8e va fi - cdn4.libris.ro 2012. ce va fi dupa...posibil scenariu postapocaliptic: incepe anul...
TRANSCRIPT
CUPRINS
Introdwcere..
r. cE ESTE O DATA? ...".'..'...........'. 33
l.Iatd,,apare soarele 39
2. $i iarngi cade reqeaua electricl 55
3. Deconectaqi...........'....... 85
Posibil scenariu postapocaliptic: incepe anul 20'l 2 """""""""' 103
4. tntoarcerea lui Noe..... """"""""' 113
Posibil scenariu postapocaliptic:
O cometi se prabugegte in Marea Mediterand "" 129
II. SPARGEREA CRISALIDEI .".."..., 1'35
5. AsudAndin Siberia.'... """"""""" 139
Posibil scenariu postapocaliptic:
Groenlanda se topette, Emisfera Nordica transpird """"""""" t52
6. Viaga fere castrave1i.............'..". ."""':"""""" " 163
7. Si facem ceva pentru a opri procesul de schimbare a climei. 182
Posibil scenariu postapocaliptic: Salvali de o banana """""""" 203
III. CATRE VIATA DEAPOI ........... 2Oe
8. Speologie dupi apocalipse............... ............... 2I59. Poveste despre doui emisfere .................. ...... 236
rv. DE cE sA SUPRAVIETUIM?.......... ..,............. 251.
10. Refugiazi-te in propria viagd............ .............. 255
11. Concluzii gi recomanddri................ ............... 269
Posibil scenariu postapocaliptic: 2013 ................ 280
Mulpumiri
Note............ ..................... 297
lndice ..........
CE ESTE
t.
O DATA?
,,A fost cea mai bun[ dintre vremuri, a fost cea mai rea dintre
vremuri, a fost sfArgitul tuturor timpurilor""
$i-ar fi inceput Charles Dickens romanul Poveste despre dow'i'
ora;e cuaceasti frazd dacd, printr-o minune a istoriei, ar fi scris
despre antlZO!2,iar nu despre Revolugia Francezddin 1789? Pe
scurt, cam aceasta ar fi ipoteza de la care porne$te cartea de fald -anume aceea clfaptele vor dovedi cd' 2012 Ya avea o importanqi
atdt de mare incAt Timpul va reincepe, certificAnd aparilia unui
calendar cu totul qi cu totul nou, pornind cu Anul Unu. Sigur ci
Anul Unu a existat gi dupn Revolufa Ftancezd,. Calendarele de
dape 1789 aveau siptdmAni cu cite zece zile gi au fost folosite mai
mult de un deceniu, pAnI cAnd Napoleon Bonaparte a reinstaurat
sistemul gregorian.
Nu putem decAt sa facem supozigii referitoare la pe se va intAm-
plain2)I2,daci acest an va reconfigura Pentru totdeauna timpul
sau daci, pur gi simplu, doar il va reorganiz penttu o anumitl
34 LAWRENCE E, JOSEPH
perioade. Ca sl ingelegem mai bine eventuaia semnificagie a datei,
ar trebr.ri sd examinim alte evenimente legendare ;i/sau scanda-
loase ale istoriei, a$a cum a fost Y2K, 1 ianuarie 2001 (1.1.C1) cu
care este comparat adesea 2I.12.12.
Y2K a fost o pdclleale 9i mie, unul, nu mi-ar pXsa cAtusi de puqin
dacd. data ndscociti de mayagi pentru sfArqitul lumii s-ar dovedi o
cacealrna la fel de rnare. I\{ai bine si se arunce cu oui in mine decAt
si ne confruntem cu o lume care se sparge ca o carapace goale. tnslanu\201.2 nu suporti niciun fel de comparalie cu Y2K, acesta din
urrni adunAnd temerile asupra ciderii tuturor computerelor. irtvreme ce aceste temeri s-au dovedit mult exagerate - ve amintilipsihoterapeulii speciali za\i \n calmarea anxietdlilor pre-Y2K? -,toati tevatura a reugit s5 determine marile corporalii sl-gi echi-
peze sisternele operalionale cu dispozltive ,,rezistente la Y2K". $i
nu trebuie sI negdm cdtoatd agitagta ne-a ficut sd evitim o stare
de zdpiceald destul de nasoala, chiar dacd nu catastroficl.
$i totugi, ce este o datd? Daci profeqia veche de o mie cinci sute
de ani a mayagilor se va adeveri cu o intArziere de unul sau douidecenii, ar deveni ea mai pulin valabile? Desigur cd va pune in dis-
culie ralionamentul lor de cdpdtAi, conform ciruia incheierea mare-
lui ciclu la solstiliul de iarnl,,2L.12.1.2, ne va purta intr-o noud erd,
pe care tranzigias-ar putea si o aducd dupi sine gi/sau este inevita-
bil insogite de schimbiri profunde in viala intregii lumi. Dar, prost
si fii, noroc sd ai, cum se zice. Avertiztrrtle sinistre cu privire la sfAr-
gitul lumii meriti nelini;tea pe care ne-o provoaci daci ne pot ajuta
si preintArnpinlm adeverirea celui mai cumplit scenariu. Poate cd
20t2vafica1984, alt an de basm, care, slavd Domnului, nu gi-a dus
cAtugi de pulin la indeplinire mult trAmbiqata gi funesta menire de
a fi anui in care spiritul uman va fizdrobitpentnr totdeauna. Oare
spaimele lui George Orwell au fost deplasate sau, mai degrabd,,
Apocolipso 2O12. Ce vo fi dupo?
aga cum cred gi eu, portretul tnfioritor al lui Big Brother nu a
fost altceva decAt o armi in lupta dusr impotriva totalitarismului?
Oare eu gi ceilalf care amfluturat stegulelele rogii ale perico-
lului privind anul20t2 ne vom simli prost dacl anul va veni gi va
pleca fera ca nicio Apocalipsi sd se intAmple? Depinde de cAt de
departe de realitate au fost prezicerile noastre. Dacd un gruP ase-
mdnitor de comentatori ar fi spus din timp cd sfArgitul lumii va
veni pe data de 11 septembrie 2001, aceasti prediclie binetnleles
ci se va fi dovedit fa1s6, insl aura apocaliptici a evenimentelor din
acea zi ar fi ardrat cd profelii binuiau ceva. La fel, allii ar fi putut
si anunleJudecata de Apoi pentru datade 28 iunie 19!4,zitn care
au fost asasinali arhiducele Franz Ferdinand qi solia lui, Sofia,
ducesd de Hohenberg, la intrarea in clidirea primiriei din Sarajevo.
Istoricii sunt de plrere ci acest eveniment a fost scAnteia de la care
aizbucnrtPrimul Rnzboi Mondial - nu chiar sfArqitul lumii, dar
destul de aproape de asta.
Sigur ci 21,.12.12se deosebegte de evenimentele de la 11 sePtem-
brie 9i de declangarea Primului Rdzboi Mondial prin aceea cd da-
tele din urmd au fost anticipate doar in anumite colturi intunecate
ale globului. Atunci iumea nu a avut deloc timp si se pregiteasci.
CAt de nesibuili ne-am dovedi dacd am irosi preliosul avans Pe care
ni l-au oferit mayagii? Paza buni trece primejdia rea, sPune pro-
verbul, insr doar dacr avertismentul este luat in serios. tn esenli,
profeqia mayagl referitoare la anul 20t2 ne aYert'izeazd sd nv
pierdem corabia care ne poate purta spre iluminare, sd nu ratem
gansa de a ne indeptuta cAt mai mult de toate ldcomia, violenga gi
nebunia ce se vor involbu ra cavntsunami sAngeros qi se vor sParge
peste 2012.1r, "..1
an, specia umani va intra intr-o erI noud, aga
cum, in 1492, omenirea - sau, cel puiin, gruparea cea mai mare qi
dominanti - a ajuns, pe ape, in Lumea Noui.
36 LAWRENCE E. JOSEPH
Iati ce spune James Reston jr in Dogs of God: Columbws, theInquisition and the Defeat of the Moars (ciinii rui Dumnezeu:Columb, Incbizipia ;i infringerea maurilor):
,,1,492 este un an ce poate fi numit pe buni dreptate apoca_
liptic atAt in sensul originai de revelalie sau dezviluire, cAt gi ininteiesul siu mai modern de calamitate colosald. Faptul ci for_midabil de multe forle ale istoriei s_au intersectat la un momenrdat duce, inevitabil, la intrebarea daci nu cumva a fost mana ruiDumnezeu tn aceastd intAlnire. penrru cregtini, arabi gi evrei deo_
potrivi nu a existat nicio umbri de indoiali in aceasti privinld.Lucruri atAt de grandioase gi atAt de inspiimAntdtoare nu se petrecsimultan din intAmplare. A fost vorba de providenld, iar actoriiprincipali nu au fost decAt instrumentele lui Dumnezeu pentruimplinirea gloriei sau a dezastrului.,.2
Reston demonstrea zd, cu argumente incontestabile cdt anul r49za fost atAt de important gi de complex, incAt mai stArneqte dezba_teri gi dupn jumdtate de mileniu. Indiscutabil ,I492a anunfar ceamai mare expansiune a civrlizagieidin istorie qi a deschis o epocd demiceluri violente tndreptate nu doar asupra multor milioanede oameni, ci gi a relagiei noasrre fundamentale Ei armonioase cunatut'. de ale cdrei lectii avem nevoie disperatd astdzi.Deci, nutrebuie si ne surprinda faptul cd mayaqii 9i arli indigeni americanitnclini sd priveasci acel an cu mai pugin entuziasm, considerandu-lnu atat inceputul descoperirii unei Lurni Noi, cat sfargitul uneiavechi gi dragi sufletului nostru.
Putem sd privim Inchiziqia spaniole din 147gpAnd in 1530, qichiar dnpd aceea) cafiind o tragedie ce s-a intamplat in Spania evre-ilor, musulmanilor si, lntr-o mai micd misurd, protestanqil or, dar,
:-:::rs. iDin ies:"=:: -;:-;:=. ::ebuie se c':.=:-.'.:-'- .;i
:- :tr exact o zea:::: :-- .,
- -, lir -i.1,,' ..1= -^ ---- _-_! \.J. llLlu: sa _- _ _ -
=
:: :--:nerui sat:==_--_ . -
:_-. ltrlP
. - -igrp( 1n+r a_:_ - _- _._ --5'!) lr-l:_,-:-. I l:l-l
:::-;i ireptate Da i:-:. :,
Apocolipso 2O12. Ce vo ti dupd?
de fapt, mulli dintre conchistadorii care au invadat regatul maya$
in t5l9 erau vererani insetali de sange ai persecujiilor 9i genocidului.
,,$i, de parcd n-ar fi fost suficient, preoli catolici, ma,loritateainchizitori, i-au insogit pe conchistadori. Acegti oameni sfinqivedeau diavolul la fiecare pas gi s-au striduit din rdsputeri sd
distrugn toate urmele mirelei culturi maya$e. Ne-au ucis batrAniigi H-Menob', cum erau numiji preolii mayagi, lesAnd oamenii dis-
trugi gi lipsili de conducitori. BitrAnii gtiau ci va veni aceastd
perioadi a intunericului, deoarece profegiile fuseseri extrem de
clare. Prin urmare, mulli dintre ei se refugiaserd deja in strifun-durile junglei sau se ascunseseri in mun1i, unde ;i-au perperuatneamul qi gi-au pistrat legile gi viziunea asupra cosmosului.,3, scrie
Barrios. (Din respect fa11,, depredilecgia mayagd,penrru numerolo-gie, trebuie si observim ci'2Ol2vine la 520 de ani dupi t4gl,5ZOfiind exact o zecime din ciclul lor de 5 200 de ani, o cincispreze-cime din ciclul de 26000 de ani amintit mai devreme gi esre dezece
ori numdrul sdptnmAnilor dintr-un an, 52, numdr cdrutamayagiiii atribuie exrrem de multd purere qi reugite.)
Poate cd, in ultimd instanld, 2012 seva dovedi a fi reversul kar-mic al hti 1492, adicd o tezirelaviagd,penrru culturile indigenegi un regres infioritor pentru noi, ceilalgi. tntrebarea daci o ase-
menea dreptate poericd poate funcgiona ln istorie depigegte inten-piile acestei cd4i. Un scenariu mult mai simplu ducAnd la acelagi
rezultat * prin care beqtinagii cAgtign, iar cei sofisticagi pierd - are
mai mult de-a face cu electriciratea 9i mai putrin cu justiqia. Cucat o societate este mai dependenti de electricitate gi de infrastruc-tura tehnologicd,bazatd pe aceasrl formd de putere, cu atAt maimare va li cafteala pe care o va cipita in 2012.
i
ls,t
i
I
I
a
t.IATA, APARE SOARELE
Chiar dacd darade 2 septembrie 1859 ii va pune in dificultate
pe majoritatea fanilor mirungi, atunci PimAntui a fost lovit de
cea mai mare fuftund magneticl inregistrati vreodatd. De aseme-
nea, este data ce va fi, foarte probabil, rePetatdin 201'2, cu o dife-
rentd. majorl: acum ravagiile vor fi enorme.
Evenimentul Carrington, botezat astfel dupd numele lui
Richard Carrington, astronomul britanic amator care a deschis
drumul observirii 9i explicirii lui, a fost de fapt format din doud
lovituri rapide care au niucit PimAntul in decursul unei singure
sdptimAni. Prima dintre cele doui explozii solare uriage a inceput
si se formeze undeva pe la mijlocul lui august 1859, cAnd pe zona
de nord-vest a Soarelui aapdrut o pate solari neobignuit de mare'
La27 a;ugttst aceasta a enrpt ca un furuncul, improgcAnd un glob
de plasmi sau de gaz supraincdrcat, de dimensiunile Lunii. Ase-
menea eruptii sunt cunoscute sub numele de explozii de masd
coronala (EMC).
Conform descoperirii fdcute in 2009 de STEREO, pereche de
sonde NASA ce ilancheazi Soarele gi {otografiazd aceste explozii
4A LAWRENCE F. JOSEPH
din pn4i opuse, EMC-urile a_u, de obicei, formi de croissant. An-gelos vourlidas de la Navai Research Laboratory (Laboratorulde cercetdri Maritime), proiectant de computere penrru misiuneaSTEREO, spune ci EMC-urile se formeazi inrr-o manierd asemd-
ndtoare aceleia prin care capetele unei fringhii sunt risucite dince in ce mai strans unul in jurul celuilalt, panr cand mijlocui ajungesd se bornbeze. tn ioc de franghie avem linii sinusoidale de forgnrnagnetici care se risucesc ieqind din petele solare. tntr-un final,dupi ce s-au rlsucir suficient, bobina de plasmi in formi de semi-lund. se rupe gi se rore$re indepdrtAndu-se de Soare cu o vitezi de
un milion de mile pe ori, sau chiar mai mult. Asta s-a intAmplat incazul evenimentului Carrington.
Frirnui croissant cosmic al evenirnentuiui carrington a lovitPImAntul in ztua urmitoare, 28 august 1859, dAnd na$rere celormai splendide aurore vdzutevreodati. Luminile Nordului nu potfi admirate, in mod norrnal, din Havana, Cuba, insd de aceaste
dati s-au intins pAni acolo, faclnd cerul sd pari in fleceri gi pdtatcu sAnge.
Pe 1 septembrie 1859, Soarele a explodat iarigi, cu Ei mai multifurie. tn conformitate cu reconstituirile oamenilor de gtiingd, a
doua EMC Carrington a fost de zeci de ori mai puternicd decAt
media, cAntdrind in jur de zece miliarde de tone gi zece trilioanede trilioane de wali (de trilioane de ori mai mult decat toralul ener-giei electrice, mecanice, combustibile, musculare, anirnaie gi vege-
tale care a fost produsi sau consumati in istoria planetei). A fostgi cea mai rapida explozie consemnatd vreodati, deoarece se deplasa
cv a vttezd. de cinci milioane de mile pe ori. Imaginagi-vi un me-canisrn care scuipi mingi de tenis la antrenamente ce ar arunca penea;teptate o minge de baschet (lichictd, radioactivi).
I-a declangare, EMC-uritre produc o unde de qoc ce lovegteputernic vantul solar, o sferr de particule cu sarcini electricd,
Apocolipsq 2O12. Ce vo f i dupo?
majoritatea protoni. Acest impact duce la formarea a ceea ce este
cunoscut ca eveniment PSA (particule solare active), care accele-
reazd. exponenlial absolut tot ce tntAlneqte in drum; majoritiliiacestor particule supraincdrcate le trebuie o ori, sau chiar mai
pufin, pAnd si pitrundi ln atmosfera PemAntului, unde dizolvF,
atomii de nitrogen gi oxigen creAnd nitralii, care, in cele din urmd,
se aqazd.la poli sub formd de praf. Cu toate ci se crede ci eveni-
mentul Carrington PSA ar fi cel mai mare care ar fi avut loc vre-
odatl,, in epoci nimeni nu gi-a dat seama de aceasta deoarece nu
existau instrumente destul de sensibile pentru a-l detecta. (Dovezi
ale impactului PSA din 1859 au fost descoperite in mostrele de
ghealiincdrcate cu o cantitate anormal de mare de nitraqi ce dateazd
din acea vreme.) Astizi avem satelili inzestrali cu echipamente
suficient de sensibile ca si poati detecta PSA-urile, majoritatea din
care este foarte posibil sI fi fost declangate de ferocitatea eveni-
mentului Carrington. Chiar aga, acum mult mai Puline PSA-uri
sunt acuzate de deteriorarea unor navete spafiale, cum s-a intAm-
plat in cazul satelitului japonez Nozomi, incident ce a pus capit
misiunii Japoniei pe Marte. PSA-urile constituie o ameninlare gi
pentru astronauli; un eveniment de proporgiile celui descoperit
de Carrington ar putea si punl in primejdie vielile celor de la bor-
dul Staliei Spaliale Internalionale.
Pe 2 septembrie 1859, la ora 4:50 GMT, a doua gi de departe
cea mai puternici EMC Carrington s-a izbit de PimAnt, la cinci-
sprezece, doudzecide ore dupi unda de goc PSA pe care a Provo-cat-o. Aceaste EMC a linut prima paginl aziarelor, a incins liniile
de telegraf, a provocat incendii gi a umplut cerul cu o vlpaie bo-
reale ce a transformat miezul nopqii in zi.
"Electricitat ea care a insogit acest minunat fenomen a pus sti-
pAnire pe firele magnetice din intreaga gari gi au existat efecte
secundare in oficiile de telegraf unde maginlriile au redat mesaje
41
LAWRENCE E. JOSEPH
fantastice 9i ilizibile gi unde artificiile atmosferice au cdpdtatformigi substangl prin scAntei de diamant"l, relata Pbiladelphia Ersening
Bwlletin. Rafalele de electricitate au fost atlt de puternice, incAtunii operato ri, care deconectaserd bateriile din instrumente, incimai puteau primi gi expedia mesaje doar pe baza energiei trimisedin ceruri.
Dacd, astdzi am fi loviqi de o furtunl geomagneticl de o purere
echivalentd cu cea a evenimenrului Carringt on, civilizagia noastrd
ar fi arrncatd in haos. Nici vorbe de vreo exagerare. Este consen-
sul la care au ajuns cei care au prezenrar la Academia de $tiinleraportul Seaere Space Weather Eaents: [Jnderstanding Societal andEconom ic Impacts (Eaen imente meLeo-astronom ice severe: inpele-
gerea impactulwi social;i economic),publicat in decembrie 2008. tnrezumatul raportului se arate urmLtoarele:
,,Din cauza interconexiunii dintre infrastructurile importante
ale societilii moderne, impactul evenimentelor meteo-astrono-
mice severe ar putea avea efecte mai devastatoare decAt simpia
dereglare a sistemelor rehnice existente, ducAnd la dezagregiri so-
cio-economice colaterale atAt pe termen scurt, cAt gi lung. Energia
electrici este piata de temelie a societilii moderne, tehnologie de
care depind efectiv toate celelalte infrasructuri gi servicii... Efec-
tele colaterale ale unei intreruperi pe termen lung a alimentiriicu energie electricd (ce ar rczultacu sigurangd dintr-un eveniment
meteo de gradul celui observat de Carrington) ar putea include,
de exemplu, dereglarea sistemelor de transport gi de comunicalii,
a sistemelor bancare gi financiare gi a serviciilor guvernamentale;
cdderea releleior de distribulie cu apd potabild. din carzaavarierii
pompelor gi pierderea alimentelor gi medicamentelor perisabiie
din cauza lipsei capacitiqii de refrigerare. Chiar dacd aceastd intre-
rupere a funclionalitagii serviciilor n-ar avea loc decAt intr-o
42 Aoocolipso 2012. Ce vq fi duPo?
singurd regiune aldrii, ea ar a6c
totodati, gi un important imPac
Cercetitori din cadrul NASA
phic and Atmospheric Adminisu
p€ntru Studiul Oceanelor gi al.,
nian, Fo4ele Aeriene ale Statelo
si corporalii cu tehnologie de vir
ar-ea loc un eveniment de dimer
ton, acesta ar Provoca dezastre
\ceastd controverse se fundamel
r-au petrecut tn Statele Unite in
tatea moderni dePinde in cel m
Sistemul electric este sistemul P
:oate celelalte. $i este vulnerabil i
oomice de propo4ii considerat
.serviciile de urgengi ar fi afr
rrol ar putea fi pierdute"3, suni,
cercetetorii Academiei Nalion
Baker, director al LASP (the ISpace Physics - Laboratorul de I
;adrul Universitilii Colorado,
Nelinigtea manifestati de B
relor meteorologice sPatiale n
Je opinie pentru cercetetorii d€
rrele ci4i dedicate acestui subi
;ipat la o conferinli desPre fi:u,eti de LASP, unde mi-am c
Je stiinll strAngi acolo au fost
iatenie meteo spatiah ce s-a Pet
Siptimina 7-13 sePtembrie 20
Apocolipso 2012. Ce vo fi dupd? 43
singurd regiune a 1trrii, ea ar afecta intreaga naliune gi ar avea,
totodatl, gi un important imPact in plan interna1ional."2
Cercetitori din cadrul NASA, NOAA (Ir{ational Oceanogra-
phic and Atmospheric Administration - Administralia Nalionali
pentru Studiul Oceanelor gi al Atmosferei), Institutul Smithso-
nian, Fo4ele Aeriene ale Statelor lJnite, universiteli de prestigiu
gi corporalii cu tehnologie de vArf au demonst rat ce d^ce ^{.dzi
ar
avea loc un eveniment de dimensiunile evenimentului Carring-
ton, acesta ar provoca dezastre sociale profunde pe scard largi.
Aceasti controverse se fu ndamen teazd pe enormele schimblri care
s-au petrecut in Statele Unite in ultimul secol 9i jumitate. Socie-
tatea moderni depinde in cel mai lnalt grad de energia electrici.
Sistemul electric este sistemul principal ciruia i se subordoneazd
toate celelalte. $i este vulnerabil in faja evenimentelor meteo-astro-
nomice de propo4ii considerabile.
"serviciile de urgenld ar fiafecrarc, iar cele de comanda qi con-
trol ar putea fi pierdute"3, suni concluzia comitetului format din
cercetetorii Academiei Nalionale de $tiinle prezidat de Daniel
Baker, director aI LASP (the Laboratory for Atmospheric and
Space Physics - Laboratorul de Fizicd'Spalialn 9i Atmosfericd), din
cadrul Universitiqii Colorado, Boulder.
NeliniEtea manifestati de Baker f-a1d de consecingele fenome-
nelor meteorologice spatiale reprezintd o tnsemnati schimbare
de opinie pentru cercetltorii de la LASP. Poate ci cititorii primei
mele cd4i dedicate acestui subiect iEi amintesc faptul cd'amparti-
cipat la o conferinli despre fizici solari in Colorado' sponso-
rizatd de LASP, unde mi-am dat seama cu stuPoare ci oamenii
de qtiing strAngi acolo au fost complet indiferenli fali de o ciu-
dalenie meteo spaliald ce s-a Petrecut chiar in timpul intrunirii lor.
SiptimAna 7-13 septembrie 2005, imediat dupd uraganul Katrina