A. Bartan

A. Bartan

Planeta celor care nu cuvnta

Prolog

A fost o zi epica cum n-a avut omenirea in toat istoria ei. 200 dintre cele mai nzestrate mini ale planetei au contribuit la realizarea unei nave care sa poat zbura in afara sistemului solar. Construirea ei a durat aproape 40 de ani si a fost nevoie de aproape 10000 de specialiti sa o duca la bun sfrit.

Nava a fost botezata Babel II in cinstea celor dinti care mistuii de acelai avant de a strpunge cerurile cu ascuimea mintii lor au ridicat faimosul turn. Ca si atunci aceasta construcie grandioasa a adunat laolalt toate rasele lumii.

Atunci a fost un punct de cotitura in istoria Pmntului. Ar putea fi comparata cu invenia primului motor cu aburi care a revoluionat toate activitile omeneti si nimic n-a mai rmas la fel dup aceea. Dup cum atunci a urmat un boom pe trmul cunoaterii si descoperirii nct omenirea a putut evolua in cteva sute de ani cum n-a putut-o face in mii, asa si dup inventarea primului motor care putea transporta o nava dincolo de hotarele propriului sistem solar a urmat o dezvoltare fara precedent.

21 iunie 2600 a fost ziua in care omenitatea izbndise s-i depaseasaca ultima nctuare. Devenise in sfrit libera. Un univers ntreg de posibiliti, de exploarat se ntindea la picioarele ei.

1000 D.I. sau dup calendarul vechi 3600 D. H.

Multe sau mai bine zis toate s-au schimbat dup invenia primului motor botezat pe buna dreptate galactic. Oamenii au nceput numerotarea calendarului cu data care marca nceputul unui Nou Ev, data in care s-au lsat toate cele vechi in urma. 2600 a fost socotit anul izbvirii. La data amintita religiile dispruser cu desvrire. Acest beteug al mintii omeneti fusese vindecat odat cu progresul tiinific si tehnologic cnd ce-i prea omului ca fiind de neneles si din acest motiv de deomeniul supranaturalului putea fi desluit. Tainele fuseser in sfrit dezlegate. Nu mai exista frica de necunoscut ci necunoscutul trezea in om dorina de cucerire. Omul ncepea sa supun tot ceea ce secole de-a randul l-a inut captiv.

Nemurirea nu fusese nicicnd mai la ndemna omului ca acum. Medicina fcuse progrese uriae mpotriva efectului de mbtrnire. Oamenii ajungeau sa traiasca sute de ani daca voiau iar bolile aveau toate un antidot. Cazurile mai grave survenite in urma unui accident nefericit de genul pierderii unei parti anatomice nu mai reprezentau demult o problema cu adevrat serioasa. Secole de-a randul acestea puteau f i nlocuite cu parti bionice care

imitau esutul uman si ndeplineau identic funciile necesare. Bionica a fost copilul mult adorat si mult aasteptat, rodul ntretierii a doua ramuri tiinifice: Medicina si Robotica. Astfel, oamenii nu mai putau fi niciodat invalizi, orbi, surzi. Tot ceea ce natura crea defectuos in om Bionica ndrepta.

Viaa oamenilor devenise din ce in ce mai lipsita de griji insa scparea a venit cu adevrat in anul 2732 dup calendarul vechi prin mana lui Ariel Newman care inventase un ser ce nltura durerea din organism. Nu avea niciun efect secundar si permitea omului sa fei deplin contient. Singura lui lipsa era ca efectul sau nu inea mai mult de 24 de ore asa ca oamenii care voiau sa traieasca fara durere fizica trebuia s-i injecteze cate o doza la nceputul fiecrei zile.

Dup descoperirea acestui ser omului nu i-a mai fost frica cu adevrat de nimic. Durerea, marea lui oprelite fusese eradicata. Acum puteas sa fac orice-i trecea prin cap. Unii i-au dorit foarte mult brae bionice asa ca n-au mai ateptat producerea unui acceident ci au asistat la amputarea braelor lor si la nlocuirea lor cu un set nou nou. Unora nu le plcea pur si simpu statura asa ca i amputau picioarele si i luau altele mai lungi. Cnd se saturau de acestea nu trebuia dect sa si le schimbe. Orice putea fi schimbat la om. Unora nu le plceau fetele si si le schimbau. Puteau sa fie oricine le-ar fi trecut prin cap. Puteau s-i aleag fetele unor persoane care au trit cu mii de ani in urmasau chiar fete nou generate care n-au existat niciodat pana atunci. Operaiunea de schimbare a fetei nu dura dect 5 minute sau daca nu se fcea dinainte o comanda, 30 de minute. Omul utea s-i schimbe fata ori de cate ori voia.

Unde este moarte boldul tau, unde este durere biruina ta? scria in toate publicaiile online dup ce oamenii de tiin inventaser o procedura de regenerare a esutului uman. Arsurile puteau fi vindecate in cteva minute si asta chiar din faza iniial a proiectulu REGEN. In 150 de ani s-a ajuns pana ntr-acolo nct pornind de la o frm de materie biologica se putea reconstitui organismul in ntregime. Au fost readuse la viaa specii de animale disprute de multe mii de ani, specii de plante. S-au creat ecosisteme noi. Viaa pe pamanat nflorise din acest punct de vedere iar omul se putea bucura de ea din plin.

Bionica a continuat sa existe chiar daca cercetrile noi in domeniul regenerrii de esut omenesc deveniser prioritare. In fond, ntotdeauna vor fi unii oameni care vor preferea un brat sau un ochi bionic iar alii unul fcut din esut regenerat. E mai degrab o chestiune de gust.

S-a vzut importanta bionicii atunci cnd omul n-a mai fost mulumit cu nzestrarea sa naturala. Trestie cugettoare spunea un filosof de prin secolul 16. Omul a vrut putere fizica mai multa dect avea in mod firesc. Sigur pentru orice activitate care necesita un plus de for existau robotii. Omul i-a suplinit aceasta carenta a sa de-a lungul timpului prin inteligenta construind maini si mecanisme care sa poat face ce el prin dotarea sa n-ar fi putut. Acum insa voia el sa fie cel care poate in chip nemijlocit.

Asa au ajuns sa existe in istoria Pmntului oamenii bionici sau superoamenii, oameni care erau aproape in ntregime robotici cu un schelet din cele mai rezistente si cele mai uoare aliaje, cu esuturi din substane create in laborator. Acetia erau dotai cu fora fizica mult superioara oamenilor biologici. Un astfel de om putea ridica cu uurin greuti de pana la o tona si putea alerga cu o viteza de 150 de kilometri pe ora. Exista insa o limita pana la care bionica si descoperirile de ultima ora puteau spori puterea fizica si totodat exista un neajuns al condiiei de om bionic. Acesta nu putea avea niciodat urmai. Nu s-a putut inventa nicicnd o versiune bionica a aparatului reproductor feminin si masculin care sa si funcioneze. Din acest motiv cei care puteau avea copii erau doar oamenii biologici. Sigur, cei bionici puteau deveni oricnd biologici datorita proiectului multisecular REGEN.

Cu toate acestea moartea nu fusese pe deplin eliminata. Veacuri de-a randul s-au chinuit cercettorii sa afle ce este ceea ce-l face pe om sa fie om si cum poate fi reprodus. Au fost toi foarte entuziasmai, cei din proiectul REGEN, ca au putut aduce la viaa animale, palnte disprute de mult insa entuziasmul lor s-a prbuit cnd au ncercat experimentul in cazul oamenilor. Au vrut sa readuc la viaa un geniu al fizicii secolului 20, Albert Einstein. Experimentul fusese o reuit. In fata lor se afla un trup omenesc ntrunind trsturile anatomice ale lui Albert Einstein in stare de perfecta funcionare numai ca fiin din fata lor nu era Albert Einstein. Fptura care arata ntocmai ca un om si era plina de via era cu desvrire lipsita de inteligenta omeneasca. Era un animal in trup de om.

Secretul nemuririi nu fusese inca aflat deoarece, daca omului ii era afectat creierul, desi organul putea fi reprodus, contiin nu. Puteau sa scoat din memoria unui om toat informaia existenta, toate amintirile, toate strile, toate gndurile, toate senzaiile avute in toat perioada vieii, sa le cripteze si sa le stocheze in nite lamele minuscule si apoi iari sa le descarce ntr-un crier proaspt. Ceea ce nu reueau nicicum sa gseasc era liantul care sa le uneasc pe toate ntr-un tot, acel element care-i face pe oameni unici intre ei astfel nct omul cruia i s-a regenerat creierul nu mai era acelai si toate strile si amintirile care ii populau mintea si pe care el nu le nelegea il chinuiau teribil ajungnd ntr-un final sa se sinucid.

O grija a omului era s-i protejeze capul si putea trai astfel sute de ani chiar si venic daca voia, o alta era sa asimileze conceptul de eternitate si sa se gndeasc ce sa fac avnd atta timp la dispoziie.

Roni

Barman, inca un pahar de sadu rosti un tnr de pana in treizeci de ani ncercnd din rsputeri s-i dreag gatul.

Butur, un amestec bizar de coniac cu ceva picturi de sos de orsii picant in care se rzuiau coji de lmie sau de portocale dup preferina prea ca ii incendiaz gatul. Era celebra sadu care se prepara doar in barulNoaptea furtunoasa. Patronul obinuse drepturi de inventator si nimeni in fara de el nu avea voie sa conceap spre vnzare o astfel de butur fara s-i plteasc lui Ino Burtosul bani pe invenia sa.

Cine s-ar fi gndit ca sosul de roii ar fi putut face asemenea minuni. Lui Ino nu i-au venit nicicnd atia clieni de cnd descoperise mai mult din greeal, ce-i drept celebra butur.

Ce faci, Roni? i ia foc gatul numai dup trei sadu? De ziua ta tu tre sa fii conductorul, tre sa dirijezi simfonia, amice. Nu ne poi lsa balta asa! Hai, ia si stinge repede cu un pahar de apa rece.

Stai, Sandule, linitit ca ma tin balamalele! Azi e noaptea noastr!

Roni i simea capul greu, aproape ca o stanca, de parca s-ar fi densificat de o suta de ori fata de ziua de ieri. La fel si pleoapele. Icni si se scula inndu-se in coate. Lumina de afara era palida. Se lasa neputincios cu capul pe perna si se ntoarse pe o parte.

Aaauu, icni din nou. Ma doare ntr-o parte, ma dor coastele gndi mirat de parca acea durere tocmai i se revelase. Ce-am fcut azi-noapte de ma dor coastele n halul asta? ncerca s-i aminteasc dar nu reui. O pcl se aez fix in moalele capului i-l mpiedica sa gndeasc. Tot ce putea face cu mntea lui era doar sa recunoasc vuietul prelung si senzaia ca easta lui a devenit extrem de sensibila. Nu-i putea roti capul fr s-i simt creierii cum se blngne ntr-o parte i-n alta ca nite jeleuri.

La ideea aceasta rse: am but azi-noapte de mi-am fcut mintea terci.

Mai sttu ceva vreme n sperana c se va liniti. Cnd deschise ochii lumina l lovi puternic n fa. Ah! Strnse pleoapele iute! Frate, ce lumin!

Se dezmetici. Se scula din pat. Reui sa mearg pn la fereastr. Afar era plcut i-i veni un chef nebun s ias i pur i simplu s mearg.

Simea razele soarelui ca fiind mai primitoare de data aceasta. Cldura l nvluia domol i parca i oblojea mahmureala.

Salutare!

Roni se uita la cei doi tineri care il acostaser. ncerca s-i aminteasc daca ii cunotea de undeva. O fi fost de la beia de asear? Nu-i putea da seama. Ce era clar era c nu erau umani, erau bionici. Intotdeauana a putut sa fac diferena ins nu reuea s-i explice cum. I se prea ca oamenii bionici au nite ochi ca de pete mort era o nebunie de-a lui ns instinctul acela nu l-a nelat niciodat. Te uitai la ei i-i venea s-i mpungi.

Salutare, raspune el reinut! Va cunosc de undeva?

Eu m numesc Rod.

Iar eu m numesc Jad.

Suntem marketeri la firma de transporturi interstelare Galaxion i vrem s v facem cunoscut oferta noastr de cltorie.

Mda, exact ce-mi trebuia s-mi ncep ziua numai bine, gndi Roni.

Biei, luai-m uor ca m doare capul ngrozitor i in dimineaa asta nu mi-am luat serul durerii.

Ai auzit pn acum de Eden?

Da parc Daca nu m nel era o poveste cu un brbat i o femeie care au mucat dintr-un mr. Ma rog, basme! Care-i treaba cu Edenul vostru?

Edenul nu este ctui de puin o poveste ci o planet. Aflat la numai zece milioane de de ani lumin de galaxia noastr. A fost descoperit de curnd, adic mai exact cinci ani, n sectorul Alfa 54 al galaxiei Nebulon. Este una din puinele palanete care suport nemijlocit viaa terestr.

Aa i?

De ce credei c-a fost numit Eden?

N-au gsit un nume mai bun, de unde s tiu eu?

Ai ghicit! Un nume mai bun pentru aceast planet nici c se putea. Ea este cu adevrat un paradis. Orice frumusee naturala sau artificial de pe Pmnt plete n comparaie cu ce se gsete pe Eden. Spectacolul furit de relieful edenic ntrece cu mult imaginaia oricrui generator de holograme, oricrui autor de science fiction ns asta nu e totul. Acolo se gsete ceea ce pmntenii numesc fericire.

Fericire? Cred c gumii!

Nu glumim ctui de puin. Cei care s-au dus acolo nu s-au mai ntors.

Da? Daca-i aa fain acolo voi ce cutai aici? De ce n-ai rmas i voi? Cei doi se uitar unul la altul apoi la Roni i spuser:

Noi suntem roboti special concepui pentru a le vesti i altor oameni despre aceasta planet. Termenul de fericire nu se aplica n cazul nostru. Noi nu putem simi.