53963014 cursul 11 testele proiective
TRANSCRIPT
7/24/2019 53963014 Cursul 11 Testele Proiective
http://slidepdf.com/reader/full/53963014-cursul-11-testele-proiective 1/10
Psihodiagnoză şi evaluare psihologică individuală şi de cuplu Curs 11
Cursul 11Cursul 11
Evaluarea personalităţii prin teste proiectiveEvaluarea personalităţii prin teste proiective
Psihodiagnosticul poate fi definit ca act sintetic de analiză psihologică a unui caz şi de
reconstituire logică a structurii armonice sau dizarmonice a unei personalităţi, care poate fi exprimată
grafic în profilul psihologic, foi descriptive de psihodiagnostic, foi de testare (P.Popescu-Neveanu,
!"#$
%nul dintre cele mai importante aspecte în evaluarea clinică este evaluarea personalităţii.
M.Roşca consideră că există patru categorii de psihodiagnoză a personalităţii &
I. Chestionarele (inventarele$& de adaptare, de interese şi de atitudini.
II. Tehnicile proiective& asociative, constructive, de completare, de alegere - ordonare,
expresive.
III. Testele obiective.
IV. Testele situaţionale.
'estele de personalitate urmăresc evidenţierea trăsăturilor caracteristice ale personalităţii,
structura tipologică a persoanei respective. Pentru analiza gloală a personalităţii, se aplică o mare
varietate de teste.
Metodele proiective de psihodiagnostic al personalităţii se azează pe o concepţie holistică,
consider)nd personalitatea ca un tot indivizibil, o rezultantă superioară sumei părţilor sale, ca o sinteză dinamică (*.+. erz, *. +oşca, P. Pichot$.
le oferă o imagine gloală a structurii şi dinamicii psihice a individului respectiv, analiz)nd şi
interacţiunea dintre părţile ei, în aspectele cele mai caracteristice ale acestora şi nu doar în aspectele
izolate ale personalităţii.
'estele proiective sunt etode orientativ!sintetice de anali"ă psihodiagnostică a
personalităţii.
P.Pichot consideră că scopul tehnicilor proiective este acela de a releva personalitatea gloală a
suiectului testat, utiliz)nd stimuli care pot declanşa un număr c)t mai mare posiil de răspunsuri şi c)t
mai variate.
Putem spune aşadar că testele proiective sunt etode standardi"ate# cu sarcină precisă# care
urăresc să pună $n evidenţă anuite aspecte ale personalităţii# sunt probe diri%ate# ipun&nd
prin aceasta o anuită conduită subiectului respectiv.
Caracteristicile situaţiei proiective
7/24/2019 53963014 Cursul 11 Testele Proiective
http://slidepdf.com/reader/full/53963014-cursul-11-testele-proiective 2/10
Psihodiagnoză şi evaluare psihologică individuală şi de cuplu Curs 11
$ 'ibertatea de e(presie
uiectul supus unui test proiectiv se găseşte într-o stare de liertate de acţiune, dar care nu este
de durată, de unde necesitatea&
a$ introducerii unui material prealail/
$ introducerii unei anchete ulterioare.uiectul este lier să spună sau să facă orice doreşte pornind de la materialul care îi este
prezentat şi de la tipul de activitate care îi este propusă. 0n situaţia în care se găseşte el, nu există
răspunsuri une sau rele, fixate dinainte. Prima idee care îi vine în minte este cea ună.
1$ 'ibertatea de tip
xistă un număr limitat de şedinţe, în general una singură, pentru aplicarea unui test proiectiv.
0n schim, durata de aplicare a unui test proiectiv este nelimitată& suiectul nu are limită de timp, el
dispune de oric)t timp doreşte pentru a răspunde testului.
2$ 3atorită faptului că, în cazul testului proiectiv totul se 45oacă4 într-o singură şedinţă,
4asociaţiile libere) ale suiectului treuie provocate. 6şadar, este necesar un material care să
declanşeze aceste asociaţii. *aterialul este c)t mai inform sau amiguu cu putinţă& pete de cerneală,
gravuri vagi, cuvinte polimorfe, desene schiţate. 7onsemnele trimit suiectul la propria lui voinţă& să
deseneze un arore, un persona5 cum doreşte/ să comine cartonaşele colorate sau elementele unui 5oc
de construcţie aşa cum doreşte/ să aleagă, dintre mai multe fotografii, pe cele care-i plac şi pe cele care-
i displac.
8$ Necesitatea unei anchete, atunci c)nd testul este terminat, pentru a discerne pe viu dinamica
psihică personală care l-a condus pe suiect la furnizarea răspunsurilor pe care tocmai le-a oferit.
9$ 0n situaţia proiectivă există * reguli +undaentale cu valoare restrictivă, constr)ngătoare
pentru suiect &
a$ regula nonomisiunii/
$ regula astinenţei.
x & în testul +orschach, consemnul cere celui testat 4să spună tot ceea ce s-ar putea vedea4 în
petele de cerneală - regula nonomisiunii. Regula abstinenţei răm)ne, în general, suînţeleasă& cel testat nu poate să facă dec)t ceea ce i se
cere - să povestească, să deseneze, să construiască ceea ce-şi imaginează sau ceea ce simte şi nimic
altceva/ el este retrimis la situaţia de test, dacă se îndepărtează făţiş de ea.
:$ Psihologul este frustrant pentru suiect. l îl oligă pe acesta să dezvăluie dorinţa, dar refuză
să o preia. l adoptă o atitudine de neutralitate inevoitoare. 0ntre el şi cel testat se instituie o relaţie
7/24/2019 53963014 Cursul 11 Testele Proiective
http://slidepdf.com/reader/full/53963014-cursul-11-testele-proiective 3/10
Psihodiagnoză şi evaluare psihologică individuală şi de cuplu Curs 11
trans+erenţială, mai mult sau mai puţin manifestă şi mai mult sau mai puţin scurtă, care, după cum
este ea pozitivă sau negativă, stimulează producţiile suiectului sau loca5ele sale şi care susţine
conţinutul anumitor răspunsuri.
"$ Materialul propus suiectului constituie o ediere între cel care testează şi cel testat.
uiectul nu-şi dezvăluie dorinţa dec)t în mod indirect psihologului/ el îi voreşte acestuia prinelaorarea pe care o face asupra materialului prezentat.
#$ 'estul proiectiv prezintă avanta5ul că subiectul ră&ne ai liber (faţă de situaţia din
transfer, din cura psihanalitică$. l se anga5ează repede, intens, dar pentru puţin timp, se simte mai
liniştit datorită faptului că se poate eliera, imediat ce proa se încheie.
!$ ;a modul figurat, faptul că cel testat se află în poziţie şezândă, are semnificaţia unei plon5ări
scurte în inconştient& îi lasă mi5loacele de a reveni rapid.
<$ tructurarea inconştientă a materialului, liertatea răspunsurilor şi a timpului, amiguitatea
relativă a consemnelor fac din situaţia proiectivă o situaţie relativ 4 vidă=, vid pe care suiectul treuie
să-l umple făc)nd apel nu at)t la aptitudinile şi inteligenţa sa, c)t la resursele profunde ale personalităţii
sale. 6ceastă situaţie vidă are ca efect de a înteţi, de a spori conflictele psihice, de a declanşa angoasa şi
regresia. 6ngoasa este asociată cu reprezentări fantasmatice inconştiente, care transpar deci în
conţinutul răspunsurilor suiectului, în timp ce mecanismele de apărarea ale ului împotriva
angoaselor şi împotriva fantasmelor se manifestă mai degraă în caracteristicile +orale ale
răspunsurilor.
;a modul general, situaţia proiectivă provoacă regresia în aparatul psihic, de la procesele
secundare, fundamentate pe identitatea g)ndirii şi pe principiul realităţii, la procesele primare,
fundamentate pe identitatea percepţiei şi pe principiul plăcerii.
0n concluzia consideraţiilor privind caracteristicile situaţiei proiective, putem spune că
specificitatea situaţiei proiective decurge din&
a$ calitatea particulară a materialului prezentat, deopotrivă amiguu şi concret/
$ solicitarea asociaţiilor verale pornind de la acest material prezentat.
c$ crearea unui c)mp relaţional original între suiect şi examinator, în prezenţa unui oiect mediator,reprezentat de către test.
d$ consemnele au ca sarcină declanşarea moilizării conduitelor perceptive şi a conduitelor proiective,
prin aceea că cer să se imagineze pornind de la imagine, de la ceea ce se vede.
e$ 'estele proiective testează
- calitatea raportării la real/
7/24/2019 53963014 Cursul 11 Testele Proiective
http://slidepdf.com/reader/full/53963014-cursul-11-testele-proiective 4/10
Psihodiagnoză şi evaluare psihologică individuală şi de cuplu Curs 11
- integrarea unei realităţi psihice în sistemul de g)ndire al suiectului.
uiectul este confruntat cu exigenţele unor presiuni interne şi externe. 'estele proiective ne
arată în ce măsură şi cum se organizează el pentru a face faţă deopotrivă lumii sale interioare şi
mediului său. 6ceasta înseamnă conformarea la limitele impuse de realitate, lăs)nd totodată loc
posiilului, imaginarului, fantasmelor şi afectelor.'estul proiectiv se defineşte prin apelarea la un mod dulu de funcţionare &
- referinţa la real/
- recursul la imaginar.
>iectivele figurate pe planşă sunt identificate ca forme anale, apropiate de real, şi în acelaşi
timp, investite ca suport al unui scenariu fantasmatic, al unui sistem de reprezentări şi de afecte a căror
conotaţie suiectivă şi apartenenţă la domeniul iluziei sunt admise de către suiect.
,vanta%ele testelor proiective
$ Caracterul mult mai “liber” al subiectului supus testării de a acţiona, de a-şi alege conduita.
*aniera de a se exprima a suiectului nu are rigori stricte, permiţ)nd o afirmare lieră, deşi în cadrele
tematicii. 0nsă, treuie ştiut că sarcinile testelor proiective au un caracter aparent lier. le pot fi
considerate ca 4modele-capcană=, ca 4pretexte=, care declanşează conduite complexe, răspunsuri
speciale ale suiectului.
1$ ntrenarea globală a personalităţii, la care participă sferele senzorial-perceptivă, imaginaţia,
reprezentările, afectivitatea, pulsiunile, sfera ideativ-simolică, expresia suiectului.
2$ u valoare psihoterapeutică/ proele, aduc)nd la suprafaţă, în sfera extrapsihică, conflicte şi
complexe inconştiente, latente, produc o stare de uşurare catarctică.
8$ 6re aplicaţie at)t în domeniul normalului, c)t şi în domeniul psihopatologicului.
-e"avanta%ele liitele/ testelor proiective
0n general, nu există contraindicaţii de aplicare a lor în psihodiagnoza personalităţii. 6ceastă
opinie a dus la utilizarea auzivă a acestora, deseori neautorizată şi interpretată eronat.Testele proiective de personalitate trebuie aplicate $n scopul obţinerii unor date
suplientare# ai precise sau pentru a se pune $n evidenţă aspectele psihice ale personalităţii
care prin alte i%loace nu pot +i relevate.
3intre dezavanta5ele aplicării testelor proiective, cele mai importante ar fi&
7/24/2019 53963014 Cursul 11 Testele Proiective
http://slidepdf.com/reader/full/53963014-cursul-11-testele-proiective 5/10
Psihodiagnoză şi evaluare psihologică individuală şi de cuplu Curs 11
$ în psihopatologie& în stările de negativism psihotic, stările osesivo-foice, delir, stări de
agitaţie, oligofrenii de gradul ?? şi ???, demenţe avansate.
1$ apariţia unor situaţii în care utilizarea testelor proiective are implicaţii negative din punct de
vedere deontologic (3. 6nzieu$, în legătură cu datele psihocaracteriale pe care le oţinem prin test. e
cer tact, rădare, discreţie şi mai ales o selectare riguroasă a proelor pe care le va folosiexperimentatorul.
2$ absenţa competenţei ştiinţifice la unii dintre cei care creează sau aplică testele proiective sau
situaţii în care unele teste standard, de largă răsp)ndire, sunt modificate ad-hoc, ne5ustificat şi aritrar.
8$ posiilitatea apariţiei influenţei e!perimentatorului asupra răspunsurilor pe care suiectul le
dă la proa respectivă. +ezultă de aici necesitatea păstrării unei atitudini foarte corecte privind
dinamica relaţiilor interpersonale.
9$ un singur test nu este suficient pentru aprecierea structurii şi dinamicii personalităţii. ste
necesară aplicarea unui set de teste proiective.
:$ apar oiecţii privind validarea şi eşantionarea testelor proiective. 3emersurile de validare a
testelor proiective diferă de cele ale celorlalte proe (*ar@ 3.6insAorth, !9<$. 'estele proiective nu
explorează o variailă unică, ci descriu individul în termenii unei scheme dinamice de variaile aflate
ele însele în intercorelaţie. Balidarea lor nu mai constă în a verifica dacă indivizii testaţi se dispun după
gradul în care posedă această variailă unică. a seamănă, mai degraă, cu procesul ştiinţific de
validare a ipotezelor. %n test proiectiv implică transformarea unei mase de date calitative (răspunsurile
liere ale suiectului$ într-o formă utilizailă, manipulailă/ înainte de a putea lucra cu cifre, treuie
distinse categoriile fundamentale după care vor fi cotate răspunsurile.
"$ în condiţiile experimentului psihopatologic, asistăm la unele aspecte particulare, care se ivesc
datorită transformării personalităţii suiecţilor supuşi testării& atitudinea olnavilor faţă de test, forma şi
conţinutul răspunsurilor, conduita lor în timpul testării. 3evine, deci, necesară stailirea unui acord
între rigorile impuse de test şi tendinţa suiecţilor de a se 4aate lier= de la rigorile testului. 6ceste
manifestări nu treuie arate, ci canalizate în direcţia cerută de normele standard ale testului respectiv,
4căut)nd să le includem în test=, deoarece ele constituie indicii preţioase pentru un psihodiagnostic psihopatologic. le constituie noutatea, elementele 4originale4, specific moride, ca manifestare şi
conţinut, cu care se poate face o analiză minuţioasă a personalităţii olnavului.
7/24/2019 53963014 Cursul 11 Testele Proiective
http://slidepdf.com/reader/full/53963014-cursul-11-testele-proiective 6/10
Psihodiagnoză şi evaluare psihologică individuală şi de cuplu Curs 11
C',0IIC,RE, TE0TE'2R PR2IECTIVE
7lasificarea lui 'ind"e3 este una dintre cele mai cuprinzătoare clasificări ale tehnicilor proiective&
TEHNICILE ASOCIATIE - în cazul cărora suiectul răspunde la stimulii prezentaţi cu primele
imagini sau idei care-i sunt evocate de aceştia. le cuprind&
Testul Rorschach 4 prezentat de .+orschach în !1 su denumirea de Cproa petelor de
cerneală= şi care este unul dintre cele mai importante şi folosite teste proiective de
personalitate.
Testul C.R.R. Child Rorschach Responses/ - elaorat de ;.D.6mes. ste folosit pentru
diagnosticul copiilor.
Testul 5ehn!Rorschach 5e!Ro/ E variantă a testului +orschach, în care planşele prezintă
un număr crescut de pete ale, care ocupă şi mai mult spaţiu. Planşele sunt şi mai divers
colorate. 'estul urmăreşte reacţiile suiectului la petele ale, deci la spaţiile dintre petele decerneală propriu-zise.
Testul uchs!Rorschach u!Ro/ 4 variantă a testului clasic +orschach.
Testul lui 6ataguchi!Rorschach 6a!Ro/. Bariantă a +orschach-ului, tot cu < planşe
standard.
Testul 7.I.5.T. 7o8ard in9!blot test/ ! foloseşte 1 planşe cu pete de cerneală.
Testul 7.I.T. 7olt"an In9!blot techni:ue/ ! cuprinde două serii de planşe (6 şi D$, a
c)te 89 imagini-pete de cerneală fiecare. 6cestea sunt complementare. 6cest test este multmai complet, mai amănunţit şi mai laorios dec)t metoda clasică, dar rezultatele înregistrate
sunt aproximativ aceleaşi.
Testul ; Testul individual ;$ E pus la punct de către Fulliger. 7uprinde trei planşe-pete de
cerneală, dintre care prima sugerează un răspuns-formă, a doua, răspuns-culoare, iar ultima,
un răspuns-mişcare. Permite o examinare rapidă a suiectului, dar fără fineţea analitică
individuală a testului original.
Variantele testului Rorschach după M.R. 7arro8er ! cu trei variante&
a$ un test colectiv/
$ un test cu utilizări în variante multiple.
TEHNICILE CONST!"CTIE # se azează, în principal, pe creaţia lieră a suiectului.
Testul T.,.T. 4 Theatic ,perception Test E introdus de .6.*urra@, foarte folosit. e
azează pe noţiunea de apercepţie a lui erart.
7/24/2019 53963014 Cursul 11 Testele Proiective
http://slidepdf.com/reader/full/53963014-cursul-11-testele-proiective 7/10
Psihodiagnoză şi evaluare psihologică individuală şi de cuplu Curs 11
Testul C.,.T. Children<s ,pperception Test/ ! introdus de DellaG, ca o variantă a '.6.'.
pentru copiii între 2-< ani. 7uprinde < planşe cu animale, reproduc)nd situaţii tipice umane.
ituaţiile din planşe produc asociaţii specifice v)rstei copilăriei (gelozia fraţilor, relaţiile părinţi-
copii, agresivitatea, izolarea$. 0n interpretare, se ţine seama de& eroul principal, elementele omise,
procesele de identificare, starea de tensiune anxioasă, conflictele şi rezolvarea acestora,deznodăm)ntul acţiunii .
Testul P.0.T. Picture 0tor3 Test/ - P.N.@monds. 7uprinde 1< planşe ale căror persona5e sunt
adolescenţi
Testul M.P.T. Michigan Picture Test/ - pentru tineri între #-8 ani, urmărind evidenţierea
reacţiilor lor emoţionale. 7uprinde 9 imagini desenate şi o planşă ală.
Testul M.,.P.0. Ma9e , Picture 0tor3/ ! .. chneidmann- cuprinde 11 planşe ce înfăţişează
diferite medii şi care invită suiecţii să plaseze diferite persona5e şi să construiască o povestire. Testul iaginilor 5lac93 - H..Dlum. 7uprinde 1 pagini care reprezintă imagini 4din viaţa
căţelului DlacG@ şi a familiei sale=
Testul P.=. Testul Pattenoire/ ! variantă a celui precedent. 0i aparţine lui ;.7orman. e aplică
suiecţilor încep)nd cu 9 ani p)nă la adulţi. +eia principiul din testul DlacG@, dar diferă de acesta
prin faptul că situaţiile în care este plasat eroul sunt mai diverse, explor)nd astfel tendinţe mai
profunde, are un grad mai mare de liertate a proiecţiei, precum şi o metodă originală de aplicare
şi interpretare, pe care autorul a numit-o *etoda Preferinţelor-?dentificărilor. ?deea directoare a
autorului este aceea că, în cadrul personalităţii, mecanismele de defensă a ului au aceeaşi
importanţă cu cea a tendinţelor instinctive, relev)nd astfel cele 1 faţete ale personalităţii
conflictuale (tendinţe şi defense$.
Testul .P.T.our Picture Test/ ! 3.I. van ;ennep. - cuprinde 8 planşe, care se prezintă
suiectului, cer)ndu-i-se să le reaşeze în ordinea dorită pentru a forma o poveste.
Testul P.,.T. Picture ,rrangeent Test/ - ..'omGins şi 3.orn. 7uprinde 19 planşe cu
diferite situaţii, care treuie aran5ate de suiect într-o anumită ordine, în funcţie de preferinţele
sale.
Testul ,.,.T. Testul de ,percepţie auditivă/ ! prezentarea cu a5utorul tautofonului a unor
sunete rău structurate, cer)ndu-i-se să spună ce aude, să continue ceea ce a auzit sau să
improvizeze o povestire pe aza lor.
Testul T.-.,.T. Three -iensional ,pperception test$ - 3.'Aitchell-6llen. 7uprinde 1#
planşe-figuri din argilă, care se aşează în ordine în faţa suiecţilor. pre deoseire de testul
7/24/2019 53963014 Cursul 11 Testele Proiective
http://slidepdf.com/reader/full/53963014-cursul-11-testele-proiective 8/10
Psihodiagnoză şi evaluare psihologică individuală şi de cuplu Curs 11
6.6.'., care este indicat în cazul orilor, '.3.6.'. se foloseşte în diagnosticul personalităţii la
surdo-muţi sau la indivizii cu stări de inhiiţie verală şi afazici.
Testul P..T. ! 0. Rosen"8eig Picture rustration Test/! urmăreşte reacţia la frustrare.
7uprinde 18 planşe, fiecare reprezent)nd o stare de frustrare de intensitate medie. 6re mai multe
variante& pentru adulţi (care se aplică la adolescenţi şi la adulţi$, pentru adolescenţi (de la v)rstade 8 ani$ şi pentru copii (de la 8-2 ani, mai ales în cazul copiilor cu tulurări de
comportament$.
Testul iaginii norilor- J.tern- 7uprinde 2 planşe reprezent)nd fotografii ale unor nori cu o
slaă structurare formală, cer)ndu-i suiectului să le interpreteze.
TEHNICILE $E CO%PLETA!E # în care at)t stimulul, c)t şi răspunsul au caracter elaorativ
complex.
Testul de asociere a cuvintelor - primul test proiectiv E a fost creat de 7.H.Iung în !<8 şirezultă din tripla cominare a unor elemente de psihologie asociaţionistă, psihanaliză şi
nosologie psihiatrică. ?nterpretarea vizează 1 aspecte& tipul caracterial (introvertitKextravertit$/
diagnosticul psihiatric, în special de tip nevrotic, prin evidenţierea complexelor suiectului în
raport cu stările sale ideo-afective.
Testul de copletare a povestirilor ! *. 'homas - cuprinde 8 povestiri incomplete, cer)ndu-i-
se suiectului să le continue şi să le termine. Primele " privesc conflictele familiale conştiente,
ultimele ", scene de vis, coşmaruri, fantasme.
Testul +abulelor - ;.3uss. 7uprinde < faule, în care persona5ul principal se află într-o situaţie
reprezent)nd un stadiu de dezvoltare afectivă specifică.
Testul de copletare a +ra"elor 0tein 0entence Copletion Test/. 6 fost imaginat de către
tein. e cere suiectului să citească fiecare frază şi să o completeze, scriind ceea ce crede că ar
treui să urmeze, cu prima idee care-i este sugerată.
Testul de copletare a iaginilor ! testul lui >arteg. uiecţilor li se prezintă # cartonaşe pe
care sunt trasate c)teva linii sau puncte pornind de la care ei sunt invitaţi să construiască
imaginile dorite. 'estul pune în evidenţă apartenenţa suiectului la unul din tipurile următoare&
suiectiv cu dominare afectivă (fie cu orientare către exterior, fie sensiil$, suiectiv cu
dominare imaginativă (fie formal, fie intuitiv$, tipul oiectiv cu dominare intelectuală (fie
raţional-impersonal, fie astract$, tipul voluntar (fie impulsiv, fie energic$.
Testul lui 7orn!7ellersberg - 7onstruit la fel ca şi precedentul. 7onstă din interpretarea
psihanalitică a simolurilor plastice din imaginile picturale prezentate suiectului.
7/24/2019 53963014 Cursul 11 Testele Proiective
http://slidepdf.com/reader/full/53963014-cursul-11-testele-proiective 9/10
Psihodiagnoză şi evaluare psihologică individuală şi de cuplu Curs 11
Testul de copletare a dialogului ! este Testul de +rustrare a+ectivă# al lui Rosen"8eig
Testul 6inget ! similar testului lui Jarteg. ste introdus de către Linget şi utilizat şi de *eilli.
e cere suiectului ca, pornind de la liniile trasate pe cartonaşe, să construiască individual
formele dorite.
TEHNICILE $E ALE&E!E SA" O!$ONA!E # impun selectarea mai multor variante într-un
aran5ament cu o ordine anumită.
Testul de clasi+icare categorială - Hel şi Holdstein, care l-au introdus în !1<-!19. 6 fost
introdus iniţial la olnavii cu agnozii şi afazie. 6preciază incapacitatea suiecţilor de a clasifica,
prin pierderea aptitudinii categoriale. Mace o sortare a culorilor. Mormarea conceptului şi a
aptitudinii categoriale este dată de relaţiile dintre nivelul de g)ndire şi caracteristicile dinamice
ale personalităţii suiectului. Testul 2.I.T. - .7.'ien 2rganic Integrit3 Test/ ! sortare a formelor celor mai înrudite. 6re
valoare în analiza sindromului psiho-organic, la traumatizaţii cranio-cererali, în analiza
proceselor involutive cererale de tip aiotrofic, a leziunilor vasculare etc..
Testul o"aicului - *.;oeAenfeld - cuprinde 89: de piese geometrice colorate diferit. 7u ele,
suiectul treuie să construiască, în 1< minute, un desen pe o suprafaţă determinată.
?nterpretarea rezultatelor se face în raport cu tipul desenului construit& desene normale (astracte,
reprezentative, conceptuale$/ desene anormale (incoerente şi compacte, incoerente şi spaţiale,
nereuşite, intermediare, reprezentative$.
Testul .P.T. arbenp3raiden Test/ - Pfister, completat ulterior de eiss şi iltmann. e
prezintă ca o piramidă de carouri colorate, dispuse pe cinci r)nduri, în total 9 carouri. 7ulorile
sunt dispuse în funcţie de semnificaţia lor afectivă pentru personalitate& culorile extraversiei
(roşu, oran5, galen$, culorile echilirului (verde$/ culorile introversiei (alastru şi violet$/
culorile personalităţii profunde (al, maro, gri, negru$. e cere suiectului să compună trei
piramide succesive cu ele. ?nterpretarea rezultatelor se face în funcţie de alegerea culorilor şi de
incidenţa acestora.
Testul 0"ondi 4 test de investigare a personalităţii profunde a suiectului, a tendinţelor sale
inconştiente, a pulsiunilor lor.
TEHNICILE E'P!ESIE # 6u un caracter lier, în cadrul temei prezentate suiectul
exprim)ndu-şi inconştient conţinutul său intrapsihic, stările sale conflictuale sau de altă natură.
7/24/2019 53963014 Cursul 11 Testele Proiective
http://slidepdf.com/reader/full/53963014-cursul-11-testele-proiective 10/10
Psihodiagnoză şi evaluare psihologică individuală şi de cuplu Curs 11
Testul arborelui ! Loch, modificat de tora# în cadrul căruia individul proiectează inconştient
raporturile sale cu mediul, orice alterare a imaginii fiind indiciul unei dereglări de relaţie
(*.+oşca$.
Testul casei ! are în vedere relaţiile individului cu lumea sa, cu mediul său familial. e notează
prezenţa unor situaţii conflictuale, stări complexuale, frustrări. Poate fi utilizat cu succes şi în
diagnosticul copilului.
Testul persoanei uane ! 6.Macho8er. 6 fost aplicat şi ca tehnică de psihodiagnostic în
aprecierea dezvoltării intelectuale a copilului de către M.Hoodenough.
Testul +ailiei ! derivat din testul persoanei umane, dar urmăreşte relaţiile interpersonale în
cadrul familiei, între copii şi părinţi şi între familie şi restul societăţii. 'estul a fost aplicat cu
succes de către ;.7orman în psihiatria infantilă sau la adulţii cu tulurări mentale. 6re o
puternică tentă psihanalitică în interpretare.Testul 7.P.T. 7ouse# Tree# Person$ - I.N.DecG E suiectului i se cere să deseneze pe o foaie de
h)rtie de formă dreptunghiulară un pom, o casă şi un om. 6re un caracter sintetic în raport cu
testele de5a menţionate mai sus, av)nd o semnificaţie simolică.
Testul satului ! 7.,rthus# odi+icat ulterior de către P.Mabille. e aplică în general la copiii
normali sau la cei cu tulurări mentale. e indică suiectului să construiască un sat, pun)ndu-i-se
la dispoziţie figuri diferite, care pot compune satul. e apreciază proa în funcţie de mai multe
criterii.
Testul luii ! M.'oe8en+eld 4 este un test proiectiv individual care îi cere suiectului să aşeze
cum doreşte o serie de :< oiecte miniaturale (case, persona5e, animale etc.$. tructura lumii
astfel construite dă indicaţii interesante asupra personalităţii suiectului.