adriana mihaela macsut · 2020. 8. 20. · 3 adriana mihaela macsut dÓxa În concepŢia lui platon...

1

Adriana Mihaela Macsut

DÓXA

ÎN CONCEPŢIA LUI

PLATON


2

DÓXA ÎN CONCEPŢIA LUI PLATON

Adriana Mihaela MACSUT

Copyright Editura Lumen, 2019 Iaşi, Ţepeş Vodă, nr.2

Editura Lumen este acreditată CNCSIS

[email protected] [email protected] www.edituralumen.ro www.librariavirtuala.com

Redactor: Roxana Demetra STRATULAT Design copertă: Roxana Demetra STRATULAT

Reproducerea oricărei părţi din prezentul volum prin fotocopiere,

scanare, multiplicare neautorizată, indiferent de mediul de

transmitere, este interzisă.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

MACSUT, ADRIANA MIHAELA

Dóxa în concepţia lui Platon / Adriana Mihaela Macsut. -

Iaşi : Lumen,

2019

ISBN 978-973-166-537-5

1

3


DÓXA

ÎN CONCEPŢIA

LUI PLATON

LUMEN, 2019


4

Pagină lăsatăgoală intenţionat

5

CUPRINS

STATUS QUAESTIONIS ............................................... 11

PARTEA I PROBLEMATICA DÓXA ŞI TEORIA CUNOAŞTERII .............................................................. 19

I.1 Paton şi Laton .................................................................... 19 I.2 Problematica dóxa ............................................................ 21 I.3 Teoria Ideilor ................................................................... 27 I.3.1 Perspectiva istoriei filosofiei ................................................. 27 I.3.2 Distincţia dintre Idea şi Eidos ................................................. 31 I.3.3 Cunoaşterea prin Teoria Ideilor ............................................... 35 I.3.4 Concluzii .................................................................................. 39 I.4 Tema gnoseologică.......................................................... 40 I.4.1 Problematica gnoseologică .................................................... 40 I.4.2 Niveluri gnoseologice ............................................................. 48 I.4.3 Distincţia dintre pίstis-eίkãsίa şi nóēsis-diánoia ................. 65 I.4.4 Raportul dintre dóxa, lógos şi diánoίa ...................................... 71 I.4.5 Concluzii .................................................................................. 75 I.5 Concluzii generale la Partea I ........................................ 77

PARTEA A II-A RAPORTURI CONCEPTUALE ALE DÓXA .............................................................................. 81

II.1 Natura şi formele raţionalităţii - de la dóxa la èpistéme 81 II.1.1 Generalităţi ............................................................................. 81 II.1.2 Raportul dintre dóxa şi èpistéme ............................................ 83 II.1.3 Distincţia dintre èpistéme, dóxa aléthes şi pseudés dóxas ........ 98 II.1.4 De la dóxa alethés şi èpistéme la lόgos ..................................... 107 II.1.5. Concluzii .............................................................................. 112 II.2 Dόxa şi álétheia .............................................................. 117 II.2.1 Noţiuni introductive ........................................................... 117 II.2.2 Raportul dintre dόxa şi álétheia ........................................... 125 II.2.3 Raportul dintre álétheia, dόxa şi pistis ................................. 139 II.2.3 Despre pseudés dóxas ............................................................ 142 II.2.5 Concluzii ............................................................................... 146

Extras din volumul:Mascut, A. M. (2019). Doxa în concepţia lui Platon.

Iaşi, România: Lumen.


6

II.3 Raportul dintre aἴἴsthésis, anámnēsis, dóxa, mneme, pistis şi phantasίa ................................................................................. 148 II.3.1 Raportul aἴsthésis şi dóxa ...................................................... 148 II.3.2 Raportul dintre aἴsthésis, dóxa, pistis şi anámnēsis .............. 168 II.3.3 Raportul dintre dóxa, eίkãsίa şi pistis .................................. 185 II.3.4 Raportul dintre anámnēsis, dóxa, eίkãsίa, mneme şi phantasίa ............................................................................................ 186 II.3.5 Concluzii ............................................................................... 190 II.4 Raportul dintre dialektikē şi dóxa ................................ 193 II.4.1 Aspecte definitorii ............................................................... 193 II.4.2 Ascensiunea dialectică ........................................................ 194 II.4.3 Concluzii ............................................................................... 199 II.5 Raportul dintre dóxa şi mythós ..................................... 202 II.5.1 Integrarea cognitivă a mitului ............................................ 202 II.5.2 Concluzii ............................................................................... 205 II.6 Raportul dintre dóxa, èpistéme şi paideia ...................... 207 II.6.1 Devenirea prin paideia ......................................................... 207 II.6.2. Concluzii .............................................................................. 211 II.7 Concluzii generale la Partea a II-a ............................. 213

PARTEA A III-A ASPECTE CRITICE PRIVIND DÓXA PLATONICIANĂ ........................................................... 217

III.1 Critica aristotelică ....................................................... 217 III.1.1 Critica Teoriei Ideilor ............................................................ 217 III.1.2 Critica gnoseologiei ........................................................... 218 III.1.3 Critica dialectică ................................................................. 223 III.1.4 De la dóxa la éndóxon .......................................................... 225 III.1.5 De la philodoxίa platoniciană şi dóxa retorului aristotelic la axiologizare ..................................................................................... 228 III.1.6 Concluzii ............................................................................. 230 III.2 Aspecte exegetice contemporane ............................ 232 III.2.1 Abordări critice .................................................................. 232 III.2.2 Dóxa – o propunere de abordare analitică ..................... 252 III.2.3 Dóxa în analiză predicativă ............................................... 256 III.2.4 Raţionalitate şi opinie de la Platon la Mircea Florian ... 259 III.2.5 Concluzii ............................................................................. 262 III.3 Concluzii generale la Partea a III-a .......................... 264



7

Un dialog peste timp cu Platon – de la dóxa platoniciană la epistemologia fără subiectul cunoscător ................................................. 264

PARTEA A IV-A CONSIDERAŢII FINALE ............... 273

IV.1 Opinia nu determină cunoaşterea ............................ 273 - Raportul dintre agnoia, dóxa şi gnốsis - ....................................... 273 IV.2 Dόxa ca midrash ........................................................... 279 IV.3 Omul ca fiinţă singulară ............................................ 281 -raportul dintre dóxa şi antropos- ................................................... 281

BIBLIOGRAFIE ............................................................. 287

ABREVIERI ŞI LOCUŢIUNI ........................................ 319

ANEXĂ Scheme filosofice.............................................. 321

Abstract ............................................................................ 323




8

Pagină lăsatăgoală intenţionat

9

Dedic această teză tuturor celor care în decursul anilor au luat parte la formarea mea umană. Le mulţumesc aici, acelora care mi-au dat lecţii de viaţă de-a lungul timpului, fiind,

astfel, exemple de eroi vii care m-au ajutat să înțeleg ce înseamnă o carieră construită în mod moral. Aduc un omagiu tuturor profesorilor mei, părinţilor mei (Ella Macsut şi Constantin Macsut), bunicilor din partea mamei (Aurica Bejan şi Ştefan Bejan) precum şi familiei extinse, prietenilor şi colegilor care au reuşit să insufle în mine dragostea pentru lectură, învăţătura şi curiozitatea ştiinţifică de a căuta şi a respecta adevărul. Mulţumesc Prof. Univ. Dr. Anton Adămuţ, Prof. Univ. Dr. Ion Ceapraz, Prof. Univ. Dr. Aurel Codoban, Prof. Univ. Dr. Vasile Morar, Prof. Univ. Dr. Sorin Tudor Maxim, Prof. Univ. Dr. Bogdan Popoveniuc, Prof. Univ. Dr. Viorel Cernica, Conf. Univ. Dr. Marin Diaconu, Lector Univ. Dr. Marius Cucu pentru îndrumarea acordată pe parcursul întregii perioade de cercetare şi elaborare a tezei de doctorat, profesorului Ema Hasmaţuchi pentru corectarea rezumatului în limba engleză precum şi psihologilor Ana Atodiresei şi Claudia Togănel, profesorilor Laura Schevach, Mihaela Radu şi Mia Popa, medicului Adriana Dinulescu, poetei Manuela Jerlăianu, organistului Cristian Petculescu şi economistelor Claudia Popa, Gabriela Moisescu şi Nona Petre, regizorului Oswald Gayer, actorului Bogdan Diţă şi jurnaliştilor Erika Mărginean şi




10

Valentin Gros, Pr. Francisc Ungureanu, Pr. Mihai Baciu şi Pr. Cristinel Ţâmpu pentru antrenamentul motivaţional. Le mulţumesc Prof. Univ. Dr. Emilia Guliciuc şi Prof. Univ. Dr. Viorel Guliciuc care s-au preocupat de publicarea lucrărilor de cercetare care au constituit baza proiectului doctoral precum şi Prof. Univ. Dr. Gheorghiţă Geană pentru coordonarea tezei de doctorat. De asemenea, mulţumesc Mons. Dr. Vladimir Petercă, Prof. Univ. Emil Dumea, Prof. Univ. Dr. Ştefan Lupu şi Lector Univ. Pr. Dr. Tarciziu Şerban pentru consiliere spirituală, Conf. Dr. Silviu Şerban care mi-a furnizat cărţi necesare pentru elaborarea lucrării, Prof. Univ. Dr. Constantin Grecu, Conf. Univ. Dr. Cristian Iftode, Lector Univ. Dr. Dana Stănciulescu şi cercetătorilor Ionuţ Isac, Adrian Rezuş, Bogdan Baghiu şi Şerban Nicolau pentru sugestiile referitoare la redactare; Prof. Univ. Dr. Stefan Lorentz Sorgner, Profesor Univ. Dr. Carlos Eduardo Montano Duran, Profesor Univ. Dr. Yolanda Angulo, Prof. Univ. Abdel Rahman Alzoubaidi, Prof. Univ. Dr. Valentin Mureşan, Prof. Univ. Dr. Ioan Biriş, Prof. Univ. Dr. Antonio Sandu, Prof. Univ. Dr. Dumitru Borţun, Prof. Univ. Dr. Kuruvilla Pandikattu, Conf. Univ. Dr. Colin Schmidt, Conf. Univ. Dr. Corina Matei, Conf. Univ. Dr. Maria Sinaci, Conf. Univ. Dr. Gabriel Hasmaţuchi, Conf. Univ. Antonio Momoc, Conf. Dr. Adrian Niţă, Asist. Univ. Dr. Oana Şerban şi Secretar Şef Ecaterina Matei pentru că au crezut în proiectul meu de cercetare, fratelui Leonard Iulian Macsut pentru sprijinul moral şi suportul financiar, redactorului Csaba Szabó (corbiialbi.ro) şi Prof. Univ. Dr. Diab Al-Badayneh (IBN Khaldun Center For Research & Studies) care m-au sprijinit în cercetarea postdoctorală precum şi Editurii Lumen pentru publicarea tezei. Totuşi ţin să menţionez că fără voinţă şi studiu individual nu se poate scrie o teză de doctorat. De acum teza mea devine o carte, adică o fereastră a reflexiei mele de înţelepciune şi sper să fie citită cu interes şi bucurie, aşa că le mulţumesc tuturor cititorilor mei.



11

STATUS QUAESTIONIS

Necesitatea demersului interpretativ este iniţiată de sofiştii care teoretizează arta interpretării transformând-o într-o profesiune, astfel încât, mesajul textului devine un pretext pentru reliefarea elocinţei lor. Interpretările sofistice sunt contrazise de Socrate, care „va încerca să discrimineze interpretarea unică valabilă (prin examenul opiniilor, formularea ipotezei, susţinerea ei, critica rezultatelor parţiale, în fine, prin acceptarea interpretării conforme cu adevărul), dar ce-ar fi fost Socrate, ucenicul răsculat al sofiştilor‖1 fără existenţa unui ,,secol al sofisticii ce a lucrat pentru el‖2.

Metodologia de lectură a unei scrieri este ştiinţa interpretării în mod corect a unui text de un cititor model.3 Sofistul devine primul cititor model, fiind, astfel, lectorul competent care are, în opinia lui Platon, capacitatea de înţelege un text despre înţelepciune.

Textul socratic poate fi considerat ,,un discurs fixat prin scriere‖4, pentru că Socrate nu a scris niciun rând, iar

1 Mircea V. Ciobanu pledează cu exigenţă axiologică pentru vocaţia hermeneutică cf. Mircea V. Ciobanu, Despre (imposibila) hermeneutică, www.sud-est.md/numere/20021027/article_7/-19k, 21.11.2012 08:31:03. Autorul arată că totul ,,este interpretare şi intertext, iar o metodă numită convenţional hermeneutică se va regăsi în parametrii precişi ai unei teorii (totuşi) relativizante‖. 2 Ibidem. 3 Această metodologie de lectură a unui text este prezentată de Umberto Eco, Lector in fabula, Gruppo Editoriale Fabbri, Milano, 1979, pp. 50 - 66, 194ss. 4 Noţiunea de ,,discurs fixat prin scriere‖ a fost consacrată de Paul Ricoeur, De la text la acţiune. Eseuri de hermeneutică II, traducere şi posfaţă de Ion Pop, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1999, p. 89. Paul Ricoeur face tematizarea raportului discurs scris - discurs rostit.Textul ajunge, astfel, la ,,o dublă ocultare a cititorului şi a scriitorului; în felul acesta, el se substituie



http://www.sud-est.md/numere/20021027/article_7/-19k


12

discursurile lui au fost transcrise de Platon, iar în acest mod, devine element al unui proces al comunicării lingvistice.

Comunicarea cu textul platonician este dificilă, ,,deoarece conştiinţa distanţei în timp dintre autor şi cititor influenţează modul de scriere şi lecturare a textelor‖5. În acest context al distanţării dintre actualul cititor şi scrierea platoniciană, exegeza devine posibilă, doar prin aplicarea metodei structuraliste, care furnizează ,,indicaţii despre cum trebuie evidenţiate raporturile între elementele unui text‖6. În conformitate cu metoda structuralistă, opera platoniciană este ,,un tot structurat‖7. În acest sens, ipoteza de lucru este următoarea afirmaţie: ,,în ciuda faptului că scrierea este de aceeaşi parte cu vorbirea în raport cu limba, adică de partea discursului, specificitatea scrierii în raport cu vorbirea efectivă se bazează pe trăsături structurale‖8 ce devin ,,un model de inteligibilitate care aparţine domeniul ştiinţelor sociale‖9, respectiv filosofic în acest caz. Astfel, se ajunge la studiul

raporturilor structurale ale dóxa cu: aἴsthésis, álétheia, anamnesis, antropos, dialektikē, èpistéme, gnosis, logos, midrash, mneme, mythós, paideia, phantasίa, pistis, phantasίa, .

relaţiei de dialog care leagă nemijlocit vocea unuia de auzul celuilalt‖ (p. 129). În cazul textul platonician, nu se pate vorbi de scrierea originală.Totuşi, scopul tezei nu este o arheologie a textelor platoniciene, aşa că exegeza va avea în vedere doar explicaţia structurală care nu ţine cont de autor şi lumea în care este ancorat, adică o abordare ,,prin raporturile... interne, prin structura sa‖ (p. 119). 5 Cf. Umberto Eco, Lector in fabula, op. cit., pp. 50 - 56. 6 Raporturile dintre elementele unui text, văzute în raporturi structurale, sunt evidenţiate de Roland Barthes, L’Analyse structurale du récit (Communications), S Paris: Seuil, ―Points‖, Paris,1988, p. 188. 7 Metoda structuralistă utilizată se regăseşte în Paul Ricoeur, Conflictul interpretărilor, traducere şi postfaţă de Horia Lazăr, Editura Echinox, Cluj Napoca, 1999, pp. 27- 42. 8 Ibidem, pp. 121 - 122. 9 Ibidem.



Dóxa în concepţia lui Platon

13

Dóxa este, în această lucrare, considerată a fi un concept structural, aflat într-un raport de semnificare cu obiectele la nivel mental, o doctrină prin care se arată că este un semn al obiectului şi nu constituie doar un termen prin care se reliefează o idee ce exprimă un cuvânt.10 Totuşi, este doar o cópie a adevărurilor lucrurilor şi nu este nicidecum esenţa. În accepţia platoniciană, ,,adevărul fiinţei sau al existenţei se confundă cu substanţa care constituie structura fundamentală a realităţii‖11. Prin dóxa se reflectă ,,obiectele perceptibile: dacă au fiinţă toate toate câte le repetăm mereu şi frumosul şi binele şi, în genere, orice esenţă de acest fel (…), iar obiectele perceptibile le asemuim doar cu dânsele‖12. Aristotel preia acest concept şi îl completează printr-un cadru mai sistematizat, afirmând că substanţa este idependentă în raport cu generarea

10 Semnificaţia dóxa este considerată în analogie cu logosul ca obiect la nivel mental, concepţie dezvoltată de Wilhelm Dancă, Logica filosofică: Aristotel şi Toma D`Aquino, Iaşi, 2002, p. 74 şi N. Abbagno, Concetto, Dizionario di filosofia, Utet, Torino, 1990, pp. 146 -150. În acest sens, opinia lui Platon este că adevărurile fiinţelor sunt conţinute în mintea omenească (p. 76). A se consulta şi Menon 86a-b. ,,Socrate: Dacă deci şi în timpul când este şi în acela când nu-i om au fiinţă în sine părerile adevărate, am numit pe acelea care trezite prin întrebări devin ştiinţe, nu cumva sufletul lui se va fi pregătit pentru ştiinţă şi veşnicie? E doar vădit lucrul că omul are o existenţă veşnică sau este în veşnicie fără existenţă. Menon: Învederat. Socrate: Dacă deci adevărul existenţei este veşnic prezent în noi, atunci sufletul poate fi nemuritor; de aceea, când se întâmplă cuiva să nu aibă la un moment dat ştiinţa, ceea ce înseamnă că nu şi-a evocat cunoştiinţele în amintire, nu-i aşa că el nu trebuie să-şi piardă curajul, ci să se apuce de cercetat pentru a-şi aduce aminte? Menon: Găsesc că vorbeşti bine. Socrate, deşi nu-mi dau seama cum.‖ Socrate a căutat să afle ce este esenţa (cf. Metafizica XII, 4, 1078b), iar Platon a transformat universalul socratic în realitatea însăşi (cf. Wilhem Dancă, op. cit., p. 76). 11 Ibidem, p. 77. 12 Cf. Menon 86a-b.




14

şi coruperea lucrurilor şi nu poate fi distrusă, întrucât noţiunile formale nu sunt atinse ,,nici de pieire, nici de zămisliri, ele sunt pur şi simplu, iar substanţele individuale sensibile nu pot fi definite,… pentru că ele sunt impregnate cu materia, (…) de aceea toate substanţele individuale sunt supuse pierii‖13.

Lucrarea este divizată în patru părţi, care urmăresc definirea şi exegeza raporturilor conceptuale ale dóxa precum şi aspectele critice şi concluzive ale problematicii dóxa. Aceste părţi sunt:

PROBLEMATICA DÓXA ŞI TEORIA CUNOAŞTERII14;

RAPORTURI CONCEPTUALE ALE DÓXA;

ASPECTE CRITICE PRIVIND DÓXA PLATONICIANĂ;

CONSIDERAŢII FINALE. Partea I, PROBLEMATICA DÓXA ŞI TEORIA

CUNOAŞTERII, prezintă raportul structural al conceptului dóxa în cadrul gnoseologiei platoniciene, precum şi Teoria Ideilor care constituie punctul central al întregii filosofii platoniciene.

Partea a doua, RAPORTURI CONCEPTUALE ALE DÓXA, conturează raporturile structurale principale ale dóxa:

dόxa şi aἴsthésis;

dόxa şi álétheia;

dóxa şi anamnesis;

dóxa şi dialektikē;

dóxa şi èpistéme;

dóxa şi eiκasίa;

13 Cf. Metafizica VII, 15, 1039b. 14 Termenul de Teoria Cunoaşterii a fost introdus de Eduard Zeller în lucrarea Despre semnificaţia şi teoria cunoaşterii, Ueber Bedeutung und Aufgabe der Erkenntnistheorie, 1862, cf. Deutsches Textarchiv, Google = MDZ München, http://www.deutschestextarchiv.de/zeller/erkenntnistheorie/1862/, 21.11.2012 08:33:56..



http://www.deutschestextarchiv.de/zeller/erkenntnistheorie/1862/http://books.google.com/books?id=tNQAAAAAcAAJhttp://www.mdz-nbn-resolving.de/urn/resolver.pl?urn=urn:nbn:de:bvb:12-bsb10044820-0http://www.deutschestextarchiv.de/zeller/erkenntnistheorie/1862/

Dóxa în concepţia lui Platon

15

dóxxa şi gnosis;

dóxxa şi logos;

dóxa şi mythós;

dóxa şi mneme;

dóxa şi paideia;

dóxa şi phantasίa;

dόxa şi pίstis;

dóxa şi phantasίa. Partea a treia, ASPECTE CRITICE PRIVIND

DÓXA PLATONICIANĂ, are în vedere prezentarea unor aspecte exegetice critice. Din antichitate până în perioada contemporană, s-au elaborat foarte multe lucrări critice despre opera platoniciană. Această lucrare va urmări, însă doar aspecte critice aristotelice şi din perioada contemporană, spre a evidenţia că exegeza platoniciană nu poate fi nicidecum anacronică. Aristotel, discipolul lui Platon, poate fi considerat primul exeget al scrierilor platoniciene, aşa că nu putea lipsi din această lucrare. Sunt prezentate aspecte critice aristotelice despre: Teoria Ideilor, Teoria gnoseologică şi metoda dialectică.



335

Continuarea acestui volum o puteţi lectura achizitionând volumul de pe

sau din librăriile noastre partenere.

www.edituralumen.rowww.lumenpublishing.com

https://www.edituralumen.rohttps://www.lumenpublishing.com

BT1_cover_Doxa_MACSUT_A5 coperta 1.pdfPage 1

BT3_Doxa_MACSUT_2019_CIP.pdfBT1_cover_Doxa_MACSUT_A5 coperta 4.pdfPage 1

adriana mihaela macsut · 2020. 8. 20. · 3 adriana mihaela macsut dÓxa În concepŢia lui platon...

Documents