Facultatea de Inginerie

Specializarea Ingineria Produselor Alimentare

Coordonator:

Student:

Grupa:

1

Tema proiectului:

Sa se proiecteze o sectie de prelucrare a laptelui

in vederea obtinerii de lapte batut am balat in pahare

de plastic de 450 g cu o capacitate de 5000 de pahare pe

zi

1. Memoriu Justificativ

2

Intr-un proverb antic hindus se spune: „Bea lapte acru si vei avea o viata

indelungata”. Acest proverb ne arata ca inca din antichitate oamenii cunosteau influienta

binefacatoare a produselor lactate acide asupra organismului. In Grecia si Italia inca in

secolele al III-lea si al IV-lea din laptele de soia si de capra se preparau produse lactate

acide. In Rusia o raspandire mai mare au capatat produsele lactate acide la inceputul

secolului al XX-lea dupa descoperirea facuta de marele microbiolog rus Mecinikov I. N.,

care in urma unor cercetari profunde privind influienta utilizarii produselor lactate acide

in alimentatia oamenilor, a argumentat teoretic actiunea favorabila a acestora asupra

organismului.

Produsele lactate acide se fabrica din lapte de vaca, oaie, capra, bivolita etc.

integral sau degresat sau din amestecul acestora prin introducerea culturilor bacteriene

singulare sau combinate si o tratare tehnologica corespunzatoare fiecarui produs in parte.

Ca rezultat al dezvoltarii in lapte a microorganismelor introduse, are loc

fermentarea lactozei si acumularea acidului lactic, sub actiunea caruia cazeina

coaguleaza, formand coagulul caracteristic acestor produse.

Produsele lactate acide sunt considerate alimente dietetice si au proprietati

curative. Valoarea dietetica si alimentara a produselor lactate acide rezulta din faptul, ca

ele contin toate substantele nutritive din lapte, insa intr-o forma mai usor accesibila

pentru organism.

Produsele lactate acide sunt larg utilizate in alimentatia bolnavilor, cand este

necesara restabilirea sanatatii cu cheltuieli minime de energie pentru asimilarea hranei. Se

folosesc aceste produse si in alimentatia sugarilor in perioada de alaptare cu hrana

artificiala. In afara de aceasta, produsele lactate acide contin acid lactic, carestimuleaza

secretia sucului gastric, iar cantitatea neinsemnata de alcool etilic, ce se formeaza in

unele produse, in urma fermentarii lactozei, sporeste pofta de mancare; toate acestea

stimuleaza procesul de digestie si mareste asimilarea si a altor produse alimentare.

2. LAPTE BATUT

3

Produsele lactate acide se obtin prin fermentarea lactozei din lapte cu ajutorul

unor bacterii lactice, si/sau cu aportul unor specii de drojdii, cand se realizeaza o

fermentatie lactica si alcoolica.

Produsele rezultate in urma fermentarii lactice sunt: iaurtul, laptele batut si laptele

acidofil, iar prin fermentatie dubla, lactica si alcoolica – chefirul.

Produsele lactate acide,prin acidul lactic pe care il contin,impiedica dezvoltarea in

intestine a microflorei daunatoare,ajutand la prevenirea si chiar la vindecarea unor boli

gastrointestinale.De asemenea,sub actiunea bacteriilor lactice,substantele proteice din

lapte sufera transformari chimice,fiind descompuse in substante mai simple,devenind mai

usor de digerat de organism si deci mai usor asimilabile.De aceea,aceste produse se

caracterizeaza printr-o deosebita valoare nutritiva,continand toate elementele nutritive ale

laptelui sub o forma usor asimilabila.

Produsele lactate acide se caracterizeaza si prin calitatea de a se conserva timp

mai indelungat decat laptele,ceea ce prezinta un avantaj important si din punct de vedere

economic.

Dupa iaurt,laptele batut este sortimentul cel mai apreciat de catre

consumatori,fiind fabricat in cantitati insemnate.Aceasta datorita calitatilor pe care le are

exprimate printr-un gust placut,racoritor si o valoare nutritiva ridicata,usor asimilabil de

organism.Este indicat ca aliment dietetic precum si in alimentatia zilnica a unor categorii

mari de consumatori.

Laptele batut se obtine prin fermantarea laptelui de vaca tratat termic,insamantat

cu culturi selectionate de streptococi lactici acidifianti si aromatizanti (Streptococcus

lactis, Streptococcus cremoris,Streptococcus diacetillactis,Leuconostoc citrovorum).Se

fabrica mai multe tipuri de produs,dintre care cel mai solicitat in tara noastra este

“Sana”,sortiment cu un continut mai mare de grasime.

Dupa continutul de grasime, laptele batut se clasifica in patru tipuri:

- tip extra,cu 4% grasime;

- tip I, sana cu 3,4% grasime;

- tip II gras cu 2% grasime;

- tip III dietetic cu 0,1% grasime.

4

3.SCHEMA TEHNOLOGICA DE OBTINERE A LAPTELUI

BATUT

Culturi de bacterii lactice

1.5-3%

5

RECEPTIE

CURATIRE

NORMALIZARE

PASTEURIZARE 85-950C 20-30 min

RACIRE 30-350C

INSAMANTARE 30-350C

4.Descrierea proceselor tehnologice la fabricarea laptelui batut

6

DISTRIBUIRE IN AMBALAJE

TERMOSTATARE 30-330C 6-10 ORE

PRERACIRE 18-200C

RACIRE 2-80C

DEPOZITARE 2-80C min 6 ore

LIVRARE

4.1 RECEPTIA LAPTELUI

Receptia laptelui se face cantitativ si calitativ. Receptia cantitativa se realizeaza

in doua moduri: volumetric sau gravimetric.

Calitativ, laptele se receptioneaza pe baza aprecierilor senzoriale: miros, gust,

culoare, impurificare si vascozitate, cat si pe baza analizelor de laborator determinandu-

se: densitatea, gradul de impurificare, aciditatea, continutul de grasime si proteinele.

4.2 CURATIREA LAPTELUI

Cu toate masurile de igiena ce se iau,in lapte patrund pe diferite cai,destul de multe

impuritati formate din particule de praf,par de animale,murdarie de grajd,resturi de

nutreturi,nisip, care trebuie indepartate inaintea trecerii laptelui la prelucrare,operatiune

ce se face prin filtrare si prin curatire cu ajutorul curatitoarelor centrifugale.

Cea mai simpla metoda de filtrare consta in trecerea laptelui prin mai multe straturi

de tifon(4....6) operatiune ce poate fi facuta in mai multe locuri ale traseului tehnologic

inaintea pasteurizarii,cum ar fi:la umplerea cilindrului de masurare,la golirea laptelui in

bazinul de receptie,la golirea in vanele de prelucrare.

In sctiile de fabricatie cu un nivel tehnic de dotare mai ridicat,curatirea laptelui de

impuritatile continute se face cu ajutorul curatitorului centrifugal,acesta fiind procedeul

cel mai eficace de indepartare a tuturor impuritatilor aflate in stare de suspensie,fara sa

aiba nici o influenta nefavorabila asupra componentilor.

Curatirea laptelui se face in conditii bune si cu eficienta maxima daca laptele este

preincalzit la temperatura de 35-400C,dar exista curatitoare care functioneaza si cu lapte

rece.

7

4.3 NORMALIZARE LAPTELUI

Toate produsele lactate ce se fabrica trebuie sa aiba continutul de grasime stabilit

conform standardelor in vigoare sau a standardelor de firma aprobate.Deoarece in

majoritatea cazurilor laptele receptionat din zona de colectare are continutul de grasime

diferit de cel necesar,se impune aducerea acestuia la valoarea stabilita,astfel ca produsele

finite ce se vor obtine sa corespunda conditiilor de calitate prevazute.Aceasta operatiune

de reglare a continutului de grasime este numita normalizarea sau standardizarea laptelui.

In functie de continutul de grasime al materiei prime si de continutul de grasime pe

care trebuie sa il aiba laptele supus prelucrarii pentru obtinerea diferitelor produse

lactate,procesul de normalizare poate consta in efectuarea uneia din urmatoarele

operatiuni:

smantanirea laptelui in totalitate si utilizarea laptelui smantanit rezultat,ca

atare,pentru fabricarea unor produse dietetice,hipocalorice,cu continut foarte

redus de grasime;

reducerea continutului de grasime a laptelui integral destinat prelucrarii prin

adaugare de lapte smantanit.Aceasta este situatia cel mai fecvent aplicata la

fabricarea lactatelor.

majorarea continutului de grasime a laptelui destinat prelucrarii prin adaugarea de

smantana dulce pasteurizata sau lapte integral cu continut de grasime mai

mare,operatiune ce se impune in cazul fabricarii unor sortimente de branzeturi cu

un continut foarte mare de grasime.

4.4 PASTEURIZAREA LAPTELUI

8

Pentru fabricarea laptelui batut,laptele se pasteurizeaza la temperaturi

inalte,respectiv 85-870C,cu mentinerea timp de 25-30 min.,iar daca este posibil,se

recomanda ridicarea temperaturii la 90-950C si mantinerea timp de 3-5 minute.

Aplicarea acestiu regim de pasteurizare se face cu scopul de a distruge toate

formele de microorganisme posibil a fi prezente,respectiv a bacteriilor daunatoare

precum si a microflorei banale a laptelui,formata din bacterii lactice,drojdii si

mucegaiuri,creandu-se astfel conditii favorabile pentru dezvoltarea bacteriilor lactice

selectionate cu care se insamanteaza laptele.

Pasteurizarea laptelui se face in vane(cu pereti dubli sau canale spirale),in

instalatii cu placi sau printr-o combinatie a acestor utilaje.Pasteurizarea laptelui mai

poate fi facuta si prin recircularea laptelui printr-un schimbator de caldura racordat la

conducta de alimentare cu apa fierbinte si apa de la retea.

Astfel,daca sectia de fabricare este dotata cu instalatii de pasteurizare cu placi

care au serpentina de mentinere atunci laptele este incalzit la temperatura de 71-740C

timp de 15-20 sec.,dupa care trece prin sectoarele de recuperare,apoi,fara a mai fi

racit este trecut direct in vana de insamantare cu pereti dubli sau cu canale spirale,in

care ,in scopul imbunatatirii consistentei produsului,este recomandat sa fie incalzit

din nou pana la temperatura de 85-870C si mentinut timp de cca. 20 min. La aceasta

temperatura.

Dupa pasteurizare si mentinerea in vana,laptele este racit la o temperatura cat

mai apropiata temperaturii de insamantare,care este de 24-270C sau 30-330C(in

funtie de tehnologia de fabricatie aplicata).Operatiunea se realizeaza prin introducerea

de apa de la retea intre peretii dubli sau in canalele spirale ale vanei,sub agitare

continua a laptelui.

4.5 INSAMANTARE LAPTELUI

9

Pentru fermentarea laptelui si obtinerea laptelui batut,laptele se insamanteaza cu o

cultura liofilizata de bacterii lactice,cu „inoculare directa in lapte” ce are in componenta

bacterii lactice mezofile acidifiante si aromatizante:Lactococcus lactis ssp.

Lactis,Lactococcus lactis ssp. Cremoris,Lactococcus lactis ssp.diacetylactis.Unele culturi

folosite pot sa mai contina si Leuconostoc mesenteroide ssp.cremoris.

Pentru repartizarea uniforma in intreaga cantitate a culturii liofilizate sau a maielei

adaugate,laptele din vana este amestecat cu electroagitatorul prevazut.In

continuarea,efectuarea operatiunilor tehnologice depinde de modul in care se face

fermentarea laptelui,respectiv,in ambalaje sau in vane de insamantare.Aplicarea uneia

dintre aceste metode sau a ambelor metode in aceiasi zi de productie,depinde de

conditiile pe care le are sectia si de scopul urmarit.

Astfel,in situatia in care productia ce trebuie realizata este mai mare,iar capacitatea

vanelor de insamantare,a masinii de ambalat si a camerei de termostatare sunt mai

reduse,este indicata aplicarea in aceeasi zi de productie a ambelor metode.In acest caz

este recomandabil ca laptele batut tip I Sana si tip II sa fie obtinut prin procedeul

fermentarii in ambalaje,iar laptele batut de tip III,prin fermentare in vana.Daca sectia are

in dotare mai multe vane de insamantare,iar capacitatea masinilor de ambalare si a

camerelor de termostatare este suficient de mare,atunci intreaga productie de lapte batut

poate fi obtinuta prin procedeul fermentarii in ambalaje.

4.6AMBALAREA LAPTELUI INSAMANTAT SI ETICHETAREA

AMBALAJELOR

10

Ambalarea laptelui insamantat se face in pahare de plastic inchise prin

termosudare cu capace din folie de aluminiu.Dupa ambalare si inchidere,paharele sunt

asezate in navete de pvc,in vederea introducerii in camera de termostatare.Ambalarea

laptelui insamantat in pahare din material plastic,poate fi facuta cu masini ce

functioneaza in regim semiautomat sau automat.In sectiile de capacitate mica sunt

utilizate in acest scop mai multe tipuri de masini,avand,in general,sistemul constructiv si

modul de functionare asemanator.

4.7 FERMENTAREA LAPTELUI

Fermentarea laptelui in procesul de fabricare a laptelui batut este o operatiune

deosebit de importanta,prin care se urmareste crearea conditiilor corespunzatoare de

temperatura pentru dezvoltarea si activitatea bacteriilor lactice din cultura selectionata

adaugata,ce determina cresterea aciditatii si coagularea laptelui.

In acest scop,navetele ce contin ambalajele cu lapte insamantat sunt introduse

in camera de termostatare si asezate pe mai multe randuri si se aplica urmatorul regim de

fermentare:

fermentarea de scurta durata,timp cca. 6-10 ore,la temperatura mai

ridicata,cuprinsa intre 30-330C,regim termic indicat in special la fabricarea

laptelui batut tip II si tip III.

Procesul de fermentare a laptelui se considera incheiat atunci cand aciditatea a

ajuns la 85-90oT,iar coagulul obtinut este bine legat,nu se desprinde de peretele

ambalajelor cand sunt inclinate si nu elimina zer.

4.8 RACIREA PRODUSULUI

Pentru a se preveni cresterea aciditatii peste limita admisa si eliminarea de

zer,este necesar ca produsul sa fie cat mai repede racit.Operatiunea se realizeaza in doua

faze,respectiv preracirea la temperatura de 18-200C,prin ventilarea aerului din termostatat

11

(neincalzit),dupa care se face racirea profunda,la temperatura de 4-80C,in camera

frigorifica.

4.9.DEPOZITAREA PRODUSULUI

Laptele batut rezultat se depoziteaza in camere frigorifice,curate,dezinfectate,fara

mirosuri straine,la temperatura de 2-80C.In depozit navetele de pvc cu produs,sunt asezate

pe paleti din material plastic si stivuite pe mai multe randuri.

5. Caracteristici de calitate a laptelui batut

Laptele si materialele auxiliare folosite la fabricarea laptelui batut trebuie sa

corespunda documentelor tehnice, normativelor de produs si legislatiei sanitare si sanitar-

veterinare in vigoare.

5.1 Proprietati organoleptice:

- aspect si consistenta - coagul fin, compact sau cu o consistenta de

smantana proaspata;

- se admit particule vizibile de coagul;

- culoare – alba,de lapte;

- gust si miros – placut, caracteristic, acrisor, racoritor,fara

gust si miros strain.

5.2 Proprietati fizico-chimice:

Caracteristici Tip extra Tip I sana Tip II gras

Tip III

dietetic

12

Grasime 4 ± 0,1 3,6 ± 0,1 2 ± 0,1 max 0,2

aciditate Thorner,max 120 120 120 120

substante proteice %

min

3,2 3,2 3,2 3,2

temperature la livrare oC max 8 8 8

8

arsen,mg/kg,max 0,1 0,1 0,1 0,1

cupru,mg/kg,max 0,5 0,5 0,5 0,5

plumb,mg/kg,max 0,1 0,1 0,1 0,1

zinc,mg/kg,max 5 5 5 5

cadmiu,mg/kg,max 0,05 0,05 0,05 0,05

5.3 Proprietati microbiologice:

- germeni patogeni – absenti;

- bacterii coliforme max – 5/ml la ambalaje mici, 50/ml la

bidon.

urmatoarelor cerinte:

- materialul din care este confectionat tancul izoterm

trebuie sa fie inactiv fata de lapte;

6. BILANT DE MATERIALE

13

Transformam:5000 pahare . 450g = 2250000g/1000=2250 kg/zi

m2 m1=2250kg/zi

p1=0.05%

m2=m1+(p1 . m2) m2=lapte batut racit

m2-(p1. m2)=m1 m1=lapte batut depozitat

m2(1-p1)=m1

m2=m1/(1-p1)=2250/(1-0.05%)=2250/0.9995=2251.1256kg/zi

p1=0.055 . m2=0.0005 . 2251.1256=1.1256kg/zi

m3=m2+(p2 . m3) m3=lapte batut preracit

m3-p2 . m3=m2

m3(1-p2)=m2

m3=m2/(1-p2)=2251.1256/(1-0.05%)=2251.1256/0.9995=2252.2517kg/zi

p2=0.05% . m3=0.0005 . 2252.2517=1.1261 kg/zi

RACIRE

P2 =0,05%

m2 m3

14

DEPOZITARE

m4 m3

p3=0.05%

m4=m3+(p3 . m4) m4=lapte batut termostatat

m4-p3 . m4=m3

m4(1-p3)=m3

m4=m3/(1-p3)=2252.2517/(1-0.05%)=2252.2517/0.9995=2253.3783

p3=0.05% . m4=0.0005 . 2253.3783=1.126 kg/zi

m5 m4

p4=0.1%

m5=m4 + (p4 . m5) m5=lapte batut ambalat

m5-(p4 . m5)=m4

m5(1-p4)=m4

m5=m4/(1-p4)=2253.3783/(1-0.1%)=2253.3783/(1-0.001)=2253.3783/0.999=2255.6339

p4=0.1% . m5=0.001 . 2255.6339=2.2556

m6 m5

p5=0.04%

m6=m5 + (p5. m6) m6=lapte insamantat

m6 – (p5 . m6)=m5

15

PRERACIRE

TERMOSTATARE

AMBALARE

m6(1-p5)=m5

m6=m5/((1-p5)=2255.6339/(1-0.0004)=2255.6339/0.9996=2256.5365kg/zi

p5=0.04% . m6=0.0004 . 2256.5365=0.902 kg/zi

cultura 2%

m7 m6

p6=0.1%

m7+ c . m7=m6 + p6 . (m7 + c . m7) m7=lapte racit

m7 + (c . m7)-p6 . (m7+c . m7)=m6

m7+c . m7(1-p6)=m6

m7+c . m7=m6/(1-p6)=> m7(1+c%)=m6/(1-p6)

m7=m6/(1-p6)(1+c%)=2256.5365/(0.999 . 1.02)=2256.5365/1.0189=2214.679

p6=0.1% . 2214.679=2.2146 kg/zi

c%=2% . 2214.679=44.29 kg/zi

m8 m7

p7=0.05%

m8=m7+(p7 . m8) m8=lapte pasteurizat

m8 – (p7 . m8)=m7

m8(1-p7)=m7

16

ÎNSAMANTARE

RACIRE

m8=m7/(1-p7)=2214.679/(1-0.0005)=2214.679/0.9995=2215.7868

p7=0.05% . m8=0.0005 . 2215.7868=1.10789 kg/zi

m9 m8

p8=0.7%

m9=m8+(p8 . m9) m9=lapte normalizat

m9-(p8 . m9)=m8

m9(1- p8)=m8

m9=m8/(1-p8)=2215.7868/(1-0.7%)=2215.7868/0.993=2231.4066 kg/zi

p8=0.7% . m9=0.007 . 2231.4066=15.6198

m10

Ls m9

P9=0.05%

m10=m9+(p9 . m10) m10=lapte curatat

m10-(p9 . m10)=m9

m10(1-p9)=m9

m10=m9/(1-p9)=2231.4066/1-0.05%=2231.406/1-0.0005=2231.406/0.9995=2232.5kg/zi

CLi=CLn(GLn-GLs)/GLi-GLS=2232.5(2-0.1)/3-0.1=2232.5 . 1.9/2.9=4241.7/2.9=1462.6

17

PASTEURIZARE

NORMALIZARE

Ln=Li+Ls=> Ls=Ln – Li=2232.52-1462.68=769.8428 kg/zi

m11 Li=m10

p10=0.1%

m11=m10+(p10 . m11) m11=lapte receptionat

m11-(p10 . m11)=m10

m11(1-p10)=m10

m11=m10/(1-p10)=1462.68/(1-0.1%)=1462.68/(1-0.001)=1462.68/0.999=1464.14kg/zi

m12 m11

p11=0.1%

m12=m11+(p11 . m12)

m12-(p11 . m12)=m11

m12(1-p11)=m11

m12=m11/(1-p11)=1464.1441/(1-0.1%)=1464.1441/0.999=1465.6

Transformam m12=1465.6 kg/zi in litri

M12=1465.6/1.029=1424.30 l lapte

9.NORME DE PROTECŢIA MUNCII

18

CURATIRE

RECEPTIE

Pentru prevenirea accidentelor şi evitarea posibilităţilor de îmbolnăvire în

intreprinderile de produse lactate trebuie luate anumite măsuri de protecţie a muncii şi

tehnica securităţii. Totodată trebuie respectate normele de igienă personală a muncitorilor

şi de igienă în secţiile de fabricaţie, întrucât laptele şi produsele lactate sunt foarte uşor de

infectat, răspândind boli.

Personalul nou angajat trebuie sa aibă avizul organelor sanitare pe baza unui

control riguros al stării sănătăţii din care fac parte obligatoriu analizele TBC şi de sânge.

Înainte de începerea lucrului muncitorii trebuie, acolo unde au posibilitatea să facă un duş

cu apă caldă şi săpun, dacă nu există posibilităţi, ei trebuie obligatoriu să se spele pe

mâini, să se îmbrace cu echipamente de protecţie sau de lucru, date de către înterprindere.

Femeile trebuie să poarte capul acoperit cu turbane de tifon sau cu basmale din pânză, iar

bărbaţii să poarte bonete speciale. Personalul trebuie să păstreze curăţenia în secţiile de

producţie, să nu facă gunoi, să nu fumeze, să nu mănânce, să nu introducă obiecte străine

în procesul de producţie.

Terenul interprinderii trebuie să fie îngrădit, nivelat, pietruit sau asfaltat, iar în

partea sa neutilizată să se creeze zonă verde. Pentru depozitarea gunoaielor se vor utiliza

locuri speciale, cât mai departe de secţiile principale de producţie. În timpul procesului de

producţie, dacă vor exista pe pardoseli lapte, sau produse lactate, acestea se vor îndeparta

imediat cu ajutorul furtunului, apa de spalare fiind îndepărtată la canal.

După terminarea lucrului, podelele, uşile, pervazurile se spală cu apă fierbinte şi

se clătesc cu apă rece, clorurată şi caldă.

Pereţii şi tavanul trebuie văruiţi de câteva ori pe an, împiedicând apariţia

mucegaiului. La dezinfectarea spaţiilor de depozitare, a laboratoarelor bacteriologice, a

secţiilor pentru producerea maialelor se utilizează lămpi speciale cu radiaţii ultraviolete,

care funcţionează după terminarea fabricaţiei.

CONCLUZII

19

Laptele si produsele sale derivate au constituit intotdeauna un izvor de sanatate.

Dupa cum se stie, laptele a fost predestinat de natura ca prima hrana a omului care

contine intr-o proportie corespunzatoare toate substantele necesare dezvoltarii

organismului.

Datorita valorii sale nutritive ridicata si gradului inalt de asimilare laptele este

recomandat pentru hrana batranilor si convalescentilor.

Tehnologia de procesare a laptelui si a unor produse lactate este dictata de unele

considerente legate de fiziologia productiei de lapte cu implicarea lor in productia

sezoniera in care un rol important il detine maximum de productie in curba de lactatie in

corelatie cu pasunatul animalelor sau cu productia excesiva de masa verde si de aceea

este necesar ca supraproductia sezoniera de lapte sa fie transformata in produse lactate cu

durata mai lunga de conservare.

Cu alte cuvinte trebuie sa remarcam faptul ca procesarea laptelui si a produselor

lactate devin o necesitate obiectiva legata de productia de lapte in corelatie cu necesitatea

transformarii productiei in produse lactate dictata de consumul populatiei in cadrul unei

economii de piata precum si intreprinzatorii care contribuie la valorificarea laptelui si a

produselor lactate.

BIBLIOGRAFIE:

G. Chintescu, Ş. Grigore – Îndrumător pentru tehnologia produselor

lactate, Editura tehnică, 1982

Banu C. Coordonator –Manualul inginerului de industrie

alimentară. Editura Tehnică, Bucureşti,1999 Vol. II

Constantin Banu – Calitatea şi controlul calităţii produselor

alimentare. Editura Agir, Bucureşti, 2002

http://www.regielive.ro/

20

21