5 mistretul 2014

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

1/67

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

MistreţulSus scrofa Linnaeus, 1758

MODULUL RECENSĂ

MÂNT

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

2/67


Sistematica şi distribuţia

Mistreţul

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

3/67


Sistematica

Clasa Mammalia

Ordin,Subordin

Artiodactyla, Suiformes,Monogastrice

Familia Suidae

Subfamilia Suinae

Genul Sus

Specia Sus scrofa

Denumiri

comune

Wild boar, Sanglier,

Wildschwein,Cinghiale, Jabali, Кабан

Subpecia dinRomânia

Sus scrofa ssp.*Sus scrofa attila

Clasificarea la nivel subspecific

prezintă unele incertitudini, agravate

de fenomenul de hibridare cu rasele

domestice sau cu forme originare din

alte zone geografice.

În lume există 4 grupuri de

subspecii. Dintre cele vestice,

europene,

subspecia care trăiește în România

este prezentă în Europa de Est,până în Kazakhstan, Caucazul de

nord și Iran.

*

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

4/67


Distribu ia

Europa

nordul Africii

Asia

În lumeÎn majoritatea Europei continentale,

de Nord, Centrale şi în regiunea

mediteraniană, cu excepția părțiinordice a Scandinaviei și Rusiei

europene

În Europa

Ca efect al introducerilor, mistreţul

este actualmente prezent şi în

America, în Australia şi în unele

insule din Pacific

N.B.Limita nordică a arealului european

al mistreţului este Germania şi

partea sudică a Peninsulei

Scandinave; sunt excluse

Danemarca, Norvegia şi

arhipeleagul Britanic

N.B.

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

5/67


Distribu ia

• Mistreţul este larg răspândită și specie indigenă în majoritatea Europei continentale, deNord, Centrale şi în regiunea mediteraniană, cu excepția părții nordice a Scandinaviei șiRusiei europene, inclusiv în nordul Africii, ca şi în mare parte a Asiei şi Indonezia.

• S-a introdus artificial în unele părţi ale lumii, ca America şi Australasia, mai ales pentruvânătoare. În alte părţi populaţiile s-au format după scăparea mistreţului din captivitate.

În secolele trecute, arealul mistreţului s-a schimbat dramatic, datorită în mare parte vânării decătre oameni şi, mai recent, din cauza mistreţilor captivi care au evadat în sălbăticie.

• Timp de mulţi ani populaţiile au scăzut.• Mistreţul a dispărut din Marea Britanie în secolul al 13-lea, din Danemarca la începutul

secolului 19 şi în 1900 din Tunisia, Sudan şi zone mari din Germania, Austria şi Italia. ÎnRusia a dispărut din zone largi din anii 1930.

• La mijlocul secolului trecut a început o revigorare a populaţiilor de mistreţi.• Până în 1950 ei au ajuns din nou la limita lor originală de nord în multe părţi ale ariei lor

asiatice. În 1960 au ajuns la Sankt Petersburg şi Moscova, în 1975 în Archangelsk şiAstrakhan.

• În 1970 ei au apărut din nou în Danemarca şi Suedia, unde au scăpat animale captive şiacum supravieţuiesc în sălbăticie.

• În 1990, mistreţul a migrat în Italia, iar în Anglia s-a restabilit după ce a fugit din fermespecializate, care au importat animale din Europa.

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

6/67


Distribuția în lume

Populațiile introduse nu sunt incluse pe harta de distribuție

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

7/67


Distribu ie

În România

•În ţara noastră este larg răspândit, din Delta şi lunca Dunării până înzona montană, cu densitate maximă în zona colinară.• Evaluarea efectivului din 2010 este de 55.999 exemplare, în 2011 de57.379, efectivul optim fiind considerat de 27.535 capete.• În 2010/2011 recolta realizată a fost de 13.601 exemplare, iar în2011/2012 cota avizată a fost de 15.104.• Exportul de captură a fost de 55.000 kg în 1999 şi 26.500 kg în anul

2000.Densitatea•Pe terenurile din clasa I-a de bonitate densitatea optimă este apreciată la 21-25 indivizi la 1000 ha,

•pe cele de bonitatea a II-a 16-20,•pe cele de a III-a 11-15 şi•5-10 pe cele de clasa a IV-a.

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

8/67


Distribu ie

Arealul național al mistrețului

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

9/67


Morfologia

Mistreţul

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

10/67


Aspectul general

• Corp robust

• Picioare scurte

• Lungimea capului reprezintă peste 1/3 din lungimea totală a

corpului MASCUL ADULTGREUTATE ÎNTREG (kg) 80 - 200

GRUTATE EVISCERAT (kg) 65 – 70%din greutate întreg

ÎNĂLŢIMEA LA GREABĂN (cm) 90 - 110

LUNGIME TOTALĂ

(cm)

130 – 200

Date biometrice principale

FEMELĂ ADULTĂ

GREUTATE ÎNTREAGĂ (kg) 60 - 150

GREUTATE EVISCERATĂ (kg) 65 – 70%din greutate întreagă

ÎNĂLŢIME LA GREABĂN (cm) 70 - 90

LUNGIME TOTALĂ (cm) 120 - 150

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

11/67


Aspectul general

Greutatea corporală variază în funcţie de hrană, vârstă, sex. •Un purcel la fătare are de 0,7 – 1 kg;•greutatea eviscerată a unui purcel în decembrie-ianuarie 25 – 35 kg,godacul eviscerat iarna 50 –70 kg,

•mistreţii adulţi de 210 – 250 kg nu sunt o raritate.•Greutatea cea mai mare o au mistreţii în trimestrul IV.•Vierul are circa 200 cm lungime şi circa 100 cm înălţime la greabăn.•Femela are o lungime mai mică.•Vierul ajunge la o dezvoltare completă la circa 4 ani, femela la 3 ani.

•Capul şi râtul sunt ascuţite, urechile mici, părul lung şi aspru. •Corpul alungit are părul mai lung pe spate, unde formează coamă.•Toate reprezintă adaptări pentru a putea despica desişurile.

Dimorfismul sexual constă din colţi, care la masculii peste 2 ani încep să se vadă din gura închisă şi cresc cu vârsta.Femelele au şi ele colţi, dar mici, nu se văd din gura închisă.

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

12/67


Aspectul general

NIPLURI(10-14, vizibile de la distanţă)

FEMELĂMASCUL Masa corporalădeplasată pe

trenul anterior

Masa corporalădistribuită înmod omogen

Bot scurt şi râtcu colţi vizibili

de la vârsta de 3-4 ani în sus

Bot alungit şiconic

PENSULĂ

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

13/67


Culoarea părului

• Purceii la fătare au culoare brună-galbenă, pe corp cu dungi deculoare deschisă, care îi ajută să scape de duşmani; culcaţiseamănă cu mediul înconjurător.

• Dungile dispar la 4 – 6 luni.

• Culoarea de iarnă a purceilor este roşie – brună,

• Mistreţii adulţi au vara blana cenușie, iarna mai închisă, maro-

negricioasă, cu vârful perilor gălbui, mai rar albicios.• Pot avea culori mai deschise, dar dacă sunt bălţaţi înseamnă că

sunt hibrizi cu porci domestici.

• Glasul este un grohăit ca la porcul domestic, ţipăt când mistreții

se bat, pufăie caracteristic când simt ceva suspect.• Simțuri. Au miros şi auz fin, văzul mai puțin – animale de

pădure

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

14/67


Mantaua

Caracteristici generale

Manta de vară Manta de iarnă

• Culoare cenuşie

• Păr scurt şi subţire, fără subpăr (bumbac)

• Culoare maro-negricios

• Păr lung şi des, înconjurat de subpăr des

Mantaua tineretului

Aberaţii cromatice

Se cunosc cazuri rare de albinism

vârsta 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

lunaA M I I A S O N D I F M A

Manta dungată, cubenzi longitudinale

galben-maronii

Manta roşiatică,lipsită de vărgare

Mantacenuşie-neagră

ca la adulţi

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

15/67


Mantaua

Dungarea puilor

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

16/67


Mantaua

Manta de vară

Aspect zvelt, culoarecenuşie, caracteresexuale (pensulă şinipluri) bine vizibile

FEMELĂMASCUL

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

17/67


Mantaua

Manta de iarnă

Aspect masiv, culoareneagră, pensulă

vizibilă, nipluri greuvizibile

FEMELĂMASCUL

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

18/67


Mantaua

Picioarele şi părţile inferioare

Flancurile

Capul şi spatele

Primii care năpârlesc sunt tineretul; urmează

adulţii şi ultimii sunt bătrâni, împreună cu

femelele gestante sau în lactaţie

Năpârlire de vară MAI – IUNIE

Năpârlire de iarnă SEPTEMBRIE - OCTOMBRIE

Timpi de năpârlire Secvenţa de năpârlire

Perioade de năpârlire

Năpârliri

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

19/67


Glandele cutanate

CarpieneFuncţie: atracţie

sexuală

Sudoripare

Prepuţiale

Răspândite pe totcorpul

Funcţie: recunoaştere

individuală

Active mai ales înperioada împerecherilor

Funcţie: atracţiesexuală

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

20/67


Denti ia

•Dentiţia definitivă se compune din 44 de dinţi, cu următoarea formulă dentară:I 3 /3 C 1 /1 PM 4 /4 M 3 /3 = 44•Colţii (canini) din maxilarul inferior al vierului se numesc ”col ţ i-arm ă” ,sunt cei mai mari şi constituie arma de atac şi apărare a mistreţului.•Colţii din maxilarul superior sunt mai mici şi servesc la ascuţirea colţilorarmă, la deschiderea şi închiderea gurii, prin frecare (au duritatea maimare).

•Colţii nu au rădăcină, cresc continuu.•Iniţial purcelul are 8 dinţi iar la 3-4 luni se completează la 28 dinţi delapte.•Dentiţia definitivă este încheiată la 2 ½ ani.

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

21/67


“Trofeul”

CANIN INFERIOR sau “ARMĂ”

“TROFEU MONTAT”ANIMAL VIU

CANIN SUPERIOR sau “ASCUŢITOR”

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

22/67


Aprecierea vârstei

• Aprecierea vârstei se poate face după forma şi lungimea col ţ ilor după vârsta de 1 ½ ani.

• Ritmul lor de creştere este cel mai ridicat în primul an şi începe să

descrească la 2 ani, când colţii au circa 5 cm şi• ajung la 10 ani să crească doar 2,5 cm.• În acelaşi timp se produce şi o tocire de circa 2,5 cm pe an.• Deci la 10 ani creşterea este egală cu tocirea.• Pe colţii maxilarului inferior se observă o porţiune tocită, supusă unui

proces continuu de şlefuire de către colţii maxilarului superior.• S-au stabilit coeficienţi de formă ai colţilor, cu ajutorul cărora se

apreciază cu aproximaţie vârsta la vieri (metoda E. Brandt).• Incisivii, secţionaţi transversal, prezintă inele anuale după al căror

număr se poate stabili vârsta la ambele sexe.

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

23/67


Dentiția

1 2

1 - Dimorfismul colţilor de pe maxilarul inferior: 1a – scroafă bătrână; 1b – vier de 2 ani;2 - Dentiţia mistreţului: 2a – purcel în primul an de viaţă; 2b – mistreţ - în al doilea an deviaţă; 2c – mistreţ mascul în al treilea an de viaţă; A – colţi din maxilarul inferior la unvier de 2 ½ ani; B - colţi din maxilarul inferior la un vier de 4 ani; C - colţi din maxilarul

inferior la un vier de peste 6 ani

R t î i ă il

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

24/67


Recunoşterea încrucişărilor

• Dimensiuni corporalemijlocii - mari

• Distribuţia masei corporaleuniformă (evidentă la mascul)

• Prolificitatenumăr mare de fătări şi/sau depurcei per fătare

• Forma coziiex. în “tirbuşon”

• Culoarea mantaleicaractere ce amintesc de raseledomestice (în special evidente lasubiecţii din prima generaţie)

• Patrimoniul cromozomic

Mascul adult impur: se remarc ă craniul “u şor”

şi masa corporal ădistribuit ă în mod

uniform

Scroafele de mistre ţ încruci şate cu rasedomestice pot f ăta chiar 10-12 purcei

Desenul purceilor

“hibrizi” din primagenera ţ ie

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

25/67


Clasele de vârstă

Mistreţul

Clasele de ârstă

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

26/67


Clasele de vârstă

Masculi FemeleClasa 0 Purcei “Dungaţi”

(0 - 4 luni)Clasa 0 Purcele “Dungate”

(0 - 4 luni)

Clasa 1 Purcei “Roşcaţi”

(5 - 12 luni)

Clasa 1 Purcele “Roşcate”

(5 - 12 luni)Clasa 2 “Negri”

(12 luni şi peste)Clasa 2 “Negre”

(12 luni şi peste)

• Prin convenţie, din clasa 0 face parte orice subiect de 0 – 4 luni fără deosebire de sex

N.B.

Clase de vârstă: purcel (purcea) până la 8 – 12 luni (1 aprilie anul ulteriornaşterii), godac (scrofiţă) până la aproape 2 ani, vieri mijlocii de 2 – 4 ani,vieri apţi de a fi vânaţi de 5 – 8 ani, vieri bătrâni peste 8 ani. Scroafele

sunt mici de la 2 la 3 ani şi scroafe adulte (bătrâne) peste 3 ani.

Purceii

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

27/67


Purceii

• Manta dungată

• Sex nedistingibil• Coadă scurtă, deasupra

jaretului

Clasa 0

Dunga ţ i (0-4 luni)

• Manta roşcată

• Sex nedistingibil• Coadă scurtă, deasupra jaretului

Clasa 1

Ro şca ţ i (5-12 luni

Sub adul ii şi adul ii

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

28/67


Sub-adul ii şi adul iiClasa 2

Negri (sub-adulţi şi adulţi de 12 luni şi peste)

• Manta (de iarnă) neagră

• Coada depăşeşte jaretul(cu mult la exemplarele înaintate

în vârstă)• Diferenţă apreciabilă între sexe

Sub-adultde 1 an

Femel ăadult ă

Mascul adult

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

29/67


Biologia

Eco-etologia

Mistreţul

Biotopul

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

30/67


Biotopul

• Biotopul depinde de asigurarea de adăpost, hrană, mai puţin linişte.

• Trăieşte în desişurile din parcele de păduri de curând exploatate (1 – 2decenii), păduri de vârstă mai mare cu subarboret des, stuf din bălţi şiDelta Dunării, monoculturi pe suprafeţe întinse (porumb, floareasoarelui).

• Preferă pădurile de întindere relativ mare formate din stejar şi fag dinregiunea de dealuri şi coline, având contact cu terenul agricol.

• Pădurile de răşinoase îi oferă un adăpost mai bun, dar sunt mult maisărace în hrană.

• Trăieşte şi în pădurile de întindere mică de la câmpie, înconjurate de

terenuri agricole, dar nu este de dorit aici din cauza pagubelor produse înculturile agricole.

• În ultimul timp şi-a lărgit aria de răspândire din regiunea de dealuri şimunte în cea de câmpie.

• Scăldătorile sunt indispensabile. Are nevoie de mocirle, astfel încât laieşire să aibă corpul acoperit de noroi. Î şi freacă apoi trupul de arborii din jur.

• Stratul gros de zăpadă îi limitează înmulţirea.

Habitatul

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

31/67


Habitatul

Păduri de foioase pure şimixte producătoare de fructe

(ghinde, castane şi jir), cusubarboret abundent,

alternate cu arii deschise(păşuni / culturi)

Indispensabilă prezenţa apei

De la nivelul măriipână dincolo de limita pădurilor

Gama de altitudine

Habitatul

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

32/67


Habitatul

Gradul ridicat de plasticitate ecologică permite suidelor să frecventeze oricesituaţie ambientală cu disponibilitate de acoperire vegetală de tip lemnos,

printre care:

• făget (până la cote peste 1.000 m deasupra nivelului mării)

• păduri mixte (fag, brad argintiu, molid , etc.)

• păduri predominate de conifere (pini, brazi, larice / zadă)

• maquis-uri mediteraneene

• arboret (în Apenini mai ales “după cultură”)

Alte ambiente frecventate

Alimenta ia

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

33/67


Alimenta ia

Omnivor, oportunist, mistreţulse caracterizează printr-o dietă

pe de vegetale, ce se întregeşteprin consumul de alimente deorigine animale

Aparatul digestiv al suidaelor are

stomac monogastric. Totuși, prin

intermediul unui proces de

fermentare special (ce se

desfăşoară la nivelul intestinului)

suidul este în măsură să obţină un

randament energetic bun din

componenta vegetală a dietei. Cu

toate acestea, absenţa rumegării

permite numai o digestie grosieră afibrelor. Din acest motiv se regăsesc

fragmente vegetale în fecale

Regimul alimentar

Compoziţia dietei

Digestia fibrelor

ALIMENTE DEORIGINE

VEGETALĂcca. 90%

ALIMENTE DEORIGINEANIMALĂcca. 10 %

Alimenta ia

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

34/67


Alimenta ia

• Hrana de bază este ghinda şi jirul (octombrie-mai).

• Se adaugă alte fructe de pădure (mere şi pere pădureţe etc.).

• consumă rădăcini de plante erbacee, mai ales rizomi de ferigă,

dintre care unele specii sunt dăunătoare culturilor forestiere, plantede mlaştină şi acvatice, plante agricole.

• Hrana animală constă din:

• animale mici (rozătoare, şoareci,

• pui de animale sălbatice ca iepure, căprior),

• râme, insecte (adulte, larve, omizi, nimfe) multe dăunătoare pădurii,

• melci, broaşte, cadavre, etc.

Hrănirea

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

35/67


ea

Exemple de alimente consumate de mistreţ

Vegetale Animale

• Ghindă

• Castane• Jir

• Cereale

• Lucernă• Fructe şi bace

• Bulbi, rizomi, rădăcini

• Nevertebrate

• Mamifere mici• Ouă

• Cadavre

Reproduc ia

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

36/67


p

• Raportul de sexe la fătare este de 1:1 şi nu se schimbă.

• Se propune un raport de 1,5:1 pentru a majora vierii cu colţi mari şia micşora înmulţirea şi pagubele în culturile agricole.

• Femelele ating maturitatea sexual ă la 1 an şi jumătate. 20 % dinpurcele se pot împerechea în primul an de viaţă în anii bogaţi înhrană, cu fructificaţie de ghindă.

• Perioada de rut este foarte îndelungată: octombrie-mai , dar mai alesnoiembrie-ianuarie. Masculii se luptă între ei.

• Durata gesta ţ iei este de circa 17 săptămâni şi• fătarea are loc în martie-aprilie într-un culcuş căptuşit cu muşchi.

• Prolificitatea este de 4,5 – 6,5 purcei la fătare şi chiar mai mare.

• În anii cu hrană abundentă scroafele pot să fete a doua oară unnumăr mai mic de purcei în iulie-august.

• Sporul anual în ţara noastră, unde există răpitoare mari este de100-200 % faţă de efectivul din martie.

Ciclul vital şi biologia reproduc iei

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

37/67


ş g p

Mascul Femelă

Maturitate sexualăFiziologică 1 an

Socială 5 ani 1,5 ani

Apogeul dezvoltării corporale 7 ani 3 – 4 ani

Durata gestaţiei 114 – 119 zile

Ciclul estral În absenţa fecundării, ciclul de 3 săptămâni se repetă până în primăvară

Prolificitate 4,5 – 6,5 (10)Puternic condiţionată de greutatea şi vârsta scroafei

Greutatea la naştere 0,8 – 0,9 kg

Vârsta la înţărcare Circa 4- 5 luniPurceii totuşi încep precoce să integreze în dieta delapte matern alte alimente

Longevitate 10 – 20 ani

Structura popula iei

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

38/67


p p

Modelul structural al unei populaţiinaturale:

• Procent ridicat de noi născuţi

• Proporție scăzută de animalebătrâne

• adulţi (atât fiziologic cât şisocial): cel puţin ¼ din total

• sex ratio (proporţia între sexe)egală (1 : 1), eventual 1,5 : 1

• raportul tineret de 1 an /

femele adulte în avantajultineretului

Adesea activităţi incorecte demanagement privilegiază “vânatul” de

dimensiuni mari şi o activitate de controlneselectiv, ceea ce modifică proporţiile

naturale şi tinde să “reîntinerească”excesiv populaţia.

Această situaţie conduce la “poluaregenetică” la care este supus mistreţul şiproduce efecte dăunătoare, dintre care

cele mai evidente sunt:

• migrația ridicată a cârdurilor

• distribuţia fătărilor pe o perioadă multmai amplă decât cea naturală

Populaţii destructurate

Dinamica popula iei

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

39/67


Factori limitanţi de origine naturală

Factori climaticiÎn zona de munte, cazuri de mortalitate asociate cu căderi dezăpadă abundente sau rigori climatice. Incidenţa acestor factorieste diversă în alte contexte ambientale

Prădare

Duşmanii cei mai periculoşi sunt: urşii, lupii şi râşii.Ursul îl ucide în luptă Lupul: exercită prădare asupra claselor de tineret, omoară iarna,când sunt slăbite și animale adulteLinxul: unde este prezent, pradă doar tineret şi puiVulpea: este în măsură să prade pui

PatologieSpecia se dovedeşte mai curând “rezistentă” în confruntările cubolile, comportându-se în schimb ca “sursă” de infecţie înparticular pentru patologii ca: tubercolosă, pestă suină, trichinoză

Factori limitanţi

Dinamica popula iei

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

40/67


Factori limitanţi

Factori limitanţi de origine antropică

Vagabondajulcanin

De reţinut că fenomenul se reduce la câteva cazuri pe an, deoarece

câinii se demonstrează, în confruntarea cu mistreţul, prădători mai

puţin eficienţi decât lupul

BraconajulEste un factor de mortalitate ce nu poate fi neglijat. Cazuistica conţine

utilizarea de laţuri şi împuşcarea pe timp de noapte din maşină

Incidente cuautovehicole

Reprezintă un factor de mortalitate probabil neglijabil şi deci este

redus la câteva cazuri semnalate pe an

Contact cu suinedomestice

În zone în care tehnica de creştere face posibilă contactul între

forma domestică şi cea sălbatică există riscuri de încrucişare şi de

transmitere a patologiei

Dinamica popula iei

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

41/67


Competiţia interspecifică

Cerbul

Se presupune că există un anumit grad de antagonism între specii,

în special în privinţa consumului de “fructe de pădure”Lopătarul

Muflonul

Căpriorul Nu se cunosc cazuri de interferenţă negativă între cele 2 specii

Ursul

Se presupune o competiţie de tip alimentar între cele 2 specii,

ambele fiind omnivore şi cu tendinţă accentuată de a-şi căuta hrană

prin scurmare / râmare

Factori limitanţi

Dinamica popula iei

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

42/67


Creşterea Utilă Anuală

La populaţii în fază de creştere(ce nu au atins capacitatea portantă a ambientului)

C.U.A. = 100 – 200% din consistenţa pre-reproductivă

Valoarea C.U.A. este puternic condiţionată de disponibilitatea fructelor de pădure, ceinfluenţează prolificitatea femelelor. Studii specifice au evidenţiat că în anii cu abundenţă

de ghindă şi jir pot fi 2 fătări pe femelă

Hrănire şi reproducţie

Ani normali S O N D I F M A M I I A S

Sursa O.N.C., 1988 – Le sanglier

Aniexcepţionali S O N D I F M A M G L A S

ÎMPERECHERI

I°ÎMPERECHERE II°ÎMPERECHERE

FĂTĂRI

I°F ĂTARE II°F ĂTARE

Sociabilitate

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

43/67


Simţul de familie este destul de dezvoltat. Tendinţa de agregare se manifestă lanivel diferit în categoriile sociale unice. Într-adevăr pot exista:

• cârduri feminine

compuse din scroafe în relaţii parentale şi mai mult din pui / tineret

• cârduri de subadulţicompuse în special dn masculi

• masculi adulţi izolaţi*sau în grupuri cu puţini indivizi

Masculii nu manifestă nici o tendinţă de teritorialitate şi interacţiunile agresive sunt îngenere limitate la perioada împerecherilor

*

Etologia

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

44/67


Ritmuri circanuale

IANUARIE ÎmperecheriDispersia masculilor subadulţi

FEBRUARIE Cărduri de femele şi tineretCârduri unisexuale sau mixte de sub-adulţi

Masculi adulţi izolaţi sau în grupuri miciMARTIE

APRILIE Fătări şi descompunerea temporară a cârdurilor feminineDispersia sub-adulţilor

Masculi adulţi izolaţi sau în grupuri miciMAI

IUNIE

Cârduri unisexuale sau mixte de sub-adulţiCârduri de femele cu pui

Masculi adulţi izolaţi sau în grupuri mici

IULIE

AUGUST

SEPTEMBRIE

OCTOMBRIE

NOIEMBRIE ÎmperecheriDispersia masculilor sub-adulţiDECEMBRIE

Etologia

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

45/67


Cârduri feminine

Organizarea socială este de tip

matriarhal: unitatea de bază

este reprezentată de o femelă cu

puii fătați în anul curent, la care

se pot adăuga puii din fătările

precedente, cu vlăstarele lor

proprii. Scroafele cu purcei

formează turme din 2 – 3 scroafe

cu progenitura lor. Între femeleledin același cârd există deci

relații de rudenie.

Cârdurile de femele sunt ordonate

ierarhic și ascultă de o “femelă lider

de cârd”

Toate femelele colaborează la

apărarea puilor / tineretului adoptând

strategii cunoscute ca “vigilențăcooperativă” și “apărare socială”

În plus este frecvent fenomenul de

adoptare

Viaţa socială în cârduri

Etologia

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

46/67


Fătări și dizolvarea cârdului de femele

Perioada de fătări în condiții naturale este concentrată în lunile

aprilie-mai și se produce la

încheierea unei gestații cu o duratăde 114-119 zile

Scroafele se îndepărtează de cârd

cu câteva zile înainte, în căutareaunei zone liniștite, unde va pregăticulcu ș ul reproductiv , în interiorul

căruia vor avea loc fătarea

După circa 2 săptămâni de lafătare, femelele se reintegrează

cârdului

Consistă dintr-o acumulare demateriale vegetale depuse de femela

gestantă ca așternut într-o

adâncitură săpată în teren cu râtul

Culcușul

Trasportul materialului de litieră pentru preg ătirea culcu ș ului

Etologia

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

47/67


Dispersarea și cârdurile de sub-adulți

Fătarea coincide cu dizolvarea temporară a cârdurilor de femele și cu

dispersarea indivizilor născuți în anul anterior care vor forma grupuri de

asemenea numeroase de indivizi aparținând categoriei sociale mijlocii.

Astfel de cârduri pot fi mixte, formate din purcei, godaci, vieri până la 3

ani, scroafe sterpe, care constituie turma (ciurda). Cel mai adesea estecompusă cu precădere din masculi, deoarece femelele tinere, după

fătare, au tendința să se reunească cu mama lor.

Regrupările de sub-adulți sunt acelea care manifestă cea mai evidentă

tendință de nomadism.

Etologia

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

48/67


Masculii adulți în virtutea masei corporale și a “armelor” pe care leposedă tind să trăiască izolați (solitari) sau în grupuri mici (vieri).

Se observă adesea că în urma unui mascul adult se află un tânăr de

același sex denumit “scutier”

Masculi adulți

“Singuraticul” “Scutierul”

Etologia

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

49/67


Perioada împerecherilor

De regulă perioada împerecherilor interesează lunile din noiembrie până înianuarie

Masculii adulți se duc în zonele ocupate de cârdurile de femele atrași de

scroafele în estru

Interac ț iunea între cele 2 sexe se bazeaz ă predominant pe sim ț ul olfactiv

Etologia

P i d î h il

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

50/67


Perioada împerecherilor

Masculii reușesc să cucerească un “harem” numai ca urmare a:

• Confruntărilor rituale

când se confruntă indivizi de prestanță fizică diferită. Constau în esență din“parăzi de intimidare” și împingeri de intensitate slabă

• Luptelorcând se contrapun masculi de forțe egale. Se verifică cu lovituri puternice

umăr la umăr între cei 2 pretendenți, care încearcă să se rănească împungându-se cu colții

Faza de lupt ă

Etologia

F i l i d d î h i

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

51/67


Fenomene sociale induse de împerecheri

Agresivitatea ce caracterizează masculii angajați în împerecheri

provoacă efecte evidente în cârdul mixt “guvernat” de femele

În special:

• masculii tineri de 1 an (ro ș ca ț ii ) se comportă ca “sateliți” ai cârdului,

menținându-se la o distanță de siguranță față de masculii adulți foarte

iritabili;

• masculii sub-adulți care încă mai trăiesc în cârdul femelelor se

dispersează în mod definitiv.

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

52/67


Semnele de prezență

Mistrețul

Semne de trecere

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

53/67


Amprentele măsoară circa11,5 x 8 cm

(inclusiv pintenii) la masculii adulți

Forma și dimensiunile le fac

întotdeauna recunoscibile

Urma tipar

Aptitudinea care deosebește speciape traseele de circulație a animalelor

este așa-zisa “tropăială”, semneevidente ale trecerii animalelor,

datorită călcării în picioare intense

Tropăituri

Semne de trecere

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

54/67


UrmaUrma de mistreț se deosebește de cea de cerb, cu care se poateconfunda prin:

• distanţa mai mare între vârfurile pintenilor,• pintenii se imprimă pe sol totdeauna şi puţin lateral la mers liniştit,

• distanţa între paşi este mai mică decât la cerb,• pe zăpadă mare lasă o dâră lată, caracteristică, de parcă târăşte

picioarele.De porcul domestic se deosebeşte astfel:

• urmele picioarelor din faţă sunt mai mari decât ale celor din spate,• vârfurile unghiilor sunt mai apropiate şi mai ascuţite,• talpa se lasă mai puţin pe sol,• forma râmăturii este apropiată de o linie dreaptă (ară neregulat) şi

este adâncă.• Când merge la pas pune piciorul dinapoi peste urma celui dinainte.

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

55/67


1 2

1 - Deosebirea între urma tipar a mistreţului şi cerbului: 1a – urmă de taur decerb în fugă; 1b – urmă de vier la mers liniştit; 2 - Urma pârtie de mistreţ:2

a – la mers liniştit; 2b – la fugă

Scăldătorile

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

56/67


Scăldătorile sunt indispensabile. Mistrețul are nevoie de mocirle, astfel încât la

ieşire să aibă corpul acoperit de noroi. Î şi freacă apoi trupul de arborii din jur.

De regulă, se fac în gropi cu apă și nămol. “Băile de nămol” au 2 funcțiuni: să

contribuie la termoreglare și să faciliteze îndepărtarea paraziților cutanați

Răzători

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

57/67


Caneluri provenitedin frecarea

scoarței copaculuicu colții mistreților

De regulă, sunt situate în imediata

vecinătate a scăldătorilor.

Sunt frecventate de obicei de

mistreți, care se freacă de ele pentru

a se elibera de nămolul în care sunt

“prinși” și paraziții cutanați.

Arie decojită

Râmături (dezr ăd ăcin ări )

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

58/67


Provocate de activitatea suidelor atunci când caută hrană sub teren.

Se prezintă pur și simplu ca o arătură a terenului, cu o adâncime de până la 40 cm

și o întindere de câțiva zeci de metrii pătrați

Chiar ș i subiec ț ii apar ț inând claselor detineret râm ă

Excremente

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

59/67


Lăsăturile seamănă cu ale porcului

domestic, dar sunt mai mari.

Prezintă o formă rotunjită sau alungită

și au un diametru de 3 - 5 cm.

Mistreț

ul nefiind rumegător, în fecalese recunosc fragmente incomplet

digerate de origine vegetală.

Mi t ț l

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

60/67


Interacțiuni cu activitățile economice

Mistrețul

Daune

Exemple de incidența daunelor în diferite zone administrative

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

61/67


Exemple de incidența daunelor în diferite zone administrative

Provincia Modena

1998 1999 2000

Sumeachitate

(€)

Incidența

(%)

Sumeachitate

(€)

Incidența

(%)

Sumeachitate

(€)

Incidența

(%)

Alte specii 199.907 77 295.568 89 280.630 88

Mistrețul 59.331 23 35.526 11 38.913 12

Total 259.238 100 331.094 100 319.543 100

Provincia Reggio Emilia1998 1999 2000

Sumeachitate

(€)

Incidența(%)

Sumeachitate

(€)

Incidența(%)

Sumeachitate

(€)

Incidența(%)

Alte specii 94.512 55 209.475 82 138.927 74

Mistrețul 77.468 45 45.758 18 48.030 26

Total 171.980 100 255.233 100 186.957 100

Pagube

Tipologia daunelor

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

62/67


p g

Pentru pădure•mistreţul aduce mai multe foloase decât pagube, deoarece•contribuie la combaterea biologică a dăunătorilor, iar•prin râmat af ânează solul pentru regenerarea naturală a arboretelor.

•Pagube: dezrădăcinarea unor puieţi, consumarea ghindei din semănături.Pentru culturile agricole şi păşuni•este dăunător, vânătorul trebuie să facă tot posibilul să ţină mistreţul departe deculturi şi să se menţină în teren acolo unde se doreşte.•Daunele cauzate de mistreț interesează culturile cerealiere (grâu, porumb,

etc.), furajere (lucernă, fânețe, etc.) și unele lemnoase (podgorii, livezi)•În ce privește tipologia, cazuistica este următoarea:•consumul fructelor• râmarea•ștanțarea

Recoltarea

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

63/67


• Mistreţul este una dintre cele mai importante specii de vânat din faunaţării,

• pe locul al doilea în ce priveşte cantitatea de carne.

• În regiunea de dealuri este vânatul principal.

• Perioada legală de vânătoare se întinde de la 1 august până la 15februarie, cu autorizaţie eliberată de gestionarul fondului devânătoare.

• Se recomandă totuşi să se vâneze înainte ca să slăbească din cauza

lipsei de hrană şi a frigului.• Despăgubirea pentru vânătoarea interzisă este de 1.000 euro în

perioada admisă şi 2.000 euro în perioada interzisă.

• Metodele de vânătoare pentru mistreţ sunt: goana, pânda, vânătoareape urmă.

RecoltareaGoana. Este metoda cea mai des aplicată. Începe cu identificarea parcelei undestau mistreţii cunoaşterea trecătorilor Se poate efectua cu gonaci sau cu câini

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

64/67


stau mistreţii, cunoaşterea trecătorilor. Se poate efectua cu gonaci sau cu câini.

Câinii trebuie să fie din cei ce gonesc exclusiv mistreţi, să nu se ia după alte urme,de talie mică sau mijlocie, pentru a nu alerga pe rază mare. Câinii merg pe urme,descoperă şi scot din desiş mistreţii.Pânda se face noaptea, în august la culturile agricole (porumb şi cartofi), la altelocuri de hrănire (arbori cu fructe, locuri unde se pune hrana, ogoare de hrană), la

scăldători şi la locurile de trecere. Se identifică trecătoarea, se amenajează observatoare înalte sau portabile la 20 – 30 m de pârtia mistreţilor. Alegerea pieseide vânat este dificilă.Pânda la nadă. Din timpul verii se pune hrană şi se completează, într-un loc undevin mistreţii. Pânda se face în apropiere, trăgând când mistreţii au venit la hrană.

Pânda la scăldătoare. Se practică dimineaţa, de preferat din observator înalt, la 40 – 50 m de scăldătoare. Se justifică etic numai când este vorba de combatere.Pânda la arbori cu fructe. Se face în anii când nu este fructificaţie generală, darexistă câţiva arbori de ghindă, jir, fructe de pădure.Pânda la râmături se bazează pe obiceiul mistreţilor de a continua râmatul searaunde au râmat dimineaţa precedentă.Vânătoarea la dibuit pe urmă se face dimineaţa, pe zăpadă moale, când ninsoareaa încetat în cursul nopţii, mergând pe urma proaspătă, astfel încât se poate împuşcamistreţul în culcuş, după ora 9 – 10 dimineaţa.

ValorificareaCarnea de mistreţ se alterează mai repede decât orice alt vânat. Eviscerareatrebuie făcută imediat după care animalul se atârnă de bot Se deschide

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

65/67


trebuie făcută imediat, după care animalul se atârnă de bot. Se deschide

toracele şi se face câte o deschidere sub picioarele anterioare pentru răcire mairapidă. Nu se pun unul peste altul. Pielea se pretează la tăbăcit şi poate aveamultiple utilizări.Carnea - culoare roşie-închisă. Carnea purceilor până la 6 luni - foarte

gustoasă. Cea de porc tânăr de asemenea gust excelent. Carnea de vier bătrânşi de femele bătrâne - dură, cu un miros „sui generis" dezagreabil.Trofee - constituie trofeu convențional:•colţii de vier din ambele maxilare (se montează pe o placă de lemn)

- trofeee neconvenționale:

• colţii de scroafă,•părul lung din coamă de la ambele sexe, eventual• pielea preparată covor, cu capul montat întreg,•bustul naturalizat.

Părul din coamă poate împodobi pălăriile vânătoreşti.•Colţii se evaluează după criteriile C.I.C. Pentru medalia de bronz trebuie să întrunească cel puţin 110 puncte, pentru cea de argint 115 puncte, pentru ceade aur 120 puncte și peste. Recordul național 144 puncte C.I.C . Ciornuleasa,Ilfov, 1978).

Cultura

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

66/67


Mistreţul se pretează pentru a fi crescut•extensiv și chiar•intensiv, cu•echipamente şi facilităţi asemănătoare cu cele utilizate pentru creştereaporcului domestic.

Mistrețul

8/16/2019 5 MISTRETUL 2014

67/67


Sfârșit

Mistrețul

5 mistretul 2014

Documents