5/17/2018 ACB

1/94

ROMANIAJUDETUL BACAUCONSILlUL LOCAL BACAUANEXA NR.2 LA H.C.L. NR307 DIN 03.09.2010

ANALIZA COST-BENEFICIU

C)pentru proieetul "Retehnologizarea sistemului de termofieare dinMunicipiul Bacau in vederea eonformarii la normele de proteetiamedilui privind emisiile poluante in aer si pentru cresterea eficientei

in alimentare co ealdura urbana" finantat prin ProgramulOperational Sectorial Mediu-Axa Prioritara 3

CONTRAS~MNEAZA~SECRETARUL MUNICIPIULUI BACAUNICOLAE-OVIDru POPOVIC!

5/17/2018 ACB

2/94

#MAt_ GROUP F I C H T N E R RAMS LLFILE

Catre: Prlmarla Bacau Registrat ion nr. OUTIn atentla: p-Iut Leonard Padureanu, Admlnlstra or enera

Profect: Asistenta tehnlca pentru pregatlrea unul portofollu de prolecte(Phare 2005/017M553.04.03/08.01, EuropeAld/123067/D/SER/RO)

Ramblllil Denmark A/SDK-2830 VIrumPhone: +45-45-988591Fax: +45-45-988510

PRIM RIA MUN IC IPJULUIN.BACAu 3 m

dln_ 0 3 0 o~ 201 0 .Ramboll Romania SRLPhoenIcia Business CenterStr. Turturelelor nr. llABucurestl, sector 3Tel: 021-314.83.14Fax: 021-314.31.75

Pagfnf: 1Data: 31.05.2010

()Sublect:"Retehnologlzarea slstemulul de termoflcare din munlclplul Bacau In vedereaconformaril la normele de protectla medlulul prlvlnd emislile poluante In aersl pentru cresterea eflcientel In allmentarea cu caldura urbana"

Stlmate Domnule Padureanu,Va trlmlt atasat varlanta finala revizuita In format electronic sl tlparlt a Studlulul deFezablUtate sl Analizel Cost-Beneficlu pentru prolectul mentionat mal sus.

Va multumesc.

Cu respect,

Daniela Cance cu,Coordonator proiect

5/17/2018 ACB

3/94

F I C H T N E R RAMB LL

A N E X A II

A N A L IZ A C O S T -B E N E F IC IU

r':'}1\.'J"ol

R E T E H N O L O G IZ A R E A S IS T E M U L U I D E T E R M O F IC A R E D IN. . . . . . . .M U N IC IP IU L B A C A U IN V E D E R E A C O N F O R M A R II L AN O R M E L E D E P R O T E C T IA M E D IU L U I P R IV IN D E M IS IIL E

P O L U A N T E iN A E R $1 P E N T R U C R E $T E R E A E F IC IE N T E I iNA L IM E N T A R E A C U C A L D U R A U R B A N i

5/17/2018 ACB

4/94

5/17/2018 ACB

5/94

(-"",

o .

1 M 1MGROUP F ICHTNER RAMS LL

51. Identificarea Investitiilor ~i Definirea Obieetivelor, inclusiv 15

specifiearea Perioadei de ReferintaObiectivele politicH energetice locale.1

(\

1 . 21.32.2 . 12 . 22.32.43.4.4. 14.24.34.44. 54. 64. 74. 84. 94 . 104.115 .5.15.25 .36.6. 16. 26. 3

,. ' ' ' '.1,_j'

7 .7 . 17 . 27 . 37.4

CUPRINSSumar Exeeutiv

Optiunlle de investit ilMetodologia analizei optlunilorAnaliza OptiunilorAbordarea diferentiala ~i absoluteDefinitia optiunli "se face minimum"PresupuneriMetodologia de stabillre a tarifuluiAnaliza EeonomidiAnaliza FinanciaraScurta privire qenerala din punct de vedere financiar asupra CET BadiuEligibilitatea VNFA/C

5/17/2018 ACB

6/94

-1M&::I GIIOIIP F I C H T N E R RAMS LL7 . 57.67 . 7

Sistemul actual ~iviitor de subventliSuportabilitatea sistemului de termoficare in viltorComentariu privind metodologiile tarifareAnexa 1: Tarife ~isubventllAnexa 2. Finantarea prolectululAnnex 3: TVAAnexa 4:Valori unitareAnexa 5: Principalele estlmari rnacro-economlceAnexa 6: Lista ipotezelorTabele

707 172

4

5/17/2018 ACB

7/94

( ? >J

1M 1MGROUP F I C H T N E R RAMB LLO . Sumar Executiv0.1. Suprafata vizata de proiect ~i beneficiarii saiMunicipiul Bacau si operatorul sau de servicii de termoficare, CET Bacau SA intentioneaza sareabiliteze facilitatile de productie si distributie termica din oras, Proiectul are loc In orasul BacauRegiunea de Dezvoltare Nord-Est a Romaniei ,Populatia care beneficiaza direct de proiect este reprezentata de catre consumatorii conectati lasistemul de lncalzire urbana. Numarul total de locuitori conectati la sistemul de incalzire urbanaeste de 66.700, reprezentand cca. 37% din populatia municipiului Bacau.Alti beneficiari directi in zona proiectului sunt institutii publice, servicii si industrie conectate lasistemul de incalzire urbana, asa cum sunt prezentati in tabelul de mai jos:

('1, Tabel 0-1: Consumatori de incalzire urbana, 2007." ...:._,i/

Consumatori 2007Locuitori 66.700Institutii publice 64Servicii 8Industrie -

Beneficiarul indirect al proiectului este intreaga populatie din Bacau (180.500 locuitori), intrucataceasta beneficiaza de reducerea poluarii aerului, care duce la imbunatatirea conditiilor de sanatate.Proiectul se bazeaza pe necesarul actual de caldura de 923 TJ pe an. Proiectul nu include interventiiin reducerea cererii de agent termic ~i a pierderilor. Proiectul presupune ca reducerea necesaruluicare ar putea sa apara ca urmare a cresterii tarifelor este cornpensata de cresterea econornica, prinurmare necesarul de agent termic ramane neschimbat.

0.2. Obiectivele proiectuluiObiectivul general al proiectului este reducerea impactului negativ asupra mediului si atenuarea aefectelor schimbarilor cJimatice cauzate de sistemul de incalzire urbana in scopul lmbunatatirii stiiriide sanatate a populatiei din Bacau pana in 2015, si asigurarea conformarii, in linie cu cerinteleTratatului de Aderare.Obiectivul strategic al proiectului este de a asigura un sistem de lncalzire urbana durabila, la unnivel de tarifare accesibil pentru populatia din Bacau.Obiectivele specifice ale proiectului sunt: Introducerea celor mai Bune Tehnologii Disponibile (BAT), in scopul reducerii emisiilor de S02,NOx ~i de pulberi de la sistemul de incalzire urbana Introducerea masurilor de eficienta energetica, in scopul reducerii emisiilor de C02

5

5/17/2018 ACB

8/94

1 M 1MGROUP F I C H T N E R RAMB LL ( Asigurarea accesului la serviciile publice de furnizare a energiei termice pentru categoriadezavantajata de consumatori Imbun at atir ea f ia bil ita tii sistemelor de lncalzire ~i de alimentare eu a pa c ald aPrincipalii indicatori de perforrnanta pentru proiect sunt urmatorii:Tabel 0-2: Principalii indicatori de performanta pentru proiectIndicator de performantA Unitate FArit proiect Dupit Reducere caimplementarea rezultat alproiectului proiectuluiLocatiile in care calitatea aerului esteImbunatatita datonta reabilitarii sistemelor Nr. 0 1 1de incalzireReducerea emisiilor de S02 provenite de lasistemele de incalzire datorita interventiilor t/an 4.152 0 4.152POSReducere emisiilor de NOx provenite de lasistemele de incalzire datorita interventiilor t/an 562 80 482POS ...Sursa: Tabel B-ll-l. Nota: Emisii in anuI2013.0.3.Descrierea proiectului ~i a costurilorAu fost analizate mai multe optiuni pentru realizarea imediata a reducerilor de ernisii, cu scopul dea identifica solutia eu cele mai mici costuri. Optiunile au fost eomparate cu un scenariu "a faceminimum" de eontinuare a exploatarii instalatiilor existente.Descrierea celor doua optiuni (01,02) analizate in cadrul scenariului cu sistem centralizat deincalzire, precum si investitiile aferente sunt prezentate in tabelul urmator. Pentru referinta, tabelulprezinta de asemenea ~ioptiunea unui sistem descentralizat de lncalzire, optiunea 04.Tabel 0-3: Cele dud optiuni alternative si costurile acestora.Opfiunea Descriere Investitie prioritarii,neaetuallzata, milioane EuroI 2 301 CET Letea foloseste eazanul de apa fierbinte in special pe gaz.Instalatia trebuie retehnologizata, CET Chimiei foloseste turbina pe

gaze existenta, Unitatile pe carbuni existente vor fi inehise. 37,8702a Noua instalatie cu ciclu eombinat este pe condensare i priza abur,cu 0capacitate termica de 16MWt. 54.9002b Noua mstalatie de ciclu combinat este de tip contrapresiune, CU 0capacitate termica de14 MWt. 54,9002e Noua instalatie de ciclu combinat este pe condensare i prilAabur,cu 0 capacitate termica de 14MWt. 54,9003 CAldurliprodusa prin cazane pe gaz doar pentru instalatiile din

fostele substatii 65,57Sursa: Tabelul B-O-l

6

5/17/2018 ACB

9/94

1 M 1MGROUP F I C H T N E R RAMS LL In Optiunea 02b, CET Letea utilizeaza cazanul de apa fierbinte pe gaz. Instalatia va fi

retehnologizata. CET Chimiei utilizeaza turbina pe gaz existents. Se va construi un nouciclu combinat. Unitatile existente pe carbune vor fi lnchise. Ciclul combinat va fi incondensare eu priza de abur, cu 0 capacitate termica de 14 MWt.

Propunerea de proiect include urmatoarele componente ~i costuri:Tabel 0-4: Optiunea 02b Componentele ~i costurile proiectului (preturi constante)Componenta Costuri (milioane Euro) Tipul costuluiComponenta I-Retehnologizarea CAF 110 5,73 Conformare cu cerintele deGcallh( 116 MWt) CET II Letea Bacau mediu ~i cresterea eficienteienergeticeComponenta 2-lnslalatie de cogenerare cu 22,47 Conformare cu cerintele deciclu combinat mediu ~i cresterea eficienreilnstalata in CET I Chimiei Bacau energeticComponenta 3- Retehnologizarea pompelor 1,03 Cresterea eficientei energeticede transport a retelei de distributie termicaComponenta 4- Retehnologizarea retelei de 21,43 Cresterea eficientei energeticedistributie termica BacauComponenta 5- lnchiderea depozitului de 1,46 Conformare cu cerintele dezgura ~icenusa CET Bacau mediuComponenta 6 - Campania de constientizare, 2,78 Campania de constientizare,Asistenta tehnica ~isupervizare lntarirea capacitatii

in s tit uti on a le , a si ste n ta te hn ic a~i supervizare.

Cornponente totale 54,900.4. Analiza financiaraProiectul a fast evaluat fata de optiunea in care "se face minimum", lara investitii.

, - - - ~ ,,-3/Principalele prognoze cu proiect sunt:

Necesarul final de energie termica: 923 TJ pe an. Consum mediu pe gospodarie: 2,29 GJ I luna (avand ca baza 12 luni). Costul gazelor naturale: Cresterea treptata de la 300 euro pe 1000 m3 in 2009 la 399 de europe 1000 m3, in 2012, apoi ramane neschimbat. Productia de eleetricitate de 123.000 MWh pe an, in 2009, crescand pana la 165.000 MWh pean incepand cu 2013. Pretul energiei electriee: Pentru 2009-20]4: 71-95 de euro pe MWh in conformitate cumetodologia ANRE. Incepand cu 2015: pretul pietei, 68 de euro pe MWh.

Proiectul are doua efecte asupra costurilor de exploatare: Instalatia de cogenerare va duce la costuri operationale suplimentare de 1,96 milioane de europe an, tncepand din anul20B, ajungand la 2.15 milioane de euro in 2015, marind costurileproductiei anuale eu 3% In comparatie eu 2009.

i. , J I '" 7

5/17/2018 ACB

10/94

1 M 1MGROUP F I C H T N E R RAM B L L ( ...~ Datorita cresterii productiei si a vanzarilor de electricitate, costurile nete operationale perunitatea de caldura produsa se va reduce cu 23%.

Valoarea Financiara Neta Actualizata a proiectului de investitii (VNFA I C) la rata financiara de 5%este de minus 17,44 de milioane de euro ~irata rentabilitatii financiare (RRFI C) este de -0,1%.Valoarea Financiara Neta Actualizata pe capital (VNFA! K), tinand cont de sprijinul comunitar,este de 6,57 de milioane de euro si rata rentabilitatii financiare (RRF/K) este 8,1%. Trebuiesubliniat ca acesta rata este relativa la situatia existenta. In urma implementarii proiectului, va finecesara in continuare sustinerea sistemului de termoficare locala prin subventii tranzationale peperioada planificata.Raportul cost I beneficiu al proiectului este de 1,34.Astfel, din punct de vedere financiar, proiectul este eligibil pentru finantare din sprijin comunitar. C)Principalii parametrii financiari sunt prezentati In tabelul 0-5.Tabel 0-5: Prlncipalii parametri financiariParametru ValoareDimensiunea investitiei 54,90 milioane EuroVNFAIC -17,44 milioane EuroRFRfC -0,1%VNFAIK 6,57 milioane EuroRFRfK &,1%Raport B/C 1,34

0.5 Rata de co-finantare ~isurseleCosturile eligibile exc1usiv contingentele sunt de 51.903.709 euro, iar costul actualizat al investitieieste de 45.399.054 euro. Venitul net actualizat din operatiuni este de -7.941.478 euro. Deoarece ( )tarifele nu acopera costurile totale, iar cresterea tarifara este depasita de reducerea subventiilortranzitionale, aceasta surna nu va fi dedusa din costul actualizat al investitiei, deci cheltuielileeligibiJe sunt de 54.896.878 euro. Rata diferentei de finantat este de 100%, iar rata maxima de co-finantare este de 50%. Ca rezultat, proiectul poate primi 0 contributie UE de 50%, din 54.896.878euro, respectiv 27.448.439 euro.Co-finantarea este de asteptat de la bugetul de stat al Romaniei, care acopera 45% din investitii, sau24.703.595 euro, ~ide la Primaria Bacau, care acopera 5% din investitii, sau 2.744.844 euro.Rata de co-finantare ~i sursele sunt prezentate in tabelul 0-6.

8

5/17/2018 ACB

11/94

() 1M 1MGROUI' F I C H T N E R RAMS LLTabel 0-6: Principalii indicatori de co-flnantare

Yalori Valori Valoriactualizate neactualizate, neaetuallzate,

Euro, Eure exe], Euro incl.p_rocente contingente enntlngente

Optiunea 02bEC Total costuri eligibile (EC), 51903209 54896878DIC Cost actualizat al investitiei (DIC) 45399054DNR Venitul net actualizat (DNR) -7941478R Rata diferentei de finantat (COCOF Note) 100%DA Suma de decizie (DA = EC*R) 54896878Crpa Rata maxima de cfinantare 50%Grant UE Grant UE maxim = DA *Crpa 27.448.439(,.~

\ , > . ~ - j J0.6 Subventii, tarife ~isuportabilitateTarifele stabilite pentru Bacau in perioada 2007-2009 sunt prezentate in TabeluI0-7.Table 0-7: Tarife in preturi actuale ~i in preturi con stante 2009, perioada 2007-2009 (incl.TVA).

2007 2008 2009I Tarif, RON/Gcal, preturi actuale 130,43 137,60 137,602 Tarif, (IGJ), preturi constante nivel 2009 10,59 9,79 7,73

_ ,< _ JAsa cum este prezentat in Anexa I, in 2007 gospodariile au platit pentru serviciile cu incalzireacentralizata 6,72% din venituJ disponibil, In 2008 s-a redus la 5,85%, iar In 2009 a scazut in mediepana la 5,76%. Acest procent nu acopera total costurile serviciilor cu incalzirea centralizata. In 2007operatorul a prim it 5,95 milioane Euro ca subventii operationale ~i in 2008 valoarea totals asubventiilor operationale a fost de 3,85 milioane Euro.Presupunem ca gospodariile pot suporta un procent de pana Ja 8,50% din venituJ pe gospodariepentru plata acestor servicii.Cum tarifuJ actual este 5,76% din venitul net mediu al gospodariilor, se propune 0 crestere de panaJa 8.5% eu 0.5% pe an pentru a atinge 8,5% In 2015. Din cauza constrangerii de suportabiJitate 0recuperare integrala a costului nu poate fi atinsa in cadrul perioadei de referinta, Se propune catariful sa creasca intre 5,5% ~i 14.0% pe an In perioada 2010-2015 pentru a atinge limita maxima desuportabilitate de 8.5%. Apoi tarifele vor ramane la 8.5% din venitul mediu al gospodariilor. AstfeJ,va fi nevoie de subventii tranzitionale pentru intreaga perioada de referinta, 2009-2028. SumeJeanuale ale subventiilor sunt prezentate In Anexa l ,

9

5/17/2018 ACB

12/94

1M 11MGROUP F I C H T N E R RAMB LL (Subventii tranzuionale anuale- estimariPana In prezent au functionat doua tipuri de subventii: subventiile pentru combustibil ~isubventiilepentru diferentele de pret intre pretul agentului termic si tariful consumatorului. In 2007 si 2008subventiile pentru combustibil au scazut de la 3.36 la 2.36 milioane EURO pe an, 'in timp cesubventiile pentru diferenta de pret au scazut de la 2.58 la 1.49 milioane EURO pe an, a~a cum esteprezentat In Tabelul 0-8. In 2008, totalul subventiilor operationale a ajuns la 13,67 milioane RONsau 3.85 milioane Euro.

Tabel 0-8: Subventii in 2007 ~i2008, milioane RON si milioane EUR, preturi actnale.Tip subventle 2007 2007 2008 2008

Mil. RON MEUR Mil. RON MEURSubventii combustibil 11,91 3,36 8,39 2,36Subventii diferente de pret 9,15 2,58 5,28 1,49Total subventii operationale 21,06 5,95 13,67 3,85..Sursa: Municipalitatea Bacau,Datorita faptului di incepand cu 2009 subventiile pentru combustibil nu se vor mai aplica,subventiile pentru diferente de pret se asteapta sa ramana in vigoare ca subventii tranzitionale atattimp cat va fi necesara mentinerea suportabila a serviciilor cu incalzirea centralizata si totodatapentru evitarea deconectarilor. Subventiile tranzitionale necesare sunt prezentate in Anexa I ~isuntcalculate ca diferenta intre costurile operationale si veniturile totale din vanzarile de caldura sicaldura,Subventiile socialeSistemul de subventii sociale se presupune ea va ramane in vigoare, Aeestea asigura diminuarea eu10 pana Ia 90% a facturilor pentru incalzire in functie de eategoria in care se Incadreaza venitul netmediu lunar pe membru de familie. In sezonul rece 2008-2009 cea mai redusa subventie, de 10%din valoarea facturii de inciilzire, a fost acordata pentru categoriile de venit net mediu lunar pe (. ".).membru de familie intre 540 RON/luna si 615 RON/luna. Sub 540 RONlluna, subventia a fost de \.20% ~i as a mai departe, pas eu pas. Venitul net lunar pe membru de familie sub IS S RON pe lunaasigura 0 subventie de 90% din valoarea facturii.

Sistemul de subventii soeiale va garanta faptul ca in perioada urrnatoare, categoria cu veniturile celemai reduse nu vor plati mai mult de aproximativ 8% din venitul pe gospodarie pentru incalzire.Gospodariile cu venituri sub venitul mediu vor beneficia de subventii.0.7 Analiza economiciAnaliza economica porneste de la analiza financiara eliminand transferurile, cum ar fi taxelesalariale de aproximativ 28% ~i penalitatile C02. I n al doilea rand. beneficiile externe masurabile,de exemplu, beneficiul privind scaderea emisiilor de C02, S02, NOx ~ipulberi sunt evaluate ~i seadauga la fluxul financiar, folosind preturi umbra. in al treilea rand, se evalueaza si se adaugaefeetele nemasurabile asupra mediului, precum beneficii In ceea ce priveste calitatea serviciului cumai purine intreruperi in furnizarea apei calde ~i a servieiilor de Incalzire. Marimea beneficiilor

10 '3 '',.\ . . . . :

5/17/2018 ACB

13/94

1 M 1MGROUP F I C H T N E R RAM B L Lexterne s-a calculat la 23,50 milioane Euro in 2013, primul an dupa investitie, ramanand in jur de23-25 MEUR pe an pe Intreaga perioada de referinta, Aceste beneficii sunt principalul motiv ce staula baza sustenabilitatii economice a proiectului, In al patrulea rand, s-a luat in considerare daca auexistat modificari ale pretului in cadrul costurilor de exploatare ale sistemului de termoficare care saafecteze fluxul financiar de numerar , S-a stabilit ca nu este cazul.Valoarea economics neta actualizata (VENA) in optiunea preferata, la 0 rata economics deactualizare de 5,5% este plus 188,66 milioane Euro. Rata Economics de Rentabilitate (RER) este34,44%.Parametrii economici sunt prezentati in Tabelul 0-9.Tabel 0-9: Parametri economiciParameteri ValoareVENA 188,66 milioane EuroRER 34,44%0.8. Analiza de senzitivitate ~ide riseSenzitivitatea rezultatelor analizei (asa cum au fost calculate pe baza VNF AlC) la mod if ic ar i inparametri a fast testata prin observarea efectelor asupra parametrilor indicatorilor cheie deperforrnanta de + 1 - 1% pentru fiecare parametru. Analiza dernonstreaza ca senzitivitateaindicatorilor de performanta este relativ ridicata in cazul schimbarilor In venituri din viinzari ~j inpretul gazelor. Modificari ale altor categorii de costuri operationale au un impact mediu sau scazutasupra indicatorilor, in timp ce senzitivitatea schimbarilor in costurile investitionale este scazuta.Senzitivitatile as a eum sunt masurate cu ajutorul VENA sunt similare cu cele calculate pe bazaVNFAlC. Tabelul urrnator prezinta calculul pe baza VNAF/C.

' ' 1 \..y

Tabel 0-10: Senzitivitatl,Variable (+/-1%) FNPVIK, ENPV, Sensitivity, Sensitivity,

% change 0 /0 change FNPV/K ENPVEfecte de mediu -1,1% JoasaVenituri din vanzliri -7,3% -0,2% Mare JoasaCosturi operationale -2,9% -0,1% Mare JoasliCosturi de investitii 0,3% JoasaCosturi din granturi Marepublice -3,7%Rata randamentului Marefinanciar -1,1%Rata randamentului Medieeconomic -7,3% -0,2%Sursa: Tabel 8-10-7I n ceea ce prive~te schimbarile efectelor de mediu S l a incasarilor din vanzari, si anume colectareaplatilor. proiectul ar putea avea 0 anume senzitivitate. AstfeJ, ne putem astepta la unele ezitari Inceea ce priveste plata facturilor cdata cu cresterea treptata a tarifului, in special la inceput, pauacand consumatorii se vor obisnui cu cresterile tarifare.Colectarea facturilor trebuie diferentiata de efectul cresterii tarifului la eonsumul de energietermica. S-a estimat ca 0 crestere de 1% a tarifelor ar duce la 0 scadere cu 0,2% a consumului de

.. - ~ - - - ' II

5/17/2018 ACB

14/94

F I C H T N E R RAMS LLcaldura. Acest efect se crede ca va fi compensat prin cresterea cererii de caldura printr-o cresterereala a veniturilor.Senzitivitatea la schimbari este considerabila cu privire la costurile operationale, de asemenea, daracest lucru a fost deja luat In calcul cand s-a introdus 0 t end in ta c re sca toa re la pretul gaze lorIncepand de la 300 Euro pe 1000 m3 pana la un nivel de 400 Euro pe 1000 m3.Proiectul are 0 oarecare senzitivitate la modificari ale costurilor de personal ~i ale costurilor deintretinere. Aceste costuri ar trebui urmarite ~i controlate pe parcursul perioadei de referinta pentrua evita 0 crestere majora a costurilor.Proiectul este m ai putin sensibilia modificari ale costurilor de investitie. Aceste costuri sunt maiusor de prevazut, tinand cont de faptul ca toate investitiile urmeaza sa se faca in primii ani dinperioada de referinta, Exists 0 senzitivitate mare la schimbarile privitoare la granturile publice.Proiectul este mai sensibilia schimbarile ratei randamentului financiar si mai putin sensibil la ( .._....~schimbarile in rata randamentului economic. )Toate deviatiile privind veniturile si costurile vor fi absorbite de subventia tranzitionala furnizata demunicipalitate.0.9. ConcluziiPrincipalele conditii:

Tarifele urmeaza sa cresca treptat pana la max. 8,5% din venitul mediu pe gospodarie 'in 2015astfel 'incat sa poata fi aplicat principiul "poluatorul plateste", mentinut In constrangerile desuportabil itate.Subventiile tranzitionale sa fie eliminate gradual in perioada de referinta.Suportabilitatea sa fie asigurata pentru toate gospodariile.

Principaiele riscuri:Rise privind veniturile obtinute din vanzarea agentului termic. Reducerea riscului: campanie deconstientizare ~irelatii cu clientii. _')Riscul costului pentru combustibil datorita fluctuatiilor preturilor combustibililor. Reducerea (~~riscului: contracte de furnizare de combustibil pe durata mai mare, flexibilitate in privintacombustibililor utilizati (combustibili alternativi).

Sarcini pentru munieipalitate ~ioperatorPrincipalele sarcini ce li revin municipalitatii sunt:

Decizia privind politica tarifarii in viitor (0 crestere treptata de la 5.76% in 2009 pana lamaxim 8,50% din venitul mediu pe gospodarie). 0 crestere mai mare a tarifelor ar generasubventii tranzitionale mal reduse, dar ar genera totodata si 0 crestere anuala mai mare afacturilor eu lncaizirea.Asigurarea capacitatii rnunicipalitatii de a acoperi subventiile tranzitionale necesare in timp util.[mbunatatirea ratei de colectare a platilor,imbunatatirea reformelor de reducere a costurilor la operator in vederea reducerii tarifelor;Imbunatatlrea planificarii costurilor, bugetarii s! controlului operatorului.

1 2

5/17/2018 ACB

15/94

'"""-:-'() 1 M 1MGROUP F I C H T N E R RAMS LLIntroducereMunicipiul Bacau ~ioperatorul sau de servicii de termoficare CET Bacau SA intentioneaza sareabiliteze facilitatile de productie ~i distributie termica din oras, Caldura se produce 'in sistem decogenerare, iar surplusul de electricitate se vinde 'in reteaua de electricitate. Proiectul are loc inRegiunea de Dezvoltare Nord-Est a Romaniei , fiind eligibil pentru Fondul de Coeziune.Suprafata de acoperire a serviciului include un numar total de 25.400 de gospodarii, avand 0populatie de 66.700 de locuitori, sau 37% din totalul populatiei de 180.500 de locuitori.Proiectul nu necesita un teren suplimentar deoarece include renovarea capacitatilor de productieexistente.

(~) Incalzirea centrala este furnizata in prezent printr-un proces de productie ineficient eu emisii maride C02, S02, NOx si pulberi. Proiectul va eontribui la reducerea considerabila a aeestor emisii. Celmal important, emisiile de S02 vor fi eliminate, iar emisiile de C02 se vor reduce in 5 ani pana la50% din nivelul lor initial.Au fost testate diferite posibilitati de reducere a emisiilor 'in vederea identificarii solutiei cu cele malscazute costuri. Optiunea a fost comparata cu un scenariu in care "se face minimum" undefunctionarea se face eu instalatiile deja existente. 0 optiune in care nu s-ar face nimie ~i s-ar inchldesistemul de termoficare, ar duce la situatia in care segmentele cele mal sarace ale populatiei arramane rara incalzire si de aceea a fast eliminata si considerata inacceptabila din punct de vederepolitic.Structura Analizei Cost BeneficiuAnaliza Cost Beneficiu este structurata in conformitate eu Ghidul UE (2002) revizuit in 200SI. Maimult, Analiza Cost Beneficiu raspunde cerintelor Ghidului National pentru Sectorul de Termoficare(2009i."\_jInitial, se realizeaza 0 analiza economic a, alegandu-se varianta cea mai atractiva. Aceasta esteurmata de 0 analiza financiara axata pe deficitul de finantare, eligibilitatea pentru un grant UE,finantare si rentabiJitate. Analiza se incheie eu evaluarea riscurilor.Pe baza unor presupuneri detaliate, s-a realizat un model pentru calculele financiare ~i economiee.Toate calculele s-au facut pe baza acestui model, care consta din urmatoarele tabele ~idocumentede lueru:

Intrari: Tabelele B-O-I pana la B-0-31 (tabel excel .Jntrari").

IGhid la Analiza Cost Beneficiu pentru proiecte de investitii (2002, 2008).l Ghidul National pentru Sectorul de Tennoficare, sustinut de Fondul de Coeziune ~iFondul European de OezvoltareRegionala in 2007-2013, revizuit, Martie 2009.

13

5/17/2018 ACB

16/94

1 M 1MGROUP F I C H T N E R RAMS LL ~.j) lnvestitii: Tabelele B-l-l pana la B-I-5 (tabel excel "Investitii"). Operatii: Tabelele B-2-1 paOli la B-2-5 (tabel excel .Dperatii") Analiza economics: Tabelele B-3-1 pana la B-3-6 (tabel excel .Econ"). VFNAlC ~i RRF /C : Tabelul B-4-1 pana la B-4-3 (tabel excel "VFNAC"). VFNAlK ~i RRF/K: Tabelul B-5-1 (tabel excel "VFNAK"). Eligibilitatea pentru finantare: Tabelul B-6-1 (tabel excel .Eligibilitate"). Sustenabilitate financiara: Tabelul B-7-1 pana la B-7-7, Figura 4-2 (tabel excel .Finsust"), Surse de finantare: Tabelul B-8-1 (tabel excel .Surse"). SuportabiJitate: Tabelele B-9-1 pana la B-9-7, Figura 4-1 (tabel excel "Suportabilitate"). Rise: Tabelele B-1 0 -1 pana la B-1 0-8 (tabel excel "Rise"). Mediu: Tabelele B-I1-1 pfma la B-11-8 (tabel excel "Mediu"). lnvestitii si operatii neindexate: Tabelul B-12-1 pana la B-12-6 (tabel excel "Opt ned it"). Alocarea costurilor pe caldura ~i electricitate: Tabelele B-13-1 paoa la B-13-8 (tabelul excel

"ANRE"). Sumar tarife ~i subventii: Tabele B-14-1 pana la B-14-2 (tabel excel Exec) Testarea optiunilor 2a si 2b: Tabele B-15-1 la B-15-3 (tabel excel Test 2a si 2b) Calcularea venitului din tarif aditional: Tabele B-16-1 la B-16-4 (tabel excel Cost si venit)

in toate tabelele, casutele marcate cu fundal galhen denota informatii exteme introduse in acelecasute, 'in timp ee casutele mareate cu verde contin inforrnatii generate din alte casute.Informani generale privind eligibilitateaIn Regulamentul General pentru Fondurile Structurale si de Coeziune, proiectele majore suntdefinite ca fiind ace lea cu un cost total de peste 25 de milioane de Euro 'in domeniul protectieimediului ~i 50 de rnilioane de Euro in cazul celorlalte seetoare (Articolul 39 din Regulament1083/2006).Prezentul proiect este unul de mediu. indepline~te unul dintre criteriile unui 'proiect major', \.. )deoarece reprezinta 0 serie de sarcini indivizibile economic legate de 0 functie tehnica specifica sicu obiective identifieabile. Obieetivul proieetului este de a face ca sistemul de termoficare sacorespunda cerintelor de mediu, iar functia tehnica este fumizarea de energie termica accesibila dinpunet de vedere al costului pentru majoritatea locuitorilor unui oras important din Romania.Sareinile care alcatuiesc proiectul sunt indivizibile din punct de vedere economic, deoarece pachetulde interventii propuse este necesar pentru atingerea impactului de mediu.Proiectul este 0 investitie intr-un serviciu public generator de venituri. Dupa 0 perioada de tranzitie,se asteapta ca consumatorii de agent termic sa achite intregul cost al serviciilor, prin urmare seestimeaza aplicarea principiului .poluatorul plateste". Tarifele de recuperare integrala a costurilorvor fi introduse treptat trecand printr-o perioada de tranzitie, respect and cerintele de suportabilitate.

1 4

5/17/2018 ACB

17/94

()

()

"",(,)

. . -~.

1 M 1MGROUP F I C H T N E R RAMS LL

1. Identificarea Investitiilor ~i definirea oblectivelor, inclusiv specificarea perioadei dereferintaACB ia in caJcul strategia de termoficare municipala, in cadrul careia au fost identificate obiectivelede interventie POS, urmate fiind de identificarea investitiilor care vor duce la indeplinireaobiectivelor.Strategia de termoficare municipala din Bacau identifica obiectivele politicii sectoriale precum ~ioptiunea dezvoltarii pe termen lung.

1.1. Obiectivele politicii energetice localeObiectivul national al sectorului Sistemelor de Termoficare, legat de obiectivele POS-Mediu, estereducerea impactului negativ asupra mediului ~i a atenuarii schimbarilor climatice cauzate desistemele de incalzire In majoritatea Iocalitatilor poluate, pana In 2015.Tintele locale, aliniate la strategia locala pentru sistemele de termoficare Bacau sunt:

Reducerea emisiilor S02, NOx si a pulberilor provenite de la instalatiile mari de ardere printerrnene de eonformare din setul de limite de eonformare din Tratatul de Aderare;

Reducerea emisiilor C02, contribuind la atenuarea efectelor schimbarilor climatiee; Reducerea consumului primar ~i final de energie; Eficienta crescuta a unjtatilor de productie la min. 86%; Reducerea pierderilor in retelele de indilzire primare si secundare eu max. 15%; 100% aeoperire a cererii de termofieare viitoare ~i a continuitatii furnizarii serviciului.

1.2 Scopul analizeiPrezenta analiza se refera la evaluarea investitiilor incluse in proiectul POS, investitii care suntindentificate ca prioritati conform strategiei de termoficare locale ~i tinteste conformarea eucerintele de mediu din cadrul Tratatului de Aderare.

15

5/17/2018 ACB

18/94

1 M 1MGROUP F I C H T N E R RAM B LL (1.3.Metodologia analizei optiunilor

Punctul de plecare pentru analiza optiunilor a fost strategia de termoficare urbana a municipiuluiBacau, pregatita in conformitate cu Tratatul de Aderare ~i alte documente nationale strategicerelevante ( Strategia Nationala pentru Protectia Atmosferei, Strategia Nationala privind Fumizareade Agent termic, Programul National pentru lncalzire Urbana 2006-2015, Planul National deAlocare pentru participarea la Schema de comercializare cu emisii-UE, Strategia Energetics aRomaniei 2007-2020).Strategia de termoficare locala in Bacau se axeaza pe optiuni strategice majore in ceea cepriveste dezvoltarea pe termen lung a intregului sistem municipal de termoficare. Multe dintreoptiuni iau in considerare urrnatoarele elemente:

Sistemul centralizat vs descentralizat sau un sistem mai individual; Oiferite tipuri de combustibili (carbune, petrol, gaz etc.); (~ ...., , - , , - , , ) Producerea doar a energiei de termoficare versus alternativa cogenerare.in vederea identificarii celei mai fezabile optiuni, primul pas al analizei a fost selectia conform maimultor criterii si justificarea calitativa, eliminand astfel unele optiuni nerealiste. Cele mai fezabileoptiuni au fost apoi comparate pentru a selecta scenariul optim si a etapiza investitiile necesare ininvestitii pe termen scurt, mediu si lung.

Scenariul optim economic identificat de strategia de termoficare locala in Bacau este de a mentinesi reabilita sistemul centralizat de 'lndtlzire urbana. Conform acestui scenariu, 2 optiuni au fostevaluate ~i comparate (In studiul de fezabiliate). Fiecare optiune include 0 enumerare a rnasurilornecesare pentru a creste eficienta centralelor de termoficare ~i de a contribui la reducerea pierderilorde pe retelele de transport si distributie. Analiza economica detaliata a optiunilor este prezentata incapito lui 3 al acestui raport.

Oescrierea celor doua optiuni (01, 02) evaluate in cadrul scenariului centralizat, precum ~iinvestitiile asociate ~icosturile operationale sunt prezentate In urrnatorul tabel. Pentru 0 referintamai usoara, tabelul ilustreaza de asemenea si optiunea sistemului de termoficare descentralizat (04)si optiunea in care s-ar realiza minimul (OM).

.. " ' "(_)In scenariul in care s-ar realiza minimul, sistemul actual continua sa opereze rara nici 0 investitiepentru reducerea emisiilor actuale de C02, S02, NOx si pulberi, ~ilara investitiile planificate dereabilitare pentru reteaua de terrnoficare.

."1 6

5/17/2018 ACB

19/94

1 M 1MGROUP F I C H T N E R RA M B LLTabelull-l: Perpectiva 2eneralli asupra optiunilerNr Opfiunii Descrlere

Investitie, CostulCostuJ Total

(conform Investitle, uoitar costuristrategiei neBctualizata actualiuti uoitar dinamlc al uoitare(5%) dinamic allocale de , milioane milioane. fum:tion ilrii, investitiilor dinamjce,termoficare) Euro Euro EuroperGJ prlerltare, Euro perEuroperGJ GJI 2 3 4 5 6 7=5+601 CET Letea foloseste

instalatia de apa calda inspecial pe gaz. Instalatiatrebuie retehnologizata.CET Chimiei foloseste 37,87 33,10 25,66 2,30 27,95turbine pe gaz existents.Unitatile pe carbuniexistente vor fi inchise.

02a Noua instalatie eu cictucombinat este decondensare ~iextragere a 54,90 48,02 23,71 3,53 27,24aburului cu 0 capacitatetermica de ]8.5 MW.

02b Noua instalatie de cielucombinat este de tipcontrapresiune, cu 0 54,90 48,02 23,35 3,56 26,91capacitate terrnica de 14MW.

02e Noua instalatie de ciclucom binat este decondensare ~iextragere a 54,90 48,02 23,73 3,54 27,28aburului cu 0 capacitatetermica del4 MW.

04 Caldura prod usa prin eazanepe gaz doar pentru 65,57 59,32 25,74 4,77 30,50instalatiile din fostelesubstatii,

DM Do minimum 0,00 0,00 28,73 - 0,59 28,14Surse: Tabele B-O-I ~iB-12-l pana la B-12-6.Investitiile totale variaza intre 37 ~i66 milioane de Euro per optiune (coloana 3). in ceea ce privestevaloarea neta actualizata, investitiile sunt intre 33 ~i 60 milioane de Euro per optiune (coloana 4).Coloanele 5, 6 si 7 ale Tabelului I-I calculeaza costurile unitare dinamice in optiunile pastrate,Costurile unitare dinamice arata costurile per GJ pe durata intregii perioade de referinta. Costurileunitare dinamice ne indica c1asificarea financiara a optiunilor, deoarece 0 optiune cu costuri unitaredinamice mai mici ar fi preferata unei optiuni cu costuri unitare dinamice mai mad (presupunand caambele optiuni au acelasi nivel de necesar de caldura, respectand in acelasi timp standarde1e impusede emisie). Coloana 5 arata costurile totale unitare dinamice legate de furnizarea de caldura, in timp

17

5/17/2018 ACB

20/94

1 M 1MGROUP F I C H T N E R RAMB LLce coloana 6 arata costurile unitare dinamice ale investitiilor'. Coloana 7 le aduna pe acestea douapentru a obtine totalul costurilor unitare dinamice ale eelor cinci optiuni de investitie ~i pentruoptiunea in care se face minimum ..In Optiunea 02, CET Letea utilizeaza CAF-ul In principal pe gaz. Cazanul va fi retehno log izat.CET Chimiei utilizeaza turbina pe gaz existenta. Se va construi un nou cic1u combinat. Unitatileexistente de carbune vor fi inchise.Se iau in considerare urrnatoarele trei sub-optiuni:

In Optiunea 02a noul cielu combinat este de tip condensare eu priza de abur, eu 0 capacitatetermica de 1 6 MWt In Optiunea 02b, noul ciclu comb inat este de tip contrapresiune, cu 0 capacitate termica de

14 MWt. In Optiunea 02c, noul ciclu combinat este de tip condensare cu priza de abur, cu 0

capacitate termica de 14 MWt. (JOptiunea 04 reprezinta lnlocuirea celor doua unitati centrale cu un numar de " cazane insula"(centrale term ice locale) ce functioneaza pe baza de gaz.Valorile din coloana 7 indica Optiunea 02b ca avand eel mai jos cost unitar dinamie si ar trebui,astfel, aleas, desi exista 0 foarte mica diferenta marginala intre optiunile 02a, 02b si 02e.Optiunea 02b a fost aleasa ca fiind optiunea optima. Aceasta optiune permite conformarea eucerintele de mediu conform perioadelor de tranzitie si asigura 0 furnizare sigura de agent termic laun pret convenabil pentru populatie. Optiunea 02b ofera avantajul de a fi mai putin sensibila caOptiunea 02a la fluctuatiile pretului gazului pentru perioada previzionata,Urrnatorul tabel cfera 0 detaliere a investitiilor prioritare (ce forrneaza baza aplicatiilor pentruFondul de Coeziune UE) referitoare la obiectiv.

Tabel 1-2: Optiunea 02b Detalierea investitiilor prioritare in elemente de venit ,iefeete cost, l . . .milioane de Euro .Componente Costurl (milioane enrol Tipul de Tipul de erectiDvestitieComponenta l-Retehnologizarea CAF 110 5,73 Eficienta VenituriGcal/h(116 MWt) CET II Letea Baeau energeticaComponenta 2-lnstalatie de cogenerare eu 22,47 Confonnare de Costuriciclu eombinat mediu ~ilnstalata in CET I Chimiei Bacau eficienteenergeticaComponenta 3- Retehnologizarea pompelor 1,03 Eficiente Venituride transport a retelei de distributie termica energeticaComponenta 4- Retehnologizarea retelei de 21,43 Eficiente Venituri

J Investitia In optiunea Se face minim este negativa datorita incJuziunii valorii reziduale bazate pe venit generat dupa2028.

18': -., Jj

5/17/2018 ACB

21/94

(_) 1 M 1MGROUP F I C H T N E R RAMS LLdistributie termica Bacau energeticaComponenta 5- Inchiderea depozitului de 1,46 Conformare de Costurizgurasi cenusa CET Bacau mediuComponenta 6 - Campania de constientizare, 2,78 - NeutruAsistenta tehnica SisupervizareTotal cornponente 54,9Investitiile aditionaie, care nu reprezinta subiectui proiectuiui, sunt prezentate in T abelul 3-4c ~ita be lu l 3 -4 d.M ajoritatea investitiilor sunt legate de instalatiile producatoare de caldura, care au drept scopprincipal conform area cu cerintele de m ediu prin reducerea em isiilor S02, N Ox i pulberi de lainstalatiile m ari de ardere. lnvestitii relativ m ici sunt incluse pentru reabilitarea pom pelor detra nsp ort, c are im bu natate sc e ficie nta in treg ulu i s is te m d e te rm o fic are .

~. Proiectul POS reprezinta etapa 1 a unui program de investitii pe term en lung, conform strategiei( -~-,. locale de termoficare. A lte etape ale investitie i incluse In programul pe term en lung cuprindreabilitarea retelelor si a punctelor term ice, precum ~i investitii ulterioare In centrale Ie determoficare.I nv estitiile p ro pu se p ot fi c 1a sific ate c on fo rm u rrn ato ru lu i tab el:Tabell-3: Clasificarea lnvestitlilor optiunii 02bComponente Clasificare

Reabilitarea instalatiei de mare ardere pe carbune existente pentru a deveni extrem de A) Co-generare saueficienta ~ia reduce poluarea aerului, precum si inlocuirea cuptoarelor existente eu unele Producere de calduranoi, NOx scazute.

Su rs a: Ana li za Cos t Bene fic iu Gh idul Na t ional p en tr u Se cto ru l d e Te rmo fi ca re , M a rti e 2009

2. Analiza Optiunilor2.1 Abordarea diferentiala ~iabsolata, urmata de analizele flnaneiara ~ieconomicsVeni tu ri le a bsol ute ~ico stu rile o ptiu nilo r co ns id era te o fe ra 0 b az a fu nd am e nta la p en tru 0 analizaa pr ofu nda ta , E s timar ile v en it ur il or ~ico sturilo r in term en i abso luti sun t dispo nbile In tabelele ex celB -12-1 pan a la B -12-6, in clusiv o ptiun ea "se face m in irn ul" si to ate o ptiun ile de in vestitii aferen te.A legerea optiunii preferate trebuie sa se bazeze pe 0 abo rdare diferen tiala , comparan d fiecareoptiune " in care se face ceva" cu optiunea " se face m inim ul", adiea com pararea flecarei actiuni aunei optiuni ,,'in care se face ceva", an dupa an, eu aceeasi actiune din optiunea "se face m inim ul".L ogica din spatele abordarii diferentiale este ca ofera 0 unealta de evaluare pentru a vedea dacac os tu rile in ve stitio na le a ditio na le s un t ju stific ate I n te rme ni d e b en efic ii a ditio na le .

.. ,,/ 19

5/17/2018 ACB

22/94

1M P . M IGROUP F I C H T N E R RAMS LLPrezenta analiza cost beneficiu pastreaza punctul de vedere in care alegerea optiunii ar trebui sa sebazeze mai degraba pe analiza economics decat pe analiza financiara. Aceasta deoarece scopulprincipal al investitiei i1 reprezinta obtinerea beneficiilor de mediu, care nu sunt incluse in analizafinanciara, deoarece nu tin de raspunderea operatorului de servicii de termoficare.Aceasta abordare se aplica pentru alegerea celui mai avantajos proiect din punct de vedereeconomic dintre optiuni.Calcularea marimii grantului UE pentru care proiectul va fi eligibil ia in considerare si marimeavenitului aditional pe care proiectul se presupune ca 11va aduce, in comparatie cu situatia In careproiectul nu se implementeaza. Includerea venitului aditional se bazeaza pe consideratii desuportabilitate si pe presupunerea ca implementarea proiectului va permite 0 crestere a tarifuluiconsumatorilor. Fara proiect, se presupune ca tarifele consumatorilor vor ramane neschimbate.

Urrnatoarele analize privind sustenabilitatea proiectului, cerintele de finantare, suportabilitatea ~iriscurile se bazeaza pe valori absolute ale veniturilor ~icosturilor.2.2 Definitia optiunii ~,seface minimum"Optiunea "se face minimum" se defineste ca fiind un punet de reper ipotetic fata de care seevalueaza optiunile in care "se face ceva". Cunoscand faptul ca, datorita legislatiei in domeniulmediului si a termenelor limita privind reducerea emisiilor, optiunea "se face minimum" nu este unarealista in circumstantele de fata, aceasta optiune este totusi folositoare pentru a ilustra cum ar puteaevolua sistemul de termoficare in absenta acestor cerinte de mediu.in optiunea in care "se face minimum", sistemul existent in prezent continua sa functioneze r a r ainvestitiile necesare impuse de actualele cerinte legislative in vederea reducerii emisiilor de C02,S02, NOx si pulberi, ~i tara investitiile pianificate In vederea reabilitarii retelei de termoficare. inaceasta situatie, nu se schimba tipurile de combustibili folositi in prezent, iar reteaua de termoficarese repara doar atunci cand se produc avarii. Intrelinerea sistemului de termoficare in aceasta optiunese face tara investitii deoarece toate interventiile pentru Intretinerea sa sunt incluse In costurile deIntrelinere ~i exploatare.Optiunea "se face minimum" pastreaza actualul sistem de termoficare existent. Sear putea imagina~i 0 optiune mai radicals in care nu se face nimic, In care serviciile de termoficare ar urma sa fiesistate complet ~i sa fie inlocuite de centrale termice individuale de apartament ~ilsau de bloc.Aceasta optiune ar face ca prezentul sistem de termoficare sa devina inutil, dar ar necesita investitiiprivate din partea tuturor gospodariilor - individuale sau in comun in fiecare bloc de locuinte,pentru a asigura 0 'incalzlre suficienta, in afara de incalzitoarele mici eiectrice, investitiile, cum ar fiincalzirea cu gaze pentru fiecare apartament individual sau pentru fiecare bloc de locuinte, nu ar fiposibila pentru segmentele de populatie cu venituri mai mici si care nu dispun de capacitatefinanciara, in prezent, autoritatile municipale nu dispun de mijloace prin care sa acorde sprijinfinanciar pentru acest tip de investitii, Prin urmare, se poate prevedea ca segmentele de populatie cuvenituri mai mici conectate in prezent la reteaua de termoficare nu ar mai avea nicio solutie comunade incalzire ~i nu ar dispune nici de mijloacele necesare pentru a investi in solutii individuale, Desiaceasta optiune ar descrie ce s-ar intiimpla in cazul in care nu se face nimic, a fost considerata cainacceptabila de catre autoritatile municipale ~i de guvern. Pe baza strategiei de termoficare locale,solutia in intregime descentralizata a fost exclusa din studiul prezent. Mai mult, este discutabilfaptul ca inabilitatea consumatorilor de a-si instala solutii individuale de incalzire, ar deveni mai

20

)

5/17/2018 ACB

23/94

1 M 1MGROUP F ICHTNER RAM B LLvulnerabili la boli in tim pul iern ii. A cest lucru ar rezulta 'in pierderea venitu lu i, po a te chiar inproblem e de sanatate (pneum onii), precum ~i costuri m ari cu tra tam entele m edica Ie . E fectuleconom ic aici nu este cuantificabil im edia t. M a i m ult, aceasta optiune radicals nu este acceptabiladin punct de vedere m acro-econom ic deoarece presupune cresterea consum ului de gaz ~i reducereau tiliz ar ii c arb un elu i lo ca l.

A naliza econom ica i~i propune sa evalueze fluxul de num erar diferen tial d in punct de vedereeconom ic" pentru fiecare optiune in parte fata de optiunea in care "se face m inim um ". A nalizadiferentiala cuprinde toate veniturile, de exem plu cele rezultate din vanzarile de agent term ic, deelectricita te si eom ereia lizarea de C 02 (penalita ti C 02 eu m inus).Analiza econornica se realizeaza tara sa tina seam a de taxe si subventii. Ea cuprinde efecte externem asurabile, cum ar fi beneficiile asupra m ediului prin reducerea em isiilo r de C 02 si S02, pentrucare ex ista preturi de piata ~i adauga reducerea em isiilo r de N Ox si pulberi pentru care nu existapreturi de plata dar analiza C A FE furn izeaza valori econom ice unitare, precum ~i efeetenecuantificabile cum ar fi efectele sociale datorita calitatii m ai bune a serv iciu lu i de term oficare.M a i m ult, tin e sea ma d e co rectiile ne ce sare p en tru p retu rile d isto rsio na te . A stfel, e a se rv este p en trua ilustra valoarea pentru socie ta te a fiecare i alternative de investitie, in com paratie cu varian ta inca re s-a r face m inim ul. A legere a o ptiu nii p refera te se fa ce pe ba za an alizei eco nomice.Penalita tile pentru nerespectarea legislatie i de m ediu (daca este cazul) sunt luate in considerare incazul optiun ii "se face m inim um ". Pentru neconform area la cerintele de m ediu priv ind em isiile depoluanti in aer, s-a luat in considerare Iegisla tia rornana in v igoare (aUG 15212005 priv indprevenirea si contro lul in tegrat a l po luarii) aprobata prin L egea 84/2006. A s em e ne a p en alita tiinseam na un transfer de venit, care nu va intra in analiza econom ica. C eea ce este relevant In cazuloptiun ii "se face m inim ul" in analiza econornica este costul econom ic legat de em isii aditionale .Inform atiile care dovedesc daunele cauzate de cresterea em isiilo r nu sunt disponibile pentru toatetipurile de poluanti (vezi m ai sus). E fecte le econom ice nem asurabile nu sunt luate in considerare ;to tu si, a ce ste a a r fi m in ore co mp aran du -Ie cu ce le in clu se.Odata ce optiunea prefera ta a fost selectata, celelalte optiuni in care "se face ceva" nu m ai suntsupuse aten tie i s i analiza continua doar pentru optiunea prefera ta cornparata cu situatia in care nuexist a proiect.O ptiunea selecta ta este evaluata In ceea ce priveste nevoile de finantare , am ortizarea capitalu lu ipropriu ~i eligibilitatea de finantare din gran t-uri U E. M ai m ult, optiunea aleasa este evaluata indetaliu priv ind finantarea , adica se evalueaza daca exista capita l disponibil pen tru a finantainvestitia, U lterio r, analiza se va concentra pe sustenabilita te financiara analizand tarife le ~isubventiile, i n ce le d in u rrn a, se re alize az a 0 a na liz a cu p riv ire la riscu ri.

4 Analiza economica determina beneficiile ~icosturile pentru societate la preturi economice, adica valorile unitare aleresurselor puse la dispozitie ~ialocate unui proiect, la preturile umbra ale aeestor resurse, adica valoarea utilizll.riiacestora in eea mai buna alternativa.

21

5/17/2018 ACB

24/94

F I C H T N E R RAMS LL

2.3 PresupuneriAnalizele se bazeaza pe un numar de presupuneri care sunt descrise maijos.

Perioada de referinta este de 20 de ani, din 2009 pana in 2028.

Proiectiile privind flu xu I de numerar sunt exprimate in Euro la sillrsitul lui 2009, tara TV A.Sustenabilitatea financiara se calculeaza de asemenea in lei romanesti (RON) in preturi la nivelulanului 2009, iar tarifele ~i subventiile sunt calculate in RON ~i Euro, atat In preturi constante cat ~icurente. Se presupune ca toate preturile vor ramane fixe la nivelul din 2009, cu exceptia preturilor lagazele naturale si electricitate, unde acestea vor creste treptat In perioada 2009-20135 dimfmandapoi neschimbate pentru urmatorii ani. Preturile umbra pentru C02, S02, NOx si pulberi sunt (~0determinate pe baza preturilor previzionate pentru viitor".Rata de cre~tere a venitului populatiei este modelata In trei scenarii In analiza disponibilitatii: unscenariu pesimist, unul optimist ~iunul de echilibru. Distributia de venit la populatie, prezentata indecile, este presupusa a ramane neschimbata pe parcursul perioadei de referinta. Astfel, venituriledeeilelor sunt asteptate sa creasca proportional.In analiza proiectului de investitii prioritare, necesarul final de agent termie este mentinutneschimbat la nivelul ultimu lui an Inainte de perioada de referinta (2008). Privind intr-o perspectivamai larga, necesarul final de agent termic poate s a scada gradual, din cauza unui numar de factori,precum:

Dezvoltarea populatiei; Izolatii term ice imbunatatite ale locuintelor; Instalarea contoarelor in toate casele si blocurile; ( _ ) Instalarea termostatelor in toate locuintele; Facturarea conform citirii contoarelor; Incalzirea globala

Necesarul final constant de caldura implica suprafata constanta indilzita. adica aria deservita estementinuta constants. Acest lucru este valabil pentru toate optiunile, dar in cazul optiunii "se face

~Pe baza proiectiilor Bancii Europene de lnvestitii puse la dispozitia Consultantului de catre Jaspers,6 Aceste previziuni ale preturilor sunt identice cu previziunile aplicate proiectului de desulfurare din Craiova, sistemulFGD instalat la unitatea 8 - Hidrocentrala Craiova - Complex Energetic.

22

5/17/2018 ACB

25/94

(.'~), ._.J

1 M 1MGROUP F I C H T N E R RAMB LLminimum" vanzarile sunt reduse eu 2% pe an pana in anul 2020 din eauza deconectarilor. Cauzaeste reprezentata de calitatea slaba a serviciului asurnata In cadrul optiunii "se face minimum". Inoptiunile eu investitii, imbunatatirea calitatii serviciilor este insotita de cresteri tarifare; totusi,beneficiile unei mai bune calitati a serviciilor sunt evaluate pentru a fi conforme eu efectelecosturilor aditionale, rezultand in suprafata incalzita constanta.lnvestitiile in unitatile de producere a agentului termie sunt program ate in perioada dintre 2009-2013, variind de la optiune la optiune. Costurile investitiilor sunt calculate in cadrul Studiului deFezabilitate. Costul de investitie al optiunii "se face minimum" este zero, intrucat se presupune easistemul este tinut in functiune pe baza reparatiilor ~i mentenantei eurente.

Valorile reziduale la sfarsitul perioadei de referinta se bazeaza pe veniturile nete de functionare pecare le-ar genera mijloaeele in restul duratei lor de viata, dupa ineheierea perioadei de referinta".Costurile cu combustibilul acopera costurile pentru gaze ~i lignit in perioada 2009-2012 si doarpentru gaz dupa 20i2.i n toate optiunile modelarea costului eu eombustibilul se bazeaza pe consumul final de agenttermie, plus pierderile din reteaua de termofieare, transformate in costuri eu combustibilul euajutorul unei distributii a incarcarii celui mai mie cost pe diferite unitati de prcductie estimatepentru fieeare an din perioada de referinta.In optiunea in care se face minimum, costurile pentru gazele naturale folosite ea si eombustibil sepresupun a fi identiee eu costurile pentru combustibil in aceasta optiune daca se pastreaza sistemulactual (Optiunea 01). Acest lucru este folosit ca un punct fix al analizei. Trebuie vazut in legaturacu cererea finala care este constanta in Optiunea 02b dar in scadere pan a in 2020 in cazul in care"se face minimum". Astfel, consumul identic de combustibiJi In cele doua optiuni reprezinta 0deteriorare a eficientei combustibilului 'in optiunea in care "se face minimum". Ca rezultat alinvestitiilor, costul cu alti combustibili se considera cu 2% mai mie in optiunea 02b comparativ cuoptiunea "se face minimum".

( - ..t : J" ., Alte costuri de operare acopera electricitatea pentru transport ~iservicii interne, electricitatea pentru

distributie, intretinerea ~i costurile cu personalu!. In optiunile in care" se face ceva" aceste costurisunt modelate In functie de solutiile tehnologice. 0 taxa sociala pe forta de munca este inclusa ininforrnatiile de baza pentru cheltuielile eu personalul. Aceasta taxa este estimate la 0 medie de 28%din saJariile nete.

7 Valoare actuala neta din veniturile nete de exploatare in aceasta ultima perioada de functionare se bazeaza pepresupunerea ell flecare din optiunile ,,se face ceva" va continua s A genereze venituri, dupa modelul venit annual net de5% din costurile combinate pentru combustibil si O&M, in timp ce alternativa ,,se face minimum", datorita duratei deviatii mai scurte a mijloacelor, se presupune ca va genera numai 4% din totalul costurilor pentru combustibil ~iO&M.Acestea sunt presupuneri ale consultantului bazate pe punctual de vedere ca sistemul va genera profit.

23

5/17/2018 ACB

26/94

1 M 1MGROUP F I C H T N E R RAMS LLIn optiunea .se face m inim um ", costurile pentru electric itatea pentru re teaua de transport si pentruconsum intern , precum ~i costurile cu in trrtinerea si personalul, sun t identice cu cele ale O ptiun ii02b.Deoarece investitiile p rio ritare su nt fin an ta te p rin tr-u n grant, am ortizarea acestora nu se vacapitaliza la co stu rile d e e xp loa ta re lua te in co nside rare in a na liza financiara ~i economica.A rn ortizare a isto rica se in tro duce in co nco rd an ta cu p la nu l de d ep recie re al furn izo ru lu i serv iciulu i.S e foloseste num ai la calcularea tarifu lu i (cerin te le venitulu i), ca urm are a reglementarilor tarifareANRE .V eniturile din vanzarea de electric itate rezulta din surplusul de electric itate produsa in procesul decogenerare. A ceste venituri reprezin ta un produs secundar la producerea de caldura si, in m od ideal,ar urm a sa se scad a din costurile de operare pentru a obtine u n cost n et al agen tu lui term ic. Datoritareglernentarilor in vigoare in R om ania , opera torii de term oficare trebuie sa aplice tarife separa tepentru caldura ~i pentru electricita te , in baza unui m ecanism de alocare a costurilo r stabilit deA N RE. C hiar daca acest m ecanism este in conflict cu realita tea deoarece electricita tea se v inde inm od norm al in retea 1a pretul pietei (furnizorul de term oficare este eel care accepts acest pret),m ecanism ul este acceptat in acest studiu ca baza pentru calcularea veniturilo r pana 'in anul 2014.Pentru perioada dupa 2014 se presupune ca mecanismul tarifar A N RE va fi adaptat, astfel incat sase apliee pretul pietei pentru eleetricita te , iar tarifu l la caldura se va baza pe eosturile nete ee ram and upa d edu ce rea v enitu rilo r rea lizate d in v an zarile de e le ctric itate d in costu rile to ta le . In o ptiu ne a ,,sefa ce m in im um" vanzarile de electricita te sunt stabilite sa fie 3% su b vanzarile de electricita te inO ptiunea 02a, pentru a reflecta eficienta scazuta In ca dru l o ptiu nii "se face m in im um ".Pentru perioada pana in 2014, veniturile rezultate din vanzarile de electric itate se bazeaza pepretu rile p entru e lee tricita te e stim ate in viito r, urm and m eto do logia d e calcu lare a pretului care e steIn vigoare In prezent in Romania. Pentru perioada de dupa 2014, se vor aplica preturile de piataest imate.Penalitatile legate de em isia de C 02 sunt incluse in analiza financiara, 'insa se exclud din analizaeconom ic a , deoarece ele reprezinta transferuri i nu reflecta costurile reale. Este ~i cazulcertificatelor de C 02 neutiliza te . in term eni financiari, am bele aspecte sunt de im portanta m inora 'incazul Bacau, Un caz poate fi vanzarea de C 02, dar num ai pana la sfarsitul a nu lu i 2 01 2. Dupa 2012,sistemul C 02 urm eaza sa se m odifice si nu vor m ai fi co te C 02 disponibile pentru operatorii determoficare.A n aliz ele d e su po rta bilita te ~ i s uste na bilita te a u in v ed ere e fe ctu l e stim a rilo r p riv in d su po rta bilita te ade ca tr e d ive rs i consumatori fata de nevoia de subventii de functionare.Dupa cum am explicat m ai sus, ven iturile rezulta te din vanzarea a ge ntu lu i te rm ie s un t d ete rm in atede tarife le de vanzare a agen tu lui term ie inmultite eu vanzarile de agent term ic, aplicand tarifeleA N RE, bazate pe regulile A N RE aplieabile in prezent (pana in 2014) ~ie sp ectiv a n oii m e to do lo gii(dupa 2014) .

"124 " ,"".

5/17/2018 ACB

27/94

1 M 1MGROUP F I C H T N E R RAMS LLPreturile apJicate la caldura, e1ectricitate ~i combustibili sunt prezentate in urmatorul tabel.

Tabel 2-7: Estimari ale preturilor la caldu ra , electricitate ,icombustibil, ~i in continuare(ANRE), 2009-2020.Anul Caldura , Euro per Electricitate Euro Gaz natural, Euro per Carbune, Euro per toniiGJ per MWh 1000m32009 23,77 87,14 299,93 28,982010 24,89 84,48 329,92 28,982011 25,28 93,85 362,91 28,982012 25,52 95,47 399,20 28,982013 25,39 73,87 399,20 28,982014 24,24 70,71 399,20 28,982015 27,03 68,00 399,20 28,982016 27,02 68,00 399,20 28,982017 27,52 68,00 399,20 28,982018 26,85 68,00 399,20 28,982019 26,79 68,00 399,20 28,982020 continuare 26,78-27,33 68,00 399,20 28,98Surse: Tabele B-0-5, B-0-15 ~l B-0-16.Pentru analiza economidl s-a elaborat 0 proiectie pentru toate optiunile in care "se face ceva",incluzand investitiile, costurile combustibililor, costurile de intretinere si operare, precum ~ivanzarea de electricitate ~i costurile din eomercializarea de C02. Orice taxe ~i subventii inc1use Indatele financiare au fost eliminate ~is-au adaugat beneficii externe. S-a luat In considerare nevoiade a aplica factori de corectie (preturi umbra). Datorita consolidarii economiei de piatii a Romaniei,acum devenind din ce 'in ce mai integrata in UE, ridicandu-se la peste 70% din comertul exterior alRomaniei, s-a evaluat ca toate costurile de intrare ar trebui considerate ea ramanand nemodificate.Prin urrnare, nici unul dintre costurile (financiare) de intrare nu a fost actualizat ( cu exceptiataxelor ~isubventiilor),Conform Planului National de Alocare pentru 2007 si 2008-20128, urmatoarele valori se alocaBacaului:

SC CET Bacau 1: 1.389.809 tones pe perioada 2008-2012, Le.277.961 tonnes pe an; SC CET Bacau 2: 37.093 tones pe perioada 200S-2012, i.e. 7.418 tonnes pe an. Total: 1.426.902 tone pe perioada 200S-2012, i.e. 2S5.380 tone pe an.

Aceste alocari sunt val ide pana in 2012.Optiunile 02 ~i04 se incadreaza 'in aceste limite, in timp ce Optiunea 0 1 depaseste limita,rezultand astfel penalitati de C02, dupa cum se vede in tabelul B-0-18.

s Planul National de Alocare pentru 2007 ~iperioada 2008-2012, Ministerul Mediului ~iDezvoltarii Durabile,Bucuresti, 2007, Tabelul 8.2.. '") 25

5/17/2018 ACB

28/94

1 M 1MGIIOUP F ICHTNER RAMB LLBeneficiile economice includ componente masurabile ~i ne-masurabile. Valoarea totala abeneficiilor non-masurabile este evaluata sa fie in conformitate eu valoarea beneficiilor masurabile,Rata economica de actualizare aplicata in termeni reali este 5 ,5%, iar rata financiara de actualizareaplicata In termeni reali este 5,0%, asa cum este recomandat de UE pentru Tarile de Coeziune siadoptata de autoritatile romane."TVA-ul nu este inclus In proiectiile fluxului de numerar.TVA-ul reprezinta un transfer si nu faceparte din analiza economica. Pentru conformitate, rata TVA-ului este 19%.in orice caz, deoarece TVA-ul de plata reprezinta un cost pentru proiect si nu va fi total deductibildin vanzari, beneficiarul proiectului ar putea intampina 0 problema de diferenta de finantat In cazulunor astfel de plilti de TV A . Ghidul ACB privind sistemele de termoficare include urmatoareafraza: "partea din TVA aferenta non-diferentei de finantat, care este asigurata printr-un imprumut inco-finantare, impreuna cu alte cheltuieli ne-eligibile, vor fi considerate ca si cheltuieli ne-eligibile, (~)iar diferenta de finantat este ajustata corespunzator utilizand 0 pro-rata. Beneficiarii sunt solicitati saprezinte un plan de finantare al proiectului conform modelului din Anexa 6".Prezenta analiza financiara din ACB include un plan de finantare.TVA e inclusa In tarifele de consum.Suportabilitatea este evaluata fata de venitul disponibil, in vreme ce taxele sunt deduse din venitultotal. Taxa medie plat ita se presupune a fi ]2.7% din venitul total, bazandu-ne pe datele AnuaruluiRoman de Statistics, 2007 (TabeI4.18).2.4Metodologia de stabilire a tarifuluiMetodologia de stabilire a tarifului pentru energia termica ~i pentru energia electrica in centrale decogenerare se poate modela in doua feluri conceptuale diferite: "Metodologia tarifului echilibrat" ~i.metodologia de alocare a costurilor". in cadrul metodologiei tarifului echi1ibrat, tariful pentruincalzire se determina pe baza costurilor integra Ie ale procesului de cogenerare din care se scad I..~veniturile rezultate din vanzarea de electricitate. Aceasta metodologie este in concordanta cu \~yconceptul de a trata caldura ca produs principal (ex. Furnizarea de caldura este principala afacere),iar electricitatea ca produs secundar al procesului de cogenerare. Veniturile rezultate din vanzarilede electricitate sunt generate ca urmare a furnizarii de electricitate in sistemul national la preturi depiata pe care termocentrala nu Ie poate influenta. Aceasta metodologie se asigura ca toate costurilesa fie alocate agentului termic ~i ca tarifele reglementate ale agentului tennic (bazate pe necesitatilevenitului companiei) sa fie reduse direct proportional cu veniturile suplimentare din vanzarile deelectricitate (care reduc necesitatile venitului pentru furnizorul de agent termic),Metodologia aplicata In prezent de catre ANRE 10 - ~iprin urmare utilizata in prezent de catre toatesocietatile de termoficare - difera de metodologia tarifului echilibrat, deoarece aloca costuri pentru

9 Metodologia Analiza Cost Beneficiu 2007-2013, pag 22, Document de lucru 4, Ghid asupra Metodologiei ACB,Directoratul General pentru Politici Regionale a1CE, CDRR-06-0006-01-EN

26

5/17/2018 ACB

29/94

1 M 1M_GROUP F I C H T N E R RAMS LLtermoficare, respectiv pentru producerea de electricitate. Se aloca I MWh de eombustibil pentrufieeare MWh de caldura produs, jar restul pentru electricitate, Alte valori de intrare variabile suntalocate in proportie similara, in timp ee costurile fixe (salarii, lntretinere, amortizare ~icosturi demediu) sunt alocate intre caldura ~i electricitate conform cantitatilor de MWh produse 'in cele douaforme. (A se consulta sectiunea 7.7). Conform ANRE, metodologia curenta ar putea fi revizuita indecursul anului 200911 Totusi, este de presupus ca metodologia ANRE din prezent va ramanevalabila pana la finalul lui 20 14 si mai apoi succedata de a noua metodologie conforma eu,,abordarea tarifului echilibrat",Consecintele aplicarii metodologiei ANRE si ale tarifului eehilibrat sunt luate In discutie In legaturaeu suportabilitatea si sustenabilitatea financiara 'in Capito lui 4.

10 "Metodologia de stabilire a preturiior ~ia cantitaplor de energie Electrica vandute de producatori pe baza de contractereglementate ~i a preturilor pentru energia termica liwata din centrale cu grupuri de cogenerare", Ordin 57/2008,Metodologie Preturi, ANRE, iunie 2008.

11 Aceasta declaratie a fost tacuta la0 lntiilnire eu ANRE pe 18februarie, 2009.

27

5/17/2018 ACB

30/94

1 M 1MGROUP F I C H T N E R RAMS LL

3. Analiza economicaAnaliza economica evalueaza daca proiectul are 0 contributie pozitiva neta asupra societatii ~iastfelmerita sa fie co-finantat de fondurile UE. 0 alternative a proiectului selectat mareste bunastareaeconomics atunci cand beneficiile sale economice ~i sociale depasesc costurile. Acest lucru esteexprimat de Valoarea Neta Econornica Actualizata (VNEA). VNEA se bazeaza pe fluxuri debeneficii ~i costuri economice, Beneficiile economice sunt economisirile obtinute prin proiect plusefectele externe precum reducerea emisiilor din atmosfera. Efectele externe sunt evaluate lapreturile economice, care i~i reflecta valoarea catre societate. Beneficiile viitoare ~i costurile suntactualizate folosind 0 rata economica de actualizare de 5,5%.in analiza economics taxele si alte transferuri nu reprezinta un beneficiu net pentru societate, pentruca sunt un cost pentru 0 entitate ~i un venit pentru alta entitate. /~)Dupa cum am explicat mai sus, analiza economica foloste fluxurile financiare diferentiale ca punctde pornire. Apoi indeparteaza transferurile, adauga beneficiile externe sau scade costurile exteme ~iin final introduce In conversatie factori pentru a corecta distorsiunile de pret percepute, daca estecazul,I n ceea ce priveste transferurile, TVA-uJ a fost deja exclus. Alte transferuri excluse din cadruloperatiunilor financiare se refera la procentajul de 28% contributii salariale ~i la pernalitatile deC02. Cea din urrna stabileste ca optiunea 'in care "se face minimum" are un dezvantaj fata decelelalte optiuni in care se face ceva, in timp ce cea din urrna afecteaza toate optiunile in proportiedirecta cu costurile salariale, Eliminarea acestor doua tipuri de transferuri nu schimba ierarhiaoptiunilor.In ceea ce privesc extemalitatile, obiectivul principal este reducerea emisiilor In cadrul tuturoroptiunilor in care "se face ceva" comparate cu optiunea "se face minimum". Efectele extemepozitive ca urmare a reducerii emisiilor de C02, S02, NOx ~i pulberi se adauga la beneficii. I nunele optiuni, a parte din reducerile de C02 rezulta din scaderea productiei de electricitate, incornparatie cu optiunea in care "se face minimum". Presupunand ca scaderea productiei deelectricitate va fi cornpensata de 0 crestere a productiei la Bacau, vor fi emisii de C02 mai mari Inalta parte in Romania (nu se inregistreaza modificari in cererea totala de electricitate), astfeJ efectulC02 datorita scaderii productiei de electricitate va fi eJiminat. De asemenea, in cazul productiei desuplimentare de energie electrica la Bacau, efectuJ aditional al emisiilor C02 se elimina pringenerarea unei cantitati mai mid de energie electrica In alta parte. Efectul C02 datorita productieide energie electrica se presupune a fi de 650 kg C02 Ja ] MWh electricitate.

, )_c.

Preturile umbra presupuse pentru C02, S02, NOx si pulberi sunt prezentate in Tabelul 3-1. Altebeneficii necuantificabile neincluse In calcule insa mentionate in lista de beneficii, se refera inprincipalla calitatea serviciilor (mai purine intreruperi in furnizarea de caldura ~i apa calda) ceea ceconduce la reducerea dorintei de deconectare.

28

5/17/2018 ACB

31/94

1 M 1MGROUP F I C H T N E R RAMS LL

TabeI3-1: Preturi umbra pentru emisii

C O )

.Anul Pret umbrA, Euro Pre] umbrA, Euro Pret urnbrl. Euro Pre, umbrA, Europe tona CO2 pe toni S02 pe toni NOx pe toni Pulberi

2009 25 250 8.200 51.0002010 25 250 8.200 51.0002011 26 250 8.200 51.0002012 27 250 8.200 51.0002013 28 250 8.200 51.0002014 29 250 8.200 51.0002015 30 250 8.200 51.0002016 31 250 8.200 51.0002017 32 250 8.200 51.0002018 33 250 8.200 51.00020]9 34 250 8.200 51.0002020 35 250 8.200 51.0002021 36 250 8.200 51.0002022 37 250 8.200 51.0002023 38 250 8.200 51.0002024 39 250 8.200 51.0002025 40 250 8.200 51.0002026 40 250 8.200 51.0002027 40 250 8.200 51.0002028 40 250 8.200 51.000Nota: preturile umbra pentru NOx ~i pulberi provm din Programul CAFE (Clean AIr for Europe),Damages per tonne emission of PM2.5, NH3, S02, NOx and VOCs, from each EU25 MemberStates (Excluding Cyprus) and surrounding areas, Oxford, UK,. March 2005. Preturile medii umbras-au aplicat in baza VSL (Values of Statistical Lives).Table 3-2 arata optiunile reduse- reduceri specifice ale emisiilor de C02 ~i S02, evaluate la" ' . " "( preturile umbra specificate in Tabelul 3-1.jT b 132 V I 'I t d '1 . . . .e - . a on e_ID'ezen e a e re ueen or ennsn Of.

CO2 C02, corectie El S02 TotalPV, Mil Euro PV,Mil Euro PV, Mil Euro PV, Mil Euro

1 2 3 401 36,71 0,85 8,80 46,3702a 26,63 21,13 8,80 56,5602b 32,29 14,81 8,80 55,9102e 29,72 16,84 8,80 55,3604 57,95 -23,25 12,40 47,10Nota: Rata actualizare 5,5%.Sursa: Tabel 3-11-8

29

5/17/2018 ACB

32/94

1 M 1MGROUP F I CHTNER RAMS LLTabelul arata ca toate optiunile luate 'in considerare ar aduce beneficii considerabile in emisii,optiunile 02a-c aducand cele mai multe beneficii. La 0 estimare generals trebuie luate inconsiderare toate beneficiile ( nu doar emisiile evitate de C02 si S02) ~i trebuie comparate cucostul de implementare a respectivei optiuni. Analiza va fi realizata mai jos.Mai mult, in optiunile in care exists flexibilitate in privinta combustibilului (02a-c), operatorul determoficare ar putea reduce efectele unor cresteri neasteptate ale pretului combustibilului (de ex. lagaze) prin utilizarea alternativa a altor combustibili. Aceasta posibilitate nu a fost luata in calcululanalizei economice, dar trebuie avuta in vedere.Dad preturile interne ar fi distorsionate, corectii aditionale ar fi necesare pentru a converti fluxurilemonetare financiare in fluxuri monetare economice. in mod normal, aceste distorsiuni se intalnescin economiile inchise unde preturile interne deviaza semnificativ de cele care apar pe pieteleinternationale, Datorita deschiderii economiei romanesti, preturile de pialii care contin previziunile ()de flux monetar au fost evaluate pentru a nu contine distorsiuni. Acest lucru este echivalentconversiei factorilor la 1 pentru toate resursele.Rezultatele analizei economice 'in ceea ce priveste Valoarea Economics Neta Actualizata (VENA)~iRata de Rentabilitate Economics (RRE) sunt prezentate in tabelul 3-3. Rata socials de actualizareeste de 5,5%. Rezultatele sunt obtinute din analiza diferentiala (legata de optiunea in care "se faceminimum"), luand in considerare urrnatoarele fluxuri diferentiale:

Contributiile sociale pe forta de munca (calculate, corectie fiscala) Efecte de mediu masurabile (C02, S02, NOx ~i pulberi) (calculate, beneficii externe); Efecte de mediu nemasurabile (estimate, beneficii exteme); Vanzar! (beneficii); Costuri externe (nu exista); Costuri de exploatare (1&0); Costuri de investitie. ()

TabeluI3-3: Indicatori economici ai optiunilor,Optiune (diferentiala pornindde la optiunea "se face VENA(5,5%) RERminimum")

Milioane Euro %01 170,12 40,79%02a 183,66 34,17%02b 188,66 34,44%02e 182,30 34,26%03 143,14 24,57%

Sursa: Tabel B-3-6.Judecata dupa criteriul VENA, optiunea 02b este marginal cea mai buna solutie dintre cele dinsistemul centralizat. Optiunea pe locul doi este 02a.

30

5/17/2018 ACB

33/94

1 M 1MGROUP F I C H T N E R RAMS LLS -a re aliz at 0 com paratie aditionala ln tre prirnele doua optiuni, 02a ~i 02b, in eeea ee privesteV FN N C. Rezultate le, bazate pe 0 ra ta d e a etu aliza re d e 5%, su nt prezen tate In T ab eluI3 -4.Tabelul 3-4: Indicatori financiari ai celor doua uptiuni principaleOptiune (de J a d ife re ntia l la VFNAlC(5 ,O%) RRF/Coptiunea "se face m inim um " )

M i lio an e E uro %02a -22,42 -2,0%02b -17,44 -0,1%S urse : T abe le 8-4 -1 ~18-4-2.Per to ta l, rezultatele prezentate In Tabelul 3 -3 ~i T abelul 3-4 sustin eoncJuzia ca O ptiunea 02b esteso lutia preferata din punet de vedere econom ic si este de asem enea cea m ai dorita din punct de

('~~ vedere finaneiar, urm ata fiind de optiunea 02a. A stfel, optiunea prefera ta este Optiunea 02b.,.jin cadrul strategie i locale de term ofieare din B acau, optiunea prefera ta a fost evaluata com parativeu scenariu l 3 (optiunea 05 ) reprezentand sistemul indiv idual, prin compararea VN A pentruvaloarea totala a investitiilor si costurle de operare. V NA Jcosturi pentru optiunea selectata a fost de142,33 M EUR, comparativ cu VN AJeosturi pentru sistemul individual, care a fost de 163 ,78M EUR, in dican d eii op tiun ea se lectata este m ai av an ta jo asa co mp arativ cu sistem ul in div id ua l.in tim p ce analiza de baza a fast laco ta pentru un necesar constan t de caldura pe to t parcursulperioadei de referin ta, s-a eomparat VEN A si pentru eazul in care necesarul de caldura seade Intim p datorita lucrarilo r de reabiJ itare a retele lor si a c1adirilo r. C onform studiului de fezabilita te,can titatea de caldura vanduta scade de la 923 TJ/an in prim ul an, la 647 TJ/an, ia r productia decaldura seade de la 1224,9 TJ/an in prim ul an la 856 TJ/an In anu12028.Ruland program ul pentru com pararea econom ica a optiunilor pentru ultim ul an de analiza, anul2 028, rezu ita u rm ato arele va lo ri p en tru V ENA :Tabelul 3.4.b: VEN A pentru vanzarile de caldura din ultim ul an al perioadei de referin ta , 2028,MEUROptiunea VENA RER

MEuro %Optiunea 1 1 63 ,68 3 9 ,08%O jJ tiu ne a 0 2a 1 88,42 3 4 .5 9%Opliun ea 02b 1 91 ,91 3 4 .78%O_miunea 02e 1 90,40 3 4 .90%O__m iunea04 1 41 ,25 24 .40%S ursa: Fi~ierul C B A _M IN Y ear, Tabelul B -3-6.

In consecin ta , optiunea 02b ram ane optiunea eea m ai a tractiva, Rata de rentabilita te a optiun ii 01este m ai m are , d in eauza unei investitii m ai m ici in aceasta optiune.

3 1

5/17/2018 ACB

34/94

/MPAtGROUP F I CHTNER RAMB LL )./Investitiile suplimentare in retele este urmatoarea (MEUR):Tahelui3.4.c: Investitii suplimentare in retele, MEURObiectiv/ An 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017Retea transport 1,65 1,65 1,65 1,65 1,65 1,65 1,65Puncte term ice 0,315 0 0 0 0 0 0Rete le d istributie 0 0 0 6 6 6 6

Cazanele de abur ~i apa fierbinte din CETl si CET2 vor necesita masuri suplimentare in viitor,probabil in 2020, pentru a se conforma cu viitoarea Directiva IPPC Recast. Arzatoarele actuale cuNOx redus vor ramane in functiune, lnsa va fi necesara instalarea de SNCR. Se estirneaza ca pretulunui SNCR pentru un CAF este in jur de 0,7 MEUR. In consecinta, va fi necesara 0 investitiesuplimentara de 1,4 MEUR. ... )Tabelul 3-4d. Costul estimativ al instalatiilor SNCRDescriere Cast unitar, MEUR Numar unitati Cost, MEURInstalatie SNCR 0,70 2 1,4

Cele doua cazane vor avea VLE de 100 mg/Nmc (conform cerintei IPPC Recast) in loc de 200mglNmc actual. Aceasta va conduce la 0 reducere a emisiilor de NOx de aprox. 10 t/an la cele douacazane. Costul ureei si aditivilor injectati pentru reducere este estimat la 3.333 EUR/tana Nox,conducand la cheltuieli suplimentare de 33.330 EURIan. Efectul masurilor de reducere suplimentaraa emisiiIor de NOx ca VENA comparativ eu optiunea 02a va conduce la urmatoarele rezuItate:TabeluI3.4.e: VENA pentru optiunea 02b, comparativ eu masurile suplimentare pentru NOx

()

Nota: VENA pentru vanzari constante de caldura de 983 TJ/an (2009)Sursa: Tabelul B-3-3, comutand valoarea celulei N I02 de la 0 la 1.

Masurile suplimentare vor avea un efect marginal de -0,87 MEUR asupra VENA.Cele mal importante beneficii si costuri ale optiunii selectate 02b in eomparatie cu optiunea "seface minimum" sunt urrnatoarele:

32

5/17/2018 ACB

35/94

( .;, - - ; . - " 1M 1MGROUP F I C H T N E R RAMB LLBeneficii economice:Beneficiile economice constau In actiuni masurabile sau nemasurabile. Enumeram pentru inceputcele masurabile, pentru a continua ulterior cu cele nernasurabile

Cresterea eficientei prcductiei (cost uri de exploatare reduse pe unitatea produsa), care vaduce la reducerea emisiilor pe GJ de caldura produsa, Aceste efect este masurabil.

Reducerea ernisiilor de S02, NOx ~ipulberi. Acest beneficiu va avea impact asupra starii desanatate a angajatilor operatorului de incalzire centrale, ca ~i asupra starii intregii populatiidin Bacau. Reducerile sunt masurabile ~i se aplica preturi umbra pentru S02, NOx ~ipulberi.

Reducerea emisiilor de C02. Acest beneficiu este masurat prin intermediul preturilor umbra.Efectele sunt masurabile.

Flexibilitatea combustibiliJor: anumite optiuni propuse permit folosirea de combustibilialternativi si cornbinatii intre gaz ~i lignit sau/si bio-combustibili, Acest beneficiu nu estedirect masurabil, dar poate fi privit ca 0 .polita de asigurare" irnpotriva cresterilor excesiveale preturilor cornbustibililor datorate dependentei unilaterale de gaz natural. Acest lucrupresupune ca pretul Iignitului si al bio-combustibililor va fi mai put in volatil decat cel algazelor naturale. Acest aspect poate avea un efect considerabil. De exemplu, 0 crestere apretului la gaz de 2% aduce 0,2 milioane euro costurilor din operare.

Accesul la servicii de termoficare pentru toate segmentele de populatie din cadrulgospodariilor bransate. Aceasta se poate realiza eu ajutorul unui sistem de subventii socialecare functioneaza deja. De aceea programul nu are efect de distribuire, ceea ce inseamna canu este nevoie de aplicarea de factori de distributie care sa evalueze un astfel de efect.

Servicii mai bune de incalzire ~i apa calda. Aceasta va imbunatati starea de bine aconsumatorilor si va reduce numarul de irnbolnaviri legate de temperaturile scazute dinlocuinte, Este vazut ca 0 imbunatatire in cornparatie cu perforrnantele trecute si este deasteptat sa scada instalarea de sisteme de apa calda ~i incalzire centrals individuale in cadrulsectoarelor mai bogate ale populatiei, Acest efect este incorporat in presupuneriJe cadeconectarile vor lnceta sa mal alba loc. Efeete economice viitoare, precum un impactasupra valorii apartamentelor, va exist a eu siguranta, totusi nu exista un sistem de referintacu care sa poata fi evaluat.

Cost u r i e con om ic e: Costuri de investitie (rnasurate) Costuri aditionale cu combustibilul (rnasurat).

Astfel, principalul efect economic se estimeaza a fi beneficiul pentru societate rezultat de pe urmaredueerii emisiilor. Efeetul se calculeaza in fiecare caz in cornparatie cu emisiile ce vor fi eliberatein cazul rara proiectUn sumar al beneficiilor in termeni de parametrii tehnici ~i care se refera ~i la calitatea serviciiloroptiunilor selectate se regaseste in tabelul 3-5, care cuprinde 0 comparatie intre situatia din 2013 cuproiect si tara proiect.

." ,.. ;,'3 33

5/17/2018 ACB

36/94

1 M 1MGROUP F ICHTNER RA M B LLTabeluI3-5: Rezumat al efectelor proiectului, optiunea 02b.Obiective specifice Valori in sltuatla In care nu Valori asteptate 13 terminarea

existA proiect ("') san Situalia proiectnlni prioritarde bad

Anul 2013 1013Parametri tehniciEmisii de S02 (t/a) 4.152 0Emisii de Nox (t/a) 562 80Emisii de pulberi (t/a) 273 0Ernisii de C02 (t/a) 225.000 113.700Costuri eu intretinere 6,87 6,87(milioane Euro)Costuri de personal (milioane Euro) 4,87 4,87

Calitatea serviciilorAccesul la servicii de baza pentru gospodariile Acces deplin Acces deplincu venituri miciFiabilitatea sistemului de distributie a caldurii Nesatisfacator Satisfactie deplinasi apei ealdeDeconectari 2% p.a. pana in anul 2020 Nieiuna..(*) Se refera la situapa proiectata la data finalizarii prevazute a proiectului, daca proiectul nu este irnplementat (actiunease deruleaza ca de obicei)Surse: Tabele B-O-12, B-O-I3, B-ll-1.

In Tabeiul 3-6 urrnator este prezentata 0 privire generala asupra costurilor ~ibeneficiilor optiunilorpreferate in perioada 2009-2016Table 3-6: Privire generals a fluxurilor costurilor _ , i beneficiilor, optiunea 02b.

OI!1iunea Olb 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Taxa sociala pe forta de munca - - - - - - - -Permise C02 (+), penalitati (-) - - - - -0,05 -0,05 -0,05 -0,05Cerectie fiscal a 0,00 0,00 0,00 0,00 -0,05 -0,05 -0,05 0,05iEmisii reduse de CO2 - 0,13 0,06 0,09 3,11 3,23 3,34 3,45Emisii reduse de S02 - 0,03 0,01 0,01 1,04 1,04 1,04 1,04~orectii pentru producerea de~Iedricitate O,O~ 0,06 0,06 0,07 1,59 1,45 1,50 1,56~misii reduse de NOx - 0,13 003 0,05 395 3,95 3,95 3,95Emisii reduse de pulberi - 0,46 0,07 0,07 13,91 13,91 13,91 13,91Efecte nemasurabile de mediu 0%

34 ( I\ )~--/

5/17/2018 ACB

37/94

() F ICHTNER RAMS LLEfecte nemi'isurabile de mediu - - - - - - - -Total beneficii externe 0,06 0,81 0,23 0,28 23,60 23,57 23,74 23,91Vfulzari electricitate, cote C02 (+~jpenalitati (-) 0,32 0,30 0,35 0,35 5,70 5,08 5,29 5,30Total beneficii externe 0,38 I,ll 0,58 0,63 29,26 28,61 28,98 29,16Costuri exteme 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00Total costuri externe 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00Total costuri de exploatare 0,00 -0,13 -0,13 -0,13 2,00 2,18 2,]9 2,19Total costuri de investitie 3,40 23,87 15,72 5,61 6,30 0,00 0,00 0,00Total costuri 3,40 23,75 15,59 5,48 8,30 2,18 2,19 2,19Flux numerar net (=3.1-3.2) -3,02 -22,64 -15,01 -4,84 20,96 26,43 26,80 26,97Sursa: Tabel 8-3-1.

Tabelul3-6 arata ca beneficiile principale (diferentiale) constau In imbunatatiri asupra mediului, Nuexista venituri din vanzari aditionale 'in timpul constructiei pe langii economiile permiselor de C02,care sunt anulate de corectiile pentru permisele ~ipenalitatile C02. Vanzarile de electricitateaditionale sunt corectate pentru ca vanzarile aditionale sunt contrabalansate de vanzari mai scazuteale altor producatori de energie.Partea privind costurile consta 'in costuri suplimentare de exploatare ~i costuri de investitie.Fluxurile nete de exploatare sunt dominate de costuri de investitie In perioada de constructie,urmate de heneficii economice nete pozitive atribuite impactului pozitiv asupra mediului.4. Analiza financiaraScopul analizei financiare este de a determina daca proiectul este eligibil pentru finantare dintr-ungrant UE, de a calcula acest grant ~i de analiza sustenabilitatea financiara a proiectului prin prismafinantarii adecvate si a suportabilitatii ~i a cerintei pentru viitoare subventii operationale.4.1 Scurta privire generala din punct de vedere financiar asupra CET Bacau S.AAceasta sectiune prezinta 0 descriere succinta a CET Bacau S.A prin mentionarea cheltuielilor siveniturilor consolidate, precurn si a principalilor indicatori bilantieri in ultimii trei ani.TabeluI4-1: Total cheltuieli si venituri CET Baeau (milioane RON, milioane EUR), 2005-2007.

2005 2006 2007Total costuri, RON 105.4 142.0 120.7Total venituri, RON 92.7 123.3 99.6Total cost uri, EUR 29.8 40.1 33.2Total venituri, EUR 26.2 34.8 28.1Sursa: CET Bacau

35

5/17/2018 ACB

38/94

. I MGROUP F ICHTNER RAMS LLC heltu ielile incJud m ateriale, electricitate, personal, m entenanta, depreeiere ~i alte eheltuieli deexp lo atare, p reeum si e he ltu ie li d e finantare, Ven itu rile in clu d v en itu ri d in vanzari de elect rie ita te ,a ge nt te rm ic , v en itu ri fin an eia re ~ i a lte v en itu ri.S pecificatii ale costurilor alocate, inclusiv deprecierile diferitelor parti ale sistem ului, adicaproductia de electricitate, productia de agent term ic (central ~ipuncte term ice) si d istributia suntpuse la dispozitie de C ET B acau S .A . A ceste inforrnatii constitu ie baza pentru negoeieri In detaliuprivind descentralizarea C ET B acau S .A ., dar nu sunt analizate in continuare in detaliu in prezentaanaliza.TabeluI4-2: Bilantul C ET B adiu la sfii~itu l anului 2008 (RON, EUR), e lement e p rin cip a le .

Biliant CET Bacau 2008 MiJioane RON Milioane EUR %Cheltuieli inregistrate in1 0.03 0.009 0%avans

2 Ac t ive c ir cu lan te 62.4 17.6 29%3 Ac tiv e imob ili za te 150.1 42.4 71%4 Total active 212.6 60.0 100%56 Da to rii c ur en te 0 0 0%7 Ven itu ri in a va ns (s ub ve ntii) 77.0 21.7 36%8 D atorii pe term en lung 111.9 31.6 53%9 Capita l s i re ze rv e 23.7 6.7 11%10 Tota l d ato rii 212.6 60.0 1000/0

~,(

Sursa: CET BacauB ilantul indica faptul ca la sfarsitul anului 2007, ponderea activelor circulan te in datorii pe term enscurt sau rata curenta in eazul C ET B acau SA era nedefin ita, pentru cll nu existau datorii pe ~ 0term en scurt. V eniturile inregistrate 'in avans (subventiile) nu sunt incluse 'in datoriile eurente .B ilantul indica de asem enea faptul cr t la sfarsitul anului 2007 C ET B acau SA era in posesia unuicapital si r eze rve semn if ic a ti ve (11% din da torii). D ato riile p e term en lun g (53%) sunt s emn if ic a ti vm ai mid deca t c ap ita lu l si rezervele.U rm atoarele paragrafe se vor eoneentra asupra e lig ib il it at ii , sustenab il it at ii f in anci are, fonduri lo r sid ispon ib il it at il or f inanei are

4 .2 El ig ibi li ta tea: VNAF/C < 0Scopul unei prim e testari este de a stabili daca optiunea preferata indeplineste criteriile deeligibilitate pentru finantare din Fondurile de C oeziune ale U E. C erintele sunt aplicate diferen tia lp rin co mparatie eu op tiu nea "se fa ce m in im um ".

36

5/17/2018 ACB

39/94

1M 1MGROUP F ICHTNER RA M B LLMai intai, pentru a se califica pentru sprijin dintr-un grant extern, Valoarea Neta ActualizataFinanciara a proiectului de investitie (VNAF/C) la rata de actualizare financiara de 5% trebuie sa fienegativa. Tabelul4-3 prezinta un extras din Tabelul B-4-1 care calculeaza VNAF/C pentru optiuneaselectata.TabeI4-3: Extras financiar privind fluxul de numerar net in optiunea 02b, milioane de europe perioada 2009-2016.

(

O_ptiunea 02a 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Vanzari (C02 _Qermise, penalitati) 0,32 0,30 0,35 0,35 5,70 5,08 5,29 5,30Total venituri 0,32 0,30 0,35 0,35 5,70 5,08 5,29 5,30Total costuri de exploatare 0,00 -0,13 -0,13 -0,13 2,00 2,18 2,19 2,19Total costuri de investitie 3,40 23,87 15,72 5,61 6,30 0,00 0,00 0,00Total cheltuieli 3,40 23,75 15.59 5.48 8,30 2,18 2.19 2,19Disponibil de lichiditati net -3,08 -23,45 -15,24 -5,12 -2,60 2,90 3,10 3,11RRFIK -01%

VNAF/C(5%) -17,44Sursa: Tabe) B-4-1.Tabelul indica faptul eli valoarea fin an cia ra n eta a ctu aliz ata a proiectului este negativa (-17,44milioane Euro). RRFIK este de -0,1 %. Astfel, proiectul trece testul care indica faptul ca fara sprijin,proiectul nu are sanse de a fi implementat, avand 'in vedere faptul ca disponibilul sa u de lichiditatinet pentru investitor este negativ.Tabelul mai ilustreaza faptul ca proiectul se confrunta cu schimbari ale veniturilor din exploatare(vanzari aditionale de electricitate), preeum si reduceri de costuri.4.3. Distributia economiilor\) Proiectul rezulta in castiguri in eficienta, de exemplu in economisiri in costurile de operare.Economisirile au loc referitor la:

Consumul de electricitate Penalitati C02Toate econorniile facute cu cheltuielile de exploatare conduc la un total de cheltuieli de exploataresi sunt alocate astfel in beneficiul consumatorilor/furnizorilor de subventii pentru operationale.Divizarea investitiilor ~iirnpactul Jor asupra costurilor de operare sunt prezentate in tabelul urrnator,

) 37

5/17/2018 ACB

40/94

1 M 1M_GIOUP F I CHTNER RAM B L L ()Tabelul 4-4: Costurile ~i veniturile din investitii ~i efectele lor optiunea 02b~ 2009-2016,milioane de euro

Optiunea 02a 2009 2010 20ll 2012 2013 2014 2015 2016l nv e st it ii To ta le 3,40 23,87 15,72 5,61 6,30 - - -Chel tu ie li r ed us e:

-a lte c h e ltu ie l i - --cu combus tib il ii 0,13 - 0,13 - 0,13 - 0,09 - 0,08 - 0,08 -0,08-Electricitate - 0,01 - 0,01 - 0,01 - 0,Dltr an sm i sa ~ i i nt er na - - - --Distributie - - - - - - - -elect ri cita te-lntretinere - - - - - --f iX3-Costuri de - - - - - - - -personal

C osturi totale red use - 0,13 0,13 0,13 0,10 0,09 0,09 0,09Flux de numerar net -3,40 - 23,74 -15,59 -5,48 6,20 0,09 0,09 0,09Sursa: Tabel B-4-3.Tabel 4-4 arata efectul cheltuielilor din exploatare asupra fluxului de numerar net.4.4. EJigibilitatea: Evaluarea rentabilitatii financiare a capitalului nationalIn cele ce urrneaza, se va analiza rata rentabilitatii financiare a capitalului national, RRF /K . Pentruca proiectul sa fie eligibil pentru finantare dintr-un grant, RRF/K nu trebuie sa depaseasca rata derentabilitate a capitalului pentru cornpaniile din acest sector. Motivul ce sta la baza acestei cerinte 11reprezinta faptul ca fondurile platitoare de taxe UE nu ar trebui sa contribuie la un randamentextraordinar de mare al primitorului de grant. Componentele pentru calcularea perioadei initiateRRF /K , 2009-2016 sunt ilustrate in tabelul urmator:Tabel 4-5: Venituri si costuri diferentiale ale proprietarului sistemului de termoficare 2009-2016, milioane de euro

'; '",v ,/-.J-

O_miunea 02b 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016VanzAr i 0,32 0,30 0,35 0,35 5,70 5,08 5,29 5,30Va lo a re r ez idual a 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00To ta l v en itu ri 0,32 0,30 0,35 0,35 5,70 5,08 5,29 5,30To ta l c he lt ui el i d e e xp lo at ar e 0,00 -0,13 -0,13 -0,13 2,00 2,18 2,19 2,19D ob an z