59777264 ingrijirea pacientilor cu fracturi ale antebratului 1
TRANSCRIPT
INGRIJIREA PACIENTILORCU FRACTURI ALE ANTEBRATULUI
CUPRINS
1.Motivatia lucrarii ………………………………………………...........3
2.Partea generala …………………………………………………...........4
2.1.Notiuni generale despre fracturi ……………………………......…...4
2.2.Clasificarea fracturilor ..................................................................…. 5
2.3. Fractura de antebrat (definitie,morfologie,simptomatologie) …...….8
2.4.Complicatiile fracturilor ...............................................................….11
2.5.Tratamentul fracturilor ................................................................…..14
3.Partea speciala ………………………………………………….…..…17
3.1.Nursingul in fractura ………………………………………….…….17
3.2.Cazul I …………………………………………………………........18
3.3.Cazul II …………………………………………………...……........32
3.4.Cazul III ………………………………………………………..........46
3.5.Concluzii …………………………………………………...………..60
4.Bibliografie ……………………………………………………..……...61
MOTIVATIA LUCRARII
Mi-am ales aceasta tema, deoarece fracturile se intalnesc frecvent la toate
varstele, dar mai ales la varste active, dar in ultimul timp numarul accidentelor
de circulatie sunt in crestere.
Ca procentaj fracturile reprezinta 10 - 20% din totalul traumatismelor si
sunt de 10 ori mai frecvente decat luxatiile.
Osteoporoza varsta inaintata reprezinta un factor de risc al fracturii.
Rolul asistentei medicale in nursingul acestei afectiuni este extrem de
important, incepand cu dirijarea bolnavilor care au suferit o fractura spre
serviciul de specialitate cat si ingrijirile si nevoile de care trebuie sa beneficieze.
Nu este de neglijat nici componenta psihica a bolnavului in fracturi care
de multe ori este imobilizat la pat, devenind mai irascibil si unde rolul asistentei
medicale este de a-l incuraja si de a-l introduce in viata sociala cat mai rapid.
Educatia sanitara prin mediatizare, prin toate mijloacele pe care asistentul
medical trebuie sa le faca vizavi de fracturile patologice la personae in varsta
este tot de avengura asistentului medical.
2
PARTEA GENERALA
NOTIUNI GENERALE DESPRE FRACTURA
Faptul ca sistemul osos se gaseste in stransa interdependenta cu celalalte
sisteme ale organismului face ca aceasta sa aiba numeroase functii nu numai un
rol biomecanic si este firesc ca fractura sa fie considerata o adevarata boala.
Definitie:
Fractura este definita ca o solutie de continuitate la nivelul osului, produsa
in urma unui traumatism de intensitate variabila ce actioneaza ca osteoporoza,
tumoarea osoasa, osteita, etc.
Academicianul Alexandru Radulescu vorbea de fracturi ale oaselor
sanatoase si fracturi ale oaselor bolnave, denumite gresit fracturi patologice.
Etiopatogenie :
Frecventa :
Se apreciaza ca fracturile reprezinta intre 10-20% din totalul
traumatismelor, de 10 ori mai frecvente decat luxatiile, frecventa ce creste in
cazuri de catastrofe,razboaie, accidente de circulatie .
3
Se intalnesc frecvent la toate varsetele dar mai ales la varsta activa, intre
20-40 ani; la copii fiind mai rare in raport cu numarul traumatismelor acestea
avand oasele mai elastice si o greutate a corpului mai mica, predominand
declararile epifizare. In schimb batranii din cauza fragilitatii osoase fac fracturi
si dupa un traumatism mai putin violent.
Clasificarea fracturilor dupa modul de producere :
Directe : -Care se produc la nivelul impactului prin zdrobire, compresiune
sau soc violent sunt fracturile din marile accidente asociate cu leziuni variabile
ca gravitati ale partilor moi.
Indirecte : - Sunt fracturile produse in alt loc decat acolo unde a actionat
agentul traumatic, sunt cele mai numeroase si pot fi impartite in 4 tipuri
anatomopatologice dupa cum actioneaza traumatismului:
Prin flexiune – cand forta se exercita la un capat ale extremitatii
osoase, osul se rupe fiind depasita elasticitatea normala acestuia la
maximum de curbura
Prin tractiune – printr-o contractura musculara violenta ce smulge
fragmentele osoase de la locul de insertie tendinoase sau fracturi
parcelare epifizare
Prin compresiune in lungimea axului ducand la fracturi epifizare
(astragal, calcaneu, pilon)
Prin torsiune – cand se produce totdeauna o fractura spiroida sau
helicoida
4
Din punct de vedere anatomopatologic, se deosebesc doua tipuri de fracturi :
A. Fracturi incomplete : mai frecvent la copii
Ingrosarea fusiforma sau “inelara” a axului
Ruperea incompleta “in lemn verde”
Infundarea (mai frecvent la oasele cranului)
Fisuri, mai ales la adulti
B. Fracturi complete :
Cu sediul variabil putand avea traiectul de fractura in transversal,
oblic, spiroid sau longitudinal
Fragmentele in general sunt in numar de doua, dar uneori sunt
fragmente intermediare
Unul sau mai multe cand fractura este cominutiva, fragmetele putand fi
deplasate prin :
Translatie – cand un fragment este deplasat inainte, inapoi, intern
sau extern fata de celalalt
Ascensiune – a unui fragment in lungul ceiluilalt producand
incalecarea lor
Rotatie – cand un fragment se roteste in jurul axului sau producand
decalajul fragmentelor
Unghiularea unui fragment fata de celalat
5
Ca urmare a actiunii agentului traumatic, fractura este insotita de leziuni a
tuturor partilor moi din jurul focarului de fractura
Pielea este contuzionata, sectionata de agentul traumatic sau intepat
de un varf osos sau alteori poate fi intins ca un calus prin deplasarea
fracturii, necrozandu-se secundar
Muschii sunt contuzionati sau desirati de fragmetele de fractura
Periosul poate fi rupt, decolat si uneori interpus intre fragmetele
osoase ducand la intarziere de consolidare
Vasele pot fi contuzionate, intepate sau sfasiate de catre
fragmentele osoase
Nervii pot fii contuzionati intepati sau rupti
Articulatiile vecine pot fi lezate prin traiectele de fractura ce se
prelungesc pana in articulatie sau pot fi intepate cu un fragment
osos
Viscerele pot fi lezate in cazul politraumatismelor, evolutia fiind
grav complicata
6
FRACTURA DE ANTEBRAT
SIMPTOMATOLOGIE
Semne locale de fractura:
A. Semne de probabilitate
Durere foarte vie intr-un punct fix osos exagerata de mobilizarea
fragmentelor
Echimoza precoce , cand masa musculara e mare . Echimoza apare
tardiv si uneori la distanta sangele fuzand in lungul tecilor
musculare
Deformarea regiunii , semn clinic de valoare datorita deplasarii
fragmentelor, cand deformarea este distantata de o articulatie (cand
este aproape de articulatie se poate confunda cu un hemtom mare
sau articulatie luxata)
Scurtarea regiunii cu acelasi semn ca la deformare
Impotenta functionala, semn frecvent intalnit insa si in contuzii sau
luxatii
B. Semne de certitudine :
Mobilitatea normala , prezenta in fracturile complete si absenta in
cele incomplete
Crepitatia osoasa perceputa o data cu mobilitatea
7
Intreruperea continuitatii osoase, apreciata prin palpare , este un
semn pretios (ex : fractura de rotula sau olecram)
Netransmiterea miscarii de-alungul osului este semn de fractura
completa
Examenul radiografic mijlocul ce completeaza examenul clinic ce
arata numarul fragmentelor osoase , marimea lor , deplasarile.
Obligatoriu se face examen radiografic inaintea oricarei manevre de
reducere cel putin de fata si profil cuprinzand oasele lungi,
articulatii superioare si inferioare.
EVOLUTIA UNUI FOCAR DE FRACTURA
Tratata corect, indiferent orthopedic sau chirurgical, fractura duce
intotdeauna la sudura extremitatilor osoase fracturate printr-o cicatrice numita
calus ce trece prin mai multe faze.
Faza hemoragica - cand intre fragmentele osoase si tesuturile
vecine revarsatul sangvin sufera un process de coagulare ce se
inconjoara de o reactie inflamatorie aseptica ca: edem,
vasodilatatie, transudat seros. Tesutul conjunctiv din perios,
maduva, tesuturile vecine sufera un proces de intinerire devenind
tesut conjunctiv de tip mezenchimal care invadeaza destul de rapid
si progresiv hematomul.
Faza calusului fibros : cand celulele conjunctive nediferentiate ce
au invatat hematomul se multiplica si se transforma in celulele
formatoare de os (osteoblasti) si de cartilaj (condroblasti) sub
influenta factorilor vitaminici, hormonali , mecanici. Tesutul de
8
neoformatie uneste fragmentele osoase ca un calus fibros in care se
produce o dezvoltare importanta a retelei vasculare a calusului care
asigura nutritia celulelor si are loc o transformare spre osteoblasti a
celulelor tesutului conjunctiv tanar sau spre condroblasti a celulelor
tesutului conjunctiv tanar sau spre condroblasti cand vascularea nu
face fata multiplicarii celulare. In acelasi timp in calusul fibros se
produc si modificari a substantei fundamentale ce devine mai
densa, preosteoida.
Faza calusului osos primitiv : (cam a-3a saptamana de evolutie)
cand calusul fibros incepe sa mineralizeze si zonele cartilaginoase
sufera un proces de osificare encondrala, astfel se ajunge la un calus
osos primitiv cu traberculele dezordonate. Treptata printr-un proces
de resortie si o pozitie osoasa, calusul osos primitiv sufera un
proces de remodelare care duce la formarea tesutului osos lamelar .
Acest process de remodelare dirijat de fortele mecanice de la acest nivel ,
determina in final reducerea continuitatii si formei osului fracturat.
9
COMPLICATIILE FRACTURILOR
Generale imediate :
Congestia pulmonara la batrani ce conduc la bronhopneumonii
grave
Tulburari urinare la batrani cu adenoma de prostata fara fenomene
urinare pana atunci
Infectia urinara ce urmeaza retentia de urina
Diabetul, lent anterior, agravat de fractura, putand duce la
acidocetoza.
Emboligrasoase pulmonare sau celebrale
Locale imediate :
Fractura deschisa, prin comunicarea focarului de fractura cu mediu
extern, fie printr-o plaga produsa dinafara de agentul traumatic cand
plaga este mare adesea anfractoasa cu corpi straini inclusi si practic
infectata, fiecand inteparea tegumentului se face dinauntru inafara
de catre un fragment osos , prin mobilizarea prudenta, prin tentative
de reluare a mersului cand plaga este punctiforma si practic
neinfectata.
Complicatia cea mai grava a unei fracturi deschise este infectia , care
perturbeaza grav procesul de consolidare ajungandu-se la osteita si
psedartroza.
10
Leziunile nervoase ce merg de la simpla contuzie a nervului
(neuropraxie) la inteparea nervului cu intreruperea cilindtacsilor
(axonotmesis) si pana la sectionare completa a nervului (neurotmesis).
Leziunea nervoasa asociata unei fracturi impune interventia
chirurgicala.
Leziuni vasculare ce provoasa hemoragii mari sau duce la
constituirea unui hematom pulsatil sau a anevrismului.
Tulburari ischemice cutanate, produse de obicei din cauza
aparatului gipsat sau in fracturile asociate cu luxatia oaselor si mult timp
neglijate .
Trombozele venoase
Intreruperea de parti moi (muschi , aponevroze, perios , tendoane )
ce pot duce la pseutatroze.
Locale tardive :
Calusul vicios cand fragmentele se deplaseaza in decalaj sau
unghiuleaza , ce duc treptat la artroza articulatiilor subiacente .
Intarzierea in consolidarea fracturilor ce tine de reducerea
imperfecta a fragmentelor sau de contentia insuficienta a lor.
Pseudartoza este o stare definita de lipsa de consolidare ce urmeaza
intarzierii si apare sub trei aspecte anatomopatologice:
Forma rara fibrosinovala ce realizeaza o articulatie rudimentara
Forma fibroasa cea mai frecventa
Forma flotanta cu spatial interfregmentar lung
11
In focarul de pseudartoza se gaseste intotdeauna o mobilitate in
focar dupa o perioada indelungata de mobilizare , nedureroasa. In
cazurile de pseudartoza fibroasa stransa fara miscari numai examenul
radiografic stabileste diagnosticul, impotenta functionala este in functie de
forma pseudartrozei.
Osteoporoza posttraumatica : Sindromul Sudeck Leriche este ca o
consecinta a tulburarilor vasomotorii : durere permanenta a articulatiilor la
tentative de mobilizare, atrofie musculara , tulburari vasomotorii, traduse
prin cianoza, raciala , hiperhidroza , edem dur sau radografic o
demineralizare a oaselor mainii sau picioarelor si extremitatii oaselor
lungi din vecinatate.
Ostioamele periarticulare posttraumatice: Formatiuni osoase ce apar
la 2 – 3 saptamani de la traumatism in jurul articulatiilor sau a muschilor
pericapsulari prin osificarea hematoamelor.
Litiaza renala : ce apar la polifracturatii indelung imobilizate si
care au avut o medicatie calcica abuziva.
12
TRATAMENTUL FRACTURILOR
Are drept obiectiv principal obtinerea restabilirii functiei si pe cat
posibil chiar a formei membrului.
Refacerea pe cat se poate anatomica a osului fracturat se obtine
corijand deplasarile, deci facand reducerea fracturii si imobilizand-o pana
la formarea unui calus solid. Tipul de imobilizare se reduce la minim atat
cat este necesar consolidarii fracturii pentru mentinerea in stare
functionala a articulatiilor, a muschilor si a circulatiei membrului si prin
instituire cat mai precoce a unui tratament de recuperare functionala, prin
contractii musculare si mobilizare articulara ce duc la recuperarea precoce
a bolnavului.
A. Tratament ortopedic (nesangerand):
Cuprinde in primul rand reducerea din focar ce se face cu atat mai usor cu
cat manevra este mai precoce. Reducerea se face se face usor daca contractura
musculara este anhilata(rahidiana) sau prin tractiune continua (de minim 3
saptamani) in fractura de gamba cominutive. Dupa reducerea fragmentelor
urmeaza imobilizarea in aparate gipsate corect aplicate fara a fi capitonate prea
gros pentru a lua contact cat mai direct cu osul. Aparatul gipsat pentru a fi
eficient trebuie sa imobilizeze cel putin o articulatie de deasupra si duna de sub
focarul de fractura, evitandu-se astfel miscarea de rotatie in ax. Membrul trebuie
sa fie imobilizat intodeauna in pozitie functionala pentru a preveni redorile,
atrofiile musculare si osoase.
13
B. Tratamentul chirurgical.
Se recurge la tratamentul chirurgical intodeuna cand prin mijloacele
ortopedice nu se poate obtine reducerea si imobilizarea corecta a unei fracturi si
pastrarea acestora pana la consolidare. Tratamentul chirurgical consta in
deschiderea focarului de fractura, avivarea fragmentelor osoase, reducerea sub
controlul vederii si a deplasarii urmate intodeuna de fixare cu ajutorul
implantelor metalice (placi, cuie, placa si suruburi, tija, fixator extern).
Tratamentul chirurgical impune insa conditii riguroase de asepsie, utilajul
necesar pentru a se preintampina infectia osoasa cu dezastrele ei. Toate
materialele metalice de osteosinteza sunt confectionate din materiale
inoxidabile, speciale care sa fie inerte si sa nu produca nici o reactie din partea
organismului. Osteosinteza metalica trebuie sa realizeze un montaj robust (fara
miscari in focar) si durabil pana la consolidare.
C. Tratamentul de recuperare :
Este tot atata de importanta ca si reducerea si imobilizarea fracturii.
Cultura fizico-medicala cu scopul de recuperare a functiei prin actiunea asupra
muschilor si articulatiilor va fi cu atata mai eficenta cu cat va fi instituit mai
precoce si fara intreruperi. In majoritatea cazurilor exercitiile de contractii
musculare pot fi incepute la cateva zile de la reducerea fracturii, nefiind violente
pentru a nu jena procesul de consolidare. Deasemenea bolnavul va efectua
miscari de contractura musculara a membrelor libere, nefracturate mobilizandu-
si articulatiile care nu au fost cuprise in aparat gipsat .
14
Dupa scoaterea aparatului gipsat, exercitiile musculare si articulare vor fi
intensificate facute fara intreruperi pe toata perioada zilei. La chineziterapie se
asociaza tot cu scopul recuperarii functionale : masajul, fizioterapia si
balneoterapia. Acelasi tratament de recuperare va fi facut si in cazul
tratamentului chirurgical.
15
PARTEA SPECIALA
SUPRAVEGHEREA SI INGRIJIREA A TREI CAZURICU FRACTURA DE ANTEBRAT
In urmatoarele pagini am luat 3 cazuri cu diagnostic de fractura de
antebrat internati pe sectia de ortopedie.
Am realizat planul de ingrijire Nursing pentru fiecare pacient
Am analizat principalele nevoi afectate ale fiecaruia si am
prezentata ingrijirea Nursing pentru fiecare nevoie fundamentala
16
DEMERSUL INGRIJIRILOR PENTRU PACIENTUL
N. S.
I . Date relative stabile :
Informatii generale :
Nume si prenume : N. S.
Varsta : 36 ani
Sex : masculin
Data nasterii : 05.09.1970
Caractere individuale :
Nationalitate : maghiara
Limba vorbita : maghiara
Religia : reformat
Ocupatie: barman
Adresa : Beclean str.Gherorghe Doja nr.14
Gusturi personale si obiceiuri:
Alimentatia : normala
Ritmul de viata: normal
Elemente biografice legate de sanatate
Boli anterioare: varicela
Interventii chirurgicale: nu a suferit
Accidente anterioare: plagi taiate
17
Elemente fizice si reactionale
Grup sangvin: A II
Alergie: nu este alergic la medicamente
Reteaua de sustinere a pacientului:
Familia
Prietenii
II . Date variabile legate de stare fizica :
Temperatura : 37 C
Tensiunea arteriala :120/80 mm Hg
Respiratia :17 respiratii/min , frecventa normala
Mictiuni : spontane
Tranzitul : prezent
Pulsul : 80puls./min
Miscari : active si coordonate
Intensitatea durerii : vie la nivelul antebratului stang
Greutatea : 74 kg
Inaltimea : 1,72 cm
Date legate de stare psihica:
Pacientul N. S. este o fire linistita si comunicativa, dar se adapteaza mai
greu la mediu spitalicesc.
18
Retoric :
Din discutiile purtate cu pacientul reiese ca nu a avut alte boli grave si nu
a suferit alte interventii chirurgicale.
Motivele internarii actuale :
In data de 05.05.2006 pacientul aflandu-se in oras si din cauza neatentiei
cade pe strada. In urma acestui incident, pacientul se deplaseaza la serviciul de
urgenta a Spitalului Judetean Bistrita Nasaud. Pacientul acuza durere vie la
nivelul antebratului stang, neliniste. La serviciu de urgenta este consultat, se
face radiografie care confirma diagnosticul de : fractura de radius a antebratului
stang cu deplasare, se face o imobilizare provizorie cu atela gipsata si este
internat la sectia de ortopedie a Spitalului Judetean Bistrita Nasaud .
Anamneza asistentei medicale :
Dupa accident pacientul simte o durere vie la nivelul membrului superior
stang , durere care iradiaza spre umar si degetele de la mana . Din cauza durerii
pacientul prezinta neliniste si este speriat.
19
ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
NEVOIA DIAGNOSTIC INFIRMIER
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
SURSE DE DIFICULTATE
1.Nevoia de a evita pericolele
- Durere
- Anxietate
- Plans - Facies crispat- Neliniste - Spaima - Agitatie
- Fractura
-Evenimente amenintatoare (interventie chirurgicala)-Mediu spitalicesc
2. Nevoia de a se alimenta si hidrata
- Dificultatea in a se alimenta si hidrata
- Incapacitatea de a utiliza instrumentele, lipsa poftei de mancare
- Durere- Atela- Anxietate
3. Nevoia de a se imbraca si dezbraca
- stangacie in a se imbraca si dezbraca
- Dificultate de a se imbraca si dezbraca
- Durere- Fractura
4. Nevoia de a dormi si a se odihni
- Insomnii - Somn agitat- Trezire frecventa
- Durere- Stare depresiva
5. Nevoia de a fi curat si de a-si proteja tegumentele
- Dificultate in a-si acorda ingrijiri igienice
- Neputinta de a-si acorda ingrijirile igiena corporala
- Slabiciune- Durere- Fractura
6. Nevoia de a se recrea
- Dificultate in a desasura activitati recreative
- Izolare de personae semnificative
- Absenta persoanelor semnificative
7.Nevoia de a respire si a avea o buna postura
-pacientul are respiratia si functiile vitale in limitele normale
- nu are dificultati
8.Nevoia de a elimina
-mictiuni spontane
- - nu are dificultati
20
9. Nevoia de a se misca sia avea o buna postura
-imobilitate partial
- Discomfort la miscare
- fractura
10.Nevoia de a mentine temperature corpului in limitele normale
- - nu are dificultati
11.Nevoia de a fi ocupat si se realiza
- - nu are dificultati
12.Nevoia de a comunica
- - nu are dificultati
13. Nevoia de a actiona propriilor credinte si valori
- - nu are dificultati
14. Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatate
- - nu are dificultati
21
Diagnostic de ingrijire :
Disconfort din cauza durerii la nivelul membrului superior stang.
Stare de neliniste
Imobilitate partiala.
Diagnosticul medical :
Fracturi de radius a antebratului stang cu deplasare.
Stabilirea prioritatilor:
1. Combaterea durerii
2. Sa prezinte o stare de bine
3. Sa aiba alimentatie corespunzatoare
4. Sa prezinte un somn calitativ si cantitativ
5. Sa-si asigure ingrijirile de igiena necesare
6. Pregatire pentru interventie chirurgicala
22
PLAN DE INGRIJIRE PREOPERATOR 05-07.05.2006
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME
INTERVENTII DELEGATE
EVALUARE
1.Durere la nivelul membrului stang
-calmarea durerii in urmatoarele ore
- stau de vorba cu paciantul si il incurajez-administrez calmante, sa evite miscarea membrului afectat
- Algocalmin F II i.m
-dupa administrare de calmante durerea scade in intensitate
2. Stare de neliniste (anxietate)
- sa fie echilibrat psihic
- discut cu pacientul explicandu-i necisitatea interventiei- ii prezint pacientului echipa de interventie conferandu-i in acelasi timp incredere in acestia -incerc sa-i castig increderea si-i spun sa ma solicite la nevoie
-distonocalm1 tableta / zi
-pacientul este receptiv la indicatiile date si este mai linistit
3. Insomnie – sa beneficieze de un somn odihnitor
- asigur un climat de liniste in salon,invatz pacientul tehnici de relaxare
-diazepam 1 tableta/zi
-in urmatoarele nopti pacientul se odihneste mai bine
23
4.Imposibilitatea de a-si acorda ingrijiri de igiena
- sa prezinte tegumente curate si integre
- efecutez toaleta partiala zilnic la pat - schimb lenjeria de pat si de corp de cate ori este nevoie
-pacientul prezinta tegumente curate si integre
5. Dificultatea in a se alimenta si hidrata
- sa beneficieze de o alimentatie corespunzatoare
Ajut pacientul sa se alimenteze si ii servesc alimentele la o temperatura moderata,la ore regulate si prezentate cat mai atragator
Pacientul are o alimentatie si o hidratare echilibrata
24
INTERVENTII SPECIFICE PREOPERATOR 07-08.05.2006
Pregatirea psihica :
Ii explic pacientului necesitatea interventiei , incerc sa-l linistesc, sa-l
incurajez, ii prezint echipa care va efectua interventia conferandu-i increderea in
acestia si-l asigur ca atunci cand va fi adus de la sala de operatie eu voi fi langa
el si-l voi incuraja si sprijini.
Pregatirea fizica:
Supraveghez functiile vitale
Recoltarea de sange pentru examen de laborator:
o Hemolucograma
o VSH
o Creatinina
o Glicemie
o TS
o TC
o Grupa sangvina si RH
Analiza de urina : examen sumar de urina
Se efectueaza EKG
Consult preanestezic
Pregatirea alimentara :
25
Cu o zi inaintea interventiei chirurgicale pacientul va avea o
alimentatie hidrica, iar in dimineata inerventiei nu va consuma nimic.
Pregatirea medicamentoasa :
In preziua interventiei , seara i se administreaza un calmant la
indicatia medicului.
Pregatirea in dimineata interventiei:
Se face toaleta generala
Se pregateste campul operator
Ingrijiri post operatorii imediate :
Pregatirea salonului :
Salonul se aeriseste
Se schimba lenjeria de pat
La ora 12:00 pacientul este adus in salon
Se aseaza in decubit dorsal fara perna
Se urmaresc functiile vitale
Ii umezesc buzuele pentru a inlatura senzatia de sete
Supraveghez in continuare starea pacientului
Stabilirea prioritatilor post operator:
1. Calmarea durerii
2. Sa linistesc pacientul
3. Sa-i acord ingrijirile igieno-sanitare
4. Sa aiba o alimentatie corespunzatoare
26
5. Sa aiba o pozitie corespunzatoare
6. Plaga sa evolueze favorabil
PLAN DE INGRIJIRE POST-OPERATOR 08-09.05.06
PROBLEME OBIECTIVE INTERVETIIAUTONOME
INTERVENTII DELEGATE
EVALUARE
1.Durere la nivelul plagii post-operator
-ameliorarea durerii in urmatoarele 3 ore
-asez pacientul comod in pat,administrez calmante
-algocalmin1fiola i.m.
-durerea scade in intensitate dupa aproximativ 30 min dupa administrarea calmantului
2.Stare de neliniste (anxietate)
-linistirea pacientului
-discut cu pacientul si incerc sa-l linistesc si sa-i explic ca daca dupa interventie durerile sunt firesti, rabda si ca trebuie sa aiba rabdare si incredere in echipa de interventie
- pacientul intelege si pare linistit
3. Imobilizarea impusa de rahianestezie
- rahianestezie
-asez pacientul in decubit dorsal si-i explic ca nu este voie sa se miste si ca trebuie sa stea fara perna 24 h
-pacientul respecta indicatiile date
4.imposibili-tatea de a-si
- sa prezinte tegumente
-efectuez toaleta partiala la pat,
-pacientul prezinta
27
acorda ingrijiri de igiena
curate si integre
schimb lenjeria de pat si de corp la nevoie
tegumente curate si integre
5.Insomnia -sa prezinte un somn calitativ si cantitativ
-asigur un climat de liniste in salon, explic importanta unor ore suficiente de somn
-diazepam 1 taleta seara
-pacientul se odihneste mai bine in urmatoarele nopti
6.Inapetenta -sa beneficieze de o alimentatie corespunza-toare din punct de vedere calitativ si cantitativ
-servesc pacientul cu alimente prezentate cat mai estetic si la temperatura moderata, de cate ori are nevoie
-pacientul consuma intreaga cantitate de alimente
28
PLAN DE INGRIJIRE POST-OPERATOR 10-15.05.06
PROBLEME OBIECTIVE INTERVETIIAUTONOME
INTERVENTII DELEGATE
EVALUARE
1.Dificultatea in as-i acorda ingrijiri igienice
- sa prezinte tegumente curate si integre
-efectuez zilnic toaleta la pat, schimb lenjeria de pat si de corp la nevoie
- pacientul prezinta tegumente curate si integre
2.Dificultatea in a se alimenta
- sa fie alimentat corespunzator
-ajut pacientul zilnic sa se alimenteze , oferundu-ialimente la o temperature moderata , la ore fixe si prezentate cat mai atragator
-pacientul are o alimentatie echilibrata
3.Plaga post operatorie
-sa evolueze favorabil
- efectuez zilnic pansarea plagii, aplicatii reci, administrez aplicatia prescrisa de medic- in data de 16.05.06 la indicatia medicului scot firele.
-penicilina 1.000.000 UI- pansament cu alcool, punga cu gheata
-plaga are o evolutie buna,iar in data de 16.05.06 specialistul decide externarea
29
EVALUARE FINALA
Pacientul N.S. a fost internat pe Sectia Ortopedie a Spitalului Judetean
Bistrita Nasaud din data de 05.05.06 pana la data de 16.05.06 .
La internare a prezentat urmatoarele probleme
Durere vie la nivelul membrului superior stang
Stare de neliniste
Spaima
Pre-operator mi-am propus urmatoarele obiective :
Se calmeaza durerea
Sa combat anxietatea
Sa aiba un somn odihnitor
Sa-i acord ingrijiri igieno-sanitare necesare
Sa aiba o alimentatie corepunzatoare
Pregatirea pentru interventia chirurgicala
Pe perioada de spitalizare in data de 08.05.06 se efectueaza interventia
chirurgicala.
Post-operator starea generala este favorabila evolutia plagii este
buna,pacientul ramane internat pana la data de 16.05.06 cand i se scot
firele , iar medicu decide externarea.
Se externeaza cu urmatoarele recomandari :
Revenirea la control
Evitarea fortarii membrului superior stang pana la revenirea comple
30
DEMERSUL INGRIJIRILOR PENTRU PACIENTA
S.M
I . Date relative stabile :
Informatii generale :
Nume si prenume : S.M
Varsta : 28 ani
Sex : feminin
Data nasterii : 16.07.1977
Caractere individuale :
Nationalitate : romana
Limba vorbita : romana
Religia : ortodoxa
Ocupatie: profesoara
Adresa : Beclean,str. Mihail Kogalniceanu, nr.39
Gusturi personale si obiceiuri:
Alimentatia : normala
Ritmul de viata : normal
Elemente biografice legate de sanatate
Boli anterioare : varicela
31
Interventii chirurgicale: nu a suferit
Accidente anterioare : nu a suferit
Elemente fizice si reactionale
Grup sangvin : 0 I
Alergie : nu este alergic la medicamente
Reteaua de sustinere a pacientului:
Familia
Prietenii
II . Date variabile legate de stare fizica :
Temperatura : 36 C
Tensiunea arteriala :120/70 mm Hg
Respiratia :16 respiratii/min , frecventa normala
Mictiuni : spontane
Tranzitul : prezent
Pulsul : 78puls./min
Miscari : active si coordonate
Intensitatea durerii : vie la nivelul antebratului stang
Greutatea : 38 kg
Inaltimea : 1,36 cm
Date legate de stare psihica:
32
Pacienta este o fire linistita si comunicativa, dar se adapteaza mai greu la
mediu spitalicesc.
Retoric :
Din discutiile purtate cu pacienta reiese ca nu a avut alte boli grave si nu a
suferit alte interventii chirurgicale.
Motivele internarii actuale :
In data de 05.05.2006 in urma unui accident, S.M a acuzat o durere vie la
nivelul antebratului stang, fapt ce o determina sa se prezinte la Spitalul Judetean
Bistrita Nasaud Urgenta, unde este consultata de medicul specialist, i se
administreaza un calmant, se face radiografie, care confirma diagnosticul de
fractura la ambele oase ale antebratului stang cu deplasare si se face o
imobilizare provizorie in atela gipsata, apoi este internata pe sectia Ortopedie a
Spitalului Judetean Bistrita Nasaud.
Anamneza asistentei medicale :
Dupa accident pacienta simte o durere vie la nivelul membrului superior
stang , durere care iradiaza spre partile supra si sub adiacente ale focarului . Din
cauza durerii pacienta prezinta o stare de neliniste si frica.
33
ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
NEVOIA DIAGNOSTIC INFIRMIER
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
SURSE DE DIFICULTATE
1.Nevoia de a evita pericolele
- Durere
- Anxietate
- Plans - Facies crispat- Neliniste - Spaima - Agitatie
- Fractura
- Evenimente amenintatoare(interventie chirurgicala)-Mediu spitalicesc
2. Nevoia de a se alimenta si hidrata
- Dificultatea in a se alimenta si hidrata
- Incapacitatea de a utiliza instrumentele, lipsa poftei de mancare
- Durere- Atela- Anxietate
3. Nevoia de a se imbraca si dezbraca
- stangacie in a se imbraca si dezbraca
- Dificultate de a se imbraca si dezbraca
- Durere- Fractura
4. Nevoia de a dormi si a se odihni
- Insomnii - Somn agitate- Trezire frecventa
- Durere- Stare depresiva
5. Nevoia de a fi curat si de a-si proteja tegumentele
- Dificultate in a-si acorda ingrijiri igienice
- Neputinta de a-si acorda ingrijirile igiena corporala
- Slabiciune- Durere- Fractura
6. Nevoia de a se recrea
- Dificultate in a desfasura activitati recreative
- Izolare de persoane semnificative
- Absenta persoanelor semnificative
7.Nevoia de a respira si a avea o buna
-pacienta are respiratia si functiile vitale
- nu are dificultati
34
postura in limitele normale
8.Nevoia de a elimina
-mictiuni spontane
- - nu are dificultati
9. Nevoia de a se misca sia avea o buna postura
-imobilitate partiala
- Discomfort la miscare
- fractura
10.Nevoia de a mentine temperatura corpului in limitele normale
- - nu are dificultati
11.Nevoia de a fi ocupat si se realiza
- - nu are dificultati
12.Nevoia de a comunica
- - nu are dificultati
13. Nevoia de a actiona propriilor credinte si valori
- - nu are dificultati
14. Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatate
- - nu are dificultati
35
Diagnostic de ingrijire :
Disconfort din cauza durerii la nivelul membrului fracturat.
Stare de neliniste
Imobilitate partiala.
Diagnosticul medical :
Fractura a ambelor oase ale antebratului stang cu deplasare
Stabilirea prioritatilor:
1. Combaterea durerii
2. Sa prezinte o stare de bine
3. Sa aiba alimentatie corespunzatoare
4. Sa prezinte un somn calitativ si cantitativ
5. Sa-si asigure ingrijirile de igiena necesara
6. Pregatire pentru interventie chirurgicala
36
PLAN DE INGRIJIRE PREOPERATOR 05-08.05.2006
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME
INTERVENTII DELEGATE
EVALUARE
1.Durere la nivelul membrului stang
-calmarea durerii in urmatoarele ore
- stau de vorba cu pacienta si o incurajez-administrez calmante, sa evite miscarea membrului afectat
- Algocalmin F II i.m
- dupa administrare de calmante durerea scade in intensitate
2. Stare de neliniste (anxietate)
- sa fie echilibrata psihic
- discut cu pacienta explicandu-i necesitatea interventiei- ii prezint pacientei echipa de interventie conferandu-i in acelasi timp incredere in acestia -incerc sa-i castig increderea si-i spun sa ma solicite la nevoie
-distonocalm1 tableta / zi
-pacienta este receptiva la indicatiile date si este mai linistita
3. Insomnie – sa beneficieze de un somn odihnitor
- asigur un climat de liniste in salon,invatz pacienta tehnici de relaxare
-diazepam 1 tableta/zi
-in urmatoarele nopti pacienta se odihneste mai bine
4.Imposibilitatea de as-I acorda
- sa prezinte tegumente curate
- efecutez toaleta partiala
-pacienta prezinta
37
ingrijiri de igiena
si integre zilnic la pat - schimb lenjeria de pat si de corp de cate ori este nevoie
tegumente curate si integre
5. Dificultatea in a se alimenta si hidrata
- sa beneficieze de o alimentatie corespunzatoare
Ajut pacienta sa se alimenteze si ii servesc alimentele la o temperatura moderata,la ore regulate si prezentate cat mai atragator
Pacienta are o alimentatie si o hidratare echilibrata
38
INTERVENTII SPECIFICE PREOPERATOR 07-08.05.2006
Pregatirea psihica :
Ii explic pacientei necesitatea interventiei , incerc sa o linistesc, sa o
incurajez, ii prezint echipa care va efectua interventia conferandu-i increderea in
acestia si o asigur ca atunci cand va fi adus de la sala de operatie eu voi fi langa
ea si o voi incuraja si sprijini.
Pregatirea fizica:
Supraveghez functiile vitale
Recoltarea de sange pentru examen de laborator:
o Hemolucograma
o VSH
o Creatinina
o Glicemie
o TS
o TC
o Grupa sangvina si RH
Analiza de urina : examen sumar de urina
Se efectueaza EKG
Consul preanestezic
Pregatirea alimentara :
Cu o zi inaintea interventiei chirurgicale pacienta va avea o
alimentatie hidrica, iar in dimineata interventiei nu va consuma nimic.
39
Pregatirea medicamentoasa :
In preziua interventiei , seara pacinentei i se administreaza un
calmant la indicatia medicului.
Pregatirea in dimineata interventiei:
Se face toaleta generala
Se pregateste campul operator
Ingrijiri post operatorii immediate :
Pregatirea salonului :
Salonul se aeriseste
Se schimba lenjeria de pat
La ora 11:45 pacienta este adusa in salon
Se aseaza in decubit dorsal fara perna
Se urmaresc functiile vitale
Ii umezesc buzele pentru a inlatura senzatia de sete
Supraveghez in continuare starea pacientului
Stabilirea prioritatilor post operator:
1.Calmarea durerii
2.Sa linistesc pacienta
3.Sa-i acord ingrijirile igieno-sanitare
4.Sa aiba o alimentatie corespunzatoare
5.Sa aiba o pozitie corespunzatoare
40
6.Plaga sa evolueze favorabil
PLAN DE INGRIJIRE POST-OPERATOR PE DATA DE09.05.06
PROBLEME OBIECTIVE INTERVETIIAUTONOME
INTERVENTII DELEGATE
EVALUARE
1.Durere la nivelul plagii postoperator
-ameliorarea durerii in urmatoarele 3 ore
-asez pacienta comod in pat, ii administrez calmante
-algocalmin1fiola i.m.
-durerea scade in intensitate dupa aproximativ 30 min dupa administrarea calmantului
2.Stare de neliniste (anxietate)
-linistirea pacientei
-discut cu pacienta si incerc sa o linistesc si sa-i explic ca daca dupa interventie durerile sunt firesti, rabda si ca trebuie sa aiba rabdare si incredere in echipa de interventie
- pacienta intelege si pare linistit
3. Imobilizarea impusa de rahianestezie
- rahianestezie
-asez pacienta in decubit dorsal si-I explic ca nu este voie sa se miste si ca trebuie sa stea fara perina 24 h
-pacienta respecta indicatiile date
41
4.imposibili-tatea de a-si acorda ingrijiri de igiena
- sa prezinte tegumente curate si integre
-efectuez toaleta pariala la pat, schimb lenjeria de pat si de corp la nevoie
-pacienta prezinta tegumente curate si integre
5.Insomnia -sa prezinte un somn calitativ si cantitativ
-asigur un climat de liniste in salon, explic importanta unor ore suficiente de somn
-diazepam 1 taleta seara
-pacienta se odihneste mai bine in urmatoarele nopti
6.Inapetenta -sa beneficieze de o alimentatie corespunzatoare din punct de vedere calitativ si cantitativ
-servesc pacienta cu alimente prezentate cat mai estetic si la temperature moderata, de cate ori are nevoie
-pacienta consuma intreaga cantitate de alimente
42
PLAN DE INGRIJIRE POST-OPERATOR 10-16.05.06
PROBLEME
OBIECTIVE INTERVETIIAUTONOME
INTERVENTII DELEGATE
EVALUARE
1.Dificultatea in a-si acorda ingrijiri igienice
- sa prezinte tegumente curate si integre
-efectuez zilnic toaleta la pat, schimb lenjeria de pat si de corp la nevoie
- pacienta prezinta tegumente curate si integre
2.Dificultatea in a se alimenta
- sa fie alimentat corespunzator
-ajut pacienta zilnic sa se alimenteze , oferundu-I alimente la o temperature moderata , la ore fixe si prezentate cat mai atragator
-pacienta are o alimentatie echilibrata
3.Plaga post operatorie
-sa evolueze favorabil
- efectuez zilnic pansarea plagii, aplicatii reci, administrez aplicatia prescrisa de medic- in data de 17.05.06 la indicatia medicului scot firele.
-penicilina 1.000.000 UI- pansament cu alcool, punga cu gheata
-plaga are o evolutie buna,iar in data de 17.05.06 specialistul decide externarea
43
EVALUARE FINALA
Pacienta S.M. a fost internat pe Sectia Ortopedie a Spitalului Judetean
Bistrita Nasaud din data de 05.05.06 pana la data de 17.05.06 .
La internare a prezentat urmatoarele probleme
Durere vie la nivelul membrului superior stang
Stare de neliniste
Spaima
Pre-operator mi-am propus urmatoarele obiective :
Se calmeaza durerea
Sa combat anxietatea
Sa aiba un somn odihnitor
Sa-i acord ingrijiri igieno-sanitare necesare
Sa aiba o alimentatie corepunzatoare
Pregatirea pentru interventia chirurgicala
Pe perioada de spitalizare in data de 08.05.06 se efectueaza interventia
chirurgicala.
Post-operator starea generala este favorabila evolutia plagii este
buna,pacienta ramane internata pana la data de 17.05.06 cand i se scot
firele , iar medicul decide externarea.
Se externeaza cu urmatoarele recomandari :
Revenirea la control
Evitarea efortului fizic
44
Fizio - terapie
DEMERSUL INGRIJIRILOR PENTRU PACIENTA
O.M.
I . Date relative stabile :
Informatii generale :
Nume si prenume : O.M
Varsta : 68 ani
Sex : feminin
Data nasterii : 13.02.1938
Caractere individuale :
Nationalitate : romana
Limba vorbita : romana
Religia : ortodoxa
Ocupatie: pensionara
Adresa : Beclean, str.1 Decembrie 1918,nr.3 bl.A, ap.8
Gusturi personale si obiceiuri:
Alimentatia : normala
Ritmul de viata : normal
Elemente biografice legate de sanatate
45
Boli anterioare : angina pectorala de efort
Interventii chirurgicala : in tinerete operata de apendicita
Accidente anterioare : nu a suferit
Elemente fizice si reactionale
Grup sangvin : A II
Alergie : nu este alergic la medicamente
Reteaua de sustinere a pacientului:
Familia
Prietenii
II . Date variabile legate de stare fizica :
Temperatura : 37 C
Tensiunea arteriala :140/90 mm Hg
Respiratia :17 respiratii/min , frecventa normala
Somnul: insomnii
Mictiuni : spontane
Tranzitul : prezent
Pulsul : 75 puls./min
Miscari : active si coordonate
Intensitatea durerii : vie la nivelul antebratului stang
Greutatea : 68 kg
Inaltimea : 1,65 cm
Date legate de stare psihica:
46
Pacienta este o fire linistita si comunicativa, dar se adapteaza mai greu la
mediu spitalicesc.
Retoric :
Din discutiile purtate cu pacienta reiese ca la varsta de 20 de ani a fost
operata de apendicita,iar in prezent sufera de: angina pectorala de efort, motiv
pentru care a fost internata de mai multe ori pe sectia de interne a Spitalului
Judetean Bistrita Nasaud.
Motivele internarii actuale :
In data de 11.05.2006 pacienta se deplaseaza la cumparaturi iar la un
moment dat se simte foarte slabita, ameteste si cade pe strada.In urma acestui
incident pacienta este transportata la serviciul de urgenta a Spitalului Judetean
Bistrita Nasaud, unde acuza durere vie la nivelul antebratului stang, respira greu
si este agitata, la serviciul de urgenta este consultata si i se administreaza un
calmant, se face o radiografie in urma careia se confirma diagnosticul de
fractura la ambele oase de la antebratul stang cu deplasare.Se face o imobilizare
provizorie cu atela gipsata si se interneaza pe sectia Ortopedie a Spitalului
Judetean Bistrita Nasaud.
Anamneza asistentei medicale :
Dupa accident pacienta simte o durere vie la nivelul membrului superior
stang , durere care iradiaza spre partile supra si sub adiacente ale focarului . Din
cauza durerii pacienta prezinta o stare de neliniste si prezinta greutate in respirat.
47
ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
NEVOIA DIAGNOSTIC INFIRMIER
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
SURSE DE DIFICULTATE
1.Nevoia de a evita pericolele
- Durere
- Anxietate -Frica
- Plans - Facies crispat- Neliniste - Spaima - Agitatie
- Fractura
- Evenimente amenintatoare(interventie chirurgicala)-Mediu spitalicesc
2. Nevoia de a se alimenta si hidrata
- Dificultatea in a se alimenta si hidrata
- Incapacitatea de a utiliza instrumentele, lipsa poftei de mancare
- Durere- Atela- Anxietate
3. Nevoia de a se imbraca si dezbraca
- stangacie in a se imbraca si dezbraca
- Dificultate de a se imbraca si dezbraca
- Durere- Fractura
4. Nevoia de a dormi si a se odihni
- Insomnii - Somn agitate- Trezire frecventa
- Durere- Stare depresiva
5. Nevoia de a fi curat si de a-si proteja tegumentele
- Dificultate in a-si acorda ingrijiri igienice
- Neputinta de a-si acorda ingrijirile igiena corporala
- Slabiciune- Durere- Fractura
6. Nevoia de a se recrea
- Dificultate in a desasura activitati
- Izolare de personae semnificative
- Absenta persoanelor semnificative
48
recreative7.Nevoia de a respira si a avea o buna postura
-Dispnee - accelerarea ritmului respirator-respiratie grea, anevoioasa
- frica-durere
8.Nevoia de a elimina
-mictiuni spontane
- - nu are dificultati
9. Nevoia de a se misca sia avea o buna postura
-imobilitate partiala
- Discomfort la miscare
- fractura
10.Nevoia de a mentine temperatura corpului in limitele normale
- - nu are dificultati
11.Nevoia de a fi ocupat si se realiza
- - nu are dificultati
12.Nevoia de a comunica
- - nu are dificultati
13. Nevoia de a actiona propriilor credinte si valori
- - nu are dificultati
14. Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatate
- - nu are dificultati
49
Diagnostic de ingrijire :
Disconfort din cauza durerii la nivelul membrului fracturat.
Stare de neliniste
Imobilitate partiala.
Diagnosticul medical :
Fractura a ambelor oase ale antebratului stang cu deplasare
Stabilirea prioritatilor:
1. Combaterea durerii si dispneei
2. Sa prezinte o stare de bine
3. Sa aiba alimentatie corespunzatoare
4. Sa prezinte un somn calitativ si cantitativ
5. Sa-si asigure ingrijirile de igiena necesare
6. Pregatire pentru interventie chirurgicala
50
PLAN DE INGRIJIRE PREOPERATOR 05-08.05.2006
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME
INTERVENTII DELEGATE
EVALUARE
1.Durere la nivelul membrului stang
-calmarea durerii in urmatoarele ore
- stau de vorba cu pacienta si o incurajez-ii administrez calmante, sa evite miscarea membrului afectat
- Algocalmin F II i.m
- dupa administrare de calmante durerea scade in intensitate
2.Dispnee -sa prezinte o buna respiratie
-asez pacienta in pozitie semisezanda, invat pacienta sa tuseascasi sa axpectoreze, umezesc aerul din incapere
- miofilin1f/zi i.v.
- in urmatoarele ore pacienta respire mai usor
3. Stare de neliniste (anxietate)
- sa fie schilibrat psihic
- discut cu pacienta explicandu-i necisitatea interventiei- ii prezint pacientei echipa de interventie conferandu-I in acelasi timp
-distonocalm1 tableta / zi
-pacienta este receptiva la indicatiile date si este mai linistita
51
incredere in acestia -incerc sa-I castig increderea si-I spun sa ma solicite la nevoie
4. Insomnie – sa beneficieze de un somn odihnitor
- asigur un climat de liniste in salon,invatz pacienta tehnici de relaxare
-diazepam 1 tableta/zi
-in urmatoarele nopti pacienta se odihneste mai bine
5.Imposibilitatea de a-si acorda ingrijiri de igiena
- sa prezinte tegumente curate si integre
- efecutez toaleta patiala zilnic la pat - schimb lenjeria de pat si de corp de cate ori este nevoie
-pacienta prezinta tegumente curate si integre
6. Dificultatea in a se alimenta si hidrata
- sa beneficieze de o alimentatie corespunzatoare
Ajut pacienta sa se alimenteze si ii servesc alimentele la o temperatura moderata,la ore regulate si prezentate cat mai atragator
Pacienta are o alimentatie si o hidratare echilibrata
52
INTERVENTII SPECIFICE PREOPERATOR 13-14.05.2006
Pregatirea psihica :
Ii explic pacientei necesitatea interventiei , incerc sa o linistesc, sa o
incurajez, ii prezint echipa care va efectua interventia conferandu-i increderea in
acestia si o asigur ca atunci cand va fi adusa de la sala de operatie eu voi fi langa
ea si o voi incuraja si sprijini.
Pregatirea fizica:
Supraveghez functiile vitale
Recoltarea de sange pentru examen de laborator:
o Hemolucograma
o VSH
o Creatinina
o Glicemie
o TS
o TC
o Grupa sangvina si RH
Analiza de urina : examen sumar de urina
Se efectueaza EKG
Consul preanestezic
53
Pregatirea alimentara :
Cu o zi inaintea interventiei chirurgicale pacienta va avea o
alimentatie hidrica, iar in dimineata interventiei nu va consuma nimic.
Pregatirea medicamentoasa :
In preziua interventiei , seara i se administreaza un calmant la
indicatia medicului.
Pregatirea in dimineata interventiei:
Se face toaleta generala
Se pregateste campul operator
Ingrijiri post operatorii immediate :
Pregatirea salonului :
Salonul se aeriseste
Se schimba lenjeria de pat
La ora 11:45 pacienta este adusa in salon
Se aseaza in decubit dorsal fara perna
Se urmaresc functiile vitale
Ii umezesc buzele pentru a inlatura senzatia de sete
Supraveghez in continuare starea pacientei
Stabilirea prioritatilor post operator:
1.Calmarea durerii
2.Sa linistesc pacienta
3.Sa-i acord ingrijirile igieno-sanitare
4.Sa aiba o alimentatie corespunzatoare
5.Sa aiba o pozitie corespunzatoare
6.Plaga sa evolueze favorabil
54
PLAN DE INGRIJIRE POST-OPERATOR PE DATA DE15.05.06
PROBLEME OBIECTIVE INTERVETIIAUTONOME
INTERVENTII DELEGATE
EVALUARE
1.Durere la nivelul plagii post-operator
-ameliorarea durerii in urmatoarele 3 ore
-asez pacienta comod in pat,administrez calmante
-algocalmin1fiola i.m.
-durerea scade in intensitate dupa aproximativ 30 min dupa administrarea calmantului
2.Stare de neliniste (anxietate)
-linistirea pacientului
-discut cu pacienta si incerc sa o linistesc si sa-i explic ca daca dupa interventie durerile sunt firesti, rabda si ca trebuie sa aiba rabdare si incredere in echipa de interventie
- pacienta intelege si pare linistit
3. Imobilizarea impusa de rahianestezie
- rahianestezie
-asez pacienta in decubit dorsal si-I explic ca nu
-pacienta respecta indicatiile date
55
este voie sa se miste si ca trebuie sa stea fara perna 24 h
4.imposibili-tatea de a-si acorda ingrijiri de igiena
- sa prezinte tegumente curate si integre
-efecuez toaleta pariala la pat, schimb lenjeria de pat si de corp la nevoie
-pacienta prezinta tegumente curate si integre
5.Insomnia -sa prezinte un somn calitativ si cantitativ
-asigur un climat de liniste in salon, explic importanta unor ore suficiente de somn
-diazepam 1 taleta seara
-pacienta se odihneste mai bine in urmatoarele nopti
6.Inapetenta -sa beneficieze de o alimentatie corespunzatoare din punct de vedere calitativ si cantitativ
-servesc pacienta cu alimente prezentate cat mai estetic si la temperature moderata, de cate ori are nevoie
-pacienta consuma intreaga cantitate de alimente
56
PLAN DE INGRIJIRE POST-OPERATOR 16-21.05.06
PROBLEME OBIECTIVE INTERVETIIAUTONOME
INTERVENTII DELEGATE
EVALUARE
1.Dificultatea in a-si acorda ingrijiri igienice
- sa prezinte tegumente curate si integre
-efectuez zilnic toaleta la pat, schimb lenjeria de pat si de corp la nevoie
- pacienta prezinta tegumente curate si integre
2.Dificultatea in a se alimenta
- sa fie alimentat corespunzator
-ajut pacienta zilnic sa se alimenteze , oferundu-i alimente la o temperature moderata , la ore fixe si prezentate cat mai atragator
-pacienta are o alimentatie echilibrata
3.Plaga post operatorie
-sa evolueze favorabil
- efectuez zilnic pansarea plagii, aplicatii reci, administrez aplicatia prescrisa de medic- in data de 22.05.06 la
oxacilina3g/zi- pansament cu alcool, punga cu gheata
-plaga are o evolutie buna,iar in data de 22.05.06 specialistul decide externarea
57
indicatia medicului scot firele.
EVALUARE FINALA
Pacienta O.M. a fost internata pe Sectia Ortopedie a Judetean Bistrita
Nasaud din data de 11.05.06 pana la data de 22.05.06 .
La internare a prezentat urmatoarele probleme
Durere vie la nivelul membrului superior stang
Stare de neliniste
Anxietate
Dipnee
Preoperator mi-am propus urmatoarele obiective :
Se calmeaza durerea
Sa combat anxietatea
Sa aiba un somn odihnitor
Sa-i acord ingrijiri igieno-sanitare necesare
Sa aiba o alimentatie corepunzatoare
Pregatirea pentru interventia chirurgicala
Pe perioada de spitalizare in data de 08.05.06 se efectueaza interventia
chirurgicala.
58
Postoperator starea generala este favorabila evolutia plagii este
buna,pacienta ramane internat pana la data de 22.05.06 cand i se scot
firele , iar medical decide externarea.
Se externeaza cu urmatoarele recomandari :
Revenirea la control
Evitarea efortului fizic
Fizio – terapie
CONCLUZIILE
1. Rolul asistentei medicale in tratamentul fracturilor antebratului este major
participand la toate masurile de nursing.
2. Asistenta medicala este cea care face profilaxie sau da sfaturi de
recunoasterea bolii, indicandu-i bolnavului locul unde sa se adreseze pentru
stabilirea diagnosticului.
3. Fractura de antebrat reprezinta 10 – 20% din totalul traumatismelor.
4. Fractura de antebrat se intalneste la toate varstele mai ales la varste active.
5. Osteoporoza, varsta inaintata reprezinta un factor de risc al fracturii.
6. Este importanta cunoasterea simptomelor si semnelor de certitudine pentru a
actiona cat mai rapid in tratarea bolii.
7. Tratamentul fracturii poate fi ortopedic sau in cazuri frecvente chirurgical (la
fracturi cu dislocare).
8. Asistenta medicala efectueaza tratamentul pre si postoperator respectand
schema terapeutica indicat de medic, cat si planul de ingrijire.
9. Asistenta medicala urmareste evolutia bolii si starea fizica si psihica a
pacientului.
10. Prevenirea complicatiilor in fracturi
11. La bolnavul diabetic, o fractura poate duce la acidocetoza.
59
12.Pentru recuperarea cat mai rapida a antebratului fracturat se aplica terapia de
recuperare (fizioterapie, balneoterapia, masajul).
13. Ca asistenta medicala as recomanda folosire ghidurilor medicale de practica
care sa cuprinda scheme de tratament si planuri de ingrijiri.
BIBLIOGRAFIE
1.Fluture V. “Principii si tehnici de chirurgie “ Timisoara Editura Facla 1987
2. Dumnici A. “Ghid practic de mica chirurgie” Editur Viata Aradeana 1999
3. Lazar L. S. “Semiologie si patologie chirurgicala “ Vol.1 Editura medicala
1986
4. Mozes C. “Tehnica ingrijiri bolnavilor” Editura Medicala 1978
5. L. Titirca “Breviar de explorari funtionale si de ingrijiri speciale acordate
bolnavuluii “ Editura viata medicala Bucuresti 1997
6. Turai I. “Urgente medico-chirurgicale” Editura de stat pentru literature
stiintifica Bucuresti 1952
7. Carol Mozes “Cartea asistentului medical “ Editura medicala Bucuresti 2003
8. Omen I. “Petrottin J . Taite de technique chirurgicale” Editura Masson Paris
1995
9. Razesu V. “Chirurgie Generala” Editura Juniea Iasi 1987
10. V Papilian, J Albu, Al. Vaida , “ Anatomia omului, Vol 1.
11. N. Diaconescu , N. Rottenberg , V . Niculescu “Ghid de anatomie practica “
Timisoara 1988
60
12. Dem Teodorescu “Mic atlas de anatomie a omului “ Bucuresti 1982
13. L. Titirca “Breviar de explorari functionale si de ingrijiri speciale acordate
bolnavului “ Bucuresti 1994
14. L. Titirca “Ghid de nursing “ Bucuresti 1995
15. A. Neculan “Manual de psihologie soc “ Iasi 2003
16. S. Iancu Deme “ Curs de psihologie Medicala , Timisoara 2003
17. G Balta, M. O. Stanescu , A. Metaxatos , L. Titirca “ Tehnici speciale de
ingrijiri a bolnavilor, Bucuresti 1983
18. L. Titirca “ Breviar de explorari functionale si de ingrijiri speciale acordate
bolnavilor “ Bucuresti 1994
19. Boli chirugicale, Mihai Mihailescu
20. V. Hendersson “ Principii de baza a ingrijirii persoanei sanatoase, bolnave si
nursing “
21. Prof. Dr. A. Denischi “Tratat de patologie chirurgicala “ Vol.3 Editura
medicala 1988
61