Mwtluta, Admlaistrsţiiiăa 1 TlMiala:

•MfOVU, plat mare, Tirgulâ Inului Nr. 30.

Itnterf tu francat* mm h pritruui. Msntueript* hm m rttrtmitu,Blioirile de aiucitri: .

Sftşovi, plaja^mara, Tlrguiâ

Inferate mai primeeoă In VtanaS. Mont. Hacuen*t*in ât Yogler (Otio tatu), S. Sekaltk, Aloi* Htmdtl, M. Mst, Â. Oppeltk, J. Denntbtrg; tn 3udipesta: A. 7. <9oIdUrgtr, tck - «Mn Birnat: tn FrankfUrt : 6. L. Dtubt; tn Hamburţ: A. Stemer. Preţuiâ inaerţiumloră: o serii nrmond pe o colină 6 oz. si fi er. timbra pentru o publi­care. Publicări mai dese după

tarifă şi Învoială. Beclame pe pagina a ILI-h o lena 18 cr. v. a. seu 30 bani.

J O . 2nT TT X a T J " L V I .

Nr. 242. Braşovt, Liml-Marţi, 2 (14) Noemvre

„Gazeta“ eae în AA-care 4iAustro-Unaria.

Pe un anu 12 tl., pe fése luni 6 (I., pe trei luni 3 11.

N-rii de Duminecă 2 II. pe ană.Feitn România şi străinătate;

Pe ună ană 40 ft-anof, pe aóae luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Dumineoă 8 franot.

Se prenumără la tóté oficiele poştale din Intru şi din afară

şi la dd. colectori.

iboiaimtilt pentru BrasoYîa administraţiuno, piaţa mare, Tfirgulă Inului Nr. 30 etagiulă I.: pe uni. anü 10 II., pe aéae luni 5 11., pe trei luni 2 II. 50 er. Cu duaulu tn oaaă: Pe nni ană 12 II., pe 6 luni 6 II., pe trei luni 3 A. Ună esemplară 5 or. y. a. sóu 15 bani. At&tă abonamen­tele c&tă şi inserţiunile suntâ

■e plăti Înainte.

1893.Acţiunea duşmănosă din

comitate.Braşovâ, 1 Noemvre v.

Era de prevecţutO, că constată­rile d-lui ministru de interne Hiero- îpii, oare tjis©8® cunoscutuiu său (fafiursu privitoru la naţionalităţi, ci o causă principală a nemulţu- mirei acestora ar fi escluderea loru din oficiile publice, voru produce mari îngrijiri în tabera veneticiloru bugetivori de prin comitate.

Nici n’a apucatu guvernulu We- kerle se dea vre-unu semna seriosu de „îndreptare“ în privinţa acesta şi etă că comitatele suntu în cea mai oiare fierbere. „Patrioţii“ buge­tivori, pe a cărora mână suntu date aceste comitate, îşi vedu periclitate interesele; se temu că li se voru mai lua din slujbele monopolisate de ei esclusivu şi vor trebui se cedeze unele din ele şi în favorulu celoru de altu neam fi.

De aci se esplică mişcarea coa pătimaşă şi plină de ură, ce a înce- putu a se manifesta prin comitate în contra poporeloru nemaghiare şi tn specialQ în contra Româniloru. Nu mai puţinu ca patru comitate s’au găsitu pănă acum, cari prin adrese cătră dietă au liotărîtu se ceră luarea de mesurî escepţionale In contra Nemaghiariloru, mai alesu

îd contra Româniloru. Intre acestea se află comitatului Făgăra­şului, alu Coşocnei, alu Selagiului ţi alu Neogradului, la cari se mai a- dauge şi representanţa oraşului Cluşiu.

Ce ironiă înse a crede, căacestă mişcare ar fi eşitfi în adeverii din- tr’unQ impulsii alu poporaţiunei co- mitateloru din vorbă. Cine ar şi pntâ admite, fiă şi măcaru pentru uni momentu, că locuitorii unoru comitate cu o poporaţiune aprope esclusivu nemaghiară şi mai cu semă română, se fiă în stare a se angagia la o mişcare atâtu de criminală faţă de propriele loru interese?

Nu va fi nimeni atâtu de naivu 18 credă, că acesta ar fi în adeveru o mişcare a poporaţiunei comitate- loru. Mişcarea este pornită, susţinută ţi esecutată esclusivu numai din partea funcţionariloru administrativi mgurî şi a aderenţiloru loru, alu iroru scopu finalu este se nu*şî perdă

?ea şi cuţitulu din mână, se nu ia din terenulu de esploatare,

sS li se lase şi mai departe liberu Su aaupra Nemaghiariloru, ca se-i Jta esploata mai multQ încă ca

p&nă acum.Numai aşa ne putemu esplica

zelu, cu care lucreză ei la Adirea şi propagarea urei de rassă jlţă de Români, care nu pote fi nici

interesulu statului, nici în alu so­rtaţii, precum de repeţite-orî s’a unoscutu acesta şi din partea u- ru politici maghiari.Vorba remâne acum, că ore ce

emnătate mai are aşa 4 isa » auto- miă“ a comitateloru, când o mână parveniţi potu se aducă în nu- île lora asemeni concluse revoltă- re şi diametrală opuse dorinţei şi inţei celoru ce prin numerulu şi

averea lord constitue baştina popo­raţiunei acestorQ comitate?

Decă o mişcare atâtG de vrăş­maşă naţionalităţii nostre s’a înce- putu tocmai în comitatele locuite de Români, acesta este dovada cea mai strălucită despre volnicia cu care ‘stratB ocârmuite aceste comi­tate şi despre trista şi ne mai po­menita aservire a lorQ.

De altă parte înse nu putemu lăsa nea minţiţii la acestu locu, că pe câtu de revoltăt6re se pare pro- cederea celorQ ce stau astăcjî în fruntea comitateloru n6stre, pe atâta de tristă şi condamnabilă găsim â in­diferenţa representanţiloru români din aceste comitate.

O adevărată batjocură este mai alesu ceea ce s’a petrecutu la Fă- găraşu, unde scimQ, că Românii formeză chiar maioritatea represen- tanţei comitatense. Nu simtu 6re aceşti Români umilirea şi batjocura, ce li-s’a făcutu prin aducerea conclu­sului dela 14 Octomvre a. c. ? Ce au făcutu ei, unde au fostfi şi cu ce-şi voru pute scusa înaintea lumei ro­mânesc! indiferenţa dovedită cu oca- sia amintitei adunări comitatense?

Adecă adunarea comitatului Fă- găraşu, compusă din membri în ma­joritate Români, declară pe cele 95% ale poporaţiunei române a co­mitatului de primejdiose şi cere pen­tru mai buna înfrenare a loru in­troducere administraţiei de stătu, sans phrase.

Apoi se nu te revolţi în faţa unei asemeni triste privelişte? De ce se se îngrozescă omulu mai multu: de răutatea şi volnicia miciloru ti­rani, ori de slăbiciunea şi servilis- mulu scârbosu alu celoru, cari su- feru în tăcere loviturile şi batjocu­rile loru?

Adresa Ungurilorü Cluşenl.(Fine.j

Din oele 4ise 8,ar p&r©> că celö mai bunü lucra ar fi ső se mai înpuţineze oen- sulü dnpă avere. Ei, dér apoi împuţinarea censului nu oferă, atâta garanţiă în privinţa capabilităţ'i, cum ofe-e censulü mai ridi- catü, deórece de averea mai mare adese­ori este strínsü legată şi o auumitft oul tură. Intre starea oulturală a ómeni- lorö fără avere şi intre cea a óme- nilorö ou o avere minimală, de obioeiu nu este chiar uicl o deosebire. Nn se póte găsi deci uüü altü mijlocü oorectű pentru resolvarea acestei cestiuni, decâtQ acela, ca de-odată ou împuţinarea oensului după avere, sé se împuţineze şi censulü după inteligenţă. Acestö mijlocü coréspunde mai biue decátö tóté, atátü esiitenţei democra­tice a organisaţiei nCstre de statü, câtQ şi desvoltftrei sistemei nóstre de dreptü. Acesta coréspunde mai bice şi adevăratei stări a lucrului, deórece a susţinâ, oă cine plătesceo anumită dare de pămettfl, acela este oa- pabilü de-a alege, ca deputatö, pe omulü celü mai potrivite; acesta nu totdeuna este adevératü; a dice íusé, că cine are inteligenţă, acela are şi capabihtate: acesta în cele mai multe caşuri este ade- vératü. Fâră ’ndoiélö, că aici niol vorbă nu póte fi despre o cualificaţiuue mai înaltă. De acesta are lipsă nu celü ce alege, ci

oelü ce este alesö . La totü casulo însă dela tot! aceia, cari în aoestü modü mijlooitö eserc’ iză o influinţă asupra afa oerilorö ţerei, se póte pretinde celü pu inü atâta, ca sâ scie ceti programa, vorbirile şi sórisorile deputatului lorü şi sé p0tă sta iutir’anü oontaotö în sorisö ou cela oe l’a alesö. Aşa-dâră oa o condiţiă a censului după inteligenţă ar fi a se stabili cunósce rea scrisului şi a cetitului. Aoésta ínsé nu este de ajunsö ; deórece ounóscerea scrisu­lui şi cetitului tocmai pentru aoeea este aici dătătorft de măsură în privinţa oapabi- lităţii, pentruoă prin ea se faoe posibilă în­ţelegerea oelorü ce se lucrâză în legisla ţiune şi în guvernamentâ. Astf*lü stándü luorulö, înzadar ar sci cineva serie şi ceti în limba chineză, deóreoe acestü soiu de cuno^cinţă a sa totuşi nu l’ar pune îo po siţia de a putó apreţia lucrările legislaţiu nei. Acésta se póte numai aşa, décá res- pectivulö soie scrie şi ceti unguresoe,

In urma acestora, la revisuirea lege electorale, oare revisuire este de altmintre' lea luată în perspectivă, e de lipsă a se 8tatori. ca pe lângă respectarea obicinuitei lorö cualificaţiunl morale, a unui oensü de avere coréspuncjétorü raporturilorü econo­mice ale ţerei şi mai moderatü oa oelü de astăcjî, — şi a drepturilorü câştigate: ori care cetăţânu majorénű şi cu drepturi in ­dividuale, care scie scrie şi ceti ungu- reşce, sé flă alegétoru. Nu e lipsă a mai esplica, că acésta este aplicarea celei mai mici mősurl posibile asapra acelora, cari vróu sé eseroieze o influinţă asupia sorţii ţerei. Nu ’i se face aici niménui vre-o ne» dreptate, deórece fiă-care póte pe uşorfi sS-şI îusuşâsoă aoestă califioaţiune,—şi apoi oondiţiile premergőtóre pentru însuşirea acestei oualifi'aţiunl, suntö date deja de (Jeol de anJ, prin geueralulü obligamentü la oercetarea şc0lei şi prin propunerea obli- gatóre a limbei maghiare. Şi déoá totuşi la puDerea în practică s’ar ivi greutăţi, acestea s’ar putó învinge prin terminele oe ar fi a se fixa pănă la intrarea in vigóre a acestorú disposiţiunf.

Cunóscerea limbei maghiare insă tre- bue sé se pună ca o oondiţiă indispensa­bilă pentru motivulű, că alegerea este celö mai ponderosü actü politicü alü naţiunei maghiare; ér voinţa naţionala nu are şi nu póte ave altă limbă, în care să se pro­nunţe, decátö limba maghiară.

După tóté acestea cu deplină onóre ceremü dela dietă, ca sé binevoéscá a hotărî:

Ia) ca § lü 172 alö artioulului de lege

V. din 1878, sése modifice ín acelü sensöj ca idea de statü maghiarü sé se bucure de-o proteoţiă mai cu efeotü ;

b) procedúra de pressă sé se modifice astfelü, ca sé se dificulteze subtragerea autorilorü dela responsabilitate, şi pentru oasulü când crima s’ar repeţi, urmările res­ponsabilităţii sé fiă potenţate;

c) oomerciulü postalö ou România sé se restrîngă astfelö, ca sentimentulü pu- blioü alö locuitorilorö patriei nóstre, să fiă oorotitü de ataourile pressei din Románia, îndreptate în contra unităţii politice şi a păcei interiore a statului maghiarö;

d) modifioarea art. de lege 37 din 1875 astfelü, ca oonduoerea afacerilorü in­teriore ale societăţilorfi publice comeroiale să fiă oontrolate din partea autorităţilorfi íntr’unü modü mai simţitO, de cum au íostü pănă acum;

e) artioolulü de lege 14 din 1880 respective 24 din 1892, sé se modifice ast­felö, oa procedura pentru regularea pose- siunilorü, sé se pótá aplica din oficiu.

Neputéndu-se spera însă dela aoeste dispoaiţiuni, decátü numai îmblânzirea miş- cárilorö antipatriotioe, ne rugámö flé se ia şi astfelü de măsuri, prin oarl aé se taie rádéoinele dátátóre de viâţă ale tendin- ţelorO distrugétóre de statö. Astfelü de mősurl suntü:

II.a) modifioarea artioulului de lege 44

din 1868 astfelü, ca la tóté autorităţile publice să se întrebuinţeze esolusivü limba statului;

b) artioolulü de lege 9 din 1868 sé se modifioe astfelö, ca caracterulö na­ţionala alö bÍ8ericei greoo-orientale ső se ştârgă;

c) sé se modifioe art. de lege 30 din1883 aşa, ca testimonii de maturitate sé nu mai p0tă da, decátö numai oomisiuul esaminăt0re anume constituite spre aoestü scopö din partea statului;

d) art. de lege 88 din 1868 să se modifioe Ín acelü sensö, oa numai aoeia sé potă păşi pe cariera învăţătorescă, cari au absolvatü la preparandii de statö ;

e) art. de lege 28 din 1876 şi 18 din 1870 sé se esecute ou strioteţă, pentru oa astfelü controlarea şc01elorfl poporale şi obligamentulü de-a învâţa limba maghiară, sé aibă unü efeotü mai mare;

f) ou ocasiunea revisuirei artioulului de lege 33 din 1874 cercurile electorale sé se împartă în modö mai dreptö şi pe lângă moderarea censului după avere, sé se sta- bilâsoă censulö după inteligenţă íntr’unö modü ooréspun^étorü ideei de statö ma­ghiarö.

AflămO necesară luarea acestorö mă­suri, pentru ca de-o parte, să se înfrâneze mişcările române antipatriotioe, er de altă parte pentru oa idea de statö maghiarö ső dubândescă, în instituţiunl, base mai solide oa oele de pănă aoum. De s'ne se înţelege, oă aici oestiunea nu este deplinö esploa- tată, de óre-oe tote acele fapte ale legisla- ţiunei şi ale guvernărei, cari au o influinţă binefficétóre asupra bunăstărei şi olarifică- rei poporului, stau tot-odată şi în servioiulü punctelorü oe vedere naţionale ungurescl. Noi ni-amü ţinutO de datorinţă a traota aoi numai despre aoele instituţiunl, cari prin puterea lorü influinţ6ză în modö ne- mijlooitö asupra cestiunei de naţiona­litate.

Ne-amö stráduitü sé resolvámü pro- Dlema nóstrá ou acea obieotivitate, pe careo datorimü ponderosităţii oestiunei şi auto­rităţii dietei.

Ne-amö silitü sé arătămfl, oă e nete- meinioă téma oelorü ce eredő, că realisarea ideei de statü maghiarü numai pe oonta ideilorű liberale s’ar putó întâmpla. La fiă- care şir0 alü mésuriiorü recomandate de női, amö avutö în vedere temutele garanţii ale libertăţii publice, şi in privinţa aoelorü condiţiunl ale egalei îndreptăţiri cetăţe- nesoi, cari nu suferö contra cjioerl şi cari ’i se ou vin ö fia-cărui oetâţen0 fără deose­bire de naţionalitate — ne-amö feritü cu strioteţă de-a recomanda astfelü de mij- lóee ale puterei, oarl din punotö de ve­dere principiarö ar puté provoca o maghia- risare, fiă forţată, fiă uneltită; ínsé da, ni-amu întorsă cu îngrijire atenţiunea nostră asupra maghiarisărei sentimentelorü, de-

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 242—1896.

óreoe acesta nu póte fi vătămătorii nici măoarfi pentru unü oetăţânO maghiarö.

Nisuinţa nóstrá a fostă, ca ső dămă statului ceea oe e alö statului, dér aşa, ca nimioö să nu luămO din oeea ce este alö individului. N’amö reoomaudatü măsuri deo­sebite pentru cetăţenii noştri români, de óreoe datorinţa nóstrá este de-a măsura într’o formă pentru fiă oare loou'torö alö acestei patrii drepturile, ca şi sarciuele.

Nu aţîţămii ura, ci căutămă pacea; nu faoemü usü de slăbioiunea Románilorű, ci voimü să întărimii ţâra.

Din adunarea generală ordinară de t<5mnă a locuitorilorö din comitatulü Oo- şocnei, ţinută îa Cluşiu la 30 Ootomvre 1893:

In numele locuitorilorö din oo* mitatulü Coşioonei:

Gyarmathyi Miklós,vicespanü.

Cum se împârtăşescil Românii de „dreptatea“ unguresc!

Braşovti, Novembre 1893.Intrâgă maghiarimea buciumă, ou micö

cu mare, în lumea largă, că „libertate“ şi „dreptate“ , ca în Ungaria, pe totü rotogo- lulü pământului nu se mai află.

„Libertate“ , „dreptate“! Frumóse cu­vinte, plăcute espresiunl, dér eşite din gura Maghiarului, suntü vorbe gólé, suntü cu­vinte luate în deşertO.

Oă oe libertate esistă în Ungaria pen­tru Nemaghiari, ni-o dovedescö multele oasurl de întemniţări ale NemaghiarilorÜ, pentru-oă aceştia outeză a şi apăra drep- turile; ni-o dovedesoü multele opriri de adunări, oonoese de lege, şi mai pe susö de tóté bâjbâitul ü gendarmilorü unguresol, cari cutreeră ţinuturile locuite de Nemaghiari, oa aceştia să nu potă cere unulű dela al- tulö niol măcarO unö micö ímprumutü de făină, fără să nu fiă oontrolaţl de gendar- meria unguresoă.

Câtă de mare este de altă parte drep­tatea uugurâsoă pentru Nemaghiari o do­vedesoü şi au dovedit’o faptele puternioilorö cjilei, în tóté privinţele şi la tóté ooasiu- nile. Cum-oă miniştrii unguresol îmblătesoă îa dietă numai la paie, când ^ioö, că Ne­maghiarii în Ungaria suntü la feliu împăr­tăşiţi de „dreptate“ şi „libertate“ cu mern brii naţiuaei domnitóre, o dovedescö fap­tele lorü, oarl întru tóté stau îu oea mai flagrantă oontracj.oere ou afirmaţiunile. Sbiară în dietă, numai oa să se audă peste graniţele Ungariei, oă suutú „liberali“ şi drepţi“ , în timpö ce tóté faptele lorü îi denotă, oa pe cei mai despoţl şi nedrepţi faţă de Nemaghiari.

Dia multele oasurl vomü aminti aoi numai unulű mai recentü, care sigurü este de ajunsü pentru a dovedi, oe mari neade­văruri a grăită miaistrulo-preşediate We- kerle, când a în dietă, că: „fiindüvorba de ocuparea unorü singuratioe pos­turi, şi nu atâtă posturi admioistrative, cátü mai alesü posturi de statü, nu vomă eschide pe nimenea din motivulü, că este Români*“ .

Ei bine, fóia ofioiosă din Pesta aduce soirea, că la postulă de subjude r. la tri- bunalulü de aici din Braşovă, este numită unulă cu numele Mihály János.

Ceroetândă amă aflatú, că fostulă subjude la tribunaluiü dm looü şi-a cerutü permutarea la ună tribunală curată ungu- rescă din causa nesciinţei limbei române şi germane, şi elă a şi fostă permutata. Nou numituia sub-jude, pe câtă suntemă infor­maţi, nu scie românesce chiar nim icii; nu soie 4ice mai multă de: „tu moi, oe vró?“

Din alte puncte de vedere nu ounós- cemă cualifioaţiunea nou numitului subjude, ni se asigură însă, oă la aoestă postă a concurata şi ună funcţionară româna, care scie limbile pretinse de lege, servesoe sta­tului de 18 ani, a avuta totdeuna, ca func­ţionara, purtare bună, aşa oă în decursü de 18 ani nu l ’a pututü învinovăţi nimeni cu nimicü, n’a lipsita din oficiu nici 24 de óre, ba, după cum ni-se spune, a fostü în mai multe rânduri lăudata de superiori, oă şi-a împlinita şi-şi împlinesoe datorinţa ou multa punctualitate şi diliginţă. Cu tóté

acestea oererea lui a fosta respinsă, în timp ce unü băeţandru, oare numai de sourtü timpü a fostü aplioatü în funcţiune şi oare abia ou 5 luni înainte a fostü numitü no­tară de tribunalö , a fostö preferatö. Pen­tru oe? Pentru oă oelö dintâi este Románü, ér celö de-alü doilea e Maghiarö!

In faţa aoestui casü şi a altoră ne­numărate asemenea, cine óre nu va reou- nósce, oă cuvintele de mai süsü ale minis- trului-preşedinte Wekerle suntö numai şi numai, oa să îmbete lumea ou apă rece, fă- cându-o să credă, oă stăpânii 4ilei ar fi cei mai „liberali“ şi mai „drepţi*, pe când în faptă oele mai mari nedreptăţi ei le oo- mitü.

Când vorba e de unö Româna, este de ajunsö pentru regimulü ungurescü, ca motivü de respingere, unü la finea nu­melui. Căol nu ajunge dela unü Romáuö să scie limbile ţării, să fiă omö de omeniă, să fiă diligentă, cinstita şi bunö lucrătorâ; nu, aoestea tóté suntü luorurl de a doua mână înaintea stăpânitorilora. O maghia- risare de nume şi desbrăoarea de totü ce a moştenită Románulü dela străbunii săi, trage ou multü mai multü în cumpănă.

Deră fiă siguri contrarii noştri, că celü oe a suptü odată pieptü románescü şi şl-a câştigată primele intuiţiunl ale vieţei la au- 4ulă sunetelorü românescl, nu va face oeea oe pretindö, nici chiar de i s’ar da fotoliurl ministeriale, ba nici atunci, deoă ar fi silita să-şi oâştige pânea de tóté 4iioie cu sapa şi cu săourea.

am.

Adresa comitatului PâgăraştL(Contra „agitatorilnrö“ români).

In numérulu trecuta amu adusa, după „Budapesti Hirlap“, scirea, că în adunarea de tomna a comitatului Făgăraşu, ţinuta la 14 Octomvre n. s’a luatü hotărîrea a-se înainta gu­vernului o adresă, prin care se cere administraţiă de stătu „în Ardélü celü puţinu“, dreptü mijlocii de-a se pune stavilă „ agitaţi unilorű“ române, cari „tindü la ruperea Ardeiului de cătră Ungaria pentru a fi incorpo­raţii României“. Publicămu ac[i din din cuvéntü îa cuvéntü acéatá nouă donchişotiadă unguréscá, faţă cu, care Românii Făgăşenî, cu durere fiă 4^0, au remasu sur4î şi muţi.

Eată-o:In privinţa poporaţiunei, dintre tóté

comitatele celu mai românescu este cornita- tulö Făgăraşului, care íaaiutézá urnoătorea adresă cătră dietă şi guvernü cu soopö, ca să înfrâneze agitaţiunile valarhe antimagbiara şi contrare statului, oe se faoă în părţile ardelene ale patriei nóstre.

Onorată dietă! Excelenţa vdstră, d-le ministru-preşediute! Adunarea nostră gene­rală administrativă a ridicata un-inimü la valóre de ooaclusö propuaerea făoută de 16 membri, oare ţinft, că § 1 alö art. de lege X X X III din 1891 refaritoră la ad- ministraţiu de stată să se aplice câtă se póte mai ouréndö îa părţile ardelene ale ţării, este o necesitate inevitabilă şi una dintre agendele cele mai urgente şi mai principale a dietei şi a guvernului.

Aoestă hotărîre a nóstrá de mare în­semnătate, nu trebue să o mai motivămă; stările publice din părţile Ardealului şi uneltirile outezate, oe se nutresoă ou îmbel- şugare din ţ0ră străină, uueitirl, cari pă- şindO peste oerculă unei aotivităţl suterane de subminare, gata de luptă, ou pumnalü ascuţită şi şi pe furişă se* indreptă contra unităţii statului şi a naţiunei, şi are de gândă să nimioéscá hotarele nóstre milenare şi fi- resol păuă la Tisa; aceste uneltiri periou- lóse au sunată ele însăşi olopotulă de alarmă de-asupra nostră şi ameninţând ne impunü: ca să ne deşteptămă odată, oăol valurile mărei turburate au treoutü deja peste pla­iurile înalte ale Carpaţilora şi ameninţă a înghiţi părţile ardelene ale Ungariei. Nu ou arma, oi ou minciuna, amăgirea, cu bani şi trădare voesoă să cucerâscă şi să ne ră- pescă aoestă bastionâ de apărare a Unga­riei; décá voimü mântuire. atuucl prima şi cea mai urgentă datoriă a nostră, dér mai

alesü a acelora, oarl suntü faotorii legisla­tivei statului maghiarö, este, oa numai de- cátü să ínloouésoá garda poporală a aces­tei bastióne periolitate, oare deja s’a epui- satü şi oare nu mai póte merita inoredere intru tóté, o’o gardă tînără, capabilă de fapte, probată şi credinoio-să statului şi a lua dia mânile acelora stindardele statului maghiarö, armele legale şi oheile păr- ţilorO temute de diaoóoa de muntele Cra­iului, pentru a-le preda şi încredinţa pa4ei fidele a sluşbaşilorft statului maghiarö, oâcl altmintrelea — din oausa unui indiferea- tismü neiertata — e«ite destula, oa uuinai pria ourată miaoiuuă şi amăgire, să fiă ou- oeriti uşora şi pentru totdéuua acéstá bas tionă a Ungariei, lăsată fără garnidóná bufioieută.

Acesta ne silesce pe noi, oa ou inoredere şi siimă patriotică, să rugámü pe íualtulü guvernaşi pe onorata dietă, că : după oe dis- posiţiunite oupriuse îa § 2 dia art. de lege X X X III din 1891, nu suntü sufioieate în estensiunea lorü deplină pentru tótá tóra, să se îadure aşi lua autorisaţiă dela dietă : oa oelö puţina în părţile ardelene ale ţării- mame, admiastraţia oomit&teasă să fiă ese- cutată prin organe de stata numite.

Adresa acesta pórta iscălitura faimosului vice-şpanu Kapocsányi Mor, care 4i°e* câ a înaintat’o „în numele Comitatului“ şi din încrede­rea acestuia. Intr’adever, mare tică- loşiă! Ce 4icu Românii Păgăraşeni? Vorü suferi ei acestă mişelescă şi amară lovitură ?

SOIRILE DILEI.— 1 (13j Noemvre.

Navigabilitatea braţn'ui Chilia. Ia Pe­tersburg se desbate de multü timpă plauulă de a faoe aavigabilö braţulă Chilia la îa- trarea Dunărei în mare. Causa este inci- dentulü întâmplată în anulö trecută ou vaporulö „Olga“ alö principelui Gagariu, oare nu voia să ţină sémá de carantina dela Sulina. Atunci se propusese mai întâiu de a adânci braţulă Chilia pentru a obţinâ astfelö o liniă de oomunicaţiă independentă de comisiunea europ4nă dunărână la gurile Dunărei. Braţul0 Chilia este bogatö de apă, însă nu este potrivitö la navigaţiune, de óre-oe se ramifică de mai multe-orl. Elü percurge o regiune pustiă dia teritoriuiü rusesoO, care aoum n’are niol o însămnă- tate, pentru-oă menţionatulă braţa nu póte fi întrebuinţată, ca liniă navigabilă. Va fi îusă alfcfelü îndată oe braţulă Chilia va fi navigabila pentru corăbii mai mari. Ne- greşitO, că adânoimea precum şi crearea uaui porta va înghiţi sume enorme. Ou tóté acestea planulö s’a luatö deja seriosü în luorare. O comisiune luorâză deja la mi- nisterulă de comunioaţiune pentru a stabili amănuntele planului. După oum se vor- besoe, planulö va fi pusö deja, în primă­vara viitóre, în luorare.

—-x —*Tu i coleră. La 5 Noemvre n. o. a

răposata aici o femeiă ou numele Carolina Schadt, despre oare se credea, oă ar fi muritü de ooleră. După cercetările bacte- reologioe însă, ce s’au făcută ulteriorü, s’a adeveritü, oă causa morţii sale n'a fostü coléra. Prin urmare în oeea oe privesoe grija de ooleră, putemü fi de*ocamdată li­niştiţi, căci acesta a dispárutü ou desăvâr­şire din oraşula nostru.

—x —

In bironlü camerei de comercitl şi in­dustria din locü este espusü: Unü pros- pectü pentru materialele şi obieotele de inventară necesare în anulă 1894 căiloră ferate ungare; mai departe o ofertă din partea administraţiuaei oăiloră ferate din Budapesta pentru furaisarea de pietrii, ţigle de zidăriă (cărămi40 şi calo. Termi- nulă pentru înaintarea oferteloră este 20 Novembre n. o.

—x—Grazetă pentru orbi. La Elthalm, oo-

mitatulă Kent (Eaglitera), apare o gazetă pentru orbi. Senumesoe „ WeeVy Summary “ şi e tipărită cu scrierea punctată iavea- tată de Franoesulü Braille, orbă elă însuşi

dela vârsta de 3 ani. Gazeta apare îa fiâ* oare Miercuri şi conţine revista noatăţiloră de peste săptămână, soiri generale politice, artistice, eto. ouleae de prin diferite alte 4iare. Radacţiuueagazetei „ WeeJcly Summary11 nu e plătită; oâştigulG gazetei servesce pentru îmbunătăţirile, oe i se aducü mereu.

—x —Logodnă. D lü loanü, B. Gaetatâ dia

Ploesol, s’a logoditö (filele acestea ou d-ra Cleopatra 1. Nistorű dia Satuluogü (Sioele),— Adresámö tiaerei părechl siacerile nóstre felicitări!

Inaugurarea bustului lui Kogălniceanu.

(Din discursulü d-lui C. V. V a s i l i u în nu­mele studenţilorO. universitari din BucurescI, la inaugurarea bustului lui Kogălniceanu in Galaţi)v

Onoratö publioö,, Sérbátorindö astă4l pe marele învăţă*

toră alö neamului ronoánesoö, sőrbátorimöo generaţiă întrâgă de titani, evocámö in amintirea 4il0i de a4l epoca cea mai glo* riósá din istoria redeşteptărei nóstre. Pa piedestalulö, pe oara admirămO figura in bronzü a genialului fruntaşă alö aoestei mari generaţii, radiază îutr’o puternioă In* mină epoca acelei pleiade de eroi, oarl au csiutö să redea unui poporü uitatü în sa* ferinţe trecutulö lui rápitö, viitorulö lui aprópe pierdutö. Astâ4l, sooborâadtl pe scara vremei în acele timpuri aprópe neîn­ţelese pentru noi, rémanemü împietriţi de uimire, ne simţimfi oa şi străini între ei, privindü aoea prodigiosă activitate, îm* preunat& ou atâtea greutăţi şi atâtea sacrifioii.

Puţini la număra, dér adénoö îndure­raţi de sórta néinului lorö, ei se aruuoi într’o luptă uriaşă, legándö de viitoralö ţâ­rei însăşi viâţa lorö, şi, veoiuioü călăutjiţl de o nestrămutată încredere îa isbenda caa- sei, luptă din răsputeri, pentru a da popo* rului libertate, societăţii moderne unü statll nou. Inceroările îndrăsneţe nu-i înspâimeoti piedeoile puse nu i opresoö în cale; sur* ghiunulă, espatriarea, mórtea cbiar nu-i înfriooşâză; ei mergö înainte, şi în faţa a* vântului loră triumfalnică, robii pierü pen­tru a renasce liberi, jugurile se sfarmă, po* porulă se tre4esoe, şi reintineritö, prin con* soiinţa uriaşei lui puteri, merge la glasulü tunătoră alö emancipărei, să pgudue tro­nurile, oarl nu voră sé-lö asoulte. Mulţi* mită acestei măreţe mişcări, firulü desvol- tărei nóstre, — ruptă printr’unü véoü şi mai bine de suferinţe şi umiliri, — se re înodă. Unirea, Autonomia, Dinastia streini, Regimulü parlamentaro, se cucerescü rendű pe réndü; poporulö se îudrumeză pe o oale nouă, oâştigându-şl raţiunea lui de a fi; origina nu i se mai perde în nóptea tim- purilorö, ér esistenţa lui, oa unü fară Iu* minátorü în aoestă oolţa alö pămentului, e aoum o necesitate istorică.

Etă opera lui Mihailü Kogălniceanu, étá ce datorimă lui şi vigurósei lui ge­neraţii.

Deoă înverigămă acum aceste mărire* sultate, ast-felü obţinute, de evenimentulö 4ilei de a4l, şi sorutămă relaţiunea intimi ce le unesoe, sărbătorirea lui M. Kogălni­ceanu, nu mai e ună simplu omagiu de ad- miraţiă şi reounosoinţă. însemnătatea ei de* păşesce pe aceea a unei manifestaţii treoé- tóre, pentru a revendica rolulü unui mo* mentă istorică, urmărindă o ţintă comuni întregei nóstre activităţi naţionale, pioi de a4l o ună punctă óre-cum organioü ia istoria actuală a ţării, avéndü o anumiţi ohiămare, oontribuindă a arunca o ra<jăd« lumină în oonfusia, oe stăpânesce vieţa nós­trá politică şi sooială.

In adevérü, onor. publieö, astăc}! când trecutulă îşi pledézá gloria lui, o întrebări pare a ni se pune: Acţiunea nostră, ca po­porü, atins’a punotulü ei de cuJminaţiă? Na mai suntü suferinţl şi nedreptăţi? Nu mai suntü asupriţi şi asupritori?...

....Optra generaţiei dela 48 şi 59 nu e terminată, şi revine urmaşilorO acelei ge­neraţii de a-o desăvirşi...

Domniloră ! Acestă conclusiă a mare* lorö fapte istorico, intrase adénoü in con­vingerile lui Kogăinioeanu; pétrunsü de aoestü adevérü, elü continua lupta, cu în*

Nr. 242 -1898. GAZETA TRANSILVAN] EL Pagina 3,

erederea deplină în isbânda finală, şi mul {imită aoestei încrederi, noi putemă astăzi venera în Kogălnieeanu, pe omulă, oare tnintfi să-’şi facă partea lui de datoriă pe aoelâ, care îşi învaţă urmaşii să şi faci pe a lorii.

Efcă de ce, onoraţii publică, serbarea (Jl e unii momentă istorioă ; făoendu

se să înţelegemă principiulă de aoţiune unei generaţii întregi, amintindu ne

învăţăminte ale istoriei, ne îmbăr pe toţi, chemându-ne, tineri şi bă

irtnl, la Îndeplinirea datoriei, pe oare acelă «şi-a personificată atâtă de strâluoită e

ne-a lăsat-o nouă; — 6tă de ce bnzulâ rece oapătă glasă, şi în mijlooulii frtaântăriloră n5stre, adenea^orl fără rostii M buoiumă strigătulă deplinei deşteptări »aruncă ordinulă de luptă şi de unire.

A te încrede în idealii şi în isbânda lui i lupta o luptă entusiastă şi neourmată, a te miilea pe tine şi ale tale măritorii inte nas ale românismului, 6tă Înalta morală »ierbărei de astăqfl.

.Dacorománismiilü şi politica culturală, maghiară“.

IX .In acestü articolü la înoepută d-lö

iBoso spune, că cestiunea naţionalităţilor^ i se póte resolva prin înohiderea şo01e

acestora, oum pretindă unii dintre iriştii maghiari, de óre-oe cestiunea na

jjWităţilora nu este unii morbö, oare s’ar piti vindeca prin operaţiune, ci este unii jrbtt organioü învechita, ca şi morburile ditare, pe cari medicii le vindecă prin »crierea unei vieţi regulate şi prin schim-

condiţiunilora de traiu.Dupăee arată, că ohiar şi decă s’ar

lohide şo61ele naţionalităţiloră, agitatorii îşi nu s’ar împuţina, căci chiar din şco i maghiare au eşita Dacoromâni puter­ii, - Jancso oontinuă astfela :

Este de interesa a se soi, că cela pu- y# dintre şcolarii români dela şoolele

idii române, ceroetâză astfela de institute ighiare, alQ oăroră spirita patriotica nu

trage de loeü la îndoială, dér în u mai teuără a inteligenţei românesol

ipotö desooperi aoele percente române riotiee şi nedaooromâne. Acesta este

»problemă, oare este vrednică sé ne sfăr niţelă oapula ou ea, dér cu care

lui aoum nu s’a ocupatü nime din puncta i vedere literarii, şi am caueă a crede, oă [ guvernulö nostru de instrucţiă nu s’a bata în privinţa acesta nici pe sine

lu’& întrebată pe consiliula séu de ins- iţii. Dér oare este causa, oă ou tóté

ei morale şi inteleotuale, şcola nu póte, nu a-lü maghiarisa —

■ oloi omă ou minte sănătosă nu póte »tinde acesta — dér nici măoara sé trans ne pe téuérulü româna în patriota şi

maghiara, oare, oela puţina, când sé rupă ou tóté aoelea, ce le-a in-

ratö în sufletulă séu pretensiunile patrio- béí maghiară, sé voéscá cela puţina |R opune, ori a-se soi contraria primei

ia urmátórele ţina sé răspundă aoestei birl. Cercetările mele reíeritóre la m’au convinsă, că una dintre oausele

icipale la acesta este, oă şo0ia mediă juară nu s’a ocupata ela absoluţi de ,ca ou Română. Administraţiei nósbre e, proiesoriloră uoştri niol odată nu

iTenitQ minte, că faţă ou Vasilie lonescu, ni barbulescu trebue sé se pună pu- Ipe alta puuctii de vedere, deoâta faţă IPetru Fekete, ori Jositü Balogh, oă în

Jmescu şi Barbulescu, chiar în vir- loriginei lorii românesol, este In su- lorft o parte, pe oare instrucţia şi

uóatrá o lasă gólá, ér mai târ4iu lî& aoóstft parte goiă astfela de prio- i şi idei, cari ou o iuţelă de necreqfuta iafară totü, despre ce am c-ec|utű, că

pintiltrata pentru tot-déuna.Biiatalü româua întră în scóla mediă iară, unde se mai aâă 20—3O°/0 Ro- i,şi ia scóla acesta nu se află una sin- Iprofesorö, care ar înţelege limba lui, i i-ar ounósce literatura, aspiraţiunile

leolturale şi naţionale, organismuia lui

spirituala, acele proprietăţi morale şi int9 lectuale, ou ajutorula oărora ar pute sé dea direcţiă spiritului séu în moda educativii. Aoela mica băiata românii, care în şo0lă este avisata numai la sine, ori la colegi de asemenea naţionalitate, devine şi mai iso- lata în inima sa simţit0re, şi mai neînore- cjétorö, şi neavénda pe nime, oare sé-la mângăiă, oând este vátémata, în sufletulă lui se grămădesce pe încetula sentimentula ce isbuonesoe inconscienta din inima lui, acela „ţine minte“ , oare devine lozinoa urei şi a răsbunărei. Dér când aoesta mica bă* iată, oresce ou timpulö, pănă devine flăoSu românii, câtă de multa ar fi necesară, oa în instituta sé fiă barema una singură pro- fesora inagbiara, oare ounoscéndu-i şi oele mai interne porniri ale sufletului séu, sé scie esercita asupra lui o influenţă tacticósá şi care sé-i dea o direoţiă corectă.

Acésta se mai agravézá şi prin îm­prejurarea, oă la astfela de gimnasii — a- fară de 2—8 — propunerea limbei şi lite- raturei române este încredinţată preotului oatecheta. Abia este popora, oare s’ar alipi mai cu oăldură şi mai tare de religia şi limba lui, oa poporulö româna, şi asupra căruia, cu ajutorula limbei şi religiei sale, s’ar puté eseroita o influenţă mai durabilă şi mai hotărîtă; şi totuşi omenii noştri au fosta aşa de uşuratici a lăsa din mână aceşti doi faotorl puternici pe séma preo ţilora română, cari a orescuta în preju diţiile istorioe, politioe şi culturale ale in­teligenţei române, ba se ţina ei înşişi de spostoll ai aoestoră prejudiţii şi ten­dinţe.

Preotula apoi instruézá tinerimea română după propriele lui vederi şi con- oepte în limba română, în literatură şi îs- toriă, fără oa şcola sé scie oeva despre acesta, fără sé eseroite oeva influenţă, *>éu ohiar şi dâoă ara ave ooasiă, ar eseroita o

s’a lăsată pănă acum, în şcolele secundare maghiare, preotului româna.

Aiirutu ca monedă de schimb«„Monitorulu intereseloru mate­

riale“ (Le Moniteur des intérêts ma­teriales) ce apare în Parisü publică unu instructivii articolü din peana d-lui de L a v e l e y e . După ce vor- besce de legea Sherman, despre care cjice, că şi-a făcutu veaculö, şi după ce arată, că Statele Unite americane rëmânu bimetaliste (adecă lasă se circule şi aurulă şi argintulu, ca mo- netă de schimbu) şi că nu schimbă nimicu în sistemulü loru monetarii, autorulü continuă astfelu :

Tendinţa actuală aspiră a afirma pre- ponderanţa aurului, ca monedă de schimbă, în detrimentulă argintului, vechiula séu companiona. Trebuinţele aurului pentru a céstâ funcţiune voră fi astfelă augmentate. Şi acésta nu e înoă totulă. Aurulă mai multă deoâtă totdéuna este metalulă, oe se preferă. Aurulă, monedă de schimbă, este şi monedă de resorvă pentru tesaurele de résboiu; elă se reţine la Petersburgă, la ßoma, la Viena, în ţ0rile, cari suferă greu­tatea agiului şi suntă sub regimulă cursu­lui forţată. Miliardulă în aură oe’lă posede Banoa imperială a Rusiei, este pierduta pentru lumea íntrégá. Elă este represen- tată de bilete-rubie, oare pierdă 50% din valórea loră, îndată oe trecă frontiera.

Acéstá practică monetară póte avé avantage sub punotulă de vedere politică, dér aceste sunta şi singurele. Rusia póte sé conserve metalulă galbenă, acésta însë nu împiedecă, oa ea sé aibă hârtiă-monedă în cantităţi superióre trebuinţeloră sale, hârtiă-monedă, care sé depreciază şi rëmânedepreciată în ciuda acoperirei metalice par-

influenţă, în urma căreia în oorpulă învă- I ţiale prin fondurile de garanţiă depuse la ţaţă ală profesoriloră nu se află ună sin- Banoă. Se scie destulă de bine, oă acelă gura omă, oare ară ave mai multe cunos- I miliardă de aură nu va servi nici odată lacinţe în afaoerile românesol, deoâtă pede* lulă gimnasiului.

Ceea ce învaţă mai întâiu băiatul# în aoeste lecţii de limbă şi literatură, ou pjutorulă logicei firescl a minţii sale, este, oă limba şi literatura română de aceea pri- begesoe dela acest institut, fiind-oă Maghia- rulă este duşmană neîmpăcată ală Româ­nului, că elă voesce să-i răpesoă Românu­lui limba şi să-i facă impasibilă ori oe oul

sohimbulă bileteloră-ruble puse în ciroulaţiă interioră şi in a ţeriloră veoine. Rusia nu yre să. scape din mâni aurulă său. Ei îi trebue o importantă reservă,însă nu pentru oa lumea să aibă o mai mare încredere în biletulă-rublă, a cărei regulare este mai multă deoâtă totdeuna depărtată, şi nici pentru a afirma forţele sale eoonomice.

Acelaşi lucru se p6te cjice şi despre Italia. Puţinulă aură ce’lă posede acestă

forţată, oeea ce nu mai e de felă cavale' re80ă.

C o n v o c a r e .Reuniunea învăţătoriloră români gr.

or. din distriotula Devei, ală arohidiecesei transilvane, îsl va tine adunarea sa gene~ rată în 7, 8 şi 9 Novembre st. v. a. c. în Petrila, protopresbiteratulă Haţegului, oa următorea

Programă: Membrii reuniunei Dumi- neoă dimineţa voră asista, în oorpore, la serviţiulă divina împreunată ou învooarea Duchului sântă în biserica din Petrila. După servioiula divină: 1) Desohiderea şedinţei prin presidiu; 2) Constatarea membrilor^ presenţl; 3) Raportulă comitetului cen­trală ; 4) Raportulă bibliotecarului şi al& cassarului; 5) Alegerea oomisiuuiloră revă- 4ătore şi de controlare; 6) „Substantivala“ , prelegere practioă de George Reitesou; 7) „Ferula“, prelegere practioă de Ioană Flă- şerP ; 8) Prelegeri praotioe din oomputa de Petru Hadană şi Ioană CioranO ; 9) „Cu- n6scerea baniloră noi“ , prelegere de Ioantt Boţa; 10) „Despre disciplina şcolară“, di- sertaţiune de Constantină Baioă; 11 Ra- portulă comisiuniloră; 12 Stabilirea budge­tului ; 13) Propuneri; 14) îndeplinirea Io- ouriloră vaoante prin alegere.

Din şedinţa comitetului centrală alft reuniunei.

Or$ştiă, 19 Ootombre 1893.

Nicolae Sănzianu, v.-preşedinte.

Constantinii Ba iciit secretară I.

tivare în limba sa naţională. Şi ou oâtă în ţeră înoă ar puté sé servésoà pentru a mai6rele de literatura maghiară va auc i mai multă aooentuându'se însemnătatea limbii şi literaturei naţionale, şi ou oâtă înaintea lui însămnătatea politioă naţională a limbii şi literaturii maghiare va deveni mai lă­murită, ou atâtă mai uşoră îi va fi a referi aoeste la cele oe i-le a spusă preotula des­pre importanţa limbii proprii şi a aspira- ţiuniloră sale naţionale. Cuteză sd spună, apară ori şi oâtă de paradoxă, că daooro mânismulă isvoresce în şooleie maghiare din douâ isvtfre contrare: unulă este in strucţia, oe stă la nivelă relativă înaltâ, oare se dă în limba şi literatura maghiară şi în istoriă, oare deschide mintea băiatu­lui română mai capabilă, face să-i cr^soă aripile spiritului şi-lă învaţă la sboră; de altă parte din causă, că şcola negligă pro­punerea limbei şi literaturei române, şi este uoru destulă de uşuratioă a încredinţa, oa

studii estra-ordinare, şi oa ceva laterală, ca preotula română sâ propună aoeste o* aiecte de învâţămentă, oare de oele mai multe-orl înlocuesoe soiinţa oa fanatismulă.

Aoestei împrejurări s’ar pute ajuta forte uşoră. Ministrulă de instruoţiune ar trebui sâ oresoă în limba şi literatura ro­mână câţi va tineri maghiari talentaţi, ou taotă şi ou gustă fină, apoi pe aceşti ti« nerl bine pregătiţi în ale literaturei să-i numesoă oa profesori de limba şi literatura română la şcolele de stată şi confesionale. Sunt convinsă, oă la oasă, oândă aceşti profesori ar fi plătiţi de oătră stată, n’ar protesta niol o oonfesiune în oontra ăstor- felă de profesori de limba şi literatura ro mână. Aceşti profesori apoi ar împlâ în altă modă şi cu alte idei acelă looă golă din sufle tuia tinărului română, oare umplere

uşura orisa agiului. Nu se va face ínsó ni mică. Pentru a plăti piesele divisionare, ce-i voră reintra din Franoia, Belgia şi Elveţia, Italia va întrebuinţa tóté mijlóceie, se va împrumuta chiar soumpü la trebuinţă, dér ea va păstra auruiă séu. Mizeriile cursului forţată, restabilită de faptă, se voră pute perpetua, dér nimeni nu se va atinge de aurulă-reservă, care nu mai este aură-mo- nedă.

Austro-Uugaria face şi ea totă ase menea. Etă Napoleonulă la florină 10 şi 11, séu dâoă preferiţi, florinulă ne mai valo- rândă la Parisă deoâtă franol 1.92y2 atunci când pariulă séu primitivă era de 2.471/. şi noulă său pariu este de 2 şi 10, de oând ou operaţia faimósei regulărl a valutei. Acésta e ouratulă agiu, oăol o diferenţă de schimbă ia totdéuna acesta nume, în­dată oe ea se întinde şi devine o pierdere de mai bine de 7°/0. Pentru a oombate réula, Austro-Ungaria óre se atinge ea de acestă aură, de care e atâtă de setosă de vr'o doi ani? De felă: niol la Viena, niol la Pesta nu se gândesoe nimeni la aoésta. Şi operaţia valutei apare într’o lumină cu totulă nouă. S’a promisă de a se înoepe ou plăţile în numérara, şi aoestă faptă era cavalerescă; s’a fixată în modă arbitrară la franci 2.10 în aură valórea vechiului flo­rină, aoésta era mai puţină cavalerescă, dér mai multă praotioă oa modă de a re­gula contulă impusă oreditoriloră séi de ună debitoră ajunsă érá$I la bunăstare. S’a înmagazinată aurulă şi s’a împrumutată din nou în acelaşi soopă, lucru, care era şi mai practică încă. Astăcjl se păstrează aurulă; agiulö s’a urcată ia 7°/0 şi nu se mai aude vorbindu-se de abolirea oursului

DIVERSE.Uciderea unui elefanţii. Se sorie din

Stuttgart: Elefantula uriaşă din grădina zoologică a oraşului, ounosoută sub numele de Peter, rănindu-se la ună pioioră şi in- fectându-’i*se rana, a trebuita sé fiă îm­puşcată, din oausă, oă înoepuse sé dea semoe de turbare. S’a folosita aoestă ooa- siune pentru a se pune la probă puterea de perousiune a noueloră tunuri. In aoe- laşl timpă însă, pentru a reintra în o parte măcara din paguba ce avea sé sufere pen-

[j tru pierderea elefantului, direcţia grădinei zoologice a publicată următorulă afişa: „Marţi, la 7 Noemvre, după améíjí la óre le 2, elefantula Peter va fi împuşoată. In­trarea în grădină, pentru a asista la aoestă esecuţiă, va costa 3 mărci. Produsulă în- trăriloră va servi pentru oumpérarea unui nou elefantă“. La óra süsü 4isă, s’a şi îm­plinită eseouţia. O singură lovitură de tunft a fostă de ajunsă pentru uciderea uriaşu­lui. Lovitura s’a dată de-asupra ochiului, cu ună tună de calibru mioă. Mai bine de 800 de persóne, printre cari şi multe da* me, au asistată la uciderea animalului.

Preţuri pentru carne de omfl. „Churoh. Missionary Sooiety“ a întemeiată lângă rîultt Nassriver, care se varsă la 55° spre Nord dela Columbia britană în ooeanulă p aoifioa o staţiune Aiyaush, unde misionarula J. B. Mc. Cullaghe, ooupată cu convertirea in- dianiloră CiamsianI. Cum oă aceşti Indiani au unele obiceiuri oanibalioe, se soia mai de multă, dér oum oă carnea de oma ar avea acolo şi preţuri stabilite, aflămă abia acum printr’ună r&portă ală susă numitu­lui Mo. Cullagh. Acestă misionară a data în una din casele mai mari ale indigenilorü' (de o lungime de 20 de metri), o represen- taţiă a vieţei şi suferinţeloră lui Crhistosö, cu laterna magică. Represeutaţia a făcuta fórte mare impresiá. „Dér vai, — adaogă misionarulă, — o atracţiă şi mai mare for- mézá aci erna, danţurile oanibalioe, la cari îmbucătura de carne omenescă se plătesce ou 1, 2, seu 3 funţl sterling. Cei cari vortt sé facă acestă negoţă, îşi oferă carnea — de obicoiu braţele — danţatorilora. Pentru

funta sterling, aceştia au dreptulö a sdrobi oarnea braţului între dinţi, pentru 2 au dreptula a-şl suge niţela sânge, ér pentru 3 a-şl rupe o bucăţică de carne şi a o mânca. Aceste jocuri produoa o im­presia sinistră asupra privitorului: sélbaticl goi, spoiţi ou roşu şi împodobiţi ou pene, urlă esecutândă mişcări djavolesci şi totulü

luminată de flăcările roşii ale unui fooii de vrésourí“ .

Proprietari: Dl*. Aurel MureşSanu.Maciorü responsabilii: Gregoriu àa îo rû .

Cursul pieţei Braşov.Din 13 Noemvre 1898.

Bancnote rom. Cump. 10.08 Vend. 10.12Arginta român. „ 10.— „ 10.05Napoleon-d’orI „ 10.10 „ 10.14Galbeni „ 5.98 „ 6.02Ruble rusescl „ —.— „ —.—Mărci germane „ 61.90 „ —.—Lire turoesol „ — „ — .—Soris. fono. „Albina* 6°/0 — •— » — •—

„ , , 5% 101.50 » 102.50

Cursul la bursa din Hiena.Din 11 Noemvre 1893.

Renta ung. de aurii 4% . • . 115.70Renta de cor6ne ung. 4% . . . 93.40Impr. oăil. fer. ung. în aur 41/2% 126.70

n n » n argint 472% 100-10Oblig. „ , , de ost. I. emis. 122.40Bonuri rurale ungare....................94.20

„ „ oroate-slavone. . . 98.—Iuaprum. ung. ou premii. . . . . 151.50li08url pentru reg. Tisei şi Seghedin. 141 —Renta de hârtie austr. . . . . 96 85

» n argiDfc n . . . . 96.550 „ aurtt » . . . . 11880

LosurI din 1860 ...................... 144.—Acţii de-ale Băncei austro-ungară. 994.50

n ji n o^g. de credit. 413.25n n „ austr. de credit. 334.75

NapoleondorI............................... 10.14Mărol imp. germ.......................... 62.62 y2London (lire sterlinge). . . . . 127.40Rente de corone austr. * . 95.95

Pagina 4_________________________ GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 241-1893.

Sz. 3 5 3 8 — 1893.__________

Hirdetmény.Hoszufalu brassó megyei község

B . , üzemosztály I vágás sorozatá­nak 1893— 97 évre 21645 kat. hói- dán engedélyezett 46541 m3-re be­csült fahozamát, a mely 5 év alatt fokozatosan kihasználandó, folyó év Deczember hó 9 óv délelőtt 10 óra­kor a község házánál tartandó zárt Írásbeli ajánlatokkal összekötött szó­beli nyilvános árverésen eladják, és pedig külön a 21023 m3-re és 9251 írtra becsült jegenye fenyőt és kü­lön a 25516 m3*re és 8165 frtra becsült.

Ugyanakkor árvereztetik a 1 ).. üzemosztály folyó évi hozama a mely 40 m3-re és 158 frt. 40-ra be­csült jegenye fenyőből, továbbá 3349 m3 és 937 frt. 72 cr. becsült bűkkfá böl áll.

A vágás területek Hoszufalu va­súti államástól 17 kim. távolságban íeküsznek a melyből 10 kim. me­gyei ut.

Az árverési és kihasználási fel­tételek megtudhatók az elöljáróság­nál vagy a hosszufalusi m. kir. er- dögondnokságnál.

Hosszufalu, 1893 November 8-án.A községi elöljáróság.

Lukács Károly Isiik Andrásk. jegyző. biró.

290,1-3

Másolat.^z. 1486-1893. bf.

Í T É L E T .

Ő F e l s é g e a K i r á l y n e v é b e n !

A naszódi kir. járásbíróság, mint bün­tető bíróság, a Pletos Gergely panasza foly­tán Petri Vazul ellen 2270—1892 bf. szám alatt rágalmazás vétségéért folyamatba tett s a mai napon megtartott végtárgyaláson befejezett bü!>íUjyben következőleg Ítélt: Petri Vazul mbkodi szüi., naszódi lhkós, 61 éves, gör. eath. vall., nyug.'kftpezdei tanár, EÖ3, 8 gyermek [atyja, állásához mórt mű­veltségű, büutelen; a Pietos Gergely sérel­mére elkövetett a btk. 258. § ában irt és minősülő rágalmazás védsógónek vádja alól felmentetik; ellenben vétkesnek mondatik k : a btk. 261. § ában kör ölirt és minősülő becsületsértés vétségében s ugyanezért a törvényszakasz alapján ezen ítélet jogeiöre jutásától számítva 20, azaz: húsz forint pénz- büntetésre, a felmsra’ö és felmerülendő el­járási költs ég t-k hordozására Ítéltetik. A

pénzbüntetés az 1887. évi V ili. tvcz. 1 ában körülirt ezélra ezen ítélet jogerőre emelkedésétől számítandó 15 nap, különbé ni végrehajtás terhe alatt ezen kir. járás- birósághoz fizetendő be; felhaj tatlanság ese tóben pedig 2, azaz két napi fogházra vál- toztattatik át, mely büntetést elitéit saját élelmén is kiálihatja, s ez esetben muoka alól felmentetik.

Ezen ítélet jogerőre jutás után pa­naszlott Petri Vazul költségén a „Gazeta Transilvaniei“ czimü napi lapban közöltet- ni, s a naszódi fögimnasium igazgatóságá­nak kiadatni rendeltetik.

l u d o k o k : A vádtárgyát a „naszód* vidéki központi iskola és ő.ztöndij-alapok igazgatóságához“ panaszlott Petri Vazul ál­tal 697—18Ó2. a. f. c. s. d. szám alatt be­nyújtott, 8 az iratok között beszerezve ta­lálható felebbezésben foglalt, panaszló sze­mélyét illető eme inkriminált tétel: „fíindü elü unü omü compromis moralicesce cu de eevir$ireu azaz: „lévén ö (t. i. pauaszló) egy erkölcsileg teljesen (tökéletesen) kom promitált ember“ képezi Pen-i .Vazul beis­merésével bizonyítva van perrendszerüen, hogy az iratok között elfekvő felebbezést ö irta, fogalmazta, s hogy az inkriminált tétel egyenesen tőle származik; igaz ugyan, hogy a kérdéses felebbezés panaszló ható­ságához van intézve, mint a ki annt>k tag­ja, de ezért a rágalmazás tényálladéka meg- nem állapítható, mert a btk. 258. §-a a rá­galmazás tónyáiladékának megállapításához megkívánja, hogy az állított tény többek jelenlétében, vagy több, habár nem együtt levő személy előtt nyil*áoittassék; megkí­vánja, hogy oly tények állíttassanak, a me iyek valódiságuk esetén a sértett ellen büu- tető eljárás megindításának okát képezzék, vagy közmegvetésnek tegyék k i; panaszlott Petri Vazulnak azon; ténye, hogy a kérdé ses beadványt (felebbezést) panaszló ható­ságához nyújtotta be, tekintve, hogy az in- krimirált tétel nem foglal magában oly ál­lítást, mely a büntető eljárás meginditásá nak okát képezné; ezeknél fogva tehát a btk. 258. § ában irt rágalmazás vétségének tényálladéka meg nem állapítható s panasz lót Petri Vazult a btk. 258. §-ában irt rá­galmazás vétségének \ádja és következnie nyeinek terhe alól felmenteni kellett; de. mert a felebbezésben használt kifejezés, mint kslségteleiüül meggyalázó a btk 261.§ áta ütközik, pauaszlott Petri Vazul a nyil­vánosan elkövetett beotületsértós vétségé­ben volt vétkesnek kimondandó, és az íté­let rendelkező részében kimért arányos bün­tetéssel fenyíteudö. Panaszlott Petri Vazul által a védelme rendén előadottak, és tz 1470 — 1893 bf. szám alá beadott kérelme is azért voltak figyelmen kívül hagyandók, nevezetesen, hogy a hivatolt iratok besze­reztessenek, mert jelen esetben, eltekintve attól, hogy a rágalmazás tényálladéka megállapítható nem volt, jelen ügygyei semmi összefüggésben nem állanak; tekint ve, hogy pusztán panaszló egyéni becsüle­te van megtámadva, s jelen ügy a hivatolt iratok beszerzése nélkül is felülbírálható, mint becsületsértés.

A büntetés kimérésénél figyelembe kellett venni panaszlott őszinte beismerését, büntetlen előéletét, társadnlmi családi s va­gyoni viszonyait, különösön pedig azon kö rülményt, hogy az elkövetett sértésért pa- naszlotól a tárgyaláson nyilvánosan ünne­pélyes bocsánatot kórt, s hogy mindezekkel szemben súlyosító körülmény nem forog fenn semmi. Az ítélet intézkedései a hiva­tolt törvényszakaszok, s a btk. 277 § a által indokoltak. Keit Nászodon 1893. Jú­nius 27-én. Kászonyi L*jos sk. kir. alj biró.

Jelen másolat a jogerő eredetivel ösz- hangzó.J

A kir. járásbíróság kiadó hivatala.Nászodon, 1893. November hó 4-én.

L .-S . ISTRATE KELEMENkiadó.

Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei* ă 5 cr. se potti cumperă în librăria Nicolae Ciurcu, şi în tutungeira I. Gross.

■ Cheque-Conto11 si p o s t ă ,

N r . 505 .

INSTITUTULÜ DE CREDITÜ ŞI DE ECONOMII

„ALBINA“Giro-Conto

l a b a n c a

Anstro-Uigart

FILIALA BRAŞOVU,primesc© depuneri spre fru c t if ic a re pe lângă

l 1/ *0/« şi p lă tesce însaşî darea de venitu pentru ele.

Escompteaza cambii;Acordă împrumuturi cambial-hipotecare, până la jumătate din

valórea liipotecei;Lombardează efecte şi monete, acordându 85% din valórea

de curs, şiGiuvaeriî şi mărfuri acordandü 2/3— 3/4 a valórei lorü ca

împrumuta ;Cumperă şi vinde efecte. Valute şi devisecőtate la bur­

sele din Budapesta, Viena şi Bucuresci după cursulü cjilei, reeomandáudü mai alesö pentru plasări de capitalii diferitele efeote române, cari pe lângă cea mai mare asiguranţă ofer unü produsü de peste 5°/0, şi oarl 80 află totdeauna de vén^are la cassa institutului în BraşovO;

Efeptuesce sub cele mai ieftine condiţiuni plăţi şi încassărî şi eliberează asemnate asupra tuturorű pieţeloru, mai ales din România;

Rescumperă fără nici o detragere cupóne, le esoompteză naintea sca­denţei lorü şi cumperă ou cele mai bune preţuri oupóne dela efecte române;

Ingrigesce în comisiune ori şi ce transacţiă ajutată fiindü de legăturile oe le întreţine ou firme de rangul primü în Budapesta, Viena şi Bucuresol, de a putea servi clientelei sale în celü mai culant şi fölositorü modö;

Dă cu chiriă magazine şi locuri de depou pe teritoriulu seu alăturea cil gara reg. ung. de stat şi legatü cu acósta ou dóuá căli ferate, Strada Gării Nro 45, şi în fine

Face asigurări asupra virţei omului, ca representanţă a societăţii de asigurare „EQ UI TABLE“ din New-York, după condiţianile avantagióse ale acestei societăţi, în tóté combinaţiunile.

B iro u l: piaţă, tírgulü hotelom Nr. 22. etagiulü I.Óre de oficiu: y28— y22, óre de cassâ: 8— 1. 68—*

Curată reciprocitate.— Fără acţionariTotu venitulu revine cel orii asiguraţi.

Celu mai mare !şi bogaţii institutu de bani din lume.

Fondulü de asigurare 907 milióne

franci.

&

&

80-

& v ^ V A s i g u r ă v ia ţaa v după modalităţile cele

^ mai diferite şi mai fa- y Yorabile.

Cu prospecte şi cu cele mai tune informaţiuni servesce:

ţmnea Arieiena sen a p ta prâcipală localiBrasovu, uliţa Neagră Nr. 45.

Antreprise de pompe funebreL T u L t s e t e -

Brasovu, Strada Porţii \ r. 4. Colţulii Terşu lii 1) oii orii.

Recomandă on. publicu la caşuri de m6rte, aşecfamectulii seu de înmormântare b o g a t u a s o r t a t ă în caii tote obiectele, atâtu sortele mai de rendu, câtu şi cele mai fiue, se potâ c ă p ă t a cu preţuri ieftine.

Comisiune şi 'depou de siciiuri de metalu ce se potu închide hermeticu, din prima fabrică din Viena.

Fabricarea propriă a tuturoru sicrlurlloru de leiimii; de metalu şi de lemnu de ştejarti.

Depou de cununi pentru monumente şi plantici cu preţurile cele mai moderate.

Representanţă de monumente de marmură, care funebre proprii cu 2 şi cu 4 cai, precum şi unu caru funebru ve- netu pentru copiij precum şi cioclii.

Comande întregi se esecută prompţii şl Ieftinii, iau asupră mi şi transporturi de morţi îm’ sirelnatate.

In fine recomandu şi biroulu meu mijlocitoru procedându cu cunoscuta’mi soliditate.

La caşuri de morte a se adresa la * E. T utsek.

Tipografia A. Mureşianu.