ANUL ILNr. 2385 10 BANI EXEMPLARTIL JUOI 4 TULIE 1885

oA_IP.A_IRM IN groA.92F WE/1,1E1LE

EABONAMENTELE :

In CapitalN: Pentru 1 an 30 lel; 6 hint 15 lel; 8 lunl 8 letIn Distriete: , 1 an 36 let; 6 lunl 18 lel; 8 lunl 10 lel.hi Strata:late: , 1 an 48 lei; 6 hint 24 lei; 8 lunI12 let.

Director : D. AUG. LAURIANs5rifikisitat i-aiiiiàrrentrasizzensw

OBSERVATORITIL METEOROLOGIC

Buletin atmosferit, Nercuri 3 lulie

Elements climaticeR

2 ore 8 orep. in. sera

8 oredim.

Tempersturs male Is amid . ., iiiuL . .

, innintL . .

, fLr spirlior.Banastrolireds:114 OeTensions uporilor hi milindre .

Osmosis relstivit is pronsisdirectia dominsiti .

°"'iisteals midisImporalisnes 461. .

Pisan.Winos:sirs (0-100linbuloslishi (0-10) . .

30.7 i 23.632.6

36.5754.712.137

ENE2 80 9

49.2. .

1111.1.1.1=1

25.4

.15 519.7 29.0

754.0 754.914.5 14 6

67 59w N2.0 2.60.7 0.4

51.82¡ 0

',spear! zilel :Ert. Senin, V6nt f. slab,Astän dirmnd a. Senin. Writ f. slab Barometrul

se urcIt incet.

Directerui Observatorulut, St. Hepites.NOTA.Temperatura este daft in grad& centigra-

de Oimedia calculatS, prin formula 8 a+2 p+8 p+Min.4

inaltimea barometrulul in milimetre de mercuriù.Iu+eala medie a v5ntulul este data in metre pe se-cunclä. Evaporatiunea apel i ploaia sunt socotite inmilimetre de grosime. Gradul de claritate a cerulul se m5soara cu grade actinometrice, sot:Otto Ograde la intuneric i 100 grade, atunci cItnd cerulas fi cu desóvèrsire fár5. nori si in atmosfera n'ar fivaporI de apa. Nebulosítatea este mssuratft de la 0la 10 ; cifra 0 inseamn& un cer cu totul senin, lar

' 10 aratä un cer cu des6vèriire acoperit de nori..1

TIRI TELEGRAFICEdin zlfarele streine.

Paris, 12 Dille.Intrasigeant" publica o scrisoare a

fostuluT diplomat Billing, ce constatd,ca Mahdiul inaintemuluT a propus se predea avantpostu-rilor engleze pe Gordon pentru o sumade 1,250,000 &and. Lordul Lyons erasa numere aceasta suma, ce arfi sosit stirea oficiala la Paris despreliberarea luT Gordon. Billing a trans-mis lorduluT Lyons propunereadiuulT, dar dupa staruintele luT Gran-ville ministerul englez respins pro-punerea.

Simla 12 Iulie.Agenzia Reuter anunta In cercu-

rile oficiale nu se da crezament sgo-motelor ca guvernul britanic favorizdinfiintarea until cantonament britanicin Candahar.

New-York 42 Ilie.Ministrul de resboid a dispus ca

3000 soldatT sä plece imediat spre te-ritoriul indian la Fort Reno.

Un sgomot ce vine ¡din Colorado-City in statul Texas spune, ca in Mexi-cul nod a fost o luptä intre pastor! §iIndian!, in care ad cazut morti 60 In-dian! si 16 'Astor!.

Madrid, 12«Gaceta» spune, ca ieri aü fost in

Spania 1.371 casurT de holerd si 587morp. In Madrid air murit 4 persoane,in Aranjuez 19, in provincia 'Valencia317, in 'provincia Murcia 89, in alteprovincil 158 persoane.

Kursk, 12 Julie.Ierl a isbucnit un incendiü teribil

in cartierul lo ut de comersantT. Aüars cinci-zeci de case. Pagubele suntenorme.

Madrid, 11 tulleDoctorul Ferran va pleca la Paris

in cateva zile. Guvernul spaniol nuvrea sä permitä de cat inocularile i a-cute de densul.

-teri seard, colegul sdri, doctorul Ji-meno a t;nut o Conferinta in Atened§i a declarat, ea d. Ferran nu refu ,a-se de a'sT face cunoscuta partea stiin-tined a sistemulul see, ce se gasesteConsemnat In memoriele trirnise lafacultatea din Paris si Barcelona, darca esitase de a revela procedeurile salemateriale, de &icä sd nu vadd pe sa-vantiT altor terT luandul inventia.

Madrid, 12 Iuliereristru de justipe cl. Sii vela, inso-et de secretarul sell, a vis:tat jol spi-

talul colericilor din Valet,cia si a dis-tribuit ajutoare. El a lost prima foarteMinistrul se va intoarce la Ma-drid maine seare.

Se asigura in mod positiv, ca pre-feetul din Madrid a chemat pe docto-rul Ferran ei ia interzis de a ma!continua cu moculatiunile sale in Ma-drid. S'ae confiscat flacoane cu viruspreparat

Acest fapt e via comentat deprese.

In

InInIn

Pentru Abonamente, Anunciuri i Reclame a se adresa :Romania : La administrapne, Tipografta Wan Milutlescu, Strada Covacl, Nr. 14 si la corespon-

dentil ziarulul din judete.Paris : La Societe Rams, place de la Bourse, 8.Tlena : La Heinrich Schalek, I, Wollzeile, 12, Biuroul Central de anunturl pentru Austro-Ungaria.lianiburg: La Adolf Steiner, Gansemarkt, No. 58, Biuroul de anunturl pentru Germania.

tiR42221181MENICISEMINIMMIMMOMI

Doctorul Ferran nu promite o corn-plecta imunitate, dar pretinde ea ino-cularea reduce la 5 la sute. casurileurmate de moarte.

0Serviclul telografio ai Rom. Lib."

14 Iulie 4885 3 ore seara.Londra, 44 Iulie.

Se asigur& in cercurile politice cl Sir Drum-mond Wolf, inainte de a se duce in Egypetpentru a indeplini acolo o misiune specialà,va pleca la Constantinopol pentru a cere ca

S5 trimeata trupe in Sudan §i va incercaBA faca pe Sultan mat favorabil lut Tewfikpasa.

Sultanul ar esercita o influent& direct& inSudan, iar Englitera ar acoperi cheltueliletine expeditiunt eventuate care s'ar face deTurcia.

Vion,, IA Iulie.Ziarele cred c& dacA printul de FIohenlohe

va fi numit in postul de guvernator al Al-satiet Lorene, Contele de Munster '1 va inlo-cui ca Ambasador al Germaniet la Paris.

Roma, 44 Iulie.Ziarele asigurI cg. d. Depretis se va duce

la Viena ioentru a conferi acolo cu oarnenitde Stat at Austro-Ungariet asupra politicelstr6ine.

Cercurile competinte nu still ct ast-fel arfl intentiunea primulut ministru italian.

Informatiune.Ministrul plenipotentiar al Francie in Ro-

mAnia ne invitl a declara a& d desmintireacea mat formal& stiret pub1icat6 err de Ro-mlnia LiberA" in privinta nistor pretinsem5surt d'escludere, pe cart guvernul fran-cez ar fi dispus sl le ia in priviuta tinerilorRomänt cart urmeaz& studiile lor la Paris.Nict odatà n'afost vorba de aceasta in Franta.

(Eavas).

FoLl.

A se vedea ultIme ltirl pe mina Ill-a

Bucureset, 3 JulieMult regretatul nostru decan, rè-

posatul C. A. Rosetti, or de cdte orTavea sd discute cu noT, aceas-ta ni se intdmpla maT des ca .altorconfrap, declara de la inceput cao face cu mare pläcere. ObisnuItYsä vedem o discutiune lealä i o-biectivd in coloanele .Romdnulul»,am lost multumiti .t7zènd cd urma-toriT insemnatuluT bArbat nu se de-perteazd intru nimic de la regulaobservatd in viatd de maestrul lor.

Pentru cd intr'unul din numerilesale din urme. .Rorndnul* relevaunele pdrp din articolul nostru pri-vitor la administratiune, am repli-cat ierT, i vom completa astezT rès-punsul nostru, maT ales cä confra-tele nostru este in asteptarea d'ane vedea aprofundänd lucrul pen-tru a putea discuta maT la larg.

In tot-d'auna, cdnd ne-am ex-pusparerile noastre in materie deguverndment ziarul « Romenul.prin pana fundatoruluT sen, ne-a o-pus teoria sa larga i generoasdcare, in ceea-ce se atinge de ale-gerT i administratie, se poate re-suma cam in aceste consideratiunT:

cd de la tard atärnä totul, cdea trebuie sà se guverne prin sineinse.sT, eä ea e rèspunzaoare dacanu'sT alege bine oameniT, cd de ladensa atdrnd indreptarea i stdrpi-rea abusurilor administrative, cd, infine, natiunea sd.'s1 facä singurd tre-burile, asteptend cet se poate deputin de la guvern, ba incä fdcèndtotul ca mdna acestuia sä fie aproa-pe nesimtitä.

* *Fera indoialg, a zice unuT popor :

estT liber, estY stela, trebue sd teconducT singur,e un lucru atrde-tor pentru cel ce este ast-fel po-vätuit ; ispita este neinvinse, si or-cine se simte mändru, cand i sespune cd nimic nu se face fard &re-sul, cä totul se reguleazd numaTprin el, si cä prin urmare ar puteainlatura Onä i indemnul din par-tea conductorilor de la guvern.NimenT nu poate fi in principie con-tra teorieT de guvernare a natiuniT

prin ea insäsT, top tindem spre a-cest ideal de culturä constitutionaldsi am fi fericip cand am putea punedeplin 1 farà sfialà in me.na po-poruluT marea cucerire a veaculuT,acea armä puternice, numitä li-bertate neprmuritä, intreaga pu-tere de a se conduce singur, coin-pieta neaternare de ceT de la arme.

TotusT, unul din mariT cugetetorTenglezT, vorbind nu de un Stat te-nër cum e sara noastre, ci de taraclasicd a constitutionalismuluT, un-cle puterea opiniuniT publice e cevareal §i impunaor, unde initiativa pri-vate., in or-ce privintd, este mare,unde constiinta de drepturT si da-toriT a ceteteanuluT e desvoltatd,emite ca o maximä principiul cdacPunea guvernuluT stä in raport in-vers cu aceea a natiuniT ce con-duce, ei afirmä, ca ceva necontestat,cd acolo uncle acPunea guvernuluTe mare, aceea a natiuniT e slabe,cu cat manifestdrile vointeT unuTpopor sunt 1,Tzute in diferitele fazeale gospoddrieT uneT tèrI, cu atdtvointa guvernuluT este mdrginitä,actiunea luT anihilatd fatalmente.

*

Dar ia se pd§im si p tèrèmulconcret.

Iatä un popor tènèr, de curdndscos la viata constitutionald, co-plesit d'o data, in neexperienta luT,sub greutatea uneT intregi organi-zeal, ametit de intortochiatele eT

alcdtuirT, zepdcit de acest labirintde dispositiuni de tot felul, insdincelzit i cu capul inferbentat dearnägitoarea priveliste a sistemeT,de nemäsurata impresiune ce 'T facformele limbute.

ET bine, ertat este celuT ce apus in mdna unul asemenea poporacest bricid talos sd.'l lase a sejuca cu densul ? Prudent ar fi se.'Tzicd : iatä masina cu care te popconduce si singur, te las cu bine ?Nu este oare de datoria inventato-ruluT, or a imitatorulul, ca maT pH-ceput, sä paseasce, cu incetul ininitiarea celuY nepriceput, sal des-luseascd cu deame.nuntul mecanis-mul intreg, obisnueascd a md-nui singur diferitele roate ei euru-purl, in loc de a'l lasa ca inainteaunuT nod gordian ? $i aceastä ini-Pare, aceastà catehisire din parteameeteruluT trebuie sa fie sincere.,

onesta.Ast-fel ce Onä la impicioroga-

rea unuT popor pe acest trèna a-lunecos, actiunea guvernuluT, camaT istet, trebue sä se concentrespre regularea l executareabr pasT.

De aceea, in primele faze princare trece evolutiunea educatiuniTunuT popor, actiunea guvernuluT trebue sä fie simjitä si destoiniciapoporuluT data la iveald gradat ;

numaT atunci cend, printr'o lumi-nare aproape cornpletd, prin sddi-rea in inima luT a sentimentului dedrept i datorie, prin incoltirea inconstiinta luT a convingeriT de pu-terea ce are, se va ridica la ungrad indestuldtor de experiente,numal atuncT sa i se zice. fatulmee, cum 'p veT asterne, asa aTsä dormT !

o

CRONICA ZILETAseara colonia franceza a s&bdtorit

ziva de 14 Iulie s. n. printeun banchetin casele Jozsi, din strada Regale.

ANTJNCIURILE :Linia mica pe pagina IV 30 banl.Reclame pe pagina II-a 5 lel. Reclame pe pagina III-a 2 lel.

Scrisorile nefrancate se refusä.Articolil nepublicatl nu se inapoiaza.

Pentrn insertiI i reclame, redactiunea nu este responsabilA.

Consiliul permanent de instruqiune aluat urmatoarele dispositiunl, aprobatede d. ministru :

Or-ce sfada produsi in localul §coa-lel sae afare din §coall d'inaintea publi-culul intre membril corpulul didactic VAfi pedepsita, dupA gravitatea casulul, cuavertisment sae cu transferarea celorsfacliti in deosebite localitap din tail ;

2 . In cas de repeprea acelea§1. culpeministerul va da in judecatl pe vinovatI.

D-na printesl. Al. Stirbel e greil bol-nave, la Buftea.

Dupà. informaliile «Vointei Nationale»averea reposatuluI Principe Carol Antonde FIohenzollern constitue un majorat, §iea trece asupra Principelul Leopold, an-taul nescut al A. S. R.

In ce prive§te averea mobiliare, ea seva impárti intre movenitoril direct!. Incomparalie cu majoratul ea este putininsemnate §i s. rielld la suma de 4-5milioane.

Alaltà-seati a sosit in Capitale E. S.Monseniorul Palma, archipiscopul catolic.

La rezidenta archipiscopala, din caleaCalera§ilor, A. S. fu primit cu aclama-puni de o multime de credincio§1, §i insunetele unel muzicl militare.

Din 62 elevl carl aü irecuentat anulal 2-lea al §coaleT militare de infanterie§i cavalerie se zice ce ae lost inaintail lagradul de sub-locotenent numal 50.

Oficiul central de statistiea, ce era in-stalat la ministerul de interne, s'a mutatla cel de domenil.

Negocierile incepute pentru rescumpè-rarea liniel Lemberg-Cernautl-I4 nu s'adterminat raid de astd data, zice «Ro-manul».

Guvernul nostru a insArcinat o comi-s:une cu studiarea parte1 technice a ces-tiunel.

Pe de aid parte numita foaie aflä cApretul pe care'l cer actionariT pentru re-scumpérare ar fi prea mare, ceea ce a §ifácut pe guvern se zice a mal amenaresolvarea definitiva a cestiuneI.

Romenia" afie ca la Ceptura, 16130Mizil, s'ar fi intamplat marI nenorocirlcu ocasiunea distrugeril viilor.

Proprietaril, disperap ce li se distrug%Tulle cu rodul pe densele, tocmaI acumcend filoxera a inceput a se potoli, duplce a ficut destule ravage neimpiedecatade nimenT, ae voit sà pue pe goane pesoldatil insercinag cu distrugerea ; ace-§tia, impotrivindu-se, afi ajuns a se incd-era cu cultivatoril. Se afirme chiar cämat multl soldap ar fi cezut morti."

La primarie s'a Onut licitatiune pen-tru construirea a 4 noul localurl de §coaleprimare,

Pentru §coala de la Tunarl, d. F.Grimm a oferit un schément de 5.65la suti sub devis; pentru cea de la A-pele minerale, d. G. Duca a dat r i unsfert §1 d. Hecht i jumétate la sutasub devis; pentru localul de la Silivestru§i pentru cel de la Iancu nu s'are f5cutoferte, nefiind concurentl.

D. Paklitzki Felex sub-lef de biuroein serviciul secretariatulul Directiunel ge-nerale a Cailor ferate Romäne, a incetatdin viati in etate de 57 ant.

Decedatul a fost inmormentat joI cucheltueala Directiunel, §i fusese unul dineel mal vechl funclionarl aï el, incri, dintimpul d-nulul Strousberg. El a servitCelle ferate de la anul 1868 neintrerupt§i avea irnpemèntenirea-mica in Románia

dui:a vremurile cend se acorda, §ilasa in urma sa o sotie neconsolate, unfie, care a trecut ca primul-premiat prin§colile primare §i o fleá máritate dupa unmecanic.

Printre locuitoril Capitalel carl recu-nose merite de imbunetatire actualululconsilie comunal e §i d. Ion Mihaleea,din strada Gabrovenl. Dar d-sa. printfolungd scrisoare, ne arate cli nu nutre§teaceler§l sentimente pentru oare-carl ceti-teul §1 in special pentru un vecin al d-salecare arunca zeama de varzà in ulitd§icere ca d. prefect al poliiiel sA dea in-

structiunl maI serioase sergentilor de pazain aeeaste

.".DIN AFARA

splint a.Din Madrid vine stirea, cä der mi-

nistri si-ad dat demisiunile si ca e pro-babila o criza de Cabinet. Telegramanu ne spune mar mult. Pend la altearnanunte in privinta acesta «Le Temps»scrie urmatoarele asupra situatiuniT dinSpania :

CortesiT sari Adunarea spaniold areobiceiul, ca cel putin odata in fie -cesesiune sa face, un strälucit duel ore-tonic, in care elocinta curge in valuff,dar despre care top §tit ca'T lipse§teor-ce sanctiune practiced. Mini§trl nuse restoarna de cetre majoritatile dedincolo de Pirenei : elii creaza majo-ritatile dupe, irnaginea lor, si nu cad,de cAt in urma uneT desorganisArT in-terne sad in fata unor intrige de palat.DecT nu trebue sa ceuteen in acestedesbatarT interesul dramatic ce'l are odiscutiune, de la resultatul cdrora de-pinde soarta unuT Cabinet. Cu toateastea ar fi o grava eroare de a nu a-tribui acestor manifastArT importantaunuT simtom al stäriT spiritelor. Tonuloratorilor, combinatiunile partidelor,natura programelor desvoltate, toateastea permit unul observator atentivWO face o idee destul de justä a san-selor relative ale opositiuniT si ale mi-nisteruluT çe un alt teren.

Nota dominanta a desbateriT din ur-ma a fost reconciliarea depline, si in-treaga, operata httre cele douò marlfractiunT ale partidal liberale. I). Sa-gasta §i generalul Lopez Dominguezad afirmat o programa identica, in nu-mele vechiuluT progresism si al vecheldernocratiT dinastice. S'a remarcat mult,ca sufragiul universal face de aci ina-inte parte din Crezul comun al uniuniTstengelor reconstituite. Acesta e unpas considerabil inainte, daca tinemcont de faptul ce. d. Canovas a men-tional in discursul see, c acum opt-spre-zece lunT d. Sagasta declarase inmod solemn incompatibilitatea sufra-giuluT universal si a institutiunilor nacenarchice. Pe scurt dd. Sagasta, Mar-tos, Moret, Lopez, Dominguez si eel-l'alp sal a! noueT coalitiunt 1st alegde teren al actiuniT lor comune cons-titutia de la 1868, revezutd, corijate,purificata de veninul ultrarevolutionar

adoptata bine7rée la monarchia restauratd a Bourbonilor.

Ceea ce face importanta acestuT acteste ea regele se gäseste pa viitor inpresenta until liberalism unit si cà ast-fel vede cazend unica obiectiune ce arfi opus la venirea la putere a uneiasail celeT-l'alte fractiunT din stanga. D.Castelar sT-a dat concursul in mesuraposibiluluT, aceste aliante liberale. Ela declarat ca p artida republicana care,sub regimul reactionar al d lor Cano-vas, Pidal si Robledo, se vedea silit strecurga la procedeurT revolutionare,va lua loc in cadrele constitutionaleva lupta esclusiv pe terenul parlarnen-tar, indata ce venirea la putere a stem-gelor va avea de consecrnta stabilireasufrajuluT universal.

D. Canovas s'a multumit a releva cuspiritul sèü muscator nenumeratele con-tradictiunT din cariera politica a d-lufSagasta ; dar nul era lucru usor saapere pe guvern contra impopularitati!,provocatä prin tentativele clericale aled-lul Romero Robledo. Adeverul esteea presedintele consiliuluT simie bine,ca este in ajunul uneT crise ministe-riale, ce era sá isbucneasca de maimulte orT si pe care toate abilitatiledin lume nu o vor putea amana multtimp. De aci descurajarea evidenta, cesträbetea si printre apuceturUe de bra-vura ale elocuentuluT ministru. In Ma-drid pare a se crede ca regele AlfonsoXII prepara o nouè evoiutiune, decare vor fi chemati sA beneficieze d.Sagasta si nouiT se! amid si 61 des-baterea cea mare parlamentara din ul-timele zile n'a fost de cat ridicareacortinel unel piese politice, ce se vajuca in realitate in culoarile palatuluT.

ngl 1 a.

Anglia este in ajun de a avea unI proces de prese, un lucru ce nu s'a

la acoala, cart s'ar face ca creddreptul la absente i cart pentru a seimprejmui ai mai tare, dap, lo r pa.

a

rere, ar cAuta a face pe elevI sa cea ai el' dreptul de a se absi3nta ?Minciuna este unitA aci cu

dineeas'Rultatele insA sunt fatale,din ziva, in care aceste dou6 vicil sestabilesc in acoala, putem ziceacoala nu mal existA. Profesoral cnu vine regulat la §coala, carede ore de prelegeri, mai inde toate 'al perde prestigiul, darface totdeodatA po §colar sA creadA caorele cart remAn sunttra a'T expune to sta. materia cea se preda, prin urmare ca munca alsilinta pat da pasul fad, nialricol placerel saa lenei care inf ac iruptiune cu tot cortegiul lc r idaet

rele obiceiuri. Dar cand profesormerge ai mai departe a face din ab-sente regula vietei lui, saa candbiceiul o data luat s'ar impinge inca

Yadevar a se deda min-maAi druegpairdtee

ciunei este iarali un mare pacat incontra §coalei ai trebue ca acolo undeel ar fi inradacinat sA fie desradacinat.

A treia cerinta ce suntem in drepa lace acoleT este ca ea sA cultive aisA intareasca in acolari santirnantuldatoriel ca orn ai ca cetatean. Raspectul ordinet ai a adeverului u§c r con-duce la acest tel.

Or in ce tare', am trai, or card po-por am apartine, in or-care cerc alactivitatei omeneati ne-am tifia, dato-ria e nedespartita de noi, ea ne in-conjoara cu niate cercurl numeroase,cart se ating intre densele formand omare tArie. Uncle insA indeplinirea da-toriei poate mai uaor a se ins eta sipractica de cat in scoala. De timpuriaai pe nesimtite datoria devine placereacea mai mare, cAai in indeplinirea etgäsim paces, ai liniatea sufleteasca.

Datoria face ca §coala sa devie cen-tral activitatel profesorilor ai a aco.larilor.

Puncturile unghiulare ale edificiulutacolar sunt decl ordinea, adevarul aidatoria. Cugetati fie-care din d-a oastrala consecintele virtutior acestora pre-cum §i la consecintele viciilor ce lesunt opuse.

Generatiunile conduse de sirntiman-tul profund al ordinel, al adevaruluIai al datoriet vor fi tart, energice, nunumal pline de dorinta binelua ci a-vend certitudinea de a'l face. Munnlor e cu spor, cad ea se desvolta cuo sigurantA matem ttica.

Adeverul e unul ai ordinea intareateemit ¡Amy in simtimantul ai cuno--tinta adeverului. Minciuna trage dupasine diversitatea §i desordinea aovaestecand intr'o parte cAnd in alta. Darciae se socoate liber de datorie, 'alaaperdat pärarea in lume. Cine a I ia decalauza minciuna, desordinea ai neso-cotirea datorielor sale nu poate mergede cat slabind; iar o generatiune de-data lor e incapabila de fapte sane-toase, fapte marl §i generoase.

Mai ales not, popor mic ai intiopozitiune geografica grea, avern novade caractere otelite in cunoati 10, inadministratiunea §i. in practical ea viatatilor, pentru a nu slAbi nici dinain-tea amenintarilor, nice' dinaintaa ade-menirilor, pentru a paai cu siguranaain desvoltarea noasträ culturala.

Fara practica virtutilor nu poateexista un invatemant serios, cdci telulacestuia est3 a aduce pe orn cat mataproape posibil de perfectiunea Dum-nezeiasch; iar aceasta Para virtutt nuexista.

Acebora cart li se adreseaza in An-teia linie datoria de a apuca aceastacale sunt parintii ai profesorii. Cautarnsa dam copiilor noatri si in aceastaexemplul cel bun. SA fim severi cu etpentru a nu'i lasa sa alunece pe pO-tea laturalnice; dar mai inainte§idseato Ile sa fim severi cu noi inaiipastram intiparit in mintea noastra a-dagial, amiutim :

Non scolae sed vitae dicimus.

Elevi ! Na capatati premii pentrue5. ati invatat, ci le capatati ca o an-

boldire cA v6 veti pane toate silintelede a deveni oameni bunt, virtuoatlabarioat, neabatuti de la calea ade-varului ai a datorieT.

Exemple vii avern in _Suveranif nos-tri cad iubese i proteg acoala ai totce tine de ea. TralascA dar Regale SIRegina.

Discursul d-lal ministru se terminá prin

aplausele numeroase ale publiculuf asis-

eminbcreipulor dci os trrpi luui lr

artilorin vatator,

pregatite spre acest scop, precut? si adaia mti eim

eártilor e'egant legate : Oratoriu de Mel-

chisedek, Schite g iografice de Enescu

§i Atlante de Bonefont, ce M. S. Rce

gele a bine-voit a trimite mal ( inainte,

nistru care le decerna cartile of( aite ae

recepfe

e ocaspre a se distribui elevilor lal

ziune.Asemenea I. P. S. S. Mitropol itul Pri

mat al Rornaniel a bine-voit a o feri mal

make exemplaae din carteamorale de pr. I. Constantinesct

a

Premiatil I ail lost incununatl de d.:

ali-

vazut de muly ani, dar care este le-gal, curn se pare, cad nu trebue sase creada, ca, deai presa britanica sebucura de o libertate ilimitata, gu-vernal este desarmat. Exist legt re-presive, chiar destul de severe ai andguvernul vrea sa urmareasca vre unorgan, ziaristul poate fi condamnatfart mila. Ziarul care §r-a atras su-pararea guvernului este Pall MallGazette", ce a publicat o serie de ar-ticoli asupra ingrozitoarei prostitutlunidin Londra, sub titlul : Tributul le-cioarelor in noua Babilonie", articolf,ce aa fost considerati, in locurilenalte, ca un ultraj la moralA. Ziarulincrirainat mantine cà a avut de scopsa, lndemne pe guvern la reglementa-rea prostitutief, ce se resfatA in Lon-dra cu o neruainare ne mai pomenitAundeva in lume.Presa din Londras'a mai ocupat ai de alta de aceastacestiuue; dar acum pentru prima datàun minister incepe urmariri cu aceas--LA ocasiune, isbind nu in causa ai ra-dAcina raulul, ci presa ceredenuntä real.

o

Conferip4a d-luI Louis Ulbach.

D. Louis Ulbach a tinut zilele acesteao conferinta asupra reposatulul mare ce-Olean C. A. Rosetti.

Un francez, amic al «Romanulul» , trl-mite confralilor de la acest ziar aceastadare de seama :

Va scrid spre a va vorbi de el (C.A. Rosetti), de conferinta sa, dati-mivoe a spune de conferinta noastra,cad am luat toy act o parte atat demare in cal avem, oare-cum acestdrept.

Do ce n'ati putut fi ieri la Paris sprea vedea frumoasa noastrA sala, plinade un public inteligent ai simpatic,car toatA caldura din Iulie, cu toate cAmuly dintre prietenii Romani& lipseaaldin Paris.

Nenorocitul conflict de interese co-merciale a oprit de a voni la aceastAconferinta numal pe cate-va persoanepolitice.

Dar intrunirea noastrA n'avea nictun caracter oficial. Era o serbare in-timä, o serbare de familie, cum li pia-cea lui §i o parte din familia francezAa !at Rósetti, inconjura pe conferen-tiar : doamna Michelet, venita inadinsde la Port Marly, fimilia Bataillard,baronul d'Avril, Armand Levy, fami-liele Darras, Baudouin §i alti multi, alcaror name 'rni scapA din vedere.

Am vezut multi Romani, printre cartpe doamna Odobescu, Ionel Bratianu etc.

Multi amici, cart lipseati din Paris§i nu putead veni, trimis sari-sori de simpatie.

Conferentiarul s'a intrecut de astadata. Pe fie-care moment vedeai un a-mic in cel ce povestea.

Vey fi miacatt citind espresiunea ea-getaril sale, ai cunoscandu-1 cum 61cunoa§teti, cunoscand marea sa efec-tiune pentra cel absinte ai iubirea sapentru Romania, vey putea auzi re-sunand laurechile voastre calda sa vo-ce, care perand ne-a emotionat aientusiasmat.

Conferinta a fost de mat multe oriintrerupta prin aplause unanime. Pa-sagiul privitor la vecinicele legaturicari esista intre Francia i Ro-mania a fost primit cu aplause re.inoite.

Aceasta este darul marilor patrioycart se indentificA intr'atät cu tara lorin cat numai forrneazi. decal un corpcu dansa. Onorandu-I dar pe ei, ono-rezi nationalitatea la care apartin.

De aceea inclinandu-ne cu respe t aiiubire inaintea acestel mari personali-tati, salutAnd pe nobila sa vaduva, glo-rificand o frumoasä ai folositoare ca-rierA ca a sa, am adus in acelasi timpun omagiù tinerel noastre surori Ro-mania ai am do vedit o data. mai multca, mama in mama, voim sa parsim pecalea progresului.

Daca vom intalni in calea noastrAcauze de neitelegerl, va trebui sa rsesfarame pe drum, prietenia no astrA ne.putand sa, piarA.

Scia cA aceasta era §i convingerealui Rosetti, aceasta fu crezul vieteisale ; ai serbarea de eri seara, undepresida sufletul sail, a fost afirmareaacestei idei.

Ea nu va fi lost deci zAdArnicita.Aceastä credinta este pentru mine

dulce ai mangäetoare.Andre Bataillard.O

IIDIE,CJEt]EM

portgrel la tribunalul V, asca, in aceiast ca-litate la tribunalul Praliova. in loculLeonida Georgescu.D. G. Parisian, fost por-Wet, portlrer la tribu lalul Vlasca, in loculd-!ul Stefan Simionescu, permutat. D. Dim.Constantinescu, fost portArel, porttirl la tri-bunalul Prahova, in locul d-lui Teodor Ma-teescu.

oDIPARTIREA PREMIELOR

Relatie oficiala.Sambátá, 29 Ernie 1885, ziva säntilor

apostolf Petra §i Pavel, s a facut, in salaSenatululf, solemnitatea distribuirel pre-mielor la elevit premiall din §coalele secundare §i primare din Bucurescl.

Ind de la orele i i i jumatate, salaera plina de un numeros public, prole-sort, pariral §i rude a elevilor, invitatila aceasta solemnitate.

La orele 12, d. Dim. Sturdza, minis-tru cultelor §i instructiunel publice, intráin sala solemnitatet insotit de d. SpiruHaret, secretarul general al ministerului,§i de d. B. rticariu, membru in consi-liul permanent al instructiunet.

Cu aceasta ocasiune d. Saicariu a tinuturmátorul discurs de deschiderea solem-nitatel :

Domnule ministru,

D. C. G. GA1c6., actual verificator-taxatorin serviciul exterior al v6milor, este n. mitin functiunea de sef perceptor clasa II in a-celasl servicid, in locul d-lut Teodor Alexan-drescu . destituit.

D. Vasile Spiro-Paul, actual cancelar alagentiel diplomatice la Sofia, este numit se-cretin. clasa II, la legatiunea dtn Belgrad,d. C. G. PopoviA, actual ,cancelar al consu-latulur general de la Salouic, este numit se-cretar clasa II la legatiunea regala du Atena.

Sunt numitl i permutay :D. Mthail licentiat in drept de la

facultatea din Paris, este numit subst.itut latribunalul Vlasca, in locul d-!uT I. Mosoiu,dernisionat D. stefan Simionescu, actual

Onorata adunarelIn faaa stare de lucruri cart aa Meat

ca §coalele nostresa nu dea inca resul .tatele dorite, atat sub raportul instruc-tiunet cat ai al educatiunel, atalibertatea a vorbi in aceastä solemni-tate despre «disciplina ai intrebuinta-rea timpului acolarilor», a cArora lipsanu putin a contribuit la aceastA starede lucrurie

Multe sunt causele, d-le ministru,cart nu ne lasA sa mergem mat repedeinainte, §i intre acestea aaaceea cA u-nii din membrit corpulut didactia, par-te din lipsa de zel, parte din alte cir-cumstante, n'aa facut ceea-ce trebuiasA f acä pentru indreptarea reului ; a-ceasta insä find o cestiune care se varegula, sunt convins, de autoritateasuperioara. §colarA, ma void margini a In urma discursulul d-lul Saicariu, d.a arata in cate-va cuvinte acestei o- ministru al instructiunel publice si al cul-norabile adunari, compusa in caa mai telor a raspuns :mare parte din parintI de familie, do-ritorl ca §i noi a coniribui la realisa-rea niveluluT acoalelor noastre, care 'IintereseazA in prima linie, ai ca

ai ea cetateni, a le arata, zic, a-cea parte care privesce al pe d-lordireat.

Una din cause, ai poate cea mat decApetenie, este lipsa de disciplinA ; dead desordinea, nerespectarea legiloral regulamentelor §colare, nerespecta-rea superiorilor, lipsile nernasurate §ialtele.

Ca §colarif noatri sa fie bäetT ordo-nati, disciplinati, nu trebue sA se cea-rat numal de la profesori. Cea mat ma-re parte din timp aceatt §colarf suntanal cu parintit lor, lor dar le in-cumba in cea mat mare parte sarcinade a ingriji de educatiunea fiilor lor.

De se va duce cine-va la or-careacoala, va gási cA din 50 elevI abia segAsese 10 care sa fi venit regulat laacoalA, at din aceal I 10 nurnal o partesunt cart vin din impulsiunea parinti-lor ; tot restul de 40 elevi aü ate a,10 al 15 lipsirT pe toata luna. Candprofesorit iac cunoscut parintilor axes-te Hasid saa nu raspund nimica sadvin la §coald ai, de teama ca nu cum-va copiii sA le fie goniti, spun in fatapropriilor copii ai a celor-l'aly elevi cAa lost bolnavi, cand ai copilul ai eels-

elevi ai chiar profesoral scia cänu aa fost bolnavi nicT o orA i eas'air plimbat pe strade.

Datu'§I,ad seama aceati domni deexemplal incalculabil de rail ce dadprin aceasta ai propriului copil ai cc-lor elevi ?

Nevenind dar la §coalA nu pot sci ceea-ce s'a predat in lipsa lor ai ast-fel a-jung la examenele generate ai elevircad §i remain repetenti. Aceiaat parintiatuncf alearga pe la profesori, pe larudele §i arnica profesorilor, pe la au-toritati, pana ce in fine isbutesc a'§Itreae copill prin mijloace indirecte,prin hatär. Ce ese din aceasta Ele-vul care nu a venit regulat la acoalanu numat cA nu a invatat ceva folosi-tor, dare.. vat ! a aezit pe pärintelesea spunand ca, a fost bolnav, pe cAndel scia cA nu a lost bolnav ; a vazutca. se poate trece dintro clasa in altafad, sa fi meritat, prin hatar ; incepedar a'aI face convingerea cA prin ha-tar se poate obtine total. Prin hatarapot ai prin fel de tel de uneltirt inträin functiuni, hatar face ai el, la rAn-dul lui, altuia al aaa daca am mergenecontenit am ajunge iar ca in timpulFanariotilor, de la cart poate ca ammostenit acest nenorocit sistom.

Ou total alt-fel ar fi cand ai d-nliparing s'ar ocupa mal mult ai mat deaproape de copiii ddor , ( And incA dincea mat frageta copilarie i-ar invata,ai prin fapte i prin vorbe sa fie re-gulatt, activi, drepti ; cand i-ar facesA iuteleaga cat timpul este capitalulcel mal precios in vieata unui orn aimat ales in vieata unni copil.

rillinpul d-lor, vieata sunt for-mate din acelaaf element ; or-care dinnoi perde o ora, perde o portiune din

ROMANIA LIBERA11111111

propria lui vieata, ai cu toate asteanoi läsam sA se strecoare zilele §ichiar anti cu o prodigalitate neinte-leasa. SA avem dar perseverinta a im-primasa zic aaain mintea copiilorcA timpul este ceva nepretuit ai catrebue sa fie foarte avail cu dense],nelasandu'l sa treacA fad sA se fadceva. Cali nu se cAesc cAnd ajung in-tr'o varsta mal inaintata ca l'a lamasA trea a fad sa'T dea atentiunearite ; pe caal n'am auzit noT toti exp i [nand amara Were de rag : «desat avea 10 or 20 de ani mai putioa§ face rninunf» ; nefolositoare pAreride rea, tärzid vedem isvorul raului cenoi inai-ne ne- am facut cAnd indrep-tarea lui name s'a in mAinile noa-stre.

SA invatam, o repet, pe copiT cAndsunt incA in etatea de aur a vietei lorrespectul datorielor ai iubirea de lucru,ca sä nu li se mai reserve pen tru vat-sta maturA aceste traste suvenirt. Vansta matura ai batrAnetele vin cu de-stale alte grip' ca aA li se mat adauge

regretele trecutulur.

Iubiy §colari,Am auzit adesea in lunga mea ca-

riera prefesorala ell multi din vot con-siderA acoala ca o näpaste, §i expri-mand dorinta de a va scApa cat maicurand de sclavia acoalei. Dach in a-devar voiti sA fiti oament lib era ne-supuai nimanul, fitt sclavii datorielorvoastre, a acelor datorii cart' acuma,ca acolari, nu sunt de cat preludiulunor datorit mai serioase cart va a-ateapta ; nu e timp mat nemerit a vadeprinde sa fiti sclavii datorielor decat acuma in prima parte a vietei.Fitt ordonati in lucrArile voastre ; cacTordinea, pe langa aceea cA e §i o e-conomie de timp, este ca o facia pusa,in mijiocul acestor lucrarr ai care re-versandu'ai lumina asupra lor va facesA vedeti lucrurile limpede pe toatefetele ; .desordinea n'aduce de cal in-tunerec ai confnsiane.

tei particulare ca ai celei publice.Cred cA din acest punct de vedere

e bine pentru toy ca intr'un momentatilt de solemn sA ne reamintim treicerintrabsolute ce suntem in drept a faceacoaleI ai fad de care o culturA ade-varata e imposibila ai un invatämantserios nu poate sa se intemeeze.

Ordo est anima rerum zicead Ro-manit. Aceastä sentinta ar putea sAfie inscrisä pe fie-care edificia acolar.Ordinea e antaia cerinta ce se adre-seaza profesorilor ca §i scolarilor, An-èiul exercitia spre practicarea vir-

Lute.Fad de ordine se perde un timp

precios, care nu se mal intoarce ina-poi. In anii acoalei aceasta e de o in-semnatate capitala, cad atunci omulse gaseate intr'o desvoltare continuafisicA, 1:;intelectualA ai moralA, in csresariturile §i omisiunile produc lacune,ce nu se mai pot umplea nici-odata.

Ordinea insa trebue sa mearga dela lucrurile materiale cele mal midipana la cerintele morale cele maiinalte. Din ordine nreate obiceiul ce-lor bune. Ea este o picatura de ploae,care roade peatra cea mat tare. Prinobiceiul ordinel daan elevilor noatriputinta ca cu incetul sO. isbuteascAa se stapani pe sine, ca trupul sa sesupuna spiritulul, poftele cerintelor ailegilor morale.

Ordinea incepe cu trupul. Curateniatrupulut §i a vestmintelor inlatureazAmulte infirmitati i debilitay cart a-duc o pedicA re da, pentru a propäaiinvatamantul.

Intrarea ai e§irea punctuale a tutu-lor in ai din clasa ne invata a nu re-pune mane ceea-ce trebue Meat as-Uzi, a face ca toate actionile noastresA fie totdeauna depline 'tar nu cinu-tite, a ne respecta mutualmente orelede munca.Un §colar neregelat pertur-loesaza pe toy cei-Palti, cacr distrageatentiunea lor de la datorie.

Iar atentiune t prin care exercitamputerea vointei nuastre nu producename un efect asupra invêtamantulutai este ai un exercitid salutar pentruintarirea caracterulul.

Cand ordinea intra in obfceiurile detoate zilele, ascultarea datorita regu-lamentelelor acolare ai profesorulutdevine uaoara, cad acolarul simte caea este o necesitate absoluta pentru(Missal insa§f. Iar unde domneate, or-dinea, domne§ete ai activitatea ca tea-dinta ei spre cele bun: . aande existaaceastA activitate, de acolo de sigur afugit lenea cu toate deprinderele eicele rele, cu toate consecintele et vd-tamAtoare caracteruld omenese.

Cu un cuvant ordinea este alat aiomega a unei volt care trebue sA dearoade bane, sa formeze generatiuntpatrunse de ideea binelet, otelite invirtute. i numai asemeni generati-uni sunt in stare a lucra cu sporcu priintA pentru patrie.

A infrange ordinea acolara e darun mare pecat, atat pentru elevI, calai pentru profesori. Invetatorii mai a-les trebue aci, ca ai in modal lor dea trai, sa cugete ca ei trebue sa fied'inaintea elevilor exempla via a totco este bun, cast' atunci ai disciplinaaeolarA se reazemA pe unica ei basAsolicid, pe respect ai pe iubire. Niel odata et nu pot face prea rnult in a-ceastA privinta.

Domntae delegat,In fie-care an o serbare comunat in-

truneate pe cope' ai pe parinti, pe aco-lari ai pe invetatori, pe corpul profesoral ai pe guvern.

Aceasta serbare nu este o festivi-tate exterioara, o represintatinne tea-trala, uncle darn aliment vanitatei o-meneati, atat de periculoasa mai alespentru tinerime, fiind-cA ea e mamaa doua vicil : a neadevarului ai a invi-diet.

Distributiunea premielor din eontraare un alt scop acela de a arata inmod pipait ai celor ce sunt in §alä§i celor earl nu apartin ei unii in-tregalui invelament in ideea camunAcare '1 strabate.

Ea este legamantul dintre acoala aiparinti, cari vad cum copin lor in exa-mene se intäresc in fie-care an maimult in a expune in mod cuviincios,dinaintea unui public mat numeros, cusigurantA ai modestie, ceea ce in ade-ver §tia.

Premiele ce se data acolarilor la a-ceastA ocasiune nu sent semne de re-cunoatintA pentru cA ei aù invêtat ais'ad purtat bine in cursul armlet. Si-linta la invetatura, obiceiul uneT pur-fart bane s hat datorii naturale ale co -

piilor. Pentru cA et le ndeplinesc, nuli se datoreate nimic nici de parinti,nici de profesorii lor, nicr de Stat.Premiele ce aü sa, se impartd astazinu sunt alta de cat semne de iubireale §coalei catre elevi, sernne cart siaduca aminte tuturor, ai color ce leprirnesc §i celor ce le dad, ca numatprin acoalä ne putem prepara pentrumenirea noasträ ca oameni ai ca cetA-tent.

Aceste premii trebue sa aminteassatotdaeuna acolarilor, profesorilor ai pä-rintilor adagiul strabunilor noatrinon scolae sed vitae discimus inva-tam nu pentru a fi laudati ci pentrud deveni oament cat se poate mat per-fecti ai cat se poate mai apt!. a trai §ia lucra bine in tame.

De aceea ai cu totii trebue sa con-sideram aaoala ca un tomplu sacra, decare nimic r011 sa, nu se atinga i incare copiiI no§tri, din frageta lor vOr-sta ai pana in anil maturitater, sA nuvazä, sa nu itivete de cat ceea-ce ebun si de folos sufletulut §i trupultal.

Inchipuirea ca in §coala trebue sase invete, cum zicem obicinuit, numaTcarte e eronati, cad carte multA nea-aezatä pe fundament moral nu are va-loare.

Pe langd invetaturä ai prin inveta-turA §coala este tot-odata local unclene ex-rcitatm ai ne intarim in virtuti,pentru ca sa nu ne mai lasaan de clan-sele riand intrAm in via tit cu to s te va-lurile ei protivnice ai ademen Ware.

Nirnic de ceea-ce se petrece in §coalänu trebue deal sA ne fie indiferent.Cel mat mic lucru are importanta sa.Fie-care din nol atim cum o de prin-dere rea din copilarie, urmarita in ju-nete, trage dupa sine consecinti ai re-sultate deplorabile ai daunatoare vie-

Parintii ai profesorit frebue sA evitein modal absolut or co pretexte princari s'ar produce o nerespectare a or-&net acolare. Asemenea pretext sguduieducatiunea §i autoritatea aeoalei inbasele ei cele mai inVme, cad clatinAa doua corinta capitsla ce se adre-seaza acoalei, cultul adevarulua

Am nevoe sa expun dinaintea d-vsoa-tra de ce iubirea adeverulut ai faptui-rea lui sunt nedespartite de acoala ?La ce tinde toatä atiinta orneneasca,de nu la cautarea ai aflarea adevaru-lui Daca aceasta nu devine o de-prindere, o a doua naturd, cum vornputea pA§i in investigatiunile noastrecu siguranta ; cad obiceiui ininciunefflaor se transporta pe tot campul ac-tivitatet onaenessi ai ajunge a domino,ast-fel pe orn incat el singur crede cAminciuna e adevaral.

Aci mai mult de cät or undo sepoate pipai legatura lntima care existaintro invetatura ai purtarea morala.Uncle exista minaiuna se introduce unelement erenat in calaale ai in vestiga-tiuni, spiritul devine strait ai el cautasolutiuni nenaturale, nelogice, fiind-cAdin capul loculuf este ablaut de la ade-var., de la realitatate.

11M11.111111.1.111.1."11.1111.1111111

Si in aceasta sfera de actiune nutrebue sA nesocotim niruic. Cel matmic neadevar '§i are .urma-I necalau-labila. Adevarul etern 'at resbunAcumplit in contra omulut care 'I in-toarce spatele, fie chiar in glunad.

Un copil din lene nu vine la acoalanma): bate este sa'ai spue greaala de catsA gaseasca un pretext pe care con-§tiinta lui proprie '1 condamna. Dardaca aceasta este rad pentru copil, caatat mat rad este cand pArintit ions'ar incerca a acoperi pe cope: cm a-sernenea pretexte mincinoase. Ce sespun despre prolesoril cari ar iscodimotive pentru a se putea absenta de

1108811111114mosinoloomn..

M. S. Regele ai de I. P. S S. Mitropo-litul; iar premiele s'aia distribuit de cAtred. secretar general al ministeruluL

La orele 2 solemnitatea din aceasta zise terminA, i d. ministru pArAsi sale insunetul muzicel militare, care 1-a intam-pinat ai la intrare

o

CONSIILATELE ROM DIN STREINATATE

(Legea"ptin care s'a modifIcat art. 2, 3, 4, 5,6,8 si 9 din legea de la 14 Februarie 1873,relativd la legatiunde consulatele romknedin strdindtate).

Art. 2. Se adaoga la finele articolulu* secretarul geeeral al ininisteruluTva putea obtine un grad diplomatic o-norific in acelea§T conditiunia

Art. 3. SecretariT de legatiune, fiede clasa I, fie de clasa II, ata§atiT delegatitme §i interpretii sunt a§ezatT ladiferitele posture' diplomatice. ET potprimi titlul §i lace functiunile de can-celer!.

Art. 4. Nu se vor admite in servi-call intern sad extern al ministeruluTafacerilor streine de cat ata§ati de le-gatiune retribuiti carT vor justifica cAad satisfacut serviciuluT militar. Atri-butiunile ata§atilor in minister se vordetermine de secretarul general, iarin legatiune de eeful misiuneia

Ca §i represintantiT Orel i secre-tariT de legatiune, ataaatiT vor putealace tot saii parte din luerarile preve-mite la art. 38 din legea pentru orga-nizarea ministeruluT afacerilor streine,de la 16 Martie 1873, dupa o preala-bila deleg itiune a §efului lor.

Art. 6. Ata§atiT de legatiune se vornumi dintre tineriT care' poseda o di-ploma de doctor sad licentiat, dupa cevor justifice de cunovintele prevezutela art. 21 al legeT de la 16 Martie 1873.

Nu vor putea fi numiti seeretari delegatiune de clasa II de cat ace! ate-eat! earl aií facut un stagie de cel pu-tin deli! an! in administratiunea cen-trala.

Ataeatii de legatinne de clasa I carlvor functiona maT mult de treTvor putea obtine titlul d eecretar delegatiune de clasa III, fara ea acestMt O. le constitue un drept la altaretributiune de cat aceea pe care le oacorda pre. senta lege.

Secretaril de legatiune de clasa I §i§efli divisiunilor politica ai consularadin ininiste,rul afacerilor streine, clupaeine! ani de servicia in aceste functiunl,pot obtine titlul onorific de consiliarTde legatinne.

Prin derogatiune la dispositiunile dema! sus, consuliT general!, dupa 5 anTde serviciI, pot fi numiti secretarTde legatiune de clasa I ; iar consuliT,secretar! de legatiune de clasa II.

Art. 8. Se adaoga aliniatul urmAtor:Ata§atiT de legataune de clasa I se

vor bucura de un tratament fix de 300leT pe lima, iar ceT de clasa II de untratament fix de 200 leT pe lunA.

Art. 9. InsareinatiT de afacerT prininterim cand titalarul legatiuneT estein concedie care trece peste opt zilesad cand postul este vacant ad dreptla o treime ce se va lua din cheltue-Me de represintare afectate capuluTinisiuneT.

RepresintantiT Ord in streinatate nupot, in nicT un cas, lipsi de la postullor fAra o prealabile autorisare a mi-nistrului.

Cand aceasta lipsa va trece pesteopt zile, se va obtine incuviintarea re-gala prin mijlocirea ministruluT.

Lipsa de la post fara autorisarea re-gale, peste acest termen va atrage dedrept perderea intregilor cheltueli derepresintare pe tot timpul absente!, a-fail de treimea acordata secretaruluTcare gereaza afacerile legatiuneT.

ta

UN BANCHET DE MILITARI

seta ; el trebue si fie §i eel d'àntòií inceea ce privesce disciplina.

Or unde ve vetT afla in servicid satla vetrele voastre, sa. se cunoasca dupapurtarea voastra ea suntet! din regi-mentul 3 de calaraaT.

Vi se cla tot dreptul vostru copil ;in scimb, vol dati-ne supunerea catreleg!, ascultarea oarba o ordinulul, si-linta barbatesca.

M'am simtit mandru §i foarte mi§catca. M. S. Regele a bine vuit 81 vie de-unAzi sa .inspecteze regimentul.

AAdnc mahnit de perderea nepretui-tului ei augustuluT Sad parinte, Majes-tatea Sa a gasit o dulce mangatiere ca,a doul zi dupa reintoarcerea Sa in tarA,sa vie sa'eT vad& scumpa sa armata,pe care a condus'o la biruinta.

Armata la dragoste prin dragoste §idevotament va respunde totdeauna aceluia care a marit'o ai inaltat'o atatde sus cat §i Tronul Romaniela

Soldatt, sa avet! credinta in tara,in Suveranul vostru. Oaste fara cre-dinta e oaste fArà putere.

Cu simtimentul datorie! in suflet sasacra dar fie-care la postul nosfru,gata a muri cu fericire pentru tara §ipentru iubitul nostru Rege.

TrMasca M. S. Regele; traiasca M.S. Regina, podoaba TronuluT roma-nese.

Citim in «Vointa NaVonall» de la 2Iulie :

Regimentul 3 de calara§T urreanda fi desconcentrat din tabatra de la Co-trocen1 unde fusese adunat pentru ins-tructie, eu acesta ocasiune comandatulacestul regiment Al. Candiano Popescu,dispune a se da un banchet soldatilorseT.

Tot regimentul era adunat in jurulunor mese ce format un caret; iar inmijlocul careuluT se afla pusa masa ofi-terilor.

Mandria unita cu veselia se vedeadesemnata pe fat& trope!.

Seria toastelor o deschise colonelul-adjutant Condiano cu urmatorul toast:Ofiep sub-ofilert, brigadiert Qi soldari,

Ne am adunat aci ea sa ne bucuramde munca noastra.

Soldati, and at! venit in aceasta ta-bara erat! recrutia azT, prin instructie,prin purtarea voastra, prin deetepta-citmea ai prin silintele co v'atT dat, atTajuns sa fit! o§teni (le frunte.

Aceasta nu am facut'o singur ;intreguluT corp ofiteresc precum ai ser-genailor maiorT, sergentilor ai briga-dierilor instructor! datoritT isbandavoastra.

CMArasul este cel d'anteid in satul

Vi! §i lung! aclamatiunl isbueniradin pepturile ofiterilor §i soldatilor laaceste cuvinte atat adanc simtite alecomanclantuluf regimentuluT.

Indata diva acest toast, d. colonel-adjutant Candiano ridica un altul insanetatea d-luT general V. Creteanu,inspectorul cavalerieT.

Acum, zise colonelul Can-diano, cand arma noastra are o direc-tie luminata de experienta unuT gene-ral ma de distins ca generalul Cretea-nua cavaleria va merge tot inainte.

Cu spirit de camaraderie intre ofl-teri, cu zel neobesit la servicid §i cuo diretie buna, cele 15 regimente decavalerie ce le avern azT vor clabandio legitima insemnatate in oastea ro-mana.

Aceste cuvinte fura primite cu en-tusiasm de totT cap erad de fata.

Un al treilea toast fu ridicat in sa-natatea coloneluluT Chiritescu coman-dantul brigade! a 2-a de c avalerie.

Acestor treT toasturT urmara alteleridicate de ofiterii regimentuluT 3 decalaraa! in sanetatea coloneluluI Can-d i ano.

Entusiasmul §i iubirea cu care fuaclamat nnmele coloneluluT de ofiter!§i de soldati este resplata cea maTscumpa a §efuluT care etie saa§T im-plineasca datoria, find bland la vre-me, aspru cand trebue, dar totdeaunadrept.

La sfiraitul banehetuluf se intinseo horA mare, in care soldatif mna in!liana §i cu sufletele pline de voio§iearataii cat de frumoasa este adeseaorT viata celui ce a imbratiaat carieraarmelor.

PARTEA STIINTIFICA

ROMANIA LIBERA

450 pe axa tubuluT mareluT reflectorconcav, ea imprima razelor reflectateo directiune perpendicularA pe aceastAaxa §i in directiunea unuT alt tubperpendicular prin urnnare pe precedentul tub prevezut cu o lentila bi-convexa (converginte) care joaca rolulde !up..

Fotografita ste1arin")Te'escop ref1,3ctor.Modul de aplicare al

fotogradel la astronoinie.DaguerreotipuePerfectiunea art I fotografice. Fotografia,arttstu cel mat dibacid Incercarile fotog-a-fice alo astronomuluf Common.Defectelefotografiel in reproducerea peis9j >lor, avan-tajele et in astronomie.Dificultatea confec-tionarii cartilor ceresci, Peters.Usurintade astdzi. Un mijloc lesnicios de a desco-peri planete micl. Cercetarea cerului infundul cabinetului.Posibilitatea confectio-narei,unei cart0 intregei bait! ceresti; timpulcel scurt; grandiositatea opera

Mal 'nainte de a espune aplicarea fo-tografiel la studiul ceruluT vom da pescurt o idee de ceea ce este un teles-cop cu reflector. Acest instrument op-tic se compune din o oglinda marecencava, din o oglincla mica plena a-§ezata intre oglinda mare (reflectato-rul) §i focarul eT principal §i din olentiiA converginta care joaca rolulunei lupe sad microscop sirnplu. 0-glinda mare concava saU reftectorul,a§ezata in fundul unui tub lung decupru , are pe suprafata sa este-Hoard un strat de argint bine polit,depus acolo prin mijloace galvanoplas-tice, strat de argint care se etie càreflect& regulat pana la 80 §i chiar 90la suta din razele incidente de lumina(oglinzile ordinare nu reflect de cat40 sad 50 la suta de ai ae avantagiulde a da o imagine plina de viata afiintelor insufietite). Reflectorul e de odimensiune mare in scop de a puteacoprinde cat se poate ma! multe razede lumina ale astrelor ala de putinvisibile din cause slabeT cantitat! delumina trimisa de ele. Acest reflectorconcav concentra razele luminoase §ine da in focarul sell principal irnagi-nea in mie, dar maT intinsa, a obiee-telor observate. Oglinda mica §i plenae aaezat& intre acest reflector §i foca-rul sed principal; ea serva a reflectaimaginea, §i, fiind-ca e inclinata eu

*) Estrase din «Le Temps».

41.381.1111. lemumommommie

siderabila). D-nil Paul §i Prosper llen-ry aù terminet ma! deunazi instala-rea unuT nod aparat de fotografie ste-tarä la observatorul din Paris, ei d.Mouchez a presentat Academiel fran-ceze, in §edinta din 15 lunie s. n. a.c. un clieù uncle se poate numera5000 stele de la a §asea pana la ac.nca-spre-zecea marime, coprinse in-tr'o oare-care :ntindere a caleT lactee(20 in escensie dreapta, §i 3o in decli-natie). Acest resultat foarte rema: ca-bil, zice d. Mouchez face sa disparaultimile indoelf ce s'ar putea pastraasupra posibilitatel de a intreprindeastAz1 carta intregeT bolt! cere§tf intro-ducend inteensa aproape toate stelelevisibile cu cele mar puternice instru-mente. Cu ajutorul unor asemenea cli-aeurT astronomul va putea continua sacerceteze, sA studieze cerul in cabine-tul see, cu un simplu microscop, candtimpul inchis va permite sa ob-serve direct. Pentru a representa cele41,000 grade de suprafata ale bolteTcereat! a r trebui 6000 cliaeurT. Ad-miaend cà ease sad opt observatoare,bine situate in cele done emisfere,s'ar intelege pentiu a intreprinde a-ceasta lucrare, ei ca fie-care din elear face 150 sail 200 cli§eurT pe an, ocarta complecta a ceruluT continendmaT mult de doue-zecl milioane stelepane, la a 14 a ai a 15-a marime, arputea fi executata in maT putin de 5sail 6 an!. Ar fi de sigur opera as-tronomica cea ma! considerabila §i ceama! importanta ce 'Stu fi fost vreo-data executata, §i care ar da astrone-milor din viitor o stare foarte exactaa cerului la finele secoluluI al none-spre-zecelea, fara eroare sad omisiuneputincioasa.

Daca imaginele corpurilor cereseT;in Joe de a le privi cu ochiul prin lupale vom lasa a fi percepute de sticlafotografica, invederat este ca vom ob-tine in mod grafic, pe placa fotogra-flea, obiectele ce am voi sa stuchem :destul, este, intru cat prive§te astrelecele ma! departate, de a avea un re-flector mare argintuit §i a lase placaun timp sufieient, variabil dupa in-tensitatea luminoasa a corpulul cerescintre 40 minute, sad chiar maT putin,ai 130 minute, sae chiar ma! mult.

Aplicatiunea fotografiel la astronomie nu dateaza de cat din anul 1850cand d. Bond Ina imaginile fotograficeale lune! §i ale unor stele mal lucitoarecu ajutorul mareluT telescop al obser-vatoruluf de la Haward. College dinAmerica; dar in acea epoca §tiintafotografiea nu poseda de eat proce-deul daguerreotypulula care da o ima-gine neplacuta pe o tablie de cupru,imagine abia perceptibila §i care nudevenea ma! visibila de cat atunci cand,mi§cAnd tablia, lasam sá eada §i sase reflecte pe dense razele de luminama! intense. Dar cu cat mijloacele fotografice se inmultira, cu cat proce-deurile se perfectionara, cu atat apli-ca tiunile fotografice se intinsera.astazI cand, prin perfectionarea fete-grafieT; am ajuns sa putem prindemaginea tren in mersul seta celmat accelerato singura imagine lim-pede, cu contururi nete §i preciseintr'o durata centesimala a unel se-cunde timp destul de mic spre a pu-tea zice ea, trenul in acel interval astet pe locdurata extrem de micadar suficienta pentru fixarea imagine!pe acea pleca fotografica a§a de sen-sibila; astazI, zicem, am ajuns s ob-tinern cu ajutorul fotografieT imaginilecometelor, stelelor platin lucitoare, ne-buloaselor, cu mult superioare a totce ar putea produce munca mane! §iochiuluT omenesc.

*t nu e niel o exageratie in afirma-rea acestuT fapt ; multe persoane cugrea cred ca detaliile celo mai deli-cate ale une! nebuloase pot fi maTbine percepute de un instrument arti-ficial de cat de ochiul omuluT, -a potfi reprodus mat fidel prin un mijlocchimic de cat prin mAna unuT artistdibacita; ea se poate maT bine de catcu micrometrele (acele fire capilare cese imerucipaza in sticlele lunetelorastronomice) se, se inregistreze p osi-tine relative §i marimile relatj ve alestelelor. i cu toate acestea este kaa.Ochiul artificial vede ma! departe decat ochiul adeverat. NerviT retine! os-tenesc §i sensibilitatea lor e iute sla-bita : placa sensibil& nu se ostene§te§1 cla tot ce poate sA dea fortele ehi-mice ce ea contine.

Astronomul, Common, in Englitera,incepu in 1880 eu un reflector de tre!picioare §i cu oglinzi de sticla argin-tuite o serie de fotografiT a nebuloa-seT din constelatia Orion ; in 1883 reuaicu expunerT de 40 minute, sa obtiefotografiT earl suet extraordinare carepresentare a materielor cosmice aaade vaporoase §i aaa de dific,1 de ma-niat. In aceste fotografii sunt stele acarer visibilitate e aea de slaba in catabia le zarim in marele refractor dinWashington, care, nu de mult , eracel maT puternic din lume. Cand reu-§im a espune un timp destul de in-delungat la 'tlumina obiecte invisibilein telescop, putem sA le facem visibi-le fotografice§te prin impresiunT lumi-noase repetate. Diferitele nuante ceochiul nu poate direct sh le perceapa,pentru cA facultatea receptivA a o,-hiu-luf este limitat4, devin visibile in a-paratul fotografie, a am! lacultate re-ceptivA are limite maT intinse, §i, ceeace poate fi considerat ea un defect inreproducerea unuT peisaj este avanta-giul eel maT mare cand e vorba de ascormoni adaneimile ceruluT.

Daca ne gandim la laboarea imensace costa alta, data ,cartele cereal!, sevede ce avantagil pretioase fotografiada astaz! astronomilor. Experienta a a-retat ca stele de a zecea marime de-vin distinct visibile cu o expunere de15 minute. Profesorul Peters , dinClinton, a publicat de curand 20 carte,fie-care representand cam cincT gradepltrate. Aceste carte 1-aii costat anTde muncA, §i in timpul elabortiref lorPeters a gasit un mare numér de pla-nete mid (acele planete mid ce se ga-sese risipite intre Marte ai Jupiter).Astazi acelea§! carte tot atat de e-xacte, ar putea fi facute in acelae nu-met. de ore call' an! de muncA aU ce-rut ele maT nainte, ai, reincependu-ledin cand in eänd, am descoperi in elemicile planete , prin deplasarea lor(cad §tim ca stelele sunt imobile sadaü o mi§care aea de slaba in cilt cereun interval de timp destul de indelun-gat spre a putea fi observata, pe cAndplanetele aU o mi§care destul de eon-

«Albino. Buzeulut" ne spune ck in zinacondanandrit sale, d. N. G. Statescu a bote-zat un copil dAndu'i nutnele Revoltaie.

Aceasta ne aduce aminte, c intr'o zi, tre-cand pe langd o cask ma!' spre mahala, amauzit pe o mamdstrigand ingrtjata Moldovo !ia seama sd nu cada Romania, cdsparge capul !"

Erad cloud copilite cu aceste nume I

Otravire misterioasa. In departamentulHaute-Morne (Francia) s'a intdmplat o dubld,otrkvire inconjuratk de circumstante pe catde ciudate pe atkt de misterioase. D-nud-na X, niste proprietari avuti, aU murit inaceeasi noapte, si medicu, insdrcinat a ardtacausa decesului lor, a constatat cd absor-biserd o mare dosd de arsenic.

Inainte de a muri ins& d. X... a putut sddeclare cd ei aù fost impinst sd absoarbd o-trava de catro doue perso ine cart fIceau spi-

: acestia di convinsese cd o-trava ast-fel lint& le va procura o mare mul-tumire si 'Y va pune in comunicatie in tim-pul somnului lor cu spiritele, i cd la destep-tare vor putea istorisi lucrur! surprin-6-toare.

Parchetu a fost sesisat de afacere. Celedone persoane ardtate de d. X, inaintea mor-te! sale ad dispdrut. Inutil a spune cd acestispiritist! sunt cdutati de parchet.

00 ClOCANEALA IN BALCANI

impra§tia pe agresoril lor (1) Linistea s'arestabilit de trupele trimise din Sglau.

Berlin, 14 Iulie.Se zice cd consulal Germaniei la Canton,

d. Travers, va urtna consululut general dinZanzibar.

(Havas).

(1) Cdti-va luerktori ad fost ränitY.0

Ni se comunica numirea d-luT Al.Radianu, actual procuror la tribunalulMehedintI, in functiunea de sub-direc-tor al penipotenciarelor in locul d-luTG. Gr. Arghyropol, trecut in altA f u n-etiune, §i numirea d-lui ConstantinSaulescu ca §ef' al biuroului de perso-nal la directia general& a penitenc., inlocul d-luI N. C. Lambru, pus in dis-ponibilitate.

Zilele acestea toate toile aa publicaturmAtoarea depeaa a Agentiel Haves :

Odessa, I i Julie. Sunt cate-valzilede cAnd un oare-care numer de stampile

fol de hIrtie de deosebite formatepurtAnd aceastà devisa : Asupra Balca-nilor incepe a ciocni; ziva va veni inda-

fost confiscate la vainA., erat'imenite pentru Varna. S'a ordonat o an-chea».

Cum se vede, nimen! n'a putut intelegece vrea propoveduiascA depeaa. Or-ene putea sa se intrebe : Cine ciodneaasupra Balcanilor ? Cu celscop infernal ?SA deschida mine de aur, fàrrt pLrmisiu-nea celor de sus ? Contra cuT s'a ordonato ancheta ? etc.

In urmA insA am cercetat foile ger-mane i franceze §i am tiat peste cheaenigmel.

In depeaa trebuia sajse zica:cani se ivesc zorile ai in curand se vaface ziuà». Pentru: Se ivesc zorile saùse lumineazA de ziva, francezul a intro-buintat cuventul de «poindre», care in-semneazd a impunge (a ciocni ?), a se lu-mina, deci cel care a tradus din frantu-zeate s'a putut insela. De altà parte innemte§te poindre" se ziee dammerna,si dad, printeo eroare de tipar, in lo-cul lul cl ar fi fost h, traducAtorul de a-semenea s'ar fi putut amAgi, cad in ca-sul dn urmA verbul ar fi fost hammern,care insmeneazi tocmal: a bate cu cio-canul.

Acum cea ce nu atim inca bine este,dad vinovatà a lost limba francezA, sadcea germanft

oServiciul telegrafic al Eon Lib."

15 Iulie 4885.-9 ore dimineata.1.ondra, 14 lulie.

Un comitet format din arhiepiscopul dinCantorbery, ep.scopul din Londra, cardinalulManning si d. Samuel Morley va veri-fica autenticitatea destdinunrilor publicate dePall. Mall. Gazette» in privinta imoralitäti-lor ce se comit in tle-care zi la Londra.

Viena, 44 Iulie.Ieri seara a fost la Trebisch (Moravia) o

adunare de 2000 lucrätori ce voiad ad libe-rese pe duot socialisti arestati Ieri dimi-neata lucratorif aü atacat pe gendarmii culovituri de pietre, iar agentii forte! publiceaü trebuit sa tie crucist baioneta pentru a

Boalele de stomach continua a facemulte victime in populatia CapitaleTBuletinul statistic al primdrief, pe carel'arn prima azi, ne arata ea de la 23pana la 29 Iunie, in Bucure§t! at mu-rit 17 ()amen! de boale de stomach.

Printre alte boale, negreait afara decele de piept car! tin tot-deauna frun-tea, s'aii maT distins scarlatina ai febreletifoide, cea dinteid cu 5 victime, adoua cu 4.

Ni se scrie din Ia§! ea trupa ro-maneasca compusa din artiatT aT Tea-truluI National din Bucure§t!, porne§tecu trenul astazT §i maine dimineatava fi in Capitala.

Succesul pe care l'a avut in Cerna-ut! §i Boto§an! s'a rnantinut ai la Ia§T,a§a cà arti§tiT no§tri se intorc foartemultumitt de succesul moral al escur-siuni! ce intreprinsera.

oBIBLIOGRAF1E

A apdrut de sub tipar SULTANICA, F an ta -Cella, OdinioarA, Suer etc. Un volum inoctavo, pretul 3 lei de de la Yraneea. Acestvolum se afld depus la toate librdriile dinOapittlä

S'a scos din aceste uuvele 50 de exemplarede lux, numeriotate, pretul 10 lei ; se Ottdepuse la autor Hotel Metropole.

INGINER-HOTARNIC

SP, NICJUILESCII(major hi retragere)

Calea Grivita (Tèrgove§teT) No. 67.

SI CIIIRURG-

1:301- 15111.1_ariE13ELde la facultatea din Viena.

Spoolal: boale de femeI si Syphilistrateazi radical ori-ae boald sifiliticd, Ble-noragie, poala albd, rani de ori-ce naturd,boala de piele, polutiuni spermatorhöe. Dis-crettunea cea mar mare.

Consultatiuni in toate zilele de la 1-4Strada Pescária-veche 8, (vis.d-vis de Hotel

Londra, calea Mosilor).

VIN NEGRde Orevita i Golu-Drânces

Whitt de 4 anI, qualitate soperioarà to-turor altor vinurf. lb fr. vadra-0

ALB DE DRAGASIANIdin resolta tumid 1 8 81.-15 fr. vadra la

PAUN POPESCU & Comp1.8 Strada Ialpseanit 1LS

OMIII11

USA DE SOMME

G. STERIU & Comp.No. 19 STRADA LIPSCANI, No. 19.

OURBUL BUOUREUIPe zina de 28 Iunie 1885, ora 10.

5'/2 Imprumutul 0.)ounal (con-versiunea 8°;. imp. corno-nal ((883).

50/. Scrisuri Funciare UrbaneComunale no/ 1884

Sc-isue Funciare Rurale6./0 Renta Roman& perpetul .

amortisabill .

65 Scrisurl Funciare Urbane66/0 Oblig. de Stat (cony. Rural).6`1, Can. Fer. Rom7'/. Berland Funciare Urbane .

7./2 Rurale.N

71/2 inprumutul Stern . . . ,

80/, Oppenheim. .

Oblig. Case! Pensiun. (Norn. 300)Impr. cu prime orasul Bucur.Actruni Credit Mobiliar

Constructiunr, Nationale,

Dacia-RorattniaBanca Nationala .

Fiorinil Valuta Austriaca 204 204'1,Mttrci Germane , 123'4 124Bilete Francese 99812 100

Englese . . . .

kur contra Argin t Bilete22505 25255'14

105l 10.1,Ruble Rusestl , . . . ..

NB. Cursul de mat sus este in monedd deaur socotit dupd cursul fisculut. Oupoane seaquita fdird scitzament.

Adresa pentru Telegrame 8STERIU".

Onmp.

7883'12911/,

851/490931/,918k

89112

99 I/2

101 'la

21531

-^

Vhd.

78'12

92851/2

901',93849189»li

995/.1018/4

21632

ROMANIA LIBERAIIIMIN11103 111111Mall=

E

IN1SIBINW

nimbi Constantin, (cofetar).Plata Sf. Anton, Nr. 16.

Frattl I. Gologan, recoman-deratt magasiuuld nostru de

Coloniale I Delicatese din Ca.lea Victoriel No. 80, at gi celdin Strada Lipscani No. 13, peidJagX acestea posedIm un maredepoti de cascaval si brinze,turi de bragov. Se primesc ori.ce comene de la comer-cianti, se gIsegte gi o adevd-rat/ tuicd Mani° cu preturlconvenabile.

)ordache N. Ionecsu (restau-rant) Strada Qovaci, No. 3,

eposit de vinurl indigene gistreine.loan rencoyloi, (lipscant) Stra-

d da Lipscanl Nr. 24, Specie,.hag de mittburl, RinurT, dan-tele, confectioane gate, stofe demobile, covoare, pordllitril dediferite calititti. Vi:nzare cu pre-turl foarte reduse.

agile Georgeson, Fabricantdde taste, Uleiuri , Scobeald

g moarl de mgcmat fMnurT,Str. Soarelul No. 13. SuburbiaManea Brutaru, Ouloarea Verde

De vilizare maelaturl14, Strada Covaci, 14.

B. J. MARTIEVICÌs'a inutat

Str. Carol I, No. 2

3E111 II j .ti;,*11.1:1111;..1,11.:111111.11 111'.$131IThVi...3.41i1;11111113,.

Medalie de Ayr

ORITEISIWaS ,,,,IrfivrIll,f11111111,111"'

TIPOLITOGRAFIA

I-

I

FABRICA DE REGISTRE, MAMA, STERIOTIPIE SI GALVANOPLASTICA Medalie de aur

STE-F. MIHALESCUirnm-rmn,younuarmmTrinlu.

ATELIERUL.

UTORBAntersecutii, elegant 3

iTABLOURI GRAFICE,

1PORTHETE, II

IIIPLOME, CHARTE, ACTIUNI,

PLINUEI, FACT131.1,eto ¡in diferite culort.

1-

o

Lii

M310. TTirt.11 JR CM, FL,P7:3 -Z1-1:3_._"1.. CVii7"-ea.C3 X, 141.-.

ACEST STABILIMENT... efeetue zi-1 tot felul Je Luerrlrl ntingêtoare de special,tatert .

precurn:

.CArt,,T Zinre ori-ce formate vi diferite limbl,Afile in difer,te culorr,

Compturi, Carti de visitA st de logodnA, Invit.--1VT de cununil

Regi-?..tre pentru tonte speciele de servicI,

nonuri ,n diferite culorl fine, Tarife i anut-4urT cornerciale d industriale,.. =Orl'-ce tel de imprimate ale tutor autoriti4ilo,

Bilete et conchal entru pEldurT, cifrnp, mbri, nocise, etc. etc.

rn

FABRICADE

TIECItTREse primese

ORI-CE COVANDE ill

ACESTA SPECIALITATE

se efeetueazA

promptd 1i eleganta.

_.11-2111.1111011 crearrtffiTerumnarrrmactS

Se prirnescti comande de Liniaturä, Stereotipie si Galvanoplastica.

111Mi . hinatimitimsouil iltanumuttuaal.41,4no man_ _ .i" 1'1;i! 111 flui" ' 11;11 .

Institutul BERGAMENTER(Fonda 11 autorlsat de onor. Minister 1875)

Directiuna are onoare a face cunoscut c Institutul incursul lunel Aprilie a. c. s'a mutat in

Strada 13ibeseu--Vodit, 1(Oasele (11-11.1 Obedeanu)

din causa marirei numerului elevilor. incaperile spatioaseluminoase indeplinind toate cerintele igenice i pedagogice

Internat, Semi-internat, Externat,pentru baett de la 6-14 ani.

Istructiune in limba romIlna, germaa, §i francesa predatade profesorT probati conform programel onor. Minister alCultelor §i instructiuniT publice.

Pentru elevi cad frementeaza regulat curst1, ¡Directiu-nea garanteasa promov irea lor in OnnasiU sag §coalade Gornercift. Localul ne permite d'a primi chlar:gi acumaelevT mid peatru clasa I-a spre a fl preparaIJ mat binepentru anul colar vutor.

Deslu§irile necesaril se pot atia in Cancelaria Institutulut101rectilanea.

De Tënzare bilete de Inehirlat de lipit la easecu 10 gi 15 banT bucata

A. se adresa in Strada Covaci No. ¡Lt.

Allisms: lommish..

IL. PISCHINGER & SOHN

Fabrica de Confiserie, Bombonerie, Zaharicale, Cio-colata, CartonagiurI de lux 0 Bonboniere.

IT T 3111 1\7" AS-Printr'aceasta aduc la cunoscinta Onor. noastre clientele,

ca DomniT L. Pischinger & Sohn, 'mi-afi confiat mie Re-presentatiunea D-lor pentru Romania si Bulgaria.

Rog dar numeroasa noastra clientell. atat din Capitalti,cat §l din districte, O. bine-voiasca a'mT adresa mie co-mandele D-lor, precum si a veni sa vada bogata colectiunede mostre cu totul nouè ce posed.

Preturile fiind foarte avantagioase si marfa bine lucrata,DomniI cumparatori vor il foarie multumiti.

mi. Wsurtban.Strada Doamnet No. 5, Bucuresci.

MEMNON :11111131111=1111r

--011111sa

INSTITUTU MEDI(BUCURESCI

6, STRADA VESTEI, 6

AL

zsiico.e. Medicaid, 5, Inhalat t, 6.Masajiti sistematie, 7. Ser)

.7.13y.Sdeorcortthhaeornapaeetipdiialec,,a2414.

la domicilit, 8. Consultati ine.dicale

II

medicamente . . . .1 duge reef) sistematicl .

1.1.50

BAI DE ABURDE

FT-TrINANota. 1. BIN de abur

deschise in toate Lilele doore diminéta pônd la 7 ore

2. Pentru Dame insa, bhiabur, odata, pe sptmdnrea, la 7 ore dimineata pé.2 post-merid.

Preturile la sectIa metconform prospectulut.

Direction

suritla 7

sdra.le deVine.nA la

icala

ea.

DE INCHIRIATÇamere si apartamente

bilate in Strada Lipscani81 eu luna §i anu in eelbung curatenie si servicpreturT scklute, de la 2camera pe lung. §i ptinalei platiti inainte pe 15 z

!BALE BUGHIMStatiunea balneara de la Bughta este bine

cunoscuta prin proprletatile hidre-fisico-chi-mice ale apei care alimenteaza in mare can-titate stabilimentul, prin temperatura matconstanta ai duice de cat a altor statiunidin tail, din cauza Upset viuturilor aspre,

prin favorabila sa positiune geograficadestul de aproape de capitala Muscelulur, cucare e legata prin o §osoa buna, ce permiteplimbarea pe jos dintre Bughia ai Campu-lung,inconjurata e dealuri ce infatiseazaprivirit peisaje d'o frumusete rail; afara de

acestea de jur imprejur aunt multe locuricari atata curiositatea excursionistilor §i cartpot fi vizitate cu inlesnire.

Aceasta statiune din nod organisata, pen-tru a satisface cat maY ¡Wile trebuintele decurA si de traiil ale vizitatorilor,!se deschidein primele zile ale lut guniti, sub adminis-tratia subsemnatulur

In tot ce priveate baile, locuinta, hrana,divertismentele , corespondenta , s'ag luatm6sur1 ca, ele sa r6spianda la a§teptarile vi-zitatorilor, cu preturl moderate.

Doritora de a retine camere mai din vreme se pot adresa, prin serisori,la subsemnatul, in stabilimentul Bughta, längà Gimpulung.

Alex. I-aurian.

Erezit L. LEMAITRE Succesorli 1

VIIIIIIIMMEI

TURNATORIE de FER si AIAMA ATELIER MECANIC .hr

iBUCTIRESC1

7E11731311CMPIV1.171731E1 rit.33:13P3113:DX31

Se insarcineaza cu constructiune de vagonette i ralleur1 pentru terasamente, asemeniconstructiunl, de turbine gi mori pentru preturI multi maI s cidte ade c41, colo de VienaPesta. si cad suet fixate pentru o moara cu 5

1 piatra de la 36 la 1,500 lel!! 19 42 0,800

2 pletre 30 3,5002 42 3,800

Instalatiune de mod cu turbine foarte rentahile. 0 moarii cu turbina si pentzu petre

I

instalatd, de TURNATORIA LEMAITRE pe Mill Sabar, a costa 66,000 leI gi produce 3000leI pe lunA.Un mare asortiment de petre de moar5 Lefetr.

Avis morarilor I i proprietarilor de moii,Ser. EFTINATA TE. FUNCTIONARE REGULAti. FOLOS. lits

Ansint=1:

1

1

imagi

Subscrpitiune

Colonial& Francesasub patronagiul

senatorilor i deputatilor eoloniilorSE POATE CA.STGIGA.

100 VIII FranciDEPU*I LA PARIS

la Dancet Vraneielpentru

UN Franc 25 Centimeadresand mandat postal

D-luI Rend AVENEL, comisargeneral al subscriptiunil.

406rue de Richelieu 106, PARIS

DARFUMERIE LUBIN! 65, rue Sainte-A nne, 65. Paris

Dd. Felix PROT gi Comp.succesoril lui LUBIN, invitape clienÍií /or sa se fereascade numeroasele contra-facerla produselor lor, mai cu sea-mit LIVANDE ROYALE auxFLEURS, acum raspandita inOrient.Ei di sfatuesc darasa nu se adresezepentru cum-parari decat la casele cu ocinste bine cunoscuta.

_AV SProprietarilor i arendasilor

de mosii.Un vechin §i special adminis-

trator de mesa doreste a se an-ga,ja ca administrator de moaie ;informatiuni la redactia jurna-lulul.

me-, No.

malib eu0 lella 55113.

=11

NAT eta. 4e,lanenreseT, Calea Grivitei No. 65.

Pompallildriiiilieiiputuri pentru Icasa, grA-dint etc. de la cea maTmicA adancime ai pant(la 1000 metri.

Pompe pentru alinien-tarea cazanelor cu abur.

Pompe rotatoi peutruvin, rachill, spirt, bare.

Motori.; spre punereaaparatelor de pompe infunctiune.

Arti.cole pentru con-ducte de apa ai stabilion.

de baT

:Inetala-rea esuatfi deNu. tip.

me_r-ejle_

IMMIIII1111111=70110

Primulú Muroti concesionatüde informatiunl

pentru institutorT, educatoare sag guvernante, companioane, Penpentru copiT mici si cameriste mai superioare. Locuinte pentru guvernante fara post. 71Etetaacii.nu..

Institutóre diplomata Strada LuteranA, 51111111101111110,

MARELE BAZAR DE ROMANIA"BUCURESCI, STRADA SELARI No. 7, SUB IIOTEL FIESLIII

Extr- 173,1V9L'iDEL-E.T SMC)111-T331Lii 1f3) -14 Tr 'UMCOSTUME ¡SACO & Gk.E

veston.

PA RDE SIURIde voyage.

REDI N COTEdernier-mode.

YAQUETEdiagonal & tricote

Pant:lonl,caro & raye

de matase,ca§emir alb , Terno,

Orleans etc. etc.

COSTUMESI

'PARDESIU Rde does.

Imilmaimmamings

VesteBroscheetc. etc.

remmemiessmemmerasame

Pr4tail: moduiti111111111111

rugiim a nota IN-uni4ru1 pr' a evita eonfusiunl reg-retabi le .

SE CAUTAAgenti aetivi, ocupalunesigurA, fiind pentru desvol-tarea unui articol trebuin-cios familielor. Conditiunilefoarte avantagioase.

A se adresa la «Sing: I.»Piata St. Gheorghe 81.

BAILE CU DU §Ede la basiuul Societatil Remandde arme, gimnastica si do ra lasemn dm Strada Magu

tatiune adeschis pee(LE\rillitiO"No. 10 preaum §i acoala d

onor. public.

STLIENT THEM I 1

.L1 i(Francia, Despar[Amentul Allier) ¡

PArdoillpini.:iltréttivanter parsista8tuboluul.i mofroancee

STAGIUNEA. BAILORLe Stabilimentul din Vichy, urtrais /,

droi ae,elseemgeli esbienBe cirinslatfitavuertn Eu-1

felurile pentru tratanientult alai -ead: eelobrediceeis,togmraaveheleiáledifiabcaetului,'

..1, Tote drurnurile de fer fondue la Ili

etului, :

ta

podagrei, petrelor urinare, c. '

15 septembre : Theatrn si OmIn töte i;lilele de la 15 mai la',

CorteIla Casino. MusicA In Pa: c. --i

vat dómnelor. SalOne pCabinet de leoturA. Salon reser-i

joc, conversatiune ei billiard.. e-by. i, a

s.2fenerts renseignmente a se adtemaiiiiiFleal%lboulevartertartro Par+

Tipo-iit.grafia Stefan Mil-alescu, Strada Covaci,