SAO

plicaroa EDistololcatra Galat~nI A celli, intru .santT parinteluT nostru

lOAN 'CHRISOSTOM Archiebiscopul ConstanlinorlOlel

lducere din li~ba elina, editia de Oxonia, 1852. de

;trchim{ '~he6dosieJtthanasiu E~Ulmenlll Bis. Sf. Spil'idon

I A .~i IJGRAFIA EDITOAHE"DACIA" P.ILIESCU & D. GROS,SU

19.01 .

SAU

EXPLIGAR,EA EPISTOLEI CATRA. GALATE~J A eelni iutrl1: sl\u~1 piiriuteJ111 nostrn

IOANCHmSOSTOM Arohleplscopul Con.tantinopolef

, "Pa vel. Apostol, ' nl! de la omenl, nie! prin )menI, ci prin Iisus Christos ~i Dumne

inda aseqa temelia biseri~'e( ; 1?e2 'd1~turisi~ea fa~utf\ de ' l3l .. }ludupa mull timp dela, a~este cuvmteQ.lce : 0;> ~(tpg; iiu dosul m.eu, Satatia.'cn:,j~l< e~U .:scand_al". In "~,aIrloc e:;trasl: ' Inca ~ivol ,stwtetT:. neprICeputl (Mat.

15,16). ~i in fine bagase , in it ,~tata leama, in ca~ v~qendu~l vorbind ell femeia SiHriar~teanca "nu au cuteza:ta.l Intrcba, ce ca'utl; i saOce vorbtf.scr. eu densa?(( (Ioan4, 27),ciOi-tlll .mi~litdespL'e man-care Acestea sciindule Pavel si .calcandpe urmele Inva'taloruluI, t,?l ,:,aria cuv~ntprdlJPa trebuinta disd- . pulilor; acum , decl taie!?i ' ard,e, ',eara alt~ ,data ~u multa abilitate apliea medicamellt~le cuvemle. Conn-tenilor buna-ora Ii dicea:. "Den'a. ce voitl? ell to

' iag s~ yin la VOI; /S.ao. Cil~uchul blandetel !?i a1 iubirel?" (1 Corinth. 4. 21), ear:i, Galatenilor; o Galatenf f

GupmJil5J a'e () i;le';n:ud:t~ll1ir;e~t .0 mfrni .;gr~aptll. , Acea-sfgii :ti) ~ ~e;d'el!'ea'zii el":'(tieiiHfd:i: ,." "A~r , #01 sa fi u ; a-

. , " ',l- ' ,' '''''' . " !. \$i . . c. __ ' : _ .. '. __ ~' ':'.:~:' "" ~ "" , , ~ ... ' ,$, ; \.' , ' " .. ' .,' " ,, ' , 0 1 mtillJ: ta: ~G!J :at.:tl1'I:sCwtm1i:) llo.c:,~;k . .rnea (CaplL ~~ ~}).. S!i;.!tA WI~;d:e ri~emiilte..ll),iF~ ' (:fecr, el seria a ... mt:aiS\t~e;vl~tQ~'({fJustificand" .. ~~' 'p~q.rJf9:'tote.De Ia in-e:a:p.;tl! , fl..e~l! ,el . $e. adr~sa~a .d'lr.e:ct:l~J~ptul care-I s~pa;

0,o:u'Sl~ltittl'a ,lUI, adeca la. a~fllll, d'espl'ecare vor~lau 4il~nta:till 'lul, :c:;t , 1~el~laltl JP,etru;, Iacob si loan) a fost.

dlis~ip;un ':al\lt~l . Christo,s,' eara ;~t,Jfa v'~I~ 'a fost discipJu1I ~l , ~PJ;!~tolilor. ,De ac,e.ia, ~i~:in.cepe e.plstol.a . ~stfe.h~i; ",J-'aMe:1A.pos,tQl, J;1udela0rr\enI,UlelprmomenI ' . IJ\)~~I~!tQri~.&ce,ia, : cumarnspus deja,Qk!3ai1 ca el (P?-. yen e,~te ", celmafde'peurma dintre .'. totl " apostohr~ $ica de acestiaa fust invatat Petru insi:!, Iacob t iQ(l~- a~fost~chematl , i 111al a~t~iu ~ic~rifel v sun~ ~i' . ap()stohIQl'; pe Jangaaceasta, ~l credlll\a 0 au prlllllt. dela ,Christos, si decl1ot' mal cusama trebue a crede' decal lulPavei ;aceianu impedeca circUmCISlUJ1ea,. i nier de a nu pazi legea. Acestea ded i allele ea acestea ,spun~nduli, spre a injosi pePav~1 pe de 0 -parte, eara pe de alta spre a ina1taslava . celor.l-al~l .. nu dora spre a-I -Jauda, Cl spre a amagi pe Galaten'f. I~aconvins de a fi alentl 1a prescriFltiunile , legeJ,_ faranicI un 'folos. eu drept cuvent decl ineepe in a~a .mod, epistola. Fiind ell il il baljocureal1 invaV~tura lut diClmd ca a lllat-o 9,e laomenl, pe cand invaV~.tura 'lulPetru era de la Cbristos, chial' de la , ince- :- ~MtuLepistolel se ridic~( contra acestel acusa\iunJ, 9i-":itAn(;] ,qa el este "Apostol nu de lei omenI, mel, p:nil;H ri1enl ll-. ;S:f~ . ;Jj61e;lat~u ,adevemt Anania, dara nu ell-a sca-ga:t abl41~ta51ir,i nid ca el l-~ atms l~ credin~a, ~i' ~ns,u6itilu;lst9$, :de sus I-a vorblt cu aeea voca, prm

6~D.e"'.e~ ' 3; " fORt , at~as. Pe Petru i pe fralele luI, pe (titan Sine itl\t\t.e:Je,>lut l:"a chemat Mantuitorul, pe cand

-7 ---:

,umbla ,pe langll , !1l~rea Galileil, eelrll pePavel 1-~ ri-:'dicat la ceriUl~,~ ~i dupa r.um aceiauu all fost chema\i ,de , a doua ora, c.i imediat para.,sindu~~t mrejele i ,cele.

l~alte, I-au urmat, tota~a -~i el,. de la antt!ia chemare a. fost ridicat la cea mal mare inal\ime, ~i odata eu botezul ~i r~sboil1 ne 'mpaeat contra ludeilora ince

:.put, ~i acover~it pe cel.I-aitl Apostolf. "Am mUll-cit mal mult de cat den~iIII (I Corinth. 15, 10). In

!aceasta epistola inst! nu Qice a~a, ci-l place de a se pune pe aceia~l linie. Ceia ce} preoeupa era, nu de a se ara:ta pe sine mal, pre sus de cel-l-alV, .ci de a nimici scopul in~elaciuneT. Ceiace gice mal antHu,

d' , l" " "nu e a 6menI, era comun tutHrOl' Apostolilor, "cac! predica '1?I are inceputuI ' ~i rlldaeina de sus; eara

~and Qice: "nieI prin 6menl", aceasta este parti-cular al Apostolilor, cael nu prin omenJ I-a chemat, d insu!?I Mantuitorul prin sine. Dara de ce nn a a-mintit el despre chern area sa ~i sa tJica : "Pa velehe-mat nu de ' la_ 6menl ll , ci a amintit de apostolie ?

. Fiind ca despre aceasta el'a yorba .. Du~maniI lUI q.i-' ceau~ - d\ i s'a incredin\at iuva\etura de omell11 de a-postoll, . !?i decI lor trebui[J. sllurme.ze. Dara cu:m ca

'uo de eatra omen] i s'a incredin\at inva~t!tUl'a ~i a-postolatul, ' 0 declara 'Lucagiceud: . "Implinind iI servieiul Domnulul ~i postind; , a

-:- 8

hi alUl .epistQla ?iC8 :" Pc carif I-clpUS Dum,ne-de;\\l',ltt?(serica, . antelpe~~~st()ll"a,~ dOllea ,

i!i>~ 1P!tl.0t.etJ:,appl .pe PastorI~~J .. Dascall ,(1 Co-1,,~Ei 1!lJt" 1 ~). 2!6J~~$tfe1iudecIeLc,u},n~8feren\a mtr~bll: ~1\1'~~Z,aCu.~eJltul, 9i , c~te odaM ac\mmle luI Dumneq.eu , ~,g lll'1)JrneS'C8 'aiesaIitulul . puch, eanl -altii data ac~le :afe :,;ga.ntu'lUfOtldlle 'ia ea ale tul DurilOeq.eu. De alt-felitt ,:sf ,'gudle 8t',eHciior Ie astu'pa . candq.iee: . " Prin . lisus 'Christossi bumne

.- 1U -

&iml~nrf)btCi[ft1,esc 0' da aten\iuneI1'lCUvintelor cad nep}1e.S1llta mare\ia 1u1 Dumnf:l ~al1 sa~ ~al~te eu . ace..a. iubil~e obicinllita Iul ci ~A 'a

, ,~es~z. U UI'Ol' blseneIlol'; ~i nid IllaCar ~u adall e Ibls~l'l?/lorluJ DUl11n~

- 12 -

lic it icaloan de aceia gice'in, ex~rd~l ~vargheliel: (~i,DurnlT~~ett.era cuv~nl~l:. ('l.Cl.t fho~~a;c0rdat'leiea ,aceasta~nrudire? ?e ceo ,dar,a para: g!~:rxd jpea(iel ,ce va adus ~n aeeast~ mrudll e, alerga\, e'ailiA:~f'Spt'epl:ldagog? Dara n~lnumal nUll!ele ~e_ tRta, 'el $1 n!111~elefiulul este sufie180t d~ a arata blOefa~e. l"e:ajna.ttllislis.deaeeia!5e vanuml: cael va man-r'tl!J' pe P9POl'Ul seu de 'pacat~le lor" (Math. 1, 21)-ieata denumirea de Chrlstos lOseamna ungerea S1

f)tIt~. " ' (elUlce s'a dat pe sine pentru pacatel( rto~trel((vers. 4). Veg( a~a dara, .ca. ~u a pt!rtat,vre uJ)serviciude sclav sall forsat, ~I ~lCl ca sa pre?H d,e ,Cineva ei singur s'~_ dal pe SlOe? a~a ca, can ~~l i:l:1.1dlP~ Toan gieend, ca pe fiul sell cel. unul naE dib 1.a:dattaUn penh'~ noI, ,sa I1U impu\lllezi. pelJ tr!t:i'a.cea.sta demuitatea tiulul, $i, niel, sa'\l tnchlpues~ (:eva omenesc. Cael de~i se gice ca tatal la dat, 11

13

se spune a.ce~sta pentm ca tu sa inteleg~ VI'url se1'-' viciu de scla v, ci m sa afti ca aceasta a fost ~;i pa-rerea tatalul, ceea .~e de alt.feHu si Pavel a aratat (licend: "dupa vointa 1m Dumne

- 14 ~ , Cb' i Sl Pavel 0 ~ . de alatea recompense. tar nsu. '

~eUtl(t''f~1e~~{~~:an~ eu drept cuvent: .gasl,Sl Dol en CI), f t rNi cu a tal .. ' :~ , ti .a a omori pe altll este.un . ap .. ' .. t< }~~i

- 16 -,"

~afunul facend fapta buna; intru uimic nu se va va--lama chestiuriea. Ce spur, nenorocitule ~i nemel'l1icu-le,?estevideana: viata prflsenta, in care am Clmos~ culpe DumriegeO, ,in c~re .filosofa~, asupra ,:,ieteI ,:ii-tore, in care a III devemt dm6mem mgt-:rJ, ~I dantmll1 eu puterile cele de RUS? Cal'e alta dovada~om mal Cal1ta, spre a ne fncredinta , despre parerea V?str3; cea vicleanaf?i corupta? Pentru ce Pavd a. nl!nnt corupt secolul present? A usat ~i el de (lblceml comun i cae'( si nol obiclnuim a dice: asta-dr am &Vl1t 0 ~h rea , criticand prin aceasta nu timpuJ, ,ci fapta ~i Im-prejurarea~ Tot asemeneal?i Pavel! c~iticand intentiu-nile celevic1ene se contorma OblCelU1111; arata tot-odata inse, ~a Christos ne-a mantuit de pacatele ,cele " d'inainte ~i rie-a asjgurat de viitorit1.CacI cand e1 \lice: "celce , ~'a dat pe sinf' pentru p ecatele n6stte" aCelct a: aratat ;eara cand adaoge: "pentru , casa rtesc6ta ' dintr'acest seeol viclean ", invedereaza siguranta pentru viitol'iO. Pe cand legeaa fost neru -linciosa chiar cah'a ' mia din acestea,charul a fost pl1terniccatra' amandoue. "Dupa vointa lUI ~umnedeu si,' tatal nostru", Fiindca densil ,(Galatenil) 'credeali ca nti ascuHa de Dumne\leO, datatorul leger, ,' dadl. pal'3"sind vechidl , testament VOl' i~tra in nou~ testament, si pentru aceasta se temau, VIne Pavel ~l ]i ' indl'epteaza aceasta. banuial~ ~ lor, cea mal grabnlca abatere. ~i cu tote acesteatalJl13] eon-

-=- '1S -trariulera demn rle:aeusal~e, adeM ,da~a dupa un tilnp mal indelungat soar fi abatuL Cel, ce eade, de la ant6iul atae, da, proba d~ eea ,mal mare sl~baelUne: Pentru aeeia iI ~1 acusa qICend: dara ce? mel llU all nevoe de timp insaletoriI vo~tri,. ei de Jaant6iul f tae, 'sunl in slare de a v6 nimid?, ~i car~ scuzao, 'Jett putea avea ?; e~cl dac~ in afacerl amtcale astfehilkde ' fapte sunt 0 cl'lm~(, ~~ demn ,d~ ?onqamnat este, c~l ce parasesee pe unul dmtrepnehl1l1 selcel mal prmcl-pall i?i mal folositorl, inte1egl de cata,pedeapsan~u pote fi vinovat eel ce se departeaza de Dumne~eu, care i1 ehiama la densuJ. Cand dec! apostolul(hce:

me mil''' nu 0 spuneaceasta numaI ea sa-l ru~i~eze, ,ca du'pa atata dar, dupa iertarea pacatelol' ,~i dupa acea filantropie iperbolica ail dezer:tat spl:eJu-gul sdavieI, ci in acela91 limp ,ar~ta i?l ce fehil ,de idee avea despre den~iI,--mare~l blL1e. forf!1at~; cad daca i'ar fi credut pe dEm~il atat de slmpll ~l, lesne 'deamilsit, niet' ea s'ar fi mal mi~at. de f~ptul intall~

,plat. Dara fiindea v-am cl'equt dmh'e eel eura\{, q~-ce el si dintre cel castigaU eu multa truda, de aCela 'me ~ir' ceia ce deaitfeliil era de- ajuns de a-I re-ca9tiga ~ia.l ~'eaduceJa .~tarea di~ainte". Aceast

20 - ' are censura pentru eel ce se ami\gese U~OI. Cei I . Nu. alaU!,ht cum . Oza, pe C'and sprijinea ('hivo-~: s,~g,er,. ce , urma a c:1dea, a mUl~it imediat, pentru '. ,,? ' ,atms de el, fapt ce nu apartinea servie.iuluY h~' Apol daett ca.iearea Sambeter si aUngerea de ~ " l~ot~ll c~ c~deala pi\ment. a adus" peDumnedeu r~l;a lata md~gnare, . c.a nieL m:1car de eea mal mi~& ~rtare nu a InVred~lelt.pecutez:1rol'iu, ore eel ce va~ ~~a do~~ele , celev l~fl'l~o:;;ate ~i nespuse, se va bu~ i~la de leI tare sau JustJficare? De sigur cif nu "'i ,aa::a ,tutUl'or 1'e1elor estc ehiar aceasta, ea nor ~u ;;'e

~, " bl::Jnam pentru fapteJe cele mid. De . aeeia ~'auin~ ro us e~)p. mal marl pecate, penh'u ca nu se ' aa cu. '

-. 22-

... ,... .... . . . eercetarea celor mal mic1.Cae'f v~llita~teu\lu.ne spre ' and cel ee desprp\uitse. Ta .. intocmal ea ~1 la eorp",e 1'1 putredire si in fine morte,. nele Jasaa .se, nasce ~ I~U 'iritele cind trffi:end ell tot a~a se llUta~glala:~ ~u s~p introduce cele mall!larl vedcre,ace e mlcl,. resesce ea postesee, de ~l nu. pecate. Cutare, \lIee,. g .~ ecat de. a nu posH ;;; U1) este vr'un lucru male ~au P . lta. inse laun a1tul ~ sanat~os eu c~edm.ta I C~\r~~:t~o ; , nicl . aceasta moment; facend pe IP?C:lt~ 'altul maniat aamenin\at nu e vr 0 gre~ala ma~e, u cea drea tadara nicl ace a se departa d~ c.re~~\apedeapsa ~Cl', Q.ice, a gre!?it,. sta nu este vr~ lll~ . ' .. dA 'ecate de. asemenea dill suparare ~l ~allle. MIl -c;r~ di introduse in .bi-natura a1' gasl cmeva pef~~eut .de ris inaintea' gin\ilo1"

. ~ De aceea ne-am ac . . . . ~ serlC!. '. . ~ d 'J de schisme in bl senca. 1?i a Eb1'ellor~, f~c~n ~-~e tInn e departa de af?eq.amin-' Daea cel ee s au mc~reaa. s.din ele ceva cat de tele dumneq.eescl, sa~. a Im~C~re tate, nn s'ar fi n~~ .. mic, a1' .fitost p~,deps~tl dUP

rfi &dut asupra biserlCl-cut mohma de fa\a ~lJ nu a Pavel' numesce cireumci-lor atata fu~tuna. Ve\h cUt; reI Acum insesunt mul~'t siunea desfiln\aye a evang . e ~ '1 di eu ludeil, si Sam-printre ::01. c~rIl post:sc ~ef'~:~i\?ii, eat'a nol i'abdam betele Ie \l.n Impre~m . a~ bine disintr'un mod mi~e-' en gonero'.ntate, sau m. A d 'muUe obiceiurl si de-lesc9i .ce q.ic de [udelil J:ncatraal nOf?tL'i; .ghidrl .1?i-ale gl?\Il.?1' se pa~ re~z paserilor, simbole f?i semn;:le preghlcm dupa s oru. '. acele hartiutl phne q.ilelor, ~aru.rile de la nascereia !ii1na::;cerea cop'iilor Ie, de tota ll!lpld~~~ea~~ pe ~:~f capulul lor, inva\andu~f compun Ime 1a d~pre rima ostenelele si duren-de la incepu.t e. a .. sup '. S1 unendu~f' ast-feliu' Ie spre ca~bgare~ vIrtute}, '1"p Dara .Iaca eelor-sublirania r~taClta a .n~rri~ U{i vafolosi. celor ('e-drcumci~l Chl'lstos, cu mml\va folosi spre mantuire-'1 atrag atatea re, .. e, eu ee- ..'

- 23 -

credinta lor? De i cireumclsmnea a fost data de DumnegeO, totuI fiind-ca prin evanghelie a fost. desfiin-tata ea nesevar~ita la timp, tote migloeele Ie intrebuinta Pavel spre a od;::sradaeina. Dara apol Pavelpune~ abUa interes in desfi,intarea . obieeiurilor Iudaiee, c..e se pazall fara vl"un folos, ~i nOl sa. nu desradaCimlrn obiceiuf'f de ale ginti]or ?, ~i care justificare 0 yom avea? De aceia asta,gI ,. interese]e nostre. chre~tinescl

le faeem eu vuet ~i tulburare; invateceiI no~tl'i pliol de trufie au resturnat ordinea' ~i tOte au devenit pe dos. Cat de putin de j-ar adm,onesta cineva, il necin~ stesc pe mal mad! ]01', .fiindca nOl iI educam ret'l. 01'1 cat de nesuferitJ ar fi mal m~ril lor, ~i chiar de ar fi incarcatI de mil de rele, totu~I nid atunc~nu-r este perm is discipululul a fi insubordonat. Daea,Man-tuitorui vorbind de invatatoril Iudeilor . \lice, ca de vreme ce shul pe scaunul ]uI Moisi, e drept de a fi ascultatf de Invatecel, . de i avea-u faple viclene, pe care ordona de a nu Ie imitainvateceif, de ce iertare pot fi vrednieI cei c'e necinstesc ~i dispre\uiese pe' maL mari]' bisericeJ" cari1yietuiesc cublandete!?i dupa chaml!uI Dumnegeu? DecI daca nu e permis de a ne judeca. uniI pe aWl, cu atat mal mult pe invate-toriI no~tl'i.

"Dara daca chiar ell;' saD inger din ceriD, v'ar predica alta evanghelie afara de ceea ce atJ priroit-o,1 anathema sa fie" (vel's 8).

Privsee intelepciunea apostoluluJ. Ca sa nu ~lica cineva. ea pentrus!ava de!?iu'ta '~I sprijine propl'iiLe salecredintJ, seda anathemel ~ipe. sine tnsuI. ~i fiind ea iI SE;) refugiau dese-orI la demnitatea!?i au-toritatea ]uY Iacob ~i loan, deaceia a mencionat i 'pe Ingerl. Sa nu-mI sp'uI, gice" de Iacob~i de loan;

~hiar 'unul dintre capiteniile. Ingerilor din ceriu de ar eorupe pl'edica, anathema sa fie. El nuQ.ice shnpl u "din ceriu", fiind ca de alt-feUci ~i preotil se humiau

- 24 , -

i'ngerI-: "Buzele 'preotului sa pazasca cunosdriJa :$igura Im, legea sa 0 caute,_ ~acf;el _~ste In-gerul' luI Dumne

'- 26

cestea, ca~i cum ' ~r spime: nu cumva ore yorba 'mY . este cMrii, vol? nu eumva omeniI au a me judeca ? Cuventul meu este catra Dumnegeu ~i pentru res-po~sabilitatHe cele de acolo fac lotul; nu am ajuns ' la ataia ticalosie a falsifica dogmele,pe cand urmeda a ne 'justifica inaintea sHipanuluI a tote pentru ' to'te cele te predidlm. Ast,-feliu ca. in acela~I Wnp jus-tificandu-se ~i tot in acda~l timp i?l ridicandu-!'e con-tr::! lor, a seris acestea; Nu se euvine lnvateceilor de a judeea pe das('aJil lor; dar fiind ea s'a. restumat ()rdinea lucrurilor. gice, lj>i slap ca judecatorI al meI~ aflatI ea multa ,yorba catl'a YOI in justificarea m~ nu yuiu face; tohil nOl facelll pentru Dumnegeu, ~l lUI ne yom justifica asupra aeestor dogme. Cel ce voe-.sce' a ca~tiga favorea omeniJor, face multe fapte ba-

nuite~i perverse, face us de In~alaciune ~i minciuna ca sa ca~tige favorea ~i Sa'!?l atraga buna voin\a a auditol'ilor; pe cand cel ce cauta favorea lUI Dum-

' negeu ' ~i ~e silesce a-I placea, are nevoe de 0 jude-tata ~impJa ~i curata, pentru ea Dumne~leu nu pote fi inf?elat. De uude decl reesa in 11l0dcert, ea lj>i nol; giee, nu din causa " ea iubim ' antaietatea, vescri-:-em acestea, cu dodnta de a avea slava dinpartea vostra, sau de a avea discipulI, caeI:' nu ne-am oeu" pat de a plaeea omenilor, ci lU1 'Dumtiegeu. Daea

a~l . fi voit a placea omenilor, a~I ti fost inca printl'e ludel, a~.fi persecutat inca ' biserica lUI ' DumneQeu. Cel ce despretuesce natiunea , 'intrega, pe familial'I, a-'mid , ~i rude, ~i 'se lipsesce de atata slava, schim-bandu-Ie tole pentru persecutiun), du~manil, resb6e

~i atacurl gilnice, este invedel:at ea ~i aeestea pe ea re lediee acum,. nu le< dice eu dorinta de a avell slavCi ' 6menilor. Aceasla, 0 a spusel, fiind , ea urmc

:. a ' po-vesti viata lul de mal 'nainte, cum ~i transfor marea -far-a de veste, ~i a ' arala ' eu probe evidente ,'ea cn ,adeverat. el s-aschimbat, pentruca sa:' nuere

- 27 --,-

d~,~a face aeeasta justificandu-se lor. De aceiaa s~

la i ' 't Cl ctb a ad~~vel'at~IapostoIJ, caril eran compartasl' " a'~ e ,ace ea, VOID sa ~hc Ia primejdiI, de aceia din aui-10: e .m~epe vorba. Cand se adreseaza apostolilor ~e]a . ~,~neIllo~Jb' el pune pe fata ,eomparatiuneaaduce' m~J?C !a darea lUI, in priInejdiJ~i in fin~ dice ~ "Sel vlton aT lUI ChI'lstos sunt? (ca un 'b b ' )' " . . , ne ' un ;ror esc mal mult eu; in ostenele mal mult, 10 bat~H peste mesura, InYnchisor! mal mult In---m&Fff-de multe orI'( (II C'IHfr.-4--h-1 " ' ins:1" el- vorbesce de traiul lui deo~~laI "na(nt~d\~-a: -, V e fae i". ' . e, S1 lee. d' ' cun?scut, 1ratrIbr, ca evanghelia pre-

' . lcat~ ,d~ m1O~ ~u .este dupa OllI, Cae! nid nu a~ ~nmlt-o ~l n,lC} num-am Invatat de la om i I prm d~scopenrea lUI Iisu.5 Christos." '(Vel's' 1~ 12), Prrv:esce cum a~ea~ta 0 sustine cut6t:1 ti~ ~:~,ea"c:1 adJ,ca a . fost _ dlSClpul aJ lur Christos, ne ~D" vemnd vr un om, CI el prin sine lnsusr invredni-emdu-l a-1 descoperi intreagacunoscintA.' Si care do-Jad:1 a-~_ pute~ da, necredincio-,}i}or, c:1 .Dumnedeu 'ti-a .' e~_eopellt prm, sHl,e insu-'}J,-,?i nu prin , intermed"iul ~Ul , va, ac~le mlsterII negl~aite? , Viata me ,de mal

, dna!nte, QlCe; c:1el nu m-a91 'fi schimbal iar:1veste, . aca nu a1' fi fost Dumnegeu care S:1-ml descopere.

-- 28 - ',

el ce se inva\~ de Omenl, cand sunt violentl . ~i 'in: foea\l in chestiunile contrare;: au nevoe de tunp: ~l de multa arti'l, spre a se convlllge; dara a~esta , schl~l1-,bat fat'll de've,ste ~i toemaI pe cand f,una luI a~l~sese punctul ,culminant, invederaLcll sa iuvredOl,clt unel vedenil si invlitetmJ dumnedeescl" pentl'u Fa .astfe1ifl 'fara de ,veste 'sa Sb intol'c{ la mintea saI111~ tosi'l. Pentru aceia se vede forsat de a povest~ d,es:

' pre via\a sa de mal , 'nainte, ~al:a , de 1ll:a~tlll'i lllVOC .... iaptele , petree.ute , Cum fcll m amvred~,clt . unu~ " nils,. cut .fiul luI Dllmnedeu' a me chema prIll sme msu!?l ,din ceriorl, vol nu :sci\'l : ~i cum sll sc~\l,dacan'~\I fost fatll? daritcum ell am fost un persecutor apt'lg,

"' .aeeasl.i 0 sci\I.Vestea ,;despre .asprimea me s~a,pro: pagat pan&:la voL de ~i di~~an\a dint1'e Pales,tma~l -Galatia este ma1'e;aiica de SIgUt' nu 8-ar fi ,unprll-sciat intr'atafa ' vestea "daca nu era din parte-mI un exces de nesuferit la t~tI. Deaceia ~i giee: "A-tl a-u

30

usa o\'e.care , nesciuta ~i necupL'insa de lllint~a ome~ " nea~ca, a aminat pfl.na allmclcherilarea. , ~l'care ar putea fi ore a~ea causa? Pote caHf?ceptat1 cu nerap-,dare de ,aau9-i in~eputu1 istorieI,~i de c.e nu a f()st -ehemaloaata eU celdoi-spre-Qece; de cfl.t ca sa nu me departez 'de ceea ce e mal urgent, JUDgiDd prea ~u)t

YOl'ba~ rog dl'agost~a vo~stra de a n~ a1cepl~ ~a ~aa~ ,tlaV tollil de 1a mIne, Cl a cer,ceta!?l prm VOl l~~\-ve. ~i pe OUll1ne9-eu a1 ruga ca sa ve descopere. ~l noue n1-a 9-is~ineya, pe cfl.nd vorbeam ,cab'a,vOI despre transfoemarea luI, eel . (lin ce causa-' ore dm Saul, cum se ('hema loa numit Pavel? Dar,a dadi pote a.tt uitat, .-apoI cetldd in acea earte , yetI sci ~ote.ne .acuAm BO( vom contiilua in sirul cllviLlluluI, 81. avem de gand sl1 .aratam, .cum eara'~I Dimic ome-ae-si-nn a fast din cel~ ,pelrecute cu dEmsul, .ci loleau fost de I~ numn~Qeu, carelecu multa pronie a iconoqlisit tote cele ahnga-tore de deti~ml. ' ,,~i mea chematprin Chal'ul seo."; Dumnedeu, insa, 9-iceeapentl'u virtutea lUll-a chemat: "Vas ~l alegerer 'mT este mie" (Fapt. 915,),ea1'(\ .calra Anania 9-icea : , "Ca sa p6rte numele - meo. Inaintea gintilol' ~i " a )mparatilor, "adica, ca este .{JestoiLllC de a SEll'vi si a face hicrUl'l mal'I. ' . Aceasta sepune ca. causa a chemareI lUI. EI, il~S~, .peste tot loeul 9- ice c~ totul -datore!?ee charulul ~lfi,. lantropiei luI celet negraite, cum buna.ol'~ i~ "urma-toriul Joc unde dice: "Oanl am fost mllUlt, nil ca ,dora anl fost de~foinc, saii apt, ci "ca sa arate in . mine t6ta . indelunga rabdare, ca exemplu ce-lorce VOl' crede intrensul, "pre viata veclnica" ;(1 Timotheiu 1, 16), Al v~Q.ut ':lm.ilin\ii ipe1'bolica~ Pen-tru aceia dice ell am fost mllult, penh'u ca lllmenl ;sa nu se'desnidajduiasea, cacl e~ ~el mal reu ~in.tt'e .totI ,omeniI . si inca mam invredmclt de filantropla lUl.

, ' .

31-.-

f\.ceasta 0 ~i decJara cand 9-ice: "ca In mine. sa a;. f'(lte t6ta IndeIun"ga rabdare;" ca exemplu celor pe vor crede tntrensul."

"Ca sa descopere pefilll sea. in mine.u ~ Aiu~ rea, inse,Chl'islos .9-ice: ,,~im,enI ' m.: cun6scepe ,flu], fara I}umaI tatal, ~l mmenlnu cunosce pe tatal fara' numal fi'u] , ~icaruia va voi fiul sa-I ;des~Qpete Ii (Luca 10, ,22). Af vedulca si ' tata) des-c?pere- pe fiul" ~i fiul descopere pe tatal ? 'Tot ast-felIU

~.1 eu ' slava : , ~l fiul slavesce pe tataJ, ~i tatal slelvesce ;pe fiul: "Sl,avesce~m~ ' , pe rpine;precum ' ~i en

-te~amslavlt pe tme (loan 17, 1.4.)."Casade~~ .copere . pe fiul sea. tn mine. '/ ' Dara de ce Ol'e nu .a Qis: sa deseopere pe fiuJ StlU mie, c( "in mine"?

,~entm ca s;) ,a1'a te, eel DU uumal prin cuvinte a audit .cele ale ,cl'edlOteY, ci eel s-a i. umplut de Duchulsfl.nt descope1'lrea I-a luminat spiritul, eara pe Christos 'i avea,in el,;orbind. "Pentru a-lpredica pe el prine tregmt'f..- '. Nu numal faptul cel a crezut, ci si acela Ca a fost d~semnat de, ap~stol al g~ntilor, a provenil de la Dumne~eu. Astfebu mIs-a desc$perit, dice pentru c~ nu DumaI ~a-l vM, ci !?i aHora sa-l arat: El nu ~ICe, ~ltol'aJ i~ m,?d sim~lu, c~"ca s~-l predic pe el p~Intre &,Intl D~ ~lcl ,deJa" el incepeexordul a-pologleI lul,lH fata dlselpuhlor. Nu em necesar de a l'redica ~i .Judeilor ~i gintilorin aceJa~l feliu. "Nu m-am hplt de carne !?i sange./t Aicl face alusi~ une la :'lpostoll, numindu-l dupel natura lucl'Urilor. DarA ;dacfl. pote se 9ice ~i despre totl 6meniI, nid nol nu :contl'ariem. ~,NicI ca m-am suit la Ierusalim, ca-,tr;l apost

- ' 32 '-

fiprafata,s-ar pare a ca sunt pline de 0 mare emfasA, ,; ~j departate eu totul de inteh~pejunea apostolica, A vota cine-.va. pentru sine insu~I l?i a ou Ina nieI lin ~ompanion Ia pai'erea lUI, ' pare a fi !ipsa de .. minte: "Am veQut gice om ce se crede pe sine de

' lnte1ept, InsemaI , mult~ speranta are de cat .el eel nebtin," (proverbe 26, 12), l?i aiurea: "Val!' de eel tntel~pt[ In ochil lor~i Inv~tatl jn p~rerea lor," (Isaia .5, . 21), ~i eara~r: "Nu ve facetI Inte-leptl lnai-ntea v6stra,U Deer nu cine-va, ('are aau-git atatea de Ia altH, ~i pe care insul?I Ie-a recoman-dat altora, ar fi putut sa cada in asemenea gre~all1; aeeasta nll "numar Pavel, dara ' niel eel mal de pe urma

I ofn nu at' fi putut'o face, Dara, dupa cum am spus, aeeas-ta Q-.icere IuaM ~iexaminatijla~a pe deasupl'a,.ar putea , cine-va dinlre augitorl sa se revo'lteze, eu drept cu-

. vent; daea il1io'tl vom adaoga ~i causa pentru care e1 a prommtat'o, de sigur ca tot! VOl' aplauda l?i.,ad-mira pe apostol. Aceasta 0 yom tace deel acurn, Nu trebuie a examina cuvintele numal la supra-fata, . fiind-eA atune! VOl' l'esltlta muUe inconveni-ente; . dara nicl de a Ie tortura nu e bine, ci iucrul eel mal prudent ,este de a fi cu atentiune Ia cugetul scriitorulul, Chiar in conversatiunile nostre daea nu vomavea in vedere aceasta norma, ~i de nu yom examina intentiunea V'orbitoruIul, yom suferi muUe ne-mulhJmirI, si tote se VOl' resturna, Si de ce sa VOl'-bim'de euvinte, cand chiar In fapte 'daea nu paie~ce eineva aceasta regula, tote so VOl' intorce pe dos? A,l?a buna-ora doctorul taie I?i despade unul din 08e, dara ar.easta 0 fac de ~ulte-orl~i talhariI. ApoI cala .prostie nu ar fi, daca nu am pulea distinge talhariul de doctor? 9i eara~I: ueiga!?il !?i martmil patimese ~ce-'leal?l dUl'erl, fiind schingiuitJ in ' limpul cat se cel'--ceteaza erima; dara este mare distanta lntre nnil ~i

-:- 33 -a1til. Daca, decl, I1U ,;om a'.. . p~teaprieepe asemenea ,.1', ~I ~ee~sta l'egula" nuvom lhe; pe Samuil si Fenees Jl'urJ:.;1 }om eonSldem pe deomol'itol'iu de ;~o ir daea' e, ~eJoa~J, ear~ 'pe Abl'aam la supraIata si p, " ' ~hc.: vom exalDloa lucrurile luitorilor, A~a' d~~'~ :~ne:,ve~ In ve?e~e ~i scopul tap~ Pavel, eu ca'l'e a scris ace~~~o,a~'l ~l dlt'llentiunea lUI lur, si care eFa In ' , .

- 34

~ 'ir luTca apostolil au , fost fiilld-ca, spuneau, du~~an 't de'nsul la apostolat: dara chematl m~I 'namte ~,ea, densif, ' negre~it ea ' ce! daca trebUla a, eOll~UnlC~. c~ 'J-ar' fi oL'donat a f-.tce 9

1 ce 'j-a deseopel'lt lUI pre Ie 't. el ore la Iel'U'lalim? . 0 ,x e? N u sa SUI "I'd . ,

. aceasta. a1 0, C " _ in zallar, el Sl fo OSIIl 11-::;.e Ba da, s'a sUlt, ,!?l ~~ea '~d anutne? AtuneI eand In . CU eeva de 1a den~Il, Ca I 'nat'ote ar'alase mull zeJ, A t ' h' care rna, , Ol'asul n lOe lea, 'd' d'nC'I'osI tocrnaI

36 -

sa provina de .aiel vr'o valdal11are pr~dic~:1-~~t~~~'

. ' " .. ' lepa atul'a Sl . '- . mea dese-orI pe sme 'd . a dintre apostoli dintre pacatosl,cel e pe urrn, . " . si nevrednic 'de asemenea. nun:,lre ; at ~~~I~std~ tOte cine Ie dicea? EI cal'P, a 111

11l?Clt ~l' c

nta eel ce-. ., ' denota marea Ul uml I ,

eat lotI,. ,:ela, ~~ bUll in sine, insa vorbesce, nl ~u- . n~ .cm10see m; ,un 'tenumi in~elept. mcI 111- nnhn\a. de~pre sm~: ~e po and eel ce vorhesce ast-tr'un cas msa mmltt, p~ c 1 " -t 'u adev~rat ca-fell'u, dupa atatea cunum, age a eiS e t . re scie a se modera. , - . D ' se"

. -- 1 tors dIce In ama ,. . Si earasr m-am n . ". ' .. , 1 ~?' racl

" ~ . "u I plaoUlle a

38 -

marl-!. "Pe a1t apostol On _am v e

-' 40 -, "

.. . S' 1a ia6. pe Dumne

- 42 -

ee voiesce sa spuna el pl'incuvinlele: "In deosebi" r -de ~i de all-feliu eel ce se oCllpa a corecta Cl'e'-din V comunp, nu 0 tace acea:5ta in deosebi, ci in pu-blie? Pavel jnse nu face a~a; el nu avea nevoe de ~ invata ceva satl a corecta, ci voia a resturna pre-tf'xtul celol' ee se incer('atia amagLDecl fiind-ca toti s'ar fi scandalizat in Ierusalim, dara ai' fieon-tnivenil cineva legel, sau ar fi impedicat circumci-siunea, ceia ce i;?i qice Iacobcatra Pavel: " Vezl frate eate miriade sunt dintre ludenit earil au ere-

- 44-

f6t'te lnsemnata de alt-feliU. A doua deosebit'e este. ca apostolii faceall aceasta in Iudeea, un de ~i Jegea ,mosaidl stapanea, pe cand fl'a~i1 eel mincino~l peste tot 10eul, de Vl'eme (~e iril'iurise asupea tutueor Gala-tenilor. De aic'i se vede Cll certitlJdine, ea ceia ce 11 fAeeau nu era spre edificarea, ci pentru distl'uge.-rea lor mo)'ala. Alt-feliu se pet'milea de apostol~, ~i ,in aU mod lncratl fl'a\i1 eei mineino!?!. "CariI soan

.furi~at spre a spiona libertatea nostre, 'pe ca-rea 0 avem in Christos lisus" (Ver3 4,), Vezl >cum prin denumil'ea de spionl a d:ll pe fa\a lupta aceloI'a? Cad spionil nu intl'a pentru all-ceva, de ~at ea informandu-~e de tele a Ie eontral'ilor Sa'Sl prepare u~Ul'in\a in a-I. jefui,!?i a-i nimici, intocm~l ,{lupa cum faeeau atune} fra\ilee1 mineino~l, ee voiatl a-I baga sub jugu\ robieL A~a ea ~i de aiel se inve-.dereaza ea alta era inten~iunea apostolilo r !?i alta a .aceIol'tl'a\1 mincino~l, eu totul eontl'al'u eelel dintel. -Aceia de sigut' permiteau, ca ast-feliu eate putin sa'l seola de sub robie, pe eand eel din Ut'lna pre-parau ast-feJill luct'mile ea mal mull sa-l supuna ro-hieI. PentL'u aceia ~i spionau eu exadilale ~i se in-tel'eslltl cadI anume SUllt cet necil'culTIci:,?l, dupa cum i Pavel invederand aceasta, (licea; lIs-au furi:;;at ca sa iscodeasca libertatea nostre" J aratand cu .a.ceasta nn Dumal Dumele lor, ci si modulintrarel lor pe ful'i. cum :,?i viclenia/lor.'

"Carora nu ne-am plecat cu supllnere nid un moment" (vers. 5). pl'ivesee noble\a :,?i emfasa vorbel. El nu(lice "cucuventul" ei "cusupunere" dlcl i11selatoriI Dn faeeau aceasta ea sa lnvete' eeVil fo}ositol'iu, ei ea sa supuna ~i sa robeasea, De aeei!J :~i (lice, Apostoliloe ne-amplecat, eara acestora. ('atu~ -de pU\iD. "Pentru ca adeverul evangheliel s;

- 45 -

remana Intre vol ll (ve:' eeia ce anticipat arn d' b. 5), pentru ca ast-feliu dl

/].' Cele " h( _ ,~s, sa u adevel'im prin fapte

_ '-' . " vee 1 autre t' , nou"" (II C ' . ell,;31 tote s au facut (l ol'lOth 5 17) 'D ,.' ChristoC' i"" t . " ,~l" ,e este cmeva in,

.::J, lap ura nouaeste" 'P , C'.i$I Chl'istos nU~1 i" I .. ' ~l ,",e eel elreUll1~ A

~ va 10 OSI cu mnllc" (G I t 5 eeSl adever sciindu-lnol d'" a a. ,2)~

moment. Darf\. mnd ca f. 'l~e, n? ne,-aI~l pl~eat nieI un in fata ,atitudinea celor-l~:it~ eel .TlrCI~Of?! 'r vpuneau, apostoltI poruncese a _ ,apo:, 0 I l (llc~au: cum (.:ita .intelepciune desle:ev paZI teeasta? pl'lvesce eu t~lesee adevtll'ata ca~F':l( g: ~ees ~?ntr~st.,_ EI nu nu--faCei1l1 aceasta din icodom~ adecaapo:stolll conced:1nd. cas S'HI' fi faeut un re v e" p,~ntru ea in asemenea eeSal" ea eeI eeurma vU audl}O~ ll~r. E!'(~ absolut ne-no"ca causa ieonomielu a se 0 OSl de aIel, sa nu cu--rat aceasta, totul s~ar' l~~tr~.~ta $aca s'ar ~ invede-eel ce realisa aeeasta " lml~l,. en~1'U aee13 Dumai deverata causa flU ~ i ~cOl~ol.me trebma sa cunosea a--(je, aiel. ~i r ent.ru ean~l1ar ,~eI e~ f Ul'ma~l a se, folosi VOitl folosi de un pxem i e al' sa. ,ac c~la ee ~lIC, me ne preoeupa InsllsI' f ,P Y luat dnar dm materia ee d:cumcisiun~a, tlrinal~~le~t~~r~;el'd carele a de~fiin~at Tlmolheiu mal 'nte',v 1 . , mI e. a~cal IlldeIlol' pe ~l:im!s. A 'tacut flce;~la .a

c clrCll~tls,:,?1 dUl?a ,aceia I,-a

dltorY, ~i ast-feliu a in a .sa e ?111~ prlm,lt de au-une, pentru ea sa desfi~r~t lOtr.e deD~,II, eu clrl'umcisi-deverata causa num ~ lli\eze elrcumcIslUne~L Danl a-' pe cand discipulilo/~l~ t cunosc,ea .i, cu Timolheiu,. daea ar fi CUDoscut i~ a Ida spu,s mmIc; pentm ca sa desfiinteze cireum~i~lln e a~e~a I-a circumeis, ea l:-ar fi putut sufen ca sea, ehlar de la inceput nn intregul folos s'a.l' fi ,a, V,orbeasdi de aeeasta, si decI 1' . mmlclt pe "d " or Ii-a folosit forte muU C' ,can acum l~nOl:anta

legeI mosaice, si deer " . regendul de pazltol'lu al cela ee el facea era inarmo ' . me,

46

, 'cu legea, l'(I"il primit eu multa buna vointa , ab'i.t pe 'e], cat ~i invaV~tura lul, Dupa aceia apot cate P'ltin iiind jnvatatf, it s'ail depa ' tat de obieeiul'ik vechf, 'fapt cenu soar fi p\'ltnl reaIisa daea a1' fi sciut de Ia 'ineeput. Daea if de hi. inceput at: fi seiu\' de aceasta, 1-ar fi respins, respingendu-l nu ar fi augitInva\ell1l'a lUI, ~i neau(lindu-I ar fi remas in retacit'ea ,cea dina-,inte;

-48 -

eadea in eeia-l-alta extr.emitate.-'-Daca deer aceia au, laudat pl"edka tl'l, ~i totll~l if permiteall Cil'cllmcisiu:' neaapOi atunc! if se lllptau Intl"e . den~if. A~a dariL car~ p6le fi deslegarea acestel chestillnl? Ar fi riti-' tut (lice, ea taceau aceasta din cont'esie catra IudeI ; lnsespunend a~a ceva s'ar fi clatinat intreagd. leme-lie a iconomieI. ~i tocmalpentru aceia nl1 spune ni-' mic, ci lasa lllCI'ul in nedumeril'e ~i indoiala, adao-' gend: "Ear~ des pre eel p~rt,1tI ca mal marL.. nu me intel'esaz~", ca ~i cum ar fi 9:is : nu aeus pe nimenl !'}i nid ca hulesc pe acel san\I; sciu il bi-ne ce au tacut, cad VOl' dasamil luI Dumnede"ll. Lu-erul eel illteresant pentrumine esb), ca predica me ncall combalut'o, nieI n'an corejat'o ~i nicI ca all a-daogat ceva, ci au ~i Ii:\udat'o ~i au consimtit, pen-tru eal"eam martmI pe Tit ~i Bamaba. Apol adauge : "Dec! ve

- 50 -

pune alaturea cuventul circumcifiiune, ca in pas3g;ul. Ul'matoriu: "Circumcisiunea folosescc, daca In-deplinescl legea; eara daca at fost c~lcatoriu de lege, circumcisiunea ta s'a facut necit'cum-. . ... ". . . . .. .' ClslUne (Romani 2, 25), ~i eara~l: "mel clrcumCl'

siunea pote ceva. nic] necircumcisiunea" (Galal. 5, 6). Cand lnse prin aeest eu vent numesce pe .ludeI ~i nu faptnl in sine, atune} pune in fa~a nu cirelllu-d~iunea, ci gin\ile, eaantithesa. Gintile se disting de ludel, pl'ecum ~i circumcisiunea de necit'cumcisiune, dupa eum \lice~i mal sus: "Cel ce alucrat in Pe tru spre apostolatul circumcisiunel, a lucrat ;;i in mine la gipt1" , ~i air,} eara~l, ca: "nol la gintl, eara ilia circumcisiune"; a~a caprin aeest cu-vent nu Sfl in~elege faptulln sine, d popol'ul ludeu, spre deosebire de gint!. "Numal ca sa ne aducem aminte de cel saracI, ceia ce neam ;;i sHit a face" (vel's, 10), Ce este lOSe ceia ce qiee el aiel?

. In lucru1 predicel, glee, am impar\it lumea; eu 1a gin\l, eara aceia la. ludel, dupa pal'el'ea luiDum~ ne\leu; jnse pentru ingL'ijil'ea saraeilor celor dintre ' ~lldeJ\ eli prin mine am strins de pre la al\i1 rentrll deosil. Dar cine sunt ace) saracl? Mult\ dintre Iudeil din 'Palestina, caril cre~use, el'au persecuta\l ~i alun ga\l;rapindu-li-se tote averile 101', dupa cum 0 iove-ilereaza prin epistola catra Ebrel, ~kend: "C() cl je fuirecl. averilor vostre at! primito cu bucurie" (Ebr. 10, 34); de asemcnea serie 5i Thesalonicenilor, proclamand barba\ia 101': "Cac} ~i vol ati imitat bisericele lUI Dumne(.'ea mal crud& dintre tote . t~a .~atlUnea . Ebr~ICa e ;; Icend, ea parend u-li se . ]61' de a da - ~'\. ,~! .

52 -'

't'redinlfi. Carid bona-6ra au ,fosl intl'eba\l aposlolil de "catrathL'~Sto8, el apucand inainle pe ceilalli res-:punde,.? ""Tn ,,'eSC1 Christos, fiul lUI DLm~eQ.eu :celul vi?" (Math, 16-, :10. 22), cand is-au incredin-tal !?icbeilejmpara\it'l cermitor. De asemenea :,?1 in m\lQte se, vedesingur vorbind, ~i cand conversa Mao-tuiloriul 4~spre crucel?i despi'e mC)l'tea luI, pecand

,to\I cei-l~al~l .taceafi, el 5, perl11lteaulll ,Iel'us,a-t

~ " lin -ea nu e b' ,~ sa.-l jndepal'tpze de Ia Ie V ra, me .ca fa:aves-tlOchla nu mal obse1'va ~ ,ge., e~llnd~ mse, III A"n-. .,\ ' ,u aceasta CI tl' ~ . d ~' 'H~ 1111,1 oeul credinciosilo1' d' ',' , ..

- 54-" , ia cu multa asprime, tra-

Unil dinlre ]udel.~ ,P~n\1 ~ ace , -~l Cll cala eX3chlate 1) tt u 51 llll'hlpuesce" ' t 1 t " c 'a:. teaza pe . e ', " d ' lntelege celor in ,f' ep\J,

- 56 -, " ,' , ' s una? Voesee de sigur ea

, Dat'a ce ' voesce el sa dP, : I - C'~"I d'lCa . ar' fi fi ba . til. oJana Ul. " Iv t , sa faca, a nu 1 nUl t I ar fi mllslrat cel dm-

9is I'M fact d~ pazescI ,le8:::;~~il' contra dascalul.ul ~or, tre Illdel;pe!lt,ll ~a'l a 10 .:a -tocmal din causa dISClPU-dara acumcand e. ac? d' cu clceasta face a fi lilor s~l., ~celol' ,dIntr~ ~l.O\Ii n~c'numaI cu aceas~a, ; ci bine prlmlt cuveo~u u, ~ dresaza tuturot', Cl ou-si , cu aceia ea dOJana nu 0 ad' ludeu~ fiind ' tra-, . D ea tu Ice ' mal apostoluluI. " . ~ , , I ' d' '1" .lec" ca nu . ', h "\ nu ea u el ,au C\, leseI ea et mel, ~l . '\ "t tl pe dascalul vos-

. '. ' . d d eptu . Iml a ' mal cat n~ Qlcee-a ~ fiind lraiesce ca ~i gi~tile. tr'll, cac! laU\, el, Iude,: 'tru ca n'ar fi pritlllt sfa-IDal'a nu 0 (l.iee aceas a,. pen I drt pe fata parel'ea !-ul lUI, ci sub fort'I!a do~~ne~, ~l d~ca ar fi' dis: pen luI Petru pentru gWY'd9\eal f~dei ca sa lraiasca ca tL'u ce forsezl pe cel 10 r~e torte' violent; acum ins~ Iudeil) ? ... cuve?,tnl ar.~ .. fo~lhor dintre IudeI, ci inpo-el nu sta m~ob lVa .d~~Cl;\UCU cbipul acesta corecteaz~, triva ' eelor dmt.re gm" ' . d " ' unt prea , aspre 81 pe cel dint~I. Do)a?ele can :-u~~ ~ine primite, Dara gl'ele, atuncI mal .eu sama ,. fi ' utut nimen{ sA acuse , apoI oieI dintre gm\l .nu ar tl'~ IudeI. In fine, intre-pe Pavel, carele vorbl Ice,

.. - ~ - ce s'at parea. Romam 01, '

- 51. -,-

"Aeum inse plee la Ierusalim, spre asen!i pe; santI" (Rom. 15, 25-26); de cat ' nu voiesce elpl'iri: aceasta sa Ii spuna pentru ce anume seducea l:a Ie-rusaHm, ciavea inlentiuneaca sa Ii descepte ze)ul 11.:)(', penh'u eleimosina. Pentl'U ca ' daca ar fi voit s:1 Ii spuna causa, . el'a de ajllnssa 9id1: m~ duc Ia Iel'U-salim, ca sa !3ervesc pe santI, luse el, pl'ivesce, ce a:.]aoge: "Catf Macedonia ~i Aehaia au bine-voit a face contributiune peni.ru saraciI santilor din lerusalim. Ao bine-voit if)}i Ii surit datorI"~ ~i eal'a~f: "Cael daea gi0tile s'au Imparta~it de eele spiritualeale lor, sunt datore . a liservi lor ~i In eele eorporale". flrivesce, cum ~i aiel lini~t(lsce gandi.lrile ludeilol', conslruind frasa inte'un inod af.at de intelept. '" No I, gice, din fire ludel, eara nu peeat01?l", Privesce, , Cll ('ata autodtate vorbesee, Dara cine sunt Me" Iudeil .. din fire"? Nu pl'oselitil, ei cel c\'esl~utI in lege din ft'ageda - co-pil

- 58 ~ 1 6re Christos a fost serv

neam aflat pecato~, . t 1n el dice ou are pu-al pecatulul 7" Da~a credID "~sar e~ritsl . ~ oe oeupa tere de a indrp.pta, C1 esle nee pa-il:sit'legea pentnl de lege, atunel no~ ce.1 ce amci s~ntem condemna\l, Christo~ !?i nu ne Justlfic:~i in el, pentru eare para-vom gasi causa c~n~ge~~\ll ecredinta. Ai vequt ;a\ ?e sind \egea, a~ a et . r .. i c.u ('ata putere s a up-departe a iu\1~b el vo~ bel .. 2 - ara:~i legea, ?m par!,--tat? Dadl, .q.lce,.nu tI~bUee dJ care vom fi ludeca\I. sit-o peutru Chns\os tm~ 'Jul Petru si-l mangiH, pe Dara de ee ~pul aces e~ t ca toli eel-lallI? Nu dmd el Ie cunosee mal exac ea nu 'trebuie a judeca 0, re lUI ]a aratat. DumoeQE:-1tl" . vOl'bind eatra lude) . . s? Nu e 01 e, ., a pe eel nenrcume1 _ ~ 'a irnpolrivit cn curaJ 111. -asupra acestor luerurl,::' t " ., din lerusalim ord1l1e

t ? Nil el a Inms d' a ceasta ehes lOne. . . \a? Dara Pavel nu , Ice -deslusile in aceasl a pnvm P 'trn' se parea flumal dt cestea ca sa corectt'Z~ ~~ r:;lil;te inse el cl'itica p~ vOl"ba era adresala IUl, d'. I nu catra Ga'alenf, c~ dl' ;;clpll.lf Si aceslea Ie ,tt e. e _ bo'I" "a si den5if. Cact

. '. f' ~ de aCeH\Sl (I. '-'

- . ,60 -

sa just,ifidirel:nostI'e,-pe. acesta '1 declar .. l de eau.sa peealuluI',dupa eum (Jice !'}iPilvel: "Deel Chl'istos este sel'vitdl'pecatuluI"? ApoI fiiod-ca a inlills yorba pi'tna la absl1I'dilale, ' nie} di a mal fo;;;t hevoe pe urma de eontl'agie8re, d s a mul~emit Duma} I'U ne garea: "Sa nufie". Fa~a de ideile ililperlinente

~inel'U~iria~e oid di e nevoe macal' d '~ a respunde co vorbe, ci ajunge nurnalde a tagaduL Cael da~ ea zidese 'eara;:;I ceia ee aIl1 daramat, !::ingul' me al'at deea1catoriu al lege!" (Ver:5. 18). Pri-vesce in~elepciuhea luT Pavel! Aceia voi:\u a arata eil cel ee nu pl:\z\~see legea, este ei't!catoriu; el inse a ihtol'scuventtil ell totu1 din eontl'a, pl'oband ca eel ce pazesce Jegea esle calcatoriu, ~i nu numClI al credintel cichiat' ~i al legel. 1/ Daea zidese eara;;l ceia ee am da.ra.mat", arleca hlgea. Ceia 'ce giee,

a .~a ,~i este; , Legea a contenit; eara aceasta am mar-turisil'q pl'in faptul ca am parasit'u, ~i neaml'efu'-giat , la mantuirea pl'in eredinta. Dara decl ne eertam aCUnl spre a slabili Jegea, cbiarel '(lege!) nefacern c:\l-cillol'!; pentru ea ne cet'Li'tm de a Fnea aceia ce Dum-negetladesfiintat. Apol arata ~i nlodul cum s'a des-fiintaL ,;CaeI eu ' prin l~ge am mUl'it legel", '(vel'~. 19). Acest pasaj al'e un indoit aspect. Sau ca vOJ'besce aiel de , legea CharuluI, pentt'u ca obicinu-esce ~i aceasta a 0 numi lege, eum buna-ora: "Cael legeC\ spirituluI vietiim-adiberat. .. etc. t< (Rom. 8" 2), s~u ca ' vot'besce de legea veche; aratand ea prin Inse~l aceasla Jegea 'mlirit lege!, adicaca chiaro aceasla lege ma POVi\tuit de a nu-Y mal da nid 0 aten\inne, ~i dara I-a~I da . atentiune, a~Ica1ca:-o Cum!?i in ee lilOQ? Moisi \lice: "Pro[et va ridiea voepomn111 ' Dumneeu' dintre fratiI vO$tri, 'ea

~i mine; 'pe acel'a S" J J" b' .1 Q' ascu tat! (0 VOl' tnu de Chl'isto~' . . ' eut. ,J8 15) d ' I , ::; , as:! eft eel ce '.

, ensu, conlravin lege,: Mal . t ,nu ase~l~a de mod , vOl'bele ; prin 1 , pu em lOt:h.>ge ~I In alt deve' I " fge ammunt 'J /I

" I, egea porlJncesce . d . . ' eget . In ~I-in ea, earn pe eel c~ JHla lll, epll~1 t6te cele sel'ise cum ~}melll nu a impJinit ~!tUl.ta 1 pedepses

60) -- . '-l .

M.am rcstigr..it impreunl1 eu Chri~tosll 'n~ac:u:" 'a cand dice: "vlez , . " lllsiune 1a botez.' eald< a b tez ' prio care Olse mOI-Da a in\elege vJa\a . up 0 , lifidl tote madula~'ele, Ch ., tos': adeca nirnic nu fac

Viaza in mme ,rIS \' e voescP, Dupa Cllm " I ' 'are Chnslos nu a din ace ba pe c, linte1egq mortea eomun "

P. l'in ('uYentul mOl'te e nluf l'u" si viat", 0 intelege ca t d P"' ate as - e I -.' d' 'luI d mOL' ea e eve " 'b'l 'n alt 1110 a VH\ seapal'e de peta~e. Nu,: ~~~I\ I:n 1 e'eatu1. Precum DumoegeU, de cat nU~l~al ,'or or

- 64 --

~ ~ '_ dat e densul" nu ,numal p~~1-ul se. u fiu, cda, tPI" (R 8 32) si eal'a~l 10

- ' entru to , om., " h'u line, CI "p . l' 'g .... teasea lui popor a-

d- ca 'sa-s prc ~ , . ? ',It loc Id:" ' "e e1 dil:e aiel. 4) 0 ." ce f'ste cela c, -:1es 41 (Tit. 2. 1 . ,e:1 nature{ omenesl:l, cum ~l In.-Pl'il:epeod descur~Jal:3 lUi Cbristos, fIe te anume 1-,\ grijirea nepov~slJta .' . ' fiind aprins de dOl'll1 d~ scapat ~i ce 11-a d~~'Ul~, .;1 cede alt-feliu facea tl ~1 e\,vorbesce a~l,~e'~~' _ce~l' ~ , . de multe 01'1 pe Oum-profe~il, cad!?l 11 ~l, "llb~!?~au , Dumne

- 66 -

de la omenI, ... i nieT pdo omen], ~i nie} ell a avut Devoe de invaVHura apostolilor; aiel lOSe dandu-se pe si~w de daseal demn de credinta , vorbesee cu mal multa indrasnealai face comparatiune intre credin~ til ~i lege. La inceputul epistolel el 9i ('e: "Me mir ca a~a de curand ve abatep", eara aiel (,lice : ,,0 Galatenl fara de minte". lJe sigur ca ~ral11ult indignat contra lor, fEnd-ta dupa ce s'a ju'sLifieat a, supra atitudinel sale, indignarea lu1 aisbuenit eu to ta puterea i cu dovada eeruta. Daea '[ nu mese( lipsi\i de . minte, sa uu le mir), cael nu fae~ a.ceasta .. ca c~\lcatoriu al legeI i al lui Chr:stos, care ordon~ de a nu gice fralelul "nebune", ci mal ales inea : ea apl'ig pazitoriu al aee;;tel ordinatiun}' Nu se Qiee -numa!: eel ee numesce pe fmtele seCt nebun, ci eel ce "fara causa" '1 numesce a~a. Daraore, care din il ar fi merHat mal dupa dreptat.e aeeasla denumil'e, de cat eel ee in urma alator irnprejurarl, ea i cum ui-mie nu s'ar fi petrecut, s-au dedalfaptE'lor de mal 'oainle? Daca, ded, numesd pe Pavel din aceasta causa insultatol'iU. apoI i pe Petru '1 vel numiomo~ ritoriul lUI Anania i al Sapfh'el. Dect daea a giee asemenea vOl'be esle 0 nebunie, eu atat mal mult.in casul de fata , Tu iosa judeea, ca el DU useaza de la ineeput de aeeasta asprime, ei dupa dojaneJe ce Ie-a datI a~a ca iiprimiaj'l acum eerta['ea nu de 1a den~ sul direct, ci de 1a il1se1 probele culpabilita\el lor. Cae} numaI dupa ee a aratat cum il indepalteaz~ credinta. eara mortea . lUI Cht'islos 0 con:;ideraii d( priso~,' a(lauge ~i cerlarea lor. i inca nu dupa ca mel'itau. cact erall vl'ednicl de cuvinte. inca ~i ma aspre. Privesce acum cum din capu1 loculul e1 Sl damo1esce, de i atacasH. N u gice : cine v-a amugit sau cine a abusat de vol? sall cine v-a inaucit e;: "cine v-a [ermecat?" ceia ce inseamml 0 ac

- 67-

'lnonestare Qemna de laud A .

,c,e iT faceaCt nJa-1 'n"I'nt e. ceadst? .probeaza ca ceh\ . n e era vl'e OJ d ' 'd' 'I'.a ea faptul .;;"v- t ' c e mVl lat, da-~Cl erSI aCUlI~a era b - t' d' .c~ mugf-'a infl'icosat pf:'ntr~ ~ .. . " ,an ~ll'~a !avoluJul: aIei de invidie, cum ~i' erICH ~\ 01. Can~, aUg.l -clean, ceia ce illsamna' ae~n evang e Ie de OChlU vi-ca ;'azele oplice ale 'h'lla~l lucru, sa nu creg.I cum pe eel ce privesc Nu oc ,lor su.nt a?ele ce vatama jeI Christos ast-fe'J" pote fi r.eu . o~hlUl in sine, ci a-lor este de a ved III ]numes,cle l.nvldla. Actiunea ochi-

. . ea lH'.rurI e asa CHID st vedea eeva cu invidie .' " , . . un ;. mse a untl'ica corupta. Fiind: ~l ov~ne dmtr ,0 1O.tentlUl1e la-rilul n.os tI'U forma luc~U1.S~:,n v~d~l~ ~Hfi.t ~nt.ra 1.0 spi-1e mal multe casurI inv'd' >.,' m c.a ]n ce-hogatieI, ~i fiind ea bo~atfaS~e Z~~d!le~ce dl~" eaus~ trupescJ, deasemenea s1 ',t .... eu?c II ce~tI ('~usa a nurnit ochit1 vi~le~ ap~n~lle!d~p~oI dlD aC!'lasta ~~.~' dci 1>le ac~la ('e prives~e ~~~n~~v~~it: n~ . ~~~;~~l: .ll:ell e: "cwe v-a fermecat?(( . t' . fac ' , t ., ara a ea il 0 _ acea~ a, nu ca cum s'ar inD' .. .

ze lip~udle (defectele) ee] orl]l c~ s~ c~mpl~cte- . autoritalea fiinteI s . e p aveau, Cl elUnhod InCa diei e nu de a . uP' ~me. en~rl1 ca actiunea invi-sustrage ceva din c~~~ :~ta defecte.1e. ci chial' de a .gul. Ace~tea Ie dice nu c~p~~~e,. ~I'd~ valama inb'e-putere prin sine' ins~-sI ,'. mVI Ia ar avea vre-o vineau si invataCt in ac~s~I ca ,sa ~robe~e, ca eel ce . .. . I '. . sens, 0 13ceau aeeasta din ~nvldl~' " n OChif carora IisllS Christos a fost v~~;ns, a~a, ~a cum ar fi fost restignit print;e

. ~I c? tot~ acestca el a fust restignit nu in t -ra Galatemlor, CI in Ierusalim, Cum de I rI'. . a tre _ volll? A " . C 'flee. "pnn-I~e pote s~ va~a1asr~~ ~ce~stta puoterea er~~int~r, ca-.. . epar e, e alt-fehu mel ca Qlce: sa restignit, ci "a fost descr~s a~a, ca cum

- 68 -

ar fi fost restignit", araland ea c~ O( ~il credintey au v~elut m"al exact chiar, de eat ?ma qm c:I. ce aU . rivit 'faptul flind presen\L MultI dmacela prl~;nel, ~u ~ 0 folosit cu nimic' acestia, inse, nu au v~iJut w ~-:~l trupesc1, dara prin c'l'edinta all ve~u~ maJ~~ac;~ Acestea leelice si ('ertandu-! in acela~] .taDp, ~] I, ... uda' nelu-I' lalldanrlu-[ pentru ea au prim. It faptul c~, , , dO' y, entru ca pe cer . tala convingere; certan U-l 1.~S"', P ". . ~e I-au vedut gol pent!'u den~l1, resb?nlt, 0 1~1sultat,. bafocorit, 'adapat eu o\et, acusat. de talhar!, It?.puns eu .Jsulita in costa,-cae] aceasta mvedereaz~ plln c.u-

. . '. st descris ca cum soar fi restlg-vmtele. "a 0 J 1 i nit" ,-.pe acela parasindu-), au al~l'l~.at e~r~~1 a e-

e nerusinandu-se macar de patllTIlle 1?1. ru, lnse, gft~desi~e'-te S1 la aceasta, cum el pretuh~denea, l~: g, d )a 0 pa'rte S1 ceriul 5i pamenlul, ~1 mare.a, ~] san ..' , 1 0 C h ,to ~ tote cele-l-alte predica numal putel'ea Ul ns ;:".:

tend peste tot locul crucea luI. Aceasta 0 era mal, .~~r sama prin~ipal\ll Ingrij~rel luI pentrn no]. . Aceasta numa1 vOlesc sa aflu ?e la. v.o1 .

P ?' (apte de a Ie legel a-p primlt splntul, nn "") F" d 0 saD prin audirea credintel r (Vel's. 2 .. I!? -c~

u rice ell c'uvintele lungl, Q~ce,. ~i nict.n.u V~I\1 SiR ~bsrrvaS eu scumpatate mare\~a Iconon~lel,. eu v~.~ esc a v~ eonvinge pl'in 0 yorba .scmta ~l prm 0 ~~1 ba imediata, de vreme ee ved d~ll parte-ve cea

a con-

mare nerecunoscinVt. Mal sus, dm cele spuse,. r vins pe Petru, aicl Inse se ndica asupr~ lor ~l ~ p~~ " l'n fata nu imprejurarl petrecute amrea, Cl 't lie . . ' t d' ,'". prob:1 0 scoe acelea petrecute chlar prm r~ en,?lI, ,',' d' ._ nu numal din cele dale lor lt1 ~omun, Cl ~l " m. ce. Ie char3.zite lor in par.ticular. Pentru care ~l (~ltcel:

Aceasta numal VOlesc sa ~fl~ d~ .la vo : prin fapte de a Ie legeI a-tl pnmlt splntul sat

- 69-

'PnnaU

- 70 -

suferit in zadar? daea si iIi zadar". Aceasta e eu mult mal atingatorin ca' cele dinainte. Amintirea minunilor nu ar fi putut avea atMa inrlurit'e asupra. lor, ca aratarea lupte\or ~i r~bdarea in patimi\e. ce i1 Ie-au suferit rentru Christos. De tote aceste, gl~e, ce Ie a-tl suferit, aceia voiesca ve pagubi, ~i a ve fapi cununa. Apol ca nu cumva sa Ii sguduie spiri-tul, ~i sa Ii se slalJeasca corda sim\itore, nua mal asceptat hotarirea, ci adauge: "daca ~i in zadar". Dea-tl fi voit. giee, s~ v~ tre?i\) ::;i sa v~ reculege\l aceasta nu ar fi fost in zadar. Unde sunt acum eel ee contragic f?i resping pocain~a? lata ea aee~tia ~i' spirit au primit, i?i minunl an faeut, i?i m.al'lurisitorl al credinle! soan faeul, mil de primf'jdii ~I de perse- .. cutiunl suferind pentl'u f:hl'istos, ~i eu tote aeestea" dupa atatea suecese it au c[\~ut din char. Dara, g.iee e1, do voi~l pute\! sa v(j reculegetl ~i sa recapata\l ceia ce ati perdut. "Decl eel ee ve aeorda spi ritul, $i luereaza minunl pl'intre vol, din fap-tele legeI ore, saO. din auQ.ul eredinte1 luel'ea-za "'? Daea decl v-an invredoicit de atatadar, si-~a-\l s(iverf?it atatea ~inunl, ore vi s'a acordat acea~ ta pentru ca a\l paZlt legea, san pentl'U ca a\I p~Zlt credin\a'? E eert ca pentru ca atI pazit credin\a1f.Fi-ind-ca aceia tote Ie resturnau pe dos ~i trimbitau ,?U Ia legea. D~r;\ nIel acum nu mal este le-f.e, II eeum. nu era mel atuncl. De aceia el eomba-a,noec~sJl~tea le~e" pentrll ca sa nu primeasca.

y1 et.~ Ob,leetlllne, mh'oduee la mijloe pe Ab r'aanl JUs 1 ,?at ~aI 'nai~~e .de lege, Precum atuneT legec:. nu JI ~ d~~a!, ast-felm :;;1 acuOl, fiind data, a conlenit cu e:o\~vel~1I e, a fost suspendat~. Apol de VI'eme ce ~~~et~u ItJcr~t'I mal'.f despre. dm~iJ, fiiod ea el'au nas-I ,1. dm Abl ~am,.:;;1 se temeau ca 'nn cumva parasind egea sa se mstrameze de jnrudirea eu el si aeeas-

ta tea rna . . P , . , . , " 0 ~JmlCeSCe ave], arata:nd ca mal ales ib

1 U.d~ll :a,eu densu1 0 lucreaza cI'edinta. Aeeasla idee mal dar 0 .desfa~ul'a in epistola catl'a RomanI; inse ntl ,mal putm 0 ,.:Jal'ifiea ~i aiel, . ~licend : "Sa scitI dal a ca eel dm eredinta, a, teia sunt fiiI lUI A' '-bl'aam" (V" . '

. . el."', 7), ea,ra aceasta 0 Cel'tific3 eu mal'-tune dIn vechllne' Cacf pl'evedend d" .

. " ,~ ,Ice, SCl'IP"

- 72

. a DurnneAeu pl'in credinta va lnd:ept~ . tura (' Y Ab a prm tl- e .. intl, aprevestit lUI . . raarn. : .t" .. . . ~e ~e vor bine-cuventa t6te natlUDlle. (Vets.: .. DeeI daea fil a1 luI Abraam nu sun~ ~cer ce au ~}. d'" turahl eu densul. d aeel ce lm.ltea~a ere-IOru 11 e na . . . nn tme se d ta luI -cad aceasta mvedereaza. "p 1 n , . . '1" ,t a e 1 vo~ bine-cuventa t6te natl~Dl e ,-e cel c '1 introduce in aceasta . nemUl'lre. . It f t . Dat'a prin aceste cuvinte e.l mal ~l'ata ~1 at stdi-destul de insemnat. Fiiod-ca 11 faceau m?lt vu~ . '._ ;, - . ca Ie eae mal vecbe de cat e['edm~a, .~l en. c[ e ~~~fa a ve~it in urma legel, el li res~6ma ~I ~ceas.~ nascocire proband ca cl'edinta e mal vee e e c . ea eela ce ecert prin faptu1 r,u Abraam, , ca~e s-~ ~~~r'ept3lil mal 'nainte de aralarea legerl. t l.ata to~ o-dala e~ si r,ele petrecute aeum S-~t'l acu lOOrm_

f t "l . Prevedend dice, scnptura ca urn pro e 11 or. ". ' . ". . d' ta" nede'O va ind:-eptati gintlle. prmcre l~. ,, '

' . .. . 1 a prevestlt luI A braam . eara nu prm ege, " - a rlice ca Dace este aceasta? Aeeasta !nsam.n '. \' 'd c;i~r e1 care a dat legea, mal .'na~nte m.ca . ,de . a . )~ legea a botaril ea gintiJe sa se Jusbfke pl'l~ ~[edm\~ . "'i nu dice' a descoperit. ci "a prevestlt , p~n ru ~ a fIi ~a si Patriarchul S3. bUCUl'ut de mod.lll :;t-~~s~a ~e justit~caI'e, ~i d?rea

t n~u~~l ea. ~ae s~ ~{t~ht~~~~:

Dara. fiind-ca II male!'?u s ApanJ" ~l . 1 . caci s-a fost seJ'is: "Blestemat este tot ce ce nu ~a irnplini t6te cele scrise" in cartea leg:! ac(>stia, ~i nicT nu Ie va face . ~De~ter: . 27 21~1: d .. ~. II' imprascie si aeeasta fnca, ll1tOI cend t e ac Ia .' , d mal nu sun tionamentul invers ~l proban , ca ~u ~ll. ven-blestematI eel ce pal'olSeSC legea, Cl chlar btne-~~

cand eel ce reman in lege, nu numal c ~u ~~~t b~ne-cuventaV, ci r,hia!.' sunt blestema\I. Aceta

- 73

'QiceaCle[t eel ce nu pazesce legea est.e blestemat, el . \nse probGaza eol cel ce 0 pazesee este bJestemat, eara cd ce ou 0 pazesee bioe-ellventat. Aeeia eara~l Qiceafl, ea eel ee daatentiune numar credinteI, este blestemat, 1'e cand e1 al'ata ea cel ee da atentiulle tTedinteI este bine-Cllventat. Dal'a cum prohe~z~ eJ t6tf; acestea? Nu am avansal dora ceva :ntampla-torio prin eele de mal sus; de aceia trebuiA a da atentiune incordata celor Ul'matoal'e. E1 a lll'atat a~ ceasta mal 'nainte dicend, ea scriptUl'a a dis Patrial'-hulul: "ea prin ti;e se vor bine-cllv~nta t6te

, natiunile". Dtira atune! 'nu era lege, ci numa! ue-dinta. De aceia pdn silogism el adaoge: "Pentru a-ceia eer din credinta se bine-c-uvint'aza -im----preuna cu credinci~sul Abraam" (Vel's. 9.) Oar:1 -ca nu cum-va il sa iee aceasta ca 0 objectiune ~i sa 1ica: eu dl'ept cuvent s-aju.'5tificatel pl'in cl'edinta, Ci:lcI pe atunel legea nu exi:sta; tu inse arata-ni cl'e-dinta justifieand dupa dal'ea legeh>,-toemaI asupl'a a-eesto)'a vine, ::;i Ii probeaza m;iI mult chiar de cat if cel'; Ii probeaza, adeca, nu numal ca cl'edinta jus-tifiea , ci inca ea legea -blestema pe eel ce 0 intl'e bllintaz3, ~i ca sa afli aeeasta, asculta cuvintele aposlolice :-" Can sunt din fapte de a legeY! s unt sub blestem U (Vers.l0). Dara acea,;;t.a, \lieJ, e numaf 0 hotaril'e, care nu al'e nit! 0 Vt'oba. A~a darcl cal'e e pl'oba? Iat-o. ea se gase~ce chia. in lege: "Blestemat este tot celce nu va lmplini t6te cele scrise In .cartea lege! ace~tia, $i nie] nu Ie va face ll (Deuter. '1,7, 20). "Cum ca nimenT nu se indrepteaza prin If'ge. este in totul inve-derat'l (Vel's. 11). A~a dara lotI au pecalllit, ~i pdn unnar'e sunt sub bleslem. Dal'a aceasta el n-o giee inca, ea sa nu se creada en. el decide, ci aleal'ga ea-

- 74 --

rast la marturil, seurte de alt-f~liu, ~a ~a dovedea~ca. d\.' oimenl n-a implinit legea., ~l c~ d~Cl toV .sunt ,~ ub bleslem, si ca singura credll1\a Justlfica. ~l cal e. e marturia 'ce 0 invoca ? De la. Profet~l Abacum, ~ _e~-rele dice: "Eara dreptul dll1 cre~ll1t~ va fi VlU

Acea~ta, inse,~u pro~eaza uumH! ca Jushfil~area. e ,u~~ mal prin credmVl, el .~nca c~ prm !eg~ nu e eu. p _ tiota a se justifica. Fllnd~ca mmem, glce, n-a pazlt Ie .. . ci toll au fast sub blestem pentru calcarea el, ~:a~ceia s.a gasit 0 cale mal lesniciosa, aceea, ~dec~

rio . credinta (eia ce este 0 mare proba, ca ~lmeJH ~u se pote 'i~dt'epta prin lege. Cac~ _ dor.c:i n-a Shs Pr~: felul, ell dreptuJ prin lege va fi VlU, el "pnn cr d t " m~a - . d' . 1

"Eara legea nu este .dm cre l~ta, Cl ce ce va face acestea, va tr~n intr~ ~le. ~V6I's. 12). Leo-ea dice nu cere numa! credm\a,. Cl !?l ~apte, pe cand Charul' mantue~ce ~i ju.:.:tifica yn~ cr~dlOta. 0- AI vedut cnm a probat. ell cel ce da~ ai~n~lUne leo el, din causa imposibilita\eI de a a Imphm, sunt sub

blestem ? ~i cum eredin\a are a~easta putere. de, a 'ustifica? De cat aceasta chestwne a a des~~~Ul~t ~aI su~; si a presentat'o cu muJta putere . . FI.llldifia legea era' neputineiosa de a aduc~ pe om .In . Just ,-care, ~-a dl:'scopel'it. un leac nu TDlc,-~redIn.ta?- cal e a faeut prin sine posibil, ceia ce era ]m~OS]bll le.geT. Oa 'a decI 5i suiptura dice ca dl'eptul .prm . credlL1~a v~ lfi viu ~e-accepland manluirea prin lege, ~I Abra~m prin ,'redin\a s-a justificat, e cel't tii puterea credtn-tel e 'm'al'e Cum ea eel ce IJU impline~ce legea e blestemat, eara eel ce da aten\iulle credinte1 e dl'ept.~ faptuJ e invederat; dara ca acel blestem nu mal exisUL acum, de uode pO~l, giee, a ni prob~ aceasta: Abr'aam atost mal 'llainte de lege, no~ l!1S~ .o-dat~ intratl sub jugul sclaviel, ne-am eonsbtmt vIDova\l

.

- 75 -

blestemulul. Dec! cine e acel ce a deslegat bleste-mul? La acestea iala cat de repede respunde. Emu suficiente cele gise mal sus; elkI eel o~data jllstificat. ~i mort legef, ~i aeatat de 0 via\a noua, cum at'mal putea fi vinovat blestemulul? Daru el nil ::;e multe-me~ee numaI eu acestea, ci diseula chesliunea !?idin aIt puncf de vedere, ("licend: "Christos ne-a res-eumparat din blestemullegel~ faeendu-se pentru nol blestem, eael scris este: blestemat e tot eel span

- 76 -

, . se vor bine-cuventa tote natiunil:" ta, QIl:e, 0 e('a in Iisus Chrislos, Dad\. ace::;te (Gemsa, ~2, 18),. ad . t. I del ' ce ratiune ai' fl fost cuvinlel sar fi Q.~s pe~f 1 ~l l~e~ulul p~)lltru calcar'ea ea tocmaI cel ,;lll,?v;. , aesmotiv de bine-cuvental'e? lege!, toemal ~I sa eVln . ole impartasi pe Cacl nime~'( dlO~eI bl,esttma~~ nu chiar e1 este iipsit. a ltu} de bme-cuvental ea, de l:arCe1 ,'t _., u i1is tote , d < "t ell pen1ru illS os S a ~ . De aIel, eeJ, e eel, n a luI Abraam, prin el ~lce5tea, d\cl el , a bf"ost S~~1~a ~ si ast-feliu la . densul naliunile se VOl' Illecuve~," " si Pavel &e 'rapo!'U( promisiunea SPll'll"lul, eeJ3 ,ce, ,

d ' . , Pentru ca prin credmta sa pn-araian Qlce,,, . ," fl' d a Cba ' easca promisiunea spintuIul . Dara tn ,c -m , " ' , . 'a asupra celol' nel'eCUUOS-rul spll,~tulul !lu se ,pogO! .' al 'ntaiu sehine-eat~rI !?I respu~gatO[~; ,de acel~e:ul

- ', 78 -

'ca sadesfiir.teze fagaduinta. CaeI moscenirea daca este din lege. nll mal este din fagadu-inta; eara lUI Abraam Dumne~eu a fost cha-razit'o pl'in fagaduinta." (Vers 16-18). lata, ded, "cum jnsu-~f Dllmne~eO a dispus luI Abraam, ~i pl'in seman\a luI a regulat ea ~a ajunga bine .. Cllv8ntarile luI ~agintl; dec!, daril, cum e CIl pulintil ca legea sa Ie re~t6r'lle tote acestea? Dara fiiod-cil exemp)ul a-cesta: on avea putere in totul de, a atrage auditol'iul .eatl'il subjectul ce'1 preocupa, de aceia a ~i (lis mal to'? A " . ... . u 1111.1 OCI onu torin intI'' DUl~~ed ~l ~al:\ e cer't ca a fost mijloci~ si 1 1 eu i?l omenT? VedI cum al'llta ca . egea e a dat'o? Dara daca el a'dat'o t t J' stapan de . . , . , 0, e era

a 0 ~,J desfimta, "Deer ore Iegea este c?ntra fagadumteJor lUI Dumnedeu "? " i~I daca bin_e-Cllvent.al'iIe s-au fost 'dat ~e:r~ltii 2/)i

raam, eara Iegea lIItJ 'oduce blest I " . u :of~:t e~o~~I:a {~gadu~utelol'. JUl. DUI;~~~ii.ap~ltII~e~:~ sa fi ~:c.tunea. Mar ' nt~lu tagaduiesce dieend:

1I nu e, apoi continuand gice: "cacT dac'a s.ar

- 80

fi dat legea care sa pota viii, fate (vivifica), de sigul' ca Indreptarea ar fi fost din lege 1/. Ceia ce g.ke, aa ~i este. Dara in lege. cJire, aveam spe-ran\a vietel, l?i Jegea ar fi avut puterea mantuireI nostre,'p'ote ea bine aT fi vorbit; dara daea te man tuiescI prin eredin~a, ehiat' daca era! sub blestem, cu nimie nu a1 fost vaiam3t venind eredinta, care tote Ie spalil. Daea . fagaduinta e data prin Jege, dupa dreptate te temI eanu cag.end de Ia lege sa C3cJI din jl1stificare; dara dara pentm aeeasta a fost data, ca sa ingradeasca pe totI, adeea sa mustre ~i sa arate propriile lor gre~ale, nu numaT ca nu te impedeca de a te folosi de fagaduin\a, ei cbiar conlucreaza spre a reu~i. Aceasta invederand'o, cJkea: "Dara '3('rip-turaa lnchis t6te sub pecat, ca ast-feliu f

- 82-

rulul 8i a-I prIml . eara legea ne ingradesee. atuneI de sigur ca este vittamala . maotuirea noslra. P:ecum l~minarea lumineaza in limpul nopte!, ea~'a daea.s~ luml-neaza de 9iua ne face a nu vedea sorele, ?1 .In ase-menea eas nu numal ca nu ni folosese~, Cl mea ne 8i v ati;lm a, tot ast-felit'l ~i legea, care III opune lllal marl obstacule. Dect tocmai eel ce 0 p~z,:,se a~um, aeeia sunt carll 0 clevetesc, Oat'a a pol !?l ,peda,gogul se fac'e ridicol in oehi:lellt:lrulul, l':al~d so~md lllll~\ll de a sedeparta de el nu In\elege, ~l se lOcearca m-ea de a-I stapani. De aeeia !?i 9ice Pavel: "Dar~ venind credinta, nu mal suntem sub p.edagog asa ca acum nu mal suntern catu!?l de pu~lO sub p~-

p~gog; "CacI totlfil a~ lUI I?u~ne~e~ suntep . Val! edta pulere are eredlO\a, !?1 cal de b,me, 0 des-(:opel'e,. eu cal inaint3aza malmult! M~I namte e1 a aratat ca i1 et'3t'l fiil luI Avraam: ,,$Clp, ?ara, ca eel ee sunt din eredinta, aceia sunt fill lUI A-vraarh 1/, acum, inst:l, el arata ea !?i al luI Dumne~et'l.

Cael totl fiI aT lUI Dumne

- 84 ~

Domnul ~i stc:lpanula tote '1 pune in randul serviltw. "Cand, lnSe" a venit plinirea timpuluI, a trio mis Dumneeu pe fiul seu eel nascut din fe-mee, nascut sub lege, ca pe eel de sub lege: sa{ reseut1!pere, pentru ea sa primim' In fiel'ea " (Vel's. 4.5). Aiel el pune doue cause, cum ~i doue suecese re8ultate din intrupa/e: isbavirea de r~le~i. acol'darea bunurilol'; ceiace nu era posibil pimanul a realisa, de cat numal luI. E?i care au fost acele bu-, nurl? A ne seOle de sub blestemul lege!, ~i a [Ie a duce Jainfiere. "Pentru ea pe C~I de sub lege' sa-J reseumpere ll , 1 I-a. ad~s la blme sperunte. Nu a

- 86 -

cac1 si eli stint ca VOl" (Vel's. 12). AI'eflsta e} () giee c'tttl'a eel dintl'e ludel, ~i de aceia se pune pe; densul la mijlp~, ca astfe} sa-I pota convinge a se . departa de la cele vechl. Cbiardaea nu a\1 fi mar Rvut alt exemplu, giee, ajunge totu~i a v(j uita }a mine In urma unel ast-feliU de transformarl, ~ i a v(j ineu-raja. Ia ' privitl, giee, la mine; ~i eu dora -am pati-mit de acestea mal de mult, cand 3Tdeam de zelub eel mare pentl'u 11' ge, ~i eu tote 1,lcestea nu m-arn lemut mal in urmrt de a pal':isi legea ~i via\a Iuda-iea de pe atuner. ~i vol eunoseetI acestea claro cuce exageratie cbiar m(j \illeam pirQnitde Ill~aism, ~i . cum dupa aceia }-am parasit en mal multa ardore . Dec} bine a faeut el, de a spus vorbele de ml:iI SUS ;" cit.cl mul\l dintre OUlli.Dl, chial' de li soar arata m'~ . de resone ~i iuste ehial', totu~I mal curand sunt al),3~1: de un conational al lor; ~i ('and vM pe un altul fa-cend acelea!?! lucrul'J, fac ~i . i1 a!?a. "Frati1or rogu-ve, .1,ntru nimic nu m -ap nedreptatit ((. Privesce: cum earasl 'i salula cu numele de onore ; acelasllu-eru '1 face 5i Cll . amintirea charulul. Decl t!ind-ca ia mush'at eu multa . aspl':me i peste tot locul li-a con .. fruntat faptele, ~i i-aaratat ca dllralorf d~ lege. ~~. in Dlulte .locurI i-a ranit ~u cuvintele, earasl se da-molesce ~r-i enrtenesee, usand de euvinte 'mult mal,. blande. Cad precum a eudeni pe dneva jntr'una esle a-I mole~i cu tolul, tot a~a ~i a vOl'biintr'una batos este a-l indaratnici. De aeeia tocmal acest bun'l inlrtbuintazael peste tot locul eu maSU1'3. 1a pl'lvesce aeum. tum Ii se justifira de eele vOI'bile, al'aland ea el nu a spus acelea, ' ra cum l-ar uri fal'a reSOD, ci a faeut'o mi~cat de gl'ija cea mare, ee 0 are pen tru den~i1. ~i fiind ca eJ Ii-a dal 0 lovilura puterniC2 care a pricinllit 0 rana adanca, vine acum prin a

.. ceasl:1 mangaere .a Ii aslupa rana, ca eu njsce unt

- 87-

?e-ler:nn. ~I'al ~ nd el ca vorbele pronuntate nu erau Jsvorlle mel dm ura~i nitT din dllsmanie r . le,scede iI~agos t- a ]0[' catra densu'l, si ~st./eli~m~~: ne aiJOlogla ~a. la un Joc cu laudele adresate lor.

"Rogu-.v~ fratJl.or, Jntru lIimic nu matJ ne-drep~atlt . "SClti ca fiind slab eu coroul v am predlcat e~anghelia, ~i pentru ispita ~e era In t~~pul meu nu moat} de~pretuitii (Vel's. 13. 14).

ala nu e ~ucru mare de a nu pedreptati pe un al-t~lL cael ehJal' eel mal ordinal' omnu ~l' primi ea s~ v~tam8 ~e unul, cal'e eu nimic nu 1'a nf'drepla-tit, ~l nll~a~ s~ c~ut.e al supara in zadar. VoT, inse ~u. numal ca eu llIr,nIC nu m-atJ nedreplatiL ci inca 1m-a\( aratat 0 favore nespusa. DecT sa nu-ll lnchi-

puT c~ eJ care s-a bucural. de atata ioO"rijil'e di parte-h, Ie splIne ;u~este~ din du~manie. DecT daea ' dic n ~u ~e vo~bese aeeslea dill du~manie, urnieaza c'a'de , lUbJre catra vOl,. di~gl..jja ce 0 port penll'u vo/>~

,,~ogu-v~ , cu umlC nu m-at! nedreptatit " . N'i-mlC nu. pote fi mal bland. nicI mal pIa cut si maT a-

fecto~. ?a aeel suflevt sanl !A~a dar;) .nid vorbele de (na\ nal~t_e nu emu re~ultate dill VI"O rnilllienerati-ona ~ , ~leJ . (.~ eraO isvol'He din vro patima a sUfIe-

t~)u~_IUl,. CI dJ!1 . pl"ea marea ingrijire ee 0 avea pen-tI ,~ II . . ~J ("e ~Je: nu ,matI nedreplatit? ('aeI vOl an, aI alat I'el mal !llare wteres l?i pl'eocupatiune pent):u nol. "C~CI, SCIP, gice, ca fiind slab cu corpu 1 v,-am predlcat ev~nghelia, ~i pentru ispita ce era In corpul . meu, nll m-atldespretuit" . D a ee voe;ee .el sa spuoa prin aceste c.uvinle? Am f~~t alu~~:lt, \he.e, am fost biciuit, am sufel'it mil de pd-meJdl.I predlcandu-ve ~Oll(j. ~i totu~l vol nu . m-a~I des-pretmt. Aceasta e c~Ja ce Q.ice: "pentru ispita ce era 1~ corpul meu, nu m-atl despretuit" .AI veQ.ut mtdepclUne? Continuand apol cu ol'dinea apo-

- 88

logiel lUI eal'a~l Sf) lnlorce catnl dtlnsil, si arala eate a patimit penti'u il. Dara. gke, nimic din tote aces-h'a nu v-a scandalisat, ~i nkI nu moat! despl'e\uit pentl'u patiml i?i persecu\iunI ;-tole acestea ,el Ie numesce: sHibaciune ~iispita, - "ci moat! primit ca pe angerul lUI Dumne

--- 90 -

afec\iune parintasca? AI vegut tristeta demna de' apo

92 -..

lege "? (Vel's. 2l); Bine

- 94.--

, "l'esulta de aiel? Ca nu nu~al acee:,l. 'se almge,~l ce, ' si nascut dara ~1 acesta, a fost sclava, :;;1 sclavl a. ~,,'t" fost , servi-

,adeea Vechiu,l Te$tan~ent, a~ .ea~~:sc~P m~O'ies eu mun 'torea, Cael ~1 lel'us,lillTIul s g, 'a' in ~cest lUunle tete acel~ omonim. \UlsCl~~a~c~~ c unde este ~i tipul s-a dal SI a~ezaman U" \' 1 de sus esie

, . Eara lerusa Imu " ' Sal'el? Asculta: " , , ' d' el nu I 'ber" ; (VflfS, 20)' usa dal'a ~l \',e1 ~ascu~If lUt 'A 1 " , : I ' " Hmulul de Josa os gal, :sU!1l sclav1. ~}p~ll '1 erus~n~1e munle1ul; eara tipu[ Ie " ,cela ce e eel tea nu bisei'ica Si eu ' tote acestea rusalimulul de sus este ' t' > '\e ci pune de -el nu se mllitamesce numal Cll lpun , Ve-

. I' 1 da aceeasl parere,,, ' f ' t- si p~ Profet, care e ~ . ' 6t a,a " , ~ carea nu nascl, sc e selesce-te cea stearp , - multi ' voc~si striga, ceea ce nual dUlr~rl, careillbaa\bat", '! '

" '1 d cat al ace el ce a , . sunt fill pustlU uI, e t 1\' 'are e pll~tiul? G\7) 0 a , 'ne ore ecea s earpa, ~l to , (Vel's,.. '. ard t~ t 'aesle bisel'lt:a eel or dintre glU\I, Ore nll e ,lOve e13 , C "t lu- DumpedeO? el-

f t I, . 'tn de cunOSt:1I1 a 1 , care a os Ill"} ct , ' arbat? 'Nu e t:ert ca era s}-ne e aceea, care ,avea ? ~l' . a bil'uit'o cea stearpa,

? SI cu tole ace::; ea ',-n3~oga, ' " ' ,fil uill. Aceea avea 0 S~~gUla na-PrlD naseel ea de ill: d fl" bl'S"I'l"'el au umplut 1 d ' a pe can 11 ' , " v ,

: tiune, cea u alt: , n ' ntul marea si intreaga E' \ d , terile barbare, pctme " I,t' S 'a ~ a , . ' ' " 0 prpSCl'lS eele Vll ore, al luroe. Al vezut emu m-a " b ') Judet:a: Isaia

, ' f' " Profetul pnn VOl' e. , . ,I pl'1n apte, earct , ttl a aratal'o C3 nascenu ,0 a numit steal'pa, ~l. o. e lat eu Sara in mod li-: mul~l fit. Ac~asta sa /n~al~f~arpa totusl a devenit pic, cad de~l ea a os U':' ' I de' nepoil. LuI Pavel, muma , ~ unel mad _mu)11I a 'uns ei inca insis~a a

' jnse, nlel aceasta nu-) ,e de ~uma pentru ea Sl de ,eel'ceta ~~ eum a deve,nll~, ea si s~ pota apropia ti-

, I

- 96

vit6reT, pentru C:l nu va clironomisi . CUfilll celel libere". AI v~gut resplata tin1ni~~ le~pol'ale') si a indn1snereI necuviinei05e? Cade ('.opllul dID blh nurile parinlesd. !?i deville fugariU ratacind impl:euna' eu muma luI. Tu ins~ gandesee-te la inte1epelUnea

celor~pnse. Nu giee. ea fiind .ea per?e,cuta~ a fo;t : Dumal isgonit ci incaca nu va chronomlSI. Nua cautaL. numaI sa-l l;euepsasca pen~nl persecu~ar~ea _lUI tem:

. porala,-cad aeeasta e pu~m lucru:-ci ll~('anu !~a lasat a se jmparta!?i de c.ele pregaltt~ copJlulUl, al~tand ell si t'a.l'a perse.cutare, aceasta I-a fost prescn- . sa de sus; ca desmoseenirea nu '~i-a avut ince_put~~ din persecu~iune, ci din botararea luI Dumne\l~u, :;;1 ; nu a dis: nu va clironomisi fiul lUI Abeaam, CI "fiul

~ervit6reI" nUl11indu-l asa,din I;nusa nascet'eI luI ' injosi! e. Sar'a a fost stearpa; dara ~i bi.sel'i~a eelOL~ dintre ginty a fost stearpa. Vezl cum pl'll1 t.ote a~estea se pastreaza tipul? Ca~1 peecum aceea I? tO~1 ~nil tlinainte n-a nascut, ~l toemaI la batt'ane\e

98

ticipand el gice: "lata eu, Pavel, ve c;iic voue'l, ceia ee arata pce omul tOllvins de eele ce spune; Dara nOI yom mal adaogaincil pe laoga cele gi:n. C~lIn nu va folosi 6re Chl'istos, pe cel ce se circumcide ? In adevel', faptul e cert, ca cel ce se circumcide 0 face aeeasta fiind-ca se teme de lege; eel ce se teme de lege, inse; nu cl'ede in puterea eha,'uluT,eara cel ce nu crede, nu va ca~tiga nirnie de la cel in care n-a cI'egnt. 9i

ea,'a~l: eel ee se circmncide, face legea stapana; daca inse 0 eonsidera

- tOO-

eel ce ~i legea 0 ealea, eael mi pole sa S~ mantuias,": ea de aeolo, ~i eude l?i din Char '? Ce alt va eulege

. de cal 0 pedeapsa indispensapila, eea dinleiu nepu lend a-I ajula, eara eel de al doilea (charul) neputen-dul suferi?

Marind, deel, friea lor, l?i sguduindu-li cugete]e, ~i aralandu-li eomplectul naufl'agiu pe eare-l vor suferi.'l desehide in apropierea lor lima nul eel manluitoriu al charulul; ceia ee fae e peste tot Jocul. declarand man tuirea prin char mal u~ol'a ~i maT sigura. "Cae! nol prin eredinta aseeptam speranta justifieareI in spirie' (Vel's. 5). Nu avem nevoe de nimie din acele ' legiuite, gice; cael ajunge numal eredinta a ni pro..;' cura spjritul, eara prin spirit juslificarea, eum ~i alte r lr.ulte bunataV>?,. "Cae! , in Iisus Christos niel ciri: eumcisiunea p6te eeva, niel ne-eireumeisiunea; ' ci eredinta earea se luereaQ.a prin iubire" ,' (Vers. , 6), VegT cum la urma el se asvirlH in lupt:1 cu mal mult curaj? Cel ce sa imbr'aeat tn Christos; gice, sa nu se mal preocupe de aeestea. Mal sus el dieea, eil cireumcisiunea eete valamatore; dara cum aiee el 0 pune eaindef'erenla? Indeferenta este peli-tru eel ee au avut'o mal 'nainte de credinta, ntl im;e !iii pentru eel ee au primit'o dupa eredinta. Privesee; cum a SI~OS'O el, !?i a pus'o In un 10e eu neeireumci-siunea; eara credinta este aeeea, carea faf',e diferen-ta intre dfmsele. Preeum eel ee aduna lupt:1torl pen-tru eire, nu se uita daca sunt ga.rbovI, sau (~arnl, ne-, gri .sau albI, eael tote aeestea nu-I intereseaza eu ni-mic la ineercarile lUI, ci cauta nUmal ca sa fie Yin' jo!?I, puternicl ~i eunoscalorI de aceasta art.a, tot a~a si eel cevoiesce a se inscrie in testamentul nou; iipsnrile eorporale nu-l vatama eu Dimic, ~i nic] nu.I folosesc,daea nn Ie ar avea. Dara ee inseamna giee-rea: "eare se luereaza prin iubire"? 'Aiel 'i-a

-101-

{'anit ell 0 rana adanca, pl'obandu-)i ca daca iubil'ea, 101' in Chl'istos nu este inrad:lcinata bine,apol aceasta iubire s-a transformal in 0 pOl'tita ascunsa, pe unde se pol fUl'i~a in sufletele lor lote patimile. Ceia ce se cere, nu este numal a cl'ede, ei a si sta in ere-din~a iubind. ea ~i cum pa['e'ca }iar fi ~lis: daca iu-beatl pe Cbrislos dllpt'e cum trebuia, nu atI fi deser tat din libertate la s-clavie, nu att fi pal'aSit pe eel ee v'a eliberat, ~l n'atI fi insultat pe eliberatorul '110-stru , Mal face alusiune aiel ,?i In eel ce'l invidiall pe densiI, ar;Hand ca si aceia n-ar fi cutezat. a face a eeasta, daea at' fiavut iubire catr3 densil. Mal 170' esee inca prin aceste cuvinle, a 'Ii cOl'ecta via\a 101'. "AlergatJ bine; . eine va oprit ea sa nu as eultatl de adevel'li? (Vet's. 7). Cuvinlele aceste nu sunt a Ie unLlI om care intreaba, ci a Ie unut om

(~al'e nn mai scie ce sa diea, si e'at'e se bocesce in-. h"una. Cum, gice, vi s-a intl'erupt un drum atat de lung? Cine a putut sa faea aceasta ? Vol cariI eraty supe-riOI'! lulu.I'Ot, ~i ve gaseatI in randul dasL:alilol', nu a tI rell! cis aeu III \lie! In )'andul dil,ei pn liIor macar .. Ce sa pe,trecut? Cine a faeut aceasta? Tole aeestea sllnt vodiele unuT acusatol'ifI ~l a unuia ear'e jalesee mal ales, dupa cum Q.ieea' !?i ma( 'nainte: "Cine va [ermeeat"?

"Aeeasta induplecare nu este de Ia eel ee v-a ehemat U (Vel's. 8). Nu pentrll aeeasta va che-mat pe vol Ch!'isto5, ea sa ve c1:\tina~T in ai?a mod; uu a legifeeat el aeestea en vol sa It'uitl ea"Iu-deil. Dar[l ea sa nu gid! eineva pote: de ce rna-resd lucl'ul intt"atala !?i -I ingl'ellie~ll ell vOl'ba? 0 singur[l porUlll:a din lege am pa\lit ~i noT, 1?i ne'n-spaiman\.I (:u atatea ? AS(~llltc'l, tum el illf,.ico~eaza nu ell cele presente, ci cu cele vii tore, die end astfeliu: "Putin aluat dospesee t6ta framantatura" (vels.

-102 -

9/. Tol astfelill ei ell vol,

- 104-

fiind-eaam introdus in temp\u pe lIn nedJ.'eumcis. ~ (Tit), DecJ, are a~a de prost sunt,

~ 106-

ee a dat foe, invinovateSe1 fiaearele, ea din . c~usa .. multor lemoe asvirlile 'pe foc, sau ridicat la inal~lme; . lose vina on esle a foculul, ci a celuI ~e. a ?at foc. Focul ni este dat peotru i]utninat, in('alz.l~l ~l hr~oa, cum . si penlru aHe servicil de ac~st fel.lU, nu lOSe peDttu (~a sa ard~ t:asele. lJeasen~llle~ ~I pofta sp~e viata coojugala !?l tacerea de coplI m s-a .dat ~u ~'ple : desfrinare S1 curvie; sa dat ca tu sa df~vl.I tata, f?l ou curvariu; c':;1 sa vie\ue~t'i Iegiti.m. eu femem t.a, eara nu sa 0 l'orupl in mod neleglUlt; pe~tru ('::I sa I~~l dupa tine :o:eman\a ta, eara I1U sa vat amI pe a altU1~: A curvi nu este re~uJtatul vre-uoeI pofte r.atura]e, Cl e 0 insulUl contra nature!; pentru c~ p~otta cauta nu-mal promiseuHate, inse nu de acest ~eI1U. Acestea ~? Ie-am spus aeum tara Vl'e-un scap, Cl spl'e a ]e av ~a ca exord In luptele ce Ie yom des!a~uJ'a dupa ~lee~sta; tet-odata spre a ne apara de ]a ~neepu~ co~tI.a ee]ot. ce gic ca creati~mea I,u] Dumnege~ este l.ea ~l ~ICI~a ~1~: ... contra ee]oI' carll lasalld la a pal te trand.c1Vla :'pIrl . tulul se infuriaQc1 con~l'a corpulu} nostril ~I-I defHu:na, fapt, despre rare vorbesee ~i Apostolul Pavel, aeusand llU trupul, ci cugete]e ('e]e dI'ace~t1. ~ . . ,

"Vol, insa, fratilor, ap fo~t cl~er:1atI pentl U libertate numal sa nu Intrebumtap hbertatea de pretext 'pentru corp" (Vel's. 13). De aiel !n ~ol~ se pare ea intra eu cllventui !n part~~ mura]~, 1I).s~ face 0 inovatiune, efJ n-a facut.o In mel una dl~ ep~s. tolele sale. In ad ever, tote epIslole!e lUI sunt Impal-tite in doue par\f, din care partea antlji tratea7.a c~ps: tiunl dogmatice, flar::l a dOU3. tra~eaza despre tral? ~l chestiunl morale; mel jnse aJunge.nd la partea mOlal? eara~l amesteca chestiun'i dogmabee; ~al'a~[ saaca~a de acea parte inlupta luI conh:a Ml'lnI

-108 -

euwpatare !?i in\elepeiune. Cel ce iubesce, ~um ~e e~vine, pe apl'opele, nu inceteaza de a-I S~~Vl. mal uml ~ lit ,~a fie ce l'erv. Cael pl'ecum focul .mole. cea:a, ,tot ast.-feliu si caldm3 dragostel irnprascle 01'1 ce lI1ga~fare si uSUI'atate mal iute chiar ca focul. Penlru acela niel nu d'ice el in mod simplu: iubi\i -vtl unul pe altul, ci ,,?er~itl unul altuia", al'atand prin a~easta pr~etenie mal intinsA. Dupa ce a desfimt~l J.ugul lege!, penlru ca sa nu sara in sus de bu~ul'le !?I se apu~~ peste campT, Ii pune in gat ~n all JU~ n~aI p~termc de cal acela, inst\ mal u!?or 111 acela~1 bmp .!?l n~ult mal placut. Apol al'atand !?i sucl',esele . acestUla) q.~ce: "Pentru ca intreaga lege in lJn slDg~r cuvent se 1mplinesce, adeca I~tr-aceast:: sa lUbescl .. pe apr6pele teo. ca pe tIDe in~ut1 (Ve~s. 14). Flln~ Cll a invertit legea in lote partIle, ilwhele la urm~, ef bine, daca voiescI. \lice, a implini legea: nn te ~I~'cumcide cacl nu in cit'cumcisiutle se indephne"ce, Cl In iubit'e. 'Privesce cum i;;\ ascunde durerea luY, care"l misca necontenit! Dupa aceasta intra in pat'tea 1110-ralA. "lara daca ve mu~cati intre vol ~i ve mancap, vedetl sa nu vi!':. nimicitl unulpe altul" (Vers, 15), Nu ~firm;i faplul ca sa 'nu-l ingl'eueze,iuse-I t:Un~sce petrecendu-se, se vede, ~i de aceLt vorbesce . eu. ore-care ' rndoiala. El nu giee: fEnd-ea ve mu!?catI !?l ve man.::atl lntre vol, ci "eara daca ve.~U$catI". ~i

cele~l-alte; si nicI nu afirm~, ca se nnnlCe3e um} pe ' altif- ci vedetI sa nu vi!':. nimicip un:ul pe altul", . ' " , . '" ceia. ee este sfatuiunul om, care se teme ~I se aSlgUl'a,

eara nu a , unuia ce aellsa, Inca ~i de cuvinle el a faeut us iiltr'un mod semnifieativ, eael nu a gis nurnal "ve.

mu~catI", eeia ce denota pe om'II inful'iat de manie, ci 5i "ve mancap", adeea pel'sista\I in reulale. eel ce 'mu!?ea '!?l-a implinit patima maniel luI, earEl cel te

- ~09 -;"

~i manama, da proba de cea mal grozava sAlbatacie. Prin vOl'ba de mu~catllr1 f?i mandll'I el nu intelege pe eele cOl'pOl'ale, ei pe cele spil'ituale, care sunt cu tllult mal grozave. Nu a vatamat nieI-odata aUt de mult cel ee a man cat trup omenese, pe eat a vatamat eel ee a infipt mu~eaturile lUI in sufietul altuia; cacI pe cat sufletul e mal respectat de cat corpul, pe atat ~i

mu~eatUl'a luI e mal grozava, "VedetI sa nu ve ni micitl unul pe altul". Aeestea Ie giee, pentl'l1 ca diseordia !?i Iupta sunt fapte destructive ~i nimicitore atat pentru eel ce Ie introduc, ('at~i pentm eel ce Ie primese; acesle fapte sfa!?ie tot.ul, mal reu chiar de cum sfasie m0lia hainele.

;,Dec! vi!':. (lie: umblatI dupre SpIrit ~i pofta corpuluI nu 0 yetI implini" (Vel's. 16). lata ea arata ~i 0 alta eale, care face u~ora tmplinit'ea vir-tutel, !?i reu!?esce in tolul la eele ~lise, eale, care nasce illbirea. In adever, nimie in lume nu pote face pe om de a fi iubitoriu, ca aceia de a trai spiritualminte, !?i nimic nu pote convinge spiritul nostru de a persista :n virtute, ea puterea cea mare a iubirel. Pentru a-ceia ~i giee: "umblatl du~re spirit, ~i pofta cor puluJ nu 0 Yeti Implini". Dupa ce elaspusfleeia ce provoca bola, aeum spune ~i docloria care da,l'u-iesce sanatatea. Care este aceasta doctorie si care e desJegarea de 'relele mencionate,de cat numaI de a vietui dupre spirit? De aceia a !?i gis el: "umbbn du-pre spirit, ~i pofta corpuluI nu 0 yep Implinill . "CaCI corpul poftesce ImpotrivCl spirituluI ~i spi~itul Impotriva corpuluI ;~i ace~tia Sf' Impotrivesc llnul aHuia, ca sa nu facetl ceia ce a~r voi" (ver~. J7). Aiel unia se arunctl aSllpra apostolullli ~i gic. ell el a impartit omul In doue party, ca !?i cum omul ar fi facut din doue subslante contrare, si eu modul acesta

--- 110 --

inlroduee lupta cOrpUll.ll ('11 spirilul. [n:,:;e nu este, a~a cMu,;,;I de putin. Aiel pl'in cuvenlul ~&.pY.a. ((Y1. p~-'X.o

- 112 --

lupte until , contra ce1uI-I-~lt. ? ~(~, i~se, Ie ;e~ ~u nu'~ : mal r:a nu sunt contt'al'e, C1 U1ca ll1lL' un male aeord ,9\ concedaild unut altllhl.A~a darfl apostolul un v~r-: besce despl'e aeestea, ca arleea se opun ~nul altma,

I~i desp,'elupta dintre g~ndurile ee~e bUlle 9,1 ~ele rele; did a voi sall a nu VOl, este actlllnea spmtuluf. De.

, I< .

aceia ~lice: ~,aeestea se Impotnvesc , adeca_sa nn permitl spirituluf de a purcede. spre poftele , 1m ce]~ re1e si vic1ene, Aeestea Je-a ~IS apostollll, wtocm,al cllm 'face pedagogul sall dascalul, care se teme de progresuldiseipulilor. . ..

, Dara ide suntep condusI de splnt, nu sun' tet; sub lege" (vel's, 18). Care pote fi, aiel conti-nuita:tea ordine! de ide!? Forte ,mare ~l clara, Cel ce 'al'e ' ;;pil'it, dupa cum trebnie, stinge prin e1 urI-ee pona rea~i vicleana; eara eel ce, a scapat de t~ofte, nu are nevoe de ajutorul legeI, filDd-c~ a devemt ell m'Ult mal supel'ior ordinatiunilor legeJ. In ad eveI', eel ce ' nuse manie, de ce are nevoe sa auda: "sa nu ucidlC(? eel ee nu se uita eu oehI deslranat1, ee ne-

. . 1" ? voe are sll ' i se spuna: "sa nu precurvesc . ('ine ore vOl'besee despt'e fructul pecatuluI, eelul ce a S?OS (iin el paoa si l;adacina reulul '2 Mania est.e radaclpa Qrporulul, : ea;a privirea

-114 -

tulDuhulul este: dragostea, bucuria ~i pacea", El nu gice, Iucrul DuchuluJ, ci "fructul Ii. A!?a dara spiritul nostru este de prisos? D.a~a e yorba numal de duch ~i de corp, unde este spmtul nostru? A~a dara vorbesce pentru fiintele ne'nsufletite? Cand fap lelecele rele sunt numal a Ie lrupulul ~, cele, bune ' a Ie duchulul sanl, e ore sufIelul omulul de prisos? eMus} de putin; cacl abstinen\a de patimI depinde de d~nsul. Chiar iii mijlocul r~uIul sau al binelu! de segasesce, dad\ face us de corpdupa cum se cu"

vin'~, I'a facuLpe aeesla sl?iritual; dara daca se de: parteazll de Duchul ' Sant .!?I se ?eda l?~ftelor ~ele :;;1 viclene, Sea transformat smgur III spmt pamentesc. Privesce, cum el peste tot Jocul nu vorbesce despre esen\acorpuluJ; ci de intenVunerea, sau vice-versa.

~i pentru ce'l numesee fructul. spirituIuI? Pentru a: aceia, ca faptele cele rele provlll numal de la nol ~1 din reaua intentiune, pentru care Ie :;;i numesce Iu-erurl, pe cand faptele cele bune, pe care Ie numesce fruct,nu numal de sirguin\a nostt~ au nevoe, ci si de iubirea de omenl a lui Dumnegeu. ApoI urmand it Ie povesti pe acestea, pune mal ant~iu rl1dacina bunatatiIor,gicend: ,,{ubirea, bllcuria, pacea, tn- . delunga rabdare, bunatatea, facerea de. bine, credinta, blandeta, tnfranarea poftelor. Con-tra acestora nu este lege" (vel's. 22, 23). Ce ar pulea cineva ol'dona unuia, care are pe lang::\. sine

tot~I, . cand are un daseal ata1 de desaver.!?il in tilo-sofie ca dragostea? P,'ecum vizitiil ('.el bunl nu au nevoe sa intrebuinteze biciul cand mana caiI, tot ast-feliu ~i spjritul reu~ind in virtu\l, nu are nevoe de indemnul Iegel. ~i aicl e1 cu 0 fOl'te mare iscusinta !li intr'un mod admirabil a scos legea, nu ea fiind rea, ci ca inferiora filosofieI santulul Duch. "eel ce

~ 115-

sunt aI IUT Christos corpuf '~i-l'au re stign,it tm_ preuna cu patimile $i eu poftele" (Vel's. 24) Pentru ea sa nn. dica if : si cine este unulcaacesta ? arata pb .eel ce reu~~sc a se !'idiea pdt! fapt.eJa astfeliu de perfectiune morala. ~: aiel prin ,euventul . clIxpg . corp, el arata faptele cele rele ~i viclene. Unia' ea ace:;;tia nu ' ':?i-au . omorit cOl'pul, penlt'u ca iu asemenea ' cas cum ar fi putut trai? ,.ci . invedereaz~ pl'in asemenea

(~uvinte ade,v~l'ata filosofie. In asemenea : cas . poftele chiar de ni-ar nelinisei intru cilt":va, Hi zadar InSt! tUl'beaza, cacI . nu au nicl 0 putere. ned fiind-ctt pu-terea Duchulul Sant e atal de mare, nol in el vietu-1m si eu el ne multemim: Ceia ee invederand &da-oge ~ "De traim, in Spirit, sa~l umblitmdupre $pirit" (Vel's. 25), adeca sa ne purtam dupl~e legile luI. Aceasta insamna "sa umblam ",adec~, sa ne multemim eu puterea DuchuluI, !?i 'sa m1 mal CRUtarn vr'un adaos ore-care de Ia lege. ApoT al':itand ca cel ce introduc circumcisiunea 0 fac aceasta numaI din ambitiune, gice: "Sa nu nefacem iubiton de 'slava d~~arta", ceia ceeste ca~sa tutUl'or relelol', "provocandu-ne unul pe altul la sfezl ~i certe, "pismuind unul pe altul li pentru ea pisma pro- " vine din iubirea de . sla va de~arta, ~i din pislIla isvo-r~sc tote relele. .

/I Fratilor de va cadea vre-un om" (Cap. 6, 1). Fiindca sub forma de dojana 'raclisa pentru patimi-Ie lor, ~i voia aindepalta de la den~il spirilul. de filarchie (iubire de stapanire), (lice: "Fratilor de va cadea vre un om ~I. Privesce, cn el nu gice : de va face, ci /I de va c;:) dea" adeca, de se va illtampla

- 116 --

menea si alcl, nu diee : pedepsit}-l sau condemnati-l/ ci corijati-l. ~i nu'se marginesee nicl aieJ. ei arata~d ea it trebue sa fie forte blan

- 118-

!Jeasea. Preeum aqrul mal 'nainte de a fi pus into: pitore Re pare a fi straluci~, inse numaI dupa ce 1'31 seos . din foe ~i l-a1 exatninatcu exactitate se pro-heaza dara en adeverat e aur veritabilsau fals, ast'i feliu ; se petreee ~i cufapte]e nostle, Cand nOl Ie vOlIl 'e~amina cu seumpatate,numa'f atuncI se vor deseo peri ' in tota golaciunea lor, !?i. ne vom vedea respon~ Qabill de muUe fapte rele.,,~l atuneI va avea fau-da . tn sine insu~}, eara nu Inaltui li Aeestea Ie di-cenu ca cum lear .legifera, d concedand ore-cum sill" baciuneI omenescl. E cacum arfi dis: este absurd de sigur, de a te lauda ; dara daca 'voiescl sa 0 ' faeI fao, inse nu te lauda contra apropeluI, ea Faris~ul din Evanghelie. Cel invatat a nu face ai?a, iute se va departa dea se lauda singur. Cel obirinuit a se ]au-da singur pe sine, fara sa vatame pe al\i), iute se va . eorecta de acest defect.' Cel ee nu secrede pe sine mal bun ca a1ti1, -cacl aceasta insamml :"ea ra nu tn altul11-ci singUl' examinaudu-se, de S1 pote ,pentru moment se mandresce, va inceta . cli tin;' pul a IT. al face aeeasta. ~i c~ sa afli cll aceasta vo-iesce; el sa 0 dea la iveala, ' privesce, cum mal sus el umilesce pe auditoriu Qicend; "Fie'e,lresa.~I eereeteze fapta sa", aiel, inse, adauge: "cae} fie-

, " eare-~I va pllrta sarema sa (Vers. 5), Aiel du-paeat se pare a pus acest ra\ionament, ea sa im-pedice de a se lauda cootra apropeluf, si in a'eelasl timp ' de a corija pe eel ce se lauda, ca' sa nu gao-deasea de densu} lucl'u['I marl, ~i ca sa) aduca a ~; e . gandi ]a propl'iile sale gre~ale, apasand ast-feliu a-supra consCiin\el luI ne'ncetat ~licerea : ,,'!?I va pur ta sarcina sa " . '

"eel Invatat in euvent sa eomuniee celuI ee Invata t6te cele bune ll (vers. 6), Aiel e vorba de

- U9-

invaVHorl, ca adeca , trebue a .se bueura de n:ulta in-gl'i.i,ire din p~dea discipulilor. ~idin ce causa ore a leg]ferat Chr]stos a~a? Cl1el si in N. T. ast-feliu e

hoUil'~~, ca eel, ~e pl'ediea evan'ghelia, din evanghelie sa tralasca ;,~l In, y. Testament se gasese. de aseme-nea multe d]spos]\mnI. dupa care Levitil sebueurau de Illulte veniturl din partea Ebreilor . . Din ee causa decl s'au ol'donat acestea ?Nimie alt, de cAt ea aiel e pusa mal dillainte temelia umilin\11 !?i a iribirel. Demnitatea . didactica de multe orI IngAnfil pecel ce o poseda; de aeeia el reprimand asl-feliu de apuca-turI, pune in posi\iune pe dascalde aavea nevoe de ajutoru] discipulilol', eara pe aeestia-{ motiveaza de a se f~ce mal sprint.enl spre binefacer.e, exer~itAndul

a!"~-fel1u,?e a d~veni blanQT ('Mra a]\il. precum sunt b!anQI ~] mdatol'lt.orl eatra dascaJiJ lor. Pentru ca daca o'ar fi a~a, cum am Qis, de ee pe ludeil eel nereeu-1l0SCMol:r 'J hranesee cu mana in pustiu, earil pe A-post.olT I-a lasat ca eersitorl? Nu este invederat ca d~ aiel pl'e?,atind buna~aii.Ie eele 1l1arT,-umilin\a ~i iu b]rea,-a mva\:tt (.Ie dlSC]pullde a nu se rusina de das-calil lor, ce , e,:au batjocmi\{? A cere de la al\il pen~ tr,ll hl'~na QllDlca, ~e pare a fi ru~inos; inM nu se P?! ~ ~hce tot a~a ~l pentt'u dascalI, cand il eer de ]a dlselpu~il l~r, ,ell to,ta, sin~eritatea;tl~a ca ~i de aiel

n~ pU\1ll ca~bga dlS(~lpuhf, jnva\andu-se de a despre-tm 01'1 ce siava, De aceia ~i Q.ice: "eel inv:1taf s:1 Imp:1rt:1!?ase:1 pe eel ce tnvat:11n t6te cele bune li adeca, sa~I aI'ale tota darnieia eatra e1. CAnd el dice "I,n t6te cde bune", la aeeasta face alusiune, 'Ni-mlC sa IlU fie propriu a diseipululul, d tOle sa fie cumune, penh'u ca mal mal'l va liJade catda si inca cu atat maT mal'I, cu catsunt mal bnne rele' cerescI de cat cele pamentesei. Aceasta .invederand-o si in alta parte, Qicea: I1Daca nol amsem:1nat you:

-120 -

cele spirituale, au estemare lueru de vorn seeera de Ja vol cel.e corpora Ie ?" (I Corinth. 9" ! 1). Pent~uaeeasta ~l numesee faptu' meneional lmp~rt~~lre; al'ablnd ca ., aiel e un feli11 de sehimb reCIproe, ' cu care oeasie si iubirea devine eu mult mal .ferbinte ~i mal statoniiea. Daea dasea/ul ,eaut&

so.brIet~te~, ,el remAne st~t.~rnie in aceIa!?! loc; pri. mllp.d ,a.lutore , dup~ demmtalea lu1. A st&rUl in euveilt, a se, afla in s&r&cle permanenta, . a: dispretui tote eele pamentesel, .::a la urm& sa aY nevoe de altil,inea esle o, ]auda mare. Daca, ipse, daseaI'ul int.rece 'mesura ee-ruta, ,apol sin~ur. 'I v~tam& . demnitatea, nu ' pentru ea prlmesee aJutore, Cl pentru c& primesee tara lile-SUl'a. Apol, pentru ca vielenia dasealulu! s& nu faca mal lenef? .pe discipul ,la implinit'ea unoI' ast-feli11 de fapteb~ne,. ~~i de muIte 01'1 ~a tl'acaeu vederea pe un eer~ltorlU, sub pretext c& el ajuta dejape dasealuI ]uI, (lice mal departe: "Infacerea de bine s~ nll ne ?bosim,". Aiel ~rata ~i mljloeul, prin care vow reu~l .in facerea de bme, cum ~i masura generosita-tel, Qieend astfelit1: "Nu ve am~gitl; Dumne.

-122-

"Decr pana cand avem timp, sa facern bineIe" . . Dupre cum nu .suntem st~p~nT de a semana orr cand, deasemenea m.e! de ,a . mtlUl. Cand va sosi timpul sa ne d~ee?I de atel, ehIar de am voi nOI de mil de 01'1 sa- mIlulI~ pe cel .sarac, nimie nu vom folosi. Despre ace~sta pl_ martu~lsese cele einer feciore nebune, care -d~ i?1 dorlauca sa ~Iba unt-delemn in candelele Jor,totusI fim~ c~ nu aveau cu densele milostenie abon(rent~ ~u le~lt, ear:a u~a c~mel'er .de nuota s'a inchis; d~ as{'men~a m. martU!ISe~ee ~I bogattil nemilostiv, care n.u a ~agat I? sama. pe L~zar. Fj~nd ca ~i acela,ea ~I feelOrele,. I_emase~e .sh'em de :1Jutorul . milostenieJ, nu a fo~t mel el mllUIt, pe cand se afla In iad -nieT de, PatrJar:chul Abraam ~i nier de alt-cineva,' de si pJangea ~l se ruga mult,-ci a remas aeolo, in ace] f~e ?rozav, fara a se buelll'a de i