administrarea medicamentelor varianta miha
TRANSCRIPT
ADMINISTRAREA ADMINISTRAREA MEDICAMENTELORMEDICAMENTELOR
LUCRLUCRĂRI PRACTICE T.Î.B.ĂRI PRACTICE T.Î.B.ANUL I SEMESTRUL IIANUL I SEMESTRUL II
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
CĂI DE ADMINISTRAREDEPIND DE:Starea fizică a medicamentului:substanţele gazoase, volatile - pe cale
respiratorie, prin inhalaţie;substanţele solide, lichide - per os;substanţele lichide sterile-parenteral.Starea organismului:afecţiuni hepatice sau renale: se
administrează în cantitate mai mică;ocolirea metabolizării hepatice:
medicamentul se poate administra de exemplu pe cale rectală
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
CĂI DE ADMINISTRAREDEPIND DE:Scopul terapeutic urmărit:Acţiune localăAcţiune generală
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
CĂI DE ADMINISTRARE
CIRCUITUL MEDICAMENTELOR - etapevizită + notare particularităţi completarea condicii de
medicamente + ducerea acesteia la farmacie în timp util
preluarea medicamentelor de la farmacia spitalului, verificarea acestora şi repartizarea lor pe salon şi bolnav;
depozitarea medicamentelor în secţie;
administrarea medicamentelor.MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
CĂI DE ADMINISTRARE
ADMINISTRAREA SIGURĂ PRESUPUNE:informare privind medicamentele pe
care le ia pacientul, dieta urmată, reacţiile alergice din antecedente, plantele medicinale folosite;
verificarea medicamentelor, a incompatibilităţii acestora, a indicaţiilor şi reacţiilor adverse;
cunoaşterea măsurilor ce trebuie luate în cazul reacţiilor adverse;
monitorizarea modificărilor induse de medicamentele administrate;
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
CĂI DE ADMINISTRAREADMINISTRAREA SIGURĂ PRESUPUNE:În cazul automedicaţiei:
educarea pacienţilor asupra modului de administrare;
evaluarea capacităţii pacientului de a înţelege noţiunile legate de administrarea medicaţiei;
aprecierea riscului de apariţie a sinuciderilor prin intoxicaţie acută medicamentoasă;
educarea pacientului să respecte condiţiile de depozitare a medicamentului (lumină, umiditate, temperatură);
verificarea modului de respectare a indicaţiilor privind administrarea medicamentelor.
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
CĂI DE ADMINISTRARE
REGULI GENERALE:Verificarea identităţii P;Verificarea medicamentului (tip,
gramaj, mod de administrare, ora, dacă a fost deja administrat, aspect, valabilitate);
Pregătirea P – psihică şi fizică;Pregătirea materialelor (în funcţie de
calea de administrare);Spălare pe maini cu apă şi săpun, iar în
czul imunodeprimaţilor + dezinfectare;Administrare ;Supraveghere efect.
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA PE CALE ORALĂ,PERORALĂ,INTERNĂ
= constă în introducerea medicamentelor şi absorbţia acestora la nivelul tubului digestiv.
AVANTAJEcomoditate (calea cea mai frecvent
utilizată);posibilitate de autoadministrare;corespunde unei căi naturale;nu necesită personal specializat;poate fi folosită atât pentru efecte
locale cât şi generale
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA PE CALE ORALĂ,PERORALĂ,INTERNĂ
DEZAVANTAJE Absorbţia poate fi influenţată de
motilitatea stomacului şi intestinului prin:- medicamente; alimente;- stări patologice: vărsături;- HCl din stomac, enzime digestive; - flora intestinală;- solubilitatea substanţei (depinzând de
dimensiunile particulei, structura). Necesită cooperarea pacientului;
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA PE CALE ORALĂ,PERORALĂ,INTERNĂ
DEZAVANTAJE Absorbţia lentă, greu de controlat; Poate determina iritarea mucoasei
gastrice; Necesită modificarea gustului,
mirosului pentru a putea fi ingerate; Posibilitatea automedicaţiei;
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA PE CALE ORALĂ,PERORALĂ,INTERNĂ
CONTRAINDICAŢIIboli psihice, stări de inconştienţă sau
comatoase, vărsături, diareei severe, sugari, copii sub 2 ani (cele solide);
administrarea medicamentelor ce pot fi distruse de aciditatea gastrică;
bolnavul refuză medicamentul administrat per os;
este nevoie de o acţiune promptă;
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA PE CALE ORALĂ,PERORALĂ,INTERNĂ
EXEMPLE – formă lichidă:Soluţii,infuzii,decocturi,uleiuri,tincturi,
extracte,emulsii,mixturi
Pregătire P: psihică şi fizică
Materiale: linguriţe / pipete / dozatorul propriu medicamentului / seringă ; medicamentul,pahar cu apă sau ceai, ± zahăr
Tehnica: respectă regulile generaleMIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA PE CALE ORALĂ,PERORALĂ,INTERNĂ
EXEMPLE – formă solidă:Pulberi sau prafuri,tablete
(comprimate),drajeuri,capsule,granule mucilagii
Pregătire P: psihică şi fizicăMateriale: recipient special,
medicamentul
Tehnica: respectă regulile generale
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA PE CALE ORALĂ,PERORALĂ,INTERNĂ
Se va evita:manipularea comprimatelor direct
cu mâna; ruperea tabletelor; dacă e necesar se va folosi un instrument curat;
amestecarea medicamentelor cu cărbune medicinal (acesta absoarbe şi reduce acţiunea medicamentelor);
administrarea tabletelor, drajeurilor ca atare, la copiii sub 2 ani;
utilizarea aceloraşi pahare, linguri, linguriţe la mai mulţi pacienţi.
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA SUBLINGUALĂ SAU BUCALĂ
= introducerea medicamentelor şi absorbţia acestora la nivelul mucoasei bucale.
Avantaje:cale comodă de administrare;posibilitate de autoadministrare - în
urgenţe; corespunde unei căi naturale;
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA SUBLINGUALĂ SAU BUCALĂ
Avantaje:absorbţia este rapidă datorită faptului
că e o mucoasă bine vascularizată;efectul se instalează rapid;se evită inactivarea medicamentului
datorită pH-ului acid al sucului gastric sau al celui alcalin din intestin;
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA SUBLINGUALĂ SAU BUCALĂ
Dezavantaje:necesită cooperarea pacientului;folosirea repetată a acestei căi
produce leziuni ale mucoasei bucale;nu pot fi administrate decât cantităţi
mici de substanţă sub forma de soluţie, pulberi sau comprimate sublinguale;
Exemple:nitroglicerina în angina pectorală, faringoseptul în faringo-amigdalite;
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA SUBLINGUALĂ SAU BUCALĂ
PP,MN,T, Î.U.La fel ca la administrarea orală, cu
următorele menţiuni:comprimatele se introduc între gingii
şi mucoasa obrazului sau sublingual;tabletele zaharate sau drajeurile sunt
menţinute în cavitatea bucală (pe/sub limbă) până la topirea lor completă, absorbţia lor fiind integrală;
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA RECTALĂ
• Constă în introducerea medicamentelor şi absorbţia acestora la nivelul rectului.
Avantaje – poate fi folosită:
la pacienţii cu tulburări de deglutiţie;
la cei operaţi pe tubul digestiv superior;
la administrarea medicamentelor ce se distrug masiv la nivel hepatic;
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA RECTALĂ
Avantaje – poate fi folosită:la pacientul cu intoleranţă digestivă:
greaţă, vărsături, hemoragii digestive;pentru medicamentele iritante ale
mucoasei gastrice;în caz de refuz de a înghiţi din partea
pacientului;în caz de stază din sistemul portal;poate avea atât efect local (supozitor cu
glicerină) cât şi general (supozitoare cu digitală);
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA RECTALĂDezavantajeabsorbţia substanţelor e relativ lentă,
inegală;
efecte mai ales locale, de iritare a rectului;
nu poate fi folosită în caz de tulburări ale tranzitului intestinal sau leziuni grave;
Contraindicaţii - diareeMIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA RECTALĂ
Exemple mod de administrare:
Clismă medicamentoasă – microclisma sau
clisma picătură cu picătură (vezi clisme)
Supozitoare – acţiune locală / generală
Creme - acţiune locală (ex. Proctoglyvenol)
Materiale necesare: mănuşi de cauciuc,
vaselină, tăviţă renală, supozitor/crema;
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA RECTALĂPregătire P psihică: explicarea necesităţii tehnicii;
informare asupra posibilei senzaţii de defecare ce poate apărea (în cazul supozitoarelor se lămureşte că după câteva minute, după topire, senzaţia dispare).
fizică: pentru supozitoare şi creme: poziţie
decubit lateral cu membrele inferioare flectate,
pentru clismă: vezi clismă.
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA RECTALĂTehnica:dacă pacientul nu a defecat: clismă
evacuatorie; spălare pe mâini + mănuşi;despachetarea supozitorului din ambalaj; cu mâna stângă se îndepărtează fesele
pacientului evidenţiind orificiul anal;
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA RECTALĂTehnica: cu mâna dreaptă introduce supozitorul (uns
în prealabil cu vaselină) cu vârful spre anus; cu ajutorul indexului/inelarului se împinge
până trece de sfincterul anal intern;Pentru creme se folosesc aplicatoare; îndepărtarea mănuşilor, spălare pe mâini,
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA PE SUPRAFAŢA TEGUMENTELOR ŞI MUCOASELOR
I. MUCOASA CONJUNCTIVALĂ1.Instilaţii - AB, decongestionante,
midriatice, etc
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA PE SUPRAFAŢA TEGUMENTELOR ŞI MUCOASELOR
I. MUCOASA CONJUNCTIVALĂ2. Unguente - antiinfecţioase
(kanamicin), antiglaucomatoase3. Pulberi
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA PE SUPRAFAŢA TEGUMENTELOR ŞI MUCOASELOR
II. MUCOASA NAZALĂ1.Instilaţii - decongestionante2. Spray nazal – decongestionant, antiinflamator3. Crème, geluri- trofice
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA PE SUPRAFAŢA TEGUMENTELOR ŞI MUCOASELOR
III. CONDUCT AUDITIV EXTERN1.Instilaţii – AB, calmante (! timpan )2. Unguente – AB,trofice (! timpan)
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA PE SUPRAFAŢA TEGUMENTELOR ŞI MUCOASELOR
IV. MUCOASA BUCALĂ ŞI FARINGIANĂ
1. Badijonare – albastru de metilen, glicerină boraxată,etc
2. Spray – Bioparox, Codecam
3. GargarăMIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA PE SUPRAFAŢA TEGUMENTELOR ŞI MUCOASELOR
V. MUCOASA VAGINALĂ1.Crème, geluri
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA PE SUPRAFAŢA TEGUMENTELOR ŞI MUCOASELOR
V. MUCOASA VAGINALĂ2. Ovule, comprimate vaginale
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA PE SUPRAFAŢA TEGUMENTELOR ŞI MUCOASELOR
VI. MUCOASA RESPIRATORIE - inhalaţie
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA PE SUPRAFAŢA TEGUMENTELOR ŞI MUCOASELOR
VI. MUCOASA RESPIRATORIE - inhalaţie
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA PE SUPRAFAŢA TEGUMENTELOR ŞI MUCOASELOR
VII. APLICAREA MEDICAMENTELOR PE SUPRAFAŢA TEGUMENTELOR
1. Badijonare2. Compresă medicamentoasă3. Pudrare4. Unguente, crème5. Pulverizare6. Spălarea regiunii7. Baia medicinală – parţială/generală8. Emplasture9. Cauterizare
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA PE SUPRAFAŢA TEGUMENTELOR ŞI MUCOASELOR
VIII. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PERCUTAN
1. Fricţionarea2. Ionoforeza (galvanoterapia) -BFT
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
NOŢIUNI ELEMENTARE DE ADMINISTRARE A ANTIBIOTICELOR
TIPURI1.Bacteriostatice - stopează
multiplicarea germenilor
2.Bactericide – distrug germenii
ACŢIUNE1.Spectru îngust2.Spectru larg
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
NOŢIUNI ELEMENTARE DE ADMINISTRARE A ANTIBIOTICELOR
FORME DE PREZENTARE Tablete – penicilina V, eritromicina Comprimate – Ospen, Augmentin, etc. Capsule(în 2 culori/o culoare) –
Ampicilina , Doxiciclina Pulberi pentru suspensie orală Pulberi pentru administrare injectabilă
(după dizolvare) Fiole injectabile – gentamicina, etc Unguente
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
NOŢIUNI ELEMENTARE DE ADMINISTRARE A ANTIBIOTICELOR
CĂI DE ADMINISTRARE Orală Parenterală• Intramuscular – cel mai frecvent ;
pulberea se dizolvă în 4-5 ml ser fiziologic/apă distilată
• Intravenos – dizolvare în cel puţin 10 ml ser fiziologic ( ideal în 15-20 ml)
Tegumentară – unguente Respiratorie - aerosoli
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
NOŢIUNI ELEMENTARE DE ADMINISTRARE A ANTIBIOTICELOR
REGULI DE ADMINISTRARE Anamneză atentă privind antecedentele
alergice Testare intradermică (diluţii 1/10 sau
1/100) Administrare conform prescripţiei: doză,
ritm, diluţie, cale de administrare Administrare imediat după dizolvare Informarea P asupra unor particularităţi
(ex: Penicilina V, Eritromicina se administrează după masă)
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
NOŢIUNI ELEMENTARE DE ADMINISTRARE A ANTIBIOTICELOR
REGULI DE ADMINISTRARE La administrarea pe cale orală se
recomandă asocierea vitaminei B complex/ iaurtului, pentru echilibrarea florei intestinale ; !!! Nu se administrează cu lapte
Terapia îndelungată necesită şi observarea mucoaselor (bucală, vaginală) pentru sesizarea apariţiei candidozei(se anunţă M)
AM poartă mănuşi şi mască - evitarea sensibilizării
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
NOŢIUNI ELEMENTARE DE ADMINISTRARE A HORMONILOR CORTICOIZI
a. Glucocorticoizii secretaţi de
corticosuprarenală Efecte – antiinflamator,
antialergic Prezentare:• Tablete / comprimate:
Prednison, Prednisolon (Supercortizol), Superprednol
b. Mineralocorticoizii secretaţi de
corticosuprarenală Efecte – favorizează
retenţia de Na, cloruri şi apă (se recomandă în insuficienţa glandei corticosuprarenale)
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
NOŢIUNI ELEMENTARE DE ADMINISTRARE A HORMONILOR CORTICOIZI
a. Glucocorticoizii Prezentare:• Fiole: hidrocortizon
acetat ; Fiole cu solvent: HHC
• Flacoane: Flebocortid (pulbere + solvent)
• Unguente: Pivalat de flumetazonă
b. Mineralocorticoizii Prezentare:• Comprimate:
Fludrocortisonum• Fiole: Mincortid
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
NOŢIUNI ELEMENTARE DE ADMINISTRARE A HORMONILOR CORTICOIZI
Căi de administrare Orală Parenterală:• Intramuscular• Intravenos• Intraarticular /
periarticular Respiratorie –
aerosoli Tegumentară –
crème, unguente
Reguli Regim hipo- sau desodat la
indicaţie Respectarea schemei de
administrare (descreştere treptată a dozelor)
Educarea P să nu întrerupă brusc tratamentul
Măsuri riguroase de igienă şi prevenirea infecţiilor (scade imunitatea)
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
NOŢIUNI ELEMENTARE DE ADMINISTRARE A HORMONILOR HIPOFIZARI
a. ACTH = adenocorticotrop hormon ; secretat de hipofiză ; rol de stimulare a secreţiei glandei suprarenale
Acţiune antiinflamatorie Prezentare – pulbere liofilizată, în flacoane de 50 U.I. Doze: 50 – 100 UI/zi –adult ; 15-50UI/zi –copil Administrare:• Intramusculară – dizolvat în ser fiziologic/ apă
distilată, în cantitate egală cu numărul dozelor/ 24 ore (adm. la 6-8 ore)
• Intravenoasă în pev lentă, în glucoză 5% (6-8 pic/min)
Se administrează în doze crescătoare!!! La supravegherea P – asepsie, echilibru HE
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
NOŢIUNI ELEMENTARE DE ADMINISTRARE A HORMONILOR HIPOFIZARI
b. TRH = tireotrop hormon ; secretat de hipofiză ; rol de stimulare a secreţiei glandei tiroide
Poate creşte MB cu 1/3 Prezentare – pulbere injectabilă (Thyrotrophinum) Administrare: iv, 0,2 mg dizolvate în 5 ml apă
distilată!!! La supravegherea P – TA, P, respiraţiec. H. somatotropi – secretaţi de hipofiză ; stimulează
creşterea Prezentare: pulbere liofilizată ; flacon injectabil (în
UI) Administrare: im / sc
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
NOŢIUNI ELEMENTARE DE ADMINISTRARE A HORMONILOR SEXUALI
a.Estrogenii – hormoni ovarieni cu rol în dezvoltarea organelor sexuale feminine (produşi de sinteză)
b. Androgeni – hormoni cu rol în dezvoltarea caracterelor secundare sexuale masculine, favorizează anabolismul proteic şi retenţia hidrosalină; stimulează hematopoeza
Clasificare: Estrogeni : dietilstibestrol,estradiol Androgeni: testosteronul Progesteron
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
NOŢIUNI ELEMENTARE DE ADMINISTRARE A HORMONILOR SEXUALI
Prezentare: Solutii injectabile - !
Sunt uleioase = > se administrează strict im
Comprimate orale Ovule şi unguente
vaginale Plasturi ; implanturi
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
NOŢIUNI ELEMENTARE DE ADMINISTRARE A HORMONILOR PANCREATICI - INSULINAClasificare
Insulina rapidă – folosită în urgenţe (iv / sc) ; administrată iv – efect imediat ; durata 90 min ; administrată sc – efect în 20-30 minute, durata 7 ore
Insulina intermediară – injectare sc ; efectul se instaleaza la 1 oră, durata 10-12 ore (efect maxim la 7 ore)
Insulina lentă – injectare sc ; efectul se instalează la 3-4 ore, durata 24 ore ( efect maxim la 8-14 ore)
Prezentare Flacoane de 5, 10
ml(40 UI/ ml SAU 80-100 UI/ml)
Pen-uri (“stilouri”) de 1,5 sau 3 ml (100 UI/ml)
Pompa de insulină
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
NOŢIUNI ELEMENTARE DE ADMINISTRARE A HORMONILOR PANCREATICI - INSULINA
Căi de administrare Subcutanată– necesită alternarea locurilor şi supravegherea regiunii ; este calea cea mai utilizată
Intravenoasă– folosită în urgenţă ; se utilizează doar insuline cu acţiune rapidă
Intramusculară - rar
Reguli Nu se combină niciodată insulinele MC (monocomponente) cu cele HM (de sinteză)
Nu se dezinfectează cu alcool regiunea (alcoolul inactivează insulina)
Instruirea P asupra modului de autoadministrare (tehnica, doze, orar)
Instruirea P asupra regimului alimentar, efortului fizic, evitării traumatismelor (vindecare lentă)
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
NOŢIUNI ELEMENTARE DE ADMINISTRARE A HORMONILOR TIROIDIENI
= hormoni produşi de glanda tiroidăEx: Tiroxina , Triiodotironina Indicaţii – insuficienţa tiroidiană, obezitate, etc Prezentare – comprimate Reguli – administrare înainte de masă cu cel
puţin 30 minute ; supraveghere atentă a P ( TA, greutate)
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
NOŢIUNI ELEMENTARE DE ADMINISTRARE A ANTICOAGULANTELOR
= medicamente ce împiedică coagularea S prin acţiunea asupra factorilor plasmatici ai coagulării
Clasificare:• Antagonişti ai vitaminei K – trombostop,
Orfarin (comprimate)• Grupul heparinei – Calciparine (fiole),
Fraxiparine (soluţii injectabile)• Antiagregante plachetare – acid
acetilsalicilic, Dipiridamol, etc
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
NOŢIUNI ELEMENTARE DE ADMINISTRARE A ANTICOAGULANTELOR
Prezentare: Soluţii în flacoane, fiole sau seringi preumplute:• Heparina: acţiune rapidă şi de scurtă durată ;
flacoane de 5000 U/ml• Calciparina: seringi preumplute, 5000 U/0,2 ml
SAU 25.000 U/1 ml• Fraxiparina: seringi preumplute negradate (0,3-0,4
ml) sau gradate (0,6 -0,8 ml)• Streptase, Actylise: flacon injectabil
Tablete: Trombostop = anticoagulant cumarinic cu efect de latenţă
Unguente: Hepathrombin unguent sau gel - > indicat în contuzii, entorse, hematoame ; contraindicat în tromboze, tromboflebite /plăgi deschise
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
NOŢIUNI ELEMENTARE DE ADMINISTRARE A ANTICOAGULANTELOR
Căi de administrare: oral, subcutanat, intravenos, pe suprafaţa tegumentelor
Reguli: Tratamentul se efectuează sub ctrl. clinic şi
de laborator (parametrii coagulării) Heparina nu se asociază cu alte
medicamente în perfuzie cu ser În timpul tratamentelor cu anticoagulante
se evită administrarea altor medicamente parenteral
În cazul seringilor preumplute nu se elimină bula de aer şi se va menţine pliul cutanat.
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA PARENTERALĂ
REGULI GENERALE
Constă în administrarea medicamentelor prin injecţii.
Scop:Diagnostic;Terapeutic;
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA PARENTERALĂ
Avantaje: poate fi folosită:
în situaţii urgente, pentru absorbţie rapidă, în cazul absorbţiei
dificile sau insuficiente pe cale digestivă,
la pacienţi necooperanţi, inconştienţi,
absorbţia nu e influenţată de pH, de manifestări clinice ca: greaţa, voma, diareea, constipaţia,
se dozează exact.
Dezavantaje: necesită tehnică şi
instrumentar speciale, condiţii de asepsie, personal calificat,
e neplăcută pentru bolnav,
pot să apară incidente, accidente de obicei mai grave decât în cazul căii per os,
dificultate de a repeta injecţia în acelaşi loc.
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA PARENTERALĂ
Materiale necesare (generalităţi):De protecţie: muşama,alezăSterile: seringi, ace (dimensiuni fcţ de
tipul injecţiei), substanţa de administrat, medicaţie de prim ajutor (HHC, adrenalină, Ca)
Alte materiale: tăviţa renală, perniţă, garou (iv), vată, pile
Dezinfectante: alcool sanitar, soluţie iodată
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA PARENTERALĂ
Pregătire psihică: informare; explicarea necesităţii
tehnicii; solicitare să
colaboreze pe parcursul tehnicii;
îndepărtarea emoţiilor;
stimularea încrederii în asistentul medical.
Pregătire fizică: transportul
materialelor şi instrumentelor lângă bolnav sau a acestuia la sala de tratamente;
aşezarea în poziţia corespunzătoare tipului de injecţie;
alegerea locului de elecţie (dezbrăcarea zonei).
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA PARENTERALĂ
Tehnica:reguli generale +se montează seringa;în cazul fiolelor:
se dezinfectează gâtul fiolei (tampon cu alcool, flambare);
se acoperă gâtul fiolei cu un pansament steril şi se rupe;
se aspiră conţinutul fiolei cu ajutorul acului pentru a nu aspira eventualele cioburi;
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA PARENTERALĂ
Tehnica:în cazul flacoanelor cu pulberi
injectabile: îndepărtarea căpăcelului de metal, ştergerea căpăcelului de cauciuc cu
un tampon cu alcool, introducerea cu ajutorul unei
seringi şi a unui ac a dizolvantului adecvat în cantitate optimă,
agitarea flaconului, inspectarea conţinutului, aspirarea
soluţiei din flacon,
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA PARENTERALĂ
Tehnica: în cazul flacoanelor cu soluţii:
ştergerea căpăcelului de cauciuc cu un tampon cu alcool,
introducerea cu ajutorul unei seringi şi a unui ac a unei cantităţi de aer egală cu cantitatea de lichid pe care vrem să-l scoatem,
se introduce aerul (cu presiune) în flacon,
se intoarce flaconul, soluţia se goleşte în seringă,
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA PARENTERALĂ
Tehnica:se elimină bulele de aer având grijă
să susţinem acul în timpul manevrei,se îndepărtează acul într-un recipient
special,injecţia se efectuează cu alt ac decât
cel cu care s-a aspirat,efectuarea injecţiei conform tehnicii.
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA PARENTERALĂ
Îu: pacientul este aşezat în poziţie comodă şi supravegheat (+locul de elecţie) câteva minute.
R: colectare: acele în recipiente speciale (solide, galbene), seringile în cutii de carton (galbene) tampoanele, ambalajele în coşuri (saci galbeni).
restul materialelor se depozitează în dulapul special.
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA PARENTERALĂ
De reţinut:unele substanţe trebuie preparate în
condiţii speciale; ex: vaccin BCGtehnica necesită condiţii de strictă
asepsie;pentru fiecare injecţie se foloseşte o
altă seringă şi un alt ac;fiolele de pe care sunt şterse datele
se aruncă;fiolele deschise se folosesc imediat.
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA SUBCUTANATĂ
= introducerea medicamentului în ţesutul conjunctiv subcutanat.
Scop: terapeutic (administrarea de soluţii cristaline sau perfuzarea pentru hidratare).
Avantaje:poate asigura un efect prelungit (dacă
administrarea se face sub formă de pelete administrate implantate sub piele efectul este şi mai prelungit);
poate fi utilizată şi pentru unele grefe şi implanturi.
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA SUBCUTANATĂ
Dezavantaje:trebuie administrate cantităţi mici de
substanţe (sub 2 ml);e relativ dureroasă;absorbţia se face relativ lent.
I: adrenalina, atropina, heparină, insulină. CI: soluţii iritante: hipotone, hipertone,
prea acide, prea alcaline.
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA SUBCUTANATĂ
Locuri de elecţie:faţa externă a braţului,regiunea deltoidianăregiunea subclavicularăregiunea supra şi subspinoasă a
omoplatului,regiunea pectoralăflancurile peretelui abdominal, fosele
iliace, faţa supero-externă a coapsei
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA SUBCUTANATĂ
Materiale necesare:Conf.regulilor generale +Seringi (de 2 ml / mai
mici),ace (de 2,5-3 cm/ mai mici), ace pentru aspiraţie dacă e cazul(!seringi preumplute)
Alte sisteme de injectare (ex :Biojector)
Substanţa de administrat
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA SUBCUTANATĂ
Avantaje Biojector:Traumatizează mai
puţin tesutul ; reacţii locale mai puţin intense;
Durere locală mai puţin intensă;
Timp mai mic pentru instruirea P;
Acceptat de cei care refuză acul;
Risc mai mic de transmitere a HIV.
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA SUBCUTANATĂ
Pregătire P: psihică: conform tehnicii generale. fizică: pacientul se aşează în poziţie
corespunzătoare locului de elecţie şi se solicită să stea relaxat.
Tehnica: vezi tehnica generală + se cutează cu policele şi indexul mâinii o
porţiune de tegument, fixând-o şi ridicând-o de pe planurile profunde;
se pătrunde cu acul prin axul longitudinal al pliului 2-4 cm, la un unghi de 45º cu tegumentul; în cazul insulinei, a fraxiparinei unghiul e
de 90º;MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA SUBCUTANATĂTehnica: se verifică dacă acul nu a ajuns într-un vas
şi se injectează lent substanţa; se retrage brusc acul; se tamponează locul; spălare pe mâini.
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA SUBCUTANATĂTehnica: nu se administrează în regiuni cu afecţiuni
dermatologice, în cazul perfuziei subcutanate:
se administrează maxim 3 l/24 de ore, e o metodă rar folosită.
Fraxiparine: locul uzual de injectare este peretele
abdominal antero-lateral, alternativ în partea dreaptă şi partea stângă,
seringile gradate sunt destinate administrării de doze ajustate, când este necesară adaptarea acestora la greutatea corporală.
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA SUBCUTANATĂ
Îu: conform etapelor generale.R: conform etapelor generale.I.A.: lezarea unei terminaţii nervoase
(durere), ruperea acului, hematom, abces, embolii, necroze.! Nu uitaţi locurile de elecţie.
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA SUBCUTANATĂ
!!! Ritmul de absorbţie poate fi micşorat prin: injectarea de suspensii lichide (ex.:
suspensiile de insulină); asocierea substanţei active cu o substanţă
vasoconstrictoare (ex. + Adrenalina); implantarea de substanţe active.Ritmul de absorbţie poate fi mărit prin: masaj local; asocierea substanţei active cu o substanţă
vasodilatatoare;Nu se administrează: soluţii uleioase, clorură de sodiu (doar în
cazuri speciale); compuşii ai metalelor cu greutate
moleculară. MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA INTRADERMICĂ
= constă în introducerea medicamentului în derm.
Scop: diagnostic: explorator - IDR la tuberculină,
Casoni;terapeutic: anesteziant (infiltraţia dermică cu
novocaină, adrenalină), desensibilizarea în afecţiuni alergice ;
profilactic:vaccinare BCG Avantaje: acţiune locală prelungită.Dezavantaje: dureroasă,absorbţie redusă.
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA INTRADERMICĂ
I: soluţii izotone, uşor resorbabile, cu densitate mică.
CI: soluţii hipotone.Le: faţa antero-internă a antebraţului
(testări,IDR- stg, 1/3medie); faţa externă a braţului şi a
coapsei(desensibilizări). regiunea deltoidiană a braţului stang
(vaccinare BCG) regiunea din jurul leziunii (în infiltraţiile
anestezice)Mn: materiale pentru administrarea
parenterală + ace fine, cu vârful tăiat scurt.
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA INTRADERMICĂ
Pp:psihică: explicarea necesităţii tehnicii;fizică: poziţie decubit dorsal, cu mâna în
extensie/sezând
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA INTRADERMICĂTehnica: după tehnica generală a administrării
parenterale + se întinde şi se imobilizează tegumentul
(după dezinfecţie) cu policele şi indexul sau degetul mediu al mâinii stângi;
se introduce vârful acului în grosimea tegumentului tangenţial pe suprafaţa pielii, cu bizoul în sus, până dispare complet orificiul;
se injectează lent lichidul din seringă; trebuie să apară o papulă (aspect de coajă
de portocală); se retrage brusc acul fără a tampona locul
injecţiei. MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA INTRADERMICĂ
Îu: conform etapelor generale.R: conform etapelor generale.I.A.: revărsarea lichidului în afară, tumefacţie fără apariţia papulei (acul a
pătruns prea mult), lipotimie, şoc la testarea alergenilor (se adm.
adrenalină, HHC, cardiotonice, Ca., etc.), necroză.! Nu se aseptizează tegumentul cu alcool
dacă se face intradermoreacţia la tuberculină/se dezinfectează şi se lasă să se evapore alcoolul.
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA INTRAMUSCULARĂ
= constă în introducerea medicamentului într-un muşchi.
Scop: terapeutic: administrarea de soluţii izotonice, uleioase, substanţe coloidale.
Avantaje: absorbţie rapidă a medicamentelor;administrare puţin dureroasă (de obicei); se pot administra soluţii uleioase, apoase
sau suspensii care se dizolvă treptat (acţiunea fiind de durată mai lungă decât în cazul administrării i.v.).
• Dezavantaje: durere;posibilitatea apariţiei nodulilor.
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA INTRAMUSCULARĂI: antibiotice, sedative, antiemetice, fier, vitamine
(B, D, E) . CI: substanţe hipertone.Le:− regiunea supero-externă fesieră, deasupra
marelui trohanter; se reperează:− punctul Smîrnov: la un lat de deget deasupra
marelui trohanter şi înapoia lui,− punctul Barthelemy: la unirea treimii externe
cu cele două treimi interne ale liniei care uneşte spina iliacă antero-superioară cu extremitatea superioară a şanţului intero-fesier;
− zona situată deasupra liniei care uneşte spina iliacă posterioară cu marele trohanter;
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA INTRAMUSCULARĂ
Le: faţa externă a
coapsei, în treimea mijlocie,
faţa externă a braţului în muşchiul deltoid.
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA INTRAMUSCULARĂMn: materiale pentru
administrare parenterală + ace intramusculare lungi de: 40, 50, 60, 70 mm, cu diametru 7/10, 8/10, 9/10, 10/10, bizou lung.
Pp:psihică: explicarea necesităţii
tehnicii;fizică: aşezarea în decubit
ventral, decubit lateral (mai rar), şezând.
Tehnica: după tehnica generală a administrării parenterale + se invită pacientul să-şi relaxeze musculatura;
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA INTRAMUSCULARĂTehnica: prin palpare se determină grosimea
muşchiului pentru a putea aprecia adâncimea introducerii acului ± existenţa nodulilor;
se dezinfectează locul de elecţie cu un tampon cu alcool;
se întinde tegumentul între policele şi indexul sau mediusul mâinii stângi;
se înţeapă perpendicular pielea introducând acul 4 – 7 cm;
se aspiră; se injectează lent lichidul; după injectare se retrage acul brusc; se masează locul cu un tampon cu alcool.MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA INTRAMUSCULARĂ
Îu,R: conform etapelor generale.I.A.: atingerea nervului sciatic: durere intensă; paralizie prin lezarea nervului sciatic; hematom; supuraţie aseptică - dacă substanţele nu
sunt resorbite; ruperea acului; ± abcese, infecţii cu anaerobi, necroze
locale.! Respectarea măsurilor de asepsie şi
antisepsie.MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA INTRAMUSCULARĂ!!! la poziţia acului în cazul administrării
de soluţii colorate – se verifică detaşând seringa;
în cazul administrării fierului polimaltozat injectarea se face strict intramuscular în triunghiul supero-extern al cadranului fesier (în cvadriceps la sugari şi copii mici), deplasând pielea înainte de a introduce acul, astfel încât după retragerea lui orificiul respectiv să fie acoperit de piele intactă, evitând refularea soluţiei (injecţie “în z”) .
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA INTRAVENOASĂ= constă în introducerea medicamentului
direct în circulaţia sanguină prin puncţionarea unei vene.
Scop: diagnostic: administrare de substanţe de
contrast pentru examene radiologice;terapeutic: administrare de soluţii (excepţie
cele uleioase), pulberi dizolvate (antibiotice). Avantaje: asigură cea mai rapidă pătrundere a
medicamentului în organism;asigură cea mai rapidă instalare a efectului
dorit utilizată în caz de urgenţe;doza administrată poate fi controlată exact;poate fi transformată în administrare
continuă perfuzia;
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA INTRAVENOASĂAvantaje: evită senzaţia de durere şi iritaţia produsă
de anumite substanţe;e utilizabilă când calea digestivă e
inaccesibilă (sau substanţele sunt distruse de sucurile digestive) sau în cazul substanţelor neabsorbabile pe alte căi.
Dezavantaje: necesită stăpânirea corectă a tehnicii şi o
anumită manualitate; toxicitate mai mare şi reacţii adverse mai
brutale;manifestări alergice (inclusiv şocul) mai
frecvente şi mai rapide;nu se poate folosi la cei cu fobie faţă de ace;poate produce alterări asupra imaginii
corporale mai ales la cei cu cateter central.MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA INTRAVENOASĂI: soluţii izotone, hipertone. CI: substanţe uleioase.Le: venele epicraniene; venele jugulare (internă, externă); venele subclaviculare, venele
supraclaviculare; vena cefalică, vena bazilică, vena mediană; venele antebratului venele de pe faţa dorsală a mâinii; venele femurale; venele safene (mare şi mică); venele maleolare interne; reţeaua venoasă dorsală a piciorului.
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA INTRAVENOASĂMn: materiale pentru administrarea
parenterală + 2 – 3 cu bizou scurt, branule.
Pp:psihică: explicarea necesităţii tehnicii;fizică: aşezarea în decubit dorsal.Tehnica: după tehnica generală a
administrării parenterale şi a puncţiei venoase +
se desface garoul încet şi se injectează soluţia lent;
se verifică periodic prin aspirare poziţia acului în venă;
se scoate acul cu seringa rapid, apăsând locul puncţiei cu tamponul cu alcool;
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA INTRAVENOASĂ
Îu: conform puncţiei venoase, supraveghere.R: conform etapelor generale.• I.A.:locale:
embolii, flebite, dureri şi infiltraţii locale, hematom, necroză (injectare paravenoasă), ameţeli, lipotimie, colaps;
sistemice: senzaţie de uscăciune în faringe, valuri de căldură, şoc anafilactic, decompensări cardiace,.
! Repuncţionarea unei vene se face tot mai central.
!! Nu se efectuează injecţia în poziţie şezând.MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN INJECTOMAT
• seringa automată este un aparat (dispozitiv) de administrare îndelungată şi continuă a medicaţiei, pe cale i.v. şi s.c.
• Scop: terapeutic.• Av: menţinerea la un
nivel constant a medicamentului în sânge.
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN INJECTOMAT
Indicaţii: imposibilitatea administrării orale; disfagie severă cauzată de carcinom al
cavităţii bucale şi/sau al faringelui; alterarea severă a stării generale; stare de conştienţă scăzută; complianţă
scăzută; absorbţie scăzută a medicamentelor la
nivelul tractului digestiv; controlul unor simptome severe care
necesită administrarea repetată; durere, vărsături, convulsii, agitaţie,
anxietate.Contraindicaţii medicamente iritante în administrarea s.c.:
diazepam, proclorperazină; incompatibilităţi medicamentoase.
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN INJECTOMAT
Le: cele ale injecţiei subcutanate sau i.v
Mn: pentru administrarea pe cale i.v.; tubulatură pentru seringă,
heparină, solvent; seringi de 50 cm³ şi 2 cm³ şi ace; set “butterflex”: ac pentru
administrarea s.c. sau i.v. (branulă),
tub din plastic (asemănător tubului trusei de perfuzie) care se ataşează la ac (lung de 1 m) – sterile, de unică folosinţă;
comprese sterile, plasture sau bandă adezivă;
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN INJECTOMAT
T: respectă etapele cunoscute administrării s.c. şi i.v. + :
se aspiră substanţa; pentru s.c. acul sistemului “butterfly” se
inserează în treimea antero-superioară a coapsei;
sub ac se fixează o compresă din tifon a.î. să fie menţinut în contact cu tegumentul la 45°;
se formează o buclă din tubul de plastic al sistemului (se fixează cu banda adezivă);
se conectează tubulatura la robinet; se verifică funcţionalitatea pompei; se aşează seringa în aparatul de pompare; programarea ritmului de pompare (nr. de
picături/1’ sau de ml./1’, la 15 minute, la 30 minute etc.) conform prescripţiei.
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN INJECTOMAT
A.I.: legate de medicamente:
inactivarea medicamentelor de către razele U.V. (se recomandă evitarea expunerii seringii la lumina solară şi folosirea husei de protecţie);
precipitarea/cristalizarea medicamentelor din rezervorul seringii (se evită incompatibilităţile medicamentoase);
!!! nu se administrează soluţiile precipitate; legate de seringa automată:
perturbarea funcţionării seringii de către emisiile electromagnetice;
!! se evită contactul cu apa; legate de locul de elecţie: durere, edem.
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN INJECTOMAT
!!! alternarea periodică (la maxim 3 zile) a
locurilor de elecţie; folosirea unei canule din plastic în locul
acului; diluarea medicamentelor cu o cantitatea
mai mare de solvent; verificarea la 2 – 4 ore a seringii automate; supravegherea tegumentului la locul
inserării; urmărirea efectului medicaţiei prescrise pe
seringa automată.
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.