7/31/2019 47327189-1-introducere-IAC

1/30

INSTRUIRE ASISTATA DE CALCULATOR (IAC)

1.1. IntroducereUtilizarea calculatorului in procesul de invatamant devine o necesitate in conditiile

dezvoltarii accelerate a tehnologiei informatiei. Pentru noile generatii de elevi si studenti, dejaobisnuiti cu avalansa de informatii multimedia, conceptul de asistare a procesului de invatamantcu calculatorul este o cerinta intrinseca.

Calculatorul este perceput pe rand, ca o jucarie, o unealta, o resursa de informatii.A intrat deja in obisnuinta zilnica utilizarea calculatorului, pentru comunicare, informare,

instruire.Conceptul de asistare a procesului de invatamant cu calculatorul include:-predarea unor lectii de comunicare de cunostinte;-aplicarea, consolidarea, sistematizarea noilor cunostinte;-verificarea automata a unei lectii sau a unui grup de lectii.

Numita de unii ca inovatia tehnologica cea mai importanta a pedagogiei moderne,instruirea asistata de calculator (IAC) contribuie la eficienta instruirii, este un rezultat alintroducerii treptate a informatizarii in invatamant.

Interactiunea elev-calculatorpermite diversificareastrategiei didactice, facilitand accesulelevului la informatii mai ample, mai logic organizate, structurate variat, prezentate in modalitatidiferite de vizualizare. De fapt, nu calculatorul in sine ca obiect fizic, ingloband chiarconfiguratie multimedia, produce efecte pedagogice imediate, ci calitatea programelor create sivehiculate corespunzator, a produselor informatice, integrate dupa criterii de eficienta metodicain activitatile de instruire.

Modernizarea pedagogica implica deci, existenta echipamentelor hardware (calculator), asoftware-lui (programelor) si a capacitatii de adaptare a lor, de receptare si valorificare in mediulinstructional.

1.2. Tehnologia in procesul de invatamantPe langa hardware si software, tehnologia inseamna si alte resurse de informare, inafara

de profesor ca furnizor de cunostiinte. Comunicarea cu specialisti, acces la biblioteci virtuale,articole stiintifice sunt posibilitati ce se ofera celui ce vrea sa se informeze, prin utilizareafacilitatilor oferite de legatura la reteaua globala, INTERNET si a aplicatiilor specificeacesteia.

1.3. Elevii in centrul propriei lor invatari si tehnologiiScoala trebuie sa tina pasul cu tehnologia, sa inteleaga si sa anticipeze impactul asupra

modului de invatare. Calculatoarele au fost incorporate in programele educationale oferindu-lecelor ce se instruiesc o libertate si flexibilitate mai mare dar si individualitate in clasa. FolosireaInternetului de catre elevi a fost o idee care a prins repede. Afinitatea naturala dintreelevi/studenti si Internet a dat nastere mai multor proiecte orientate inspre elevi, initiate de elevi,conduse de elevi.

7/31/2019 47327189-1-introducere-IAC

2/30

Invatarea care pune accentul pe participarea elevilor reprezinta un tip de instruire care iida elevului un rol activ in procesul de invatare. Elevii, participanti activi, isi imprima ritmulpropriu si propriile strategii. Modalitatea de invatare este individualizata nu standardizata.

Invatarea care il situeaza pe elev in rol central, asociaza invatarea focalizata peparticularitatile fiecarui individ (ereditate, experienta, perspective, pregatire, talente, capacitati si

nevoi) cu focalizarea pe predare, impartasire a cunostintelor respective (cea mai buna informatiece se furnizeaza, stimularea motivatiei, invatarii si acumularii de cunostinte de catre toti elevii).

1.4. Consecinte pedagogice ale IACAcomodarea inca din scoala cu tehnica de calcul influenteaza formarea intelectuala a elevilor,prin:

-Stimularea interesului fata de nou. Legea de baza ce guverneaza educatia asistata decalculator o reprezinta implicarea interactiva a elevului in actiunea de prezentare de cunostinte,captaindu-i atentia subiectului si eliminand riscul plictiselii sau rutinei.

-Stimularea imaginatiei. De la jocurile pe calculator care dezvolta abilitati de utilizare,

imaginatie si viteza de reactie intr-o prezentare grafica atractiva, maturizandu-se elevul,studentul incepe sa foloseasca calculatorul sa creeze propriile produse soft.-Dezvoltarea unei gandiri logice. Descompunerea unei teme in etape de elaborare

organizate secvential, organizarea logica a rationamentului reprezinta demersuri cognitive ceaduc castig in profunzimea si rapiditatea judecarii unei probleme.

-Simularea pe ecran a unor fenomene si procese, altfel costisitor de reprodus in laborator,ajuta la intelegerea acestora.

-Optimizarea randamentului predarii prin exemplificari multiple-Formarea intelectuala a tinerei generatii prin autoeducatie-Cerinte pentru realizarea IAC:

a)dotarea cu echipament;b)profesorul trebuie sa aiba si cunostinte de informatica.

-Elevul invata in ritm propriu, fara emotii si stres care sa-i modifice comportamentul-Aprecierea obiectiva a rezultatelor si progreselor obtinute

1.5. Notiuni, concepte utilizate in IACSistemul IAC (Instruire Asistata de Calculator) este un mediu integrat hardware-

software destinat interactiunii dintre posesorii unui sistem de cunostinte si destinatarii acestuia,in vederea asimilarii active de informatie insotita de achizitionarea de noi operatii sideprinderi.

Softul educational(SE) este un produs program special proiectat pentru a fi utilizat inprocesul de invatare.

Courseware este un pachet care cuprinde un soft educational, documentatia necesara(indicatii metodice si descrierea tipului de hard pe care poate fi implementat) si eventual alteresurse materiale (fise de lucru, exercitii propuse, etc).

Trasaturile generale ale softului educational:-este conceput pentru a invata;

7/31/2019 47327189-1-introducere-IAC

3/30

7/31/2019 47327189-1-introducere-IAC

4/30

Tehnologia informatiei si comunicatiilor (TIC)

2.1 Introducere

Tehnologia informatiei si comunicatiei (TIC) este denumirea pentru un ansamblu deinstrumente si resurse tehnologice utilizate pentru a comunica si pentru a crea, difuza,stoca si gestiona informatia destinata procesului educativ. Expansiunea tehnicii de calcul siconcomitent dezvoltarea retelelor de calculatoare si a tehnologiei informatiei si comunicatiei ingeneral a luat prin surprindere pe educatori si chiar si in tari dezvoltate unitatile de invatamant nusunt pe deplin pregatite pentru noile tehnologii.

Dezvoltarea actuala a tehnologiei informatiei si comunicatiei si in particular utilizareaInternetului si web-ului in invatamant , implica combinatii de hardware, software, suporturi sisisteme de distributie intr-o continua evolutie.

Aceste noi TIC-uri se deosebesc de cele anterioare (procurarea de filme, benzi video,telefoane, televiziune cu circuit inchis, radio), prin urmatoarele aspecte:

-prin aptitudinea de integrare a instrumentelor multiple intr-o singura aplicatiepedagogica;

-interactivitatea- capacitatea de a stapani si imbogati mediul informational;-flexibilitatea utilizarii, mai ales in situatia restrictiilor de timp si spatiu;-conectivitatea, adica posibilitatea oferita oricarei persoane, oriunde in lume de a dispune

de o conexiune la Internet, de a accede informatii Web.Introducerea noilor TIC-uri a dus la dezbateri ample cu privire la aportul acestora in

procesul educativ.Statisticile mondiale confirma impactul global al TIC-urilor si in consecinta trebuie avute

in calcul efectele asupra functionarii invatamantului si trecerea la formarea cadrelor didactice invederea utilizarii acestora in scopuri didactice.

2.2 Eficienta

Conexiunea organismelor educative la Internet, ca rezultat al presiunii societatii, adeclansat un studiu al consecintelor si eficientei in activitatea pedagogica. Concluzia acestuistudiu este in favoarea folosirii noilor tehnologii deoarece:

-TIC-urile permit o aplicare mai buna a noilor metode pedagogice (constructiviste);-exploatarea resurselor distribuite la distanta. Biblioteci virtuale pun la dispozitie

colectii de reviste, ilustratii, carti, scheme, poze,picturi, modele tridimensionale(3D), animatie,documente de referinta, dar si informatii specifice precum ghiduri pentru elaborareaprogramelor de invatamant, programe analitice de cursuri si activitati pedagogice(Ex:www.org/pubs/CyberSchoolBus) Trecerea in format electronic a informatiilor clasice dar sicrearea de noi resurse destinate folosirii prin intermediul calculatorului ii obliga pe elevi si

profesori sa acceseze TIC-urile;-permit munca in colaborare prin comunicare prin posta electronica sau grupuri de

discutii pe teme pedagogice intre indivizii interesati, sau prin existenta grupurilor de stiri (Ex:www.peg.apc.org/~lear/works.htm), conferinte asistate de calculator (Ex:www.ascusc.org/jcmc/) sau diverse soft-uri specializate (Ex:www.cc.gatech.edu/edtech/CaMILE.html sau www.kie.berklez.edu/KIE.html). Persoaneledispersate in teritoriu se pot regasi intr-o cumunitate virtuala pe un anumit domeniu de interes,

7/31/2019 47327189-1-introducere-IAC

5/30

indiferent de spatiu, varsta, capacitati intelectuale, conditie sociala, etc. Invatamantul virtualpermite elevilor sa intre in procesul educativ intr-un moment, loc sau ritm convenabil;

-extinterea portabilitatii programelor educative TIC-urile ofera posibilitateadispersarii programelor educative in toata lumea si posibilitatea de a invata de-a lungul intregiivieti (formare continua Ex. de programe: www.unesco.org/education/lwf/). Programele de

invatamant la distanta (ID) sunt beneficiare fericite ale noilor tehnologii, profesorii si eleviinegasindu-se in aceeasi locatie, si oferind o alternativa imediata si comoda mijloacelor clasicede imprimare a cursurilor, prelegerilor televizate, inregistrari audio, etc.;

-initiere in vederea gestiunii informatiei prin educarea elevilor inca din clasele primarein vederea achizitiei, gestionarii si comunicarii informatiei, pregatindu-i pentru societateainformationala si continuarea studiilor;

-rentabilitatea, in ciuda costurile implicate, face ca societatile sarace sa nu fiemarginalizate, aliniidu-se la cerintele competitiei in toate domeniile in contextul integrarii siglobalizarii mondiale.

23.Implementarea TIC-urilor

Implementarea TIC-urilor in invatamant este o activitate complexa ce necesita o strategieguvernamentala minutios proiectata tinand seama de:

- Infrastructura;- Modificarea programelor de invatamant;- Formarea specialistilor;- Asistenta tehnica;- Adaptarea permanenta la evolutia rapida a TIC.

Ca sa devina realitate utilizarea in educatie a acestor noi tehnologii trebuie sa se gaseascasursele de finantare (colaborari cu firme interesate in promovarea produselor proprii sausustinerea invatamantului, crearea in scoli de centre informatice utile atat elevilor si profesorilor,dar deschise si publicului pentru utilizare si formare contra cost) si pentru societatiledefavorizate, incat sa se puna la dispozitie infrastructura (echipamente, legatura la internet, softeducational de calitate si in conformitate cu cele mai noi metode de predare).

Formarea educatorilor in spiritul noilor metode pedagogice adaptate la evolutia TICcomporta :

a) Formarea tehnica:- Aceasta se poate realiza in diverse moduri;- Cursuri universitare inainte de punerea in functiune;- Ateliere de formare dupa punerea in functiune;- Programe private de formare;- Formarea de formatori care sa disemineze cunostintele acumulate.

b) Pregatirea integrarii aplicatiilor TIC in procesul de invatamant.Formarea profesorilor trebuie sa permita initierea in evidentierea celor mai bune metode

ce utilizeaza TIC-uri, aplicarea acestora pe discipline scolare, dar trebuie sa-i pregateasca sipentru realizarea de aplicatii particulare, integrarea noilor tehnologii in aplicatii existente,schimbari in programa implicate de noile tehnologii, modificarea rolului profesorului si abordarinoi ale metodelor pedagogice.

7/31/2019 47327189-1-introducere-IAC

6/30

Utilizarea TIC-urilor in invatamant trebuie sa tina cont de progresele telecomunicatiilorfara fir, realitatea virtuala, informatizarea generalizata, inteligenta artificiala, recunoastereavocala care pot da nastere la o noua generatie de aplicatii educative.

EDUCATIE LA DISTANTA(e-LEARNING)

3.1 Introducere

Evolutia tehnologiei, informatiei, dezvoltarea sistemului de comunicatii induce noiabordari si noi tehnici de invatare. Deja, tehnologiile informatiei si comunicatie(TIC) constituienu numai un dispozitiv media dar mai ales un mijloc al deschiderii catre resursele din intreagalume.

TIC-urile inglobeaza trei tehnologii: informatica, telecomunicatiile si audiovizualul

materializate in calculatorul legat la reteaua internet. Acest nou mod de comunicare, princantitatea si calitatea informatiilor puse la dispozitie, influenteaza demersurile educative.Formarea la distanta se diferentiaza de alte moduri de formare. Exista particularitati,

avantaje si limite ale acestui mod de instruire.Termeni ca formare la distanta, formare on-line, e-learning, teleinvatamant au o

semnificatie aparent similara si reprezinta aspecte specifice ale noii tehnologii educative.

3.2 Formarea la distanta/invatamant la distanta

Definitie:Invatamantul la distanta este un proces de invatare care se bazeaza pe resurse multimedia

si care permite uneia sau mai multor persoane sa se formeze pornind de la calculatorul propriu.Suporturile multimedia pot combina text, grafica plana sau spatiala, sunet, imagine, animatie sichiar resurse video (videoclip).

Aceste suporturi revolutioneaza abordarea pedagogica si metodica prin interactivitateaprodusului educational. Elevul isi poate insusi cunostintele prezentate in ritmul sau propriu. Eleste pilotul formarii sale.

Avantaje si dezavantaje ale invatamantului la distanta:1. Formarea este deschisa oricarei persoane, indiferent de varsta, nivel de pregatire,

categorie socioprofesionala, etc.;2. Accesul la informatii si manipularea acestora se face fara restrictii impuse de distanta3. Favorizeaza creativitatea si descoperirea de noi interpretari, nuante si entitat;4. Permite accesul la noile competente cerute de viata moderna . Oricine se poate

familiariza cu noile tehnologii: calculator, sisteme multimedia, Internet;5. Faciliteaza formarea locala, fara deplasari ceea ce favorizeaza un castig de timp, o

economie financiara si conditii optime de formare (de exemplu acasa). Acest avantajse poate folosi de persoanele cu handicap;

6. Un formator se poate adresa unui numar insemnat de elevi, asigurand o relatieindividualizata cu fiecare dintre ei;

7. Permite o reducere sensibila a costurilor fata de formarea ce reclama prezenta :

7/31/2019 47327189-1-introducere-IAC

7/30

-cheltuielile de transport si cazare sunt suprimate;-timpul individual de invatare este redus prin dirijarea studiului catre aspectele deaprofundat;-formatorul are acum un rol de indrumare, de acordare de asistenta la programulde invatare.

8. Cei implicati in studiu beneficiaza de cunostintele si experienta formatorilor denotorietate internationala, pe care nu-i pot intalni in mod direct;

9. Asigura autonomia formarii: elevul alege conditiile de spatiu si timp;10.Permite alegerea temelor dorite, planificarea cursurilor dorite in concordanta cu

nivelul actual de pregatire, asigurandu-se o mai buna asimilare a cunostintelor si oadaptare a evolutiei formarii la capacitatea de intelegere a elevului;

11.Se bazeaza pe solutii multimedia interactive ce solicita atentia elevului ii stimuleazacapacitatea de intelegere si interpretare. Simularile, testele de auto-evaluare (produsesoft asociate expunerilor de cunostinte), schimburile de mesaje plaseaza elevul incentrul formarii sale il mentine mereu activ. Eficienta formarii depinde de dorinta luide asimilare;

12.Sprijina sentimentul de libertate si incredere in sine, prin lipsa conditiilor deintimidare si jena fata de colegi si profesor;13.Da o solutie cresterii numarului de solicitari al celor ce vor sa invete in spatii de

invatamant devenite neincapatoare cu numar de formatori ce nu poate face fatacererii;

14.Informatiile de interes culese de pe internet pot reprezenta noutati in domeniu, si potfi accesate oriunde in lume.

Totusi, aceasta nu constituie o solutie miraculoasa. Se poate folosi pe termen scurt si dacasolutia este de calitate din punct de vedere pedagogic.

Dezavantaje:

1.Impiedica socializarea elevului, integrarea in colectivitate, adaptarea la realitatea vietiiin societate, crearii de legaturi interumane, affective;2. Problemele tehnice aferente functionarii sistemelor de formare (perturbarea retelei de

comunicatie, defectarea echipamentelor de calcul, pirateria soft sau virusarea documentelor).

3.3 Particularitati ale educatiei la distantaEducatia la distanta, cuprinde diferite modalitati de desfasurare si tehnologii

(corespondenta/tiparituri, audio, video, computer) de furnizare a instructiei, ce presupunedepartarea fizica a actorilor educatiei (profesor-student) care resimt aceasta distanta si incearcasa o suplineasca prin diverse strategiide incurajare a interactiunii dintre profesor-student, student-

student, student-continut de studiat, si care conduce, in mod paradoxal la o relatie mult maipersonalizata decat in educatia traditionala(fata-in fata), prin schimbul de mesaje si documentespre studiu sau raspunsuri la sarcini solicitate.

Elementele definitorii ale educatiei la distanta ar fi:1) separarea dintre profesor si cel care invata pe majoritatea duratei procesului de

instructie;2) folosirea mass-media (in scopuri educationale) pentru a pune in legatura pe elev cu

profesorul si ca suport de transmitere a continutului cursului;

7/31/2019 47327189-1-introducere-IAC

8/30

3) Asigurarea unei comunicari in dublu sens intre profesor/tutore sau agentul educatiei sicel ce invata.

3.4 Factorii implicati in instruirea la distantaa)Resursele umane:

-studentii(cu motivatia, pregatirea lor anterioara si capacitatile lor);-faculatatea (instructorul care trebuie sa dezvolte o intelegere a caracteristicilor si

a nevoilor studentilor, sa-si adapteze stilul de predare, sa stie sa foloseasca tehnologia, sa stie safaciliteze invatarea dar sa fie si un furnizor de informatie);

-personalul tehnic ce actioneaza ca o punte intre profesor si student, intelegandfiecare categorie, instaland programe, culectand evaluarile/testele ;

-personalul auxiliar ce inregistreaza studentii, multiplica si distribuie materialul,comanda manualele, face rapoarte de desfasurare pe nivele, organizeaza resursele tehnice,reprezentand , de fapt, eroii din umbra ai educatiei la distanta;

-administratorii.b) Suportul tehnologic: tehnologiile selectate pe baza unui raport convenabil intre nevoi

si cost;c) Managementul programului ce raspunde nevoilor studentilor si asigura resursele

necesare, echipamentul adecvat si serviciile de sprijin pentru studenti;d) Servicii manageriale ce se ocupa de integrarea educatiei la distanta in curriculum

(programe analitice), dezvoltarea facultatii, asigurarea conditiilor rezolvarii sarcinilor date deinstructor, remunerarea personalului, evaluarea programului dezvotarea instructionala, crearea denoi facilitati si imbunatatirea calitatii actului educational.

Concluzii

Instruirea la distanta, aparuta ca urmare a dezvoltarii tehnologiei informatiei sicomunicatiilor, este o oportunitate in plus oferita celor care vor sa se formeze continuu.

Ea nu exclude educatia clasica, in care se folosesc obiecte reale ca sursa de informatie ci

ii adauga resursele virtuale (documente in format electronic pe internet sau alte suporturi deinformatie folosite pe calculatorul personal).

In aceasta aceasta etapa, prin folosirea TIC-urilor, cunostintele nu mai sunt monopolulprofesorului, informatia poate fi gasita si independent de profesor, devenind un al treilea actor alprocesului de invatare (actori: profesori, elevi/studenti, cunostinte/stiinta). Actualmente, aportulprofesorului este fundamental metodologic, el trebuie sa indrume, sa stie ce sa cearaproiectantului de soft educational, sa se adapteze la nou.

M-learning-ul o nou variant de e-learning

M-learning este acea modalitate de nvare n care sunt implicate instrumente de

conexiune mobile, fr fir, care creeaz premisele unei arii de rspndire a mesajelor global, lascar planetar. Telefonia mobil a evoluat att de mult nct acum permite cuplarea la computerrealiznd transferuri de date consistente. M-learning-ul este o nou paradigm care creeaz unmediu educaional prin care elevii sau studenii au acces la suporturi de curs, instruciuni iaplicaii oricnd i oriunde.

Pentru o utilizare eficient a m-learning-lui, att profesorii, ct i elevii/studenii trebuies neleag natura relaiilor interpersonale instituite, calitatea i consistenta interaciunilor,

7/31/2019 47327189-1-introducere-IAC

9/30

importana competenei comunicaionale n realizarea schimburilor de informaii, cunotine,experiene, valori, atitudini.

Noile orientri oblig regndirea unor componente sau principii pedagogice, la un anumittip da abordarea a coninuturilor, la noi modaliti de pregtire a formatorilor, la noi politicieducative proiectate la un moment dat in societate.

SISTEM DE INSTRUIRE BAZAT PE WEB

4.1 Concepte generale. Clasificari

Fcnd o calsificare a tehnologiilor Web care ar putea fi implicate intr-un sistem de tipelearning ajungem la lista de mai jos:

1.Tehnologii pentru dezvoltarea coninutului:a. pentru afiarea coninutului;b. pentru realizare coninut;c. pentru administrarea materialului publicat.

2.Tehnologii pentru livrarea coninutului ctre studeni:a. Livrarea coninutului n varianta WBT;b. Livrarea coninutului n varianta CBT.

3.Standarde i protocoale.Cursurile online sunt mai mult dect simple informaii n format electronic puse la

dispoziia tuturor pe Internet. Progresul continuu, nvarea pe tot parcursul vieii, dezvoltareacapacitilor personale - sunt ncurajate i susinute de specialiti antrenai de Asociaia pentruExcelen n Carier n crearea celui mai bun sistem de elearning.

Academia Online cuprinde coninuturi i materiale suport alese cu grij, prezentatesecvenial n ritmul ales de cursant, puse ntr-o form i design optime pentru nvarea ladistan dupa material vizual. Curricula propus trece printr-un proces ndelungat de evaluare,

asamblare, recorelare i validare, dup o serie de criterii stabilite de comun acord de ctrespecialitii n pedagogie, psihologie i programatorii de la Asociaia pentru Excelen n Carier,Institutul de tiine ale Educaiei i InsideMedia.

Metodele, propuse de Institutul de tiine ale Educaiei, sunt elaborate n manierconstructivist. Acestea deosebesc fundamental sistemul de elearning al Academiei Online dealte sisteme de nvare la distan. Dei astfel de soluii favorizeaz o nvare figurativ, actulde nsuire a cunotinelori deprinderilor trebuie s presupun eforturi proprii de transformare areprezentrilor, de producere a unor noi informaii i structuri mintale operatorii. mbinareaoptim ntre modalitatea de prezentare a anumitor coninuturi, ncurajarea unui demers activ invarea cooperativ reprezint nucleul central al Academiei Online.

Componenta esenial a unui demers pedagogic de calitate este evaluarea este integratn sistem cu toate formele ei. nvarea este sustinut de o evaluare continui autoevaluare. Lafinalizarea unui curs, are loc o examinare cu funcie certificativ, alcatuit din doua secvene: otem realizat n colaborare cu colegii de echipi un test online orientat spre coninut.

Att modul de colaborare, ct i testarea online, incluznd funcionarea bncilor de itemi,au fost concepute i realizate de programatorii de la InsideMedia, asistai de specialitii nevaluare de la Institutul de tiine ale Educaiei pentru :

7/31/2019 47327189-1-introducere-IAC

10/30

- uurarea accesului la biblioteca electronica ce conine cri, publicaii, cursuri,prezentri, conferine, etc.;

- posibilitatea folosirii tehnologiilor Internet pentru distribuirea materialelor didactice(prin email, pagini Web, Newsgroups , Forumuri, etc.);

- dezvoltarea legturilor cu alte centru de educaie n vederea schimburilor de materiale,

de metode, de cadre didactice, organizarea de conferine, etc.;- permit evaluri si certificri on-line a cursanilor, acetia avnd posibilitatea unui orarmai flexibil.

Integrnd teoriile nvrii n domeniul tehnologiei informaiei, identificm arhitecturicognitive care pot fi raportate nivelurilor de evaluare pre-definite, pe baza crora pot fidezvoltate aplicaii de evaluare formativ personalizate.

n dezvoltarea unei astfel de abordri, se poate porni de la taxonomia domeniuluicognitiv, structurat pe ase niveluri de ctre colectivul coordonat de ctre Benjamin Bloom, careavea ca scop formularea obiectivelor procesului educaional.

Arhitectur cognitiv structurat pease niveluri

Media form de interaciune uman care se preteaz la modelare i procesarecomputerizat Multi- prezena simultan a mai multor tipuri de astfel de medii n aceeaiaplicaie sau document. eLearning nvmnt la distan prin intermediul internetuluinvmnt virtual interaciunea dintre procesul de predare/nvare i tehnologiileinformaionale

Consoriul Web, constituit n 1994 are drept scop principal elaborarea, dezvoltarea imeninerea standardelor pentru Web, spaiul Web dorindu-se a fi un punct de convergen atehnologiilor, ce ofer flexibilitate i mobilitate dezvoltatorilor de site-uri Web.

Utilizarea tehnologiilor hipermedia este o caracteristic dominant a tuturor sistemelor de

eLeaning, oferind site-urilor atractivitate i o amprent intuitiv.

4.2 Internetul ca modalitate de instruire

Internetul, acest fenomen complex ce marcheaz progresul omenirii i domin sfritul desecol 20, acest instrument media caracterizat prin interactivitate, mondialitate i diversitate dedomenii de informaie, presupune o mbinare armonioas a celor mai performante tehnici

7/31/2019 47327189-1-introducere-IAC

11/30

electronice cu rodul imaginaiei umane, care a intrat n viaa cotidian, fiind acceptat alturi derealitatea nconjurtoare.

Popularitatea Internetului a crescut exponenial datorit noii sale "nfiri", numitWorld Wide Web, aplicaie ce a mplinit promisiunile pe care le aducea Reeaua la nfiinarea sa,acelea de a deveni un nou mediu de comunicare i informare. Aceast ultim tehnologie, a crei

rezultat a constituit-o combinaia ntre text, grafici chiar sunet ntr-un format aspectuos i uorde accesat, a determinat extinderea Internetului prin conectarea a milioane de computere la reea,ctignd zilnic mii de utilizatori mptimii ce "navigheaz" n acest vast ocean de informaii.

Chiar dac Internetul nu este att de popular ca televiziunea, tinde s acapareze tot maimuli adepi, care devin dependeni de Internet, rmnnd ore n ir n faa monitorului, captivaifiind de "copia virtual" a realitii, dar gsind aici i "lucruri" pe care nu le pot avea n viaareal.

Comunitatea virtual adun mpreun oameni ce sunt separai de bariere geografice, darcare pot dezbate probleme de ultim or pe teme de interes comun, iau informaii sau las unmesaj pentru cineva interesat de subiectul comun, prin intermediul "grupurilor de tiri" (Forum).E-mailul a devenit modul de comunicare cel mai rapid i comod pentru multe milioane de

oameni ce utilizeaz Internetul. O simpl legtur la Internet, i d posibilitatea s acceseziinformaia stocat n calculatoare ce cuprind informaii de orice tip. Motoarele de cutare,locurile de plecare n cutarea informaiei, sunt uor de nvat i utilizat.

Utilizatorul de informaie este obligat s fac fa la o producie de informaii n continucretere, ba chiar la o "suprancrcare cu informaii", care de multe ori poate conduce lanepotrivirea dintre informaia ceruti cea obinut. Reuita unei cutri pe Internet depinde nfoarte mare msur de abilitile celui care navigheaz n vastul ocean al informaiei. Utilizatorultrebuie s fie capabil s filtreze informaia util din volumul imens de informaii transmise. Nueste de ajuns s cunoti doar modul de utilizare al instrumentelor, ci trebuie s te familiarizezi icu o varietate de programe, pentru a fi capabil s regseti sau s comunici informaie. Mai mult,cutarea unei referine anume este o munc laborioas, care consum timp i necesit rbdare,dar satisfacia atingerii scopului urmrit, te face s uii de multele ore zbovite n faacalculatorului.

De regula, navigatorul ncepator, ocat de multitudinea posibilitilor de obinere ainformaiei este atras de o zona sau alta, de un domeniu la care nu avea acces pna acum, denoutatea unor informaii etc.; consecintele nu sunt greu de prevzut: consum mare de timp i,mai ales, devierea de la problema propusa pentru studiu. Evident, dupa multe ore de navigare secstiga o anumita experien care determina o interaciune mai eficient, dar costurile ei suntuneori destul de ridicate.

Aceste costuri pot fi reduse substanial dac navigatorul si va proiecta demersul avndurmatoarele jaloane orientative:

a) dezvoltarea unui plan pentru navigare pe reeaua Internet;b) meninerea (reglarea) acestui plan;c) evaluarea progresului realizat.

1. NAINTE de navigare, subiectul trebuie s-i pun o serie de ntrebri, cum ar fi :o Care sunt informaiile de baz care m vor ajuta sa urmresc tema/ problema propus?o Care sunt subiectele principale ale acestei teme?o Care sunt domeniile cu care se intersecteaz?o Care sunt legturile relevante? Care ar putea fi cuvintele cheie ale domeniului?

7/31/2019 47327189-1-introducere-IAC

12/30

o In ce direcie mi propun sa navighez?o Voi cuta elemente teoretice, exempleconcrete, surse de referin?o Voi avansa , urmnd un fir stabilit n prealabil sau voi profita de linkurile oferite de

reea?o Cu ce voi ncepe?o

Cu ce aspect al temei sa ncep?o Sa identific mai nti siturile reprezentative pentru tema aleas !o Ce motor de cutare s folosesc?o De ce interes se bucura pe Internet tematica pe care o studiez?o n ce msura este WEB-ul o surs privilegiata?o n ce masur siturile vizitate sunt capabile s m ajute n ceea ce mi-am propus?o De ct timp dispun pentru navigare?o Dispun de timpul necesar pentru a explora si linkurile oferite de WEB?

2. N TIMPUL navigrii, subiectul trebuie s-i ridice urmtoarele probleme :o Care este situaia mea n acest moment?o

Navigarea corespunde cu asteptrile mele, cu proiectul iniial?o Sunt mulumit de modul n care lucrez?o Ma aflu pe calea cea buna?o Siturile vizitate mi ofera informaiile de care am nevoie?o Sunt n curs de ami nsui cunotinele teoretice sau practice cutate sau sunt pe cale de

a ma rtci n reea?o Cum a putea s procedez?o Ar trebui s m ntorc la situl iniial?o S reorientez acum navigarea?o S trec pe un alt motor de cutare?o S continui de o manier linear sau sa profit de linkurile oferite de siturile vizitate?o Care sunt informaiile de reinut?o Care sunt cuvintele-cheie pe care ar trebui sa le rein?o n siturile vizitate exist elemente noi pe care ar trebui s le integrez n navigare

(teme,exemple i surse de informare noi corelate cu cea pe care o studiez)?o Trebuie s m orientez ntr-o alta direcie?o Trebuie s caut elemente la un nivel mai nalt de teoretizare, mai concrete sau alte surse

de informare?o S largesc criteriile de cutare sau s le restrng?o Este necesar o ajustare a demersului n funcie de dificultile aparute?o Trebuie sa continui navigarea dupa aceleai criterii chiar dac proiectul iniial de navigare

nu ma conduce spre rezultatele ateptate?o Dac am impresia c m ndeprtez de obiectivul fixat iniial nu ar fi util s-mi elaborez o

direcie de cutare?o Ce trebuie sa fac dac nu neleg ceva? Exist referine mai generale pe WEB care m-ar

putea ajuta? Exist persoane care m-ar putea ajuta i pe care a putea s le contactezdirect sau prin e-mail?

3. DUP navigare, orice subiect trebuie s-i evalueze progresul realizat, astfel trebuies se ntrebe dac :

7/31/2019 47327189-1-introducere-IAC

13/30

o Navigarea s-a desfaurat de o manier satisfacatoare?o Prin maniera n care am navigat am obinut ceea ce ma ateptam?o Ce a fi putut face altfel?o Cum a putea s aplic acest mod de a proceda i la alte probleme?o Trebuie s m ntorc pe WEB pentru a-mi completa informaiile de care am nevoie?

Prin enumerarea elementelor mai sus reiese faptul c navigatorului i se ofera uninstrument simplu cu ajutorul cruia acesta si poate contientiza propriile cunotine, precum icontrolul asupra propriului sistem cognitiv. Acest tip de activitate se bazeaz pe capacitateasubiectului de autoobservare i de identificare a propriilor activiti mentale i poart numele demetacogniie.

4.3 Educatia la distanta4.3.1 Evoluia istoric a educaiei la distan:

Educaia la distan are o istorie lung, ncepnd cu ultima parte a secolului al XIX-lea nU.S. Aceasta evoluie dup cum arat Michael Moore este descris de patru stadii mai

importante:- studiul independent sau prin coresponden;- universitile deschise;- teleconferina i consoriul;- multimedia i reelele de calculatoare;- studiul independent sau prin coresponden (1980 pn astzi).Cea mai veche form de educaie la distan presupune folosirea materialelor tiprite

distribuite prin pot (studiul prin coresponden). Aceasta form de nvare la distan se maipractic i astzi, n special pentru cursurile comerciale de studiu acas dup cum arat ArunKumar Ttripathy. n trecut interaciunea dintre student i profesor se fcea prin pot dar aziputem vorbi i de telefon, faz, e-mail. Studiul independent este termenul folosit de colegii iuniversiti pentru cursurile prin coresponden. Dei cursurile prin coresponden nc sebazeaz n cea mai mare parte pe materiale tiprite, n ziua de azi ele sunt susceptibile s includi casete audio/video precum i software. Din perspectiva predrii / nvtrii, ceea ce esteimportant n aceasta forma de educaie la distan este faptul c studenii lucreaz n modindividual (adesea n ritmul lor propriu) i interacioneaz relativ puin cu instructorul lor. Unuldin cele mai importante aspecte administrative n studiul prin coresponden este verificarea dacstudentul a terminat toate sarcinile de nvare, din acest motiv, se pune un mare accent peexamene i proceduri de testare.

4.3.2 Cursurile la distan

Revoluia Tehnologiei Informaiei care s-a declanat n urm cu civa ani intervine nschimbarea de fapt a celor mai obinuite aspecte ale vieii cotidiene, iar pentru utilizatori,internetul este o revoluie pe trmul comunicrii interumane.

nvmntul, factor important n evoluia unei societi, nregistreaz astzi schimbriradicale la nivel mondial, necesitatea implementrii Internetului n educaie constituind omaxim prioritate.

Internetul a devenit un vector n educaie oferind noi soluii nvmntului, odat cuapariia noilor concepte, mbuntirea tehnicilor vechi i evoluia comunicrii multimedia.

7/31/2019 47327189-1-introducere-IAC

14/30

Societatea umana la nceput de mileniu III se confrunt cu o serie de probleme capitale ifr precedent, iar ntruct coala trebuie s ofere acele cunotine i abiliti care s permittnrului integrarea lui cu succes n societate i adaptarea continu la transformrile care voravea loc n cadrul acesteia, ea nu trebuie s fie doar un instrument de transmitere a cunotinelor,ci trebuie privit ca un spaiu public, ca o instituie social cu funcii multiple. Prin urmare coala

nu mai poate s eludeze din cadrul activitilor sale noile tehnologii informatice i decomunicare, ce s-au rspndit n toate domeniile de activitate. Ea trebuie s fie n msur s facfat problemelor generate de "criza economic ce s-a accentuat dup '89, structurilor sociale cares-au modificat dramatic, ca urmare a apariiei sectorului privat n economie i a restrngeriloractivitilor industriale, a comportamentelor demografice care s-au modificat i ele, afectnd attmrimea populaiei colare, ct i distribuia ei teritorial sau pe medii de rezistent etc." naceasta societate ocupa din ce n ce mai mult teren educaia la distan.

nvmntul la distanofer celor care nu au posibilitatea s urmeze cursurile colaredatorit unor bariere economice, sociale, geografice sau culturale aceast oportunitate i de aceeafoarte multe universiti susin aceast metod, ca fiind o nou i modern form anvmntului i educaiei. Avantajele nlocuirii slilor clasice de curs i a materialelor didactice

tradiionale cu actualele pagini interactive web sunt deja cunoscute, gsindu-i aplicabilitatelrgit n rile occidentale, prin nfiinarea i funcionarea universitilor virtuale.Educaia la distan mai poate veni n ntmpinarea i altei probleme majore a societtii

contemporane, care este nevoia pregnant de educaie ce se face resimtit prin nflorireanvtmntului privat.

Mai mult, prin avantajele pe care le ofera educaia la distan aceasta poate ajuta n moddecisiv Romnia n afirmarea internaional ntruct conform destinului lor "naiunile din cel de-Al Treilea Val vnd lumii informaii i inovaii, management, cultur superioar i popular,tehnologii avansate, software, educaie, instruire, asisten medical i alte servicii" (AlvinToffler).

4.3.4 Modele de educaie la distan

Spaiul limitat din instituii, precum i diverse dificulti ntmpinate de unii studeni, njonciune cu necesitatea pregtirii pe tot parcursul vieii ce conduce la o cerere de educaiesporit, conduc la luarea n considerare de ctre instituiile tradiionale a alternativelornvatamntului deschis i la distan. Diverse modele de educaie la distan pot fi adoptate, nfuncie de scopul urmrit, cererea de educaie i resursele disponibile:

Model de sine statator

Presupune o instituie exclusiv virtual, care va asigura urmtoarele funcii: Dezvoltarea programelor educaionale (inclusiv proiectarea materialelor pentrunvare); Tutorial i ndrumare; Producerea, stocarea si distribuirea materialelor pentru nvare; Administrare i probleme financiare; Marketing; Evaluare i acreditare.

7/31/2019 47327189-1-introducere-IAC

15/30

Avantaje

Prin raportare la educaia tradiional, se pot reliefa cteva avantaje ale educaiei ladistan prin Internet, considernd-o aplicabil, cel putin deocamdat, la nivelul nvatamntuluiuniversitar i n educaia permanent, dup modelul universitilor deschise i la distan dinarile tehnologizate:

n primul rnd, toate resursele care constituie obiectul cursului pot fi accesibilepermanent oriunde. Scopul curriculumului va fi mai cuprinztor dect cel curent, el oferind modaliti

multiple pentru achiziii de cel mai nalt nivel n toate domeniile culturii; Audiena este considerabil crescut, educaia la distan putnd cuprinde i studeni

care nu pot participa la cursurile din sistemul tradiional. Accesul la reele locale, regionale inaionale leag studenii din diferite medii sociale, culturale, economice, i cu experiene variate;

Este facilitat nvarea ntr-un ritm propriu, ntr-un stil personal, parcurgerea sauaudierea cursurilor putnd fi facut treptat i repetat. Computerele ncorporeaz variate pachetede softuri extrem de flexibile, studentul avnd un control maxim al informaiilor de coninut;

Interaciunile sincrone i cele asincrone dintre profesor i studeni se pot

complementariza, posibilitatea constituirii unui grup pedagogic pentru transmiterea cunotinelorunui anumit domeniu i antrenarea n activiti a unor educatori care n mod curent nu suntdisponibili din variate motive;

Tehnologiile sunt interactive, permitnd un feed-back total, n timp real, si evaluariformative sau sumative, cantitative sau calitative ntr-un mod facil i de ctre evaluatorii cei maiavizai.

Limite

Printre dificultile la implementare, ce pot fi considerate si limite ale noului sistem senumr:

Costurile ridicate ale dezvoltrii sistemului, incluznd cheltuieli cu: tehnologia (hard sisoft); Transmiterea informaiilor n reea;

Intreinerea echipamentului; Producerea materialelor necesare; Dificultatea susinerii la implementarea sistemului a unui efort consistent i susinut al

studenilor, profesorilor, intermediarilor ce ofera suport tehnic i personaluluiadministrative;

Necesitatea experienei cursanilor n domeniul computerelor. ntreinerea propriuluicomputer va fi probabil una dintre responsabilitile curente;

Studenii trebuie s fie extrem de motivai pentru participare. Fenomenul de abandoncolar este mult mai frecvent n educaia la distan dect n cadrele tradiionale ale

educaiei, facnd opiunea mai uoara pentru cursant.ns experiena sistemelor deja funcionale ne asigur de faptul ca participanii la educaiaprin intermediul noilor tehnologii se familiarizeaz n scurt timp cu mediul virtual i intr relativcurnd n ritmul transmiterii i, nsuirii de cunotine.

7/31/2019 47327189-1-introducere-IAC

16/30

4.3.5 Bariere n implementarea educaiei la distan

Educaia la distan ofer numeroase beneficii instituiilor care doresc s ofere programeeficace de educaie i instruire. Totui, implementarea programelor e adesea obstrucionat de ovarietate de bariere: atitudini negative, constrngeri tehnologice, proceduri instituionale

inflexibile si politici locale sau naionale restrictive. Cei responsabili de politicile educaiei ieducatorii trebuie s fie constieni de aceste poteniale bariere i s stabileasc strategii pentru ale depai.

Atitudinile negative fa de educaia la distan rezult adesea din preocuparea pentrucalitatea educaiei, mai ales n formatul la distan - o zona insufiecient explorat teoretic.Instructorii i administratorii i pot face griji cu privire la nivelul sczut al interaciunii dintrestudeni i instructori lipsa serviciilor de sprijin pentru cei ce nva la distan(Willis, 1994).

Alii pot avea rezerve cu privire la gradul de implicare sau de calitatea studen ilor ladistan. Totui, cercetrile arat faptul c aceste griji sunt adesea determinate de lipsa deexperien n educaia la distan.

Alte atitudini negative se bazeaz pe:

-

frica de a pierde autonomia;- nevoia de a schimba metodele de instruire;- suport inadecvat pentru planificare sau pentru reproiectarea cursurilor;- poteniale efecte negative n ce privete avansarea profesional. Sprijinul

instituional n form orientrii pentru planificarea n echip, asisten ndezvoltarea cursului i n procesul de furnizare, recompense precum compensaresuplimentari credit pentru avansarea profesional, sunt necesare pentru a depaiaceste bariere de atitudine n acceptarea programelor.

Aspectele tehnice includ:- lipsa de standarde industriale pentru echipamente si software, rapida schimbare

tehnologic, care foreaz cheltuieli suplimentare asociate upgradrii sistemelor, nevoia deservicii de suport tehnic i costurile iniiale ale sistemului;

- aspecte referitoare la modul de comunicare prin conferine computerizate din accesulla o reea sistem, dependena de reea, de "zgomotul" din reea, linii inadecvate de acces pentruliniile reelei.

Strategiile de depaire a acestor bariere ar trebui s se centreze pe: cercetri iniiale n vederea adoptrii noilor tehnologii, inclusiv discuii preliminare cufurnizori de sisteme de nvare la distan; vizite la instituii ce folosesc asemenea sisteme; o evaluare a infrastructurii interne; evaluarea cerinelor hardware, software i ofertei de servicii ale furnizorilor; interviuri cu consultani, instructori i designeri experimentai de sisteme n educaia ladistan.

4.3.6 Politici instituionale

Deoarece finanarea neadecvata pentru cumprarea echipamentelor de comunicarereprezint o barier major n calea implementrii, instituiile vor trebui s planifice o finanarepe o perioad mai lung de timp a infrastructurii tehnologice necesare pentru a asigura serviciieficiente.

7/31/2019 47327189-1-introducere-IAC

17/30

Alte strategii presupun dezvoltarea unor fonduri capitale de investiii pentru a ajutainstituiile n obinerea tehnologiei i adoptarea unei strategii de schimbare instituional.Schimbarea instituional creeaz bariere pentru educaia la distan atunci cnd:

1.Mijloacele tradiionale se dovedesc depaite;2.Se studiaz excesiv problemele;

3.Instituia reacioneaz la situaii numai atunci cnd ele sunt deja scpate de sub control;4.Se centreaz pe efecte nu pe cauze;5.Lipsete conducerea;6.Ignor nevoile studentului;7.Protejeaz propriile interese n loc s creeze parteneriat;8.Incearc s ndeplineasc mai multe misiuni;9.Incearc s rezolve problemele instituionale cu soluii tehnice care nu au avut succesnalte organizaii.Planificarea strategic, pornind de la o analiz SWOT, poate facilita rspunsuri

instituionale adecvate la aceste provocri.nvarea Internetu-lui are un potenial enorm pentru profesori i pentru sprijinirea

reformei nvtmintului n general, iar pe termen scurt acesta nseamn mai mult dect folosireae-mail-ului. Profesorii i studenii pot schimba informaii cu coli din strintate i ntreinerelaii cu instituii educaionale de acelai profil. Reforma nvtmntului necesit interaciunentre profesori. Specialitii australieni n nvarea la distan vorbeau cu ntelegere de "tirania pecare distana o exercit asupra lor", creterea excesiv a costurilor cltoriilor interne i atelecomunicatiilor crend o tiranie similari la noi. Romnia are puternice resurse umane pentruimplementarea i ntreinerea sistemelor hardware i software. Problema fiind aceea de a pregtiprofesorii pn n punctul n care ei vor fi capabili s utilizeze cu uurint un calculator i sciteasc un help pe cont propriu. Se impune o abordare radical: de a acorda prin intermediulprogramelor mai flexibile de educaie la distant o pregtire de nalt calitate oricrui doritor, dinsectorul educaional ct mai curnd posibil.

Univ. DETIC: "educaia la distant presupune nscrierea i studiul la o instituieeducaional, care asigur materialele didactice pregtite ntr-o ordine secvenial i logicpentru ca studenii s studieze pe cont propriu. n momentul n care fiecare dintre lecii esteterminat, studentul trimite ctre instructori calificai prin fax, mail, sau computer, produsulmuncii sale individuale ce i-a fost ncredinat, spre corectare, clasare, comentarii, i ghidare peproblemele subiectului. Sarcinile corectate sunt napoiate studentului. Acest schimb asigurnd orelatie student-profesor personalizat."

Din perspectiva transmiterii informaiilor la distan, Virginia Steiner definete educaiala distan drept "acel mod de furnizare a instruciei (predare a cunotinelor) care nu lconstringe pe student cu prezena fizic n acelai loc unde se afl i instructorul. n trecuteducaia la distan a nsemnat studiul prin coresponden. Astzi tehnologiile audio, video iinformatice sunt moduri de furnizare mult mai rspndite."

4.3.7 Caracteristicile educaiei la distant

Elementele definitorii ale educaiei la distan: Separarea dintre profesori cel ce nva pe durata cel puin a unei majoriti din timpul

fiecarui proces de instrucie; Folosirea mass-mediei (n scopuri educaionale) pentru a pune n legatur pe student cu

7/31/2019 47327189-1-introducere-IAC

18/30

profesorul i ca suport de transmiterea a coninutului cursului; Asigurarea unei comunicri n dublu sens ntre profesori cel ce nva.

Deoarece televiziunea i teleconferinele necesitau mari sume de bani pentru a sedezvolta, i cereau s fie eficace la pre pentru un mare public, au nceput s se dezvolte consoriipentru a realiza economiile la scara dorit. Conferinele audio i cele televizate au adugat doua

dimensiuni importante la educaie la distant: grupuri de studeni strni laolalt la fiecare site iinteraciunea n timp real ntre studeni i instructor.

4.3.8 Educaia deschis la distan

nvmntul deschis i la distan (IDD) utilizeaz metode noi pentru a determina oflexibilitate crescut a procesului de nvmnt n ceea ce privete spaiul, timpul, alegereaconinutului sau a resurselor pedagogice.

Promovarea IDD se justific prin potenialul acestuia de a realiza unele obiectivegenerale ale nvmntului actual cum sunt:

- educaia permanent;

- deschiderea spre societate.nvmnt deschis (ca acces, durat i ritm) este o noiune preponderent strategic,punerea n aplicare se realizeaz prin decizie la nivel de politica educaional. IDD-ul (distanaeste ntre cadrul didactic i student n spaiu i/sau n timp) este o noiune predominant tehnic,implementarea ei aparinnd deciziei instituionale.

Caracteristici ale educaiei la distan:o Seprarea dintre student i profesor n timp i spaiu;o Utilizarea tehnologiei n scopuri educaionale;o Asigurarea unei comunicaii n dublu sens;o Redefinirea cunoaterii legitime;o O relaie pedagogic individualizat;o

Caracterul activ si constructiv al nvrii;o Orientarea pe problema n nvarea la distan.Problema contactului spaiu / timp:Probleme pe care le poate rezolva educaia la distan:

o Distana fizic;o Probleme de timp i de programare;o Spaii disponibile limitate;o Inscrieri limitate sau dispersate;o Numr limitat de cadre didactice disponibile.

Internetul - o reea internaional de reele de calculatoare. Cyberspaiul - o vastbibliotec accesibil de oriunde i n orice moment.

Funciile Internetului:o Comunicarea ntre doua sau mai multe persoane/ situri;o Informare, acces la baze de date i calculatoare aflate la distan;o Publicarea unor materiale proprii pentru o mare varietate de beneficiary Cursurile on-

line;o Avantaje (disponibile n orice moment, ritm propriu de parcurgere);

7/31/2019 47327189-1-introducere-IAC

19/30

o Profesorul ca facilitator;o nvarea cooperant;o Tipuri de interaciune - nivelurile interaciunii.

Dac n sala de clas tradiional ponderea mesajelor profesorului erau n proporie de

60/80%, n cursul on-line raportul se schimb. De la legea lui 2/3 a lui Fanders se trece la legealui 1/3.

Avantajele invrii cu materiale pe suport informatic:o Flexibilitatea crescut a materialului, i posibilitatea de reactualizare permanent i cu

costuri minime;o Integrarea unei varieti de medii de nvare;o Posibilitatea de acces imediat la o multitudine de alte resurse disponibile pe Internet;o O motivare crescuti o angajare mult mai activ a studentului n nvare.

Limiteo

Necesitatea de familiarizare permanent cu noile faciliti pe care le aduce tehnologia;o Costurile ridicate ale implementari ei;o Starea de izolare a studentului care nu permite meninerea unui nivel corespunzator al

motivaiei pe termen lung;o Dificultatea de organizare a studiului i de rezervare a timpului necesar pentru acesta;o Dificultatea n dezvoltarea unor deprinderi speciale;o Suprancarcarea cu informaii.

Sarcina educaiei i formrii bazate pe noile tehnologii ale informaiei i comunicrii nueste de a demonstra c are rezultate imediate ntr-o ntrecere cu alte tipuri de sistemeeducaionale, ci de a substitui o parte din structurile actuale cu un nou, probabil superior, spectrude performane, n ntmpinarea schimbarilor inerente ce au loc n culturi civilizaie.

4.3.9 Proiectarea cursurilor pentru IDD

Criteriile ce normeaz proiectarea i evaluarea unui curs la distan performantsunt urmtoarele:

o Cursul s conin definite obiective de aa manier nct s duc la posibilitateamsurrii performanelor elevului;

o Prezentarea obiectivelor s fie pe linia unui curriculum (programe).Structura programului s se refere la:o Activitile de recuperare integrate n program;o Trimiteri la paginile anetrioare pentru reactualizarea cunotinelor;o Existena ramificaiilor secundare pentru alegerea gradelor de dificultate ale

programului;o Existena unui meniu detaliat;o Utilizarea unei grafici adecvate unui suport vizual.o Cuantumul exerciiilor s se reflecte prin:o Varietatea de exemple, probleme i exerciii coninute ce fac apel la achiziiile

anterioare;

7/31/2019 47327189-1-introducere-IAC

20/30

o Varietatea exerciiilor aplicative propuse pentru aprofundarea noiunilorachiziionate n curs;

o Evaluarea rspunsurilor itemilor s corespund prin:o Existena explicaiilor pentru fiecare rspuns greit;o Furnizarea unui comentariu (de ctre program) chiar n cazul unui rspuns

neateptat din partea utilizatorului;o Existena unor pre-teste naintea noii uniti de nvare care s furnizeze elevuluiindicaiile necesare alegerii drumului de parcurs din meniul programului;

o Calitatea post-testelor (n funcie de obiectivele operaionale propuse) din materialnsuit;

o Notarea realizat de program n funcie de utilizatorul vizat;o nregistrarea performanelor obinute de elev i facilitile comunicrii lor

profesorului i elevului;o Raporturile tutorialului cu elevul, identificate prin:

- Gradul de solicitare (activizare) a elevului;- Controlul utilizatorului relativ la propria instruire (ritm, ntrerupere,

ntoarcere, repetare).Coninutul academic al unei uniti de instruire trebuie sin seama de:

o tipul specific de informaie furnizat de material sau de o anumit secven a materialului:- de coninut;- metodologic;- de aciune.

o Densitatea informaiilor - numrul de uniti noi de informaie introduse ntr-un ecran;o Continuitatea - ca raport ntre informaiile transmise i cunotinele anterioare ale

studentului;o Utilitatea relativ - msura utilitii cunotinelor transmise/ asimilate n viitoarele

activiti;o Ambundena informaiilor - msura repetabilitii i complementaritii informaiilor ntr-

o unitate de instruire;o Generalitatea - informaia furnizat este sau nu relevant pentru atingerea unui obiectiv

de nvare;o Transfer i extrapolare - informaia este prezentat ntr-o manier independent/ intra-

/inter-/ multi-/ trans-disciplinar;o Precizia - informaiile sunt verificabile/ demne de ncredere;o Oportunitatea - toate informaiile relevante pentru prezentarea unui subiect sunt oferite n

materialul de nvare;o Organizarea - informaiile sunt organizate n logica i filosofia disciplinei respective.

Educaia la distan prin Internet

n educaia la distan prin Internet, computerul este folosit ca instrument de acces laresurse variate, pregtite sau selectate i puse la dispoziie de ctre echipe de educatori pentru ungrup int eterogen din punctul de vedere al localizrii geografice. Studentul poate fi situat norice parte a lumii - accesul este permanent, prin intermediul unui calculator conectat la reeauaInternet i echipat cu un navigator obinuit pentru Web, folosit i pentru activiti de cercetare,

7/31/2019 47327189-1-introducere-IAC

21/30

informare, servicii variate, comer, pot electronic etc. Cursantul poate, n funcie de centrelesale de interes, s acceseze bnci de date pentru completarea lecturii sau s stabileasc un contactimediat cu redactorul articolului, cruia i poate mprti reaciile sale, sau cu ali cititori cu carese poate angaja n dialog.

Cursurile suport sunt stocate pe un computer ntr-o form specifici un navigator usual

pentru Internet sau, n unele cazuri rare, un program special, permite cursanilor s accesezeinformaiile n ritmul propriu de asimilare. Materialele de nvare sunt prezentate ntr-o formmultimedia - prin mbinare de text, sunet, imagine i chiar scurte filme - i n modul hyperlink -un model structural n care accesul la alte informaii se realizeaz prin legturi multiple de la osingur pagin; la rndul lor alte pagini permit revenirea, aprofundarea prin accesarea altorpagini cu subiect similar sau saltul la alte tipuri de informaii.

Acest tip de materiale 'fr suport pe hrtie' au o serie de avantaje :o Se nltur necesitatea spaiilor de depozitare i a personalului numeros;o Costuri de expediere reduse;o Flexibilitate pentru student n sensul posibilitii alegerii poriunilor care setipresc i care rmn n format electronic;o

Expedierea la student exact la timp n sensul accesului la material exact cnd iunde este necesar;o Integrarea unei varieti de medii de nvare: text, grafic, imagine static ianimat, sunet, scurte filme;o Acces la materiale din alte sute de mii de surse, unele prin linkuri (legturi )directe din situl de origine;o Integrarea legturilor cu tutorii i cu ali studeni, prin intermediul Web sitului.

Domeniul educaional, sub umbrela schimbrilor tehnologice, sociale i culturale, are onoua fa, cea dominat de educaia permanent. Acesta este cursul evolutiv firesc, stau dovadexemplele internaionale: cererea n domeniul educaiei continue, n ultimii 20 de ani, a crescutcontinuu. Interesul personal de dezvoltare, dari creterea impresionant a ofertei de cursuri deformare n afara sistemului colar.

7/31/2019 47327189-1-introducere-IAC

22/30

INTEGRAREA MULTIMEDIA N SISTEME COMPLEXE

5.1 Sisteme primare componente ale sistemelor complexe

Cele mai populare servicii Internet sunt urmtoarele: http sau web, pentru publicarea icitirea documentelor (provine de la Hypertext Transfer Protocol); pop, pentru recepionareamesajelor electronice (provine de la Post Office Protocol); ftp, pentru transferul fiierelor de laun calculator la altul; poate fi anonim sau protejat prin parol (provine de la File TransferProtocol); telnet, pentru deschiderea sesiunilor de lucru de pe calculatoarele aflate la distan;irc, pentru mesagerie de texte n timp real (provine de la Internet Relay Chat); smtp, pentrutrimiterea mesajelor electronice (provine de la Simple Mail Transport Protocol).

Fiecare serviciu Internet este implementat ntr-un server de Internet de ctre un programdedicat, cunoscut sub denumirea generic de daemon [3].

Aceste programe asociate protocoalelor ruleaz n fundal (n englez background) iateapt s rspund n urma unei solicitri din exterior. Browserele Web sunt aplicaii careruleaz n calculatorul personal al utilizatorului (pe partea de aplicaie Client n Internet) pentru aasigura interfaa grafic interactiv. Printr-un browser se realizeaz diverse operaii precumcutarea, gsirea i afiarea/prezentarea documentelor de text, a sunetelor, animaiilor i altorresurse multimedia din Web. n present numeroase servicii de Internet pot fi accesate prinintermediului browserelor de Web.

5.1.1 Serviciul Web

Serviciul Web se bazeaz pe protocolul HTTP de pe nivelul aplicaiei. Clientul estebrowserul care cere, primete i afieaz/prezint obiectele Web.

5.1.2 Serviciul FTP

FTP este protocolul utilizat pentru a transfera fiiere n Internet. n Internet existnumeroase servere de FTP din care se pot aduce fiiere pe calculatorul propriu sau se pot punefiiere pe calculatoare la distan. Serverele FTP sunt de dou feluri: publice (denumite ianonime) i private. La serverele FTP publice te poi conecta prin introducerea unui nume deutilizator generic, ca de exemplu Guest sau Anonimous, i a unei parole ca adresa de e-mail.Serverele FTP private necesit pentru conectare o parol secret. FTP este integrat n majoritateabrowserelor de Web, astfel nct fiiere pot fi obinute de la serverul de FTP doar prin clic pe olegtur sau prin introducerea unei adrese URL.

5.1.3 Serviciul TELNET

Telnet este un program emulator al unui terminal ce permite utilizatorilor s rulezeprograme, s execute comenzi i s interacioneze cu sisteme la distan. Telnet poate fi utilizati pentru administrarea i configurarea unor echipamente de reea precum routere sau switch-uri.Toate sistemele de operare bazate pe UNIX, Linux sau Windows includ un server de telnet.Utilizatorul specific adresa unui server (poate fi o adresa de IP i un numr de port) ncercnds deschid o conexiune TCP cu serverul specificat. Dac nu se specific un numr de port seconsider valoarea implicit 80. Dup stabilirea conexiunii, utilizatorul poate trimite cereri de

7/31/2019 47327189-1-introducere-IAC

23/30

comand i poate vizualiza orice informaie trimis napoi de server. Telnet este util numaipentru servicii ce impliciruri de caractere.

5.1.4 Serviciul E-MAIL

Serviciul de pot electronic a adus schimbarea modului n care comunicm personalsau la birou. Utilizatorii unui astfel de serviciu pot trimite mesaje electronice membrilor familieisau prietenilor, n locul convorbirilor telefonice interurbane sau internaionale. Personalul angajatdintr-o firm se poate baza pe acest serviciu pentru comunicarea unor anunuri importante unuigrup de colegi sau tuturor colegilor.

Prima parte a unei adrese de e-mail const din numele destinatarului mesajului electronic,urmat de simbolul @, i apoi numele domeniului sau al serverului de unde va fi luat mesajul.

5.1.5 Serviciile de Chat i Instant Messaging

Acestea sunt aplicaii ce permit utilizatorilor s comunice ntre ei n timp real prin

cuvintele tiprite la tastatur. Prin aceste servicii se pot organiza medii de educaie on-line princare pot interaciona/discuta elevii unei clase virtuale sau profesorii pot stabili consultaii onlinecu elevii clasei virtuale.

Aplicaiile instant messaging permit ca doi utilizatori s deschid o fereastr pe ecranelecalculatoarelor lor prin care s comunice informaii n mod privat.

5.2. Exemple de sisteme educationale complexe

5.2.1 Platforma AEL

Platforma AEL este destinat sprijinirii procesului de instruire / nvare punnd ladispoziia profesorilor un instrument suplimentar de lucru caracterizat prin eficieni capacitatede adaptare iar elevilor un spaiu n care instruirea este deschis tuturor posibilitilori ideilor.

Utilizarea platformei AEL este marcat de o vast extindere a ariei de acoperire specificdomeniului educaiei:

o Ofer un sistem de operare care este periodic upgradat;o Module de lecii care trateaz interactiv diverse subiecte din programa colar;o Testeazi evalueaz elevii, realiznd o monitorizare inteligent n funcie de nivelul de

pregtire al fiecruia;o Accesul nelimitat la informaie prin Internet sau baze de date proprii (cum ar fi

dicionarele, care afieaz definiii la o simpl selectare a unui cuvnt);o Realizeaz administrarea resurselor clasei/colii, contribuind punctual i global la

organizarea eficient a programului colar;o Este un cadru de desfurare a unei strategii, pe care o stabilete profesorul, el utilizeaz

module-momente de lecie furnizate de pachetul AEL, fiecare moment fiind, de fapt, unsoft educaional de un anume tip.

7/31/2019 47327189-1-introducere-IAC

24/30

7/31/2019 47327189-1-introducere-IAC

25/30

7/31/2019 47327189-1-introducere-IAC

26/30

7/31/2019 47327189-1-introducere-IAC

27/30

7/31/2019 47327189-1-introducere-IAC

28/30

7/31/2019 47327189-1-introducere-IAC

29/30

Autor > SIVECO ROMNIA : www.siveco.ro Demouri lectii interactive > AEL :www.advancedelearning.com

5.2.2 FOSS (Free / Open Source Software)

Conceptul de open-source nu nseamn doar acces la libera utilizare a codului surs,ci implici urmtoarele prerogative: libertate de redistribuie, ns incluznd licena de utilizarefr restricii suplimentare, obligativitatea de furnizare a codului surs, libertatea de creare a unorproduse derivate, pstrarea integritii codului creat de un anumit autor, inexistenadiscriminrilor fa de unele persoane, grupuri, domenii, preocupri, licena de utilizare trebuies nu fie specific unui produs software sau s restricioneze un alt produs, trebuind, deasemenea, s fie neutr din punct de vedere tehnologic .

Printre prerogativele utilizrii de software gratuit i open-source n educaie putemaminti:

Costuri reduse: deoarece utilizarea tehnologiei informaiei n educaie presupuneoricum costuri destul de ridicate legate de infrastructura de comunicare, echipamentele de calculi de reea, recurgerea la FOSS antreneaz economii substaniale;

Siguran, performan, securitate: Erorile de proiectare ale FOSS sunt rezolvate rapid

datorit numrului mare de dezvoltatori; Capacitate de dezvoltare pe termen lung: S-a constatat faptul c absolvenii au tendina

de a folosi aceleai tehnologii pe care le-auntlnit n timpul studiilor; Filosofie deschis: Un mediu academic n care sunt prevalente produsele FOSS va

stimula profesorii i studenii sexperimenteze i s participe la dezvoltarea acestora cu soluiiinovatoare.

7/31/2019 47327189-1-introducere-IAC

30/30

Posibilitate de adaptare regional: Alternativ la piraterie software: produsele FOSS create pentru limba englez pot fi

adaptate n orice limb fr a fi necesarimplicarea dezvoltatorului originar; nvarea din codul open-source: FOSS ofer posibilitatea studierii codului surs ale

unor programe cu aplicabilitate n viaa real;

Cerinele pentru testri i examene on-line: import/export de coninut, securitateantrebrilor, evaluare automat; Sistemul pedagogic adoptat: centrat pe profesor sau pe student, o abordare colaborativ

distribuit a nvrii; Funcionalitile care trebuiesc suportate.

Astfel, pentru implementarea unei soluii de eLearning FOSS trebuie avute n vederecteva aspecte practice:

Tipul resurselor deja disponibile: produsele soft instalate, specialitateaprogramatorilor

implicai, resursele hardware; Gradul de interoperabilitate al standardelor folosite: este posibil, de exemplu, sdorim o platform de eLearning care s interacioneze cu diverse aplicaii ce

folosesc standarde deschise; Sisteme de publicare Web; Sistem de management al coninutului avnd ca scop principal partajarea

eficienti efectiv a documentelor, imaginilori a altor resurse de date; Portal colaborativ.

5.2.3 Module

Modular Object-Oriented Dynamic Learning Environment este un pachet software

destinat producerii de cursuri bazate pe Internet, oferind un bun support pentru securitate iadministrare i avnd conturat o comunitate ampl de utilizatori i dezvoltatori. Codul sursscris n PHP utiliznd baze de date MySql i PostgreSQL, este un atu pentru adoptareaplatformei datorit popularitii acestor tehnologii, precum i posibilitii de utilizare frmodificri pe mai multe sisteme de operare, inclusiv Linux (fr a fi necesar nici o modificarede la o platform la alta). Astfel nct platforma Moodle este actualmente utilizat nu doar nuniversiti, ci i n licee, coli primare, organizaii nonprofit, companii private, de profesoriindependeni i chiar de prinii care doresc s i instruiasc proprii copii.

Resurse necesare i mod de instalarePentru a instala platforma Moodle sub sistemul de operare Linux, sau sub oricare alt

system de operare, sunt necesare urmtoarele: un server Web care s ofere suport pentru PHP (e.g. Apache); limbajul de scripting PHP, cu urmtoarele faciliti activate: biblioteca GD (cu support

pentru formatele JPG i PNG), biblioteca, suportul pentru sesiuni, suport pentru upload defiiere. Este necesar, de asemenea, s fie inhibat modul de lucru Safe Mode;

un server de baze de date: MySQL sau PostgreSQL.