activitatea adunĂrii interparlamentare a csi În...

Кишинёвский филиал Международного института мониторинга развития демократии, парламентаризма

и соблюдения избирательных прав граждан государств-участников Межпарламентской Ассамблеи СНГ

Filiala din Chişinău a Institutului Internaţional de monitorizare a dezvoltării democraţiei, parlamentarismului

şi respectării drepturilor electorale ale cetăţenilor statelor-membre ale Adunării Interparlamentare CSI

ДЕЯТЕЛЬНОСТЬ МЕЖПАРЛАМЕНТСКОЙ АССАМБЛЕИ СНГ ПО СТИМУЛИРОВАНИЮ

ДЕМОКРАТИЧЕСКИХ ПРОЦЕССОВ В ГОСУДАРСТВАХ- УЧАСТНИКАХ

ACTIVITATEA ADUNĂRII INTERPARLAMENTARE A CSI

ÎN VEDEREA STIMULĂRII PROCESELOR DEMOCRATICE ÎN STATELE MEMBRE

МАТЕРИАЛЫ КОНКУРСА НАУЧНЫХ РАБОТ СРЕДИ МОЛОДЕЖИ РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА

MATERIALELE CONCURSULUI DE PROIECTE ŞI CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE PRINTRE TINERII DIN REPUBLICA MOLDOVA

Кишинэу 2014Chişinău 2014

Filiala din Chişinău a Institutului Internaţional de monitorizare a dezvoltării democraţiei, parlamentarismului

şi respectării drepturilor electorale ale cetăţenilor statelor membre ale Adunării Interparlamentare CSI

Materialele concursului de proiecte şi cercetări ştiinţifice printre tinerii din Republica Moldova

ACTIVITATEA ADUNĂRII INTERPARLAMENTARE A CSI

ÎN VEDEREA STIMULĂRII PROCESELOR DEMOCRATICE ÎN STATELE MEMBRE

17 iunie 2014

CHIŞINĂU

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a CărţiiActivitatea adunării interparlamentare a CSI în vederea stimulării pro-

ceselor democratice în statele membre = �� к�й ��б��и СНГ �� и�у�и��в��ию д��к��ич��ких ��ц��в в г��уд��в�х�уч��ик�х : Materialele concursului de proiecte şi cercetări ştiinţifice printre tinerii din RM, Chişinău, 17 iunie 2014 / Filiala din Chişinău a Inst. Intern. de monitorizare a dezvoltării democraţiei, parlamentarismului şi respectării drepturilor electorale ale cetăţenilor statelor membre ale Adunării Interparlamentare CSI. – Chişinău : S. n., 2014 ("Tipografia Reclama"). – 110 ; 122 p.

Tit., text paral.: lb. rom., rusă. – Pag. var. – Carte�valet (inversă). – 100 ex.ISBN 978�9975�58�028�1.

CZU 321.72:328.18(082)=135.1=161.1A 16

CUPRINS

Prefaţă ............................................................................................................ 5

AFANAS NicolaeAVANTAJELE ŞI DEZAVANTAJELE ALTERNATIVELOR DE INTEGRARE PENTRU REPUBLICA MOLDOVA: UE SAU UNIUNEA ECONOMICĂ EURASIATICĂ ............................................ 7

BEJENAR AlexandruACTIVITATEA ADUNĂRII INTERPARLAMENTARE A CSI, ÎN STIMULAREA PROCESELOR DEMOCRATICE ÎN STATELE�MEMBRE ................................................................................................... 13

BIVOL DragoșACTIVITATEA ADUNĂRII INTERPARLAMENTARE A CSI ÎN VEDEREA STIMULĂRII PROCESELOR DEMOCRATICE ÎN STATELE MEMBRE ............................................................................................. 17

BRAGHIŢANU NinaACTIVITATEA ADUNĂRII INTERPARLAMENTARE A CSI ÎN VEDEREA STIMULĂRII PROCESELOR DEMOCRATICE ÎN STATELE MEMBRE ............................................................................................. 23

VRABIE NicuREPUBLICA MOLDOVA – PARTE A COMUNITĂŢII STATELOR INDEPENDENTE ÎN PROCESUL DEMOCRATĂZĂRII .................................. 28

DUNDER AlexandraCREAREA CURSULUI ELECTRONIC „OBSERVATORUL CSI” ....................34

ENCIU LilianCONTENCIOSUL ADMINISTRATIV – ELEMENT FUNDAMENTAL AL DEMOCRAŢIEI, ASPECTE TEORETICO�PRACTICE .............................. 38

4

CULIC ЕlenaPE UNDA VALORILOR DEMOCRATICE ............................................................. 50

MOCANU Ion ROLUL ADUNĂRII INTERPARLAMENTARE A CSI ÎN STIMULAREA PROCESELOR DEMOCRATICE DIN STATELE MEMBRE ............................ 53

PASCARI OlegACTIVITATEA ADUNĂRII INTERPARLAMENTARE A CSI ÎN VEDEREA STIMULĂRII PROCESELOR DEMOCRATICE ÎN STATELE MEMBRE ............................................................................................. 64

PETRIC AndreiADUNAREA INTERPARLAMENTARĂ A CSI CA INSTITUŢIE DE DEZVOLTARE A DEMOCRAŢIEI ÎN ŢĂRILE COMUNITĂŢII ...................... 74

SAJINA АlevtinaINTERACŢIUNI ALE ADUNĂRII INTERPARLAMENTARE CSI ŞI MIM .................................................................. 77

URSU ElenaINSTITUTUL INTERNAŢIONAL DE MONITORIZARE A DEZVOLTĂRII DEMOCRAŢIEI (IIMDD) CA SURSA DE STIMULARE A PROCESELOR DEMOCRATICE ÎN STATELE MEMBRE: DUPĂ EXEMPLU FILIALEI DIN CHIŞINĂU ...... 81

CERNÎȘ OlegACTIVITATEA ADUNĂRII INTERPARLAMENTARE A CSI PRIVIND STIMULAREA PROCESELOR DEMOCRATICE ÎN STATELE MEMBRE ............................................................................................. 90

ŞARAN VladislavACTIVITATEA ADUNĂRII INTERPARLAMENTARE A CSI DIN MOLDOVA ÎN CONTEXUL PROMOVĂRII PROCESELOR DEMOCRATICE ............................................................................. 104

PREFAŢĂ

Broşura de faţă cuprinde textele lucrărilor concursului de pro�iecte şi cercetări ştiinţifice printre tinerii din Republica Moldova cu genericul: “Activitatea Adunării Interparlamentare a CSI în vederea stimulării proceselor democratice în statele membre”, prezentate la şedinţa Comisiei de Concurs pe data de 17 iunie 2014 la Chişinău .

În cadrul etapei a doua, 15 autori a celor mai bune lucrări, şi�au prezentat proiectele sale în faţa Comisiei de Сoncurs. În prezentări�le sale finaliştii concursului au abordat subiecte importante precum interacţiunea Adunării Interparlamentare şi a ţărilor membre pe aşa dimensiuni ca legislaţia de model, contribuirea la menţinerea păcii şi securităţii, politica socială şi desigur, modalităţi de atragere a tineri�lor din ţările membre CSI la principiile şi valorile democratice, care stau la baza activităţii AIP CSI.

Ședinţa Comisiei de Concurs a fost deschisă de directorul filialei din Chişinău al IIMDD AIP CSI Eugeniu Știrbu. După cuvintele de salut, prezentarea membrilor comisiei şi adoptarea regulamentului şedinţei, dumnealui a mulţumit participanţilor la concurs pentru ideile lor îndrăzneţe şi inovatoare .

Preşedintele Comisiei de Concurs, şeful Delegaţiei Parlamentului Republicii Moldova la AIP CSI, preşedintele Comisiei Parlamentare pentru cultura, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass�media a Republicii Moldova Chiril Lucinschi a salutat finaliştii concursului şi a menţionat, că pentru prima oară participă la un asemenea eve�niment, unde persoane tinere şi active îşi prezintă propriile viziuni faţă de un subiect determinat şi foarte important pentru ţara noastră şi CSI, în general. D�nul Ch. Lucinschi a dorit tuturor participanţilor succese şi discuţii aprinse, deoarece anume în discuţii se naşte ade�vărul.

D�nul Serghei Caravaev, director adjunct al IIMDD AIP CSI, în discursul său a menţionat, că aceste evenimente nestandarde şi de�acea şi mai atractive, îndreptate spre întărirea parteneriatului, lărgirea colaborării, deseori devin şi foarte eficiente. Un exemplu elocvent, în acest sens, este concursul de lucrări şi proiecte de cerce�tări printre tinerii din R. Moldova cu genericul: ”Activitatea Adunării Interparlamentare a CSI în vederea stimulării proceselor democrati�ce în statele membre”. Practica desfăşurării concursului incontesta�

6

bil demonstrează sarcina ei principală – ”dezvoltarea potenţialului intelectual şi ştiinţific�teoretic al generaţiei tinere în domeniul cer�cetării problemelor parlamentarismului, proceselor de drept şi re�formelor social�politice, economice, ţinînd cont de procesele de in�tegrare în spaţiul CSI”. Anume din acest punct de vedere consider foarte important evenimentul nostru şi doresc succes şi bunăstare tuturor participanţilor!

Adjunctul Secretarului general al Consiliului AIP CSI – reprezen�tantul Parlamentului Republicii Moldova Ion Lipciu a înmînat diplo�me finaliştilor şi a menţionat, că evenimentul a avut succes.

„Toate lucrările sunt bune şi demne, au parvenit multiple pro�puneri şi recomandări atît pentru AIP CSI, cît şi nemijlocit pentru IIMDD. Au fost propuse mai multe forme şi metode de pregătire a observatorilor şi de formare a poziţiei civile active la tineri. Cu siguranţă vom lua în considerare recomandările primite în adresa noastră şi eu, ca reprezentant al Parlamentului Republicii Moldova, mă voi strădui să contribui la implementarea lor”.

Învingători ai concursului conform deciziei unanime a membrilor comisiei de concurs au devenit Culic Elena cu lucrarea ”Pe unda va�lorilor democratice”, Mocanu Ion ”Rolul Adunării Interparlamentare a CSI în stimularea proceselor democratice din statele membre” şi Dunder Alexandra ”Crearea cursului electronic Observatorul CSI”.

Broşura este destinată tinerilor , tuturor celor ce se interesează de procesele de democratizare în Republica Moldova, de probleme�le, cu care se confruntă societatea, atît specialiştilor domeniu, cît si publicului larg.

AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE ALTERNATIVELOR DE INTEGRARE PENTRU REPUBLICA MOLDOVA:

UE SAU UNIUNEA ECONOMICĂ EURASIATICĂ

Autor: AFANAS Nicolae, magistru în ştiinţe politice, doctorand, Institutul de Cercetări Juridice şi Politice,

Academia de Știinţe a Moldovei

În secolul XXI procesele de integrare au devenit un fenomen po�litic obiectiv pe toate continentele globului pământesc. Fiecare stat care doreşte să devină parte a unei uniuni economice internaţionale trebuie să participe la unul din proiectele de integrare, în caz contrar statul riscă să fie izolat de comunitatea internaţională şi va fi nevoit să�şi construiască politica în baza resurselor sale proprii, care uneori nu sunt de ajuns pentru a putea asigura necesităţile de bază ale statului.

Spre deosebire de alte state Republica Moldova posedă alterna�tive teoretice şi practice necesare pentru integrare, situarea ei geo�grafică, precum şi moştenirea istorică şi cea a civilizaţiei sale oferă societăţii şi elitei politice posibilitatea de a alege calea oportună de dezvoltare, încadrându�se în unul din proiectele de integrare din re�giunea respectivă. Pentru a înţelege mai bine politica internă şi cea externă a Republicii Moldova vom încerca să descifrăm natura popo�rului şi a statului moldovenesc axându�ne pe trecutul istoric al aces�tora, specificul dezvoltării, a gândirii sociale şi dezvoltării social�eco�nomice, în acest context trebuie să menţionăm faptul că în Republica Moldova se prefigurează trei curente culturale şi civilizaţii distincte: pe de o parte, sunt rădăcinile latine, rămase ca urmare a prezenţei romane în această regiune şi care se materializează prin limba de comunicare, specificul comportării şi gândirii.

De asemenea, trebuie menţionat şi faptul că Republica Moldova, deşi parţial, dar, totuşi, este o regiune balcanică, fapt ce influenţează considerabil asupra relaţiilor sociale ale statului, gândirii sociale şi structurii sistemului politic. Nu în ultimul rând trebuie să menţio�năm şi elementul slav al specificului naţional moldovenesc. Astfel, şi în societatea moldovenească putem identifica multe din trăsăturile de caracter şi de gândire caracteristice popoarelor slave. Ca urmare a influenţei tuturor acestor factori societatea moldovenească nu poate avea doar un singur caracter, ea se distinge prin multiculturalitate,

8 AFANAS Nicolae

ceea ce şi reprezintă esenţa specificului naţional moldovenesc. Acest fapt comportă şi diferite aspecte politice, astfel nici un partid politic din Republica Moldova nu va putea întruni majoritatea voturilor ce�tăţenilor, deoarece nu va putea propune mesajul, care să corespundă doleanţelor şi necesităţilor societăţii în întregime. De aici putem for�mula concluzia că dialogul interpolitic şi compromisul sunt unicele metode utilizabile pentru crearea şi dezvoltarea unui sistem politic stabil în Republica Moldova.

În baza acestor deosebiri în societatea moldovenească s�au con�solidat cel puţin trei curente istorico�politice. Le vom analizăm, înce�pând de la cele mai periculoase pentru statul moldovenesc, pentru a ajunge la cele mai acceptabile. Astfel, primul curent –proromânesc, care promovează ideea că teritoriul dintre Nistru şi Prut este pământ românesc, iar apariţia şi existenţa Republicii Moldova nu este decât o eroare istorică. Prin intermediul mass�media şi a programelor cultu�rale adepţii acestei teorii contribuie la abolirea ideii specificului naţi�onal moldovenesc şi a statalităţii Republicii Moldova. Al doilea curent – cel prorus, promovează conceptul precum că Republica Moldova trebuie să se dezvolte doar împreună cu Federaţia Rusă. Această idee se bazează pe o perioadă lungă de prezenţă rusă pe acest teritoriu şi este argumentată din punct de vedere istoric şi în baza legăturilor culturale, instituite în această perioadă de timp. A treia tendinţă, dar care, după părerea noastră, este cea mai importantă şi mai necesa�ră pentru Republica Moldova – adepţii statalităţii care promovează ideea existenţei unui stat moldovenesc suveran şi independent în li�mitele graniţelor recunoscute de comunitatea internaţională. Ei pro�movează activ ideea specificului naţional moldovenesc, a identităţii moldoveneşti şi dreptul la existenţă a statului moldovenesc.

Adepţii statalităţii argumentează prin faptul că republica actuală este rezultatul evoluţiei istorice a Moldovei. Ei promovează ideea ne�cesităţii dezvoltării şi intensificării relaţiilor strategice cu statele care prezintă un interes istoric şi politic pentru Republica Moldova. Politica externă a Republicii Moldova trebuie să fie prezentă acolo unde sunt prezente interesele statului moldovenesc şi a cetăţenilor moldoveni. Aceste tendinţe îşi au adepţii săi în rândurile politicienilor moldoveni, a elitei culturale, precum şi în cadrul societăţii moldoveneşti. Ca urma�re, aceste disensiuni sunt utilizate activ de partidele politice pentru acumularea de capital politic, şi, în consecinţă, contribuie la divizarea societăţii şi confruntări în interiorul societăţii moldoveneşti.

9Avantajele şi dezavantajele alternativelor de integrare pentru Republica Moldova...

Analizând politica externă a Republicii Moldova, nu putem face abstracţie de faptul că teritoriul geografic şi politic care astăzi se nu�meşte Republica Moldova, şi�a pierdut statalitatea încă la începutul secolului XVIII şi şi�a redobândit�o doar la începutul anilor ’90 ai secolului XX. Astfel, de câteva secole, Moldova, nu a avut o elită po�litică proprie care şi�ar fi putut asuma responsabilitatea pentru dez�voltarea şi modernizarea statului. În rândurile elitei moldoveneşti a dispărut gândirea statală, deoarece timp îndelungat reprezentanţii ei au fost nevoiţi să ocupe roluri secundare în cadrul statului. La mo�mentul creării Moldovei suverane elita politică a fost nevoită să în�veţe şi să achiziţioneze deprinderi practice în paralel cu gestionarea statului, din care cauză au fost comise, din neştiinţă sau din cauza incompetenţei, o mulţime de greşeli, consecinţele cărora se vor face simţite încă zeci de ani înainte. La această etapă Republica Moldova are nevoie de o promovare activă a statalităţii sale şi crearea unei elite politice sau de alt gen cu conştientizarea faptului că Republica Moldova nu este un proiect temporar, nici eroare istorică, ci un ur�maş de drept al Moldovei istorice. Unul din principalele instrumente pentru formarea gândirii unei noi societăţi şi formarea unei noi elite sunt disciplinele social�umanitare predate în şcoli. În primul rând, trebuie menţionată importanţa istoriei ca disciplină ce contribuie la formarea conştiinţei noii generaţii. Această disciplină trebuie să con�stituie baza promovării ideii identităţii naţionale, statalităţii naţio�nale şi integrităţii societăţii moldoveneşti în baza multiculturalităţii.

Ideea de integrare europeană a apărut în cercurile diplomatice ale Republicii Moldova încă prin anii ’90, dar în acel moment ea com�porta mai mult un caracter declarativ decât politic. Această idee a căpătat contur politic la începutul anului 2000, atunci când Uniunea Europeană a început să se extindă activ spre răsărit şi Republica Moldova se afla în imediata apropiere a acesteia, şi ulterior a deve�nit şi vecin nemijlocit al UE. În anul 2005 ministerul de profil şi�a schimbat denumirea din Ministerul Afacerilor Externe în Ministerul Afacerilor Externe şi a Integrării Europene, astfel diplomaţia moldo�venească şi�a manifestat interesul pentru integrarea europeană. La 22 februarie a aceluiaşi an a fost semnat Planul individual de Acţiuni UE�RM, în care erau indicate domeniile de colaborare de bază. În cer�curile politice, ca şi în societate, acest act a fost înţeles drept sem�nal că UE este interesată de Republica Moldova, dar o analiză mai aprofundată ne�a demonstrat că asemenea acte au fost elaborate şi

10 AFANAS Nicolae

aprobate în cazul majorităţii statelor care se află în vecinătatea gra�niţei cu UE şi acest act în nici un caz nu poate fi considerat drept garanţie şi element al integrării europene. El are menirea să demon�streze că părţile sunt cointeresate în dezvoltarea relaţiilor între ele. În Republica Moldova sunt conştienţi de faptul că UE, în primul rând, este interesată în asigurarea securităţii şi stabilităţii la graniţele sale de est, iar republica noastră reprezintă unul din elementele sistemu�lui de securitate al UE.

Făcând analiza avantajelor aderării la UE, în primul rând, trebuie menţionate cele 4 libertăţi fundamentale pe care le asigură spaţiul european: libertatea circulaţiei mărfurilor; libertatea circulaţiei per�soanelor; libertatea de circulaţie a serviciilor; libertatea de circula�ţie a capitalurilor. Trebuie să conştientizăm faptul că pentru a face uz de aceste libertăţi societatea moldovenească şi, în primul rând, economia moldovenească trebuie să fie pregătită să concureze cu partenerul european, ceea ce la momentul actual nu este posibil. De asemenea, dat fiind vorba de avantaje, trebuie să menţionăm şi po�sibilitatea participării la proiecte şi programe europene, care presu�pun accesul Republicii Moldova la fondurile europene. Dar e necesar să conştientizăm faptul că pentru a participa la aceste proiecte avem nevoie de lucrători calificaţi şi competenţi în acest domeniu în cadrul organelor puterii de stat, precum şi reprezentanţi din societatea civi�lă. Unele cercuri politice din Republica Moldova promovează în mod activ ideea aderării la UE, axându�se pe valorile europene, dar aceste valori nu constituie un fundament pentru societatea moldovenească care aflându�se într�o lungă perioadă de tranziţie social�economică, fiind interesată, în primul rând, în existenţa sa economică şi mai pu�ţin interesată în apartenenţa sa la unul din spaţiile civilizate.

Există o frază care explică parţial tendinţele europene ale Republicii Moldova, şi anume „noi percepem integrarea prin stomac şi buzunar”. Majoritatea populaţiei aşteaptă de la integrare un nivel mai bun de viaţă, şi nu neapărat aderarea la un anumit spaţiu integraţional cu anumite valori. Vorbind despre dezavantajele integraţiei, ar trebui să menţionăm şi riscurile care pot apărea ca rezultat al unificării spa�ţiului european şi dificultatea de concurare cu producătorii europeni. Vorbind despre dezavantaje, de asemenea, trebuie să menţionăm că cel puţin jumătate din societatea moldovenească nu este ferm convin�să de necesitatea acestui proces. Integrarea în spaţiul eurasiatic a apă�rut de puţin timp încoace şi propune aderarea Republicii Moldova la

11Avantajele şi dezavantajele alternativelor de integrare pentru Republica Moldova...

Uniunea Vamală, în care intră Rusia, Kazahstan şi Belorusia. Avantajele aderării la acest spaţiu ar consta în accesul produselor moldoveneşti pe piaţa rusă, posibilitatea asigurării securităţii energetice pe contul unor resurse energetice mai ieftine. De asemenea, ar trebui să menţio�năm că aderarea la acest spaţiu este determinată şi de factorul slav pu�ternic dezvoltat, care se manifestă prin biserică, televiziune şi popu�laţia vorbitoare de limbă rusă din Republica Moldova. Dezavantajele aderării la spaţiul eurasiatic ar fi pierderea parţială a suveranităţii Republicii Moldova, a independenţei noastre în afacerile externe, pre�cum şi dezvoltarea aşa�zisului complex al fratelui mai mare.

Vom încerca să facem o analiză comparativă a avantajelor şi dez�avantajelor integrării pentru Republica Moldova. În cazul aderării la spaţiul eurasiatic în sfera comerţului Republica Moldova îşi garantea�ză piaţa Federaţiei Ruse, care nu cere reforme de amploare şi moder�nizarea procesului de producţie în Republica Moldova, dar, odată fiind deschisă piaţa rusă, mai ales, după aderarea acesteia la Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), acest fapt nu poate în nici un caz garan�ta creşterea vânzărilor la produsele şi mărfurile produse în Republica Moldova. Faptul acesta presupune că tendinţa spre standardizare la cerinţele europene şi internaţionale trebuie să fie implementată, in�diferent dacă Republica Moldova va adera la Uniunea Economică Eurasiatică sau la Uniunea Europeană. Aderarea la Uniunea Europeană presupune implementarea unor reforme globale imediate în procesul de producţie din Republica Moldova, în caz contrar noi nu numai că vom fi privaţi de posibilitatea de a exporta mărfurile produse la noi, ci şi nu le vom putea vinde nici măcar pe teritoriul republicii noastre. După cum se vede, necesitatea modernizării producţiei în Republica Moldova este obligatorie, indiferent de ce alegere vom face.

Făcând analiza aspectului securităţii, este necesar să menţio�năm că în cazul aderării la Uniunea Economică Eurasiatică Republica Moldova va deveni ulterior o parte din zona de interes a Rusiei şi deci presupune o confruntare, deşi parţială, cu statele europene, şi mai ales cu membrii Alianţei Nord�Atlantice. În cazul aderării la Uniunea Europeană problemele securităţii naţionale vor căpăta deja un caracter de confruntare cu Federaţia Rusă. Ar trebui să ne aştep�tăm la agravarea procesului de reglementare a conflictului transnis�trean, care ulterior ar putea fi folosit pentru manipularea Republicii Moldova. Noi conştientizăm foarte bine că suntem folosiţi de ambele părţi în scopul atingerii scopurilor geopolitice proprii, iar noi suntem

12

doar o mică piesă de şah într�un joc cu mult mai mare. Diplomaţia moldovenească trebuie să se străduie să facă astfel ca faptul că noi suntem folosiţi să devină mult mai eficient. Noi ar trebui să balansăm cât mai corect posibil atunci când în joc sunt puse interesele marilor puteri în această regiune, dar cu toate acestea, să nu lăsăm să se ajun�gă la conflicte deschise. Dacă diplomaţia moldovenească nu�şi poate asuma o asemenea responsabilitate, atunci ar fi mai bine să alegem o singură direcţie adoptabilă pentru politica noastră externă, conşti�entizând în acelaşi timp riscurile pe care le presupun. Ar trebui to�tuşi, dar nu în ultimul rând, să analizăm şi influenţa alternativelor de integrare prin prisma opiniei cetăţenilor noştri care se află temporar sau permanent peste hotarele republicii. Astfel, numărul lucrătorilor migranţi aflaţi în Federaţia Rusă sau în ţările Uniunii Europene este aproape identic. O decizie luată în grabă şi insuficient gândită poate duce la crearea unor mari şi numeroase probleme pentru cetăţenii moldoveni aflaţi în Federaţia Rusă sau în ţările UE.

Făcând doar o analiză succintă a avantajelor şi a dezavantajelor alternativelor de integrare pentru Republica Moldova, la momentul actual nu putem formula un răspuns univoc la întrebarea unde re�publica noastră va putea să se dezvolte mai bine. Existenţa unor mai multe alternative constituie un mare avantaj pentru elita politică şi societatea moldovenească, deoarece astfel există posibilitatea reală de a face o alegere oportună, în afară de aceasta odată făcută analiza comparativă, noi vom putea remarca mult mai critic şi mai obiectiv avantajele şi dezavantajele proiectelor de integrare. Bazându�se pe tendinţele existente în politica moldovenească şi pe doleanţele cetă�ţenilor moldoveni, diplomaţia moldovenească va face concluziile şi alegerea de rigoare, dar este foarte important ca această alegere să corespundă la maximum intereselor statului moldovenesc.

REFERINŢE: 1. Concepţia politicii externe a Republicii Moldova, adoptată de

Parlamentul Republicii Moldova la 08 februarie 1995, nr. 368�XIII// Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 20/187 din 06.04.1995.

2. Concepţia securităţii naţionale a Republicii Moldova, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 22 mai 2008, nr. 112�XVI.// Monitorul Oficial 97�98/357, 03.06.2008.

3. Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare 2009�2013”. Chişinău, 2009.

ACTIVITATEA ADUNĂRII INTERPARLAMENTARE A CSI ÎN STIMULAREA PROCESELOR DEMOCRATICE ÎN

STATELE-MEMBRE

Autor: BEJENAR Alexandru, licenţiat în drept, Universitatea Slavonă din Moldova

Adunarea Interparlamentară a Statelor membre CSI, denumirea prescurtată, neoficială AIP CSI constituie un organism interstatal al Comunităţii Statelor Independente, care au creat o comuniune parla�mentară – Comunitatea Statelor Independente, care exercită cooperarea parlamentară dintre statele�membre ale CSI, elaborează propuneri co�mune ale parlamentelor naţionale ale ţărilor�membre ale Comuniunea Statelor Independente cu privire la probleme de interes comun.

Membrii AIP CSI: parlamentele din Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan, Moldova, Tadjikistan, Federaţia Rusă, Ucraina. Observator – Afganistan.

În mai 1995, şefii statelor CSI au semnat documentul princi�pal de reglementare a activităţii AIP CSI – Convenţia cu privire la Adunarea Interparlamentară a statelor membre ale Comunităţii Statelor Independente. În temeiul prezentei convenţii, Adunarea, ca organizaţie parlamentară internaţională CSI, a primit statutul de or�gan interstatal.

În conformitate cu Convenţia, Adunarea Interparlamentară CSI cooperează cu Consiliul şefilor de stat şi alte organisme de stat ale Comunităţii Statelor Independente, elaborează modele de acte legis�lative, adoptă recomandări procedurale de sincronizare pentru rati�ficarea de către parlamentele din acordurile încheiate în cadrul CSI, precum şi pentru a aduce legislaţia naţională în conformitate cu stan�dardele internaţionale, acordurile încheiate în cadrul Comunităţii, contribuie la schimbul de informaţii juridice între statele�membre CSI.

Prima sesiune plenară AIP CSI a avut loc în septembrie 1992 în Bişkek. În cadrul acestei întâlniri, a fost aprobat hotărârea cu privi�re la plasarea permanentă a sediului Adunării Interparlamentare în Sankt Petersburg, în Palatul Taurida.

Organizarea activităţilor Adunării Interparlamentare a statelor membri CSI de către un consiliu format din şefii delegaţiilor parla�mentare. Consiliul AIP CSI este prezidat de către preşedintele ales

14 BEJENAR Alexandru

prin vot secret de către membrii Consiliului. Consiliul AIP CSI, de obicei, se întruneşte de două ori pe an.

În cadrul AIP CSI activează zece comisii permanente care elabo�rează modele de acte legislative şi alte documente.

Activitatea comisiilor cuprinde toate sferele vieţii cetăţenilor statelor membre CSI, cum ar fi:

� Comisia pentru probleme de drept; � Comisia pentru problemeeconomice şi financiare; � Comisia privind politica socială şi drepturile omului; � Comisia privind politica agrară, resurselor naturale şi ale me�

diului; � Comisia privind probleme politice şi de cooperare internaţio�

nală; � Comisia pentru probleme de apărare şi securitate; � Comisia pentru probleme ştiinţă şi educaţie; � Comisia cultură, informare, turism şi sport; �Comisia privind studierea experienţei construcţiilor de stat şi

administrării locale;� Comisia control bugetar. În Comisii se lucrează asupra elaborării unor modele de acte

legislativeşi pregătirii documentelor pentru examinare la şedinţele plenare, precum şi cu privire la organizarea unor discuţii prelimi�nare a acestora în cadrul conferinţelor internaţionale, seminarii şi alte evenimente ştiinţifice şi de divertisment. Fiecare comisie per�manentă este prezidată de un reprezentant al Parlamentului AIP CSI. Reuniunile comisiilor au loc cel puţin de două ori pe an.

Organul administrativ al Consiliului Adunării Interparlamentare a CSI este Secretariatul.

Ar trebui remarcat faptul că AIP CSI dispune de împuterniciri şi posibilităţi mari, întregul spectru care nu este încă realizat.

AIP CSI ar trebui să treacă de la umărul de structuri la munca de calitate.

De exemplu: În componenţa Secretariatului Adunării Interparlamentare CSI

activează Institutul Internaţional de monitorizarea dezvoltării de�mocraţiei, parlamentarismului şi respectarea drepturilor electorale ale cetăţenilor statelor membre CSI. Acest institut este chemat să�contribuie la schimbul de informaţii, sintetizării practicii înaintate cu privire la dezvoltarea democraţiei şi a parlamentarismului, res�

15Activitatea adunării interparlamentare a CSI în stimularea proceselor democratice în statele�membre

pectarea drepturilor electorale ale cetăţenilor, monitorizarea alege�rilor de monitorizare în ţările�membre şi în afara lor, formarea de observatori internaţionali.

Consider că Institutul ar trebui să colaboreze mai strâns cu gu�vernele ţărilor�membre, efectuând consilierea participanţilor des�pre reformele petrecute sau pentru a specifica reformele necesare într�un anumit domeniu. De asemenea, Institutul ar trebui să inter�acţioneze, prin intermediul filialelor sale, cu autorităţile publice lo�cale, aşa cum cele mai multe încălcări ale drepturilor omului au loc în oraşele mici şi în sate, în cazul în care aleşii locali abuzează de drepturile lor.

Filialele Institutului ar trebui să colecteze astfel de încălcări pen�tru a le aduce în atenţia autorităţilor locale şi centrale ale statelor membre AIP CSI, şi să primească răspuns cu privire la măsurile luate.

Politica cu referire la limbi promovată de AIP CSI ar trebui să fie liberă, limbile oficiale ale organismului ar trebui să fie ale tuturor membrilor CSI. Site�ul AIP CSI trebuie să aibă versiuni lingvistice ale tuturor membrilor CSI.

În cadrul activităţilor sale, AIP CSI acordă cea mai mare im�portanţă problemelor legate de armonizarea şi apropierea legilor�ţărilor�membre ale AIP CSI. Eu cred că popularizarea acordurilor acceptate de către ţările�membre nu este suficientă, desigur, rolul ţărilor�membre în acest lucru are o importanţă esenţială, dar, totuşi, nu se va minimaliza rolul AIP CSI, care, prin reprezentanţii săi, poate coordona o zonă sau alta.

Demn de remarcat este şi contribuţia Adunării Interparlamentare CSI în stabilirea păcii şi securităţii în spaţiul ex�sovietic, elaborarea�bazelor legislative de participare la soluţionarea conflictelor regio�nale.

Reprezentanţii AIP CSI s�au preocupat de activitatea de menţi�nerea păcii, creând o atmosferă politică favorabilă pentru negocieri şi având un mandat de la părţile implicate în conflict, precum şi de la Consiliul şefilor de stat din Comunitatea Statelor Independente.

Cu toate acestea, cred că în rezolvarea conflictelor locale nu a fost atins un progres vizibil.Dezavantajele nesoluţionării conflictelor pot fi atribuite lipsei de voinţă politică a părţilor, precum şi măsurile de consolidare a încrederii.

În acelaşi timp, trebui să apreciem pozitiv lipsa de ciocniri reale şi provocări.

16

Problemele de dezvoltarea democraţiei, respectarea drepturilor cetăţenilor din ţările�membre CSI au fost întotdeauna punctul cen�tral al Adunării Interparlamentare CSI.

Este necesar de a continua cele mai bune practici de participare la monitorizarea proceselor electorale în organele puterii şi adminis�trării locale, în ţările�membre CSI. AIP CSI ar trebui să monitorizeze alegerile de preşedinţi, parlamentelor şi organelor administrative locale în toate ţările�membre ale Comunităţii Statelor Independente.

AIP CSI ar trebui să promoveze mai activ Convenţia privind stan�dardele alegerilor democratice, drepturile electorale şi a libertăţilor în ţările�membre ale Comunităţii Statelor Independente.

IIMDD AIP CSI este o platformă excelentă pe care se desfăşoară seminarii, conferinţe şi alte evenimente. Formatul lor permite a dis�cuta probleme de actualitate ale organizării alegerilor, asigurarea drepturilor electorale ale cetăţenilor, perfecţionarea standardelor electorale internaţionale.

Consider că filialele Institutului ar trebui să participe mai pe larg în realizarea programelor naţionale de îmbunătăţire a culturii juridicea alegătorilor, organizatorilor alegerilor observatorilor locali şi altor participanţi la procesul electoral, precum şi de a contribui la familiarizarea lor cu standardele electorale internaţionale şi ba�zele procesului electoral democratic. Angajaţii filialelor ar trebui să fie mai activi în lucrulcu tineretul, având ca scop formarea unei conştiinţă civice, patriotice şi morale, învăţându�l toleranţa faţă de persoanele de alte naţionalităţi, precum şi popularizarea de partici�pare a tinerilor în toate sferele vieţii publice şi de a îmbunătăţi for�mele şi modalităţile de cooperare reciproc avantajoase între organi�zaţiile de tineret.

Consider că este importantă organizarea diverselor manifes�tări ştiinţifice şi de promovare internaţională, deoarece ele aduc o contribuţie uriaşă în consolidarea cooperării reciproce a statelor membre CSI.

Eu cred că e necesar ca AIP CSI să implice mai mult în par�ticipare universităţile din ţară în schimbul ştiinţifico�inovaţional. Schimb de studenţi. De asemenea, de a stabili burse speciale pen�tru studenţii care studiază diferite domenii în diverse universităţi din ţările�membre.

ACTIVITATEA ADUNĂRII INTERPARLAMENTARE A CSI ÎN VEDEREA STIMULĂRII PROCESELOR DEMOCRATICE

ÎN STATELE MEMBRE

Autor: BIVOL Dragoș, masterand, Universitatea Academiei de Știinţe a Moldovei

Prin actul semnării la 8 decembrie 1991, la Minsk, a Acordului privind crearea Comunităţii Statelor Independente, preşedinţii (la acel moment) Federaţiei Ruse, Ucrainei şi Republicii Belarus, re�spectiv, Boris Elţin, Leonid Kravciuk şi Stanislav Șuşkevici, au căzut de acord, că „Uniunea Sovietică, ca subiect al dreptului internaţional şi realitate geopolitică, încetează să mai existe”. Ţările�semnatare au convenit (art. 7) că sfera activităţii lor comune, promovate în baza egalităţii în drepturi prin intermediul instituţiilor comune coordo�natoare ale Comunităţii, ţine de: coordonarea activităţii de politi�că externă; colaborarea în domeniul creării şi dezvoltării spaţiului economic comun, a pieţelor paneuropene şi euro�asiatice, precum şi în domeniul politicii vamale; colaborarea în domeniul dezvoltării sistemelor de transporturi şi comunicaţii; colaborarea în domeniul ocrotirii mediului înconjurător, participarea la crearea sistemului in�ternaţional al securităţii ecologice; soluţionarea în comun a proble�melor politicii de migraţie; lupta contra crimei organizate.

Deja la 21 decembrie 1991, la Alma�Ata, prin semnarea Protocolului la Acordul privind crearea Comunităţii Statelor Independente şi a Declaraţiei de la Alma�Ata, conducătorii a 12 fos�te republici sovietice (cu excepţia Lituaniei, Letoniei şi Estoniei) au convenit, că prin crearea Comunităţii Statelor Independente, URSS încetează să mai existe.

Scopurile Comunităţii au fost clar definite în Statutul ei, semnat la 22 ianuarie 1993, care, la modul general, prevede „înfăptuirea co�laborării în domeniile politic, economic, ecologic, umanitar, cultural (secţiunea I, art. 2), dar şi în domeniul securităţii colective şi poli�tico�militar (secţiunea III), preîntâmpinării şi soluţionării conflicte�lor (secţiunea IV), precum şi în domeniile economic, social şi juridic (secţiunea V).

Statutul Comunităţii determină şi structura organelor de con�ducere care include: Consiliul Șefilor de State, Consiliul Șefilor

18 BIVOL Dragoş

de Guverne, Consiliul Miniştrilor Afacerilor Externe, Consiliul Miniştrilor Apărării, Consiliul Comandanţilor Trupelor de Grăniceri, Tribunalul Economic al CSI. Au fost create şi un şir de consilii şi co�mitete de cooperare interramurală. Un capitol separat al Statutului este consacrat cooperării interparlamentare. Cheltuielile pentru fi�nanţarea activităţii organelor Comunităţii se repartizează în temeiul cotelor de participare şi se stabilesc în baza unor acorduri speciale.

În cadrul CSI (ca şi în alte organizaţii internaţionale) este va�labil principiul „integrării cu viteze diferite”. În baza acestui prin�cipiu, unele state pot adopta decizii privind cooperarea lor mai strânsă, cu un grad mai înalt de integrare, iar acest fapt, aparent, nu afectează statele membre în alte domenii. De exemplu, doar 9 state membre (fără Republica Moldova, Ucraina şi Turkmenistan) au fost parte la Tratatul privind securitatea colectivă, iar din 1998 Uzbekistanul, Azerbaidjanul şi Georgia au sistat participa�re lor la acest Tratat. Există o serie întreagă de domenii de coo�perare, unde statele membre ale Comunităţii au poziţii foarte di�ferite. De exemplu, Republica Moldova, Ucraina, Azerbaidjanul, Turkmenistanul nu participă la cooperarea politico�militară, la activitatea Consiliului Miniştrilor Apărării. Precum s�a indicat mai sus, mai multe ţări nu sunt participante la Acordul privind secu�ritatea colectivă, unele state (Turkmenistan, iar până în 1999 – şi Ucraina) nu participă la activitatea Adunării Interparlamentare a CSI. Ucraina, Uzbekistanul şi Turkmenistanul nu participă la activi�tatea Tribunalului Economic al CSI etc. Un organ important al CSI este Adunarea Interparlamentară.

Adunarea interparlamentară a Comunităţii Statelor Indepen�dente a fost formată la 27 martie 1992, în conformitate cu acordul de la Alma�Ata. Adunarea a fost stabilită ca o instituţie de consili�ere pentru discuţia şi analiza proiectelor şi documentelor de in�teres comun. La 26 mai 1995 a fost semnată Convenţia Adunării Interparlamentare a Comunităţii Statelor Independente, care a intrat în vigoare la 16 ianuarie 1996. Conform acestei convenţii Adunarea Interparlamentară a CSI a fost recunoscută în calitate de organism interstatal şi autoritate în sistemul organelor reprezenta�tive ale CSI exercitare. Participanţii Adunării Parlamentare a CSI, în număr de opt state care au ratificat şi semnat această convenţie, au fost: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan, Moldova, Rusia şi Tadjikistan.

19Activitatea adunării interparlamentare a CSI în vederea stimulării proceselor democratice...

Principalul scop al activităţii Adunării Interparlamentare CSI, sunt problemele legate de convergenţa şi armonizarea legislaţiilor din cadrul CSI. Adunarea Interparlamentară se concentrează pe adaptarea legislaţiei naţionale a statelor membre în conformitate cu instrumentele şi programele internaţionale adoptate în cadrul CSI. Organizarea activităţilor Adunării Interparlamentare a CSI este asi�gurată de Consiliul Adunării, format din şefii delegaţiilor parlamen�tare, care urmează să se întâlnească, de obicei, de patru ori pe an. În afară de organismele menţionate mai sus, CSI a creat mai mult de 80 de organisme de cooperare sectoriale care coordonează eforturile comune ale statelor membre spre cooperarea în cadrul celor mai im�portante sectoare ale economiei şi dezvoltării sociale, probleme de cooperare umanitară, lupta împotriva criminalităţii şi a terorismului etc.

Adunarea Parlamentară a CSI a realizat activităţi importante şi în cadrul extinderii şi aprofundării proceselor democratice în cadrul statelor membre. Înseşi scopurile acestui organ a CSI sunt compati�bile direct cu stimularea proceselor democratice în cadrul politic al statelor membre. Am dorit prin lucrarea prezentă să oglindesc reali�zările recente ale activităţii Adunării. Studiind conţinutul rapoartelor publicate: ,,Totalurile activităţii CSI în 20 de ani, realizări şi perspec�tive” şi ,,Informaţii privind activitatea Adunării Interparlamentare a statelor membre CSI în anul 2013” am remarcat că această structură continuă să realizeze ample activităţi în corespundere cu scopul for�mării ei şi pe direcţiile de bază precum:

• Convergenţa şi armonizarea legislaţiei naţionale a statelor membre şi crearea de condiţii optime pentru integrarea de�plină în CSI.

• Organizarea congreselor şi conferinţelor pe teme de actuali�tate şi relevante social.

• Monitorizarea alegerilor şi referendumurilor în CSI.• Cooperarea inter�parlamentară internaţională şi colaborarea

cu diverse organizaţii internaţionale: UE, ONU etc.La data de 25 octombrie 2013, la Minsk, a avut loc o reuni�

une a summit�ului CSI, la care preşedintele Consiliului Adunării Interparlamentare a CSI, Valentina Matvienko a prezentat un raport detaliat despre activitatea Adunării Interparlamentare a CSI privind punerea în aplicare a deciziilor celor mai înalte organe statutare ale CSI. Consiliul Șefilor de Stat a CSI a aprobat acest raport apreciind

20 BIVOL Dragoş

eforturile Adunării Interparlamentare a CSI şi a propus continua�rea muncii Adunării pentru a realiza direcţiile preconizate precum: punerea în aplicare a deciziilor organelor CSI, extinderea şi conso�lidarea proceselor de cooperare şi integrare inter�parlamentare în cadrul CSI precum şi dezvoltarea cooperării cu organizaţiile par�lamentare şi non�guvernamentale internaţionale. În anul 2013 au avut loc două reuniuni ale Consiliului Adunării Interparlamentare a CSI şi o sesiune plenară a acestui organ. În cadrul reuniunii din 11 aprilie 2013 a Adunări Interparlamentare a CSI s�au prezentat şi audiat informaţii cu privire la deciziile Consiliului Șefilor de Stat a CSI din 5 decembrie 2012, rezultatele celui de�al patrulea forum consultativ a preşedinţilor parlamentelor din ,,Grupul 20” şi rezul�tatele participării observatorilor internaţionali din partea Adunării Interparlamentare la monitorizarea alegerilor prezidenţiale din Republica Armenia. La această reuniune a prezentat un discurs şi Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei J.C. Mignon. El şi�a exprimat speranţa pentru dezvoltarea în continuare a coope�rării în formarea unui spaţiu juridic comun în Eurasia, de monitori�zare a alegerilor şi rezolvare a aşa�numitelor ,,conflicte îngheţate”. De asemenea la această reuniune s�au făcut totalurile workschop�ului internaţional ,,Respectarea standardelor internaţionale în cadrul alegerilor libere şi democratice: probleme şi perspective” (Realizat cu ocazia a 10 ani de la semnarea Convenţiei privind standardele alegerilor democratice, drepturile electorale şi a libertăţilor în ţări�le�membre CSI). La cea de�a doua reuniune a Consiliului Adunării Interparlamentare a CSI din 28 noiembrie 2013 s�au audiat informa�ţii privind preluarea de către Republica Belarus a preşedinţiei CSI, deciziile Consiliului Șefilor de Stat din cadrul CSI din 25 octombrie 2013 şi a Consiliului Șefilor de Guvern a CSI din 20 noiembrie 2013 privind pregătirile pentru celebrarea a 70 de ani de la victoria în Marele Război pentru Apărarea Patriei din 1941�1945 şi cu privire la activităţile Consiliului de experţi în domeniul sănătăţii publice din CSI. Participanţii la întrunire au discutat, de asemenea, probleme: privind punerea în aplicare a deciziilor Adunării Interparlamentare a CSI de pe 23 noiembrie 2012 ,,Cu privire la dezvoltarea cooperă�rii între statele�membre ale CSI în utilizarea în comun a spaţiului cosmic în scopuri paşnice”, participarea de observatori internaţio�nali din partea Adunării Interparlamentare a CSI în cadrul monito�rizării alegerilor Preşedintelui Republicii Azerbaidjan şi alegerilor


Preşedintelui Republicii Tadjikistan. Consiliul a rezumat lucrările, Conferinţei parlamentare Internaţionale: ,,Rolul instituţiilor parla�mentare în construirea unei Europe fără linii de demarcaţie”, semi�narul internaţional: ,,Legislaţia de reglementare şi de consolidare a mecanismelor internaţionale de răspuns la dezastre”, „Conferinţa internaţională ,,Căile de creştere a rolului autorităţilor locale şi re�gionale în cadrul dezvoltării socio�economice a Europei şi CSI”, şi a aprobat planul de lucru al Consiliului Adunării Interparlamentare a CSI în 2014 şi planuri de lucru preliminare pentru 2015 şi 2016. La 29 noiembrie 2013 a avut loc a 39�a sesiune plenară a Adunării Interparlamentare a statelor membre ale CSI. În deschiderea sesiunii plenare au luat cuvântul cu mesaje de felicitare pentru parlamenta�rii din Comunitate, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova: Igor Corman şi preşedintele Parlamentului Pan�african B. Amadi. Nu am enumerat întâmplător aceste evenimente care au constituit agen�da de lucru a reuniunilor Consiliului Adunării Interparlamentare a CSI, deoarece am dorit să relevez că activitatea acestui organ este orientată spre mai multe direcţii importante: cultură, democraţie, respectarea drepturilor omului şi susţinerea unui climat favorabil dezvoltării statelor membre ale Comunităţii. Simpozioanele interna�ţionale, mesele�rotunde, conferinţele organizate sub egida Adunării Interparlamentare a CSI au scopuri de a promova democraţia şi sta�bilitatea în ţările post�sovietice. Cooperarea pe diverse planuri, coor�donarea programelor comune de dezvoltare regională şi inter�statală şi monitorizarea alegerilor din statele CSI prin numirea de observa�tori străini acreditaţi de Adunarea Interparlamentară sunt principa�lele dimensiuni ale activităţii acestui organ politic. Este remarcabil faptul că există rezultate marcante pe parcursul celor 22 de ani de activitate a Adunării în direcţiile�cheie precum: dezvoltarea demo�craţiei în statele�membre şi respectarea dreptului la alegeri libere şi democratice în statele CSI. Observatorii Adunării Interparlamentare a CSI au efectuat diverse deplasări în statele în care s�au organizat alegeri şi au realizat rapoarte sau monitoring�uri de observare, ca�racterizare şi analiză a desfăşurării proceselor electorale. De ase�menea, Consiliul Adunării elaborează diverse recomandări pentru statele�membre în vederea eficientizării şi organizării transparente a proceselor electorale. Pe parcursul timpului acest organ şi�a dove�dit eficienţa şi caracterul de dimensiune importantă în cadrul CSI. Cooperarea cu ONU, UE şi alte organizaţii globale şi naţionale este un

22

aspect important în direcţia coroborării eforturilor pentru realiza�rea dezideratelor propuse în cadrul strategiilor de viitor a Adunării Interparlamentare a CSI.

BIBLIOGRAFIE:1. Acordul cu privire la crearea Comunităţii Statelor Independente

// Tratate internaţionale, vol. 16, p. 4, Chişinău, Moldpres, 1999.2. Statutul Comunităţii Statelor Independente // Tratate

Internaţionale, vol. 16, p. 241, Chişinău, Moldpres, 1999.4. http://www.iacis.ru (site�ul oficial al CSI).5. К��в Ю. В., Т��ыги� А. В. С�д�у��в� Н�з�ви�и�ых

Г��уд��в: И��г��ци�, ��к�� ди��и� и к��ф�ик�ы: Уч�б�ик, М��кв�, А��к� П�� 2012.


ÎN STATELE MEMBRE

Autor: BRAGHIŢANU Nina, licenţiat în ştiinţe politice, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova

1. Introducere. Importanţa consolidării democraţiei în sta-tele membre a CSI

Odată cu înfiinţarea IIMDD AIP CSI (Institutul Internaţional de mo�nitorizarea democraţiei al Adunării Interparlamentare a Comunităţii Statelor Independente), la data de 10 februarie 2006, au fost iniţiate o serie de activităţi cu scopul stimulării proceselor democratice, precum şi monitorizării proceselor electorale pe teritoriul CSI.

La 2 decembrie 2012, a fost instituită filiala IIMDD AIP CSI Chişinău, fiind creată în baza Acordului încheiat între Parlamentul Republicii Moldova şi Adunarea Interparlamentară a statelor mem�bre ale CSI „Cu privire la crearea Institutului Internaţional de moni�torizarea dezvoltării democraţiei, parlamentarismului şi respectării drepturilor electorale ale cetăţenilor statelor membre ale Adunării Interparlamentare CSI”, semnat la data de 16 mai 2011.

Principiile CSI sunt:• Recunoaşterea reciprocă şi respectarea suzeranităţii statelor

membre;• Egalitatea în drepturi;• Neamestecul în treburile interne;• Renunţarea la aplicarea forţei.

Atât CSI, cât şi Uniunea Europeană, este o familie în consolidarea căreia principiul fundamental este democraţia.

,,Democraţia este puterea poporului, aleasă de popor şi pentru popor” – zicea Abraham Lincoln. Prin această afirmaţie se subînţelege că democraţia este un sistem organizat al puterii. Cuvântul ,,putere” în acest context înseamnă că conducerea are capacitatea de a controla şi influenţa comportamentul şi activităţile oamenilor. Astfel, într�o de�mocraţie, conducerea obţine puterea în baza mandatului acordat de cetăţeni. Iar acest mandat democratic oferă guvernării puterea de a conduce prin adoptarea şi aplicarea legilor. Guvernarea, însă, adoptă

24 BRAGHIŢANU Nina

legi care sunt prevăzute de Constituţie ca legea supremă a unui stat.Egalitatea tuturor în faţa legii presupune că în societatea demo�

cratică nu există caste, grupuri şi clase privilegiate, care s�ar bucura de anumite favoruri, sau ar beneficia de tratare deosebită din partea organelor judiciare. Toţi sunt egali, indiferent de vârstă, gen, rasă, etnie, religie, starea sănătăţii etc.

Nucleul democraţiei este pluralismul politic, social şi economic, generând competivitatea politică şi economică, fapt care este o ga�ranţie a progresului, la baza căruia stă principiul garantării drepturi�lor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În urma unui sondaj realizat în anul 2001, la întrebarea adresa�tă corespondenţilor: ,,Care ar trebui să fie orientarea ţării noastre, Republica Moldova”, au răspuns:

1. Integrare Europeană – 50,6%;2. Rămânem în CSI – 43, 3%;3. Independenţi – 2,3%;4. Nu ştiu – 3,8%.Conform acestor date statistice, observăm că Republica Moldova

putea să se integreze în acelaşi timp şi în EU, şi CSI. Însă, din cauza di�ferenţei structurale şi funcţionale dintre EU şi CSI, au provocat seri�oase perturbări atât interne, cât şi externe. Astfel, procesul integrării Republicii Moldova în EU şi procesul stimulării democratice a state�lor membre din CSI, a avut o implementare destul de lentă. Chiar ex�perienţa ultimilor ani de apartenenţă la CSI arată clar că Moldova nu şi�a rezolvat nici una din problemele sale economice şi/sau teritori�ale în cadrul structurilor post�sovietice. O problemă majoră pentru Republica Moldova o constituie problema transnistriană. Aşadar, re�tragerea trupelor ruse şi demilitarizarea Transnistriei sunt condiţii de bază pentru securitatea şi stabilitatea unei Moldove neutre.

Toate ţările din cadrul CSI, cu excepţia Turkmenistanului, au res�pins ideea cetăţeniei duble, din cauză că aceasta ar da ,,motive” în plus Rusiei să intervină în problemele interne ale acestor state sub pretextul că ,,apără” interesele minorităţii ruse în aceste ţări.

Scopul studiului este de a oferi explicaţii asupra perspective�lor de dezvoltare ale Republicii Moldova. Până acum au existat pu�ţine explicaţii clare referitor la perspectivele aflării concomitente a Moldovei în aceste două organizaţii internaţionale. Acest studiu îşi propune să ofere unele răspunsuri cu referire la incertitudinile existente în ceea ce priveşte opţiunea politicii externe a Republicii


Moldova. Totodată, se încearcă a identifica dacă există compatibili�tate între calitatea de membru al CSI şi UE. Un alt aspect al studiu�lui este de a determina care vector al politicii externe a Republicii Moldova serveşte intereselor sale naţionale.

2. Obiectivul AIP CSI. Adunarea Interparlamentară a CSI a ini�ţiat activităţi privind procesele de formare a statelor membre ca state democratice, mai ales pentru statele slab dezvoltate precum Republica Moldova, sugerând tinerilor importanţa şi respectarea drepturilor electorale, deoarece, precum am menţionat mai sus, atri�butul indispensabil al unui stat de drept este democraţia. Un stat de drept asigură cetăţenilor săi şanse egale de reuşită în viaţă, fără pri�vilegii şi fără discriminări. Competiţia implică cursa electorală între partidele politice, mişcările social�politice, dar şi candidaţi indepen�denţi. Iar alegerile reprezintă un exerciţiu democratic pentru fiecare ţară, deoarece doar democraţia este acea condiţie de bază pentru or�ganizarea şi desfăşurarea alegerilor cu scopul sensibilizării tinerilor privind importanţa participării lor la procesul electoral. ,,Votul este cel mai puternic instrument conceput vreodată de un om pentru eliminarea nedreptăţii şi distrugerii teribilelor ziduri care îngră-desc oamenii.” (Lyndon B. Johnson)

Conform afirmaţiilor analitice ale politologilor Ion Tabârţă şi Veaceslav Berbeca, au fost distinse câteva obiective. Unul dintre principalele obiective ale autorilor acestui studiu a fost de a analiza compatibilitatea dintre statutul de membru al CSI şi aspiraţiile euro�pene ale Republicii Moldova. Chiar dacă CSI şi UE au scopuri identice – prosperitatea economică, bunăstarea socială, protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului – totuşi, mecanismul de rea�lizare al acestor valori, precum şi interesele care stau la baza existen�ţei acestor două organizaţii, demonstrează o optică diferită aplicată de state în realizarea obiectivelor propuse. În acest sens, au fost ale�se patru domenii – economia, securitatea şi politica externă, energia şi migraţia – care sunt extrem de vitale pentru Republica Moldova. Totodată, în aceste patru domenii, după cum demonstrează studiul, există un şir de divergenţe importante între CSI şi UE. Aceste disen�siuni între CSI şi UE apar atât la nivel funcţional, cât şi la nivel de in�terese între ambii actori. Un alt obiectiv, pe care şi l�au propus autorii acestui studiu, a fost de a analiza funcţionalitatea şi esenţa CSI. Cu alte cuvinte, studiul trebuie să răspundă la întrebarea dacă CSI este o organizaţie „vie”, în sensul că îşi legitimează existenţa.

26 BRAGHIŢANU Nina

De fapt, mai mulţi politicieni din statele CSI (Leonid Kucima, Vladimir Putin sau chiar Vladimir Voronin) au diagnosticat CSI drept o organizaţie amorfă. De asemenea, acest studiu încearcă să identifice interesele care stau la baza existenţei CSI. Deşi obiectivele propuse de către această organizaţie nu au fost realizate, totuşi, anual au loc un şir de întruniri în cadrul CSI, unde se adoptă numeroase documente şi se cheltuiesc sume importante de bani. În acest sens, apare şi problema utilităţii CSI, mai ales că relaţiile dintre statele Comunităţii se dezvoltă în baza acordurilor bilaterale dintre ţările membre.

3. Problematica funcţionalităţii CSI. Reieşind din cercetarea şi analiza situaţiei create de către CSI, politologul Veaceslav Berbeca accentuează că funcţionalitatea CSI a avut (şi are) un caracter contra�dictoriu şi controversat. În primul rând, membrii acestei organizaţii înţeleg diferit scopul, statutul şi perspectivele CSI. În al doilea rând, CSI a moştenit de la „defuncta” URSS „o zestre” de neinvidiat, cum ar fi conflictele etnopolitice, împărţirea fostei armate sovietice, re�partizarea datoriilor economice ale Uniunii Sovietice etc. În al treilea rând, procesul de constituire a CSI a coincis şi s�a desfăşurat paralel cu cel de edificare naţională a statalităţii fostelor republice sovietice.

Spre deosebire de CSI, UE este un parteneriat economic şi politic încheiat reuşit între 27 de ţări democratice din Europa, generator de pace, prosperitate şi libertate. Printre realizările reuşite ale UE, pot fi enumerate: respectarea valorilor democratice şi a libertăţilor funda�mentale ale omului, comerţul şi călătoriile fără frontiere, uniunea eco�nomică şi monetară, ridicarea nivelului de trai în regiunile mai sărace, acţiuni comune împotriva criminalităţii şi terorismului etc. În ciuda problemelor funcţionale existente în ultima perioadă, EU este un pro�iect de succes, aflat în permanentă evoluţie. Relaţiile UE cu Rusia, ele�mentul�cheie al CSI, nu au fost niciodată lipsite de tensiuni. Răceala dintre Bruxelles şi Moscova a fost determinată de dificultăţile coope�rării în domeniul energiei, relaţiilor economice şi a respectării dreptu�rilor omului. La început de secol, Moscova şi�a reafirmat ambiţiile de superputere, generând astfel multe tensiuni în lume.

Orientările pro�occidentale ale unor state din CSI – Ucraina, Republica Moldova şi Georgia – incluse de către Bruxelles în politica „noii vecinătăţi”, a stârnit nemulţumirea Moscovei.

În CSI domină interesele economice ale Rusiei, care de multe ori, în esenţă, reprezintă un instrument de influenţă al Moscovei asupra altor state din cadrul acestei organizaţii.


La momentul actual, în CSI, pentru realizarea scopurilor şi obiectivelor, au fost create peste 70 de organe interstatale şi inter�parlamentare, care se ocupă de coordonarea activităţilor şi acţiuni�lor statelor membre. Crearea CSI a avut drept scop major asigurarea unei stabilităţi politice a noilor state independente printr�o cât mai bună funcţionalitate a organizaţiei. Acest lucru este menţionat în Acordulde la Minsk şi Protocolul de la Alma-Ata. Statutul CSI a încer�cat să imprime CSI noi aspecte şi conţinuturi prin iniţierea unor pro�cese integraţioniste, ale căror finalitate ar fi fost coagularea într�o or�ganizaţie internaţională capabilă să rezolve multe probleme apărute la noile state independente în procesul de edificare a statalităţii lor.

Complexitatea şi contradicţiile formării CSI s�au manifestat de la bun început. Cu toate că structura organizaţională a CSI este dezvol�tată, existând foarte multe organe interstatale, marea majoritate a documentelor nu sunt implementate. În toate documentele adopta�te, chiar începând cu anul 1992, se simte o duplicitate a lor. Deşi ac�tele semnate în cadrul CSI declară tendinţe integraţioniste, în acţiu�nile sale, statele se conduc reieşind din interesele naţionale. Practica anilor trecuţi ne demonstrează clar că declaraţiile adoptate nu s�au bazat pe intenţiile reale şi pe adevăratele posibilităţi ale statelor CSI.

CSI, ca o comunitate internaţională de state, nu este o formă inte�graţionistă, deşi şi�a propus drept scop de bază anume acest aspect. La etapa iniţială, CSI a avut un rol pozitiv, de acomodare la noile realităţi, ale fostelor republici unionale în perioada imediată destrămării Uniunii Sovietice. Atât centrul unional, cât şi periferiile, aveau nevoie de aparenţa păstrării spaţiului sovietic unic. CSI a fost anume acea aparenţă, şi nici�decum o organizaţie de integrare. La acest moment, CSI reprezintă locul cel mai potrivit pentru întâlniri regulate a preşedinţilor de state şi a şefi�lor de guvern, un fel de „club al preşedinţilor postsovietici”, de dezbateri sterile, fără rezultate concrete. Integrarea politică a statelor CSI s�a dus şi se duce numai la nivel de discuţii, fără angajamente reale din partea lor.

O altă cauză de stagnare a dezvoltării CSI constă în interesele diferite ale statelor membre. Unele state, precum Republica Moldova şi Ucraina, au declarat despre intenţia lor de a adera la Uniunea Europeană, fapt care presupune racordarea acestor state la standar�dele europene. Alte ţări au instituit Uniunea Vamală în 1995, în baza căreia în 2000 a fost creată Comunitatea Economică Euro�Asiatică (Federaţia Rusă, Belarus, Kârgâzstan, Tadjikistan şi Kazahstan). Iar Turkmenistan, după cum afirmă unii cercetători ruşi, reprezintă cel

28

mai radical exemplu al incompatibilităţii cu fostele republici sovieti�ce, Aşhabadul întorcându�se spre aşa�numita modalitate asiatică de producţie cu o structură politică corespunzătoare. Contactele inter�naţionale ale acestui stat se reduc la vânzarea gazelor naturale.

Concluzii: Regimul politic din Republica Moldova reprezintă un melanj

ciudat de pluralism politic, economic, civic combinat cu un executiv dominant, cu o instituţie parlamentară slabă, judecată politizată, con�strângere în masă asupra libertăţilor cetăţeneşti şi supremaţia legii, de elemente autoritare şi democratice, fiind calificat de unii politologi ca democraţie delegativă. În perioada anilor 2003�2005, elementele autoritare s�au înteţit, observându�se o derapare a ţării spre o demo�craţie dirijată cu o prevalare a elementelor autoritare asupra celor de�mocratice, unde cea mai mare problemă o constituie corupţia.

M�am implicat în cercetarea acestui studiu asupra problemati�cii formării statului democratic din cadrul CSI, şi anume Republica Moldova, caracterizând succint situaţia precară a societăţii politice şi relaţiile externe a statului, cu speranţa convingerii necesităţii formării unui stat democratic. Deoarece, doar după soluţionarea problemelor politice, economice, sociale, etnice ale statului, şi după obţinerea li�beralizării regimului de circulaţie a cetăţenilor moldoveni, precum şi pentru a profita de avantajele economice oferite de EU, iar mai apoi din partea CSI. Căci soluţionarea problemei migraţioniste, conform spuse�lor lui Ion Tăbârţă, se face doar la nivel de intenţii: „Iniţierea unui dia-log constructiv în acest domeniu în CSI este împiedicată de politizarea acestei probleme, în special de Federaţia Rusă. Imediat ce s-a anunţat despre intenţia Moldovei de a se integra în Uniunea pentru Coordonarea Transportatorilor de Energie, Rusia nu şi-a ascuns nemulţumirea, de-clarând ca acest pas pune în pericol funcţionarea normală a sistemelor energetice ale altor state CSI. Nemulţumirea se datorează faptului că, în cazul intrării Moldovei şi Ucrainei în respectiva Uniune, acestea vor fi obligate să se transfere într-un regim energetic izolat de Rusia.”

Prin angajamentele pe care şi le�a asumat, Republica Moldova s�a obligat să�şi coordoneze politica sa externă cu statele membre ale CSI. Pe parcursul anilor ’90 ai secolului trecut, această incompati�bilitate nu era atât de evidentă precum este acum. Însă, odată cu ex�tinderea UE spre Est, proclamarea integrării europene drept obiectiv strategic pentru Republica Moldova şi schimbarea opticii politicii ex�terne a Rusiei faţă de Occident, lucrurile s�au schimbat semnificativ.

REPUBLICA MOLDOVA – PARTE A COMUNITĂŢII STATELOR INDEPENDENTE ÎN PROCESUL DEMOCRATĂZĂRII

Autor: VRABIE Nicu, student, Universitatea Academiei de Știinţe a Moldovei

1. Problemele cu care se confruntă statele-membre CSI și nerespectarea principiilor care au stat la baza creării acestui bloc de ţări

Problema inviolării teritoriale, egalitatea în drepturi şi respecta�rea suveranităţii ţărilor ce fac parte din CSI1 au fost doar câteva dintre principiilepe care s�a bazat la început acest bloc de state independen�te. Am început cu aceste principii lucrarea mea deoarece din punctul meu de vedere, în ultimul timp acestea şi sunt cel mai des încălcate în cadrul CSI.Unul din cazurile care a atras atenţia publica internaţi�onală a fost cazul Georgiei din luna august 20082, când în urma unor influenţe din exterior s�a produs războiul civil care s�a soldat cu pro�clamarea independenţei regiunilor georgiene separatiste Osetia de sud şi Abhazia. Acest caz la acel timp nu a atras atenţia elitei politice din Republica Moldova poate din mai multe motive, unul dintre ele fiind, probabil, poziţia geografică mai îndepărtată a Georgiei faţă de ţara noastră, uitând faptul că şi în cadrul teritoriului nostru se află o republică autonomă separatistă despre care ţin să vorbesc mai jos.

Cazul ţării vecine, Ucraina, prin pierderea peninsulei Crimeea în ipostaze asemănătoare cu cele din Georgia, a atras destul de mult atenţia elitei politice din R.M., dar fără mari rezultate sau acţi�uni întreprinse pentru a rezolva ceva. În prezent cred că Republica Moldova nu prea poate nici să ajute ţara vecină, nici să strice relaţiile cu Rusia şi aşa destul de tensionate.

Dar de ce să vorbim despre alte ţări, când pe teritoriul R.M. ne confruntăm cu o astfel de problemă teritorială, problema Republicii Moldoveneşti Nistrene a apărut chiar la începutul creării CSI, când în urma războiului civil de pe Nistru a fost creată republica separatistă susţinută din toate punctele de vedere, inclusiv armat şi economic de

1 Comunitatea Statelor Independente.2 http://ru.scribd.com/doc/87192305/Analiza�r%C4%83zboiului�din�Georgia

30 VRABIE Nicu

către Federaţia Rusă. Anume prin aceste conflicte problema pusă în această lucrare devine una destul de actuală. Într�o perioadă în care lupta pentru teritoriu dintre ţări, când procesul globalizării a luat dimensiuni gigantice, iar păstrarea identităţii culturale este tot mai anevoioasă, aceste tipuri de probleme vin să dezmembreze şi mai mult ţările lumii şi să împartă puterile globale în mai multe centre de control.

Prin aceste exemple de mai sus am încercat să prezint startul cu stângul al Comunităţii Statelor Independente şi încălcările ce se produc în interiorul acestor state. Aceste conflicte se produc deoa�rece balanţa de putere este destul de mare şi incorectă. Ce cuvânt ar avea de spus Kîrgîzstan, Republica Moldova sau Tadjikistan în faţa Federaţiei Ruse? Niciunul, doar să accepte tot şi să comenteze unele situaţii.

Atunci când se încalcă spaţiul teritorial al unei ţări fără voia ce�tăţenilor respectivi mai putem vorbi în asemenea cazuri de o demo�craţie sănătoasă? Putem să mai credem în corectitudinea referendu�murilor ce au loc în aceste ţări şi care ne oferă nişte rezultate destul de greu de crezut? Personal nu cred acest lucru, de aceea aş dori ca în partea a doua a lucrării să mă axez mai mult pe Republica Moldova şi pe căile sale de democratizare.

2. Evoluţii în procesul democratizării pentru Republica Moldova în perioada 1991-2014

Nu am ales întâmplător această perioadă de timp pentru Republica Moldova. Aş dori să văd evoluţia ţării noastre din punct de vedere al procesului democratizării de la proclamarea independen�ţei ţării şi până în prezent.

Odată cu eliberarea Republicii Moldova de sub ocupaţia sovieti�că, la 27 august 1991 căpătasem deja independenţa3, prima consti�tuţie urma să fie adoptată mai târziu, în 19944. Încă din 1991, elita politică din ţara noastră venea cu promisiuni din cele mai frumoase, una dintre ele fiind crearea unui stat democratic prin înfiinţarea de partide politice, crearea unor instituţii noi, (preşedinţia, parlamen�

3 http://istoria.md/articol/5/Republica_Sovietic%C4%83_Socialist%C4%83_Moldoveneasc%C4%83__RSSM_

4 http://lex.justice.md/document_rom.php?id=44B9F30E:7AC17731

31Republica Moldova – parte a comunităţii statelor independente în procesul democratăzării

tul, guvernul) şi articularea unei administraţii publice locale noi. Dar oare adoptarea constituţiei, crearea unor instituţii şi pluripartitis�mul sunt suficiente pentru a întreţine o democraţie sănătoasă? Oare de ce nimeni nu atrage atenţia la partea economică şi a societăţii ci�vile în cadrul procesului democratizării?

În anul 1991 R.M. a ales să meargă pe două căi. Ţara noastră a împrumutat, pur şi simplu, forme democratice din Occident sau din Europa, umplându�le cu conţinut moldovenesc, iar, pe de altă par�te, s�a aliat din nou cu fostele republici sovietice refăcând parcă Uniunea Sovietică doarcă de această data formată din state indepen�dente, care au o democraţie cel mult formală, iar Federaţia Rusă încă continua să exercite o anumită forţă externă asupra acestor state. Din punctual meu de vedere, o ţară care este proaspăt ieşită de sub un regim comunist, care nu cunoaşte foarte bine sau deloc ce este democraţia, cu o societate civilă la pământ şi cu o economie distrusă nu cred că cea mai bună cale a fost împrumutarea unei democraţii europene, folosită doar pentru ochii Occidentului.

În prezent ne întrebăm: de ce nu avem o democraţie ca în ţări�le europene? De ce la noi nu funcţionează în aşa fel? Foarte simplu, pentru că democraţia, ca şi orice alt proces are nevoie de unele baze, de piloni pe care să se stabilizeze, noi am început pe loc gol cu o democraţie deja formată, încercând să o adaptăm după necesităţile noastre, aceasta este prima greşeală în procesul democratizării.

O altă condiţie pentru crearea unei democraţii reuşite ar fi plu�ripartitismul5. În Republica Moldova nu cred că avem aşa ceva, aici avem o mulţime de partide politice, o mulţime de culori şi denumiri, dar avem, practic, o singură doctrină: cea democrată. O mulţime de partide care se perindă de la putere spre opoziţie şi invers folosin�du�se de diferite metode pentru a face acest lucru. Deci, şi din acest punct de vedere nu putem avea o democraţie destul de bună.

Societatea civilă este elementul�cheie în procesul democrati�zării. În Republica Moldova, anume acest element este foarte slab reprezentat şi nu este pregătit să accepte un astfel de regim. După 1991 societatea din ţara noastră era la începutul procesului de re�venire, nici nu era discuţia despre democraţie, este prea devreme şi prea bruscă schimbarea de la comunism la democraţie. Societatea civilă este formată din ONG�uri, organizaţii, cluburi civice şi institu�

5 http://ru.scribd.com/doc/119751836/George�Voicu�Pluripartidismul

32 VRABIE Nicu

ţii care protejează cetăţeanul, care se poate opune deciziilor politice contestându�le, până în 1991 noi nu cunoşteam aceste lucruri, iar schimbarea a fost prea radicală pentru a fi acceptată şi prelucrată. Societatea civilă din Moldova este mult înapoiată faţă de cea euro�peană, nu o spun fără argumente, o manifestaţie ce arată puterea so�cietăţii civile occidentale este Marea Revoluţie franceza (1789), când cetăţenii au luptat pentru libertate, egalitate şi fraternitate, noi nici până acum nu cred că avem o astfel de societate civilă.

Un alt aspect al democraţiei menţionat mai sus este partea eco�nomică. Statul a acordat dreptul de vot tuturor cetăţenilor, a început să garanteze dreptul la educaţie, a acordat tot felul de drepturi şi fa�cilităţi în sfera muncii şi protecţiei sociale, a creat un sistem medical de stat, a început să acorde asistenţă şi protecţie tuturor grupurilor sociale considerate „dezavantajate” (tinerii, bătrânii, femeile, invali�zii, minorităţile sexuale, imigranţii etc.) – iar toate acestea costă, toa�te acestea se întreţin pe banii cuiva. Nimic nu se creează din nimic.

În prezent, când şi Europa este afectată de o profundă criză eco�nomică, marea provocare devine posibilitatea societăţilor occiden�tale de a menţine democraţia. Ca o concluzie la cele spuse mai sus, democraţia vine ca un moft pentru ţările bogate şi ca o povară pen�tru ţările sărace. Democraţia moldo�postsovietică de la noi nu numai că este una doar formală, dar este şi una pentru ochii Europei şi a nesimţi în rând cu lumea. Banii care vin din bugetul statului pentru a întreţine o astfel de democraţie împovărează simplul cetăţean fără ai aduce nici cel mai mic beneficiu. Omul simplu începesă se convingă tot mai mult că o „dictatură sănătoasă” este preferabilă unei „demo�craţii bolnave”. Un astfel de simptom este cât se poate de caracteris�tic pentru Republica Moldova.

Concluzii generale

Republica Moldova se află acum la o răscruce de decizii, avem trei mari variante de urmat, Uniunea Europeană, Uniunea Vamală şi păstrarea independenţei de stat, adică continuarea cooperării în ca�drul blocului CSI. Nu putem să mergem pe 2 sau mai multe căi, trebu�ie să mergem într�o singură direcţie, este foarte dificil ca ţara noastră să facă acest lucru în situaţia în care ne aflăm. Trebuie să ţinem cont de situaţia Ucrainei din prezent şi să învăţăm din această experienţă. Nu ar trebui ca Republica Moldova să se bazeze pe principiile care

33Republica Moldova – parte a comunităţii statelor independente în procesul democratăzării

au stat la baza formării CSI, deoarece ele sunt încălcate frecvent, fără să putem lua nici cea mai mică decizie ca stat independent pentru a opri acest lucru. Din aceste cauze elita politică a ţării ar trebui să fie foarte precaută atât în declaraţii cât şi în luarea deciziilor pentru a nu crea situaţii de conflict atât în interiorul ţării cât şi în exterior. Reformele care ni se propun de către UE sunt vitale să le înfăptuim în toate domeniile, deoarece aceste reforme nu sunt doar pentru in�tegrare europeană, dar şi pentru a crea o democraţie cât de cât ac�ceptabilă, pentru a lupta cu fenomenul corupţiei şi a avea în fruntea statului instituţii capabile să ducă ţara pe un drum cât mai adecvat, acestea sunt lucrurile esenţiale şi vitale pentru ca RM să deţină un parcurs cât mai bun.

CREAREA CURSULUI ELECTRONIC „OBSERVATORUL CSI”

Autor: DUNDER Alexandra, licenţiat în ştiinţe politice, Universitatea de Stat din Moldova

Obiectivele cursului electronic:• susţinerea statelor�participante CSI în pregătirea observato�

rilor potenţiali ai alegerilor;• perfecţionarea continuă a pregătirii profesionale a observa�

torilor monitorizării alegerilor;• explicaţia metodologiei monitorizării alegerilor de că�

tre Institutul Internaţional de Monitorizare a Dezvoltării Democraţiei, parlamentarismului şi respectării drepturi�lor electorale ale cetăţenilor statelor membre ale Adunării Interparlamentare CSI tuturor persoanelor cointeresate.

Termenii de desfășurare a cursului:• petrecerea modulelor şi testarea – 2 luni; • participarea pe viu la seminare/trening�uri şi certificarea – 1

lună. • Formarea grupelor;• expedierea anunţurilor despre cursuri cu 1,5 luni până la în�

ceperea lor;• selectarea în baza rezultatelor anchetării – cu două săptă�

mâni până la începerea cursului.Limba cursului:Cursul electronic pentru observatorii de scurtă durată al IIMDD

AIP CSI este prevăzut în limbile română şi rusă.Baza tehnică a cursului:Aşa cum Moodle constituie un mediu web�orientativ, pentru a

lucra cu el este necesar:• server web cu susţinerea PHP (de exemplu, Apache2);• server fără date (în cazul tăcerii se utilizează MySQL).

Utilizând Moodle, profesorul poate elabora cursuri, adăugând texte prin fişiere suplimentare, prezentări, chestionare ş.a. Pentru a utiliza Moodle este suficient de avut web�browser, ceea ce permite ca acest tip de învăţământ să fie oportun atât pentru profesor, cât şi pentru cei ce învaţă. Conform rezultatelor obţinute de către elevi în

35Crearea cursului electronic „observatorul CSI”

urma sarcinilor efectuate, profesorul poate să le pună note şi să le comenteze. Astfel, Moodle este şi un centru de creare a materialu�lui de studiu şi asigurarea interacţiunii interactive între participanţii procesului de învăţământ.

Structura cursuluiCursul conţine patru module, care includ atât întrebări metodice

ample, cât şi aspecte practice ale lucrărilor observatorilor. Fiecare modul conţine 2�8 lecţii tematice.

Modulul 1: Informaţie introductivăTema 1: Democraţia şi drepturile omului: CSI şi alte standarde

internaţionale, care se referă la alegeri.Tema 2: Alegerile – introducere în noţiunile de bază (ciclul de

alegeri şi participanţii).

Modulul 2: Supravegherea alegerilor

Tema 1: Noţiuni şi principii de supraveghere a alegerilor.Tema 2: Scopul supravegherii alegerilor: autenticitatea, trans�

parenţa, darea de seamă, crearea unei atmosfere de încredere, con�tribuirea la dezvoltarea democraţiei.

Tema 3: Tipurile de observatori ai alegerilor: Organizaţii inter�naţionale şi locale.

Tema 4: Declararea principiilor supravegherii internaţionale a alegerilor.

Tema 5: Rolul observatorilor: supraveghere şi darea de seamă, supraveghere directă şi indirectă.

Modulul 3:Activitatea observatorilor

Tema 1: Activitatea zilnică a observatorilor, de la pregătirea sarcinii până la finalizarea ei.

Tema 2: Instrumentele supravegherii şi darea de seamă.Tema 3: Pregătirea sectorului pentru alegeri şi persoanele care

vor asista la ele.Tema 4: Ordinea de deschidere a sectorului de alegeri.Tema 5: Procesul alegerilor.Tema 6: Ordinea de închidere a sectorului şi numărarea votu�

rilor.Tema 7: Ordinea de informare despre rezultate.

36 DUNDER Alexandra

Tema 8: Etapele de încheiere a activităţii observatorilor în ţara gazdă.

Modulul 4: Codul de comportare

Tema 1: Aspecte practice ale codului de comportare.Tema 2: Contactele cu Mass�media.Tema 3: Tehnica securităţii.Tema 4: Echipa de observatori: munca cu conducătorii auto şi

traducătorii.

În Moodle sunt utilizate următoarele roluri:• Administratorul (poate face totul pe site şi în orice curs);• Autorul cursului (poate crea cursul şi învăţa în cadrul lui);• Profesorul (poate face foarte multe în cadrul cursului, redac�

ta materialele cursului);• Profesor fără dreptul de a redacta (poate învăţa studenţii, să

le evalueze cunoştinţele);• Studentul (are acces la materialele cursului);• Oaspete (poate avea acces la anumite cursuri prin permisiu�

nea prevăzută pentru oaspete).Evaluarea cunoștinţelor și testele

• Fiecare modul şi temă încep cu scopurile de învăţământ şi finalizează cu lecţiile învăţate. Scopurile de învăţământ sunt formulate la general, pentru a�i orienta pe acei care învaţă, iar lecţiile învăţate sunt grupate şi se repetă tezele de bază ale fiecărei lecţii şi ale fiecărui modul.

• Este necesar ca participanţii să treacă testele din 10 întrebări pe totalul fiecărui modul. Întrebările se referă la fiecare lecţie în parte şi se bazează pe informaţiile care se conţin în curs.

• Întrebările testelor sunt alese la întâmplare din cel mai mare număr posibil. Astfel, şansele ca ele să se repete la o reluare a testului sunt minimale.

• Testul de totalizare este bazat pe testele prevăzute pentru fie�care modul şi este structurat astfel ca să includă toate aspec�tele analizate în cursul electronic.

• Participanţii vor putea trece testul final doar după susţinerea cu succes a tuturor modulelor.

• Fiecare participant poate trece orice test de nenumărate ori.

37Crearea cursului electronic „observatorul CSI”

Consolidarea practică• Pentru studenţii care au primit certificat sunt organizate se�

minare „vii”, la care sunt utilizate jocuri instructive, de exem�plu, „Observatorii vs. Falsificatorii”.

• Abilităţile suplimentare pot fi acumulate în cadrul trenin�guri�lor specializate de tipul „Psihologia contactelor” şi „Conflictologia”.

Certificatul• Fiecare elev, care a trecut cu succes testul final şi s�a manifes�

tat activ la treninguri�le practice, va primi Certificat despre finalizarea cu succes a cursului.

CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV – ELEMENT FUNDAMENTAL AL DEMOCRAŢIEI, ASPECTE TEORETICO-PRACTICE

Autor: ENCIU Lilian, masterand, Universitatea de Studii Europene din Moldova

Abordarea contenciosului administrativ prezintă un interes de�osebit în contextul aspiraţiilor Republicii Moldova la un sistem insti�tuţional, valoric şi juridic european, dar şi din considerentul perfec�ţionării continue a sistemului administrativ în ansamblu.

Aceste procese care s�au declanşat odată cu propăşirea spre independenţă în anii ’90 ai sec. XX, odată cu destrămarea Uniunii Sovietice, au atras după sine drept efect sau consecinţă instaurarea şi stabilirea unor noi raporturi sociale, economice, politice, juridice, inspirate abundent de democraţia modernă, fapt ce a servit drept premisă şi oportunitate pentru valorificarea unor principii democra�tice care, la rândul lor, au determinat formarea noii mentalităţi baza�te pe implicarea cetăţeanului în viaţa social�politică, administrativă, pe participaţie civică şi democraţie absolută.

Deşi a apărut ca urmare a organizării puterilor în stat, potrivit cerinţelor şi principiilor separării puterilor în stat şi a fost legifera�tă pentru prima dată în Franţa, când, în anul 1790, a fost înfiinţat Consiliul de Stat şi Comisiile de prefectură, instituţia s�a răspândit pe parcurs în majoritatea statelor europene, în mod ad�hoc în perioada din sec. XVII�XIX, ca rezultat al conştientizării efectului indubitabil al justiţiei contencioase.

În spaţiul Republicii Moldova această instituţie apare mult mai târziu, după două secole de la existenţa acesteia în Franţa şi după un secol de funcţionare în România, fiind cunoscută în istoria dreptului românesc încă de la mijlocul sec. XIX şi utilizată de Basarabia în peri�oada aflării ei în componenţa statului Român.

Astfel, contenciosul administrativ ca, de altfel, oricare altă insti�tuţie a dreptului, presupune un raport juridic, iar orice raport juri�dic implică întotdeauna coeziunea a cel puţin doi subiecţi: unul ac�tiv (reclamant) şi altul pasiv (pârât), analizaţi prin prisma lexicului judiciar. Esenţa procedurii contencioase se regăseşte în art. 53, al. (1) al Constituţiei Republicii Moldova[1], astfel: „Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act adminis-

39Contenciosul administrativ – element fundamental al democraţiei, aspecte teoretico�practice

trativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este în-dreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins, anularea actului şi repararea pagubei”, anume aici ia naştere necesitatea soluţionării conflictului dintre subiecţii vizaţi.

Reieşind din considerentul că contenciosul administrativ repre�zintă o procedură complexă de soluţionare cu putere de adevăr legal de către instanţele judecătoreşti competente, potrivit legii, a litigiilor dintre autoritatea publică şi un particular, precum şi cele dintre auto�rităţile publice, iar litigiul juridic urmează a fi născut din adoptarea sau emiterea unui act administrativ ilegal ori din refuzul de a rezolva o cerere referitoare la un drept recunoscut de lege. Se cer a fi analizate câteva particularităţi ale declanşării şi funcţionării mecanismului dat, în contextul celor expuse, în calitate de particularităţi se conturează: cererea prealabilă precum şi natura, rolul ei în soluţionarea litigiilor, condiţiile introducerii cererii în contenciosul administrativ şi nu în ul�timul rând suspendarea actului administrativ contestat.

Cererea prealabilă – esenţa și rolulLegea contenciosului administrativ R.M. nr. 793 din 10.02.2000[2],

defineşte cererea prealabilă drept cerere prin care autorităţii emi�tente sau organului ierarhic superior i se solicită reexaminarea unui act administrativ cu caracter individual sau normativ.

Obligativitatea depunerii cererii prealabile este impusă de Legea sus numită, care, în art.14, prevede: „Persoana care se consideră vă-tămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act adminis-trativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorităţii publice emiten-te, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel”, sau aşa numitul recurs graţios, deşi legea stabileşte că termenul de 30 de zile specificat anterior nu se extinde asupra actului admi�nistrativ cu caracter normativ, în acelaşi context legiuitorul admite posibilitatea adresării cererii prealabile organului ierarhic superior, fapt stabilit expres în al. (2) al articolului sus citat „În cazul în care organul emitent are un organ ierarhic superior, cererea prealabilă poate fi adresată, la alegerea petiţionarului, fie organului emitent, fie organului ierarhic superior, dacă legislaţia nu prevede altfel”.

Acest fapt este justificat şi de prevederile Codului de Procedură Civilă a Republicii Moldova[3], care, în art. 167, al.(1), lit. d), prevede expres: „documentele care confirmă respectarea procedurii de soluţi-

40 ENCIU Lilian

onare prealabilă a litigiului, dacă respectarea acestei proceduri este prevăzută de lege sau de contractul părţilor”, totodată art. 170, al.(1), lit.(a) al aceluiaşi cod menţionează „Judecătorul restituie cererea de chemare în judecată dacă: reclamantul nu a respectat procedura de soluţionare prealabilă a pricinii pe calea extrajudiciară, prevăzută de lege pentru categoria respectivă de pricini sau de contractul părţilor”

Din cele expuse, deducem că subiectul lezat în drepturi (peti�ţionarul), nu poate acţiona direct în instanţa de contencios admi�nistrativ, ci urmează să respecte procedura prealabilă, care poate fi declanşată din momentul comunicării actului administrativ, în acest caz petiţionarul este în drept, în termen de 30 de zile, să se adreseze organului emitent sau la expirarea termenului de 30 zile, de când s�a adresat cu cererea la autoritatea emitentă.

Doctrina susţine că necesitatea depunerii cererii prealabile con�stă în obligarea administraţiei de a se pronunţa benevol în sensul anulării actului sau al întreprinderii măsurilor pretinse de persoană printr�un recurs graţios[4, pag.120].

O altă opinie susţine că cerea prealabilă reprezintă un avantaj pentru reclamant, în sensul că organul emitent al actului sau orga�nul ierarhic superior al acestuia pot verifica şi dispune asupra ac�tului atacat, atât în ceea ce priveşte legalitatea, cât şi oportunitatea acestuia, în timp ce instanţele judecătoreşti nu se pot pronunţa decât asupra legalităţii actului atacat în justiţie.

Deşi legea impune obligativitatea adresării cererii prealabile cu stabilirea sancţiunilor procedurale, cum ar fi cea prevăzută de art.170, al. (1), lit. a) din CPC RM, care prevede restituirea cererii de chemare în judecată pe motiv că reclamantul nu a respectat pro�cedura de soluţionare prealabilă a pricinii pe calea extrajudiciară, prevăzută de lege pentru categoria respectivă de pricini sau de con�tractul părţilor, totuşi sunt stabilite şi excepţii de la această regulă şi anume în cazul în care obiectul litigiului îl constituie repunerea în funcţie a funcţionarilor publici, militarilor, poliţiştilor şi persoanelor cu statul militar, subiecţi care sunt împuterniciţi de lege cu dreptul de sesizare în contencios administrativ.

O particularitate importantă a cererii prealabile o constituie in�stituţia recursului administrativ ierarhic, potrivit căreia, petiţio�narul se poate adresa organului ierarhic superior după ce a primit un răspuns nefavorabil din partea autorităţii emitente. Spre deosebi�re de recursul graţios obligatoriu, recursul ierarhic este facultativ. De


asemenea, sesizarea organului ierarhic superior poate fi exercitată fie înainte de recursul graţios, fie în timpul derulării termenului de răspuns la acesta, fie după expirarea celor 30 de zile (termenul de soluţionare a recursului graţios).

Potrivit opiniei doctrinare, recursul ierarhic are următoarele trăsături:

• se exercită la organul ierarhic superior organului care a pro�dus vătămarea;

• din punct de vedere al sferei sale de aplicare nu vizează decât actele emise de organele administrative care au organe supe�rioare ierarhic;

Potrivit doctrinei române, pot există trei situaţii de sesizare a su�periorului ierarhic, cu efecte juridice asupra termenului de sesizare a instanţei:

• dacă ambele recursuri – recursul graţios şi recursul ierarhic – se efectuează deodată, termenul de sesizare a instanţei va curge din momentul primirii răspunsului la recursul ierarhic (explicit sau implicit);

• dacă în termenul de recurs graţios, dar după acesta, este efec�tuat şi recursul ierarhic, soluţia este aceeaşi;

• dacă recursul ierarhic este exercitat după primirea răspunsu�lui emitentului actului, termenul de sesizare a instanţei, care a început să curgă anterior, este prorogat până la primirea răspunsului de la superiorul ierarhic. Soluţionarea în vreun fel a recursului ierarhic determină curgerea unui nou termen de sesizare a instanţei, tot de 30 de zile.

Potrivit opiniei unor doctrinari[5], adresarea unei cereri preala�bile presupune obligarea administraţiei organului emitent de a se pronunţa benevol în interesul abrogării sau anulării actului adminis�trativ contestat şi a întreprinde măsurile pretinse de persoana vătă�mată în recursul graţios, excluzând astfel posibilitatea persoanei de a apela ulterior direct la instanţa de contencios administrativ pentru soluţionarea pretenţiilor.

Introducerea acţiunii în instanţa de contencios administra-tiv – condiţii și termene

Astfel, dacă persoana care se consideră vătămată într�un drept al său recunoscut de lege şi nu este mulţumită de modul cum a fost soluţionată cererea sa de către organul emitent sau nu a primit răs�

42 ENCIU Lilian

puns la cererea prealabilă în termenul legal stabilit, din momentul epuizării procedurii prealabile, petiţionarul, se poate adresa instan�ţei judecătoreşti competente.

Respectiv petiţionarul poate solicita (obiectul litigiului):– Anularea totală sau parţială a actului administrativ– Încasarea prejudiciului material– Încasarea prejudiciului moral

Totodată acţiunea depusă în instanţa de judecată este supusă unor reguli prescrise de lege, astfel, petiţionarul urmează să întoc�mească cererea de chemare în judecată în limba de stat cu respecta�rea obligatorie a prevederilor ce reglementează condiţiile formei şi cuprinsului cererii de chemare în judecată, stabilite de art. 166 CPC RM, cu anexele respective cerute de lege. Acţiunea urmând a fi sem�nată personal de petiţionar sau de reprezentantul său.

Legea procesual civilă tratează riguros condiţiile de formă şi cu�prins, astfel încât nerespectarea acestora atrage după sine, potrivit art. 171 CPC RM, restituirea cererii pentru lichidarea neajunsurilor.

În ceea ce priveşte introducerea în proces a funcţionarului public, pornind de la faptul că Legea contenciosului administrativ prevede în art. 20 al.(1) „Cererea de chemare în judecată poate fi formulată şi împotriva funcţionarului public al autorităţii publice pâ-râte care a elaborat actul administrativ contestat sau care a refuzat să soluţioneze cererea în cazul în care se solicită despăgubiri”, deşi în doctrina deseori se întâlneşte dilema „este oportun sau nu” să fie atras în calitate de pârât, funcţionarul public „deoarece poate genera pericolul de paralizare a capacităţilor funcţionarului public, de a lu�cra sau a acţiona într�un mod responsabil…fiind responsabil ulterior de repararea prejudiciilor…”[4,pag.127], acţiuni confirmate şi de preve�derile art.20 a legii menţionate: „ În cazul în care acţiunea se admite, funcţionarul public poate fi obligat să plătească despăgubirile solidar cu autoritatea publică respectivă.”

Legea admite şi cazul în care funcţionarul public poate che�ma în garanţie pe superiorul său, fapt prevăzut de art.20, al. (3) „Funcţionarul public acţionat astfel în justiţie poate chema în garanţie superiorul său ierarhic care i-a ordonat să elaboreze actul administra-tiv sau să refuze soluţionarea cererii, acesta fiind introdus în proces ca terţă persoană”, potrivit doctrinei, dacă acţiunea reclamantului de acest gen se va admite, funcţionarul public va fi atras în mod soli�dar la plata despăgubirilor. În condiţiile Codului de Procedură Civilă,


funcţionarul public va fi atras în calitate de intervenient accesoriu.Legea contenciosului administrativ, prevede posibilitatea recla�

mantului de a solicita instanţei de contencios administrativ să sus�pende executarea actului, solicitare pe care o poate face doar con�comitent cu înaintarea acţiunii, iar în scopul prevenirii unei pagube iminente, instanţa poate dispune suspendarea actului administrativ din oficiu[4,pag.128].

Fapt prevăzut de art. 21, al. (1) „Suspendarea executării actului administrativ contestat poate fi solicitată de către reclamant instan-ţei de contencios administrativ concomitent cu înaintarea acţiunii.” şi respectiv al. (2) „În cazuri temeinic justificate şi în scopul prevenirii unei pagube iminente, instanţa poate dispune suspendarea actului ad-ministrativ şi din oficiu.”, în acest caz se cere ca motivele suspendării să fie din start temeinice şi bine justificate, să provoace de la bun început o îndoială puternică asupra legalităţii actului administrativ contestat, pentru a evita „paralizarea” activităţii autorităţii publice şi producerea dereglărilor prin neexecutarea actului administrativ suspendat[4,pag.128�129].

Potrivit doctrinei, instanţa de contencios administrativ trebuie să soluţioneze în regim de urgenţă cererea de suspendare a execută�rii actului administrativ contestat fără citarea părţilor[4,pag.129].

Din cele expuse, reiterăm condiţiile de bază pentru suspendarea actului din oficiu:

a. Motive temeinice şi justificate; b. Să prevină producerea unei pagube iminente.

Procedura în instanţa de fond1. fază (actele judecătorului)Valorificându�şi dreptul la satisfacţie efectivă din partea instan�

ţelor judecătoreşti, petiţionarul depune acţiunea în instanţa de con�tencios administrativ, ceea ce atrage după sine, potrivit legii, obliga�tivitatea judecătorului de a primi cererea sau a o respinge în terme�nul stabilit de 3 zile de la data depunerii, cu respectarea condiţiilor stabilite de Codul de Procedură Civilă, fapt prevăzut de art. 22 din Legea contenciosului administrativ, unde, în al. (1), este prevăzut expres: „Judecătorul decide primirea cererii de chemare în judecată sau respingerea acesteia în termen de 3 zile de la data depunerii, în condiţiile Codului de Procedură Civilă”. Potrivit doctrinei termenul de 3 zile stabilit de lege serveşte pentru verificarea respectării condiţi�

44 ENCIU Lilian

ilor prestabilite ce CPC RM, art. 166, 167 care prevăd condiţiile de formă ale cererii, în cazul în care judecătorul constată că condiţiile sunt respectate, urmează să pronunţe o încheiere prin care dispune primirea acţiunii pe rol.

Totodată, potrivit legii în cazul punerii cererii pe rol, judecătorul dispune:

a) înmânarea copiei cererii de chemare în judecată şi a copiilor actelor anexate la cerere pârâtului;

b) prezentarea de către pârât a actului administrativ contestat şi a documentaţiei care a stat la baza emiterii acestuia, a înscrisurilor sau a altor date pe care instanţa le consideră necesare în judecarea pricinii;

În acelaşi timp, judecătorul dispune citarea părţilor pentru pri�ma zi de înfăţişare, care se fixează în cel mult 10 zile de la data pune�rii cererii pe rol, potrivit art. 22, al. (1), lit. c) din legea sus numită „citarea părţilor pentru ziua primei înfăţişări, care trebuie fixată în cel mult 10 zile de la data punerii cererii pe rol”. În acest sens, în prima zi de înfăţişare, pârâtul este obligat să prezinte instanţei actele solicita�te prin emiterea încheierii despre punerea cererii pe rol în instanţă, potrivit art. 22, al. (3) „Pârâtul este obligat să prezinte instanţei do-cumentele solicitate la prima zi de înfăţişare…”, iar în caz contrar, în baza aceluiaşi articol „…i se aplică o amendă judiciară în mărime de până la 10 salarii minime pentru fiecare zi de întârziere nejustificată. Aplicarea amenzii judiciare nu scuteşte pârâtul de obligaţia de a pre-zenta documentele solicitate.”

În această fază, judecătorul constată dacă reclamantul a respec�tat procedura de soluţionare prealabilă a pricinii pe cale extrajudici�ară, iar contrar, emite o încheiere motivată prin care restituie cere�rea, iar în cazul în care constată că nu au fost respectate prevederile art. 166, 167 CPC RM, emite o încheiere pentru a nu da curs cererii şi acordă reclamantului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor.

A 2 – a fază (examinarea cererii în instanţă)Judecarea acţiunii are loc în termenul fixat de instanţă potrivit

art. 23 din Legea contenciosului administrativ, cu participarea păr�ţilor (reprezentaţilor acestora), în şedinţă publică, conform prevede�rilor CPC RM.

Pentru a evita tergiversarea procesului, părţilor li se impune obligativitatea de a se prezenta la şedinţele de judecată potrivit art. 24 din lege: „Neprezentarea la şedinţa de judecată, fără motive te-


meinic justificate, a părţilor şi/sau a reprezentanţilor lor nu împiedi-că examinarea cererii, iar în cazul în care este imposibil de a judeca cauza în lipsa reclamantului, instanţa de contencios administrativ va scoate cererea de pe rol în condiţiile Codului de procedură civilă.”, text din care deducem că instanţa îşi rezervă dreptul de a scoate cererea de pe rol dacă părţile nu onorează cu prezenţa.

În ceea ce priveşte sarcina probaţiunii în proces, sunt aplicabile prevederile capitolului X, din CPC RM, care reglementează regimul probelor, cu respectarea prevederilor art. 24, al. (3) care prevede că la examinarea în instanţa de contencios administrativ a cererii în anulare, sarcina probaţiunii este pusă pe seama pârâtului, iar în ma�terie de despăgubire, sarcina probaţiunii revine ambelor părţi.

A 3 – a fază (împuternicirile instanţei de contencios administra-tiv), adoptarea hotărârii

După examinarea acţiunii, instanţa de contencios administrativ adoptă hotărârea în condiţiile Codului de Procedură Civilă, iar potri�vit legii, instanţa de contencios administrativ are următoarele împu�terniciri şi poate adopta:

– respingerea acţiunea ca fiind nefondată sau depusă cu încăl�carea termenului de prescripţie;

– admiterea acţiunii şi anularea, în tot sau în parte, a actului administrativ sau:

• obligă pârâtul să emită actul administrativ cerut de recla�mant ori să elibereze un certificat, o adeverinţă sau oricare alt înscris,

• ori să înlăture încălcările pe care le�a comis, precum şi dis�pune adjudecarea în contul reclamantului a despăgubirilor pentru întârzierea executării hotărârii;

Instanţa poate anula actul administrativ în tot sau în parte nu�mai în cazul în care acesta satisface cerinţele prevăzute de art. 26, al. (1), care prescrie condiţiile de anulare şi anume:

a) este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii – în contextul în care autorităţii publice i�se poate imputa încălca�rea principiului legalităţii[6,pag.113];

b) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenţei – în cazul în care actul a fost emis sau adoptat de către autoritatea publică cu încălcarea competenţei materiale sau teritoriale[6,pag.113�114];

c) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite – actul nu a fost emis în forma stabilită, nu cuprinde elemente

46 ENCIU Lilian

de formă care să confirme că actul a fost emis sau adoptat cu respectarea legii[6,pag.114].

– admite acţiunea şi constată circumstanţele care justifică sus�pendarea activităţii consiliului local sau a consiliului raional, după caz.

Instanţa de contencios administrativ este în drept să se pronun�ţe, în limitele competenţei sale, din oficiu sau la cerere, şi asupra le�galităţii actelor sau operaţiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului administrativ contestat. În cazurile în care controlul legalităţii acestor acte sau operaţiuni ţine de competenţa instanţei de contencios administrativ ierarhic superioare, urmează a fi ridica�tă excepţia de ilegalitate în faţa acestei instanţe în condiţiile prezen�tei legi.

Iar, în cazul admiterii acţiunii, instanţa de contencios adminis�trativ se pronunţă, la cerere, şi asupra reparării prejudiciului materi�al şi moral cauzat prin actul administrativ ilegal sau prin neexamina�rea în termenul legal a cererii prealabile.

Procedura deliberării şi pronunţării hotărârii este reglementată de art. 238 – 259 CPC RM.

Specific pentru cazurile de contencios administrativ este faptul că hotărârea irevocabilă a instanţei de contencios administrativ de anulare în tot sau în parte a actului administrativ ilegal, a cărui intra�re în vigoare a fost condiţionată de publicarea oficială, urmează a fi publicată în aceiaşi sursă oficială[7,pag.301].

Potrivit datelor oficiale din raporturile anuale plasate pe siturile oficiale ale judecătoriilor, pentru anul 2012, per total au fost exami�nate circa 932 de cereri în instanţa de contencios administrativ – ca instanţă de fond, raportat la 45 de instanţe de judecată de pe întreg teritoriul RM constituie în medie 20 de dosare examinate în instanţa de contencios.

Procedura în instanţa de recursConsideraţii generalePotrivit doctrinei calea de atac este mijlocul procedural prin care

se poate obţine anularea sau reformarea totală sau parţială a unei hotărâri pronunţate de instanţa de judecată[4,pag.139]. În acest context, Lega contenciosului administrativ, reglementează în art. 30, al. (1), „Hotărârea instanţei de contencios administrativ asupra acţiunii jude-cate în fond poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la data


pronunţării sau de la data comunicării hotărârii integrale, în cazul în care acţiunea este judecată în lipsa părţii, dacă legea nu dispune altfel”. În acest context este foarte important ca instanţa să pronunţe hotărârea în prezenţa părţilor, astfel, în cazul în care instanţa a pro�nunţat hotărârea în lipsa unei părţi, este obligată să comunice păr�ţii respective, hotărârea integrală, pentru ca partea să poate realiza dreptul de atac în termenul stabilit de lege.

Potrivit legii,recursul se judecă în condiţiile Codului de Procedură Civilă. Doctrina susţine că recursul în contencios administrativ are efect suspensiv[6,pag.119].

Efectele recursuluiPotrivit art. 30, al. (2) din Legea contenciosului administrativ,

recursul suspendă executarea hotărârii. Astfel,hotărârea pronunţată de prima instanţă şi recurată nu poate fi executată până la expirarea termenului de declarare a recursului, iar dacă este declarat recursul, până la examinarea recursului.

Însă analiza legii procesual�civile, ne indică excepţii de la efectul suspensiv al hotărârii, în acest context, potrivit art. 256 CPC RM, al. (1) lit. d), urmează a fi executată imediat hotărârea ce vizează plata unui salariu mediu pentru absenţă forţată de la lucru, în cazul rein�tegrării în serviciu, iar potrivit al. (2)hotărârea judecătorească pri�vind reintegrarea în serviciu a salariatului concediat sau transferat nelegitim.

Procedura de executare a hotărârilor pronunţate de instan-ţa de contencios

Conform Legii contenciosului administrativ nr.793 din 10.02.2000, art. 31, hotărârile judecătorești irevocabile, adoptate în condiţiile legii, constituie titluri executorii, ceea ce presupune prin deducţie logică, dar şi consacrare legală în art. 30, al (2), al legii 793 din 10.02.2000, care prevede că declararea recursului suspendă executarea hotărârii.

Totodată art. 11, lit. b) din Codul de Executare al RM[8], prevede că sunt documente executorii şi se execută conform normelor stabi�lite din cod: hotărârile date de instanţele de judecată în pricinile de contencios administrativ.

Potrivit doctrinei, instanţa trebuie să indice concret în hotărâre modul de executare a acesteia şi condiţiile publicării acestora în sur�sa oficială sau în altă publicaţie[4,pag.141], iar potrivit legii, art. 32, in�

48 ENCIU Lilian

stanţa de contencios administrativ care a adoptat hotărârea în fond, în termen de 3 zile de la data la care hotărârea devine irevocabilă, trimite o copie a hotărârii pârâtului pentru executare şi alta – instan�ţei de drept comun de la sediul pârâtului pentru controlul executării hotărârii şi, în caz de necesitate, pentru executare silită.

Astfel reiterând momentele cheie la capitolul executarea hotărâ�rii judecătoreşti putem menţiona că într�u realizarea acestei proce�duri este nevoie de:

– Dispunerea de hotărârea judecătorească irevocabilă, care de altfel este şi

– Titlul executoriu – Respectarea termenului pentru executare care este de 30 zile

dacă nu sunt întrunite alte termene prevăzute de lege– Oportunitatea conducerii autorităţii publice de a utiliza acţiu�

nea în regres

În concluzie este de menţionat faptul că apariţia şi fundamen�tarea instituţiei contenciosului administrativ în Republica Moldova a condiţionat în mod firesc un proces de adaptare, perfecţionare şi evoluţie a mecanismului de realizare a justiţiei contencioase, ast�fel încât astăzi deşi pot fi atestate anumite segmente care ar putea fi perfecţionate pânăla desăvârşire, în acest mecanism complex, el pare a fi unul suficient de funcţional, adaptat şi perseverent în admi�nistrarea litigiilor contencioase.

Este de remarcat faptul că totalitatea particularităţilor specifice în procesul de examinare a litigiilor contencioase cum sunt: cererea prealabilă sau introducerea funcţionarului public în proces, pe care de altfel l�am putea numi subiect special, vin să contureze impor�tanţa şi rolul deosebit pe care îl joacă această instituţie în sistemul judiciar.

Probabil astăzi există multe argumente ale faptului că numărul dosarelor în materie de contencios administrativ este relativ mic, numărul fiind în mediu 20 per judecătorie, unul din ele ar fi faptul că cetăţenii se lasă dominaţi de sintagma „act administrativ” şi de altfel de atitudinea funcţionarilor publici care ignoră termenele le�gale de examinare a cererilor şi astfel fiind trataţi, nu mai recurg la soluţionarea litigiilor în instanţă, ci tolerează realitatea dură, sau poate actele administrative sunt atât de desăvârşiteîncât nu vatămă persoana într�un drept al său.


Într�u desăvârşirea mecanismului analizat în prezenta cercetare vin cu următoarele propuneri:

• Implementarea unui sistem prealabil de control al actelor emise de autoritatea publică, un control tehnic în esenţă, care ar verifica „prejudiciabilitatea” actului emis, astfel încât să fie redus la minim riscul afectării cetăţeanului.

• O altă recomandare ar fi reducerea termenelor examinării ce�rerii prealabile, dat fiind faptul că această procedură tehnică contribuie adesea la mărirea cuantumului prejudiciului ma�terial, sau introducerea efectului suspensiv care s�ar declanşa din momentul înaintării cererii prealabile.

• Și pentru final în contextul principiului examinării în termen rezonabil a pricinii reieşind din specificul litigiilor în mate�rie de contencios administrativ ar fi oportună examinarea în regim de urgenţă a acestora sau crearea unor secţiuni speci�alizate în cadrul judecătoriilor de primă instanţă care ar exa�mina doar litigii contencioase.

REFERINŢE:1. Constituţia Republicii Moldova, Monitorul Oficial Nr. 1, art. Nr : 1.2. Legea contenciosului administrativ , Monitorul Oficial Nr. 57�58, art.

Nr : 375.3. Codul de Procedură Civilă, Monitorul Oficial Nr. 111�115, art. Nr :

451.4. Zubco V., Pascari A., Creţu G., Contenciosul administrativ. Ed. Cartier,

Chişinău, 2004.5. D. C. Dragoş, Procedura contenciosului administrativ, Ed. All Beck,

2002.6. Pascari A., Fistican E., Doagă V., Creţu G., Comentariul Legii contencio-

sului administrativ. Republica Moldova, Ed. Cartier, Chişinău, 2002.7. Creangă I, Curs de drept administrativ: pentru studenţii fac. de drept,

Ed. Epigraf, Chişinău 2003.8. Codul de Executare RM, Monitorul Oficial Nr. 34�35, art. Nr : 11.

PE UNDA VALORILOR DEMOCRATICE

Аutor: CULIC Еlena, magistru în drept, Universitatea „A. Russo” din Bălţi

Auditoriul scontatVârsta:18�35 aniGeografia:Mun. Bălţi şi tinerele generaţii care au plecat peste hotare.Cum trebuie să fie îndemnul nostru? 1. Noi ne gândim la voi!2. Noi vă ascultăm!3. Tot ceea ce facem noi – e pentru voi şi împreună cu voi!4. Rămâneţi în Bălţi, nu părăsiţi Moldova! Realizaţi�vă potenţialul aici!Munciţi pentru binele familiei, oraşului, ţării!Cum să activizăm semnalul în conștiinţa tinerilor?1. A elabora şi a implementa în cadrul oraşului instrumente utile

pentru dezvoltarea personalităţii şi a potenţialului profesional.2. A demonstra îndemnul nostru prin acţiuni proprii. 3. A mediatiza şi propaga succesele noastre.Modelul de bază pentru dezvoltarea tineretului – direcţiile

principale ale activităţii.Direcţia – învăţământ1. A elabora proiecte de învăţământ alternativ pentru elevi şi

studenţi (cursuri, treninguri în domeniul managementului, psiholo�giei, liderilor).

2. A importa capital intelectual şi a organiza schimburi culturale între tineri.

3. A mediatiza pe un site special personalităţile elevilor şi stu�denţilor din Bălţi, care învaţă peste hotare.

4. A deschide în Bălţi filiale ale centrelor culturale străine (după exem�plul Centrului rus de pe lângă Universitatea de Stat din Bălţi „A. Russo”).

5. A elabora programe de susţinere a elevilor şi studenţilor ta�lentaţi/dotaţi.

Direcţia – cariera1. A crea un avânt social pentru tineret, în scopul realizării

51Pe unda valorilor democratice

pe teritoriul Moldovei a unui potenţial intelectual şi profesional. Segmentul respectiv, în particular, poate fi realizat în cadrul progra�mului de formare a bazei datelor despre absolvenţii instituţiilor şi colegiilor cu propunerea ulterioară a candidaturilor lor pentru su�plinirea locurilor vacante existente.

2. A propaga şi a susţine cultura antreprenorială a tineretului, în particular, prin intermediul activităţii Clubului tinerilor antrepre�nori.

3. A contribui la dezvoltarea abilităţilor profesionale necesare, conform cerinţelor pieţei contemporane.

4. A contribui la ridicarea nivelului de cultură şi a disciplinei muncii, a productivităţii muncii şi responsabilităţii pentru lucrul efectuat.

Direcţia – cultură1. Radio şi gazetă pentru tineret.2. Constituirea asociaţiilor de creaţie pentru tineret.3. Festivaluri/expoziţii literar�muzicale.4. Susţinere în editarea lucrărilor tinerilor autori.5. Schimb de informaţii despre proiecte şi granturi în domeniul

culturii.6. Concursuri ale tinerilor autori şi interpreţi.Direcţia – sport1. Organizarea constantă a turneelor la mini�fotbal între elevi şi

studenţi.2. Crearea ligii�business fotbal.3. A contribui la îmbunătăţirea infrastructurii sportive în oraş.4. Elaborarea programelor de sponsorizare a sportivilor dotaţi.5. Propagarea modului de viaţă sănătos (renunţarea la fumat,

alcool, droguri).

Direcţia – poziţia civică1. Dezvoltarea la tânăra generaţie a sentimentului patriotic pen�

tru oraş şi ţară, în particular, prin acţiuni comune de comemorare.2. Propagarea participării civice active şi cultivarea responsabi�

lităţii pentru societatea noastră, în particular, în cadrul Consiliului municipal de tineret.

3. Educarea respectului pentru lege, drepturi şi libertăţi ale omului, în particular, în cadrul cluburilor de discuţii cu participarea experţilor.

52

4. Formarea comportamentului moral, a valorilor familiale, res�ponsabilităţii pentru educarea copiilor, grija pentru părinţi.

5. Elaborarea programului de integrare în societatea contempo�rană a elevilor din şcolile internat din oraş.

6. Organizarea forului tineretului în Bălţi pentru schimbul de idei cu semenii lor din CSI.

7. Organizarea platformei crowdfunding de colectare a mijloace�lor băneşti pentru copiii sociali�vulnerabili şi invalizi.

În încheiere, voi menţiona, că parte a acestui proiect de propor�ţii deja se implementează cu succes în or. Bălţi. Este vorba de unele direcţii în domeniul culturii, sportului şi urbanismului. Cu eforturi comune pot fi realizate şi alte scopuri strategice. Pentru aceasta nu e numaidecât de a inventa sau de a aştepta un motiv. Fie ca iniţiativele noastre să devină ele înşişi motiv pentru opinia publică a ţărilor�par�ticipante CSI.

ROLUL ADUNĂRII INTERPARLAMENTARE A CSI ÎN STIMULAREA PROCESELOR DEMOCRATICE DIN STATELE MEMBRE

Autor: MOCANU Ion, doctor în sociologie

După destrămarea Uniunii Sovietice, statele CSI au urmat calea democraţiei. Desigur, acest proces de trecere de la un sistem cu un singur partid la o democraţie veritabilă este unul anevoios, însoţit de diverse erori atât de natură obiectivă, cât şi subiectivă. Scopul Adunării Interparlamentare CSI, în acest context, este de a monitori�za procesele de dezvoltare a democraţiei atât în statele CSI, cât şi în alte regiuni şi de a elabora acele soluţii, care ar contribui la atinge�rea unui nivel mai înalt de democratizare a proceselor electorale, la creşterea nivelului de cultură juridică şi politică al populaţiei state�lor membre etc.

Adunarea Interparlamentară CSI a fost constituită la 27 martie 1992 în Alma�Ata (Kazahstan), prin semnarea de către preşedinţii parlamentelor�fondatoare a Convenţiei cu privire la Adunarea Interparlamentară a statelor membre ale Comunităţii Statelor Independente. Articolul 3 al Convenţiei stipulează că fiecare delega�ţie parlamentară dispune de drepturi egale, având câte un vot, iar ar�ticolul 7 stabileşte că hotărârile Adunării Interparlamentare privind întrebările discutate sunt adoptate în baza consensului general.6 Adunării Interparlamentare CSI i�au fost conferite toate drepturile de organizaţie internaţională în baza Convenţiei din 26 mai 1995 de la Minsk (Belarus), iar drept localitate de reşedinţă a organizaţiei, după cum prevede articolul 18 al Convenţiei, a fost stabilit oraşul Sankt Petersburg.7

Adunarea Interparlamentară CSI constă din delegaţiile statelor membre, alese sau numite de către Parlamentul statului dat, în con�formitate cu regulamentul şi procedurile proprii. Activităţile AIP sunt organizate de către Consiliul AIP CSI, care este compus din şefii dele�

6 С�г��ш��и� � М��к�й А��б�� г��уд��в�уч��ик�в С�д�у��в� Н�з�ви�и�ых Г��уд��в, http://www.iacis.ru/upload/iblock/20a/sogl_ipa.pdf

7 К��в��ци� � М��к�й А��б�� г��уд��в�уч��ик�в С�д�у��в� Н�з�ви�и�ых Г��уд��в http://www.iacis.ru/upload/iblock/fee/conv_ipa.pdf

54 MOCANU Ion

gaţiilor statelor membre. Consiliul este condus de către preşedintele Consiliului. În prezent, Preşedintele Consiliului AIP CSI este doamna Valentina Matvienko, aleasă la data de 9 noiembrie 2011.

Scopurile şi obiectivele Adunării Interparlamentare CSI coincid, în mare parte, cu cele indicate în articolul 2 al Cartei Comunităţii Statelor Independente:

- Efectuarea colaborării în domeniul politic, economic, ecologic, umanitar, cultural, precum şi în alte sfere;

- Dezvoltarea economică şi socială multilaterală şi balansată a statelor membre în cadrul spaţiului economic comun, integrarea şi cooperarea inter�statală;

- Asigurarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în conformitate cu principiile şi normele dreptului internaţional şi a documentelor OSCE;

- Colaborarea între statele membre în asigurarea păcii şi secu�rităţii internaţionale, desfăşurarea unor măsuri eficiente în vederea micşorării armamentelor şi cheltuielilor militare, lichidării armelor de distrugere în masă şi de altă natură, atingerea dezarmării totale generale;

- Asistenţa cetăţenilor statelor membre în libera comunicare şi circulaţie în cadrul Comunităţii;

- Asistenţa juridică reciprocă şi colaborarea în alte sfere ale ra�porturilor juridice;

- Soluţionarea paşnică a disputelor şi conflictelor între statele Comunităţii.8

Întru atingerea scopurilor propuse, în cadrul aceluiaşi act au fost elucidate principiile după care se vor conduce statele�membre ale Comunităţii. Vom enumera doar câteva dintre ele:

- respectarea suveranităţii statelor membre, a dreptului popoa�relor la autoidentificare şi de alegere a propriei sorţi fără imixtiune din exterior;

- inviolabilitatea frontierelor de stat, recunoaşterea frontierelor existente şi refuzul de la anexări teritoriale ilegale;

- soluţionarea diferendelor prin mijloace paşnice în aşa fel încât să nu se pună în pericol pacea, securitatea şi justiţia internaţională;

- promovarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale

8 У��в С�д�у��в� Н�з�ви�и�ых Г��уд��в, 22 ��в�� 1993 г�д� �� з��д��ии С�в�� г��в г��уд��в в г��д� Ми��к�. art. 3.

55Rolul adunării interparlamentare a CSI în stimularea proceselor democratice din statele membre

pentru toţi, fără deosebire de rasă, etnie, limbă, religie, opinii politice sau de altă natură;

- dezvoltarea relaţiilor economice şi tehnico�ştiinţifice reciproc�avantajoase, extinderea proceselor de integrare;

- unitatea spirituală a popoarelor, care se bazează pe respecta�rea originalităţii lor, cooperarea strânsă în vederea conservării valo�rilor culturale şi schimbului cultural.9

În scopul asigurării organizării eficiente a lucrului Adunării Interparlamentare, a Consiliului acesteia, precum şi a comisii�lor şi altor organe, la 29 decembrie 1992 a fost creat Secretariatul Consiliului Adunării Interparlamentare. Funcţiile Secretariatului sunt următoarele:

- asigurarea legăturii cu parlamentele statelor membre CSI şi ale altor ţări;

- pregătirea materialelor pentru şedinţele Adunării, Consiliului şi a altor organe;

- asigurarea cu informaţii a Adunării, Consiliului şi a altor organe;- generalizarea informaţiei referitor la îndeplinirea hotărârilor

Adunării, Consiliului şi a altor organe;- expedierea oficială a materialelor spre parlamentele statelor

membre CSI;- formarea arhivei Adunării;- tipărirea publicaţiilor Adunării;- interacţiunea cu sursele de informare în masă în legătură cu

reflectarea activităţii Adunării, a Consiliului şi altor organe cu orga�nizaţiile interparlamentare internaţionale şi alte organizaţii, inclusiv expedierea materialelor Adunării;

- organizarea susţinerii gospodăreşti a activităţii Adunării, Consiliului şi a altor organe.10

Printre activităţile de bază ale Adunării Interparlamentare CSI vom menţiona:

1) Elaborarea proiectelor de legi-model. În activitatea sa, Adunarea Interparlamentară CSI urmăreşte scopul armonizării le�9 У��в С�д�у��в� Н�з�ви�и�ых Г��уд��в, 22 ��в�� 1993 г�д� ��

з��д��ии С�в�� г��в г��уд��в в г��д� Ми��к�, art. 4.10 П��и� � С�к��и�� С�в�� М��к�й А��б��и

г��уд��в – уч��ик�в С�д�у��в� Н�з�ви�и�ых Г��уд��в, art. 3.

56 MOCANU Ion

gislaţiei statelor din Comunitate, adoptând circa 385 de legi şi alte acte normative, printre care: 14 coduri�model, 13 părţi de coduri�model, o secţiune de cod, 11 titluri de cod, 246 de legi�model, 48 de recomandări, 22 de declaraţii, concepţii şi glosare, 22 de proiecte de tratate internaţionale CSI etc. Adunarea Interparlamentară CSI a elaborat baza legală, care reglementează cele mai diverse sfere de activitate. Actele elaborate de Adunare servesc drept reper şi bază pentru legislaţia naţională, asigurând apropierea, armonizarea, iar uneori chiar şi unificarea legislaţiei unor ţări din spaţiul CSI, în stric�tă conformitate cu normele dreptului internaţional. Spre exemplu, legiferarea în sfera economică a influenţat pozitiv formarea bazelor legislative ale economiei de piaţă, ale spaţiului economic comun, precum şi a servit la crearea zonei de liber schimb din cadrul CSI şi a Uniunii Vamale, la reglarea relaţiilor civile şi economice, politicii bugetare şi fiscale. De asemenea, Adunarea Interparlamentară a avut un rol important în elaborarea mecanismelor de soluţionare a proble�melor politicilor sociale, asigurării respectării drepturilor şi libertăţi�lor omului, dezvoltării colaborării umanitare şi culturale11, etc.

Codurile�model Civil, Penal, Procesual Penal, Execuţional Penal, Vamal şi Fiscal pentru statele�membre ale CSI au influenţat în modul cel mai eficient asupra sistemelor legislative naţionale în majoritatea statelor din Comunitate. În acelaşi timp, vom menţiona că legifera�rea�model efectuată de către AIP CSI au un caracter de recomandare şi nu sunt imperative pentru cineva din membrii CSI. Numărul mare de acte legislative asemănătoare legilor�model elaborate de către AIP CSI accentuează calitatea şi eficienţa muncii depuse de membrii acestei organizaţii internaţionale.

2) Participarea la formarea bazelor legislative de funcţio-nare a CSI. Adunarea Interparlamentară CSI efectuează aprobarea multor proiecte de documente ale Comunităţii, adresând propriile propuneri către organele CSI. Bunăoară, proiectul Statutului CSI îna�inte de a fi adoptat de către Consiliul preşedinţilor statelor membre CSI a fost citit în cadrul şedinţei în plen a Adunării Interparlamentare CSI. Adunarea Interparlamentară a elaborat peste 50 de acte legis�lative�model în scopul soluţionării diverselor probleme din cadrul CSI, printre care: lupta cu criminalitatea, terorismul, traficul ilegal de

11 O etapă importantă în acest proces a fost elaborarea Cartei drepturilor şi garanţiilor sociale ale cetăţenilor CSI, adoptată la 29.10 1994.


droguri, traficul de persoane, migraţia ilegală, securitatea informaţi�onală, cooperarea inter�regională şi transfrontalieră etc. Unele acte adoptate de către Adunarea Interparlamentară CSI au servit drept bază pentru elaborarea tratatelor internaţionale, printre care vom enumera: Acordul privind colaborarea statelor membre ale CSI în lupta contra terorismului (Minsk, 1999); Acordul privind direcţiile de bază de colaborare a statelor membre CSI în domeniul protecţiei drepturilor consumatorilor (Moscova, 2000); Acordul privind cola�borarea statelor membre ale CSI în domeniul combaterii traficului ilicit de substanţe narcotice, psihotrope şi a precursorilor (Moscova, 2000) etc. Monitorizarea permanentă a acordurilor elaborate în ca�drul CSI, permite Adunării Interparlamentare să contribuie la rati�ficarea şi sincronizarea efectuării altor proceduri interstatale, prin intermediul cărora se accelerează intrarea în vigoare a acestor acte.

3) Contribuţia la menţinerea păcii și securităţii. În aceas�tă direcţie, Adunarea Interparlamentară CSI a înlesnit soluţionarea conflictelor de pe teritoriul CSI. Având mandat din partea Consiliului preşedinţilor statelor CSI, Adunarea a încercat întotdeauna să creeze o atmosferă politică propice pentru negocieri. Astfel, în Declaraţia din 15 aprilie 1994, Consiliul preşedinţilor statelor CSI a salutat mi�siunea pacificatoarea AIP CSI din Karabahul de Munte. În anii 1999�2000, AIP a efectuat o monitorizare permanentă a zonelor în care au avut loc atacuri teroriste: Caucazul de Nord, Kîrgîzstan, Tadjikistan. În 2004, concluziile observatorilor AIP CSI în legătură cu situaţia din provincia autonomă Kosovo, au fost susţinute în cadrul Rezoluţiei pri�vind situaţia din Kosovo, adoptate de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. De asemenea, în 2008 AIP CSI a trimis primul grup de observatori internaţionali în Ţhinvali, în august 2008. În baza materialelor colectate de acest grup a fost desfăşurată o expo�ziţie în Palatul Taurid din Sankt Petersburg, prin intermediul căreia comunitatea internaţională a fost informată despre amploarea eve�nimentelor care au avut loc în Osetia de Sud.

4) Activitatea știinţifică. În activitatea sa de peste 20 de ani, Adunarea Interparlamentară CSI a efectuat peste 360 de măsuri ştiinţifice internaţionale, la care au participat peste şapte mii de personalităţi politice, cercetători ştiinţifici şi experţi. Începând cu anul 2002, Adunarea Interparlamentară CSI împreună cu Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a efectuat conferinţe parlamen�tare pe marginea aspectelor colaborării europene, dedicate: împli�

58 MOCANU Ion

nirii frumoasei vârste de 300 de ani a oraşului Sankt Petersburg (2003), împlinirii a 60 de ani de la victoria în cadrul celui de al doilea război mondial (2005), împlinirii a 100 de ani de la fondarea Dumei de Stat a Rusiei (2006), precum şi aspectelor dialogului inter�cultu�ral şi inter�religios (2007), globalizării şi proceselor imigraţioniste (2008), energeticii şi securităţii ecologice în condiţiile crizei eco�nomice globale (2009), viitorului securităţii europene (2010) etc. Începând cu anul 2007, Adunarea Interparlamentară CSI împreună cu Consiliul Federaţiei desfăşoară în mod regulat congresul interna�ţional ”Securitatea la trafic pentru securitatea vieţii”. În cadrul con�gresului au loc discuţii privind organizarea traficului rutier, protecţia cetăţenilor de la accidentele rutiere şi consecinţele acestora, în sco�pul de a crea programe speciale pentru a îmbunătăţi siguranţa circu�laţiei rutiere în ţările Comunităţii şi din afara ei. Anual la congresul dat participă reprezentanţii a peste 20 de ţări. Problemele discutate la congres au un vădit caracter interstatal şi privesc cooperarea in�ter�regională şi inter�agenţii.

5) Cooperarea umanitară și culturală. Adunarea Interparlamentară CSI a efectuat o serie de acţiuni umanitare, prin�tre care: celebrarea a 150 de ani de la naşterea compozitorului rus Rimskii�Korsakov, 150 de ani de la naşterea poetului kazah Abai Kunanbaev, 80 de ani de la naşterea compozitorului din Azerbaidjan Kara Karaev, Declararea în CSI a anului 1999 drept anul celebrului poet rus A. S. Puşkin, celebrarea a 200 de ani de la naşterea poetului ucrainean T. Șevcenko etc. Desfăşurând activităţi culturale pe întreg spaţiul CSI, Adunarea Interparlamentară contribuie la stabilirea unor relaţii stabile în domeniul culturii şi artei între popoarele Comunităţii. Sub patronatul Adunării Interparlamentare CSI se desfăşoară jocurile sportive internaţionale CSI, festivalul internaţional al teatrelor ruseşti din CSI şi ţărilor baltice ”Întâlnirile în Rusia”, festivalul internaţional de cultură şi istorie ”Parcul Rusia Kieveană” etc.

6) Activitatea internaţională și relaţiile externe. În baza a 70 de tratate internaţionale, Adunarea Interparlamentară cola�borează activ cu diverse organizaţii internaţionale: Organizaţia Naţiunilor Unite şi instituţiile ei specializate (Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale, UNESCO, Organizaţia Internaţională a Muncii, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, UNIDO etc.), cu adunări�le interparlamentare (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Consiliul Europei, Organizaţia de Cooperare Economică


la Marea Neagră, Parlamentul Americii Centrale, Parlamentul Latino�american, Organizaţia Cooperării Islamice etc.), cu Asociaţia Electorilor Europeni, Comitetul Internaţional al Crucii Roşii, Grupul Euro�asiatic de Combatere a spălării de bani şi finanţării terorismu�lui etc.

7) Contribuţia AIP CSI la buna desfășurare a proceselor democratice și dezvoltării parlamentarismului. De la 6 martie 1994, grupurile de observatori ale Adunării Interparlamentare CSI au participat permanent la monitorizarea proceselor electorale în organele administraţiei publice centrale şi locale din statele membre ale Comunităţii. Pe lângă aceasta, Adunarea Interparlamentară CSI a desfăşurat monitorizarea alegerilor preşedintelui şi a parlamentului Iugoslaviei, a trimis observatori la alegerile parlamentare din Serbia şi la alegerile locale din Marea Britanie. Experienţa monitorizării alegerilor în interiorul Comunităţii Statelor Independente şi în afa�ra acesteia au permis adoptarea proiectului Convenţiei cu privire la Standardele alegerilor democratice, drepturilor şi libertăţilor elec�torale în statele�membre ale CSI, în care au fost formulate criteriile unice ale alegerilor democratice, iar la 7 octombrie 2002, la Chişinău, această concepţie a fost semnată de către preşedinţii ţărilor mem�bre CSI. Convenţia prevede desfăşurarea procesului electoral după următoarele principii: drepturi electorale egale, votul direct, votul secret, efectuarea periodică şi obligatorie a alegerilor, scrutine libere şi transparente, desfăşurarea unor alegeri veritabile şi corecte. De asemenea, Convenţia reglementează următoarele aspecte: organiza�rea alegerilor de către organele electorale, finanţarea alegerilor şi a campaniilor electorale ale candidaţilor şi partidelor politice, susţi�nerea alegerilor şi a agitaţiei electorale de către stat, statutul şi atri�buţiile observatorilor naţionali şi internaţionali etc. Articolul 16 al Convenţiei stipulează că în cazul încălcării prevederilor actului dat, persoana a cărei drepturi au fost încălcate are dreptul şi posibilităţile de a se adresa în judecată, iar în cazurile prevăzute de lege – şi în or�ganele electorale. Persoanele care au încălcat prevederile Convenţiei prin acţiune sau inacţiune poartă răspundere conform legii.12

Din 2006, monitorizarea internaţională a proceselor electora�12 К��в��ци� � ��д��х д��к��ич��ких выб��в, изби��ых

��в и �в�б�д в г��уд��в�х�уч��ик�х С�д�у��в� Н�з�ви�и�ых Г��уд��в �� 7 �к��б�� 2002 г., art. 16 http://www.echr�base.ru/demo�cratic_sng.jsp

60 MOCANU Ion

le este efectuată de către Institutul Internaţional de Monitorizare a Dezvoltării Democraţiei, Parlamentarismului şi Respectării Drepturilor Electorale ale Cetăţenilor Statelor membre ale AIP CSI, şi a filialelor acestui institut, cu sediul în cinci capitale ale statelor membre CSI. IIMDD reprezintă o platformă, în care au loc discuţii la nivel de seminare şi conferinţe privind problemele actuale de or�ganizare a alegerilor, asigurării drepturilor electorale ale cetăţeni�lor, perfecţionării standardelor electorale internaţionale. Activitatea IIMDD este de trei tipuri:

1) Activitatea analitică:- monitorizarea de cercetare şi dezvoltare în materie de dezvol�

tare a democraţiei, parlamentarismului, respectării drepturilor elec�torale ale cetăţenilor;

- coordonarea cercetării cu privire la dezvoltarea legislaţiei elec�torale din CSI;

- monitorizarea legislaţiei statelor membre CSI în domeniul dez�voltării democraţiei şi parlamentarismului, drepturilor electorale ale cetăţenilor;

- analiza experienţei internaţionale în dezvoltarea parlamenta�rismului, a activităţii organizaţiilor parlamentare şi neguvernamen�tale internaţionale în domeniul dezvoltării democraţiei;

- pregătirea recomandărilor privind aplicarea normelor dreptu�lui internaţional în legislaţia naţională şi legislaţia�model a statelor membre CSI;

- monitorizarea reflectării în mass�media a proceselor de orga�nizare a alegerilor în statele�membre CSI;

- asigurarea colectării, stocării şi compilării informaţiei privind obiectivele şi tipurile de activităţi ale Institutului.

2) Activitatea metodică:- Asistenţa în pregătirea documentelor Adunării Interparla�

mentare a statelor membre ale Comunităţii Statelor Independente în dezvoltarea democraţiei, parlamentarismului şi a respectării drep�turilor electorale ale cetăţenilor;

- elaborarea propunerilor şi recomandărilor pentru îmbună�tăţirea şi unificarea standardelor internaţionale de monitorizare a alegerilor, de asigurare a securităţii şi de protecţie a drepturilor elec�torale ale cetăţenilor;

- asigurarea metodică a procesului de lucru al observatorilor in�


ternaţionali ai AIP CSI şi misiunii de observatori CSI privind monito�rizarea procesului de pregătire şi organizare a alegerilor;

- elaborarea şi publicarea materialelor metodice cu privire la aprecierea dinamicii proceselor de dezvoltare a democraţiei în baza standardelor internaţionale, luând în calcul specificul statelor mem�bre CSI.

3) Activitatea educativ-consultativă:- Crearea cursurilor şi programelor speciale de formare şi dez�

voltare profesională a observatorilor internaţionali din ţările CSI;- Organizarea schimbului de informaţii privind practicile de

funcţionare a organelor administrative de diferit nivel, de interacţi�une a ramurii legislative cu cea executivă, de generalizare a bunelor practici în acest domeniu;

- Elaborarea recomandărilor privind perfecţionarea funcţionării organelor reprezentative ale statelor membre AIP CSI.13

Referindu�ne la structura Institutului Internaţional de Monitorizare a Dezvoltării Democraţiei, parlamentarismului şi respectării drepturilor electorale ale Cetăţenilor Statelor membre ale AIP CSI vom menţiona că de organizarea activităţii Institutului se preocupă Direcţia, care este o subdiviziune a Secretariatului Consiliului AIP CSI. Institutul este condus de către director, care este locţiitorul Șefului Secretariatului Consiliului AIP CSI. Structura şi staff�ul direcţiei Institutului sunt întărite de către Secretarul General al Consiliului AIP CSI de comun acord cu Preşedintele Consiliului, conform numărului personalului Secretariatului Consiliului AIP CSI întărit de către Consiliu.

Filialele institutului participă la realizarea programelor naţiona�le de sporire a culturii juridice a cetăţenilor, organizatorilor alegeri�lor, observatorilor naţionali şi a altor actori ai procesului electoral, precum şi contribuie la familiarizarea acestora cu standardele elec�torale internaţionale, şi cu bazele proceselor electorale democratice. Colaboratorii filialelor desfăşoară o colaborare activă cu tineretul, îndreptată spre formarea conştiinţei civice, spre cultivarea toleran�13 П��и�� М��ду��д�� И��и�у�� М��и��и�г� Р�зви�и�

��к��ии, П��из�� и С�б�юд��и� Изби��ых П��в Г��д�� Г��уд��в – Уч��ик�вМПА CSI http://www.iacis.ru/upload/iblock/a1d/polrdg.pdf

62 MOCANU Ion

ţei faţă de reprezentanţii altor etnii, precum şi spre includerea tine�retului în activităţile din diverse domenii ale vieţii şi perfecţionarea formelor de colaborare dintre organizaţiile de tineret.

Democraţia, în mare parte, este raison d’être al IIMDD. Într�adevăr, acesta reprezintă un criteriu fundamental care uneşte statele membre, deoarece toate au subsemnat pentru valorile democratice şi tind să�şi dezvolte instituţiile democratice. Institutul este unicul organ al AIP CSI care se focusează exclusiv pe democraţie, în timp ce alte subdiviziuni se ocupă cu cooperarea în domeniul securităţii, economiei în statele membre. IIMDD, prin urmare, se preocupă de susţinerea şi dezvoltarea instituţiilor democratice atât în cadrul sta�telor membre, cât şi de promovarea democraţiei în cadrul relaţiilor dintre state.

Astfel, putem afirma că Adunarea Interparlamentară CSI este o organizaţie internaţională, care în cei 22 de ani de activitate a reuşit să se manifeste cu succes atât în spaţiul Comunităţii, cât şi în afara acestuia, în toate sferele în care şi�a propus să activeze.

Studiind materialele despre formele şi metodele activităţii Adunării Interparlamentare CSI în vederea stimulării proceselor democratice în statele�membre, autorul vine cu propunerea de a se elabora pe viitor cercetări sociologice ample anuale, la nivelul între�gii Comunităţi a Statelor Independente, de tipul Eurobarometrului. Rezultatele unor astfel de cercetări de opinie publică vor fi de o im�portanţă majoră pentru AIP CSI, deoarece dispunerea de informa�ţiile cu privire la opinia cetăţenilor tuturor statelor membre ale co�munităţii va înlesni pregătirea proiectelor de legi, luarea deciziilor şi aprecierea propriei activităţi. Cercetările pot avea tematici precum: situaţia politică, situaţia socioeconomică, ocrotirea sănătăţii, tehno�logiile informaţionale, cultura, securitatea etc. O cercetare periodică de asemenea amploare va putea permite stabilirea nivelului de dez�voltare a proceselor democratice la o anumită etapă în fiecare stat�membru, va arăta la care capitole excelează unele state şi în care do�menii autorităţile trebuie să depună mai multe eforturi. În general, Instituţiile sociologice de cercetare în perioada campaniilor electo�rale trebuie să�şi orienteze activitatea spre analiza programelor elec�torale ale partidelor politice, perceperea de către populaţie a acestor programe, explicarea cauzelor de nerealizare a acestor programe şi nu doar să prezinte sondaje electorale de moment. Comunitatea şti�inţifică trebuie să elaboreze metodologii pentru studierea factorilor


care influenţează activismul electoral, să desfăşoare cercetări socio�logice periodice, în cadrul cărora să stabilească motivaţia cetăţenilor de a participa la scrutine şi evoluţia acesteia şi să înainteze recoman�dări pentru organele de resort.

De asemenea, AIP CSI ar putea desfăşura o campanie pe întreg spaţiul comunităţii privind oportunitatea demarării finanţării par�tidelor politice din bugetul de stat.La etapa iniţială pot fi finanţate doarpartidele parlamentare, ceea ce va contribui în acelaşi timp la o mai mare transparenţă şi corectitudine în prezentarea raporturilor financiare din partea actorilor politici.

De asemenea, în statele CSI cu o rată mai mică de prezenţă la urnele de vot, ar fi utilă introducerea în legislaţia electorală a votului obligatoriu, dar înscriind în buletinul de vot rubrica „împotriva tutu�ror” şi implementarea modalităţilor de alternativă pentru ca cetăţe�nii să poată să�şi exercite dreptul activ de vot.


ÎN STATELE MEMBRE

Autor: PASCARI Oleg, student, Universitatea Academiei de Știinţe a Moldovei

RezumatSistemul centralizat al democraţiei consensualiste, aflat sub jurisdic-

ţia pluralistă a majorităţii parlamentare şi constituţionale din Republica Moldova, transformă Institutul Internaţional de Monitorizare a Dezvoltării Democraţiei, parlamentarismului şi respectării drepturilor electorale ale ce-tăţenilor statelor membre CSI, într-un instrument obiectiv de evaluare a pre-zenţei democraţiei caatare, dar şi a consemnării nivelului de democraţiei în raportul stat-societate, stat-stat-membru CSI.

Cuvinte-cheie: Autodeterminare, constituţie,democraţie, hegemonie, li-bertate.

1.1. TendinţeTendinţele ultimelor decenii de a efectua şi de a implementa pe

larg în statele membre ale Uniunii Europene anumite reforme consti�tuţionale pe segmentul executiv al instituţiilor de drept, au ca scop, în opinia mea, constituirea unui sistem democratic universalvalabil ca şi practică economică şi politică nu doar în plan teoretic, dar şi empiric, construind un model strategic unic axat pe interpretarea de moment a normelor de drept internaţional, influenţând în mod iminent şi te�ritoriul ţărilor membre ale Comunităţii Statelor Independente. Deşi practica democratică presupune în sine o schimbare care poate fi pe deplin resimţită doar într�un timp îndelungat din motivul necesităţii de a parcurge toate etapele sociale şi politice de omogenizare, aceasta ne oferă totodată şi posibilitatea de a urmări feedback�ul social ime�diat. Acesta adeseori ne arată că procesele impuse prin metode anti�liberale, anti�poporale se succed în manifestări violente care, în condi�ţiile politico�economice instabile, creează un spirit colectiv antagonic, revoluţionarce se impune faţă de caracterului dictatorial de luare de decizie în stat, având ca scop să confrunte neglijenţa opiniei grupu�rilor majoritare sau minoritare prezente pe teritoriul statului, în nu�mele său de cetăţean activ şi responsabil. Prin urmare, o întreagă so�cietate se confruntă de facto cu un regim imanent de austeritate, unul

65Activitatea adunării interparlamentare a CSI în vederea stimulării proceselor democratice ...

anti�democratic, care vine să suprime orice tentativă de a provoca un impas legitim cursului de dezvoltare ales, doar datorită manifestării dreptului de liberă exprimare a opiniei privitor la dezvoltarea politică. Mai mult de atât, această etapă de tranziţie spre o nouă formă de con�cepere a statului şi a cetăţenilor aflaţi subt raportul direct de recipro�citate între drepturile şi responsabilităţile acestora, adeseori nu�şi pot valorifica validitatea principiilor politice alese.

Reieşind din faptul că Adunarea Interparlamentară a Comunităţii Statelor Independente este alcătuită din oficiali de prim rang ai state�lor membre, care, la rândul lor, fie sunt împuterniciţi direct cu puterea juridică, fie au capacitatea de a influenţa norma legislativă a statului din care provin, putem constata importanţa unei asemenea organi�zaţii reieşind din atributele sale particulare cu care sunt înzestrate pentru a�şi urma scopul. Pe lângă faptul că aceasta are ca scop atri�butul de monitorizare a prezenţei elementelor democratice bazate pe drepturile fundamentale ale omului, precum exercitarea dreptului de vot, sau libera exprimare prin alte instrumente legitime cum ar fi refe�rendumurui, manifestări colective ş.a., aceasta ocupă un rol important în monitorizarea directivelor culturale, economice sau tendinţe ce ţin de politicile interne. Acest lucru oferă posibilitatea de a înlătura, sau a minimaliza riscurile de răspândire a proceselor deculturalizatoare, fapt ce asigură crearea unei societăţi informaţionale, respectiv deschi�zătoare proceselor de cooperare fără violenţe cu subtext etnic; mo�nitorizează escaladarea unor forţe politice extremiste, corporatiste, în vederea neutralizării atentatelor de creare a situaţiilor conflictuale interne pe baza unui război civil, sau lovituri de state, dar şi un întreg şir de amendamente, toate având ca obiectiv de a apropia fostele state�membreale spaţiului sovietic către un sistem cât mai rigid de coopera�re în domeniile strategice de economie, securitate, energie ş.a.

Deşi obiectivele de elaborare ale unui sistem democratic uni�nominal cu drepturi de exercitare a legii libertăţii şi integrităţii su�preme a statului sunt constrânse de către normele de drept juridic universal pe bun drept, aparent, impunerea şi extinderea doar a unor principii şi modele de guvernare în spaţiul de Est al Europei (Republica Belarus, Ucraina, Republica Moldova, Georgia) sau în spa�ţiul Orientului Mijlociu (Turcia, Siria, Irak), reprezintă un risc pentru interpretarea metodelor de accedere a unui asemenea regim la pu�tere şi ulterior o mai mare probabilitate de înstrăinarea acestuia din perspectiva de dezvoltare ale instituţiilor statale.

66 PASCARI Oleg

Aşa cum toate segmentele strategice constitutive ale statului în procesul de democratizare sunt angajate în reforme continue de sta�bilire a unui nivel competitiv între instituţii şi ţări vizând segmentul de maximă libertate socială, economică, juridică şi politică, prezenţa unor asemenea organizaţii interguvernamentale sau semi�guverna�mentale aflate pe teritoriul statelor în vederea monitorizării transpa�renţei sistemului constituţional, juridic, administrativ, este un indica�tor al anumitor schimbări de ordin economic şi social�politic în primul rând. Însă, pentru fiecare cetăţean aceasta reprezintă momentul de a se manifesta în vederea propriilor convingeri tradiţionale ale viziunii sale de formare a modelului guvernator, şi nu a ideilor promovate. Or, consider că doar un asemenea mod de interpretare a voinţei unui po�por reprezintă adevăraţii factori democratici bazat pe dreptul funda�mental la libera exprimare şi autodeterminare, şi care trebuie respec�tat univoc de către toate părţile implicate în acest proces.

1.2. Democraţie sau anti-democraţieAstăzi, acţiunile de expansiune a modelului democratic de gu�

vernare se impune prin practicile sale atât la nivel guvernamental, cât şi non�guvernamental. Teritoriile aflate sub influenţa directă şi indirectă ale doctrinelor politice democratice, se confruntă actual�mente cu o problemă în vederea diferenţierii conceptual�sistemice�întrepolarizarea raportului de democraţie, liberalismşi cel mai im�portant nivelul de autoritate şi expansiune a acestora, subminându�seîn mod cauzal principiile democratice fundamentale, atunci când aceste diferenţieri necesită a fi implementate într�un model concret de acţiune.

Pentru ca să putem stabili domeniul valid de aplicabilitate a con�ceptului de democraţie în contextul activităţii statului şi a diferitor organizaţii interstatale care se folosesc de el ca un instrument politic deliberativ, trebuie să facem o distincţie cât se poate de explicită a ceea ce este, şi cum este tratat el.

Prin urmare, identificăm două moduri de a trata democra�ţia, şi anume:1). după sensul etimologic; 2). după sensul noţional. Etimologicul cuvântului democraţie provine din grecescul ,,demos” �popor, şi �kratos – putere, care, conform definiţiei oferite de către Alain Graf şi Christine Le Bihan ,,reprezintă regimul politic în care suveranitatea statului aparţine întregului popor. Distingem între de-


mocraţia directă (de exemplu, în Atena secolului al V�lea) în care po�porul exercită puterea fără intermediar, şi democraţia indirectă sau reprezentativă, în care poporul guvernează prin intermediul repre�zentanţilor săi (alegere în democraţiile parlamentare moderne).”14 Noţional, Arend Lijphart, unul dintre cei mai influenţi politologi ai lumii specializat în politici comparate, sisteme electorale şi instituţii democratice, susţine faptul că ,,definirea democraţiei ca guvernare de către şi pentru popor, naşte o întrebare fundamentală: cine reali�zează guvernarea şi interesele cui trebuie să le răspundă ea, atunci când poporul e în dezacord şi are preferinţe divergente? Un răs�puns la această dilemă: majoritatea poporului.”15 Aceasta a scos în evidenţă două modeleelementare ale democraţiei, şi anume: 1) mo-delul majoritarist sau Westminster, şi 2) modelul consesnualist. Diferenţa dintre ele se rezumă la faptul că ,,guvernarea majorităţii concentrează puterea politică în mâinile unei majorităţi simple – iar mai degrabă, al unei plurităţi decât majorităţi, […] în timp ce modelul consensualist încearcă să împartă, să disperseze şi să limiteze pute�rea în diverse moduri.” 16

Instrumentele de stimulare a progresului democratic la care se apelează în practica sectorului politic, economic, social reprezintă nu altceva decât o modalitate de corecţie cu scopul de a potrivi in�stituţiile statului la un standard actual al politicii globalizante. Dar, acolo unde intervine acţiunea corectivă, fie şi susţinută de argumen�te juridice, vorbim de intimidarea dreptului de libertate, prin urmare a libertăţii propriu�zise. Friedrich Hayek, ilustru economist şi filozof politic, laureat al Premiului Nobel pentru economie, defineşte liber-tatea individuală şi politică ca fiind o ,,stare în care coerciţia la care unii oameni îi supun pe semenii lor este redusă, atât cât este posibil acest lucru în societate […] iar sarcina unei politici a libertăţii tre�buie să fie aceea de a minimiza coerciţia sau efectele ei nocive, chiar dacă nu se poate ajunge la eliminarea ei completă.”17 Ce este strict important în acest demers de libertate politică, este faptul că cetă-ţeanul poate și trebuie să nu fie intimidat pentru a beneficia de o serie de practici constituţionale prin care el participă la alege-14 Graf, A; Le Bihan, Ch. Lexic de filozofie. Iaşi, 2000, p. 27.15 Lijphart, A. Modele ale democraţiei: Forme de guvernare şi funcţionare în

treizeci şi şase de ţări. Iaşi, 2006, p. 25.16 Ibidem, p. 26.17 Hayek, F. Constituţia libertăţii. Iaşi, 1998, p. 35�36.

68 PASCARI Oleg

rea guvernanţilor în mod direct, respectiv îi este permis accesul la procesele legislative și administrative, toate acestea având un rol de garant al puterii sale faţă de imunitatea birocratică a aleșilor, voalată sub atribute conștiincioase profesionale.Aici trebuie să înţelegem importanţa unui spaţiu inviolabil care este for�mat din toate grupurile sociale, în care se ,,presupune ca individul să aibă o sferă privată asigurată, iar în mediul său să existe un ansam�blu de circumstanţe asupra cărora alţii să nu poată interveni.”18Deşi statul nu se eschivează de a oferi aceste drepturi, important este re�zultatul acestor responsabilităţi civice. Ne referim aici la nivelul de responsabilitate a celor ce sunt aleşi să guverneze necesităţilor po�porului, din moment ce îşi asigură imunitatea parlamentară oferind blocului politic ajuns la guvernare o autonomie deplină atât timp cât durează un mandat. Vom reveni ulterior la acest domeniu de acţiuni anti�poporale. Acum, să revenim la punctul în care concepem demo�craţia ca formă de guvernare reieşind din viziunea noţională, apa�rent nediferenţiată de către viziunea etimologică.

Dacă principiul deechitate se află la cele dintâi demersuri ale paşnicii coexistenţe ale indivizilor în societate, atunci ne confruntăm cu un demers antagonist în vederea descoperirii priorităţii a uneia dintre multiplele moduride elaborare ale legii. Aşa cum ,,egalitatea în faţa legii conduce la cererea ca toţi oamenii să aibă aceeaşi pondere în elaborarea ei. Aceasta este punctul de întâlnire între liberalismul tradiţional şi mişcarea democratică. Liberalismul se preocupă în pri�mul rând de limitarea puterilor coercitive […] în timp ce democratul dogmatic cunoaşte doar o singură limită a guvernării: opinia curentă a majorităţii. Diferenţa între cele două: pentru democraţie – gu-vernarea autoritară, pentru liberalism – totalitară.”19 Interesant fapt descoperim în tratarea realităţii democratice moderne. Vedem că, aceasta nu corespunde esenţialmente modelului etimologic pri�mar dar, datorită unui progres social�economic putem vorbi despre o transformare a înţelesului de concepere a formei liberale de gu�vernare. Dacă ajungem să identificăm această doctrină ca fiind una autoritară – democraţie autoritară, de ce nu ne�am permite să tratăm ca fiind validă tuturor normelor de drept universal juridic şi natu�ral, precum totalitarismul democratic, aparent un paradox evident.

18 Ibid.19 Ibidem, p. 125.


Or, dacă parcurgem acelaşi travaliu explicativ, cu certitudine că vom ajunge să identificăm toate elementele subzistente drepturilor şi li�mitelor raportate la relaţia cetăţean�stat, excluzândetapa de a ascun�de adevărata esenţă a politicii în cauză, trădându�i prin urmare ade�văratele principii speculativede menţinere a puterii în stat. Cel puţin astfel fiind formulate, vom putea depista politica necesităţii a statelor membre ale unor comunităţi internaţionale, vom cunoaşte gradul de interes/dezinteres faţă de stimulare a pieţii de economie ş.a. lucruri care ar orienta comunităţi întregi spre un randament al interesu�lui imediat, colectiv şi nu cel individual, corporatist. Însă, conform aceluiaşi F. Hayek, există doar trei argumente de bază prin care ar putea fi justificată democraţia care arată că aceasta nu reprezintă pe departe un scop, ci mai degrabă un mijloc. Acestea fiind următoarele:

1. alegerea unei opinii dintr-un set de mai multe opinii contradic-torii efectuată pe baza voturilor, or aceasta reprezintă calea cea mai puţin costisitoare decât cea a luptei între părţile impli-cate de a soluţiona conflictul opoziţional;

2. democraţia nu reprezintă libertatea, ci este o formă care mai mult decât altele poate produce libertatea;

3. efectul existenţei a unor instituţii democratice contribuie într-un mod anumit asupra nivelului general de înţelegere a aface-rilor publice.

De aici, definiţia democraţiei se schimbă în măsura în care aceasta reflectănu mai mult decât o metodă de schimbare a fenomenelor interioare/exterioare ale statului într-un mod pașnic.

Vom atenţiona asupra încă a câtorva factori principali de inva�liditate sistemică a democraţiei cu care se confruntă politica expan�sionistă a acestui secol. Este vorba despre aşa�numitul ,,test de al�ternanţă” formulat de Samuel Huntington, o procedură prin care se presupune că pentru a determina dacă o democraţie a devenit sau nu stabilă şi consolidată,trebuie să satisfacă condiţia ca ,,minoritatea de astăzi să poată deveni majoritate la următoarele alegeri în loc să fie condamnată la opoziţie permanentă”20 fapt trădat de către aceeaşi premisa majoritaristă.

Un alt element important în sistemul de guvernare democrati�că îl presupune o importantă apreciere formulată pe principiul ex�cluderii în relaţia ,,guvern�contra�opoziţie”de către un alt laureat al

20 Lijphart, op. cit., p. 49.

70 PASCARI Oleg

Premiului Nobel pentru economie, Arthur Lewis, care spune că ,,a exclude grupurile învinse de la luarea deciziei violează clar sensul primar al democraţiei.”21Aici intervine un important segment al ine�ficienţei democraţiei, şi anume problema minorităţii. Întrucât am atenţionat faptul că, indiferent de modelul fundamental democratic fie acesta majoritarist sau consensualist, baza acţionară o reprezintă în ambele cazuri majoritatea electorală, respectiv majoritatea parla�mentară, acesta funcţionând într�un mod de a exclude din sistemul ierarhic legislativ ponderea grupurilor electorale minoritare, adică aceeaşi cetăţeni ce au aceleaşi drepturi de a participa direct la viaţa politică. Lucru care nu poate fi soluţionat prin o eventuală extindere a democraţiei, deoarece aceasta va submina elementele de guverna�re al tipurilor menţionate, prin simplul fapt că s�ar racorda la princi�piile minoritare.

Acest lucru este specific societăţilor plurale, termen folosit de că�tre A. Lijphart pentru a desemna o societate neconsolidată. În primul rând, riscurile guvernării se rezumă în mod clar în practica faptului că ,,politicile promovate de către principalele partide tind să difere într�un grad mai mare […] astfel reducând şansele ca partidele să alterneze în exercitarea puterii”22, iar acolo unde ,,societăţile plura�le sunt puternic divizate de�a lungul unor linii religioase, ideologice, lingvistice, culturale, etnice sau rasiale […] flexibilitatea necesară pentru o democraţie majoritaristă este probabil absentă. În aceste condiţii, guvernarea majoritaristă nu este numai nedemocratică, ci şi periculoasă, deoarece minorităţile cărora li se refuză continuu ac�cesul la putere se vor simţi excluse şi discriminate şi pot să�şi piardă încrederea în regim.”23

Ajungem în momentul în care legea cauză-efect în contextul so�cial�politic aplicată unei tensiuni sociale de masă fie şi a grupurilor minoritare, mai devreme sau mai târziu se transformă în revoluţii civile sondate cu schimbări nu doar de lideri ai regimului, dar şi de regimuri ca atare.

Pentru a înfăptui şi a apăra dreptatea colectivă, independentă, avem nevoie de o societate acţionar-reacţionară care să poată juca 21 Lijphart, A. Modele ale democraţiei: Forme de guvernare şi funcţionare în

treizeci şi şase de ţări. Iaşi, 2006, p. 49, apud Lewis, A. Politics in West Africa, London, George Allen and Unwin, 1965, p. 65�66.

22 Ibidem, p. 51.23 Ibidem, p. 52.


rolul de catalizator între necesităţile actuale ale societăţii, şi necesi�tăţile de durată. Acest lucru va fi capabil doar dacă opinia colectivă va fi fondată pe independenţa cognitivă a individului, fără ca acesta să fie supus unui câmp informaţional persuasiv, pentru ca individul să�şi poată crea un sistem de judecată flexibilă ca să poată supune unei analize critice părţile constructive şi cele destructive ale voinţei de putere, a formei şi a modelelor de implementare a acesteia.

În viziunea mea, AIP CSI îşi consolidează poziţia de organ con�sultativ important în cadrul societăţilor în curs de dezvoltare, anu�me datorită procesului de formare a opiniei libere a cetăţeanului de rând. Din moment ce consolidezi un popor, acesta devine efectiv prin participarea sa în mod direct la opţiunile de dezvoltare a statului, or el continuă să joace un rol decisiv în politica statală chiar dacă delegaţii săi sunt efectiv supuşi unei influenţe politice, economice din afară. Evident că, asigurând o astfel de stabilitate, principalii ne�gociatori ar trebui trataţi în egală măsură ca fiind grupurile sociale decisive care au drept ca prioritate interesele naţionale, nu şi anu�mite interese birocratice de grup. Acest pas important ar presupune întreruperea unei abordări unilaterale a realităţii de azi, dar şi mai important, a celei de perspectivă. Astfel vom fi capabili să nu mai acceptăm modele tipizate în practica politicilor, doar din relativul ar�gument că reprezintă un sistem perfect.

1.3. Anti-populismul democratic Samuel Huntington, la care am mai făcut referinţă în abordarea

importanţei activităţii Adunării Interparlamentare a CSI în vederea stimulării proceselor democratice pe aspectul orânduirii politice în cadrul unui guvern, în lucrarea Ciocnirea civilizaţiilor afirmă urmă�toarele: ,,Occidentul încearcă şi va continua să încerce să�şi menţină poziţia dominantă şi să�şi apere interesele definindu�le ca interese ale comunităţii mondiale […] pentru a da legimitate globală unor ac�ţiuni care reflectă, de fapt, interesele Statelor Unite şi ale altor puteri occidentale. […] prin FMI şi alte instituţii economice internaţionale, el îşi apără interesele economice şi impune altor naţiuni politicile economice pe care le consideră adecvate.”24 Lucru pe care�l putem consemna ca fiind valabil nu doar pe segmentul economic, dar şi cul�

24 Huntington, S. Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale. Buc., 2012, p. 60.

72 PASCARI Oleg

tural. Forţa cu care se manifestă o asemenea subminare de interese naţionale ale altor state, formează generaţii care ajung să cunoască evenimentele istorice tratate prin prisma unor interese individuale. Nimeni nu a fost vreodată cointeresat să justifice un anumit eveni�ment istoric pentru o ţară sau alta, cu scopul de a etala univocitatea adevărului, pentru că istoria reprezintă în continuare un larg instru�ment de manipulare folosit de către practicile politice. Să ne aducem aminte câtă importanţă a adus veridicităţii istoriei marele gânditor revoluţionar al filozofiei din sec. al XIX – Hegel, care afirma: ,,istoria lumii este progresul în conştiinţa libertăţii, un progres pe care tre�buie să�l cunoaştem în necesitatea lui.” 25Experienţa social-istori-că a unei naţiuni ne învaţă faptul că, ţara trebuie să fie supusă propriului popor, de altfel riscăm să pierdem nu doar ţara, ci libertatea.

Este adevărat faptul că, ţările membre ale CSI se organizează în preajma unui stat nucleu ,,care tind să se asocieze cu ţări cu o cultură asemănătoare şi să ajungă la o relaţie de echilibru cu ţări cu care nu au afinităţi culturale”26, la fel cum este adevărat şi faptul că deca�denţa morală a politicii datorită unor viziuni şi interpretări echivoce despre valori umane precum libertate, duce la o înstrăinare dintre culturi, state, continente. Viziunile normativei de drept trebuiesc privite ca dat natural care să coincidă în totalitate cu morala et-nică, respectiv statul să reprezinte cu desăvârșire juridică valo-rile supreme. Hegemonismul pune în pericol nu doar suveranitatea lumii contemporane, dar denaturalizează valoarea de om şi existen�ţă socială în măsura în care puterea devine instrumentul de bază al libertăţii.

1.4. Concluzii Întreaga activitate a Adunării Interparlamentare a CSI repre�

zentată ca instituţie de drept care poate contribui în mod direct la obiectivizarea opiniei de masă a societăţii, atât timp cât urmăreşte cu rigiditate respectarea normelor de drept natural prin prisma con�stituţională a statului, şi eficacitatea punerii în practică a standar�delor politicii alese, reprezintă un interes major pentru Republica

25 Gulian, C. I. Hegel. Buc., 1981, p. 193, apud Hegel, G. W. F. Vorlesungen über die Philosophie der Gerschichte, Leipzig, 1925, p. 42.

26 Huntington, op. cit., p. 220.


Moldova. Datorită faptului că acordurile de parteneriat vizează pla�nuri de conlucrare în toate ramurile strategice, aceasta asigură un progres relaţiilor directe între state, consolidarea lor, dar şi deschide numeroase perspective de apărare a intereselor comune. Luând în consideraţie toate aspectele formative ale componentei atitudinale faţă de anumite viziuni cu caracter etic şi spiritual, putem afirma că, deşi Republica Moldova posedă elemente clare ale conservatorismu�lui sovietic, dar şi cele ale tradiţionalismului românesc clasic, nu de�pistăm la momentul actual argumente raţionale care ar justifica pro�cesul de consolidare pe principii occidentale sau oricare altele din considerente juste, şi anume prezenţa divergenţelor ideatice majore. Prin urmare, instrumentele politice corect potrivite cadrului social, economic, politic de care dispune experienţa social�istorică, poate crea un stat nou, independent faţă de procesele de standardizare.

REFERINŢE:1. Arendt, H. Făgăduinţa politicii. Buc.: HUMANITAS, 2010. 253 p.2. Buchanan, J. Limitele libertăţii. Iaşi: Institutul European, 1997. 275 p.3. Bochenski, J. Ce este autoritatea?. Buc.: HUMANITAS, 1992. 121 p.4. Dahl, R. Poliarhiile.Iaşi: Institutul European, 2000. 263 p.5. Ferry, L. Noua ordine ecologică. Timişoara: Augusta, 1999. 255 p. 6. Graf, A; Le Bihan, Ch. Lexic de filozofie. Iaşi: Institutul European.

2000, 118 p. 7. Gulian, C.I. HEGEL. Buc.: Ed. Știinţifică şi enciclopedică, 1981. 391 p.8. Hayek, F. Constituţia libertăţii. Iaşi: Institutul European, 1998. 545 p. 9. Huntington, S. Ciocnirea civilizaţiilor: şi refacerea ordinii mondiale.

Buc.: Litera, 2012. 526 p.10. Lijphart, A. Modele ale democraţiei: Forme de guvernare şi funcţio-

nare în treizeci şi şase de ţări. Buc.: Polirom, 2006. 307 p. 11. Popper, K. Filozofie socială şi filozofia ştiinţei. Iaşi: Trei, 2000. 410 p.12. Wight, M. Politica de putere. Ch.: ARC, 1997. 313 p.

ADUNAREA INTERPARLAMENTARĂ A CSI CA INSTITUŢIE DE DEZVOLTARE A DEMOCRAŢIEI ÎN ŢĂRILE COMUNITĂŢII

Autor: PETRIC Andrei, licenţiat în jurnalism şi ştiinţe ale comunicării, Universitatea de Stat din Moldova

În prezent este cu adevărat greu de supraestimat rolul pe care îl joacă Adunarea Interparlamentară a Comunităţii Statelor Independente (AIP A CSI) ca instituţie de dezvoltare a democraţi�ei în ţările�membre ale acestei comunităţi supranaţionale. În fond, constituirea Adunării a fost dictată chiar de necesitatea istorică. Și asta pentru că, după destrămarea Uniunii Sovietice, republicile cu adevărat frăţeşti, care au creat împreună de�a lungul deceniilor isto�ria unei ţări unitare mari, care au repurtat împreună Marea Victorie asupra fascismului, la începutul anilor ΄90 ai secolului trecut au ră�mas singure în faţa problemelor lor, s�au pomenit în faţa perspectivei de dezvoltare independentă, complicată pentru multe dintre ele.

Perfectarea unui ”divorţ civilizat” după zeci de ani de viaţă în familia unică a popoarelor sovietice era inadmisibilă la acel moment, căci prea strânse erau legăturile, atât cele economice şi comercia�le, cât şi cele culturale, spirituale, interumane, moral�etice. În aceste condiţii a fost constituită Comunitatea Statelor Independente ca ata�re, iar Adunarea Interparlamentară a devenit instrumentul necesar al acesteia pentru stabilirea unei colaborări eficiente la nivel de or�gane legislative supreme.

În anii existenţei sale, Adunarea Interparlamentară a CSI şi�a do�vedit în fapte eficienţa înaltă în organizarea unei astfel de activităţi. Aceasta se referă, în primul rând, la colaborarea parlamentelor ţărilor�membre ale CSI pentru rezolvarea unor probleme de interes comun stringent. AIP a CSI are un rol nu mai puţin important şi în armoniza�rea actelor legislative naţionale în conformitate cu interesele recipro�ce ale ţărilor participante la Comunitate. Astfel, în anii de existenţă a AIP a CSI au fost înregistrate succese deosebite în coordonarea inter�parlamentară a chestiunilor privind relaţiile economico�comerciale, chestiunilor de colaborare socială, chestiunilor de securitate colectivă, de cooperare eficientă în domeniul cultural şi cel umanitar.

În astfel de condiţii, este absolut logic şi întemeiat că majorita�tea ţărilor din fosta Uniune Sovietică, între care Belarus, Armenia,

75Adunarea interparlamentară a CSI ca instituţie de dezvoltare a democraţiei în ţările comunităţii

Kazahstanul, Azerbaidjanul, Kîrgîzstanul, Moldova, Tadjikistanul, Federaţia Rusă şi Ucraina au devenit membre cu drepturi depline ale Adunării Interparlamentare a CSI.

O dovadă a statutului special al Adunării Interparlamentare a CSI este şi faptul că aceasta este condusă de Valentina Ivanovna Matvienco – preşedintele Consiliului Federaţiei al Adunării Federale a FR, iar succesele deosebite ale AIP a CSI, ca o instituţie funcţiona�lă de dezvoltare a democraţiei în ţările din Comunitate, au putut fi obţinute în probleme de politică socială, de asigurare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, în dezvoltarea colaborării umanitare şi culturale. De asemenea, şi acest fapt trebuie subliniat în mod special, Adunarea Interparlamentară a CSI este caracteriza�tă prin democratism în adoptarea deciziilor şi a hotărârilor comu�ne. Astfel, dacă în multe structuri occidentale, inclusiv în Consiliul Europei, deciziile sunt luate prin majoritatea voturilor, având în ve�dere faptul că opinia celeilalte părţi de votanţi ”contra”, pur şi simplu, nu este luată în calcul, atunci în AIP a CSI deciziile se adoptă pe baza consensului multilateral al tuturor participanţilor, după dezbateri şi discuţii îndelungate în anumite probleme de bază şi fundamentale.

Una dintre etapele principale în activitatea Adunării Inter�parlamentare a CSI, ca instituţie de dezvoltare a democraţiei în ţă�rile Comunităţii, a devenit elaborarea de către toate statele membre ale AIP a CSI şi adoptarea Cărţii Drepturilor şi Garanţiilor Sociale ale Cetăţenilor, care serveşte drept instrument de reglementare care stipulează apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale lo�cuitorilor ţărilor CSI în tot spaţiul său.

Nu poate fi supraestimată nici activitatea Adunării Inter�parlamentare a CSI în probleme fundamentale de colaborare umani�tară, inclusiv, în domeniul elaborării unei serii de legi şi recomandări model, având ca scop protecţia socială a populaţiei, apărarea multi�laterală a copilăriei, asigurarea unor categorii anumite de persoane cu dizabilităţi fizice, a persoanelor cu forme grave de diferite mala�dii, asigurarea acestora cu acces la servicii medicale calificate în tot spaţiul CSI.

Un aspect important în activitatea Adunării Interparlamentare a CSI, ca instituţie de dezvoltare a democraţiei în ţările Comunităţii, a devenit formarea unui spaţiu informaţional unic, a accesului tuturor ţărilor membre ale Comunităţii la informaţiile solicitate cu privire la evenimentele care au loc în toate colţurile ţărilor CSI. Un rol spe�

76

cial în acest proces îl joacă compania interstatală a audiovizualului ”MIR”, ale cărei reprezentanţe există în toate ţările CSI.

De asemenea, este necesar să menţionăm că Adunarea Interparlamentară a CSI a contribuit la elaborarea şi crearea cadru�lui legislativ, care reglementează şi regulează un spectru întreg de domenii vitale ale ţărilor – membre ale CSI. Actele elaborate şi adop�tate de Adunarea Interparlamentară a CSI au servit şi continuă să servească drept un reper şi o bază pentru actele juridico�normative pe care le adoptă parlamentele naţionale din ţările CSI.

O dovadă a faptului că Adunarea Interparlamentară a CSI joacă un rol deosebit în dezvoltarea democraţiei şi a instituţiilor democra�tice în ţările Comunităţii a devenit monitorizarea majorităţii cam�paniilor electorale de către reprezentanţi ai AIP a CSI. Începând cu luna martie 1994 şi până în prezent, observatori din partea AIP a CSI, la invitaţia autorităţilor abilitate din ţările�membre ale CSI, au participat activ la monitorizarea proceselor electorale în autorităţile legislative centrale, precum şi în autorităţile publice locale din ţările�membre ale CSI.

Experienţa acumulată de observare a proceselor electorale din ţările Comunităţii pe parcursul ultimilor douăzeci de ani a con�tribuit la pregătirea, elaborarea şi adoptarea de către Adunarea Interparlamentară a CSI a Convenţiei cu privire la standardele alege�rilor democratice, ale drepturilor şi libertăţilor electorale în ţările�membre ale CSI. Actul a devenit o sinteză a experienţei acumulate de AIP a CSI privind criteriile unice de desfăşurare a unor alegeri demo�cratice libere. Această Convenţie a fost semnată de toţi preşedinţii ţărilor Comunităţii la 7 octombrie 2002, în capitala Moldovei – Chişinău, iar ulterior ratificată de parlamentele naţionale ale ţărilor�membre.

Adunarea Interparlamentară a CSI la etapa contemporană a de�venit un adevărat cap de pod pentru realizarea colaborării strategice între statele�membre. AIP a CSI le permite azi ţărilor Comunităţii să discute probleme actuale de organizare a alegerilor, de asigurare a drepturilor electorale ale cetăţenilor, de perfecţionare a standarde�lor electorale internaţionale.

INTERACŢIUNI ALE ADUNĂRII INTERPARLAMENTARE CSI ȘI MIM

Аutor: SAJINA Аlevtina, licenţiat în ştiinţe politice,Universitatea de Stat din Moldova

Cercul colaborării interparlamentare în cadrul AIP CSI este foar�te larg. Una din principalele sarcini ale AIP – formarea şi apropierea legislaţiilor statelor CSI. Dar, ce vedem noi de fapt? Toate proiectele legislative aprobate de AIP CSI nu sunt suficient oglindite de către MIM (mijloace de informare în masă). Ceea ce nu poate fi spus despre o altă activitate a comuniunii parlamentare Consiliul Europei. De ce se întâmplă aşa? Unii reprezentanţi ai MIM apreciază situaţia în felul următor: armonizarea legislaţiei moldoveneşte cu cea europeană în ultimii ani e pe prim plan al guvernării, care, în ultimii ani, tind atât de mult spre Consiliu European, încât acele proiecte legislative elabo�rate în cadrul Comuniunii, la care s�a muncit mult, au trecut pe planul al doilea. Mulţi cetăţeni nu au idee, care sunt plusurile şi minusurile colaborării în cadrul CSI, dar au auzit deja atâtea de la politicienii şi mass�media subordonată lor, în particular, despre perspectivele lu�minoase de colaborare cu Uniunea Europeană. Totuşi, activitatea AIP CSI şi participarea nemijlocită a ţării noastre merită aceeaşi atenţie. În cadrul acestei organizaţii sunt aprobate destul de multe legi, care sunt implementate şi în Republica Moldova. Dar, cu regret, populaţia nu este suficient informată despre inovaţiile preconizate. Iar Mass�media locală ori nu dispune de informaţiile necesare, ori oglindeşte activitatea AIP succint, ori, în favoarea unor politicieni, pur şi simplu, nu dezvăluie anumite lucruri ori le denaturează. Cui dau crezare oa�menii la noi? În baza investigaţiilor sociale, în clasamentul încredere, între instituţiile puterii, locul întâi aparţine bisericii, cel de�al doilea – mass�media, locul trei, conform părerii experţilor, – organizaţiile in�ternaţionale. Iar printre circa cei 200 de chestionaţi de către activişti�experţi, 64% se interesează de politică, având ca prim izvor de infor�maţii televiziunea. Ceea ce este de menţionat, e că acelaşi lucru se poate de spus despre mai mulţi respondenţi.

Mijloacele de informare în masă sunt una din instituţiile cele mai importante ale societăţii contemporane. Ele efectuează funcţii multilaterale: informează, instruieşte, face reclamă, distrează. Este

78 SAJINA Аlevtina

evident, că ele joacă un rol important în formarea, funcţionarea şi evoluţia conştiinţei sociale în general. Mai mult decât atât, percepe�rea şi interpretarea celor mai importante fenomene şi evenimente care au loc în ţară şi în lume în general, au loc cu şi prin concursul MIM. De activitatea lor depind destinele oamenilor, iar uneori şi de state întregi.

Nu înzadar MIM sunt numite a patra putere. De faptul ce in�formaţii primesc, fie cetăţeanul simplu ori funcţionarul, depinde în mare măsură de acţiunile ulterioare.

A avea o informaţie importantă, înseamnă a avea putere: a avea capacitatea de a deosebi o informaţie importantă de una puţin im�portantă, înseamnă a dispune de o putere şi mai mare; posibilitatea de a răspândi informaţia importantă în propria regie ori să n�o di�vulgi, înseamnă să dispui de o putere dublă. MIM dispune de mari posibilităţi de a influenţa raţiunea şi sentimentele oamenilor, modul lor de gândire, capacitatea şi criteriile de evaluare, stilul şi motiva�ţia concretă de comportament politic. Multe din funcţiile executate de către MIM permit să faci concluzii despre existenţa posibilităţilor, practic, nelimitate ale MIM în domeniul politic.

Credinţa în omnipotenţa televiziunii e atât de mare, că unii activişti politici consideră, că acel care controlează televiziunea, controlează toată ţara. Se spune că în 1966, după ce cunoscutul te�lecomentator Uolter Krhonrait a vizitat Vietnamul şi a anunţat că războiul se află pe linie moartă, prezidentul SUA Jonson le�a spus ajutorilor săi: “Dacă noi am pierdut Cronkite, înseamnă că am pier�dut America Centrală.“ Conform mărturiei unui jurnalist, prezidentul Franţei, Sharl de Gol l�a întrebat pe Jon Kennedy cum de izbuteşte el să conducă cu America, neavând controlul asupra televiziunii.

Referindu�se la influenţa MIM spaniole, prezidentul concernului editorial PRISA H. de Polanski a anunţat odată, lăudându�se: “Două cele mai importante puteri în Spania – guvernul şi PRISA, iar guver�nul îl numim noi, şi el va conduce atâta timp cât vom dori noi“.

Chiar dacă nu vom lua în consideraţie unele exagerări de tipul celor spuse mai sus, rămâne faptul că politica contemporană nu ne�o putem imagina fără presă, radio şi televiziune.

Mijloacele de informare în masă cele mai principale instrumente de realizare a procesului politic.

Se poate de afirmat cu încredere că în acele transformări gran�dioase, pe care le trăiesc în prezent ţările noastre, MIM joacă un rol

79Interacţiuni ale adunării interparlamentare CSI ŞI MIM

de primă importanţă. Ba mai mult, putem afirma că în condiţiile lip�sei partidelor de opoziţie, opoziţii şi uniuni cât de cât importante, capabile să arunce mănuşa sistemului totalitar, MIM au jucat un rol important de organizator şi stimulator a acelor forte care, în cele din urmă, au contribuit la nimicirea politică a acestui sistem.

Încă la începutul anilor 60 sociologul Canadian M. Macklin, nu fără o oarecare exagerare, afirma că mijloacele de transmitere, prin ele însele, sunt mai importante decât informaţia transmisă de ele. Din acest punct de vedere oricare sistem de comunicare în masă are particularităţile sale specific. Dar toate MIM sunt legate prin ca�pacitate de a comunica indirect cu societatea, de parcă ar ocoli in�stitutele tradiţionale de comunicare, de tipul bisericii, şcolii, famili�ei, partidelor şi organizaţiile politice ş.a. Anume această capacitate şi este utilizată, fie că e vorba de un agent de reclamă, care încearcă să convingă publicul să cumpere o marfă sau alta, ori un activist politic, un partid politic ş.a.m.d., pentru a mobiliza susţinerea de către mase a programului său. MIM în ţările industrial dezvoltate în zilele noastre dispun de posibilităţi foarte mari de a influenţa asupra părerii sociale. Anume de aceea este nevoie de relaţii reci�proce bine puse la punct între MIM şi structurile statale, inclusive AIP CSI.

Elaborând propuneri comune ale parlamentelor naţionale ale ţărilor�membre ale Comuniunii pe problem de interes comun, este foarte important de prezentare corectă a evenimentelor de către MIM, aşa cum acest fapt poate fi garanţia unor bune relaţii de parte�neriat între ţările CSI. Contribuind la schimbul de informaţii cu carac�ter legislative, MIM poate fi forţa principală a progresului în relaţiile reciproce dintre ţările�membre AIP CSI. Ţinând cont că pe lângă de�legaţiile parlamentare, conduse ca de obicei, de speaker, la şedinţele plenare participă, de asemenea, observatori, experţi şi parteneri de la structuri internaţionale, este principial de important ca informaţia veridică să ajungă la un cerc mare. Anume aceasta contribuie la în�ţelegerea corectă a întrebărilor şi problemelor cu care se confruntă statele şi colaborării lor în continuare reciproc avantajoase. Luând în calcul întrebările care apar în cadrul şedinţelor AIP CSI, iar acestea sunt şi politice, şi de drept, şi de colaborare internaţională, econo�mice, financiare, sociale, pe resurse naturale şi ecologie, devine clar cât de important este rolul MIM în procesul soluţionării problemelor enumerate mai sus în cheie pozitivă.

80

În perioada existenţei AIP CSI, graţie MIM, peste 3 mii de depu�taţi din ţările comuniunii au dobândit experienţă diplomaţiei parla�mentare şi a activării în organele comuniunii.

În prezent, graţie susţinerii informaţionale, ţările�membre AIP CSI au posibilitatea să utilizeze activ experienţa folosirii schimbului de informaţii, generalizarea practicilor avansate în domeniul dezvol�tării democraţiei şi activităţii parlamentare, respectării drepturilor de votare ale cetăţenilor, organizarea monitorizării alegerilor în ţă�rile membre AIP CSI şi în afara lor, instruirea observatorilor interna�ţionali.

Luând în considerare condiţiile politice nestabile din diferite ţări�membre AIP CSI, este important de a propune spectatorilor informa�ţii de la izvor. Fără evaluări şi analize subiective ale jurnaliştilor. De aceea ca o soluţionare ideală ar fi transmiterea direct în eter. Aceasta ar da posibilitate spectatorilor să facă ei concluziile respective şi să pună accentele adecvate.

Avantajul eterului direct constă şi în faptul că spectatorii ar avea posibilitatea să participe nemijlocit la discuţii. Aceste pot fi diferite tipuri de interacţiune: de exemplu, prin telefon ori scaip.

Toate cele care au loc în AIP CSI sunt oglindite în organele lor de editare: Buletine informaţionale, care apar în limbile rusă şi engleză, revista internaţională «В��ик М��к�й А��б��и», culegeri tematice, alte ediţii speciale, de asemenea, pe site�ul AIP CSI.

INSTITUTUL INTERNAŢIONAL DE MONITORIZARE A DEZVOLTĂRII DEMOCRAŢIEI (IIMDD) CA SURSA

DE STIMULARE A PROCESELOR DEMOCRATICE ÎN STATELE MEMBRE: DUPĂ EXEMPLU FILIALEI DIN CHIȘINĂU

Autor: URSU Elena, magistru în drept, Academie de Administrare Publică

1. Dispoziţii generale cu privire la constituirea Adunării Interparlamentare a Statelor Membre ale Comunităţii Statelor Independente, ca organizaţie internaţională

Începând din anul 1992, când reprezentanţi din 7 ţări ale Comunităţii Statelor Independente au semnat Acordul cu privire la Adunarea Interparlamentară a Statelor membre ale CSI, a fost defi�nită cauza principală a necesităţii constituirii acestei organizaţii: o colaborare interparlamentară mai strânsă a ţărilor membre.27 Este important să subliniem că Adunarea reprezintă o instituţie cu ca�racter consultativ şi examinează doar problemele sau proiectele de acte care reflectă interesul comun al statelor care au semnat acor�dul. Sunt supuse dezbaterilor chestiuni precum: domeniile politi�ce şi social�economice, care cer coordonarea părţilor; probleme de colaborare parlamentară; aspecte legislative. Astfel, Uzbekistanul, Tadjikistanul, Kîrgîzstanul, Federaţia Rusă, Kazahstanul, Armenia, Belarus au încheiat un acord care asigură colaborarea strânsă a Consiliilor Supreme (parlamentelor) ţărilor membre. Mecanismul de funcţionare şi finanţare a activităţii Adunării este reglementat de Regulamentul intern al Adunării Interparlamentare a Statelor mem�bre ale Comunităţii Statelor Independente, adoptat, de asemenea, în anul 1992, completat ultima dată în anul 1994.

După această etapă de start, în anul 1993 AIP a CSI adoptă sta�tutul intern, care dezvăluie mai amplu scopurile şi principiile de activitate ale Adunării Interparlamentare. Scopurile Comunităţii sunt28: realizarea colaborării în domeniul politic, economic, eco�logic, umanitar, cultural şi alte domenii; dezvoltarea economică şi

27 Acordul cu privire la Adunarea Interparlamentară a Statelor membre ale Comunităţii Statelor Independente.

28 Statutul Comunităţii Statelor Independente.

82 URSU Elena

socială multilaterală şi echilibrată a statelor membre în cadrul unui spaţiu economic comun; cooperarea şi integrarea interstatală. În plus, asigurarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale omu�lui în conformitate cu principiile general acceptate şi normele de drept internaţional şi documentele CSCE. Colaborarea între ţările�membre în asigurarea păcii şi securităţii internaţionale. Realizarea unor măsuri eficiente de reducere a armamentelor şi a cheltuieli�lor militare, lichidarea armelor nucleare şi a altor tipuri de arme de nimicire în masă, obţinerea dezarmării generale şi complete. Contribuirea la comunicarea liberă, la contactele şi deplasarea în Comunitate a cetăţenilor din statele�membre; asistenţa juridică re�ciprocă şi soluţionarea paşnică a litigiilor şi conflictelor între state�le Comunităţii. Principiile de bază29, de care Adunarea se ghidează în atingerea scopurilor sale, sunt:

− respectarea suveranităţii statelor membre, a dreptului indis�pensabil al popoarelor la autodeterminare şi a dreptului de a�şi deci�de soarta fără imixtiune din exterior;

− inviolabilitatea frontierelor de stat, recunoaşterea frontiere�lor existente şi renunţarea la însuşiri teritoriale ilegale;

− integritatea teritorială a statelor şi renunţarea la orice acţi�uni care urmăresc dezmembrarea teritoriului străin;

− neaplicarea forţei sau a ameninţării cu forţa împotriva inde�pendenţei politice a statului�membru;

− soluţionarea litigiilor prin mijloace paşnice, astfel încât să nu fie pusă în pericol pacea, securitatea şi echitatea internaţională;

− supremaţia dreptului internaţional în relaţiile interstatale; − neamestecul în treburile interne şi externe reciproce; − asigurarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale

omului pentru toţi, fără deosebiri de rasă, apartenenţă etnică, limbă, religie, convingeri politice sau alte convingeri;

− onorarea conştiincioasă a angajamentelor asumate în cadrul actelor Comunităţii;

− luarea în consideraţie a intereselor reciproce şi ale Comunităţii în ansamblu, acordarea de asistenţă, pe bază de acord reciproc, în toate domeniile relaţiilor lor reciproce;

− unirea eforturilor şi acordarea de sprijin reciproc în scopul cre�ării unor condiţii de viaţă paşnice pentru popoarele statelor membre

29 Statutul Comunităţii Statelor Independente.

83Institutul Internaţional de Monitorizare a Dezvoltării Democraţiei (IIMDD) ...

ale Comunităţii, asigurarea progresului lor politic, economic şi social; − dezvoltarea unei colaborări economice şi tehnico�ştiinţifice

reciproc avantajoase, extinderea proceselor de integrare; − unitatea spirituală a popoarelor lor, bazată pe respectarea

identităţii acestora, colaborarea strânsă în păstrarea valorilor cultu�rale şi a schimbului cultural.

Statutul Comunităţii Statelor Independente prevede, de asemenea, mai detaliat decât Acordul cu privire la Adunarea Interparlamentară a statelor membre ale CSI, domeniile de activi�tate ale organizaţiei. Astfel, Adunarea Interparlamentară adoptă decizii comune referitoare la activitatea care urmăreşte asigurarea drepturilor şi a libertăţilor omului. Discută probleme privind acti�vitatea politică externă a ţărilor şi cursul politicilor alese, asigură combaterea crimei organizate şi colaborarea în domeniul politicii de apărare şi de pază a frontierelor externe, cu ajutorul grupurilor de observatori militari şi a forţelor colective de menţinere a păcii. Fiecare stat�membru adoptă măsurile corespunzătoare pentru asi�gurarea situaţiei stabile la frontierele externe ale statelor membre ale Comunităţii. AIP a CSI examinează, de asemenea, aspecte de cre�are şi dezvoltare a spaţiului economic comun – a pieţei general�eu�ropene şi a celei eurasiatice, prevede colaborarea în domeniul poli�ticii vamale a ţărilor, pe baza relaţiilor de piaţă şi a circulaţiei libere a mărfurilor, serviciilor, capitalurilor şi a forţei de muncă. Asigură funcţionarea eficientă a sistemelor de transport şi comunicaţii între ţările�membre. Analizează politica de sănătate şi de mediu, precum şi probleme de politică socială şi de migraţiune, elaborând programe sociale comune şi măsuri de reducere a tensiunilor sociale în legătu�ră cu promovarea reformelor economice. Statele�membre realizează colaborarea în domeniul dreptului, în particular, prin încheierea nu�meroaselor acorduri multilaterale şi bilaterale de acordare a asisten�ţei juridice şi contribuie la apropierea legislaţiei naţionale.

În continuare, în anul 1995, statutul AIP a CSI, ca organizaţie in�terstatală independentă, a fost consfinţit definitiv la Minsk (Republica Belarus) în şedinţa Consiliului Șefilor de Stat din CSI30. La 26 mai 1995 a fost semnată Convenţia cu privire la Adunarea Interparlamentară a statelor membre ale Comunităţii Statelor Independente, pe care ulterior au ratificat�o deja parlamentele din 9 ţări ale Comunităţii

30 http://www.iacis.ru/about/index.php

84 URSU Elena

(în anii 1993�1995 membre ale AIP a CSI au devenit parlamentele Azerbaidjanului şi al Moldovei). În conformitate cu actul, Adunarea Interparlamentară a obţinut toate drepturile unei organizaţii inter�naţionale, care are un caracter consultativ. Convenţia reflectă plenar structura şi mecanismul de activitate a Adunării. În conformitate cu normele acesteia, Adunarea Interparlamentară interacţionează cu Consiliul Șefilor de Stat şi cu alte organe ale CSI, elaborând acte le�gislative model, aprobând recomandări pentru sincronizarea proce�durilor de ratificare de către parlamente a acordurilor din legislaţia naţională în conformitate cu prevederile acordurilor internaţionale. Aceste acţiuni, la rândul lor, facilitează schimbul de informaţii cu ca�racter juridic între ţările�membre.

Astfel, poate fi evidenţiată misiunea principală a Adunării Interparlamentare a statelor membre ale CSI: formarea şi apropierea legislaţiilor statelor CSI.

2. Premisele formării și rolul Institutului Internaţional de Monitorizare a Dezvoltării Democraţiei, parlamentarismului și respectării drepturilor electorale ale cetăţenilor statelor mem-bre ale AIP a CSI

Problemele de dezvoltare a democraţiei, respectare a drep�turilor cetăţenilor din ţările Comunităţii sunt în vizorul Adunării Interparlamentare. În strânsă colaborare cu reprezentanţii ţărilor�membre ale AIP a CSI în acest domeniu, au fost lansate o serie de ini�ţiative de elaborare a unor legi model, care au ca scop apărarea drep�turilor omului. În prezent, deputaţii Adunării Interparlamentare a CSI participă în mod regulat la monitorizarea proceselor electora�le în statelor membre. Astfel, începând cu 6 martie 1994, un grup de observatori din partea AIP a CSI s�a familiarizat cu derularea alegerilor pentru Parlamentul Kazahstanului. Observarea alegeri�lor şi monitorizarea dezvoltării democraţiei nu se limitează doar cu ţările Comunităţii. Astfel, la 24 septembrie 2000, Adunarea Interparlamentară a CSI a monitorizat alegerile de Preşedinte şi Parlament în Iugoslavia, iar la 21 ianuarie 2007– alegerile parlamen�tare din Republica Serbia. Observatori din partea Comunităţii au ur�mărit şi mersul alegerilor locale din Marea Britanie.

Experienţa de monitorizare a alegerilor în ţările Comunităţii şi peste hotarele acesteia a arătat necesitatea aprobării unei Convenţii care să reglementeze standardele alegerilor democratice, ale drep�


turilor şi libertăţilor electorale în statelor membre ale CSI. Această Convenţie a avut sarcina să stabilească criteriile unice ale democraţiei.

O astfel de Convenţie a fost prezentată Consiliului Șefilor de Stat din Adunarea Interparlamentară a CSI, şi la 7 octombrie 2002, la Chişinău (Republica Moldova) preşedinţii unui număr de şapte ţări ale Comunităţii au semnat acest act.

Convenţia cu privire la standardele alegerilor democratice, ale drepturilor şi libertăţilor electorale în statele – membre ale Comunităţii Statelor Independente nu numai că a generalizat şi a formulat în cate�gorii explicite tot ce a fost mai progresiv, ce a fost dispersat în actele diferitelor organisme internaţionale, dar şi a pus temelia (în premieră în lume şi anume în spaţiul CSI) standardelor electorale moderne.

Cu scopul schimbului de informaţi privind respectarea dreptu�rilor omului, al generalizării experienţei de dezvoltare a democra�ţiei şi a parlamentarismului, efectuării monitorizării alegerilor în statele Comunităţii şi peste hotarele acesteia, al instruirii observa�torilor internaţionali s�a decis constituirea Institutului Internaţional de Monitorizare a Dezvoltării Democraţiei, parlamentarismului şi respectării drepturilor electorale ale cetăţenilor statelor membre ale AIP a CSI. La 10 februarie 2006 acest institut a fost constituit la şedinţa în deplasare a Consiliului AIP a CSI, de la Kiev (Ucraina), şi acum elaborările acestuia sunt utilizate activ de către misiunile de observatori ale Adunării Interparlamentare a CSI.

Institutul Internaţional de Monitorizare a Dezvoltării Democraţiei, parlamentarismului şi respectării drepturilor electo�rale ale cetăţenilor este un organ consultativ auxiliar al AIP a CSI, având ca scop contribuirea la schimbul de informaţii, generalizarea experienţei avansate de dezvoltare a democraţiei şi a parlamentaris�mului, de respectare a drepturilor electorale ale cetăţenilor.

Tipurile de activitate principale ale acestui institut sunt: activita�tea analitică, metodologică şi instructiv�consultativă. La grupul analitic se poate raporta: efectuarea monitorizării studiilor şi a elaborărilor în probleme de dezvoltare a democraţiei, parlamentarismului, de respec�tare a drepturilor electorale ale cetăţenilor şi dezvoltare a legislaţiei electorale a CSI, reflectând şi informaţia din mass�media; analiza expe�rienţei internaţionale de dezvoltare a parlamentarismului, a activităţii organizaţiilor internaţionale parlamentare şi nonguvernamentale în domeniul dezvoltării democraţiei; elaborarea recomandărilor privind aplicarea normelor de drept internaţional constituite în legislaţia mo�

86 URSU Elena

del şi cea naţională a statelor membre ale CSI; asigurarea colectării, păs�trării şi generalizării informaţiilor referitoare la scopurile şi tipurile de activitate ale Institutului. La grupul metodologic se referă: contribuţia la elaborarea actelor AIP a CSI în domeniul dezvoltării democraţiei, parla�mentarismului şi respectării drepturilor electorale ale cetăţenilor; ela�borarea recomandărilor privind perfecţionarea şi unificarea standarde�lor internaţionale de monitorizare a alegerilor, asigurarea şi apărarea drepturilor electorale ale cetăţenilor; asigurarea metodologică a activi�tăţii observatorilor internaţionali ai pregătirii şi organizării alegerilor, evaluarea dinamicii proceselor de dezvoltare a democraţiei. Activitatea instructiv�consultativă a Institutului include: crearea de cursuri şi pro�grame speciale de instruire şi perfecţionare profesională a observatori�lor internaţionali din ţările CSI; contribuţia la elaborarea şi implementa�rea programelor naţionale de creştere a culturii juridice a alegătorilor şi organizatorilor alegerilor, familiarizarea acestora cu bazele procesului electoral democratic, cu modul de asigurare şi realizare a drepturilor electorale ale cetăţenilor, la crearea condiţiilor pentru mediatizarea lar�gă şi obiectivă a mersului pregătirii şi desfăşurării alegerilor; organiza�rea schimbului de informaţii despre practica de funcţionare a autorită�ţilor reprezentative de diferit nivel, interacţiunea ramurii legislative şi a celei executive ale puterii, generalizarea experienţei avansate în do�meniu; elaborarea recomandărilor privind perfecţionarea funcţionării autorităţilor reprezentative ale statelor membre ale AIP a CSI.

3. Evaluarea activităţii filialei Chișinău a Institutului Internaţional de Monitorizare a Dezvoltării Democraţiei, parla-mentarismului și respectării drepturilor electorale ale cetăţe-nilor statelor membre ale AIP a CSI

Decizia de deschidere a Filialei Chişinău a Institutului Internaţional de Monitorizare a Dezvoltării Democraţiei, parlamen�tarismului şi respectării drepturilor electorale ale cetăţenilor statelor membre ale AIP a CSI a fost adoptată în anul 2011 cu scopul extinde�rii schimbului de informaţii, al generalizării experienţei avansate în domeniul dezvoltării democraţiei şi parlamentarismului, respectării drepturilor electorale ale cetăţenilor Republicii Moldova 31.

31 http://iimdd.md/russia – Regulamentul Filialei Chişinău a Institutului Internaţional de Monitorizare a Dezvoltării Democraţiei, Parlamentarismului şi Respectării Drepturilor Electorale ale Cetăţenilor.


În perioada constituirii şi dezvoltării sale, Filiala Chişinău a în�registrat succese în organizarea conferinţelor, colectarea şi analiza datelor cu privire la dezvoltarea democraţiei şi parlamentarismului, precum şi a avut un rol activ în respectarea drepturilor electorale ale cetăţenilor Moldovei, fapt care, în ansamblu, răspunde obiectivelor trasate la înfiinţarea filialei.

În anul 2013 a fost semnat unul dintre cele mai importante acor�duri pentru Filiala Chişinău la nivel local: cu privire la colaborarea cu Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. Principalele do�menii de activitate au devenit32: schimbul de experienţă în domeniul organizării, pregătirii şi desfăşurării alegerilor; asigurarea drepturi�lor persoanelor antrenate în procesul electoral; utilizarea tehnolo�giilor informaţiei şi a sistemelor moderne de evidenţă a alegătorilor la desfăşurarea alegerilor, precum şi educaţia civică şi iluminarea alegătorilor. Astfel, colaborarea celor două organizaţii asigură o bază stabilă pentru dezvoltarea relaţiilor în domeniul electoral.

Un alt act important a fost Acordul de colaborare cu Institutul de Cercetări Juridice şi Politice de pe lângă Academia de Știinţe a RM, semnat în luna octombrie a aceluiaşi an.33 Domenii de colabora�re prioritare au devenit: schimbul de experienţă, perfecţionarea le�gislaţiei electorale a Republicii Moldova, asigurarea realizării şi apă�rării drepturilor constituţionale ale cetăţenilor Republicii Moldova, reglementarea juridică a activităţii partidelor politice şi ale blocu�rilor electorale în cadrul procesului electoral, asigurarea drepturi�lor persoanelor antrenate în procesul electoral în perioada agitaţiei preelectorale şi realizarea unor studii comune în domeniul juridic, politic şi social. Această colaborare va asigura îmbunătăţirea proce�sului electoral, a respectării drepturilor electorale ale cetăţenilor şi a dezvoltării democraţiei în Republica Moldova.

În acelaşi an, la 21 iunie a avut loc conferinţa ştiinţifico�practică internaţională ”Rolul organizaţiilor sociale în procesul electoral”.34 Aceasta este prima acţiune de proporţii mari, desfăşurată de Filiala Chişinău a Institutului de Monitorizare a Dezvoltării Democraţiei, parlamentarismului şi respectării drepturilor electorale ale cetăţe�nilor statelor membre ale AIP a CSI. Aceasta a avut ca scop elucidarea 32 http://www.iacis.ru/pressroom33 http://www.iacis.ru/pressroom/news/34 http://www.iacis.ru/pressroom/news/mezhdunarodnyy_institut_monitor�

inga_razvitiya_demokratii

88 URSU Elena

laturilor negative şi a celor pozitive în acest domeniu. Experţii care au lucrat la acest proces au atras atenţia la căile posibile de perfecţi�onare a funcţiilor organizaţiilor obşteşti în procesele electorale şi de activizare a acestora. Ele, la rândul lor, vor permite îmbunătăţirea şi armonizarea sistemului electoral.

În mai 2014 a avut loc conferinţa ”Procese de democratizare în Republica Moldova35: realităţi, tendinţe, perspective”. Aici au fost studiate aspectele următoare: dezvoltarea proceselor democratice în Republica Moldova (aspecte sociale), tendinţele actuale ale stra�tificării politice în Republica Moldova, democratizarea sistemului politic al Republicii Moldova în condiţiile de realizare a opţiunii eu�ropene, reflectarea proceselor de democratizare în mass�media din Republica Moldova. Chiril Lucinschi, după încheierea conferinţei, a menţionat că mediatizarea acestor aspecte este utilă, pentru că sunt supuse dezbaterilor procesele de democratizare, dar şi metodele care s�au aplicat în alte ţări, analizate deja de către experţi.

În perioada 20 aprilie – 5 mai 2014, la comanda Filialei Chişinău a Institutului de Monitorizare a Dezvoltării Democraţiei, parlamenta�rismului şi respectării drepturilor electorale ale cetăţenilor statelor membre ale Adunării Interparlamentare a CSI, Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Republica Moldova a realizat sondajul ”Problemele sociale ale dezvoltării proceselor democratice în Republica Moldova”36 pe un eşantion de 1186 de respondenţi din 72 de localităţi, repre�zentativ pentru populaţia adultă a Republicii Moldova, cu excepţia Transnistriei. Una dintre problemele pe care le�au constatat cercetă�torii este numărul mare de cetăţeni indecişi în privinţa alegerilor par�lamentare. Astfel, o parte considerabilă din numărul total de respon�denţi (23%) nu ştiu cu cine să voteze, alţi 9% nu au oferit un răspuns concret. Astfel, aproximativ fiecare al treilea respondent nu va putea să facă o alegere argumentată. Cel mai mare număr a pledat în favoa�rea Partidului Comuniştilor – 41,7%. Următoarele după numărul de voturi sunt Partidul Liberal Democrat din Moldova, cu 19,2%, Partidul Democrat din Moldova, cu 10,2%, Partidul Liberal – 8,9% şi Partidul Socialiştilor din Republica Moldova – 8,3%.

Făcând bilanţul activităţii de aproape 2 ani a Filialei Chişinău a IIMDD al AIP a CSI, se poate spune că filiala a manifestat o iniţiati�

35 http://www.iacis.ru/pressroom/news36 http://www.dniester.ru/node/10611


vă impunătoare de încheiere a acordurilor care asigură dezvoltarea mecanismelor sistemului electoral şi promovarea democratizării so�cietăţii. În plus, filiala şi�a asumat în repetate rânduri iniţiativa de organizare a multor conferinţe care contribuie la analiza mecanis�melor electorale. Propunerile aprobate la aceste conferinţe urmau să fie prezentate Parlamentului RM, pentru dezbatere. În plus, în această perioadă de timp scurtă, au fost realizate studii care reflectă preferinţele cetăţenilor referitoare la următorul proces electoral în parlament.

Cât priveşte problemele care apar în procesul activităţii fili�alei, acestea au legătură directă cu cursul politic ales al Republicii Moldova, şi anume: Integrarea Europeană. Iniţiativele filialei privind antrenarea tinerilor sau a reprezentanţilor jurnalismului la informa�rea despre activitatea AIP a CSI, practic, nu găsesc receptivitate. Cu cât mai puţini cetăţeni sunt interesaţi de avantajele care li se asigu�ră ţărilor CSI, cu atât mai greu este de suscitat la ei interesul faţă de activitatea Adunării şi a Institutului. În plus, mulţi reprezentanţi ai mass�media au nevoie de mediatizarea unor acţiuni concrete sau senzaţii, nu de discuţii despre democratizare şi drepturile electora�le ale cetăţenilor din partea CSI, ale cărei ţări�reprezentante deseori încalcă chiar ele normele democratice.

Analizând activitatea Filialei Chişinău, se poate spune că înre�gistrând rezultate înalte într�un termen scurt pe fundalul probleme�lor sus�menţionate, există certitudinea că dezvoltarea şi rezultatele ulterioare vor creşte. Dar una dintre principalele componente ale succesului este difuzarea informaţiei despre activitatea Institutului reprezentat, eventual, chiar în reţele de socializare, pentru o antre�nare mai eficientă a generaţiei tinere, care, în ultimul timp, reprezin�tă motorul schimbării şi viitorul ţării.

ACTIVITATEA ADUNĂRII INTERPARLAMENTARE A CSI PRIVIND STIMULAREA PROCESELOR DEMOCRATICE

ÎN STATELE MEMBRE

Autor: CERNÎȘ Oleg, student, Universitatea Tehnică a Moldovei

În urmă cu douăzeci şi trei de ani, în decembrie 1991, s�a înche�iat procesul de destrămare a URSS. La momentul respectiv, pentru a atenua ”divorţul” republicilor, şefii ai trei state – Belarus, Rusia şi Ucraina – au decis constituirea Comunităţii Statelor Independente şi, ca urmare, la 8 decembrie, a fost semnat Acordul corespunzător. Se presupunea că această formaţiune va putea să umple, cel puţin, cumva, vidul semantic, format după destrămarea Uniunii.

În conformitate cu Acordul de constituire şi Statutul CSI, scopu�rile Comunităţii constau în dezvoltarea unei colaborări cu drepturi egale şi reciproc avantajoase a popoarelor şi a statelor în domeniul politicii, al economiei, culturii, educaţiei, sănătăţii, protecţiei mediu�lui, ştiinţei, comerţului, în domeniul umanitar şi alte domenii, contri�buţia la un schimb de informaţii vast, respectarea conştiincioasă şi întocmai a angajamentelor reciproce.

Pentru a contribui pe toate dimensiunile la crearea condiţiilor pen�tru dezvoltarea colaborării integraţionale a statelor în diferite domenii, la 27 martie 1992, la Alma�Ata (Republica Kazahstan), în conformitate cu Acordul semnat de şefii parlamentelor�fondatoare, a fost constituită Adunarea Interparlamentară a statelor membre ale Comunităţii Statelor Independente. În anul 1995 statutul AIP a CSI, ca organizaţie interstatală independentă, a fost consfinţit definitiv la Minsk (Republica Belarus) în şedinţa Consiliului Șefilor de Stat din CSI. La 26 mai 1995 conducătorii ţă�rilor CSI au semnat Convenţia cu privire la Adunarea Interparlamentară a Statelor membre ale Comunităţii Statelor Independente, ratificată ul�terior de parlamentele din 9 ţări ale Comunităţii. În conformitate cu do�cumentul, Adunarea Interparlamentară a obţinut toate drepturile unei organizaţii internaţionale.

Între principalele direcţii ale activităţii AIP a CSI de dezvoltare a pro�ceselor democratice în statele�membre, pot fi evidenţiate următoarele:

1. Creaţia legislativă model;2. Elaborarea bazelor legislative ale spaţiului economic comun al CSI;

91Activitatea adunării interparlamentare a CSI privind stimularea proceselor democratice ...

3. Contribuţia la menţinerea păcii şi securităţii;4. Politica socială şi colaborarea umanitar-culturală;5. Activitatea internaţională şi relaţiile externe;6. Monitorizarea alegerilor.

În cadrul AIP a CSI se desfăşoară o muncă intensă şi asiduă. Astfel, în anul 2013, comisiile permanente ale AIP a CSI au desfăşurat 20 de şedinţe planificate, inclusiv 4 şedinţe în deplasare: la Tambov, Duşanbe şi de două ori la Bişkek. Două şedinţe au fost convocate de Comisia Consolidată de pe lângă AIP a CSI pentru armonizarea legislaţiei în do�meniul securităţii şi opunerii noilor provocări şi ameninţări.

Creaţia legislativă modelLa etapa de dezvoltare contemporană, una dintre sarcinile prin�

cipale ale AIP este formarea şi apropierea legislaţiilor statelor mem�bre ale CSI.

Scopul major al creaţiei legislative model este apropierea şi ar�monizarea legislaţiei naţionale a principalilor subiecţi de drept in�ternaţional, cu scopul creării condiţiilor juridice pentru o integrare multilaterală a statelor în comunitatea mondială.

Legile�tip ale Adunării Interparlamentare a CSI reprezintă stan�darde juridice internaţionale, în primul rând, europene, adaptate la condiţiile Comunităţii. Acestea poartă un caracter de recomandare şi sunt menite să reglementeze relaţiile prin metoda de recomandare, stabilind modelul de conduită raţional preferabil.

După ce sunt adoptate la Adunarea Interparlamentară, legile model sunt propuse ţărilor Comunităţii, ca model pentru legislaţia locală.

Conform unei legi model în diferite state ale CSI pot fi adoptate diverse hotărâri, în funcţie de starea legislaţiei naţionale, or, aplica�rea unei legi model nu presupune o formă concretă, în virtutea ca�racterului de recomandare al unor astfel de norme.

Normele model, elaborate de AIP a CSI, sunt utilizate pe larg în activitatea de creaţie legislativă a parlamentelor ţărilor Comunităţii, dar nu reprezintă în niciun caz o copiere ”oarbă” a normelor, ci rea�lizarea ţinând cont de particularităţile sistemelor juridice. Astfel, de exemplu, art. 8 din CPP al CSI stabileşte regula potrivit căreia legea de procedură penală, care anulează sau diminuează drepturile care le aparţin participanţilor la proces, limitează aplicarea acestora prin

92 CERNÎȘ Oleg

condiţii suplimentare, nu are efect ultraactiv, adică nu este aplicabilă procedurii iniţiate până la editarea unei astfel de legi.

Această normă este dublată la alineatul 2 al art. 5 din CPP al Republicii Kazahstan din 13.12.1997 nr. 206�1, fiind suplimentată cu condiţia de neaplicare a efectului ultraactiv al legii de procedură penală în cazul în care aceasta le atribuie angajamente suplimentare participanţilor la proces.

Potrivit p.4.2 din CPP al RA, prevederile legislaţiei de procedură penală a republicii Azerbaidjan, care limitează drepturile participan�ţilor la proces, nu au efect ultraactiv.

CPP al Republicii Armenia, la alineatul 2 art.4 prevede că legea de procedură penală, care anulează sau limitează drepturile partici�panţilor la proces, precum şi le agravează situaţia în alt mod, nu are efect ultraactiv şi nu este aplicabilă procedurii iniţiate până la intra�rea în vigoare a acestei legi.

Legiuitorul din Rusia, la elaborarea CPP al său nu a putut să nu ţină cont de prevederile CPP model, dar nici nu s�a hotărât să le re�producă cuvânt cu cuvânt, limitându�se doar cu referirea, în art. 4 din CPP al FR, la posibilitatea de a prevedea altfel ulterior.

Legiuitorul moldovean la art. 3 CPP al RM a stipulat următoa�rele: în desfăşurarea procesului penal se aplică legea care este în vi�goare în timpul urmăririi penale sau al judecării cauzei în instanţa judecătorească. Legea procesuală penală poate avea efect ultraactiv, adică dispoziţiile ei, în perioada de tranziţie la o nouă lege procesua�lă penală, pot rămâne aplicabile acţiunilor procesuale reglementate de legea nouă. Caracterul ultraactiv se stipulează în legea nouă.

Implementarea legilor model presupune rezolvarea unui complex de probleme interstatale, care cer, precum arată experienţa mondia-lă, termene îndelungate, cheltuieli financiare mari, condiţii normale de funcţionare a economiilor naţionale, un sistem bine organizat, cu funcţionare continuă de monitorizare internaţională a onorării anga-jamentelor asumate. Luând în consideraţie factorii sus-menţionaţi şi evaluând situaţia internaţională curentă, ajungem la concluzia că AIP a CSI şi statele-membre au de parcurs o cale lungă şi anevoioasă pen-tru armonizarea legislaţiilor.

Dar cu toate acestea, nu putem să nu menţionăm intensitatea cu care activează acest organ. Astfel, de exemplu, la cea de-a 39-a şedinţă plenară a AIP a CSI au fost acceptate sau aprobate în total 28 de acte legislative model şi alte documente.


AIP şi economia CSIÎn cadrul cooperării economice a statelor membre ale CSI, in�

contestabil, drept o realizare principală la ziua de azi poate fi califi�cată semnarea Acordului privind zona de liber schimb.

Acest acord care prevede ”reducerea la minim a excepţiilor din nomenclatorul de mărfuri cărora li se aplică taxe de import”, taxele de export urmează să fie fixate la un nivel anumit, iar ulterior anulate pe etape. Statele participante la zona de liber schimb a CSI nu aplică taxe vamale, nici alte plăţi cu acţiune echivalentă cu acestea, nici re�stricţii cantitative în privinţa mărfurilor care provin de pe teritoriul vamal al unui stat�membru şi care se introduc pe teritoriile vamale ale altor state�membre. Totodată, prin anexa 1 la Acord au fost siste�matizate listele de mărfuri cărora unele state�membre le aplică taxa de export şi de import în comerţul reciproc.

Acordul cu privire la ZLS a substituit peste o sută de acte bilate�rale, care reglementează regimul de liber schimb în spaţiul comuni�tăţii.

Elaborarea cadrului juridic al spaţiului economic comun al CSI şi, în particular, asigurarea juridică a constituirii zonei de liber schimb reprezintă direcţia principală a creaţiei legislative model a AIP a CSI în domeniul economic. Tranziţia statelor Comunităţii la ac�tivitatea în condiţiile economiei de piaţă a fost facilitată şi de o se�rie de acte legislative model, adoptate de AIP a CSI. Între acestea se numără trei părţi din Codul Civil model, Partea generală a Codului Fiscal, Regulamentul cu privire la protecţia drepturilor investitorilor pe piaţa valorilor mobiliare, legile model cu privire la zonele econo�mice libere, cu privire la semnătura electronică digitală, cu privire la piaţa valorilor mobiliare etc.

Vorbind despre avantajele pe care le oferă semnarea acordului cu privire la ZLS, trebuie să menţionăm următoarele: acordul con�ţine un aparat de noţiuni, dar şi prevederi şi norme de bază, care reglementează relaţiile economico�comerciale ale statelor membre ale CSI la un nivel calitativ mai înalt.

În Acord a fost inclusă norma bazată pe regulile OMC (articolul 14), care permite aplicarea provizorie a restricţiilor cu scopul asigu�rării situaţiei financiare externe proprii, al prevenirii pericolului de reducere a rezervelor valutare, echilibrului balanţei de plăţi, inclusiv, aplicarea de restricţii la plăţi şi transferuri aferente desfăşurării co�merţului de mărfuri cu părţile.

94 CERNÎȘ Oleg

Acordul conţine o normă care prevede soluţionarea indepen�dentă a litigiului de către o comisie de experţi în conformitate cu pro�cedura de soluţionare a litigiilor, bazată pe practica internaţională.

Chiar dacă ZLS are multe avantaje, nu este cazul să uităm că în diviziunea mondială a muncii CSI de poziţionează de demult ca o formaţiune intraconcurenţială. Din aceasta fac parte, în principal, producătorii de mărfuri – materii prime: resurse energetice, materii prime agricole, metalurgice şi chimice, şi produse – semifabricate. Structura de mărfuri a comerţului exterior al CSI poartă un caracter neechilibrat: la exporturi predomină produsele sectoarelor extrac�tive, iar la importuri – ale celor procesatoare. În structura exportu�rilor ţărilor CSI circa 63% reprezintă combustibilul mineral. Pentru comparaţie: în structura comerţului mondial produselor sectoarelor procesatoare le revin peste 70%, iar combustibilului mineral – doar 17%. În formaţiunile organizatorice cu un astfel de set de economii ale ţărilor nu pot lipsi conflictele din interiorul blocurilor. Și dimpo�trivă, asociaţiile în care economiile ţărilor se completează integraţi�onal, funcţionează cu succes.

E necesar să reţinem că statele-membre ale CSI se află la un nivel diferit de dezvoltare social-politică, la diferite stadii de creştere eco-nomică. Cadrul general al modernizării, care le poate uni în acelaşi vector, poate fi stabilit de AIP a CSI. Dar modernizarea în econo-mie şi democraţia în politică sunt într-o legătură reciprocă strânsă. Transparenţa şi caracterul deschis al interacţiunii politice trebuie să devină o abordare generală în cadrul CSI pentru rezolvarea probleme-lor din spaţiul post-sovietic. Este necesară chemarea tuturor ţărilor la un caracter deschis al obiectivelor şi sarcinilor, la predictibilitatea paşilor şi a acţiunilor, la transparenţa deciziilor.

Contribuţia la menţinerea păcii şi a securităţiiActivitatea pacificatoare a AIP şi a Comunităţii Statelor

Independente în ansamblu a devenit un răspuns la provocările tim�pului, la pericolele securităţii colective a Comunităţii, securitatea fie�căruia dintre statele care fac parte din aceasta.

Aceste pericole sunt bine cunoscute: în primul rând, ”punctele fierbinţi”, moştenite de CSI de la Uniunea Sovietică, şi procesele de�loc uşoare de constituire a statalităţii naţionale în fostele republici unionale, în care s�au manifestat într�o măsură considerabilă extre�mismul agresiv, intoleranţa naţională şi religioasă.


Aceste pericole au pus Comunitatea în faţa necesităţii de a crea de urgenţă cadrul juridico�normativ al activităţii de pacificare şi de a desfăşura, practic, în paralel, operaţiuni de menţinere a păcii, de a însuşi concomitent teoria şi practica tuturor aspectelor activităţii de prevenire şi soluţionare a conflictelor, adaptând totodată experienţa pe care o are comunitatea mondială la condiţiile noastre concrete.

Proporţiile activităţii pacificatoare a Comunităţii în ansamblu şi a statelor care fac parte din aceasta, în cei douăzeci şi trei de ani care au trecut, nu sunt la fel de mari ca ale ONU, dar rezultatele ei chiar în prezent sunt destul de semnificative şi palpabile. Aceasta este destul de multilaterală prin direcţiile şi formele ei, cuprinzând nu doar teri�toriul CSI, dar şi alte regiuni ale lumii.

Unul dintre rezultatele importante a devenit semnarea, în mai 1994, a Protocolului de la Bişkek, singurul act politic care asigură în�cetarea focului în Carabahul de Munte. Activitatea AIP a CSI în această perioadă nu a avut analogi în practica diplomaţiei parlamentare. De regulă, parlamentarii nu participă direct la procesul de negocieri – aceasta este prerogativa diplomaţilor, a reprezentanţilor puterii exe�cutive. Sarcina parlamentarilor este să creeze o atmosferă politică fa�vorabilă pentru tratative. Totuşi, reprezentanţii AIP a CSI s�au ocupat de activitatea de mediere. Ei au avut mandat pentru aceasta de la păr�ţile implicate în conflict, dar şi de la Consiliul Șefilor de Stat din CSI.

În anul 2004, în timpul conflictului etnic din Kosovo, conform deciziei Consiliului Adunării Interparlamentare a CSI, un grup de ob�servatori a fost trimis în Serbia şi Muntenegru ca să studieze situaţia. Deputaţii AIP a CSI au adus concluziile lor la cunoştinţa multor orga�nisme parlamentare partenere, inclusiv a APCE. Chestiunea ”Situaţia din Kosovo” a fost inclusă pe agenda sesiunii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei cu titlu suplimentar, şi la 29 aprilie 2004 APCE a adoptat Rezoluţia nr. 1375 cu privire la situaţia din Kosovo, în care au fost susţinute în totalitate concluziile observatorilor Adunării Interparlamentare a CSI.

Totalurile, în fond, pozitive, nu semnifică deloc că Comunităţii nu i�au mai rămas probleme nerezolvate în domeniul pacificării, care îi reduc eficienţa. Acestea, incontestabil, există şi ţin de diverse pla�nuri: internaţional�juridic, militar�politic, economico�financiar – di�ferite ca importanţă, complexitate şi perspective de rezolvare.

Noi vedem problemele principale, care fac dificilă realizarea as-pectelor militare ale pacificării, în următoarele:

96 CERNÎȘ Oleg

• activitatea pacificatoare a Comunităţii nu a devenit una cu adevărat colectivă, lipseşte o abordare unică, coordonată a statelor CSI pentru participarea la operaţiunile de menţinere a păcii, precum şi pentru sarcinile şi direcţiile de dezvoltare a activităţii de pacificare în Comunitate. Nu s-a ajuns la înţelegere în privinţa finanţării prin cote a operaţiunilor de menţinere a păcii desfăşurate;

• ţările-membre ale CSI nu execută cronic hotărârile în dome-niul pacificării, adoptate de Consiliul Șefilor de Stat.

O altă direcţie importantă în activitatea AIP a CSI este opunerea provocărilor şi ameninţărilor la adresa securităţii, tradiţionale şi noi.

Pe lângă AIP a CSI activează cu statut permanent Comisia con�solidată pentru armonizarea legislaţiei în domeniul combaterii te�rorismului, a crimei şi a afacerilor cu droguri în CSI. Printre sarcinile principale ale acesteia se numără, în primul rând, lupta împotriva tuturor formelor de terorism transnaţional. Aportul principal al AIP a CSI la combaterea terorismului pe teritoriul Comunităţii constă în asigurarea juridică a acţiunilor antiteroriste, colaborarea autorită�ţilor de securitate şi a serviciilor speciale ale CSI. Aici, o importan�ţă de principiu revine Acordului încheiat între Consiliul AIP a CSI şi Consiliul şefilor autorităţilor de securitate şi ai serviciilor speciale ale statelor membre ale CSI.

Există numeroase exemple când legi model de importanţă majo�ră în domeniul securităţii, adoptate de AIP a CSI, căpătând forma de acorduri interstatale, deveneau obligatorii pentru ţările CSI. La acestea poate fi raportat Acordul de colaborare a statelor membre ale CSI în do�meniul combaterii circuitului ilegal de substanţe narcotice, substanţe psihotrope şi precursori (anul 2000), care a fost elaborat pe baza legii model ”Privind contracararea circuitului ilegal de substanţe narcotice, substanţe psihotrope şi precursori”. Prevederile legii model ”Privind contracararea finanţării terorismului” au fost puse la baza Acordului statelor membre ale CSI cu privire la contracararea legalizării (spălării) veniturilor criminale şi a finanţării terorismului (anul 2007).

În ultimul timp, calitatea şi volumele sarcinilor care se rezolvă au crescut în mod deosebit. Datorită interacţiunii strânse a organelor CSI, a fost creat un cadru legislativ model în domeniul securităţii. Într�un răstimp scurt, peste patruzeci de acte au fost perfecţionate, reelabora�te şi adoptate de Adunare. Majoritatea covârşitoare a acestora repre�zintă acte legislative model, recomandări şi alte acte, având ca scop


perfecţionarea contracarării juridico�normative a terorismului, a altor forme de extremism violent şi a terorismului cu arme de distrugere în masă, în particular. Au fost create acte, care în mare parte nu au analogi în practica de creaţie legislativă a ţărilor CSI, menite să asigure juridic securitatea la frontieră şi cea informaţională, prevenirea trafi�cului de fiinţe umane şi a migraţiunii ilegale, a corupţiei şi a legalizării veniturilor obţinute pe cale criminală, care au ca scop realizarea acor�durilor internaţionale corespunzătoare, încheiate în cadrul CSI.

În cadrul AIP a CSI au fost elaborate programe precum Programul Interstatal de activităţi mixte pentru combaterea crimei pentru anii 2014�2018, programul de colaborare a statelor membre ale CSI în domeniul combaterii circuitului ilegal de substanţe narcotice, sub�stanţe psihotrope şi a precursorilor acestora şi contracarare a nar�comaniei pentru anii 2014 �2018, şi altele.

Politica socialăIstoria omenirii este istoria constituirii şi a dezvoltării protecţiei

sociale a miliardelor de oameni cu diferite caractere şi aspiraţii, în condiţii de schimbare a formaţiunilor social�economice.

Rolul Adunării Interparlamentare a CSI în elaborarea unor abor�dări coordonate pentru rezolvarea problemelor de politică socială, asigurarea respectării drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale omului, în colaborarea umanitară creşte an de an. O etapă importan�tă în acest proces a devenit adoptarea Cărţii drepturilor şi garanţiilor sociale ale cetăţenilor statelor independente, precum şi a unei serii de acte legislative model şi recomandări având ca scop protecţia co�pilăriei, protecţia socială a populaţiei în condiţii de piaţă.

În afară de aceasta, AIP a CSI elaborează cadrul legislativ coor�donat pentru combaterea crimei şi a corupţiei în cadrul Comunităţii, contribuie la crearea condiţiilor pentru dezvoltarea cooperării in�tegraţionale în domeniul protecţiei mediului. Astfel, a devenit deja o tradiţie Congresul Internaţional de Ecologie de pe Neva, convocat anual din anul 2008. Desfăşurarea unor astfel de evenimente contri�buie la armonizarea legislaţiilor naţionale în domeniul ecologiei şi edificarea unui sistem internaţional de securitate ecologică.

În anul 2013 şi�a început activitatea Consiliul de Experţi în Sănătate de pe lângă AIP a CSI. S�a decis ca acest Consiliu să se con�voace în şedinţă de două ori pe an. Chiar la prima lor şedinţă, par�ticipanţii au discutat un spectru întreg de probleme, dintre care se

98 CERNÎȘ Oleg

pot evidenţia: combaterea morbidităţii prin diabet zaharat în ţările CSI, combaterea SIDA şi a infecţiei HIV, acordarea asistenţei de os�piciu copiilor, chestiuni legate de organizarea învăţământului me�dical în ţările CSI şi de armonizarea legislaţiei statelor în domeniul sănătăţii.

La 11 aprilie 2013, în cadrul lucrărilor Comisiei Permanente a AIP a CSI pentru politica socială şi drepturile omului, a avut loc o sesiune informativă privind rolul, funcţiile şi activitatea Federaţiei Internaţionale a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie în Comunitatea Statelor Independente.

În viziunea noastră, în condiţiile contemporane în spaţiul Comunităţii Statelor Independente o atenţie specială trebuie acor�dată tinerilor, educaţiei, dezvoltării, formării lor şi creării condiţiilor pentru creşterea unei generaţii noi de lideri.

În primul rând, accentul trebuie pus pe ridicarea nivelului de in-struire. Dat fiind faptul că în timpurile noastre aceasta devine unul dintre factorii succesului economic al statelor, care determină nivelul şi calitatea vieţii oamenilor, perspectivele de valorificare a oportunită-ţilor tehnologice noi şi progresul social în ansamblu.

De asemenea, este important să fie păstrată atractivitatea limbii ruse pentru tinerii din CSI. În prezent, urmărim un moment de cotitu-ră: în virtutea unor cauze fireşti, numărul purtătorilor de limbă rusă descreşte, iar în viaţa conştientă păşeşte generaţia celor care au cres-cut deja după destrămarea Uniunii Sovietice. Mulţi dintre aceşti tineri fie că nu au întâlnit purtători de limbă rusă (mai ales, în mediul rural), fie că i-au întâlnit în fragedă copilărie, astfel, cunosc prost sau nu cu-nosc deloc limba rusă. Dacă ratăm această generaţie, în continuare relaţiile în cadrul Comunităţii vor fi mult mai greu de stabilit.

E necesar să formăm pentru tineri o imagine atractivă a CSI în ansamblu şi a limbii ruse, în particular. O atenţie specială urmează să fie acordată educaţiei liderilor din rândul tinerilor, să-i motivăm să participe activ la viaţa social-politică a ţării şi edificarea unei colabo-rări de succes în cadrul CSI.

Pe acest fundal este necesar să menţionăm actualitatea consti�tuirii, în anul 2013, a Adunării Interparlamentare a Tinerilor din sta�tele membre ale CSI (AIPT a CSI), în calitate de organ consultativ cu statut permanent al AIP a CSI.

În primul an de activitate, au fost convocate două şedinţe ale AIPT a CSI. La şedinţe au participat delegaţii parlamentare ale tine�


rilor, compuse din deputaţi ai parlamentelor naţionale, deputaţi ai forurilor legislative de nivel regional şi local, reprezentanţi ai orga�nizaţiilor obşteşti de tineret de pe lângă autorităţile legislative, lideri de organizaţii şi asociaţii obşteşti. La prima şedinţă au fost discutate chestiuni organizatorice. A doua şedinţă a fost dedicată, în principal, chestiunilor privind participarea AIPT a CSI la procesul de creaţie le�gislativă model, colaborarea cu Consiliul pentru problemele tinerilor din statele�membre ale CSI.

În cadrul politicii sociale există multe probleme actuale şi impor-tante, pentru a căror rezolvare este necesar, eventual, un impuls nou în proiectele de integrare. O cotitură democratică, organizată corect, va deplasa sarcinile organizaţiilor de integrare dinspre unele înguste de sector spre unele civile. De exemplu, Organizaţia Tratatului pentru Securitate Colectivă (OTSC) ar putea deveni un centru de comandă al integrării regionale în domeniul analizei pericolelor, prevenirii şi lichi-dării consecinţelor calamităţilor naturale (inundaţii, seisme, incendii, răspândirea maladiilor virale).

Interacţiunea internaţionalăActivitatea AIP a CSI se bazează pe respectarea dreptului altor

state. În anii de activitate, organizaţia a devenit o structură interna�ţională cu autoritate. Ea a încheiat acorduri de colaborare cu o se�rie de organisme internaţionale principale: Organizaţia Naţiunilor Unite, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Adunarea Parlamentară a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice la Marea Neagră (APCEMN), Adunarea Parlamentară a ţărilor din regiu�nea Mediteraneană, Organizaţia Mondială pentru Proprietate Intelectuală, Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Știinţă şi Cultură (UNESCO), Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO), Parlamentul Latinoamerican, Parlamentul Central – American, Parlamentul Panafrican şi multe altele.

Cu toate organizaţiile enumerate mai sus AIP a CSI continuă să dezvolte activ colaborarea, dar şi să stabilească relaţii noi.

Astfel, doar în anul 2013 la evenimentele AIP a CSI de la Sankt Petersburg au participat reprezentanţi ai ONU şi ai instituţiilor spe�cializate ale acesteia (UNESCO, UNIDO), ai Comitetului Consiliului de Securitate ONU, constituit prin rezoluţia 1540, ai Panoului inter�

100 CERNÎȘ Oleg

naţional de resurse al Programului ONU pentru mediu, ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, ai Congresului Puterilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei, ai Adunării Parlamentare a Cooperării Economice la Marea Neagră, ai Parlamentului Panafrican, ai Comitetului Internaţional Crucea Roşie, ai Federaţiei Internaţionale a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, ai Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, ai Uniunii Parlamentare a Organizaţiei de Cooperare Islamică, ai Uniunii Interparlamentare, ai Adunării Parlamentare a Ţărilor Vorbitoare de Limbi Turcice, ai Uniunii Internaţionale de Ocrotire a Naturii, ai Consiliului Mondial al Viitorului, ai Organizaţiei Mondiale a Legislatorilor pentru un Mediu Armonios, ai Parlamentului Republicii Filipine şi altele.

La 12 aprilie a avut loc întrevederea Preşedintelui Consiliului Adunării Interparlamentare AIP a CSI, Preşedintelui Consiliului Federaţiei al Adunării Federale a Federaţiei Ruse, V.I. Matvienco, cu Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, J.�C. Mignon. Pe baza rezultatelor întrevederii, părţile au făcut o decla�raţie comună cu prilejul aniversării a 15�a a semnării Acordului de cooperare dintre AIP a CSI şi APСЕ, în care au menţionat că conlucrarea reprezintă un exemplu relevant de diplomaţie parla�mentară, care permite dezbaterea diverselor chestiuni de interes comun.

La 25�26 aprilie o delegaţie a AIP a CSI, la invitaţia Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, a participat la sesiunea anuală a APCE, la Strasbourg (Franţa).

În cadrul vizitei a avut loc o întrevedere cu Preşedintele APCE, J.�C. Mignon. Părţile au discutat despre căile de activizare a coope�rării între cele două organizaţii, precum şi chestiuni de interacţiune operativă a AIP a CSI şi APCE.

La 16 octombrie, la Palatul Tavriceski, a avut loc întrevede�rea Secretarului General al Consiliului AIP a CSI, A.I. Sergheev, cu Consulul General al Republicii Franceze la Sankt Petersburg, T. Fourriere. T. Fourriere a fost informat despre activitatea AIP a CSI. Părţile au discutat despre probleme de cooperare a AIP a CSI cu or�ganizaţiile internaţionale partenere cu cartierul major în Franţa: Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Congresul Puterilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei, UNESCO.

La 29 noiembrie a avut loc întrevederea Preşedintelui Consiliului


AIP a CSI, V.I. Matvienco, cu Preşedintele Parlamentului Panafrican, B.N. Amadi. Părţile au discutat despre perspectivele de interacţiu�ne a AIP a CSI cu Parlamentul Panafrican pe diferite platouri parla�mentare. V.I. Matvienco a subliniat importanţa amplificării dialogu�lui Adunării cu organismele parlamentare internaţionale. Și aceasta nu este nici pe departe lista completă a întrevederilor şi activităţilor care au fost desfăşurate sau la care Adunarea Interparlamentară a CSI a participat în anul 2013.

Făcând totalurile activităţii Adunării în perioada expirată, ar fi de menţionat că în mare măsură, datorită activităţii acesteia fostele republici unionale nu s-au dispersat în diferite părţi, ci au procedat la edificarea relaţiilor reciproce într-un spirt de cooperare şi de lege. Faptul că această cooperare poartă un caracter dinamic şi durabil, se dezvoltă în toate domeniile, a dat un impuls puternic proceselor de integrare – în toate acestea există un merit important al Adunării Interparlamentare, pentru că anume AIP instrumentele juridice nece-sare în acest sens.

Viitorul AIP a CSI depinde, în mare parte, de profunzimea proce-selor de integrare în spaţiul post-sovietic nu doar în economie, dar şi în sfera politică, în relaţiile umanitare. Azi, este evident că aceste pro-cese sunt ireversibile, incontestabil, acestea doar se vor consolida şi de acestea depinde în mod direct viitoarea imagine a AIP, rolul acesteia în sistemul politic al Comunităţii, structura, împuternicirile, mecanisme-le de realizare a acestora.

Monitorizarea alegerilorUna dintre sarcinile principale ale AIP a CSI este monitoriza�

rea alegerilor. Membrii parlamentelor statelor membre ale CSI cu statut de observatori urmăresc procesele electorale din CSI şi ac�tivează, la invitaţie, în statele�membre ale altor organizaţii inter�naţionale. Observatorii şi experţii analizează legislaţia electorală, formulează concluzii, relevă realizările şi omisiunile. Activitatea de observare la alegeri este coordonată de una dintre subdiviziunile cheie ale Adunării Interparlamentare – Institutul Internaţional de Monitorizare a Dezvoltării Democraţiei, parlamentarismului şi res�pectării drepturilor electorale ale cetăţenilor statelor membre ale AIP a CSI (IIMDD AIP a CSI). Decizia de constituire a acestuia a fost adoptată la 10 februarie 2006, la Kiev (Ucraina), în şedinţa în depla�sare a Consiliului AIP a CSI.

102 CERNÎȘ Oleg

Sarcinile principale ale institutului: • schimbul de informaţii privind respectarea drepturilor omului;• generalizarea experienţei de dezvoltare a democraţiei şi par�

lamentarismului;• efectuarea monitorizării alegerilor în statele Comunităţii şi

peste hotarele acesteia;• instruirea observatorilor internaţionali.

În anii 1994�2013, AIP a CSI a organizat aproape 90 de deplasări ale grupurilor de observatori la alegeri în statele CSI, a desfăşurat 9 seminare şi conferinţe pentru observatori internaţionali.

Dat fiind faptul că în rândul de obiective ale Adunării un rol spe�cial revine apărării drepturilor şi libertăţilor omului, contribuţia la alegeri democratice şi corecte, contracararea aplicării dublelor stan�darde la evaluarea rezultatelor lor, AIP a CSI a elaborat Convenţia privind standardele alegerilor democratice, ale drepturilor şi liber�tăţilor electorale în statele�membre ale CSI, care a fost semnată la Chişinău la 7 octombrie 2002. Vreun alt act elaborat la fel de detaliat, care formulează standarde clare ale alegerilor libere şi echitabile, în lume deocamdată nu există.

Deosebit de importantă şi interesantă în acest domeniu ni se pare tema înfiinţării filialelor IIMDD AIP a CSI. La 28 martie 2007, în Republica Azerbaidjan a fost semnat Acordul de inaugurare la Baku a unei filiale, prima din CSI, a Institutului Internaţional de Monitorizare a Dezvoltării Democraţiei, parlamentarismului şi res�pectării drepturilor electorale ale cetăţenilor statelor membre ale AIP a CSI. Ulterior, filiale ale IIMDD AIP a CSI au fost deschise la Bişkek, Erevan, Kiev şi la Chişinău.

Ideea însăşi de înfiinţare a filialelor institutului face dovada fap�tului că Adunarea Interparlamentară este interesată cu adevărat să fie mai aproape de statele�membre, să studieze la faţa locului proble�mele care apar în societate şi să încerce să le rezolve.

Să luăm, de exemplu, concursul pentru tineri, pe care îl desfăşoară filialele din Chişinău, Erevan şi Baku. Între scopurile acestuia, orga�nizatorii au definit:

1) atragerea reprezentanţilor generaţiei tinere din mediile acade�mice şi a activiştilor organizaţiilor obşteşti la studierea problemelor de politică socială şi drepturi ale omului; a experienţei de cooperare şi securitate internaţională; a problemelor juridice; de ştiinţă şi educaţie pe baza ideilor şi intereselor comune ale statelor membreale CSI.


2) Popularizarea în rândul tinerilor din CSI a ideilor şi principi�ilor parlamentarismului, democraţiei şi respectării drepturilor cetă�ţenilor.

Și iarăşi, revenind la subiectul educaţiei generaţiei în creştere, ar fi de menţionat că acest concurs a reprezentat o oportunitate ex�celentă de atragere a tinerilor la ideile AIP a CSI. Prin intermediul efectuării unei analize proprii a actelor şi materialelor, tinerii au ob�ţinut posibilitatea să privească din altă parte evenimentele care au loc în lume, să descopere pentru ei cât de vastă şi multilaterală este activitatea organizaţiei.

La rândul său, pentru AIP a CSI, materialele acestui concurs urmează să servească drept indicator al măsurii în care tinerii con�temporani sunt informaţi şi apropiaţi de ideile CSI. Posibil, dar mai curând este necesar să se acorde mai multă atenţie dezvoltării gene�raţiei tinere. Să se organizeze mai multe concursuri, seminare, clu�buri de discuţii anume în teritorii, în statele�membre, ca să existe posibilitatea de antrenare a unui număr mai mare de tineri şi tinere în activitatea AIP şi, în primul rând, să existe posibilitatea de a le povesti de la prima sursă despre situaţiile complicate şi despre pla�nurile de viitor.

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE:1. Б�зб��д�в Ю. С. М��ду��д�ы� ��д��ы� ��ы/

Ю.С. Б�зб��д�в .� М.: В��К�ув��, 2008.� 152 �.2. http://www.iacis.ru/about/index.php3. http://www.iacis.ru/pressroom/news/sovet_mpa_sng/

informatsiya_o_deyatelnosti_mezhparlamentskoy_assamblei_gosu�darstv_uchastnikov_sng_v_2013_godu/

4. http://www.avesta.tj/security/286�d.html5. http://www.pnp.ru/comment/detail/42938

ACTIVITATEA ADUNĂRII INTERPARLAMENTARE A CSI DIN MOLDOVA ÎN CONTEXUL PROMOVĂRII PROCESELOR

DEMOCRATICE

Autor: ȘARAN Vladislav, magistru în ştiinţe politice, Institutul de Cercetări Juridice şi Politice, Academia de Știinţe a Moldovei

Cooperarea interparlamentară reprezintă o modalitate mai pu�ţin cunoscută de publicul larg prin care politicul reuşeşte prin diferite modalităţi să aducă beneficii societăţii în ansamblu. Parlamentele na�ţionale în principal au rolul de a îndeplini prevederi constituţionale ca expresie a suveranităţii naţionale.Totuşi Parlamentul nu se obligă doar la o politică internă, ci şi la o activitate de relaţii internaţionale cu alte instituţii omoloage din ţările din regiune câtşi pe plan interna�ţional. În această ordine de idei Republica Moldova, în parcursul său european, face parte din Adunarea Parlamentară a Consiliului Europe (APCE), dar şi din Adunarea Parlamentară a Procesului de Cooperare din Europa de Sud�Est (SEECP). În total Moldova participă în 13 dele�gaţii parlamentare permanentela organizaţii internaţionale.

Printre acestea RM este membrual Comunităţii Statelor Inde�pendente în cadrul căreia este parte a Adunării Interparlamentare (AIP CSI). Organizaţia sus�numităeste o platformă prin care Moldova îşi menţine relaţiile cu partenerii tradiţionali estici şi dezvoltă o im�portantă activitate economică şi comercială. Publicul larg din RM percepe participarea ţării noastre în CSI ca relaţia diplomatică cu Federaţia Rusă fapt care este adevărat însă toată activitatea organi�zaţiei înseamnă mai mult decâtatât.

Pentru a înţelege mai bine activitatea AIP CSI şi participarea Republicii Moldova considerăm că este necesar mai întâi de anali�zatpe scurt care este istoricul şi scopurile CSI.

Comunitatea Statelor Independente a fost înfiinţată la 8 decem�brie 1991 la Minsk, de către liderii Republicii Belarus, Federaţiei Ruse şi Ucrainei, care au semnat Acordul privind înfiinţarea aces�teia. Iniţial s�a constituit o alianţă formată din 9 din cele 15 foste republici ale Uniunii Sovietice, excepţiile fiind cele trei ţări balti�ce: Estonia, Letonia şi Lituania, precum şi Georgia (din 2008) şi Ucraina (din 2014). CSI este constituită pe baza mai multor princi�pii ca: recunoaşterea reciprocă şi respectarea suveranităţii statelor

105Activitatea adunării interparlamentare a CSI din Moldova ...

membre, egalitatea în drepturi, renunţarea la aplicarea forţei. Cei 11 membri fondatori ai CSI sunt: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan, Republica Moldova, Rusia, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina şi Uzbekistan [1]. În decembrie 1993 s�a ală�turat şi Georgia însă în urma divergenţelor politice cu Federaţia Rusă din august 2008, parlamentul georgian a votat în unanimitate retra�gerea Georgiei din CSI, pe data de 14 august 2008. Ca urmare a alipi�rii Crimeei la Federaţia Rusă, Ucraina s�a retras şi ea din CSI în 2014. Partea ucraineană încă nu a luat o deciziefinalăîn acest sens.

Republica Moldova, de facto, este membră în structurile CSI din 21 decembrie 1991, când au fost semnate Acordul cu privire la crea�rea Comunităţii Statelor Independente şi Declaraţia de la Alma�Ata. În 1994 Parlamentul ratifică o hotărâre (Hotărârea nr. 40 – XIII) [2] prin care menţionează că ţara noastră „exclude pentru sine coope�rarea în domeniul politico�militar în cadrul Comunităţii, ca neco�respunzând principiilor suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova şi participă, în special, la cooperarea economică“ [3].

În conformitate cu Statutul CSI obiectivele Comunităţii sunt ur�mătoarele:

- cooperarea în domeniile politic, economic, ecologic, umani�tar, cultural şi de altă natură;

- dezvoltarea globală şi echilibrată în domeniul economic şi social a statelor membre în cadrul unui spaţiu economic co�mun, cooperarea între state şi integrare;

- asigurarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale, în con�formitate cu principiile general recunoscute şi normele drep�tului internaţional şi a documentelor OSCE;

- cooperarea între statele membre pentru menţinerea păcii şi securităţii internaţionale, punerea în aplicare a unor măsuri eficiente de reducere a înarmărilorşi a cheltuielilor în dome�niul militar, de eliminare a armelor nucleare şi a altor arme de distrugere în masă, realizarea dezarmării generale şi com�plete;

- asistenţa pentru cetăţenii statelor membre în comunicarea li�beră, stabilirea contactelor şi circulaţia în cadrul Comunităţii;

- asistenţa juridică reciprocă şi cooperarea în alte domenii ale relaţiilor juridice;

- soluţionarea paşnică a diferendelor şi conflictelor între naţi�unile Comunităţii.

106 ȘARAN Vladislav

Astăzi CSI este o formă de cooperare între statele independente egale în drepturi, considerată de către comunitatea internaţională ca o organizaţie regională interstatală. Caracteristicile sale distinctive sunt organizarea de interacţiune în aproape toate sferele de comuni�care interstatală şi asigurarea flexibilităţii mecanismelor şi formate�lor de cooperare colectivă. Flexibilitatea mecanismului organizaţiei interstatale şi interguvernamentale permite să se ia în considerare diferite grade de pregătire a ţărilor pentru integrare şi permite fie�căruia să participe la procesele de integrare în măsura şi în direcţiile care corespund intereselor lor naţionale [4]. Prin urmare, parcursul european al RM este perfect racordat cu principiile şi valorile CSI şi nu constituie un obstacol de cooperare bilaterală şi multilaterală pentru ţara noastră cu ţările din regiune.

AIP CSI reprezintă un organism consultativ pentru pregăti�rea proiectelor de acte legislative de interes reciproc.Adunarea Interparlamentară a CSI a fost fondată şi funcţionează pe baza Acordului privind AIP CSI din 27.03.1992 şi pe baza Convenţiei pri�vind AIP CSI din 26.05.1995. În activitatea AIP CSI participă parla�mentele din Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kîrghîstan, Republica Moldova, Federaţia Rusă, Tadjikistan şi Ucraina. Adunarea Interparlamentară desfăşoară consultări interparlamentare, discută problemele de cooperare în cadrul CSI, dezvoltă propuneri comune în sfera activităţii parlamentelor naţionale [5]. Actualmente şeful de�legaţiei Parlamentului Republicii Moldova la AIP CSI este deputatul�Chiril Lucinschi.

Pornind de la angajamentul Republicii Moldova de a nu se im�plica militar ci doar economic, pe parcursul anilor a devenit tot mai frecventă practicarea semnării unui mare număr de documente deja cu caracter social şi de altă natură. Astfel au fost semnate acorduri în mai multe domenii, în principal, în sectoare importante precummi�graţia de muncă, educaţia, protecţia mediului ambiant, al comunica�ţiilor poştale şi electrice, în domeniul informaţiei etc. Desigur, aceste acorduri sunt rezultatul activităţii Parlamentului RM şi cooperării cu statele membre.

În continuarea voi analiza mai multe actualităţi aferente activi�tăţii AIP CSI în Moldova, prin care voi încerca să sesizez modalităţile prin care Parlamentul RM promovează procesele democratice, inclu�siv şi drepturile electorale în beneficiul cetăţenilor noştri. Voi selecta şi câteva aspecte din discursul politic prin care se punctează rolul


integrării europene pentru RM la întrunirile AIP CSI care poartă în sine promovarea proceselor democratice şi compatibilitatea coope�rării atât cu Occidentul câtşi cu spaţiul estic.

În primul rând, este deremarcat participarea Preşedintelui Parlamentului Republicii Moldova Igor Corman, în cadrul celei de�a 39�a şedinţe a Adunării Interparlamentare a CSI, care s�a desfăşurat pe 29 noiembrie 2013 la Sankt�Petersburg, Federaţia Rusă [6]. În discursul său, Speakerul s�a referit la procesul de integrare europea�nă a Republicii Moldova dar şi la importanţa relaţiilor de cooperare cu partenerii tradiţionali din Est. Având în vedere parcursul euro�pean al Republicii Moldova s�a remarcat că participarea în cadrul CSI rămâne importantă fapt care a fost subliniat şi de domnul Corman. În context, Șeful Legislativului a reiterat interesul ţării noastre pentru menţinerea unei dinamici pozitive a relaţiilor bilaterale cu ţările CSI, inclusiv la nivel interparlamentar. Speakerul a punctat în mod clar că integrarea europeană şi cooperarea fructuoasă cu CSI nu trebuie să creeze diferenţe şi bariere pentru Moldova şi toate celelalte state. O Moldovă stabilă şi puternică din punct de vedere economic va putea răspunde mai bine la interesele partenerilor săi. „Integrarea euro�peană nu este atât o alegere geopolitică, cât un model de dezvoltare şi modernizare a ţării. Apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană, respectiv semnarea Acordului de Asociere cu UE, nu trebuie să împiedice cooperarea cu partenerii tradiţionali din Est. Confruntarea trebuie evitată”, a relevat Preşedintele Parlamentului.

În cadrul discuţiilor s�a discutat segmentul economic şi al liberei circulaţii în care speakerul Corman a reiterat că cetăţenii moldoveni trebuie să beneficieze în continuare de comerţul liber în cadrul CSI. „Acum cetăţenii Republicii Moldova călătoresc fără vize în ţările CSI, iar comerţul liber cu aceste state ne oferă condiţii de creştere eco�nomică”, a specificat Preşedintele Parlamentului. Este important să menţionăm că în cadrul acestei întrevederi speakerul Corman a re�marcat continuitatea dialogului între statele membre CSI în dorinţa ca toate divergenţele să fie să nu fie neglijate ci discutate la nivel în�alt. Prin urmare, cea de�a 39�a şedinţe a Adunării Interparlamentare a CSI a fost una lucrativă inclusiv deoarece s�a folosit oportunitatea întrunirii în scopul impulsionarea dialogului şi schimbului de opinii dintre părţi.

Sunt lăudabile manifestările culturale cu participareaAIP CSI cum ar fi cea de�a 15�a a Festivalului internaţional al teatrelor ruse

108 ȘARAN Vladislav

din CSI şi ţările Baltice: „Spaţiu fără frontiere: dialogul multicultu�ral, dezvoltarea continuă a societăţii” la care a participat şi Chiril Lucinschi. Șeful delegaţiei parlamentare CSI a menţionat la acest eveniment că ,,doar prin cooperarea interculturală pot fi extinse frontierele’’[7]. Într�adevăr, anume manifestările culturale pot uni oamenii prin promovarea dragostei pentru artă şi frumos fapt care extinde orizonturile cunoaşterii în general. Dacă ne referim la eveni�ment, teatrul rus probabil poartă cea mai bună imagine a Rusiei din punct de vedere cultural şi consider că fiecare ţară ar trebuie să pro�moveze mai intens un segment din cultura naţională chiar şi la nivel diplomatic. În opinia mea, tradiţiile culinare, obiectele de artizanat şi turismul rural moldovenesc ar putea echivala cu prestaţia festivalu�lui de teatru rus în contextul promovării unei imaginii pozitive a RM.

Un eveniment important care susţine procesele democratice şi care s�a realizat cu suportul AIP CSI a avut loc pe 4 octombrie 2013, cu participarea Comisiei Electorale Centrale a RM (CEC). A fost sem�nat acordul de colaborare a CEC cu Filiala din Chişinău a Institutului internaţional pentru monitorizarea dezvoltării democraţiei, parla�mentarismului şi respectării drepturilor electorale ale cetăţenilor statelor membre AIP CSI[8]. În continuare se va folosi abrevierea IIMDD AIP CSI. Domeniile prioritare de colaborare între instituţii se bazează pe schimbul de experienţă privind organizarea pregăti�rii şi desfăşurării alegerilor, asigurarea drepturilor celor implicaţi în procesul electoral, utilizarea tehnologiilor informaţionale şi sis�temelor moderne de evidenţă a alegătorilor în cadrul desfăşurării alegerilor, dar şi educaţia civică şi informarea alegătorilor. Semnare acestui document este desigur un segment îngust susţinut de AIP CSI însă foarte concret astfel încât calitatea desfăşurării alegerilor se va îmbunătăţi. Chiar mai mult, Dr. Iurie Ciocan, preşedintele CEC, a re�marcat importanţa semnării acordului de cooperare, menţionând că parteneriatul dintre aceste două instituţii va oferi un cadru durabil pentru dezvoltarea relaţiilor în domeniul electoral. Prin urmare este un exemplu bun de acţiune prin care beneficiarii în final vor fi cetă�ţenii RM.

IIMDD AIP CSI s�a remarcat în colaborarea cu mediul academic prin organizarea conferinţei cu genericul „Procese de democratizare în Republica Moldova: realităţi, tendinţe, perspective”. În cadrul con�ferinţei, care a avut loc cu participarea cercetătorilor ştiinţifici de la Institutul de Cercetări Juridice şi Politice al Academiei de Știinţe a


Moldovei (ICJP al AȘM), s�a discutat în speţă despre ocrotirea juridi�co�penale a procesului electoral în ţara noastră. La manifestarea au participat Chiril Lucinschi, preşedintele Comisiei Parlamentare cul�tură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass�media, dr. hab., Victor Juc, vicedirector al (ICJP al AȘM), experţi şi directori ai filialelor din Baku, Erevan, Kiev, Chişinău[9]. Domnul Lucinschi a menţionat că procesul de democratizare este un proces continuu şi provocările sunt prezente pe parcursul întregii vieţi, atât timp cât societatea face tentative de democratizare. De aceea, considerăm foarte importantă această conferinţă care poate servi nu doar ca platformă de dialog pentru un schimb de opinii, dar poate oferi şi unele recomandări pentru AIP CSI.

Prin urmare, conchidem prin a propune unele recomandări prin care se poate stimula procesele democratice în cadrul activităţii Adunării Interparlamentare a CSI:

- demontarea mitului că CSI este o organizaţie incompatibilă cu parcursul european al Republicii Moldova prin organiza�rea şi popularizarea mai multor evenimente publice la care AIP CSI poate fi partener sau organizator.

- crearea altor structuri după tipul IIMDD AIP CSI (care pro�movează drepturile electorale) structurile ulterior create ar putea ocroti drepturile migranţilor moldoveni, promovarea sportului şi modului sănătos de viaţă sau oricare alte dimen�siuni sociale care pot fi uşor înţelese de cetăţeni;

- implicarea mai activă a studenţilor, tinerilor jurnalişti, specialişti în drepturile omului, cercetători ştiinţifici etc., în activităţile AIP CSI;

- o mediatizare a mai mare din partea mass�media care ar pu�tea fi atrasă prin organizarea de evenimente concrete cum ar fi diferite competiţii, lansări de carte, invitaţia personalităţi�lor notorii din spaţiu CSI, altele;

- folosirea reţelelor de socializare, în principal Facebook, şi în general a spaţiului virtual pentru a populariza toate acti�vităţile AIP CSI cu traducere în cât mai multe limbi străine. Adiţional pentru RM este necesar generarea unui conţinut mai amplu de informaţii cu privire la activităţile AIP CSI în limba română care poate fi regăsit pe mai multe site�uri de ştiri ruseşti.

110

REFERINŢE:1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Comunitatea_Statelor_Independente.2. Hotărâre a Parlamentului Republicii Moldova Nr. 40 din 08.04.1994

privind ratificarea Acordului de constituire a Comunităţii Statelor Independente.

3. Nu toţi preşedinţii din cadrul CSI participă la summit�ul din Chişinău; http://www.flux.md/editii/200988/articole/7881/.

4. http://www.moldova.ms/?l=ro&a=65.5. Sergentu O. Tentaţii integraţioniste în spaţiul post�sovietic; http://

www.aesgs.ro/page.php?id=13&s1=46&s2=3.96. Mesajul Preşedintelui Parlamentului la Adunarea Interparlamentară

a CSI: Aprofundarea relaţiilor de colaborare a Republicii Moldova cu UE şi cooperarea cu statele din CSI trebuie să se completeze.http://www.par�lament.md/Actualitate/Comunicatedepresa/tabid/90/ContentId/1347/language/ro�RO/Default.aspx.

7. Chiril Lucinschi şi Petru Vlah au participat la Adunarea Interparlamentară a CSI; http://www.infoprut.ro/2013/chiril�lucinschi�%C8%99i�petru�vlah�au�participat�la�adunarea�interparlamentara�a�csi.html.

8. CEC a semnat un Acord de cooperare cu Filiala din Chişinău a Institutului internaţional pentru monitorizarea dezvoltării democraţiei, parlamentarismului şi respectării drepturilor electorale ale cetăţenilor sta�telor membre AIP CSI ; http://iimdd.md/cec�a�semnat�un�acord�de�coope�rare�cu�filiala�din�chisinau�a�institutului�international�pentru�monitori�zarea�dezvoltarii�democratiei�parlamentarismului�si�respectarii�drepturi�lor�electorale�ale�cetat/.

9. Procesele de democratizare în Republica Moldova, discutate în ca�drul unei Conferinţe international; http://iiesp.asm.md/?p=3180.

activitatea adunĂrii interparlamentare a csi În...

Documents