agatha & calvin thrash - tratamente naturale pentru hipertensiune

8/17/2019 Agatha & Calvin Thrash - Tratamente Naturale Pentru Hipertensiune

1/177


2/177


3/177

gatha hrash, MD. şi alvin hash, MD.

nJ®

h �n

Ul

®

� r

rI l

s ţ

Ediţia a II-a

Vi ţ bi hi


4/177

Descrieea P a Bibliotecii Naţonale a RomâieiTHRASH, AGAHA M

Hipeensiunea arterială : tratamente naturale un

nou sil de viaă, un mod de iaţă fără mediamene Agatha Thash D Calvin Thrah D ; tad ş dp. Gy Ionescu - Bucet : Aee Vaţa Pbishig

SBN

Thrah Cv L Ioecu i (tad)

: Natral Treatmens for Hypetension© oae detie rezervate edti Aege Vi aţa Pubshg

eleon: /

8


5/177

u p r i n s

Prefaţă 5

Prte îtâ Dere erte rterle 9

1 Ce este hiperensiunea arterială? . . . . .. 11

2 Rezumat al idelor princpae 17

3 Cauzele princpale ale hpertensiunii areriale

274 Alte cauze şi efecte ale ipertensiunii arteriae43

Prte do e d tll de

le erte rterle .

5 Stresul şi ipertensiunea arterială . . 4

6 Factoii emoţonal şi pshoogici 57. Alimentaţia şi hipertensuea arerială . 65

8 Sări generale care cresc iperensunea arterială 81

Det er ertee rter crte de bcte . 87

Prte tre rtmetl erte rterle 1 7

Tatamentl ipertensiunii în 4 de zile . . 13

1 Exerciţiul fizic . . .. . 123

11. Cum să slăbeşt. . . 127

12 Ftoterapie, idroerapie ş suplmente nuriţonale 131

13. Ce au ăcu aţii ca să se facă bne . . . 13

14. Medicamente antihipertensi ve şi complicaţiile lor . 5

15 Comentaul auorilor . 163

Apendice. . . . . 16

Biblografie . . 177


6/177

Prefaţă

n ediia din 1994 a Prinipiilor de Mediină Inteă H ison dr Gordon H Williams numeşte hiperensiunea "ea

mai importantă poblemă de sănătate publiăî rile dezvoltate"Boală reventă şi reu de soluionat n soietatea

ontemporană hipertensiunea arerială nu ine seama de vârstăsau en Mediii obişnuies să reomande paienilor săşi ia

mediamentele să reduă eortul izi şi să se nvee să trăiasău boala Dar ne putem oare bizui pe un mediament ândnerăm să oretăm tensiunea arterială? Este tratamentulmediamentos o ale "omodă

" de a ieşi din diiultate sau elnu ae deât să masheze o sueină doar pentru a da naşteren viitor unor probleme de sănătate şi mai rave? Sunt oare

eetele seundare unosute delo de nelijat a şi elepoteniale neunosute un pre aeptabil are poate i plătitpentru readuerea valorilor tensiunii arteriale la normal? Vomoei răspuns aestor nrebări pe parursul painilor ării deaă n are vom disuta um să tratăm aasă hipertensiuneaarterială Nimeni nu ar trebui să rămână inorant u privire la

auza evoluia şi tratamentul hipertensiunii arterialeVă suerăm să vă umpărai de la armaie sau de la arti-

ole tehnisanitare un tensiometru apara de măsurare atensiunii arteriale u manşetă şi un stetosop şi să nvăaisă vă măsurai tensiunea arterală Vei putea astel urmărirezultatele apliării remediilor desrise n aeastă arte veitoate şansele a şi dumneavoastră la el a mii de alte per-soane să nvăai să vă meninei sub ontrol tensiunea

În Româna, datele obnute în uma unui sudu efectuat în Bucueş în 99 aratăcă 0 dre subecţ suereau de hperensune areaă gupa de vâsă

cea ma afectată nd de an cu peste 0 dntre pesoanee ce aparţneaue suend de această boaă (Noa )


7/177

ateiaă ăă ca pentu aceasta să tebuiască să apeai amedicamente cae vă pot pimejui sănătatea.

Se estimează că peste 65 miioane de ameicani sueă dehipetensiune ateiaă de un ad sau atu.

Hipetensiunea ateiaă a ost pe bună deptate supanumită "uciaşu tăcut

". a ae eecte neaste asupa inimiiiind un acto de isc majo pentu inactu miocadic şi ocauză impotantă a hipetoieii măiii inimii conducânda insuicienă cadiacă Au de sueit şi vasee sanvine cescând nicoşăto iscu de accidente vascuae ceebaeateosceoză şi eziuni pemanente ae inichio şi etinei. Şica şi cum acestea nu a i de ajuns este şi "tăcută

" ntucât

apoape că u există simptome pe cae să ne putem bizui nncecaea de a o ecunoaşteeşi n tecut medicii aimau că ea inoensivă ceşteea

izoată a tensiunii sistoice vaoaea mae a tensiunii ateiae asăzi ştim cu cetitudine că ucuie nu stau deoc aşaa băbaii cae au o tensiune diastoică vaoaea mică a

tensiunii ateiae de 2 m H sau mai puin da au otensiune sistoică de 15 sau mai mae iscu de motaitatecadiovascuaă ceşte de două oi şi jumătate (250%

Hipetensiunea ateiaă ceşte iscu de compicaii pentuate boi. e pidă ibiaia atiaă ceşte iscu de a suei unaccident vascua ceeba. acă nsă cineva sueă şi de

hipetensiune ateiaă n aaă de ibiaie iscu său de aci-dent vascua ceeba se tipează n compaaie cu a uneipesoane ăă ibiaie. Ateosceoza ceşte iscu de boaăAzheime. a dacă a aceasta se adauă vaoi cescute aetensiunii ateiae timp de mai mui ani iscu ceşte şi maimut. iabetu ceşte iscu de boaă ocuaă cae poate duce

a obie. acă pe ână diabet cineva sueă şi de hipet i i d bi d b ă


8/177

n treut mre mjoritte urilor de hipertensiunerteriă er numită "hipertensiune esenţilă

" ee e nsemnă nu se unote u n ultimii ni nsă devenit tot milimpede ă hipertensiune rterilă de ltel i rdioptiishemiă dibetul hrt noninsulino dependent i hirnerul este o bolă stilului de viţă iind provotă de oonstelţie de tori de ris speiii unui stil de viţănesănătos n rte de ţă vom lu n disuţie mulţi dintreeti tori preum i e putem e pentru redue imptulnest l hipertensiunii rterile supr omptrioţilor notri.


9/177

PARTEA ÎNTÂI

Ce estehiertensiunea

arterială?


10/177

Cazu de ma jos usrează modu n care hperensuneaareraă ese adesea doar o pare dn aou ma genera a

une o meaoce Orzonu hperensun arerae esedesu de arg nsă dn fercre raamenu es de c mamue or a fe de smpu ca ş ce dn exempu de ma jos

RB un ăra a de 48 de an de ângă Aana Georga(UA) ajunsese moza n propra casă un era naddaoră proemeor de sănăae Lucse ca nconar mu

ncpa ş se mpreense cu ucrăor de a saa de pomperdn aproperea ocune sae unde se ducea săpămâna să-şmăsoare ensunea areraă Deş era un om foar regoscease să ma meargă a sercă de ma ne de un an penrucă e eamă să nu moară n sercă ş să e scos

cu

pcoaree nane Fca u fusese mp de ma mu an

pacena mea ş ma ruga să mergem mpreună să- zăm peaă e acasă M-a prm umos arăândum cee 17acoanede medcamene aşezae pe o ăă ca să mă conng deconşncozaea cu care ş ua raamenu pe care prescrsese medcu Lua medcamene penru angnă pecoraă(durer de pep a efor) hperensune (re medcamene)

nsomne ucer pepc (de care suferea ncă dn mpu ceude-a doea Răzo monda) dae arră ş durer de caprecdane Lua cu muă scrupuozae oae acesemedcamene dar ma mărurs că ncodaă nu sa ma sm

n puere că nu ma era ce de aădaă roa cămărânse ş se rmose

am spus că orcâ de sănăos aş nc eu nu m-aş smne dacă aş ua oae acee medcamene -am sugera sănă ca pacen penru o sesune de raamen a Cenru deănăae Uchee nes penru a edea dacă puem ajua

Cu o raamenu ensunea sa areraă era de 1793mm Hg punea că acese aor nu erau ree nrucâ adeseor

aea 15108 Deş era o z erne de une a reza săşd j j h ăă U h d ă


11/177

că r pue uferi un infrc in cu curenului e er crei-r fi loi piepul. Fiic lui cree că e ă moră înecembrie cân urm ă e împlinecă un n e l moreoiei lui in cu unui cncer mmr. Deşi e numi175 cm cânăre 89 kg ir nielul glicemiei pe nemânce

er e 111 mgl.Am începu imei rmenul: o bie în c cu pă

căluă o ieă egerină fără re fără grăimi rfine,fără proue lce şi ouă o eiune e mer pe jo înoie ienul ău peronl. înor upă o puă e 10minue nefiin în re ă prcurgă mi mul e câe eci

e meri. m minir cei e păucel ăug l cele1 phre e pă pe cre le be ilnic. m opri rmenul cu niroglicerină - â ce ub formă e pluri cunicâ şi ce ub formă e rjeuri A ini ă păree ouşirjeurile ublingule "penru iuii e urgenă. Dibeul eolu fore forbil upă numi o i e po şi upă ce

o 2 kg. În numi rei ăpămâni reuşie cu juorulnoru ă renune l oe meicmenele cu excepi celuipe cre îl lue în ulimii 20 e ni penru inomnie. Er unl om! înor că nerăbăor ă e puce e lucru îngrăină une ore ă culie legume. A începu ă mergăin nou l bierică şi ă frecenee un reurn egerin

in propiere cu o prieenă . Au recu ej nouă ni e lmore oiei şi ee o în puere l cei 77 e ni pe cre îire Băieii

e l eci e pompieri coninuă ă îi măoreeniune rerilă ir ineiul cre îl re ub obervieîl conieră un mircol cu o eniune e 130/7882, fără ămi i nici un meicmen! r fiicele lui un pline e

recunoşină.


12/177

C P I O L U L I

Ce este hipertensiunea?

Definii iperteni nii rterileHipertensiunea poate i deinită a o retere a tensiunii

din vasele de sâne n primul rând la nivelul arterelor oaremii. eastă tensiune ese provoată de muli atori dintre

are unii sunt ereditari alii in de presiunea din esuurilenveinate iar alii sunt leai de stilul de viaă sau de emoiituni ând aeti aori ondu la reterea valorilor tensiuniiarteriale peste ele onsiderae sănătoase vorbim de hiper-tensiune arterială

Tensiunea arerială este deinită a presiunea exeriaă

asupra sânelui de orele ombinate ale bătăilor inimiireutatea unor substane a ierul sau aliul are sunttransportate prin sâne arateristiile de urere i presiuneaexteă apliaă asupra vaselor de sâne. eastă presiuneeste exeriată de mbrăăminte presiunea esuturilor i tonusulmusular Tensiunea arterială poate i măsurată u ajutorul

unui ehipament simplu un tensiometru aparatul de măsurattensiunea i un stetosop.

De obiei se obin două valori sisoliă i diasoliă Tensiunea sistoliă ese ea mai mare dintre ele două i esterezulatul eortului inimii de a mpine sânele n artereTensiunea diastoliă ese ensiunea enerată de muhii din

pereii vaselor de sâne n perioada dintre două bătăi n areinima se umple u sân e i valvele ei sunt nhise aanumita

"tensiune de repaus." Intruât sistemul ardiovasular este un

iruit nhis de vase presiunea n interiorul lui nu sadeniiodată la zero.

Când rete numai tensiunea sisoliă la persoanele n

vârsă aesta este rezultaul modiiărilor struturale are b â i P i hi b i i l d


13/177

săderea eastiităii esutuui onjuntiv nroşarea şi iidi-zarea pereior arteriai eea e determină reşterea rezisteneivaseor sanvine a urerea sâneui De asemenea pe măsurăe oamenii mbătrânes sensibiitatea nervior se diminueazăavând a rezutat săderea apaităii de reaare a muşhior.

Aest tip de hipetensiune trebuie tratat numai ând ae vaorioarte resute şi poate i tratat u sues a majoritatea paien-tior u remedii simpe. n 992 Intittele natinale de ănătate din SA aupubiat reomandărie pentru adui u tensiunea sistoiăpeste 3 sau diastoia peste 85 Aestea au reprezentat o

nouă deiniie pentru hipertensiune dierită de ea eaboratăde Clegil ardilgilr ameriani CCA CCA stabiisevaorie de 4/9 a iind imita dinoo de are nepeanormau Aeastă nouă deiniie a reprezentat un pas spredireia ea bună inând seama de aptu ă noi onsiderămă imita superioară a ideauui este 2/8

n studiu eetuat n 979 a arătat ă bărbaii are au otensiunea arteriaă sistoiă ntre 38 şi 47 au un ris de deesprematur u 36% mai mare iar emeie u 22% mai maredeât ee u vaori normae. a vaori ae tensiunii sistoieuprinse ntre 48 şi 57 bărbaii aveau un ris de moarteprematură mai ridiat u 68% iar emeie u 35% Vaorie

onsiderate normae ae tensiunii sistoie u are sa ăutomparaia n aest studiu au ost de 2 sau mai puin

n număru din septembrie 992 a juauui Aiaieiameriane de ardilge iperteninea se arăta ă nazurie de hipertensiune arteriaă tratate u mediamente potapărea atroii nervoase şi erebrae Atroia nu aetează atât

de mut partea din reier pe are o numim "materie enuşie"i substana abă aea parte e permite omuniaea rapidă adieriteor pări din reier. Aeasta nseamnă de pidă ăhipertensiunea de ună durată poate aeta nsuşiri adeteritatea atât pe pan minta ât si izi.

n 992 revista mediaă iene New din SA a pubiato deiniie a stadiuui de hipertensiune ateiaă uşoară aii d i i d 4/9 i 59/99 di II


14/177

moderată tre 60/100 pâă la 79/09. S tadiul III severăupride toate vaorile tesiuii mai mari de 10/0

Rezultatele eebrului studiu de la Framiham au arătată hiar şi reşteri uşoare ae tesiuii arteriale pot mări ratamortalităţii pe o perioadă de 20 de ai. Vaori ale tesiuii

are u au depăşit 140 pâă la 159 au o semiiaţie şi maimare daă persoaele a are se depistează au vârsta peste 60de ai a mometul diaostiului iiţial.

Idea ar i a valorile tesiuii arteriale să rămâă aeleaşipe tot parursul vieţii atui âd u apare iio altă boaă.Proesul "ormal

" de mbătrâire u ar trebui să se soţeasă

de iio reştere a tesiuii. Şi atui de e atât de muţi ditreoi ostatăm ă irele tesiuii res o dată u aii

De ce creste tensne rterl o dt c vârst? SA s ostatat ă aei opii are au u părite suerid

de hipertesiue arterială sut expuşi uui ris dublu de a sembolăvi şi ei de aeastă boală. Stresul are a deveit o parte

aproape imposibil de evitat di viaţa de zi u zi a ost ide-tiiat a iid u ator importat eeza hipertesiuiiarteriale aături de iloramele plus şi dietă. Obişuiţeealimetare ale omului mode are ilud supraalimetaţiaolosirea revetă a ii şi alimetelor raiate speialrăsimi zahăr şi alte luide oarte raiate a produselor la-

tate ustărie tre mese osumul de alool aea şi băuturirăoritoare toate aestea res risul de hipertesiue. aaestea se adauă ueori temperametu emotiv expuereaextremităţilor la i zomotele lipsa de mişare şi olosireaaumitor mediamete.

Studiile eetuate asupra ouitorilor di Isulele Solomo

ude dieta şi ritmul trepidat al vieţii modere u sutuosute au arătat ă hipertesiuea arterială este aproapeiexistetă. a uii ditre louiorii isulelor u sa ostatatii măar o reştere a vaorior tesiuii o dată u aitarea vârstă. Se presupue ă dieriţi atori ereditari mpreuău u mod de viaţă mult mai iiştit şi u atitudiea lor pozitivă

aţă d viaţă sut elemetee are e meţi tesiuea arteriaă li i l


15/177

Idetiic cât mi deeme ctoii de isc etuhietesiue te

Fatorii de ris pentru hipertensiune pot i identiiaidevreme nainte să apară semnee eterioare ae boii Daăaeşi atori sunt reunosui pot i uate măsur de preauie

are nu presupun oosirea mediameneor. Este vorba deshimbări n stiu de viaă are inud shimbări n dietă şireimu de mişare.

Mui medii sau ăsat pradă ideii ă nu eistă nii un mijoeiien de prevenire sau ntârziere a debutuui hipertensiuniiarteriae Dar aest uru nu este adevărat pentru ă n rându

eretătorior este bineuosut apu ă o dietă veetarianăreuşeşte să prevină sau să nârzie debuu hipertesiuiiarteriae. pus ea asiură săpânirea boii odată deanşaeşi dianostiate. O parte a aestei probeme este auzată dereinerea medior de a reomanda paieior or shimbareastiuui de viaă de eama ă aeşia i vor onsidera băărei"

sau ă dau "reomandări biote" Puini medii şi asumă risude a i etihetai drept "bioi aşa ă majoritaea reure aaea mai simpă de a presrie mediamene.

Aeastă probemă a stit mute onruntări n umea me-diaă. ii eretători susin ă au dovezi ă raamentu me-diamenos a hipertensiunii arteriae preuneşte supravieuirea

paienior aii susin ă studiie eetuate până n prezet nuoni aste de dovezi Ba hiar n unee tudii hipertensiviiare au os tratai mediametos au avu o durată de supravieuire mai surtă Orium reşterea tensiuii areriae u artrebui neijaă de nimeni hiar daă nu se are n vedereapearea a raamenu mediamenos. Mai aes ă eisă mo-

datăi naturae eiiente de raare a hiperesiunii.In ziee noasre mui medii sunt dispuşi să reomandeun traament nearmaooi paienior are reuză terapiamediamentoasă Cu ajutoru şi sub istruirea mediuuipaienii sun dispuşi să adope măsuri preventive Şi peruă ei au e mai mut de pierdut daă nu adoptă măsurie pre

ventive bonavii hipertensvi ar ae oare bine daă sarinorma şi ar apia aeste măsuri


16/177

Pacieul al căui medic şi ia imp să isuiască cu piviela cauzele şi aameu aual al ipeesiuii aeiae c să puă da u peic (pesciidui medicamee) pesesemele şi simpmele acesei săi explzive se paecsidea fae cs. Muli di cei cae cep să ia

medicamee peu ipeesiue sufeă deeiae a săiisăăăii pecum şi scădee a caiăii vieii. Aceasa i facesuscepibii a sumedeie de ale bli iclusiv la cele caeafecează sisemu imuia şi iima. Blavii p fi auaimu mai mu dacă su văa cum să şi videce egulgaism pi mdificaea dieei şi a egimului de mişcae.

Eful de scimbae a silului de viaă pae fi plăcu şieesa auci câd ese făcu cu u spii de descpeieia ezulaele desebie demsează că aă sădaia afs zada. Medicameele u v videca defiiiv ci vacceua sesul meablic fecele egaive ale medica-meel v fi discuae seciue uleiaă.

Uii paciei ăspud % icăei mede de aame,da ici medă eapeuică u va fi eficieă peu ipacieii a baza acesei eaiăi sau faci geeicipsilgii şi fizici, faci implicai eglaea esiuiiaeiae. Dacă să v fi dispuşi să şi scimbe silul de viaă sesul ecmadăil di aceasă cae valile esiuii

aeiae v evei la ma peu cei mai muli pacieiipeesivi. Î plus saeq geeală a săăăii se vambuăăi simi

·


17/177

C A P T L U L

Rezumat

al ideilor prcipale

Pagiile care urmează vă feră u scurt rezuat al ideilrpricipale prezetate aceasă carte Am cceput acest capi

tl md special petru persaele care vr să treacă rapid revistă prblemele dezbătute carte sau care dresc săregăsească rapid elemetele de bază ale capitlului studiataterir. Sperăm că acest rezumat va face cartea mai prie-teasă, avâd vedere ciutul ei ştiiific şi dimesiuiledestul de csistete Trebuie spus să că acest suar u

pate lua lcul citirii textului itegral Pe parcursul capitlelrcare urmează vm dezvlta ş amplifica prblemele dezbătute carte

Vă sugerăm să citii acest capitl cu u crei şi bucatăde ârtie la demâă Ntai tt ce vi se pare că se ptriveştesituaiei dumeavastră Api pe măsură ce vei citi restul

cării, putei ctiua să vă tai lucrurile care sut aplicabilecazului dumeavastră, precum şi alte adtări pe care lecsiderai utile atuci câd peridic, vei revei asupramaterialului, petru a păstra praspete mite mtiveletratametului şi ale scimbărr stilul de viaă Î felul acestatărârile dumeavastră se vr meie tari, iar via va fi

ult mai statrcă Cauza cea mai frecvetă a eşeculuiremediilr aurale de a trata cu succes ipertesiuea arterialăeste recăderea treptată, pe esimite, la vecile biceiuri greşite,care au dus la apariia acestei bli Scibările trebuie să epermaete Mertă să efrtul de a le face, petru că ele văvr reda bura de a trăi Oameilr le place mâcarea cu

care a crescut. Dacă ai fi crescut trua di ările careh i i l b f b bil


18/177

va fi plăcut farte mult mdul de a pregăti ana şi stilul deviaă dn ara respectvă Dar la fel de adevărat este că puteinvăa să le ndrăgi acum Uneri lupul ş pate scmba şnăravul nu numai părul Încercai

RezumaCumpăraă un aparat e măsurare a ensun ş un

sescp entu a vă putea măsura tensunea acasă. Pintrealte avantae aceasta vă va fer de pertensunea de alat

.Ce ma un prgm anhperens este Prgramul de

recuperae a sănătă descrs n capitlul nuăMedcamentee nu sunt răspunsu ce ma un penru hpertensunea areraă esenaă Ee pt scurta viaa pacientulucar dacă reuşesc să scadă valrile tensiuni . Printre efecteesecundare ale acestr medcamente se numără nfarctulicardic mptena scăderea memrei cancerul şi alte

bi grave.Masau frcnarea spaeu ş a pcarer sunt fareenece entru scăderea tensunii arterae Deşi efectele sunttemprae acestea snt milace utile n tratament

Băe cade ş sauna sunt ue n ca de petensiunedar efectele lr sunt temprare. Ele se vr fls n

mpreurărle n care valrle tensun arteriale tnd să creascădin cauza stresuluiFemee nsărcnae reue să ete medcamenee care

cnn hmn ş cnsuu de sare n exces ntucât acesteacrec riscul de ipertensiune arterală la cpl atunc cândacesta va deven matur Vez Sugesti pentru reducerea

cnsumulu de sdu dn capilul şapteRscu de accdent ascuar cerea de rce cauză patef redus pn cnmarea zilnică a 5 nuci au a unei umătăide ceaşcă de fasle sia găttă

Ce care suferă de ipertensune arterală ar trebu să aăaceeaş audne faă de aă ca pacen care suferă de

dae ntrucât cauzele eredtare ale pertensiuni sunt lafarte multe persane aceleaş ca pentru dabet Practc


19/177

aceasta seamă elmarea almetae a zaărulugrăsmr ibere almeter farte bgate î prteie ş sarepâă ce tesuea arteraă reve a valri rmae ş sestabizează, upă care vr trece la u regm alimetar caealimetele meate vr f sever restcate Vez capitlul

şapte petru ma multe etaliExeiţiile zie modeate dpă seviea mesei cresc rgaia

sagvă a muşclr ş etemă astfel scăere a valrlrtesiui arteriale

Hipetensinea ateială poate pooată de insfiienţasa lipsa miăii tesuea emiaă amaii metabliceăscute sau aprt ametar reus e mageziu ş calciu

Atuc câ se abat asupra astră stesi neatetatetesiuea arteraă creşte imeiat car ş umai cu câtevaută Atitul stresului este exerciu fzc

Ostilitatea se asoiază aloi mai mai ale tensinii

ateiale diastolie (a lea umăr a tesu arterale)Îvăai să vă rugai ş să cultivai spritu e pace al CeruluFace tt psibu să rezva toate olemele de elaţie

i emoţionale pe care e ave Petru mai mute etalii vezicaptee cici şi şase

Reoganizaţiă iaţa domestiă ş face tate cimbările

ecesae vez captlul şase)Înăţaţi să eitaţi onesaţiie năate de tensine Fiicât mai calm Aaliza tate situaiile care vă stresează şivăai să le stăpâ Ct catlul cc petru frmamai ampe espre stres

N itaţi ă eeiţifii netalieaă stesl Nu scăpai

veere că supraalmetaia este frmă e stres bcmiEitaţi zomotele sâitoae Orice măsură care va reuce

zgmu e a lcul e mucă va scăea tesuile care seexerctă asupra muşclr ş va miua tesiuea arterală

A eţi gă a iioaele i mâinile să se menţină meealde Î tmpu sezulu rece valre tesui arterae pe

care meci e cstată cabetele r sut ma mar ecât


20/177

e apă dn elşug. Ceşte cattatea de apă pe cae be pâă la cel pu pt pahare/z Î afaă de apă putecsuma ceau d plate medcale care u c cafeădar u ş cafea cu sau fără cafeă ceaur ege cla cclatăsau sucu de fructe băute tre mese

Pesaele dagstcate cu valr ale pulsulu ma ma decâtrmal au pbabltate ma mae de a se mblăv depetesue arteală dacă nu ş munăăesc foma zcă

Consuma ma mule uce s edeu ş ma puă haă geeral. Dscplarea apettulu petru a accepta ma puăraă decât a fst bşut are adesea ca efect scădeea sem-fcatvă a vall tesu aterale

Reduce consumul de sae adăugată almete sepe-parate de fabrcă sau gătte acasă petu peadă de patrulu ş apeca ap rezultatele. Ct Sugest petrreduceea csumulu de sdu d captlul şapte

Pe măsură ce ngesa de e ptasu calcu ş magezupr almete crete tesuea arterală scade De asemeeasa dvedt utlă creşteea csumulu de b cm cupr şeducerea geste de fe ş tră Vez Apedcele petrdetal despre rsele almetare ale acestr sbstae trtve.

Dn e ulpn ma de elnă dae pn lende sau mxe

se be cam u paar de preu Csumarea zlcă a acestecattă de pue de elă tmp de tre lu a prds scădereacu 3% a vallr tesu aerale tu studu efectuat peu grup de pertesv

Două lngu de semne de n poaspă măcnae, late lamasă par să abă u efect beefc aspa tes aterale

Ceapa ş suoul sau dvedt utle petru u pacecare sufeă de hpetesue arerală

Acdul u este u pds ezdual rezultat d almetelebgate pue substae chmce rudte cu pteeleAunc când concenaa acdulu u dn sânge ceşeensunea aeală poae ceşe ş ea Vez Apedcele petu lstă de almete bgate pe


21/177

Eiai găsimie iee magaia maieza alimeteepăite, găsimle petu gătit, uleiue petu saate şi utude aaide petu că ee cesc tesiuea ateiaă amaitatea pesael susceptibie.

Înăai să nu mâncai pea mu. Supaaimetatia ciacâd e ba de aimete săătase face mai pbabilăceşteea tesiuii ateale. a stimulează gladee supaealeşi aceasta duce la măea tesiuii.

Consumu e cae e poc chia nesăaă poae cauahipeensiune aeiaă petru că este bgată î puie sdiu

şi ai cmpuşi pimedişi.Aegiie de diese tipui pt ceşte tesiuea ateiaă.Petu a descpei aimetee cae ifueează aliletesiuii ateiale, a tebui să adptai petu u timp dietă

de eimiae şi pcae . Vezi capitul uă petu maimute ifmaii efeitae la acest test.

Cea mai faabilă dietă petu pesaele cae sufeă deipetesiue aeială este dietă simplă tta egetaiaăfată di fucte, edeui, egume, ceeae itegale şicatităi mai eduse de uci şi semie. Micul deu a tebuisă fie fmat picipal di fucte şi ceeale itegae, iapâzu a tebui să ciă edeui i ceeale itegale. La

ua sau ambele mese se pt sei uaduă ligui de uci.Fuctee e cue sau conseae altfel decât cu sae, etsau zaă sau dedi a fi fate beefice petu pesaelecae sufeă de ipetesiue ateaă sau au ali cescute aeaciduui sagi. Csumai di besug ucte la cul deuşi educei csumu cellate amete pâie ceeae etc.

Excesu e geuae î specal cu lcalizae abdmialăsau la ielul tuciului ae legatuă cu ipetesiueaateială Dieta execiiul fizic ctu geutăii cpale şiu gup supt cae să ă aute să ămâei fideli pgamuluisut ceia succesului î tatametu ipertesiuii.

Execiiu zic iguos da u ilet cfeă beeficii

imese petu maitatea pacieil, î specia î cazuadescei ipetesii


22/177

Eva ăcămnea sumaă n mpu efecuă execuu zc, peru că aceasa favrizează răcirea extremiăilrşi supraîcălzirea ruciului Crasul prea mare de emperaură dire diferiele păi ale crpuui pae declaşa ulburare de rim cardiac faală la cei care au deja iima

blavă afară de aceasa î sâge exisă işe paiculemicrscpice umie omoce care au rl î cagulareasâgelui şi care devi excesiv de aderee lipiciase aucicâd î cureul sagvi exisă emperauri crasae

Beeficiile exerciiului fizic î raameul iperesiuiiareriale se maifesă imedia şi persisă şi după îceareaexerciiuui prpriuzis, ciar îaie de a se bie frmăfizică fare buă

accaţ espaţa adomnaă Meda ese descrisă şidiscuaă î capilul X Îcepei de asăzi u prgram demişcare despre care suei siguri că u preziă ici u risc Vă

sugerăm să îcercai mersul pe js grădiăiul ec Exerciiileizmerice su desul de uile La fel su alergaul pe lc şisăriul pe saeaua elasică

Readuceţ-vă geuaea copoaă n me nomae Î capi-lul XI se află u prgram cmple de crl al greuăii

Î paragrafee de mai js vă ferim u rezuma al ideilr

pricipale

Eliiaţi coplt toa gsiil lib (u margariămaieză, alimee prăjie grăsimi peru găi, uleiuriperu salae u de araide N să pierdei ici ueleme uriiv de eîlcui ivelul de ecilibru peru

greuaea dumeavasră crprală a cbrî iar esiueadumeavasră arerială va avea umai de câşiga de peurma uei diee săace î grăsimi vizibile Vei puea uşiflsi câeva uci şi semie Ciii capilul XI perumai mue dealii

Rvoluţioaţiv obiciuil culia Cu câ vei mâca ma

puiă cae lape uă şi brâzeuri cu aâ vei da jsi d kil l î l C i b di d


23/177

slăbi ese dieă vegeaiaă fmaă umai di fce,vedeui ceeale iegae uci şi semie

Nu ai âca iic după oa ti a dupăaizii Mivulese că după aceasă ă meablismul ece di egimul

de pducie ce de depziae. Cu câ veţi fsi maimule alimee sae cudă cu aâ mai bie va fi peugeuaea dumeavasă

Facţi işca după ca asă Ieşii ae ie şi mşcaivă apximaiv 25 de miue Micaea u ebuie să fiefae sliciaă, da ese bie să aibă iesiae mdeaă.Execiiile zice uşae sau mdeae simulează digesia.

Cu cât vaitata d alit sevie la masă ese maimică cu aâ iveul de ecilibu peu geuaea cpaăcbaă mai s Cu ale cuvie, geuaea cpală vaceşe a mul după u pâz de 6 de calii pveie

di zece pepaae culiae difeie găie după eeecmplexe, decâ după u pâz de 6 de calii pveiedi duă sau ei felui de mâcae csuae cu pâie.

s ese per esea areraă Dacă u flsiţimedicamee cae ebuie luae cu alimee pueţi psi dupăumăul pgam: euaţi la aă după micu deu alpimei zile (adică u mai sevii pâzu şi cia), a dua zi umâcai imic ia a eia zi eveiţi pi seviea uui micdeu fuga.

Psul ese mdaliae exceeă de a edbâdi cuasupa apeiuu de a vă biui cu gusu difeiel alimeede a esaua fucia ecepi de isuliă şi de a scăpa dekilgamee plus Vezi capilul I peu deaii.

aee medcae se flsesc de secle pe aaeauu sufeiel eeşi Deşi ee abia cep să e e-descpeie de medicia cveială plaele csiue umilc eapeuic ecie şi ăă iscui mae. Spe desebie

de mecamee, ele u pvacă efece secude dăuăae,ia flsiea l u ceşe scul al bli sau de deces


24/177

Ceaure care se pt ls n tratamentu hpertensunarterae sunt cele duretce ceaul dn semne de pepenerşu păpăde, mătase de prmb ş brustur Se sesc unaduă ceşt de patru r pe z

Gherghnele (păducelul) ş Ccga aeosa plante cueect antnamatr ş relaant muscular sunt de asemeneautle în tratamentul hpertensun arterale Acelaş lucru estevalabl pentru cada şrceluu ş vâsc Se pt bea până lapatru ceştz dn unu dn aceste ceaur Pentru a ecente,cea urle trebue să e praspete preparate în aceeaş z ş dnplante recltate cu a pun de un an înante de data lsr(vez captul l 2 pentru deta ) Ce care dresc să îş reducărecvena bătălr nm pt ls cea de ăcrămară Deşăcrămara Coaaa aals este trecută pe lsta plantelrtce ea sa lst tmp de secle pentru tratarea prblemercardace În eperena nastră am descpert că este lpstăîn general, de eecte secundare atunc când este lstă cuderae adcă ceaşcă de uze de runze de 3 r pez Cu tate acestea este ndcat să e lstă cu grjă depreernă su supravegerea unu cadru edcal Se va evtalsrea e de către ce care lsesc medcamente pentruhpertensune sau bl de nă

doapa este una dn cele ma ecente mdaltăde a readuce a nrmal char dacă numa temprar varleacut crescute ae tensun arterale Ea trebue lstă înstuale n care pacentul trece prn perade sresante saucând tensunea arterală creşte brusc

Tensunea arterală scade după bae erbnte la p

care ca ş după bae neutră (3537,7°C) sau erbnte(3843 C) Atene la ntrarea n apă, n specal în cea arteerbnte tensunea arterală pate creşte temprar în prmele26 de secunde, ma ales dacă scmbarea de temperaturăeste etremă

Fmentae (cmpresele erbn sau apcarea unr

prsape umede erbn) pt la el de ecente pentrureducerea tensun arerale (vez captlu x pentru detal)


25/177

Ea consumul de alcool ca pe o nenorocre Eectelesae ncve nu se mtează a creer, c se eerctă asupraecăre ceue pe care atnge dn nmă rnch sa vaseede sânge Estă multe std care arată estenţa nestrânse egătr între creşterea valrlr tensn arterale

ş cnsmu de alcPentru majrtatea ner meneşt eercl zc nu este

scent, de unu sngur, pentr revenrea la nrmal a valrrtensn arterae Trebe să reducem ş consumul de saresă elmnăm klogramele n plus sresul ahărul ş alcoolulTate acestea pt prvca rezsenţa la nslnă cază de

prmă mărme a hpertensn arterale (vez captl tre)Nvere crescute ale nslne în sânge ş rezstena la

nsnă pt apărea ş la ce care au cncentraţ rmale alezahărlu în sânge prn cnsml cresct de gucde ranatecm snt cele dn rez alb ăna abă prdusee depatsere, pânea abă, mere sau zahăr, sa datrtă bcel

de a mânca ître meseUmarea pcoarelor ş a glenelor dspare c detă

smlară cele pe care recandăm dabetclr Eplcaţastă în aptl că dabet ş hperensunea arterală a adeseaaceleaş caze metablce n amee maad descperm acmare de sdu în nter celler ş retena de ud


26/177

C A P I T L U L III

Cauzele principale alehipertensiun arteriale

Cum e hietesiue teilă? Estă oare anumteorgane ae corpuu despre care se poate spune că sunt mp

cate în apara hperensun arterae ma mut decât ateeîn aceaş e în care uncţa anormaă a trode cauzeazăhpertrodsm ar anumte anoma ae nervor provoacăsceroza în păc? Da După toate aparenţee pancreasu şrnch aătur de cat ş muşch sunt organee cee ma m-

pcate în apara a ceea ce numm hpertensune arteraăesenaă. Eementu de bază a acestu proces este un hormonpe care până nu demut î consderam a avea doar eectebenece nsuna. Cercetăre au evdenat însă că nsunapoate deven dăunătoare atunc când concentraţa e în sângecreşte prea mut În mba tehnc această stare de secreţe

ecesvă de nsună de către pancreas se numeşte reistenţăla inulină. Ea este provocat de un actor dn stu de vaţăpe care î vom dscuta ma târzu

Hpertensunea arteraă ecesu pondera nveure cres-cute ae coesterouu ş trgcerdeor sangvne precum ş

dabetu sunt toate egate de supraproducţa de nsună.Ese oblemei Hpertensunea arteraă esenaă estenumee dat de medc tensun arterae crescute ără o cauzăcunoscută cm ar o boaă renaă o tumoră cerebraă unstres neobşnut de puternc etc. Tmp de ma mute decenmedc au armt că hpertensunea arteraă esenaă nu are

o cauă cunoscută. Se şta însă că hpertensunea esenaă d ă ă î î ă d b


27/177

Hietesiue şi eeditte amen de tnă au reutrecent să stablească o legătură ntre hpertensunea aterală o genă Este vorba de aceea genă care pare să creascăsusceptbltatea la dabet, bol cardace, obeztatea de tp ab

domnal cancerÎn ultmele decen un numă tot ma marede medc a observat prezena aceste susceptbltă la

pacen hpetensv sau la rudele lor apropate Alte problemenrudte sunt creterea nvelurlor colesterolulu tglcerdelordn sânge cancerul pancreatc Această asocere de tulburăra ost numtă sndromul "

Cam dn 97 sa observat că persoanele dn acest grup deaecun famlale au prea multă nsulnă n sânge Cu toateacestea, concentraa glucoze dn sângele lor nu este atât demcă, după cum neam atepta ba, dmpotrvă este de obcema mare decât normal Un studu de mare amploare a

demonstrat că la pacen cu hpertensune estă atât o secreeecesvă de nsulnă dn partea pancreasulu cât o scădere asensbltă celuelor la nsulnă Despre acet pacen se spunecă sunt rezsten la nsulnă, ar dereglarea descrsă a ost numtă

sndromul de rezstenă la nsulnă sau hpernsulnsm

ulburarea se caracterzează prn ncapactatea pacentulu de

a răspunde la nvelu normale de nsulnă pn nevoa de aproduce canttă de nsulnă mult crescute aă de normal pentrua menne concentraa glucoze sangvne n lmte normale Saconstatat că ma mult de jumătate dn pacen hpertensv suntrezsten la nsulnă Se poate spune că în aceste cazur, nsulna

rtă

celulele organsmulu produce aceste bolNvelul crescut al colesterolulu sangvn constatat la pcencu acest sndrom prezntă un tablou partcular, cu nvelurcrescute ale Dcolesterolulu (subtpul dăunător de colesterol) nvelur scăzute de HDcolesterol (subtpul benec decolesterol) Trglcerdele sunt ele de obce, crescute

Dr Ralph DeFronzo, proesor de medcnă la UnverstateaS A d T â d ă â d ă l ă


28/177

a aceste aeciun amă că 8 dn pesanee cae se pezntăa medic sueă de ce pun una din umătaee te tubuă

Obezie Unu din te cut SUA e peste 4 kigame pus•

Dibeul zh de ip Fma de baă cae aecteazăadutu. Aectează 5 dn ppuaa SUA

Hipeeniune eilă. Unu d cnc ameican aetensiunea ateiaă cescută

ganismu nstu este înzestat cu nişte mecanisme specice cae atunci când nu uncnează cect cnduc a

instaaea ezstene a nsună. Cea a mae pa-te a ceue din cpumenesc ae pe supaaa mi de ecept icscpci pentu insuină

Pentu a îneege ma bnecum aată aceşt eceptimaginavă mici dcuiîn cae aunecă nsuna

eceoi ceur

Siă a eeoi o ceu aieru uiă

cae cicuă în cuentu sangvn Insuina este tanseată îninteiu ceue împeună cu gucza (zahău dn sânge)

cae se ataşează în peaab de mecua de gucză. Guczaeste tansmată înt mecuă de depztae a enegentă adenzn tsat sau TP. Cam teime dn guczadin ganism este dată în A TP pentu bneea de enegea estu de duă tem este tansmată în gcgen made depzt a zahau a anae cespunzăt amid

nuu a pante a diabetic hipetensiv supapndeai şipaceni cnaieni estă un deect în caea bchmică desnteză a gcgenuui.

1 oma, sudii ecee araă că % di ouaa aduă ee oză, a %di aduţi su saodera .

ţaa oaă exsă aroxmav u io de daec de di ae maiu djumăe şe că sueră de aceasă boaă

A d i i


29/177

Pe ăsură ce aen îbătrânesc, aceste deregăr seagravează a de an unu dn patru aen este dabetc,unu dn d este bez ş unu dn d are hpertensune

Î rezstena a nsună, prcesu de transrare a gcgenuu în gucză este deregat Este vrba de un deec a

veu catuu ş uchr care cnduce a nstaarea acesterezstene De apt, în rezstena a nsună, anmaa undaentaă este deregare a cncetrae sduu d ceue, înspeca dn ceuee uscuare Aceasta cnducea creşterea reactvtăceuer uscuare, înspeca a stres, ceea ce

determnă creşterea tensun arterae Aceeaşanmae etabcă esteprezentă a t pacenhpertensv crnarensau dabetc

o� Guză8� /suă

Stu dă st r stă dtât suă ât st d tât

uă ât bu mum d ts ât su gtă d u stă ătud u uu u, u u m hză sţ stu dsăt d z

Feee se cruntă cu un at rsc generat de rezstena ansună Cee care au nveur crescute ae nsune în sângesunt epuse uu rsc sencatv a are de a se îbnăvde cancer maar, nderet dacă sunt sau nu suprapnderaeş dacă au sau nu sâ ar trvt unu studu, cu cât eeeau dat s a ut d grăsea abdnaă nu dar

perdere generaă de grăse dn ate zne ae crpuu), cuatât tensunea r arteraă a scăzut a ut.

Sa denstrat că tensuea arteraă creşte î cnde unedete bgate î zhăr. Substrau acestu enen este dezvtarearezstene a nsună a veu ceuer crpuu ceea ce ducea creşterea cncentrae de nsună î sânge. Hpertensunea

ndusă de deta bgată î zahăr a putut tratată cu succes cu ă hă


30/177

Pentru majrtatea nţelr meneşt eercţul zc nureuşeşte de unul sngur să readucă la nrmal tensunea arteralăuşară Este neve ş de reducerea numărulu de calrcnsumate de elmnarea klgramelr n plus a săr zahărulu stresulu ş alclulu

Pentru a cmpensa perderea ecenţe nsulne rgansmulabrcă un eces de nsulnă Se creează astel stuaţe ncare rezstenţa la nsulnă creşte n paralel cu surpusul densulnă care crculă sânge ceea ce ţează pancreasul sălucreze ntrun regm etrem de sctant Nu peste mult tmp este sucentă ntervenţa unr actr cum ar stresul severgenerat de necţe suprapnderaltatea lpsa

mşcăr vâsta nantatăca ş mâncatul peste ăRzstnţa la inuină t acea tar î asură lsrea ecesvă a pou o antitat nomal au hia

grăsmlr zahărulu şprtener precum ş arcărr dervate de cere

ale ş glucde ranate pentru ca pancreasul să devnă ncapabl să secretedestulă nsulnă ca să

ut d inulin, a în nu tutilzat opunzto obinat unapaitata aplua şi utliza avatgluoa. Clull ajung aonz lnşla nulin pntu xit oa ou paf a iuia poat lgapntua

'ota zahu n u

menţnă nvelu glucze n sânge n lmte nrmale Aba naceastă etapă se pune dagnscul de dabet

Celulele beta dn pancreas sunt prgramate să reacţnezeautmat la creşterea cncentraţe glucze dn sânge prn prducerea de nsulnă ATPl mlecula de depzt a eergeeste necesar pentru tate prcesee bchmce dn rgansmDn cauză că pancreasul este supraslctat e datrtăsupraalimentaţe cntnue e dn cauza deterrăr generale

a rgasmulu ncapactatea sa secretre se pate nstalad t l d b Î tă j d t d t l ă


31/177

mai eisă suicienă insulină podusă de panceas glucozanu mai poae i ansomaă în ATP. Toae acese ulbuăcaaceizează diabeul de ip II ia ezisenţa a insulină esepimul pas în aces poces. Aşa se eplică de ce diabeicii sesim adesea eenuaţi ăă enegie.

Câtev secte eetice iteeste Pesoanele cu diabede ip sau diabe uvenil cae au nevoie de insulină admi-nisaă injecabil, au un isc mai mae decâ esul populaţiei dehipeensiune aeială şi inac miocadic Cauza ese apul căinsulina inecaă ae asupa copului un eec simila cu insulina

nauală podusă de panceas Diabeicii de ip a ebui săaibă giă să olosească cea mai mică doză de insuină posibilă.Pacica de a mânca ceva mai mul, ceva duce şi de a măi apoidoza de insulină ca să nu apaă pobleme ese peiculoasă şi nua ebui oleaă niciodaă xcesul de insulină din sânge chiacând e voba de insulină popie povoacă ulbuăi ae

găsimilo sangvine pin mai mule mecanisme:1 . cesul de insulină poduce anomalii ale concenaţiilogăsimilo din sânge în special ale acţiunilo găsoaseVLDL, IDL LDL şi DL . Acese acţiuni sun dăunăoa-e aunci când au concenaţii sangivne pea mai cu ex-cepţia ceo cu densiae mae DL VLDL sun sineiza-

e în ca, pinun poces ala sub conolul insulineiCând concenaţia insulinei ceşe ceşe şi poducţia deVLDL În uma ansomăilo sueie în oganismVLDL se ansomă în IDL, sub acţiunea unei enzimenumie lipoproeinlipaza. Paicuee de IDL sun uneledin cele mai aeogene geneaoae de aeoscleoză) din

oganism ia concenaţia lo ese cescuă în oae siua-ţiile de ezisenţă la insulină IDL sun apoi ansomaeîn LDL cae au un miez oma din coleseol pu şi maiconţin o subsanţă poeică numiă apoB l . Aceasa ex-plică de ce cascada de ulbuăi a găsimilo sangvineconsaaă în diabeul de ip II i obeziae cu hipeensi

Ve lntermediate, w & High Densi Lipooein Lpopotee ud t f t t d


32/177

une aeiaă ae dep cauză pimaă hipeinsunemia(ceşeea concenaţiei sangine a insuinei. Din nefeicie, pin acelaşi mecanism, nieul DL, cae ese de do-i să fie mae, scade

2 Tubuăile majoe ae pouui lipidic pezene î diabeul

de ip I nu sun cauzae de ceşeea concenaţiei de coleseol sânge, ci de scădeea L şi ceşeea gliceideoAcesea sun cee două ubuă majoe cae se asociză celma adesea cu nielul cescu a insulinei sânge.Suplusul de insuină aciează ş sisemul neos simpaic

Aceasa ese legăua pimaă dine ceşeea concenaţiei

de insulină în sânge şi hipeensiunea esenţiaăfecul ecesului de insuină asupa neio mai pecis

asupa sisemului neos simpaic, geneează ceşeeaensiunii aeiale înucâ sisemul neos simpaic eseăspunzăo de aşanumia eacţie fugă sau lupă

, cescândpulsul şi seceţia de noepinefină (un homon al sisemuui

neos simpaic.Cu ocazia unui sudiu sa consaa că descăcaea de

noepinefină după injecaea de insuină în ena anebaţuluiese de ei oi mai mae a hipeensii faţă de subiecţi nomali.Aceasa indică pezenţa mecanismuui geneic al hipeensiuniila pesoanele cae au ude apopiae cu hipeensiune.

Posu sau esicţia caoică subsanţiaă inhibă aciiaeasisemului neos simpaic, _în imp ce supaalimenaţia osimuează lucidee şi găsimie afinae simulează sisemuneos simpaic chia aunci când ingesia de caloii nu eseecesiă. În siuaţia în cae cinea mănâncă pea mul, în special gucide şi găsimi afinae, meaboismul se acceeează,

ceea ce simulează sisemul neos simpaic să poducăhipeensiune aeială

D Lewis Landsbug, pofeso de medicină la Uniesieaea Pennsyania, SUA, sciind despe ezisenţa a insuină,comenează Insulina ese un semnal cae pemie ceieuluisă eaueze saea nuiţionaă şi să auseze aciiaea sise

muui eos simpaic în consecinţă" Aceasa coespundei i bil m i m d f db D L d b d ă


33/177

reztenţa la nulnă la ce upraponderal ar putea f nmecanm compenatoru care are drept obect creterea ratemetabolmulu Corpul peră ca ă zcem aa că exceul denulnă a tablza greutatea a preen accentuareaobeztăţ ar excel de nună determnă rnch ă reţnă

odul apa ar tmularea mpatcă a aelor angne cretealorle tenun arterale

Se etmează că până la 5 dn amercan normoponderalmotenec au au dobândt reztenţa la nulnă Sp altfel operoană care a motent reztenţa la nulnă care nu are ncklograme n pl nu ete nc hperenă nc dabetcă de

tp II are o ană de 5 de a deen reztentă la nulnăEtarea ntalăr obeztăţ n acete cazur n prenereztenţa la nulnă a tmlarea temlu nero mpatcar rezultatul fnal a f probabl creterea tenun arteralePentru acet pacenţ cel ma bn tratament ete mcarea fzcăzlncă na au doă zle de pot pe ăptămână etarea atentă

a upraalmentaţe char dacă aceata n conduce la obeztate repectarea regulartăţ n toate apectele eţ Ceaurle dnplante medcnale unt ele tle

Studl de la Framngham care e defăoară de pete 3de an n Maachett SA a edenţat faptl că peroanelelabe c hpertenune arterală aea un rc ma mare decât

ubecţ normal de a deen obeze după 1 1 an datortăexcelu de nlnă prezent n organml lor

r andburg armă că pentr hperen fe că a klograme n pl au nu cele ma temence tratamente nt celecare ncecă ă redcă reztenţa la nlnă tmlarea temulu nero mpatc El a ma decopert că tratamentele

nemedcamentoae cum r retrcţa de re conuml unecanttăţ ma mc de hrană mcarea zcă elmnarea mee deeară a gutărlor ne mee ca programele de control algreutăţ coorale acolo unde ete cazul oacă un rol portant reducerea reztenţe la nulnă a hperenun arerale

Nelul nulne dn ânge e măoară după determ

narea glceme dmneaţa pe nemâncate rmată de ngeta â d ă d ă â


34/177

e măoară concenraţle glucoze nune n ânge.Valorle gceme pot f abolut normae au dcre rdcae,n tmp ce nelurle nulne un anorma de rdcaeatunc când rezenţa la nulnă ee prezentă.

Pacenţ obez cu tee de toleranţă a gucoză normae, ca

ce cu dabe de tp II, de maurate, care au tete de toleranţăanormae la gucoză pot prezenta acela grad de reztenţă anulnă Dferenţa dntre e ete otu deu de mare Secreţade nulnă poate f tou crecută la pacenu dabetc, dar anceput ă cadă nu ma poate contracara rezenţa celularăla nulnă. În chmb, un upraponderal fără dabet poate ncă

produce mut ma mulă ună pentru a forţa recereagucoze dn ânge n celule In cazul acetor pacenţ, dabetulete dagnotcat aba după cedarea pancreaulu.

di oal vgaia ete remedu! cel ma bun pentruhpertenunea arterală. Char dacă e conumă un olumma mare de hrană enzaa de foame ete atfe afăcută,

cu o atfel de deă numărul de calor ngerate ete mult mamc De exemplu comparaţ cele 100 de caor conţnue deun fruct cu cele 100 de calor dntrun baton de cocolaă culapte În batonu de cocoată e găec ma mule zaharurcare e aborb n ânge foarte repede ceea ce prooacă ocretere brucă a glceme În acete mpreurăr concentraţa

angnă a glucoze crete ma mult decât ete norma. nadn conecnţee acetu fapt ete lezarea nterorulu aeorangne ceea ce pune baele rgdzăr lor aparţehpertenun arterale Pe de ată parte atunc când conumăm un fruc zaharurle pe care e conţne n are naturală(char dacă un n aceea cantae ca n baonul de co

colată, ub nfluenţa fbrelor a ator facor, e aborb nânge a ent ceea ce face ca gcema ă creacă treptat ă fe menţnută ub control ma uor. Se poate atfe edeacum ipul d ali cosua contează foarte multpentru actatea pancreaulu, nu doar cantaea de calorproentă dn zaharure conţnue n amente.

a fl de mportant ete câd âc Mâncatul ntrem tâ p l tă p l


35/177

de pauze înre mese penru a se reface. acă are de lucruoaă zua ca urmare a gusărlor repeae sere înre mesefecare dn acesea necesând elberarea une no doze densulnă după câţa an pancreasul se poae epuza deenndncapabl să ma secree sufcenă nsulnă. Aceasă suaţe

aunc când îmbracă o formă crcă ese dagnoscaă cadabe. ar acum înţeegem că nu ese orba de un eenmenbrusc c de o acumulare de de zle

unc când igestia de zah şi gsie este eţiutla u ivel edus ar ensunea arerală rene se sablzeazăla alor normale persoana în cauză se poae aepa să nu

ma abă problee cu ensunea char dacă sar puea să suferede anomal genece sau de ală naură.

Cuzele rezisteei l isuliă Cauzele rezsene lansulnă arază. na dn cauze ese îbtâiea upăârsa de 2 de an rezsenţa la nsulnă scade în generalcu fecare decenu de aţă

a doua cauză ese geetic n oamen au o predspozţegenecă de a dezola rezsenţă la nsulnă. Ese orba deacelea persoane care au o predspozţe genecă lahperensune acă nelurle de nsulnă sun măsurae încoplăe la ârsa de do an se poae face o esmare cu prre

la cne a deen dabec. acă se descoperă nelur crescuede nsulnă cop în cauză or dee aproape sgur dabec dep II or f ma predspu la hperensune nfarceocardce mpur cu excepţa cazulu în care or f foareaenţ cu prre la menţnerea greuăţ orale la păsrareaunu sl de aţă sănăos. e asemenea ealuarea nelurlor

nsulne în orcare dn împrejurărle urmăoare după pos la ooră la două ore după un prânz conssen perme esmareaprobablăţ de nfarc ocardc urmăor cnc sau zecean Neur ale nsulne de 25 sau ma mul au aloaredagnoscă predcă penru probleme cardace oare.

a rea cauză a rezsenţe la nsună ese obezitatea

Majoraea celor care au pese 3 kg în plus au un grad derezsenţă la nsulnă Char o bună pare dnre e are au


36/177

doar 5 kg în plu prenă unele emne caracerce alereene la nulnă. Slărea cu doar kg a du la cădereaemnfcaă a alorlor enun arerale, înrun udu recen.

O a para cauă ee supraaitaţia Ace facor aco-neaă de ne ăăor, ndependen de prolemele generae

de upraponderalaeSdtarisul joacă, de aemenea, un rol emnfca în

reena la nulnă Exercul fc regula ajuă la creereaulăr ahărulu dn ânge de căre celulele muculare conrue la folorea corepunăoare a nulne n aceemoe exercul fc ee un raamen excelen penru orce

manfeare a ndromulu X e că e ora de exce degreuae, creerea grămlor angne, dae, hperenunearerală au oală cardacă

Rduca iigaţii sagvi a uo grup usculaai pare, de aemenea ă fe o cauă majoră a reene lanulnă la ajoraea celor cu hperenune arerală Cauele

pole ae acee căder a rgae cu ânge un reducereaau lpa mcăr fce, enunea emoonală, un defec meaoc înnăcu au ngea reduă de cacu magneuAcee mnerae au un rol mpoan în relaxarea muchlor a aeor angne Tenunea muculară ee crecuă derăcrea exremălor, cafea au drogur. acă rgaa angnă

a muchlor cree aunc când concenraa nune în ângecree enunea arerală cde. n ace mo, dacă per-oanele cu hperenune fac exerc fce uoare au mode-rae după ce erec maa, fluxul angn la nelul muchlorlor a cree, ar enunea a cădea

elurle crecue ale nulne reena la nulnă

po f conecna cală almenelor conumae Oamennu un prea aen ă aă hrană de calae. Paunea noarăde a conuma cereale rafnae produe de paere alepur de carohdra ee legendară, ce pun în OccdenAceaă deă, ogaă n glucde rafnae (pae dn grâurafna ore al fănă ală, produe de paere, pâne ală

mere au ahăr) poae genera exac prolemele de ănăaep l d ăm


37/177

âcatul îtr s este o ată foră de aientaţieincorectă care produce rezistenţă a insuină. Rezutateeiediate ae obiceiurior aientare incorecte care deterinăo creştere de scurtă durată a nieurior insuinei, pot necesitace puţin trei zie pentru ca organisu să e poată corecta.

Tuburărie etaboice ceuare sunt atât de pronde ncâtzaăru şi grăsiea dintro ciocoată pot cauza un câştig ngreutate de până a trei kiograe prin retenţie de fuid apersoanee care au rezistenţă a insuină

Coseciele ezisteei l isuliă Rezistenţa a insuinăgenerează probee nu doar datorită ator boi care au aceeaşi

origine genetică, ci şi prin interediu insuinei produseexcesi rezenţa unei concentraţii excesie de insuină nsânge tip de săptăâni sau uni afectează organisu nute feuri după cu urează

Hietesiue teilă Excesu de insuină nsânge duce a ipertensiune printrun ecaniscopex.

Dis lide mi Scăderea L ( coesterou bun

şi creşterea trigicerideor şi a fracţiunior dăunătoareae ipoproteineor care conţin coetero din sânge(VLL IL LL) sunt ate consecinţe

Leziui teile rezenţa ndeungată a unuiexces de insuină n sânge ezează inia şi artereeprintrun proces ncă nedescifrat, conducând aaterosceroză (ntărirea şi ngustarea artereor Esteposibi ca acest proces să acţioneze prin tuburări anieu ficatuui

Procesu propriuzis care stă a baza rezistenţei a insuină,ipertensiunii şi ceorate probee nsoţitoare antreneazăinterenţia ai utor ecanise şi sistee ae organisuuiExcesu de insuină deterină rinicii să reţină prea ută apăşi sodiu cu retenţie de fuid consecutiă şi creşterea cantităţiide uid din ţesuturi şi ufarea âinior, picioareor, peoa

peor etc. Excesu de insuiă forţează acuuarea sodiuui ni i â ă i i i ă


38/177

reteţa de flud creterea tesu arterae. Celuleemuscuare sut deosebt de sesbe la modfcarea cocetraţlor sodulu potasulu crampele muscuare durerle de cap apărâd char ate ca tesuea aterală săcrească semfcat

Medul flud d afara celuleor lchdul extracelular estecosttut pate d ma mute tur de o prtre careo de sodu sut predomaţ Î jterorul ceulelor opredomaţ sut ce de potasu I mometu stmuărcelula muscuară se depolarzează rapd Aceasta seamăcă petru o fracţue de secudă sarca electrcă a mem

brae ceulare se ersează de la egată la poztă Potasu!este emat d celulă ar sodul ăălete teror. Sodulcalcul magezu decaează cotracţa celulară cazulceulelor muscuare sau descărcarea uu mpuls electrc cazul celuelor eroase. Î teralul foarte scurt carepotasu! este afara ar sodul terorul celule musculare

se produce cotracţa care mod ormal durează doar omcrosecudă Această cotracţe atunc când ete înţtăde cntracţa imultană a ma multr celule este răspuzătoares de cresterea tesu arterae Î md orma după cotracţe ceula se reaxează prrerarea potasulu teror elmarea soduu spaţul

extraceular. Î cazu rezsteţe la slă u umăr mportat de ceule parcurge acest proces fără să ele

sufcet sod atortă acestu fapt much d pereţaselor de sâge persstă o stare de tesue ar tesueaarteraă rămâe crescută.

Cosecţa acestu fapt este o staţe foarte dfclă Partca

de sod este mut ma mcă decât cea de potasu aâdtedţa permaetă de a dfuza apo ceulă pr poruscul. Fucţa celuelor eroase musculae scade atuccâd dfuzează apo celue o cattate prea mare de soduezsteta la sulă este ua d cauzele aceste dfuzude sodu

ceule Î pus mucul cadac u fucţoează

rea be atuc câd este suprampoărat cu prea mut soduC m ttăţ d d lm t l


39/177

etermn ă cretere a concentraţe de ou n cduextraceuar, perctând ecbru ouu n ceue

Ete ntereant de remarcat faptu că ceuee mucuare nervoae unt ecpate cu o pompă de odu

Aceatăpompă

are rou de a căpa de exceu de odu dn ânge

menţnând concentraţa angvnă a acetu on n mtenormae. Ea ete ocazată n membrana care nconjoarăceuee acţonează n mo norma ca o bană tran-portoare care prea odu n ânge ntroduce n ceue.Ion de odu unt prn n ăcaure

acete benz epaaţ prn membrana ceuară n ceuă Exceu de o-

u n ânge upraoctă pompa o face ă funcţone-ze ncorect.

O ată conecnţă e te căderea proucţe de A TPmoecua de depozt a energe datortă faptuu că organmu nu ma oxează efcent gucoza Ceuee mucuaredefctare energetc evn exagerat de enbe patce.

Spamu mucuatur dn pereţ vacuar etermnăcreterea tenun arterae

Rezumt l eectelo excesulu de sulă

1 Exceu e nună determnă rnc ă reţnă prea mutăare apă n ânge Aceta ete motvu pentru careconumarea mutor ducur cu ocaza ărbătoror e arnă,prn creterea nveuror nune retenţa e odu apăpoate duce a ngrăarea cu 2-3 kograme pe ăptămânăAcet proce crete concentraţa e ou dn ceuee mucuare dn pereţ vaeor de ânge. V aee e contractă apomut ma uor pentru că evn exagerat e reactve a efectuunu hormon ecretat e ganee uprarenae, care cretetenunea arteraă

2. Nveure creute e nună ntârze emnarea coeterouu n ânge. Aceta tnde ă e peacă e pereţnteror a vaeor de ânge ceea ce crete rcu de cardo-

pate cemcă pertenune arteraă3 Exceu de nună provoacă durer de cap crampe


40/177

4 Tenunea au conracţa pelungă a celulelor mucularecelece deermnă creeea enun arerale Muccelec un ecunocuţ ca fnd pncpalul edu alrezenţe la nulnă Remed de elecţe ee, n ace cazacaea fzcă.

5. ceaă enne au conracţe pelungă a dermnaanomal ale funcţe muclu cadac, daoă acumlăunu exce de od n celue.

6. Muc neez dn peeţ aelo de ânge cec n dmen-un den ma ac Ceeea dmenunlo peeţloraclar cee penea apra ângelu dn a, ceea ceduce la ceeea enun aeale.

. ponbl de energe fzcă cade daoră căder po-dcţe de TP dn glcoză

8 unc când ezeele de energe cad cella muclaăreacţonează pn pacae. Rezulă o nouă enune ce

e exercă aupra mucula dn pereţ aclar carecee ma mul alorle enun arerale, conundueafel un cec co cae nrene perenunea aerală

9 Inulna mulează emu nero mpac rezulă oeceţe de ormon de re nele mame oberă cmcop lor den foare agaţ perac după ce mănâncă

dlcr. unc când adlţ conă canăţ prea mar dedulcr, exceul e nulă ecreaă poae deermna, ncele dn urmă creerea enn areale.

1 Pe măură ce concenraţa nulne cee n ânge areloc o creere coepunzăoare a concenraţe de calcu odu n neoul celulelor muculae Exceul aceormneale deermnă ceerea conaclăţ enblăţmuclor dn peeţ aelo angne ceea ce duce o laceerea enun aeale.

1 1 Se e că nulna ee un faco cae conrbue la ceeeacorpoală rapdă n peroada coplăe ce faco de cre-

ee eermnă n doar ceerea n nălţme acumlareade grăme copoală, c crerea gom pereţlo ae


41/177

lor de ânge. acă e perec n coplăre acee proceepun emela penr nalarea hperenun n vaţa de adul.

2 Pe mără ce nvelure nulne crec n ânge e producnerferenţe cu mecanmul de menţnere a concentraţe f-brnogenuu la valor căzue. Fbrnogenul ee o pare a

proceulu de coaguare a ângelu poae cree probablaea ngroăr rgdzăr arerelor, cu hperenune boală coronarană conecuve Ee foare probab căunul dn movee penru care frecvenţa nfarcelor mocardce cree n mpul ărbăorlor ee creerea conumulu de dlcur care favorzează formarea cheagurlor n

neror vaelor angvne.


42/177

C P I T O L U L IV

Alte cauze si efecte ale/

hipertensiunii arteriale

Extă ate câtea caze efecte ale petenn arteraleValorle prea mar a prea mc ale tenn aterale pot afectauxu agvi la nelu mânor pcoareor. Se prepnecă ete afectată rgaţa angnă a ator organe ntrucât artereleacţonează ca un ngr organ. În pertenunea eeră crculaţaângel la nell mânlor pcoarelor ete afectată ma mtdecât la peroanele care a tenunea normală a doar or

crecută Reducerea rgae extremtăţlor poae f un mptoma bollor aeor angne a al răcr cronce a extremtăţlor.a pacenţ perten apare o cşt a vâcozitţii

(o caractertcă a cger delor de exempl merea are oâcoztate ma mare ca apa atât prn creterea âcoztăţpame (parea lcdă a ângel fără cele cât prn

creterea ematocrtul (proporţa globlelor ro faţă deplamă Ca urmare ângele ncepe ă crgă prn ae ca mereaa tennea arterală crete $ ma mult Prntrn mecanmcomplex tennea crectă face ca ângele ă denă maâco ceea ce dce la o cretere ma mare a tenn.

Factor care crec âcoztatea ânge unt dedratarea

creerea nmărlu de globle ro creterea coeerolulangn nelrle angne crecute de are zaaur potarotene rezdr ubtanţe ntrte tranportate de ângede a nelul tract dget n pecal proente n almentecare a o aloare ntrtă au calorcă mare. nele dn analzeede aborator ă pot ajta ă edeţ c ta la acet capto.

Didaa coicpoate f o altă cază a pertenn t St i ăt l l l i tă ă ă


43/177

d F. B atmaghelidj arată ă ipeteiuea teială şi ivelulet al oleteroluli t două pobleme legate de u defi-it otiu de apă î ogaim. Modalitatea de oetae aaetei dehidatăi oie ete, mai îtâi, eduerea oumului de alimete oetate, um a fi aea, laptele, oăle,

bâa, toate alimetele rafiate (ahărl, iropul, mieea,poduele di făiă albă, oeul alb, amidoul alb şi î peialarea şi poduele ărate, prem şi alimetele bogate îgrăimi libee (magaia utul, maioea alimetele păjite,găimile adăugate la gătit, uleiuile de alată şi uturile vege-tale . De aemeea, tebuie mărit ouml de apă la el puţi

opt pahae pe i (î aeată atitate e ild eaiile mediiale ae oţi afeiă N foloiţi eaiui au afeadeafeiiate, îtât aetea oţi alte btaţe, î afaăde afeiă, ae d la reşterea teiuii aeiale.

usu apid a fot aoiat u eşteea iideţei devoltărihipeeiii reriale, hi şi la ei e iiţial au valori oaleale teiui Daă o peroaă la re a diagotiat o eveţăa bătăilo diae prea retă îşi îmbuătăţeşte foa iă,ete foarte probabil ă teiea a arteiala va eşte.

Hipeteiuea areială afeteaă şi eoia ei aepreită eşteri hia şi oae ale teiii ateiale obţiadeea reultate mai labe la tetele de memoriare şi îvăţaedeât ei teiea omaă Nu e uoaşte îă expliaţiaaetei ebiltăţi a memoiei a teiuea ateială eutăe pare îă ă hiperteiea arteială de duată deterioeaăuele fii erebrale şi itefeeaă ubtil u amite ativtăţmetale, m ete memoa ei are du u mod de viaţăeăăto, are due la italarea hipeteii au îă uotiv ăşi himbe tilul de viaţă atui âd îşi da eama

ă şi memoia le ete afetată. a hipeteivi memoria eteîetiită, piedută, pre deoebie de boala lheime,ude memoia e piede.

ei ărora le pla băile alde şi aua vo fi îâtaţi ă aeă aete trataete produ o uşoă ădee a teiui aeriale.Di eferiie îă aeată reduere pare a fi tempoară, da a

ă deviă de durată, ea tebuie îoţită obligatoriu de him-baea tillui de viaţă


44/177

PARTEA A D O UA

Cauze din stilulde via ale

;

hipertensiunii

arteiale


45/177

Czul deci mi jo tă cât de geu le ete multo ăcă legătu înte bolile de ce ufeă udele lo oite şi

ol lo. El iluteză neceitte tudieii moşteniii geneticei efectuăii uno jutăi în viţă menite ă educă l minimumicul de iţie bolilo fmilile ce u lovit geneţiiledininte notă u udele te încă în viţă

RL. un om de fcei de 58 de ni din Geogi de udUA nu euşe ă înţelegă de ce îmbolnăvit de

hieteniune teilă. Nu ve e multe kilogme în lui nu duce o viţă fote tentă. E un băbt olid înltde 1,80 m şi cântăe 94 kg. Mm ce fuee fotecoolentă muie de dibet comlict cu cnce de intetino şi ieteniune. Viţ ei fuee înă fote tentă şideşi ve numi 1 63 m geutte ei e învâte în juul cei

de 77 kg. Ttăl lui R.L deşi nu e mi coolent decât eluie în um unui infct miocdic l do 62 de ni. RL.şi exlice tgedi in ftul că ttăl ău fuee fumătoi conide că dcă el nu fumeză icul lui e mult mi mic.

Cu oczi unei vizite l medic RL vut uiz ădecoee că e teniune de 198/102 mm Hg glicemi de

13 mg/dl i coleteolul de 325 mbdl. Cu doi ni îninteceleşi măuătoi vueeă vloile de 13282 101 şi 270. limede că nlizele le 'ădeu emne de nomlitted în ultimul tim deăşieă cu mult nomlul. Acum veevoie de o chimbe diclă în tilul de viţă entu nufâşi l fel c ăinţii ăi

Deoece doe un ttment nemedicmento neolicitt jutoul. În im zi lm uu unei diete omteo din mee d dou zi în ce um ă ţină un otegu (utând be do ă) nu ezitt. În lu nu doeici ă devină vegetin şi ne u că el cunoşte multeeone bolnve de inimă ce nu îşi chimbeă în mod

dicltilul de vit cu excei înceeii uno execiţiizice educeii kilogmelo î lu şi cădeii conumului


46/177

e margarină şi cae roşie Ne-a nreba acă puem să lraăm n coniţiile n care va aopa un regim alimenar ncare să e incluse caea e peşe, caea albă e pasăre,ouă ouă pe săpămână şi lapele egresa, aşa cumrecomana sociaţia mericană e Cariologie Ca urmare

a acesor schimbări, am consaa mocări ncuraaoareale ensiunii areriale - 150-160 penru ensiunea sisolică şi592 penru cea iasolică

Greuaea sa corporală a scăzu până la 2 kg, nivel lacare s-a sabilia. Coleserolul i sa reus la 220-235 şi arămas la acese valori După şase luni nsă a ncepu să piară

eren Greuaea i-a crescu cu câeva kilograme, iar glicemiamăsuraă la ouă ore upă masă a rămas penru prima aăla o valoare pese limia superioară a normalului e 115 mg/l Tensiunea arerială a ncepu să-i oscilee in nou la 10/95 mmg Hg şi s-a nors la primul meic care i-a prescrismeicamene penru hiperglicemie, coleserolul crescu şi

hiperensiuneDupă 1 luni a suferi o operaţie e bypass pe cor

eschis. La şase luni upă operaţie s-a insala angina efor. sau aminisra şi mai mule meicamene. suferiapoi un episo e hemoragie igesivă la nivlul inesinului.

sa exras un polip in colon, care sa ovei a ma

lign Pe cn ncerca să slăbească naine e inervenţiachirurgicală, a rebui să fie us e urgenţă la spial penru ocolică biliară. Inervenţia chirurgicală e urgenţă a fosurmaă e o succesiune furunoasă e evenimee: o infecţiela nivelul inciiei, o ală inervenţie penru eschierea şirenarea abcesului, un episo e pneumonie şi, nal un

infarc miocaricoi creem că iea propusă e sociaţia mericană e

Cariologie nu ese capabilă să mpieice progresiaeasruoasă a bolilor cariace şi areriale, conucân, ncele in urmă, la un evenimen invalian sau leal


47/177

CAPTLUL V

Stresul şi

hiertensiuneaarterială

Atigere ete î geerl oită u o titudie de

ompiue imptie purtre de grijă şi preoupre. Su făuttudii re u rătt ă tigere iiştitore uiv defreveţ pulului şi vlorile teiuii rerile. Di tudiileefetute ete logi ă ouioăm ă tigere e oiău u tipr geerlit de modifiări fiiologie (reduerelertei hir şi mimuţele reţioeă pri reduere

freveţei bătăilor iimii tui âd ut mâgâite de omAtigere pote fi ootită o tă formă de puere mâii-or hir ş tâd lururile (vei şi itori lui Allie MeThom di pitolu III), uee emoţii puteie pot ihilefetele mâgâierii plie de ompiue

S ottt ă mjul liiştit ptelui are u efet beefi

upr teiuii itolie şi ditoie.Probbil ă uu di mot_vele petru re rexre şi

jul d teiue reriă ete fptul ă ele fvorieăîtorere fluidelor di ţeuturi î iteriorul âgelui Re-xre u re l toţi efete beefie pe terme ug dr deobiei reuşeşte ă dă temporr teiue rteriă

tudiu efetut upr uui grup de peroe re uşiărăie iiodtă lolitte tlă o l iveă âtevururi iterete Prtiipţii tudiu treţieu relţiifmilile şi legături omuitre puteie pe tot prurul vieţiior. u tote ă fooeu o limetţie tdard de tip oidetogtă e produe ltte et., iideţ bolilor de iimă

i hipteiuii rterie er mult mi reduă deât l popu- i lă A ă dif f i i ă f l i ă i


48/177

u eueă iiodaă pi dueea şi eiguaţa auae dedepăiea de famiie pieei veii şi olegii de muă Deaemeea, ei u e ofuaeă iiodaă u difiulăţieabiliii uo oi elaţii au ale găiii uui ou o de muău mediu efamilia. Pe oaă duaa vieţii ei ăieă u

u puei imţămâ de iguaţă eea e pae ă le fi meţiu eiuea aeială î limie omale.

Sa mai abii şi exieţa uo oelaţii îe ipu de pe-oaliae i uepibiiaea a ipeeiue aeială Peo-aliaea de ip e aaeieaă pi oiiae şi ageiue,da i piu pii exem de ogaia pi oiuaea

muii aaă după emiaea pogamului de la ou de mu-ă depedea de muă vobiea apidă şi ia ompeaeapopoiţio oie de eialţi ee aaeii, îoţiede o ieifiae oepuăoae a ăii emoţioale aepovoaă oriţia vaelo agvie i îeiiea fluxuuiagvi, va ode î ee di umă, a eşeea iului de

ipeeiue aeiaă i boi adiae. e poibi ă exiei u defii aoia de mieae, um a fi e de mageiu,ae peipiă ialaea ipeeiuii aeiale Mâau apid i eiuea emoţioală id ă adă abobia şi uiliaea mageiului. Di ae moiv e eoadă fooiea uuiuplime mageiu peu eeilibaea balaţei aeui

impoa mieal.Daă mâaul apid ee impia apaiţia ipeeiuii

aeiae, eiei ă mâau liii ae mue ale beefiiiâd îţi iei imp ă măâi liii ai u i mai mi de uleepepie paeau ee mai pui împovăa ia poeele defemeaie di uu digeiei u mul edue.

Alte tiui de ses Î ură u 50 de ai a deopei ăeu upaalimeaţiei agaveaă ipeeiuea aeiaăpriu meaim omple epaa de exeu de are auodiu igea pri upaaimeaţie ăi e euoaşe fapuă eeţia euă de iuliă eeaă digeiei aiăţilo

mai de aă oibuie ubaţial a eu exeia aupaogaiului (vei apioul III peu eiea la iuliă)


49/177

at exempu a moduui î ae teu eşte teiueaateiaă ete e a ouitoio di atee udafiae. tuiâd e mută a oaş aeştia peită eştei emifiativeae teiuii ateiae aompaiate de eşteea apotuui diteodiu pe e î igeă pi haă şi odiu pe ae î eimiă

i uiă I oee uae di fia de Sud tiu de viaăete foate atua Oameii u au iogame î pu Î himb oaşee mai gomotoae agitate î ae tu de viaăete foate atifiia dieta bogată de tip fat food udafiaiiodiioaă obuşti şi ăătoşi păte u tibut geu iviiaieideveid upapodeai hipeteivi evoşi axioşi şi

depeivi. Î himb î oee uae oameii ut iubitoide ae ia îhioie u ut eeae.

I atea Mătuii pentu comunitate (vo pag. 618) , oideă eştiă a făut umătoaea afimaie:

"Abuzaea tomacului pin gaticaea apetitului eteizvoul bogat al celo mai multe pobleme bieiceti " (xpe-

iea udafiaio pijiă u iguaă aeată deaaie" Cei cae mănâncă i muncec necumpătat i iaţional

vobec i acţionează iaţional. Un om necumpătat nu poate ăbdăto. Nu tebuie ă conumi băutui alcoolice ca ă inecumpătat Păcatul alimentaţiei ne cumpătate mâncatul peade pea mult i dieta pea bogată neănătoaă ditug acti

vitatea ănătoaă a oganelo digetive afectează ceieul ipevetec judecata împiedic�nd gândiea i acţiunea aţională, calmă ănătoaă. ii putem găi aua uto eîeegei famiiae de a ou de muă au de a şoaă.

" De aceea pentu ca popoul lui Dumnezeu ă-L atepteînto tae în cae l ă-i accepte în cae ă-L poată

olăvi pin tupuile i piitele lo, cae unt ale Lui eitebuie ăi dea toată ilinţa ă e abţină de la oiceatifacee a apetitului neănăto i ă manete cumpătaen toate lucuile. Atunci ei vo putea înţelege adevăul întoată fumueţea i claitatea lui tăindu-l în viaţa lo iinto vieţuie judicioaă înţeleaptă i deaptă ei nu vo

da văjailo cedinţei noate nicio ocazie de a batjocoicauza adevăului Dumnezeu ee tutuo celo cae ced


50/177

adeăul ă depună eoui deoeie, ăuioae penu a în cea mai ună ae de ănăae cooală, penu că iaţa ee o lucae olemnă i impoană.

Sănăaea minţii i a upului un indipenaile penuaceaă luce; aceaa ee o aâ de eenţială penu o expe

ienţă eligioaă ănăoaă penu înainaea în iaţa ceinăi ogeul pe calea nţiii, cum ee mâna au picioul penucopul omenec Dumnezeu cee pooului Său ă e cueţe deoice îninăciune a căii i duhului deăâindu-i nţieaîn emee de Domnul Toţi cei cae un nepăăoi i e uagde la aceaă lucae aepând ca Domnul ă acă enu ei

ceea ce El cee a ei ă acă penu ei înii o decopei căieţile lo dau peaţă o lăiciune cae nu a exia dacă eia înăţa cumpăaea în oae lucuile - ainenţa oalăde la cele dăunăoae ioloiea modeaă a lucuilo une.

Eectele coesiei su tesiuii teile ele

aiviăţi de fieare i um ar fi overaţia u ei di jurdepre are probabi ă e imagiăm ă u are ii u efeaupra eiuii areriae au î realiae u impa mu maimare hiar şi overaţia işiă obişuiă poae provoa oreşere a euii areriae şi a debiului ardia ehivaleău ea di uru exeriţiuui fii modera ea ee

moivul peru are ehiile oveţioae de măurare aeiui areriale u ajuorul eiomeruui u peă de aer şeoopului eeiă iişe î impul efeuării măurăoriiVorbirea poae eermia reşeri rapide ale eiuii arerialeiolie şi diaolie ueor u pee 20% în primele 30 deeue upă iiţierea vorbiri Vorbirea mai rapidă şi reş

erea umărului de uvie roie pe uiaea de imp eaoiaă u iveuri şi mai reue ae eiuii areriale

Eectul ootului su tesiuii tele Sudiie araăă gomoul poae âjei fuţioarea ormală a iemuluiardiovauar şi poae delaşa hipereiuea arerialăVaorile eiuii areriale la ubieţii u piereri de au idue

de gomo erau emifiaiv mai mari deâ ee ae peroa i dii ă lă


51/177

Pentru a testa efectele zgomotului asupra tensiunii arterialeun grup de maimue a fost expus timp de trei săptămânizgomotelor traficului, televizorului telefoanelor şi ceasurilordeşteptătoare Tensiunea arterială a maimuelor a crescut cu3% Viaa contemporană la oraş sub bombardamentul şi

magia radioului televiziunii, aparatelor audio stereo casetofoanelor sirenelor şi zgomotelor străzii încurajează nu numaipierderea auzului ci şi creşterea tensiunii arteriale

Temetu şi teiue teilă Căldura şi frigul auun efect izbtor asupra tensiunii arteriale la multe persoane.

Reacia la testul presor la rece

arată că la multe persoane seproduce o modificare măsurabilă a tensiunii arteriale chiar şila răcirea unei singure extremităi Simpla răcire a vremii tindesă crească valorle tensiunii arteriale în comparaie cu vremeacaldă. Astfel, tensiunea arterială începe să crească în noiembreşi rămâne ridicată până în aprilie În cursul lunii mai valorile

tensiunii arteriale încep din nou să scadă, atingând un minimîn luna septembrieestul presor la rece se bazează pe faptul că presiunea

arterială creşte ca răspuns la un stimul rece. a o persoanănormală, creşterea tensiunii diastolice este de aproximativ5 Hg, iar a celei sistolice de ca 15-20 mm Hg Există

însă şi reacii exagerate, în cazul iperreactivilor cât şi reaciislabe, în cazul hiporeactivilor la frigestul este foarte simplu Primul lucru pe care pacientul

trebuie să- facă este să stea în repaus într-o încăpere liniştită,fie stând pe scaun, fie culcat în pat timp de 1 5 minute până lao oră. Se aplică apoi manşeta tensiometrului pe unul din brae

şi se măsoară ensiunea arterială bazală Se lasă manşeta pebra. Cealaltă mână este scuundată, până deasupra încheie turipumnului în apă rece, la 15C, timp de cinci minute Seăsoară din nou tensiuea arterială, la interval de un minut,e tot parcursul celor cinci minute Se notează fiecare valoareşi se compaă cu nivelul iniial bazal. Dacă valoarea cea mai

crescut nu depăşeşte 5/2 (adică tensiunea sistolică nu creştecu mai mult de 5 mm Hg iar ea diastolică cu mai mult de


52/177

2 mm Hg), peroana repectvă ete hiporeactivă au reaciaapare mai ent decât ar fi norma O cretere de 15/5 eteconiderată normală iar pete 20/15 ete vorba de unhiperreactiv care are un ric mai mare de boi cardiovaculareîn următor 1 O ani. n cazul în care creterea ete mai mare de

50/20, ricu ete extrem de mare.Cei care reacionează puternic a tetul preor la rece au oprobabiitate ma mare de a dezvota hiperteniune arteriaă înurătorii cinci ani. Creterea vaorilor teniunii arteriale eteprecedată de vaocontricia tranzitorie ( contricia temporarăa vaelor de ânge) Creterea teniunii arteriale aociată cu

tetul preor la rece ete o caracteritică motenită i pare ăpredipună pe cei în cauză la hiperteniune arteriaăTetul preor la rece poate fi fooit i ca un tet de creen

ing pentru aterocleroză rgidzarea i îngroarea arterelordatorată de obicei unui til de viaă foarte neănăto S-adecopert că pacienii hipertenivi prezintă o rată acceerată de

dezvotare a aterocerozentr-un udiu pe un grup de 641 de pacieni cu ateroceroză -a contatat că prezena acetei afeciuni izolată auîn combinaie cu hiperteniunea arterială crete reacia la tetupreor a rece coparativ cu ubiecii normai.

A auzit cu toii de "cuburile de uri poari", formate din

indivizi care înoată iarna în apă rece ca gheaa Aceti înotătoripretind că un neobinuit de puteici pentru că au capacitateade a upota temperatura căzută a apei. De aemenea eiretind că apa rece are un efect benefic aupra ănătăii lor.Ină potrivit unu tudiu efectuat pe un grup de 28 de peroanecare "e delectau" înotând cu regularitate în ape aproape

îngheate, valole teniunilor or arteriale erau neobinuit decrecute Unu dintre ei avea o teniune de 180/105, iar treiaveau teniunea diatolică de 95 i pete Vaorile ideale untmai mici de 120/80. Teniunea itoică a ubiecior creteaemnificativ atunci când ei ateptau dezbrăcai în aer receîntro cabină, ă intre în apă Nici intrarea nici înotul în apa

foarte rece nu a provocat creteri uplimentare ae teniuniiitolice Probabil că aa numita hiperteniune de haat" e


53/177

datorează cel puin în parte frigului cauzat de dezbrăcareade hainele mai groase în cabinetul medical

Aceste observaii subliniază importana proteării adecvatea extremităilor prin îmbrăcăminte Merită să vă verificaimodul cum vă îmbrăcai din această perspectivă. Pielea de pefaa posterioară a pării superioare a braelor trebuie să fie lafel de caldă ca pielea de pe unte. celai lucru este valabilpentr alte regiuni ale corpului: pările laterale ale coapselorgleznele i faa dorsală a picioarelor. Dacă este necesar maiadăgai articole de îmbrăcăminte!

Inotul în apă rece ca gheaa se însoete de un tremurat pemăsură. Dar este suficient un stul ult mai puin dramaticdecât înotul în ape foarte reci pentru a declana tremuratul.Statul în ploaie fără haine adecvate sau în calea curenilor deaer ieirea de sub duul cald i trecerea într-o cameră răcoroasă - toate acestea pot declana tremuratul. Apariia tremuratului este un indiciu al faptului că temperatura corpului ascăzut iar tensiunea arterială a crescut Intensitatea tremuratului crete sau scade în paralel cu creterea sau scădereavalorilor tensiunii arteriale

S-au conceput i alte teste cre folosesc apa rece Întrunuldin ele 42 de tineri sănătoi au fost cufundai în apă rece i saobservat creterea imediată i mrcată a tensiunii arteriale. Peste94% dinte ei au prezentat o cretere maximă a tensiunii sistolicela 47 secunde după imersi Aproximativ 96% dintre ei auprezentat o cretere maximă a tensiunii diastolice la 3 desecunde după intrarea în apă. Ascensiunea medie sistolică afost de 226 Hg iar cea diastolică de 163 mm Hg

Tensiunea arterială poate fi crescută de lucruri foarte simplecum ar fi băutul a trei pahare de apă rece de la frigider. Volumulde lichid consumat este la fel de important ca i temperaturasa După consumul a trei pahae de apă rece de la frigidertensiunea arterială sistolică crete în general cu mm Hg

Dei pot fi îndeobte acceptate unele obiceiuri pot fi nesănătoase. Astfel obiceiul de a te îmbrăca sumar dei la modăare efte dăunătoare asupra tensiunii arteriale. Răcirea


54/177

a hperensun dar scade ş efcena ssemulu munar.Sa consaa că exsă ma mule feme care se îmbolnăvescde cancer mamar în regunle cu clmă rece decâ în cele cuclmă caldă. Aces lucru s-ar puea daora în pare răcrexremălor. Ca ş în cazul alor bol ş în cel al hper

ensn arerale sun mplca ş facor emoonal . Sresulagaa complsvă ş râsul excesv suale conflcalenerezolvae nefercrea depresa sau anxeaea sun câevadn sărle emoonale care conrbue la dezvolarea hperensun arerale.

Negarea sau suprmarea acesor probleme poae însemna

un rsc ma mare de bol de nmă. Sudle au arăa că cecare ascund suferna pshologcă faă de e înşş ş faă decelal po prezena o reacvae exageraă a ssemlucardovascular faă de sres ceea ce poae genera un rsc crescude bol de nmă hperensune arerală ş băă neregulae ş/sau accelerae ale nm. Acese ulbrăr ncpene po f

vesor nfarcl mocardc psa suporulu socal oslaea ş sresl profesonal conrbue de asemenea la acumlarea de sres c efec asupra nm ş ensuni arerale. Înschmb o legără de calae cu Taăl nosru ceresc va reduceaces rsc.

Anc când n sres sau n necaz neaşepa se abae

asupra cuva ensunea arerală creşe meda cel pncu câeva dvzn. Mcle sau marle schmbăr ale vepercepue ca fnd negave vor deermna ş ele creşerale valorlor ensn la ce sscepbl la hperensunearerală Creşerea presn în nerorul vaselor de sângedeermnă recerea une cană semnfcave de apă dn

sânge în esuur. Organsmul reacionează prn sres meabolc (ce se adagă sresul pshologc) care poae faceca valorle ensn arerale să rămână crescue la persoanele suscepble.

Uneor vaa n se umple cu înâmplăr ş smămne aâde nense încâ nu le ma pem face faă sngur Oslaea

sau evenmenele care nasc o reace oslă se asocază cul l l d l


55/177

În aceste împrejurări avem nevoie de un sătuitor care săne ajute să acem umnă n situaie ş trăirie noastre atât detuburătoare şi să recăpătăm perspectiva corectă asupra vieii Cei mai indcai sunt consiierii creştini care e arată pacieniorcum să depndă de Hristos ca să obnă ajutor pentr vndecarearănor nimi. Nu ezita să apea a sprijinu unu consiercu experienă, cu orientare bibică dacă simii că avei nevoiede asistenă Bisericie Adventiste de Ziua a Şaptea u pastorii ate persoane cu experenă în această actvitate In capitou următor vă oerm câteva sugesti mente să vă ajute săacei aa trăiror emoionae într-o maneră sănătoasă caresă protejeze nima.


56/177

CAPTL V

Factr emţnal

ş shlg

Probbl c ce m elict cvtte pe cre o vem ecut vreot este cee e schmb ctor stresn mjor viei e ecie cre este voi lui Dumnezeu pentru vţnostr i poi e plic schmbre ce se mpun cuconsecvenţ. n cest cpitol v oferm sugest cre c vor urmte cu crencioe vor reuce conserb nvelul estres in vţ umnevostrboaea eapeuică a acoilo emoonali şi psihologii

1 Dă it iar roblmă din viaa ta. Recunote ptulc probemele pe ce le i îi prouc sco

agatha & calvin thrash - tratamente naturale pentru hipertensiune

Documents