3.compartimentul economic cirhan
TRANSCRIPT
Mod Data
Litera
UTM FIMCMMSP-091
№ document . SemnatCoala
Executa t Ci rhan V. .Ver i f ica t
Aproba tNis t rean A.Sto icev P .
Proiec tarea unui se t de scu le pent ru pre lucrarea piesei de t ip , ,B loc de rot i dinta te” cu e laborarea tehnologie i fabricăr i i l argi toru lu i .
Nr.cont r .
Uşanl î D . 1 15Coala Col i
Memoriu Explicativ
3. Compartimentul Economic
Mod Coala № document .
Pag.
UTM 000.3 000 MESemnat Data
1. Planificarea şi organizarea lucrărilor de proiectare
Organizarea procesului de producere presupune combinarea raţio-
nală în timp şi în spaţiu a proceselor principale, auxiliare şi deservire
cu scopul asigurării calităţii şi eficienţii cît mai înalte a producţiei.
1.1. Diagrame de tip reţea
Proiectele şi implicit situaţiile manageriale determinate de pun-
erea în practică a acestor proiecte) presupun efectuarea unor activităţi
intercorelate, care pot fi modelate prin intermediul unor reţele.
Întrucât proiectele de acest gen durează săptămâni, luni sau chiar ani,
în desfăşurarea lor pot interveni schimbări care au impact asupra
costurilor, tehnologiei sau resurselor proiectului. Analiza acestor sis-
teme îi permite managerului să planifice, să controleze urmarească şi
să reorganizeze resursele astfel încât obiectivele propuse să se atingă
în mod optim şi la timp.
Una dintre cele mai folosite dintre aceste tehnici este tehnica
PERT. Diagrama PERT este un instrument de management al proie-
ctului, utilizat pentru a programa, organiza şi coordona sarciniile unui
proiect. În principiu este o metodă de a analiza sarcinile necesare
pentru finalizarea unui anumit proiect, mai ales timpul alocat fiecărei
sarcini în parte şi de a identifica timpul minim necesar proiectului
respective. Diagrama PERT are următorii paşi:
a) Identificarea activităţilor specifice şi a milestone-urilor (punctelor
semnificative).
b) Determinarea secvenţei de activităţi.
c) Construirea unei diagrame a reţelei.
d) Estimarea timpului necesar fiecărei activităţi în parte.
e) Determinarea drumului critic.
f) Aducerea la zi a diagramei PERT, pe măsură ce proiectul avansează.
Mod Coala № document .
Pag.
UTM 000.3 000 MESemnat Data
Obiectivul principal al diagramei PERT este de a facilita pro-cesul
de luare a deciziilor şi de a reduce atît durata de desfăşurare cît şi
costurile unui proiect.
1.2. Părţile componente ale proiectului
La planificarea unui proiect, pentru a putea folosi o tehnică de
tip reţea, trebuie ca proiectul să fie împărţit în părţile sale compone-
nte:
1. Activităţi (lucrări);
2. Evenimente.
Activitatea (lucrul) reprezintă un efort. Acesta, pentru a putea fi
îndeplinitnecesită resurse (umane, de timp, financiare şi de cele mai
multe ori echipamente/utilaje/maşini). Exemple de astfel de activităţi
pot fi: săparea unei fundaţii, proiectarea unei piese, instruirea unui
angajat etc. În cadrul unui proiect activităţile trebuie îndeplinite într-o
anumită ordine; unele pot fi în serie – cu alte cuvinte activitate nu
poate fi începută până când alta nu a fost terminată (de exemplu
fundaţia unei construcţii nu poate fi turnată până când săpătura nu a
fost executată), altele pot fi în paralel – adică se pot desfăşura în
acelaşi timp (de exemplu aprovizionarea cu materiale şi zugrăvitul).
Evenimentul reprezintă îndeplinirea (terminarea) uneia sau mai
multor activităţi, la un anumit moment de timp. Evenimentul este
văzut ca o “piatră de hotar” sau punct de verificare a mersului
proiectului (de exemplu terminarea unui curs, predarea unui program,
sosirea pieselor de schimb etc.). Evenimentele se notează în general
cu cifre şi nu au durată în sine, ele delimitînd doar activităţile (astfel,
dacă o activitate este notată prin două cifre, acestea reprezintă: prima
- evenimentul început al acesteia şi cea de-a doua - evenimentul sfârşit
al activităţii).
Mod Coala № document .
Pag.
UTM 000.3 000 MESemnat Data
Graficul în reţea are parametri ce servesc la calcularea unui şir de
caracteristici adăugătoare :
1. drumul critic;
2. rezervele de timp a evenimentelor;
3. rezervele drumurilor şi a lucrurilor;
Drumul critic reprezintă succesiunea de activităţi şi evenimente
critice care formează un drum continuu (o cale continuă) între
începutul şi sfârsitul proiectului. El reprezintă drumul cel mai lung (ca
durată) din întregul proiect. Sunt cazuri în care pot exista şi mai multe
drumuri critice, egale ca durată.
Rezerva este un interval de timp prin internmediul căruia poate fi
amînat un element fără modificarea graficului reţea.
Graficul reţelei începe a se construi din stânga dezvoltându-se spre
dreapta.
Figura 1. Schema de amplasare pe graful-reţea a datelor iniţ iale
şi acelor calculate
Pentru a construi un graf-reţea este necesar să se determine:
Td i – termenul de petrecere a evenimentului „i”, care se determină
din relaţia:
Tdi = (Tdi -1 + Ti-1j-1) max, (1.1)
Tt i – termenul tîrziu de petrecere a evenimentului „i”, care se
determină din relaţia:
Tti = (Ttj - Tij) min, (1.2)
R i – rezerva de timp de petrecere a evenimentului „i” care se
determină din relaţia:
Ri = Tti- Tdi, (1.3)
Mod Coala № document .
Pag.
UTM 000.3 000 MESemnat Data
T ij – durata lucrării,
Tdj – termenul devreme de petrecere a evenimentului „j”, care se
determină din relaţia:
Tdj = (Tdi + Tij) max, (1.4)
Ttj – termenul târziu de petrecere a evenimentului „j”, care se
determină din relaţia:
Ttj = (Ttj+1 – Ti+1j+1) min, (1.5)
Rj – rezerva de timp de petrecere a evenimentului „j” care se
determină din relaţia:
Rj = Ttj- Tdj, (1.6)
Trez.d ij - rezerva deplină de timp de petrecere a evenimentului, care
se determină din relaţia:
Trez.dij = Ttj – Tdi - Tij, (1.7)
Trez.l ij - rezerva liberă de timp de petrecere a evenimentului, care se
determină din relaţia:
Trez.lij = Tdj – Tdi - Tij, (1.8) sau Trez.lij = Trez.dij - Rj, (1.9)
Calculul parametrilor grafului-reţea se petrece în următoarea
consecutivitate:
1.3. Calculul termenilor devreme de petrecere a evenimente-lor
Termenul devreme de petrecere a primului eveniment se adoptă egal
cu zero: Td1=0. Termenii devreme de petrecere a tuturor evenimentelor
care urmează se determină din ordinea crescătoare a numerelor de
petrecere a evenimentelor. Pentru determinarea timpului devreme a
oricărui eveniment j„ se analizează toate lucrările, care fac parte din acest
eveniment: fiecărei lucrări i se determină termenul devreme de petrecere a
evenimentului lucrării anterioare şi durata acestei lucrări T ij.
Mod Coala № document .
Pag.
UTM 000.3 000 MESemnat Data
Din datele obţinute se alege valoarea maximă a termenului devreme
de petrecere a evenimentului „j” şi se scrie în sectorul stâng al cercului
care reprezintă evenimentul dat (fig.1).
1.4. Calculul termenului târziu de petrecere a evenimentului
Termenul târziu de petrecere a evenimentului final se ia egal cu
termenul devreme de petrecere a evenimentului dat: Tt n = Tdn. Calculul
termenilor târziu de petrecere a tuturor evenimentelor se efectuează în
ordine inversă, conform diminuării numerelor evenimentelor. Pentru
determinarea termenului târziu al următorului eveniment „i” se analizează
toate lucrările care ies din acest eveniment. Fiecărei lucrări i se
calculează termenul târziu de petrecere a evenimentului care urmează ca
diferenţa dintre termenul târziu de petrecere a evenimentului posterior T ij
şi durata acestei lucrări T ij . Din datele obţinute se alege valoarea minimă a
termenului târziu de petrecere a evenimentului dat „i” şi se scrie în
sectorul drept al cercului care reprezintă evenimentul dat (fig.1).
1.Durata drumului critic Tcr de petrecere a tuturor evenimentelor
corespunde termenului târziu sau devreme de petrecere a ultimului
eveniment Tcr = Ttn sau Tcr = Tdn .
2.Rezerva de timp a evenimentelor se determină ca diferenţa dintre
termenul târziu şi termenul devreme de petrecere a evenimentului.
3.Determinarea drumului critic. Drumul critic parcurge evenimentele
care au rezerva de tip nulă şi lucrările care au rezerva totală de timp
egală cu zero.
1.5. Elaborarea tabelei evenimentelor şi lucrărilor
Pentru elaborarea grafului de reţea, în primul rând, este necesar de
întocmit tabela lucrărilor şi evenimentelor necesare pentru înde-
plinirea sarcinii concrete şi a stabili continuitatea logică a lucrărilor şi
Mod Coala № document .
Pag.
UTM 000.3 000 MESemnat Data
legăturile reciproce între ele. Lucrările trebuie alese în aşa mod, ca
duratele îndeplinirii lor să fie comparabile după mărime.
Componenţa lucrărilor şi ordinea îndeplinirii lor depind de faza de
proiectare şi caracterul obiectului. Datele calculate au fost introduse
in tab.52-54.Tabelul 52 Tabela evenimentelor şi lucrărilor de proiectare.
Nr.even Denumirea lucrării
Codullucrării Evenimentul
1 Întocmirea sarcinii de proiect 1-2 S-a întocmit sarcina de proiect
2 Înmînara sarcinii de proiect 2-3 S-a înmînat sarcina de proiect
3 Studierea sarcinii tehnice 3-4 S-a studiat sarcina tehnică
4 Alegerea sculelor pentru prelucrarea piesei “Bloc de roţi
dinţate”
4-5 S-au ales sculele
5 Selectarea sculelor standartizate
5-6 S-au selectat
6 Selectarea unei scule speciale pentru prelucrarea piesei 6-7 S-a selectat
7Alegere a unei broşe cilindrice pentru prelucrarea alezajului
piesei ca sculă specială7-8 S-a ales scula specială
8 Stabilirea variantei optime a modelui broşei 8-9 S-a stabilit
9 Determinarea caracterist icilor tehnice a broşei
9-10 S-au determinat caracterist icile
10 Stabilirea etapelor necesare pentru elaborarea broşei 10-11 S-au stabilit etapele
11 Studierea li teraturii tehnice 11-12 S-a studiat literatura12 Studierea analogilor 12-13 S-a studiat literatura13 Acordarea întării propuneri
tehnice 13-14 S-a acordat întărire
proiectului14 Evaluarea materialui studiat 14-15 S-a evaluat materialul
studiat15 Argumentarea construcţiei
broşeiei15-16 S-a argumentat construcţia
broşeiei16 Aprobarea construcţiei broşei 16-17 S-a aprobat17 Calculul constructiv al broşei 17-18 S-a calculat constructiv
broşa18 Întocmirea schiţelor generale a
broşei18-19 S-au întocmit schiţele
generale
19 Primirea schiţelor generale a broşei la ingineri proiectanţi 19-20 S-a primit schiţele
generalela ingineri proiectanţi
20 Proiectarea 2D a broşei 20-21 S-a proiectat 2D broşa
Mod Coala № document .
Pag.
UTM 000.3 000 MESemnat Data
21 Proiectarea 2D a dispozitivului de fixare
20-22 S-a proiectat 2D dispozitivul de fixare
22 Proiectarea 3D a broşa 21-23 S-a proiectat 3D broşa23 Proiectarea 3D a dispozitivul de
fixare22-24 S-a proiectat 3D
dispozitivul de fixare
24Evaluarea proiectări 2D, 3D,
simularea broşei 23-25 24-25 S-a efectuat
25 Alegerea materialui pentru brosă 25-26 S-a ales materialul
26 Alegerea articolelor standardpentru broşă 26-27 S-au ales articolele
standard27 Întocmirea documentaţiei
tehnice27-28 S-a întocmit documentaţia
28 Calculul economic al broşei 28-29 S-a făcut calculu economic a broşei
29 Aranjarea documentaţiei 29-30 S-a aranjat
30 Prezentarea grafica setului de scule ales şi broşei proiectate 30-31 S-a prezentat grafic
Tabelul 53 Calcularea manoperei lucrărilor de proiectare.
Codul lucrăi Evenimentul
Timpulmin,[h]
Resurelemateriale
Nr. deexecut.
Costul( lei )
Categ.execut.
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
1-2 Întocmirea sarcinii de proiect
45[0,75]
Foii format A4,printer ,calculator. 1 15 B
2-3 Înmînara sarcinii de proiect
18[0,3]
Pix, foi i forma A4 1 4,5 A
3-4 Studierea sarcinii tehnice
105[1,75] Pix, foi i forma A4 2 87,5 C
4-5Alegerea sculelor
pentru prelucrarea piesei “Bloc de roţi
dinţate”
90[1,5]
***********. 2 75 C
5-6 Selectarea sculelor standartizate
48[0,8] *********** 1 20 C
6-7
Selectarea unei scule speciale pentru
prelucrarea piesei
30[0,5] *********** 2 25 C
7-8
Alegere a unei broşe cil indrice
pentru prelucrarea piesei ca sculă
specială
48[0,8] *********** 2 40 C
8-9Stabilirea variantei optime a modelui
broşei
40[0,66]
Pix, foi i forma A4, cataloage
speciale.2 33 C
Mod Coala № document .
Pag.
UTM 000.3 000 MESemnat Data
9-10Determinarea
caracterist icilor tehnice a broşei
150[2,5]
Pix, foi i forma A4, cataloage
speciale.1 50 B
10-11Stabilirea etapelor necesare pentru
elaborarea broşei
120[2]
Pix, foi i forma A4, printer . 1 50 C
11-12Studierea li teraturii
tehnice 510[8,5]
Calculator, printer , foii format A3.
2 425 C
12-13 Studierea analogilor 450[7,5]
Calculator, printer , xerox,
l i teratură .2 375 C
13-14 Acordarea întării propuneri tehnice
120[2]
Foii format A4, pix. 1 40 B
14-15 Evaluarea materialui studiat
60[1] *********** 2 40 B
15-16 Argumentarea construcţiei broşei
45[0,75]
Calculator, printer , foii format A4.
1 11,25 A
16-17 Aprobarea construcţiei broşei
30[0,5]
Calculator, foii format A4, printer. 1 10 B
17-18Calculul constructiv
al broşei60[1]
Calculator, printer , foii format A4.
2 40 B
18-19Întocmirea schitelor generale a broşei
30[0,5]
Calculator, printer , foii format A4.
1 7,5 A
19-20Primirea schiţelor
generale a broşei la ingineri proiectanţi
30[0,5]
************ 1 7,5 A
20-21 Proiectarea 2D a broşei
450[7,5] ************ 1 187,5 C
20-22 Proiectarea 2D a dispozitivului de
fixare
420[7]
Calculator, printer , foii format A4.
1 120 B
21-23Proiectarea 3D a
broşei180[3]
Calculator, printer , foii format A4.
1 75 C
22-24 Proiectarea 3D a dispozitivului de
fixare
210[3,5]
Calculator, printer , foii format A4.
1 30 B
23-2524-25
Evaluarea proiectări 2D, 3D, simularea
broşei
42[0.7]
Calculator, Softuri de simulare
1 14 B
25-26 Alegerea materialui pentru broşă
30[0,5]
Literatură specială1 7,5 A
26-27Alegerea articolelor
standardpentru broşă
60[1]
Carţi i cu articole standartizate 1 20 B
27-28Întocmirea
documentaţiei 80
[1,3]Calculator,
printer , foii 1 19,5 A
Mod Coala № document .
Pag.
UTM 000.3 000 MESemnat Data
tehnice format A4.28-29 Calculul economic
al broşei180[3]
Calculator, printer , foii format A 4.
2 120 B
29-30 Aranjarea documentaţiei
20[0,3] ************ 1 4,5 A
30-31Prezentarea grafica
setului de sculeales şi broşei proiectate
40[0,6]
Calculator, proiector 1 9 A
*** ************ 59,21 ************ *** 1963,25 *****
Pentru elaborarea proiectului setului de scule şi broşei cilindrice este nevoie de 3671 de minute sau 61,1 ore , ştiind ca ziua de lucru este de 8 h pe zi , numărul de zile pentru elaborarea proiectului va fii de 7,6 zile sau proiectarea va fii nevoie aproximativ 8 zile.
Tabelul 54 Plata pe oră a muncitorului
Categoria executorului Preţul (lei/oră)
1 21. Categoria A 152. Categoria B 203. Categoria C 25
Tabelul 55 Resurse materiale utilizate
Nr. Resurse materiale
Costul, lei Suma totală
1 Coli A4, A3. 15
2752 Calculator 603 Printer 454 Richizite 655 Energie 90
1.6.Construirea grafului-reţea
Conform datelor din tab.55 se construeşte graful reţea (fig. 42).
Mod Coala № document .
Pag.
UTM 000.3 000 MESemnat Data
T a b e l u l 5 6 D a t e l e g r a f u l u i r e ţ e a p e n t r u c o n s t r u i r e a f r e z e i f r o n t a l e
Codul lucrării i j Tij Tdi Tti Tdj Ttj Trez
dijTrez
lij
1-2 1 2 0.75 0 0.75 0.75 0.75 0 02-3 2 3 15 42 57 42 57 0 03-4 3 4 120 57 177 57 177 0 04-5 4 5 90 177 267 177 267 0 05-6 5 6 60 267 327 267 327 0 06-7 6 7 30 327 35 7 327 357 0 07-8 7 8 60 357 417 357 417 0 08-9 8 9 40 417 457 417 457 0 0
9-10 9 10 140 457 597 457 597 0 010-11 10 11 120 597 717 597 717 0 011-12 11 12 540 717 1257 717 1257 0 012-13 12 13 480 1257 1737 1257 1737 0 013-14 13 14 120 1737 1857 1737 1857 0 014-15 14 15 60 1857 1917 1857 1917 0 015-16 15 16 42 1917 1959 1917 1959 0 016-17 16 17 30 1959 1989 1959 1989 0 017-18 17 18 60 1989 2049 1989 2049 0 018-19 18 19 30 2049 2079 2049 2079 0 019-20 19 20 20 2079 2099 2079 2099 0 020-21 20 21 180 2079 2279 2079 2279 0 020-22 20 22 360 2279 2459 2249 2609 0 021-22 21 22 420 2099 2519 2099 2519 0 022-23 22 23 180 2519 2699 2519 2699 0 022-24 22 24 90 2459 2549 2459 2549 0 023-24 23 24 60 2279 2339 2279 2339 0 024-25 24 25 42 2699 2741 2699 2741 0 025-26 25 26 30 2741 2771 2741 2771 0 026-27 26 27 60 2771 2831 2771 2831 0 027-28 27 28 80 2831 2911 2831 2911 0 028-29 28 29 180 2911 3091 2911 3091 0 029-30 29 30 20 3091 3111 3091 3111 0 0
Mod Coala № document .
Pag.
UTM 000.3 000 MESemnat Data
Figura 42 Graful reţea
Mod Coala № document .
Pag.
UTM 000.3 000 MESemnat Data
2. Calculul costului de producţie
1) Cheltuieli de materie prima.
Cheltuielile de materie prima se calculă in din relaţia:
m s / f – masa semifabricatului, kg
mp – masa piesei, kg
md – masa deşeurilor, kg
p s / f – preţul semifabricatului, lei
pd – preţul deşeurilor, lei.
Tabelul 57 Puterea maşinilor-unelte şi consumul lor de energie pentru prelucrarea piesei “Bloc de roti dintate”
Modelul M-u Puterea
(KW)
Tp î
(min)/n
Tb u c
(min)
Consumul
energie KWConsumul
total
(KW)Tb u c
(KW)
Tp î
(KW)
Nr. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
1. Ferestrău cu pînză 1.0 35/23 1,35 0,02 0,025 0,045
2. Hyperturn 645MC 17 15/23 7,88 2,23 0.18 2,41
3. Maşina 6P82C 7,5 21/23 4,9 0,61 0,11 0,72
4. Maş. de rect K225B 5 15/23 0.49 0,04 0,05 0,09
5. Maş. de rect 3Г71 1,8 15/23 6,4 0,19 0.02 0,21
2) Cheltuieli de energie.
Preţul unui KW de energie electrică P 1k W/ h=1,33 lei/kW.
Mod Coala № document .
Pag.
UTM 000.3 000 MESemnat Data
Consumul total de energie electica al maşinilor unelte este
calculat după datele tehnice prezente în tab.56. şi se calculă din
relaţia:
3)Determinarea costului cu privire la remunerarea munci
Salariul tarifar se determină din relaţia:
Chi – taxa tarifară în dependenţă de categ. muncitorului, lei/oră.
Muncitorul 1– categoria IV Ch1 = 18.75 lei/oră,
Timpul pe bucată este: tbu c1 = 21.02 min.
Tabelul 58 Salariul muncitorului
Salariulde
baza
Salariul supl imentar
Total(salari
ul brut)
Sume achitate de către angajat
Sume achitate de către angajator
Asigurari
medicale
Fondul de
pensi i
Ipozit pe venit
Contributi i
Asigurari Sociale
Asigurari medicale
1 2 3 4 5 6 7 83280 492 3772 132,02 226,32 447,96 754,4 114,8
Salariul suplimentar constituie 0-15% din salariul de bază.
Sume achitate de către angajat:
1. Asigurare Medicală - 3,5% din salariul brut: 3772x0,035=132,02 lei
2. Fondul de Pensii- 6% din salariul brut: 3772x0,06=226,32lei
3. Impozitul pe Venit: conform legislaţiei 8100lei/an sau 675 lei/luna
reprezintă sumă neimpozabilă. Din salariul brut se scade suma ce constituie
asigurările medicale, fondul de pensii şi 675,0 lei- suma lunară neimpozabilă.
3772-132,02-226,32-675=2738,66 lei- suma din care va fi extras impozitul pe
venit).
Din suma impozabilă, 2100,0 lei lunar se impozitează la 7%
2100,0x0,07%=147,00 lei , restul sumei se va impozita la 18 %
Mod Coala № document .
Pag.
UTM 000.3 000 MESemnat Data
3772-2100=1672x0,18%=300,96 lei
Total impozit pe venit va constitui: 147,0+300,96=447,96 lei.
Sume achitate de către angajator:
1. Contribuţii la Asigurări Sociale 23% din salariul de bază 3280x0,23=754,4 lei
2. Asigurare Medicală- 3,5% din salariul de bază: 3280x0,035=114,8 lei
Salariul net va costitui diferenţa dintre salariul brut şi sumele achitate
de către angajat: 3772-132,02-226,32-447,96=2965,7 lei
4) Suplimentul salariului
Suplimentul salariului constitue 15% din salariul de bază
5) Determinăm salariul total
6) Determinăm valoarea cheltuielilor directe
7) Determinăm valoarea cheltuielilor indirecte de producere
Pentru seria mică de producre valoarea cheltuelilor indirecte
costituie 150% din salariul de bază.
8) Determinăm cheltuielile generale şi administrative
Pentru seria mică de producre valoarea cheltuielilor generale şi
administrative constituie costituie 85-100% din salariul de bază.
Mod Coala № document .
Pag.
UTM 000.3 000 MESemnat Data
9) Determinăm total preţ de producere
10) Determinăm profitul
Profitul costituie 25% din preţul de producere.
11) Determinăm preţul de cost de la uzină
12) Determinăm preţul de livrare
TVA costituie 20% din preţul de cost de uzină
Costurile variabile sunt acele costuri care evolueaza proportional
cu volumul productiei .
Costurile fixe sunt acele costuri care ramîn neschimbate pe o
anumita perioada de timp, indiferent de nivelul productiei.
Costurile variabile se det determină din relaţia:
Costurile fixe se det determină din relaţia:
Mod Coala № document .
Pag.
UTM 000.3 000 MESemnat Data
După calculul costurilor variabile şi fixe se construieşte graficul
preagului de rentabilitate (fig.43), el ne arata daca producţia noastră
este rentabilă pentru producere şi care este numărul critic de piese pe
care trebuie să le producem pentru a avea profit.
Toate calcule au fost efectuate conform sursa bibliografică [23].
Figura 43 Graficul pragului de rentabili tate