7/22/2019 Actiunea umana

1/2

Actiunea umana.Tipuri de rationalitate a actiunii

M. Weber, in lucrarea Bazele intelegerii sociologice, vorbeste despre actiune ca fiind uncomportament uman, cind si prin care agentul ii comunica un sens subiectiv . Raportata la social,actiuneaesteprodusul deciziilor luate de indivizi care dau sens ei insisi actiunilor lor.

Intelegerea lumii sociale si a activitatii umane este un exercitiu extrem de anevois, de aceeaWeber propune savantilor sa inteleaga activitatea umana prin interpretarea activitatii sociale. Unimapact dintre doi ciclisti nu e o activitate sociala.Max Webera considerat c oriceactivitate des!urat de un individ "comportament uman# este socialdac !i $n msura $ncare ea se modific n funcie de activitatea unui alt individ, pe baza unor valori sausimboluri $mprt!ite $n comun de membrii unui grup social sau ai unei societ%i.&ceast modiicare poate i determinat ra%ional ie de natura scopului urmrit deindividul care ac%ioneaz "activitate raional prin finalitate#, ie de o valoaresuprem $n care actorul crede necondi%ionat "activitate raional prin valoare#. '$nd uncomportament uman se modiic datorit strilor aectiv(emo%ionale implicate, actiuneasociala este afectiv",iar atunci c$nd credin%a $ntr(o valoare este determinat detransmiterea ei de la o genera%ie la alta, actiunea sociala este )tradiional" .*iecare dintre aceste patru tipuri de actiune sociala, este semniicativ pentru o ormdeterminat de activitate uman "economic !i politic, politic !i cultural, cultural !i

psi+ologic, psi+ologic !i istoric#. n consecin%, esen%ial pentru identiicarea caracteruluisocial al unei activit%i umane nu este componenta societ%ii implicat de respectivaactivitate, ci sensul ei vizat de individul care ac%ioneaz, adic msura $n carecomportamentul su se modiic $n unc%ie de interpretarea dat de el comportamentuluiceluilalt. Interpretarea dat comportamentului celuilalt este totdeauna subiectiv, dar ea tinde

s ie standardizat "tipiicat# prin repeti%ie.

Individul care actioneaza rational, prin acordurile ce le inc+eie cu ceilalti, isi acepropriul comportament previzibil si al celor din -ur . &gentul social isi poate astel,orienta actiunea sa. 'ele tipuri de determinantii ai actiunii sociale amintiti mai sus, suntgenerati de 4 tipuri de rationalitate, rationalitate care dupa Weber este activitatea

subiectilor umani de atingere a unor scopuri prin calcularea si alegerea mijloacelor

adecvate, altfel spus de stapinire si de controlare a realitatii prin actiune . / un el destapinire inteligibila a lumii.

-Rationalitate de finalitate, instrumentala 0 determina iintele umane sa actioneze indirectia dorita si care servesc ca mi-loace pt un actor anume de a atinge calculat sirational niste inalitati. "strategul militar, un director de intreprindere eicient tine cont nude acte morale, ci de rezultatul scontat#

- Rationalitate afectiva 0 reprezinta emotiile, sentimentele actorilor sociali, care(idetrmina sa actioneze. "lovitura de cutit intr(un moment de urie#

- Rationalitate traditionala 0 produsul gindirii semi(mecanice, bazata pe obisnuinte.actorul social actioneaza, practic, ara a mai tine cont de sens. Repetitia a detrminat

pierderea atitudinii relexive. Weber airma insa ca acest tip e cel mai recvent intilnit.

7/22/2019 Actiunea umana

2/2

- Rationalitate prin valoare 0 valoarea, credinta o orienteaza, putem invoca motiveintrinseci 0 moral, religios, estetic. &ctiunea izvorita din rationalitatea prin valoare eindreptat pt comportament insusi 0 omor, razboi, rumuste etc. 'apitanul ce parasesteultimul nava, duelul, un crestin gata sa se retraga la manastire 0 cu totii sunt g+idati derationalitate prin valoare. 1aloarea e absoluta pt actor, lui nu(i pasa de consecinte. Insa

daca este derminata tipul de actiune, cum se va a-unge la momentul omorului deexemplu, cu intocmirea unui plan bine sc+itat, atunci avem mai degraba un caz de actiuneprin rationalitate de inalitate. &stel, scopul poate i irational, iar mi-loacele rationale.

2olitica, iind prin excelen% un +abitus al ac%iunii, are ca esen% ra%ionalismul pragmatic aloamenilor !i ra%ionalitatea practic a puterii pentru c nu este altceva dec3t urmrirea unui scop,care poate i dierit, in unc%ie de paradigma $n care ne situm "de la binele comun al g3ndiriiaristotelice la binele principelui lui Macc+iavelli#, iind pana la urma alocarea ra%ional ami-loacelor pentru a atinge acel scop. Rationalizarea, are in acest domeniu scopul de asistematiza si ace mai metodice actiunile umane 0 relatiile sociale devin impersonale, utilitare si

instrumentale.