CHrooX4rnrq

\CTIUNESI TIB\CTIUNE

dictati de spiritul

Andre Luiz

editura rganesna

ilit

rii Traducere: Adriana Enacheii:r

Tehnoredactare: Marius Toaderiiti

Cooerta: AmitabhaL

ni

Copyright @ 2019

Toate drepturile acestei editii in limba romdnd aparlin

Editurii Ganesha

1,i,1 editura r ltet.otzzza+so+

tg ganesna I rul;:,t:il@tditurasanesha

ro

Tiparul executat la:

Ganesha Publishing House

TeI: 021 -423.20.58, tel/fax: 0372.896.105

e-mail: contact@ganesa.ro, ganesa.ro

|INl#ill rrt:,iirnr

j.ifii'#ilt:iifi

1*riliij]#r'lr1+iiiriil

tiiii:Jr:iir:ilriir;

iliHliiltli:tj

lilri

I:Btl,if

ffiii:ifillitiiillli,i

fiirlid

lii:i.#

l.rlirl

ffi

ii r,'l

ii

ir

Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a Rorniniei

Chico, Xavier

Ac{iune gi reac{iune / Chico Xavier. - Bucureqti : Editura

Ganesha,2019

ISBN 978-60 6-87 42-44-r

2

i 't'

,ii '

,il

Cupruws

Aniversareacentenarului... ...".51-.Oluminiinintuneric.. ". . ".......82-Comentariileinstructorului... ....793 - O intervenlieinmemorie ....... ".324 - Citevafiinfe recentdezincarnate. . . . . . . . .48

5 - Sufletelebolnave. ....626-incerculderugiciune..... .......797 -Odisculieinestimabile.... "......948-Pregitiripentruintoarcere ...... Il29 - Povestea lui Silas. . . 133

10-in{elegerea. ......15311 - Templul gicamerade conversafii. ..... L77

L2-Datoriisporite. ...19213 - Datoriiintr-unpunctstalionar ....... 2A5

lf-Izblxireintrerupti.... ..21815-Remarcioportune.... ..23516-Datoriimicgorate.... ...24917 - Datoriipe cale de afi incheiate .. . . . .. 267

l8-Isp[giricolective ..27919-Sanc{iunigiasistenfi ....29I20-Osurprizlminunati ...,3AzDespre Francisco Candido Xavier . . . 315

Glosar. ...317

4

AmIvnnsAREA cENTEI{ARULUI 1

Sub pavdza Fiului lui Dut''nnezew, Iisus Cristos, tn datade 18 aprilie 1957 Codificsrea lui l(ardec2 celebra primiisdi o sutd de ani de slujire nepre{uitd fayd de ornenireapdmhnteascd.

'tJn secol de muncd, retnnoire gi lumind...

Andre Luiz a scris aceastd carte in ideea de a-;i aduce

contribu{ia la ncest eveniment memorabil.

in aceastd lucrare, prietenul nostru s dezvdluit o micdparte din ce anume se petrece tn zonele inferiaare incare merge con;tiin{a vinovatd dupd maartea fizicd. El

dore;te sd sublinieze importan{a existenfei fizice ca findo adevdratd binecuvhntare a indurdrii dumnezeie;ti, o

oprtrtunitate pentru noi de a ne adapta la mecanismwl

I u sti{iei i nfailib ile.

Din acest motiv, el irnplete;te firele observa[iilor sale

cu descrierea relaliilor dintre sfera spiritelor incarnate ;itardmurile Pwrgatoriului, tn care se aJla Jiinlele umane

desprinse din tnveligurile fizice ;i care au devenit complice

in actele delincvente. Excesele comportamentelor lor aucreat un iad exterior, care, de fapt, este doar o reflexie apropriilor lumi lduntrice. Aceasta se petrece atunci cdnd,

din nechibzuin{d gi cruz,inle, sunte'm ispitili sd practicdmacliuni degradante ce ne obliga ulteriar sd indurdmseglegarea temporard tn consecin{ele deplorabile ale

gre;elilor noastre.

' Referire la prima carte a Codificirii lui Allan Kardec, ,,Cartea Spiritelor'lpublicati in anul 1857.

' Corlificarea conline cinci cir[i: ,Cartea Spiritelor'l ,,Cartea Mediumilor",

,,l.ivangheiia conform Spiritismuluil ,,Raiul 9i iadul" s,i ,,Genezd'.

5

O ruvnNA thl tNruwnnlc

- Nu, ne-a spus cu inlelepciune instructorul Druso,studiul situafiei spirituale a fiin{ei umane dupi moarteatrupului nu poate fr transferat unei pozilii secundare. Toate

civilizafiile care au precedat gloria occidentali a timpurilormoderne au dedicat o aten{ie speciali aspectelor care se

petrec dincolo de mormAnt. Egiptul men{inea o comunicareneincetatl cu cei dezincarnafi qi predica faptul ci cei rnor{isunt evalua{i in mod sever de citre Anubis, zeul cu cap de

gacal, gi de cltre Horus, zeul cu cap de goim, impreuni cuMaat, zeila drept6{ii, pentru a decide daci sufletele lor artrebui si fie in5late la splendoarea soarelui sau ar trebuisi se intoarci in labirinturile incercbrilor plrndntegti, intrupuri diforme 9i dezgustitoare. Hindugii considerau ci, infunclie de hotirArea ]udecltorului morfii, cei dezincarnalifie urci in sferele Paradisului, fie coboari in abisurile

regatului lui Varuna, zellapelor, pentru a fi inchigiin camere de torturi, lega{iunii de algi de cltre gerpidiabolici. Eweii, grecii,galii gi romanii au aderat lacredinle similare, convingici ini{imile ceregti eraurezervate spiritelor onestegi bune, pure qi nobile, pecind cei care se injosiseriin riuti{i gi nelegiuiri erauaruncali in torturile iadului,in regiunile infioritoare, fie

AcPuNr 9I REACTIUNE

in aceasti lume, fie in altele, prin reincarnlri in trupuridiforme, ca urmare a perioadelor de ispigire gi stlferin{i.

Conversalia ne fascina.

Hilario qi cu mine vizitam in acel rnornent Mansao

Paz3, un irrstitut nobil de reajustare qi regenerare' ce era

condus de bunutr qi altruistul Druso.

Situat in zonele inferioare, institutul se asemlna cu

M[ndstirea Sf. Bernard prin faptul c[ era aEezat intr-oregiune lovitd de un mediu natural foarte ostil. Amputea spune ci exista totugi o diferenfl: clderile aproape

continue de zipadh din jurul f,aimoasei ministiri de pe

versanlii dintre Elvefia qi Italia erau inlocuite aici, in jurulinstitutului, de un intuneric dens care acum devenise

chiar mai pltrunzitor gi mai inspdimAntltor, ca 9i cum

era intelit de un viscoi puternic 9i neincetat.

Sub jurisdiclia oragului Nosso i.ar, refugiul primitorfusese intemeiat cu mai mult de trei secole in urmi gi

era dedicat primirii spiritelor nefericite sau infirme care

doreau s[ lucreze asupra regenerflrii condiliei 1or" Dupio vreme, aceste spirite puteau fi primite tn colonii mai

avansate din tlrimurile superioare ori se puteau intoarce

in sfera umani pentru o reincarnare de corectare si

echilibrare.

r in traducere ,€asa Piciii

CHrcoXavrtn

Dlruiti acestui scop,vasta clidire, care se

asemina cu o rnarecitadeli gi era echipaticu toate mijloacele desecuritate qi de aperare,avea gi departamente deasisten{i gi educalie unde,dupi moartea fizicd,,

doctorii, preofii, asistenliimedicali gi profesoriidescopereau experienlepline de invillrninte giactiviti(i de cea mai rnareimportan{[.

Scopul nostru era s[ facem citeva observafii cu privirela Legea cavzei gi a efectuhi - karma la hindugi - qi astfel,dupl ce arn fost recomandali in mod corespunz[tor decitre &{inistrui Asisten{ei, ne aflam aici, captivali deexplica{iiie directorului, catre a continuat cu aten{ie dupio pauzhlungl:

- Este important si ne arnintim c[ P[m6ntul esteprivit dintr-o variet.ate largi de perspective. Pentruastronomi, el este o planeti care graviteazi in jurulSoarelui; pentru rlzboinici, el este un cAmp de biltilie acirui geografie este modificat[ cu virful baionetei; pentrusociologi, este o mare f,ort[reali in care coexisti diferiterase; dar pentru noi, el este o areni valoroasl a munciispirituale, ceva precurn un filtru in care sufletul se purifrclpu{in cdte pu}in in decursul mileniilor, dezvoltdndu-Eicaliti(ile divine pentru ascensiunea citre slava cereasci.Astfel, este vital si pistriin aprinsl lumina dragostei gia cunoasterii in mijlocul intunericului, aga curn esteneeesar s5 mentinem medicinafocalizatil asupra bolii.t0

AclIuNr gI REAcTIUNE

in timp ce vorbeam am privit in afari, prin substanfatransparenti a unei mari ferestre, citre tumultul naturiidin jur.

Un viscol violent gi rlvigitor purta prin aer o substanllintunecat[, similari prafului stArnit de vdnt, risucind-oviolent intr-un virtej ciudat qi lntunecat, ca intr-o tromblde api. Din corpul monstruos al viscolului ingrozitor au

aplrut fefe umane, risucindu-se cu groazl,blestemind 9igemAnd.

Au aplrut brusc, legate unele de altele ca nigte lanlurienorme de creaturi strins apropiate intre ele, din nelinigteainstinctivfl de a supravie{ui intr-un moment de primejdie.

Ca qi noi, Druso a contemplat aceasti imagine tristi cu

o compasiune vizibili pe chipul slu.

Ne-a privit ticut, ca gi cum ne indemna la refleclie.Starea sa plrea a ne spune cit de dureroasi era pentru el

munca in acel loc de suferinfi; atunci, Hilario a intrebat:

- De ce nu se deschid porfile pentru cei care strigidupl ajutor acolo afarit? Nu este acesta un adipost de

salvare?

- Ba da, a rlspuns instructorul, foarte migcat, darsalvarea este cu adevirat semnificativl doar pentru cei

care doresc cu adevirat si fie salva{i.

Iar dupl un scurt mornent el a adlugat:

- Aici, de partea aceasta a mormAntului, cea maidureroasi surprizl pentru mine a fost exact aceasta:

intdlnirea fiarelor umane care au trlit in trupul de carne

ca nigte oameni obiEnuili. Daci li s-ar oferi adipost aici,fbri si fie dinainte pregltili cum se cuvine, ei ne-ar ataca

irnediat gi ar distruge acest institut al asistenfei pagnice.

Nu trebuie si uitim ci ordinea este fundamentul caritifii.

in ciuda acestei explicalii senine gi precise, Druso s-a

focalizat asupra scenei de afari, exprimAnd in continuareo mare compasiune.

11

CsrcoXnvrnR

Apoi gi-a recompus mimica facialf qi a adlugat:

-.Astizi suntern lovifi de o puternicd furtundmagnetic[ gi inulli r[ticitori din zonele inferioare suntsufla{i de uragan ca nigte frunze moarte de un viscol.

- I)ar m[car igi dau seama de aceasta? - a lntrebatHilario, uluit.

-- Doar fbarte pulini dintre ei. Sufletele care r[tlcescin acest rnod dupb moarte sunt cele care nu au niciunprincipiu demn de urrnat, in care si-gi gisease[ refugiulrnoratr" Lluntric, ele surit la fel cle agitate si de intunecateprecum viscolul, din cauza gAndurilor nestipAnite gi plinecle cruzime pe care le nutresc. Ele ur[sc si distrug; mugci gi

rinesc. Dacd le-am oferi imediat adipost in aceste sanctuarede asisten{l, ar fi ca gi cum am adlposti nigte tigri sblbaticiin rnijlocul uncr credinciogi care se roagi intr-un ternplu.

- $i r[rnAn inaceasti condilie at6t dedezechilibrat[ pentruveqnicie? - a insistat maideparte prietenul rrreuafectat.

Directorul a cdutat s6

zAmbeasci gi a rdspuns:

- Bineinleles cil1u. O asernenea faz\.de incongtienli gi denebunie trece precumfurtuna, degi crtzadureazb uneori foartemulli ani. Lovit devijeliile lncercirilor careimpun durere din afarispre interior, sufletulse transforrn6 qi se

Actluwn sI RIACTI{rNE

adunl pulin cAte pufin, pentru ca in flnal s[ accepteresponsabilitatea pentru ceea ce a creat gi a determin.atsingur.

- Prin urrnatre, aceasta insearnnb, am spus eu, cd

dupl moarte pelerinajul isplqirii spiritrilui in t[rAmurlleintunericului gi ale suferinlei nu este su.ficient pentru apl6ti toate datoriile conqtiin{ei. . .

- Exact, a clarificat Dmso, irrtrerurpAndn-rni reflec{iareticenti. Disperareaeste o stare de rtremenlbin care sufleteleigi manifestl exploziv nechibzuin[a, patirna gi rizvr[tirea.Aceasta nu poate fi considerati o plati in tribunaleledivine. Nu ar fi drept daci delincventul s-ar folosi de lipetegi obscenit[{i pentru a-qi rezolva datoriile acumulate prinliberul siu arbitru. Mai mult, din starea de neascultarementall in care ne-am complScutcu o mare negiijen![ noi iegim chiargi mai nefericifi 9i mai indatora{idecAt inainte. CAnd febra nebunieiqi a rebeliunii se incheie, spiritulvinovat se intoarce la remugcare gi

pociinfi. El se calmeazd intocrnaiprecurn pdmAntui care revine lacondilia de pace gi ribdare dupi ceeste iovit de un cutrernur, in ciudaI'aptului ci a fost rnutilat gi rinit.Atunci, precum solul care trebuie s[clevini din nou productiv, spiritul se

apleacl inci o datd citre semdnareareinnoitoare a destinului siu.

Un nor de agteptlri agonizantese abituse asupra noastrl, cindI lilario a rernarcat:

- Ah! Daci sufletele incarnate:rr putea muri in trup doar citevat)le pe an, dar mr ca in somnul fizic

,,i

ltl

ll,

ililiiu

ilur

litrjj

iillrll

Cnrco Xlvrnn

in care ele se rccupereaze, cicu deplina con$tien$ a vietiicare le agteaptl!

- Da, a spus Druso, aceasta

ar schirnba cu sigurantd fa\a

morale a lumii. Indiferent de

durata €i, existenfa umaneeste, in fiecare circumstanfl,doar o experienli de invifare,in care spiritul solicit[ limitiribineficltoare pentru a revenicu bine pe calea dreaPti.Folosindu-se de un nou inveliq

fiziologic in rA'ndul semenilorsii umani, el trebuie s[ se

ocupe de reinnoirea sa; aceasta necesitl s[ igi focalizeze

putirea mentali asupra experienlei plmanteEti care ilmodeleazi temporar.

Cuvintele inlelepte gi fluente ale instructorului ne

incintau cu adevirat. Deoarece simleam c[ trebuia s[profit cit mai bine de acel timp, am reflectat in tlcereia condilia sufletelor dezincarnate ce sufereau loviturilevijeliei de afarl.

Druso mi-a perceput cercetarea mentall qi a zAmbit, ca

gi cum agtepta s6 pun o intrebare clarl 9i precis6.

Sub puterea influentl a privirii sale, am comentat

respectuos:

- in lumina acestui spectacol sfigietor de afarl,trebuie si ne intrebim, desigul de unde vin creaturile care

experimenteazi cufundarea in acest vdrtej aL gtoazei..-'

Sunt niEte delincvenli morali obignuili sau sunt criminaliacuzali de gregeli majore? Oare unii dintre ei sunt suflete

tinere din iindurile bigtinagilor nogtri, de exemplu?

Rispunsul prietenului nostru a venit repede.

l1

AcrruNE sI REACTIUNE

- $i eu am avut intrebiri asemin[toare cAnd amvenit aici. Triiesc deja de 50 de ani in acest loc deasisten{i, rugiciune gi speranli. I-am traversat pragulca un pacient aflat in stare critic[ dupl momentuldezincarnirii gi am descoperit ci este atit un spital,cAt gi o gcoali. Dar, cu suslinerea adecvat[, am inceputs[-mi studiez noua situafie gi arn fost dornic sl slujesc.Am impins t[rgi, am ajutaf Ia curlfenie, arn devenitasistent medical, invifitor si magnetizor, ptin6. cind,dupl mulli ani, am fost incAntat s[ accept pozifia dea conduce institufia sub comanda bineficltoare a

instructorilor care ne supervizeaz6. indatoririle mele aunecesitat ribdare gi cercetiri laborioase, gi pot spune cucertitudine c[ doar acele congtiin]e care au comis crimedeliberate, prin aceasta stingdnd lumina echilibrului lorlluntric, sunt lnghesuite in virtejul intunericului densde afarl. Dac[ au comis doar gregelile fireqti ale primelorexperienle pe Plmint, sufletele tinere nu trec prin acestezone inferioare, in nicio circurnstanll a purificiriipurgatoriale. Datoriti atracliei magnetice, fiecare spiriteste legat precis de sfera sa adecvati de evolufie. PAn[cAnd nu-gi dezvoltl planul mental, cei mai mulli oameniprimitivi triiesc aproape intotdeauna in limitareajunglei care conline interesele si nizuinlele lor, gi doartreptat sunt despringi depiminturile lor tribale,sub directa indrumare aspiritelor binefhcltoare9i infelepte care iivegheazl. Cat despresufletele care manifestbpredominant oatitudine primitivi,rnajoritatea se dezvoltlsub ghidarea spiritelorpline de bunitate, care

15

Cqrco X,qr.rrsn

le sus{in gi le inspir6.in munca isp5gitoare lahaza instifu{iei sociale,utllizdnd erori rnorale- rezultate ale btinelorinteniii - ea instruc{iuniinestiniabi.le caf,e ieasigurd educa{ia. Deaceea, rrh pnt asiguraca regiuarile infernale(:a atare suirt locuitecioar rle acele fiin{ecare a'{-r fost eong!"ientecle r"esponsahrlltdqlle{or mn;i:ale, ctar le-au

ignorat ?n inocl vqrin, in sc,oprnl srnintit de a cd-rrta sd-Lingele pe ,Du-rnnr:zcl:. iil.r'ictl" vortrlinr1, iadul pcate fi astfelcieilnit ca o sferd vasLir de dezeehrlibru, ?ntemei.ath ele

riul delibel:at, ce esi:e nirs,r:i-rLt cijn ori:lrea inten{ionatfr gi

din rautatea. fapqa. F',xis{.;i ;-x.r-rxrr{r}lfe splr'iie eare au tr[itacolo multe secole si cale': all devenit nigfe adevirateiiare extrem ale cr',:cJe qr dr: egoiste. Asernenea iocuridepiorabile aleituiesc o zona ,,,ibratislnal[ vast6 careeste legatb de omenirea paln;lnN"r.lail5, cleo;lreee intreagasuferin{[ infernalb nu esd,e dee6t *;rea.{ia omeniriiinsegi. Ea func{i*lreaz;a (.a un iil.tru pentru spiritelecare am aluneeat lll tot fe,hrl ,r.le nelegii.liri, dispre{uindrespot-lsabiht6qitre pe aar-e Xr:-au prirrait de la Dumnezeu.in conseeiilfb, fiecare su{let eare a fost inzestrat cucunoagterea adevhrutrui gl a dreptblii este responsabitr eusprijinirea gi rnanifestarea hinelui. Dar; dacd a alunecatin tot felul de neiegiuiri pe Fdrnirat, nepdsft.tor la datoriannbilh pe care lun:ea i-a oferit-o, el rra petreee zile, lunisau ani in asemerlea locuri, dup6 moartea truputrui,pentru a-gi putea reconsidena atitudinea inainte dereincarnarea neeesar1 pentru regenerare gi reajustare.

16

ltrCif].' jidil Sl JLli.l-t:'liLihiE

- Frin r-ntrrila.rP":".,,

t"tll,1ric:} se pregaiea s* firaga {} *r.irrr;J.urie, d.ar L]ru.sn i-a.rrrl k-iiral gilnrtrul si ;a incheie.t;

-- Frin irrmare. spiritele inl?rna.le *:*.re gA;:ldesc edr

:r;ri;:resc aceastir t"eFj.iune ;6 r.-r grLlterc ii:fb,tllblli aur tr$it.,,:i * ejur.":.t;j r".le ti.rr.lp tl*e_j.etr:lluit;;rli-jr, j.rl r.:re;lit-Lrile re[r:

, ,r,.ir sulilf in reecnant6 cul *1,*, ch.i,;il: ':J;,rs:;i

sn-{ei:n r-lirr eauza.r ;1i,,fr11i6il ar":esfdrra, se, cs:,rrli}nar, l} lie itrrils* aic.i ixtarter'r,rrl{i. ani" Sufletele calre *Ln e:5zrrt i.rl r:tetrrncrr*nfa lncxalh qi,', rricii eXe t*t fu]ul, 'ttrar eal'e al"al,a cii.'.1'; p*te;rflen peni.n:r, i'cf !JrFle?:&r:e rnai rapi*S, ri-?$;;i.i-r rir,i ci""stl,l de putia:' rirng-'.:: ir-,r 'r..nL ta enierva"l* regu{ate, irn,afdne.tr a::5 g:,retul pasimni}or

', "irri;neqti e$'te eu nauit prea i:i:xai."e. {,h.ia;: ctraeft nu sunt, "1 ;ber"ate cermpler d,e coixr"p]i*;ltiil,i intr"i;,leeat* care ie-aul::rvi.r.rlit de liapt ira tfirArnrriLe intl-rricrjr:ul,rl. acesie ;p-'irite,:i:,.[r:carnate caare tgeep sh e:ipeilnleu[crq: poe*i;l{a qililirl-r.scarea, ehinu,J sl;fLetesc si durey:ea deseoperft edr.,i:rilx,rrr€fr lceuri de fraterr:ifa{e qi asistenfr{ trucreaz5. in',rird ae fiiq/ si cu s*.rgrlar:{a peratru a Ie fae* s[ se sirnt& cAtr,ij l:ine posibil, oferineiu-ie mijloaeeie de a se ?ntoaree in,i

g ierien[a is pdryitoare a i'ehicurlului eirrriatr"

M-i-arn adus aminte de ltcmr:a e#.ncl, eie:aori*n'cat gi, r,riic{.}n$tient, str6{:r*luserir gi eu ehile intunerieulu'i eiupi