull Sporadic la cacircmpie şi coline a coboracirct recent datorită suprapopulării din
zonele mai icircnalte
bull favorabile pădurile de foioase şi cele de amestec cu răşinoase ndash dacă au clase normale de vacircrstă parchete tinere - hrană arborete devacircrstă mijlocie - adăpost şi arborete de vacircrstă icircnaintată - producghindă jir alte fructe de pădure
bull mai puţin sensibil la condiţiile climatice decacirct căpriorul cu excepţia
stratului gros de zăpadăbull mortalitate icircn iernile grele după toamne fără fructificaţie la ghindă şi jirbull pierderi la viţei icircn caz de zăpezi abundente şi frig icircn iuniebull La ploi şi călduri nu reacţionează negativ
bull animal sedentar dar suprapopularea lipsa de hrană linişte icircl fac să migreze
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3367
Habitat
Păduri de mare icircntindere cu
copaci icircnalți
alternat cu zone mari de
pășunat
De la nivelul mării pacircnă peste limitapădurilor
Domeniul de altitudine
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3467
Pentru a gestiona o populație decerb trebuie s
ă se dispun
ă de o
suprafață de cel puțin 10000 dehectare
Habitat
Pentru a-și satisface cel mai bine
nevoile de bază cerbii de obicei
utilizează sezonier diferitele părți ale
zonei lor de viață icircn care se
deosebesc
bullstațiune de vară cu disponibilitatebună de hrană (de exemplu pajiști de
mare altitudine)
bullstațiune de iarnă cu icircnzăpezire
redusă (de exemplu pădurile de vale)
bull Disponibilitate de apă
bull Vastitatea terenului
bull Slabă perturbare antropică
bull Slabă icircnzăpezire
bullNecesități vitale
Cerbul este o specie cu plasticitateecologică mare capabil să colonizeze
medii diferite de la maquis-urileMediteranei (Sardinia) pacircnă la
pajiștile de creastă
Utilizarea habitatului
NB
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3567
Alimentație
Erbivor rumegător
cerbul se comportă ca
păscător intermediar
alternacircnd
culesul frunzelor cu păscutul
ierburilor
Cerbul este foarte versatil și
adaptabil icircn alegerea hranei
Dieta depinde icircn mare măsură de
disponibilitatea oferită de mediu icircn
diferite anotimpuri
Regim alimentar
Egal cu aproximativ 10 din
greutatea corpului
Necesar zilnic
Preferințealimentare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3667
bull Alimentaţiabull animal exclusiv erbivor
bull plante erbacee (64) frunze de arbori lujeri icircn creştere ciuperci altefructebull toamna se adăugă fructele arborilor de pădure cum ar fi ghinda şi jirulbull iarna plante erbacee rămase verzi frunze de mur vacircsc lujeri de plante
erbacee plante lemnoase muguri scoarţă de arbori licheni fructe de
scoruşi ghindă jir rădăcini frunze şi ierburi uscate plante agricole verzibull Spre deosebire de căprior nu este pretenţios la hranăbull Populează mai mult marginile pădurii cu arbori nu prea deşibull Hrana - mare influenţă icircn creşterea coarnelor cantităţi mari de fosfor şi
calciu icircn această
perioadă
bull Iarna perioada cea mai dificilă cacircnd zăpada icircmpiedică animalele să ajungă la sol unde se găsesc surse de hrană
bull Icircn lipsa altei hrane cerbii rod lujerii şi coaja arborilor - uneori pagube icircnsemnate
ndash se pot micşora prin administrarea de hrană complementară (facircnfrunzare furaje suculente ca tuberculi rădăcinoase concentrate) şi ndash culturi (ogoare) pentru vacircnat icircn poienile din păduri cu trifoi ovăz
napi varză furajeră sfeclă ameliorarea pajiştilor naturale etc
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3767
Alimentație
Exemplu de compoziție a dietei anuale a unui cerb
10 8
64
16
Fructe
bull ghindebull jirbull castane
bull Consumate icircn principal
icircn toamnă-iarnă
Plante arboricole
Lăstari muguri ramuri debullbrad argintiu
bullmolidbullfag
bullhellipConsumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante arbustive
Lăstari muguri ramuri de
bullrugi de murebullzmeurbullmătură verdebull
Consumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante erbacee
bull leguminoasebull graminee
bull hellipPredominante primăvarași vara dar consumate pe
tot parcursul anului
Ciclul vital și biologia reproducției
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3867
ș g p ț
Mascul Femela
Maturitate sexualăFiziologică 16 ndash 18 luni
Socială 7 ndash 8 ani 3 ani
Apogeul dezvoltării corporale 7 ani 4 ndash 5 ani
Durata gestației 234 ndash 238 zile
Ciclul estralDacă fertilizarea nu are loc ciclul estralse repetă la intervale de 18 zile pacircnă la
de 8 ori
Prolificitate 1 (nașteri gemelare foarte rare)
Greutatea la fătare 7 ndash 12 kg
Durata de alăptare 6 luni
Longevitate 18 ndash 20 ani
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3967
Biologia reproducţieiRaportul de sexe normal 11 pacircnă la 115
bull Dacă predomină ciutele (115 ndash 12) - icircnmulţire exagerată depăşireadensităţii scăderea greutăţii corporale a calităţii coarnelor prinparticiparea la icircmperechere şi a masculilor slabi
bull Dacă predomină taurii - lupte acerbe icircntre tauri icircn perioada de rutaccidente emigrare mai multe trofee
Maturitatea sexual ă - la femele 16 ndash 17 luni jumătate din ele restul la 28lunibull Masculii apţi pentru reproducţie la (4) 5 ndash 6 aniIcircmperecherea - icircn septembrie-octombrie (perioada bdquoboncănituluirdquo) cu
variaţii icircn funcţie de vreme Vremea călduroasă icircntacircrzie icircmperechereacea rece o gr
ăbe
şte
bull Se formează bdquogrupuri de goniţărdquo - un taur şi 2 ndash 7 ciute se adună icircnlocuri de boncănit parchete exploatate parchete icircn care plantaţia nu adepăşit icircnălţimea omului icircn poieni facircneţe pe teren plan Se recunoscdupă zgacircrieturile de pe pajişte icircn urma luptei cerbilor
bull Icircntre taurii rivali - uneori lupte acerbe terminate cu moartea unuia dintrerivali
bull Grupul de ciute - icircn apropierea taurului puternic asigură paza grupului(mănacircncă dar sunt atente la zgomot) taurul nefiind atent
bull animal de noapte şi de crepuscul inclusiv icircn perioada de rut(icircmperecherea noaptea) dar cacircnd reproducţia este icircn toi boncănitul
poate fi auzit şi toată ziua
Structura populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4067
p p ț
La populațiile icircn echilibru (adică icircn
care densitatea este aproape de
capacitatea portantă a mediului)
RS ==== 1 13
La populațiile icircn stare bună de
sănătate sunt bine reprezentate
clasele de tineret
O populație appenninică
Exemplu
SurseRegione Toscana 2000Gli ungulati delle Foreste Casentinesi
Proporția icircntre sexe (RS)
Proporția icircntre clasele de vacircrstă
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4167
Durata gesta ţ iei - 34 săptămacircni (8 frac12 luni)F ătarea - mai-iuniebull Grupul de ciute se desface ciutele gestante se retrag icircn locuri liniştite
pentru fătarebull Prolificitatea = 1 viţel la fătare foarte rar 2-3bull Viţelul protejat prin homocromie mirosul slab emanat icircn primele zile
nemişcat icircn caz de pericol ndash Se poate ridica icircşi urmează mama curacircnd după fătare alăturacircndu-se
cacircrdului la 2 săptămacircni ndash icircnţărcat la 2 luni ndash Rămacircne cu mama aproape 1 an pacircnă la următoarea perioadă de
fătareSporul anual la cerb icircn condiţiile ţării noastre = 40 ndash 50 (65 ndash 70 icircn Europa
Centrală)
Factori limitanți
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4267
Duşmani boli accidente
bull Răpitori
bullcel mai dăunător - lupul mai ales pe zăpadă cu crustă nu susţinegreutatea cerbului icirci icircngreunează mişcareabullcacircinii ciobăneşti hoinari pradă vițeii Cacircinii hoinari sălbăticiţi tind să icircnlocuiască lupul mai ales la viţeibullpagube mai reduse racircsul şi ursulbull Braconajul
bull Mortalitateabull creşte icircn iernile cu temperatură scăzută şi zăpadă cu crustă care icircmpiedică accesul la hrana de pe sol icircn iernile după toamnă fără fructificaţie la ghindă jirbullZăpezile abundente frigul icircn iunie - pierderi la viţei
bull Accidente - pericolul creşte cu sporirea circulaţieibull Boli - cerbul rezistentbullSe menţionează antraxul hipodermoza gălbeaza Cephenomia rufibarbis
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4367
Factori limitanți de origine naturală
Factori climatici
Icircn unele zone zăpada abundentă și prelungită este un factor
de mortalitate importantă
Icircn Apenini impactul acestui factor nu este cunoscut
Prădarea
Lupul vacircnacircnd icircn haită este capabil să prade chiar
exemplare de mari dimensiuni
Racircsul dacă este prezent exercită o prădare limitată asupra
vițeilor
Patologia Nu pare a fi cauză importantă a mortalității
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4467
Factori limitanți
Factori limitanți de origine antropică
TulburăriCerbul este extrem de sensibil la liniște perturbații cauzate
de prezența așezărilor omenești și de activități cum ar fi
turismul drumețiile vacircnătoarea etc
Cacircini fără stăpacircn
Pot reprezenta la nivel local cauze importante ale mortalității
al căror impact nu este precis cuantificabil icircn prezent icircn
special pentru țara noastră
Braconaj
Accidente cuvehicule auto
Mecanizareaagricolă
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4567
Competiția interspecifică
Căprior
Icircn unele cazuri populațiilor mari de cerb le corespunde o
densitate scăzută de căprior Icircn mod normal icircnsă
suprapunerea de nișă ecologică icircntre cele două specii estefoarte redusă
Lopătar
Introducerea lopătarului asupra unei populații de cerb dintr-o
zona icircmprejmuită poate avea impact grav ca de exemplu icircnregiunea italiană Bosco della Mesola
Mistreț
Nu există cazuri confirmate de interferență negativă icircntre
cerb și aceste două speciiMuflon
Factori limitanți
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4667
Etologie
bullSociabilitatea constituirea şi conducerea grupurilor
bullCerbul este animal sociabil (gregar) de toamna pacircnă primăvara
bull Cacircrdurile mixte de animale adulte grupuri de bdquogoni ţărdquo se formează numai icircnperioada boncănitului pentru o perioadă de 4 ndash 6 săptămacircni
bull Icircn restul anului se formează grupuri separate de tauri şi ciute
bullCiuta-mamă viţelul (viţeaua) ei şi juninca cu viţelul ei sau suliţarul din anulprecedent formează aşa-numitul grup de familie căruia după perioada deboncănit i se poate ataşa eventual şi cacircte un taur de 2 ndash 3 ani formacircnd grupul de
iarnă
bullMai multe cacircrduri mici se contopesc icircn unul mare icircn iernile grele icircn caz delipsuri primejdie cacircnd animalele sunt deranjate continuu
bull Taurii de la 3 ani icircn sus formează şi ei grupuri separate de iernat care se menţinşi icircn perioada creşterii coarnelor (aprilie-iulie)
bull Taurii bătracircni stau singuri eventual cacircte 2 ndash 3 cam de aceeaşi categorie
bullConstituirea grupului se face pentru ajutor reciproc semnalarea eventualelorprimejdii Cu cacirct sunt mai mulţi indivizi probabilitatea observării duşmanului estemai mare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4767
bull Grupurile de ciute şi viţei (suliţari juninci cerbi de 2 ndash 3 ani) suntconduse de cacircte o ciută cu viţel cu icircnsuşiri superioare de a sesiza pericolul şia lua iniţiativa indiferent de vacircrstă
bull Are un rol important icircn protecţia grupului şi alegerea locului de odihnăIcircmpuşcarea ei este interzisă deoarece viţelul orfan deşi tolerat de gruprămacircne icircn urmă cu dezvoltarea dacă supravieţuieşte (este lipsit de protecţiehrană conducere)bull Grupurile de tauri de vacircrstă mijlocie sunt conduse icircn general de cerbulcel mai puternic
bull Grupurile de cerbi bătracircni sunt conduse de cel mai puţin bătracircn
bull Sezonier animalele fac deplasări lungi uneori peste 10 km pentru iernare icircncondiţii mai favorabile sau icircn perioada icircmperecherilor masculii icircnvinşi
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4867
Boncănitul
Boncănitul semnalează acustic posesia haremuluiPuterea cu care este emis corelează cu condiția fizică a subiectului
Masculii mai ldquodebilirdquo icircși recunosc icircn general propria inferioritate și evită
confruntarea directă
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4967
Mersul icircn paralel
Marșul icircn paralel este oconfruntare rituală și precede
confruntarea directă dacircnd
masculului mai puțin prestant oultimă posibilitate de a evita lupta
Fiecare pretendent expuneceluilalt flancul propriu cu opostură ce pune icircn evidență
dezvoltarea coarnelor
Cei 2 masculi merg alăturați circa100 ndash 200 metri studiindu-se
reciproc
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5067
Lupta icircntre masculi
Confruntarea directă are loc numai icircntre masculi de conformație șiagresivitate egale și raprezintă soluția extremă pentru definirea raporturilor
de dominanță Pretendenții icircncrucișează
coarnele și incep o luptă de icircmpingere Icircn majoritatea cazurilor nu se produc consecințe crude
icircnvingătorul și icircnvinsul ies nevătămați din confruntare
Etologie
Cacirc d i f l l
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1467
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1567
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1667
Denti ţ ia cerbului- formată din 32-34 de dinţi după formula
bull I 03 C (1)1 PM 33 M 33 = 34 (32)
bull Incisivii lipsesc de pe maxilarul superior fiind icircnlocuiţi cu o bordură
elastică (gingiile icircngroşate) Cerbul taie icircn parte cu incisivii de pemaxilarul inferior şi striveşte restul de bordură Această caracteristică se observă pe lujerii rupţi mai ales iarna
bull Caninul de pe maxilarul superior lipseşte la femelă care are 32 dinţiLa mascul este rudimentar şi considerat trofeu Caninul de pe
maxilarul inferior are formă de incisiv şi este lipit de eibull Premolarii cu incisivii = dentiţia de laptebull Se ajunge la dentiţia permanentă completă la 25 ani (30 luni)
Longevitatea - pacircnă la 18 - 20 de ani la ambele sexe icircn medie 10-15ani icircn funcţie de intensitatea prădării
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1767
Dentiția maxilarului inferior
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1867
Dentiția și cojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1967
Aprecierea vacircrstei
Aprecierea vacircrstei cerbului viu
Necesară pentru a cunoaşte ponderea claselor de vacircrstă importantă icircn
gospodărirea efectivelor
Criterii
bulldupă urmă
bulldupă aspectul corpului şi comportamentul animalelor vii
- cerbii subadulți - corpul zvelt ţin capul sus gacirctul aproape vertical
subţire acoperit cu păr puţin nu prea lung icircndrăzneţi nu prea prudenţi
Boncănesc des icircndelungat
- cerbii de 6-14 ani - corpul masiv ţin capul ceva mai jos gacirctul mai
apropiat de orizontală gros acoperit cu păr mai mult şi mai lung Prudenţi
destul de atenţi mişcările domoale boncănesc scurt şi rar
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2067
Clase de vacircrstă
Masculi Femele
Clasa 0 Vițel
(născut icircn anul curent)Clasa 0 Vițea
(născută icircn anul curent)
Clasa 1 Tineret(născut icircn anul precedent)
Clasa 1 Tineret(născut icircn anul precedent)
Clasa 2 Subadulți
(2 - 5 ani)
Clasa 2 Adulte
(de 2 ani și peste)Clasa 3 Adulți
(6 - 10 ani)
Clasa 4 Bătracircni(11 ani și peste)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2167
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2267
Masculii
Suli ț ari (născuți icircn anul precedent)bull Format corporal subțire și zvelt
bull Trofeu icircn suliță
Icircn perioada recensămintelor de primăvarăSulițarii au coarnele icircn catifea
Indivizii cu sulițele curățate sunt din clasa 2
NB
Uneori se poate icircntacircmpla cabull Primul trofeu să se prezintă ramificat
saubull Trofeele succesive primului (ex al
doilea sau un trofeu icircn regresie) să seprezinte tot icircn sulițăRecunoașterea este totuși posibilă pentru că
primul trofeu este icircntotdeauna lipsit derozetă
NB
Clasa 1
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2367
Masculii
Sub-adul ț i (de la vacircrsta de 2 la 5 ani) bull Conformație intermediară
bull Criniera puțin dezvoltatăbull Coarne modest dezvoltate
bull Rozete bine vizibile
Icircn perioada recensămintelor deprimăvară
Subadulții sunt- printre primii care năpacircrlesc
- printre ultimii care pierdcoarnele
NB
Clasa 2
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2467
Masculii
Adul ț i (de la vacircrsta de 6 la 10 ani) bull Corp masiv
(aspect taurin)bull Dezvoltare mare a trenului anterior(centrul de greutate s-a mutat icircnainte)
bull Gacirct robust aproape orizontalbull Criniera bine evidențiatăbull Coarnele la apogeul dezvoltăriibull Cilindri frontali scurți
Icircn perioada recensămintelor de primăvarăAdulții sunt
- printre ultimii care năpacircrlesc- printre primii care pierd coarnele
NB
Clasa 3
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2567
Masculi
B ătracircni (vacircrsta de 11 ani și peste) bull Corpul cu semne de slăbire
bull Gacirct orizontal dar mai puțin robustbull Coarne icircn regresie
bull Comportament de evitare șiizolare
Icircn timpul recensămacircntului de
primăvarăcei icircn vacircrstă icircn vacircrstă sunt-ultimii care năpacircrlesc- primii care-și pierd coarnele
NB
Clasa 4
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2667
Femelele
bull Corp icircnălțatbull Cap scurt triunghiularbull Dimensiuni reduse
bull Icircn general icircși urmează mama
Clasa 1
Tineret (ciut ă de 1 an) (născut icircn anul precedent)
bull Forme alungitebull Bot ca de asinbull Abdomen și spate lăsate
bull Corp descărnat
Clasa 2
Adulte (ciute adulte) (peste vacircrsta de 2 ani)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2767
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2867
Aprecierea vacircrstei cerbului icircmpușcat
bullDupă dentiţie
- pacircnă la 2 frac12 ani vacircrsta se apreciază cu destulă exactitate după
apariţia dinţilor de lapte şi schimbarea lor cu cei permanenţi cu ajutorul
unui tabel
-După apariţia dentiţiei complete
- după culoarea
- gradul de uzură al dinţilor
- unghiul pe care icircl fac incisivii cu maxilarul inferior - creşte cu
vacircrsta de la circa 42 grade la 25 ani la 65 grade la 14-16 ani
Alte criterii
bulldupă lungimea şi grosimea cilindrilor frontali (metoda Harke)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2967
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3067
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3167
bull GLASUL cerbului mascul se numeşte bdquoboncănitrdquo sau rdquobrăhnitrdquobull Constituie un indicator al vacircrstei (cel bătracircn bocăneşte mai gros rar
şi scurt cel tacircnăr mai subţire mai icircndelung)bull Se aude dimineaţa şi seara uneori icircn cursul zilei Boncăneşte şi
culcat sau icircn scăldătoare Boncănitul icircn perioada de rut constituieuna dintre atracţiile vacircnătorii cerbului
bull Femela nu boncăneşte dar icircn anumite situaţii dă glas se vaită cacircndeste prinsă de cacircini scoate un sunet nazal un fel de sforăit cacircndeste speriată icircşi cheamă viţelul icircn perioada de rut cacircnd vrea să atragă taurul
bull Viţeii scot sunete prin care icircşi exteriorizează bucuriabull Glasul este şi un mijloc de comunicare icircntre cerbibull SIM Ţ URILE CERBULUI sunt foarte dezvoltate mai ales mirosul
excelent dezvoltat şi auzul bun
bull Văzul este suficient de bunbull bdquoDintre toate animalele sălbatice se consideră că cerbul posedă cele
mai fine simţuri luate icircmpreunărdquo (Raesfeld-Frevert 1957)bull LONGEVITATEA pacircnă la 18 - 20 de ani la ambele sexe icircn medie
10-15 ani icircn funcţie de intensitatea prădării
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3267
bull ECOLOGIEbull BIOTOPUL (MEDIUL DE VIAŢĂ)
bull Istoric a avut tendinţa de a fi strămutat de la cacircmpie şi dealuri icircn munţiunde a găsit adăpost Icircn unele regiuni cerbul a dispărut complet iar icircnaltele a fost mai tacircrziu reintrodus prin recolonizare naturală saureintroducere deliberată mai ales icircn regiunile din vestul ţării
bull populează p ădurile de munte de mare icircntindere adăpost hrană linişte
bull se poate obişnui cu anumite zgomote şi prezenţa omului dacă nu a avutde suferitbull Are nevoie de spaţii relativ maribull Sporadic la cacircmpie şi coline a coboracirct recent datorită suprapopulării din
zonele mai icircnalte
bull favorabile pădurile de foioase şi cele de amestec cu răşinoase ndash dacă au clase normale de vacircrstă parchete tinere - hrană arborete devacircrstă mijlocie - adăpost şi arborete de vacircrstă icircnaintată - producghindă jir alte fructe de pădure
bull mai puţin sensibil la condiţiile climatice decacirct căpriorul cu excepţia
stratului gros de zăpadăbull mortalitate icircn iernile grele după toamne fără fructificaţie la ghindă şi jirbull pierderi la viţei icircn caz de zăpezi abundente şi frig icircn iuniebull La ploi şi călduri nu reacţionează negativ
bull animal sedentar dar suprapopularea lipsa de hrană linişte icircl fac să migreze
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3367
Habitat
Păduri de mare icircntindere cu
copaci icircnalți
alternat cu zone mari de
pășunat
De la nivelul mării pacircnă peste limitapădurilor
Domeniul de altitudine
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3467
Pentru a gestiona o populație decerb trebuie s
ă se dispun
ă de o
suprafață de cel puțin 10000 dehectare
Habitat
Pentru a-și satisface cel mai bine
nevoile de bază cerbii de obicei
utilizează sezonier diferitele părți ale
zonei lor de viață icircn care se
deosebesc
bullstațiune de vară cu disponibilitatebună de hrană (de exemplu pajiști de
mare altitudine)
bullstațiune de iarnă cu icircnzăpezire
redusă (de exemplu pădurile de vale)
bull Disponibilitate de apă
bull Vastitatea terenului
bull Slabă perturbare antropică
bull Slabă icircnzăpezire
bullNecesități vitale
Cerbul este o specie cu plasticitateecologică mare capabil să colonizeze
medii diferite de la maquis-urileMediteranei (Sardinia) pacircnă la
pajiștile de creastă
Utilizarea habitatului
NB
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3567
Alimentație
Erbivor rumegător
cerbul se comportă ca
păscător intermediar
alternacircnd
culesul frunzelor cu păscutul
ierburilor
Cerbul este foarte versatil și
adaptabil icircn alegerea hranei
Dieta depinde icircn mare măsură de
disponibilitatea oferită de mediu icircn
diferite anotimpuri
Regim alimentar
Egal cu aproximativ 10 din
greutatea corpului
Necesar zilnic
Preferințealimentare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3667
bull Alimentaţiabull animal exclusiv erbivor
bull plante erbacee (64) frunze de arbori lujeri icircn creştere ciuperci altefructebull toamna se adăugă fructele arborilor de pădure cum ar fi ghinda şi jirulbull iarna plante erbacee rămase verzi frunze de mur vacircsc lujeri de plante
erbacee plante lemnoase muguri scoarţă de arbori licheni fructe de
scoruşi ghindă jir rădăcini frunze şi ierburi uscate plante agricole verzibull Spre deosebire de căprior nu este pretenţios la hranăbull Populează mai mult marginile pădurii cu arbori nu prea deşibull Hrana - mare influenţă icircn creşterea coarnelor cantităţi mari de fosfor şi
calciu icircn această
perioadă
bull Iarna perioada cea mai dificilă cacircnd zăpada icircmpiedică animalele să ajungă la sol unde se găsesc surse de hrană
bull Icircn lipsa altei hrane cerbii rod lujerii şi coaja arborilor - uneori pagube icircnsemnate
ndash se pot micşora prin administrarea de hrană complementară (facircnfrunzare furaje suculente ca tuberculi rădăcinoase concentrate) şi ndash culturi (ogoare) pentru vacircnat icircn poienile din păduri cu trifoi ovăz
napi varză furajeră sfeclă ameliorarea pajiştilor naturale etc
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3767
Alimentație
Exemplu de compoziție a dietei anuale a unui cerb
10 8
64
16
Fructe
bull ghindebull jirbull castane
bull Consumate icircn principal
icircn toamnă-iarnă
Plante arboricole
Lăstari muguri ramuri debullbrad argintiu
bullmolidbullfag
bullhellipConsumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante arbustive
Lăstari muguri ramuri de
bullrugi de murebullzmeurbullmătură verdebull
Consumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante erbacee
bull leguminoasebull graminee
bull hellipPredominante primăvarași vara dar consumate pe
tot parcursul anului
Ciclul vital și biologia reproducției
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3867
ș g p ț
Mascul Femela
Maturitate sexualăFiziologică 16 ndash 18 luni
Socială 7 ndash 8 ani 3 ani
Apogeul dezvoltării corporale 7 ani 4 ndash 5 ani
Durata gestației 234 ndash 238 zile
Ciclul estralDacă fertilizarea nu are loc ciclul estralse repetă la intervale de 18 zile pacircnă la
de 8 ori
Prolificitate 1 (nașteri gemelare foarte rare)
Greutatea la fătare 7 ndash 12 kg
Durata de alăptare 6 luni
Longevitate 18 ndash 20 ani
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3967
Biologia reproducţieiRaportul de sexe normal 11 pacircnă la 115
bull Dacă predomină ciutele (115 ndash 12) - icircnmulţire exagerată depăşireadensităţii scăderea greutăţii corporale a calităţii coarnelor prinparticiparea la icircmperechere şi a masculilor slabi
bull Dacă predomină taurii - lupte acerbe icircntre tauri icircn perioada de rutaccidente emigrare mai multe trofee
Maturitatea sexual ă - la femele 16 ndash 17 luni jumătate din ele restul la 28lunibull Masculii apţi pentru reproducţie la (4) 5 ndash 6 aniIcircmperecherea - icircn septembrie-octombrie (perioada bdquoboncănituluirdquo) cu
variaţii icircn funcţie de vreme Vremea călduroasă icircntacircrzie icircmperechereacea rece o gr
ăbe
şte
bull Se formează bdquogrupuri de goniţărdquo - un taur şi 2 ndash 7 ciute se adună icircnlocuri de boncănit parchete exploatate parchete icircn care plantaţia nu adepăşit icircnălţimea omului icircn poieni facircneţe pe teren plan Se recunoscdupă zgacircrieturile de pe pajişte icircn urma luptei cerbilor
bull Icircntre taurii rivali - uneori lupte acerbe terminate cu moartea unuia dintrerivali
bull Grupul de ciute - icircn apropierea taurului puternic asigură paza grupului(mănacircncă dar sunt atente la zgomot) taurul nefiind atent
bull animal de noapte şi de crepuscul inclusiv icircn perioada de rut(icircmperecherea noaptea) dar cacircnd reproducţia este icircn toi boncănitul
poate fi auzit şi toată ziua
Structura populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4067
p p ț
La populațiile icircn echilibru (adică icircn
care densitatea este aproape de
capacitatea portantă a mediului)
RS ==== 1 13
La populațiile icircn stare bună de
sănătate sunt bine reprezentate
clasele de tineret
O populație appenninică
Exemplu
SurseRegione Toscana 2000Gli ungulati delle Foreste Casentinesi
Proporția icircntre sexe (RS)
Proporția icircntre clasele de vacircrstă
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4167
Durata gesta ţ iei - 34 săptămacircni (8 frac12 luni)F ătarea - mai-iuniebull Grupul de ciute se desface ciutele gestante se retrag icircn locuri liniştite
pentru fătarebull Prolificitatea = 1 viţel la fătare foarte rar 2-3bull Viţelul protejat prin homocromie mirosul slab emanat icircn primele zile
nemişcat icircn caz de pericol ndash Se poate ridica icircşi urmează mama curacircnd după fătare alăturacircndu-se
cacircrdului la 2 săptămacircni ndash icircnţărcat la 2 luni ndash Rămacircne cu mama aproape 1 an pacircnă la următoarea perioadă de
fătareSporul anual la cerb icircn condiţiile ţării noastre = 40 ndash 50 (65 ndash 70 icircn Europa
Centrală)
Factori limitanți
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4267
Duşmani boli accidente
bull Răpitori
bullcel mai dăunător - lupul mai ales pe zăpadă cu crustă nu susţinegreutatea cerbului icirci icircngreunează mişcareabullcacircinii ciobăneşti hoinari pradă vițeii Cacircinii hoinari sălbăticiţi tind să icircnlocuiască lupul mai ales la viţeibullpagube mai reduse racircsul şi ursulbull Braconajul
bull Mortalitateabull creşte icircn iernile cu temperatură scăzută şi zăpadă cu crustă care icircmpiedică accesul la hrana de pe sol icircn iernile după toamnă fără fructificaţie la ghindă jirbullZăpezile abundente frigul icircn iunie - pierderi la viţei
bull Accidente - pericolul creşte cu sporirea circulaţieibull Boli - cerbul rezistentbullSe menţionează antraxul hipodermoza gălbeaza Cephenomia rufibarbis
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4367
Factori limitanți de origine naturală
Factori climatici
Icircn unele zone zăpada abundentă și prelungită este un factor
de mortalitate importantă
Icircn Apenini impactul acestui factor nu este cunoscut
Prădarea
Lupul vacircnacircnd icircn haită este capabil să prade chiar
exemplare de mari dimensiuni
Racircsul dacă este prezent exercită o prădare limitată asupra
vițeilor
Patologia Nu pare a fi cauză importantă a mortalității
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4467
Factori limitanți
Factori limitanți de origine antropică
TulburăriCerbul este extrem de sensibil la liniște perturbații cauzate
de prezența așezărilor omenești și de activități cum ar fi
turismul drumețiile vacircnătoarea etc
Cacircini fără stăpacircn
Pot reprezenta la nivel local cauze importante ale mortalității
al căror impact nu este precis cuantificabil icircn prezent icircn
special pentru țara noastră
Braconaj
Accidente cuvehicule auto
Mecanizareaagricolă
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4567
Competiția interspecifică
Căprior
Icircn unele cazuri populațiilor mari de cerb le corespunde o
densitate scăzută de căprior Icircn mod normal icircnsă
suprapunerea de nișă ecologică icircntre cele două specii estefoarte redusă
Lopătar
Introducerea lopătarului asupra unei populații de cerb dintr-o
zona icircmprejmuită poate avea impact grav ca de exemplu icircnregiunea italiană Bosco della Mesola
Mistreț
Nu există cazuri confirmate de interferență negativă icircntre
cerb și aceste două speciiMuflon
Factori limitanți
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4667
Etologie
bullSociabilitatea constituirea şi conducerea grupurilor
bullCerbul este animal sociabil (gregar) de toamna pacircnă primăvara
bull Cacircrdurile mixte de animale adulte grupuri de bdquogoni ţărdquo se formează numai icircnperioada boncănitului pentru o perioadă de 4 ndash 6 săptămacircni
bull Icircn restul anului se formează grupuri separate de tauri şi ciute
bullCiuta-mamă viţelul (viţeaua) ei şi juninca cu viţelul ei sau suliţarul din anulprecedent formează aşa-numitul grup de familie căruia după perioada deboncănit i se poate ataşa eventual şi cacircte un taur de 2 ndash 3 ani formacircnd grupul de
iarnă
bullMai multe cacircrduri mici se contopesc icircn unul mare icircn iernile grele icircn caz delipsuri primejdie cacircnd animalele sunt deranjate continuu
bull Taurii de la 3 ani icircn sus formează şi ei grupuri separate de iernat care se menţinşi icircn perioada creşterii coarnelor (aprilie-iulie)
bull Taurii bătracircni stau singuri eventual cacircte 2 ndash 3 cam de aceeaşi categorie
bullConstituirea grupului se face pentru ajutor reciproc semnalarea eventualelorprimejdii Cu cacirct sunt mai mulţi indivizi probabilitatea observării duşmanului estemai mare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4767
bull Grupurile de ciute şi viţei (suliţari juninci cerbi de 2 ndash 3 ani) suntconduse de cacircte o ciută cu viţel cu icircnsuşiri superioare de a sesiza pericolul şia lua iniţiativa indiferent de vacircrstă
bull Are un rol important icircn protecţia grupului şi alegerea locului de odihnăIcircmpuşcarea ei este interzisă deoarece viţelul orfan deşi tolerat de gruprămacircne icircn urmă cu dezvoltarea dacă supravieţuieşte (este lipsit de protecţiehrană conducere)bull Grupurile de tauri de vacircrstă mijlocie sunt conduse icircn general de cerbulcel mai puternic
bull Grupurile de cerbi bătracircni sunt conduse de cel mai puţin bătracircn
bull Sezonier animalele fac deplasări lungi uneori peste 10 km pentru iernare icircncondiţii mai favorabile sau icircn perioada icircmperecherilor masculii icircnvinşi
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4867
Boncănitul
Boncănitul semnalează acustic posesia haremuluiPuterea cu care este emis corelează cu condiția fizică a subiectului
Masculii mai ldquodebilirdquo icircși recunosc icircn general propria inferioritate și evită
confruntarea directă
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4967
Mersul icircn paralel
Marșul icircn paralel este oconfruntare rituală și precede
confruntarea directă dacircnd
masculului mai puțin prestant oultimă posibilitate de a evita lupta
Fiecare pretendent expuneceluilalt flancul propriu cu opostură ce pune icircn evidență
dezvoltarea coarnelor
Cei 2 masculi merg alăturați circa100 ndash 200 metri studiindu-se
reciproc
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5067
Lupta icircntre masculi
Confruntarea directă are loc numai icircntre masculi de conformație șiagresivitate egale și raprezintă soluția extremă pentru definirea raporturilor
de dominanță Pretendenții icircncrucișează
coarnele și incep o luptă de icircmpingere Icircn majoritatea cazurilor nu se produc consecințe crude
icircnvingătorul și icircnvinsul ies nevătămați din confruntare
Etologie
Cacirc d i f l l
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1567
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1667
Denti ţ ia cerbului- formată din 32-34 de dinţi după formula
bull I 03 C (1)1 PM 33 M 33 = 34 (32)
bull Incisivii lipsesc de pe maxilarul superior fiind icircnlocuiţi cu o bordură
elastică (gingiile icircngroşate) Cerbul taie icircn parte cu incisivii de pemaxilarul inferior şi striveşte restul de bordură Această caracteristică se observă pe lujerii rupţi mai ales iarna
bull Caninul de pe maxilarul superior lipseşte la femelă care are 32 dinţiLa mascul este rudimentar şi considerat trofeu Caninul de pe
maxilarul inferior are formă de incisiv şi este lipit de eibull Premolarii cu incisivii = dentiţia de laptebull Se ajunge la dentiţia permanentă completă la 25 ani (30 luni)
Longevitatea - pacircnă la 18 - 20 de ani la ambele sexe icircn medie 10-15ani icircn funcţie de intensitatea prădării
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1767
Dentiția maxilarului inferior
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1867
Dentiția și cojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1967
Aprecierea vacircrstei
Aprecierea vacircrstei cerbului viu
Necesară pentru a cunoaşte ponderea claselor de vacircrstă importantă icircn
gospodărirea efectivelor
Criterii
bulldupă urmă
bulldupă aspectul corpului şi comportamentul animalelor vii
- cerbii subadulți - corpul zvelt ţin capul sus gacirctul aproape vertical
subţire acoperit cu păr puţin nu prea lung icircndrăzneţi nu prea prudenţi
Boncănesc des icircndelungat
- cerbii de 6-14 ani - corpul masiv ţin capul ceva mai jos gacirctul mai
apropiat de orizontală gros acoperit cu păr mai mult şi mai lung Prudenţi
destul de atenţi mişcările domoale boncănesc scurt şi rar
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2067
Clase de vacircrstă
Masculi Femele
Clasa 0 Vițel
(născut icircn anul curent)Clasa 0 Vițea
(născută icircn anul curent)
Clasa 1 Tineret(născut icircn anul precedent)
Clasa 1 Tineret(născut icircn anul precedent)
Clasa 2 Subadulți
(2 - 5 ani)
Clasa 2 Adulte
(de 2 ani și peste)Clasa 3 Adulți
(6 - 10 ani)
Clasa 4 Bătracircni(11 ani și peste)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2167
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2267
Masculii
Suli ț ari (născuți icircn anul precedent)bull Format corporal subțire și zvelt
bull Trofeu icircn suliță
Icircn perioada recensămintelor de primăvarăSulițarii au coarnele icircn catifea
Indivizii cu sulițele curățate sunt din clasa 2
NB
Uneori se poate icircntacircmpla cabull Primul trofeu să se prezintă ramificat
saubull Trofeele succesive primului (ex al
doilea sau un trofeu icircn regresie) să seprezinte tot icircn sulițăRecunoașterea este totuși posibilă pentru că
primul trofeu este icircntotdeauna lipsit derozetă
NB
Clasa 1
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2367
Masculii
Sub-adul ț i (de la vacircrsta de 2 la 5 ani) bull Conformație intermediară
bull Criniera puțin dezvoltatăbull Coarne modest dezvoltate
bull Rozete bine vizibile
Icircn perioada recensămintelor deprimăvară
Subadulții sunt- printre primii care năpacircrlesc
- printre ultimii care pierdcoarnele
NB
Clasa 2
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2467
Masculii
Adul ț i (de la vacircrsta de 6 la 10 ani) bull Corp masiv
(aspect taurin)bull Dezvoltare mare a trenului anterior(centrul de greutate s-a mutat icircnainte)
bull Gacirct robust aproape orizontalbull Criniera bine evidențiatăbull Coarnele la apogeul dezvoltăriibull Cilindri frontali scurți
Icircn perioada recensămintelor de primăvarăAdulții sunt
- printre ultimii care năpacircrlesc- printre primii care pierd coarnele
NB
Clasa 3
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2567
Masculi
B ătracircni (vacircrsta de 11 ani și peste) bull Corpul cu semne de slăbire
bull Gacirct orizontal dar mai puțin robustbull Coarne icircn regresie
bull Comportament de evitare șiizolare
Icircn timpul recensămacircntului de
primăvarăcei icircn vacircrstă icircn vacircrstă sunt-ultimii care năpacircrlesc- primii care-și pierd coarnele
NB
Clasa 4
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2667
Femelele
bull Corp icircnălțatbull Cap scurt triunghiularbull Dimensiuni reduse
bull Icircn general icircși urmează mama
Clasa 1
Tineret (ciut ă de 1 an) (născut icircn anul precedent)
bull Forme alungitebull Bot ca de asinbull Abdomen și spate lăsate
bull Corp descărnat
Clasa 2
Adulte (ciute adulte) (peste vacircrsta de 2 ani)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2767
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2867
Aprecierea vacircrstei cerbului icircmpușcat
bullDupă dentiţie
- pacircnă la 2 frac12 ani vacircrsta se apreciază cu destulă exactitate după
apariţia dinţilor de lapte şi schimbarea lor cu cei permanenţi cu ajutorul
unui tabel
-După apariţia dentiţiei complete
- după culoarea
- gradul de uzură al dinţilor
- unghiul pe care icircl fac incisivii cu maxilarul inferior - creşte cu
vacircrsta de la circa 42 grade la 25 ani la 65 grade la 14-16 ani
Alte criterii
bulldupă lungimea şi grosimea cilindrilor frontali (metoda Harke)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2967
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3067
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3167
bull GLASUL cerbului mascul se numeşte bdquoboncănitrdquo sau rdquobrăhnitrdquobull Constituie un indicator al vacircrstei (cel bătracircn bocăneşte mai gros rar
şi scurt cel tacircnăr mai subţire mai icircndelung)bull Se aude dimineaţa şi seara uneori icircn cursul zilei Boncăneşte şi
culcat sau icircn scăldătoare Boncănitul icircn perioada de rut constituieuna dintre atracţiile vacircnătorii cerbului
bull Femela nu boncăneşte dar icircn anumite situaţii dă glas se vaită cacircndeste prinsă de cacircini scoate un sunet nazal un fel de sforăit cacircndeste speriată icircşi cheamă viţelul icircn perioada de rut cacircnd vrea să atragă taurul
bull Viţeii scot sunete prin care icircşi exteriorizează bucuriabull Glasul este şi un mijloc de comunicare icircntre cerbibull SIM Ţ URILE CERBULUI sunt foarte dezvoltate mai ales mirosul
excelent dezvoltat şi auzul bun
bull Văzul este suficient de bunbull bdquoDintre toate animalele sălbatice se consideră că cerbul posedă cele
mai fine simţuri luate icircmpreunărdquo (Raesfeld-Frevert 1957)bull LONGEVITATEA pacircnă la 18 - 20 de ani la ambele sexe icircn medie
10-15 ani icircn funcţie de intensitatea prădării
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3267
bull ECOLOGIEbull BIOTOPUL (MEDIUL DE VIAŢĂ)
bull Istoric a avut tendinţa de a fi strămutat de la cacircmpie şi dealuri icircn munţiunde a găsit adăpost Icircn unele regiuni cerbul a dispărut complet iar icircnaltele a fost mai tacircrziu reintrodus prin recolonizare naturală saureintroducere deliberată mai ales icircn regiunile din vestul ţării
bull populează p ădurile de munte de mare icircntindere adăpost hrană linişte
bull se poate obişnui cu anumite zgomote şi prezenţa omului dacă nu a avutde suferitbull Are nevoie de spaţii relativ maribull Sporadic la cacircmpie şi coline a coboracirct recent datorită suprapopulării din
zonele mai icircnalte
bull favorabile pădurile de foioase şi cele de amestec cu răşinoase ndash dacă au clase normale de vacircrstă parchete tinere - hrană arborete devacircrstă mijlocie - adăpost şi arborete de vacircrstă icircnaintată - producghindă jir alte fructe de pădure
bull mai puţin sensibil la condiţiile climatice decacirct căpriorul cu excepţia
stratului gros de zăpadăbull mortalitate icircn iernile grele după toamne fără fructificaţie la ghindă şi jirbull pierderi la viţei icircn caz de zăpezi abundente şi frig icircn iuniebull La ploi şi călduri nu reacţionează negativ
bull animal sedentar dar suprapopularea lipsa de hrană linişte icircl fac să migreze
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3367
Habitat
Păduri de mare icircntindere cu
copaci icircnalți
alternat cu zone mari de
pășunat
De la nivelul mării pacircnă peste limitapădurilor
Domeniul de altitudine
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3467
Pentru a gestiona o populație decerb trebuie s
ă se dispun
ă de o
suprafață de cel puțin 10000 dehectare
Habitat
Pentru a-și satisface cel mai bine
nevoile de bază cerbii de obicei
utilizează sezonier diferitele părți ale
zonei lor de viață icircn care se
deosebesc
bullstațiune de vară cu disponibilitatebună de hrană (de exemplu pajiști de
mare altitudine)
bullstațiune de iarnă cu icircnzăpezire
redusă (de exemplu pădurile de vale)
bull Disponibilitate de apă
bull Vastitatea terenului
bull Slabă perturbare antropică
bull Slabă icircnzăpezire
bullNecesități vitale
Cerbul este o specie cu plasticitateecologică mare capabil să colonizeze
medii diferite de la maquis-urileMediteranei (Sardinia) pacircnă la
pajiștile de creastă
Utilizarea habitatului
NB
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3567
Alimentație
Erbivor rumegător
cerbul se comportă ca
păscător intermediar
alternacircnd
culesul frunzelor cu păscutul
ierburilor
Cerbul este foarte versatil și
adaptabil icircn alegerea hranei
Dieta depinde icircn mare măsură de
disponibilitatea oferită de mediu icircn
diferite anotimpuri
Regim alimentar
Egal cu aproximativ 10 din
greutatea corpului
Necesar zilnic
Preferințealimentare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3667
bull Alimentaţiabull animal exclusiv erbivor
bull plante erbacee (64) frunze de arbori lujeri icircn creştere ciuperci altefructebull toamna se adăugă fructele arborilor de pădure cum ar fi ghinda şi jirulbull iarna plante erbacee rămase verzi frunze de mur vacircsc lujeri de plante
erbacee plante lemnoase muguri scoarţă de arbori licheni fructe de
scoruşi ghindă jir rădăcini frunze şi ierburi uscate plante agricole verzibull Spre deosebire de căprior nu este pretenţios la hranăbull Populează mai mult marginile pădurii cu arbori nu prea deşibull Hrana - mare influenţă icircn creşterea coarnelor cantităţi mari de fosfor şi
calciu icircn această
perioadă
bull Iarna perioada cea mai dificilă cacircnd zăpada icircmpiedică animalele să ajungă la sol unde se găsesc surse de hrană
bull Icircn lipsa altei hrane cerbii rod lujerii şi coaja arborilor - uneori pagube icircnsemnate
ndash se pot micşora prin administrarea de hrană complementară (facircnfrunzare furaje suculente ca tuberculi rădăcinoase concentrate) şi ndash culturi (ogoare) pentru vacircnat icircn poienile din păduri cu trifoi ovăz
napi varză furajeră sfeclă ameliorarea pajiştilor naturale etc
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3767
Alimentație
Exemplu de compoziție a dietei anuale a unui cerb
10 8
64
16
Fructe
bull ghindebull jirbull castane
bull Consumate icircn principal
icircn toamnă-iarnă
Plante arboricole
Lăstari muguri ramuri debullbrad argintiu
bullmolidbullfag
bullhellipConsumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante arbustive
Lăstari muguri ramuri de
bullrugi de murebullzmeurbullmătură verdebull
Consumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante erbacee
bull leguminoasebull graminee
bull hellipPredominante primăvarași vara dar consumate pe
tot parcursul anului
Ciclul vital și biologia reproducției
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3867
ș g p ț
Mascul Femela
Maturitate sexualăFiziologică 16 ndash 18 luni
Socială 7 ndash 8 ani 3 ani
Apogeul dezvoltării corporale 7 ani 4 ndash 5 ani
Durata gestației 234 ndash 238 zile
Ciclul estralDacă fertilizarea nu are loc ciclul estralse repetă la intervale de 18 zile pacircnă la
de 8 ori
Prolificitate 1 (nașteri gemelare foarte rare)
Greutatea la fătare 7 ndash 12 kg
Durata de alăptare 6 luni
Longevitate 18 ndash 20 ani
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3967
Biologia reproducţieiRaportul de sexe normal 11 pacircnă la 115
bull Dacă predomină ciutele (115 ndash 12) - icircnmulţire exagerată depăşireadensităţii scăderea greutăţii corporale a calităţii coarnelor prinparticiparea la icircmperechere şi a masculilor slabi
bull Dacă predomină taurii - lupte acerbe icircntre tauri icircn perioada de rutaccidente emigrare mai multe trofee
Maturitatea sexual ă - la femele 16 ndash 17 luni jumătate din ele restul la 28lunibull Masculii apţi pentru reproducţie la (4) 5 ndash 6 aniIcircmperecherea - icircn septembrie-octombrie (perioada bdquoboncănituluirdquo) cu
variaţii icircn funcţie de vreme Vremea călduroasă icircntacircrzie icircmperechereacea rece o gr
ăbe
şte
bull Se formează bdquogrupuri de goniţărdquo - un taur şi 2 ndash 7 ciute se adună icircnlocuri de boncănit parchete exploatate parchete icircn care plantaţia nu adepăşit icircnălţimea omului icircn poieni facircneţe pe teren plan Se recunoscdupă zgacircrieturile de pe pajişte icircn urma luptei cerbilor
bull Icircntre taurii rivali - uneori lupte acerbe terminate cu moartea unuia dintrerivali
bull Grupul de ciute - icircn apropierea taurului puternic asigură paza grupului(mănacircncă dar sunt atente la zgomot) taurul nefiind atent
bull animal de noapte şi de crepuscul inclusiv icircn perioada de rut(icircmperecherea noaptea) dar cacircnd reproducţia este icircn toi boncănitul
poate fi auzit şi toată ziua
Structura populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4067
p p ț
La populațiile icircn echilibru (adică icircn
care densitatea este aproape de
capacitatea portantă a mediului)
RS ==== 1 13
La populațiile icircn stare bună de
sănătate sunt bine reprezentate
clasele de tineret
O populație appenninică
Exemplu
SurseRegione Toscana 2000Gli ungulati delle Foreste Casentinesi
Proporția icircntre sexe (RS)
Proporția icircntre clasele de vacircrstă
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4167
Durata gesta ţ iei - 34 săptămacircni (8 frac12 luni)F ătarea - mai-iuniebull Grupul de ciute se desface ciutele gestante se retrag icircn locuri liniştite
pentru fătarebull Prolificitatea = 1 viţel la fătare foarte rar 2-3bull Viţelul protejat prin homocromie mirosul slab emanat icircn primele zile
nemişcat icircn caz de pericol ndash Se poate ridica icircşi urmează mama curacircnd după fătare alăturacircndu-se
cacircrdului la 2 săptămacircni ndash icircnţărcat la 2 luni ndash Rămacircne cu mama aproape 1 an pacircnă la următoarea perioadă de
fătareSporul anual la cerb icircn condiţiile ţării noastre = 40 ndash 50 (65 ndash 70 icircn Europa
Centrală)
Factori limitanți
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4267
Duşmani boli accidente
bull Răpitori
bullcel mai dăunător - lupul mai ales pe zăpadă cu crustă nu susţinegreutatea cerbului icirci icircngreunează mişcareabullcacircinii ciobăneşti hoinari pradă vițeii Cacircinii hoinari sălbăticiţi tind să icircnlocuiască lupul mai ales la viţeibullpagube mai reduse racircsul şi ursulbull Braconajul
bull Mortalitateabull creşte icircn iernile cu temperatură scăzută şi zăpadă cu crustă care icircmpiedică accesul la hrana de pe sol icircn iernile după toamnă fără fructificaţie la ghindă jirbullZăpezile abundente frigul icircn iunie - pierderi la viţei
bull Accidente - pericolul creşte cu sporirea circulaţieibull Boli - cerbul rezistentbullSe menţionează antraxul hipodermoza gălbeaza Cephenomia rufibarbis
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4367
Factori limitanți de origine naturală
Factori climatici
Icircn unele zone zăpada abundentă și prelungită este un factor
de mortalitate importantă
Icircn Apenini impactul acestui factor nu este cunoscut
Prădarea
Lupul vacircnacircnd icircn haită este capabil să prade chiar
exemplare de mari dimensiuni
Racircsul dacă este prezent exercită o prădare limitată asupra
vițeilor
Patologia Nu pare a fi cauză importantă a mortalității
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4467
Factori limitanți
Factori limitanți de origine antropică
TulburăriCerbul este extrem de sensibil la liniște perturbații cauzate
de prezența așezărilor omenești și de activități cum ar fi
turismul drumețiile vacircnătoarea etc
Cacircini fără stăpacircn
Pot reprezenta la nivel local cauze importante ale mortalității
al căror impact nu este precis cuantificabil icircn prezent icircn
special pentru țara noastră
Braconaj
Accidente cuvehicule auto
Mecanizareaagricolă
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4567
Competiția interspecifică
Căprior
Icircn unele cazuri populațiilor mari de cerb le corespunde o
densitate scăzută de căprior Icircn mod normal icircnsă
suprapunerea de nișă ecologică icircntre cele două specii estefoarte redusă
Lopătar
Introducerea lopătarului asupra unei populații de cerb dintr-o
zona icircmprejmuită poate avea impact grav ca de exemplu icircnregiunea italiană Bosco della Mesola
Mistreț
Nu există cazuri confirmate de interferență negativă icircntre
cerb și aceste două speciiMuflon
Factori limitanți
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4667
Etologie
bullSociabilitatea constituirea şi conducerea grupurilor
bullCerbul este animal sociabil (gregar) de toamna pacircnă primăvara
bull Cacircrdurile mixte de animale adulte grupuri de bdquogoni ţărdquo se formează numai icircnperioada boncănitului pentru o perioadă de 4 ndash 6 săptămacircni
bull Icircn restul anului se formează grupuri separate de tauri şi ciute
bullCiuta-mamă viţelul (viţeaua) ei şi juninca cu viţelul ei sau suliţarul din anulprecedent formează aşa-numitul grup de familie căruia după perioada deboncănit i se poate ataşa eventual şi cacircte un taur de 2 ndash 3 ani formacircnd grupul de
iarnă
bullMai multe cacircrduri mici se contopesc icircn unul mare icircn iernile grele icircn caz delipsuri primejdie cacircnd animalele sunt deranjate continuu
bull Taurii de la 3 ani icircn sus formează şi ei grupuri separate de iernat care se menţinşi icircn perioada creşterii coarnelor (aprilie-iulie)
bull Taurii bătracircni stau singuri eventual cacircte 2 ndash 3 cam de aceeaşi categorie
bullConstituirea grupului se face pentru ajutor reciproc semnalarea eventualelorprimejdii Cu cacirct sunt mai mulţi indivizi probabilitatea observării duşmanului estemai mare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4767
bull Grupurile de ciute şi viţei (suliţari juninci cerbi de 2 ndash 3 ani) suntconduse de cacircte o ciută cu viţel cu icircnsuşiri superioare de a sesiza pericolul şia lua iniţiativa indiferent de vacircrstă
bull Are un rol important icircn protecţia grupului şi alegerea locului de odihnăIcircmpuşcarea ei este interzisă deoarece viţelul orfan deşi tolerat de gruprămacircne icircn urmă cu dezvoltarea dacă supravieţuieşte (este lipsit de protecţiehrană conducere)bull Grupurile de tauri de vacircrstă mijlocie sunt conduse icircn general de cerbulcel mai puternic
bull Grupurile de cerbi bătracircni sunt conduse de cel mai puţin bătracircn
bull Sezonier animalele fac deplasări lungi uneori peste 10 km pentru iernare icircncondiţii mai favorabile sau icircn perioada icircmperecherilor masculii icircnvinşi
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4867
Boncănitul
Boncănitul semnalează acustic posesia haremuluiPuterea cu care este emis corelează cu condiția fizică a subiectului
Masculii mai ldquodebilirdquo icircși recunosc icircn general propria inferioritate și evită
confruntarea directă
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4967
Mersul icircn paralel
Marșul icircn paralel este oconfruntare rituală și precede
confruntarea directă dacircnd
masculului mai puțin prestant oultimă posibilitate de a evita lupta
Fiecare pretendent expuneceluilalt flancul propriu cu opostură ce pune icircn evidență
dezvoltarea coarnelor
Cei 2 masculi merg alăturați circa100 ndash 200 metri studiindu-se
reciproc
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5067
Lupta icircntre masculi
Confruntarea directă are loc numai icircntre masculi de conformație șiagresivitate egale și raprezintă soluția extremă pentru definirea raporturilor
de dominanță Pretendenții icircncrucișează
coarnele și incep o luptă de icircmpingere Icircn majoritatea cazurilor nu se produc consecințe crude
icircnvingătorul și icircnvinsul ies nevătămați din confruntare
Etologie
Cacirc d i f l l
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1667
Denti ţ ia cerbului- formată din 32-34 de dinţi după formula
bull I 03 C (1)1 PM 33 M 33 = 34 (32)
bull Incisivii lipsesc de pe maxilarul superior fiind icircnlocuiţi cu o bordură
elastică (gingiile icircngroşate) Cerbul taie icircn parte cu incisivii de pemaxilarul inferior şi striveşte restul de bordură Această caracteristică se observă pe lujerii rupţi mai ales iarna
bull Caninul de pe maxilarul superior lipseşte la femelă care are 32 dinţiLa mascul este rudimentar şi considerat trofeu Caninul de pe
maxilarul inferior are formă de incisiv şi este lipit de eibull Premolarii cu incisivii = dentiţia de laptebull Se ajunge la dentiţia permanentă completă la 25 ani (30 luni)
Longevitatea - pacircnă la 18 - 20 de ani la ambele sexe icircn medie 10-15ani icircn funcţie de intensitatea prădării
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1767
Dentiția maxilarului inferior
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1867
Dentiția și cojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1967
Aprecierea vacircrstei
Aprecierea vacircrstei cerbului viu
Necesară pentru a cunoaşte ponderea claselor de vacircrstă importantă icircn
gospodărirea efectivelor
Criterii
bulldupă urmă
bulldupă aspectul corpului şi comportamentul animalelor vii
- cerbii subadulți - corpul zvelt ţin capul sus gacirctul aproape vertical
subţire acoperit cu păr puţin nu prea lung icircndrăzneţi nu prea prudenţi
Boncănesc des icircndelungat
- cerbii de 6-14 ani - corpul masiv ţin capul ceva mai jos gacirctul mai
apropiat de orizontală gros acoperit cu păr mai mult şi mai lung Prudenţi
destul de atenţi mişcările domoale boncănesc scurt şi rar
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2067
Clase de vacircrstă
Masculi Femele
Clasa 0 Vițel
(născut icircn anul curent)Clasa 0 Vițea
(născută icircn anul curent)
Clasa 1 Tineret(născut icircn anul precedent)
Clasa 1 Tineret(născut icircn anul precedent)
Clasa 2 Subadulți
(2 - 5 ani)
Clasa 2 Adulte
(de 2 ani și peste)Clasa 3 Adulți
(6 - 10 ani)
Clasa 4 Bătracircni(11 ani și peste)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2167
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2267
Masculii
Suli ț ari (născuți icircn anul precedent)bull Format corporal subțire și zvelt
bull Trofeu icircn suliță
Icircn perioada recensămintelor de primăvarăSulițarii au coarnele icircn catifea
Indivizii cu sulițele curățate sunt din clasa 2
NB
Uneori se poate icircntacircmpla cabull Primul trofeu să se prezintă ramificat
saubull Trofeele succesive primului (ex al
doilea sau un trofeu icircn regresie) să seprezinte tot icircn sulițăRecunoașterea este totuși posibilă pentru că
primul trofeu este icircntotdeauna lipsit derozetă
NB
Clasa 1
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2367
Masculii
Sub-adul ț i (de la vacircrsta de 2 la 5 ani) bull Conformație intermediară
bull Criniera puțin dezvoltatăbull Coarne modest dezvoltate
bull Rozete bine vizibile
Icircn perioada recensămintelor deprimăvară
Subadulții sunt- printre primii care năpacircrlesc
- printre ultimii care pierdcoarnele
NB
Clasa 2
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2467
Masculii
Adul ț i (de la vacircrsta de 6 la 10 ani) bull Corp masiv
(aspect taurin)bull Dezvoltare mare a trenului anterior(centrul de greutate s-a mutat icircnainte)
bull Gacirct robust aproape orizontalbull Criniera bine evidențiatăbull Coarnele la apogeul dezvoltăriibull Cilindri frontali scurți
Icircn perioada recensămintelor de primăvarăAdulții sunt
- printre ultimii care năpacircrlesc- printre primii care pierd coarnele
NB
Clasa 3
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2567
Masculi
B ătracircni (vacircrsta de 11 ani și peste) bull Corpul cu semne de slăbire
bull Gacirct orizontal dar mai puțin robustbull Coarne icircn regresie
bull Comportament de evitare șiizolare
Icircn timpul recensămacircntului de
primăvarăcei icircn vacircrstă icircn vacircrstă sunt-ultimii care năpacircrlesc- primii care-și pierd coarnele
NB
Clasa 4
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2667
Femelele
bull Corp icircnălțatbull Cap scurt triunghiularbull Dimensiuni reduse
bull Icircn general icircși urmează mama
Clasa 1
Tineret (ciut ă de 1 an) (născut icircn anul precedent)
bull Forme alungitebull Bot ca de asinbull Abdomen și spate lăsate
bull Corp descărnat
Clasa 2
Adulte (ciute adulte) (peste vacircrsta de 2 ani)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2767
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2867
Aprecierea vacircrstei cerbului icircmpușcat
bullDupă dentiţie
- pacircnă la 2 frac12 ani vacircrsta se apreciază cu destulă exactitate după
apariţia dinţilor de lapte şi schimbarea lor cu cei permanenţi cu ajutorul
unui tabel
-După apariţia dentiţiei complete
- după culoarea
- gradul de uzură al dinţilor
- unghiul pe care icircl fac incisivii cu maxilarul inferior - creşte cu
vacircrsta de la circa 42 grade la 25 ani la 65 grade la 14-16 ani
Alte criterii
bulldupă lungimea şi grosimea cilindrilor frontali (metoda Harke)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2967
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3067
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3167
bull GLASUL cerbului mascul se numeşte bdquoboncănitrdquo sau rdquobrăhnitrdquobull Constituie un indicator al vacircrstei (cel bătracircn bocăneşte mai gros rar
şi scurt cel tacircnăr mai subţire mai icircndelung)bull Se aude dimineaţa şi seara uneori icircn cursul zilei Boncăneşte şi
culcat sau icircn scăldătoare Boncănitul icircn perioada de rut constituieuna dintre atracţiile vacircnătorii cerbului
bull Femela nu boncăneşte dar icircn anumite situaţii dă glas se vaită cacircndeste prinsă de cacircini scoate un sunet nazal un fel de sforăit cacircndeste speriată icircşi cheamă viţelul icircn perioada de rut cacircnd vrea să atragă taurul
bull Viţeii scot sunete prin care icircşi exteriorizează bucuriabull Glasul este şi un mijloc de comunicare icircntre cerbibull SIM Ţ URILE CERBULUI sunt foarte dezvoltate mai ales mirosul
excelent dezvoltat şi auzul bun
bull Văzul este suficient de bunbull bdquoDintre toate animalele sălbatice se consideră că cerbul posedă cele
mai fine simţuri luate icircmpreunărdquo (Raesfeld-Frevert 1957)bull LONGEVITATEA pacircnă la 18 - 20 de ani la ambele sexe icircn medie
10-15 ani icircn funcţie de intensitatea prădării
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3267
bull ECOLOGIEbull BIOTOPUL (MEDIUL DE VIAŢĂ)
bull Istoric a avut tendinţa de a fi strămutat de la cacircmpie şi dealuri icircn munţiunde a găsit adăpost Icircn unele regiuni cerbul a dispărut complet iar icircnaltele a fost mai tacircrziu reintrodus prin recolonizare naturală saureintroducere deliberată mai ales icircn regiunile din vestul ţării
bull populează p ădurile de munte de mare icircntindere adăpost hrană linişte
bull se poate obişnui cu anumite zgomote şi prezenţa omului dacă nu a avutde suferitbull Are nevoie de spaţii relativ maribull Sporadic la cacircmpie şi coline a coboracirct recent datorită suprapopulării din
zonele mai icircnalte
bull favorabile pădurile de foioase şi cele de amestec cu răşinoase ndash dacă au clase normale de vacircrstă parchete tinere - hrană arborete devacircrstă mijlocie - adăpost şi arborete de vacircrstă icircnaintată - producghindă jir alte fructe de pădure
bull mai puţin sensibil la condiţiile climatice decacirct căpriorul cu excepţia
stratului gros de zăpadăbull mortalitate icircn iernile grele după toamne fără fructificaţie la ghindă şi jirbull pierderi la viţei icircn caz de zăpezi abundente şi frig icircn iuniebull La ploi şi călduri nu reacţionează negativ
bull animal sedentar dar suprapopularea lipsa de hrană linişte icircl fac să migreze
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3367
Habitat
Păduri de mare icircntindere cu
copaci icircnalți
alternat cu zone mari de
pășunat
De la nivelul mării pacircnă peste limitapădurilor
Domeniul de altitudine
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3467
Pentru a gestiona o populație decerb trebuie s
ă se dispun
ă de o
suprafață de cel puțin 10000 dehectare
Habitat
Pentru a-și satisface cel mai bine
nevoile de bază cerbii de obicei
utilizează sezonier diferitele părți ale
zonei lor de viață icircn care se
deosebesc
bullstațiune de vară cu disponibilitatebună de hrană (de exemplu pajiști de
mare altitudine)
bullstațiune de iarnă cu icircnzăpezire
redusă (de exemplu pădurile de vale)
bull Disponibilitate de apă
bull Vastitatea terenului
bull Slabă perturbare antropică
bull Slabă icircnzăpezire
bullNecesități vitale
Cerbul este o specie cu plasticitateecologică mare capabil să colonizeze
medii diferite de la maquis-urileMediteranei (Sardinia) pacircnă la
pajiștile de creastă
Utilizarea habitatului
NB
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3567
Alimentație
Erbivor rumegător
cerbul se comportă ca
păscător intermediar
alternacircnd
culesul frunzelor cu păscutul
ierburilor
Cerbul este foarte versatil și
adaptabil icircn alegerea hranei
Dieta depinde icircn mare măsură de
disponibilitatea oferită de mediu icircn
diferite anotimpuri
Regim alimentar
Egal cu aproximativ 10 din
greutatea corpului
Necesar zilnic
Preferințealimentare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3667
bull Alimentaţiabull animal exclusiv erbivor
bull plante erbacee (64) frunze de arbori lujeri icircn creştere ciuperci altefructebull toamna se adăugă fructele arborilor de pădure cum ar fi ghinda şi jirulbull iarna plante erbacee rămase verzi frunze de mur vacircsc lujeri de plante
erbacee plante lemnoase muguri scoarţă de arbori licheni fructe de
scoruşi ghindă jir rădăcini frunze şi ierburi uscate plante agricole verzibull Spre deosebire de căprior nu este pretenţios la hranăbull Populează mai mult marginile pădurii cu arbori nu prea deşibull Hrana - mare influenţă icircn creşterea coarnelor cantităţi mari de fosfor şi
calciu icircn această
perioadă
bull Iarna perioada cea mai dificilă cacircnd zăpada icircmpiedică animalele să ajungă la sol unde se găsesc surse de hrană
bull Icircn lipsa altei hrane cerbii rod lujerii şi coaja arborilor - uneori pagube icircnsemnate
ndash se pot micşora prin administrarea de hrană complementară (facircnfrunzare furaje suculente ca tuberculi rădăcinoase concentrate) şi ndash culturi (ogoare) pentru vacircnat icircn poienile din păduri cu trifoi ovăz
napi varză furajeră sfeclă ameliorarea pajiştilor naturale etc
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3767
Alimentație
Exemplu de compoziție a dietei anuale a unui cerb
10 8
64
16
Fructe
bull ghindebull jirbull castane
bull Consumate icircn principal
icircn toamnă-iarnă
Plante arboricole
Lăstari muguri ramuri debullbrad argintiu
bullmolidbullfag
bullhellipConsumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante arbustive
Lăstari muguri ramuri de
bullrugi de murebullzmeurbullmătură verdebull
Consumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante erbacee
bull leguminoasebull graminee
bull hellipPredominante primăvarași vara dar consumate pe
tot parcursul anului
Ciclul vital și biologia reproducției
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3867
ș g p ț
Mascul Femela
Maturitate sexualăFiziologică 16 ndash 18 luni
Socială 7 ndash 8 ani 3 ani
Apogeul dezvoltării corporale 7 ani 4 ndash 5 ani
Durata gestației 234 ndash 238 zile
Ciclul estralDacă fertilizarea nu are loc ciclul estralse repetă la intervale de 18 zile pacircnă la
de 8 ori
Prolificitate 1 (nașteri gemelare foarte rare)
Greutatea la fătare 7 ndash 12 kg
Durata de alăptare 6 luni
Longevitate 18 ndash 20 ani
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3967
Biologia reproducţieiRaportul de sexe normal 11 pacircnă la 115
bull Dacă predomină ciutele (115 ndash 12) - icircnmulţire exagerată depăşireadensităţii scăderea greutăţii corporale a calităţii coarnelor prinparticiparea la icircmperechere şi a masculilor slabi
bull Dacă predomină taurii - lupte acerbe icircntre tauri icircn perioada de rutaccidente emigrare mai multe trofee
Maturitatea sexual ă - la femele 16 ndash 17 luni jumătate din ele restul la 28lunibull Masculii apţi pentru reproducţie la (4) 5 ndash 6 aniIcircmperecherea - icircn septembrie-octombrie (perioada bdquoboncănituluirdquo) cu
variaţii icircn funcţie de vreme Vremea călduroasă icircntacircrzie icircmperechereacea rece o gr
ăbe
şte
bull Se formează bdquogrupuri de goniţărdquo - un taur şi 2 ndash 7 ciute se adună icircnlocuri de boncănit parchete exploatate parchete icircn care plantaţia nu adepăşit icircnălţimea omului icircn poieni facircneţe pe teren plan Se recunoscdupă zgacircrieturile de pe pajişte icircn urma luptei cerbilor
bull Icircntre taurii rivali - uneori lupte acerbe terminate cu moartea unuia dintrerivali
bull Grupul de ciute - icircn apropierea taurului puternic asigură paza grupului(mănacircncă dar sunt atente la zgomot) taurul nefiind atent
bull animal de noapte şi de crepuscul inclusiv icircn perioada de rut(icircmperecherea noaptea) dar cacircnd reproducţia este icircn toi boncănitul
poate fi auzit şi toată ziua
Structura populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4067
p p ț
La populațiile icircn echilibru (adică icircn
care densitatea este aproape de
capacitatea portantă a mediului)
RS ==== 1 13
La populațiile icircn stare bună de
sănătate sunt bine reprezentate
clasele de tineret
O populație appenninică
Exemplu
SurseRegione Toscana 2000Gli ungulati delle Foreste Casentinesi
Proporția icircntre sexe (RS)
Proporția icircntre clasele de vacircrstă
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4167
Durata gesta ţ iei - 34 săptămacircni (8 frac12 luni)F ătarea - mai-iuniebull Grupul de ciute se desface ciutele gestante se retrag icircn locuri liniştite
pentru fătarebull Prolificitatea = 1 viţel la fătare foarte rar 2-3bull Viţelul protejat prin homocromie mirosul slab emanat icircn primele zile
nemişcat icircn caz de pericol ndash Se poate ridica icircşi urmează mama curacircnd după fătare alăturacircndu-se
cacircrdului la 2 săptămacircni ndash icircnţărcat la 2 luni ndash Rămacircne cu mama aproape 1 an pacircnă la următoarea perioadă de
fătareSporul anual la cerb icircn condiţiile ţării noastre = 40 ndash 50 (65 ndash 70 icircn Europa
Centrală)
Factori limitanți
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4267
Duşmani boli accidente
bull Răpitori
bullcel mai dăunător - lupul mai ales pe zăpadă cu crustă nu susţinegreutatea cerbului icirci icircngreunează mişcareabullcacircinii ciobăneşti hoinari pradă vițeii Cacircinii hoinari sălbăticiţi tind să icircnlocuiască lupul mai ales la viţeibullpagube mai reduse racircsul şi ursulbull Braconajul
bull Mortalitateabull creşte icircn iernile cu temperatură scăzută şi zăpadă cu crustă care icircmpiedică accesul la hrana de pe sol icircn iernile după toamnă fără fructificaţie la ghindă jirbullZăpezile abundente frigul icircn iunie - pierderi la viţei
bull Accidente - pericolul creşte cu sporirea circulaţieibull Boli - cerbul rezistentbullSe menţionează antraxul hipodermoza gălbeaza Cephenomia rufibarbis
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4367
Factori limitanți de origine naturală
Factori climatici
Icircn unele zone zăpada abundentă și prelungită este un factor
de mortalitate importantă
Icircn Apenini impactul acestui factor nu este cunoscut
Prădarea
Lupul vacircnacircnd icircn haită este capabil să prade chiar
exemplare de mari dimensiuni
Racircsul dacă este prezent exercită o prădare limitată asupra
vițeilor
Patologia Nu pare a fi cauză importantă a mortalității
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4467
Factori limitanți
Factori limitanți de origine antropică
TulburăriCerbul este extrem de sensibil la liniște perturbații cauzate
de prezența așezărilor omenești și de activități cum ar fi
turismul drumețiile vacircnătoarea etc
Cacircini fără stăpacircn
Pot reprezenta la nivel local cauze importante ale mortalității
al căror impact nu este precis cuantificabil icircn prezent icircn
special pentru țara noastră
Braconaj
Accidente cuvehicule auto
Mecanizareaagricolă
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4567
Competiția interspecifică
Căprior
Icircn unele cazuri populațiilor mari de cerb le corespunde o
densitate scăzută de căprior Icircn mod normal icircnsă
suprapunerea de nișă ecologică icircntre cele două specii estefoarte redusă
Lopătar
Introducerea lopătarului asupra unei populații de cerb dintr-o
zona icircmprejmuită poate avea impact grav ca de exemplu icircnregiunea italiană Bosco della Mesola
Mistreț
Nu există cazuri confirmate de interferență negativă icircntre
cerb și aceste două speciiMuflon
Factori limitanți
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4667
Etologie
bullSociabilitatea constituirea şi conducerea grupurilor
bullCerbul este animal sociabil (gregar) de toamna pacircnă primăvara
bull Cacircrdurile mixte de animale adulte grupuri de bdquogoni ţărdquo se formează numai icircnperioada boncănitului pentru o perioadă de 4 ndash 6 săptămacircni
bull Icircn restul anului se formează grupuri separate de tauri şi ciute
bullCiuta-mamă viţelul (viţeaua) ei şi juninca cu viţelul ei sau suliţarul din anulprecedent formează aşa-numitul grup de familie căruia după perioada deboncănit i se poate ataşa eventual şi cacircte un taur de 2 ndash 3 ani formacircnd grupul de
iarnă
bullMai multe cacircrduri mici se contopesc icircn unul mare icircn iernile grele icircn caz delipsuri primejdie cacircnd animalele sunt deranjate continuu
bull Taurii de la 3 ani icircn sus formează şi ei grupuri separate de iernat care se menţinşi icircn perioada creşterii coarnelor (aprilie-iulie)
bull Taurii bătracircni stau singuri eventual cacircte 2 ndash 3 cam de aceeaşi categorie
bullConstituirea grupului se face pentru ajutor reciproc semnalarea eventualelorprimejdii Cu cacirct sunt mai mulţi indivizi probabilitatea observării duşmanului estemai mare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4767
bull Grupurile de ciute şi viţei (suliţari juninci cerbi de 2 ndash 3 ani) suntconduse de cacircte o ciută cu viţel cu icircnsuşiri superioare de a sesiza pericolul şia lua iniţiativa indiferent de vacircrstă
bull Are un rol important icircn protecţia grupului şi alegerea locului de odihnăIcircmpuşcarea ei este interzisă deoarece viţelul orfan deşi tolerat de gruprămacircne icircn urmă cu dezvoltarea dacă supravieţuieşte (este lipsit de protecţiehrană conducere)bull Grupurile de tauri de vacircrstă mijlocie sunt conduse icircn general de cerbulcel mai puternic
bull Grupurile de cerbi bătracircni sunt conduse de cel mai puţin bătracircn
bull Sezonier animalele fac deplasări lungi uneori peste 10 km pentru iernare icircncondiţii mai favorabile sau icircn perioada icircmperecherilor masculii icircnvinşi
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4867
Boncănitul
Boncănitul semnalează acustic posesia haremuluiPuterea cu care este emis corelează cu condiția fizică a subiectului
Masculii mai ldquodebilirdquo icircși recunosc icircn general propria inferioritate și evită
confruntarea directă
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4967
Mersul icircn paralel
Marșul icircn paralel este oconfruntare rituală și precede
confruntarea directă dacircnd
masculului mai puțin prestant oultimă posibilitate de a evita lupta
Fiecare pretendent expuneceluilalt flancul propriu cu opostură ce pune icircn evidență
dezvoltarea coarnelor
Cei 2 masculi merg alăturați circa100 ndash 200 metri studiindu-se
reciproc
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5067
Lupta icircntre masculi
Confruntarea directă are loc numai icircntre masculi de conformație șiagresivitate egale și raprezintă soluția extremă pentru definirea raporturilor
de dominanță Pretendenții icircncrucișează
coarnele și incep o luptă de icircmpingere Icircn majoritatea cazurilor nu se produc consecințe crude
icircnvingătorul și icircnvinsul ies nevătămați din confruntare
Etologie
Cacirc d i f l l
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1767
Dentiția maxilarului inferior
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1867
Dentiția și cojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1967
Aprecierea vacircrstei
Aprecierea vacircrstei cerbului viu
Necesară pentru a cunoaşte ponderea claselor de vacircrstă importantă icircn
gospodărirea efectivelor
Criterii
bulldupă urmă
bulldupă aspectul corpului şi comportamentul animalelor vii
- cerbii subadulți - corpul zvelt ţin capul sus gacirctul aproape vertical
subţire acoperit cu păr puţin nu prea lung icircndrăzneţi nu prea prudenţi
Boncănesc des icircndelungat
- cerbii de 6-14 ani - corpul masiv ţin capul ceva mai jos gacirctul mai
apropiat de orizontală gros acoperit cu păr mai mult şi mai lung Prudenţi
destul de atenţi mişcările domoale boncănesc scurt şi rar
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2067
Clase de vacircrstă
Masculi Femele
Clasa 0 Vițel
(născut icircn anul curent)Clasa 0 Vițea
(născută icircn anul curent)
Clasa 1 Tineret(născut icircn anul precedent)
Clasa 1 Tineret(născut icircn anul precedent)
Clasa 2 Subadulți
(2 - 5 ani)
Clasa 2 Adulte
(de 2 ani și peste)Clasa 3 Adulți
(6 - 10 ani)
Clasa 4 Bătracircni(11 ani și peste)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2167
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2267
Masculii
Suli ț ari (născuți icircn anul precedent)bull Format corporal subțire și zvelt
bull Trofeu icircn suliță
Icircn perioada recensămintelor de primăvarăSulițarii au coarnele icircn catifea
Indivizii cu sulițele curățate sunt din clasa 2
NB
Uneori se poate icircntacircmpla cabull Primul trofeu să se prezintă ramificat
saubull Trofeele succesive primului (ex al
doilea sau un trofeu icircn regresie) să seprezinte tot icircn sulițăRecunoașterea este totuși posibilă pentru că
primul trofeu este icircntotdeauna lipsit derozetă
NB
Clasa 1
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2367
Masculii
Sub-adul ț i (de la vacircrsta de 2 la 5 ani) bull Conformație intermediară
bull Criniera puțin dezvoltatăbull Coarne modest dezvoltate
bull Rozete bine vizibile
Icircn perioada recensămintelor deprimăvară
Subadulții sunt- printre primii care năpacircrlesc
- printre ultimii care pierdcoarnele
NB
Clasa 2
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2467
Masculii
Adul ț i (de la vacircrsta de 6 la 10 ani) bull Corp masiv
(aspect taurin)bull Dezvoltare mare a trenului anterior(centrul de greutate s-a mutat icircnainte)
bull Gacirct robust aproape orizontalbull Criniera bine evidențiatăbull Coarnele la apogeul dezvoltăriibull Cilindri frontali scurți
Icircn perioada recensămintelor de primăvarăAdulții sunt
- printre ultimii care năpacircrlesc- printre primii care pierd coarnele
NB
Clasa 3
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2567
Masculi
B ătracircni (vacircrsta de 11 ani și peste) bull Corpul cu semne de slăbire
bull Gacirct orizontal dar mai puțin robustbull Coarne icircn regresie
bull Comportament de evitare șiizolare
Icircn timpul recensămacircntului de
primăvarăcei icircn vacircrstă icircn vacircrstă sunt-ultimii care năpacircrlesc- primii care-și pierd coarnele
NB
Clasa 4
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2667
Femelele
bull Corp icircnălțatbull Cap scurt triunghiularbull Dimensiuni reduse
bull Icircn general icircși urmează mama
Clasa 1
Tineret (ciut ă de 1 an) (născut icircn anul precedent)
bull Forme alungitebull Bot ca de asinbull Abdomen și spate lăsate
bull Corp descărnat
Clasa 2
Adulte (ciute adulte) (peste vacircrsta de 2 ani)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2767
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2867
Aprecierea vacircrstei cerbului icircmpușcat
bullDupă dentiţie
- pacircnă la 2 frac12 ani vacircrsta se apreciază cu destulă exactitate după
apariţia dinţilor de lapte şi schimbarea lor cu cei permanenţi cu ajutorul
unui tabel
-După apariţia dentiţiei complete
- după culoarea
- gradul de uzură al dinţilor
- unghiul pe care icircl fac incisivii cu maxilarul inferior - creşte cu
vacircrsta de la circa 42 grade la 25 ani la 65 grade la 14-16 ani
Alte criterii
bulldupă lungimea şi grosimea cilindrilor frontali (metoda Harke)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2967
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3067
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3167
bull GLASUL cerbului mascul se numeşte bdquoboncănitrdquo sau rdquobrăhnitrdquobull Constituie un indicator al vacircrstei (cel bătracircn bocăneşte mai gros rar
şi scurt cel tacircnăr mai subţire mai icircndelung)bull Se aude dimineaţa şi seara uneori icircn cursul zilei Boncăneşte şi
culcat sau icircn scăldătoare Boncănitul icircn perioada de rut constituieuna dintre atracţiile vacircnătorii cerbului
bull Femela nu boncăneşte dar icircn anumite situaţii dă glas se vaită cacircndeste prinsă de cacircini scoate un sunet nazal un fel de sforăit cacircndeste speriată icircşi cheamă viţelul icircn perioada de rut cacircnd vrea să atragă taurul
bull Viţeii scot sunete prin care icircşi exteriorizează bucuriabull Glasul este şi un mijloc de comunicare icircntre cerbibull SIM Ţ URILE CERBULUI sunt foarte dezvoltate mai ales mirosul
excelent dezvoltat şi auzul bun
bull Văzul este suficient de bunbull bdquoDintre toate animalele sălbatice se consideră că cerbul posedă cele
mai fine simţuri luate icircmpreunărdquo (Raesfeld-Frevert 1957)bull LONGEVITATEA pacircnă la 18 - 20 de ani la ambele sexe icircn medie
10-15 ani icircn funcţie de intensitatea prădării
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3267
bull ECOLOGIEbull BIOTOPUL (MEDIUL DE VIAŢĂ)
bull Istoric a avut tendinţa de a fi strămutat de la cacircmpie şi dealuri icircn munţiunde a găsit adăpost Icircn unele regiuni cerbul a dispărut complet iar icircnaltele a fost mai tacircrziu reintrodus prin recolonizare naturală saureintroducere deliberată mai ales icircn regiunile din vestul ţării
bull populează p ădurile de munte de mare icircntindere adăpost hrană linişte
bull se poate obişnui cu anumite zgomote şi prezenţa omului dacă nu a avutde suferitbull Are nevoie de spaţii relativ maribull Sporadic la cacircmpie şi coline a coboracirct recent datorită suprapopulării din
zonele mai icircnalte
bull favorabile pădurile de foioase şi cele de amestec cu răşinoase ndash dacă au clase normale de vacircrstă parchete tinere - hrană arborete devacircrstă mijlocie - adăpost şi arborete de vacircrstă icircnaintată - producghindă jir alte fructe de pădure
bull mai puţin sensibil la condiţiile climatice decacirct căpriorul cu excepţia
stratului gros de zăpadăbull mortalitate icircn iernile grele după toamne fără fructificaţie la ghindă şi jirbull pierderi la viţei icircn caz de zăpezi abundente şi frig icircn iuniebull La ploi şi călduri nu reacţionează negativ
bull animal sedentar dar suprapopularea lipsa de hrană linişte icircl fac să migreze
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3367
Habitat
Păduri de mare icircntindere cu
copaci icircnalți
alternat cu zone mari de
pășunat
De la nivelul mării pacircnă peste limitapădurilor
Domeniul de altitudine
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3467
Pentru a gestiona o populație decerb trebuie s
ă se dispun
ă de o
suprafață de cel puțin 10000 dehectare
Habitat
Pentru a-și satisface cel mai bine
nevoile de bază cerbii de obicei
utilizează sezonier diferitele părți ale
zonei lor de viață icircn care se
deosebesc
bullstațiune de vară cu disponibilitatebună de hrană (de exemplu pajiști de
mare altitudine)
bullstațiune de iarnă cu icircnzăpezire
redusă (de exemplu pădurile de vale)
bull Disponibilitate de apă
bull Vastitatea terenului
bull Slabă perturbare antropică
bull Slabă icircnzăpezire
bullNecesități vitale
Cerbul este o specie cu plasticitateecologică mare capabil să colonizeze
medii diferite de la maquis-urileMediteranei (Sardinia) pacircnă la
pajiștile de creastă
Utilizarea habitatului
NB
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3567
Alimentație
Erbivor rumegător
cerbul se comportă ca
păscător intermediar
alternacircnd
culesul frunzelor cu păscutul
ierburilor
Cerbul este foarte versatil și
adaptabil icircn alegerea hranei
Dieta depinde icircn mare măsură de
disponibilitatea oferită de mediu icircn
diferite anotimpuri
Regim alimentar
Egal cu aproximativ 10 din
greutatea corpului
Necesar zilnic
Preferințealimentare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3667
bull Alimentaţiabull animal exclusiv erbivor
bull plante erbacee (64) frunze de arbori lujeri icircn creştere ciuperci altefructebull toamna se adăugă fructele arborilor de pădure cum ar fi ghinda şi jirulbull iarna plante erbacee rămase verzi frunze de mur vacircsc lujeri de plante
erbacee plante lemnoase muguri scoarţă de arbori licheni fructe de
scoruşi ghindă jir rădăcini frunze şi ierburi uscate plante agricole verzibull Spre deosebire de căprior nu este pretenţios la hranăbull Populează mai mult marginile pădurii cu arbori nu prea deşibull Hrana - mare influenţă icircn creşterea coarnelor cantităţi mari de fosfor şi
calciu icircn această
perioadă
bull Iarna perioada cea mai dificilă cacircnd zăpada icircmpiedică animalele să ajungă la sol unde se găsesc surse de hrană
bull Icircn lipsa altei hrane cerbii rod lujerii şi coaja arborilor - uneori pagube icircnsemnate
ndash se pot micşora prin administrarea de hrană complementară (facircnfrunzare furaje suculente ca tuberculi rădăcinoase concentrate) şi ndash culturi (ogoare) pentru vacircnat icircn poienile din păduri cu trifoi ovăz
napi varză furajeră sfeclă ameliorarea pajiştilor naturale etc
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3767
Alimentație
Exemplu de compoziție a dietei anuale a unui cerb
10 8
64
16
Fructe
bull ghindebull jirbull castane
bull Consumate icircn principal
icircn toamnă-iarnă
Plante arboricole
Lăstari muguri ramuri debullbrad argintiu
bullmolidbullfag
bullhellipConsumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante arbustive
Lăstari muguri ramuri de
bullrugi de murebullzmeurbullmătură verdebull
Consumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante erbacee
bull leguminoasebull graminee
bull hellipPredominante primăvarași vara dar consumate pe
tot parcursul anului
Ciclul vital și biologia reproducției
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3867
ș g p ț
Mascul Femela
Maturitate sexualăFiziologică 16 ndash 18 luni
Socială 7 ndash 8 ani 3 ani
Apogeul dezvoltării corporale 7 ani 4 ndash 5 ani
Durata gestației 234 ndash 238 zile
Ciclul estralDacă fertilizarea nu are loc ciclul estralse repetă la intervale de 18 zile pacircnă la
de 8 ori
Prolificitate 1 (nașteri gemelare foarte rare)
Greutatea la fătare 7 ndash 12 kg
Durata de alăptare 6 luni
Longevitate 18 ndash 20 ani
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3967
Biologia reproducţieiRaportul de sexe normal 11 pacircnă la 115
bull Dacă predomină ciutele (115 ndash 12) - icircnmulţire exagerată depăşireadensităţii scăderea greutăţii corporale a calităţii coarnelor prinparticiparea la icircmperechere şi a masculilor slabi
bull Dacă predomină taurii - lupte acerbe icircntre tauri icircn perioada de rutaccidente emigrare mai multe trofee
Maturitatea sexual ă - la femele 16 ndash 17 luni jumătate din ele restul la 28lunibull Masculii apţi pentru reproducţie la (4) 5 ndash 6 aniIcircmperecherea - icircn septembrie-octombrie (perioada bdquoboncănituluirdquo) cu
variaţii icircn funcţie de vreme Vremea călduroasă icircntacircrzie icircmperechereacea rece o gr
ăbe
şte
bull Se formează bdquogrupuri de goniţărdquo - un taur şi 2 ndash 7 ciute se adună icircnlocuri de boncănit parchete exploatate parchete icircn care plantaţia nu adepăşit icircnălţimea omului icircn poieni facircneţe pe teren plan Se recunoscdupă zgacircrieturile de pe pajişte icircn urma luptei cerbilor
bull Icircntre taurii rivali - uneori lupte acerbe terminate cu moartea unuia dintrerivali
bull Grupul de ciute - icircn apropierea taurului puternic asigură paza grupului(mănacircncă dar sunt atente la zgomot) taurul nefiind atent
bull animal de noapte şi de crepuscul inclusiv icircn perioada de rut(icircmperecherea noaptea) dar cacircnd reproducţia este icircn toi boncănitul
poate fi auzit şi toată ziua
Structura populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4067
p p ț
La populațiile icircn echilibru (adică icircn
care densitatea este aproape de
capacitatea portantă a mediului)
RS ==== 1 13
La populațiile icircn stare bună de
sănătate sunt bine reprezentate
clasele de tineret
O populație appenninică
Exemplu
SurseRegione Toscana 2000Gli ungulati delle Foreste Casentinesi
Proporția icircntre sexe (RS)
Proporția icircntre clasele de vacircrstă
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4167
Durata gesta ţ iei - 34 săptămacircni (8 frac12 luni)F ătarea - mai-iuniebull Grupul de ciute se desface ciutele gestante se retrag icircn locuri liniştite
pentru fătarebull Prolificitatea = 1 viţel la fătare foarte rar 2-3bull Viţelul protejat prin homocromie mirosul slab emanat icircn primele zile
nemişcat icircn caz de pericol ndash Se poate ridica icircşi urmează mama curacircnd după fătare alăturacircndu-se
cacircrdului la 2 săptămacircni ndash icircnţărcat la 2 luni ndash Rămacircne cu mama aproape 1 an pacircnă la următoarea perioadă de
fătareSporul anual la cerb icircn condiţiile ţării noastre = 40 ndash 50 (65 ndash 70 icircn Europa
Centrală)
Factori limitanți
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4267
Duşmani boli accidente
bull Răpitori
bullcel mai dăunător - lupul mai ales pe zăpadă cu crustă nu susţinegreutatea cerbului icirci icircngreunează mişcareabullcacircinii ciobăneşti hoinari pradă vițeii Cacircinii hoinari sălbăticiţi tind să icircnlocuiască lupul mai ales la viţeibullpagube mai reduse racircsul şi ursulbull Braconajul
bull Mortalitateabull creşte icircn iernile cu temperatură scăzută şi zăpadă cu crustă care icircmpiedică accesul la hrana de pe sol icircn iernile după toamnă fără fructificaţie la ghindă jirbullZăpezile abundente frigul icircn iunie - pierderi la viţei
bull Accidente - pericolul creşte cu sporirea circulaţieibull Boli - cerbul rezistentbullSe menţionează antraxul hipodermoza gălbeaza Cephenomia rufibarbis
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4367
Factori limitanți de origine naturală
Factori climatici
Icircn unele zone zăpada abundentă și prelungită este un factor
de mortalitate importantă
Icircn Apenini impactul acestui factor nu este cunoscut
Prădarea
Lupul vacircnacircnd icircn haită este capabil să prade chiar
exemplare de mari dimensiuni
Racircsul dacă este prezent exercită o prădare limitată asupra
vițeilor
Patologia Nu pare a fi cauză importantă a mortalității
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4467
Factori limitanți
Factori limitanți de origine antropică
TulburăriCerbul este extrem de sensibil la liniște perturbații cauzate
de prezența așezărilor omenești și de activități cum ar fi
turismul drumețiile vacircnătoarea etc
Cacircini fără stăpacircn
Pot reprezenta la nivel local cauze importante ale mortalității
al căror impact nu este precis cuantificabil icircn prezent icircn
special pentru țara noastră
Braconaj
Accidente cuvehicule auto
Mecanizareaagricolă
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4567
Competiția interspecifică
Căprior
Icircn unele cazuri populațiilor mari de cerb le corespunde o
densitate scăzută de căprior Icircn mod normal icircnsă
suprapunerea de nișă ecologică icircntre cele două specii estefoarte redusă
Lopătar
Introducerea lopătarului asupra unei populații de cerb dintr-o
zona icircmprejmuită poate avea impact grav ca de exemplu icircnregiunea italiană Bosco della Mesola
Mistreț
Nu există cazuri confirmate de interferență negativă icircntre
cerb și aceste două speciiMuflon
Factori limitanți
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4667
Etologie
bullSociabilitatea constituirea şi conducerea grupurilor
bullCerbul este animal sociabil (gregar) de toamna pacircnă primăvara
bull Cacircrdurile mixte de animale adulte grupuri de bdquogoni ţărdquo se formează numai icircnperioada boncănitului pentru o perioadă de 4 ndash 6 săptămacircni
bull Icircn restul anului se formează grupuri separate de tauri şi ciute
bullCiuta-mamă viţelul (viţeaua) ei şi juninca cu viţelul ei sau suliţarul din anulprecedent formează aşa-numitul grup de familie căruia după perioada deboncănit i se poate ataşa eventual şi cacircte un taur de 2 ndash 3 ani formacircnd grupul de
iarnă
bullMai multe cacircrduri mici se contopesc icircn unul mare icircn iernile grele icircn caz delipsuri primejdie cacircnd animalele sunt deranjate continuu
bull Taurii de la 3 ani icircn sus formează şi ei grupuri separate de iernat care se menţinşi icircn perioada creşterii coarnelor (aprilie-iulie)
bull Taurii bătracircni stau singuri eventual cacircte 2 ndash 3 cam de aceeaşi categorie
bullConstituirea grupului se face pentru ajutor reciproc semnalarea eventualelorprimejdii Cu cacirct sunt mai mulţi indivizi probabilitatea observării duşmanului estemai mare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4767
bull Grupurile de ciute şi viţei (suliţari juninci cerbi de 2 ndash 3 ani) suntconduse de cacircte o ciută cu viţel cu icircnsuşiri superioare de a sesiza pericolul şia lua iniţiativa indiferent de vacircrstă
bull Are un rol important icircn protecţia grupului şi alegerea locului de odihnăIcircmpuşcarea ei este interzisă deoarece viţelul orfan deşi tolerat de gruprămacircne icircn urmă cu dezvoltarea dacă supravieţuieşte (este lipsit de protecţiehrană conducere)bull Grupurile de tauri de vacircrstă mijlocie sunt conduse icircn general de cerbulcel mai puternic
bull Grupurile de cerbi bătracircni sunt conduse de cel mai puţin bătracircn
bull Sezonier animalele fac deplasări lungi uneori peste 10 km pentru iernare icircncondiţii mai favorabile sau icircn perioada icircmperecherilor masculii icircnvinşi
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4867
Boncănitul
Boncănitul semnalează acustic posesia haremuluiPuterea cu care este emis corelează cu condiția fizică a subiectului
Masculii mai ldquodebilirdquo icircși recunosc icircn general propria inferioritate și evită
confruntarea directă
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4967
Mersul icircn paralel
Marșul icircn paralel este oconfruntare rituală și precede
confruntarea directă dacircnd
masculului mai puțin prestant oultimă posibilitate de a evita lupta
Fiecare pretendent expuneceluilalt flancul propriu cu opostură ce pune icircn evidență
dezvoltarea coarnelor
Cei 2 masculi merg alăturați circa100 ndash 200 metri studiindu-se
reciproc
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5067
Lupta icircntre masculi
Confruntarea directă are loc numai icircntre masculi de conformație șiagresivitate egale și raprezintă soluția extremă pentru definirea raporturilor
de dominanță Pretendenții icircncrucișează
coarnele și incep o luptă de icircmpingere Icircn majoritatea cazurilor nu se produc consecințe crude
icircnvingătorul și icircnvinsul ies nevătămați din confruntare
Etologie
Cacirc d i f l l
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1867
Dentiția și cojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1967
Aprecierea vacircrstei
Aprecierea vacircrstei cerbului viu
Necesară pentru a cunoaşte ponderea claselor de vacircrstă importantă icircn
gospodărirea efectivelor
Criterii
bulldupă urmă
bulldupă aspectul corpului şi comportamentul animalelor vii
- cerbii subadulți - corpul zvelt ţin capul sus gacirctul aproape vertical
subţire acoperit cu păr puţin nu prea lung icircndrăzneţi nu prea prudenţi
Boncănesc des icircndelungat
- cerbii de 6-14 ani - corpul masiv ţin capul ceva mai jos gacirctul mai
apropiat de orizontală gros acoperit cu păr mai mult şi mai lung Prudenţi
destul de atenţi mişcările domoale boncănesc scurt şi rar
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2067
Clase de vacircrstă
Masculi Femele
Clasa 0 Vițel
(născut icircn anul curent)Clasa 0 Vițea
(născută icircn anul curent)
Clasa 1 Tineret(născut icircn anul precedent)
Clasa 1 Tineret(născut icircn anul precedent)
Clasa 2 Subadulți
(2 - 5 ani)
Clasa 2 Adulte
(de 2 ani și peste)Clasa 3 Adulți
(6 - 10 ani)
Clasa 4 Bătracircni(11 ani și peste)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2167
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2267
Masculii
Suli ț ari (născuți icircn anul precedent)bull Format corporal subțire și zvelt
bull Trofeu icircn suliță
Icircn perioada recensămintelor de primăvarăSulițarii au coarnele icircn catifea
Indivizii cu sulițele curățate sunt din clasa 2
NB
Uneori se poate icircntacircmpla cabull Primul trofeu să se prezintă ramificat
saubull Trofeele succesive primului (ex al
doilea sau un trofeu icircn regresie) să seprezinte tot icircn sulițăRecunoașterea este totuși posibilă pentru că
primul trofeu este icircntotdeauna lipsit derozetă
NB
Clasa 1
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2367
Masculii
Sub-adul ț i (de la vacircrsta de 2 la 5 ani) bull Conformație intermediară
bull Criniera puțin dezvoltatăbull Coarne modest dezvoltate
bull Rozete bine vizibile
Icircn perioada recensămintelor deprimăvară
Subadulții sunt- printre primii care năpacircrlesc
- printre ultimii care pierdcoarnele
NB
Clasa 2
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2467
Masculii
Adul ț i (de la vacircrsta de 6 la 10 ani) bull Corp masiv
(aspect taurin)bull Dezvoltare mare a trenului anterior(centrul de greutate s-a mutat icircnainte)
bull Gacirct robust aproape orizontalbull Criniera bine evidențiatăbull Coarnele la apogeul dezvoltăriibull Cilindri frontali scurți
Icircn perioada recensămintelor de primăvarăAdulții sunt
- printre ultimii care năpacircrlesc- printre primii care pierd coarnele
NB
Clasa 3
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2567
Masculi
B ătracircni (vacircrsta de 11 ani și peste) bull Corpul cu semne de slăbire
bull Gacirct orizontal dar mai puțin robustbull Coarne icircn regresie
bull Comportament de evitare șiizolare
Icircn timpul recensămacircntului de
primăvarăcei icircn vacircrstă icircn vacircrstă sunt-ultimii care năpacircrlesc- primii care-și pierd coarnele
NB
Clasa 4
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2667
Femelele
bull Corp icircnălțatbull Cap scurt triunghiularbull Dimensiuni reduse
bull Icircn general icircși urmează mama
Clasa 1
Tineret (ciut ă de 1 an) (născut icircn anul precedent)
bull Forme alungitebull Bot ca de asinbull Abdomen și spate lăsate
bull Corp descărnat
Clasa 2
Adulte (ciute adulte) (peste vacircrsta de 2 ani)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2767
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2867
Aprecierea vacircrstei cerbului icircmpușcat
bullDupă dentiţie
- pacircnă la 2 frac12 ani vacircrsta se apreciază cu destulă exactitate după
apariţia dinţilor de lapte şi schimbarea lor cu cei permanenţi cu ajutorul
unui tabel
-După apariţia dentiţiei complete
- după culoarea
- gradul de uzură al dinţilor
- unghiul pe care icircl fac incisivii cu maxilarul inferior - creşte cu
vacircrsta de la circa 42 grade la 25 ani la 65 grade la 14-16 ani
Alte criterii
bulldupă lungimea şi grosimea cilindrilor frontali (metoda Harke)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2967
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3067
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3167
bull GLASUL cerbului mascul se numeşte bdquoboncănitrdquo sau rdquobrăhnitrdquobull Constituie un indicator al vacircrstei (cel bătracircn bocăneşte mai gros rar
şi scurt cel tacircnăr mai subţire mai icircndelung)bull Se aude dimineaţa şi seara uneori icircn cursul zilei Boncăneşte şi
culcat sau icircn scăldătoare Boncănitul icircn perioada de rut constituieuna dintre atracţiile vacircnătorii cerbului
bull Femela nu boncăneşte dar icircn anumite situaţii dă glas se vaită cacircndeste prinsă de cacircini scoate un sunet nazal un fel de sforăit cacircndeste speriată icircşi cheamă viţelul icircn perioada de rut cacircnd vrea să atragă taurul
bull Viţeii scot sunete prin care icircşi exteriorizează bucuriabull Glasul este şi un mijloc de comunicare icircntre cerbibull SIM Ţ URILE CERBULUI sunt foarte dezvoltate mai ales mirosul
excelent dezvoltat şi auzul bun
bull Văzul este suficient de bunbull bdquoDintre toate animalele sălbatice se consideră că cerbul posedă cele
mai fine simţuri luate icircmpreunărdquo (Raesfeld-Frevert 1957)bull LONGEVITATEA pacircnă la 18 - 20 de ani la ambele sexe icircn medie
10-15 ani icircn funcţie de intensitatea prădării
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3267
bull ECOLOGIEbull BIOTOPUL (MEDIUL DE VIAŢĂ)
bull Istoric a avut tendinţa de a fi strămutat de la cacircmpie şi dealuri icircn munţiunde a găsit adăpost Icircn unele regiuni cerbul a dispărut complet iar icircnaltele a fost mai tacircrziu reintrodus prin recolonizare naturală saureintroducere deliberată mai ales icircn regiunile din vestul ţării
bull populează p ădurile de munte de mare icircntindere adăpost hrană linişte
bull se poate obişnui cu anumite zgomote şi prezenţa omului dacă nu a avutde suferitbull Are nevoie de spaţii relativ maribull Sporadic la cacircmpie şi coline a coboracirct recent datorită suprapopulării din
zonele mai icircnalte
bull favorabile pădurile de foioase şi cele de amestec cu răşinoase ndash dacă au clase normale de vacircrstă parchete tinere - hrană arborete devacircrstă mijlocie - adăpost şi arborete de vacircrstă icircnaintată - producghindă jir alte fructe de pădure
bull mai puţin sensibil la condiţiile climatice decacirct căpriorul cu excepţia
stratului gros de zăpadăbull mortalitate icircn iernile grele după toamne fără fructificaţie la ghindă şi jirbull pierderi la viţei icircn caz de zăpezi abundente şi frig icircn iuniebull La ploi şi călduri nu reacţionează negativ
bull animal sedentar dar suprapopularea lipsa de hrană linişte icircl fac să migreze
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3367
Habitat
Păduri de mare icircntindere cu
copaci icircnalți
alternat cu zone mari de
pășunat
De la nivelul mării pacircnă peste limitapădurilor
Domeniul de altitudine
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3467
Pentru a gestiona o populație decerb trebuie s
ă se dispun
ă de o
suprafață de cel puțin 10000 dehectare
Habitat
Pentru a-și satisface cel mai bine
nevoile de bază cerbii de obicei
utilizează sezonier diferitele părți ale
zonei lor de viață icircn care se
deosebesc
bullstațiune de vară cu disponibilitatebună de hrană (de exemplu pajiști de
mare altitudine)
bullstațiune de iarnă cu icircnzăpezire
redusă (de exemplu pădurile de vale)
bull Disponibilitate de apă
bull Vastitatea terenului
bull Slabă perturbare antropică
bull Slabă icircnzăpezire
bullNecesități vitale
Cerbul este o specie cu plasticitateecologică mare capabil să colonizeze
medii diferite de la maquis-urileMediteranei (Sardinia) pacircnă la
pajiștile de creastă
Utilizarea habitatului
NB
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3567
Alimentație
Erbivor rumegător
cerbul se comportă ca
păscător intermediar
alternacircnd
culesul frunzelor cu păscutul
ierburilor
Cerbul este foarte versatil și
adaptabil icircn alegerea hranei
Dieta depinde icircn mare măsură de
disponibilitatea oferită de mediu icircn
diferite anotimpuri
Regim alimentar
Egal cu aproximativ 10 din
greutatea corpului
Necesar zilnic
Preferințealimentare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3667
bull Alimentaţiabull animal exclusiv erbivor
bull plante erbacee (64) frunze de arbori lujeri icircn creştere ciuperci altefructebull toamna se adăugă fructele arborilor de pădure cum ar fi ghinda şi jirulbull iarna plante erbacee rămase verzi frunze de mur vacircsc lujeri de plante
erbacee plante lemnoase muguri scoarţă de arbori licheni fructe de
scoruşi ghindă jir rădăcini frunze şi ierburi uscate plante agricole verzibull Spre deosebire de căprior nu este pretenţios la hranăbull Populează mai mult marginile pădurii cu arbori nu prea deşibull Hrana - mare influenţă icircn creşterea coarnelor cantităţi mari de fosfor şi
calciu icircn această
perioadă
bull Iarna perioada cea mai dificilă cacircnd zăpada icircmpiedică animalele să ajungă la sol unde se găsesc surse de hrană
bull Icircn lipsa altei hrane cerbii rod lujerii şi coaja arborilor - uneori pagube icircnsemnate
ndash se pot micşora prin administrarea de hrană complementară (facircnfrunzare furaje suculente ca tuberculi rădăcinoase concentrate) şi ndash culturi (ogoare) pentru vacircnat icircn poienile din păduri cu trifoi ovăz
napi varză furajeră sfeclă ameliorarea pajiştilor naturale etc
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3767
Alimentație
Exemplu de compoziție a dietei anuale a unui cerb
10 8
64
16
Fructe
bull ghindebull jirbull castane
bull Consumate icircn principal
icircn toamnă-iarnă
Plante arboricole
Lăstari muguri ramuri debullbrad argintiu
bullmolidbullfag
bullhellipConsumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante arbustive
Lăstari muguri ramuri de
bullrugi de murebullzmeurbullmătură verdebull
Consumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante erbacee
bull leguminoasebull graminee
bull hellipPredominante primăvarași vara dar consumate pe
tot parcursul anului
Ciclul vital și biologia reproducției
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3867
ș g p ț
Mascul Femela
Maturitate sexualăFiziologică 16 ndash 18 luni
Socială 7 ndash 8 ani 3 ani
Apogeul dezvoltării corporale 7 ani 4 ndash 5 ani
Durata gestației 234 ndash 238 zile
Ciclul estralDacă fertilizarea nu are loc ciclul estralse repetă la intervale de 18 zile pacircnă la
de 8 ori
Prolificitate 1 (nașteri gemelare foarte rare)
Greutatea la fătare 7 ndash 12 kg
Durata de alăptare 6 luni
Longevitate 18 ndash 20 ani
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3967
Biologia reproducţieiRaportul de sexe normal 11 pacircnă la 115
bull Dacă predomină ciutele (115 ndash 12) - icircnmulţire exagerată depăşireadensităţii scăderea greutăţii corporale a calităţii coarnelor prinparticiparea la icircmperechere şi a masculilor slabi
bull Dacă predomină taurii - lupte acerbe icircntre tauri icircn perioada de rutaccidente emigrare mai multe trofee
Maturitatea sexual ă - la femele 16 ndash 17 luni jumătate din ele restul la 28lunibull Masculii apţi pentru reproducţie la (4) 5 ndash 6 aniIcircmperecherea - icircn septembrie-octombrie (perioada bdquoboncănituluirdquo) cu
variaţii icircn funcţie de vreme Vremea călduroasă icircntacircrzie icircmperechereacea rece o gr
ăbe
şte
bull Se formează bdquogrupuri de goniţărdquo - un taur şi 2 ndash 7 ciute se adună icircnlocuri de boncănit parchete exploatate parchete icircn care plantaţia nu adepăşit icircnălţimea omului icircn poieni facircneţe pe teren plan Se recunoscdupă zgacircrieturile de pe pajişte icircn urma luptei cerbilor
bull Icircntre taurii rivali - uneori lupte acerbe terminate cu moartea unuia dintrerivali
bull Grupul de ciute - icircn apropierea taurului puternic asigură paza grupului(mănacircncă dar sunt atente la zgomot) taurul nefiind atent
bull animal de noapte şi de crepuscul inclusiv icircn perioada de rut(icircmperecherea noaptea) dar cacircnd reproducţia este icircn toi boncănitul
poate fi auzit şi toată ziua
Structura populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4067
p p ț
La populațiile icircn echilibru (adică icircn
care densitatea este aproape de
capacitatea portantă a mediului)
RS ==== 1 13
La populațiile icircn stare bună de
sănătate sunt bine reprezentate
clasele de tineret
O populație appenninică
Exemplu
SurseRegione Toscana 2000Gli ungulati delle Foreste Casentinesi
Proporția icircntre sexe (RS)
Proporția icircntre clasele de vacircrstă
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4167
Durata gesta ţ iei - 34 săptămacircni (8 frac12 luni)F ătarea - mai-iuniebull Grupul de ciute se desface ciutele gestante se retrag icircn locuri liniştite
pentru fătarebull Prolificitatea = 1 viţel la fătare foarte rar 2-3bull Viţelul protejat prin homocromie mirosul slab emanat icircn primele zile
nemişcat icircn caz de pericol ndash Se poate ridica icircşi urmează mama curacircnd după fătare alăturacircndu-se
cacircrdului la 2 săptămacircni ndash icircnţărcat la 2 luni ndash Rămacircne cu mama aproape 1 an pacircnă la următoarea perioadă de
fătareSporul anual la cerb icircn condiţiile ţării noastre = 40 ndash 50 (65 ndash 70 icircn Europa
Centrală)
Factori limitanți
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4267
Duşmani boli accidente
bull Răpitori
bullcel mai dăunător - lupul mai ales pe zăpadă cu crustă nu susţinegreutatea cerbului icirci icircngreunează mişcareabullcacircinii ciobăneşti hoinari pradă vițeii Cacircinii hoinari sălbăticiţi tind să icircnlocuiască lupul mai ales la viţeibullpagube mai reduse racircsul şi ursulbull Braconajul
bull Mortalitateabull creşte icircn iernile cu temperatură scăzută şi zăpadă cu crustă care icircmpiedică accesul la hrana de pe sol icircn iernile după toamnă fără fructificaţie la ghindă jirbullZăpezile abundente frigul icircn iunie - pierderi la viţei
bull Accidente - pericolul creşte cu sporirea circulaţieibull Boli - cerbul rezistentbullSe menţionează antraxul hipodermoza gălbeaza Cephenomia rufibarbis
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4367
Factori limitanți de origine naturală
Factori climatici
Icircn unele zone zăpada abundentă și prelungită este un factor
de mortalitate importantă
Icircn Apenini impactul acestui factor nu este cunoscut
Prădarea
Lupul vacircnacircnd icircn haită este capabil să prade chiar
exemplare de mari dimensiuni
Racircsul dacă este prezent exercită o prădare limitată asupra
vițeilor
Patologia Nu pare a fi cauză importantă a mortalității
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4467
Factori limitanți
Factori limitanți de origine antropică
TulburăriCerbul este extrem de sensibil la liniște perturbații cauzate
de prezența așezărilor omenești și de activități cum ar fi
turismul drumețiile vacircnătoarea etc
Cacircini fără stăpacircn
Pot reprezenta la nivel local cauze importante ale mortalității
al căror impact nu este precis cuantificabil icircn prezent icircn
special pentru țara noastră
Braconaj
Accidente cuvehicule auto
Mecanizareaagricolă
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4567
Competiția interspecifică
Căprior
Icircn unele cazuri populațiilor mari de cerb le corespunde o
densitate scăzută de căprior Icircn mod normal icircnsă
suprapunerea de nișă ecologică icircntre cele două specii estefoarte redusă
Lopătar
Introducerea lopătarului asupra unei populații de cerb dintr-o
zona icircmprejmuită poate avea impact grav ca de exemplu icircnregiunea italiană Bosco della Mesola
Mistreț
Nu există cazuri confirmate de interferență negativă icircntre
cerb și aceste două speciiMuflon
Factori limitanți
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4667
Etologie
bullSociabilitatea constituirea şi conducerea grupurilor
bullCerbul este animal sociabil (gregar) de toamna pacircnă primăvara
bull Cacircrdurile mixte de animale adulte grupuri de bdquogoni ţărdquo se formează numai icircnperioada boncănitului pentru o perioadă de 4 ndash 6 săptămacircni
bull Icircn restul anului se formează grupuri separate de tauri şi ciute
bullCiuta-mamă viţelul (viţeaua) ei şi juninca cu viţelul ei sau suliţarul din anulprecedent formează aşa-numitul grup de familie căruia după perioada deboncănit i se poate ataşa eventual şi cacircte un taur de 2 ndash 3 ani formacircnd grupul de
iarnă
bullMai multe cacircrduri mici se contopesc icircn unul mare icircn iernile grele icircn caz delipsuri primejdie cacircnd animalele sunt deranjate continuu
bull Taurii de la 3 ani icircn sus formează şi ei grupuri separate de iernat care se menţinşi icircn perioada creşterii coarnelor (aprilie-iulie)
bull Taurii bătracircni stau singuri eventual cacircte 2 ndash 3 cam de aceeaşi categorie
bullConstituirea grupului se face pentru ajutor reciproc semnalarea eventualelorprimejdii Cu cacirct sunt mai mulţi indivizi probabilitatea observării duşmanului estemai mare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4767
bull Grupurile de ciute şi viţei (suliţari juninci cerbi de 2 ndash 3 ani) suntconduse de cacircte o ciută cu viţel cu icircnsuşiri superioare de a sesiza pericolul şia lua iniţiativa indiferent de vacircrstă
bull Are un rol important icircn protecţia grupului şi alegerea locului de odihnăIcircmpuşcarea ei este interzisă deoarece viţelul orfan deşi tolerat de gruprămacircne icircn urmă cu dezvoltarea dacă supravieţuieşte (este lipsit de protecţiehrană conducere)bull Grupurile de tauri de vacircrstă mijlocie sunt conduse icircn general de cerbulcel mai puternic
bull Grupurile de cerbi bătracircni sunt conduse de cel mai puţin bătracircn
bull Sezonier animalele fac deplasări lungi uneori peste 10 km pentru iernare icircncondiţii mai favorabile sau icircn perioada icircmperecherilor masculii icircnvinşi
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4867
Boncănitul
Boncănitul semnalează acustic posesia haremuluiPuterea cu care este emis corelează cu condiția fizică a subiectului
Masculii mai ldquodebilirdquo icircși recunosc icircn general propria inferioritate și evită
confruntarea directă
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4967
Mersul icircn paralel
Marșul icircn paralel este oconfruntare rituală și precede
confruntarea directă dacircnd
masculului mai puțin prestant oultimă posibilitate de a evita lupta
Fiecare pretendent expuneceluilalt flancul propriu cu opostură ce pune icircn evidență
dezvoltarea coarnelor
Cei 2 masculi merg alăturați circa100 ndash 200 metri studiindu-se
reciproc
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5067
Lupta icircntre masculi
Confruntarea directă are loc numai icircntre masculi de conformație șiagresivitate egale și raprezintă soluția extremă pentru definirea raporturilor
de dominanță Pretendenții icircncrucișează
coarnele și incep o luptă de icircmpingere Icircn majoritatea cazurilor nu se produc consecințe crude
icircnvingătorul și icircnvinsul ies nevătămați din confruntare
Etologie
Cacirc d i f l l
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 1967
Aprecierea vacircrstei
Aprecierea vacircrstei cerbului viu
Necesară pentru a cunoaşte ponderea claselor de vacircrstă importantă icircn
gospodărirea efectivelor
Criterii
bulldupă urmă
bulldupă aspectul corpului şi comportamentul animalelor vii
- cerbii subadulți - corpul zvelt ţin capul sus gacirctul aproape vertical
subţire acoperit cu păr puţin nu prea lung icircndrăzneţi nu prea prudenţi
Boncănesc des icircndelungat
- cerbii de 6-14 ani - corpul masiv ţin capul ceva mai jos gacirctul mai
apropiat de orizontală gros acoperit cu păr mai mult şi mai lung Prudenţi
destul de atenţi mişcările domoale boncănesc scurt şi rar
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2067
Clase de vacircrstă
Masculi Femele
Clasa 0 Vițel
(născut icircn anul curent)Clasa 0 Vițea
(născută icircn anul curent)
Clasa 1 Tineret(născut icircn anul precedent)
Clasa 1 Tineret(născut icircn anul precedent)
Clasa 2 Subadulți
(2 - 5 ani)
Clasa 2 Adulte
(de 2 ani și peste)Clasa 3 Adulți
(6 - 10 ani)
Clasa 4 Bătracircni(11 ani și peste)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2167
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2267
Masculii
Suli ț ari (născuți icircn anul precedent)bull Format corporal subțire și zvelt
bull Trofeu icircn suliță
Icircn perioada recensămintelor de primăvarăSulițarii au coarnele icircn catifea
Indivizii cu sulițele curățate sunt din clasa 2
NB
Uneori se poate icircntacircmpla cabull Primul trofeu să se prezintă ramificat
saubull Trofeele succesive primului (ex al
doilea sau un trofeu icircn regresie) să seprezinte tot icircn sulițăRecunoașterea este totuși posibilă pentru că
primul trofeu este icircntotdeauna lipsit derozetă
NB
Clasa 1
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2367
Masculii
Sub-adul ț i (de la vacircrsta de 2 la 5 ani) bull Conformație intermediară
bull Criniera puțin dezvoltatăbull Coarne modest dezvoltate
bull Rozete bine vizibile
Icircn perioada recensămintelor deprimăvară
Subadulții sunt- printre primii care năpacircrlesc
- printre ultimii care pierdcoarnele
NB
Clasa 2
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2467
Masculii
Adul ț i (de la vacircrsta de 6 la 10 ani) bull Corp masiv
(aspect taurin)bull Dezvoltare mare a trenului anterior(centrul de greutate s-a mutat icircnainte)
bull Gacirct robust aproape orizontalbull Criniera bine evidențiatăbull Coarnele la apogeul dezvoltăriibull Cilindri frontali scurți
Icircn perioada recensămintelor de primăvarăAdulții sunt
- printre ultimii care năpacircrlesc- printre primii care pierd coarnele
NB
Clasa 3
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2567
Masculi
B ătracircni (vacircrsta de 11 ani și peste) bull Corpul cu semne de slăbire
bull Gacirct orizontal dar mai puțin robustbull Coarne icircn regresie
bull Comportament de evitare șiizolare
Icircn timpul recensămacircntului de
primăvarăcei icircn vacircrstă icircn vacircrstă sunt-ultimii care năpacircrlesc- primii care-și pierd coarnele
NB
Clasa 4
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2667
Femelele
bull Corp icircnălțatbull Cap scurt triunghiularbull Dimensiuni reduse
bull Icircn general icircși urmează mama
Clasa 1
Tineret (ciut ă de 1 an) (născut icircn anul precedent)
bull Forme alungitebull Bot ca de asinbull Abdomen și spate lăsate
bull Corp descărnat
Clasa 2
Adulte (ciute adulte) (peste vacircrsta de 2 ani)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2767
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2867
Aprecierea vacircrstei cerbului icircmpușcat
bullDupă dentiţie
- pacircnă la 2 frac12 ani vacircrsta se apreciază cu destulă exactitate după
apariţia dinţilor de lapte şi schimbarea lor cu cei permanenţi cu ajutorul
unui tabel
-După apariţia dentiţiei complete
- după culoarea
- gradul de uzură al dinţilor
- unghiul pe care icircl fac incisivii cu maxilarul inferior - creşte cu
vacircrsta de la circa 42 grade la 25 ani la 65 grade la 14-16 ani
Alte criterii
bulldupă lungimea şi grosimea cilindrilor frontali (metoda Harke)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2967
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3067
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3167
bull GLASUL cerbului mascul se numeşte bdquoboncănitrdquo sau rdquobrăhnitrdquobull Constituie un indicator al vacircrstei (cel bătracircn bocăneşte mai gros rar
şi scurt cel tacircnăr mai subţire mai icircndelung)bull Se aude dimineaţa şi seara uneori icircn cursul zilei Boncăneşte şi
culcat sau icircn scăldătoare Boncănitul icircn perioada de rut constituieuna dintre atracţiile vacircnătorii cerbului
bull Femela nu boncăneşte dar icircn anumite situaţii dă glas se vaită cacircndeste prinsă de cacircini scoate un sunet nazal un fel de sforăit cacircndeste speriată icircşi cheamă viţelul icircn perioada de rut cacircnd vrea să atragă taurul
bull Viţeii scot sunete prin care icircşi exteriorizează bucuriabull Glasul este şi un mijloc de comunicare icircntre cerbibull SIM Ţ URILE CERBULUI sunt foarte dezvoltate mai ales mirosul
excelent dezvoltat şi auzul bun
bull Văzul este suficient de bunbull bdquoDintre toate animalele sălbatice se consideră că cerbul posedă cele
mai fine simţuri luate icircmpreunărdquo (Raesfeld-Frevert 1957)bull LONGEVITATEA pacircnă la 18 - 20 de ani la ambele sexe icircn medie
10-15 ani icircn funcţie de intensitatea prădării
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3267
bull ECOLOGIEbull BIOTOPUL (MEDIUL DE VIAŢĂ)
bull Istoric a avut tendinţa de a fi strămutat de la cacircmpie şi dealuri icircn munţiunde a găsit adăpost Icircn unele regiuni cerbul a dispărut complet iar icircnaltele a fost mai tacircrziu reintrodus prin recolonizare naturală saureintroducere deliberată mai ales icircn regiunile din vestul ţării
bull populează p ădurile de munte de mare icircntindere adăpost hrană linişte
bull se poate obişnui cu anumite zgomote şi prezenţa omului dacă nu a avutde suferitbull Are nevoie de spaţii relativ maribull Sporadic la cacircmpie şi coline a coboracirct recent datorită suprapopulării din
zonele mai icircnalte
bull favorabile pădurile de foioase şi cele de amestec cu răşinoase ndash dacă au clase normale de vacircrstă parchete tinere - hrană arborete devacircrstă mijlocie - adăpost şi arborete de vacircrstă icircnaintată - producghindă jir alte fructe de pădure
bull mai puţin sensibil la condiţiile climatice decacirct căpriorul cu excepţia
stratului gros de zăpadăbull mortalitate icircn iernile grele după toamne fără fructificaţie la ghindă şi jirbull pierderi la viţei icircn caz de zăpezi abundente şi frig icircn iuniebull La ploi şi călduri nu reacţionează negativ
bull animal sedentar dar suprapopularea lipsa de hrană linişte icircl fac să migreze
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3367
Habitat
Păduri de mare icircntindere cu
copaci icircnalți
alternat cu zone mari de
pășunat
De la nivelul mării pacircnă peste limitapădurilor
Domeniul de altitudine
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3467
Pentru a gestiona o populație decerb trebuie s
ă se dispun
ă de o
suprafață de cel puțin 10000 dehectare
Habitat
Pentru a-și satisface cel mai bine
nevoile de bază cerbii de obicei
utilizează sezonier diferitele părți ale
zonei lor de viață icircn care se
deosebesc
bullstațiune de vară cu disponibilitatebună de hrană (de exemplu pajiști de
mare altitudine)
bullstațiune de iarnă cu icircnzăpezire
redusă (de exemplu pădurile de vale)
bull Disponibilitate de apă
bull Vastitatea terenului
bull Slabă perturbare antropică
bull Slabă icircnzăpezire
bullNecesități vitale
Cerbul este o specie cu plasticitateecologică mare capabil să colonizeze
medii diferite de la maquis-urileMediteranei (Sardinia) pacircnă la
pajiștile de creastă
Utilizarea habitatului
NB
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3567
Alimentație
Erbivor rumegător
cerbul se comportă ca
păscător intermediar
alternacircnd
culesul frunzelor cu păscutul
ierburilor
Cerbul este foarte versatil și
adaptabil icircn alegerea hranei
Dieta depinde icircn mare măsură de
disponibilitatea oferită de mediu icircn
diferite anotimpuri
Regim alimentar
Egal cu aproximativ 10 din
greutatea corpului
Necesar zilnic
Preferințealimentare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3667
bull Alimentaţiabull animal exclusiv erbivor
bull plante erbacee (64) frunze de arbori lujeri icircn creştere ciuperci altefructebull toamna se adăugă fructele arborilor de pădure cum ar fi ghinda şi jirulbull iarna plante erbacee rămase verzi frunze de mur vacircsc lujeri de plante
erbacee plante lemnoase muguri scoarţă de arbori licheni fructe de
scoruşi ghindă jir rădăcini frunze şi ierburi uscate plante agricole verzibull Spre deosebire de căprior nu este pretenţios la hranăbull Populează mai mult marginile pădurii cu arbori nu prea deşibull Hrana - mare influenţă icircn creşterea coarnelor cantităţi mari de fosfor şi
calciu icircn această
perioadă
bull Iarna perioada cea mai dificilă cacircnd zăpada icircmpiedică animalele să ajungă la sol unde se găsesc surse de hrană
bull Icircn lipsa altei hrane cerbii rod lujerii şi coaja arborilor - uneori pagube icircnsemnate
ndash se pot micşora prin administrarea de hrană complementară (facircnfrunzare furaje suculente ca tuberculi rădăcinoase concentrate) şi ndash culturi (ogoare) pentru vacircnat icircn poienile din păduri cu trifoi ovăz
napi varză furajeră sfeclă ameliorarea pajiştilor naturale etc
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3767
Alimentație
Exemplu de compoziție a dietei anuale a unui cerb
10 8
64
16
Fructe
bull ghindebull jirbull castane
bull Consumate icircn principal
icircn toamnă-iarnă
Plante arboricole
Lăstari muguri ramuri debullbrad argintiu
bullmolidbullfag
bullhellipConsumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante arbustive
Lăstari muguri ramuri de
bullrugi de murebullzmeurbullmătură verdebull
Consumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante erbacee
bull leguminoasebull graminee
bull hellipPredominante primăvarași vara dar consumate pe
tot parcursul anului
Ciclul vital și biologia reproducției
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3867
ș g p ț
Mascul Femela
Maturitate sexualăFiziologică 16 ndash 18 luni
Socială 7 ndash 8 ani 3 ani
Apogeul dezvoltării corporale 7 ani 4 ndash 5 ani
Durata gestației 234 ndash 238 zile
Ciclul estralDacă fertilizarea nu are loc ciclul estralse repetă la intervale de 18 zile pacircnă la
de 8 ori
Prolificitate 1 (nașteri gemelare foarte rare)
Greutatea la fătare 7 ndash 12 kg
Durata de alăptare 6 luni
Longevitate 18 ndash 20 ani
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3967
Biologia reproducţieiRaportul de sexe normal 11 pacircnă la 115
bull Dacă predomină ciutele (115 ndash 12) - icircnmulţire exagerată depăşireadensităţii scăderea greutăţii corporale a calităţii coarnelor prinparticiparea la icircmperechere şi a masculilor slabi
bull Dacă predomină taurii - lupte acerbe icircntre tauri icircn perioada de rutaccidente emigrare mai multe trofee
Maturitatea sexual ă - la femele 16 ndash 17 luni jumătate din ele restul la 28lunibull Masculii apţi pentru reproducţie la (4) 5 ndash 6 aniIcircmperecherea - icircn septembrie-octombrie (perioada bdquoboncănituluirdquo) cu
variaţii icircn funcţie de vreme Vremea călduroasă icircntacircrzie icircmperechereacea rece o gr
ăbe
şte
bull Se formează bdquogrupuri de goniţărdquo - un taur şi 2 ndash 7 ciute se adună icircnlocuri de boncănit parchete exploatate parchete icircn care plantaţia nu adepăşit icircnălţimea omului icircn poieni facircneţe pe teren plan Se recunoscdupă zgacircrieturile de pe pajişte icircn urma luptei cerbilor
bull Icircntre taurii rivali - uneori lupte acerbe terminate cu moartea unuia dintrerivali
bull Grupul de ciute - icircn apropierea taurului puternic asigură paza grupului(mănacircncă dar sunt atente la zgomot) taurul nefiind atent
bull animal de noapte şi de crepuscul inclusiv icircn perioada de rut(icircmperecherea noaptea) dar cacircnd reproducţia este icircn toi boncănitul
poate fi auzit şi toată ziua
Structura populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4067
p p ț
La populațiile icircn echilibru (adică icircn
care densitatea este aproape de
capacitatea portantă a mediului)
RS ==== 1 13
La populațiile icircn stare bună de
sănătate sunt bine reprezentate
clasele de tineret
O populație appenninică
Exemplu
SurseRegione Toscana 2000Gli ungulati delle Foreste Casentinesi
Proporția icircntre sexe (RS)
Proporția icircntre clasele de vacircrstă
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4167
Durata gesta ţ iei - 34 săptămacircni (8 frac12 luni)F ătarea - mai-iuniebull Grupul de ciute se desface ciutele gestante se retrag icircn locuri liniştite
pentru fătarebull Prolificitatea = 1 viţel la fătare foarte rar 2-3bull Viţelul protejat prin homocromie mirosul slab emanat icircn primele zile
nemişcat icircn caz de pericol ndash Se poate ridica icircşi urmează mama curacircnd după fătare alăturacircndu-se
cacircrdului la 2 săptămacircni ndash icircnţărcat la 2 luni ndash Rămacircne cu mama aproape 1 an pacircnă la următoarea perioadă de
fătareSporul anual la cerb icircn condiţiile ţării noastre = 40 ndash 50 (65 ndash 70 icircn Europa
Centrală)
Factori limitanți
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4267
Duşmani boli accidente
bull Răpitori
bullcel mai dăunător - lupul mai ales pe zăpadă cu crustă nu susţinegreutatea cerbului icirci icircngreunează mişcareabullcacircinii ciobăneşti hoinari pradă vițeii Cacircinii hoinari sălbăticiţi tind să icircnlocuiască lupul mai ales la viţeibullpagube mai reduse racircsul şi ursulbull Braconajul
bull Mortalitateabull creşte icircn iernile cu temperatură scăzută şi zăpadă cu crustă care icircmpiedică accesul la hrana de pe sol icircn iernile după toamnă fără fructificaţie la ghindă jirbullZăpezile abundente frigul icircn iunie - pierderi la viţei
bull Accidente - pericolul creşte cu sporirea circulaţieibull Boli - cerbul rezistentbullSe menţionează antraxul hipodermoza gălbeaza Cephenomia rufibarbis
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4367
Factori limitanți de origine naturală
Factori climatici
Icircn unele zone zăpada abundentă și prelungită este un factor
de mortalitate importantă
Icircn Apenini impactul acestui factor nu este cunoscut
Prădarea
Lupul vacircnacircnd icircn haită este capabil să prade chiar
exemplare de mari dimensiuni
Racircsul dacă este prezent exercită o prădare limitată asupra
vițeilor
Patologia Nu pare a fi cauză importantă a mortalității
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4467
Factori limitanți
Factori limitanți de origine antropică
TulburăriCerbul este extrem de sensibil la liniște perturbații cauzate
de prezența așezărilor omenești și de activități cum ar fi
turismul drumețiile vacircnătoarea etc
Cacircini fără stăpacircn
Pot reprezenta la nivel local cauze importante ale mortalității
al căror impact nu este precis cuantificabil icircn prezent icircn
special pentru țara noastră
Braconaj
Accidente cuvehicule auto
Mecanizareaagricolă
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4567
Competiția interspecifică
Căprior
Icircn unele cazuri populațiilor mari de cerb le corespunde o
densitate scăzută de căprior Icircn mod normal icircnsă
suprapunerea de nișă ecologică icircntre cele două specii estefoarte redusă
Lopătar
Introducerea lopătarului asupra unei populații de cerb dintr-o
zona icircmprejmuită poate avea impact grav ca de exemplu icircnregiunea italiană Bosco della Mesola
Mistreț
Nu există cazuri confirmate de interferență negativă icircntre
cerb și aceste două speciiMuflon
Factori limitanți
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4667
Etologie
bullSociabilitatea constituirea şi conducerea grupurilor
bullCerbul este animal sociabil (gregar) de toamna pacircnă primăvara
bull Cacircrdurile mixte de animale adulte grupuri de bdquogoni ţărdquo se formează numai icircnperioada boncănitului pentru o perioadă de 4 ndash 6 săptămacircni
bull Icircn restul anului se formează grupuri separate de tauri şi ciute
bullCiuta-mamă viţelul (viţeaua) ei şi juninca cu viţelul ei sau suliţarul din anulprecedent formează aşa-numitul grup de familie căruia după perioada deboncănit i se poate ataşa eventual şi cacircte un taur de 2 ndash 3 ani formacircnd grupul de
iarnă
bullMai multe cacircrduri mici se contopesc icircn unul mare icircn iernile grele icircn caz delipsuri primejdie cacircnd animalele sunt deranjate continuu
bull Taurii de la 3 ani icircn sus formează şi ei grupuri separate de iernat care se menţinşi icircn perioada creşterii coarnelor (aprilie-iulie)
bull Taurii bătracircni stau singuri eventual cacircte 2 ndash 3 cam de aceeaşi categorie
bullConstituirea grupului se face pentru ajutor reciproc semnalarea eventualelorprimejdii Cu cacirct sunt mai mulţi indivizi probabilitatea observării duşmanului estemai mare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4767
bull Grupurile de ciute şi viţei (suliţari juninci cerbi de 2 ndash 3 ani) suntconduse de cacircte o ciută cu viţel cu icircnsuşiri superioare de a sesiza pericolul şia lua iniţiativa indiferent de vacircrstă
bull Are un rol important icircn protecţia grupului şi alegerea locului de odihnăIcircmpuşcarea ei este interzisă deoarece viţelul orfan deşi tolerat de gruprămacircne icircn urmă cu dezvoltarea dacă supravieţuieşte (este lipsit de protecţiehrană conducere)bull Grupurile de tauri de vacircrstă mijlocie sunt conduse icircn general de cerbulcel mai puternic
bull Grupurile de cerbi bătracircni sunt conduse de cel mai puţin bătracircn
bull Sezonier animalele fac deplasări lungi uneori peste 10 km pentru iernare icircncondiţii mai favorabile sau icircn perioada icircmperecherilor masculii icircnvinşi
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4867
Boncănitul
Boncănitul semnalează acustic posesia haremuluiPuterea cu care este emis corelează cu condiția fizică a subiectului
Masculii mai ldquodebilirdquo icircși recunosc icircn general propria inferioritate și evită
confruntarea directă
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4967
Mersul icircn paralel
Marșul icircn paralel este oconfruntare rituală și precede
confruntarea directă dacircnd
masculului mai puțin prestant oultimă posibilitate de a evita lupta
Fiecare pretendent expuneceluilalt flancul propriu cu opostură ce pune icircn evidență
dezvoltarea coarnelor
Cei 2 masculi merg alăturați circa100 ndash 200 metri studiindu-se
reciproc
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5067
Lupta icircntre masculi
Confruntarea directă are loc numai icircntre masculi de conformație șiagresivitate egale și raprezintă soluția extremă pentru definirea raporturilor
de dominanță Pretendenții icircncrucișează
coarnele și incep o luptă de icircmpingere Icircn majoritatea cazurilor nu se produc consecințe crude
icircnvingătorul și icircnvinsul ies nevătămați din confruntare
Etologie
Cacirc d i f l l
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2067
Clase de vacircrstă
Masculi Femele
Clasa 0 Vițel
(născut icircn anul curent)Clasa 0 Vițea
(născută icircn anul curent)
Clasa 1 Tineret(născut icircn anul precedent)
Clasa 1 Tineret(născut icircn anul precedent)
Clasa 2 Subadulți
(2 - 5 ani)
Clasa 2 Adulte
(de 2 ani și peste)Clasa 3 Adulți
(6 - 10 ani)
Clasa 4 Bătracircni(11 ani și peste)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2167
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2267
Masculii
Suli ț ari (născuți icircn anul precedent)bull Format corporal subțire și zvelt
bull Trofeu icircn suliță
Icircn perioada recensămintelor de primăvarăSulițarii au coarnele icircn catifea
Indivizii cu sulițele curățate sunt din clasa 2
NB
Uneori se poate icircntacircmpla cabull Primul trofeu să se prezintă ramificat
saubull Trofeele succesive primului (ex al
doilea sau un trofeu icircn regresie) să seprezinte tot icircn sulițăRecunoașterea este totuși posibilă pentru că
primul trofeu este icircntotdeauna lipsit derozetă
NB
Clasa 1
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2367
Masculii
Sub-adul ț i (de la vacircrsta de 2 la 5 ani) bull Conformație intermediară
bull Criniera puțin dezvoltatăbull Coarne modest dezvoltate
bull Rozete bine vizibile
Icircn perioada recensămintelor deprimăvară
Subadulții sunt- printre primii care năpacircrlesc
- printre ultimii care pierdcoarnele
NB
Clasa 2
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2467
Masculii
Adul ț i (de la vacircrsta de 6 la 10 ani) bull Corp masiv
(aspect taurin)bull Dezvoltare mare a trenului anterior(centrul de greutate s-a mutat icircnainte)
bull Gacirct robust aproape orizontalbull Criniera bine evidențiatăbull Coarnele la apogeul dezvoltăriibull Cilindri frontali scurți
Icircn perioada recensămintelor de primăvarăAdulții sunt
- printre ultimii care năpacircrlesc- printre primii care pierd coarnele
NB
Clasa 3
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2567
Masculi
B ătracircni (vacircrsta de 11 ani și peste) bull Corpul cu semne de slăbire
bull Gacirct orizontal dar mai puțin robustbull Coarne icircn regresie
bull Comportament de evitare șiizolare
Icircn timpul recensămacircntului de
primăvarăcei icircn vacircrstă icircn vacircrstă sunt-ultimii care năpacircrlesc- primii care-și pierd coarnele
NB
Clasa 4
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2667
Femelele
bull Corp icircnălțatbull Cap scurt triunghiularbull Dimensiuni reduse
bull Icircn general icircși urmează mama
Clasa 1
Tineret (ciut ă de 1 an) (născut icircn anul precedent)
bull Forme alungitebull Bot ca de asinbull Abdomen și spate lăsate
bull Corp descărnat
Clasa 2
Adulte (ciute adulte) (peste vacircrsta de 2 ani)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2767
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2867
Aprecierea vacircrstei cerbului icircmpușcat
bullDupă dentiţie
- pacircnă la 2 frac12 ani vacircrsta se apreciază cu destulă exactitate după
apariţia dinţilor de lapte şi schimbarea lor cu cei permanenţi cu ajutorul
unui tabel
-După apariţia dentiţiei complete
- după culoarea
- gradul de uzură al dinţilor
- unghiul pe care icircl fac incisivii cu maxilarul inferior - creşte cu
vacircrsta de la circa 42 grade la 25 ani la 65 grade la 14-16 ani
Alte criterii
bulldupă lungimea şi grosimea cilindrilor frontali (metoda Harke)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2967
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3067
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3167
bull GLASUL cerbului mascul se numeşte bdquoboncănitrdquo sau rdquobrăhnitrdquobull Constituie un indicator al vacircrstei (cel bătracircn bocăneşte mai gros rar
şi scurt cel tacircnăr mai subţire mai icircndelung)bull Se aude dimineaţa şi seara uneori icircn cursul zilei Boncăneşte şi
culcat sau icircn scăldătoare Boncănitul icircn perioada de rut constituieuna dintre atracţiile vacircnătorii cerbului
bull Femela nu boncăneşte dar icircn anumite situaţii dă glas se vaită cacircndeste prinsă de cacircini scoate un sunet nazal un fel de sforăit cacircndeste speriată icircşi cheamă viţelul icircn perioada de rut cacircnd vrea să atragă taurul
bull Viţeii scot sunete prin care icircşi exteriorizează bucuriabull Glasul este şi un mijloc de comunicare icircntre cerbibull SIM Ţ URILE CERBULUI sunt foarte dezvoltate mai ales mirosul
excelent dezvoltat şi auzul bun
bull Văzul este suficient de bunbull bdquoDintre toate animalele sălbatice se consideră că cerbul posedă cele
mai fine simţuri luate icircmpreunărdquo (Raesfeld-Frevert 1957)bull LONGEVITATEA pacircnă la 18 - 20 de ani la ambele sexe icircn medie
10-15 ani icircn funcţie de intensitatea prădării
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3267
bull ECOLOGIEbull BIOTOPUL (MEDIUL DE VIAŢĂ)
bull Istoric a avut tendinţa de a fi strămutat de la cacircmpie şi dealuri icircn munţiunde a găsit adăpost Icircn unele regiuni cerbul a dispărut complet iar icircnaltele a fost mai tacircrziu reintrodus prin recolonizare naturală saureintroducere deliberată mai ales icircn regiunile din vestul ţării
bull populează p ădurile de munte de mare icircntindere adăpost hrană linişte
bull se poate obişnui cu anumite zgomote şi prezenţa omului dacă nu a avutde suferitbull Are nevoie de spaţii relativ maribull Sporadic la cacircmpie şi coline a coboracirct recent datorită suprapopulării din
zonele mai icircnalte
bull favorabile pădurile de foioase şi cele de amestec cu răşinoase ndash dacă au clase normale de vacircrstă parchete tinere - hrană arborete devacircrstă mijlocie - adăpost şi arborete de vacircrstă icircnaintată - producghindă jir alte fructe de pădure
bull mai puţin sensibil la condiţiile climatice decacirct căpriorul cu excepţia
stratului gros de zăpadăbull mortalitate icircn iernile grele după toamne fără fructificaţie la ghindă şi jirbull pierderi la viţei icircn caz de zăpezi abundente şi frig icircn iuniebull La ploi şi călduri nu reacţionează negativ
bull animal sedentar dar suprapopularea lipsa de hrană linişte icircl fac să migreze
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3367
Habitat
Păduri de mare icircntindere cu
copaci icircnalți
alternat cu zone mari de
pășunat
De la nivelul mării pacircnă peste limitapădurilor
Domeniul de altitudine
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3467
Pentru a gestiona o populație decerb trebuie s
ă se dispun
ă de o
suprafață de cel puțin 10000 dehectare
Habitat
Pentru a-și satisface cel mai bine
nevoile de bază cerbii de obicei
utilizează sezonier diferitele părți ale
zonei lor de viață icircn care se
deosebesc
bullstațiune de vară cu disponibilitatebună de hrană (de exemplu pajiști de
mare altitudine)
bullstațiune de iarnă cu icircnzăpezire
redusă (de exemplu pădurile de vale)
bull Disponibilitate de apă
bull Vastitatea terenului
bull Slabă perturbare antropică
bull Slabă icircnzăpezire
bullNecesități vitale
Cerbul este o specie cu plasticitateecologică mare capabil să colonizeze
medii diferite de la maquis-urileMediteranei (Sardinia) pacircnă la
pajiștile de creastă
Utilizarea habitatului
NB
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3567
Alimentație
Erbivor rumegător
cerbul se comportă ca
păscător intermediar
alternacircnd
culesul frunzelor cu păscutul
ierburilor
Cerbul este foarte versatil și
adaptabil icircn alegerea hranei
Dieta depinde icircn mare măsură de
disponibilitatea oferită de mediu icircn
diferite anotimpuri
Regim alimentar
Egal cu aproximativ 10 din
greutatea corpului
Necesar zilnic
Preferințealimentare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3667
bull Alimentaţiabull animal exclusiv erbivor
bull plante erbacee (64) frunze de arbori lujeri icircn creştere ciuperci altefructebull toamna se adăugă fructele arborilor de pădure cum ar fi ghinda şi jirulbull iarna plante erbacee rămase verzi frunze de mur vacircsc lujeri de plante
erbacee plante lemnoase muguri scoarţă de arbori licheni fructe de
scoruşi ghindă jir rădăcini frunze şi ierburi uscate plante agricole verzibull Spre deosebire de căprior nu este pretenţios la hranăbull Populează mai mult marginile pădurii cu arbori nu prea deşibull Hrana - mare influenţă icircn creşterea coarnelor cantităţi mari de fosfor şi
calciu icircn această
perioadă
bull Iarna perioada cea mai dificilă cacircnd zăpada icircmpiedică animalele să ajungă la sol unde se găsesc surse de hrană
bull Icircn lipsa altei hrane cerbii rod lujerii şi coaja arborilor - uneori pagube icircnsemnate
ndash se pot micşora prin administrarea de hrană complementară (facircnfrunzare furaje suculente ca tuberculi rădăcinoase concentrate) şi ndash culturi (ogoare) pentru vacircnat icircn poienile din păduri cu trifoi ovăz
napi varză furajeră sfeclă ameliorarea pajiştilor naturale etc
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3767
Alimentație
Exemplu de compoziție a dietei anuale a unui cerb
10 8
64
16
Fructe
bull ghindebull jirbull castane
bull Consumate icircn principal
icircn toamnă-iarnă
Plante arboricole
Lăstari muguri ramuri debullbrad argintiu
bullmolidbullfag
bullhellipConsumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante arbustive
Lăstari muguri ramuri de
bullrugi de murebullzmeurbullmătură verdebull
Consumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante erbacee
bull leguminoasebull graminee
bull hellipPredominante primăvarași vara dar consumate pe
tot parcursul anului
Ciclul vital și biologia reproducției
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3867
ș g p ț
Mascul Femela
Maturitate sexualăFiziologică 16 ndash 18 luni
Socială 7 ndash 8 ani 3 ani
Apogeul dezvoltării corporale 7 ani 4 ndash 5 ani
Durata gestației 234 ndash 238 zile
Ciclul estralDacă fertilizarea nu are loc ciclul estralse repetă la intervale de 18 zile pacircnă la
de 8 ori
Prolificitate 1 (nașteri gemelare foarte rare)
Greutatea la fătare 7 ndash 12 kg
Durata de alăptare 6 luni
Longevitate 18 ndash 20 ani
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3967
Biologia reproducţieiRaportul de sexe normal 11 pacircnă la 115
bull Dacă predomină ciutele (115 ndash 12) - icircnmulţire exagerată depăşireadensităţii scăderea greutăţii corporale a calităţii coarnelor prinparticiparea la icircmperechere şi a masculilor slabi
bull Dacă predomină taurii - lupte acerbe icircntre tauri icircn perioada de rutaccidente emigrare mai multe trofee
Maturitatea sexual ă - la femele 16 ndash 17 luni jumătate din ele restul la 28lunibull Masculii apţi pentru reproducţie la (4) 5 ndash 6 aniIcircmperecherea - icircn septembrie-octombrie (perioada bdquoboncănituluirdquo) cu
variaţii icircn funcţie de vreme Vremea călduroasă icircntacircrzie icircmperechereacea rece o gr
ăbe
şte
bull Se formează bdquogrupuri de goniţărdquo - un taur şi 2 ndash 7 ciute se adună icircnlocuri de boncănit parchete exploatate parchete icircn care plantaţia nu adepăşit icircnălţimea omului icircn poieni facircneţe pe teren plan Se recunoscdupă zgacircrieturile de pe pajişte icircn urma luptei cerbilor
bull Icircntre taurii rivali - uneori lupte acerbe terminate cu moartea unuia dintrerivali
bull Grupul de ciute - icircn apropierea taurului puternic asigură paza grupului(mănacircncă dar sunt atente la zgomot) taurul nefiind atent
bull animal de noapte şi de crepuscul inclusiv icircn perioada de rut(icircmperecherea noaptea) dar cacircnd reproducţia este icircn toi boncănitul
poate fi auzit şi toată ziua
Structura populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4067
p p ț
La populațiile icircn echilibru (adică icircn
care densitatea este aproape de
capacitatea portantă a mediului)
RS ==== 1 13
La populațiile icircn stare bună de
sănătate sunt bine reprezentate
clasele de tineret
O populație appenninică
Exemplu
SurseRegione Toscana 2000Gli ungulati delle Foreste Casentinesi
Proporția icircntre sexe (RS)
Proporția icircntre clasele de vacircrstă
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4167
Durata gesta ţ iei - 34 săptămacircni (8 frac12 luni)F ătarea - mai-iuniebull Grupul de ciute se desface ciutele gestante se retrag icircn locuri liniştite
pentru fătarebull Prolificitatea = 1 viţel la fătare foarte rar 2-3bull Viţelul protejat prin homocromie mirosul slab emanat icircn primele zile
nemişcat icircn caz de pericol ndash Se poate ridica icircşi urmează mama curacircnd după fătare alăturacircndu-se
cacircrdului la 2 săptămacircni ndash icircnţărcat la 2 luni ndash Rămacircne cu mama aproape 1 an pacircnă la următoarea perioadă de
fătareSporul anual la cerb icircn condiţiile ţării noastre = 40 ndash 50 (65 ndash 70 icircn Europa
Centrală)
Factori limitanți
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4267
Duşmani boli accidente
bull Răpitori
bullcel mai dăunător - lupul mai ales pe zăpadă cu crustă nu susţinegreutatea cerbului icirci icircngreunează mişcareabullcacircinii ciobăneşti hoinari pradă vițeii Cacircinii hoinari sălbăticiţi tind să icircnlocuiască lupul mai ales la viţeibullpagube mai reduse racircsul şi ursulbull Braconajul
bull Mortalitateabull creşte icircn iernile cu temperatură scăzută şi zăpadă cu crustă care icircmpiedică accesul la hrana de pe sol icircn iernile după toamnă fără fructificaţie la ghindă jirbullZăpezile abundente frigul icircn iunie - pierderi la viţei
bull Accidente - pericolul creşte cu sporirea circulaţieibull Boli - cerbul rezistentbullSe menţionează antraxul hipodermoza gălbeaza Cephenomia rufibarbis
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4367
Factori limitanți de origine naturală
Factori climatici
Icircn unele zone zăpada abundentă și prelungită este un factor
de mortalitate importantă
Icircn Apenini impactul acestui factor nu este cunoscut
Prădarea
Lupul vacircnacircnd icircn haită este capabil să prade chiar
exemplare de mari dimensiuni
Racircsul dacă este prezent exercită o prădare limitată asupra
vițeilor
Patologia Nu pare a fi cauză importantă a mortalității
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4467
Factori limitanți
Factori limitanți de origine antropică
TulburăriCerbul este extrem de sensibil la liniște perturbații cauzate
de prezența așezărilor omenești și de activități cum ar fi
turismul drumețiile vacircnătoarea etc
Cacircini fără stăpacircn
Pot reprezenta la nivel local cauze importante ale mortalității
al căror impact nu este precis cuantificabil icircn prezent icircn
special pentru țara noastră
Braconaj
Accidente cuvehicule auto
Mecanizareaagricolă
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4567
Competiția interspecifică
Căprior
Icircn unele cazuri populațiilor mari de cerb le corespunde o
densitate scăzută de căprior Icircn mod normal icircnsă
suprapunerea de nișă ecologică icircntre cele două specii estefoarte redusă
Lopătar
Introducerea lopătarului asupra unei populații de cerb dintr-o
zona icircmprejmuită poate avea impact grav ca de exemplu icircnregiunea italiană Bosco della Mesola
Mistreț
Nu există cazuri confirmate de interferență negativă icircntre
cerb și aceste două speciiMuflon
Factori limitanți
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4667
Etologie
bullSociabilitatea constituirea şi conducerea grupurilor
bullCerbul este animal sociabil (gregar) de toamna pacircnă primăvara
bull Cacircrdurile mixte de animale adulte grupuri de bdquogoni ţărdquo se formează numai icircnperioada boncănitului pentru o perioadă de 4 ndash 6 săptămacircni
bull Icircn restul anului se formează grupuri separate de tauri şi ciute
bullCiuta-mamă viţelul (viţeaua) ei şi juninca cu viţelul ei sau suliţarul din anulprecedent formează aşa-numitul grup de familie căruia după perioada deboncănit i se poate ataşa eventual şi cacircte un taur de 2 ndash 3 ani formacircnd grupul de
iarnă
bullMai multe cacircrduri mici se contopesc icircn unul mare icircn iernile grele icircn caz delipsuri primejdie cacircnd animalele sunt deranjate continuu
bull Taurii de la 3 ani icircn sus formează şi ei grupuri separate de iernat care se menţinşi icircn perioada creşterii coarnelor (aprilie-iulie)
bull Taurii bătracircni stau singuri eventual cacircte 2 ndash 3 cam de aceeaşi categorie
bullConstituirea grupului se face pentru ajutor reciproc semnalarea eventualelorprimejdii Cu cacirct sunt mai mulţi indivizi probabilitatea observării duşmanului estemai mare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4767
bull Grupurile de ciute şi viţei (suliţari juninci cerbi de 2 ndash 3 ani) suntconduse de cacircte o ciută cu viţel cu icircnsuşiri superioare de a sesiza pericolul şia lua iniţiativa indiferent de vacircrstă
bull Are un rol important icircn protecţia grupului şi alegerea locului de odihnăIcircmpuşcarea ei este interzisă deoarece viţelul orfan deşi tolerat de gruprămacircne icircn urmă cu dezvoltarea dacă supravieţuieşte (este lipsit de protecţiehrană conducere)bull Grupurile de tauri de vacircrstă mijlocie sunt conduse icircn general de cerbulcel mai puternic
bull Grupurile de cerbi bătracircni sunt conduse de cel mai puţin bătracircn
bull Sezonier animalele fac deplasări lungi uneori peste 10 km pentru iernare icircncondiţii mai favorabile sau icircn perioada icircmperecherilor masculii icircnvinşi
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4867
Boncănitul
Boncănitul semnalează acustic posesia haremuluiPuterea cu care este emis corelează cu condiția fizică a subiectului
Masculii mai ldquodebilirdquo icircși recunosc icircn general propria inferioritate și evită
confruntarea directă
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4967
Mersul icircn paralel
Marșul icircn paralel este oconfruntare rituală și precede
confruntarea directă dacircnd
masculului mai puțin prestant oultimă posibilitate de a evita lupta
Fiecare pretendent expuneceluilalt flancul propriu cu opostură ce pune icircn evidență
dezvoltarea coarnelor
Cei 2 masculi merg alăturați circa100 ndash 200 metri studiindu-se
reciproc
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5067
Lupta icircntre masculi
Confruntarea directă are loc numai icircntre masculi de conformație șiagresivitate egale și raprezintă soluția extremă pentru definirea raporturilor
de dominanță Pretendenții icircncrucișează
coarnele și incep o luptă de icircmpingere Icircn majoritatea cazurilor nu se produc consecințe crude
icircnvingătorul și icircnvinsul ies nevătămați din confruntare
Etologie
Cacirc d i f l l
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2167
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2267
Masculii
Suli ț ari (născuți icircn anul precedent)bull Format corporal subțire și zvelt
bull Trofeu icircn suliță
Icircn perioada recensămintelor de primăvarăSulițarii au coarnele icircn catifea
Indivizii cu sulițele curățate sunt din clasa 2
NB
Uneori se poate icircntacircmpla cabull Primul trofeu să se prezintă ramificat
saubull Trofeele succesive primului (ex al
doilea sau un trofeu icircn regresie) să seprezinte tot icircn sulițăRecunoașterea este totuși posibilă pentru că
primul trofeu este icircntotdeauna lipsit derozetă
NB
Clasa 1
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2367
Masculii
Sub-adul ț i (de la vacircrsta de 2 la 5 ani) bull Conformație intermediară
bull Criniera puțin dezvoltatăbull Coarne modest dezvoltate
bull Rozete bine vizibile
Icircn perioada recensămintelor deprimăvară
Subadulții sunt- printre primii care năpacircrlesc
- printre ultimii care pierdcoarnele
NB
Clasa 2
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2467
Masculii
Adul ț i (de la vacircrsta de 6 la 10 ani) bull Corp masiv
(aspect taurin)bull Dezvoltare mare a trenului anterior(centrul de greutate s-a mutat icircnainte)
bull Gacirct robust aproape orizontalbull Criniera bine evidențiatăbull Coarnele la apogeul dezvoltăriibull Cilindri frontali scurți
Icircn perioada recensămintelor de primăvarăAdulții sunt
- printre ultimii care năpacircrlesc- printre primii care pierd coarnele
NB
Clasa 3
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2567
Masculi
B ătracircni (vacircrsta de 11 ani și peste) bull Corpul cu semne de slăbire
bull Gacirct orizontal dar mai puțin robustbull Coarne icircn regresie
bull Comportament de evitare șiizolare
Icircn timpul recensămacircntului de
primăvarăcei icircn vacircrstă icircn vacircrstă sunt-ultimii care năpacircrlesc- primii care-și pierd coarnele
NB
Clasa 4
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2667
Femelele
bull Corp icircnălțatbull Cap scurt triunghiularbull Dimensiuni reduse
bull Icircn general icircși urmează mama
Clasa 1
Tineret (ciut ă de 1 an) (născut icircn anul precedent)
bull Forme alungitebull Bot ca de asinbull Abdomen și spate lăsate
bull Corp descărnat
Clasa 2
Adulte (ciute adulte) (peste vacircrsta de 2 ani)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2767
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2867
Aprecierea vacircrstei cerbului icircmpușcat
bullDupă dentiţie
- pacircnă la 2 frac12 ani vacircrsta se apreciază cu destulă exactitate după
apariţia dinţilor de lapte şi schimbarea lor cu cei permanenţi cu ajutorul
unui tabel
-După apariţia dentiţiei complete
- după culoarea
- gradul de uzură al dinţilor
- unghiul pe care icircl fac incisivii cu maxilarul inferior - creşte cu
vacircrsta de la circa 42 grade la 25 ani la 65 grade la 14-16 ani
Alte criterii
bulldupă lungimea şi grosimea cilindrilor frontali (metoda Harke)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2967
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3067
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3167
bull GLASUL cerbului mascul se numeşte bdquoboncănitrdquo sau rdquobrăhnitrdquobull Constituie un indicator al vacircrstei (cel bătracircn bocăneşte mai gros rar
şi scurt cel tacircnăr mai subţire mai icircndelung)bull Se aude dimineaţa şi seara uneori icircn cursul zilei Boncăneşte şi
culcat sau icircn scăldătoare Boncănitul icircn perioada de rut constituieuna dintre atracţiile vacircnătorii cerbului
bull Femela nu boncăneşte dar icircn anumite situaţii dă glas se vaită cacircndeste prinsă de cacircini scoate un sunet nazal un fel de sforăit cacircndeste speriată icircşi cheamă viţelul icircn perioada de rut cacircnd vrea să atragă taurul
bull Viţeii scot sunete prin care icircşi exteriorizează bucuriabull Glasul este şi un mijloc de comunicare icircntre cerbibull SIM Ţ URILE CERBULUI sunt foarte dezvoltate mai ales mirosul
excelent dezvoltat şi auzul bun
bull Văzul este suficient de bunbull bdquoDintre toate animalele sălbatice se consideră că cerbul posedă cele
mai fine simţuri luate icircmpreunărdquo (Raesfeld-Frevert 1957)bull LONGEVITATEA pacircnă la 18 - 20 de ani la ambele sexe icircn medie
10-15 ani icircn funcţie de intensitatea prădării
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3267
bull ECOLOGIEbull BIOTOPUL (MEDIUL DE VIAŢĂ)
bull Istoric a avut tendinţa de a fi strămutat de la cacircmpie şi dealuri icircn munţiunde a găsit adăpost Icircn unele regiuni cerbul a dispărut complet iar icircnaltele a fost mai tacircrziu reintrodus prin recolonizare naturală saureintroducere deliberată mai ales icircn regiunile din vestul ţării
bull populează p ădurile de munte de mare icircntindere adăpost hrană linişte
bull se poate obişnui cu anumite zgomote şi prezenţa omului dacă nu a avutde suferitbull Are nevoie de spaţii relativ maribull Sporadic la cacircmpie şi coline a coboracirct recent datorită suprapopulării din
zonele mai icircnalte
bull favorabile pădurile de foioase şi cele de amestec cu răşinoase ndash dacă au clase normale de vacircrstă parchete tinere - hrană arborete devacircrstă mijlocie - adăpost şi arborete de vacircrstă icircnaintată - producghindă jir alte fructe de pădure
bull mai puţin sensibil la condiţiile climatice decacirct căpriorul cu excepţia
stratului gros de zăpadăbull mortalitate icircn iernile grele după toamne fără fructificaţie la ghindă şi jirbull pierderi la viţei icircn caz de zăpezi abundente şi frig icircn iuniebull La ploi şi călduri nu reacţionează negativ
bull animal sedentar dar suprapopularea lipsa de hrană linişte icircl fac să migreze
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3367
Habitat
Păduri de mare icircntindere cu
copaci icircnalți
alternat cu zone mari de
pășunat
De la nivelul mării pacircnă peste limitapădurilor
Domeniul de altitudine
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3467
Pentru a gestiona o populație decerb trebuie s
ă se dispun
ă de o
suprafață de cel puțin 10000 dehectare
Habitat
Pentru a-și satisface cel mai bine
nevoile de bază cerbii de obicei
utilizează sezonier diferitele părți ale
zonei lor de viață icircn care se
deosebesc
bullstațiune de vară cu disponibilitatebună de hrană (de exemplu pajiști de
mare altitudine)
bullstațiune de iarnă cu icircnzăpezire
redusă (de exemplu pădurile de vale)
bull Disponibilitate de apă
bull Vastitatea terenului
bull Slabă perturbare antropică
bull Slabă icircnzăpezire
bullNecesități vitale
Cerbul este o specie cu plasticitateecologică mare capabil să colonizeze
medii diferite de la maquis-urileMediteranei (Sardinia) pacircnă la
pajiștile de creastă
Utilizarea habitatului
NB
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3567
Alimentație
Erbivor rumegător
cerbul se comportă ca
păscător intermediar
alternacircnd
culesul frunzelor cu păscutul
ierburilor
Cerbul este foarte versatil și
adaptabil icircn alegerea hranei
Dieta depinde icircn mare măsură de
disponibilitatea oferită de mediu icircn
diferite anotimpuri
Regim alimentar
Egal cu aproximativ 10 din
greutatea corpului
Necesar zilnic
Preferințealimentare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3667
bull Alimentaţiabull animal exclusiv erbivor
bull plante erbacee (64) frunze de arbori lujeri icircn creştere ciuperci altefructebull toamna se adăugă fructele arborilor de pădure cum ar fi ghinda şi jirulbull iarna plante erbacee rămase verzi frunze de mur vacircsc lujeri de plante
erbacee plante lemnoase muguri scoarţă de arbori licheni fructe de
scoruşi ghindă jir rădăcini frunze şi ierburi uscate plante agricole verzibull Spre deosebire de căprior nu este pretenţios la hranăbull Populează mai mult marginile pădurii cu arbori nu prea deşibull Hrana - mare influenţă icircn creşterea coarnelor cantităţi mari de fosfor şi
calciu icircn această
perioadă
bull Iarna perioada cea mai dificilă cacircnd zăpada icircmpiedică animalele să ajungă la sol unde se găsesc surse de hrană
bull Icircn lipsa altei hrane cerbii rod lujerii şi coaja arborilor - uneori pagube icircnsemnate
ndash se pot micşora prin administrarea de hrană complementară (facircnfrunzare furaje suculente ca tuberculi rădăcinoase concentrate) şi ndash culturi (ogoare) pentru vacircnat icircn poienile din păduri cu trifoi ovăz
napi varză furajeră sfeclă ameliorarea pajiştilor naturale etc
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3767
Alimentație
Exemplu de compoziție a dietei anuale a unui cerb
10 8
64
16
Fructe
bull ghindebull jirbull castane
bull Consumate icircn principal
icircn toamnă-iarnă
Plante arboricole
Lăstari muguri ramuri debullbrad argintiu
bullmolidbullfag
bullhellipConsumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante arbustive
Lăstari muguri ramuri de
bullrugi de murebullzmeurbullmătură verdebull
Consumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante erbacee
bull leguminoasebull graminee
bull hellipPredominante primăvarași vara dar consumate pe
tot parcursul anului
Ciclul vital și biologia reproducției
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3867
ș g p ț
Mascul Femela
Maturitate sexualăFiziologică 16 ndash 18 luni
Socială 7 ndash 8 ani 3 ani
Apogeul dezvoltării corporale 7 ani 4 ndash 5 ani
Durata gestației 234 ndash 238 zile
Ciclul estralDacă fertilizarea nu are loc ciclul estralse repetă la intervale de 18 zile pacircnă la
de 8 ori
Prolificitate 1 (nașteri gemelare foarte rare)
Greutatea la fătare 7 ndash 12 kg
Durata de alăptare 6 luni
Longevitate 18 ndash 20 ani
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3967
Biologia reproducţieiRaportul de sexe normal 11 pacircnă la 115
bull Dacă predomină ciutele (115 ndash 12) - icircnmulţire exagerată depăşireadensităţii scăderea greutăţii corporale a calităţii coarnelor prinparticiparea la icircmperechere şi a masculilor slabi
bull Dacă predomină taurii - lupte acerbe icircntre tauri icircn perioada de rutaccidente emigrare mai multe trofee
Maturitatea sexual ă - la femele 16 ndash 17 luni jumătate din ele restul la 28lunibull Masculii apţi pentru reproducţie la (4) 5 ndash 6 aniIcircmperecherea - icircn septembrie-octombrie (perioada bdquoboncănituluirdquo) cu
variaţii icircn funcţie de vreme Vremea călduroasă icircntacircrzie icircmperechereacea rece o gr
ăbe
şte
bull Se formează bdquogrupuri de goniţărdquo - un taur şi 2 ndash 7 ciute se adună icircnlocuri de boncănit parchete exploatate parchete icircn care plantaţia nu adepăşit icircnălţimea omului icircn poieni facircneţe pe teren plan Se recunoscdupă zgacircrieturile de pe pajişte icircn urma luptei cerbilor
bull Icircntre taurii rivali - uneori lupte acerbe terminate cu moartea unuia dintrerivali
bull Grupul de ciute - icircn apropierea taurului puternic asigură paza grupului(mănacircncă dar sunt atente la zgomot) taurul nefiind atent
bull animal de noapte şi de crepuscul inclusiv icircn perioada de rut(icircmperecherea noaptea) dar cacircnd reproducţia este icircn toi boncănitul
poate fi auzit şi toată ziua
Structura populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4067
p p ț
La populațiile icircn echilibru (adică icircn
care densitatea este aproape de
capacitatea portantă a mediului)
RS ==== 1 13
La populațiile icircn stare bună de
sănătate sunt bine reprezentate
clasele de tineret
O populație appenninică
Exemplu
SurseRegione Toscana 2000Gli ungulati delle Foreste Casentinesi
Proporția icircntre sexe (RS)
Proporția icircntre clasele de vacircrstă
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4167
Durata gesta ţ iei - 34 săptămacircni (8 frac12 luni)F ătarea - mai-iuniebull Grupul de ciute se desface ciutele gestante se retrag icircn locuri liniştite
pentru fătarebull Prolificitatea = 1 viţel la fătare foarte rar 2-3bull Viţelul protejat prin homocromie mirosul slab emanat icircn primele zile
nemişcat icircn caz de pericol ndash Se poate ridica icircşi urmează mama curacircnd după fătare alăturacircndu-se
cacircrdului la 2 săptămacircni ndash icircnţărcat la 2 luni ndash Rămacircne cu mama aproape 1 an pacircnă la următoarea perioadă de
fătareSporul anual la cerb icircn condiţiile ţării noastre = 40 ndash 50 (65 ndash 70 icircn Europa
Centrală)
Factori limitanți
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4267
Duşmani boli accidente
bull Răpitori
bullcel mai dăunător - lupul mai ales pe zăpadă cu crustă nu susţinegreutatea cerbului icirci icircngreunează mişcareabullcacircinii ciobăneşti hoinari pradă vițeii Cacircinii hoinari sălbăticiţi tind să icircnlocuiască lupul mai ales la viţeibullpagube mai reduse racircsul şi ursulbull Braconajul
bull Mortalitateabull creşte icircn iernile cu temperatură scăzută şi zăpadă cu crustă care icircmpiedică accesul la hrana de pe sol icircn iernile după toamnă fără fructificaţie la ghindă jirbullZăpezile abundente frigul icircn iunie - pierderi la viţei
bull Accidente - pericolul creşte cu sporirea circulaţieibull Boli - cerbul rezistentbullSe menţionează antraxul hipodermoza gălbeaza Cephenomia rufibarbis
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4367
Factori limitanți de origine naturală
Factori climatici
Icircn unele zone zăpada abundentă și prelungită este un factor
de mortalitate importantă
Icircn Apenini impactul acestui factor nu este cunoscut
Prădarea
Lupul vacircnacircnd icircn haită este capabil să prade chiar
exemplare de mari dimensiuni
Racircsul dacă este prezent exercită o prădare limitată asupra
vițeilor
Patologia Nu pare a fi cauză importantă a mortalității
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4467
Factori limitanți
Factori limitanți de origine antropică
TulburăriCerbul este extrem de sensibil la liniște perturbații cauzate
de prezența așezărilor omenești și de activități cum ar fi
turismul drumețiile vacircnătoarea etc
Cacircini fără stăpacircn
Pot reprezenta la nivel local cauze importante ale mortalității
al căror impact nu este precis cuantificabil icircn prezent icircn
special pentru țara noastră
Braconaj
Accidente cuvehicule auto
Mecanizareaagricolă
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4567
Competiția interspecifică
Căprior
Icircn unele cazuri populațiilor mari de cerb le corespunde o
densitate scăzută de căprior Icircn mod normal icircnsă
suprapunerea de nișă ecologică icircntre cele două specii estefoarte redusă
Lopătar
Introducerea lopătarului asupra unei populații de cerb dintr-o
zona icircmprejmuită poate avea impact grav ca de exemplu icircnregiunea italiană Bosco della Mesola
Mistreț
Nu există cazuri confirmate de interferență negativă icircntre
cerb și aceste două speciiMuflon
Factori limitanți
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4667
Etologie
bullSociabilitatea constituirea şi conducerea grupurilor
bullCerbul este animal sociabil (gregar) de toamna pacircnă primăvara
bull Cacircrdurile mixte de animale adulte grupuri de bdquogoni ţărdquo se formează numai icircnperioada boncănitului pentru o perioadă de 4 ndash 6 săptămacircni
bull Icircn restul anului se formează grupuri separate de tauri şi ciute
bullCiuta-mamă viţelul (viţeaua) ei şi juninca cu viţelul ei sau suliţarul din anulprecedent formează aşa-numitul grup de familie căruia după perioada deboncănit i se poate ataşa eventual şi cacircte un taur de 2 ndash 3 ani formacircnd grupul de
iarnă
bullMai multe cacircrduri mici se contopesc icircn unul mare icircn iernile grele icircn caz delipsuri primejdie cacircnd animalele sunt deranjate continuu
bull Taurii de la 3 ani icircn sus formează şi ei grupuri separate de iernat care se menţinşi icircn perioada creşterii coarnelor (aprilie-iulie)
bull Taurii bătracircni stau singuri eventual cacircte 2 ndash 3 cam de aceeaşi categorie
bullConstituirea grupului se face pentru ajutor reciproc semnalarea eventualelorprimejdii Cu cacirct sunt mai mulţi indivizi probabilitatea observării duşmanului estemai mare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4767
bull Grupurile de ciute şi viţei (suliţari juninci cerbi de 2 ndash 3 ani) suntconduse de cacircte o ciută cu viţel cu icircnsuşiri superioare de a sesiza pericolul şia lua iniţiativa indiferent de vacircrstă
bull Are un rol important icircn protecţia grupului şi alegerea locului de odihnăIcircmpuşcarea ei este interzisă deoarece viţelul orfan deşi tolerat de gruprămacircne icircn urmă cu dezvoltarea dacă supravieţuieşte (este lipsit de protecţiehrană conducere)bull Grupurile de tauri de vacircrstă mijlocie sunt conduse icircn general de cerbulcel mai puternic
bull Grupurile de cerbi bătracircni sunt conduse de cel mai puţin bătracircn
bull Sezonier animalele fac deplasări lungi uneori peste 10 km pentru iernare icircncondiţii mai favorabile sau icircn perioada icircmperecherilor masculii icircnvinşi
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4867
Boncănitul
Boncănitul semnalează acustic posesia haremuluiPuterea cu care este emis corelează cu condiția fizică a subiectului
Masculii mai ldquodebilirdquo icircși recunosc icircn general propria inferioritate și evită
confruntarea directă
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4967
Mersul icircn paralel
Marșul icircn paralel este oconfruntare rituală și precede
confruntarea directă dacircnd
masculului mai puțin prestant oultimă posibilitate de a evita lupta
Fiecare pretendent expuneceluilalt flancul propriu cu opostură ce pune icircn evidență
dezvoltarea coarnelor
Cei 2 masculi merg alăturați circa100 ndash 200 metri studiindu-se
reciproc
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5067
Lupta icircntre masculi
Confruntarea directă are loc numai icircntre masculi de conformație șiagresivitate egale și raprezintă soluția extremă pentru definirea raporturilor
de dominanță Pretendenții icircncrucișează
coarnele și incep o luptă de icircmpingere Icircn majoritatea cazurilor nu se produc consecințe crude
icircnvingătorul și icircnvinsul ies nevătămați din confruntare
Etologie
Cacirc d i f l l
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2267
Masculii
Suli ț ari (născuți icircn anul precedent)bull Format corporal subțire și zvelt
bull Trofeu icircn suliță
Icircn perioada recensămintelor de primăvarăSulițarii au coarnele icircn catifea
Indivizii cu sulițele curățate sunt din clasa 2
NB
Uneori se poate icircntacircmpla cabull Primul trofeu să se prezintă ramificat
saubull Trofeele succesive primului (ex al
doilea sau un trofeu icircn regresie) să seprezinte tot icircn sulițăRecunoașterea este totuși posibilă pentru că
primul trofeu este icircntotdeauna lipsit derozetă
NB
Clasa 1
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2367
Masculii
Sub-adul ț i (de la vacircrsta de 2 la 5 ani) bull Conformație intermediară
bull Criniera puțin dezvoltatăbull Coarne modest dezvoltate
bull Rozete bine vizibile
Icircn perioada recensămintelor deprimăvară
Subadulții sunt- printre primii care năpacircrlesc
- printre ultimii care pierdcoarnele
NB
Clasa 2
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2467
Masculii
Adul ț i (de la vacircrsta de 6 la 10 ani) bull Corp masiv
(aspect taurin)bull Dezvoltare mare a trenului anterior(centrul de greutate s-a mutat icircnainte)
bull Gacirct robust aproape orizontalbull Criniera bine evidențiatăbull Coarnele la apogeul dezvoltăriibull Cilindri frontali scurți
Icircn perioada recensămintelor de primăvarăAdulții sunt
- printre ultimii care năpacircrlesc- printre primii care pierd coarnele
NB
Clasa 3
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2567
Masculi
B ătracircni (vacircrsta de 11 ani și peste) bull Corpul cu semne de slăbire
bull Gacirct orizontal dar mai puțin robustbull Coarne icircn regresie
bull Comportament de evitare șiizolare
Icircn timpul recensămacircntului de
primăvarăcei icircn vacircrstă icircn vacircrstă sunt-ultimii care năpacircrlesc- primii care-și pierd coarnele
NB
Clasa 4
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2667
Femelele
bull Corp icircnălțatbull Cap scurt triunghiularbull Dimensiuni reduse
bull Icircn general icircși urmează mama
Clasa 1
Tineret (ciut ă de 1 an) (născut icircn anul precedent)
bull Forme alungitebull Bot ca de asinbull Abdomen și spate lăsate
bull Corp descărnat
Clasa 2
Adulte (ciute adulte) (peste vacircrsta de 2 ani)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2767
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2867
Aprecierea vacircrstei cerbului icircmpușcat
bullDupă dentiţie
- pacircnă la 2 frac12 ani vacircrsta se apreciază cu destulă exactitate după
apariţia dinţilor de lapte şi schimbarea lor cu cei permanenţi cu ajutorul
unui tabel
-După apariţia dentiţiei complete
- după culoarea
- gradul de uzură al dinţilor
- unghiul pe care icircl fac incisivii cu maxilarul inferior - creşte cu
vacircrsta de la circa 42 grade la 25 ani la 65 grade la 14-16 ani
Alte criterii
bulldupă lungimea şi grosimea cilindrilor frontali (metoda Harke)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2967
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3067
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3167
bull GLASUL cerbului mascul se numeşte bdquoboncănitrdquo sau rdquobrăhnitrdquobull Constituie un indicator al vacircrstei (cel bătracircn bocăneşte mai gros rar
şi scurt cel tacircnăr mai subţire mai icircndelung)bull Se aude dimineaţa şi seara uneori icircn cursul zilei Boncăneşte şi
culcat sau icircn scăldătoare Boncănitul icircn perioada de rut constituieuna dintre atracţiile vacircnătorii cerbului
bull Femela nu boncăneşte dar icircn anumite situaţii dă glas se vaită cacircndeste prinsă de cacircini scoate un sunet nazal un fel de sforăit cacircndeste speriată icircşi cheamă viţelul icircn perioada de rut cacircnd vrea să atragă taurul
bull Viţeii scot sunete prin care icircşi exteriorizează bucuriabull Glasul este şi un mijloc de comunicare icircntre cerbibull SIM Ţ URILE CERBULUI sunt foarte dezvoltate mai ales mirosul
excelent dezvoltat şi auzul bun
bull Văzul este suficient de bunbull bdquoDintre toate animalele sălbatice se consideră că cerbul posedă cele
mai fine simţuri luate icircmpreunărdquo (Raesfeld-Frevert 1957)bull LONGEVITATEA pacircnă la 18 - 20 de ani la ambele sexe icircn medie
10-15 ani icircn funcţie de intensitatea prădării
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3267
bull ECOLOGIEbull BIOTOPUL (MEDIUL DE VIAŢĂ)
bull Istoric a avut tendinţa de a fi strămutat de la cacircmpie şi dealuri icircn munţiunde a găsit adăpost Icircn unele regiuni cerbul a dispărut complet iar icircnaltele a fost mai tacircrziu reintrodus prin recolonizare naturală saureintroducere deliberată mai ales icircn regiunile din vestul ţării
bull populează p ădurile de munte de mare icircntindere adăpost hrană linişte
bull se poate obişnui cu anumite zgomote şi prezenţa omului dacă nu a avutde suferitbull Are nevoie de spaţii relativ maribull Sporadic la cacircmpie şi coline a coboracirct recent datorită suprapopulării din
zonele mai icircnalte
bull favorabile pădurile de foioase şi cele de amestec cu răşinoase ndash dacă au clase normale de vacircrstă parchete tinere - hrană arborete devacircrstă mijlocie - adăpost şi arborete de vacircrstă icircnaintată - producghindă jir alte fructe de pădure
bull mai puţin sensibil la condiţiile climatice decacirct căpriorul cu excepţia
stratului gros de zăpadăbull mortalitate icircn iernile grele după toamne fără fructificaţie la ghindă şi jirbull pierderi la viţei icircn caz de zăpezi abundente şi frig icircn iuniebull La ploi şi călduri nu reacţionează negativ
bull animal sedentar dar suprapopularea lipsa de hrană linişte icircl fac să migreze
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3367
Habitat
Păduri de mare icircntindere cu
copaci icircnalți
alternat cu zone mari de
pășunat
De la nivelul mării pacircnă peste limitapădurilor
Domeniul de altitudine
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3467
Pentru a gestiona o populație decerb trebuie s
ă se dispun
ă de o
suprafață de cel puțin 10000 dehectare
Habitat
Pentru a-și satisface cel mai bine
nevoile de bază cerbii de obicei
utilizează sezonier diferitele părți ale
zonei lor de viață icircn care se
deosebesc
bullstațiune de vară cu disponibilitatebună de hrană (de exemplu pajiști de
mare altitudine)
bullstațiune de iarnă cu icircnzăpezire
redusă (de exemplu pădurile de vale)
bull Disponibilitate de apă
bull Vastitatea terenului
bull Slabă perturbare antropică
bull Slabă icircnzăpezire
bullNecesități vitale
Cerbul este o specie cu plasticitateecologică mare capabil să colonizeze
medii diferite de la maquis-urileMediteranei (Sardinia) pacircnă la
pajiștile de creastă
Utilizarea habitatului
NB
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3567
Alimentație
Erbivor rumegător
cerbul se comportă ca
păscător intermediar
alternacircnd
culesul frunzelor cu păscutul
ierburilor
Cerbul este foarte versatil și
adaptabil icircn alegerea hranei
Dieta depinde icircn mare măsură de
disponibilitatea oferită de mediu icircn
diferite anotimpuri
Regim alimentar
Egal cu aproximativ 10 din
greutatea corpului
Necesar zilnic
Preferințealimentare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3667
bull Alimentaţiabull animal exclusiv erbivor
bull plante erbacee (64) frunze de arbori lujeri icircn creştere ciuperci altefructebull toamna se adăugă fructele arborilor de pădure cum ar fi ghinda şi jirulbull iarna plante erbacee rămase verzi frunze de mur vacircsc lujeri de plante
erbacee plante lemnoase muguri scoarţă de arbori licheni fructe de
scoruşi ghindă jir rădăcini frunze şi ierburi uscate plante agricole verzibull Spre deosebire de căprior nu este pretenţios la hranăbull Populează mai mult marginile pădurii cu arbori nu prea deşibull Hrana - mare influenţă icircn creşterea coarnelor cantităţi mari de fosfor şi
calciu icircn această
perioadă
bull Iarna perioada cea mai dificilă cacircnd zăpada icircmpiedică animalele să ajungă la sol unde se găsesc surse de hrană
bull Icircn lipsa altei hrane cerbii rod lujerii şi coaja arborilor - uneori pagube icircnsemnate
ndash se pot micşora prin administrarea de hrană complementară (facircnfrunzare furaje suculente ca tuberculi rădăcinoase concentrate) şi ndash culturi (ogoare) pentru vacircnat icircn poienile din păduri cu trifoi ovăz
napi varză furajeră sfeclă ameliorarea pajiştilor naturale etc
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3767
Alimentație
Exemplu de compoziție a dietei anuale a unui cerb
10 8
64
16
Fructe
bull ghindebull jirbull castane
bull Consumate icircn principal
icircn toamnă-iarnă
Plante arboricole
Lăstari muguri ramuri debullbrad argintiu
bullmolidbullfag
bullhellipConsumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante arbustive
Lăstari muguri ramuri de
bullrugi de murebullzmeurbullmătură verdebull
Consumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante erbacee
bull leguminoasebull graminee
bull hellipPredominante primăvarași vara dar consumate pe
tot parcursul anului
Ciclul vital și biologia reproducției
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3867
ș g p ț
Mascul Femela
Maturitate sexualăFiziologică 16 ndash 18 luni
Socială 7 ndash 8 ani 3 ani
Apogeul dezvoltării corporale 7 ani 4 ndash 5 ani
Durata gestației 234 ndash 238 zile
Ciclul estralDacă fertilizarea nu are loc ciclul estralse repetă la intervale de 18 zile pacircnă la
de 8 ori
Prolificitate 1 (nașteri gemelare foarte rare)
Greutatea la fătare 7 ndash 12 kg
Durata de alăptare 6 luni
Longevitate 18 ndash 20 ani
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3967
Biologia reproducţieiRaportul de sexe normal 11 pacircnă la 115
bull Dacă predomină ciutele (115 ndash 12) - icircnmulţire exagerată depăşireadensităţii scăderea greutăţii corporale a calităţii coarnelor prinparticiparea la icircmperechere şi a masculilor slabi
bull Dacă predomină taurii - lupte acerbe icircntre tauri icircn perioada de rutaccidente emigrare mai multe trofee
Maturitatea sexual ă - la femele 16 ndash 17 luni jumătate din ele restul la 28lunibull Masculii apţi pentru reproducţie la (4) 5 ndash 6 aniIcircmperecherea - icircn septembrie-octombrie (perioada bdquoboncănituluirdquo) cu
variaţii icircn funcţie de vreme Vremea călduroasă icircntacircrzie icircmperechereacea rece o gr
ăbe
şte
bull Se formează bdquogrupuri de goniţărdquo - un taur şi 2 ndash 7 ciute se adună icircnlocuri de boncănit parchete exploatate parchete icircn care plantaţia nu adepăşit icircnălţimea omului icircn poieni facircneţe pe teren plan Se recunoscdupă zgacircrieturile de pe pajişte icircn urma luptei cerbilor
bull Icircntre taurii rivali - uneori lupte acerbe terminate cu moartea unuia dintrerivali
bull Grupul de ciute - icircn apropierea taurului puternic asigură paza grupului(mănacircncă dar sunt atente la zgomot) taurul nefiind atent
bull animal de noapte şi de crepuscul inclusiv icircn perioada de rut(icircmperecherea noaptea) dar cacircnd reproducţia este icircn toi boncănitul
poate fi auzit şi toată ziua
Structura populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4067
p p ț
La populațiile icircn echilibru (adică icircn
care densitatea este aproape de
capacitatea portantă a mediului)
RS ==== 1 13
La populațiile icircn stare bună de
sănătate sunt bine reprezentate
clasele de tineret
O populație appenninică
Exemplu
SurseRegione Toscana 2000Gli ungulati delle Foreste Casentinesi
Proporția icircntre sexe (RS)
Proporția icircntre clasele de vacircrstă
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4167
Durata gesta ţ iei - 34 săptămacircni (8 frac12 luni)F ătarea - mai-iuniebull Grupul de ciute se desface ciutele gestante se retrag icircn locuri liniştite
pentru fătarebull Prolificitatea = 1 viţel la fătare foarte rar 2-3bull Viţelul protejat prin homocromie mirosul slab emanat icircn primele zile
nemişcat icircn caz de pericol ndash Se poate ridica icircşi urmează mama curacircnd după fătare alăturacircndu-se
cacircrdului la 2 săptămacircni ndash icircnţărcat la 2 luni ndash Rămacircne cu mama aproape 1 an pacircnă la următoarea perioadă de
fătareSporul anual la cerb icircn condiţiile ţării noastre = 40 ndash 50 (65 ndash 70 icircn Europa
Centrală)
Factori limitanți
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4267
Duşmani boli accidente
bull Răpitori
bullcel mai dăunător - lupul mai ales pe zăpadă cu crustă nu susţinegreutatea cerbului icirci icircngreunează mişcareabullcacircinii ciobăneşti hoinari pradă vițeii Cacircinii hoinari sălbăticiţi tind să icircnlocuiască lupul mai ales la viţeibullpagube mai reduse racircsul şi ursulbull Braconajul
bull Mortalitateabull creşte icircn iernile cu temperatură scăzută şi zăpadă cu crustă care icircmpiedică accesul la hrana de pe sol icircn iernile după toamnă fără fructificaţie la ghindă jirbullZăpezile abundente frigul icircn iunie - pierderi la viţei
bull Accidente - pericolul creşte cu sporirea circulaţieibull Boli - cerbul rezistentbullSe menţionează antraxul hipodermoza gălbeaza Cephenomia rufibarbis
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4367
Factori limitanți de origine naturală
Factori climatici
Icircn unele zone zăpada abundentă și prelungită este un factor
de mortalitate importantă
Icircn Apenini impactul acestui factor nu este cunoscut
Prădarea
Lupul vacircnacircnd icircn haită este capabil să prade chiar
exemplare de mari dimensiuni
Racircsul dacă este prezent exercită o prădare limitată asupra
vițeilor
Patologia Nu pare a fi cauză importantă a mortalității
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4467
Factori limitanți
Factori limitanți de origine antropică
TulburăriCerbul este extrem de sensibil la liniște perturbații cauzate
de prezența așezărilor omenești și de activități cum ar fi
turismul drumețiile vacircnătoarea etc
Cacircini fără stăpacircn
Pot reprezenta la nivel local cauze importante ale mortalității
al căror impact nu este precis cuantificabil icircn prezent icircn
special pentru țara noastră
Braconaj
Accidente cuvehicule auto
Mecanizareaagricolă
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4567
Competiția interspecifică
Căprior
Icircn unele cazuri populațiilor mari de cerb le corespunde o
densitate scăzută de căprior Icircn mod normal icircnsă
suprapunerea de nișă ecologică icircntre cele două specii estefoarte redusă
Lopătar
Introducerea lopătarului asupra unei populații de cerb dintr-o
zona icircmprejmuită poate avea impact grav ca de exemplu icircnregiunea italiană Bosco della Mesola
Mistreț
Nu există cazuri confirmate de interferență negativă icircntre
cerb și aceste două speciiMuflon
Factori limitanți
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4667
Etologie
bullSociabilitatea constituirea şi conducerea grupurilor
bullCerbul este animal sociabil (gregar) de toamna pacircnă primăvara
bull Cacircrdurile mixte de animale adulte grupuri de bdquogoni ţărdquo se formează numai icircnperioada boncănitului pentru o perioadă de 4 ndash 6 săptămacircni
bull Icircn restul anului se formează grupuri separate de tauri şi ciute
bullCiuta-mamă viţelul (viţeaua) ei şi juninca cu viţelul ei sau suliţarul din anulprecedent formează aşa-numitul grup de familie căruia după perioada deboncănit i se poate ataşa eventual şi cacircte un taur de 2 ndash 3 ani formacircnd grupul de
iarnă
bullMai multe cacircrduri mici se contopesc icircn unul mare icircn iernile grele icircn caz delipsuri primejdie cacircnd animalele sunt deranjate continuu
bull Taurii de la 3 ani icircn sus formează şi ei grupuri separate de iernat care se menţinşi icircn perioada creşterii coarnelor (aprilie-iulie)
bull Taurii bătracircni stau singuri eventual cacircte 2 ndash 3 cam de aceeaşi categorie
bullConstituirea grupului se face pentru ajutor reciproc semnalarea eventualelorprimejdii Cu cacirct sunt mai mulţi indivizi probabilitatea observării duşmanului estemai mare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4767
bull Grupurile de ciute şi viţei (suliţari juninci cerbi de 2 ndash 3 ani) suntconduse de cacircte o ciută cu viţel cu icircnsuşiri superioare de a sesiza pericolul şia lua iniţiativa indiferent de vacircrstă
bull Are un rol important icircn protecţia grupului şi alegerea locului de odihnăIcircmpuşcarea ei este interzisă deoarece viţelul orfan deşi tolerat de gruprămacircne icircn urmă cu dezvoltarea dacă supravieţuieşte (este lipsit de protecţiehrană conducere)bull Grupurile de tauri de vacircrstă mijlocie sunt conduse icircn general de cerbulcel mai puternic
bull Grupurile de cerbi bătracircni sunt conduse de cel mai puţin bătracircn
bull Sezonier animalele fac deplasări lungi uneori peste 10 km pentru iernare icircncondiţii mai favorabile sau icircn perioada icircmperecherilor masculii icircnvinşi
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4867
Boncănitul
Boncănitul semnalează acustic posesia haremuluiPuterea cu care este emis corelează cu condiția fizică a subiectului
Masculii mai ldquodebilirdquo icircși recunosc icircn general propria inferioritate și evită
confruntarea directă
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4967
Mersul icircn paralel
Marșul icircn paralel este oconfruntare rituală și precede
confruntarea directă dacircnd
masculului mai puțin prestant oultimă posibilitate de a evita lupta
Fiecare pretendent expuneceluilalt flancul propriu cu opostură ce pune icircn evidență
dezvoltarea coarnelor
Cei 2 masculi merg alăturați circa100 ndash 200 metri studiindu-se
reciproc
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5067
Lupta icircntre masculi
Confruntarea directă are loc numai icircntre masculi de conformație șiagresivitate egale și raprezintă soluția extremă pentru definirea raporturilor
de dominanță Pretendenții icircncrucișează
coarnele și incep o luptă de icircmpingere Icircn majoritatea cazurilor nu se produc consecințe crude
icircnvingătorul și icircnvinsul ies nevătămați din confruntare
Etologie
Cacirc d i f l l
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2367
Masculii
Sub-adul ț i (de la vacircrsta de 2 la 5 ani) bull Conformație intermediară
bull Criniera puțin dezvoltatăbull Coarne modest dezvoltate
bull Rozete bine vizibile
Icircn perioada recensămintelor deprimăvară
Subadulții sunt- printre primii care năpacircrlesc
- printre ultimii care pierdcoarnele
NB
Clasa 2
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2467
Masculii
Adul ț i (de la vacircrsta de 6 la 10 ani) bull Corp masiv
(aspect taurin)bull Dezvoltare mare a trenului anterior(centrul de greutate s-a mutat icircnainte)
bull Gacirct robust aproape orizontalbull Criniera bine evidențiatăbull Coarnele la apogeul dezvoltăriibull Cilindri frontali scurți
Icircn perioada recensămintelor de primăvarăAdulții sunt
- printre ultimii care năpacircrlesc- printre primii care pierd coarnele
NB
Clasa 3
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2567
Masculi
B ătracircni (vacircrsta de 11 ani și peste) bull Corpul cu semne de slăbire
bull Gacirct orizontal dar mai puțin robustbull Coarne icircn regresie
bull Comportament de evitare șiizolare
Icircn timpul recensămacircntului de
primăvarăcei icircn vacircrstă icircn vacircrstă sunt-ultimii care năpacircrlesc- primii care-și pierd coarnele
NB
Clasa 4
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2667
Femelele
bull Corp icircnălțatbull Cap scurt triunghiularbull Dimensiuni reduse
bull Icircn general icircși urmează mama
Clasa 1
Tineret (ciut ă de 1 an) (născut icircn anul precedent)
bull Forme alungitebull Bot ca de asinbull Abdomen și spate lăsate
bull Corp descărnat
Clasa 2
Adulte (ciute adulte) (peste vacircrsta de 2 ani)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2767
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2867
Aprecierea vacircrstei cerbului icircmpușcat
bullDupă dentiţie
- pacircnă la 2 frac12 ani vacircrsta se apreciază cu destulă exactitate după
apariţia dinţilor de lapte şi schimbarea lor cu cei permanenţi cu ajutorul
unui tabel
-După apariţia dentiţiei complete
- după culoarea
- gradul de uzură al dinţilor
- unghiul pe care icircl fac incisivii cu maxilarul inferior - creşte cu
vacircrsta de la circa 42 grade la 25 ani la 65 grade la 14-16 ani
Alte criterii
bulldupă lungimea şi grosimea cilindrilor frontali (metoda Harke)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2967
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3067
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3167
bull GLASUL cerbului mascul se numeşte bdquoboncănitrdquo sau rdquobrăhnitrdquobull Constituie un indicator al vacircrstei (cel bătracircn bocăneşte mai gros rar
şi scurt cel tacircnăr mai subţire mai icircndelung)bull Se aude dimineaţa şi seara uneori icircn cursul zilei Boncăneşte şi
culcat sau icircn scăldătoare Boncănitul icircn perioada de rut constituieuna dintre atracţiile vacircnătorii cerbului
bull Femela nu boncăneşte dar icircn anumite situaţii dă glas se vaită cacircndeste prinsă de cacircini scoate un sunet nazal un fel de sforăit cacircndeste speriată icircşi cheamă viţelul icircn perioada de rut cacircnd vrea să atragă taurul
bull Viţeii scot sunete prin care icircşi exteriorizează bucuriabull Glasul este şi un mijloc de comunicare icircntre cerbibull SIM Ţ URILE CERBULUI sunt foarte dezvoltate mai ales mirosul
excelent dezvoltat şi auzul bun
bull Văzul este suficient de bunbull bdquoDintre toate animalele sălbatice se consideră că cerbul posedă cele
mai fine simţuri luate icircmpreunărdquo (Raesfeld-Frevert 1957)bull LONGEVITATEA pacircnă la 18 - 20 de ani la ambele sexe icircn medie
10-15 ani icircn funcţie de intensitatea prădării
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3267
bull ECOLOGIEbull BIOTOPUL (MEDIUL DE VIAŢĂ)
bull Istoric a avut tendinţa de a fi strămutat de la cacircmpie şi dealuri icircn munţiunde a găsit adăpost Icircn unele regiuni cerbul a dispărut complet iar icircnaltele a fost mai tacircrziu reintrodus prin recolonizare naturală saureintroducere deliberată mai ales icircn regiunile din vestul ţării
bull populează p ădurile de munte de mare icircntindere adăpost hrană linişte
bull se poate obişnui cu anumite zgomote şi prezenţa omului dacă nu a avutde suferitbull Are nevoie de spaţii relativ maribull Sporadic la cacircmpie şi coline a coboracirct recent datorită suprapopulării din
zonele mai icircnalte
bull favorabile pădurile de foioase şi cele de amestec cu răşinoase ndash dacă au clase normale de vacircrstă parchete tinere - hrană arborete devacircrstă mijlocie - adăpost şi arborete de vacircrstă icircnaintată - producghindă jir alte fructe de pădure
bull mai puţin sensibil la condiţiile climatice decacirct căpriorul cu excepţia
stratului gros de zăpadăbull mortalitate icircn iernile grele după toamne fără fructificaţie la ghindă şi jirbull pierderi la viţei icircn caz de zăpezi abundente şi frig icircn iuniebull La ploi şi călduri nu reacţionează negativ
bull animal sedentar dar suprapopularea lipsa de hrană linişte icircl fac să migreze
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3367
Habitat
Păduri de mare icircntindere cu
copaci icircnalți
alternat cu zone mari de
pășunat
De la nivelul mării pacircnă peste limitapădurilor
Domeniul de altitudine
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3467
Pentru a gestiona o populație decerb trebuie s
ă se dispun
ă de o
suprafață de cel puțin 10000 dehectare
Habitat
Pentru a-și satisface cel mai bine
nevoile de bază cerbii de obicei
utilizează sezonier diferitele părți ale
zonei lor de viață icircn care se
deosebesc
bullstațiune de vară cu disponibilitatebună de hrană (de exemplu pajiști de
mare altitudine)
bullstațiune de iarnă cu icircnzăpezire
redusă (de exemplu pădurile de vale)
bull Disponibilitate de apă
bull Vastitatea terenului
bull Slabă perturbare antropică
bull Slabă icircnzăpezire
bullNecesități vitale
Cerbul este o specie cu plasticitateecologică mare capabil să colonizeze
medii diferite de la maquis-urileMediteranei (Sardinia) pacircnă la
pajiștile de creastă
Utilizarea habitatului
NB
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3567
Alimentație
Erbivor rumegător
cerbul se comportă ca
păscător intermediar
alternacircnd
culesul frunzelor cu păscutul
ierburilor
Cerbul este foarte versatil și
adaptabil icircn alegerea hranei
Dieta depinde icircn mare măsură de
disponibilitatea oferită de mediu icircn
diferite anotimpuri
Regim alimentar
Egal cu aproximativ 10 din
greutatea corpului
Necesar zilnic
Preferințealimentare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3667
bull Alimentaţiabull animal exclusiv erbivor
bull plante erbacee (64) frunze de arbori lujeri icircn creştere ciuperci altefructebull toamna se adăugă fructele arborilor de pădure cum ar fi ghinda şi jirulbull iarna plante erbacee rămase verzi frunze de mur vacircsc lujeri de plante
erbacee plante lemnoase muguri scoarţă de arbori licheni fructe de
scoruşi ghindă jir rădăcini frunze şi ierburi uscate plante agricole verzibull Spre deosebire de căprior nu este pretenţios la hranăbull Populează mai mult marginile pădurii cu arbori nu prea deşibull Hrana - mare influenţă icircn creşterea coarnelor cantităţi mari de fosfor şi
calciu icircn această
perioadă
bull Iarna perioada cea mai dificilă cacircnd zăpada icircmpiedică animalele să ajungă la sol unde se găsesc surse de hrană
bull Icircn lipsa altei hrane cerbii rod lujerii şi coaja arborilor - uneori pagube icircnsemnate
ndash se pot micşora prin administrarea de hrană complementară (facircnfrunzare furaje suculente ca tuberculi rădăcinoase concentrate) şi ndash culturi (ogoare) pentru vacircnat icircn poienile din păduri cu trifoi ovăz
napi varză furajeră sfeclă ameliorarea pajiştilor naturale etc
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3767
Alimentație
Exemplu de compoziție a dietei anuale a unui cerb
10 8
64
16
Fructe
bull ghindebull jirbull castane
bull Consumate icircn principal
icircn toamnă-iarnă
Plante arboricole
Lăstari muguri ramuri debullbrad argintiu
bullmolidbullfag
bullhellipConsumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante arbustive
Lăstari muguri ramuri de
bullrugi de murebullzmeurbullmătură verdebull
Consumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante erbacee
bull leguminoasebull graminee
bull hellipPredominante primăvarași vara dar consumate pe
tot parcursul anului
Ciclul vital și biologia reproducției
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3867
ș g p ț
Mascul Femela
Maturitate sexualăFiziologică 16 ndash 18 luni
Socială 7 ndash 8 ani 3 ani
Apogeul dezvoltării corporale 7 ani 4 ndash 5 ani
Durata gestației 234 ndash 238 zile
Ciclul estralDacă fertilizarea nu are loc ciclul estralse repetă la intervale de 18 zile pacircnă la
de 8 ori
Prolificitate 1 (nașteri gemelare foarte rare)
Greutatea la fătare 7 ndash 12 kg
Durata de alăptare 6 luni
Longevitate 18 ndash 20 ani
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3967
Biologia reproducţieiRaportul de sexe normal 11 pacircnă la 115
bull Dacă predomină ciutele (115 ndash 12) - icircnmulţire exagerată depăşireadensităţii scăderea greutăţii corporale a calităţii coarnelor prinparticiparea la icircmperechere şi a masculilor slabi
bull Dacă predomină taurii - lupte acerbe icircntre tauri icircn perioada de rutaccidente emigrare mai multe trofee
Maturitatea sexual ă - la femele 16 ndash 17 luni jumătate din ele restul la 28lunibull Masculii apţi pentru reproducţie la (4) 5 ndash 6 aniIcircmperecherea - icircn septembrie-octombrie (perioada bdquoboncănituluirdquo) cu
variaţii icircn funcţie de vreme Vremea călduroasă icircntacircrzie icircmperechereacea rece o gr
ăbe
şte
bull Se formează bdquogrupuri de goniţărdquo - un taur şi 2 ndash 7 ciute se adună icircnlocuri de boncănit parchete exploatate parchete icircn care plantaţia nu adepăşit icircnălţimea omului icircn poieni facircneţe pe teren plan Se recunoscdupă zgacircrieturile de pe pajişte icircn urma luptei cerbilor
bull Icircntre taurii rivali - uneori lupte acerbe terminate cu moartea unuia dintrerivali
bull Grupul de ciute - icircn apropierea taurului puternic asigură paza grupului(mănacircncă dar sunt atente la zgomot) taurul nefiind atent
bull animal de noapte şi de crepuscul inclusiv icircn perioada de rut(icircmperecherea noaptea) dar cacircnd reproducţia este icircn toi boncănitul
poate fi auzit şi toată ziua
Structura populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4067
p p ț
La populațiile icircn echilibru (adică icircn
care densitatea este aproape de
capacitatea portantă a mediului)
RS ==== 1 13
La populațiile icircn stare bună de
sănătate sunt bine reprezentate
clasele de tineret
O populație appenninică
Exemplu
SurseRegione Toscana 2000Gli ungulati delle Foreste Casentinesi
Proporția icircntre sexe (RS)
Proporția icircntre clasele de vacircrstă
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4167
Durata gesta ţ iei - 34 săptămacircni (8 frac12 luni)F ătarea - mai-iuniebull Grupul de ciute se desface ciutele gestante se retrag icircn locuri liniştite
pentru fătarebull Prolificitatea = 1 viţel la fătare foarte rar 2-3bull Viţelul protejat prin homocromie mirosul slab emanat icircn primele zile
nemişcat icircn caz de pericol ndash Se poate ridica icircşi urmează mama curacircnd după fătare alăturacircndu-se
cacircrdului la 2 săptămacircni ndash icircnţărcat la 2 luni ndash Rămacircne cu mama aproape 1 an pacircnă la următoarea perioadă de
fătareSporul anual la cerb icircn condiţiile ţării noastre = 40 ndash 50 (65 ndash 70 icircn Europa
Centrală)
Factori limitanți
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4267
Duşmani boli accidente
bull Răpitori
bullcel mai dăunător - lupul mai ales pe zăpadă cu crustă nu susţinegreutatea cerbului icirci icircngreunează mişcareabullcacircinii ciobăneşti hoinari pradă vițeii Cacircinii hoinari sălbăticiţi tind să icircnlocuiască lupul mai ales la viţeibullpagube mai reduse racircsul şi ursulbull Braconajul
bull Mortalitateabull creşte icircn iernile cu temperatură scăzută şi zăpadă cu crustă care icircmpiedică accesul la hrana de pe sol icircn iernile după toamnă fără fructificaţie la ghindă jirbullZăpezile abundente frigul icircn iunie - pierderi la viţei
bull Accidente - pericolul creşte cu sporirea circulaţieibull Boli - cerbul rezistentbullSe menţionează antraxul hipodermoza gălbeaza Cephenomia rufibarbis
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4367
Factori limitanți de origine naturală
Factori climatici
Icircn unele zone zăpada abundentă și prelungită este un factor
de mortalitate importantă
Icircn Apenini impactul acestui factor nu este cunoscut
Prădarea
Lupul vacircnacircnd icircn haită este capabil să prade chiar
exemplare de mari dimensiuni
Racircsul dacă este prezent exercită o prădare limitată asupra
vițeilor
Patologia Nu pare a fi cauză importantă a mortalității
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4467
Factori limitanți
Factori limitanți de origine antropică
TulburăriCerbul este extrem de sensibil la liniște perturbații cauzate
de prezența așezărilor omenești și de activități cum ar fi
turismul drumețiile vacircnătoarea etc
Cacircini fără stăpacircn
Pot reprezenta la nivel local cauze importante ale mortalității
al căror impact nu este precis cuantificabil icircn prezent icircn
special pentru țara noastră
Braconaj
Accidente cuvehicule auto
Mecanizareaagricolă
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4567
Competiția interspecifică
Căprior
Icircn unele cazuri populațiilor mari de cerb le corespunde o
densitate scăzută de căprior Icircn mod normal icircnsă
suprapunerea de nișă ecologică icircntre cele două specii estefoarte redusă
Lopătar
Introducerea lopătarului asupra unei populații de cerb dintr-o
zona icircmprejmuită poate avea impact grav ca de exemplu icircnregiunea italiană Bosco della Mesola
Mistreț
Nu există cazuri confirmate de interferență negativă icircntre
cerb și aceste două speciiMuflon
Factori limitanți
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4667
Etologie
bullSociabilitatea constituirea şi conducerea grupurilor
bullCerbul este animal sociabil (gregar) de toamna pacircnă primăvara
bull Cacircrdurile mixte de animale adulte grupuri de bdquogoni ţărdquo se formează numai icircnperioada boncănitului pentru o perioadă de 4 ndash 6 săptămacircni
bull Icircn restul anului se formează grupuri separate de tauri şi ciute
bullCiuta-mamă viţelul (viţeaua) ei şi juninca cu viţelul ei sau suliţarul din anulprecedent formează aşa-numitul grup de familie căruia după perioada deboncănit i se poate ataşa eventual şi cacircte un taur de 2 ndash 3 ani formacircnd grupul de
iarnă
bullMai multe cacircrduri mici se contopesc icircn unul mare icircn iernile grele icircn caz delipsuri primejdie cacircnd animalele sunt deranjate continuu
bull Taurii de la 3 ani icircn sus formează şi ei grupuri separate de iernat care se menţinşi icircn perioada creşterii coarnelor (aprilie-iulie)
bull Taurii bătracircni stau singuri eventual cacircte 2 ndash 3 cam de aceeaşi categorie
bullConstituirea grupului se face pentru ajutor reciproc semnalarea eventualelorprimejdii Cu cacirct sunt mai mulţi indivizi probabilitatea observării duşmanului estemai mare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4767
bull Grupurile de ciute şi viţei (suliţari juninci cerbi de 2 ndash 3 ani) suntconduse de cacircte o ciută cu viţel cu icircnsuşiri superioare de a sesiza pericolul şia lua iniţiativa indiferent de vacircrstă
bull Are un rol important icircn protecţia grupului şi alegerea locului de odihnăIcircmpuşcarea ei este interzisă deoarece viţelul orfan deşi tolerat de gruprămacircne icircn urmă cu dezvoltarea dacă supravieţuieşte (este lipsit de protecţiehrană conducere)bull Grupurile de tauri de vacircrstă mijlocie sunt conduse icircn general de cerbulcel mai puternic
bull Grupurile de cerbi bătracircni sunt conduse de cel mai puţin bătracircn
bull Sezonier animalele fac deplasări lungi uneori peste 10 km pentru iernare icircncondiţii mai favorabile sau icircn perioada icircmperecherilor masculii icircnvinşi
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4867
Boncănitul
Boncănitul semnalează acustic posesia haremuluiPuterea cu care este emis corelează cu condiția fizică a subiectului
Masculii mai ldquodebilirdquo icircși recunosc icircn general propria inferioritate și evită
confruntarea directă
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4967
Mersul icircn paralel
Marșul icircn paralel este oconfruntare rituală și precede
confruntarea directă dacircnd
masculului mai puțin prestant oultimă posibilitate de a evita lupta
Fiecare pretendent expuneceluilalt flancul propriu cu opostură ce pune icircn evidență
dezvoltarea coarnelor
Cei 2 masculi merg alăturați circa100 ndash 200 metri studiindu-se
reciproc
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5067
Lupta icircntre masculi
Confruntarea directă are loc numai icircntre masculi de conformație șiagresivitate egale și raprezintă soluția extremă pentru definirea raporturilor
de dominanță Pretendenții icircncrucișează
coarnele și incep o luptă de icircmpingere Icircn majoritatea cazurilor nu se produc consecințe crude
icircnvingătorul și icircnvinsul ies nevătămați din confruntare
Etologie
Cacirc d i f l l
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2467
Masculii
Adul ț i (de la vacircrsta de 6 la 10 ani) bull Corp masiv
(aspect taurin)bull Dezvoltare mare a trenului anterior(centrul de greutate s-a mutat icircnainte)
bull Gacirct robust aproape orizontalbull Criniera bine evidențiatăbull Coarnele la apogeul dezvoltăriibull Cilindri frontali scurți
Icircn perioada recensămintelor de primăvarăAdulții sunt
- printre ultimii care năpacircrlesc- printre primii care pierd coarnele
NB
Clasa 3
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2567
Masculi
B ătracircni (vacircrsta de 11 ani și peste) bull Corpul cu semne de slăbire
bull Gacirct orizontal dar mai puțin robustbull Coarne icircn regresie
bull Comportament de evitare șiizolare
Icircn timpul recensămacircntului de
primăvarăcei icircn vacircrstă icircn vacircrstă sunt-ultimii care năpacircrlesc- primii care-și pierd coarnele
NB
Clasa 4
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2667
Femelele
bull Corp icircnălțatbull Cap scurt triunghiularbull Dimensiuni reduse
bull Icircn general icircși urmează mama
Clasa 1
Tineret (ciut ă de 1 an) (născut icircn anul precedent)
bull Forme alungitebull Bot ca de asinbull Abdomen și spate lăsate
bull Corp descărnat
Clasa 2
Adulte (ciute adulte) (peste vacircrsta de 2 ani)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2767
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2867
Aprecierea vacircrstei cerbului icircmpușcat
bullDupă dentiţie
- pacircnă la 2 frac12 ani vacircrsta se apreciază cu destulă exactitate după
apariţia dinţilor de lapte şi schimbarea lor cu cei permanenţi cu ajutorul
unui tabel
-După apariţia dentiţiei complete
- după culoarea
- gradul de uzură al dinţilor
- unghiul pe care icircl fac incisivii cu maxilarul inferior - creşte cu
vacircrsta de la circa 42 grade la 25 ani la 65 grade la 14-16 ani
Alte criterii
bulldupă lungimea şi grosimea cilindrilor frontali (metoda Harke)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2967
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3067
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3167
bull GLASUL cerbului mascul se numeşte bdquoboncănitrdquo sau rdquobrăhnitrdquobull Constituie un indicator al vacircrstei (cel bătracircn bocăneşte mai gros rar
şi scurt cel tacircnăr mai subţire mai icircndelung)bull Se aude dimineaţa şi seara uneori icircn cursul zilei Boncăneşte şi
culcat sau icircn scăldătoare Boncănitul icircn perioada de rut constituieuna dintre atracţiile vacircnătorii cerbului
bull Femela nu boncăneşte dar icircn anumite situaţii dă glas se vaită cacircndeste prinsă de cacircini scoate un sunet nazal un fel de sforăit cacircndeste speriată icircşi cheamă viţelul icircn perioada de rut cacircnd vrea să atragă taurul
bull Viţeii scot sunete prin care icircşi exteriorizează bucuriabull Glasul este şi un mijloc de comunicare icircntre cerbibull SIM Ţ URILE CERBULUI sunt foarte dezvoltate mai ales mirosul
excelent dezvoltat şi auzul bun
bull Văzul este suficient de bunbull bdquoDintre toate animalele sălbatice se consideră că cerbul posedă cele
mai fine simţuri luate icircmpreunărdquo (Raesfeld-Frevert 1957)bull LONGEVITATEA pacircnă la 18 - 20 de ani la ambele sexe icircn medie
10-15 ani icircn funcţie de intensitatea prădării
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3267
bull ECOLOGIEbull BIOTOPUL (MEDIUL DE VIAŢĂ)
bull Istoric a avut tendinţa de a fi strămutat de la cacircmpie şi dealuri icircn munţiunde a găsit adăpost Icircn unele regiuni cerbul a dispărut complet iar icircnaltele a fost mai tacircrziu reintrodus prin recolonizare naturală saureintroducere deliberată mai ales icircn regiunile din vestul ţării
bull populează p ădurile de munte de mare icircntindere adăpost hrană linişte
bull se poate obişnui cu anumite zgomote şi prezenţa omului dacă nu a avutde suferitbull Are nevoie de spaţii relativ maribull Sporadic la cacircmpie şi coline a coboracirct recent datorită suprapopulării din
zonele mai icircnalte
bull favorabile pădurile de foioase şi cele de amestec cu răşinoase ndash dacă au clase normale de vacircrstă parchete tinere - hrană arborete devacircrstă mijlocie - adăpost şi arborete de vacircrstă icircnaintată - producghindă jir alte fructe de pădure
bull mai puţin sensibil la condiţiile climatice decacirct căpriorul cu excepţia
stratului gros de zăpadăbull mortalitate icircn iernile grele după toamne fără fructificaţie la ghindă şi jirbull pierderi la viţei icircn caz de zăpezi abundente şi frig icircn iuniebull La ploi şi călduri nu reacţionează negativ
bull animal sedentar dar suprapopularea lipsa de hrană linişte icircl fac să migreze
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3367
Habitat
Păduri de mare icircntindere cu
copaci icircnalți
alternat cu zone mari de
pășunat
De la nivelul mării pacircnă peste limitapădurilor
Domeniul de altitudine
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3467
Pentru a gestiona o populație decerb trebuie s
ă se dispun
ă de o
suprafață de cel puțin 10000 dehectare
Habitat
Pentru a-și satisface cel mai bine
nevoile de bază cerbii de obicei
utilizează sezonier diferitele părți ale
zonei lor de viață icircn care se
deosebesc
bullstațiune de vară cu disponibilitatebună de hrană (de exemplu pajiști de
mare altitudine)
bullstațiune de iarnă cu icircnzăpezire
redusă (de exemplu pădurile de vale)
bull Disponibilitate de apă
bull Vastitatea terenului
bull Slabă perturbare antropică
bull Slabă icircnzăpezire
bullNecesități vitale
Cerbul este o specie cu plasticitateecologică mare capabil să colonizeze
medii diferite de la maquis-urileMediteranei (Sardinia) pacircnă la
pajiștile de creastă
Utilizarea habitatului
NB
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3567
Alimentație
Erbivor rumegător
cerbul se comportă ca
păscător intermediar
alternacircnd
culesul frunzelor cu păscutul
ierburilor
Cerbul este foarte versatil și
adaptabil icircn alegerea hranei
Dieta depinde icircn mare măsură de
disponibilitatea oferită de mediu icircn
diferite anotimpuri
Regim alimentar
Egal cu aproximativ 10 din
greutatea corpului
Necesar zilnic
Preferințealimentare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3667
bull Alimentaţiabull animal exclusiv erbivor
bull plante erbacee (64) frunze de arbori lujeri icircn creştere ciuperci altefructebull toamna se adăugă fructele arborilor de pădure cum ar fi ghinda şi jirulbull iarna plante erbacee rămase verzi frunze de mur vacircsc lujeri de plante
erbacee plante lemnoase muguri scoarţă de arbori licheni fructe de
scoruşi ghindă jir rădăcini frunze şi ierburi uscate plante agricole verzibull Spre deosebire de căprior nu este pretenţios la hranăbull Populează mai mult marginile pădurii cu arbori nu prea deşibull Hrana - mare influenţă icircn creşterea coarnelor cantităţi mari de fosfor şi
calciu icircn această
perioadă
bull Iarna perioada cea mai dificilă cacircnd zăpada icircmpiedică animalele să ajungă la sol unde se găsesc surse de hrană
bull Icircn lipsa altei hrane cerbii rod lujerii şi coaja arborilor - uneori pagube icircnsemnate
ndash se pot micşora prin administrarea de hrană complementară (facircnfrunzare furaje suculente ca tuberculi rădăcinoase concentrate) şi ndash culturi (ogoare) pentru vacircnat icircn poienile din păduri cu trifoi ovăz
napi varză furajeră sfeclă ameliorarea pajiştilor naturale etc
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3767
Alimentație
Exemplu de compoziție a dietei anuale a unui cerb
10 8
64
16
Fructe
bull ghindebull jirbull castane
bull Consumate icircn principal
icircn toamnă-iarnă
Plante arboricole
Lăstari muguri ramuri debullbrad argintiu
bullmolidbullfag
bullhellipConsumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante arbustive
Lăstari muguri ramuri de
bullrugi de murebullzmeurbullmătură verdebull
Consumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante erbacee
bull leguminoasebull graminee
bull hellipPredominante primăvarași vara dar consumate pe
tot parcursul anului
Ciclul vital și biologia reproducției
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3867
ș g p ț
Mascul Femela
Maturitate sexualăFiziologică 16 ndash 18 luni
Socială 7 ndash 8 ani 3 ani
Apogeul dezvoltării corporale 7 ani 4 ndash 5 ani
Durata gestației 234 ndash 238 zile
Ciclul estralDacă fertilizarea nu are loc ciclul estralse repetă la intervale de 18 zile pacircnă la
de 8 ori
Prolificitate 1 (nașteri gemelare foarte rare)
Greutatea la fătare 7 ndash 12 kg
Durata de alăptare 6 luni
Longevitate 18 ndash 20 ani
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3967
Biologia reproducţieiRaportul de sexe normal 11 pacircnă la 115
bull Dacă predomină ciutele (115 ndash 12) - icircnmulţire exagerată depăşireadensităţii scăderea greutăţii corporale a calităţii coarnelor prinparticiparea la icircmperechere şi a masculilor slabi
bull Dacă predomină taurii - lupte acerbe icircntre tauri icircn perioada de rutaccidente emigrare mai multe trofee
Maturitatea sexual ă - la femele 16 ndash 17 luni jumătate din ele restul la 28lunibull Masculii apţi pentru reproducţie la (4) 5 ndash 6 aniIcircmperecherea - icircn septembrie-octombrie (perioada bdquoboncănituluirdquo) cu
variaţii icircn funcţie de vreme Vremea călduroasă icircntacircrzie icircmperechereacea rece o gr
ăbe
şte
bull Se formează bdquogrupuri de goniţărdquo - un taur şi 2 ndash 7 ciute se adună icircnlocuri de boncănit parchete exploatate parchete icircn care plantaţia nu adepăşit icircnălţimea omului icircn poieni facircneţe pe teren plan Se recunoscdupă zgacircrieturile de pe pajişte icircn urma luptei cerbilor
bull Icircntre taurii rivali - uneori lupte acerbe terminate cu moartea unuia dintrerivali
bull Grupul de ciute - icircn apropierea taurului puternic asigură paza grupului(mănacircncă dar sunt atente la zgomot) taurul nefiind atent
bull animal de noapte şi de crepuscul inclusiv icircn perioada de rut(icircmperecherea noaptea) dar cacircnd reproducţia este icircn toi boncănitul
poate fi auzit şi toată ziua
Structura populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4067
p p ț
La populațiile icircn echilibru (adică icircn
care densitatea este aproape de
capacitatea portantă a mediului)
RS ==== 1 13
La populațiile icircn stare bună de
sănătate sunt bine reprezentate
clasele de tineret
O populație appenninică
Exemplu
SurseRegione Toscana 2000Gli ungulati delle Foreste Casentinesi
Proporția icircntre sexe (RS)
Proporția icircntre clasele de vacircrstă
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4167
Durata gesta ţ iei - 34 săptămacircni (8 frac12 luni)F ătarea - mai-iuniebull Grupul de ciute se desface ciutele gestante se retrag icircn locuri liniştite
pentru fătarebull Prolificitatea = 1 viţel la fătare foarte rar 2-3bull Viţelul protejat prin homocromie mirosul slab emanat icircn primele zile
nemişcat icircn caz de pericol ndash Se poate ridica icircşi urmează mama curacircnd după fătare alăturacircndu-se
cacircrdului la 2 săptămacircni ndash icircnţărcat la 2 luni ndash Rămacircne cu mama aproape 1 an pacircnă la următoarea perioadă de
fătareSporul anual la cerb icircn condiţiile ţării noastre = 40 ndash 50 (65 ndash 70 icircn Europa
Centrală)
Factori limitanți
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4267
Duşmani boli accidente
bull Răpitori
bullcel mai dăunător - lupul mai ales pe zăpadă cu crustă nu susţinegreutatea cerbului icirci icircngreunează mişcareabullcacircinii ciobăneşti hoinari pradă vițeii Cacircinii hoinari sălbăticiţi tind să icircnlocuiască lupul mai ales la viţeibullpagube mai reduse racircsul şi ursulbull Braconajul
bull Mortalitateabull creşte icircn iernile cu temperatură scăzută şi zăpadă cu crustă care icircmpiedică accesul la hrana de pe sol icircn iernile după toamnă fără fructificaţie la ghindă jirbullZăpezile abundente frigul icircn iunie - pierderi la viţei
bull Accidente - pericolul creşte cu sporirea circulaţieibull Boli - cerbul rezistentbullSe menţionează antraxul hipodermoza gălbeaza Cephenomia rufibarbis
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4367
Factori limitanți de origine naturală
Factori climatici
Icircn unele zone zăpada abundentă și prelungită este un factor
de mortalitate importantă
Icircn Apenini impactul acestui factor nu este cunoscut
Prădarea
Lupul vacircnacircnd icircn haită este capabil să prade chiar
exemplare de mari dimensiuni
Racircsul dacă este prezent exercită o prădare limitată asupra
vițeilor
Patologia Nu pare a fi cauză importantă a mortalității
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4467
Factori limitanți
Factori limitanți de origine antropică
TulburăriCerbul este extrem de sensibil la liniște perturbații cauzate
de prezența așezărilor omenești și de activități cum ar fi
turismul drumețiile vacircnătoarea etc
Cacircini fără stăpacircn
Pot reprezenta la nivel local cauze importante ale mortalității
al căror impact nu este precis cuantificabil icircn prezent icircn
special pentru țara noastră
Braconaj
Accidente cuvehicule auto
Mecanizareaagricolă
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4567
Competiția interspecifică
Căprior
Icircn unele cazuri populațiilor mari de cerb le corespunde o
densitate scăzută de căprior Icircn mod normal icircnsă
suprapunerea de nișă ecologică icircntre cele două specii estefoarte redusă
Lopătar
Introducerea lopătarului asupra unei populații de cerb dintr-o
zona icircmprejmuită poate avea impact grav ca de exemplu icircnregiunea italiană Bosco della Mesola
Mistreț
Nu există cazuri confirmate de interferență negativă icircntre
cerb și aceste două speciiMuflon
Factori limitanți
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4667
Etologie
bullSociabilitatea constituirea şi conducerea grupurilor
bullCerbul este animal sociabil (gregar) de toamna pacircnă primăvara
bull Cacircrdurile mixte de animale adulte grupuri de bdquogoni ţărdquo se formează numai icircnperioada boncănitului pentru o perioadă de 4 ndash 6 săptămacircni
bull Icircn restul anului se formează grupuri separate de tauri şi ciute
bullCiuta-mamă viţelul (viţeaua) ei şi juninca cu viţelul ei sau suliţarul din anulprecedent formează aşa-numitul grup de familie căruia după perioada deboncănit i se poate ataşa eventual şi cacircte un taur de 2 ndash 3 ani formacircnd grupul de
iarnă
bullMai multe cacircrduri mici se contopesc icircn unul mare icircn iernile grele icircn caz delipsuri primejdie cacircnd animalele sunt deranjate continuu
bull Taurii de la 3 ani icircn sus formează şi ei grupuri separate de iernat care se menţinşi icircn perioada creşterii coarnelor (aprilie-iulie)
bull Taurii bătracircni stau singuri eventual cacircte 2 ndash 3 cam de aceeaşi categorie
bullConstituirea grupului se face pentru ajutor reciproc semnalarea eventualelorprimejdii Cu cacirct sunt mai mulţi indivizi probabilitatea observării duşmanului estemai mare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4767
bull Grupurile de ciute şi viţei (suliţari juninci cerbi de 2 ndash 3 ani) suntconduse de cacircte o ciută cu viţel cu icircnsuşiri superioare de a sesiza pericolul şia lua iniţiativa indiferent de vacircrstă
bull Are un rol important icircn protecţia grupului şi alegerea locului de odihnăIcircmpuşcarea ei este interzisă deoarece viţelul orfan deşi tolerat de gruprămacircne icircn urmă cu dezvoltarea dacă supravieţuieşte (este lipsit de protecţiehrană conducere)bull Grupurile de tauri de vacircrstă mijlocie sunt conduse icircn general de cerbulcel mai puternic
bull Grupurile de cerbi bătracircni sunt conduse de cel mai puţin bătracircn
bull Sezonier animalele fac deplasări lungi uneori peste 10 km pentru iernare icircncondiţii mai favorabile sau icircn perioada icircmperecherilor masculii icircnvinşi
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4867
Boncănitul
Boncănitul semnalează acustic posesia haremuluiPuterea cu care este emis corelează cu condiția fizică a subiectului
Masculii mai ldquodebilirdquo icircși recunosc icircn general propria inferioritate și evită
confruntarea directă
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4967
Mersul icircn paralel
Marșul icircn paralel este oconfruntare rituală și precede
confruntarea directă dacircnd
masculului mai puțin prestant oultimă posibilitate de a evita lupta
Fiecare pretendent expuneceluilalt flancul propriu cu opostură ce pune icircn evidență
dezvoltarea coarnelor
Cei 2 masculi merg alăturați circa100 ndash 200 metri studiindu-se
reciproc
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5067
Lupta icircntre masculi
Confruntarea directă are loc numai icircntre masculi de conformație șiagresivitate egale și raprezintă soluția extremă pentru definirea raporturilor
de dominanță Pretendenții icircncrucișează
coarnele și incep o luptă de icircmpingere Icircn majoritatea cazurilor nu se produc consecințe crude
icircnvingătorul și icircnvinsul ies nevătămați din confruntare
Etologie
Cacirc d i f l l
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2567
Masculi
B ătracircni (vacircrsta de 11 ani și peste) bull Corpul cu semne de slăbire
bull Gacirct orizontal dar mai puțin robustbull Coarne icircn regresie
bull Comportament de evitare șiizolare
Icircn timpul recensămacircntului de
primăvarăcei icircn vacircrstă icircn vacircrstă sunt-ultimii care năpacircrlesc- primii care-și pierd coarnele
NB
Clasa 4
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2667
Femelele
bull Corp icircnălțatbull Cap scurt triunghiularbull Dimensiuni reduse
bull Icircn general icircși urmează mama
Clasa 1
Tineret (ciut ă de 1 an) (născut icircn anul precedent)
bull Forme alungitebull Bot ca de asinbull Abdomen și spate lăsate
bull Corp descărnat
Clasa 2
Adulte (ciute adulte) (peste vacircrsta de 2 ani)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2767
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2867
Aprecierea vacircrstei cerbului icircmpușcat
bullDupă dentiţie
- pacircnă la 2 frac12 ani vacircrsta se apreciază cu destulă exactitate după
apariţia dinţilor de lapte şi schimbarea lor cu cei permanenţi cu ajutorul
unui tabel
-După apariţia dentiţiei complete
- după culoarea
- gradul de uzură al dinţilor
- unghiul pe care icircl fac incisivii cu maxilarul inferior - creşte cu
vacircrsta de la circa 42 grade la 25 ani la 65 grade la 14-16 ani
Alte criterii
bulldupă lungimea şi grosimea cilindrilor frontali (metoda Harke)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2967
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3067
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3167
bull GLASUL cerbului mascul se numeşte bdquoboncănitrdquo sau rdquobrăhnitrdquobull Constituie un indicator al vacircrstei (cel bătracircn bocăneşte mai gros rar
şi scurt cel tacircnăr mai subţire mai icircndelung)bull Se aude dimineaţa şi seara uneori icircn cursul zilei Boncăneşte şi
culcat sau icircn scăldătoare Boncănitul icircn perioada de rut constituieuna dintre atracţiile vacircnătorii cerbului
bull Femela nu boncăneşte dar icircn anumite situaţii dă glas se vaită cacircndeste prinsă de cacircini scoate un sunet nazal un fel de sforăit cacircndeste speriată icircşi cheamă viţelul icircn perioada de rut cacircnd vrea să atragă taurul
bull Viţeii scot sunete prin care icircşi exteriorizează bucuriabull Glasul este şi un mijloc de comunicare icircntre cerbibull SIM Ţ URILE CERBULUI sunt foarte dezvoltate mai ales mirosul
excelent dezvoltat şi auzul bun
bull Văzul este suficient de bunbull bdquoDintre toate animalele sălbatice se consideră că cerbul posedă cele
mai fine simţuri luate icircmpreunărdquo (Raesfeld-Frevert 1957)bull LONGEVITATEA pacircnă la 18 - 20 de ani la ambele sexe icircn medie
10-15 ani icircn funcţie de intensitatea prădării
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3267
bull ECOLOGIEbull BIOTOPUL (MEDIUL DE VIAŢĂ)
bull Istoric a avut tendinţa de a fi strămutat de la cacircmpie şi dealuri icircn munţiunde a găsit adăpost Icircn unele regiuni cerbul a dispărut complet iar icircnaltele a fost mai tacircrziu reintrodus prin recolonizare naturală saureintroducere deliberată mai ales icircn regiunile din vestul ţării
bull populează p ădurile de munte de mare icircntindere adăpost hrană linişte
bull se poate obişnui cu anumite zgomote şi prezenţa omului dacă nu a avutde suferitbull Are nevoie de spaţii relativ maribull Sporadic la cacircmpie şi coline a coboracirct recent datorită suprapopulării din
zonele mai icircnalte
bull favorabile pădurile de foioase şi cele de amestec cu răşinoase ndash dacă au clase normale de vacircrstă parchete tinere - hrană arborete devacircrstă mijlocie - adăpost şi arborete de vacircrstă icircnaintată - producghindă jir alte fructe de pădure
bull mai puţin sensibil la condiţiile climatice decacirct căpriorul cu excepţia
stratului gros de zăpadăbull mortalitate icircn iernile grele după toamne fără fructificaţie la ghindă şi jirbull pierderi la viţei icircn caz de zăpezi abundente şi frig icircn iuniebull La ploi şi călduri nu reacţionează negativ
bull animal sedentar dar suprapopularea lipsa de hrană linişte icircl fac să migreze
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3367
Habitat
Păduri de mare icircntindere cu
copaci icircnalți
alternat cu zone mari de
pășunat
De la nivelul mării pacircnă peste limitapădurilor
Domeniul de altitudine
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3467
Pentru a gestiona o populație decerb trebuie s
ă se dispun
ă de o
suprafață de cel puțin 10000 dehectare
Habitat
Pentru a-și satisface cel mai bine
nevoile de bază cerbii de obicei
utilizează sezonier diferitele părți ale
zonei lor de viață icircn care se
deosebesc
bullstațiune de vară cu disponibilitatebună de hrană (de exemplu pajiști de
mare altitudine)
bullstațiune de iarnă cu icircnzăpezire
redusă (de exemplu pădurile de vale)
bull Disponibilitate de apă
bull Vastitatea terenului
bull Slabă perturbare antropică
bull Slabă icircnzăpezire
bullNecesități vitale
Cerbul este o specie cu plasticitateecologică mare capabil să colonizeze
medii diferite de la maquis-urileMediteranei (Sardinia) pacircnă la
pajiștile de creastă
Utilizarea habitatului
NB
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3567
Alimentație
Erbivor rumegător
cerbul se comportă ca
păscător intermediar
alternacircnd
culesul frunzelor cu păscutul
ierburilor
Cerbul este foarte versatil și
adaptabil icircn alegerea hranei
Dieta depinde icircn mare măsură de
disponibilitatea oferită de mediu icircn
diferite anotimpuri
Regim alimentar
Egal cu aproximativ 10 din
greutatea corpului
Necesar zilnic
Preferințealimentare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3667
bull Alimentaţiabull animal exclusiv erbivor
bull plante erbacee (64) frunze de arbori lujeri icircn creştere ciuperci altefructebull toamna se adăugă fructele arborilor de pădure cum ar fi ghinda şi jirulbull iarna plante erbacee rămase verzi frunze de mur vacircsc lujeri de plante
erbacee plante lemnoase muguri scoarţă de arbori licheni fructe de
scoruşi ghindă jir rădăcini frunze şi ierburi uscate plante agricole verzibull Spre deosebire de căprior nu este pretenţios la hranăbull Populează mai mult marginile pădurii cu arbori nu prea deşibull Hrana - mare influenţă icircn creşterea coarnelor cantităţi mari de fosfor şi
calciu icircn această
perioadă
bull Iarna perioada cea mai dificilă cacircnd zăpada icircmpiedică animalele să ajungă la sol unde se găsesc surse de hrană
bull Icircn lipsa altei hrane cerbii rod lujerii şi coaja arborilor - uneori pagube icircnsemnate
ndash se pot micşora prin administrarea de hrană complementară (facircnfrunzare furaje suculente ca tuberculi rădăcinoase concentrate) şi ndash culturi (ogoare) pentru vacircnat icircn poienile din păduri cu trifoi ovăz
napi varză furajeră sfeclă ameliorarea pajiştilor naturale etc
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3767
Alimentație
Exemplu de compoziție a dietei anuale a unui cerb
10 8
64
16
Fructe
bull ghindebull jirbull castane
bull Consumate icircn principal
icircn toamnă-iarnă
Plante arboricole
Lăstari muguri ramuri debullbrad argintiu
bullmolidbullfag
bullhellipConsumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante arbustive
Lăstari muguri ramuri de
bullrugi de murebullzmeurbullmătură verdebull
Consumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante erbacee
bull leguminoasebull graminee
bull hellipPredominante primăvarași vara dar consumate pe
tot parcursul anului
Ciclul vital și biologia reproducției
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3867
ș g p ț
Mascul Femela
Maturitate sexualăFiziologică 16 ndash 18 luni
Socială 7 ndash 8 ani 3 ani
Apogeul dezvoltării corporale 7 ani 4 ndash 5 ani
Durata gestației 234 ndash 238 zile
Ciclul estralDacă fertilizarea nu are loc ciclul estralse repetă la intervale de 18 zile pacircnă la
de 8 ori
Prolificitate 1 (nașteri gemelare foarte rare)
Greutatea la fătare 7 ndash 12 kg
Durata de alăptare 6 luni
Longevitate 18 ndash 20 ani
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3967
Biologia reproducţieiRaportul de sexe normal 11 pacircnă la 115
bull Dacă predomină ciutele (115 ndash 12) - icircnmulţire exagerată depăşireadensităţii scăderea greutăţii corporale a calităţii coarnelor prinparticiparea la icircmperechere şi a masculilor slabi
bull Dacă predomină taurii - lupte acerbe icircntre tauri icircn perioada de rutaccidente emigrare mai multe trofee
Maturitatea sexual ă - la femele 16 ndash 17 luni jumătate din ele restul la 28lunibull Masculii apţi pentru reproducţie la (4) 5 ndash 6 aniIcircmperecherea - icircn septembrie-octombrie (perioada bdquoboncănituluirdquo) cu
variaţii icircn funcţie de vreme Vremea călduroasă icircntacircrzie icircmperechereacea rece o gr
ăbe
şte
bull Se formează bdquogrupuri de goniţărdquo - un taur şi 2 ndash 7 ciute se adună icircnlocuri de boncănit parchete exploatate parchete icircn care plantaţia nu adepăşit icircnălţimea omului icircn poieni facircneţe pe teren plan Se recunoscdupă zgacircrieturile de pe pajişte icircn urma luptei cerbilor
bull Icircntre taurii rivali - uneori lupte acerbe terminate cu moartea unuia dintrerivali
bull Grupul de ciute - icircn apropierea taurului puternic asigură paza grupului(mănacircncă dar sunt atente la zgomot) taurul nefiind atent
bull animal de noapte şi de crepuscul inclusiv icircn perioada de rut(icircmperecherea noaptea) dar cacircnd reproducţia este icircn toi boncănitul
poate fi auzit şi toată ziua
Structura populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4067
p p ț
La populațiile icircn echilibru (adică icircn
care densitatea este aproape de
capacitatea portantă a mediului)
RS ==== 1 13
La populațiile icircn stare bună de
sănătate sunt bine reprezentate
clasele de tineret
O populație appenninică
Exemplu
SurseRegione Toscana 2000Gli ungulati delle Foreste Casentinesi
Proporția icircntre sexe (RS)
Proporția icircntre clasele de vacircrstă
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4167
Durata gesta ţ iei - 34 săptămacircni (8 frac12 luni)F ătarea - mai-iuniebull Grupul de ciute se desface ciutele gestante se retrag icircn locuri liniştite
pentru fătarebull Prolificitatea = 1 viţel la fătare foarte rar 2-3bull Viţelul protejat prin homocromie mirosul slab emanat icircn primele zile
nemişcat icircn caz de pericol ndash Se poate ridica icircşi urmează mama curacircnd după fătare alăturacircndu-se
cacircrdului la 2 săptămacircni ndash icircnţărcat la 2 luni ndash Rămacircne cu mama aproape 1 an pacircnă la următoarea perioadă de
fătareSporul anual la cerb icircn condiţiile ţării noastre = 40 ndash 50 (65 ndash 70 icircn Europa
Centrală)
Factori limitanți
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4267
Duşmani boli accidente
bull Răpitori
bullcel mai dăunător - lupul mai ales pe zăpadă cu crustă nu susţinegreutatea cerbului icirci icircngreunează mişcareabullcacircinii ciobăneşti hoinari pradă vițeii Cacircinii hoinari sălbăticiţi tind să icircnlocuiască lupul mai ales la viţeibullpagube mai reduse racircsul şi ursulbull Braconajul
bull Mortalitateabull creşte icircn iernile cu temperatură scăzută şi zăpadă cu crustă care icircmpiedică accesul la hrana de pe sol icircn iernile după toamnă fără fructificaţie la ghindă jirbullZăpezile abundente frigul icircn iunie - pierderi la viţei
bull Accidente - pericolul creşte cu sporirea circulaţieibull Boli - cerbul rezistentbullSe menţionează antraxul hipodermoza gălbeaza Cephenomia rufibarbis
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4367
Factori limitanți de origine naturală
Factori climatici
Icircn unele zone zăpada abundentă și prelungită este un factor
de mortalitate importantă
Icircn Apenini impactul acestui factor nu este cunoscut
Prădarea
Lupul vacircnacircnd icircn haită este capabil să prade chiar
exemplare de mari dimensiuni
Racircsul dacă este prezent exercită o prădare limitată asupra
vițeilor
Patologia Nu pare a fi cauză importantă a mortalității
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4467
Factori limitanți
Factori limitanți de origine antropică
TulburăriCerbul este extrem de sensibil la liniște perturbații cauzate
de prezența așezărilor omenești și de activități cum ar fi
turismul drumețiile vacircnătoarea etc
Cacircini fără stăpacircn
Pot reprezenta la nivel local cauze importante ale mortalității
al căror impact nu este precis cuantificabil icircn prezent icircn
special pentru țara noastră
Braconaj
Accidente cuvehicule auto
Mecanizareaagricolă
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4567
Competiția interspecifică
Căprior
Icircn unele cazuri populațiilor mari de cerb le corespunde o
densitate scăzută de căprior Icircn mod normal icircnsă
suprapunerea de nișă ecologică icircntre cele două specii estefoarte redusă
Lopătar
Introducerea lopătarului asupra unei populații de cerb dintr-o
zona icircmprejmuită poate avea impact grav ca de exemplu icircnregiunea italiană Bosco della Mesola
Mistreț
Nu există cazuri confirmate de interferență negativă icircntre
cerb și aceste două speciiMuflon
Factori limitanți
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4667
Etologie
bullSociabilitatea constituirea şi conducerea grupurilor
bullCerbul este animal sociabil (gregar) de toamna pacircnă primăvara
bull Cacircrdurile mixte de animale adulte grupuri de bdquogoni ţărdquo se formează numai icircnperioada boncănitului pentru o perioadă de 4 ndash 6 săptămacircni
bull Icircn restul anului se formează grupuri separate de tauri şi ciute
bullCiuta-mamă viţelul (viţeaua) ei şi juninca cu viţelul ei sau suliţarul din anulprecedent formează aşa-numitul grup de familie căruia după perioada deboncănit i se poate ataşa eventual şi cacircte un taur de 2 ndash 3 ani formacircnd grupul de
iarnă
bullMai multe cacircrduri mici se contopesc icircn unul mare icircn iernile grele icircn caz delipsuri primejdie cacircnd animalele sunt deranjate continuu
bull Taurii de la 3 ani icircn sus formează şi ei grupuri separate de iernat care se menţinşi icircn perioada creşterii coarnelor (aprilie-iulie)
bull Taurii bătracircni stau singuri eventual cacircte 2 ndash 3 cam de aceeaşi categorie
bullConstituirea grupului se face pentru ajutor reciproc semnalarea eventualelorprimejdii Cu cacirct sunt mai mulţi indivizi probabilitatea observării duşmanului estemai mare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4767
bull Grupurile de ciute şi viţei (suliţari juninci cerbi de 2 ndash 3 ani) suntconduse de cacircte o ciută cu viţel cu icircnsuşiri superioare de a sesiza pericolul şia lua iniţiativa indiferent de vacircrstă
bull Are un rol important icircn protecţia grupului şi alegerea locului de odihnăIcircmpuşcarea ei este interzisă deoarece viţelul orfan deşi tolerat de gruprămacircne icircn urmă cu dezvoltarea dacă supravieţuieşte (este lipsit de protecţiehrană conducere)bull Grupurile de tauri de vacircrstă mijlocie sunt conduse icircn general de cerbulcel mai puternic
bull Grupurile de cerbi bătracircni sunt conduse de cel mai puţin bătracircn
bull Sezonier animalele fac deplasări lungi uneori peste 10 km pentru iernare icircncondiţii mai favorabile sau icircn perioada icircmperecherilor masculii icircnvinşi
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4867
Boncănitul
Boncănitul semnalează acustic posesia haremuluiPuterea cu care este emis corelează cu condiția fizică a subiectului
Masculii mai ldquodebilirdquo icircși recunosc icircn general propria inferioritate și evită
confruntarea directă
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4967
Mersul icircn paralel
Marșul icircn paralel este oconfruntare rituală și precede
confruntarea directă dacircnd
masculului mai puțin prestant oultimă posibilitate de a evita lupta
Fiecare pretendent expuneceluilalt flancul propriu cu opostură ce pune icircn evidență
dezvoltarea coarnelor
Cei 2 masculi merg alăturați circa100 ndash 200 metri studiindu-se
reciproc
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5067
Lupta icircntre masculi
Confruntarea directă are loc numai icircntre masculi de conformație șiagresivitate egale și raprezintă soluția extremă pentru definirea raporturilor
de dominanță Pretendenții icircncrucișează
coarnele și incep o luptă de icircmpingere Icircn majoritatea cazurilor nu se produc consecințe crude
icircnvingătorul și icircnvinsul ies nevătămați din confruntare
Etologie
Cacirc d i f l l
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2667
Femelele
bull Corp icircnălțatbull Cap scurt triunghiularbull Dimensiuni reduse
bull Icircn general icircși urmează mama
Clasa 1
Tineret (ciut ă de 1 an) (născut icircn anul precedent)
bull Forme alungitebull Bot ca de asinbull Abdomen și spate lăsate
bull Corp descărnat
Clasa 2
Adulte (ciute adulte) (peste vacircrsta de 2 ani)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2767
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2867
Aprecierea vacircrstei cerbului icircmpușcat
bullDupă dentiţie
- pacircnă la 2 frac12 ani vacircrsta se apreciază cu destulă exactitate după
apariţia dinţilor de lapte şi schimbarea lor cu cei permanenţi cu ajutorul
unui tabel
-După apariţia dentiţiei complete
- după culoarea
- gradul de uzură al dinţilor
- unghiul pe care icircl fac incisivii cu maxilarul inferior - creşte cu
vacircrsta de la circa 42 grade la 25 ani la 65 grade la 14-16 ani
Alte criterii
bulldupă lungimea şi grosimea cilindrilor frontali (metoda Harke)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2967
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3067
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3167
bull GLASUL cerbului mascul se numeşte bdquoboncănitrdquo sau rdquobrăhnitrdquobull Constituie un indicator al vacircrstei (cel bătracircn bocăneşte mai gros rar
şi scurt cel tacircnăr mai subţire mai icircndelung)bull Se aude dimineaţa şi seara uneori icircn cursul zilei Boncăneşte şi
culcat sau icircn scăldătoare Boncănitul icircn perioada de rut constituieuna dintre atracţiile vacircnătorii cerbului
bull Femela nu boncăneşte dar icircn anumite situaţii dă glas se vaită cacircndeste prinsă de cacircini scoate un sunet nazal un fel de sforăit cacircndeste speriată icircşi cheamă viţelul icircn perioada de rut cacircnd vrea să atragă taurul
bull Viţeii scot sunete prin care icircşi exteriorizează bucuriabull Glasul este şi un mijloc de comunicare icircntre cerbibull SIM Ţ URILE CERBULUI sunt foarte dezvoltate mai ales mirosul
excelent dezvoltat şi auzul bun
bull Văzul este suficient de bunbull bdquoDintre toate animalele sălbatice se consideră că cerbul posedă cele
mai fine simţuri luate icircmpreunărdquo (Raesfeld-Frevert 1957)bull LONGEVITATEA pacircnă la 18 - 20 de ani la ambele sexe icircn medie
10-15 ani icircn funcţie de intensitatea prădării
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3267
bull ECOLOGIEbull BIOTOPUL (MEDIUL DE VIAŢĂ)
bull Istoric a avut tendinţa de a fi strămutat de la cacircmpie şi dealuri icircn munţiunde a găsit adăpost Icircn unele regiuni cerbul a dispărut complet iar icircnaltele a fost mai tacircrziu reintrodus prin recolonizare naturală saureintroducere deliberată mai ales icircn regiunile din vestul ţării
bull populează p ădurile de munte de mare icircntindere adăpost hrană linişte
bull se poate obişnui cu anumite zgomote şi prezenţa omului dacă nu a avutde suferitbull Are nevoie de spaţii relativ maribull Sporadic la cacircmpie şi coline a coboracirct recent datorită suprapopulării din
zonele mai icircnalte
bull favorabile pădurile de foioase şi cele de amestec cu răşinoase ndash dacă au clase normale de vacircrstă parchete tinere - hrană arborete devacircrstă mijlocie - adăpost şi arborete de vacircrstă icircnaintată - producghindă jir alte fructe de pădure
bull mai puţin sensibil la condiţiile climatice decacirct căpriorul cu excepţia
stratului gros de zăpadăbull mortalitate icircn iernile grele după toamne fără fructificaţie la ghindă şi jirbull pierderi la viţei icircn caz de zăpezi abundente şi frig icircn iuniebull La ploi şi călduri nu reacţionează negativ
bull animal sedentar dar suprapopularea lipsa de hrană linişte icircl fac să migreze
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3367
Habitat
Păduri de mare icircntindere cu
copaci icircnalți
alternat cu zone mari de
pășunat
De la nivelul mării pacircnă peste limitapădurilor
Domeniul de altitudine
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3467
Pentru a gestiona o populație decerb trebuie s
ă se dispun
ă de o
suprafață de cel puțin 10000 dehectare
Habitat
Pentru a-și satisface cel mai bine
nevoile de bază cerbii de obicei
utilizează sezonier diferitele părți ale
zonei lor de viață icircn care se
deosebesc
bullstațiune de vară cu disponibilitatebună de hrană (de exemplu pajiști de
mare altitudine)
bullstațiune de iarnă cu icircnzăpezire
redusă (de exemplu pădurile de vale)
bull Disponibilitate de apă
bull Vastitatea terenului
bull Slabă perturbare antropică
bull Slabă icircnzăpezire
bullNecesități vitale
Cerbul este o specie cu plasticitateecologică mare capabil să colonizeze
medii diferite de la maquis-urileMediteranei (Sardinia) pacircnă la
pajiștile de creastă
Utilizarea habitatului
NB
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3567
Alimentație
Erbivor rumegător
cerbul se comportă ca
păscător intermediar
alternacircnd
culesul frunzelor cu păscutul
ierburilor
Cerbul este foarte versatil și
adaptabil icircn alegerea hranei
Dieta depinde icircn mare măsură de
disponibilitatea oferită de mediu icircn
diferite anotimpuri
Regim alimentar
Egal cu aproximativ 10 din
greutatea corpului
Necesar zilnic
Preferințealimentare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3667
bull Alimentaţiabull animal exclusiv erbivor
bull plante erbacee (64) frunze de arbori lujeri icircn creştere ciuperci altefructebull toamna se adăugă fructele arborilor de pădure cum ar fi ghinda şi jirulbull iarna plante erbacee rămase verzi frunze de mur vacircsc lujeri de plante
erbacee plante lemnoase muguri scoarţă de arbori licheni fructe de
scoruşi ghindă jir rădăcini frunze şi ierburi uscate plante agricole verzibull Spre deosebire de căprior nu este pretenţios la hranăbull Populează mai mult marginile pădurii cu arbori nu prea deşibull Hrana - mare influenţă icircn creşterea coarnelor cantităţi mari de fosfor şi
calciu icircn această
perioadă
bull Iarna perioada cea mai dificilă cacircnd zăpada icircmpiedică animalele să ajungă la sol unde se găsesc surse de hrană
bull Icircn lipsa altei hrane cerbii rod lujerii şi coaja arborilor - uneori pagube icircnsemnate
ndash se pot micşora prin administrarea de hrană complementară (facircnfrunzare furaje suculente ca tuberculi rădăcinoase concentrate) şi ndash culturi (ogoare) pentru vacircnat icircn poienile din păduri cu trifoi ovăz
napi varză furajeră sfeclă ameliorarea pajiştilor naturale etc
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3767
Alimentație
Exemplu de compoziție a dietei anuale a unui cerb
10 8
64
16
Fructe
bull ghindebull jirbull castane
bull Consumate icircn principal
icircn toamnă-iarnă
Plante arboricole
Lăstari muguri ramuri debullbrad argintiu
bullmolidbullfag
bullhellipConsumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante arbustive
Lăstari muguri ramuri de
bullrugi de murebullzmeurbullmătură verdebull
Consumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante erbacee
bull leguminoasebull graminee
bull hellipPredominante primăvarași vara dar consumate pe
tot parcursul anului
Ciclul vital și biologia reproducției
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3867
ș g p ț
Mascul Femela
Maturitate sexualăFiziologică 16 ndash 18 luni
Socială 7 ndash 8 ani 3 ani
Apogeul dezvoltării corporale 7 ani 4 ndash 5 ani
Durata gestației 234 ndash 238 zile
Ciclul estralDacă fertilizarea nu are loc ciclul estralse repetă la intervale de 18 zile pacircnă la
de 8 ori
Prolificitate 1 (nașteri gemelare foarte rare)
Greutatea la fătare 7 ndash 12 kg
Durata de alăptare 6 luni
Longevitate 18 ndash 20 ani
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3967
Biologia reproducţieiRaportul de sexe normal 11 pacircnă la 115
bull Dacă predomină ciutele (115 ndash 12) - icircnmulţire exagerată depăşireadensităţii scăderea greutăţii corporale a calităţii coarnelor prinparticiparea la icircmperechere şi a masculilor slabi
bull Dacă predomină taurii - lupte acerbe icircntre tauri icircn perioada de rutaccidente emigrare mai multe trofee
Maturitatea sexual ă - la femele 16 ndash 17 luni jumătate din ele restul la 28lunibull Masculii apţi pentru reproducţie la (4) 5 ndash 6 aniIcircmperecherea - icircn septembrie-octombrie (perioada bdquoboncănituluirdquo) cu
variaţii icircn funcţie de vreme Vremea călduroasă icircntacircrzie icircmperechereacea rece o gr
ăbe
şte
bull Se formează bdquogrupuri de goniţărdquo - un taur şi 2 ndash 7 ciute se adună icircnlocuri de boncănit parchete exploatate parchete icircn care plantaţia nu adepăşit icircnălţimea omului icircn poieni facircneţe pe teren plan Se recunoscdupă zgacircrieturile de pe pajişte icircn urma luptei cerbilor
bull Icircntre taurii rivali - uneori lupte acerbe terminate cu moartea unuia dintrerivali
bull Grupul de ciute - icircn apropierea taurului puternic asigură paza grupului(mănacircncă dar sunt atente la zgomot) taurul nefiind atent
bull animal de noapte şi de crepuscul inclusiv icircn perioada de rut(icircmperecherea noaptea) dar cacircnd reproducţia este icircn toi boncănitul
poate fi auzit şi toată ziua
Structura populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4067
p p ț
La populațiile icircn echilibru (adică icircn
care densitatea este aproape de
capacitatea portantă a mediului)
RS ==== 1 13
La populațiile icircn stare bună de
sănătate sunt bine reprezentate
clasele de tineret
O populație appenninică
Exemplu
SurseRegione Toscana 2000Gli ungulati delle Foreste Casentinesi
Proporția icircntre sexe (RS)
Proporția icircntre clasele de vacircrstă
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4167
Durata gesta ţ iei - 34 săptămacircni (8 frac12 luni)F ătarea - mai-iuniebull Grupul de ciute se desface ciutele gestante se retrag icircn locuri liniştite
pentru fătarebull Prolificitatea = 1 viţel la fătare foarte rar 2-3bull Viţelul protejat prin homocromie mirosul slab emanat icircn primele zile
nemişcat icircn caz de pericol ndash Se poate ridica icircşi urmează mama curacircnd după fătare alăturacircndu-se
cacircrdului la 2 săptămacircni ndash icircnţărcat la 2 luni ndash Rămacircne cu mama aproape 1 an pacircnă la următoarea perioadă de
fătareSporul anual la cerb icircn condiţiile ţării noastre = 40 ndash 50 (65 ndash 70 icircn Europa
Centrală)
Factori limitanți
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4267
Duşmani boli accidente
bull Răpitori
bullcel mai dăunător - lupul mai ales pe zăpadă cu crustă nu susţinegreutatea cerbului icirci icircngreunează mişcareabullcacircinii ciobăneşti hoinari pradă vițeii Cacircinii hoinari sălbăticiţi tind să icircnlocuiască lupul mai ales la viţeibullpagube mai reduse racircsul şi ursulbull Braconajul
bull Mortalitateabull creşte icircn iernile cu temperatură scăzută şi zăpadă cu crustă care icircmpiedică accesul la hrana de pe sol icircn iernile după toamnă fără fructificaţie la ghindă jirbullZăpezile abundente frigul icircn iunie - pierderi la viţei
bull Accidente - pericolul creşte cu sporirea circulaţieibull Boli - cerbul rezistentbullSe menţionează antraxul hipodermoza gălbeaza Cephenomia rufibarbis
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4367
Factori limitanți de origine naturală
Factori climatici
Icircn unele zone zăpada abundentă și prelungită este un factor
de mortalitate importantă
Icircn Apenini impactul acestui factor nu este cunoscut
Prădarea
Lupul vacircnacircnd icircn haită este capabil să prade chiar
exemplare de mari dimensiuni
Racircsul dacă este prezent exercită o prădare limitată asupra
vițeilor
Patologia Nu pare a fi cauză importantă a mortalității
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4467
Factori limitanți
Factori limitanți de origine antropică
TulburăriCerbul este extrem de sensibil la liniște perturbații cauzate
de prezența așezărilor omenești și de activități cum ar fi
turismul drumețiile vacircnătoarea etc
Cacircini fără stăpacircn
Pot reprezenta la nivel local cauze importante ale mortalității
al căror impact nu este precis cuantificabil icircn prezent icircn
special pentru țara noastră
Braconaj
Accidente cuvehicule auto
Mecanizareaagricolă
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4567
Competiția interspecifică
Căprior
Icircn unele cazuri populațiilor mari de cerb le corespunde o
densitate scăzută de căprior Icircn mod normal icircnsă
suprapunerea de nișă ecologică icircntre cele două specii estefoarte redusă
Lopătar
Introducerea lopătarului asupra unei populații de cerb dintr-o
zona icircmprejmuită poate avea impact grav ca de exemplu icircnregiunea italiană Bosco della Mesola
Mistreț
Nu există cazuri confirmate de interferență negativă icircntre
cerb și aceste două speciiMuflon
Factori limitanți
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4667
Etologie
bullSociabilitatea constituirea şi conducerea grupurilor
bullCerbul este animal sociabil (gregar) de toamna pacircnă primăvara
bull Cacircrdurile mixte de animale adulte grupuri de bdquogoni ţărdquo se formează numai icircnperioada boncănitului pentru o perioadă de 4 ndash 6 săptămacircni
bull Icircn restul anului se formează grupuri separate de tauri şi ciute
bullCiuta-mamă viţelul (viţeaua) ei şi juninca cu viţelul ei sau suliţarul din anulprecedent formează aşa-numitul grup de familie căruia după perioada deboncănit i se poate ataşa eventual şi cacircte un taur de 2 ndash 3 ani formacircnd grupul de
iarnă
bullMai multe cacircrduri mici se contopesc icircn unul mare icircn iernile grele icircn caz delipsuri primejdie cacircnd animalele sunt deranjate continuu
bull Taurii de la 3 ani icircn sus formează şi ei grupuri separate de iernat care se menţinşi icircn perioada creşterii coarnelor (aprilie-iulie)
bull Taurii bătracircni stau singuri eventual cacircte 2 ndash 3 cam de aceeaşi categorie
bullConstituirea grupului se face pentru ajutor reciproc semnalarea eventualelorprimejdii Cu cacirct sunt mai mulţi indivizi probabilitatea observării duşmanului estemai mare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4767
bull Grupurile de ciute şi viţei (suliţari juninci cerbi de 2 ndash 3 ani) suntconduse de cacircte o ciută cu viţel cu icircnsuşiri superioare de a sesiza pericolul şia lua iniţiativa indiferent de vacircrstă
bull Are un rol important icircn protecţia grupului şi alegerea locului de odihnăIcircmpuşcarea ei este interzisă deoarece viţelul orfan deşi tolerat de gruprămacircne icircn urmă cu dezvoltarea dacă supravieţuieşte (este lipsit de protecţiehrană conducere)bull Grupurile de tauri de vacircrstă mijlocie sunt conduse icircn general de cerbulcel mai puternic
bull Grupurile de cerbi bătracircni sunt conduse de cel mai puţin bătracircn
bull Sezonier animalele fac deplasări lungi uneori peste 10 km pentru iernare icircncondiţii mai favorabile sau icircn perioada icircmperecherilor masculii icircnvinşi
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4867
Boncănitul
Boncănitul semnalează acustic posesia haremuluiPuterea cu care este emis corelează cu condiția fizică a subiectului
Masculii mai ldquodebilirdquo icircși recunosc icircn general propria inferioritate și evită
confruntarea directă
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4967
Mersul icircn paralel
Marșul icircn paralel este oconfruntare rituală și precede
confruntarea directă dacircnd
masculului mai puțin prestant oultimă posibilitate de a evita lupta
Fiecare pretendent expuneceluilalt flancul propriu cu opostură ce pune icircn evidență
dezvoltarea coarnelor
Cei 2 masculi merg alăturați circa100 ndash 200 metri studiindu-se
reciproc
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5067
Lupta icircntre masculi
Confruntarea directă are loc numai icircntre masculi de conformație șiagresivitate egale și raprezintă soluția extremă pentru definirea raporturilor
de dominanță Pretendenții icircncrucișează
coarnele și incep o luptă de icircmpingere Icircn majoritatea cazurilor nu se produc consecințe crude
icircnvingătorul și icircnvinsul ies nevătămați din confruntare
Etologie
Cacirc d i f l l
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2767
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2867
Aprecierea vacircrstei cerbului icircmpușcat
bullDupă dentiţie
- pacircnă la 2 frac12 ani vacircrsta se apreciază cu destulă exactitate după
apariţia dinţilor de lapte şi schimbarea lor cu cei permanenţi cu ajutorul
unui tabel
-După apariţia dentiţiei complete
- după culoarea
- gradul de uzură al dinţilor
- unghiul pe care icircl fac incisivii cu maxilarul inferior - creşte cu
vacircrsta de la circa 42 grade la 25 ani la 65 grade la 14-16 ani
Alte criterii
bulldupă lungimea şi grosimea cilindrilor frontali (metoda Harke)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2967
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3067
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3167
bull GLASUL cerbului mascul se numeşte bdquoboncănitrdquo sau rdquobrăhnitrdquobull Constituie un indicator al vacircrstei (cel bătracircn bocăneşte mai gros rar
şi scurt cel tacircnăr mai subţire mai icircndelung)bull Se aude dimineaţa şi seara uneori icircn cursul zilei Boncăneşte şi
culcat sau icircn scăldătoare Boncănitul icircn perioada de rut constituieuna dintre atracţiile vacircnătorii cerbului
bull Femela nu boncăneşte dar icircn anumite situaţii dă glas se vaită cacircndeste prinsă de cacircini scoate un sunet nazal un fel de sforăit cacircndeste speriată icircşi cheamă viţelul icircn perioada de rut cacircnd vrea să atragă taurul
bull Viţeii scot sunete prin care icircşi exteriorizează bucuriabull Glasul este şi un mijloc de comunicare icircntre cerbibull SIM Ţ URILE CERBULUI sunt foarte dezvoltate mai ales mirosul
excelent dezvoltat şi auzul bun
bull Văzul este suficient de bunbull bdquoDintre toate animalele sălbatice se consideră că cerbul posedă cele
mai fine simţuri luate icircmpreunărdquo (Raesfeld-Frevert 1957)bull LONGEVITATEA pacircnă la 18 - 20 de ani la ambele sexe icircn medie
10-15 ani icircn funcţie de intensitatea prădării
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3267
bull ECOLOGIEbull BIOTOPUL (MEDIUL DE VIAŢĂ)
bull Istoric a avut tendinţa de a fi strămutat de la cacircmpie şi dealuri icircn munţiunde a găsit adăpost Icircn unele regiuni cerbul a dispărut complet iar icircnaltele a fost mai tacircrziu reintrodus prin recolonizare naturală saureintroducere deliberată mai ales icircn regiunile din vestul ţării
bull populează p ădurile de munte de mare icircntindere adăpost hrană linişte
bull se poate obişnui cu anumite zgomote şi prezenţa omului dacă nu a avutde suferitbull Are nevoie de spaţii relativ maribull Sporadic la cacircmpie şi coline a coboracirct recent datorită suprapopulării din
zonele mai icircnalte
bull favorabile pădurile de foioase şi cele de amestec cu răşinoase ndash dacă au clase normale de vacircrstă parchete tinere - hrană arborete devacircrstă mijlocie - adăpost şi arborete de vacircrstă icircnaintată - producghindă jir alte fructe de pădure
bull mai puţin sensibil la condiţiile climatice decacirct căpriorul cu excepţia
stratului gros de zăpadăbull mortalitate icircn iernile grele după toamne fără fructificaţie la ghindă şi jirbull pierderi la viţei icircn caz de zăpezi abundente şi frig icircn iuniebull La ploi şi călduri nu reacţionează negativ
bull animal sedentar dar suprapopularea lipsa de hrană linişte icircl fac să migreze
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3367
Habitat
Păduri de mare icircntindere cu
copaci icircnalți
alternat cu zone mari de
pășunat
De la nivelul mării pacircnă peste limitapădurilor
Domeniul de altitudine
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3467
Pentru a gestiona o populație decerb trebuie s
ă se dispun
ă de o
suprafață de cel puțin 10000 dehectare
Habitat
Pentru a-și satisface cel mai bine
nevoile de bază cerbii de obicei
utilizează sezonier diferitele părți ale
zonei lor de viață icircn care se
deosebesc
bullstațiune de vară cu disponibilitatebună de hrană (de exemplu pajiști de
mare altitudine)
bullstațiune de iarnă cu icircnzăpezire
redusă (de exemplu pădurile de vale)
bull Disponibilitate de apă
bull Vastitatea terenului
bull Slabă perturbare antropică
bull Slabă icircnzăpezire
bullNecesități vitale
Cerbul este o specie cu plasticitateecologică mare capabil să colonizeze
medii diferite de la maquis-urileMediteranei (Sardinia) pacircnă la
pajiștile de creastă
Utilizarea habitatului
NB
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3567
Alimentație
Erbivor rumegător
cerbul se comportă ca
păscător intermediar
alternacircnd
culesul frunzelor cu păscutul
ierburilor
Cerbul este foarte versatil și
adaptabil icircn alegerea hranei
Dieta depinde icircn mare măsură de
disponibilitatea oferită de mediu icircn
diferite anotimpuri
Regim alimentar
Egal cu aproximativ 10 din
greutatea corpului
Necesar zilnic
Preferințealimentare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3667
bull Alimentaţiabull animal exclusiv erbivor
bull plante erbacee (64) frunze de arbori lujeri icircn creştere ciuperci altefructebull toamna se adăugă fructele arborilor de pădure cum ar fi ghinda şi jirulbull iarna plante erbacee rămase verzi frunze de mur vacircsc lujeri de plante
erbacee plante lemnoase muguri scoarţă de arbori licheni fructe de
scoruşi ghindă jir rădăcini frunze şi ierburi uscate plante agricole verzibull Spre deosebire de căprior nu este pretenţios la hranăbull Populează mai mult marginile pădurii cu arbori nu prea deşibull Hrana - mare influenţă icircn creşterea coarnelor cantităţi mari de fosfor şi
calciu icircn această
perioadă
bull Iarna perioada cea mai dificilă cacircnd zăpada icircmpiedică animalele să ajungă la sol unde se găsesc surse de hrană
bull Icircn lipsa altei hrane cerbii rod lujerii şi coaja arborilor - uneori pagube icircnsemnate
ndash se pot micşora prin administrarea de hrană complementară (facircnfrunzare furaje suculente ca tuberculi rădăcinoase concentrate) şi ndash culturi (ogoare) pentru vacircnat icircn poienile din păduri cu trifoi ovăz
napi varză furajeră sfeclă ameliorarea pajiştilor naturale etc
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3767
Alimentație
Exemplu de compoziție a dietei anuale a unui cerb
10 8
64
16
Fructe
bull ghindebull jirbull castane
bull Consumate icircn principal
icircn toamnă-iarnă
Plante arboricole
Lăstari muguri ramuri debullbrad argintiu
bullmolidbullfag
bullhellipConsumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante arbustive
Lăstari muguri ramuri de
bullrugi de murebullzmeurbullmătură verdebull
Consumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante erbacee
bull leguminoasebull graminee
bull hellipPredominante primăvarași vara dar consumate pe
tot parcursul anului
Ciclul vital și biologia reproducției
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3867
ș g p ț
Mascul Femela
Maturitate sexualăFiziologică 16 ndash 18 luni
Socială 7 ndash 8 ani 3 ani
Apogeul dezvoltării corporale 7 ani 4 ndash 5 ani
Durata gestației 234 ndash 238 zile
Ciclul estralDacă fertilizarea nu are loc ciclul estralse repetă la intervale de 18 zile pacircnă la
de 8 ori
Prolificitate 1 (nașteri gemelare foarte rare)
Greutatea la fătare 7 ndash 12 kg
Durata de alăptare 6 luni
Longevitate 18 ndash 20 ani
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3967
Biologia reproducţieiRaportul de sexe normal 11 pacircnă la 115
bull Dacă predomină ciutele (115 ndash 12) - icircnmulţire exagerată depăşireadensităţii scăderea greutăţii corporale a calităţii coarnelor prinparticiparea la icircmperechere şi a masculilor slabi
bull Dacă predomină taurii - lupte acerbe icircntre tauri icircn perioada de rutaccidente emigrare mai multe trofee
Maturitatea sexual ă - la femele 16 ndash 17 luni jumătate din ele restul la 28lunibull Masculii apţi pentru reproducţie la (4) 5 ndash 6 aniIcircmperecherea - icircn septembrie-octombrie (perioada bdquoboncănituluirdquo) cu
variaţii icircn funcţie de vreme Vremea călduroasă icircntacircrzie icircmperechereacea rece o gr
ăbe
şte
bull Se formează bdquogrupuri de goniţărdquo - un taur şi 2 ndash 7 ciute se adună icircnlocuri de boncănit parchete exploatate parchete icircn care plantaţia nu adepăşit icircnălţimea omului icircn poieni facircneţe pe teren plan Se recunoscdupă zgacircrieturile de pe pajişte icircn urma luptei cerbilor
bull Icircntre taurii rivali - uneori lupte acerbe terminate cu moartea unuia dintrerivali
bull Grupul de ciute - icircn apropierea taurului puternic asigură paza grupului(mănacircncă dar sunt atente la zgomot) taurul nefiind atent
bull animal de noapte şi de crepuscul inclusiv icircn perioada de rut(icircmperecherea noaptea) dar cacircnd reproducţia este icircn toi boncănitul
poate fi auzit şi toată ziua
Structura populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4067
p p ț
La populațiile icircn echilibru (adică icircn
care densitatea este aproape de
capacitatea portantă a mediului)
RS ==== 1 13
La populațiile icircn stare bună de
sănătate sunt bine reprezentate
clasele de tineret
O populație appenninică
Exemplu
SurseRegione Toscana 2000Gli ungulati delle Foreste Casentinesi
Proporția icircntre sexe (RS)
Proporția icircntre clasele de vacircrstă
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4167
Durata gesta ţ iei - 34 săptămacircni (8 frac12 luni)F ătarea - mai-iuniebull Grupul de ciute se desface ciutele gestante se retrag icircn locuri liniştite
pentru fătarebull Prolificitatea = 1 viţel la fătare foarte rar 2-3bull Viţelul protejat prin homocromie mirosul slab emanat icircn primele zile
nemişcat icircn caz de pericol ndash Se poate ridica icircşi urmează mama curacircnd după fătare alăturacircndu-se
cacircrdului la 2 săptămacircni ndash icircnţărcat la 2 luni ndash Rămacircne cu mama aproape 1 an pacircnă la următoarea perioadă de
fătareSporul anual la cerb icircn condiţiile ţării noastre = 40 ndash 50 (65 ndash 70 icircn Europa
Centrală)
Factori limitanți
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4267
Duşmani boli accidente
bull Răpitori
bullcel mai dăunător - lupul mai ales pe zăpadă cu crustă nu susţinegreutatea cerbului icirci icircngreunează mişcareabullcacircinii ciobăneşti hoinari pradă vițeii Cacircinii hoinari sălbăticiţi tind să icircnlocuiască lupul mai ales la viţeibullpagube mai reduse racircsul şi ursulbull Braconajul
bull Mortalitateabull creşte icircn iernile cu temperatură scăzută şi zăpadă cu crustă care icircmpiedică accesul la hrana de pe sol icircn iernile după toamnă fără fructificaţie la ghindă jirbullZăpezile abundente frigul icircn iunie - pierderi la viţei
bull Accidente - pericolul creşte cu sporirea circulaţieibull Boli - cerbul rezistentbullSe menţionează antraxul hipodermoza gălbeaza Cephenomia rufibarbis
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4367
Factori limitanți de origine naturală
Factori climatici
Icircn unele zone zăpada abundentă și prelungită este un factor
de mortalitate importantă
Icircn Apenini impactul acestui factor nu este cunoscut
Prădarea
Lupul vacircnacircnd icircn haită este capabil să prade chiar
exemplare de mari dimensiuni
Racircsul dacă este prezent exercită o prădare limitată asupra
vițeilor
Patologia Nu pare a fi cauză importantă a mortalității
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4467
Factori limitanți
Factori limitanți de origine antropică
TulburăriCerbul este extrem de sensibil la liniște perturbații cauzate
de prezența așezărilor omenești și de activități cum ar fi
turismul drumețiile vacircnătoarea etc
Cacircini fără stăpacircn
Pot reprezenta la nivel local cauze importante ale mortalității
al căror impact nu este precis cuantificabil icircn prezent icircn
special pentru țara noastră
Braconaj
Accidente cuvehicule auto
Mecanizareaagricolă
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4567
Competiția interspecifică
Căprior
Icircn unele cazuri populațiilor mari de cerb le corespunde o
densitate scăzută de căprior Icircn mod normal icircnsă
suprapunerea de nișă ecologică icircntre cele două specii estefoarte redusă
Lopătar
Introducerea lopătarului asupra unei populații de cerb dintr-o
zona icircmprejmuită poate avea impact grav ca de exemplu icircnregiunea italiană Bosco della Mesola
Mistreț
Nu există cazuri confirmate de interferență negativă icircntre
cerb și aceste două speciiMuflon
Factori limitanți
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4667
Etologie
bullSociabilitatea constituirea şi conducerea grupurilor
bullCerbul este animal sociabil (gregar) de toamna pacircnă primăvara
bull Cacircrdurile mixte de animale adulte grupuri de bdquogoni ţărdquo se formează numai icircnperioada boncănitului pentru o perioadă de 4 ndash 6 săptămacircni
bull Icircn restul anului se formează grupuri separate de tauri şi ciute
bullCiuta-mamă viţelul (viţeaua) ei şi juninca cu viţelul ei sau suliţarul din anulprecedent formează aşa-numitul grup de familie căruia după perioada deboncănit i se poate ataşa eventual şi cacircte un taur de 2 ndash 3 ani formacircnd grupul de
iarnă
bullMai multe cacircrduri mici se contopesc icircn unul mare icircn iernile grele icircn caz delipsuri primejdie cacircnd animalele sunt deranjate continuu
bull Taurii de la 3 ani icircn sus formează şi ei grupuri separate de iernat care se menţinşi icircn perioada creşterii coarnelor (aprilie-iulie)
bull Taurii bătracircni stau singuri eventual cacircte 2 ndash 3 cam de aceeaşi categorie
bullConstituirea grupului se face pentru ajutor reciproc semnalarea eventualelorprimejdii Cu cacirct sunt mai mulţi indivizi probabilitatea observării duşmanului estemai mare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4767
bull Grupurile de ciute şi viţei (suliţari juninci cerbi de 2 ndash 3 ani) suntconduse de cacircte o ciută cu viţel cu icircnsuşiri superioare de a sesiza pericolul şia lua iniţiativa indiferent de vacircrstă
bull Are un rol important icircn protecţia grupului şi alegerea locului de odihnăIcircmpuşcarea ei este interzisă deoarece viţelul orfan deşi tolerat de gruprămacircne icircn urmă cu dezvoltarea dacă supravieţuieşte (este lipsit de protecţiehrană conducere)bull Grupurile de tauri de vacircrstă mijlocie sunt conduse icircn general de cerbulcel mai puternic
bull Grupurile de cerbi bătracircni sunt conduse de cel mai puţin bătracircn
bull Sezonier animalele fac deplasări lungi uneori peste 10 km pentru iernare icircncondiţii mai favorabile sau icircn perioada icircmperecherilor masculii icircnvinşi
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4867
Boncănitul
Boncănitul semnalează acustic posesia haremuluiPuterea cu care este emis corelează cu condiția fizică a subiectului
Masculii mai ldquodebilirdquo icircși recunosc icircn general propria inferioritate și evită
confruntarea directă
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4967
Mersul icircn paralel
Marșul icircn paralel este oconfruntare rituală și precede
confruntarea directă dacircnd
masculului mai puțin prestant oultimă posibilitate de a evita lupta
Fiecare pretendent expuneceluilalt flancul propriu cu opostură ce pune icircn evidență
dezvoltarea coarnelor
Cei 2 masculi merg alăturați circa100 ndash 200 metri studiindu-se
reciproc
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5067
Lupta icircntre masculi
Confruntarea directă are loc numai icircntre masculi de conformație șiagresivitate egale și raprezintă soluția extremă pentru definirea raporturilor
de dominanță Pretendenții icircncrucișează
coarnele și incep o luptă de icircmpingere Icircn majoritatea cazurilor nu se produc consecințe crude
icircnvingătorul și icircnvinsul ies nevătămați din confruntare
Etologie
Cacirc d i f l l
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2867
Aprecierea vacircrstei cerbului icircmpușcat
bullDupă dentiţie
- pacircnă la 2 frac12 ani vacircrsta se apreciază cu destulă exactitate după
apariţia dinţilor de lapte şi schimbarea lor cu cei permanenţi cu ajutorul
unui tabel
-După apariţia dentiţiei complete
- după culoarea
- gradul de uzură al dinţilor
- unghiul pe care icircl fac incisivii cu maxilarul inferior - creşte cu
vacircrsta de la circa 42 grade la 25 ani la 65 grade la 14-16 ani
Alte criterii
bulldupă lungimea şi grosimea cilindrilor frontali (metoda Harke)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2967
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3067
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3167
bull GLASUL cerbului mascul se numeşte bdquoboncănitrdquo sau rdquobrăhnitrdquobull Constituie un indicator al vacircrstei (cel bătracircn bocăneşte mai gros rar
şi scurt cel tacircnăr mai subţire mai icircndelung)bull Se aude dimineaţa şi seara uneori icircn cursul zilei Boncăneşte şi
culcat sau icircn scăldătoare Boncănitul icircn perioada de rut constituieuna dintre atracţiile vacircnătorii cerbului
bull Femela nu boncăneşte dar icircn anumite situaţii dă glas se vaită cacircndeste prinsă de cacircini scoate un sunet nazal un fel de sforăit cacircndeste speriată icircşi cheamă viţelul icircn perioada de rut cacircnd vrea să atragă taurul
bull Viţeii scot sunete prin care icircşi exteriorizează bucuriabull Glasul este şi un mijloc de comunicare icircntre cerbibull SIM Ţ URILE CERBULUI sunt foarte dezvoltate mai ales mirosul
excelent dezvoltat şi auzul bun
bull Văzul este suficient de bunbull bdquoDintre toate animalele sălbatice se consideră că cerbul posedă cele
mai fine simţuri luate icircmpreunărdquo (Raesfeld-Frevert 1957)bull LONGEVITATEA pacircnă la 18 - 20 de ani la ambele sexe icircn medie
10-15 ani icircn funcţie de intensitatea prădării
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3267
bull ECOLOGIEbull BIOTOPUL (MEDIUL DE VIAŢĂ)
bull Istoric a avut tendinţa de a fi strămutat de la cacircmpie şi dealuri icircn munţiunde a găsit adăpost Icircn unele regiuni cerbul a dispărut complet iar icircnaltele a fost mai tacircrziu reintrodus prin recolonizare naturală saureintroducere deliberată mai ales icircn regiunile din vestul ţării
bull populează p ădurile de munte de mare icircntindere adăpost hrană linişte
bull se poate obişnui cu anumite zgomote şi prezenţa omului dacă nu a avutde suferitbull Are nevoie de spaţii relativ maribull Sporadic la cacircmpie şi coline a coboracirct recent datorită suprapopulării din
zonele mai icircnalte
bull favorabile pădurile de foioase şi cele de amestec cu răşinoase ndash dacă au clase normale de vacircrstă parchete tinere - hrană arborete devacircrstă mijlocie - adăpost şi arborete de vacircrstă icircnaintată - producghindă jir alte fructe de pădure
bull mai puţin sensibil la condiţiile climatice decacirct căpriorul cu excepţia
stratului gros de zăpadăbull mortalitate icircn iernile grele după toamne fără fructificaţie la ghindă şi jirbull pierderi la viţei icircn caz de zăpezi abundente şi frig icircn iuniebull La ploi şi călduri nu reacţionează negativ
bull animal sedentar dar suprapopularea lipsa de hrană linişte icircl fac să migreze
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3367
Habitat
Păduri de mare icircntindere cu
copaci icircnalți
alternat cu zone mari de
pășunat
De la nivelul mării pacircnă peste limitapădurilor
Domeniul de altitudine
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3467
Pentru a gestiona o populație decerb trebuie s
ă se dispun
ă de o
suprafață de cel puțin 10000 dehectare
Habitat
Pentru a-și satisface cel mai bine
nevoile de bază cerbii de obicei
utilizează sezonier diferitele părți ale
zonei lor de viață icircn care se
deosebesc
bullstațiune de vară cu disponibilitatebună de hrană (de exemplu pajiști de
mare altitudine)
bullstațiune de iarnă cu icircnzăpezire
redusă (de exemplu pădurile de vale)
bull Disponibilitate de apă
bull Vastitatea terenului
bull Slabă perturbare antropică
bull Slabă icircnzăpezire
bullNecesități vitale
Cerbul este o specie cu plasticitateecologică mare capabil să colonizeze
medii diferite de la maquis-urileMediteranei (Sardinia) pacircnă la
pajiștile de creastă
Utilizarea habitatului
NB
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3567
Alimentație
Erbivor rumegător
cerbul se comportă ca
păscător intermediar
alternacircnd
culesul frunzelor cu păscutul
ierburilor
Cerbul este foarte versatil și
adaptabil icircn alegerea hranei
Dieta depinde icircn mare măsură de
disponibilitatea oferită de mediu icircn
diferite anotimpuri
Regim alimentar
Egal cu aproximativ 10 din
greutatea corpului
Necesar zilnic
Preferințealimentare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3667
bull Alimentaţiabull animal exclusiv erbivor
bull plante erbacee (64) frunze de arbori lujeri icircn creştere ciuperci altefructebull toamna se adăugă fructele arborilor de pădure cum ar fi ghinda şi jirulbull iarna plante erbacee rămase verzi frunze de mur vacircsc lujeri de plante
erbacee plante lemnoase muguri scoarţă de arbori licheni fructe de
scoruşi ghindă jir rădăcini frunze şi ierburi uscate plante agricole verzibull Spre deosebire de căprior nu este pretenţios la hranăbull Populează mai mult marginile pădurii cu arbori nu prea deşibull Hrana - mare influenţă icircn creşterea coarnelor cantităţi mari de fosfor şi
calciu icircn această
perioadă
bull Iarna perioada cea mai dificilă cacircnd zăpada icircmpiedică animalele să ajungă la sol unde se găsesc surse de hrană
bull Icircn lipsa altei hrane cerbii rod lujerii şi coaja arborilor - uneori pagube icircnsemnate
ndash se pot micşora prin administrarea de hrană complementară (facircnfrunzare furaje suculente ca tuberculi rădăcinoase concentrate) şi ndash culturi (ogoare) pentru vacircnat icircn poienile din păduri cu trifoi ovăz
napi varză furajeră sfeclă ameliorarea pajiştilor naturale etc
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3767
Alimentație
Exemplu de compoziție a dietei anuale a unui cerb
10 8
64
16
Fructe
bull ghindebull jirbull castane
bull Consumate icircn principal
icircn toamnă-iarnă
Plante arboricole
Lăstari muguri ramuri debullbrad argintiu
bullmolidbullfag
bullhellipConsumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante arbustive
Lăstari muguri ramuri de
bullrugi de murebullzmeurbullmătură verdebull
Consumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante erbacee
bull leguminoasebull graminee
bull hellipPredominante primăvarași vara dar consumate pe
tot parcursul anului
Ciclul vital și biologia reproducției
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3867
ș g p ț
Mascul Femela
Maturitate sexualăFiziologică 16 ndash 18 luni
Socială 7 ndash 8 ani 3 ani
Apogeul dezvoltării corporale 7 ani 4 ndash 5 ani
Durata gestației 234 ndash 238 zile
Ciclul estralDacă fertilizarea nu are loc ciclul estralse repetă la intervale de 18 zile pacircnă la
de 8 ori
Prolificitate 1 (nașteri gemelare foarte rare)
Greutatea la fătare 7 ndash 12 kg
Durata de alăptare 6 luni
Longevitate 18 ndash 20 ani
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3967
Biologia reproducţieiRaportul de sexe normal 11 pacircnă la 115
bull Dacă predomină ciutele (115 ndash 12) - icircnmulţire exagerată depăşireadensităţii scăderea greutăţii corporale a calităţii coarnelor prinparticiparea la icircmperechere şi a masculilor slabi
bull Dacă predomină taurii - lupte acerbe icircntre tauri icircn perioada de rutaccidente emigrare mai multe trofee
Maturitatea sexual ă - la femele 16 ndash 17 luni jumătate din ele restul la 28lunibull Masculii apţi pentru reproducţie la (4) 5 ndash 6 aniIcircmperecherea - icircn septembrie-octombrie (perioada bdquoboncănituluirdquo) cu
variaţii icircn funcţie de vreme Vremea călduroasă icircntacircrzie icircmperechereacea rece o gr
ăbe
şte
bull Se formează bdquogrupuri de goniţărdquo - un taur şi 2 ndash 7 ciute se adună icircnlocuri de boncănit parchete exploatate parchete icircn care plantaţia nu adepăşit icircnălţimea omului icircn poieni facircneţe pe teren plan Se recunoscdupă zgacircrieturile de pe pajişte icircn urma luptei cerbilor
bull Icircntre taurii rivali - uneori lupte acerbe terminate cu moartea unuia dintrerivali
bull Grupul de ciute - icircn apropierea taurului puternic asigură paza grupului(mănacircncă dar sunt atente la zgomot) taurul nefiind atent
bull animal de noapte şi de crepuscul inclusiv icircn perioada de rut(icircmperecherea noaptea) dar cacircnd reproducţia este icircn toi boncănitul
poate fi auzit şi toată ziua
Structura populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4067
p p ț
La populațiile icircn echilibru (adică icircn
care densitatea este aproape de
capacitatea portantă a mediului)
RS ==== 1 13
La populațiile icircn stare bună de
sănătate sunt bine reprezentate
clasele de tineret
O populație appenninică
Exemplu
SurseRegione Toscana 2000Gli ungulati delle Foreste Casentinesi
Proporția icircntre sexe (RS)
Proporția icircntre clasele de vacircrstă
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4167
Durata gesta ţ iei - 34 săptămacircni (8 frac12 luni)F ătarea - mai-iuniebull Grupul de ciute se desface ciutele gestante se retrag icircn locuri liniştite
pentru fătarebull Prolificitatea = 1 viţel la fătare foarte rar 2-3bull Viţelul protejat prin homocromie mirosul slab emanat icircn primele zile
nemişcat icircn caz de pericol ndash Se poate ridica icircşi urmează mama curacircnd după fătare alăturacircndu-se
cacircrdului la 2 săptămacircni ndash icircnţărcat la 2 luni ndash Rămacircne cu mama aproape 1 an pacircnă la următoarea perioadă de
fătareSporul anual la cerb icircn condiţiile ţării noastre = 40 ndash 50 (65 ndash 70 icircn Europa
Centrală)
Factori limitanți
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4267
Duşmani boli accidente
bull Răpitori
bullcel mai dăunător - lupul mai ales pe zăpadă cu crustă nu susţinegreutatea cerbului icirci icircngreunează mişcareabullcacircinii ciobăneşti hoinari pradă vițeii Cacircinii hoinari sălbăticiţi tind să icircnlocuiască lupul mai ales la viţeibullpagube mai reduse racircsul şi ursulbull Braconajul
bull Mortalitateabull creşte icircn iernile cu temperatură scăzută şi zăpadă cu crustă care icircmpiedică accesul la hrana de pe sol icircn iernile după toamnă fără fructificaţie la ghindă jirbullZăpezile abundente frigul icircn iunie - pierderi la viţei
bull Accidente - pericolul creşte cu sporirea circulaţieibull Boli - cerbul rezistentbullSe menţionează antraxul hipodermoza gălbeaza Cephenomia rufibarbis
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4367
Factori limitanți de origine naturală
Factori climatici
Icircn unele zone zăpada abundentă și prelungită este un factor
de mortalitate importantă
Icircn Apenini impactul acestui factor nu este cunoscut
Prădarea
Lupul vacircnacircnd icircn haită este capabil să prade chiar
exemplare de mari dimensiuni
Racircsul dacă este prezent exercită o prădare limitată asupra
vițeilor
Patologia Nu pare a fi cauză importantă a mortalității
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4467
Factori limitanți
Factori limitanți de origine antropică
TulburăriCerbul este extrem de sensibil la liniște perturbații cauzate
de prezența așezărilor omenești și de activități cum ar fi
turismul drumețiile vacircnătoarea etc
Cacircini fără stăpacircn
Pot reprezenta la nivel local cauze importante ale mortalității
al căror impact nu este precis cuantificabil icircn prezent icircn
special pentru țara noastră
Braconaj
Accidente cuvehicule auto
Mecanizareaagricolă
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4567
Competiția interspecifică
Căprior
Icircn unele cazuri populațiilor mari de cerb le corespunde o
densitate scăzută de căprior Icircn mod normal icircnsă
suprapunerea de nișă ecologică icircntre cele două specii estefoarte redusă
Lopătar
Introducerea lopătarului asupra unei populații de cerb dintr-o
zona icircmprejmuită poate avea impact grav ca de exemplu icircnregiunea italiană Bosco della Mesola
Mistreț
Nu există cazuri confirmate de interferență negativă icircntre
cerb și aceste două speciiMuflon
Factori limitanți
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4667
Etologie
bullSociabilitatea constituirea şi conducerea grupurilor
bullCerbul este animal sociabil (gregar) de toamna pacircnă primăvara
bull Cacircrdurile mixte de animale adulte grupuri de bdquogoni ţărdquo se formează numai icircnperioada boncănitului pentru o perioadă de 4 ndash 6 săptămacircni
bull Icircn restul anului se formează grupuri separate de tauri şi ciute
bullCiuta-mamă viţelul (viţeaua) ei şi juninca cu viţelul ei sau suliţarul din anulprecedent formează aşa-numitul grup de familie căruia după perioada deboncănit i se poate ataşa eventual şi cacircte un taur de 2 ndash 3 ani formacircnd grupul de
iarnă
bullMai multe cacircrduri mici se contopesc icircn unul mare icircn iernile grele icircn caz delipsuri primejdie cacircnd animalele sunt deranjate continuu
bull Taurii de la 3 ani icircn sus formează şi ei grupuri separate de iernat care se menţinşi icircn perioada creşterii coarnelor (aprilie-iulie)
bull Taurii bătracircni stau singuri eventual cacircte 2 ndash 3 cam de aceeaşi categorie
bullConstituirea grupului se face pentru ajutor reciproc semnalarea eventualelorprimejdii Cu cacirct sunt mai mulţi indivizi probabilitatea observării duşmanului estemai mare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4767
bull Grupurile de ciute şi viţei (suliţari juninci cerbi de 2 ndash 3 ani) suntconduse de cacircte o ciută cu viţel cu icircnsuşiri superioare de a sesiza pericolul şia lua iniţiativa indiferent de vacircrstă
bull Are un rol important icircn protecţia grupului şi alegerea locului de odihnăIcircmpuşcarea ei este interzisă deoarece viţelul orfan deşi tolerat de gruprămacircne icircn urmă cu dezvoltarea dacă supravieţuieşte (este lipsit de protecţiehrană conducere)bull Grupurile de tauri de vacircrstă mijlocie sunt conduse icircn general de cerbulcel mai puternic
bull Grupurile de cerbi bătracircni sunt conduse de cel mai puţin bătracircn
bull Sezonier animalele fac deplasări lungi uneori peste 10 km pentru iernare icircncondiţii mai favorabile sau icircn perioada icircmperecherilor masculii icircnvinşi
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4867
Boncănitul
Boncănitul semnalează acustic posesia haremuluiPuterea cu care este emis corelează cu condiția fizică a subiectului
Masculii mai ldquodebilirdquo icircși recunosc icircn general propria inferioritate și evită
confruntarea directă
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4967
Mersul icircn paralel
Marșul icircn paralel este oconfruntare rituală și precede
confruntarea directă dacircnd
masculului mai puțin prestant oultimă posibilitate de a evita lupta
Fiecare pretendent expuneceluilalt flancul propriu cu opostură ce pune icircn evidență
dezvoltarea coarnelor
Cei 2 masculi merg alăturați circa100 ndash 200 metri studiindu-se
reciproc
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5067
Lupta icircntre masculi
Confruntarea directă are loc numai icircntre masculi de conformație șiagresivitate egale și raprezintă soluția extremă pentru definirea raporturilor
de dominanță Pretendenții icircncrucișează
coarnele și incep o luptă de icircmpingere Icircn majoritatea cazurilor nu se produc consecințe crude
icircnvingătorul și icircnvinsul ies nevătămați din confruntare
Etologie
Cacirc d i f l l
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 2967
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3067
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3167
bull GLASUL cerbului mascul se numeşte bdquoboncănitrdquo sau rdquobrăhnitrdquobull Constituie un indicator al vacircrstei (cel bătracircn bocăneşte mai gros rar
şi scurt cel tacircnăr mai subţire mai icircndelung)bull Se aude dimineaţa şi seara uneori icircn cursul zilei Boncăneşte şi
culcat sau icircn scăldătoare Boncănitul icircn perioada de rut constituieuna dintre atracţiile vacircnătorii cerbului
bull Femela nu boncăneşte dar icircn anumite situaţii dă glas se vaită cacircndeste prinsă de cacircini scoate un sunet nazal un fel de sforăit cacircndeste speriată icircşi cheamă viţelul icircn perioada de rut cacircnd vrea să atragă taurul
bull Viţeii scot sunete prin care icircşi exteriorizează bucuriabull Glasul este şi un mijloc de comunicare icircntre cerbibull SIM Ţ URILE CERBULUI sunt foarte dezvoltate mai ales mirosul
excelent dezvoltat şi auzul bun
bull Văzul este suficient de bunbull bdquoDintre toate animalele sălbatice se consideră că cerbul posedă cele
mai fine simţuri luate icircmpreunărdquo (Raesfeld-Frevert 1957)bull LONGEVITATEA pacircnă la 18 - 20 de ani la ambele sexe icircn medie
10-15 ani icircn funcţie de intensitatea prădării
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3267
bull ECOLOGIEbull BIOTOPUL (MEDIUL DE VIAŢĂ)
bull Istoric a avut tendinţa de a fi strămutat de la cacircmpie şi dealuri icircn munţiunde a găsit adăpost Icircn unele regiuni cerbul a dispărut complet iar icircnaltele a fost mai tacircrziu reintrodus prin recolonizare naturală saureintroducere deliberată mai ales icircn regiunile din vestul ţării
bull populează p ădurile de munte de mare icircntindere adăpost hrană linişte
bull se poate obişnui cu anumite zgomote şi prezenţa omului dacă nu a avutde suferitbull Are nevoie de spaţii relativ maribull Sporadic la cacircmpie şi coline a coboracirct recent datorită suprapopulării din
zonele mai icircnalte
bull favorabile pădurile de foioase şi cele de amestec cu răşinoase ndash dacă au clase normale de vacircrstă parchete tinere - hrană arborete devacircrstă mijlocie - adăpost şi arborete de vacircrstă icircnaintată - producghindă jir alte fructe de pădure
bull mai puţin sensibil la condiţiile climatice decacirct căpriorul cu excepţia
stratului gros de zăpadăbull mortalitate icircn iernile grele după toamne fără fructificaţie la ghindă şi jirbull pierderi la viţei icircn caz de zăpezi abundente şi frig icircn iuniebull La ploi şi călduri nu reacţionează negativ
bull animal sedentar dar suprapopularea lipsa de hrană linişte icircl fac să migreze
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3367
Habitat
Păduri de mare icircntindere cu
copaci icircnalți
alternat cu zone mari de
pășunat
De la nivelul mării pacircnă peste limitapădurilor
Domeniul de altitudine
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3467
Pentru a gestiona o populație decerb trebuie s
ă se dispun
ă de o
suprafață de cel puțin 10000 dehectare
Habitat
Pentru a-și satisface cel mai bine
nevoile de bază cerbii de obicei
utilizează sezonier diferitele părți ale
zonei lor de viață icircn care se
deosebesc
bullstațiune de vară cu disponibilitatebună de hrană (de exemplu pajiști de
mare altitudine)
bullstațiune de iarnă cu icircnzăpezire
redusă (de exemplu pădurile de vale)
bull Disponibilitate de apă
bull Vastitatea terenului
bull Slabă perturbare antropică
bull Slabă icircnzăpezire
bullNecesități vitale
Cerbul este o specie cu plasticitateecologică mare capabil să colonizeze
medii diferite de la maquis-urileMediteranei (Sardinia) pacircnă la
pajiștile de creastă
Utilizarea habitatului
NB
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3567
Alimentație
Erbivor rumegător
cerbul se comportă ca
păscător intermediar
alternacircnd
culesul frunzelor cu păscutul
ierburilor
Cerbul este foarte versatil și
adaptabil icircn alegerea hranei
Dieta depinde icircn mare măsură de
disponibilitatea oferită de mediu icircn
diferite anotimpuri
Regim alimentar
Egal cu aproximativ 10 din
greutatea corpului
Necesar zilnic
Preferințealimentare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3667
bull Alimentaţiabull animal exclusiv erbivor
bull plante erbacee (64) frunze de arbori lujeri icircn creştere ciuperci altefructebull toamna se adăugă fructele arborilor de pădure cum ar fi ghinda şi jirulbull iarna plante erbacee rămase verzi frunze de mur vacircsc lujeri de plante
erbacee plante lemnoase muguri scoarţă de arbori licheni fructe de
scoruşi ghindă jir rădăcini frunze şi ierburi uscate plante agricole verzibull Spre deosebire de căprior nu este pretenţios la hranăbull Populează mai mult marginile pădurii cu arbori nu prea deşibull Hrana - mare influenţă icircn creşterea coarnelor cantităţi mari de fosfor şi
calciu icircn această
perioadă
bull Iarna perioada cea mai dificilă cacircnd zăpada icircmpiedică animalele să ajungă la sol unde se găsesc surse de hrană
bull Icircn lipsa altei hrane cerbii rod lujerii şi coaja arborilor - uneori pagube icircnsemnate
ndash se pot micşora prin administrarea de hrană complementară (facircnfrunzare furaje suculente ca tuberculi rădăcinoase concentrate) şi ndash culturi (ogoare) pentru vacircnat icircn poienile din păduri cu trifoi ovăz
napi varză furajeră sfeclă ameliorarea pajiştilor naturale etc
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3767
Alimentație
Exemplu de compoziție a dietei anuale a unui cerb
10 8
64
16
Fructe
bull ghindebull jirbull castane
bull Consumate icircn principal
icircn toamnă-iarnă
Plante arboricole
Lăstari muguri ramuri debullbrad argintiu
bullmolidbullfag
bullhellipConsumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante arbustive
Lăstari muguri ramuri de
bullrugi de murebullzmeurbullmătură verdebull
Consumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante erbacee
bull leguminoasebull graminee
bull hellipPredominante primăvarași vara dar consumate pe
tot parcursul anului
Ciclul vital și biologia reproducției
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3867
ș g p ț
Mascul Femela
Maturitate sexualăFiziologică 16 ndash 18 luni
Socială 7 ndash 8 ani 3 ani
Apogeul dezvoltării corporale 7 ani 4 ndash 5 ani
Durata gestației 234 ndash 238 zile
Ciclul estralDacă fertilizarea nu are loc ciclul estralse repetă la intervale de 18 zile pacircnă la
de 8 ori
Prolificitate 1 (nașteri gemelare foarte rare)
Greutatea la fătare 7 ndash 12 kg
Durata de alăptare 6 luni
Longevitate 18 ndash 20 ani
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3967
Biologia reproducţieiRaportul de sexe normal 11 pacircnă la 115
bull Dacă predomină ciutele (115 ndash 12) - icircnmulţire exagerată depăşireadensităţii scăderea greutăţii corporale a calităţii coarnelor prinparticiparea la icircmperechere şi a masculilor slabi
bull Dacă predomină taurii - lupte acerbe icircntre tauri icircn perioada de rutaccidente emigrare mai multe trofee
Maturitatea sexual ă - la femele 16 ndash 17 luni jumătate din ele restul la 28lunibull Masculii apţi pentru reproducţie la (4) 5 ndash 6 aniIcircmperecherea - icircn septembrie-octombrie (perioada bdquoboncănituluirdquo) cu
variaţii icircn funcţie de vreme Vremea călduroasă icircntacircrzie icircmperechereacea rece o gr
ăbe
şte
bull Se formează bdquogrupuri de goniţărdquo - un taur şi 2 ndash 7 ciute se adună icircnlocuri de boncănit parchete exploatate parchete icircn care plantaţia nu adepăşit icircnălţimea omului icircn poieni facircneţe pe teren plan Se recunoscdupă zgacircrieturile de pe pajişte icircn urma luptei cerbilor
bull Icircntre taurii rivali - uneori lupte acerbe terminate cu moartea unuia dintrerivali
bull Grupul de ciute - icircn apropierea taurului puternic asigură paza grupului(mănacircncă dar sunt atente la zgomot) taurul nefiind atent
bull animal de noapte şi de crepuscul inclusiv icircn perioada de rut(icircmperecherea noaptea) dar cacircnd reproducţia este icircn toi boncănitul
poate fi auzit şi toată ziua
Structura populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4067
p p ț
La populațiile icircn echilibru (adică icircn
care densitatea este aproape de
capacitatea portantă a mediului)
RS ==== 1 13
La populațiile icircn stare bună de
sănătate sunt bine reprezentate
clasele de tineret
O populație appenninică
Exemplu
SurseRegione Toscana 2000Gli ungulati delle Foreste Casentinesi
Proporția icircntre sexe (RS)
Proporția icircntre clasele de vacircrstă
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4167
Durata gesta ţ iei - 34 săptămacircni (8 frac12 luni)F ătarea - mai-iuniebull Grupul de ciute se desface ciutele gestante se retrag icircn locuri liniştite
pentru fătarebull Prolificitatea = 1 viţel la fătare foarte rar 2-3bull Viţelul protejat prin homocromie mirosul slab emanat icircn primele zile
nemişcat icircn caz de pericol ndash Se poate ridica icircşi urmează mama curacircnd după fătare alăturacircndu-se
cacircrdului la 2 săptămacircni ndash icircnţărcat la 2 luni ndash Rămacircne cu mama aproape 1 an pacircnă la următoarea perioadă de
fătareSporul anual la cerb icircn condiţiile ţării noastre = 40 ndash 50 (65 ndash 70 icircn Europa
Centrală)
Factori limitanți
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4267
Duşmani boli accidente
bull Răpitori
bullcel mai dăunător - lupul mai ales pe zăpadă cu crustă nu susţinegreutatea cerbului icirci icircngreunează mişcareabullcacircinii ciobăneşti hoinari pradă vițeii Cacircinii hoinari sălbăticiţi tind să icircnlocuiască lupul mai ales la viţeibullpagube mai reduse racircsul şi ursulbull Braconajul
bull Mortalitateabull creşte icircn iernile cu temperatură scăzută şi zăpadă cu crustă care icircmpiedică accesul la hrana de pe sol icircn iernile după toamnă fără fructificaţie la ghindă jirbullZăpezile abundente frigul icircn iunie - pierderi la viţei
bull Accidente - pericolul creşte cu sporirea circulaţieibull Boli - cerbul rezistentbullSe menţionează antraxul hipodermoza gălbeaza Cephenomia rufibarbis
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4367
Factori limitanți de origine naturală
Factori climatici
Icircn unele zone zăpada abundentă și prelungită este un factor
de mortalitate importantă
Icircn Apenini impactul acestui factor nu este cunoscut
Prădarea
Lupul vacircnacircnd icircn haită este capabil să prade chiar
exemplare de mari dimensiuni
Racircsul dacă este prezent exercită o prădare limitată asupra
vițeilor
Patologia Nu pare a fi cauză importantă a mortalității
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4467
Factori limitanți
Factori limitanți de origine antropică
TulburăriCerbul este extrem de sensibil la liniște perturbații cauzate
de prezența așezărilor omenești și de activități cum ar fi
turismul drumețiile vacircnătoarea etc
Cacircini fără stăpacircn
Pot reprezenta la nivel local cauze importante ale mortalității
al căror impact nu este precis cuantificabil icircn prezent icircn
special pentru țara noastră
Braconaj
Accidente cuvehicule auto
Mecanizareaagricolă
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4567
Competiția interspecifică
Căprior
Icircn unele cazuri populațiilor mari de cerb le corespunde o
densitate scăzută de căprior Icircn mod normal icircnsă
suprapunerea de nișă ecologică icircntre cele două specii estefoarte redusă
Lopătar
Introducerea lopătarului asupra unei populații de cerb dintr-o
zona icircmprejmuită poate avea impact grav ca de exemplu icircnregiunea italiană Bosco della Mesola
Mistreț
Nu există cazuri confirmate de interferență negativă icircntre
cerb și aceste două speciiMuflon
Factori limitanți
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4667
Etologie
bullSociabilitatea constituirea şi conducerea grupurilor
bullCerbul este animal sociabil (gregar) de toamna pacircnă primăvara
bull Cacircrdurile mixte de animale adulte grupuri de bdquogoni ţărdquo se formează numai icircnperioada boncănitului pentru o perioadă de 4 ndash 6 săptămacircni
bull Icircn restul anului se formează grupuri separate de tauri şi ciute
bullCiuta-mamă viţelul (viţeaua) ei şi juninca cu viţelul ei sau suliţarul din anulprecedent formează aşa-numitul grup de familie căruia după perioada deboncănit i se poate ataşa eventual şi cacircte un taur de 2 ndash 3 ani formacircnd grupul de
iarnă
bullMai multe cacircrduri mici se contopesc icircn unul mare icircn iernile grele icircn caz delipsuri primejdie cacircnd animalele sunt deranjate continuu
bull Taurii de la 3 ani icircn sus formează şi ei grupuri separate de iernat care se menţinşi icircn perioada creşterii coarnelor (aprilie-iulie)
bull Taurii bătracircni stau singuri eventual cacircte 2 ndash 3 cam de aceeaşi categorie
bullConstituirea grupului se face pentru ajutor reciproc semnalarea eventualelorprimejdii Cu cacirct sunt mai mulţi indivizi probabilitatea observării duşmanului estemai mare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4767
bull Grupurile de ciute şi viţei (suliţari juninci cerbi de 2 ndash 3 ani) suntconduse de cacircte o ciută cu viţel cu icircnsuşiri superioare de a sesiza pericolul şia lua iniţiativa indiferent de vacircrstă
bull Are un rol important icircn protecţia grupului şi alegerea locului de odihnăIcircmpuşcarea ei este interzisă deoarece viţelul orfan deşi tolerat de gruprămacircne icircn urmă cu dezvoltarea dacă supravieţuieşte (este lipsit de protecţiehrană conducere)bull Grupurile de tauri de vacircrstă mijlocie sunt conduse icircn general de cerbulcel mai puternic
bull Grupurile de cerbi bătracircni sunt conduse de cel mai puţin bătracircn
bull Sezonier animalele fac deplasări lungi uneori peste 10 km pentru iernare icircncondiţii mai favorabile sau icircn perioada icircmperecherilor masculii icircnvinşi
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4867
Boncănitul
Boncănitul semnalează acustic posesia haremuluiPuterea cu care este emis corelează cu condiția fizică a subiectului
Masculii mai ldquodebilirdquo icircși recunosc icircn general propria inferioritate și evită
confruntarea directă
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4967
Mersul icircn paralel
Marșul icircn paralel este oconfruntare rituală și precede
confruntarea directă dacircnd
masculului mai puțin prestant oultimă posibilitate de a evita lupta
Fiecare pretendent expuneceluilalt flancul propriu cu opostură ce pune icircn evidență
dezvoltarea coarnelor
Cei 2 masculi merg alăturați circa100 ndash 200 metri studiindu-se
reciproc
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5067
Lupta icircntre masculi
Confruntarea directă are loc numai icircntre masculi de conformație șiagresivitate egale și raprezintă soluția extremă pentru definirea raporturilor
de dominanță Pretendenții icircncrucișează
coarnele și incep o luptă de icircmpingere Icircn majoritatea cazurilor nu se produc consecințe crude
icircnvingătorul și icircnvinsul ies nevătămați din confruntare
Etologie
Cacirc d i f l l
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3067
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3167
bull GLASUL cerbului mascul se numeşte bdquoboncănitrdquo sau rdquobrăhnitrdquobull Constituie un indicator al vacircrstei (cel bătracircn bocăneşte mai gros rar
şi scurt cel tacircnăr mai subţire mai icircndelung)bull Se aude dimineaţa şi seara uneori icircn cursul zilei Boncăneşte şi
culcat sau icircn scăldătoare Boncănitul icircn perioada de rut constituieuna dintre atracţiile vacircnătorii cerbului
bull Femela nu boncăneşte dar icircn anumite situaţii dă glas se vaită cacircndeste prinsă de cacircini scoate un sunet nazal un fel de sforăit cacircndeste speriată icircşi cheamă viţelul icircn perioada de rut cacircnd vrea să atragă taurul
bull Viţeii scot sunete prin care icircşi exteriorizează bucuriabull Glasul este şi un mijloc de comunicare icircntre cerbibull SIM Ţ URILE CERBULUI sunt foarte dezvoltate mai ales mirosul
excelent dezvoltat şi auzul bun
bull Văzul este suficient de bunbull bdquoDintre toate animalele sălbatice se consideră că cerbul posedă cele
mai fine simţuri luate icircmpreunărdquo (Raesfeld-Frevert 1957)bull LONGEVITATEA pacircnă la 18 - 20 de ani la ambele sexe icircn medie
10-15 ani icircn funcţie de intensitatea prădării
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3267
bull ECOLOGIEbull BIOTOPUL (MEDIUL DE VIAŢĂ)
bull Istoric a avut tendinţa de a fi strămutat de la cacircmpie şi dealuri icircn munţiunde a găsit adăpost Icircn unele regiuni cerbul a dispărut complet iar icircnaltele a fost mai tacircrziu reintrodus prin recolonizare naturală saureintroducere deliberată mai ales icircn regiunile din vestul ţării
bull populează p ădurile de munte de mare icircntindere adăpost hrană linişte
bull se poate obişnui cu anumite zgomote şi prezenţa omului dacă nu a avutde suferitbull Are nevoie de spaţii relativ maribull Sporadic la cacircmpie şi coline a coboracirct recent datorită suprapopulării din
zonele mai icircnalte
bull favorabile pădurile de foioase şi cele de amestec cu răşinoase ndash dacă au clase normale de vacircrstă parchete tinere - hrană arborete devacircrstă mijlocie - adăpost şi arborete de vacircrstă icircnaintată - producghindă jir alte fructe de pădure
bull mai puţin sensibil la condiţiile climatice decacirct căpriorul cu excepţia
stratului gros de zăpadăbull mortalitate icircn iernile grele după toamne fără fructificaţie la ghindă şi jirbull pierderi la viţei icircn caz de zăpezi abundente şi frig icircn iuniebull La ploi şi călduri nu reacţionează negativ
bull animal sedentar dar suprapopularea lipsa de hrană linişte icircl fac să migreze
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3367
Habitat
Păduri de mare icircntindere cu
copaci icircnalți
alternat cu zone mari de
pășunat
De la nivelul mării pacircnă peste limitapădurilor
Domeniul de altitudine
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3467
Pentru a gestiona o populație decerb trebuie s
ă se dispun
ă de o
suprafață de cel puțin 10000 dehectare
Habitat
Pentru a-și satisface cel mai bine
nevoile de bază cerbii de obicei
utilizează sezonier diferitele părți ale
zonei lor de viață icircn care se
deosebesc
bullstațiune de vară cu disponibilitatebună de hrană (de exemplu pajiști de
mare altitudine)
bullstațiune de iarnă cu icircnzăpezire
redusă (de exemplu pădurile de vale)
bull Disponibilitate de apă
bull Vastitatea terenului
bull Slabă perturbare antropică
bull Slabă icircnzăpezire
bullNecesități vitale
Cerbul este o specie cu plasticitateecologică mare capabil să colonizeze
medii diferite de la maquis-urileMediteranei (Sardinia) pacircnă la
pajiștile de creastă
Utilizarea habitatului
NB
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3567
Alimentație
Erbivor rumegător
cerbul se comportă ca
păscător intermediar
alternacircnd
culesul frunzelor cu păscutul
ierburilor
Cerbul este foarte versatil și
adaptabil icircn alegerea hranei
Dieta depinde icircn mare măsură de
disponibilitatea oferită de mediu icircn
diferite anotimpuri
Regim alimentar
Egal cu aproximativ 10 din
greutatea corpului
Necesar zilnic
Preferințealimentare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3667
bull Alimentaţiabull animal exclusiv erbivor
bull plante erbacee (64) frunze de arbori lujeri icircn creştere ciuperci altefructebull toamna se adăugă fructele arborilor de pădure cum ar fi ghinda şi jirulbull iarna plante erbacee rămase verzi frunze de mur vacircsc lujeri de plante
erbacee plante lemnoase muguri scoarţă de arbori licheni fructe de
scoruşi ghindă jir rădăcini frunze şi ierburi uscate plante agricole verzibull Spre deosebire de căprior nu este pretenţios la hranăbull Populează mai mult marginile pădurii cu arbori nu prea deşibull Hrana - mare influenţă icircn creşterea coarnelor cantităţi mari de fosfor şi
calciu icircn această
perioadă
bull Iarna perioada cea mai dificilă cacircnd zăpada icircmpiedică animalele să ajungă la sol unde se găsesc surse de hrană
bull Icircn lipsa altei hrane cerbii rod lujerii şi coaja arborilor - uneori pagube icircnsemnate
ndash se pot micşora prin administrarea de hrană complementară (facircnfrunzare furaje suculente ca tuberculi rădăcinoase concentrate) şi ndash culturi (ogoare) pentru vacircnat icircn poienile din păduri cu trifoi ovăz
napi varză furajeră sfeclă ameliorarea pajiştilor naturale etc
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3767
Alimentație
Exemplu de compoziție a dietei anuale a unui cerb
10 8
64
16
Fructe
bull ghindebull jirbull castane
bull Consumate icircn principal
icircn toamnă-iarnă
Plante arboricole
Lăstari muguri ramuri debullbrad argintiu
bullmolidbullfag
bullhellipConsumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante arbustive
Lăstari muguri ramuri de
bullrugi de murebullzmeurbullmătură verdebull
Consumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante erbacee
bull leguminoasebull graminee
bull hellipPredominante primăvarași vara dar consumate pe
tot parcursul anului
Ciclul vital și biologia reproducției
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3867
ș g p ț
Mascul Femela
Maturitate sexualăFiziologică 16 ndash 18 luni
Socială 7 ndash 8 ani 3 ani
Apogeul dezvoltării corporale 7 ani 4 ndash 5 ani
Durata gestației 234 ndash 238 zile
Ciclul estralDacă fertilizarea nu are loc ciclul estralse repetă la intervale de 18 zile pacircnă la
de 8 ori
Prolificitate 1 (nașteri gemelare foarte rare)
Greutatea la fătare 7 ndash 12 kg
Durata de alăptare 6 luni
Longevitate 18 ndash 20 ani
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3967
Biologia reproducţieiRaportul de sexe normal 11 pacircnă la 115
bull Dacă predomină ciutele (115 ndash 12) - icircnmulţire exagerată depăşireadensităţii scăderea greutăţii corporale a calităţii coarnelor prinparticiparea la icircmperechere şi a masculilor slabi
bull Dacă predomină taurii - lupte acerbe icircntre tauri icircn perioada de rutaccidente emigrare mai multe trofee
Maturitatea sexual ă - la femele 16 ndash 17 luni jumătate din ele restul la 28lunibull Masculii apţi pentru reproducţie la (4) 5 ndash 6 aniIcircmperecherea - icircn septembrie-octombrie (perioada bdquoboncănituluirdquo) cu
variaţii icircn funcţie de vreme Vremea călduroasă icircntacircrzie icircmperechereacea rece o gr
ăbe
şte
bull Se formează bdquogrupuri de goniţărdquo - un taur şi 2 ndash 7 ciute se adună icircnlocuri de boncănit parchete exploatate parchete icircn care plantaţia nu adepăşit icircnălţimea omului icircn poieni facircneţe pe teren plan Se recunoscdupă zgacircrieturile de pe pajişte icircn urma luptei cerbilor
bull Icircntre taurii rivali - uneori lupte acerbe terminate cu moartea unuia dintrerivali
bull Grupul de ciute - icircn apropierea taurului puternic asigură paza grupului(mănacircncă dar sunt atente la zgomot) taurul nefiind atent
bull animal de noapte şi de crepuscul inclusiv icircn perioada de rut(icircmperecherea noaptea) dar cacircnd reproducţia este icircn toi boncănitul
poate fi auzit şi toată ziua
Structura populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4067
p p ț
La populațiile icircn echilibru (adică icircn
care densitatea este aproape de
capacitatea portantă a mediului)
RS ==== 1 13
La populațiile icircn stare bună de
sănătate sunt bine reprezentate
clasele de tineret
O populație appenninică
Exemplu
SurseRegione Toscana 2000Gli ungulati delle Foreste Casentinesi
Proporția icircntre sexe (RS)
Proporția icircntre clasele de vacircrstă
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4167
Durata gesta ţ iei - 34 săptămacircni (8 frac12 luni)F ătarea - mai-iuniebull Grupul de ciute se desface ciutele gestante se retrag icircn locuri liniştite
pentru fătarebull Prolificitatea = 1 viţel la fătare foarte rar 2-3bull Viţelul protejat prin homocromie mirosul slab emanat icircn primele zile
nemişcat icircn caz de pericol ndash Se poate ridica icircşi urmează mama curacircnd după fătare alăturacircndu-se
cacircrdului la 2 săptămacircni ndash icircnţărcat la 2 luni ndash Rămacircne cu mama aproape 1 an pacircnă la următoarea perioadă de
fătareSporul anual la cerb icircn condiţiile ţării noastre = 40 ndash 50 (65 ndash 70 icircn Europa
Centrală)
Factori limitanți
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4267
Duşmani boli accidente
bull Răpitori
bullcel mai dăunător - lupul mai ales pe zăpadă cu crustă nu susţinegreutatea cerbului icirci icircngreunează mişcareabullcacircinii ciobăneşti hoinari pradă vițeii Cacircinii hoinari sălbăticiţi tind să icircnlocuiască lupul mai ales la viţeibullpagube mai reduse racircsul şi ursulbull Braconajul
bull Mortalitateabull creşte icircn iernile cu temperatură scăzută şi zăpadă cu crustă care icircmpiedică accesul la hrana de pe sol icircn iernile după toamnă fără fructificaţie la ghindă jirbullZăpezile abundente frigul icircn iunie - pierderi la viţei
bull Accidente - pericolul creşte cu sporirea circulaţieibull Boli - cerbul rezistentbullSe menţionează antraxul hipodermoza gălbeaza Cephenomia rufibarbis
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4367
Factori limitanți de origine naturală
Factori climatici
Icircn unele zone zăpada abundentă și prelungită este un factor
de mortalitate importantă
Icircn Apenini impactul acestui factor nu este cunoscut
Prădarea
Lupul vacircnacircnd icircn haită este capabil să prade chiar
exemplare de mari dimensiuni
Racircsul dacă este prezent exercită o prădare limitată asupra
vițeilor
Patologia Nu pare a fi cauză importantă a mortalității
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4467
Factori limitanți
Factori limitanți de origine antropică
TulburăriCerbul este extrem de sensibil la liniște perturbații cauzate
de prezența așezărilor omenești și de activități cum ar fi
turismul drumețiile vacircnătoarea etc
Cacircini fără stăpacircn
Pot reprezenta la nivel local cauze importante ale mortalității
al căror impact nu este precis cuantificabil icircn prezent icircn
special pentru țara noastră
Braconaj
Accidente cuvehicule auto
Mecanizareaagricolă
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4567
Competiția interspecifică
Căprior
Icircn unele cazuri populațiilor mari de cerb le corespunde o
densitate scăzută de căprior Icircn mod normal icircnsă
suprapunerea de nișă ecologică icircntre cele două specii estefoarte redusă
Lopătar
Introducerea lopătarului asupra unei populații de cerb dintr-o
zona icircmprejmuită poate avea impact grav ca de exemplu icircnregiunea italiană Bosco della Mesola
Mistreț
Nu există cazuri confirmate de interferență negativă icircntre
cerb și aceste două speciiMuflon
Factori limitanți
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4667
Etologie
bullSociabilitatea constituirea şi conducerea grupurilor
bullCerbul este animal sociabil (gregar) de toamna pacircnă primăvara
bull Cacircrdurile mixte de animale adulte grupuri de bdquogoni ţărdquo se formează numai icircnperioada boncănitului pentru o perioadă de 4 ndash 6 săptămacircni
bull Icircn restul anului se formează grupuri separate de tauri şi ciute
bullCiuta-mamă viţelul (viţeaua) ei şi juninca cu viţelul ei sau suliţarul din anulprecedent formează aşa-numitul grup de familie căruia după perioada deboncănit i se poate ataşa eventual şi cacircte un taur de 2 ndash 3 ani formacircnd grupul de
iarnă
bullMai multe cacircrduri mici se contopesc icircn unul mare icircn iernile grele icircn caz delipsuri primejdie cacircnd animalele sunt deranjate continuu
bull Taurii de la 3 ani icircn sus formează şi ei grupuri separate de iernat care se menţinşi icircn perioada creşterii coarnelor (aprilie-iulie)
bull Taurii bătracircni stau singuri eventual cacircte 2 ndash 3 cam de aceeaşi categorie
bullConstituirea grupului se face pentru ajutor reciproc semnalarea eventualelorprimejdii Cu cacirct sunt mai mulţi indivizi probabilitatea observării duşmanului estemai mare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4767
bull Grupurile de ciute şi viţei (suliţari juninci cerbi de 2 ndash 3 ani) suntconduse de cacircte o ciută cu viţel cu icircnsuşiri superioare de a sesiza pericolul şia lua iniţiativa indiferent de vacircrstă
bull Are un rol important icircn protecţia grupului şi alegerea locului de odihnăIcircmpuşcarea ei este interzisă deoarece viţelul orfan deşi tolerat de gruprămacircne icircn urmă cu dezvoltarea dacă supravieţuieşte (este lipsit de protecţiehrană conducere)bull Grupurile de tauri de vacircrstă mijlocie sunt conduse icircn general de cerbulcel mai puternic
bull Grupurile de cerbi bătracircni sunt conduse de cel mai puţin bătracircn
bull Sezonier animalele fac deplasări lungi uneori peste 10 km pentru iernare icircncondiţii mai favorabile sau icircn perioada icircmperecherilor masculii icircnvinşi
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4867
Boncănitul
Boncănitul semnalează acustic posesia haremuluiPuterea cu care este emis corelează cu condiția fizică a subiectului
Masculii mai ldquodebilirdquo icircși recunosc icircn general propria inferioritate și evită
confruntarea directă
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4967
Mersul icircn paralel
Marșul icircn paralel este oconfruntare rituală și precede
confruntarea directă dacircnd
masculului mai puțin prestant oultimă posibilitate de a evita lupta
Fiecare pretendent expuneceluilalt flancul propriu cu opostură ce pune icircn evidență
dezvoltarea coarnelor
Cei 2 masculi merg alăturați circa100 ndash 200 metri studiindu-se
reciproc
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5067
Lupta icircntre masculi
Confruntarea directă are loc numai icircntre masculi de conformație șiagresivitate egale și raprezintă soluția extremă pentru definirea raporturilor
de dominanță Pretendenții icircncrucișează
coarnele și incep o luptă de icircmpingere Icircn majoritatea cazurilor nu se produc consecințe crude
icircnvingătorul și icircnvinsul ies nevătămați din confruntare
Etologie
Cacirc d i f l l
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3167
bull GLASUL cerbului mascul se numeşte bdquoboncănitrdquo sau rdquobrăhnitrdquobull Constituie un indicator al vacircrstei (cel bătracircn bocăneşte mai gros rar
şi scurt cel tacircnăr mai subţire mai icircndelung)bull Se aude dimineaţa şi seara uneori icircn cursul zilei Boncăneşte şi
culcat sau icircn scăldătoare Boncănitul icircn perioada de rut constituieuna dintre atracţiile vacircnătorii cerbului
bull Femela nu boncăneşte dar icircn anumite situaţii dă glas se vaită cacircndeste prinsă de cacircini scoate un sunet nazal un fel de sforăit cacircndeste speriată icircşi cheamă viţelul icircn perioada de rut cacircnd vrea să atragă taurul
bull Viţeii scot sunete prin care icircşi exteriorizează bucuriabull Glasul este şi un mijloc de comunicare icircntre cerbibull SIM Ţ URILE CERBULUI sunt foarte dezvoltate mai ales mirosul
excelent dezvoltat şi auzul bun
bull Văzul este suficient de bunbull bdquoDintre toate animalele sălbatice se consideră că cerbul posedă cele
mai fine simţuri luate icircmpreunărdquo (Raesfeld-Frevert 1957)bull LONGEVITATEA pacircnă la 18 - 20 de ani la ambele sexe icircn medie
10-15 ani icircn funcţie de intensitatea prădării
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3267
bull ECOLOGIEbull BIOTOPUL (MEDIUL DE VIAŢĂ)
bull Istoric a avut tendinţa de a fi strămutat de la cacircmpie şi dealuri icircn munţiunde a găsit adăpost Icircn unele regiuni cerbul a dispărut complet iar icircnaltele a fost mai tacircrziu reintrodus prin recolonizare naturală saureintroducere deliberată mai ales icircn regiunile din vestul ţării
bull populează p ădurile de munte de mare icircntindere adăpost hrană linişte
bull se poate obişnui cu anumite zgomote şi prezenţa omului dacă nu a avutde suferitbull Are nevoie de spaţii relativ maribull Sporadic la cacircmpie şi coline a coboracirct recent datorită suprapopulării din
zonele mai icircnalte
bull favorabile pădurile de foioase şi cele de amestec cu răşinoase ndash dacă au clase normale de vacircrstă parchete tinere - hrană arborete devacircrstă mijlocie - adăpost şi arborete de vacircrstă icircnaintată - producghindă jir alte fructe de pădure
bull mai puţin sensibil la condiţiile climatice decacirct căpriorul cu excepţia
stratului gros de zăpadăbull mortalitate icircn iernile grele după toamne fără fructificaţie la ghindă şi jirbull pierderi la viţei icircn caz de zăpezi abundente şi frig icircn iuniebull La ploi şi călduri nu reacţionează negativ
bull animal sedentar dar suprapopularea lipsa de hrană linişte icircl fac să migreze
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3367
Habitat
Păduri de mare icircntindere cu
copaci icircnalți
alternat cu zone mari de
pășunat
De la nivelul mării pacircnă peste limitapădurilor
Domeniul de altitudine
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3467
Pentru a gestiona o populație decerb trebuie s
ă se dispun
ă de o
suprafață de cel puțin 10000 dehectare
Habitat
Pentru a-și satisface cel mai bine
nevoile de bază cerbii de obicei
utilizează sezonier diferitele părți ale
zonei lor de viață icircn care se
deosebesc
bullstațiune de vară cu disponibilitatebună de hrană (de exemplu pajiști de
mare altitudine)
bullstațiune de iarnă cu icircnzăpezire
redusă (de exemplu pădurile de vale)
bull Disponibilitate de apă
bull Vastitatea terenului
bull Slabă perturbare antropică
bull Slabă icircnzăpezire
bullNecesități vitale
Cerbul este o specie cu plasticitateecologică mare capabil să colonizeze
medii diferite de la maquis-urileMediteranei (Sardinia) pacircnă la
pajiștile de creastă
Utilizarea habitatului
NB
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3567
Alimentație
Erbivor rumegător
cerbul se comportă ca
păscător intermediar
alternacircnd
culesul frunzelor cu păscutul
ierburilor
Cerbul este foarte versatil și
adaptabil icircn alegerea hranei
Dieta depinde icircn mare măsură de
disponibilitatea oferită de mediu icircn
diferite anotimpuri
Regim alimentar
Egal cu aproximativ 10 din
greutatea corpului
Necesar zilnic
Preferințealimentare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3667
bull Alimentaţiabull animal exclusiv erbivor
bull plante erbacee (64) frunze de arbori lujeri icircn creştere ciuperci altefructebull toamna se adăugă fructele arborilor de pădure cum ar fi ghinda şi jirulbull iarna plante erbacee rămase verzi frunze de mur vacircsc lujeri de plante
erbacee plante lemnoase muguri scoarţă de arbori licheni fructe de
scoruşi ghindă jir rădăcini frunze şi ierburi uscate plante agricole verzibull Spre deosebire de căprior nu este pretenţios la hranăbull Populează mai mult marginile pădurii cu arbori nu prea deşibull Hrana - mare influenţă icircn creşterea coarnelor cantităţi mari de fosfor şi
calciu icircn această
perioadă
bull Iarna perioada cea mai dificilă cacircnd zăpada icircmpiedică animalele să ajungă la sol unde se găsesc surse de hrană
bull Icircn lipsa altei hrane cerbii rod lujerii şi coaja arborilor - uneori pagube icircnsemnate
ndash se pot micşora prin administrarea de hrană complementară (facircnfrunzare furaje suculente ca tuberculi rădăcinoase concentrate) şi ndash culturi (ogoare) pentru vacircnat icircn poienile din păduri cu trifoi ovăz
napi varză furajeră sfeclă ameliorarea pajiştilor naturale etc
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3767
Alimentație
Exemplu de compoziție a dietei anuale a unui cerb
10 8
64
16
Fructe
bull ghindebull jirbull castane
bull Consumate icircn principal
icircn toamnă-iarnă
Plante arboricole
Lăstari muguri ramuri debullbrad argintiu
bullmolidbullfag
bullhellipConsumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante arbustive
Lăstari muguri ramuri de
bullrugi de murebullzmeurbullmătură verdebull
Consumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante erbacee
bull leguminoasebull graminee
bull hellipPredominante primăvarași vara dar consumate pe
tot parcursul anului
Ciclul vital și biologia reproducției
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3867
ș g p ț
Mascul Femela
Maturitate sexualăFiziologică 16 ndash 18 luni
Socială 7 ndash 8 ani 3 ani
Apogeul dezvoltării corporale 7 ani 4 ndash 5 ani
Durata gestației 234 ndash 238 zile
Ciclul estralDacă fertilizarea nu are loc ciclul estralse repetă la intervale de 18 zile pacircnă la
de 8 ori
Prolificitate 1 (nașteri gemelare foarte rare)
Greutatea la fătare 7 ndash 12 kg
Durata de alăptare 6 luni
Longevitate 18 ndash 20 ani
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3967
Biologia reproducţieiRaportul de sexe normal 11 pacircnă la 115
bull Dacă predomină ciutele (115 ndash 12) - icircnmulţire exagerată depăşireadensităţii scăderea greutăţii corporale a calităţii coarnelor prinparticiparea la icircmperechere şi a masculilor slabi
bull Dacă predomină taurii - lupte acerbe icircntre tauri icircn perioada de rutaccidente emigrare mai multe trofee
Maturitatea sexual ă - la femele 16 ndash 17 luni jumătate din ele restul la 28lunibull Masculii apţi pentru reproducţie la (4) 5 ndash 6 aniIcircmperecherea - icircn septembrie-octombrie (perioada bdquoboncănituluirdquo) cu
variaţii icircn funcţie de vreme Vremea călduroasă icircntacircrzie icircmperechereacea rece o gr
ăbe
şte
bull Se formează bdquogrupuri de goniţărdquo - un taur şi 2 ndash 7 ciute se adună icircnlocuri de boncănit parchete exploatate parchete icircn care plantaţia nu adepăşit icircnălţimea omului icircn poieni facircneţe pe teren plan Se recunoscdupă zgacircrieturile de pe pajişte icircn urma luptei cerbilor
bull Icircntre taurii rivali - uneori lupte acerbe terminate cu moartea unuia dintrerivali
bull Grupul de ciute - icircn apropierea taurului puternic asigură paza grupului(mănacircncă dar sunt atente la zgomot) taurul nefiind atent
bull animal de noapte şi de crepuscul inclusiv icircn perioada de rut(icircmperecherea noaptea) dar cacircnd reproducţia este icircn toi boncănitul
poate fi auzit şi toată ziua
Structura populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4067
p p ț
La populațiile icircn echilibru (adică icircn
care densitatea este aproape de
capacitatea portantă a mediului)
RS ==== 1 13
La populațiile icircn stare bună de
sănătate sunt bine reprezentate
clasele de tineret
O populație appenninică
Exemplu
SurseRegione Toscana 2000Gli ungulati delle Foreste Casentinesi
Proporția icircntre sexe (RS)
Proporția icircntre clasele de vacircrstă
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4167
Durata gesta ţ iei - 34 săptămacircni (8 frac12 luni)F ătarea - mai-iuniebull Grupul de ciute se desface ciutele gestante se retrag icircn locuri liniştite
pentru fătarebull Prolificitatea = 1 viţel la fătare foarte rar 2-3bull Viţelul protejat prin homocromie mirosul slab emanat icircn primele zile
nemişcat icircn caz de pericol ndash Se poate ridica icircşi urmează mama curacircnd după fătare alăturacircndu-se
cacircrdului la 2 săptămacircni ndash icircnţărcat la 2 luni ndash Rămacircne cu mama aproape 1 an pacircnă la următoarea perioadă de
fătareSporul anual la cerb icircn condiţiile ţării noastre = 40 ndash 50 (65 ndash 70 icircn Europa
Centrală)
Factori limitanți
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4267
Duşmani boli accidente
bull Răpitori
bullcel mai dăunător - lupul mai ales pe zăpadă cu crustă nu susţinegreutatea cerbului icirci icircngreunează mişcareabullcacircinii ciobăneşti hoinari pradă vițeii Cacircinii hoinari sălbăticiţi tind să icircnlocuiască lupul mai ales la viţeibullpagube mai reduse racircsul şi ursulbull Braconajul
bull Mortalitateabull creşte icircn iernile cu temperatură scăzută şi zăpadă cu crustă care icircmpiedică accesul la hrana de pe sol icircn iernile după toamnă fără fructificaţie la ghindă jirbullZăpezile abundente frigul icircn iunie - pierderi la viţei
bull Accidente - pericolul creşte cu sporirea circulaţieibull Boli - cerbul rezistentbullSe menţionează antraxul hipodermoza gălbeaza Cephenomia rufibarbis
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4367
Factori limitanți de origine naturală
Factori climatici
Icircn unele zone zăpada abundentă și prelungită este un factor
de mortalitate importantă
Icircn Apenini impactul acestui factor nu este cunoscut
Prădarea
Lupul vacircnacircnd icircn haită este capabil să prade chiar
exemplare de mari dimensiuni
Racircsul dacă este prezent exercită o prădare limitată asupra
vițeilor
Patologia Nu pare a fi cauză importantă a mortalității
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4467
Factori limitanți
Factori limitanți de origine antropică
TulburăriCerbul este extrem de sensibil la liniște perturbații cauzate
de prezența așezărilor omenești și de activități cum ar fi
turismul drumețiile vacircnătoarea etc
Cacircini fără stăpacircn
Pot reprezenta la nivel local cauze importante ale mortalității
al căror impact nu este precis cuantificabil icircn prezent icircn
special pentru țara noastră
Braconaj
Accidente cuvehicule auto
Mecanizareaagricolă
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4567
Competiția interspecifică
Căprior
Icircn unele cazuri populațiilor mari de cerb le corespunde o
densitate scăzută de căprior Icircn mod normal icircnsă
suprapunerea de nișă ecologică icircntre cele două specii estefoarte redusă
Lopătar
Introducerea lopătarului asupra unei populații de cerb dintr-o
zona icircmprejmuită poate avea impact grav ca de exemplu icircnregiunea italiană Bosco della Mesola
Mistreț
Nu există cazuri confirmate de interferență negativă icircntre
cerb și aceste două speciiMuflon
Factori limitanți
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4667
Etologie
bullSociabilitatea constituirea şi conducerea grupurilor
bullCerbul este animal sociabil (gregar) de toamna pacircnă primăvara
bull Cacircrdurile mixte de animale adulte grupuri de bdquogoni ţărdquo se formează numai icircnperioada boncănitului pentru o perioadă de 4 ndash 6 săptămacircni
bull Icircn restul anului se formează grupuri separate de tauri şi ciute
bullCiuta-mamă viţelul (viţeaua) ei şi juninca cu viţelul ei sau suliţarul din anulprecedent formează aşa-numitul grup de familie căruia după perioada deboncănit i se poate ataşa eventual şi cacircte un taur de 2 ndash 3 ani formacircnd grupul de
iarnă
bullMai multe cacircrduri mici se contopesc icircn unul mare icircn iernile grele icircn caz delipsuri primejdie cacircnd animalele sunt deranjate continuu
bull Taurii de la 3 ani icircn sus formează şi ei grupuri separate de iernat care se menţinşi icircn perioada creşterii coarnelor (aprilie-iulie)
bull Taurii bătracircni stau singuri eventual cacircte 2 ndash 3 cam de aceeaşi categorie
bullConstituirea grupului se face pentru ajutor reciproc semnalarea eventualelorprimejdii Cu cacirct sunt mai mulţi indivizi probabilitatea observării duşmanului estemai mare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4767
bull Grupurile de ciute şi viţei (suliţari juninci cerbi de 2 ndash 3 ani) suntconduse de cacircte o ciută cu viţel cu icircnsuşiri superioare de a sesiza pericolul şia lua iniţiativa indiferent de vacircrstă
bull Are un rol important icircn protecţia grupului şi alegerea locului de odihnăIcircmpuşcarea ei este interzisă deoarece viţelul orfan deşi tolerat de gruprămacircne icircn urmă cu dezvoltarea dacă supravieţuieşte (este lipsit de protecţiehrană conducere)bull Grupurile de tauri de vacircrstă mijlocie sunt conduse icircn general de cerbulcel mai puternic
bull Grupurile de cerbi bătracircni sunt conduse de cel mai puţin bătracircn
bull Sezonier animalele fac deplasări lungi uneori peste 10 km pentru iernare icircncondiţii mai favorabile sau icircn perioada icircmperecherilor masculii icircnvinşi
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4867
Boncănitul
Boncănitul semnalează acustic posesia haremuluiPuterea cu care este emis corelează cu condiția fizică a subiectului
Masculii mai ldquodebilirdquo icircși recunosc icircn general propria inferioritate și evită
confruntarea directă
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4967
Mersul icircn paralel
Marșul icircn paralel este oconfruntare rituală și precede
confruntarea directă dacircnd
masculului mai puțin prestant oultimă posibilitate de a evita lupta
Fiecare pretendent expuneceluilalt flancul propriu cu opostură ce pune icircn evidență
dezvoltarea coarnelor
Cei 2 masculi merg alăturați circa100 ndash 200 metri studiindu-se
reciproc
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5067
Lupta icircntre masculi
Confruntarea directă are loc numai icircntre masculi de conformație șiagresivitate egale și raprezintă soluția extremă pentru definirea raporturilor
de dominanță Pretendenții icircncrucișează
coarnele și incep o luptă de icircmpingere Icircn majoritatea cazurilor nu se produc consecințe crude
icircnvingătorul și icircnvinsul ies nevătămați din confruntare
Etologie
Cacirc d i f l l
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3267
bull ECOLOGIEbull BIOTOPUL (MEDIUL DE VIAŢĂ)
bull Istoric a avut tendinţa de a fi strămutat de la cacircmpie şi dealuri icircn munţiunde a găsit adăpost Icircn unele regiuni cerbul a dispărut complet iar icircnaltele a fost mai tacircrziu reintrodus prin recolonizare naturală saureintroducere deliberată mai ales icircn regiunile din vestul ţării
bull populează p ădurile de munte de mare icircntindere adăpost hrană linişte
bull se poate obişnui cu anumite zgomote şi prezenţa omului dacă nu a avutde suferitbull Are nevoie de spaţii relativ maribull Sporadic la cacircmpie şi coline a coboracirct recent datorită suprapopulării din
zonele mai icircnalte
bull favorabile pădurile de foioase şi cele de amestec cu răşinoase ndash dacă au clase normale de vacircrstă parchete tinere - hrană arborete devacircrstă mijlocie - adăpost şi arborete de vacircrstă icircnaintată - producghindă jir alte fructe de pădure
bull mai puţin sensibil la condiţiile climatice decacirct căpriorul cu excepţia
stratului gros de zăpadăbull mortalitate icircn iernile grele după toamne fără fructificaţie la ghindă şi jirbull pierderi la viţei icircn caz de zăpezi abundente şi frig icircn iuniebull La ploi şi călduri nu reacţionează negativ
bull animal sedentar dar suprapopularea lipsa de hrană linişte icircl fac să migreze
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3367
Habitat
Păduri de mare icircntindere cu
copaci icircnalți
alternat cu zone mari de
pășunat
De la nivelul mării pacircnă peste limitapădurilor
Domeniul de altitudine
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3467
Pentru a gestiona o populație decerb trebuie s
ă se dispun
ă de o
suprafață de cel puțin 10000 dehectare
Habitat
Pentru a-și satisface cel mai bine
nevoile de bază cerbii de obicei
utilizează sezonier diferitele părți ale
zonei lor de viață icircn care se
deosebesc
bullstațiune de vară cu disponibilitatebună de hrană (de exemplu pajiști de
mare altitudine)
bullstațiune de iarnă cu icircnzăpezire
redusă (de exemplu pădurile de vale)
bull Disponibilitate de apă
bull Vastitatea terenului
bull Slabă perturbare antropică
bull Slabă icircnzăpezire
bullNecesități vitale
Cerbul este o specie cu plasticitateecologică mare capabil să colonizeze
medii diferite de la maquis-urileMediteranei (Sardinia) pacircnă la
pajiștile de creastă
Utilizarea habitatului
NB
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3567
Alimentație
Erbivor rumegător
cerbul se comportă ca
păscător intermediar
alternacircnd
culesul frunzelor cu păscutul
ierburilor
Cerbul este foarte versatil și
adaptabil icircn alegerea hranei
Dieta depinde icircn mare măsură de
disponibilitatea oferită de mediu icircn
diferite anotimpuri
Regim alimentar
Egal cu aproximativ 10 din
greutatea corpului
Necesar zilnic
Preferințealimentare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3667
bull Alimentaţiabull animal exclusiv erbivor
bull plante erbacee (64) frunze de arbori lujeri icircn creştere ciuperci altefructebull toamna se adăugă fructele arborilor de pădure cum ar fi ghinda şi jirulbull iarna plante erbacee rămase verzi frunze de mur vacircsc lujeri de plante
erbacee plante lemnoase muguri scoarţă de arbori licheni fructe de
scoruşi ghindă jir rădăcini frunze şi ierburi uscate plante agricole verzibull Spre deosebire de căprior nu este pretenţios la hranăbull Populează mai mult marginile pădurii cu arbori nu prea deşibull Hrana - mare influenţă icircn creşterea coarnelor cantităţi mari de fosfor şi
calciu icircn această
perioadă
bull Iarna perioada cea mai dificilă cacircnd zăpada icircmpiedică animalele să ajungă la sol unde se găsesc surse de hrană
bull Icircn lipsa altei hrane cerbii rod lujerii şi coaja arborilor - uneori pagube icircnsemnate
ndash se pot micşora prin administrarea de hrană complementară (facircnfrunzare furaje suculente ca tuberculi rădăcinoase concentrate) şi ndash culturi (ogoare) pentru vacircnat icircn poienile din păduri cu trifoi ovăz
napi varză furajeră sfeclă ameliorarea pajiştilor naturale etc
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3767
Alimentație
Exemplu de compoziție a dietei anuale a unui cerb
10 8
64
16
Fructe
bull ghindebull jirbull castane
bull Consumate icircn principal
icircn toamnă-iarnă
Plante arboricole
Lăstari muguri ramuri debullbrad argintiu
bullmolidbullfag
bullhellipConsumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante arbustive
Lăstari muguri ramuri de
bullrugi de murebullzmeurbullmătură verdebull
Consumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante erbacee
bull leguminoasebull graminee
bull hellipPredominante primăvarași vara dar consumate pe
tot parcursul anului
Ciclul vital și biologia reproducției
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3867
ș g p ț
Mascul Femela
Maturitate sexualăFiziologică 16 ndash 18 luni
Socială 7 ndash 8 ani 3 ani
Apogeul dezvoltării corporale 7 ani 4 ndash 5 ani
Durata gestației 234 ndash 238 zile
Ciclul estralDacă fertilizarea nu are loc ciclul estralse repetă la intervale de 18 zile pacircnă la
de 8 ori
Prolificitate 1 (nașteri gemelare foarte rare)
Greutatea la fătare 7 ndash 12 kg
Durata de alăptare 6 luni
Longevitate 18 ndash 20 ani
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3967
Biologia reproducţieiRaportul de sexe normal 11 pacircnă la 115
bull Dacă predomină ciutele (115 ndash 12) - icircnmulţire exagerată depăşireadensităţii scăderea greutăţii corporale a calităţii coarnelor prinparticiparea la icircmperechere şi a masculilor slabi
bull Dacă predomină taurii - lupte acerbe icircntre tauri icircn perioada de rutaccidente emigrare mai multe trofee
Maturitatea sexual ă - la femele 16 ndash 17 luni jumătate din ele restul la 28lunibull Masculii apţi pentru reproducţie la (4) 5 ndash 6 aniIcircmperecherea - icircn septembrie-octombrie (perioada bdquoboncănituluirdquo) cu
variaţii icircn funcţie de vreme Vremea călduroasă icircntacircrzie icircmperechereacea rece o gr
ăbe
şte
bull Se formează bdquogrupuri de goniţărdquo - un taur şi 2 ndash 7 ciute se adună icircnlocuri de boncănit parchete exploatate parchete icircn care plantaţia nu adepăşit icircnălţimea omului icircn poieni facircneţe pe teren plan Se recunoscdupă zgacircrieturile de pe pajişte icircn urma luptei cerbilor
bull Icircntre taurii rivali - uneori lupte acerbe terminate cu moartea unuia dintrerivali
bull Grupul de ciute - icircn apropierea taurului puternic asigură paza grupului(mănacircncă dar sunt atente la zgomot) taurul nefiind atent
bull animal de noapte şi de crepuscul inclusiv icircn perioada de rut(icircmperecherea noaptea) dar cacircnd reproducţia este icircn toi boncănitul
poate fi auzit şi toată ziua
Structura populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4067
p p ț
La populațiile icircn echilibru (adică icircn
care densitatea este aproape de
capacitatea portantă a mediului)
RS ==== 1 13
La populațiile icircn stare bună de
sănătate sunt bine reprezentate
clasele de tineret
O populație appenninică
Exemplu
SurseRegione Toscana 2000Gli ungulati delle Foreste Casentinesi
Proporția icircntre sexe (RS)
Proporția icircntre clasele de vacircrstă
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4167
Durata gesta ţ iei - 34 săptămacircni (8 frac12 luni)F ătarea - mai-iuniebull Grupul de ciute se desface ciutele gestante se retrag icircn locuri liniştite
pentru fătarebull Prolificitatea = 1 viţel la fătare foarte rar 2-3bull Viţelul protejat prin homocromie mirosul slab emanat icircn primele zile
nemişcat icircn caz de pericol ndash Se poate ridica icircşi urmează mama curacircnd după fătare alăturacircndu-se
cacircrdului la 2 săptămacircni ndash icircnţărcat la 2 luni ndash Rămacircne cu mama aproape 1 an pacircnă la următoarea perioadă de
fătareSporul anual la cerb icircn condiţiile ţării noastre = 40 ndash 50 (65 ndash 70 icircn Europa
Centrală)
Factori limitanți
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4267
Duşmani boli accidente
bull Răpitori
bullcel mai dăunător - lupul mai ales pe zăpadă cu crustă nu susţinegreutatea cerbului icirci icircngreunează mişcareabullcacircinii ciobăneşti hoinari pradă vițeii Cacircinii hoinari sălbăticiţi tind să icircnlocuiască lupul mai ales la viţeibullpagube mai reduse racircsul şi ursulbull Braconajul
bull Mortalitateabull creşte icircn iernile cu temperatură scăzută şi zăpadă cu crustă care icircmpiedică accesul la hrana de pe sol icircn iernile după toamnă fără fructificaţie la ghindă jirbullZăpezile abundente frigul icircn iunie - pierderi la viţei
bull Accidente - pericolul creşte cu sporirea circulaţieibull Boli - cerbul rezistentbullSe menţionează antraxul hipodermoza gălbeaza Cephenomia rufibarbis
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4367
Factori limitanți de origine naturală
Factori climatici
Icircn unele zone zăpada abundentă și prelungită este un factor
de mortalitate importantă
Icircn Apenini impactul acestui factor nu este cunoscut
Prădarea
Lupul vacircnacircnd icircn haită este capabil să prade chiar
exemplare de mari dimensiuni
Racircsul dacă este prezent exercită o prădare limitată asupra
vițeilor
Patologia Nu pare a fi cauză importantă a mortalității
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4467
Factori limitanți
Factori limitanți de origine antropică
TulburăriCerbul este extrem de sensibil la liniște perturbații cauzate
de prezența așezărilor omenești și de activități cum ar fi
turismul drumețiile vacircnătoarea etc
Cacircini fără stăpacircn
Pot reprezenta la nivel local cauze importante ale mortalității
al căror impact nu este precis cuantificabil icircn prezent icircn
special pentru țara noastră
Braconaj
Accidente cuvehicule auto
Mecanizareaagricolă
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4567
Competiția interspecifică
Căprior
Icircn unele cazuri populațiilor mari de cerb le corespunde o
densitate scăzută de căprior Icircn mod normal icircnsă
suprapunerea de nișă ecologică icircntre cele două specii estefoarte redusă
Lopătar
Introducerea lopătarului asupra unei populații de cerb dintr-o
zona icircmprejmuită poate avea impact grav ca de exemplu icircnregiunea italiană Bosco della Mesola
Mistreț
Nu există cazuri confirmate de interferență negativă icircntre
cerb și aceste două speciiMuflon
Factori limitanți
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4667
Etologie
bullSociabilitatea constituirea şi conducerea grupurilor
bullCerbul este animal sociabil (gregar) de toamna pacircnă primăvara
bull Cacircrdurile mixte de animale adulte grupuri de bdquogoni ţărdquo se formează numai icircnperioada boncănitului pentru o perioadă de 4 ndash 6 săptămacircni
bull Icircn restul anului se formează grupuri separate de tauri şi ciute
bullCiuta-mamă viţelul (viţeaua) ei şi juninca cu viţelul ei sau suliţarul din anulprecedent formează aşa-numitul grup de familie căruia după perioada deboncănit i se poate ataşa eventual şi cacircte un taur de 2 ndash 3 ani formacircnd grupul de
iarnă
bullMai multe cacircrduri mici se contopesc icircn unul mare icircn iernile grele icircn caz delipsuri primejdie cacircnd animalele sunt deranjate continuu
bull Taurii de la 3 ani icircn sus formează şi ei grupuri separate de iernat care se menţinşi icircn perioada creşterii coarnelor (aprilie-iulie)
bull Taurii bătracircni stau singuri eventual cacircte 2 ndash 3 cam de aceeaşi categorie
bullConstituirea grupului se face pentru ajutor reciproc semnalarea eventualelorprimejdii Cu cacirct sunt mai mulţi indivizi probabilitatea observării duşmanului estemai mare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4767
bull Grupurile de ciute şi viţei (suliţari juninci cerbi de 2 ndash 3 ani) suntconduse de cacircte o ciută cu viţel cu icircnsuşiri superioare de a sesiza pericolul şia lua iniţiativa indiferent de vacircrstă
bull Are un rol important icircn protecţia grupului şi alegerea locului de odihnăIcircmpuşcarea ei este interzisă deoarece viţelul orfan deşi tolerat de gruprămacircne icircn urmă cu dezvoltarea dacă supravieţuieşte (este lipsit de protecţiehrană conducere)bull Grupurile de tauri de vacircrstă mijlocie sunt conduse icircn general de cerbulcel mai puternic
bull Grupurile de cerbi bătracircni sunt conduse de cel mai puţin bătracircn
bull Sezonier animalele fac deplasări lungi uneori peste 10 km pentru iernare icircncondiţii mai favorabile sau icircn perioada icircmperecherilor masculii icircnvinşi
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4867
Boncănitul
Boncănitul semnalează acustic posesia haremuluiPuterea cu care este emis corelează cu condiția fizică a subiectului
Masculii mai ldquodebilirdquo icircși recunosc icircn general propria inferioritate și evită
confruntarea directă
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4967
Mersul icircn paralel
Marșul icircn paralel este oconfruntare rituală și precede
confruntarea directă dacircnd
masculului mai puțin prestant oultimă posibilitate de a evita lupta
Fiecare pretendent expuneceluilalt flancul propriu cu opostură ce pune icircn evidență
dezvoltarea coarnelor
Cei 2 masculi merg alăturați circa100 ndash 200 metri studiindu-se
reciproc
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5067
Lupta icircntre masculi
Confruntarea directă are loc numai icircntre masculi de conformație șiagresivitate egale și raprezintă soluția extremă pentru definirea raporturilor
de dominanță Pretendenții icircncrucișează
coarnele și incep o luptă de icircmpingere Icircn majoritatea cazurilor nu se produc consecințe crude
icircnvingătorul și icircnvinsul ies nevătămați din confruntare
Etologie
Cacirc d i f l l
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3367
Habitat
Păduri de mare icircntindere cu
copaci icircnalți
alternat cu zone mari de
pășunat
De la nivelul mării pacircnă peste limitapădurilor
Domeniul de altitudine
Habitat
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3467
Pentru a gestiona o populație decerb trebuie s
ă se dispun
ă de o
suprafață de cel puțin 10000 dehectare
Habitat
Pentru a-și satisface cel mai bine
nevoile de bază cerbii de obicei
utilizează sezonier diferitele părți ale
zonei lor de viață icircn care se
deosebesc
bullstațiune de vară cu disponibilitatebună de hrană (de exemplu pajiști de
mare altitudine)
bullstațiune de iarnă cu icircnzăpezire
redusă (de exemplu pădurile de vale)
bull Disponibilitate de apă
bull Vastitatea terenului
bull Slabă perturbare antropică
bull Slabă icircnzăpezire
bullNecesități vitale
Cerbul este o specie cu plasticitateecologică mare capabil să colonizeze
medii diferite de la maquis-urileMediteranei (Sardinia) pacircnă la
pajiștile de creastă
Utilizarea habitatului
NB
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3567
Alimentație
Erbivor rumegător
cerbul se comportă ca
păscător intermediar
alternacircnd
culesul frunzelor cu păscutul
ierburilor
Cerbul este foarte versatil și
adaptabil icircn alegerea hranei
Dieta depinde icircn mare măsură de
disponibilitatea oferită de mediu icircn
diferite anotimpuri
Regim alimentar
Egal cu aproximativ 10 din
greutatea corpului
Necesar zilnic
Preferințealimentare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3667
bull Alimentaţiabull animal exclusiv erbivor
bull plante erbacee (64) frunze de arbori lujeri icircn creştere ciuperci altefructebull toamna se adăugă fructele arborilor de pădure cum ar fi ghinda şi jirulbull iarna plante erbacee rămase verzi frunze de mur vacircsc lujeri de plante
erbacee plante lemnoase muguri scoarţă de arbori licheni fructe de
scoruşi ghindă jir rădăcini frunze şi ierburi uscate plante agricole verzibull Spre deosebire de căprior nu este pretenţios la hranăbull Populează mai mult marginile pădurii cu arbori nu prea deşibull Hrana - mare influenţă icircn creşterea coarnelor cantităţi mari de fosfor şi
calciu icircn această
perioadă
bull Iarna perioada cea mai dificilă cacircnd zăpada icircmpiedică animalele să ajungă la sol unde se găsesc surse de hrană
bull Icircn lipsa altei hrane cerbii rod lujerii şi coaja arborilor - uneori pagube icircnsemnate
ndash se pot micşora prin administrarea de hrană complementară (facircnfrunzare furaje suculente ca tuberculi rădăcinoase concentrate) şi ndash culturi (ogoare) pentru vacircnat icircn poienile din păduri cu trifoi ovăz
napi varză furajeră sfeclă ameliorarea pajiştilor naturale etc
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3767
Alimentație
Exemplu de compoziție a dietei anuale a unui cerb
10 8
64
16
Fructe
bull ghindebull jirbull castane
bull Consumate icircn principal
icircn toamnă-iarnă
Plante arboricole
Lăstari muguri ramuri debullbrad argintiu
bullmolidbullfag
bullhellipConsumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante arbustive
Lăstari muguri ramuri de
bullrugi de murebullzmeurbullmătură verdebull
Consumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante erbacee
bull leguminoasebull graminee
bull hellipPredominante primăvarași vara dar consumate pe
tot parcursul anului
Ciclul vital și biologia reproducției
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3867
ș g p ț
Mascul Femela
Maturitate sexualăFiziologică 16 ndash 18 luni
Socială 7 ndash 8 ani 3 ani
Apogeul dezvoltării corporale 7 ani 4 ndash 5 ani
Durata gestației 234 ndash 238 zile
Ciclul estralDacă fertilizarea nu are loc ciclul estralse repetă la intervale de 18 zile pacircnă la
de 8 ori
Prolificitate 1 (nașteri gemelare foarte rare)
Greutatea la fătare 7 ndash 12 kg
Durata de alăptare 6 luni
Longevitate 18 ndash 20 ani
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3967
Biologia reproducţieiRaportul de sexe normal 11 pacircnă la 115
bull Dacă predomină ciutele (115 ndash 12) - icircnmulţire exagerată depăşireadensităţii scăderea greutăţii corporale a calităţii coarnelor prinparticiparea la icircmperechere şi a masculilor slabi
bull Dacă predomină taurii - lupte acerbe icircntre tauri icircn perioada de rutaccidente emigrare mai multe trofee
Maturitatea sexual ă - la femele 16 ndash 17 luni jumătate din ele restul la 28lunibull Masculii apţi pentru reproducţie la (4) 5 ndash 6 aniIcircmperecherea - icircn septembrie-octombrie (perioada bdquoboncănituluirdquo) cu
variaţii icircn funcţie de vreme Vremea călduroasă icircntacircrzie icircmperechereacea rece o gr
ăbe
şte
bull Se formează bdquogrupuri de goniţărdquo - un taur şi 2 ndash 7 ciute se adună icircnlocuri de boncănit parchete exploatate parchete icircn care plantaţia nu adepăşit icircnălţimea omului icircn poieni facircneţe pe teren plan Se recunoscdupă zgacircrieturile de pe pajişte icircn urma luptei cerbilor
bull Icircntre taurii rivali - uneori lupte acerbe terminate cu moartea unuia dintrerivali
bull Grupul de ciute - icircn apropierea taurului puternic asigură paza grupului(mănacircncă dar sunt atente la zgomot) taurul nefiind atent
bull animal de noapte şi de crepuscul inclusiv icircn perioada de rut(icircmperecherea noaptea) dar cacircnd reproducţia este icircn toi boncănitul
poate fi auzit şi toată ziua
Structura populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4067
p p ț
La populațiile icircn echilibru (adică icircn
care densitatea este aproape de
capacitatea portantă a mediului)
RS ==== 1 13
La populațiile icircn stare bună de
sănătate sunt bine reprezentate
clasele de tineret
O populație appenninică
Exemplu
SurseRegione Toscana 2000Gli ungulati delle Foreste Casentinesi
Proporția icircntre sexe (RS)
Proporția icircntre clasele de vacircrstă
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4167
Durata gesta ţ iei - 34 săptămacircni (8 frac12 luni)F ătarea - mai-iuniebull Grupul de ciute se desface ciutele gestante se retrag icircn locuri liniştite
pentru fătarebull Prolificitatea = 1 viţel la fătare foarte rar 2-3bull Viţelul protejat prin homocromie mirosul slab emanat icircn primele zile
nemişcat icircn caz de pericol ndash Se poate ridica icircşi urmează mama curacircnd după fătare alăturacircndu-se
cacircrdului la 2 săptămacircni ndash icircnţărcat la 2 luni ndash Rămacircne cu mama aproape 1 an pacircnă la următoarea perioadă de
fătareSporul anual la cerb icircn condiţiile ţării noastre = 40 ndash 50 (65 ndash 70 icircn Europa
Centrală)
Factori limitanți
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4267
Duşmani boli accidente
bull Răpitori
bullcel mai dăunător - lupul mai ales pe zăpadă cu crustă nu susţinegreutatea cerbului icirci icircngreunează mişcareabullcacircinii ciobăneşti hoinari pradă vițeii Cacircinii hoinari sălbăticiţi tind să icircnlocuiască lupul mai ales la viţeibullpagube mai reduse racircsul şi ursulbull Braconajul
bull Mortalitateabull creşte icircn iernile cu temperatură scăzută şi zăpadă cu crustă care icircmpiedică accesul la hrana de pe sol icircn iernile după toamnă fără fructificaţie la ghindă jirbullZăpezile abundente frigul icircn iunie - pierderi la viţei
bull Accidente - pericolul creşte cu sporirea circulaţieibull Boli - cerbul rezistentbullSe menţionează antraxul hipodermoza gălbeaza Cephenomia rufibarbis
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4367
Factori limitanți de origine naturală
Factori climatici
Icircn unele zone zăpada abundentă și prelungită este un factor
de mortalitate importantă
Icircn Apenini impactul acestui factor nu este cunoscut
Prădarea
Lupul vacircnacircnd icircn haită este capabil să prade chiar
exemplare de mari dimensiuni
Racircsul dacă este prezent exercită o prădare limitată asupra
vițeilor
Patologia Nu pare a fi cauză importantă a mortalității
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4467
Factori limitanți
Factori limitanți de origine antropică
TulburăriCerbul este extrem de sensibil la liniște perturbații cauzate
de prezența așezărilor omenești și de activități cum ar fi
turismul drumețiile vacircnătoarea etc
Cacircini fără stăpacircn
Pot reprezenta la nivel local cauze importante ale mortalității
al căror impact nu este precis cuantificabil icircn prezent icircn
special pentru țara noastră
Braconaj
Accidente cuvehicule auto
Mecanizareaagricolă
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4567
Competiția interspecifică
Căprior
Icircn unele cazuri populațiilor mari de cerb le corespunde o
densitate scăzută de căprior Icircn mod normal icircnsă
suprapunerea de nișă ecologică icircntre cele două specii estefoarte redusă
Lopătar
Introducerea lopătarului asupra unei populații de cerb dintr-o
zona icircmprejmuită poate avea impact grav ca de exemplu icircnregiunea italiană Bosco della Mesola
Mistreț
Nu există cazuri confirmate de interferență negativă icircntre
cerb și aceste două speciiMuflon
Factori limitanți
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4667
Etologie
bullSociabilitatea constituirea şi conducerea grupurilor
bullCerbul este animal sociabil (gregar) de toamna pacircnă primăvara
bull Cacircrdurile mixte de animale adulte grupuri de bdquogoni ţărdquo se formează numai icircnperioada boncănitului pentru o perioadă de 4 ndash 6 săptămacircni
bull Icircn restul anului se formează grupuri separate de tauri şi ciute
bullCiuta-mamă viţelul (viţeaua) ei şi juninca cu viţelul ei sau suliţarul din anulprecedent formează aşa-numitul grup de familie căruia după perioada deboncănit i se poate ataşa eventual şi cacircte un taur de 2 ndash 3 ani formacircnd grupul de
iarnă
bullMai multe cacircrduri mici se contopesc icircn unul mare icircn iernile grele icircn caz delipsuri primejdie cacircnd animalele sunt deranjate continuu
bull Taurii de la 3 ani icircn sus formează şi ei grupuri separate de iernat care se menţinşi icircn perioada creşterii coarnelor (aprilie-iulie)
bull Taurii bătracircni stau singuri eventual cacircte 2 ndash 3 cam de aceeaşi categorie
bullConstituirea grupului se face pentru ajutor reciproc semnalarea eventualelorprimejdii Cu cacirct sunt mai mulţi indivizi probabilitatea observării duşmanului estemai mare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4767
bull Grupurile de ciute şi viţei (suliţari juninci cerbi de 2 ndash 3 ani) suntconduse de cacircte o ciută cu viţel cu icircnsuşiri superioare de a sesiza pericolul şia lua iniţiativa indiferent de vacircrstă
bull Are un rol important icircn protecţia grupului şi alegerea locului de odihnăIcircmpuşcarea ei este interzisă deoarece viţelul orfan deşi tolerat de gruprămacircne icircn urmă cu dezvoltarea dacă supravieţuieşte (este lipsit de protecţiehrană conducere)bull Grupurile de tauri de vacircrstă mijlocie sunt conduse icircn general de cerbulcel mai puternic
bull Grupurile de cerbi bătracircni sunt conduse de cel mai puţin bătracircn
bull Sezonier animalele fac deplasări lungi uneori peste 10 km pentru iernare icircncondiţii mai favorabile sau icircn perioada icircmperecherilor masculii icircnvinşi
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4867
Boncănitul
Boncănitul semnalează acustic posesia haremuluiPuterea cu care este emis corelează cu condiția fizică a subiectului
Masculii mai ldquodebilirdquo icircși recunosc icircn general propria inferioritate și evită
confruntarea directă
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4967
Mersul icircn paralel
Marșul icircn paralel este oconfruntare rituală și precede
confruntarea directă dacircnd
masculului mai puțin prestant oultimă posibilitate de a evita lupta
Fiecare pretendent expuneceluilalt flancul propriu cu opostură ce pune icircn evidență
dezvoltarea coarnelor
Cei 2 masculi merg alăturați circa100 ndash 200 metri studiindu-se
reciproc
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5067
Lupta icircntre masculi
Confruntarea directă are loc numai icircntre masculi de conformație șiagresivitate egale și raprezintă soluția extremă pentru definirea raporturilor
de dominanță Pretendenții icircncrucișează
coarnele și incep o luptă de icircmpingere Icircn majoritatea cazurilor nu se produc consecințe crude
icircnvingătorul și icircnvinsul ies nevătămați din confruntare
Etologie
Cacirc d i f l l
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3467
Pentru a gestiona o populație decerb trebuie s
ă se dispun
ă de o
suprafață de cel puțin 10000 dehectare
Habitat
Pentru a-și satisface cel mai bine
nevoile de bază cerbii de obicei
utilizează sezonier diferitele părți ale
zonei lor de viață icircn care se
deosebesc
bullstațiune de vară cu disponibilitatebună de hrană (de exemplu pajiști de
mare altitudine)
bullstațiune de iarnă cu icircnzăpezire
redusă (de exemplu pădurile de vale)
bull Disponibilitate de apă
bull Vastitatea terenului
bull Slabă perturbare antropică
bull Slabă icircnzăpezire
bullNecesități vitale
Cerbul este o specie cu plasticitateecologică mare capabil să colonizeze
medii diferite de la maquis-urileMediteranei (Sardinia) pacircnă la
pajiștile de creastă
Utilizarea habitatului
NB
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3567
Alimentație
Erbivor rumegător
cerbul se comportă ca
păscător intermediar
alternacircnd
culesul frunzelor cu păscutul
ierburilor
Cerbul este foarte versatil și
adaptabil icircn alegerea hranei
Dieta depinde icircn mare măsură de
disponibilitatea oferită de mediu icircn
diferite anotimpuri
Regim alimentar
Egal cu aproximativ 10 din
greutatea corpului
Necesar zilnic
Preferințealimentare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3667
bull Alimentaţiabull animal exclusiv erbivor
bull plante erbacee (64) frunze de arbori lujeri icircn creştere ciuperci altefructebull toamna se adăugă fructele arborilor de pădure cum ar fi ghinda şi jirulbull iarna plante erbacee rămase verzi frunze de mur vacircsc lujeri de plante
erbacee plante lemnoase muguri scoarţă de arbori licheni fructe de
scoruşi ghindă jir rădăcini frunze şi ierburi uscate plante agricole verzibull Spre deosebire de căprior nu este pretenţios la hranăbull Populează mai mult marginile pădurii cu arbori nu prea deşibull Hrana - mare influenţă icircn creşterea coarnelor cantităţi mari de fosfor şi
calciu icircn această
perioadă
bull Iarna perioada cea mai dificilă cacircnd zăpada icircmpiedică animalele să ajungă la sol unde se găsesc surse de hrană
bull Icircn lipsa altei hrane cerbii rod lujerii şi coaja arborilor - uneori pagube icircnsemnate
ndash se pot micşora prin administrarea de hrană complementară (facircnfrunzare furaje suculente ca tuberculi rădăcinoase concentrate) şi ndash culturi (ogoare) pentru vacircnat icircn poienile din păduri cu trifoi ovăz
napi varză furajeră sfeclă ameliorarea pajiştilor naturale etc
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3767
Alimentație
Exemplu de compoziție a dietei anuale a unui cerb
10 8
64
16
Fructe
bull ghindebull jirbull castane
bull Consumate icircn principal
icircn toamnă-iarnă
Plante arboricole
Lăstari muguri ramuri debullbrad argintiu
bullmolidbullfag
bullhellipConsumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante arbustive
Lăstari muguri ramuri de
bullrugi de murebullzmeurbullmătură verdebull
Consumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante erbacee
bull leguminoasebull graminee
bull hellipPredominante primăvarași vara dar consumate pe
tot parcursul anului
Ciclul vital și biologia reproducției
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3867
ș g p ț
Mascul Femela
Maturitate sexualăFiziologică 16 ndash 18 luni
Socială 7 ndash 8 ani 3 ani
Apogeul dezvoltării corporale 7 ani 4 ndash 5 ani
Durata gestației 234 ndash 238 zile
Ciclul estralDacă fertilizarea nu are loc ciclul estralse repetă la intervale de 18 zile pacircnă la
de 8 ori
Prolificitate 1 (nașteri gemelare foarte rare)
Greutatea la fătare 7 ndash 12 kg
Durata de alăptare 6 luni
Longevitate 18 ndash 20 ani
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3967
Biologia reproducţieiRaportul de sexe normal 11 pacircnă la 115
bull Dacă predomină ciutele (115 ndash 12) - icircnmulţire exagerată depăşireadensităţii scăderea greutăţii corporale a calităţii coarnelor prinparticiparea la icircmperechere şi a masculilor slabi
bull Dacă predomină taurii - lupte acerbe icircntre tauri icircn perioada de rutaccidente emigrare mai multe trofee
Maturitatea sexual ă - la femele 16 ndash 17 luni jumătate din ele restul la 28lunibull Masculii apţi pentru reproducţie la (4) 5 ndash 6 aniIcircmperecherea - icircn septembrie-octombrie (perioada bdquoboncănituluirdquo) cu
variaţii icircn funcţie de vreme Vremea călduroasă icircntacircrzie icircmperechereacea rece o gr
ăbe
şte
bull Se formează bdquogrupuri de goniţărdquo - un taur şi 2 ndash 7 ciute se adună icircnlocuri de boncănit parchete exploatate parchete icircn care plantaţia nu adepăşit icircnălţimea omului icircn poieni facircneţe pe teren plan Se recunoscdupă zgacircrieturile de pe pajişte icircn urma luptei cerbilor
bull Icircntre taurii rivali - uneori lupte acerbe terminate cu moartea unuia dintrerivali
bull Grupul de ciute - icircn apropierea taurului puternic asigură paza grupului(mănacircncă dar sunt atente la zgomot) taurul nefiind atent
bull animal de noapte şi de crepuscul inclusiv icircn perioada de rut(icircmperecherea noaptea) dar cacircnd reproducţia este icircn toi boncănitul
poate fi auzit şi toată ziua
Structura populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4067
p p ț
La populațiile icircn echilibru (adică icircn
care densitatea este aproape de
capacitatea portantă a mediului)
RS ==== 1 13
La populațiile icircn stare bună de
sănătate sunt bine reprezentate
clasele de tineret
O populație appenninică
Exemplu
SurseRegione Toscana 2000Gli ungulati delle Foreste Casentinesi
Proporția icircntre sexe (RS)
Proporția icircntre clasele de vacircrstă
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4167
Durata gesta ţ iei - 34 săptămacircni (8 frac12 luni)F ătarea - mai-iuniebull Grupul de ciute se desface ciutele gestante se retrag icircn locuri liniştite
pentru fătarebull Prolificitatea = 1 viţel la fătare foarte rar 2-3bull Viţelul protejat prin homocromie mirosul slab emanat icircn primele zile
nemişcat icircn caz de pericol ndash Se poate ridica icircşi urmează mama curacircnd după fătare alăturacircndu-se
cacircrdului la 2 săptămacircni ndash icircnţărcat la 2 luni ndash Rămacircne cu mama aproape 1 an pacircnă la următoarea perioadă de
fătareSporul anual la cerb icircn condiţiile ţării noastre = 40 ndash 50 (65 ndash 70 icircn Europa
Centrală)
Factori limitanți
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4267
Duşmani boli accidente
bull Răpitori
bullcel mai dăunător - lupul mai ales pe zăpadă cu crustă nu susţinegreutatea cerbului icirci icircngreunează mişcareabullcacircinii ciobăneşti hoinari pradă vițeii Cacircinii hoinari sălbăticiţi tind să icircnlocuiască lupul mai ales la viţeibullpagube mai reduse racircsul şi ursulbull Braconajul
bull Mortalitateabull creşte icircn iernile cu temperatură scăzută şi zăpadă cu crustă care icircmpiedică accesul la hrana de pe sol icircn iernile după toamnă fără fructificaţie la ghindă jirbullZăpezile abundente frigul icircn iunie - pierderi la viţei
bull Accidente - pericolul creşte cu sporirea circulaţieibull Boli - cerbul rezistentbullSe menţionează antraxul hipodermoza gălbeaza Cephenomia rufibarbis
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4367
Factori limitanți de origine naturală
Factori climatici
Icircn unele zone zăpada abundentă și prelungită este un factor
de mortalitate importantă
Icircn Apenini impactul acestui factor nu este cunoscut
Prădarea
Lupul vacircnacircnd icircn haită este capabil să prade chiar
exemplare de mari dimensiuni
Racircsul dacă este prezent exercită o prădare limitată asupra
vițeilor
Patologia Nu pare a fi cauză importantă a mortalității
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4467
Factori limitanți
Factori limitanți de origine antropică
TulburăriCerbul este extrem de sensibil la liniște perturbații cauzate
de prezența așezărilor omenești și de activități cum ar fi
turismul drumețiile vacircnătoarea etc
Cacircini fără stăpacircn
Pot reprezenta la nivel local cauze importante ale mortalității
al căror impact nu este precis cuantificabil icircn prezent icircn
special pentru țara noastră
Braconaj
Accidente cuvehicule auto
Mecanizareaagricolă
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4567
Competiția interspecifică
Căprior
Icircn unele cazuri populațiilor mari de cerb le corespunde o
densitate scăzută de căprior Icircn mod normal icircnsă
suprapunerea de nișă ecologică icircntre cele două specii estefoarte redusă
Lopătar
Introducerea lopătarului asupra unei populații de cerb dintr-o
zona icircmprejmuită poate avea impact grav ca de exemplu icircnregiunea italiană Bosco della Mesola
Mistreț
Nu există cazuri confirmate de interferență negativă icircntre
cerb și aceste două speciiMuflon
Factori limitanți
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4667
Etologie
bullSociabilitatea constituirea şi conducerea grupurilor
bullCerbul este animal sociabil (gregar) de toamna pacircnă primăvara
bull Cacircrdurile mixte de animale adulte grupuri de bdquogoni ţărdquo se formează numai icircnperioada boncănitului pentru o perioadă de 4 ndash 6 săptămacircni
bull Icircn restul anului se formează grupuri separate de tauri şi ciute
bullCiuta-mamă viţelul (viţeaua) ei şi juninca cu viţelul ei sau suliţarul din anulprecedent formează aşa-numitul grup de familie căruia după perioada deboncănit i se poate ataşa eventual şi cacircte un taur de 2 ndash 3 ani formacircnd grupul de
iarnă
bullMai multe cacircrduri mici se contopesc icircn unul mare icircn iernile grele icircn caz delipsuri primejdie cacircnd animalele sunt deranjate continuu
bull Taurii de la 3 ani icircn sus formează şi ei grupuri separate de iernat care se menţinşi icircn perioada creşterii coarnelor (aprilie-iulie)
bull Taurii bătracircni stau singuri eventual cacircte 2 ndash 3 cam de aceeaşi categorie
bullConstituirea grupului se face pentru ajutor reciproc semnalarea eventualelorprimejdii Cu cacirct sunt mai mulţi indivizi probabilitatea observării duşmanului estemai mare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4767
bull Grupurile de ciute şi viţei (suliţari juninci cerbi de 2 ndash 3 ani) suntconduse de cacircte o ciută cu viţel cu icircnsuşiri superioare de a sesiza pericolul şia lua iniţiativa indiferent de vacircrstă
bull Are un rol important icircn protecţia grupului şi alegerea locului de odihnăIcircmpuşcarea ei este interzisă deoarece viţelul orfan deşi tolerat de gruprămacircne icircn urmă cu dezvoltarea dacă supravieţuieşte (este lipsit de protecţiehrană conducere)bull Grupurile de tauri de vacircrstă mijlocie sunt conduse icircn general de cerbulcel mai puternic
bull Grupurile de cerbi bătracircni sunt conduse de cel mai puţin bătracircn
bull Sezonier animalele fac deplasări lungi uneori peste 10 km pentru iernare icircncondiţii mai favorabile sau icircn perioada icircmperecherilor masculii icircnvinşi
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4867
Boncănitul
Boncănitul semnalează acustic posesia haremuluiPuterea cu care este emis corelează cu condiția fizică a subiectului
Masculii mai ldquodebilirdquo icircși recunosc icircn general propria inferioritate și evită
confruntarea directă
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4967
Mersul icircn paralel
Marșul icircn paralel este oconfruntare rituală și precede
confruntarea directă dacircnd
masculului mai puțin prestant oultimă posibilitate de a evita lupta
Fiecare pretendent expuneceluilalt flancul propriu cu opostură ce pune icircn evidență
dezvoltarea coarnelor
Cei 2 masculi merg alăturați circa100 ndash 200 metri studiindu-se
reciproc
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5067
Lupta icircntre masculi
Confruntarea directă are loc numai icircntre masculi de conformație șiagresivitate egale și raprezintă soluția extremă pentru definirea raporturilor
de dominanță Pretendenții icircncrucișează
coarnele și incep o luptă de icircmpingere Icircn majoritatea cazurilor nu se produc consecințe crude
icircnvingătorul și icircnvinsul ies nevătămați din confruntare
Etologie
Cacirc d i f l l
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3567
Alimentație
Erbivor rumegător
cerbul se comportă ca
păscător intermediar
alternacircnd
culesul frunzelor cu păscutul
ierburilor
Cerbul este foarte versatil și
adaptabil icircn alegerea hranei
Dieta depinde icircn mare măsură de
disponibilitatea oferită de mediu icircn
diferite anotimpuri
Regim alimentar
Egal cu aproximativ 10 din
greutatea corpului
Necesar zilnic
Preferințealimentare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3667
bull Alimentaţiabull animal exclusiv erbivor
bull plante erbacee (64) frunze de arbori lujeri icircn creştere ciuperci altefructebull toamna se adăugă fructele arborilor de pădure cum ar fi ghinda şi jirulbull iarna plante erbacee rămase verzi frunze de mur vacircsc lujeri de plante
erbacee plante lemnoase muguri scoarţă de arbori licheni fructe de
scoruşi ghindă jir rădăcini frunze şi ierburi uscate plante agricole verzibull Spre deosebire de căprior nu este pretenţios la hranăbull Populează mai mult marginile pădurii cu arbori nu prea deşibull Hrana - mare influenţă icircn creşterea coarnelor cantităţi mari de fosfor şi
calciu icircn această
perioadă
bull Iarna perioada cea mai dificilă cacircnd zăpada icircmpiedică animalele să ajungă la sol unde se găsesc surse de hrană
bull Icircn lipsa altei hrane cerbii rod lujerii şi coaja arborilor - uneori pagube icircnsemnate
ndash se pot micşora prin administrarea de hrană complementară (facircnfrunzare furaje suculente ca tuberculi rădăcinoase concentrate) şi ndash culturi (ogoare) pentru vacircnat icircn poienile din păduri cu trifoi ovăz
napi varză furajeră sfeclă ameliorarea pajiştilor naturale etc
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3767
Alimentație
Exemplu de compoziție a dietei anuale a unui cerb
10 8
64
16
Fructe
bull ghindebull jirbull castane
bull Consumate icircn principal
icircn toamnă-iarnă
Plante arboricole
Lăstari muguri ramuri debullbrad argintiu
bullmolidbullfag
bullhellipConsumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante arbustive
Lăstari muguri ramuri de
bullrugi de murebullzmeurbullmătură verdebull
Consumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante erbacee
bull leguminoasebull graminee
bull hellipPredominante primăvarași vara dar consumate pe
tot parcursul anului
Ciclul vital și biologia reproducției
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3867
ș g p ț
Mascul Femela
Maturitate sexualăFiziologică 16 ndash 18 luni
Socială 7 ndash 8 ani 3 ani
Apogeul dezvoltării corporale 7 ani 4 ndash 5 ani
Durata gestației 234 ndash 238 zile
Ciclul estralDacă fertilizarea nu are loc ciclul estralse repetă la intervale de 18 zile pacircnă la
de 8 ori
Prolificitate 1 (nașteri gemelare foarte rare)
Greutatea la fătare 7 ndash 12 kg
Durata de alăptare 6 luni
Longevitate 18 ndash 20 ani
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3967
Biologia reproducţieiRaportul de sexe normal 11 pacircnă la 115
bull Dacă predomină ciutele (115 ndash 12) - icircnmulţire exagerată depăşireadensităţii scăderea greutăţii corporale a calităţii coarnelor prinparticiparea la icircmperechere şi a masculilor slabi
bull Dacă predomină taurii - lupte acerbe icircntre tauri icircn perioada de rutaccidente emigrare mai multe trofee
Maturitatea sexual ă - la femele 16 ndash 17 luni jumătate din ele restul la 28lunibull Masculii apţi pentru reproducţie la (4) 5 ndash 6 aniIcircmperecherea - icircn septembrie-octombrie (perioada bdquoboncănituluirdquo) cu
variaţii icircn funcţie de vreme Vremea călduroasă icircntacircrzie icircmperechereacea rece o gr
ăbe
şte
bull Se formează bdquogrupuri de goniţărdquo - un taur şi 2 ndash 7 ciute se adună icircnlocuri de boncănit parchete exploatate parchete icircn care plantaţia nu adepăşit icircnălţimea omului icircn poieni facircneţe pe teren plan Se recunoscdupă zgacircrieturile de pe pajişte icircn urma luptei cerbilor
bull Icircntre taurii rivali - uneori lupte acerbe terminate cu moartea unuia dintrerivali
bull Grupul de ciute - icircn apropierea taurului puternic asigură paza grupului(mănacircncă dar sunt atente la zgomot) taurul nefiind atent
bull animal de noapte şi de crepuscul inclusiv icircn perioada de rut(icircmperecherea noaptea) dar cacircnd reproducţia este icircn toi boncănitul
poate fi auzit şi toată ziua
Structura populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4067
p p ț
La populațiile icircn echilibru (adică icircn
care densitatea este aproape de
capacitatea portantă a mediului)
RS ==== 1 13
La populațiile icircn stare bună de
sănătate sunt bine reprezentate
clasele de tineret
O populație appenninică
Exemplu
SurseRegione Toscana 2000Gli ungulati delle Foreste Casentinesi
Proporția icircntre sexe (RS)
Proporția icircntre clasele de vacircrstă
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4167
Durata gesta ţ iei - 34 săptămacircni (8 frac12 luni)F ătarea - mai-iuniebull Grupul de ciute se desface ciutele gestante se retrag icircn locuri liniştite
pentru fătarebull Prolificitatea = 1 viţel la fătare foarte rar 2-3bull Viţelul protejat prin homocromie mirosul slab emanat icircn primele zile
nemişcat icircn caz de pericol ndash Se poate ridica icircşi urmează mama curacircnd după fătare alăturacircndu-se
cacircrdului la 2 săptămacircni ndash icircnţărcat la 2 luni ndash Rămacircne cu mama aproape 1 an pacircnă la următoarea perioadă de
fătareSporul anual la cerb icircn condiţiile ţării noastre = 40 ndash 50 (65 ndash 70 icircn Europa
Centrală)
Factori limitanți
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4267
Duşmani boli accidente
bull Răpitori
bullcel mai dăunător - lupul mai ales pe zăpadă cu crustă nu susţinegreutatea cerbului icirci icircngreunează mişcareabullcacircinii ciobăneşti hoinari pradă vițeii Cacircinii hoinari sălbăticiţi tind să icircnlocuiască lupul mai ales la viţeibullpagube mai reduse racircsul şi ursulbull Braconajul
bull Mortalitateabull creşte icircn iernile cu temperatură scăzută şi zăpadă cu crustă care icircmpiedică accesul la hrana de pe sol icircn iernile după toamnă fără fructificaţie la ghindă jirbullZăpezile abundente frigul icircn iunie - pierderi la viţei
bull Accidente - pericolul creşte cu sporirea circulaţieibull Boli - cerbul rezistentbullSe menţionează antraxul hipodermoza gălbeaza Cephenomia rufibarbis
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4367
Factori limitanți de origine naturală
Factori climatici
Icircn unele zone zăpada abundentă și prelungită este un factor
de mortalitate importantă
Icircn Apenini impactul acestui factor nu este cunoscut
Prădarea
Lupul vacircnacircnd icircn haită este capabil să prade chiar
exemplare de mari dimensiuni
Racircsul dacă este prezent exercită o prădare limitată asupra
vițeilor
Patologia Nu pare a fi cauză importantă a mortalității
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4467
Factori limitanți
Factori limitanți de origine antropică
TulburăriCerbul este extrem de sensibil la liniște perturbații cauzate
de prezența așezărilor omenești și de activități cum ar fi
turismul drumețiile vacircnătoarea etc
Cacircini fără stăpacircn
Pot reprezenta la nivel local cauze importante ale mortalității
al căror impact nu este precis cuantificabil icircn prezent icircn
special pentru țara noastră
Braconaj
Accidente cuvehicule auto
Mecanizareaagricolă
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4567
Competiția interspecifică
Căprior
Icircn unele cazuri populațiilor mari de cerb le corespunde o
densitate scăzută de căprior Icircn mod normal icircnsă
suprapunerea de nișă ecologică icircntre cele două specii estefoarte redusă
Lopătar
Introducerea lopătarului asupra unei populații de cerb dintr-o
zona icircmprejmuită poate avea impact grav ca de exemplu icircnregiunea italiană Bosco della Mesola
Mistreț
Nu există cazuri confirmate de interferență negativă icircntre
cerb și aceste două speciiMuflon
Factori limitanți
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4667
Etologie
bullSociabilitatea constituirea şi conducerea grupurilor
bullCerbul este animal sociabil (gregar) de toamna pacircnă primăvara
bull Cacircrdurile mixte de animale adulte grupuri de bdquogoni ţărdquo se formează numai icircnperioada boncănitului pentru o perioadă de 4 ndash 6 săptămacircni
bull Icircn restul anului se formează grupuri separate de tauri şi ciute
bullCiuta-mamă viţelul (viţeaua) ei şi juninca cu viţelul ei sau suliţarul din anulprecedent formează aşa-numitul grup de familie căruia după perioada deboncănit i se poate ataşa eventual şi cacircte un taur de 2 ndash 3 ani formacircnd grupul de
iarnă
bullMai multe cacircrduri mici se contopesc icircn unul mare icircn iernile grele icircn caz delipsuri primejdie cacircnd animalele sunt deranjate continuu
bull Taurii de la 3 ani icircn sus formează şi ei grupuri separate de iernat care se menţinşi icircn perioada creşterii coarnelor (aprilie-iulie)
bull Taurii bătracircni stau singuri eventual cacircte 2 ndash 3 cam de aceeaşi categorie
bullConstituirea grupului se face pentru ajutor reciproc semnalarea eventualelorprimejdii Cu cacirct sunt mai mulţi indivizi probabilitatea observării duşmanului estemai mare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4767
bull Grupurile de ciute şi viţei (suliţari juninci cerbi de 2 ndash 3 ani) suntconduse de cacircte o ciută cu viţel cu icircnsuşiri superioare de a sesiza pericolul şia lua iniţiativa indiferent de vacircrstă
bull Are un rol important icircn protecţia grupului şi alegerea locului de odihnăIcircmpuşcarea ei este interzisă deoarece viţelul orfan deşi tolerat de gruprămacircne icircn urmă cu dezvoltarea dacă supravieţuieşte (este lipsit de protecţiehrană conducere)bull Grupurile de tauri de vacircrstă mijlocie sunt conduse icircn general de cerbulcel mai puternic
bull Grupurile de cerbi bătracircni sunt conduse de cel mai puţin bătracircn
bull Sezonier animalele fac deplasări lungi uneori peste 10 km pentru iernare icircncondiţii mai favorabile sau icircn perioada icircmperecherilor masculii icircnvinşi
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4867
Boncănitul
Boncănitul semnalează acustic posesia haremuluiPuterea cu care este emis corelează cu condiția fizică a subiectului
Masculii mai ldquodebilirdquo icircși recunosc icircn general propria inferioritate și evită
confruntarea directă
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4967
Mersul icircn paralel
Marșul icircn paralel este oconfruntare rituală și precede
confruntarea directă dacircnd
masculului mai puțin prestant oultimă posibilitate de a evita lupta
Fiecare pretendent expuneceluilalt flancul propriu cu opostură ce pune icircn evidență
dezvoltarea coarnelor
Cei 2 masculi merg alăturați circa100 ndash 200 metri studiindu-se
reciproc
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5067
Lupta icircntre masculi
Confruntarea directă are loc numai icircntre masculi de conformație șiagresivitate egale și raprezintă soluția extremă pentru definirea raporturilor
de dominanță Pretendenții icircncrucișează
coarnele și incep o luptă de icircmpingere Icircn majoritatea cazurilor nu se produc consecințe crude
icircnvingătorul și icircnvinsul ies nevătămați din confruntare
Etologie
Cacirc d i f l l
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3667
bull Alimentaţiabull animal exclusiv erbivor
bull plante erbacee (64) frunze de arbori lujeri icircn creştere ciuperci altefructebull toamna se adăugă fructele arborilor de pădure cum ar fi ghinda şi jirulbull iarna plante erbacee rămase verzi frunze de mur vacircsc lujeri de plante
erbacee plante lemnoase muguri scoarţă de arbori licheni fructe de
scoruşi ghindă jir rădăcini frunze şi ierburi uscate plante agricole verzibull Spre deosebire de căprior nu este pretenţios la hranăbull Populează mai mult marginile pădurii cu arbori nu prea deşibull Hrana - mare influenţă icircn creşterea coarnelor cantităţi mari de fosfor şi
calciu icircn această
perioadă
bull Iarna perioada cea mai dificilă cacircnd zăpada icircmpiedică animalele să ajungă la sol unde se găsesc surse de hrană
bull Icircn lipsa altei hrane cerbii rod lujerii şi coaja arborilor - uneori pagube icircnsemnate
ndash se pot micşora prin administrarea de hrană complementară (facircnfrunzare furaje suculente ca tuberculi rădăcinoase concentrate) şi ndash culturi (ogoare) pentru vacircnat icircn poienile din păduri cu trifoi ovăz
napi varză furajeră sfeclă ameliorarea pajiştilor naturale etc
Alimentație
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3767
Alimentație
Exemplu de compoziție a dietei anuale a unui cerb
10 8
64
16
Fructe
bull ghindebull jirbull castane
bull Consumate icircn principal
icircn toamnă-iarnă
Plante arboricole
Lăstari muguri ramuri debullbrad argintiu
bullmolidbullfag
bullhellipConsumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante arbustive
Lăstari muguri ramuri de
bullrugi de murebullzmeurbullmătură verdebull
Consumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante erbacee
bull leguminoasebull graminee
bull hellipPredominante primăvarași vara dar consumate pe
tot parcursul anului
Ciclul vital și biologia reproducției
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3867
ș g p ț
Mascul Femela
Maturitate sexualăFiziologică 16 ndash 18 luni
Socială 7 ndash 8 ani 3 ani
Apogeul dezvoltării corporale 7 ani 4 ndash 5 ani
Durata gestației 234 ndash 238 zile
Ciclul estralDacă fertilizarea nu are loc ciclul estralse repetă la intervale de 18 zile pacircnă la
de 8 ori
Prolificitate 1 (nașteri gemelare foarte rare)
Greutatea la fătare 7 ndash 12 kg
Durata de alăptare 6 luni
Longevitate 18 ndash 20 ani
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3967
Biologia reproducţieiRaportul de sexe normal 11 pacircnă la 115
bull Dacă predomină ciutele (115 ndash 12) - icircnmulţire exagerată depăşireadensităţii scăderea greutăţii corporale a calităţii coarnelor prinparticiparea la icircmperechere şi a masculilor slabi
bull Dacă predomină taurii - lupte acerbe icircntre tauri icircn perioada de rutaccidente emigrare mai multe trofee
Maturitatea sexual ă - la femele 16 ndash 17 luni jumătate din ele restul la 28lunibull Masculii apţi pentru reproducţie la (4) 5 ndash 6 aniIcircmperecherea - icircn septembrie-octombrie (perioada bdquoboncănituluirdquo) cu
variaţii icircn funcţie de vreme Vremea călduroasă icircntacircrzie icircmperechereacea rece o gr
ăbe
şte
bull Se formează bdquogrupuri de goniţărdquo - un taur şi 2 ndash 7 ciute se adună icircnlocuri de boncănit parchete exploatate parchete icircn care plantaţia nu adepăşit icircnălţimea omului icircn poieni facircneţe pe teren plan Se recunoscdupă zgacircrieturile de pe pajişte icircn urma luptei cerbilor
bull Icircntre taurii rivali - uneori lupte acerbe terminate cu moartea unuia dintrerivali
bull Grupul de ciute - icircn apropierea taurului puternic asigură paza grupului(mănacircncă dar sunt atente la zgomot) taurul nefiind atent
bull animal de noapte şi de crepuscul inclusiv icircn perioada de rut(icircmperecherea noaptea) dar cacircnd reproducţia este icircn toi boncănitul
poate fi auzit şi toată ziua
Structura populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4067
p p ț
La populațiile icircn echilibru (adică icircn
care densitatea este aproape de
capacitatea portantă a mediului)
RS ==== 1 13
La populațiile icircn stare bună de
sănătate sunt bine reprezentate
clasele de tineret
O populație appenninică
Exemplu
SurseRegione Toscana 2000Gli ungulati delle Foreste Casentinesi
Proporția icircntre sexe (RS)
Proporția icircntre clasele de vacircrstă
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4167
Durata gesta ţ iei - 34 săptămacircni (8 frac12 luni)F ătarea - mai-iuniebull Grupul de ciute se desface ciutele gestante se retrag icircn locuri liniştite
pentru fătarebull Prolificitatea = 1 viţel la fătare foarte rar 2-3bull Viţelul protejat prin homocromie mirosul slab emanat icircn primele zile
nemişcat icircn caz de pericol ndash Se poate ridica icircşi urmează mama curacircnd după fătare alăturacircndu-se
cacircrdului la 2 săptămacircni ndash icircnţărcat la 2 luni ndash Rămacircne cu mama aproape 1 an pacircnă la următoarea perioadă de
fătareSporul anual la cerb icircn condiţiile ţării noastre = 40 ndash 50 (65 ndash 70 icircn Europa
Centrală)
Factori limitanți
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4267
Duşmani boli accidente
bull Răpitori
bullcel mai dăunător - lupul mai ales pe zăpadă cu crustă nu susţinegreutatea cerbului icirci icircngreunează mişcareabullcacircinii ciobăneşti hoinari pradă vițeii Cacircinii hoinari sălbăticiţi tind să icircnlocuiască lupul mai ales la viţeibullpagube mai reduse racircsul şi ursulbull Braconajul
bull Mortalitateabull creşte icircn iernile cu temperatură scăzută şi zăpadă cu crustă care icircmpiedică accesul la hrana de pe sol icircn iernile după toamnă fără fructificaţie la ghindă jirbullZăpezile abundente frigul icircn iunie - pierderi la viţei
bull Accidente - pericolul creşte cu sporirea circulaţieibull Boli - cerbul rezistentbullSe menţionează antraxul hipodermoza gălbeaza Cephenomia rufibarbis
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4367
Factori limitanți de origine naturală
Factori climatici
Icircn unele zone zăpada abundentă și prelungită este un factor
de mortalitate importantă
Icircn Apenini impactul acestui factor nu este cunoscut
Prădarea
Lupul vacircnacircnd icircn haită este capabil să prade chiar
exemplare de mari dimensiuni
Racircsul dacă este prezent exercită o prădare limitată asupra
vițeilor
Patologia Nu pare a fi cauză importantă a mortalității
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4467
Factori limitanți
Factori limitanți de origine antropică
TulburăriCerbul este extrem de sensibil la liniște perturbații cauzate
de prezența așezărilor omenești și de activități cum ar fi
turismul drumețiile vacircnătoarea etc
Cacircini fără stăpacircn
Pot reprezenta la nivel local cauze importante ale mortalității
al căror impact nu este precis cuantificabil icircn prezent icircn
special pentru țara noastră
Braconaj
Accidente cuvehicule auto
Mecanizareaagricolă
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4567
Competiția interspecifică
Căprior
Icircn unele cazuri populațiilor mari de cerb le corespunde o
densitate scăzută de căprior Icircn mod normal icircnsă
suprapunerea de nișă ecologică icircntre cele două specii estefoarte redusă
Lopătar
Introducerea lopătarului asupra unei populații de cerb dintr-o
zona icircmprejmuită poate avea impact grav ca de exemplu icircnregiunea italiană Bosco della Mesola
Mistreț
Nu există cazuri confirmate de interferență negativă icircntre
cerb și aceste două speciiMuflon
Factori limitanți
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4667
Etologie
bullSociabilitatea constituirea şi conducerea grupurilor
bullCerbul este animal sociabil (gregar) de toamna pacircnă primăvara
bull Cacircrdurile mixte de animale adulte grupuri de bdquogoni ţărdquo se formează numai icircnperioada boncănitului pentru o perioadă de 4 ndash 6 săptămacircni
bull Icircn restul anului se formează grupuri separate de tauri şi ciute
bullCiuta-mamă viţelul (viţeaua) ei şi juninca cu viţelul ei sau suliţarul din anulprecedent formează aşa-numitul grup de familie căruia după perioada deboncănit i se poate ataşa eventual şi cacircte un taur de 2 ndash 3 ani formacircnd grupul de
iarnă
bullMai multe cacircrduri mici se contopesc icircn unul mare icircn iernile grele icircn caz delipsuri primejdie cacircnd animalele sunt deranjate continuu
bull Taurii de la 3 ani icircn sus formează şi ei grupuri separate de iernat care se menţinşi icircn perioada creşterii coarnelor (aprilie-iulie)
bull Taurii bătracircni stau singuri eventual cacircte 2 ndash 3 cam de aceeaşi categorie
bullConstituirea grupului se face pentru ajutor reciproc semnalarea eventualelorprimejdii Cu cacirct sunt mai mulţi indivizi probabilitatea observării duşmanului estemai mare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4767
bull Grupurile de ciute şi viţei (suliţari juninci cerbi de 2 ndash 3 ani) suntconduse de cacircte o ciută cu viţel cu icircnsuşiri superioare de a sesiza pericolul şia lua iniţiativa indiferent de vacircrstă
bull Are un rol important icircn protecţia grupului şi alegerea locului de odihnăIcircmpuşcarea ei este interzisă deoarece viţelul orfan deşi tolerat de gruprămacircne icircn urmă cu dezvoltarea dacă supravieţuieşte (este lipsit de protecţiehrană conducere)bull Grupurile de tauri de vacircrstă mijlocie sunt conduse icircn general de cerbulcel mai puternic
bull Grupurile de cerbi bătracircni sunt conduse de cel mai puţin bătracircn
bull Sezonier animalele fac deplasări lungi uneori peste 10 km pentru iernare icircncondiţii mai favorabile sau icircn perioada icircmperecherilor masculii icircnvinşi
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4867
Boncănitul
Boncănitul semnalează acustic posesia haremuluiPuterea cu care este emis corelează cu condiția fizică a subiectului
Masculii mai ldquodebilirdquo icircși recunosc icircn general propria inferioritate și evită
confruntarea directă
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4967
Mersul icircn paralel
Marșul icircn paralel este oconfruntare rituală și precede
confruntarea directă dacircnd
masculului mai puțin prestant oultimă posibilitate de a evita lupta
Fiecare pretendent expuneceluilalt flancul propriu cu opostură ce pune icircn evidență
dezvoltarea coarnelor
Cei 2 masculi merg alăturați circa100 ndash 200 metri studiindu-se
reciproc
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5067
Lupta icircntre masculi
Confruntarea directă are loc numai icircntre masculi de conformație șiagresivitate egale și raprezintă soluția extremă pentru definirea raporturilor
de dominanță Pretendenții icircncrucișează
coarnele și incep o luptă de icircmpingere Icircn majoritatea cazurilor nu se produc consecințe crude
icircnvingătorul și icircnvinsul ies nevătămați din confruntare
Etologie
Cacirc d i f l l
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3767
Alimentație
Exemplu de compoziție a dietei anuale a unui cerb
10 8
64
16
Fructe
bull ghindebull jirbull castane
bull Consumate icircn principal
icircn toamnă-iarnă
Plante arboricole
Lăstari muguri ramuri debullbrad argintiu
bullmolidbullfag
bullhellipConsumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante arbustive
Lăstari muguri ramuri de
bullrugi de murebullzmeurbullmătură verdebull
Consumate icircn principal icircn
timpul iernii
Plante erbacee
bull leguminoasebull graminee
bull hellipPredominante primăvarași vara dar consumate pe
tot parcursul anului
Ciclul vital și biologia reproducției
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3867
ș g p ț
Mascul Femela
Maturitate sexualăFiziologică 16 ndash 18 luni
Socială 7 ndash 8 ani 3 ani
Apogeul dezvoltării corporale 7 ani 4 ndash 5 ani
Durata gestației 234 ndash 238 zile
Ciclul estralDacă fertilizarea nu are loc ciclul estralse repetă la intervale de 18 zile pacircnă la
de 8 ori
Prolificitate 1 (nașteri gemelare foarte rare)
Greutatea la fătare 7 ndash 12 kg
Durata de alăptare 6 luni
Longevitate 18 ndash 20 ani
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3967
Biologia reproducţieiRaportul de sexe normal 11 pacircnă la 115
bull Dacă predomină ciutele (115 ndash 12) - icircnmulţire exagerată depăşireadensităţii scăderea greutăţii corporale a calităţii coarnelor prinparticiparea la icircmperechere şi a masculilor slabi
bull Dacă predomină taurii - lupte acerbe icircntre tauri icircn perioada de rutaccidente emigrare mai multe trofee
Maturitatea sexual ă - la femele 16 ndash 17 luni jumătate din ele restul la 28lunibull Masculii apţi pentru reproducţie la (4) 5 ndash 6 aniIcircmperecherea - icircn septembrie-octombrie (perioada bdquoboncănituluirdquo) cu
variaţii icircn funcţie de vreme Vremea călduroasă icircntacircrzie icircmperechereacea rece o gr
ăbe
şte
bull Se formează bdquogrupuri de goniţărdquo - un taur şi 2 ndash 7 ciute se adună icircnlocuri de boncănit parchete exploatate parchete icircn care plantaţia nu adepăşit icircnălţimea omului icircn poieni facircneţe pe teren plan Se recunoscdupă zgacircrieturile de pe pajişte icircn urma luptei cerbilor
bull Icircntre taurii rivali - uneori lupte acerbe terminate cu moartea unuia dintrerivali
bull Grupul de ciute - icircn apropierea taurului puternic asigură paza grupului(mănacircncă dar sunt atente la zgomot) taurul nefiind atent
bull animal de noapte şi de crepuscul inclusiv icircn perioada de rut(icircmperecherea noaptea) dar cacircnd reproducţia este icircn toi boncănitul
poate fi auzit şi toată ziua
Structura populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4067
p p ț
La populațiile icircn echilibru (adică icircn
care densitatea este aproape de
capacitatea portantă a mediului)
RS ==== 1 13
La populațiile icircn stare bună de
sănătate sunt bine reprezentate
clasele de tineret
O populație appenninică
Exemplu
SurseRegione Toscana 2000Gli ungulati delle Foreste Casentinesi
Proporția icircntre sexe (RS)
Proporția icircntre clasele de vacircrstă
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4167
Durata gesta ţ iei - 34 săptămacircni (8 frac12 luni)F ătarea - mai-iuniebull Grupul de ciute se desface ciutele gestante se retrag icircn locuri liniştite
pentru fătarebull Prolificitatea = 1 viţel la fătare foarte rar 2-3bull Viţelul protejat prin homocromie mirosul slab emanat icircn primele zile
nemişcat icircn caz de pericol ndash Se poate ridica icircşi urmează mama curacircnd după fătare alăturacircndu-se
cacircrdului la 2 săptămacircni ndash icircnţărcat la 2 luni ndash Rămacircne cu mama aproape 1 an pacircnă la următoarea perioadă de
fătareSporul anual la cerb icircn condiţiile ţării noastre = 40 ndash 50 (65 ndash 70 icircn Europa
Centrală)
Factori limitanți
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4267
Duşmani boli accidente
bull Răpitori
bullcel mai dăunător - lupul mai ales pe zăpadă cu crustă nu susţinegreutatea cerbului icirci icircngreunează mişcareabullcacircinii ciobăneşti hoinari pradă vițeii Cacircinii hoinari sălbăticiţi tind să icircnlocuiască lupul mai ales la viţeibullpagube mai reduse racircsul şi ursulbull Braconajul
bull Mortalitateabull creşte icircn iernile cu temperatură scăzută şi zăpadă cu crustă care icircmpiedică accesul la hrana de pe sol icircn iernile după toamnă fără fructificaţie la ghindă jirbullZăpezile abundente frigul icircn iunie - pierderi la viţei
bull Accidente - pericolul creşte cu sporirea circulaţieibull Boli - cerbul rezistentbullSe menţionează antraxul hipodermoza gălbeaza Cephenomia rufibarbis
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4367
Factori limitanți de origine naturală
Factori climatici
Icircn unele zone zăpada abundentă și prelungită este un factor
de mortalitate importantă
Icircn Apenini impactul acestui factor nu este cunoscut
Prădarea
Lupul vacircnacircnd icircn haită este capabil să prade chiar
exemplare de mari dimensiuni
Racircsul dacă este prezent exercită o prădare limitată asupra
vițeilor
Patologia Nu pare a fi cauză importantă a mortalității
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4467
Factori limitanți
Factori limitanți de origine antropică
TulburăriCerbul este extrem de sensibil la liniște perturbații cauzate
de prezența așezărilor omenești și de activități cum ar fi
turismul drumețiile vacircnătoarea etc
Cacircini fără stăpacircn
Pot reprezenta la nivel local cauze importante ale mortalității
al căror impact nu este precis cuantificabil icircn prezent icircn
special pentru țara noastră
Braconaj
Accidente cuvehicule auto
Mecanizareaagricolă
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4567
Competiția interspecifică
Căprior
Icircn unele cazuri populațiilor mari de cerb le corespunde o
densitate scăzută de căprior Icircn mod normal icircnsă
suprapunerea de nișă ecologică icircntre cele două specii estefoarte redusă
Lopătar
Introducerea lopătarului asupra unei populații de cerb dintr-o
zona icircmprejmuită poate avea impact grav ca de exemplu icircnregiunea italiană Bosco della Mesola
Mistreț
Nu există cazuri confirmate de interferență negativă icircntre
cerb și aceste două speciiMuflon
Factori limitanți
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4667
Etologie
bullSociabilitatea constituirea şi conducerea grupurilor
bullCerbul este animal sociabil (gregar) de toamna pacircnă primăvara
bull Cacircrdurile mixte de animale adulte grupuri de bdquogoni ţărdquo se formează numai icircnperioada boncănitului pentru o perioadă de 4 ndash 6 săptămacircni
bull Icircn restul anului se formează grupuri separate de tauri şi ciute
bullCiuta-mamă viţelul (viţeaua) ei şi juninca cu viţelul ei sau suliţarul din anulprecedent formează aşa-numitul grup de familie căruia după perioada deboncănit i se poate ataşa eventual şi cacircte un taur de 2 ndash 3 ani formacircnd grupul de
iarnă
bullMai multe cacircrduri mici se contopesc icircn unul mare icircn iernile grele icircn caz delipsuri primejdie cacircnd animalele sunt deranjate continuu
bull Taurii de la 3 ani icircn sus formează şi ei grupuri separate de iernat care se menţinşi icircn perioada creşterii coarnelor (aprilie-iulie)
bull Taurii bătracircni stau singuri eventual cacircte 2 ndash 3 cam de aceeaşi categorie
bullConstituirea grupului se face pentru ajutor reciproc semnalarea eventualelorprimejdii Cu cacirct sunt mai mulţi indivizi probabilitatea observării duşmanului estemai mare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4767
bull Grupurile de ciute şi viţei (suliţari juninci cerbi de 2 ndash 3 ani) suntconduse de cacircte o ciută cu viţel cu icircnsuşiri superioare de a sesiza pericolul şia lua iniţiativa indiferent de vacircrstă
bull Are un rol important icircn protecţia grupului şi alegerea locului de odihnăIcircmpuşcarea ei este interzisă deoarece viţelul orfan deşi tolerat de gruprămacircne icircn urmă cu dezvoltarea dacă supravieţuieşte (este lipsit de protecţiehrană conducere)bull Grupurile de tauri de vacircrstă mijlocie sunt conduse icircn general de cerbulcel mai puternic
bull Grupurile de cerbi bătracircni sunt conduse de cel mai puţin bătracircn
bull Sezonier animalele fac deplasări lungi uneori peste 10 km pentru iernare icircncondiţii mai favorabile sau icircn perioada icircmperecherilor masculii icircnvinşi
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4867
Boncănitul
Boncănitul semnalează acustic posesia haremuluiPuterea cu care este emis corelează cu condiția fizică a subiectului
Masculii mai ldquodebilirdquo icircși recunosc icircn general propria inferioritate și evită
confruntarea directă
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4967
Mersul icircn paralel
Marșul icircn paralel este oconfruntare rituală și precede
confruntarea directă dacircnd
masculului mai puțin prestant oultimă posibilitate de a evita lupta
Fiecare pretendent expuneceluilalt flancul propriu cu opostură ce pune icircn evidență
dezvoltarea coarnelor
Cei 2 masculi merg alăturați circa100 ndash 200 metri studiindu-se
reciproc
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5067
Lupta icircntre masculi
Confruntarea directă are loc numai icircntre masculi de conformație șiagresivitate egale și raprezintă soluția extremă pentru definirea raporturilor
de dominanță Pretendenții icircncrucișează
coarnele și incep o luptă de icircmpingere Icircn majoritatea cazurilor nu se produc consecințe crude
icircnvingătorul și icircnvinsul ies nevătămați din confruntare
Etologie
Cacirc d i f l l
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3867
ș g p ț
Mascul Femela
Maturitate sexualăFiziologică 16 ndash 18 luni
Socială 7 ndash 8 ani 3 ani
Apogeul dezvoltării corporale 7 ani 4 ndash 5 ani
Durata gestației 234 ndash 238 zile
Ciclul estralDacă fertilizarea nu are loc ciclul estralse repetă la intervale de 18 zile pacircnă la
de 8 ori
Prolificitate 1 (nașteri gemelare foarte rare)
Greutatea la fătare 7 ndash 12 kg
Durata de alăptare 6 luni
Longevitate 18 ndash 20 ani
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3967
Biologia reproducţieiRaportul de sexe normal 11 pacircnă la 115
bull Dacă predomină ciutele (115 ndash 12) - icircnmulţire exagerată depăşireadensităţii scăderea greutăţii corporale a calităţii coarnelor prinparticiparea la icircmperechere şi a masculilor slabi
bull Dacă predomină taurii - lupte acerbe icircntre tauri icircn perioada de rutaccidente emigrare mai multe trofee
Maturitatea sexual ă - la femele 16 ndash 17 luni jumătate din ele restul la 28lunibull Masculii apţi pentru reproducţie la (4) 5 ndash 6 aniIcircmperecherea - icircn septembrie-octombrie (perioada bdquoboncănituluirdquo) cu
variaţii icircn funcţie de vreme Vremea călduroasă icircntacircrzie icircmperechereacea rece o gr
ăbe
şte
bull Se formează bdquogrupuri de goniţărdquo - un taur şi 2 ndash 7 ciute se adună icircnlocuri de boncănit parchete exploatate parchete icircn care plantaţia nu adepăşit icircnălţimea omului icircn poieni facircneţe pe teren plan Se recunoscdupă zgacircrieturile de pe pajişte icircn urma luptei cerbilor
bull Icircntre taurii rivali - uneori lupte acerbe terminate cu moartea unuia dintrerivali
bull Grupul de ciute - icircn apropierea taurului puternic asigură paza grupului(mănacircncă dar sunt atente la zgomot) taurul nefiind atent
bull animal de noapte şi de crepuscul inclusiv icircn perioada de rut(icircmperecherea noaptea) dar cacircnd reproducţia este icircn toi boncănitul
poate fi auzit şi toată ziua
Structura populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4067
p p ț
La populațiile icircn echilibru (adică icircn
care densitatea este aproape de
capacitatea portantă a mediului)
RS ==== 1 13
La populațiile icircn stare bună de
sănătate sunt bine reprezentate
clasele de tineret
O populație appenninică
Exemplu
SurseRegione Toscana 2000Gli ungulati delle Foreste Casentinesi
Proporția icircntre sexe (RS)
Proporția icircntre clasele de vacircrstă
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4167
Durata gesta ţ iei - 34 săptămacircni (8 frac12 luni)F ătarea - mai-iuniebull Grupul de ciute se desface ciutele gestante se retrag icircn locuri liniştite
pentru fătarebull Prolificitatea = 1 viţel la fătare foarte rar 2-3bull Viţelul protejat prin homocromie mirosul slab emanat icircn primele zile
nemişcat icircn caz de pericol ndash Se poate ridica icircşi urmează mama curacircnd după fătare alăturacircndu-se
cacircrdului la 2 săptămacircni ndash icircnţărcat la 2 luni ndash Rămacircne cu mama aproape 1 an pacircnă la următoarea perioadă de
fătareSporul anual la cerb icircn condiţiile ţării noastre = 40 ndash 50 (65 ndash 70 icircn Europa
Centrală)
Factori limitanți
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4267
Duşmani boli accidente
bull Răpitori
bullcel mai dăunător - lupul mai ales pe zăpadă cu crustă nu susţinegreutatea cerbului icirci icircngreunează mişcareabullcacircinii ciobăneşti hoinari pradă vițeii Cacircinii hoinari sălbăticiţi tind să icircnlocuiască lupul mai ales la viţeibullpagube mai reduse racircsul şi ursulbull Braconajul
bull Mortalitateabull creşte icircn iernile cu temperatură scăzută şi zăpadă cu crustă care icircmpiedică accesul la hrana de pe sol icircn iernile după toamnă fără fructificaţie la ghindă jirbullZăpezile abundente frigul icircn iunie - pierderi la viţei
bull Accidente - pericolul creşte cu sporirea circulaţieibull Boli - cerbul rezistentbullSe menţionează antraxul hipodermoza gălbeaza Cephenomia rufibarbis
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4367
Factori limitanți de origine naturală
Factori climatici
Icircn unele zone zăpada abundentă și prelungită este un factor
de mortalitate importantă
Icircn Apenini impactul acestui factor nu este cunoscut
Prădarea
Lupul vacircnacircnd icircn haită este capabil să prade chiar
exemplare de mari dimensiuni
Racircsul dacă este prezent exercită o prădare limitată asupra
vițeilor
Patologia Nu pare a fi cauză importantă a mortalității
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4467
Factori limitanți
Factori limitanți de origine antropică
TulburăriCerbul este extrem de sensibil la liniște perturbații cauzate
de prezența așezărilor omenești și de activități cum ar fi
turismul drumețiile vacircnătoarea etc
Cacircini fără stăpacircn
Pot reprezenta la nivel local cauze importante ale mortalității
al căror impact nu este precis cuantificabil icircn prezent icircn
special pentru țara noastră
Braconaj
Accidente cuvehicule auto
Mecanizareaagricolă
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4567
Competiția interspecifică
Căprior
Icircn unele cazuri populațiilor mari de cerb le corespunde o
densitate scăzută de căprior Icircn mod normal icircnsă
suprapunerea de nișă ecologică icircntre cele două specii estefoarte redusă
Lopătar
Introducerea lopătarului asupra unei populații de cerb dintr-o
zona icircmprejmuită poate avea impact grav ca de exemplu icircnregiunea italiană Bosco della Mesola
Mistreț
Nu există cazuri confirmate de interferență negativă icircntre
cerb și aceste două speciiMuflon
Factori limitanți
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4667
Etologie
bullSociabilitatea constituirea şi conducerea grupurilor
bullCerbul este animal sociabil (gregar) de toamna pacircnă primăvara
bull Cacircrdurile mixte de animale adulte grupuri de bdquogoni ţărdquo se formează numai icircnperioada boncănitului pentru o perioadă de 4 ndash 6 săptămacircni
bull Icircn restul anului se formează grupuri separate de tauri şi ciute
bullCiuta-mamă viţelul (viţeaua) ei şi juninca cu viţelul ei sau suliţarul din anulprecedent formează aşa-numitul grup de familie căruia după perioada deboncănit i se poate ataşa eventual şi cacircte un taur de 2 ndash 3 ani formacircnd grupul de
iarnă
bullMai multe cacircrduri mici se contopesc icircn unul mare icircn iernile grele icircn caz delipsuri primejdie cacircnd animalele sunt deranjate continuu
bull Taurii de la 3 ani icircn sus formează şi ei grupuri separate de iernat care se menţinşi icircn perioada creşterii coarnelor (aprilie-iulie)
bull Taurii bătracircni stau singuri eventual cacircte 2 ndash 3 cam de aceeaşi categorie
bullConstituirea grupului se face pentru ajutor reciproc semnalarea eventualelorprimejdii Cu cacirct sunt mai mulţi indivizi probabilitatea observării duşmanului estemai mare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4767
bull Grupurile de ciute şi viţei (suliţari juninci cerbi de 2 ndash 3 ani) suntconduse de cacircte o ciută cu viţel cu icircnsuşiri superioare de a sesiza pericolul şia lua iniţiativa indiferent de vacircrstă
bull Are un rol important icircn protecţia grupului şi alegerea locului de odihnăIcircmpuşcarea ei este interzisă deoarece viţelul orfan deşi tolerat de gruprămacircne icircn urmă cu dezvoltarea dacă supravieţuieşte (este lipsit de protecţiehrană conducere)bull Grupurile de tauri de vacircrstă mijlocie sunt conduse icircn general de cerbulcel mai puternic
bull Grupurile de cerbi bătracircni sunt conduse de cel mai puţin bătracircn
bull Sezonier animalele fac deplasări lungi uneori peste 10 km pentru iernare icircncondiţii mai favorabile sau icircn perioada icircmperecherilor masculii icircnvinşi
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4867
Boncănitul
Boncănitul semnalează acustic posesia haremuluiPuterea cu care este emis corelează cu condiția fizică a subiectului
Masculii mai ldquodebilirdquo icircși recunosc icircn general propria inferioritate și evită
confruntarea directă
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4967
Mersul icircn paralel
Marșul icircn paralel este oconfruntare rituală și precede
confruntarea directă dacircnd
masculului mai puțin prestant oultimă posibilitate de a evita lupta
Fiecare pretendent expuneceluilalt flancul propriu cu opostură ce pune icircn evidență
dezvoltarea coarnelor
Cei 2 masculi merg alăturați circa100 ndash 200 metri studiindu-se
reciproc
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5067
Lupta icircntre masculi
Confruntarea directă are loc numai icircntre masculi de conformație șiagresivitate egale și raprezintă soluția extremă pentru definirea raporturilor
de dominanță Pretendenții icircncrucișează
coarnele și incep o luptă de icircmpingere Icircn majoritatea cazurilor nu se produc consecințe crude
icircnvingătorul și icircnvinsul ies nevătămați din confruntare
Etologie
Cacirc d i f l l
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 3967
Biologia reproducţieiRaportul de sexe normal 11 pacircnă la 115
bull Dacă predomină ciutele (115 ndash 12) - icircnmulţire exagerată depăşireadensităţii scăderea greutăţii corporale a calităţii coarnelor prinparticiparea la icircmperechere şi a masculilor slabi
bull Dacă predomină taurii - lupte acerbe icircntre tauri icircn perioada de rutaccidente emigrare mai multe trofee
Maturitatea sexual ă - la femele 16 ndash 17 luni jumătate din ele restul la 28lunibull Masculii apţi pentru reproducţie la (4) 5 ndash 6 aniIcircmperecherea - icircn septembrie-octombrie (perioada bdquoboncănituluirdquo) cu
variaţii icircn funcţie de vreme Vremea călduroasă icircntacircrzie icircmperechereacea rece o gr
ăbe
şte
bull Se formează bdquogrupuri de goniţărdquo - un taur şi 2 ndash 7 ciute se adună icircnlocuri de boncănit parchete exploatate parchete icircn care plantaţia nu adepăşit icircnălţimea omului icircn poieni facircneţe pe teren plan Se recunoscdupă zgacircrieturile de pe pajişte icircn urma luptei cerbilor
bull Icircntre taurii rivali - uneori lupte acerbe terminate cu moartea unuia dintrerivali
bull Grupul de ciute - icircn apropierea taurului puternic asigură paza grupului(mănacircncă dar sunt atente la zgomot) taurul nefiind atent
bull animal de noapte şi de crepuscul inclusiv icircn perioada de rut(icircmperecherea noaptea) dar cacircnd reproducţia este icircn toi boncănitul
poate fi auzit şi toată ziua
Structura populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4067
p p ț
La populațiile icircn echilibru (adică icircn
care densitatea este aproape de
capacitatea portantă a mediului)
RS ==== 1 13
La populațiile icircn stare bună de
sănătate sunt bine reprezentate
clasele de tineret
O populație appenninică
Exemplu
SurseRegione Toscana 2000Gli ungulati delle Foreste Casentinesi
Proporția icircntre sexe (RS)
Proporția icircntre clasele de vacircrstă
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4167
Durata gesta ţ iei - 34 săptămacircni (8 frac12 luni)F ătarea - mai-iuniebull Grupul de ciute se desface ciutele gestante se retrag icircn locuri liniştite
pentru fătarebull Prolificitatea = 1 viţel la fătare foarte rar 2-3bull Viţelul protejat prin homocromie mirosul slab emanat icircn primele zile
nemişcat icircn caz de pericol ndash Se poate ridica icircşi urmează mama curacircnd după fătare alăturacircndu-se
cacircrdului la 2 săptămacircni ndash icircnţărcat la 2 luni ndash Rămacircne cu mama aproape 1 an pacircnă la următoarea perioadă de
fătareSporul anual la cerb icircn condiţiile ţării noastre = 40 ndash 50 (65 ndash 70 icircn Europa
Centrală)
Factori limitanți
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4267
Duşmani boli accidente
bull Răpitori
bullcel mai dăunător - lupul mai ales pe zăpadă cu crustă nu susţinegreutatea cerbului icirci icircngreunează mişcareabullcacircinii ciobăneşti hoinari pradă vițeii Cacircinii hoinari sălbăticiţi tind să icircnlocuiască lupul mai ales la viţeibullpagube mai reduse racircsul şi ursulbull Braconajul
bull Mortalitateabull creşte icircn iernile cu temperatură scăzută şi zăpadă cu crustă care icircmpiedică accesul la hrana de pe sol icircn iernile după toamnă fără fructificaţie la ghindă jirbullZăpezile abundente frigul icircn iunie - pierderi la viţei
bull Accidente - pericolul creşte cu sporirea circulaţieibull Boli - cerbul rezistentbullSe menţionează antraxul hipodermoza gălbeaza Cephenomia rufibarbis
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4367
Factori limitanți de origine naturală
Factori climatici
Icircn unele zone zăpada abundentă și prelungită este un factor
de mortalitate importantă
Icircn Apenini impactul acestui factor nu este cunoscut
Prădarea
Lupul vacircnacircnd icircn haită este capabil să prade chiar
exemplare de mari dimensiuni
Racircsul dacă este prezent exercită o prădare limitată asupra
vițeilor
Patologia Nu pare a fi cauză importantă a mortalității
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4467
Factori limitanți
Factori limitanți de origine antropică
TulburăriCerbul este extrem de sensibil la liniște perturbații cauzate
de prezența așezărilor omenești și de activități cum ar fi
turismul drumețiile vacircnătoarea etc
Cacircini fără stăpacircn
Pot reprezenta la nivel local cauze importante ale mortalității
al căror impact nu este precis cuantificabil icircn prezent icircn
special pentru țara noastră
Braconaj
Accidente cuvehicule auto
Mecanizareaagricolă
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4567
Competiția interspecifică
Căprior
Icircn unele cazuri populațiilor mari de cerb le corespunde o
densitate scăzută de căprior Icircn mod normal icircnsă
suprapunerea de nișă ecologică icircntre cele două specii estefoarte redusă
Lopătar
Introducerea lopătarului asupra unei populații de cerb dintr-o
zona icircmprejmuită poate avea impact grav ca de exemplu icircnregiunea italiană Bosco della Mesola
Mistreț
Nu există cazuri confirmate de interferență negativă icircntre
cerb și aceste două speciiMuflon
Factori limitanți
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4667
Etologie
bullSociabilitatea constituirea şi conducerea grupurilor
bullCerbul este animal sociabil (gregar) de toamna pacircnă primăvara
bull Cacircrdurile mixte de animale adulte grupuri de bdquogoni ţărdquo se formează numai icircnperioada boncănitului pentru o perioadă de 4 ndash 6 săptămacircni
bull Icircn restul anului se formează grupuri separate de tauri şi ciute
bullCiuta-mamă viţelul (viţeaua) ei şi juninca cu viţelul ei sau suliţarul din anulprecedent formează aşa-numitul grup de familie căruia după perioada deboncănit i se poate ataşa eventual şi cacircte un taur de 2 ndash 3 ani formacircnd grupul de
iarnă
bullMai multe cacircrduri mici se contopesc icircn unul mare icircn iernile grele icircn caz delipsuri primejdie cacircnd animalele sunt deranjate continuu
bull Taurii de la 3 ani icircn sus formează şi ei grupuri separate de iernat care se menţinşi icircn perioada creşterii coarnelor (aprilie-iulie)
bull Taurii bătracircni stau singuri eventual cacircte 2 ndash 3 cam de aceeaşi categorie
bullConstituirea grupului se face pentru ajutor reciproc semnalarea eventualelorprimejdii Cu cacirct sunt mai mulţi indivizi probabilitatea observării duşmanului estemai mare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4767
bull Grupurile de ciute şi viţei (suliţari juninci cerbi de 2 ndash 3 ani) suntconduse de cacircte o ciută cu viţel cu icircnsuşiri superioare de a sesiza pericolul şia lua iniţiativa indiferent de vacircrstă
bull Are un rol important icircn protecţia grupului şi alegerea locului de odihnăIcircmpuşcarea ei este interzisă deoarece viţelul orfan deşi tolerat de gruprămacircne icircn urmă cu dezvoltarea dacă supravieţuieşte (este lipsit de protecţiehrană conducere)bull Grupurile de tauri de vacircrstă mijlocie sunt conduse icircn general de cerbulcel mai puternic
bull Grupurile de cerbi bătracircni sunt conduse de cel mai puţin bătracircn
bull Sezonier animalele fac deplasări lungi uneori peste 10 km pentru iernare icircncondiţii mai favorabile sau icircn perioada icircmperecherilor masculii icircnvinşi
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4867
Boncănitul
Boncănitul semnalează acustic posesia haremuluiPuterea cu care este emis corelează cu condiția fizică a subiectului
Masculii mai ldquodebilirdquo icircși recunosc icircn general propria inferioritate și evită
confruntarea directă
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4967
Mersul icircn paralel
Marșul icircn paralel este oconfruntare rituală și precede
confruntarea directă dacircnd
masculului mai puțin prestant oultimă posibilitate de a evita lupta
Fiecare pretendent expuneceluilalt flancul propriu cu opostură ce pune icircn evidență
dezvoltarea coarnelor
Cei 2 masculi merg alăturați circa100 ndash 200 metri studiindu-se
reciproc
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5067
Lupta icircntre masculi
Confruntarea directă are loc numai icircntre masculi de conformație șiagresivitate egale și raprezintă soluția extremă pentru definirea raporturilor
de dominanță Pretendenții icircncrucișează
coarnele și incep o luptă de icircmpingere Icircn majoritatea cazurilor nu se produc consecințe crude
icircnvingătorul și icircnvinsul ies nevătămați din confruntare
Etologie
Cacirc d i f l l
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4067
p p ț
La populațiile icircn echilibru (adică icircn
care densitatea este aproape de
capacitatea portantă a mediului)
RS ==== 1 13
La populațiile icircn stare bună de
sănătate sunt bine reprezentate
clasele de tineret
O populație appenninică
Exemplu
SurseRegione Toscana 2000Gli ungulati delle Foreste Casentinesi
Proporția icircntre sexe (RS)
Proporția icircntre clasele de vacircrstă
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4167
Durata gesta ţ iei - 34 săptămacircni (8 frac12 luni)F ătarea - mai-iuniebull Grupul de ciute se desface ciutele gestante se retrag icircn locuri liniştite
pentru fătarebull Prolificitatea = 1 viţel la fătare foarte rar 2-3bull Viţelul protejat prin homocromie mirosul slab emanat icircn primele zile
nemişcat icircn caz de pericol ndash Se poate ridica icircşi urmează mama curacircnd după fătare alăturacircndu-se
cacircrdului la 2 săptămacircni ndash icircnţărcat la 2 luni ndash Rămacircne cu mama aproape 1 an pacircnă la următoarea perioadă de
fătareSporul anual la cerb icircn condiţiile ţării noastre = 40 ndash 50 (65 ndash 70 icircn Europa
Centrală)
Factori limitanți
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4267
Duşmani boli accidente
bull Răpitori
bullcel mai dăunător - lupul mai ales pe zăpadă cu crustă nu susţinegreutatea cerbului icirci icircngreunează mişcareabullcacircinii ciobăneşti hoinari pradă vițeii Cacircinii hoinari sălbăticiţi tind să icircnlocuiască lupul mai ales la viţeibullpagube mai reduse racircsul şi ursulbull Braconajul
bull Mortalitateabull creşte icircn iernile cu temperatură scăzută şi zăpadă cu crustă care icircmpiedică accesul la hrana de pe sol icircn iernile după toamnă fără fructificaţie la ghindă jirbullZăpezile abundente frigul icircn iunie - pierderi la viţei
bull Accidente - pericolul creşte cu sporirea circulaţieibull Boli - cerbul rezistentbullSe menţionează antraxul hipodermoza gălbeaza Cephenomia rufibarbis
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4367
Factori limitanți de origine naturală
Factori climatici
Icircn unele zone zăpada abundentă și prelungită este un factor
de mortalitate importantă
Icircn Apenini impactul acestui factor nu este cunoscut
Prădarea
Lupul vacircnacircnd icircn haită este capabil să prade chiar
exemplare de mari dimensiuni
Racircsul dacă este prezent exercită o prădare limitată asupra
vițeilor
Patologia Nu pare a fi cauză importantă a mortalității
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4467
Factori limitanți
Factori limitanți de origine antropică
TulburăriCerbul este extrem de sensibil la liniște perturbații cauzate
de prezența așezărilor omenești și de activități cum ar fi
turismul drumețiile vacircnătoarea etc
Cacircini fără stăpacircn
Pot reprezenta la nivel local cauze importante ale mortalității
al căror impact nu este precis cuantificabil icircn prezent icircn
special pentru țara noastră
Braconaj
Accidente cuvehicule auto
Mecanizareaagricolă
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4567
Competiția interspecifică
Căprior
Icircn unele cazuri populațiilor mari de cerb le corespunde o
densitate scăzută de căprior Icircn mod normal icircnsă
suprapunerea de nișă ecologică icircntre cele două specii estefoarte redusă
Lopătar
Introducerea lopătarului asupra unei populații de cerb dintr-o
zona icircmprejmuită poate avea impact grav ca de exemplu icircnregiunea italiană Bosco della Mesola
Mistreț
Nu există cazuri confirmate de interferență negativă icircntre
cerb și aceste două speciiMuflon
Factori limitanți
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4667
Etologie
bullSociabilitatea constituirea şi conducerea grupurilor
bullCerbul este animal sociabil (gregar) de toamna pacircnă primăvara
bull Cacircrdurile mixte de animale adulte grupuri de bdquogoni ţărdquo se formează numai icircnperioada boncănitului pentru o perioadă de 4 ndash 6 săptămacircni
bull Icircn restul anului se formează grupuri separate de tauri şi ciute
bullCiuta-mamă viţelul (viţeaua) ei şi juninca cu viţelul ei sau suliţarul din anulprecedent formează aşa-numitul grup de familie căruia după perioada deboncănit i se poate ataşa eventual şi cacircte un taur de 2 ndash 3 ani formacircnd grupul de
iarnă
bullMai multe cacircrduri mici se contopesc icircn unul mare icircn iernile grele icircn caz delipsuri primejdie cacircnd animalele sunt deranjate continuu
bull Taurii de la 3 ani icircn sus formează şi ei grupuri separate de iernat care se menţinşi icircn perioada creşterii coarnelor (aprilie-iulie)
bull Taurii bătracircni stau singuri eventual cacircte 2 ndash 3 cam de aceeaşi categorie
bullConstituirea grupului se face pentru ajutor reciproc semnalarea eventualelorprimejdii Cu cacirct sunt mai mulţi indivizi probabilitatea observării duşmanului estemai mare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4767
bull Grupurile de ciute şi viţei (suliţari juninci cerbi de 2 ndash 3 ani) suntconduse de cacircte o ciută cu viţel cu icircnsuşiri superioare de a sesiza pericolul şia lua iniţiativa indiferent de vacircrstă
bull Are un rol important icircn protecţia grupului şi alegerea locului de odihnăIcircmpuşcarea ei este interzisă deoarece viţelul orfan deşi tolerat de gruprămacircne icircn urmă cu dezvoltarea dacă supravieţuieşte (este lipsit de protecţiehrană conducere)bull Grupurile de tauri de vacircrstă mijlocie sunt conduse icircn general de cerbulcel mai puternic
bull Grupurile de cerbi bătracircni sunt conduse de cel mai puţin bătracircn
bull Sezonier animalele fac deplasări lungi uneori peste 10 km pentru iernare icircncondiţii mai favorabile sau icircn perioada icircmperecherilor masculii icircnvinşi
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4867
Boncănitul
Boncănitul semnalează acustic posesia haremuluiPuterea cu care este emis corelează cu condiția fizică a subiectului
Masculii mai ldquodebilirdquo icircși recunosc icircn general propria inferioritate și evită
confruntarea directă
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4967
Mersul icircn paralel
Marșul icircn paralel este oconfruntare rituală și precede
confruntarea directă dacircnd
masculului mai puțin prestant oultimă posibilitate de a evita lupta
Fiecare pretendent expuneceluilalt flancul propriu cu opostură ce pune icircn evidență
dezvoltarea coarnelor
Cei 2 masculi merg alăturați circa100 ndash 200 metri studiindu-se
reciproc
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5067
Lupta icircntre masculi
Confruntarea directă are loc numai icircntre masculi de conformație șiagresivitate egale și raprezintă soluția extremă pentru definirea raporturilor
de dominanță Pretendenții icircncrucișează
coarnele și incep o luptă de icircmpingere Icircn majoritatea cazurilor nu se produc consecințe crude
icircnvingătorul și icircnvinsul ies nevătămați din confruntare
Etologie
Cacirc d i f l l
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4167
Durata gesta ţ iei - 34 săptămacircni (8 frac12 luni)F ătarea - mai-iuniebull Grupul de ciute se desface ciutele gestante se retrag icircn locuri liniştite
pentru fătarebull Prolificitatea = 1 viţel la fătare foarte rar 2-3bull Viţelul protejat prin homocromie mirosul slab emanat icircn primele zile
nemişcat icircn caz de pericol ndash Se poate ridica icircşi urmează mama curacircnd după fătare alăturacircndu-se
cacircrdului la 2 săptămacircni ndash icircnţărcat la 2 luni ndash Rămacircne cu mama aproape 1 an pacircnă la următoarea perioadă de
fătareSporul anual la cerb icircn condiţiile ţării noastre = 40 ndash 50 (65 ndash 70 icircn Europa
Centrală)
Factori limitanți
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4267
Duşmani boli accidente
bull Răpitori
bullcel mai dăunător - lupul mai ales pe zăpadă cu crustă nu susţinegreutatea cerbului icirci icircngreunează mişcareabullcacircinii ciobăneşti hoinari pradă vițeii Cacircinii hoinari sălbăticiţi tind să icircnlocuiască lupul mai ales la viţeibullpagube mai reduse racircsul şi ursulbull Braconajul
bull Mortalitateabull creşte icircn iernile cu temperatură scăzută şi zăpadă cu crustă care icircmpiedică accesul la hrana de pe sol icircn iernile după toamnă fără fructificaţie la ghindă jirbullZăpezile abundente frigul icircn iunie - pierderi la viţei
bull Accidente - pericolul creşte cu sporirea circulaţieibull Boli - cerbul rezistentbullSe menţionează antraxul hipodermoza gălbeaza Cephenomia rufibarbis
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4367
Factori limitanți de origine naturală
Factori climatici
Icircn unele zone zăpada abundentă și prelungită este un factor
de mortalitate importantă
Icircn Apenini impactul acestui factor nu este cunoscut
Prădarea
Lupul vacircnacircnd icircn haită este capabil să prade chiar
exemplare de mari dimensiuni
Racircsul dacă este prezent exercită o prădare limitată asupra
vițeilor
Patologia Nu pare a fi cauză importantă a mortalității
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4467
Factori limitanți
Factori limitanți de origine antropică
TulburăriCerbul este extrem de sensibil la liniște perturbații cauzate
de prezența așezărilor omenești și de activități cum ar fi
turismul drumețiile vacircnătoarea etc
Cacircini fără stăpacircn
Pot reprezenta la nivel local cauze importante ale mortalității
al căror impact nu este precis cuantificabil icircn prezent icircn
special pentru țara noastră
Braconaj
Accidente cuvehicule auto
Mecanizareaagricolă
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4567
Competiția interspecifică
Căprior
Icircn unele cazuri populațiilor mari de cerb le corespunde o
densitate scăzută de căprior Icircn mod normal icircnsă
suprapunerea de nișă ecologică icircntre cele două specii estefoarte redusă
Lopătar
Introducerea lopătarului asupra unei populații de cerb dintr-o
zona icircmprejmuită poate avea impact grav ca de exemplu icircnregiunea italiană Bosco della Mesola
Mistreț
Nu există cazuri confirmate de interferență negativă icircntre
cerb și aceste două speciiMuflon
Factori limitanți
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4667
Etologie
bullSociabilitatea constituirea şi conducerea grupurilor
bullCerbul este animal sociabil (gregar) de toamna pacircnă primăvara
bull Cacircrdurile mixte de animale adulte grupuri de bdquogoni ţărdquo se formează numai icircnperioada boncănitului pentru o perioadă de 4 ndash 6 săptămacircni
bull Icircn restul anului se formează grupuri separate de tauri şi ciute
bullCiuta-mamă viţelul (viţeaua) ei şi juninca cu viţelul ei sau suliţarul din anulprecedent formează aşa-numitul grup de familie căruia după perioada deboncănit i se poate ataşa eventual şi cacircte un taur de 2 ndash 3 ani formacircnd grupul de
iarnă
bullMai multe cacircrduri mici se contopesc icircn unul mare icircn iernile grele icircn caz delipsuri primejdie cacircnd animalele sunt deranjate continuu
bull Taurii de la 3 ani icircn sus formează şi ei grupuri separate de iernat care se menţinşi icircn perioada creşterii coarnelor (aprilie-iulie)
bull Taurii bătracircni stau singuri eventual cacircte 2 ndash 3 cam de aceeaşi categorie
bullConstituirea grupului se face pentru ajutor reciproc semnalarea eventualelorprimejdii Cu cacirct sunt mai mulţi indivizi probabilitatea observării duşmanului estemai mare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4767
bull Grupurile de ciute şi viţei (suliţari juninci cerbi de 2 ndash 3 ani) suntconduse de cacircte o ciută cu viţel cu icircnsuşiri superioare de a sesiza pericolul şia lua iniţiativa indiferent de vacircrstă
bull Are un rol important icircn protecţia grupului şi alegerea locului de odihnăIcircmpuşcarea ei este interzisă deoarece viţelul orfan deşi tolerat de gruprămacircne icircn urmă cu dezvoltarea dacă supravieţuieşte (este lipsit de protecţiehrană conducere)bull Grupurile de tauri de vacircrstă mijlocie sunt conduse icircn general de cerbulcel mai puternic
bull Grupurile de cerbi bătracircni sunt conduse de cel mai puţin bătracircn
bull Sezonier animalele fac deplasări lungi uneori peste 10 km pentru iernare icircncondiţii mai favorabile sau icircn perioada icircmperecherilor masculii icircnvinşi
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4867
Boncănitul
Boncănitul semnalează acustic posesia haremuluiPuterea cu care este emis corelează cu condiția fizică a subiectului
Masculii mai ldquodebilirdquo icircși recunosc icircn general propria inferioritate și evită
confruntarea directă
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4967
Mersul icircn paralel
Marșul icircn paralel este oconfruntare rituală și precede
confruntarea directă dacircnd
masculului mai puțin prestant oultimă posibilitate de a evita lupta
Fiecare pretendent expuneceluilalt flancul propriu cu opostură ce pune icircn evidență
dezvoltarea coarnelor
Cei 2 masculi merg alăturați circa100 ndash 200 metri studiindu-se
reciproc
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5067
Lupta icircntre masculi
Confruntarea directă are loc numai icircntre masculi de conformație șiagresivitate egale și raprezintă soluția extremă pentru definirea raporturilor
de dominanță Pretendenții icircncrucișează
coarnele și incep o luptă de icircmpingere Icircn majoritatea cazurilor nu se produc consecințe crude
icircnvingătorul și icircnvinsul ies nevătămați din confruntare
Etologie
Cacirc d i f l l
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4267
Duşmani boli accidente
bull Răpitori
bullcel mai dăunător - lupul mai ales pe zăpadă cu crustă nu susţinegreutatea cerbului icirci icircngreunează mişcareabullcacircinii ciobăneşti hoinari pradă vițeii Cacircinii hoinari sălbăticiţi tind să icircnlocuiască lupul mai ales la viţeibullpagube mai reduse racircsul şi ursulbull Braconajul
bull Mortalitateabull creşte icircn iernile cu temperatură scăzută şi zăpadă cu crustă care icircmpiedică accesul la hrana de pe sol icircn iernile după toamnă fără fructificaţie la ghindă jirbullZăpezile abundente frigul icircn iunie - pierderi la viţei
bull Accidente - pericolul creşte cu sporirea circulaţieibull Boli - cerbul rezistentbullSe menţionează antraxul hipodermoza gălbeaza Cephenomia rufibarbis
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4367
Factori limitanți de origine naturală
Factori climatici
Icircn unele zone zăpada abundentă și prelungită este un factor
de mortalitate importantă
Icircn Apenini impactul acestui factor nu este cunoscut
Prădarea
Lupul vacircnacircnd icircn haită este capabil să prade chiar
exemplare de mari dimensiuni
Racircsul dacă este prezent exercită o prădare limitată asupra
vițeilor
Patologia Nu pare a fi cauză importantă a mortalității
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4467
Factori limitanți
Factori limitanți de origine antropică
TulburăriCerbul este extrem de sensibil la liniște perturbații cauzate
de prezența așezărilor omenești și de activități cum ar fi
turismul drumețiile vacircnătoarea etc
Cacircini fără stăpacircn
Pot reprezenta la nivel local cauze importante ale mortalității
al căror impact nu este precis cuantificabil icircn prezent icircn
special pentru țara noastră
Braconaj
Accidente cuvehicule auto
Mecanizareaagricolă
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4567
Competiția interspecifică
Căprior
Icircn unele cazuri populațiilor mari de cerb le corespunde o
densitate scăzută de căprior Icircn mod normal icircnsă
suprapunerea de nișă ecologică icircntre cele două specii estefoarte redusă
Lopătar
Introducerea lopătarului asupra unei populații de cerb dintr-o
zona icircmprejmuită poate avea impact grav ca de exemplu icircnregiunea italiană Bosco della Mesola
Mistreț
Nu există cazuri confirmate de interferență negativă icircntre
cerb și aceste două speciiMuflon
Factori limitanți
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4667
Etologie
bullSociabilitatea constituirea şi conducerea grupurilor
bullCerbul este animal sociabil (gregar) de toamna pacircnă primăvara
bull Cacircrdurile mixte de animale adulte grupuri de bdquogoni ţărdquo se formează numai icircnperioada boncănitului pentru o perioadă de 4 ndash 6 săptămacircni
bull Icircn restul anului se formează grupuri separate de tauri şi ciute
bullCiuta-mamă viţelul (viţeaua) ei şi juninca cu viţelul ei sau suliţarul din anulprecedent formează aşa-numitul grup de familie căruia după perioada deboncănit i se poate ataşa eventual şi cacircte un taur de 2 ndash 3 ani formacircnd grupul de
iarnă
bullMai multe cacircrduri mici se contopesc icircn unul mare icircn iernile grele icircn caz delipsuri primejdie cacircnd animalele sunt deranjate continuu
bull Taurii de la 3 ani icircn sus formează şi ei grupuri separate de iernat care se menţinşi icircn perioada creşterii coarnelor (aprilie-iulie)
bull Taurii bătracircni stau singuri eventual cacircte 2 ndash 3 cam de aceeaşi categorie
bullConstituirea grupului se face pentru ajutor reciproc semnalarea eventualelorprimejdii Cu cacirct sunt mai mulţi indivizi probabilitatea observării duşmanului estemai mare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4767
bull Grupurile de ciute şi viţei (suliţari juninci cerbi de 2 ndash 3 ani) suntconduse de cacircte o ciută cu viţel cu icircnsuşiri superioare de a sesiza pericolul şia lua iniţiativa indiferent de vacircrstă
bull Are un rol important icircn protecţia grupului şi alegerea locului de odihnăIcircmpuşcarea ei este interzisă deoarece viţelul orfan deşi tolerat de gruprămacircne icircn urmă cu dezvoltarea dacă supravieţuieşte (este lipsit de protecţiehrană conducere)bull Grupurile de tauri de vacircrstă mijlocie sunt conduse icircn general de cerbulcel mai puternic
bull Grupurile de cerbi bătracircni sunt conduse de cel mai puţin bătracircn
bull Sezonier animalele fac deplasări lungi uneori peste 10 km pentru iernare icircncondiţii mai favorabile sau icircn perioada icircmperecherilor masculii icircnvinşi
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4867
Boncănitul
Boncănitul semnalează acustic posesia haremuluiPuterea cu care este emis corelează cu condiția fizică a subiectului
Masculii mai ldquodebilirdquo icircși recunosc icircn general propria inferioritate și evită
confruntarea directă
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4967
Mersul icircn paralel
Marșul icircn paralel este oconfruntare rituală și precede
confruntarea directă dacircnd
masculului mai puțin prestant oultimă posibilitate de a evita lupta
Fiecare pretendent expuneceluilalt flancul propriu cu opostură ce pune icircn evidență
dezvoltarea coarnelor
Cei 2 masculi merg alăturați circa100 ndash 200 metri studiindu-se
reciproc
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5067
Lupta icircntre masculi
Confruntarea directă are loc numai icircntre masculi de conformație șiagresivitate egale și raprezintă soluția extremă pentru definirea raporturilor
de dominanță Pretendenții icircncrucișează
coarnele și incep o luptă de icircmpingere Icircn majoritatea cazurilor nu se produc consecințe crude
icircnvingătorul și icircnvinsul ies nevătămați din confruntare
Etologie
Cacirc d i f l l
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4367
Factori limitanți de origine naturală
Factori climatici
Icircn unele zone zăpada abundentă și prelungită este un factor
de mortalitate importantă
Icircn Apenini impactul acestui factor nu este cunoscut
Prădarea
Lupul vacircnacircnd icircn haită este capabil să prade chiar
exemplare de mari dimensiuni
Racircsul dacă este prezent exercită o prădare limitată asupra
vițeilor
Patologia Nu pare a fi cauză importantă a mortalității
Factori limitanți
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4467
Factori limitanți
Factori limitanți de origine antropică
TulburăriCerbul este extrem de sensibil la liniște perturbații cauzate
de prezența așezărilor omenești și de activități cum ar fi
turismul drumețiile vacircnătoarea etc
Cacircini fără stăpacircn
Pot reprezenta la nivel local cauze importante ale mortalității
al căror impact nu este precis cuantificabil icircn prezent icircn
special pentru țara noastră
Braconaj
Accidente cuvehicule auto
Mecanizareaagricolă
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4567
Competiția interspecifică
Căprior
Icircn unele cazuri populațiilor mari de cerb le corespunde o
densitate scăzută de căprior Icircn mod normal icircnsă
suprapunerea de nișă ecologică icircntre cele două specii estefoarte redusă
Lopătar
Introducerea lopătarului asupra unei populații de cerb dintr-o
zona icircmprejmuită poate avea impact grav ca de exemplu icircnregiunea italiană Bosco della Mesola
Mistreț
Nu există cazuri confirmate de interferență negativă icircntre
cerb și aceste două speciiMuflon
Factori limitanți
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4667
Etologie
bullSociabilitatea constituirea şi conducerea grupurilor
bullCerbul este animal sociabil (gregar) de toamna pacircnă primăvara
bull Cacircrdurile mixte de animale adulte grupuri de bdquogoni ţărdquo se formează numai icircnperioada boncănitului pentru o perioadă de 4 ndash 6 săptămacircni
bull Icircn restul anului se formează grupuri separate de tauri şi ciute
bullCiuta-mamă viţelul (viţeaua) ei şi juninca cu viţelul ei sau suliţarul din anulprecedent formează aşa-numitul grup de familie căruia după perioada deboncănit i se poate ataşa eventual şi cacircte un taur de 2 ndash 3 ani formacircnd grupul de
iarnă
bullMai multe cacircrduri mici se contopesc icircn unul mare icircn iernile grele icircn caz delipsuri primejdie cacircnd animalele sunt deranjate continuu
bull Taurii de la 3 ani icircn sus formează şi ei grupuri separate de iernat care se menţinşi icircn perioada creşterii coarnelor (aprilie-iulie)
bull Taurii bătracircni stau singuri eventual cacircte 2 ndash 3 cam de aceeaşi categorie
bullConstituirea grupului se face pentru ajutor reciproc semnalarea eventualelorprimejdii Cu cacirct sunt mai mulţi indivizi probabilitatea observării duşmanului estemai mare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4767
bull Grupurile de ciute şi viţei (suliţari juninci cerbi de 2 ndash 3 ani) suntconduse de cacircte o ciută cu viţel cu icircnsuşiri superioare de a sesiza pericolul şia lua iniţiativa indiferent de vacircrstă
bull Are un rol important icircn protecţia grupului şi alegerea locului de odihnăIcircmpuşcarea ei este interzisă deoarece viţelul orfan deşi tolerat de gruprămacircne icircn urmă cu dezvoltarea dacă supravieţuieşte (este lipsit de protecţiehrană conducere)bull Grupurile de tauri de vacircrstă mijlocie sunt conduse icircn general de cerbulcel mai puternic
bull Grupurile de cerbi bătracircni sunt conduse de cel mai puţin bătracircn
bull Sezonier animalele fac deplasări lungi uneori peste 10 km pentru iernare icircncondiţii mai favorabile sau icircn perioada icircmperecherilor masculii icircnvinşi
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4867
Boncănitul
Boncănitul semnalează acustic posesia haremuluiPuterea cu care este emis corelează cu condiția fizică a subiectului
Masculii mai ldquodebilirdquo icircși recunosc icircn general propria inferioritate și evită
confruntarea directă
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4967
Mersul icircn paralel
Marșul icircn paralel este oconfruntare rituală și precede
confruntarea directă dacircnd
masculului mai puțin prestant oultimă posibilitate de a evita lupta
Fiecare pretendent expuneceluilalt flancul propriu cu opostură ce pune icircn evidență
dezvoltarea coarnelor
Cei 2 masculi merg alăturați circa100 ndash 200 metri studiindu-se
reciproc
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5067
Lupta icircntre masculi
Confruntarea directă are loc numai icircntre masculi de conformație șiagresivitate egale și raprezintă soluția extremă pentru definirea raporturilor
de dominanță Pretendenții icircncrucișează
coarnele și incep o luptă de icircmpingere Icircn majoritatea cazurilor nu se produc consecințe crude
icircnvingătorul și icircnvinsul ies nevătămați din confruntare
Etologie
Cacirc d i f l l
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4467
Factori limitanți
Factori limitanți de origine antropică
TulburăriCerbul este extrem de sensibil la liniște perturbații cauzate
de prezența așezărilor omenești și de activități cum ar fi
turismul drumețiile vacircnătoarea etc
Cacircini fără stăpacircn
Pot reprezenta la nivel local cauze importante ale mortalității
al căror impact nu este precis cuantificabil icircn prezent icircn
special pentru țara noastră
Braconaj
Accidente cuvehicule auto
Mecanizareaagricolă
Dinamica populației
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4567
Competiția interspecifică
Căprior
Icircn unele cazuri populațiilor mari de cerb le corespunde o
densitate scăzută de căprior Icircn mod normal icircnsă
suprapunerea de nișă ecologică icircntre cele două specii estefoarte redusă
Lopătar
Introducerea lopătarului asupra unei populații de cerb dintr-o
zona icircmprejmuită poate avea impact grav ca de exemplu icircnregiunea italiană Bosco della Mesola
Mistreț
Nu există cazuri confirmate de interferență negativă icircntre
cerb și aceste două speciiMuflon
Factori limitanți
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4667
Etologie
bullSociabilitatea constituirea şi conducerea grupurilor
bullCerbul este animal sociabil (gregar) de toamna pacircnă primăvara
bull Cacircrdurile mixte de animale adulte grupuri de bdquogoni ţărdquo se formează numai icircnperioada boncănitului pentru o perioadă de 4 ndash 6 săptămacircni
bull Icircn restul anului se formează grupuri separate de tauri şi ciute
bullCiuta-mamă viţelul (viţeaua) ei şi juninca cu viţelul ei sau suliţarul din anulprecedent formează aşa-numitul grup de familie căruia după perioada deboncănit i se poate ataşa eventual şi cacircte un taur de 2 ndash 3 ani formacircnd grupul de
iarnă
bullMai multe cacircrduri mici se contopesc icircn unul mare icircn iernile grele icircn caz delipsuri primejdie cacircnd animalele sunt deranjate continuu
bull Taurii de la 3 ani icircn sus formează şi ei grupuri separate de iernat care se menţinşi icircn perioada creşterii coarnelor (aprilie-iulie)
bull Taurii bătracircni stau singuri eventual cacircte 2 ndash 3 cam de aceeaşi categorie
bullConstituirea grupului se face pentru ajutor reciproc semnalarea eventualelorprimejdii Cu cacirct sunt mai mulţi indivizi probabilitatea observării duşmanului estemai mare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4767
bull Grupurile de ciute şi viţei (suliţari juninci cerbi de 2 ndash 3 ani) suntconduse de cacircte o ciută cu viţel cu icircnsuşiri superioare de a sesiza pericolul şia lua iniţiativa indiferent de vacircrstă
bull Are un rol important icircn protecţia grupului şi alegerea locului de odihnăIcircmpuşcarea ei este interzisă deoarece viţelul orfan deşi tolerat de gruprămacircne icircn urmă cu dezvoltarea dacă supravieţuieşte (este lipsit de protecţiehrană conducere)bull Grupurile de tauri de vacircrstă mijlocie sunt conduse icircn general de cerbulcel mai puternic
bull Grupurile de cerbi bătracircni sunt conduse de cel mai puţin bătracircn
bull Sezonier animalele fac deplasări lungi uneori peste 10 km pentru iernare icircncondiţii mai favorabile sau icircn perioada icircmperecherilor masculii icircnvinşi
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4867
Boncănitul
Boncănitul semnalează acustic posesia haremuluiPuterea cu care este emis corelează cu condiția fizică a subiectului
Masculii mai ldquodebilirdquo icircși recunosc icircn general propria inferioritate și evită
confruntarea directă
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4967
Mersul icircn paralel
Marșul icircn paralel este oconfruntare rituală și precede
confruntarea directă dacircnd
masculului mai puțin prestant oultimă posibilitate de a evita lupta
Fiecare pretendent expuneceluilalt flancul propriu cu opostură ce pune icircn evidență
dezvoltarea coarnelor
Cei 2 masculi merg alăturați circa100 ndash 200 metri studiindu-se
reciproc
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5067
Lupta icircntre masculi
Confruntarea directă are loc numai icircntre masculi de conformație șiagresivitate egale și raprezintă soluția extremă pentru definirea raporturilor
de dominanță Pretendenții icircncrucișează
coarnele și incep o luptă de icircmpingere Icircn majoritatea cazurilor nu se produc consecințe crude
icircnvingătorul și icircnvinsul ies nevătămați din confruntare
Etologie
Cacirc d i f l l
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4567
Competiția interspecifică
Căprior
Icircn unele cazuri populațiilor mari de cerb le corespunde o
densitate scăzută de căprior Icircn mod normal icircnsă
suprapunerea de nișă ecologică icircntre cele două specii estefoarte redusă
Lopătar
Introducerea lopătarului asupra unei populații de cerb dintr-o
zona icircmprejmuită poate avea impact grav ca de exemplu icircnregiunea italiană Bosco della Mesola
Mistreț
Nu există cazuri confirmate de interferență negativă icircntre
cerb și aceste două speciiMuflon
Factori limitanți
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4667
Etologie
bullSociabilitatea constituirea şi conducerea grupurilor
bullCerbul este animal sociabil (gregar) de toamna pacircnă primăvara
bull Cacircrdurile mixte de animale adulte grupuri de bdquogoni ţărdquo se formează numai icircnperioada boncănitului pentru o perioadă de 4 ndash 6 săptămacircni
bull Icircn restul anului se formează grupuri separate de tauri şi ciute
bullCiuta-mamă viţelul (viţeaua) ei şi juninca cu viţelul ei sau suliţarul din anulprecedent formează aşa-numitul grup de familie căruia după perioada deboncănit i se poate ataşa eventual şi cacircte un taur de 2 ndash 3 ani formacircnd grupul de
iarnă
bullMai multe cacircrduri mici se contopesc icircn unul mare icircn iernile grele icircn caz delipsuri primejdie cacircnd animalele sunt deranjate continuu
bull Taurii de la 3 ani icircn sus formează şi ei grupuri separate de iernat care se menţinşi icircn perioada creşterii coarnelor (aprilie-iulie)
bull Taurii bătracircni stau singuri eventual cacircte 2 ndash 3 cam de aceeaşi categorie
bullConstituirea grupului se face pentru ajutor reciproc semnalarea eventualelorprimejdii Cu cacirct sunt mai mulţi indivizi probabilitatea observării duşmanului estemai mare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4767
bull Grupurile de ciute şi viţei (suliţari juninci cerbi de 2 ndash 3 ani) suntconduse de cacircte o ciută cu viţel cu icircnsuşiri superioare de a sesiza pericolul şia lua iniţiativa indiferent de vacircrstă
bull Are un rol important icircn protecţia grupului şi alegerea locului de odihnăIcircmpuşcarea ei este interzisă deoarece viţelul orfan deşi tolerat de gruprămacircne icircn urmă cu dezvoltarea dacă supravieţuieşte (este lipsit de protecţiehrană conducere)bull Grupurile de tauri de vacircrstă mijlocie sunt conduse icircn general de cerbulcel mai puternic
bull Grupurile de cerbi bătracircni sunt conduse de cel mai puţin bătracircn
bull Sezonier animalele fac deplasări lungi uneori peste 10 km pentru iernare icircncondiţii mai favorabile sau icircn perioada icircmperecherilor masculii icircnvinşi
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4867
Boncănitul
Boncănitul semnalează acustic posesia haremuluiPuterea cu care este emis corelează cu condiția fizică a subiectului
Masculii mai ldquodebilirdquo icircși recunosc icircn general propria inferioritate și evită
confruntarea directă
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4967
Mersul icircn paralel
Marșul icircn paralel este oconfruntare rituală și precede
confruntarea directă dacircnd
masculului mai puțin prestant oultimă posibilitate de a evita lupta
Fiecare pretendent expuneceluilalt flancul propriu cu opostură ce pune icircn evidență
dezvoltarea coarnelor
Cei 2 masculi merg alăturați circa100 ndash 200 metri studiindu-se
reciproc
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5067
Lupta icircntre masculi
Confruntarea directă are loc numai icircntre masculi de conformație șiagresivitate egale și raprezintă soluția extremă pentru definirea raporturilor
de dominanță Pretendenții icircncrucișează
coarnele și incep o luptă de icircmpingere Icircn majoritatea cazurilor nu se produc consecințe crude
icircnvingătorul și icircnvinsul ies nevătămați din confruntare
Etologie
Cacirc d i f l l
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4667
Etologie
bullSociabilitatea constituirea şi conducerea grupurilor
bullCerbul este animal sociabil (gregar) de toamna pacircnă primăvara
bull Cacircrdurile mixte de animale adulte grupuri de bdquogoni ţărdquo se formează numai icircnperioada boncănitului pentru o perioadă de 4 ndash 6 săptămacircni
bull Icircn restul anului se formează grupuri separate de tauri şi ciute
bullCiuta-mamă viţelul (viţeaua) ei şi juninca cu viţelul ei sau suliţarul din anulprecedent formează aşa-numitul grup de familie căruia după perioada deboncănit i se poate ataşa eventual şi cacircte un taur de 2 ndash 3 ani formacircnd grupul de
iarnă
bullMai multe cacircrduri mici se contopesc icircn unul mare icircn iernile grele icircn caz delipsuri primejdie cacircnd animalele sunt deranjate continuu
bull Taurii de la 3 ani icircn sus formează şi ei grupuri separate de iernat care se menţinşi icircn perioada creşterii coarnelor (aprilie-iulie)
bull Taurii bătracircni stau singuri eventual cacircte 2 ndash 3 cam de aceeaşi categorie
bullConstituirea grupului se face pentru ajutor reciproc semnalarea eventualelorprimejdii Cu cacirct sunt mai mulţi indivizi probabilitatea observării duşmanului estemai mare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4767
bull Grupurile de ciute şi viţei (suliţari juninci cerbi de 2 ndash 3 ani) suntconduse de cacircte o ciută cu viţel cu icircnsuşiri superioare de a sesiza pericolul şia lua iniţiativa indiferent de vacircrstă
bull Are un rol important icircn protecţia grupului şi alegerea locului de odihnăIcircmpuşcarea ei este interzisă deoarece viţelul orfan deşi tolerat de gruprămacircne icircn urmă cu dezvoltarea dacă supravieţuieşte (este lipsit de protecţiehrană conducere)bull Grupurile de tauri de vacircrstă mijlocie sunt conduse icircn general de cerbulcel mai puternic
bull Grupurile de cerbi bătracircni sunt conduse de cel mai puţin bătracircn
bull Sezonier animalele fac deplasări lungi uneori peste 10 km pentru iernare icircncondiţii mai favorabile sau icircn perioada icircmperecherilor masculii icircnvinşi
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4867
Boncănitul
Boncănitul semnalează acustic posesia haremuluiPuterea cu care este emis corelează cu condiția fizică a subiectului
Masculii mai ldquodebilirdquo icircși recunosc icircn general propria inferioritate și evită
confruntarea directă
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4967
Mersul icircn paralel
Marșul icircn paralel este oconfruntare rituală și precede
confruntarea directă dacircnd
masculului mai puțin prestant oultimă posibilitate de a evita lupta
Fiecare pretendent expuneceluilalt flancul propriu cu opostură ce pune icircn evidență
dezvoltarea coarnelor
Cei 2 masculi merg alăturați circa100 ndash 200 metri studiindu-se
reciproc
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5067
Lupta icircntre masculi
Confruntarea directă are loc numai icircntre masculi de conformație șiagresivitate egale și raprezintă soluția extremă pentru definirea raporturilor
de dominanță Pretendenții icircncrucișează
coarnele și incep o luptă de icircmpingere Icircn majoritatea cazurilor nu se produc consecințe crude
icircnvingătorul și icircnvinsul ies nevătămați din confruntare
Etologie
Cacirc d i f l l
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4767
bull Grupurile de ciute şi viţei (suliţari juninci cerbi de 2 ndash 3 ani) suntconduse de cacircte o ciută cu viţel cu icircnsuşiri superioare de a sesiza pericolul şia lua iniţiativa indiferent de vacircrstă
bull Are un rol important icircn protecţia grupului şi alegerea locului de odihnăIcircmpuşcarea ei este interzisă deoarece viţelul orfan deşi tolerat de gruprămacircne icircn urmă cu dezvoltarea dacă supravieţuieşte (este lipsit de protecţiehrană conducere)bull Grupurile de tauri de vacircrstă mijlocie sunt conduse icircn general de cerbulcel mai puternic
bull Grupurile de cerbi bătracircni sunt conduse de cel mai puţin bătracircn
bull Sezonier animalele fac deplasări lungi uneori peste 10 km pentru iernare icircncondiţii mai favorabile sau icircn perioada icircmperecherilor masculii icircnvinşi
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4867
Boncănitul
Boncănitul semnalează acustic posesia haremuluiPuterea cu care este emis corelează cu condiția fizică a subiectului
Masculii mai ldquodebilirdquo icircși recunosc icircn general propria inferioritate și evită
confruntarea directă
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4967
Mersul icircn paralel
Marșul icircn paralel este oconfruntare rituală și precede
confruntarea directă dacircnd
masculului mai puțin prestant oultimă posibilitate de a evita lupta
Fiecare pretendent expuneceluilalt flancul propriu cu opostură ce pune icircn evidență
dezvoltarea coarnelor
Cei 2 masculi merg alăturați circa100 ndash 200 metri studiindu-se
reciproc
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5067
Lupta icircntre masculi
Confruntarea directă are loc numai icircntre masculi de conformație șiagresivitate egale și raprezintă soluția extremă pentru definirea raporturilor
de dominanță Pretendenții icircncrucișează
coarnele și incep o luptă de icircmpingere Icircn majoritatea cazurilor nu se produc consecințe crude
icircnvingătorul și icircnvinsul ies nevătămați din confruntare
Etologie
Cacirc d i f l l
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4867
Boncănitul
Boncănitul semnalează acustic posesia haremuluiPuterea cu care este emis corelează cu condiția fizică a subiectului
Masculii mai ldquodebilirdquo icircși recunosc icircn general propria inferioritate și evită
confruntarea directă
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4967
Mersul icircn paralel
Marșul icircn paralel este oconfruntare rituală și precede
confruntarea directă dacircnd
masculului mai puțin prestant oultimă posibilitate de a evita lupta
Fiecare pretendent expuneceluilalt flancul propriu cu opostură ce pune icircn evidență
dezvoltarea coarnelor
Cei 2 masculi merg alăturați circa100 ndash 200 metri studiindu-se
reciproc
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5067
Lupta icircntre masculi
Confruntarea directă are loc numai icircntre masculi de conformație șiagresivitate egale și raprezintă soluția extremă pentru definirea raporturilor
de dominanță Pretendenții icircncrucișează
coarnele și incep o luptă de icircmpingere Icircn majoritatea cazurilor nu se produc consecințe crude
icircnvingătorul și icircnvinsul ies nevătămați din confruntare
Etologie
Cacirc d i f l l
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 4967
Mersul icircn paralel
Marșul icircn paralel este oconfruntare rituală și precede
confruntarea directă dacircnd
masculului mai puțin prestant oultimă posibilitate de a evita lupta
Fiecare pretendent expuneceluilalt flancul propriu cu opostură ce pune icircn evidență
dezvoltarea coarnelor
Cei 2 masculi merg alăturați circa100 ndash 200 metri studiindu-se
reciproc
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5067
Lupta icircntre masculi
Confruntarea directă are loc numai icircntre masculi de conformație șiagresivitate egale și raprezintă soluția extremă pentru definirea raporturilor
de dominanță Pretendenții icircncrucișează
coarnele și incep o luptă de icircmpingere Icircn majoritatea cazurilor nu se produc consecințe crude
icircnvingătorul și icircnvinsul ies nevătămați din confruntare
Etologie
Cacirc d i f l l
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5067
Lupta icircntre masculi
Confruntarea directă are loc numai icircntre masculi de conformație șiagresivitate egale și raprezintă soluția extremă pentru definirea raporturilor
de dominanță Pretendenții icircncrucișează
coarnele și incep o luptă de icircmpingere Icircn majoritatea cazurilor nu se produc consecințe crude
icircnvingătorul și icircnvinsul ies nevătămați din confruntare
Etologie
Cacirc d i f l l
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5167
Cacircrduirea femelelor
Masculul exercită un control
costant asupra propriului harem
baracircnd calea cu propriul corp
femelelor care icircncearcă să-l
abandoneze
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5267
Icircmperecherea
Fiecare femelă este receptivă circa 24
de ore icircn concordanță cu ovulațiaMasculul care adulmecă periodic
toate femelele din propriul harem percepe prin stimuli olfactivi apropiereaestrului și urmărește femela lingacircnd-o
și-și răsucește buza superioară
(flehmen = răspuns comportamental lamasculii de mamifere cacircnd detectează
anumite mirosuri de la femelecaracterizat prin răsucirea buzei
superioare și ridicarea capului)pentru a obține propriile percepțiiodorante
La sfacircrșitul urmăririi femela se oprește
și are loc cuplarea
Etologie
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5367
Scăld ă torile
bull Taurului icirci place să se scalde dar obligatoriu icircn mocirlă astfel icircncacirct la
ieşirea din scăldătoare are corpul acoperit cu noroibull Se scaldă
bull vara pe căldură
bull icircn perioada boncănitului de mai multe ori pe zibull iarna
bull Motivul nu se cunoaşte sigur (căldura protecţia contra ţacircnţarilor şi a altor
insecte)bull Mocirlele sunt o necesitate fiziologică Acolo unde nu există natural
trebuie amenajate de către om
bull La nevoie icircnoat ă unde sunt racircuri adacircnci (deal cacircmpie)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5467
Semne de prezență
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5567
p ț
bullUrmele cerbuluibullDau posibilitatea de informare cacircnd nu vedem cerbiibullUrmele imprimate pe pămacircnt sau pe zăpadă moale permit recunoaştereaspecieibullse poate aprecia sexul vacircrsta dacă a mers icircncet sau icircn fugă
bullUrma-tipar bullare 9-14 cm lungime la masculbullformă ovalăbullde obicei se imprimă doar două degetebullUrma-tipar a taurului este mai largă mai rotundă şi mai mare decacirct a ciuteieste icircnclinată faţă de direcţia de mers este mai simetrică are vacircrfurile unghiilormai apropiate şi egale ca lungimebullUrma ciutei este mai lunguiaţă are poziţia paralelă faţă de direcţia de mersbullUnghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite astfel icircncacirct urma nu este simetrică şi
bullsunt mai icircndepărtate icircntre ele decacirct la taurbullCacircnd animalul fuge vacircrfurile unghiilor se icircndepărtează şi se imprimă pe sol şipintenii totdeauna icircn urma copitelorbullLa mistre ţ pintenii sunt mai icircndepărtaţi (se imprimă lateral) şi se imprimă şi lamers liniştit
Urmele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5667
Urmele tipar (amprentele) au dimensiunifoarte variabile icircn funcție dedimensiunile cerbului
Urma 1 an Adult
MasculAnterioară cm 61 x 47 cm 86 x 70
Posterioară cm 57 x 44 cm 80 x 65
Femelă Anterioară cm 56 x 43 cm 66 x 51Posterioară cm 52 x 40 cm 60 x 46
Exemple
Pintenii lasă urme doar icircn amprenteleprofunde (ex teren noroios animale icircn fugă)
SursaPerco F 1986Il Cervo Lorenzini ed
NB
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5767
Urma tipar la cerb și mistreț
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5867
Icircn cazul urmei pacircrtie bull lungimea pasului este de 70 pacircnă la 150 cm la masculul mijlociu şi de
circa 57 cm la ciută şi taurul mic (Frevert W)
bull Salturile sunt de 3-6 mbullDistanţa icircntre şirul de urme lăsate de picioarele din dreapta şi cele din
stacircnga este mai mare la masculul matur (14-17 cm) de circa 8 cm la
viţelul mascul de 6 cm la ciuta gestantă şi ajunge o singură linieaproape dreaptă la ciutele de 1-2 ani
bullUrma picioarelor din faţă este mai mare decacirct a celor din spate
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 5967
bull Lăsăturile (excrementele) permit determinarea speciei şi deosebirea
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6067
icircntre mascul-femelă
bull La taur sunt cilindrice - lunguieţe cu diametrul mai mare decacirct la ciutăla un capăt au un vacircrf iar la celălalt o uşoară scobitură icircncacirct cad icircn lanţcu vacircrful uneia icircn scobitura celei din faţă
bull La femelă diametrul este mai mic lungimea de 2 ndash 3 ori decacirct diametrul
bull La un capăt are un fel de vacircrf iar la celălalt formă convexăbull Icircn perioadele cacircnd excrementele sunt moi forma nu se mai poate
recunoaştebull Culoarea lor este verde icircnchis-neagră
Excrementele
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6167
Excrementele au formă de glonț cuo extremitate ascuțită și una platăsau concavă la mascul
Măsoară 15 ndash 25 mm lungime
Dimensiunile și consistența variază
sezonierbull icircn perioade de carență a hranei
sunt mai mici și compacte
bull Cacircnd hrana este abundentă și bogată icircn apă se prezintă icircnmase moi și compacte
Semne de prezență - hrănire
Decojirea arborilor
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6267
Arbuștii ce au fostronțăiți mult timp
au o formă caracteristică
datorită icircndepărtăriimugurilor și
lăstarilor
Scoarța se prezintă ldquoruptărdquo pacircnă dincolo de 150 cm cu mușcături
praticate cu incisivii
Decojirea arborilor
Ronțăirea arbuștilor
Alte semne de prezențăScăldători
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6367
Frecarea coarnelor efectuată demasculi pentru a se elibera decatifea sau pentru a tempera propriaagresivitate lasă leziuni evidenteasupra plantelor
FrecăturiSunt adacircncituri icircn care cerbiiefectuează periodic băi d e nămol
Pe plantele din apropiereascăldătorilor se pot descoperizgacircrieturi
Scăldători
Recoltarea şi valorificareaMetodele de vacircn ătoare pacircnda apropiatul (dibuitul)
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6467
bull Pacircnda - icircn locurile frecventate se combină adesea cu chemarea
cerbului - imită boncănitul cerbului cu ajutorul unor chemătorispeciale scoici chiar cu o simplă sticlă de lampăbull Se vacircnează cu armă ghintuită cu glonţbull icircmpuşcarea - pe bază de autorizaţie eliberată de gestionarul
fondului de vacircnătoare icircn limita cotei de recoltare aprobatăbull Perioada de vacircnătoare
ndash 10 septembrie-15 noiembrie pentru masculii de trofeu ndash 1 septembrie-31 decembrie pentru masculii de selec ţ ie fără
viitor şi
ndash 1 septembrie-15 februarie pentru femele şi vi ţ ei bull Recoltarea ciutelor - numai icircn cadrul acţiunii de selecţie de personalcalificat conştiincios urmăreşte extragerea animalelor bolnaverănite sterpe bătracircne
bull Vi ţ eii slabi şi ei obiectul acestei acţiuni
bull 70 din cotele de recoltă la tauri şi 100 la femele trebuie extraseselectivbull Despăgubirea pentru vacircnătoare ilegală este de 6000-12000 euro
pentru mascul femelă sau viţel
Trofeulbull Coarnele ca trofeu - principala valoare a cerbuluibull Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6567
Trofeul constituit din coarne şi craniu cu maxilarul superior se montează
după prelucrare pe o tăblie de lemn pe dosul căreia se montează şimaxilarele inferioarebull Valoarea trofeelor se calculează după formulele Consiliului Internaţional
de Vacircnătoare (C I C)bull Trofeele medaliabile trebuie să depăşească 170 puncte CIC (peste 210
puncte medalia de aur)bull Actualul record al Romacircniei la cerb comun este de 26125 puncte CICProvine din Vrancea (Soveja) a fost recoltat icircn 1980 şi ocupă locul 7 icircnierarhia mondială
bull Tot trofee se consideră caninii reduşi de pe maxilarul superior bdquoperlelerdquo icircn
montură de aur sau argint folosite la confecţionarea de bijuterii sau podoabevacircnătoreştibull părul din coamă ca şibull trofeul (crucea) Hubertus - porţiune osificată din musculatura inimii
prelucrată se poartă ca podoabă la pălăria de vacircnător
Pielea şi carnea sunt considerate ca produse secundare dar valoroase fiindcerute pe piaţa internă şi la exportbull Carnea de cerb tacircnăr este foarte apreciată cu compozi ţ ie şi caracteristici
senzoriale favorabile un adev ărat produs icircn libertate şi bio contribuie la oalimenta ţ ie natural ă şi s ăn ătoas ă
bull Coarnele lep ădate de cervide - produse de artizanat ndash Nu pot fi icircnsuşite aparţin gestionarului fondului cinegetic
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6667
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare
8162019 3 Cerbul Comun 2_2014
httpslidepdfcomreaderfull3-cerbul-comun-22014 6767
Ocrotirea
bullrecoltarea să se facă icircn funcţie de efectiv clasele de vacircrstă sex
evitacircndu-se extragerea exemplarelor pe criterii subiective
bullIcircn terenurile cu cerbi trebuie asigurată hrana liniştea şi adăpostul
bullUnde numărul de indivizi sub efectivul prevăzut de bonitatea terenului
se urmăreşte creşterea efectivului
unde lipseşte sunt recomandate acţiuni de populare sau repopulare