1

ABC apicol

2

A . 3

B . 27

C . 46

D . 66

E . 88

F . 92

G 102

H . 105

I .. 117

.. 134

J .. 140

K . 142

L . 144

M .... 152

N . 175

O . 188

P . 195

R . 215

S . 233

.. 259

T . 261

U . 275

V . 282

Z . 302

Informatii utile 305

3

A

4

Acarianul polenului

Este un parazit care atac rezervele de polen ale stupinei consumndu-le n ntregime i eliminnd

excrementele sub form de pulbere fin. Rspndirea lui poate fi frnat printr-o pstrare adecvat.

Acarioza

Este o boal grav a albinelor cauzat de parazii din familia acarienilor Acarapis Woodi, care ajung n

traheea albinelor tinere unde depun 20-30 ou. Att parazitul adult ct i descendena, se hrnesc cu

hemolimfa gazdei i secret toxine care afecteaz nervii motorii ai aripilor, numrul din ce n ce mai mare ai

paraziilor mpiedicnd normala funcionare a cilor respiratorii. Albinele mature de 12-15 zile nu mai pot fi

atacate, datorit periorilor stigmatelor care la acestea devin epoi, barnd astfel intrarea. Acarienii se

nmulesc mai ales atunci cnd albina se afl n ghem (iarna i vara pe timp ploios).

Tratamentul clasic se face prin fumigaii cu Folbex (de 8 ori din 7 n 7 zile) sau cu Varachet. Stupina

infectat trebuie s rmn pe loc pn la terminarea tratamentului, dup care va fi dus la un cules bun, la

cel puin 3-5 km distan de alte stupine. Exist supoziii n legtur cu prezena bolii atunci cnd exist

depopulri n mas primvara, cnd albinele nainteaz n salturi, prezint tremurturi ale corpului, in

aripile deprtate i se adun n grupe mici nainte de a muri. Un diagnostic precis nu poate fi pus dect prin

examen de laborator.

Acizii organici

Tratamentele cu acizii organici ( formic, lactic, oxalic) sunt recomandate, cu precdere, n stupinele bio,

ns, trebuiesc fcute cu mare atenie i numai de apicultori experimentai, efectundu-se mai nti o

experimentare pe civa stupi. Atenie! Dac nu este folosit un dozaj corespunztor, pot aprea mortaliti.

n plus, egalizarea mirosurilor poate declana furtiagul n ntreaga stupin.

Acidul acetic alimentar

Poate fi folosit n hrana albinelor, determinnd o urcare a procentului de puiet cu 19% (3 g acid acetic

amestecat cu ap la 1 litru sirop).

Acidul acetic glacial

n concentraie de 98% se folosete cu succes n dezinfectarea fagurilor infestai de boli i duntori

(gselni), n doz de 2-3 cm3 pentru fiecare litru din capacitatea stupului ori a locului unde se face

http://stuparit.3x.ro/teo/A.htm#_Acidul_formichttp://stuparit.3x.ro/teo/v.htm#acid_lactichttp://stuparit.3x.ro/teo/v.htm#acid_oxalic

5

dezinfectarea fagurilor. Vaporii de acid acetic fiind toxici pentru om, nu se va lucra niciodat n spaii

nchise, ci numai n aer liber, cu mnui de cauciuc i se va evita folosirea metalului n operaiile de

dezinfectare.

Acidul fenic

Mirosul su puternic ndeprteaz albinele dar, ntruct mierea absoarbe mirosul acidului, operaia trebuie

fcut cu mult pruden. Poate fi nlocuit cu benzaldehida.

Acidul formic

Este recomandat de Hristea n siropul de primvar (5-6 picturi la litrul de sirop), n vederea revigorrii

coloniilor expuse mbolnvirii. n cazul hrnirilor de completare tot el recomand ca la 100 kg zahr, folosit

pentru prepararea siropului, s adugm 120 g acid formic 100% sau 140g acid formic 85%.

Acidul formic este folosit i ca tratament de combatere alternativ a varoozei.

Atenie! Acidul formic este deosebit de toxic pentru om i, de aceea, trebuiesc luate msuri cu totul speciale

de protecie!

n tratamentul varoozei cu acid formic este preferat metoda Nassenheider fa de cea a buretelui absorbant.

Acul cu venin

Acul cu venin al mtcii este mult mai puternic i mai lung dect al albinelor, matca servindu-se de el la

dirijarea pontei sau la uciderea rivalelor (fiind ncovoiat i fr crlige marginale tip undi - ca cel

vulnerant al albinei). Veninul este secretat de glanda cu venin a reginei numai la nceputul vieii sale,

atrofiindu-se pe parcurs.

Adormirea albinelor

Adormirea, anestezierea sau narcotizarea temporara a albinelor poate fi provocata de apicultor, in cazuri cu

totul exceptionale (introducerea reginelor in familiile bezmetice etc.), comportand anumite riscuri . Desi nu

am experimentat, toate cele expuse pe acest site cu privire la acest subiect sunt luate de prin carti si sunt

asteptate contributiile pertinente ale apicultorilorilor practicieni binevoitori.

Consultand forumul Stuparitul, am gasit cateva relatari ale unor apicultori, din care fac urmatoarele spicuiri:

1. Azotatul de amoniu, azotul folosit ca ingrasamant in agricultura poate fi utilizat, in cantitati f. mici, la narcotizarea albinelor. Cum se procedeaz? citez din cele gasite pe forum: "Pe jarul din afumator

http://stuparit.3x.ro/teo/B.htm#benzaldehidahttp://stuparit.3x.ro/teo/v.htm#medicatieAlthttp://www.eurohonig.com/index.php?pagina=aformichttp://groups.yahoo.com/group/stuparitul

6

se pune o lingurita-doua de azot, se inchide repede afumatorul deoarece incepe reactia chimica si

producerea de gaze, se pufaie 2-3 fumuri (de culoare alba -atentie! a nu se inhala acest fum alb!).

Apoi pe urdinis se administreaza 4-5-6 fumuri dupa care se inchide urdinisul cu o bucata de hartie,

burete dens etc. Stupul/nucleul trebuie sa fie etans iar ramele, pe cat posibil, departate. Se asteapta

cam 4-5 minute (se poate asculta peretele stupului, trebuie sa fie liniste, fara zumzait). Se deschide

apoi stupul, in partea superioara si urdinisul pentru aerisire. Albinele sunt pe fund, ca si moarte,

tremurand din picioare... Acum e momentul sa se introduca matca intre masa inerta de albine.. Dupa

ce stupul s-a aerisit suficient (se pot vedea albinele trezindu-se progresiv) se inchide si se lasa in

liniste pana in zilele urmatoare cand se face un control. Pierderile sunt minime, 5-10 albine..

Aplicata corect, metoda da rezultate." Ca masura de siguranta, matca coloniei de albine este ridicata

in prealabil, in caz contrar ponta acesteia putand fi afectata sau, si mai grav, exista riscul sa o gasim

sufocata pe fundul stupului datorita intoxicarii cu gaz. "Asta insa, depinde de fiecare, de

disponibilitatea fiecaruia de a-si asuma riscuri sau nu." (Apicultor Radu). Apicultorul Nelu Rednic

ne atentioneaza ns: "FRATILOR! Ginditi-va la analizele pe care le fac vesticii unde se determina si

citeva parti de milion dintr-o substanta, ori azotatul nu-i de dorit in miere! Inainte de a utiliza orice

sa nu scapati acest lucru ca sa nu trebuiasca sa ne injuram unii pe altii la ratarea unei livrari

importante".

2. Dioxidul de carbon: citez in continuare dupa acelasi forum: "Se poate folosi in locul azotatului de amoniu si dioxidul de carbon (CO2) cu aceleasi efecte si rezultate (in inseminarea artificiala se

foloseste CO2 pentru adormirea reginelor in timpul operatiei de inseminare - gazul poate fi aplicat si

pentru intreaga colonie). De asemenea stiu ca se poate folosi si gazul obtinut prin arderea unei

ciuperci, nu am la indemana numele ei, nu am folosit-o insa stiu ca se poate folosi si aceasta la fel ca

si azotul si CO2-ul.In final inca cateva idei aditionale legate de subiect:

1. la gazarea familiei/familiilor la unificari sau pentru alte scopuri trebuie avuta grija ca matca familiei/familiilor sa nu fie gazata. Se ridica inainte de gazare, se pune in cusca iar cand

albinele se trezesc se pune inapoi in stup;

2. stupul trebuie sa fie etans, fara crapaturi care ar duce la pierderea gazului (ca si in cazul tratamentului cu Varachet, de altfel);

3. este absolut necesara aerisirea stupului in partea superioara dupa trecerea celor 4-5 minute, pentru o mai rapida aerisire si evitarea intoxicatiei albinelor, se vor trezi mult mai repede si

se va evita asfel si supraincalzirea lor in gramada de pe fundul stupului;" (Apicultor Radu)

Adptorul

Este un vas de diferite forme din care picur sau curge ap n fir subire. n primverile reci apa trebuie s

fie cald pentru c albinele care sorb ap rece amoresc i nu se mai pot ntoarce. Pentru a prentmpina

acest lucru este indicat a se da ap zilnic n hrnitoarele din interiorul stupilor. Un adptor bun poate fi o

damigean de sticl ntoars cu gura n jos ntr-un jgheab ce are pe fundul lui o bucat de postav.

Damigeana poate fi folosit doar dup stabilizarea timpului. Adptoarele, n cazul n care avem boli n

stupin, se dezinfecteaz zilnic, altfel o dat pe sptmn.

Pentru a preveni mbolnvirea albinelor prin consumarea unei ape infestate sau pierderile datorate

condiiilor nefavorabile, primvara se utilizeaz de regul un adptor cu ap cldu n care s-a pus puin

sare (1 lingur de sare la 10 l ap), uree (1-2 g la 10 litri ap) sau amoniac (cteva picturi la 12 litri ap),

presrndu-se de jur mprejur paie, pentru ca albinele s nu se aeze pe solul rece i s amoreasc. Un izvor

cristalin ce erpuiete ncet n fir subire este cel mai indicat pentru adparea cu ap a albinelor. Lacurile

ntinse sau sttute, fluvii etc. nu sunt bune, fiind generatoare de pericole i boli pentru albine.

http://stuparit.3x.ro/teo/B.htm#basicaPhttp://stuparit.3x.ro/teo/B.htm#_Adapatorul

7

Aerosolii

Sunt particule extrafine pulverizate sub aciunea unei presiuni. Rezultate foarte bune d aplicarea

tratamentelor medicamen