a.d.s. și s.d.s. - ianuarie 2019 - scoli-prietenoase.ro · proiect cofinanțat din programul...

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-20201

RAPORT

Privind analiza răspunsurilor la chestionarul

aplicat cadrelor didactice de la activitățile de

A.D.S. și S.D.S.

- ianuarie 2019 -

Supervizor,

Prof. Univ. Dr. Ștefan Marian Cojocaru, Coordonator P1

Experți evaluare impact și progres:

Aura Țabără, I.S.J. Iași

Cătălin Fedor, Asociația HoltIS

Ovidiu Bunea, Asociația HoltIS


Cuprins

Analiza statistică a răspunsurilor la chestionarul inițial aplicat cadrelor didactice de la

activitățile de ADS și SDS .............................................................................................................. 1

I. Introducere ....................................................................................................................... 3

II. Caracteristicile respondenților........................................................................................ 4

III. Analiza răspunsurilor .................................................................................................... 8

III. 1. Analiza variabilelor care descriu școlile în care se desfășoară proiectul .............. 9

III. 1.1. Încredere ........................................................................................................ 9

III.1.2. Protecție și siguranță ..................................................................................... 14

III.1.3. Incluziune și suport ....................................................................................... 17

III. 1.4. Eficacitate .................................................................................................... 20

II.1.5. Implicarea familiei ......................................................................................... 24

III.2. Analiza comparativă a variabilelor ...................................................................... 28

III.2.1.Comparea pe întreg eșantionul....................................................................... 28

III.2.1.Comparea între localități ................................................................................ 29

III.3. Analiza itemilor cu răspuns deschis……………………………………………...37

IV. Concluzii ................................................................................................................... 399

V. Propuneri ...................................................................................................................... 41


I. Introducere

Analiza statistică a răspunsurilor s-a realizat în urma aplicării electronice a chestionarelor

cadrelor didactice participante la activitățile de Școală După Școală (SDS) și A Doua Șansă

(ADS) din cele șase școli înscrise în proiect. Cercetarea se constituie în prima etapă de evaluare a

celor două activități (SDS și ADS), chestionarul fiind gândit ca un instrument de măsurare a unor

caracteristici ale școlilor implicate în proiect. Obiectivul acestei etape este acela de a răspunde la

întrebarea: „Care sunt caracteristicile inițiale ale școlilor implicate în proiect conform

percepțiilor participanților?” La finalul intervenției (proiectului) ne propunem să măsurăm

aceleași variabile, urmărind evoluția fiecăreia dintre ele.

Respondenții au primit, pe adresa personală de mail, un link către formular și

instrucțiunile de completare ale acestuia. Odată salvate răspunsurile, ele au fost centralizate într-

o bază de date comună, nefiind necesară nicio altă intervenție a respondentului. Chestionarul a

fost alcătuit din 35 de itemi de tip scală Lickert, care exprimă atât acordul/dezacordul cu unele

afirmații care descriu mediul școlar, cât și intensitatea acordului/dezacordului. Întrebările au

rezultat din operaționalizarea conceptului central al evaluării, respectiv caracteristica unei școli

de a prietenoasă pentru elevi. În afară de cele 35 de întrebări astfel obținute, am formulat patru

întrebări deschise și șapte itemi despre o serie de date ale respondenților (gen, vechime în

învățământ, gradul didactic, școala, activitatea la care participă în proiect, nivelul de încadrare,

numărul proiectelor finanțate din fonduri europene la care a mai participat) în funcție de care se

va face analiza finală a răspunsurilor.

În această etapă, la chestionar au răspuns 42 de cadre didactice însă analiza statistică a

răspunsurilor s-a făcut doar pentru 41 dintre acestea, deoarece la un chestionar nu s-a răspuns la

nicio întrebare închisă și, drept consecință, acest chestionar nu a fost luat în considerare. De

menționat și faptul că numărul de răspunsuri valide diferă în funcție de variabile, pentru că nu

toți respondenții au răspuns la toate întrebările. Acesta este și motivul pentru care, în tabelele de

mai jos, conținutul rubricii răspunsuri valide (N) variază în numeroase cazuri. Analiza statistică

a răspunsurilor la cele 35 de întrebări închise a fost realizată cu ajutorul programului de

calculator IBM SPSS versiunea 20.


II. Caracteristicile respondenților

Caracteristicile celor 41 de persoane care au răspuns la întrebările din chestionar, după

variabilele independente luate în considerare, apar în graficele/tabelele de mai jos.

Figura 1. Distribuția respondenților după caracteristica „Gen”

Conform datelor din Figura 1, numărul femeilor respondente este de patru ori mai mare

(32) decât cel al bărbaților. O persoană nu și-a precizat genul.

Figura 2. Distribuția respondenților după caracteristica „Vechime în învățământ”

Rezultă din graficul de mai sus că la cele două activități avute aici în vedere (SDS și

ADS) participă cadre didactice cu multă experiență, trei sferturi dintre acestea (75%) având o

experiență mai mare de 15 ani.

0

5

10

15

20

25

30

35

M F NR

8

32

1

0

5

10

15

20

25

3-5 ani 5-10 ani 10-15 ani 15-20 ani Peste 20 ani

1 3

6

10

21


Figura 3. Distribuția respondenților după caracteristica „Grad didactic”

Cei mai mulți dintre respondenți (28) au gradul didactic I, iar cei mai puțini (4) au

definitivatul. Restul de nouă respondenți au gradul II.

Tabel 1. Distribuția respondenților după unitatea de învățământ

Liceul Teoretic „L. Rosetti” Răducăneni 10

Școala Gimnazială „Al. I. Cuza” Podu Iloaiei 10

Școala Gimnazială „C. Erbiceanu” Erbiceni 2

Școala Gimnazială „Petru Rareș” Hârlău 14

Școala Gimnazială Deleni 2

Școala Gimnazială Pârcovaci 1

NR 2

Total 41

Conform datelor din tabelul de mai sus, cei mai mulți dintre cei care au răspuns la

chestionar provin din mediul urban, raportul urban/rural fiind de 24/15, doi profesori neprecizând

școala în care desfășoară cursurile. Se observă că trei școli au foarte puțini profesori (la Erbiceni

și Deleni câte 2, la Pârcovaci 1) însă pe mai departe vom analiza în mod similar răspunsurile pe

fiecare școală în parte, analiza fiind parte a unui proces de evaluare în care ne propunem să

înțelegem starea de lucruri din fiecare unitate. Acesta este și motivul pentru care nu am agregat

datele pe mediul urban și pe cel rural și am preferat să le analizăm pe unități școlare.

0

5

10

15

20

25

30

Definitivat Gradul I Gradul II

4

28

9


Figura 4. Distribuția respondenților după activitatea în care respondenții sunt implicați

Cei mai mulți (28) dintre cei care au răspuns la chestionar participă la activitatea A Doua

Șansă (ADS), 12 la Școală După Școală (ADS). O persoană nu a precizat activitatea la care

participă.

Figura 5. Structura eșantionului după caracteristica „Nivel de încadrare”

Cei mai mulți profesori care au răspuns sunt încadrați la nivel gimnazial (14), după care

urmează primar (12), liceal (9), profesional (5) și preșcolar (1).

0

5

10

15

20

25

30

ADS SDS NR

28

12

1

0

2

4

6

8

10

12

14

Prescolar Primar Gimnazial Liceal Profesional

1

12

14

9

5


Tabel 2. Structura eșantionului după caracteristica „Numărul proiectelor”

0 proiecte 12

1 proiect 8

2 proiecte 8

3 proiecte 5

4 proiecte 2

5 proiecte 3

6 proiecte 1

NR 2

Total 41

În tabelul de mai sus apare numărul de proiecte cu finanțare europeană la care fiecare

respondent a participat. Conform acestor date, 12 profesori nu au mai participat la niciun proiect

cu finanțare europeană. Alți 11 profesori au participat la cel puțin trei alte proiecte. Media

aritmetică pe profesor este de 1,65 proiecte, însă experiența este destul de inegal distribuită în

acest grup. Pentru ușurința analizei, am reconfigurat datele din Tabelul 2 și am alcătuit doar

patru categorii privitoare la numărul de proiecte: acestea fiind: 0 proiecte (12 profesori), 1-3

proiecte (21 profesori), 4-6 proiecte (6 profesori). Reprezentarea grafică a acestor categorii apare

în Figura 6 din care rezultă că o jumătate (51%) dintre profesori au mai participat la 1-3 proiecte

iar ceva mai puțin de o treime (29%) nu a paticipat la niciun proiect.

Figura 6. Structura eșantionului după caracteristica „Numărul proiectelor”

29%

51%

15% 5%

0 proiecte

1-3 proiecte

4-6 proiecte

NR


Rezultă că grupul respondenților este alcătuit preponderent din profesori femei, cu

vechime mai mare de 20 de ani în învățământ, din mediul urban și încadrați pe nivelul gimnazial

și primar. Experiența în privința participării la proiecte cu finanțare europeană este inegal

distribuită în acest grup, 12 persoane (29%) neavând nicio experiență de acest gen, dar jumătate

dintre respondenți (51%) participând la alte 1-3 proiecte cu finanțare europeană.

III. Analiza răspunsurilor

În analiza celor cinci variabile (încredere, protecție și siguranță, incluziune și suport,

eficacitate, implicare și participare a familiei și a comunității) care descriu caracteristica școlii

de a fi prietenoasă, am codificat cea mai mare parte a indicatorilor de la 1 la 6, corespunzător

ordinii acordului respondenților:

(1) – Dezacord total; (2) – Dezacord; (3) – Dezacord redus; (4) – Acord redus; (5) –

Acord; (6) – Acord total

Această codificare corespunde logicii conform căreia, un acord mai mare pentru itemul în

cauză exprimă un acord, sau o apropiere de caracteristica generală urmărită. Regula nu se aplică

pentru toți itemii, excepțiile fiind afirmațiile: „În școală există incidente violente între copii

(hărțuire, amenințări, bătăi)”, „În școală au existat în ultimul an cazuri de profesori abuzați

verbal de către elevi”, „Există situații de segregare între elevi (pe criterii etnice/socio-

economice, față de copiii cu CES, față de de protecție specială: plasament de tip familial sau

rezidențial)”, „ În școală se înregistrează cazuri de distrugere a bunurilor instituției de către

elevi”. Evident, în cazul acestor itemi, un acord mai mare în cazul fiecăruia înseamnă o reducere

corespunzătoare a caracteristicii școlii de a fi „prietenoasă” și de încredere pentru elev. Soluția

adoptată pentru analiza răspunsurilor a fost codificarea inversă a acestor itemi, astfel încât

valoarea 1 să fie alocată „Acordului total” și 6 „Dezacordului total”.

În cele ce urmează (Subcapitolul III.1.), într-o primă etapă, am analizat fiecare din cele

cinci variabile care descriu școala – încredere, protecție și siguranță, incluziune și suport,

eficacitate, implicare a familiei și a comunității – prin descrierea procedurii prin care am obținut

media fiecăreia. Totodată prezentăm relațiile (semnificative sau nu, determinate prin analiza

mediilor răspunsurilor) care se stabilesc între aceste variabile și câteva variabile independente


considerate importante de noi în această etapă: unitate școlară, vechime în muncă și numărul de

proiecte cu finanțare europeană în care cadrul didactic a mai fost implicat.

Ulterior pe baza răspunsurilor primite la chestionar, descriem situația școlilor avute aici

în vedere așa cum apare ea pe total respondenți și pe fiecare școală în parte (Subcapitolul III.2.).

III. 1. Analiza variabilelor care descriu școlile în care se desfășoară

proiectul

Acest subcapitol descrie fiecare variabilă din cele cinci care descrie școlile din proiect:

încredere, protecție și siguranță, incluziune și suport, eficacitate, implicare/participare a familiei

și a comunității. Analiza abordată este atât univariată, atunci când descriem cum a fost construită

variabila – itemi care o compun, precum și ponderea acestora în valoarea variabile – și bivariată

atunci când fiecare este descrisă în funcție de alte variabile, independente (unitate școlară,

vechimea în activitatea didactică, numărul de proiecte la care a mai participat cel care răspunde).

III. 1.1. Încredere

Variabila Încredere a fost construită ca parte a caracteristicii școlii de a fi prietenoasă,

pornind de la convingerea că o astfel de unitate este percepută de către copiii ca pe un reper la

care se raportează, mai ales în situațiile de criză. Ei se simt bine în școală, au încredere în

reprezentanții acesteia și consideră cadrele didactice niște persoane pe care se pot baza atunci

când întâmpină probleme, de orice natură ar fi ele (academice și/sau personale ori familiale).

Pornind de aici, am cerut profesorilor care au răspuns la întrebările noastre să se raporteze la

patru itemi (Tabelul 3) care împreună, descriu variabila avută aici în vedere.


Tabel 3. Itemii care compun variabila Încredere (procente)

Item DT D DR AR A AT NR Total

Copiii solicită ajutorul profesorilor în

rezolvarea problemelor apărute la școală

2.4 9.8 51.2 36.6 100

Elevii se implică cu plăcere în activitățile

zilnice propuse de cadrele didactice

12.2 51.2 36.6 100

Copiii se simt bine la școală 68.3 29.3 2.4 100

Copiii apelează la ajutorul cadrelor didactice

în rezolvarea dificultăților personale și

familiale

7.3 24.4 46.3 22 100

În același Tabel 3 apar procentele răspunsurilor corespunzătoare fiecărui item din cele

patru care descriu variabila avută în vedere aici. Respondenții au avut de ales între șase variante

de răspuns (Dezacord total – DT, Dezacord – D, Dezacord redus – DR, Acord redus – AR,

Acord – A, Acord total – AT) în funcție de acordul/dezacordul și intensitatea acestuia față de

itemul prezentat. În plus, a existat și posibilitatea de a nu răspunde (NR), programul neluând în

calcul această abținere, ea afectând însă numărul de răspunsuri valide. Fiecărui posibil răspuns i

s-a alocat o valoare numerică (DT – 1, D – 2, DR – 3 etc.), în acest mod transferând atitudini

(calitative) în mărimi cantititative, posibil de analizat prin mijloace statistice. Ca urmare, fiecare

item (sau prin cumularea mai multor itemi, o variabilă) poate lua valori între 1 (dacă toți răspund

Dezacord total) și 6 (dacă toți răspund Acord total). Caracteristica răspunsurilor cu care am

operat în această analiză este media aritmetică, calculată ca sumă a răspunsurilor împărțită la

numărul de respondenți. Unul dintre avantajele acesteia este faptul că pot fi comparate diferite

medii, indiferent de numărul respondenților de la care provine fiecare.

Tabelele și graficele de mai jos descriu modul în care variază media corespunzătoare

variabilei Încredere în funcție de alte trei variabile independente, considerate importante pentru

studiul nostru: unitate școlară, vechime în muncă și numărul de proiecte la care a mai participat

respondentul.


Tabel 4. Variabila Încredere pe fiecare unitate școlară

Unitate școlară Număr răspunsuri valide Media

Școala Gimnazială „Al. I. Cuza” Podu Iloaiei 10 5.3

Școala Gimnazială „C. Erbiceanu” Erbiceni 2 5

Școala Gimnazială „Petru Rareș” Hârlău 13 5.03

Școala Gimnazială Deleni 2 5.25

Școala Gimnazială Pârcovaci 1 5

Liceul Teoretic „L. Rosetti” Răducăneni 10 5.12

Figura 7. Variabila Încredere pe fiecare unitate școlară

Tabelul 4 și Figura7 (sunt aceleași, prezentate diferit) arată nivelurile de încredere – așa

cum consideră profesorii că le au copiii – pentru cele șase școli implicate în proiect. Media cea

mai ridicată este înregistrată la unitatea școlară din Podu Iloaiei (o medie de 5.3) iar cea mai

scăzută la Școala Gimnazială „C. Erbiceanu” Erbiceni și Școala Gimnazială Pârcovaci (5). Din

Tabelul 4 rezultă că, de exemplu, media de la școala din Hârlău a fost obținută în urma analizei

răspunsurilor provenite de la 13 persone, în timp ce media de la Pârcovaci rezultă din

răspunsurile date de o singură persoană, dar, cum spuneam, mediile rămân comparabile. Rămâne

4,85

4,9

4,95

5

5,05

5,1

5,15

5,2

5,25

5,3

5,3

5 5,03

5,25

5

5,12


deschisă întrebarea asupra reprezentativității unui eșantion atât de mic, însă, în acest caz,

persoana de la Pârcovaci are calitățile care-l califică pentru a răspunde la chestionar – este

implicată în proiect și răspunde la o serie de întrebări referitoare la școala în care lucrează.

Tabel 5. Variabila Încredere în funcție de vechimea cadrelor didactice

Vechime Număr răspunsuri valide Media

3-5 ani 1 5

5-10 ani 3 4,91

10-15 ani 6 5,16

15-20 ani 10 5,12

Peste 20 ani 20 5,13

Figura 8. Variabila Încredere în funcție de vechimea respondenților

Din Tabelul 5 și Figura 8 rezultă, oarecum surprinzător, că profesorii care au o vechime

mai mare în învățământ au o și percepția că elevii lor au mai mare încredere în școală. De

menționat că profesorii cu vechimea de peste 10 ani sunt cei mai numeroși (Tabelul 5), dar așa

cum precizam anterior, media nu este influențată de numărul respondenților. Media încrederii

4,75

4,8

4,85

4,9

4,95

5

5,05

5,1

5,15

5,2


5

4,91

5,16

5,12 5,13


pentru profesorii cu vechimea de peste 15 ani este aproape identică (5.12-5.13) și ridicată,

valorile rezultând din analiza a 30 de răspunsuri dintr-un total de 40 răspunsuri valide.

Tabel 6. Variabila Încredere în funcție de numărul de proiecte

Număr proiecte Număr răspunsuri valide Media

0 proiecte 12 5,08

1-3 proiecte 20 5,08

4-6 proiecte 6 5,12

NR 2 5,62

Figura 9. Variabila Încredere în funcție de numărul de proiecte

Datele de mai sus (Tabelul 6 și Figura 9) arată că nivelul mediei pentru variabila

Încredere nu variază semnificativ în funcție de numărul de proiecte la care au participat

profesorii. Această constatare s-ar putea explica prin faptul că profesorii, prin răspunsurile pe

care le dau la întrebări, reflectă starea de fapt – obiectivă – din școală și nu propriile percepții.

4,8

4,9

5

5,1

5,2

5,3

5,4

5,5

5,6

5,7

0 proiecte 1-3 proiecte 4-6 proiecte NR

5,08 5,08 5,12

5,62


III.1.2. Protecție și siguranță

În analiza capacității școlii de a fi prietenoasă, aproape de elev, am introdus și o variabilă

referitoare la cât de sigur și de protejat se simte el în interiorul școlii. Am considerat că oricât de

generoasă ar fi o astfel de organizație în furnizarea tuturor celorlalte resurse pentru copil, dacă el

nu se simte în siguranță în școală (din cauza unor incidente violente înregistrate aici), elevul nu o

va putea considera în nici un fel drept prietenoasă.

Itemi constitutivi ai acestei variabile (4) sunt cei care apar în Tabelul 7 iar analiza lor

comportă o discuție deosebită. Așa cum am precizat anterior, trei itemi din componența acestei

variabile (În școală există incidente violente între copii (hărțuire, amenințări, bătăi), În școală se

înregistrează cazuri de distrugere a bunurilor instituției de către elevi; În școală au existat în

ultimul an cazuri de profesori abuzați verbal de către elevi) au fost codificați invers, adică un

acord mai mare cu oricare dintre aceste afirmații este echivalent cu o scădere a sentimentului de

siguranță pentru copil. Concret, răspunsurile pentru acești trei itemi au fost codificate după cum

urmează: Dezacord total (DT) – 6, Dezacord (D) – 5, Dezacord redus (DR) – 4, Acord redus

(AR) – 3, Acord (A) – 2, Acord total (AT) – 1. Ca urmare, în Tabelul 7, în cazul primului item

acordul exprimă un sentiment de siguranță iar următorii trei itemi acordul exprimă sentimentul

de nesiguranță.

Tabel 7. Itemii care compun variabila Protecție și siguranță (procente)


Copiii percep școala ca fiind un mediu sigur 7.3 48.8 43.9 100

În școală există incidente violente între copii

(hărțuire, amenințări, bătăi)

4.9 24.4 14.6 29.3 26.8 100

În școală se înregistrează cazuri de

distrugere a bunurilor instituției de către

elevi

4.9 17.1 17.1 34.1 17.1 7.3 2.4 100

În școală au existat în ultimul an cazuri de

profesori abuzați verbal de către elevi

19.5 26.8 7.3 39 2.4 4.9 99.9


Tabelele și graficele de mai jos descriu modul în care variază media corespunzătoare

variabilei Protecție și siguranță în funcție de alte trei variabile independente, considerate

importante pentru studiul nostru: școală, vechimea cadrului didactic și numărul de proiecte la

care a mai participat respondentul.

Tabel 8. Variabila Protecție și siguranță pe fiecare unitate școlară



Școala Gimnazială „C. Erbiceanu” Erbiceni 2 4



Școala Gimnazială Pârcovaci 1 3.25


Figura 10. Variabila Protecție și siguranță pe fiecare unitate școlară

Din datele de mai sus (Tabel 8 și Figura 10) și ținând cont de faptul că variabila este

construită în proporție de 75% din itemii care descriu violența în școală, rezultă că cea mai sigură

școală este percepută ca fiind cea din Deleni, urmată de cea din Hârlău. Pe ultimele locuri în

0 0,5

1 1,5

2 2,5

3 3,5

4 4,5

5 4,87

4,25 4 3,95 3,92

3,25


acest clasament al siguranței se află școlile din Podu Iloaiei și din Pârcovaci. Comparând Figura

7 (mediile variabilei Încredere) și Figura 10 (mediile variabilei Protecție și siguranță) apare că

mediile încrederii sunt mai mari decât cele ale siguranței, rezultând de aici că cea din urmă este o

problemă în aceste școli.

Tabel 9. Variabila Protecție și siguranță în funcție de experiența cadrelor didactice


3-5 ani 1 5

5-10 ani 3 3,58

10-15 ani 6 3,62

15-20 ani 9 4,16

Peste 20 ani 20 4,20

Din Tabelul 9 rezultă că profesorii cu vechime mare (peste 15 ani) au percepția că școlile

în care ele își desfășoară activitatea sunt mai sigure. Excepție de la această regulă o face

respondentul cu vechime de 3-5 ani care consideră că școala în care-și desfășoară activitatea este

foarte sigură iar copiii se bucură de protecție.

Tabel 10. Variabila Protecție și siguranță în funcție de numărul de proiecte


0 proiecte 12 3.64

1-3 proiecte 20 4,41

4-6 proiecte 6 3,79

NR 2 4,25

Tabelul 10 ilustrează faptul că percepția siguranței și protecției elevilor nu depinde de

numărul de proiecte la care au participat profesorii respondenți. Observăm că există medii


apropiate ale varibilei discutate aici între profesorii care au o experiență bogată în acest domeniu

și cei care nu au nicio experiență.

III.1.3. Incluziune și suport

Variabila Incluziune și suport a fost considerată importantă, ea descriind capacitatea

școlii de a fi un sprijin pentru copil. Dat fiind faptul că școlile participante în proiect au fost

selectate datorită problemelor sociale cu care se confruntă familiile copiilor, am încercat să

determinăm aici și eventualul nivel de segregare pe care-l resimt unii dintre copii. În Tabelul 11,

aeasta s-a urmărit prin ultimul item, dar pentru că un nivel mai mare al acestuia (rezultat dintr-un

mai mare acord al respondenților) ar însemna o școală mai puțin prietenoasă, răspunsurile aici au

fost codificate invers, după cum urmează: Dezacord total (DT) – 6, Dezacord (D) – 5, Dezacord

redus (DR) – 4, Acord redus (AR) – 3, Acord (A) – 2, Acord total (AT) – 1. Variabila Incluziune

și suport a fost operaționalizată sub forma a șase itemi, redați în tabelul de mai jos, în care apar și

procentele răspunsurilor înregistrate.

Tabel 11. Itemii care compun variabila Incluziune și suport (procente)


Copiii se implică cu entuziasm în

activitățile inițiate de școală

9.8 41.5 48.7 100

Școala dispune de specialiști care pot

oferi servicii de sprijin educațional

(logopezi, profesori de sprijin, profesori

consilieri școlari).

9.8 4.9 2.4 24.4 39 17.1 2.4 100

Școala asigură programe de educație

remedială pentru copiii cu rezultate slabe

la învățătură.

2.4 2.4 12.2 58.6 22 2.4 100

Școala se implică în ajutorarea copiilor

aflați în situații deosebite (deces,

accidente, intervenții medicale etc.)

2.4 9.8 43.9 43.9 100

Activitățile educaționale au în vedere

cooperarea între elevi.

41.5 58.5 100

Există situații de segregare între elevi (pe

criterii etnice/socio-economice, față de

copiii cu CES, față de de protecție

26.9 31.7 12.2 24.4 2.4 2.4 100


specială: plasament de tip familial sau

rezidențial).

Tabel 12. Variabila Incluziune și suport pe fiecare unitate școlară



Școala Gimnazială „C. Erbiceanu” Erbiceni 2 5.27





Figura 11. Variabila Incluziune și suport pe fiecare unitate școlară

Din datele de mai sus Tabel 12 și Figura 11, rezultă că mediile înregistrate în cele șase

școli din proiect sunt relativ apropiate, o valoare de sub 5 (dintr-un maxim de 6) obținând școlile

din Pârcovaci și cea din Deleni. Dată fiind această diferență redusă și valorile destul de mari ale

0

1

2

3

4

5

6

4,33

4,91 5,04 5,05 5,06 5,27


mediilor obșinute, putem aprecia că în aceste școli nivelul incluziunii și cel al suportului este

relativ ridicat.

Tabel 13. Variabila Incluziune suport în funcție de experiența cadrelor didactice


3-5 ani 1 5.5

5-10 ani 3 5.11

10-15 ani 6 4,94

15-20 ani 10 5.15

Peste 20 ani 19 4.94

Figura 12. Variabila Incluziune și suport în funcție de experiența cadrelor didactice

Din datele prezentate mai sus (Tabel 13 și Grafic 12) nu rezultă niciun tipar al unei

eventuale legături între variabila Incluziune și suport și experiența cadrelor didactice. Chiar dacă

nu luăm în considerare media de la categoria 3-5 ani (rezultată în urma analizei unui singur

răspuns (Tabel 13)), nici în această situație nu rezultă nicio astfel de legătură.

4,5 4,6 4,7 4,8 4,9

5 5,1 5,2 5,3 5,4 5,5


5,36

4,84

5,12

5,41

5,09


Tabel 14. Variabila Incluziune și suport în funcție de numărul de proiecte


0 proiecte 12 5

1-3 proiecte 20 5

4-6 proiecte 5 4.9

NR 2 5.66

Observăm din Tabelul 14 o medie mai mică a acestei variabile în cazul respondenților

care au participat la cel mai mare număr de proiecte (4-6). Putem lansa acum ca ipoteză faptul că

cei care au partcipat la mai multe proiecte europene au standarde mai ridicate în ceea ce privește

incluziunea și suportul pe care școala ar trebui să îl acorde elevilor.

III. 1.4. Eficacitate

Variabila Eficacitate, ca și componentă a analizei caracteristicii școlii de a fi prietenoasă

se referă la măsura în care profesorii își ating obiectivele. Prietenos înseamnă nu doar de

încredere și sigur, ci mai înseamnă și un loc în care profesorii pot să își facă datoria. Cei 11 itemi

care compun această variabilă apar în Tabelul 15, iar răspunsurile posibile au fost codificate

după cum urmează: Dezacord total (DT) – 1, Dezacord (D) – 2, Dezacord redus (DR) – 3, Acord

redus (AR) – 4, Acord (A) – 5, Acord total (AT) – 6. În tabelul de mai jos apar procentele pentru

fiecare răspuns dat de către profesorii participanți:

Tabel 15. Itemii care compun variabila Eficacitate și procentele răspunsurilor

Item DT D DR AR A AT NR

Elevii au o imagine clară cu privire la educația lor

ulterioară

2.4 4.9 4.9 24.4 46.3 14.6 2.4

Elevii știu în ce anume constă activitatea de evaluare

la toate obiectele de studiu

2.4 4.9 48.8 41.5 2.4

Rezultatele școlare, inclusiv la evaluările de parcurs,

sunt înregistrate și comunicate elevilor și, după caz,

părinților

2.4 24.4 70.7 2.4


Produsele activității elevilor sunt expuse în sălile de

clasă și în celelalte spații ale școlii

2.4 17.1 80.5

Conducerea școlii evidențiază în mod constant

beneficiile educației nonformale pentru atingerea

obiectivelor educației formale

2.4 9.8 51.2 34.1 2.4

Activitățile de învățare propuse elevilor facilitează

aplicarea cunoștințelor în practică, în viața reală

2.4 4.9 17.1 41.5 34.1

Elevii sunt implicați în proiecte care au ca scop

dezvoltarea comunității

14.6 43.9 39 2.4

Oferta și proiectarea CDS/CDL se realizează pornind

de la nevoile specifice ale elevilor

2.4 2.4 2.4 56.1 34.1 2.4

Anual sunt inițiate proiecte educaționale în parteneriat

cu reprezentanții comunității locale

4.9 17.1 36.5 41.5

Manualele și auxiliare curriculare sunt selectate în

funcție de nivelul dezvoltării cognitive a elevilor

2.4 19.5 48.8 29.3

Activitățile de predare, învățare și evaluare sunt

proiectate în echipă la nivelul catedrelor și/sau între

ariile curriculare

2.4 2.4 7.3 39 48.8

Tabel 16. Variabila Incluziune și suport pe fiecare unitate școlară







Liceul Teoretic „L. Rosetti” Răducăneni 9 5

Comparând datele din Tabelul 16 cu datele referitoare la celelalte variabile (Tabelul 4, 8

și 12) rezultă că în acest caz mediile sunt mai mari. Această înseamnă că profesorii care au


răspuns la chestionar au în foarte mare masură convingerea că au atins obiectivele propuse în

desfășurarea activității didactice. Aceste obiectice au fost atinse în cea mai mică măsură la

Hârlău (o medie de 5.19) și în cea mai mare măsură la Deleni (o medie de 5.68 dintr-un maxim

de 6).

Tabel 17. Variabila Eficaciate în funcție de experiența cadrelor didactice


3-5 ani 1 5.36

5-10 ani 3 4,84

10-15 ani 6 5.12

15-20 ani 9 5.41


Figura 13. Variabila Eficaciate în funcție de experiența cadrelor didactice

Din datele de mai sus (Tabel 17 și Figura 13) rezultă că cele mai ridicate mediii pentru

variabila Eficacitate sunt obținute pentru profesorii care se înscriu în categoriile de vechime de

3-5 ani și de 15-20 ani. De asemenea, medii apropiate (5.12/5.09) au categoriile de vechime de

10-15 ani și cea de peste 20 de ani.

4,5

4,6

4,7

4,8

4,9

5

5,1

5,2

5,3

5,4

5,5


5,36

4,84

5,12

5,41

5,09


În acest caz, mai semnificativă este analiza mediilor pentru Eficacitate, în funcție de

gradul didactic al respondentului. Această relație apare în Figura 14.

Figura 14. Variabila Eficaciate în funcție de gradul didactic al respondenților

Din ultimele două grafice – Figura 14 și Figura 14 – putem trage concluzia că

eficacitatea – convingerea că obiectivele didactice au fost atinse – depinde puțin de vechimea în

activitate a cadrelor didactice și mai mult de gradul acestor, în sensul în care profesorii cu

definitivat consideră că sunt cei mai eficace, în timp ce cei care au gradul II consideră că au atins

în cea mai mică măsură obiectivele propuse.

Tabel 18. Variabila Eficacitate în funcție de numărul de proiecte


0 proiecte 10 5.14

1-3 proiecte 19 5.22

4-6 proiecte 6 5.19

NR 1 5,90

Rezultă din Tabelul 18 că mediile variabilei Eficacitate depind în mică măsură de

experiența profesorilor înregistrată prin participarea la proiecte cu finanțare europeană, aceste

valori fiind foarte apropiate între ele.

5

5,05

5,1

5,15

5,2

5,25

5,3

5,35

Definitivat Gradul I Gradul II

5,31

5,23

5,12


II.1.5. Implicarea familiei

Nici școala în întregul ei și nici elevii nu funcționează în vid, fără legătură cu alte

componente ale sistemului social. De exemplu, se poate imagina situația în care o școală

îndeplinește toate standardele, în care dispune de toate resursele (umane, financiare, materiale

etc.) însă nu primește niciun sprijin din partea părinților. Aceștia din urmă nu s-ar implica deloc

în educarea copiiilor și nici nu le-ar asigura condițiile pentru ca ei să se pregătească pentru

școală. Chiar dacă într-o asemenea situație ipotetică nu ar fi imposibil de imaginat succesul

școlar al copiilor, acesta încă nu ar fi ușor de atins fără participarea părinților. Cu atât mai mult

importanța suportului familiei este mai mare cu cât condițiile și resursele școlii sunt mai precare.

Pornind de la această convingere, am operaționalizat variabila Implicare a familiei după cei 10

itemi care apar în Tabelul 19. Pentru fiecare din ei am solicitat respondenților să-și exprime

acordul sau dezacordul pe o scală de la dezacord total la acord total, răspunsurile fiind codificate

după cum urmează: Dezacord total (DT) – 1, Dezacord (D) – 2, Dezacord redus (DR) – 3, Acord

redus (AR) – 4, Acord (A) – 5, Acord total (AT) – 6. În același tabel apar și procentele fiecărui

răspuns corespunzător fiecărui item.

Tabel 19. Itemii care compun variabila Implicare a familiei și procentele răspunsurilor

Item DT D DR AR A AT NR

Există comunicare permanentă cu părinții

(reprezentanții legali ai) tuturor elevilor

14.6 46.3 36.6 2.4

Părinții elevilor își spun opinia cu privire la calitatea

procesului educațional

7.3 17.1 53.7 22

Când sunt solicitați, părinții se implică în viața școlară

a copiilor

2.4 34.1 56.1 7.3

Familia asigură copiilor condiții adecvate pentru

pregătirea lecțiilor

9.8 7.3 34.1 46.3 2.4

Părinții acordă importanță educației ca șansă de

dezvoltare a copiilor

2.4 7.3 34.1 51.2 4.9

Părinții sunt interesați de dezvoltarea și progresele

realizate de proprii lor copii

4.9 46.3 36.6 12.2

Părinții vin din proprie inițiativă la școală pentru a se

sfătui cu cadrele didactice în privința problemelor

7.3 2.4 56.1 29.3 4.9


copiilor lor

În școală se organizează pentru părinți sesiuni de

consiliere individuală sau în grup mic (discuţii cu

psihologul sau consilierul şcolii)

4.9 4.9 19.5 43.9 26.8

Școala organizează cursuri pentru părinţi, întâlniri cu

specialişti în diferite domenii (medici, logopezi,

psihologi, consilieri etc.)

7.3 2.4 7.3 24.4 43.9 14.6

Părinții participă la luarea deciziilor privind viaţa

şcolii (de ex. privitoare la curriculum, evaluare,

gestionare a resurselor)

2.4 4.9 4.9 26.8 46.3 14.6

Tabel 20. Variabila Implicare a familiei pe fiecare unitate școlară









Figura 15. Variabila Implicare a familiei pe fiecare unitate școlară

Din datele de mai sus (Tabel 20 și Figura 15), rezultă că relațiile cu familiile copiilor

variază în limite foarte largi, de la o medie inferioară de 3.4 la Pârcovaci la o medie superioară

de 5.2 la Deleni. Școlile din Hârlău, Podu Iloaiei și Răducăneni au medii aproape egale ale

variabilei avute aici în vedere, dar valoarea acestora este relativ redusă, situându-se sub 5 (dintr-

un maxim de 6).

Tabel 21. Variabila Implicare a familiei în funcție de experiența cadrelor didactice


3-5 ani 1 5.4

5-10 ani 3 4.5

10-15 ani 6 4.65

15-20 ani 10 4.8


0

1

2

3

4

5

6

3,4

4,15 4,63 4,63 4,72

5,2


Figura 16. Variabila Implicare a familiei în funcție de experiența cadrelor didactice

Din aceste date, rezultă aparent că implicarea părinților cu nivelul cel mai ridicat pozitiv

se înregistrează în cazul profesorilor cei mai tineri. Totuși, din nou, această medie rezultă din

analiza unui singur răspuns. Dacă îl ignorăm pe acesta, rezultă că relația cu familia, așa cum a

fost ea operaționalizată prin itemii din Tabelul 19 nu depinde semnificativ de vechimea în muncă

a cadrului didactic.

Tabel 22. Variabila Implicare a familiei în funcție de numărul de proiecte


0 proiecte 12 4.51

1-3 proiecte 20 4.59

4-6 proiecte 6 4.75

NR 2 4.75

Din Tabelul 22 rezultă că persoanele care au participat la multe proiecte cu finanțare

europeană (4-6) au o părere ceva mai bună despre colaborarea cu părinții copiilor decât cei care

au participat la 0-3 proiecte.

0

1

2

3

4

5

6


5,4

4,5 4,65 4,8 4,46


III.2. Analiza comparativă a variabilelor

III.2.1.Comparea pe întreg eșantionul

Dacă în capitolul anterior ne-am propus să descriem cele cinci variabile care descriu

caracteristica școlii de a fi „prietenoasă”, în acest capitol scopul este de a compara aceleași

variabile între ele. Scopul acestei comparații este de a determina locul pe care-l ocupă fiecare

caracteristică în clasamentul celor cinci. Reflectarea numerică a mediilor aritmetice ale fiecărei

variabile, așa cum au rezultat din analiza răspunsurilor, apare în Tabelul 23 și Figura 16.

Tabel 23. Mediile variabilelor obținute din analiza tuturor răspunsurilor

Variabila N (răspunsuri

valide)

Valoare

minimă

Valoare

maximă Medie

Abatere

standard

Încredere 40 3.5 6 5.11 .53

Siguranță 40 2.5 6 4.08 .87

Incluziune 39 4.17 6 5.02 .49

Eficacitate 36 4.18 6 5.21 .47

Relația cu

familia

40 3.20 5.7 4.60 .62

Figura 17. Mediile celor patru variabile obținute din analiza tuturor răspunsurilor

Ordonarea acestor medii în ordine crescătoare (Figura 17) reflectă prioritățile

respondenților în ceea ce privește caracteristicile școlii luate de noi în analiză. Conform datelor

0

1

2

3

4

5

6

Siguranta Colaborare cu familia

Incluziune Incredere Eficacitate

4,08 4,6

5,02 5,11 5,21


de mai sus, pe întreg grupul respondenților, cea mai mică valoare a mediei (ceea ce se traduce în

cea mai importantă problemă a școlii) este siguranța în școală (mai exact existența unor incidente

în care se înregistrează violențe sau distrugeri) care are o medie de 4.08. Pe locul doi în

clasamentul gravității problemelor măsurate prin intermediul chestionarului nostru este

implicarea familiei, cu o medie de 4.6 (dintr-un maxim posibil de 6). Media cea mai mare (5.21)

este obținută de variabila Eficacitate (măsura în care cadrele didactice își ating obiectivele

didactice). „Nota” mare înregistrată de această variabilă nu este o surpriză, ea rezultând din

autoevaluarea propriei activități de către cadrele didactice.

III.2.1.Comparea între localități

Evaluarea sumativă presupune stabilirea unor indicatori și urmărirea evoluției lor în timp

pentru determinarea eficacității intervenției. Având în vedere acest proiect de intervenție,

considerăm necesară evaluarea nu doar a unor inidicatori reflectați de variabilele analizate mai

sus, ci și cum acestea sunt prezente și evoluează – în urma intervenției – în fiecare localitate din

cele șase luate în considerare. Urmărim această direcție de evaluare pentru că fiecare localitate

are specificul său, în conformitate cu mai multe criterii pe care le putem avea în vedere: mediul

în care funcționează (urban – Podu Iloaiei, Hârlău; rural – Erbiceni, Deleni, Pârcovaci,

Răducăneni), mărimea școlii, componența etnică a fiecăreia etc.. Ca urmare a acestui raționament

am analizat datele obținute în urma aplicării chestionarului – aceleași medii ale variabilelor care

descriu școala – de această dată în funcție de școala în care are loc fiecare activitate din cele două

urmărite în această etapă: Școala După Școală și A Doua Șanasă. Rezultatele, pe localități, apar

în graficele și tabelele de mai jos, reflectând nivelul inițial la care se află, în privința variabilelor

cercetării, fiecare școală.


Tabel 24. Mediile variabilelor la Școala Gimnazială „Al. I. Cuza” Podu Iloaiei

Variabila Răspunsuri valide (N) Media răspunsurilor

Încredere 10 5.30

Siguranță 10 3.92

Incluziune 10 5.06

Eficacitate 9 5.30

Familia 10 4.63

Figura 18. Mediile variabilelor la Școala Gimnazială „Al. I. Cuza” Podu Iloaiei

0

2

4

6

Incredere Siguranta

Incluziune Eficacitate

Colaborare cu familia

5,3

3,92 5,06 5,3

4,63

Podu Iloaiei


Tabel 25. Mediile variabilelor la Școala Gimnazială „C. Erbiceanu” Erbiceni


Încredere 2 5.00

Siguranță 2 4.00

Incluziune 2 4.75

Eficacitate 2 5.27

Familia 2 4.15

Figura 19. Mediile variabilelor la Școala Gimnazială „C. Erbiceanu” Erbiceni

0

1

2

3

4

5

6

Incredere Siguranta Incluziune Eficacitate Colaborare cu familia

5

4

4,75 5,27

4,15

Erbiceni


Tabel 26. Mediile variabilelor la Școala Gimnazială „Petru Rareș” Hârlău


Încredere 13 5.03

Siguranță 13 4.25

Incluziune 12 5.04

Eficacitate 11 5.19

Familia 13 4.63

Figura 20. Mediile variabilelor la Școala Gimnazială „Petru Rareș” Hârlău

0

1

2

3

4

5

6


5,03

4,25

5,04 5,19 4,63

Harlau


Tabel 27. Mediile variabilelor la Școala Gimnazială Deleni


Încredere 2 5.25

Siguranță 2 4.87

Incluziune 2 4.91

Eficacitate 2 5.68

Familia 2 5.2

Figura 21. Mediile variabilelor la Școala Gimnazială Deleni

4,4

4,6

4,8

5

5,2

5,4

5,6

5,8


5,25

4,87 4,91

5,68

5,2

Deleni


Tabel 28. Mediile variabilelor la Școala Gimnazială Pârcovaci


Încredere 1 5.00

Siguranță 1 3.25

Incluziune 1 4.33

Eficacitate 1 5.36

Familia 1 3.4

Figura 22. Mediile variabilelor la Școala Gimnazială Pârcovaci

0

1

2

3

4

5

6


5

3,25

4,33

5,36

3,4

Parcovaci


Tabel 29. Mediile variabilelor la Liceul Teoretic „L. Rosetti” Răducăneni


Încredere 10 5.12

Siguranță 10 3.95

Incluziune 10 5.05

Eficacitate 9 5.00

Familia 10 4.72

Figura 23. Mediile variabilelor la Liceul Teoretic „L. Rosetti” Răducăneni

0

1

2

3

4

5

6


5,12

3,95

5,05 5 4,72

Raducaneni


Centralizarea mediilor răspunsurilor la întrebările închise din chestionar din tabelele de

mai sus (Tabel 24 – Tabel 29) sun centralizate mai jos:

Tabel 30. Centralizarea răspunsurilor pe localități și pe variabile

Podu Iloaiei Erbiceni Hârlău Deleni Pârcovaci Răducăneni

Încredere 5.30 5.00 5.03 5.25 5.00 5.12

Siguranță 3.92 4.00 4.25 4.87 3.25 3.95

Incluziune 5.06 4.75 5.04 4.91 4.33 5.05

Eficacitate 5.30 5.27 5.19 5.68 5.36 5.00

Rel. cu familia 4.63 4.15 4.63 5.20 3.40 4.72

Din Tabelul 30 se observă particularitățile fiecărei școli: problema Siguranței pare a fi

cea mai gravă la toate școlile, însă media variază de la 3.25 la Pârcovaci la 4.87 la Deleni.

Mediile privitoare la Relația cu familia elevului sunt, de asemenea, mici însă ele variază de la 3.4

la Pârcovaci la 4.72 la Răducăneni, ceea ce înseamnă că, în această privință, în al doilea caz

lucrurile stau mult mai bine decât în primul. De asemenea, se observă că toate cele șase școli stau

bine în privința variabilei Eficacitate, cu medii cuprinse între 5, la Răducăneni și 5.68 la Deleni.

Grafic, diferențele între școlile în care urmează să se desfășoare intervenția, în ceea ce privește

cele cinci variabile măsurate în această primă etapă apar în Figura 25.


Figura 24. Centralizarea mediilor variabilelor, pe școlile implicate în proiect

Din Figura 24 apare faptul că toate școlile se încadrează într-un același tipar, în sensul în

care punctele tari și cele slabe sunt aproape identice. Cu toate acestea, există diferențe de grad, în

interiorul aceleiași variabele, diferențe reflectate de scorurile calculate. Din perspectiva evaluării,

datele din acest grafic ne sunt utile pentru a urmări evoluția lor de-a lungul intervențiilor

prevăzute în proiect.

III.3. Analiza răspunsurilor pentru întrebările deschise

Instrumentul de cercetare conține, în final, patru itemi cu răspuns deschis.

Itemul 1: Care considerați că sunt cele mai grave trei probleme cu care se confruntă

copiii din școala dumneavostră?

Respondenții au fost rugați ca, în cazul acestui item, să realizeze o ierarhie a problemelor

cu care se confruntă copiii. Analiza statistică a răspunsurilor a evidențiat următoarea situație:

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Podu Iloaiei

Erbiceni

Harlau

Deleni

Parcovaci

Raducaneni

5,3

5

5,03

5,25

5

5,12

3,92

4

4,25

4,87

3,25

3,95

5,06

4,75

5,04

4,91

4,33

5,05

5,3

5,27

5,19

5,68

5,36

5

4,63

4,15

4,63

5,2

3,4

4,72



Figura 24. Centralizarea mediilor variabilelor, pe școlile implicate în proiect

Constatăm că, în opinia cadrelor didactice, principala problemă cu care se confruntă

elevii este aceea a mediului familial care nu susține educația.

Itemul 2: Care considerați că sunt cele mai grave trei probleme cu care se confruntă

școala dumneavostră?

În ceea ce privește problemele cu care se confruntă școala, cadrele didacticer au

enumerat, în ordine, următoarele aspecte:

abandonul școlar;

dotarea materială și didactică inadecvată, învechită;

mediu familial care nu susține educația copiilor;

faptul că elevii și cadrele didactice sunt nevoite să facă naveta;

lipsa personalului specializat pentru acordarea de servicii de sprijin;

inexistența cabinetului medical în școală;

mobilitatea personalului didactic;

imposibilitatea de a lucra în echipă cu alți colegi.

Mediu familial

care nu susține

educația

copiilor

Sărăcia Plecarea

părinților în

străinătate/

absența

părinților

Agresivitatea,

violența în

rândul copiilor

Dificultăți de

concentrare a

atenției

Insucces școlar

41,25%

23,75% 18,75%

11,25% 2,50% 2,50%

Problemele cu care se confruntă copiii din perspectiva cadrelor didactice


Itemul 3: Cum vă asigurați că fiecare copil din școală are posibilitatea de a vedea afișate

produsele activității sale?

Răspunsurile oferite la acest item converg în direcția următoarelor variante:

organizarea de expoziții, afișare în clasă, pe holuri, panouri, site-ul școlii;

expunerea zilnică în sala de clasă;

Itemul 4: Care sunt proiectele concrete ale școlii în care s-au implicat părinții?

În cazul acestui item, cadrele didactice au oferit răasopunsuri similar, în sensul în care

implicarea familiei în proiectele școlilor se reduce la participarea la activitățile din cadrul

proiectelor inițiate de ISJ Iași sau de unitățile de învățământ:

proiecte cu finanțare europeană în care școlile au fost parteneri;

proiecte de tip Erasmus+;

proiecte de educație nonformală.

IV. Concluzii

Chestionarul adresat profesorilor implicați în activitățile A Doua Șansă (ADS) și Școală

După Școală (SDS) este prima etapă a evaluării sumative și urmărește să surprindă o anumită

stare de lucruri inițială în cele șase școli implicate în proiect: Liceul Teoretic „L. Rosetti”

Răducăneni, Școala Gimnazială „Al. I. Cuza” Podu Iloaiei, Școala Gimnazială „C. Erbiceanu”

Erbiceni, Școala Gimnazială „Petru Rareș” Hârlău, Școala Gimnazială Deleni, Școala

Gimnazială Pârcovaci. Această situație inițială este, la rândul ei, descrisă de șase variabile,

considerate de către noi esențiale în ceea ce numim „școală prietenoasă”: încredere, protecție și

siguranță, incluziune și suport, eficacitate, implicare și participare a familiei. Fiecare din aceste

variabile a fost operaționalizată prin intermediul a 4-11 itemi – afirmații față de care

respondentului i s-a cerut să-și exprime acordul pe o scală cu șase răspunsuri prestabilite (acord

total, acord, acord redus, dezacord redus, dezacord, dezacord redus) care a primit, fiecare, câte

un cod numeric. În total au fost 35 de astfel de itemi, la care s-au adăugat patru întrebări

deschise și șapte itemi despre date ale respondenților (gen, vechime în învățământ, gradul


didactic, școala, activitatea la care participă în proiect, nivelul de încadrare, numărul proiectelor

finanțate din fonduri europene la care a mai participat).

Chestionarul a fost distribuit electronic – prin intermediul poștei electronice – iar

centralizarea răspunsurilor s-a făcut prin intermediul platformei proiectului realizată cu acest

scop. Analiza statistică a răspunsurilor s-a realizat cu programul de calculator IBM SPSS

versiunea 20. La chestionar au răspuns 42 de profesori, însă unul dintre aceștia a preferat să

răspundă doar la întrebările deschise. Din ceilalți 41, nu toți au răspuns la toate întrebările și, ca

urmare, numărul de răspunsuri valide variază pentru fiecare variabilă în parte. În sfârșit, numărul

de respondenți pe fiecare școală variază între 1 (de la Școala din Pârcovaci) până la 14 (Hârlău).

Chiar și așa, atâta timp cât am luat în considerare în analiza noastră media aritmetică a

răspunsurilor (care are proprietatea de a nu depinde de mărimea eșantionului) și faptul că

respondenții sunt eligibili ca respondenți pentru că ei fac parte din grupurile care participă la

activitățile de ADS și SDS, nu am ținut seama, în analizele pe școală, de numărul celor care au

răspuns la chestionar.

Demersul nostru a determinat în ce măsură respondenții consideră că se apropie de

idealul de școală prietenoasă. Pe întreg eșantionul de 41 de profesori, s-a ajuns la concluzia că

cel mai bine se stă (Tabel 23, Figura 17) (cu o medie de 5,21 – dintr-un maxim de 6) la

eficacitate, respectiv gradul în care profesorii consideră că-și ating propriile obiective. Urmează

în acest clasament (general), variabilele de încredere (5.11) și incluziune/suport (5.02). Pe

ultimele două locuri s-au situat colaborarea școlii cu familia (4.6) și protecție/siguranță (4.08).

Deși chestionarul nu și-a propus în mod deosebit acest lucru, putem aprecia că scorul mic obținut

de ultimele două variabile ar putea presupune existența unor probleme în școli, în aceste

domenii.

Desigur, fiecare școală are propriul său profil al punctelor slabe și al celor tari, dar nu în

ceea ce privește structura problemelor, ci al scorului obținut de acestea. De exemplu, la Podu

Iloaiei siguranța are o medie de 3.92, la Deleni 4.87 însă această variabilă ocupă același loc cinci

(ultimul) în ambele școli. Scorurile cele mai ridicate – ca medie – au fost obținute pentru

eficacitate (valori între 5 la Răducăneni și 5.68 la Deleni) și la Încredere (valori între 5 la

Pârcovaci și Erbiceni și 5.3 la Podu Iloaiei).


Având în vedere obiectivul acestei etape, acela de a răspunde la întrebarea: „Care sunt

caracteristicile inițiale ale școlilor implicate în proiect conform percepțiilor participanților?” și

ținând seama de datele de mai sus, considerăm că scopul nostru a fost atins. Logica acestei

cercetări în planul de ansamblu al evaluării este de a urmări în ce măsură, pe parcursul

intervenției, scorurile celor cinci variabile care descriu școala ca fiind prietenoasă se vor fi

modificat în sens pozitiv.

V. Propuneri

Întrebări pentru cercetarea calitativă desprinse din componenta cantitativă;

Cum se corelează sentimentul de siguranță pe care-l resimt elevii cu nivelul relativ ridicat

al percepției faptelor de indisciplină din școală?

Pentru cei care au mai participat la proiecte europene – În ce măsură și pe ce căi acestea

au contribuit/contribuie la ameliorarea condițiilor educaționale?

Propunere pentru etapele următoare de cercetare: De stabilit una sau mai multe variabile

independente (cauze) (satisfacție, implicare, eficiență etc.) care să descrie intervențiile și în

funcție de care să fie măsurate ulterior variabilele școlii prietenoase.

a.d.s. și s.d.s. - ianuarie 2019 - scoli-prietenoase.ro · proiect cofinanțat din programul...

Documents