31402845 problema demografica

7/31/2019 31402845 Problema Demografica

1/18

Refert pe tema:

Problemademografica


2/18

CUPRINS:

1. Evolutia demografica: analiza istorica, tendinte viitoare.2

2. Malthusianism si neomalthusianism...33. Repartitia geografica a populatiei...4

3.1. Densitatea populatieie..5 3.2. Miscarea naturala a populatiei..6

3.3. Urbanizarea...74. Situatia demografica in Republica Moldova.......85. Problema alimentara. Malnutritia...106. Oceanul Planetar- sursa de existenta pentru populatia Terrei.117. Repere!...................................................................................................138. Termeni- cheie.......149. Concluzie...1510. Rezumat...1611. Bibliografie.....17


3/18

1. EVOLUTIA DEMOGRAFICA:ANALIZA ISTORICA, TENDINTE VIITOARE

La mijlocul secolului al XIX-lea pe Pamint exista ceva mai mult de unmilliard de locuitori. Sute de mii de ani i-au trebuit omenirii pentru a atingeprimul milliard si numai un secol si jumatate pentru a adauga circa cincimiliarde, trecind sase miliarde in prezent. Explozia demografica s-a manifestatmai intii pe continentul european. In decursul secolului al XIX-lea populatiaacestui continent a crescut de trei ori. Acest fenomen s-a produs datorita unui

complex de factori: progresul in domeniul ocrotirii sanatatii, ridicarea niveluluide trai, dezvoltarea economica accelerata, combaterea unor boli epidemice s.a.In continuare procesul de crestere a populatiei s-a extins pe intrega planeta.Cresterea numerica se explica si prin faptul ca in tarile in curs de dezvoltare aavut loc scaderea vertiginoasa a mortalitatii si mentinerea natalitatii la un niveldestul de ridicat, generind procesul de explozie demografica mondiala. Dupa aldoilea razboi mondial sporirea populatiei la scara mondiala a fost caracterizatadrept exploziva, iar dublarea ei s-a produs in cea mai scurta perioada, in numai35 de ani(1950-1985). Explozia demografica a populatiei in secolul al XX-lea aavut loc in baza sporului natural ridicat. Cea mai mare parte a cresteriipopulatiei mondiale a revenit urmatoarelor state: China, India, Indonezia si altortari in curs de dezvoltare(circa 95%).

In anii 70 ai secolului trecut s-au evidentiat unele tendinte de reproducerea sporului natural al populatiei, in special in China, ca rezultat al angajarii totmai accentuate a populatiei feminine in toate sferele de activitati umane,cresterii numerice a populatiei in orase, cresterii nivelului cultural, realizarilorin medicina contemporana si a altor factori. Tratarea corecta si minutioasa atuturor factorilor decisive ce stau la baza sporului natural, masurile educativeetc., vor determina posibilitatea de ameliorare a problemei in regiunilementionte.

Se apreciaza ca dupa aceasta crestere sustinuta pina in 2000, populatiaglobului va creste din ce in ce mai incet si in anul 2100 va atinge 10-11 miliardede locuitori. Ca urmare, perioada de dublare a populatiei va cunoaste o nouatendinta, opusa celei anterioare, si anume dublarea populatiei va avea loc la uninterval de peste 100 de ani, de trei ori mai mare decit intervalul de 35 de aniinregistrat in perioada 1950-1985.


4/18

Unii savanti teoriticieni considera ca sporirea populatiei va ducenemijlocit la asa-numitul dezastru suprapopularea planetei, respectiv nu vor fiposibilitati de asigurare cu apa potabila, hrana, energie, cu resurse naturale.

In principiu, problema suprapopularii este rezolvabila. In prezent

procesele demografice in lumea contemporana deja au un specific regional.Intr-un sir de tari europene si ale Americii de Nord bilantul populatiei variaza injur de 1%, in unii ani inregistrindu-se chiar si valori negative.

O alta situatie se constata in tarile in curs de dezvoltare, in care sporulinalt a devenit un obstacol esential in aspectul cresterii nivelului de trai siimpune un complex de probleme social-economice. Prin urmare, unele guverneale tarilor din Asia si Africa realizeaza cursul de dirijare a natalitatii, fiindcunoscut ca programul Planificarea familiei.

2.malthuism si neomalthuism

Preocuparea pentru limitarea nasterilor a aparut cu un faimos eseupublicat n anul 1798 de catre pastorul anglican, Thomas RobertMalthus.Acesta era impresionat de mizeria n care traia o mare parte din

populaia Angliei,n acea perioad de mari transformari sociale. Analizindcauzele saraciei, el a ajuns la concluzia ca aceasta se datoreaza unei legi anaturii, potrivit careia ritmul cresterii populatiei este mult mai rapid decit ritmulcresterii mijloacelor de intretinere: populatia ar creste n progresie geometrica,pe cind mijloacele de intretinere ar creste n progresie aritmetica. De aici,alarma unei suprapopulatii pe care planeta n-ar mai fi n stare sa o hraneasca.Pentru a face fata unui asemenea pericol nu exista decit o singura cale:reducerea ritmului cresterii populatiei, prin foamete, razboaie si maladii.

Lucrarea lui Malthus se bazeaza pe urmatoarele principii:1. Populatia este in mod necesar limitata de mijloacele de subzistenta;2. Populatia creste invariabil acolo unde mijloacele de subzistenta cresc

daca nu e impiedicata de unele obstacole foarte puternice si evidente;3. Aceste obstacole se reduc toate la abstinenta morala, viciul si mizeria.

Ulterior a aparut neomalthusianismul. Numele este impropriu deoareceneomalhusianistii propun mijloace contrare celor propuse de Malthus pentru

limitarea nasterilor, i anume: anticonceptionalele. Neomalthusianismul a fostlansat n 1823 de Francisc Place dar a explodat abia n secolul nostru, luinddupa razboi proportii impresionante. n fruntea acestei micari se afla tarile


5/18

anglo-saxone cu propagandistii fanatici ai anticonceptionalelor. In primelerinduri ale frontului se afla francmasoneria cu diferite organizatii cum esteBrtish Humanist Association in Anglia i Mouvement francais du Planningfamilial n Franta, si alte numeroase asociatii i ligi care publica reviste si carti

de informatie, deschid clinici specializate, duc o campanie sustinuta de educatiesexuala, prin educatia sexuala intelegindu-se invatarea metodelor decontraceptie. De fapt,aceasta campanie face parte dintr-un program mult maivast, care vizeaza n final distrugerea civilizatiei crestine, in special distrugereafamilie, si care cuprinde, printre altele, lupta pentru legalizarea divortului, aavortului, a eutanasiei s.a.m.d. Aceasta propaganda pretinde ca vizeaza bineleomenirii, n fond ascunde scopuri si interese mai putin nobile: este vorba dedorinta popoarelor bogate, amenintate cu disparitia datorit natalittii foartescazute, de a detine controlul demografic al planetei, considerind ca populatiilesarace n permanenta crestere constituie o amenintare i un pericol pentrubogatiile lor.

In legea lui Malthus nu mai crede nimeni. Statistici recente furnizate deFAO arata tocmai contrariul: cresterea anuala a populatiei este de 1,60 % intimp ce cresterea anuala a produselor agricole este de 4 %. Este adevarat ca nultimele decenii populatia globului a cunoscut o cretere extraordinara.Aceastase datoreaza progreselor medicinei, care a redus mortalitatea infantila si aprelungit virsta medie de viata. Cit priveste posibilitatile de alimentare pe carele detine planeta, ea poate hrani 8 miliarde de oameni, dupa Penck, 13 dupaHollstein, 22 dupa Ballod si peste 100 de miliarde dupa Clark.

3. REPARTITIA GEOGRAFICA APOPULATIEI

Repartitia geografica a populatiei pe suprafata planetei este conditionatade mai multi factori:

- conditiile fizico-geografice (relief, clima, hidrografie, resurse naturaleetc.);

- nivelul de dezvoltare social-economica;

- conditiile istorice;- caracteristicile demografice etc.


6/18

In functie de modul in care acesti factori au influentat si influenteaza peintreaga planeta raspandirea populatiei, s-au conturat zone avind o concentrareputernica si zone slab populate.Diferentieri exista atat pe mari regiunigeografice (continente), cat si in cadrul acestora. Astfel, Asia, care ocupa mai

putin de o cincime din suprafata uscatului planetar (fara partea asiatica aComunitatii Statelor Independente), detine aproape trei cincimi din populatiaplanetei, in timp ce Africa, a carei intindere reprezinta aproape o patrime dinsuprafata uscatului, concentreaza doar 1/7 din populatia Terrei. In prezentambele continente se inscriu in randul regiunilor geografice cu o rata ridicata decrestere a populatiei, dar, in trecut, au cunoscut conditii social-istorice in bunamasura diferite care, in cazul Africii, au determinat stagnarea sau chiar scadereacresterii demografice (in primul rand datorita sclavilor negri trimisi inAmerica). Un caz aparte este Antarctica, continent care detine aproape o zecimedin suprafata uscatului planetar dar este, practic, nelocuit (exceptand personalulstatiunilor de cercetari stiintifice), factorul restrictiv determinant fiindreprezentat de conditiile naturale vitrege.

Numai cele zece state cele mai populate ale planetei concentreaza treicincimi din populatia Terrei, celorlalte peste 180 de tari, plus teritoriiledependente si neautonome, revenindu-le doar doua cincimi. Ca o expresie aconcentrarii populatiei este si mai semnificativ faptul ca numai doua tari, China siIndia, concentreaza aproape doua cincimi din intreaga populatie a globuluipamantesc.

Se poate constata ca dintre cele 10 tari cu o populatie de peste 100 milioanede locuitori, doar trei (S.U.A., Japonia, Federatia Rusa) nu fac parte din categoriatarilor in dezvoltare. De altfel si din cel de al doilea grup de tari populate (intre 50si 100 milioane de locuitori), cu exceptia Germaniei (80 mil.), Italiei, RegatuluiUnit, Frantei (fiecare avand aproape 60 mil.) si Ucrainei (peste 50 mil.loc.),celelalte sunt tari in dezvoltare: Mexic (circa 95 mil.loc.), Vietnam, Filipine (peste70 mil.loc.), Iran, Turcia, Egipt, Thailanda (peste 60 mil.loc.), Ethiopia (peste 50mil.loc.).

3.1. DENSITATEA POPULATIEI

Acest indicator exprima raportul dintre numarul locuitorilor la un moment

dat si suprafata teritoriului pe care il ocupa. La nivelul uscatului planetar este, inprezent, cu ceva peste 44 locuitori /km2, dar exista diferentieri teritoriale foartemari, atat pe regiuni geografice, cat si pe tari si in cadrul tarilor.


7/18

Pe continente, valori peste media mondiala inregistreaza doar Asia (127loc./km2) si Europa (103 loc./km2). Celelalte continente au urmatoarele valori:Africa (29 loc./km2), America (18 loc./km2) si Oceania (3 loc./km2); in ceea cepriveste C.S.I., densitatea populatiei este de 13 loc./km2.

Pe tari, cu exceptia unor ministate (Monaco - peste 15 000 loc./km2, Singaporecirca 5 000 loc./km2 s.a.) si teritorii dependente (Macao - peste 30 000loc./km2), reduse ca intindere, cele mai mari densitati se inregistreaza intr-oserie de tari asiatice (Bangladesh peste 800 loc./km2), Coreea de Sud (410loc./km2), Japonia (330 loc./km2), India, Sri Lanka (aproape 300 loc./km2),Filipine, Vietnam (peste 200 loc./km2) s.a. Pe alte continente, densitati de peste200 loc./km2 se inregistreaza in putine tari: in Europa (Olanda - aproape 400loc./km2, Belgia - peste 300 loc./km2, Regatul Unit, Germania, Italia - toatepeste 200 loc./km2), Africa (Rwanda, Burundi), America (El Salvador, Haiti).Cele mai reduse densitati se inregistreaza in tari, de regula intinse, care dispunde conditii naturale mai putin propice locuirii, fie deserturi si semideserturi(Australia si Namibia - fiecare cu cate 2 loc./km2, Algeria si Sudan cu cate 10loc./km2 ), fie paduri ecuatoriale (Zair - 16 loc./km2, Brazilia - 18 loc./km2).

3.2.MISCAREA NATURALA APOPULATIEI

Cresterea numerica a populatiei este rezultatul sporului natural, carereprezinta diferenta dintre natalitate (numarul de nasteri la 1 000 de locuitori) simortalitate (numarul de decese la 1 000 de locuitori). In perioada 1980-1985sporul natural, la nivel planetar, a fost, in medie, de 16,6 (sau o rata medieanuala de crestere de 1,7%), inregistrandu-se insa mari diferentieri regionale, cuvalori peste media pe glob in zonele cu tari in dezvoltare (Africa 29,3,America Latina 23,4 , Asia de Sud 21,7 ) si cu mult sub aceasta inregiunile dezvoltate (Europa 3, America de Nord 7 , C.S.I. 9,6 ).

Populatia mondiala creste, anual, cu circa 77 milioane de locuitori sau,altfel spus, cu 212 000 zilnic si 880 in fiecare ora. La aceasta crestere, aportulcel mai important ( circa 90%) il au regiunile mai putin dezvoltate. Pe taridiferentierile sunt si mai accentuate: de la unele cu un spor natural ce depaseste20 (India, Iran, Egipt s.a.) sau chiar 30 (Kenya) ori peste 40 (Libia, Iraq,Siria s.a.) la altele cu spor negativ (numarul deceselor il depaseste pe cel alnasterilor): Germania, Ungaria, Ucraina, Federatia Rusa, Croatia, Cehia,Bulgaria, Austria, Danemarca s.a.; in ultimii ani si Romania se inscrie in randul


8/18

tarilor cu spor natural negativ (-2,5 in 1996). Tarile cu un spor natural ridicatau posibilitatea de a-si asigura, in viitor, resurse umane corespunzatoare.

3.3. URBANIZAREA

O problema acuta este si explozia urbana. Spre deosebire de exploziademografica, cea urbana exprima cresterea mult mai rapida a populatieiorasenesti fata de populatia rurala. Procesul de urbanizare nu s-a produs inacelasi ritm pe tot globul pamantesc si nu a atins aceeasi amploare in diferiteregiuni ale planetei. Pe mari regiuni ale planetei, se remarca diferente

considerabile: regiuni puternic urbanizate, in care populatia urbana depasestedoua treimi din totalul populatiei (Europa, inclusiv C.S.I., America Latina,America de Nord si Oceania - in ultimele doua apropiindu-se de 80%) si, lapolul opus, regiuni cu o pondere redusa, respectiv mai putin de o treime dinpopulatie (Africa, Asia de Sud, Asia de Est).

In aceasta a doua jumatate a secolului nostru s-a manifestat, pe cuprinsulplanetei, o adevarata explozie urbana, care este rezultatul unei multitudini defactori, intre care dezvoltarea demografica accelerata, puternica industrializare,

mecanizarea agriculturii (care elibereaza o insemnata cantitate de forta demunca) si, nu in ultima instanta, mirajul pe care-l reprezinta orasul in general casimbol al civilizatiei. Drept urmare, orasele existente cresc - oraselele setransforma in adevarate orase, orasele in metropole si acestea, la randul lor, inaglomeratii urbane.

Una din trasaturile actuale ale fenomenului urban o constituieproliferarea oraselor mari (tot mai multe fiind milionare sau multimilionare) si aaglomeratiilor urbane. Numarul oraselor de peste un milion de locuitori

depaseste in prezent 300, din care jumatate au cel putin doua milioane delocuitori.Un alt fenomen caracteristic epocii actuale il reprezinta formarea

megalopolisurilor, respectiv imense concentrari urbane cu cativa mari poli deatractie si numeroase centre urbane, mai mari sau mai mici, care graviteaza injurul acestora. In prezent s-au constituit circa 30 megalopolisuri, printre celemai reprezentative fiind: BOSWASH (Boston-Washington cu 50 mil. loc.desfasurat pe 140.000 km), din nord-estul S.U.A., Tokaido (70 000 km2, peste

70 mil.locuitori), in insula japoneza Honshu, Megalopolisul brazilian (peste 40milioane de locuitori), cel mai dinamic intre marile concentrari urbane ale lumii


9/18

s.a.

4. SITUATIA DEMOGRAFICA IN

REPUBLICA MOLDOVA

n ultimele decenii Republica Moldova se confrunt cu un ir de problemedemografice ca reducerea natalitii, mbtrnirea populaiei, migraia, care au omultitudine de consecine sociale, economice, politice, culturale nefavorabile inecesit elaborarea unor msuri eficiente pentrus stabilizarea situatiei.

Actualmente, situatia demografica n Republica Moldova secaracterizeaza prin tendinte negative n miscarea naturala a populatiei. Procesuldepopularii este conditionat atit de scaderea naturala a efectivului populatiei, citsi de emigrarea ei.n ultimul deceniu, evolutia populatiei inRepublica Moldova se caracterizeaza prin urmatoareleparticularitati:

1. Scaderea lenta a efectivului populatiei, de la 4361,6 miipersoane n 1990 la 4218 mii persoane n 2003. In total,numarul populatiei s-a redus cu circa 150 mii persoane sau, inmedie, cu 10 mii pe an. Au aparut, evident, diferentieri si pecele doua medii, in mediul urban numarul populatieis-a redus in aceasta perioada de timp cu peste 171 miipersoane, iar in celrural a crescut cu 23 mii persoane. Concomitent, pondereapopulatiei urbane in totalul populatiei a scazut de la 47,4 lasuta in 1990, la 45 la suta n 2003 sau cu 2,4 puncteprocentuale. Scaderea efectivului populatiei a fost conditionata

de natalitate, mortalitate si emigratie.2. Scaderea brusca, fara precedent, a natalitatii, de la77,1 mii n 1990 la 36,5 mii de nascuti-vii n 2003. Ratanatalitatii s-a redus de la 17,7 la suta pina la 10,l la suta,respectiv, sau cu 7,6 puncte procentuale. Destul de intens ascazut natalitatea n perioada 1995-2000, dupa ce seinregistreaza o stabilizare lenta in evolutia acestui fenomen. Odata cu scaderea natalitatii a crescut ponderea copiilor nascuti

in familiile incomplete, de la 11 la suta din totalul nascutilor-viin 1990, la 23 la suta in 2003. Semnificativ este faptul ca cota


10/18

copiilor nascuti in afara casatoriilor in mediul rural, comparativcu cel urban,este mai mare si constituia n 2003 - 25 la suta din numrultotal al nou-nascutilor. Trezeste ingrijorare tendinta continua

de reducere a fertilitatii feminine in toate grupele de virstafertila. Daca in 1990 rata fertilitatii constituia 2,39 copii la ofemeie de virsta fertila, apoi n 2003 doar 1,4. Astfel, ratafertilitatii coboara sub limita de schimb a generatiilor (ceconstituie2,1), avnd ca baza declinul in realizarea functieireproductive la femei. Diminuarea natalitatii si fertilitatii sunt oconsecinta a inrautatirii situatiei social economice a populatiei.Astfel, Republica Moldova se apropie rapid la indicatorii

demografici respectivi de nivelul statelor europene.3. Cresterea mortalitatii de la 9,1 la suta, n 1990 la 11,9la suta n 2003 sau cu circa 15 la suta (indice inregistrat in anii50 ai secolului al XX-lea), avind un maximum in anul 1995 de12,2 la suta. Mortalitatea generala difera pe medii, sexe sigrupe de virsta. Rata mortalitatii in mediul rural intotdeauna afost mai ridicata decit in cel urban. Ritmurile de crestere a rateimortalitatii la orase sunt mult mai lente decit cele de la sate.

De exemplu, n anul 2003 mortalitatea populatiei rurale adepasit-o pe cea urbana cu 154 la suta. In perioada studiatanumarul deceselor s-a marit atit n rindurile pensionarilor, cit siin cele ale populatiei apte de munca. In anul 2003 - 20 la sutadin numarul total de decedati (43,1 mii persoane) au murit invirsta de 40-60 de ani. Dupa sexe, mortalitatea masculina afost si continua sa fie superioara mortalitatii feminine cu circa lla suta. Cresterea continua a mortalitatii se datoreaza inrautatirii bunastarii

materiale a populatiei, cresterii morbiditatii populatiei, nivelului scazut alasistentei medicale, stresului psihologic etc. Cresterea mortalitatii a conditionatsi scaderea sperantei de viata la nastere. Conform datelor din 2003, duratamedie a vietii populatiei era de 68 ani, inclusiv la barbate64,5 ani, iar la femei -71,6 ani.

4. Reducerea spectaculoasa a sporului natural, dezorganizarea social-economica in perioada de tranzitie, somajul, nivelul scazutde viata al populatieiau contribuit la reducerea rapida a sporului natural, care a atins valori

surprinzatoare pentru Republica Moldova.5. Scaderea numarului de casatorii si cresterea numarului de divorturi.Aceste doua fenomene demografice influenteaza negativ asupra functiei de


11/18

reproducere a familiei. Cel mai mare numar de divorturi se inregistreaza labarbatii si femeile in virsta de 25-29 ani, adica divorturile revin celei maireproductive virste a ambelor sexe, ceea ce se reflecta extrem de negativ asupranatalitatii generale a populatiei.

6. Migratia intensa a populatiei.O problema importanta pentruRepublica Moldova o constituie migratia ilegala a populatiei, migratie care nueste controlata nici de sursele de informare statistica de stat, nici deorganizatiile neguvernamentale internationale, dar cu urmari greu de prognozatasupra sanatatii si viitorului tarii noastre. Conform statisticii oficiale curente, nperioada 1997-2003 numarul de emigranti a oscilat in limitele de 4,7-9,1 miipersoane anual. In realitate, numarul de emigranti este cu mult mai mare.Astfel, conform datelor SIS, inafara tarii, ilegal muncesc peste 600 mii depersoane. Peste hotare pleaca, de regula, cei mai buni muncitori, ingineri,savanti, medici, specialisti de calificare inalta. Provoaca ingrijorare emigrareain masa a populatiei tinere. Astfel, 70 la suta din persoanele care au plecat lamunca peste hotarele republicii sunt in virsta de 16-29 ani, iar circa 60-70 lasuta din ele sunt femei. Majoritatea femeilor sunt de virsta reproductiva, fapt ceva avea consecinte negative asupra stabilitatii familiei si reproduceriipopulatiei. Ca urmare a migratiei, se deformeaza inevitabil si structura, pe virstesi sexe, a populatiei, in special, a populatiei rurale.

5. PROBLEMA ALIMENTARA.MALNUTRITIA- UNA DIN CONSECINTELE

PROBLEMEI DEMOGRAFICE

Insuficienta produselor alimentare si calitatea acestora sint cele mairaspindite calamitati sociale ale civilizatiei contemporane. Problema, de fapt,are un caracter regional caracteristic, in special, tarilor in curs de dezvoltare.Statistica pusa in evidenta in publicatiile ONU demonstreaza ca spre sfirsitulanilor 80, sufereau de malnutritie peste 500 milioane de locuitori ai Pamintului,din care circa 50% erau copii.

Unul din indicatorii de baza ai subnutritiei este numarul de copii careprimesc o cantitate prea mica de hrana pentru o dezvoltare normala.

Esenta problemei alimentare nu tine de insuficienta de alimente produsepe intrega planeta. Anual sint inregistrate surplusuri de produse alimentare peglob. Cauza consta in faptul ca geografia(repartitia) produselor alimentare nucoincide cu geografia consumului lor. Astfel, tarile puternic dezvoltate obtin


12/18

mari surplusuri de produse alimentare, insa tarile slab dezvoltate nu dispun deresurse financiare necesare pentru a le procura in cantitati suficiente.

Malnutritia este caracterizata chiar si in tarile cu nivel de dezvoltareavansat. Astfel, in SUA 30mln. (10%) din numarul populatiei este afectata de

aceasta problema, datorita decalajului mare de salarii. Aproximativ 76% dinacest numar sint americani de culoare, problema avind si un character rasial.Prin urmare, problema alimentara este una social-economica si politica.

Cauzele aparitiei problemei alimentare sunt:

- specializarea ingusta in cultura plantelor a tarilor slab dezvoltare;- reducerea suprafetelor de terenuri agricole, cauzata de presiunea demografica;- caracterul extensiv al agriculturii in tarile slab dezvoltate, productivitatea eifiind mai scazuta decit in tarile puternic dezvoltate.

Totusi, pe parcursul anilor90 ai secolului trecut, in plan mondial s-auevidentiat unele tendinte positive in rezolvarea problemei alimentare.Revolutiaverde in tarile asiatice a favorizat solutionarea problemei, mai ales in cele maipopulate state, precum India, Bangladesh. In schimb, in tarile din Africa aceastanu s-a reusit din cauza secetelor prelungite.

Modificarile pe plan mondial in structura suprafetelor cultivate exprima otendinta de crestere a suprafetelor ocupate cu culture intensive. Astfel, s-audublat suprafetele cultivate de soia, floarea soarelui, cu orez si porumb. Suntrelevante modificarile survenite in suprafetele cultivate cu cereale, culture cereprezinta baza alimentatiei mondiale si a dezvoltarii sectotului zootehnic.Tendinta de utilizare intensive a fondului funciar mondial a devenit tt maipregnanta. Tarile dezvoltate detin cele mai ridicate ponderi in structuraurmatoarelor culture: griu, cartofi, struguri, iar in tarile in curs de dezvoltare in suprafetele cultivate cu orez, porumb, soia, iuta, cafea, ceai, cacao.Concentrarea suprafetelor cu cereale si oleaginoase in tarile dezvoltate face caaceasta sa dispuna de alimente de baza ale omenirii, cantitatile obtinutedepasindu-le substantial nevoile.

In ultimele decenii cantitatea de hrana produsa a crescut foarte mult, astfelincit populatia afectata de foamete s-a redus la mai putin de 800 milioane. Dar,sa nu uitam ca odata cu cresterea numarului populatiei necesarul de hrana va fimai mare.

6. OCEANUL PLANETAR - SURSA

DE EXISTENTA PENTRU POPULATIATERREI


13/18

Ocupand cca. 71% din suprafata Pamantului oceanul reprezinta o imensasursa de hrana, de apa, de materii prime, de energie precum si o foarte

importanta cale de transport.Fata de aceste aspecte directe ale insemnatatii sale pentru societate, rolul pecare il exercita asupra climei, apelor si potentialului hidroenergetic al unorregiuni continentale evidentiaza o categorie nu mai putin apreciabila, de aspecteindirecte ale relatiei om -hidrosfera.

In functie de caracteristicile sale fizice si mai ales chimice, pe o grosimede 200 m de la suprafata, apele oceanice intrunesc conditii favorabile existenteiunei cantitati impresionante de biomasa concentrata in special in straturilesuperficiale, care sunt cele mai fertile. Desi grosimea stratului de apa fertil esteincomparabil mai mare fata de aceea a stratului de sol fertil (cca 1 m), desipotentialul productiv al apelor marine este de trei ori mai mare la un volum de 1m3 fata de sol, desi aceste ape sunt mai bogate in organisme animale decatuscatul si sunt populate de o destul de variata si bogata lume vegetala, toateorganismele respective reproducandu-se in mod spontan, aceasta uriasa rezervanu are decat un grad redus de valorificare.

Dintre categoriile sistematice de pesti, valoare economica deosebita auscombroidel (scrumbia albasta, tonul, palamida), gadinele(codul, merluciul),salmonidele(mai ales in nordul Oceanului Pacific) si clupeidele(heringi,sardelele, hamsiile).

Pe langa pescuitul propriu-zis, in apele marilor si oceanelor se vaneaza oserie de mamifere acvatice sau semiacvatice, pentru grasime, carne, piei si chiarblanuri, ca foca, morsa, balena(ultima prezenta azi intr-un numar de numai cca.1.000.000 exemplare, doar in nordul Pacificului si in marile circumantarctice,deoarece vanatul abuziv a depasit ritmul de reproducere; de cativa ani, balenaeste protejata prin conventii internationale limitatice).

In marile tropicale din jurul Australiei, in Polinezia, in Marea Chinei desud se pescuiesc moluste si crustacei foarte cautati: homari, languste, crevet.Foarte slab valorificate sunt algele care reprezinta doar 4 % din masa organicaobtinuta anual din ocean, desi pot fi utilizate in alimentatie, ca furaje, caingrasaminte, ca materii prime pentru industria chimica.

Sub forma de solutii cu diferite concentratii si sub forma de sedimente,apele marine contin importante rezerve de materii prime minerale. Rezervele seapreciaza la valori imense, dar rentabilitatea redusa a exploatarilor nu permite

decat un grad mic de valorificare.


14/18

Din cantitatea totala de saruri pe care o reprezinta salinitatea medie aapelor marine si oceanice si care prin evaporare totala ar acoperi bazinelerespective cu un strat de cca. 45 m grosime, ponderea maxima revine clorurii desodiu. Din sarurile respective se mai extrag : magneziu( necesar in obtinerea

aliajelor usoare si in industria materialelor refractare; 75% din productia demagneziu a S.U.A. provine din apa marii), potasiu(pe taramul Marii Rosii, inEtiopia, in bazinul Mediteranei- zona Napoli, in Extremul Orient - Japonia siChina, in Australia de Vest), brom(in S.U.A, Anglia, India, Argentina, Canada,Japonia).

Dinamica cu caracter ritmic sau neritmic a apelor oceanului, ca sidiferentele de temperatura pe verticala pot fi utilizate, cu rentabilitate foartemare, ca surse de energie.

Cunoscute si folosite de multa vreme, desi in proportie mica, mareele("carbunele verde"), care depasesc 8 m diferenta de nivel flux-reflux, in golfuri,estuare, stramtori, pot actiona ca generatori de energie. Multa vreme neglijata,energia mareelor este studiata intens in perioada actuala iar cele mai favorabilezone de obtinere a acestui gen de energie sunt: Bretania, golful Hudson, MareaAlba, nord-estul Marii Arabiei, Marea Chinei de Est, litoralul atlantic al S.U.Asi al Canadei, litoralul pacific al Alascai.

In zonele calde ale Oceanului este posibila obtinerea energieihidrotermice, de exmplu uzina de la Abidjan.

Pentu energia nucleara a viitorului, apele oceanice reprezinta o uriasasursa de materie prima (deuteriu).

7. REPERE

!

Cea mai evidenta crestere a numarului populatiei se va produce pina in2025, in Africa, unde se va inregistra totalul de 1617 milioane de locuitori, fatade 820 milioane in anul 2000;

! Din 1880 pina in present populatia mondiala a crescut de peste sase ori,iar populatia urbana a sporit de 64 de ori. Populatia oraselor lumii s-a dublat inperioada 1900-1975 la fiecare 25 de ani, urmatoarea perioada de dublare fiindde numai 20 de ani;

! Expodul rural a contribuit foarte mult la cresterea populatiei urbane.

Cel mai mare exod a avut loc in Africa, America Latina, in Asia de Sud.Conform estimarilor de catre anul 2025 se prevede o dublare a populatiei


15/18

urbane care va constitui circa 5 miliarde de oameni. Prin urmare, 2/3 dinpopulatia mondiala va locui in orase. Circa 90% din aceasta crestere va afectatarile in curs de dezvoltare din Asia si Africa.

! In Asia se afla cele mai multe orase milionare, inclusive din categoria

celor care depasesc 10 milioane de locuitori.! Criza alimentara este rezultatul unei profunde crize structurale a

economiei mondiale determinate de: mentinerea si accentuarea decalajeloreconomice intre tarile dezvoltate si subdezvoltate; evolutiile democraticeinegale si imprevizibile; existenta unor relatii inechitabile intre tarile dezvoltatesi subdezvoltate; inapoierea economica si culturala a tarilor subdezvoltate.

! Regimul alimentar zilnic pentru o persoana este de 2600-3000 kcal side 70-100 gram ede proteine.

! Disponibilul mediu zilnic mondial de proteine pe locuitor este formatdin 67% proteine vegetale si 33% proteine animale. Aceasta structura evalueazain favoarea proteinelor de origine animala. Tarile cu cel mai mare disponibil deproteine animale pe locuitor sunt: SUA(71g), Franta(75g), iar cu cel mai redusdisponibil Mozambic(4,3g), Burundi(4g), Haiti(8g).

8. TERMENI-CHEIE

Explozie demografica process specific tarilor in curs de dezvoltare,care se refera la cresterea numerica accentuata a populatiei, ca urmare a scaderiibruste a mortalitatii si a mentinerea natalitatii in limite ridicate.

Explozie urbana cresterea mult mai rapida a populatiei urbane fata depopulatia totala a planetei, care se manifesta prin formarea sau multiplicareaaglomeratiilor urbane si cresterea necontrolata a acestora, ca urmare a exodului

rural si a unui bilant natural ridicat.Politica demografica ansamblul de masuri legislative, administrative,economice, sanitare, culturale si educationale adoptate de un stat cu scopul de aretine sau a stimula cresterea numarului populatiei.

Malnutritie process characteristic tarlor subdezvoltate si unor paturisarace din diferite tari; 800 milioane locuitori sint subnutriti(insuficienta aproteinelor de origine animale, a vitaminelor si a unor saruri minerale).

Urbanizare falsa imigrarea populatiei rurale spre periferiile oraselor

mari, a metropolelor, confruntindu-se cu llipsa locurilor de munca si alocuintelor.


16/18

Criza demografica(deficit natural) natalitatea redusa, mortalitatearedusa, imbatrinirea accentuate a populatiei.

9. CONCLUZIE

Dezvoltarea socio-economic durabil n orice ar depinde, n maremsur, de eficacitatea formrii i utilizrii potenialului uman. Mediatizareasituaiei demografice actuale, tendinelor ei de dezvoltare i argumentareadeciziilor care ar putea ameliora aceast situaie snt sarcini primordiale pentruspecialitii din diferite domenii: politic, economic, sociologic, demografic,

medical, psihologic etc. Astzi putem afirma c viitorul rii, dezvoltarea eidurabil depinde, n msur decisiv, de faptul cum vor fi soluionateproblemele demografice, de politicile care vor fi elaborate pentru stabilizareanumrului de populaie, de aciunile ce vor fi ntreprinse n vederea atenuriiconsecinelor mbtrnirii populaiei.

Pe parcursul ultimilor 50 de ani n toat lumea au avut loc schimbriprofunde i multilaterale. Una din particularitile specifice ale acestei epocireprezint creterea rapid a numrului populaiei n rile slab dezvoltate i

reducerea lui esenial n rile economic avansate. Reducerea numruluipopulaiei n majoritatea rilor se explic prin scderea continu anatalitii.Indicii sczui ai natalitii duc nu numai la reducerea continu anumrului populaiei, ci i la micorarea numrului i mbtrnirea forei demunc n cea mai apropiat perspectiv, ceea ce este foarte important. Acesteschimbri structurale provoac creterea considerabil a sarcinii demografice,majoreaz cheltuielile statelor pentru asigurarea populaiei cu pensii,dezvoltarea sistemului de protecie social, ocrotirea sntii.

Problema demografica este una vitala, atit pe plan regional cit si pe planmondial. Perspectiva dezvoltarii tarii depinde de promovarea unei politicidemografice intelepte, politica care atinge interesele cetateanului, familiei,statului, Bisericii si ale oricarei comunitati, ale generatiilor de azi, si in egalamasura, ale generatiilor de mine. Sa fim onesti si marinimosi, sa nu punem pespatele acestora din urma greul solutionarii marilor provocari!

10. REZUMAT


17/18

In present, pe glob, sint aproximativ sase miliarde de locuitori. Progresulin domeniul ocrotirii sanatatii, ridicarea nivelului de trai, dezvoltarea economicaaccelerata a dus la aparitia exploziei demografice din secolul XX. In acest secolint-o perioada foarte mica, de 35 de ani, a avut loc dublarea populatiei.

Conform studiilor, in 2100 numarul locuitorilor va atinge cifra de 10-11miliarde. Unii savanti teoriticieni considera ca sporirea populatiei va duce lasuprapopularea planetei, respectiv nu vor fi posibilitatea de asigurare cuhrana, energie, apa potabile etc.

In 1708, Thomas Robert Malthus a publicat un eseu in care raspundeanelinistilor sociale rezultate din cresterea rapida a populatiei. Analizind cauzelesaraciei el a ajuns la concluzia ca populatia creste in progresie geometrica, pecind mijloacele de intretinere cresc in progresie aritmetica. Mijloace contrare desolutionare le-au avut neomalthuistii, care duc o companie bazata pe educatiasexuala(invatarea metodelor de contraceptie).

Dupa modul de repartitie geografica a populatiei s-au format zone avind oconcentrare puternica si zone slab populate. In present, numai cele 10 state celemai populate ale planetei concentreaza 3/5 din populatia Terrei. Densitateapopulatiei exprima raportul dintre numarul de locuitori la un moment dat sisuprafata teritoriului pe care il ocupa. Cresterea numerica a populatiei esterezultatul spoului natural, care reprezinta diferenta dintre natalitate simortalitate. Populatia urbana creste cu ritmuri de 4 ori mai rapide decit cearurala. Drept urmare orasele existente cresc, se transforma in orase maimari,orasele in metropole si acestea, la rindul lor, in aglomeratii urbane.

n ultimele decenii Republica Moldova se confrunt cu un ir de problemedemografice ca reducerea natalitii, mbtrnirea populaiei, migraia, care au omultitudine de consecine sociale, economice, politice, culturale nefavorabile inecesit elaborarea unor msuri eficiente pentru stabilizarea situaiei.Actualmente, situatia demografica n Republica Moldova se caracterizeaza printendinte negative n miscarea naturala a populatiei. Procesul depopularii esteconditionat atit de scaderea naturala a efectivului populatiei, cit si de emigrareaei.

Odata cu cresterea populatiei se micsoreaza capacitatea pamintului de ahrani locuitorii ei. Esenta problemei alimentare tine de repartitia produseloralimentare care nu coincide cu geografia consumului lor. Malnutritia estecaracterizata chiar si in tarile cu nivel de dezvoltare avansat. In ultimele deceniicantitatea de hrana produsa a crescut foarte mult, astfel incit populatia afectatade foamete s-a redus la mai putin de 800 milioane. Dar, sa nu uitam ca odata cu

cresterea numarului populatiei necesarul de hrana va fi mai mare.


18/18

Un rol important in solutionarea problemei alimentare il are OceanulPlanetar care annual furnizeaza circa 100 milioane de tone de peste si de alteproduse de mare, insa aceasta directie impune o valorificare rationala, activitatide conservare a biodiversitatii marine. Dintre categoriile sistematice de pesti,

valoare economica deosebita au scombroidel (scrumbia albasta, tonul,palamida), gadinele(codul, merluciul), salmonidele(mai ales in nordulOceanului Pacific) si clupeidele(heringi, sardelele, hamsiile). Pe langa pescuitulpropriu-zis, in apele marilor si oceanelor se vaneaza o serie de mamifereacvatice sau semiacvatice, pentru grasime, carne, piei si chiar blanuri, ca foca,morsa, balena(ultima prezenta azi intr-un numar de numai cca. 1.000.000exemplare, doar in nordul Pacificului si in marile circumantarctice, deoarecevanatul abuziv a depasit ritmul de reproducere; de cativa ani, balena esteprotejata prin conventii internationale limitatice).

11. BIBLIOGRAFIE

1. Fara TABU, N.5(43), mai 2005;2. Transformari demografice, viata familiala si sanatatea populatiei, G.

Paladi, C. Matei, O. Gagauz, I. Gaunenco, 8 noiembrie 2007, Chisinau;3. Vocea Poporului, vineri, 14 martie 2008;4. Saptamina, vineri, 22 februarie 2008;5. Geografia mediului, manual clasa XII, I. Corduneanu, S. Roscovan,

2008, editura Cu drag;

6. Istorie, manual clasa XII, S. Nazaria, A. Roman, M. Sprinceana, S.Albu-Machedon, A. Dumbrava, L. Barbus,Chisinau 2006;

7. http://social.moldova.org/news/onu-este-preocupata-de-situaia-

demografica-din-r-moldova-111323-rom.html;

31402845 problema demografica

Documents