ANULT; ALU 1.1N-sPRE-pECELE 4DananaTRATRINFA, PARAGIOLI3 RO3IANT1. No I REDACTILTNEA STRADA ACADRIERI 40.

a C aracE saa VEI PUTiAgoCap. Dist.

re aari lei 128 152sese 64 "76

I e trai 1Lni 32 3Slaa tai 1 uni 11

1:nO eSemplaril 24 par.

Pentru Parisa pe tnmestru fr. 20Pentru Austria tior. 10 V. a.

SANMATA, 10 IUNIE lt 57.

SERVITIU TELEGRAFICUiLt1 BONIANVIAILTIL.

BERLIN, 19 Noulti tratsta pentru re-

stabilires uniril vamale cu Statele Germane de laSudd lea inchiaiatit; Bavaria a supsemnatù eri.

PARIS, 19 Iuniit iariuuí la France viceacirea privit6re la visita IMOratuluI Nvpoleone

la Berlin nu se 'ntemeiaza pe nici uà otArirepositivii.

Bucureso 29, Cirqiarfi.

Foile straine, venite eri, nu ne -ducal nict ea seire care se aib5 ceatnai iuiiuä valóre. Ele contimi deserip-tiuni de venirea oi pleearea capeteloraineoronate la Paris ai termina narati-'mile, et, cuvintele ce le-ama alisù noi50 Ilia din dale in care omit &DUO -

ciatú mergerea Imperatorelui Rusie.-brU regelui Prusiei la Paris : Ectice dice Independinta Belgie5 de la 16lunia:

CorespondMtii nostril s'acordaatirma din noa ea nici uua resultatapratica nu s'a optinutù. Situatiunea,oupta u aparintd mai induleita, re-mane acea-a-si; unuifi din corespon-diiiii nootrii o definesee : ne'ncredereacordiale."

§Cri adevèra cuinù se [kite stabilio 'ntelegere intre natiuni pe eitta timpaora fi guverne cari nu vora adoptaideia eta mare a tirnpului; respectulanationahtatilora ?

Situatiunea presinte crederna ca nuse p6te d'us camdatä infaciaia mai la-murita si mai nemeritfi de alai dupeCd1116 o arita unfi articlu ala GluteiAlbina din Wiena o corespondintiayarticulariA a nóstra din Polio, eopublicama niai la vale. In Grecia, inAustria ai'n tota Oriintele ferbe asta -fetal easanula care co.ntine una din celemal eriaoie revolutiuni nationale; i dMnenorocire vedema ea nici guvernulaotomana Mel chiara eela austriaca, nudeschida supapa de asicurare, ba Anddin contra puna coca in jurula case-nului ca se nu OW eai cola mai micaabura. Ac6sta greoiala este eat atatamal ne'ntelésa canda ea se (ornate decitre guvernula Austriei, de la care a-tätù prin lectiunile ce- a primitta de la1859 ai pan'acuma, cätû i prin in-teliginta politica a barbatilora ce-lacomPunú, trebuea i putea se vrida a-cuma limpede ai se intre d'adreptulfi

cu taria pe ealea eta mare a ega-11144 dreptatii .pentru tóte nation-litatile ce compunO cestO Imperia.

Independinta Belgica de la 16Ionia dicel Reorrnisarea monarchieiva rernanea u ojaera siubreda i tre-catórie, pe MO ea va lase se supstiecause de conflieta i situatiuni nere-plate." Santa nu-i lipsesce, inväta -

'ntele nu i-a0 Iipsitù, i Arica le-aPiatita fót;le aciama prevestirile ii vinü

,a) partite,aaepta oi ca ,se

Cie DU '96pui

sperarna cA se vaa deseepta la timplacapu trage."

Articlele trämisesi nepublieate se vorü arde. tiedactorú respunqetora Eugenha Catrada.

LITTSVirEZA-TE SI VEI FT

A bonamen tele in Bucuresci Pasagiul aRomint No. 1. rn districte la cores-pondintii aliariului i prin posta. La Pa-ris la D. Daras-Haltegrain, rue de. ran-cieone Commedie, No. 5. A e at1resapen tru ad mini stratiune la d. T. Paleologu

ANUNCIGII1LLLinia de 30 litere 11ea.InserOuni reclame, linia

anca de aka dui) dart'pentru adi se lásama pe d. Hajdase vorbésea Oa in limbagiula sea in-valuita, dart') c'una vallû atata de sup-tire incfit6 IlU p6te petrunde ori coOchiú romanesa.

D. B. P. Hajda, a pubhcatú in Per-severanfa catt-va articlii i3torici suptatitlu Unirea; in No. de eri, dice :

lose, chiarú fail a mai vorbi deTransilvania ai de imperiula romano-bulgara, n'ama avea trebuinta decatila arunea ua reaede catatura asupaaistoriei Terei Romanesci, spre a neineredinta, fara multa bake de cap,ea imprejurula Bucuresciului deastada intoemai ea ai iu cele-i-alteunghiuri ale Daciei, separatisrnulú celamai monstruoari staaia in tota cursulaevuiui media unitatea romana nrimi-tiva, aoternanda calea unitatit defini-tive, ce ne zimbesee deja de dupaperdéua oilei de mane."

Dornoula flajdea, dovedesce apol,eu istoria lu mana ea eraii in Roma-nia doue -deet i cinci de domni, detronuri, o'apoi dice:

Natura umana DU se sehimba. Fro-cult) srail giubdua, palaria sea ialicult),modifica d'abia asaectula, dart') nu afondula lucrurilora. Preeuma e posi-tivt), ca la Atena din epoca Mt Peri-cles copii plingeaa cuma pling6 i copiinostri, fara ea se avema nevoe de amai cäuta pentru aceasta argamente aicitatiuni in traetatele lui Aristotele, totaaa e positivú, ca in evula media, peand() liintaa cele doue-deci ai cineide prineipate pe ingustulti spatifi al6teroi ItonaAnesci, ìfl a care din elese afla, subta una alta nume, eel() pu-tina câte una d. Nieolae Rosnovan,care striga contra unirii, insotita deveua duzina de acei, ce strigaa dupadumnalui i strigaa pentru dumnélui.

Imaginati-va acumt) internals ar-rnoniä, productula celora doue-decieinci de partite separatiste din celedoue-deci i cinci de principate ! Pre-cuma asta di d. Nieolae Rosnovanu encornpania declama contra uniril Mol-dovei cu tiara Romanésca, tota asta-fela predecesorii domniel séle cei diesecolulú XIII, Hush i Wiclefii ma -relui reformatoril contimpurang de pesteMileova, declamaa care de care maitare, ca Craiova nu trebue se se unéscaeu Cimpulungulu, eä Bunulfi n'areface cu Targoviatea, ea Râmnicu-Sa-rata este inirnicula de mórte alU Ploisseilorú, séú ea bietii Piteoteni uti suntiiRomani!

Ei bind Care se fi fostú óre suc-ccsulú acestoril scomotóse demonstra-tiuni, ce se pretindeat) i ele, negre-aitú, a fi patriotice? Periodula analiseinationale espiranda, töte bacanalele se-paratismului n'aa pututa impedica,de minü, provedintiala manifestare a

fatalei legi istoriee, prin care sintesasuecede analisei, precuma analisa sueedesilepsei; i éta ea peste ui jumatateswain in urma celora douaadeci i cincide prineipate, vedemú deja d'uadatape Radu-Vocia dornninchi e16 singurride la Carpalt pina la Dunäre!

Oprindu-ne aci, vomú resuma ineate-va vorbe resultatele acestora stu-die, pe base 'Aron, desvalindu-se pun-turile d'abia atinse in lucrarea nóstra,s'ar putè cladi ua grandiósii istoria fi-losoficá a nationalitatii romane. Tre-cutula nostru presinta tret fase ca-racteristice : intro anii 105-270, pe-riodula sileptica ala unea uniri natio-nal°, confuse ea tóte ineeputtarile; in-tre anit 2'70-1300 periodul0 ana-

Darfi, pe pe d'ua parte donepnteri

ridicatti in Europa;Pe aanda Italia fi Germania a'ail in-trunita fia-care trunchiurile sólo eat)davenitil dou6 pu'9ri cari aU acumúae produca, se 'ea rodula lori) pentru intréga om érii pe d'alta ca-mania nationai ferbe in Oriinle, c'ui %IA ce in ce crescanta,aar facemil óre not ? Multe era disû,acristal privinia. de la 1857 ol pin'actimú; multe io ìú, treptata, in buaatele, pe tote , lele; multe aLeernaPtSto chiarú asta pentru cei car)aorta oi pot(' Iptelege; multe amt.' avea

Mid alU separatismulut nationalú, ne-eesariti atunci pentru Ca tóte partileisolate ale intregimii se dobandésea uaespresiune propria ai variata, asemenesfia care"' teal intr'unú acorda musi-cala; in fine dela anulú 1300 ineócedebuta i progresa periodula sinteticaala tinei uniri rationale s.c.l."

Domnula Hajdea cunésee trecutula,cunósce presintele , cunósce aseme-ne cari esto i viitorula nostril na-turale. Faca cerula ea ai maioritateaRomandora se-la inteléga ai se vo-iasca se ne'mplinimil datoria, caci nu

cari implinesca misiunea,rernana viul.

mai eelsunta ai

Corespondinfa particularid a RomÁNROT

Florenza. 12 Iunid 1867.

Italia ea i Romania, si mat multap6te, trece printeua crisa. D. Ferrari,eseelinte profesore de economia poli-tica darii nu puterica Ministru de Fi-nancie va eadea, eaci are Camera CUX1-tra lui. Retragerea lui va atrage ca-derea a doui din colegii sei. Tesaurulaeste gola i cu anevoie se vori) putèplan in intregimea boat cup6nele dela fuliCi. Regele este fórte tristù. AperdutO de curêncla doui din amicii sai;cela mal poçina }Atria* avandil a-cea-aai vairsta cu regele, a rnurita deapoplesia, dupa ce de doui ant sufe-,rise d'uã paralisia la braeiula drepta,regele a avuta ai eta Line. Pe leapacésta se afla intinsa intro partisaniipentru invoire cu Papa oi cei carivorü iudata Roms .

s'a desbatuta and MCamera. Abia nuntù la lucrarile publice§i deja, din cause caldurei s'a choleriionorabilii se duca. Va trebui, pe laafirtaitula lunei se vie la ua aprobareprovisoria care va face pe ministerialse urmeze a cheltui indouita de eea-ace ar trebui o'asta-felú se va maribraiacea deficitului, care nu scia curia')se va astupa farä desarmare ai descen-tralisare. Se fiti sicuri ea vela primitriste seiri financiarie din Italia.

Romanii nu vora face nici uá res -enlace OA dupa finitula Innei and()se va sfarai serbarea pentru St. Petre,WW1 vor mai diateifi se traga din posuna-rula numerooilort) straini ce vinü pen-tru acésta in Roma, toti banii ce at)cu dênaii; dup'acésta fara voia d-luiRattazzi va fi óre care miaeare; eava isbucni [kite in jurula Romei ne-voincla se periculese multû incepandu-oin Roma.

Regina Portugaliel va mli sta aiciciata-va timpú.

Ducesa de Ganes cu amandoui copiiiei va pleca pentru Saxonia unde vasta done luni. De prisosa se va) maiaduca aminte ea Ducesa este fiat re-gelui Saxoniei, caalutù adi la gradulade prefect') prusianú.

Dupa cite cuu6seema intrigele ru-sesci Mite poporatiunile slave ale Aus-triel sari esistinta atiestui imperial callaa lovita tóto nationalitatile. Ar trebuiua 'ntelegere intro popórele latine in faaiaturburarilorú cé ameninta irnperiulfiAustriei; organisarea bigota a Spanieleste d'ua camdata ua podia, darfi eava provoca in curênda RevolutiuneaCare va rechiama la viéta marea aso-ciatiune internationale latina. Cugetatibine p'acolo, pregatiti-ve i ve-ghiati, cad destinfirile vóstre suntamari, destula numal se voiti se va pu-neti la inaltimea born.

Zimnices, 5 luni 1867.

SCIRÌ DIN BULGARIA.Domnute Redactore,

Sirile ce vin din Bulgaria se aeravazatdin ce in ce mat multä. Cate de loser-gins! sub voevodul (cornendaniul) Filipce se lovise cu Turdi la satul Varbovca,dupa i l resistinta curagi6s1, ce a ti-nutii in contra a mal multri de tret sutede Titre!, batendu-se mal multe ore siscapandu de acolo a fostfi urrntirita deacestia pinA la Balcanfi. Acolo aprópede Gabrovo in paduri, s'a incaieratfierit cu ostire regulatA si terani Tura,ce aU fostti chiamati de autoritate toajutorfi. BAtain a limit(' patru ore, sicuragiulfi minunatfi alU insurgintilorii a

respinsfi pe Turd' si I-a genial apr6peuti era de la positiunea tort'. Aturidveninda mitt ajutorA considerabile mr-cilorú qi cap- va din insurgentt ranitivê4éndu-se amenintatt de a cadea pri-soniert In mane Turcilor si sciindö caacestia torturéz i spiagura chiarfi peranitt, afi rugatil pe carnaracjii bru se4omöre Onsil si se ie capetele tort', ces'a i facutii.

Voevedula lorf, inibArbfitAndu-se AncAmai cauttii din acéstA scenA co iata-ganulii Intr'uà manA si cu pistolulfi Inalta cu curagiosil set' luptatori a tre-cutri prin Turd si sclipAndii de aid,nurnai cu 4ece camara4I s'a dusfi infundalii Balcanilorü undo s'a adunatacu alte cote de insurgintI, cari s'aii for-matii in uti grupii de mal multe mil,ocuptindei posititmea ce se 4ice la trelmori Grupe acesta s'a taciliarata ca

baaibozuct. Biltaia a tinutii sése oreintregi, mat multe sute de Turd aft OA-

morti, din Bulgeri afi caclutii patru4eci i trot, morti si atinitt. Turcil at]fostfi siliti a se retrage, darii ocupandop6lele muntelui stet') acolo tinondu In!oat pe insurgintl, cal insa au micecomunicatiuni prin muntl.

Mithat-Pasia a fostii la Tarnova, undedupa ce a spincluratil mai multe per-she fCirä nici nti judecatA, s'a reintorsfiSAmbätii 3 Ianifi la Sistov. De acoloa ridicatii patru-qeci si septe de per-s6ne dintre orAsieni si puindu-le In fia01e-3 transportatfi Cu elii in vaporul sèala Rusciucii. Uncle dinteaceste pers6neaveafi ochii crapati de tortura.

Intro cei transpertati la Rusciucti sezflìl doctorulfi K, Pavlovicl, profeseruliiMancioviei, Nicolae D. HristacheGeol ge Catranov, efarii do multi altifruntasi tineri i betrani. Se lice cA

ar fi vrutii se -I spin4ure, daca n'ar fi

intervenitii si protestatii consulil pute-rilorfi strAine.

Afarà de astea la Tárnova, Sistovüsi la alte locuri chiara, autoritatea agitfifanatismulii turcescfi in contra Cresti-nilorù impartindfi cartuse si arme sprea fi gata la ori-ce casil de a masacrape crostini; cu töte ca s'a data cir-culare din pertea lui Mithat-Pasia, catoll locuitoril se stea linisciti si se seferéscii de rescularl in contra Crestini-lorii spre a le face rè:). Cu töte asteTurcii comitù po façia cele mal marlneomenii si vandalisme asura painici-brU crestini. Vidta, on6rea, starea Cre-stinitorfi este prada Turcilorti si in faeiaacestorii atrocitAti autorithtile tacfi I

Nu scifi, cjice unU corespondinte inscris6rea sea, ce voinfi deveni din stareaacéste de lucruri. Teti suntemii des-perati si (WA nu vorl lua puterilestraine In bigare de semii aceste, sinu vorü interveni, se presitnte isbuc-nirea unul mare macelti intro popora-tiunea Crestina si Tuck fiindti a din

ce In ce simtimêntulfi resbunarei soincinge mat multfi.

Nu %relit intArlia a vê relate r vit-torfi ceia ce vol afla.

P. .

D-lui Redactore ah iiariu1ui tioNtAisitlx.

Domnale R,edaetore,

Stimahilul D-v6stre cjiat a pablicat,CA respuns la a Gies, o seris6re aD-lui Dr. Theudori, o scrisóre Farinade distinctiune si delicateta. Domnialut4ice quö claque professorii sa6lei auntnumiti professori la facultate, asià afost vointa winistrulni, Doranii profes-sori n'an taerut nimicu. La aqueastan'am sè respundu nimicu find qa 6 .nuse p6te prof.a iatr'un giurnal aiaquaprofessorii au cerrut queva sau nu dela D. Ministru. Nu se We preba in-tr'un giurnal solicitarile fAcute in par-ticular.

Mai departe D. Doctor Theodori iniiImputa quO anì considerat pe toll pro-fessorii sc6lei ca persóne q 'art nu semai occupa de progresele sciintei. Ïwivoiu permitte numai sè citezu passagiul urmAtor din scris6rea mea:

Professorii actuali, parte (ceijuni) vor lucra qua sè nu fi'a Intro-outi de quei din afaró, i parte ((poimai venerabili), osteniti de clientelenumerósii, de posturile multiple etc."

D. Dr. Theodori ne spune qu6 Dom-nilui lucreza in tot tirnpul; apoi pinecontestö aqueasta ? Nu 4issel eu qu6parte din professori au sè tr6ca In fa-

tato nantrii n n Grin An I t. tntilquö merga Inainte cu s curio r ue quaD. Dr. Theodori nu voesce sè fa nu-mönit de mine In aquea categorie ?

S'a mai publicat i altä scris6re aD-lor Trandaaresca, Turnescu etc. Innumeral de In S luniu. E o scrisóreplina de invective, plinii de calomniiquari aduccu desgustii.

Eu trattasem questiunea de principiasi D -tor respundu cu personalitati pequari na caut sè le qualifica, fiind quöpublicul luminat le a qualificat dejadupó meritul lor.

D-lor pretindu quö aqui In Bucurescin'am sciut nimicu quaad exami-nat D-lor. Qaa sè respund la aqueastauiu fi constrins sè 'mi facu singur e-

sè citezu succesele avuto laParis, si asiu prea viola modestia queamal elementare.

Anal mai pu9in voiu respunde IAquells lalte insulte. Daqua o data pumaD-lor piciorul pa terêtnul personati-tatilor, eu nu voiu caula sè tuè luptucu D-lor (OM sunt unele Itipte dinquari nu esse quine-va de can pétat,minja, ehiar queind ease victories.

Priimiti, va rogu D - le Redaclore,assicurarea recunoscintei atone.

Obedenarn.Doctor medallist de la facultate, fostmedic intern in spitalele din Paris.

ESPOSITIIJNEA ETNOGRAFICA A RASELORSLAVE IN MOSOVA.

Do tnultü ar fi trebuitii se no ocu-piimii mai pre largii despre acestA es-pusetiune, pentru a pune in vedereacetitorilorii miscamintele slavilorfi caripermitü a conchide la tendintele lorfi.Dace hula nu fficurAinü acesta plea a -

emit, causa e cA asceptamfi descrieridetainte, lase vedemü eh de la areaespusetiune se strecorarA sciri fórtepatine, de mirare putiae , in 00 nubra temeid batu si mat bate in ochil4iaristicel. Ma ce e mat multU, sciri-le putine de cove importanth mai mare

47S

In asta priviote reel nu veniafi de laPetrupole off Mosev s. ci tnai vertosede la Praga, unde bagel de setae so-siaa informatiunile private.

Acmi espusetiunea e fioite, qi de-putatiunde slavilorii din Austria si dinTurcia reterne catre casa, caute darese dime socotéle despre decursulfi eipre ate e cunoscute.

Deputatiunile slavilorti din Austria(a Celli lore In frante cu berbatii lorede state, Pa tacky ei Rieger, a Serbilore,Croatilore etd.) i Turcia plecare ce-tre Rusia la mediulti lute! lui Maie sisi petrecure ptinit acuma. Et luare ca-lea prin Po Ionia. La acéste ocasiunetoile polone austriace le adaceree a-minte sertea Poloniei , movilele celematte sub old eedfi inmormentati mii-le de martiri poloni cari luptatiipentru libertatea patriel lore In contraapeserilort Rusiel, in contra absolu-

tiemulni ei a cnutel moscovite, ce vine de la Petrupole qi Moscva, de a-Colo unde aceste deputatiuni slave seduce ca ei In procesiune eu praporlca se lege amicitia. spuse foilepoloue ce si polonii sunte sloe i i to-Wei libertatea lore n'a aflate perdu-nare la Rusia, de unde apriate se vede ce nu la natiunalitate se gendescemuscalula, ci la predomnire, supreme-tie, subjugate: Aci pereaii ce se re-ge acele bat, aci era ce dechiara cum-ce nu mal voiesce se fie slay!, ci numatpoloni ei mat multü nemica; dare (etahided!. Graiurile 4iaristicet polone nu

Impedecate intru nemica pro acestislay! deputatt (asia se numescii ei de-deputati, dare nu i-a aleeü qi nu i-atrimise nimene) celetort cetre Moscva,ci pIecarA cu pietatea mohumedenulutco merge la Mecca, cu diferinte 11001111ce pre cende mahomedanule se duceconformal stern sale materiale bune orlrele, pre atuncl deputatii slavi se du-sere tott donancsce, cticI de la grani-tele Rusts)! celetoriret pre spesele gee-vernului rusescfi cu tresuri separate

tere, mai alese in eiurnale!e nemtescicare ve4ure pereclu pentru Austria, vedur c primirea acelei deputatinni eoflciale, si se intreball cu ce facie Yoremal retorna slave aceia a case la Aus-tria, dupe ce purtarea rare semena cupecate de prin codicile penale. Chiaretri senatule imperiale depute tiunea din

o creice came aspra

ale drumului do feria.eu m11)1;0111 roioniee In varenavla de-

putatil fure priimiet i ospetati in clu-bull" rusesce, unde primire invitarecett-va poloni, cari asistare de tiler-turie la ospetie, neavende a-qi espri-me sentimintele polone.

Precumii celetoria e fostii pre spe-sole guvernului rusesce, aeia si ban-chetele se dedere mend(' de unit func-

cende de une magis-trate, tete dar pe spese rusesci, ne-formende pretensiunt la pungelo depu-tatilore, in cete tratarea acestei de-putatiuni ava pretutindene unti carac-teal oficiose, Incepende do loce de laprima statiune pe teritoriule rusesce,la Granicie unde primirea o fecure niscooficiall In uniforniele intregl.

Ajungende la Petrupole, se Inceeurebanchetele cu grosuhe, i cu ele na-turalminte i toastele, cari face parteacea mat insemnate din celetoria aces-tot deputatiunl. Sentinta latine ein vinoveritas" pare ce a pretinsi! aste-date86 jóce unti role politice. Une deputateCehu redid! tonstu In onerea Rusieteed cele-l-alte State respinga de la sinepre slavi, Ire Rusia cu cdldurä i priinescela senulti sea, tote aqia se toasta pen-tru cointelegerea qi comunitatea slavi-lore ceci a resdritù çliva in care i§i cu-noscii individualitatea lorti., se erode N-OV cMe miliene suntti, ce putere mareate ei astii-et cestigende consciinta a-cestel puterl, umane, yore lupta matbine contra apesetorilore natiunalitäteislave, cart apesetort dupe cuvinte-le deputatalut slave suntii nemte,italianil ungurit i Mare. Mal apolministrulie de esterne ale Rusiei d- nuGorciacoff primi multemitte din parteadeputationel pentru ce apera intereseleslave si in alte serf. Goreiacoff pro-mise CA le va aware si In venitorie.

Abia aduse telografteti scire daspreacestea, i cuvietele eindividualitateanatiunale," comunitatea," primirea laGorciacoff" etc. fecure multi sfore in

Moscwa isl gesidesaprobaterie.

Impresiunile de aid din Viena,p6te si de pre retire din Europ9, le

seiti rapede Rusia, rapede le cunesceGorciacoff, numai deputatiunea nu leaudise aù nu voia se le Buda. Alta seIntemple apoI ca acei deputsti rogarape Gorciacoff se le mi4lecésce nudi-

into la Tartile, dare ministrulii le a-duse aminte ea ei suntii supuet aus-triaei, prin urmare ae se-el milocés-cä prin ambaseda austriasce.Acestil respunse al lui Gorciacoff, delifine pre cetä se putea, continn inse oinfruntare, une fete de admonitiune ei sfatpontru alte purtare, ceen ce deputallicame precepure Se intelege ce apol

ambasada austf ace le-a mi4locitti au-die*, despre care la timpulia see am

cunoscinte.De la acéste infrunture se dateze

alai mode de procedure. Guvernule ru-sescii din parte'si nisuia so demustreca primirea deputtlilore nu e oficialie

nici ce a foste de lipse se iotervineguvernule, did poporule rusescii si-apriceputii datorinta. Deputatil din a lorepride, nu mat Beetle politice In cae-

sura aqia mare, ei numoi putinti ici

colea, i adese-ori se multämide cu

alusiuni. Asia se precepe i renumi-tale toaster adusii de contele Tolstojministrulú .cle invetemente, cu ocasiu-nea banchetului ce dede tale in onereadeputatilore, 4icend intro altele : Sim-patia pentru voi, iubiti espetit noetri !v'a insocitä to chletolia intrégii. Daceyeti cilletori Rusin Intrége, la cele 70de miliene de locuitorl, yeti psi a-semene simpatit. Simpatia [alinä de im-nnetante_ AA vino din enime, nu e pre.fecute, 'del precalculate, nu e cum('s'ar (lice politica. Voi nu sunteti re-presentantie compatriotiloria castle a-leei amesurate euterut regulamente, n'a-veti mandate in pusunarie, noel not nusunteme aci oficiall, ci RusT, adece :slavil de la mégia-nepte qi de la ee-seritta, adunati aci pentru a bine-Yentapre slave de la apusii si de la méele-

qi. 0 repetiescii, n'aveme planuri po-litice. Asti aliante e basate In istorilimbo, anima nestre slave, in sentie-mentulti comunü slave, in sengele sivinele reestue stave. Auceiti cume bateAnima slave Bate aste 'Anima strei-aului ? Nu, domnil met, . se Interi-me aste aliartte naturale, pnin liberta-te In spirit!), prin sciinte etc," Deloce dupä ministrul.ù, vorbi, serbulüdr. Polit, cu mai putine fantasia, si maimulte chiaritate, toastende pentru des-legarea curunde u cestiunel, slavice,eicende Intro allele : Rusia si are mi-sinnea de implinite, uu numai in Asia

si la pragulo orientului in Europa.E de lipse se incete suprematisareaunei ginti din partea alteia nuatesce-se acesta turcésce ori magiare. Sado-wa a oteritia despre seaea orientului,a d: spertitii lumea nemtésce de ceaslave. Cestiunea slave o come desle-ga numai not slave, i nci Rusia arerole principalo. Rusin nu e state nu-mai rusesce, elú e i slavidi, dispunede pater nu numal materialt ci si mo-rtal. Cestiunea orientate atinge onereapoporulut rusesce, puterea imperiulul.Noi slave de la reserite, noi ortodoc-sit, not serbil, dorimü ca Rusia se-reimplinesce curâncle aceete mare pro-blemä a sea."

Din Petrupole plecaret deputatii la 27Maiti ciftre Moscwa, undo era esposi-tiutlea. Tresura drumului de forte dedragulü lore, a intfircliate 7 ore, pee-tut" cä la fie-care statiune sweat! se

imésat vivatele see mat bine 4icen-de slava" si hare" din partea popo-

si

ROMANULU 10 IUNIU.

ratiunel. In Mosewa pri rni re la 10,000dc emeni cu strigari intusiastice, can-tece, miliià, iluminatiunl. La sosireinvited si de le cettitile mul mad dinjure. Banchetele de nid dupe col"

Intemplate la Petrupole nu mat a-yore caracterule politice Meta de mar-cate. Amiutimü totuei une toaste a luIRieger In care se aise a in culturedupe greet unwire italiapit, apoi Fran-ce, germane, acume e rendulii la slavi.

Rusia se elibere de sub(' Turd pre sla-ve de Ind4A- 4i, si atunci toti slave i

so yore luchinaDupe unele escursiuni sosirte depu-

te-tit éresi la Petrupole, de unde apoi

retornare atria case.Aci dere e locule se cerceteme dace

primirea deputatilore In adeveril n'a

fostù oficiale, apol se vedeme ce e co-munitatea ori individualitatea slave, daceslavil où foster indreptetie la cele cjisede ei, si In fine cume steme.

Se scie ce in Rusia e ferte putine

inteliginte co n'are uniforma, e matpletini de ate se peter compune nume-rule neeesarie pentru a face primiriledo cari acute parte acel deputati. Nuse 'Ate elice cumii ce eoporult i-a pri-mer), din buna Noma sa, eke acesta a-fare do aceea ce nu pricepe, dare nicts'a Indatinatil a even altii vointie deciitti a guvernulte, cu eteta mal pu-pal a o manifesta. Ort se ne aliaturem

noi pererilore unul organe nem-tescii ce intr'atfita a haste primirea apoporulni, in chte banit suntil din pun-ea tut. Coremonialalti trice a forge cal('indatinete in Rusia eu ocasiutrea cu-Orel visite oficialt mat de importaneifiadece emenif guvernului (In diferiteuniforme) i- a primitil la granite, i-a

insocitfi pretutindene in tére, päne celadusere &eel la granitia cende retor-nara ; acestil mode do escortare se nu-mesce In Rusia concomitare de curte-aire. Dare oficiositatea o probe matmultú infetiearea militiel la deseliniteocasinni, in fine erne se visiteze!Iota la portulii fortaretel Cronstadt.(Scid Ins5 MIA] cO s'a intemplate qi

acéste visite, lace sosi(ia). Ateteacele cete s'afi aretatú deputatilore inRusia, ne face atenti la ceremonielede cisetorie ale tieranilore roment, uncledupe incredintare se duce atieresa (hatere slavil austriaci si eel turcesci) seveee ce are mirele In case, pe lengecase, cum(' steti olatele, suntfi de a-junsii pentru economie ea familia se se'Ate sustino etc. Guyernule rusescú ajueatii role do mire.

In ate e pentru comunitateeea n'a putueo duce !nee nici pine lao limbe comune in care se se intele-ge Ott slovil, ci deputatil vorbire qi

frantuzesce i nemtesce. In adeverti aia-niului Zukunft" de aici are o corespunch* in care se dice clime at laospetiulii in casina rusesce din Varsia-via, d. deputate cehu Dr. Erben amite o cuvintare asia de slave in WOfie care ascultfitoriti din diferitele rasea creeluqi cutne cii vorbesce in limbosa propriä (a ascultetoriului). Insa nu-mauler iariü e destule de precaute anu produce cuventarea.

Purtarea slavilore, nu sufere Indoiela,merite descuviintare. Am pecetui lasedace tote uädate nu am recunesce cOsistetnelo cari so schimbare la gayer-nulii Austriei multi! putine où foste De-favorabile eleinintelore slave, contie-aura nedreptate pentru ele; si dace laPetrupole s'a facute escese, nu trebuese uitämet impresiunile ce slavildusii de la Praga, Zagrabia, Zara etc.Absolutismule a voile/ se-I germani-seze ca qi pre nol, constitutionalis-multi centrahstioe asisderea, ere acumilce tint' el despro dualismO, acesta ospuse apriatii ablegatulü Mileticiii inuna din eiedielele diet& unguresci, eivede in dualismulti pobiticú unit' dua-Heine nationale tnagiaro-nemtescii.Unü deputate prusesce 4icea aste iérnecis" nationalitatea li-o stime mat pre susdo libertate, ere slave pare a 'lice ce

une absolutisme nationale e mai bundde cAtii unü constitutionalismfi antena-tionale. E seclule nationalitetilore,pentru aeestea poperele lucre.

In parte dare vina nu e a slavilore,ci ei a elementulut nemtesce ei a ce-lui mageare. Slavit compunte tnajorita-tea poporatiunet din monarchia, ei me-rite, lore le competesce mai multi! con-sideratiune de cume o afi asta -4!. In-se-si seal ei o pricepe acesta, ei dinaptivitatea ce desv eel! se vede voin-¡a lore de a'si lua drepturile competeerie in posesiune.

CHO e pentru not romenii, salutembcu tete sineeritatea nisuintele drepteale veri carol natiuni, ele pote contape simpatia qi a mesuratil modeste-lore nestre poteri pe sucursulia no-stru pine la gradulo unde e stavila a-celei indreptetiri. Se intemplä inse camede regele cumii eta poperele punendu'et

miscare puterile lora pentru a elup-ta drepturile competitere, trecu postegradule indreptetiret, causende astii-fele uedreptate pentru alto popóre. Ecede acesta ne terneme. Dace fie carerase slava voiesce se-si esicure na-tionalitatea sea, nol n'avernii nirnica deopuse Panslavismulti Insti nu ne pete

Eca screserea publicat4 de Perseve-renta dupe Independinja Elenicci

:

Monseniore

§és,-3 clopote din bisericile crestinepredate in Crete, erg' aduse si pesoin veneare pe ulite impreune cu alitveetminte proven te din jefuirea stee-led] Cretane, incendiate.

La Reese(' durerose spectacole, One-me Israelitilore, cart plenge Ana peruinele templulul lore ei porte doliulvaselore sacre ale tut Aron, aruncatejafulul, se sinli runnel"' emotionate depietate i do competimire.

feraelitii cart, In ticapti do secole,aesuferite cu curagie atetea role qi ape-sere ei cart sufere Incá cu paciente in-justitia unore portiere, Israelite, martirtat monoteismulue nu putene se remeienesimtitori la profanatiunea acelore ins.trumente sonore a cerorti voce de a-rame, din Ineltimea turnurilore Ecle-siel vestre, chiema odiniere pe ere-dinciosi la rugaciune i la ascultareadoctrine! ce predice amorule aprepelut.

Israelite ail oferite dar obolule lorepentru a cumpera acele clopote ei ale remite prin intermediulte nostru, inmenele cuvioeiel tale, ruglind-o d'abine voi a le consacra la cele d'en-téjO tompluri ce se yore reconstrui inCrete. Israelite fac aste oferte ea Ani-ma mileate de suvenirea proprietor('lore incerceri, si plint de recunosein-te catre cuviosia vestre care all pre-dicate fere Incetare aluorulfi ómenilortunnlii pentru altulfi.

ImplorOndü ajotorulfi celui a totii-puterni cii In favórea nenorocitilorii,fficende rugliciunt ea cerulte se acordeeile lungi cuvioliel tale, ca se petepredica tunnel arnorulii aprepelue, a-vemii oalórea d'a fi.

Pre suptusit vostri servitor!.Pentru cornisiune.

I. P. Ventura-Vita.Abraham-D-Savvi.Vita-Elia-Arzzi.

veni la socotélä, intr'unti impede marea tuturore slavilorti care ar coprindetote orientulti ei pine la Adria, not

vedea nationalitatea nestremenintate mai multii de MO aste-41.

Si tocmat panslavismulti cu tendin-tele stile no insufle aste-41 temeri, ten-dinte periculese pentru not col limn-jurati jurü imprejuril de slavi, nea-vêndii aliati in apropiare. Elementulemegiartí, cell! naturalminte chiematii lealiantia cu cele romanii, nu pricepe a-césta, clii Insuei protinde pentru sineegemonia asupra nestre, die nu Invétenimica nid lu fata until porietu even-tuate, nu caute de fete in jurulii seer,

pure cO vrea se-si face masimil poli-tice din extra Hungariatn non estvita."

In partea de rod4O-nepte a impere-tiel snnte cehe qi rutenit nemultiamitieu starea actuate, ere la merle 4i croatileMagianit ae asupra lore vina pentrustereo Croatiel. Aceste popore loathe!nerve a-st face desclinite planurie Pecenduiel avea deputatil la Petrupole,pe atunci organule lore Pozor" (yogiNo. (r. rubrica Viena) se puse peterenule epistolei lui Cossuth, contracertain ?ail luptatii la 1848, asicure peex-dictatorulti despre multiemita na-titmet croate scl. La tete acestea ma-giaril nu Yore putea dice ce et n'aftdate lose.

Cete-va diecenie mat nainte resaleslave aveaft Wed diferite qi diferiteaspiratiunt despre aceea mime se seorganieeze ele inteunti corpii politice.Unit voiati mat multe nionarchil con-federate, aItil una singurii, altil tie

singurä republica mare, qi érài uniimat mite republice, dupe rase, cariapol se se unesce dupe modelule sta-telorii unite din America. Aste-4i r u semat manifeste aceste diferinte de pe--red, aspiratianile pare unite cume seuni deputatiunea ce merse la Petrupole.Acestä unire in aspiratiure e mare putore pentru ele.

(Albina).

piariulti Persevere* a publicato inNo. sell de la I Iuniü ua scrisóre a-dresatO de catrà comunibtea israelitOde la Smyrrna Archiepiscopulu orto-doesii din acelú oraoi6. Printr'ui sco-pare din vedere ucinO acunbile, cindûeste vorba faptu atatû de demnóde admirerea oi recunoscinta tutor6

n'am6 publicatû pinO acumfiacea acrisóre. Indreptamil greoiala ceam comisa, fiindU fericiti a semnalauna actil ce onora atita de multil pecei facutil oi care este probecea mai netOgOduita a intinderei pro -eresului la tete poperele e'a tendin-tei de infratire a tutori, credintelorO.

DE SUB POLA HENIULUIIN

T ANSILATANI A.Auenti acestea tete nému-

rilorie ascultati toil eel ce lo-cuitl In lume.

Paalmulil 48 v. 1.

Patna sute de ant petrecuret Romanitin orcanule patinallore escluei de la

tete drepturile politice ei social! (re-gendii la jugule suferintelorii i storelde tirania veneticilorii neselieell carin'aveati idea' credinta nicT chime! Dum-ne4eii I Acestia, prin apuceturt infer-nail le repine patria, le despoiare a-verea, le nimicire libertatea personaleei-i adusere la sap de lemnä. Pa-charule suferintel Romenilore in de-eursulfi acestorti centenie, de qi el patote minutulú the desertati pine In fundeavu une isvorii nesecatia, nict di matesiste popore pre contienutule Euroeel,carol() se fi foste tratate .cu atAta no-crueare, care so fi fostii tiranitil cuante brutalitate precume fu Romenulede herbaria cea trufaeiri asiatice de

concetätianit sel.Nu a fostii terorismill torture qi in-

sulted pre cari Ungurii se fi

plicate la acestii popore. De deschielpaginele istoriel tut, nu all alta de

cettai me lire neintrerupte de patirue

ei amfireciunl, pre carl 6re-ce sulletti

omenescii nurnal a le auei se ingroee-

see qt se infiórii.Drepturile Romlinulut le giisesel se-

gilate cu sigiliulü eelú negru In unil

tripartite, fiule maiestrulut inferable,

s e i o cai a

tice ale Romenilore se pierdure cu to-

talO

negra isvorttii din Anima un

negre de OW ei mal uriciese de

qi WO de urine in aceesittifiinoiceemanaiii

sc cti et ctroelOeiueneI er erpbaerOo prte pintli0n Ite ae de

menesce, nescociri monstruese qi nefi-

reset, eseludii pre Romania din concer-

Atnii

ROMANIJI,13 10

479tuld nalienilorii pi ce selblitecie nodemirite II repave chiere qi dreptule ceta datá nature co ome

Vie aceste cu puteri neoboaite n-

oordh maghiaralul nobilime pi ranger! ,canulai pritilegie i acisilienl, Moroi-mild impend ;eerie pi perire tale aceetes ca leg] formall iscodito, fun-date ei sanctionate de lime! autorii,Inalti pro inaghiare la nahrire, scute5e5pre sere de greutelt, dare pro Reeled:115 liegi de Ott i le tevilescri In put-here ; tele !mesh, rldice nisubrula neinruginite eta Arpadilord pint la eerie,era gloria can strIoeit o Roman:duio acopere cu volute liii Erebos ca senu mat védn !inlaid] edit cel de Ar-gue el inlet Europe intrege Si Ro-monde game sub sareina lore de painrule de anti Delano mare thrill aldate poporulul toe ei cu indelunge pa.ciente la-I incorenate pre ele, co pa-tru vécuri astii- fete se sufero ei toteetsa nu pdri I

Veit Intreba, Deplore din Romaniapentru ce erne permied ace.

stea Pentru ea me se mil rnirdect du-rem:. Si SO SO ro'nouiasee suspinuleNu, de lode odd pi a le grii este pecatú, &ma se lo'nprospeteed. Europale cuntoce amend, froth nostri le /lei eprea bin.) ce 100 de si nu purtartmecu loth asetnenea parte din sercinnlord, de I i nu simplireme hip In ase-menea mere,* ci newt ce se snipiubitilere frail 00 complecsule aces-tore bulb celti retecite In trail res-Carat! de 19 an!, ale carat sdrentie a-nimate 1 vagabunde i aste -41 tremuranda de frica panict so flutu-rase prin pre Europel dupe cenaIql die repulse pe ¡waste ptininte, as-0.41 In 8 timid 1867. hinge/lb,leeinate de Mine &ell se lattorcela rasa plirintelui fed. Aste-elt con-stilutiunea naughiari érli '11 reverseradicle sdle repunêndu-se le vigfireade mal 'Inflate ; iota- di se re'neeplesespinele secular! pi in case roininu-tut Mira mcdiculd acele care Intindepecientelut see venine shekel in lonede medicine solutario. Diemne pi erecite va se mat part/tine uà sarcini e-late de gree? se nil real cutes5col a

dice? Non si nand male, et oliai sicerit, debit Deus hisqueque finern Remänia Intrdge versa astedl rugarl Ina-Mimi motel a tote-White pentra ca seis rifle In libertele deplinit; Rominii dinTransilvania se apropi a astlidt la al-lariule Donate:1M ca se'ld edge ce Im-peratule Austriet punindu-s1 pe capeaortae lul st. Stefan/1, i dopuande jure-mintuee In mina sepupilord sel se albedaruld a putes donna cu dreptate.

Cel co in 19 eel so lamented In Id-Wald cold durerose all morose] pa-sivitlip en fall so arence anima pe a-rena activitlulil ceia, a cdrorii gull a.Motile de pierderea ruginiteloril rive.legie silnice us Ii se alai audia in 19 anIdecill ca und urlote eternii In a/W-eald merit furibunde , astá-tif restórnlEurope cu vivele entasiaranate t Pane

"'-'" fera do loge , pinewere (Ps. 93 v. 3)?Ineatti anti, 41 In valu-

insilvania se cufundelu imp* let Atila béli

aillande peie marl, hi lei QM-e In palria lord ne-nedroptatil 1 M. Seeiei primesee certoale and popord care!note en se sfii a-plalá cu singe orne-al cape neviolabile

"r: e-5 peso de domni.p sic meleepopere. M. Sea Imp.

IAustriet versa In abundonpa gratia Sea

puundantih

gra-ce perliidit se rovolte lo p"" " ""Win i a famihel auguste:7ten tr-q

,'MG, scold popore credincios: "m'-necrutindu Beare, singei cp"'turea

remase credinelose

elipite de Imperate pi Irene, roe/di:alee conderenate Oriel de la privirea a-cestet grape Nolte. Sarno cote deromant mime alergall asta-rp !a 4itlaperirel v6stre cu mice ell mare la al-bumin celul pre'nallo ca ei anolo sedepunetl ofertull omagiultif pi alit ere-dintil viistre neclitite I Vedindil nees-tea: Owe a Wilde Anima mea qi

slfibild, pi am asteptate pe celd ces'ar mihni cu mine, pi nu ere , pi peeel ce m'are mingeie pi nu Tame a-field." Ps. 58 v. 20. Atari luerarl seinténaple in patria n6stre iubitilorá fralldin Romania 1 Se se eerie amista piin did nerne pi poporele cele ce seeidesee en ... Ps. 101 v. 8."

Grad TransilvanCi8 lunie 1867.

ESTERNE. Prin decrete cu datade 29 Moil , d. Henric Whiter/raidereste numite reprosententd all gayer-nulul remind la Peels, ca misiunea nu-mal d'a semi, obligatiunile definitiveale Inapramuteld de 18.500,000 freed,contrectatil cu case Openbeim nepoteql C nie.

Galati, 7 tune.M. S. doinnitorull a foste primilú a-

lei cu cea mcl mare espansiune de l-entil, co itrairea ce inspirh credinta indomnull care Ipt raziini tronele pe son-timentule !rationale, care lei face feri-ciree ei gloria in fericiree nl marirennntiunel. ()rapid se afle Intrege in elip-care qi transport/05 la port5 qi pehide din colon 'Aerie Selo. Spetacoluledin portil era splendidd. Sosirea MirielSale fu aelutath de urarile cilderdseii repeteto ale snot numer6se adult/MIde popord do tilte clasele pi de nor-peril., Mello ei railitare ce'le epteptaii.Din portie, escortat5 de el trupe decot/lent Milani, Inaba:leap In costume na-tionale, pi do tine corpa de dorobanti,51/ria Sa merse mat intiie la bisericecateden15, apol la palatule pregitite deprimarie. Unpile, din ealea SdieOran pline de lame, decorate si re-mined de aclamerile : S5 trlidsce don,nolü Romenilota I

Indate dupe sosire, Mamie Sa ranivisitele corperilore chile pi militure ;a doua i pe aeelea ale consulilorb ,a corpurilere comerciale ei a diferitepers6ne.

In emlndoul senile cite a stall Me-ria So aid, orapule a foste humiliate.Ue adunare do coltitiral a venini Inprima sdri u folicite pe M. S. la pa-late.

Apol accompaniati, de pi:decal pi pri-mare, N. S. pereurse cete va ulip inItluiuudir pretutinden1 marl si manilas-tart do iulaire.

dupa sfirsirea morel la carea (irate represintate t6to clasele, pe la10e ore, M S. Se trensporti I e bor-&he aporulut feancese Lu Magictenne,de undo aql diminétt a placate it] Su.line. 1Th pile abandeati qi generele acomplectate bucuria acestel a done vi-site cu care Meria Sa s emerald a-nest(' jedetd.

Salina, 6 fume.Asth-di, la 4 ore sera, Allege Sa a

Manse la Selina, undo s (odd primillla Papa de la Tulcea, de d-nit con-sult, membrule comisionel denärene eide lop funclionarit civill ei militarl,A. S. a visitate t6te lucrárule portuld,qi a primilti pe toll conselii In casecomiaiund dunerene. &lea, tole ore-suld pi basimentele de resbele ab testa3plendit iluminate; t6te familille note-bile ale orapuld ail venire pe bordulevasulut La Magicienne spre a visit. peA. S. Batelule austriaca ears a acom-patinae. pe A. S. a foste splendideluminati).

M. S. doconitoruld perninde din Ca-hill Lunt ditainiata la 4 ore eu vapo-raid Danced Lo Magicienne, a metedla 'falcon, de acolo la Selina, de undeIntorandu se la Ismaile a (ode pri-

Cold cu cele mai mare nute3iasme, tre.diode dirertd la Chilie de nude lisleeert sae inturnate dreql In Ismaile, unclese pi gas eece,

lgaaieria51).

Domaula Poppasu ne tramite ur-nnitória eostolá ceranda s'o publi-cautn. Ca otit co arnO reprodusnactuln de actoare avemb datoriase reproduceand tOntimpinarea; irn-plinindu-ne ineS tuO datoria de e-citate ne Intplinimt queen d'a es-prime parerea nóstrA dc red, peu-tru espresiunile ea cari s serve-see D. Poppasu, in contra tiaru-lei Timpula a d-11.11 Mental hogist] contra nóstrá.

Galep, 5 Maia 1867.

Stimabile Donnale liedactore !

Auld observati cu el Mile vie mulgunfire, grabires cu care demon15 pivonerabilulti grata Romientile," repro.sentante qi operetord principieloriiperlidel liberate, In No. see dln 2 lu-au°, reprednce din fairnoselú prod deGelatt Timpult," actuld de acuselia-

dresate In contra men de onestulesi inmate patriote Monte Rufu, nouldnostril primare. Sum fOrte :quill, cumrd timed Bedtime d'a bicira vicide pia Incuragi t virtuter, oil uncle s'are e-lls In bordeid ea tri In palate, a mo-tivate ondste laudabile spontaneitate Inraproduclienl, a 4inrialel redigeate oualita teleran de doemiii-vdstrie V8 fe-!knit din Mires pentru fericirea de careel bucurap, ca nsupra 4iireloril se nuso Ott nplice proverbule popora15, con-phone de Meta nil/word: Spene'ml ouinine Wesel, pentre ce sett spuie cineescl," cticl la din contra reprocluctien1dintiene diard ea Timpuld," a ceruldevise este: lingettirea color,' peter-nici, sustinerea vinrulal, imoralitatel eiabuse/el, pi colomnie a notelet te esteinteligentd, oneste qi patriotd, 4ierä a-liraentata pi sustinute de jidenl pi huhlore, ori arunca al umbre fórte de-favorebile osupra splenddrel iaruluiRomenuli." In 'glover:6, dach ne arú6 pennisii a jade.. 4iarele ca pe individe unmet eminia Intro Romdeule"pi Timpule" are ft el rueine pentrucelb d'entlid

Ed sera rode use, d'a vorbi mai mul10cu Byte, de eild ea (rase mnfiate qipomp6se, prin urinare vie pi ee la rho-duld med, pi implorende impartiallateederaniel-v6stre, nè roe, ea se bine-voitl deschide pi mieta drninelit domeiel-v6stre diarie, Incare public/lode :wide judiciore, rela-tive la mentionata acusaliene, so alconvingeti Meta domnia.v6stree elte eiopiniunea publice, &mare culpabilitateemce. Acosta acto vi le void trituiteposte pucine 4ile, hare pin'atuncl, elraga, permiteli'ml a el mid adlega aciette-va

Suutti in Iona *misspent care ono-réne pe acustite, presume mate elo-gierl care repined pe lhadate; :nestlecaracteristith dl unore asemenee acte;IMO continutele, cite si marina lordAstd-fele biadie dare, anusationea noulul nostru primare, dose prin violintepi celcare flagrant/ de lean, peaks careesisto dia partea elegitoriloreproteste etatii la M. S. Domnitoruld,cite pi la D. ministru de interne, dela care se asnéptl din 4i /a di rope-ratiuuea ulegulilIfilurd nowise, nu mapóle atinge lu morelitelea mea de loci.Treculule, precume pi presenlule d-ut

Reffu, smite aci date de eotorieminuscule, In cite pormileti'ml se v'odeclare, fare side, come ce acusatiu-nee provenite din partee Rolfeeste el cadre ¡mire mina; una elogradin partea d-I et Insd, ere fi ai reline,tie degradaliune, precume :ira 6 us re-Mee elogiale proveniti din partee uoulRinaldo Rinaldini, Era Diavolo sad Ro-sso Sander!

Aessaliunea reprodusa in Roma

note' de la 2 lunie, este numel pre-ludialU unei ce multo mat grave ace-satiunl, pe care o escepte din pertaadentt primare pi a colegilore sel demitre. Sdrobitd In consciinta men depericolule ce m8 ascdple, sum denim!:d'ami apiura aufletule, printr'ui fidellpi sineert confesiuno s crimelori cemi apasti, pi care ad prevocani cadreptd cuyinte ura pi pm:semitrailer,dent! noel Primare pi onestilori sel to-varopl.

Cande am enitt iii Galati, em a-flute aci o esociatione f6rte bine orgenisati, cornpusi cu eseoptiunead-lut Primula de atuncl pi a consiliulei comunalii mai din top areploia-il al autorilleilore publice, din toll ji-

dealt puterniel, pi din clitI-vaa- speMe paresite va d- lu Manta Ruffu.Se°1-lie virtuose qi en:rani/ere ali e-ce'tel sociatiunl, era selverea suite-lesci a

romine , silindu-seprin t6to miednnieposibile, precumilaot!+ ilegale, ',Mal, bated arbitrare" d" Po romine Infericiti posieiune, o in.cu fn.-

roe sa, :lea Ante( serecel sernci, el neaten ea .marurilor." Publicold roman,pi se svarcolea desperate subsiunea aerate! procedhrl, eil observ.

1

materiale disgrelide de Prefecturti piPolitic., no/tyke:1' fericiree d'a numeraIn geneelogia familial male, no numaln ini und boord , fit ate do mitilefil,der thet inhume end ciocoid beeresci,am intiebuintute de sicure farmece ,pentre ca la facia :more concurinp ,cu Mieri si putere mare, se fie dose',Ce nl majoritale /brio Insem!als, dodepilate alti primulul orapie eamerci-a15 din Romania. kedste este n [reinmea crime In Galati.

S'a infiintatil in Bucuresei Societe-lea /vain, Invitiitura poporalul ro-manii." Pobtinoll remline din G.,-latt compile de rime de doctrini-le pericultse ce se profesae inclubulii lament n'a remase simile le a-polule ea i se recce, d'a participe piel!) la acea societate , ci din contra ,lui orbia sea s'a ire/rail/1a constitui sec-lienee judeirtbot Coen:quid, si nee eleaUpe mine In unanimilate, de preqedinterIO acestel sentient pe cAnde MI mephase In Becuresce Ed in loci se meI:indeenù pi se refuse /taste alegero,din contra erne prinuitu-o ea tine semniide onäre ei incredere a inbililore metconeentitine Nu m'am maltemite coetita, ci la coreptiunee mea am mersiivm suite mai departe, vIol let/mean-dered In Galati, folosinduml de concur-sole e petite donna Profesorl, ante pideschisii Indell trot sc6le de odalti qimeseriape precurnü pi el scOlit supremeromerciale care tfite el funct ion 13.gratuilú, pi numert deja poste unadale aste-fele, rand saute eriminalut scolari. Se rite nruna mal Inseinnallnmise In contra intereselore nalioneleond. se linnieedt popornlii rumor* pirnmlifutisir? el dine! elude poporulii

vor queue Incetuleon, fann a cultd qi laminae, ce

deprayntietiel beerit cei ignorantlrescl t re vorev°r5 r"e obaglie boo-

rei leroi plt:lutorou elica decaril cutlet/61 ononbilii Pdeel ?

rondad 01borer!Aceste sunte, Domnale h

mole oribile, cari In deceili000, cri-tine one pi coca, erne saute 'Fnel dod'a le comite tu Galati. Acumpeatra l'aruecati-o ostler/Veil, de del'nereqineree d'a Bustin.; u cl voi5 mad.veseiú pi intradru, fiincle delapidate do6meni ea d-In Manta Ruffu.

Priimitl, eh rog, admiral:ea distinsetmein stime. P. Popassu

coragi5 concbema In conferintepublica, d'al vorbi de- virtute catele-Desch, de drepturile pabliculutInteunestate constitutionalb ca alb nostril, dedreptuld co are fil-cure d'a so plingepi a unreel pe amploiatit abusivl ; pu.blicotìi orbe pi ignoranti, m'a ascot-late, s'a plänsi), ii guvernule qi matorbi, pi mid ignorenttl de ate publi-can), a constalald plIngerile si a cu-rt/tile Tribunaluld de und Prinati-Pre-eedinte pi trel judecetorl, Prefecture deend Prefecte pi tine directori do pre.facturd, de end Politaiie nod Ida destopuno telegrafo-postale etc,.pi astd-fela deplete Anima asocintienel raloce-inde pe mentionatil empleiep , nu ailibarbell, a earore devise de sicurûerennli ca publicule romIne tre-bee se fie fericite nu name/ in midci pi pe piménte t A mill remise la pu-tere numal actuate Prinalrio, pi daceguvernule va precede toll pe calearitecite pe care a apecate , atunel senasce ut lomera Ifirte logica, el pi PH-mbrie ye merge nude s'ae dub eel-

amploiet1 destitaitl, pi isle dunetsflrimall asocietiunee filantropico-se-fletetsci. Acdsta este prime mea crimein Galati.

Aura mimed pi me departe. Obsar-ande ere-mane isoletiunea qi epslisIn care se efle publicula remInO , in-timidate, din Galati, am Inceputie a-Ivorbi do unire pi Infretire , de bineloco produce cunoscinte reciproca , picomenicarea subedit a ideielore , spe-ranteMre pi aspiratiunilord. Publiculúpicitose m'a ascultnte , si s'a decisOa Infiinta end clube remind , In carese nu fia Infiniti ea raembri deceldnuma1 6ment recenesceli de integri eioneete Orbia publicului a (acute ei melmatte, m'a alese ural In unanimitate pemine Wiles:11e pi nomerniculd , deprepedinte ale Clubdul. Am inceputilrominii a ne aduna la Clubii, a vorbiintro nee inaintea inlet [inhere de aptrece cu dulcep sett a unel made a-romatice, despre patcil constitutinnepi rnidlócole cari polo duce Romaniala tine viitore ferice qi prosperd, pe-trechnda este-fele Impreunt sort in-tregl. Criminate profenare a interese-lord jidiaescl, Mid Mamie a privatestabilimentele spirtu6se. Intreliaute detitian!, de eh slime de inusceril , califIn loci' d'apl petrece orele do recren-lillne in stabilimentele lora , loca alecortiptiunel morale pi mate:Male aiipreforetd d'apl petrece timpuld liberein midlocule Clubuld remind. Aedsteeste a doue a mea crime in Galati.

Ai vonita alegerile pram Cemere,Ed lipsild de toll felalu de mitihice

PRIMARULU COMUNEI 13UCURESCI,La 28 ale lone! curente diode e so

fnce licitatiene pentru derea In Intre-prindere e cot/si0000unit unni Ilene Ihn-gi biserica Dobroldsa proprieletea eldupe planuld, divioule pi condniunileelaborate de d. architecte eIn comtmel,se face minuscule spre scirata 03 do-ritorii d'a se Inset:nine cu andate lu-crare se se presinte le primerie lu4i. Insole la 12 ore spre a se facelicitatitmea pi adjudecatienea nsupra a-celuia ce va Idea cola mal joso pratede We cold coprinsii in devise.

Planule, devisule ei coudititraile dupCcare aro a se esecute lumens se ponevedea de d doritort in sentient.administrative Bien:rani II In orI ce 4isi ore de lucrare.

Primard, C. Panajol.No. 6206, luni5 7, 1867.

--Observende cl , In lista publienti

prin Inseiintarea Primeril ea No. 3796de bisericile lu cari ne mal este per-mise a se face immormentere BisericaPope Tate situate in coltrea Verde s'atrecutä din er6re sub numela de Fontine &mid pi pentru ce se nu se cue-de cii Immormentarea la disa Biserice,este tolerate, subscrischl public5 sprecoheir, tutulor5 MI pi acdsti binericaintra lo numernlii acelore la cal e pon-ire mohvele aretate in dise insciin-Oro, Immormletaree este poprite eudesevarpire.

p. Primard C. Lapati.No. 6185. 7 lunid, 1867

A ESITO ACUMU DE SUB PRESAOr.. INTITOLATS

CONTIMPURANII ILUSTRI

NAPOLEON IIIIMPERATULU PRANCESILORU

de

D. EMMANUEL MICHAESCU

Preciallu-3 Sifaut 1.NB. Acestil ca. to cote pecna serieto

lamina ce apere eu !calla autoriserado dedicatiene a M. Sole Domnitoride

480RUMANULU 10 11.1NIO

PRIMARIAURBEI GIURG1U.

Anatgii.Peutto ciddiree imapedlorfi so6 .

lei de bieti dM ac.ia ssaoe Giur.gifi, m mn m SABO co dom e-tsgisei compute de ma' multene dupe Promtula M planurile apro-bate de Bea Ministry lucrarilorfipubbee cu modifieetille ce ee-

rutil ; fiestoduose licYatis pentro dimde 15 Inoue viitoria eare are e ce

Cam cu oferte sigilate, e time c

nommd printrieedata tuturora ido ge

ume, ea &Mori ce curd 6 se se pre.,cciclePeicccioic ooccoccCli4i in termen do dime luni some

MI de la It ale corentel plud la 25

Iunie spree li se pane co vedere Pro,

iectulfi qi plaurilo qi a ha esph,ceçiif venite de la D-Iniarchdeetu

ise loceolol, ol la dims millet%elude se re incepe liability de la 10

ore diminém se vie fie.care aft de-

perm ofertele sigilatv Oocof4í lliaddcl gmente ealabile dupe cmclintil,in presents Wore deschi4iodo-see se adjudoce oeapra acelui dori-ra la care se ye vedea ell eete

cOe co prela mal Bedded", el le a-vantejula easel commel, dupe cotut& se ea apr As de onor. Comitete

Perummuld.

I Primarl, N. G. Goydfs

SOCIETATEAAMICILCRU COliSTITUTIUNII.

Domnil membri Soeieritil, ea-ri suntit Rawl datorl remligge Au

uoli. la G-

enre, conga ragall le pleti, clelsuntS mal make datirie de outdate

qi case aim-0 alte mijnce de di'I Bore Cori-

erii Ii0/1141011a multi insirchtelIpreeinte Bilete cominalleocietarid, de ce datoreece. Sup-scrianlyn ill face al daturid a a-dress aced.% apela Ddora societeri,Bout cd nu va uevoill repep,

Mel add itdreas Oidedruie enumc.Carder:a Eugenio Canada.

PE \IINERALE Prbepets fi a-r.demit-a51 naturals. AO smite 44lele am.tes Pharmscia mb-sem.

Aducfnld tdte apele d'adrepteldde landward...Biro:ea inibreloesi res-pective. qi pi:Banda la fie care II46e asortis curd potfi ga-raute es desdvireirt pentru a Imdfund geritabds qsalitato, !yeoman-dindi totil diode% onorebilorá reel

client( precimile cele teal mo-derate.

Ed. /G. RissdorferiPharmaciatfi la Leold de mtr"Strada Caron 1. (Curt. veghe)

No. 338

NUNCIO. End Biiiarta se aflilide inchiriata tri de renilere. Do-ritorii se se adresede Made Ger.maul vis.Asis de Otelu Concordia

la tutuagerte. No. 354. 2-34.VINDARE, o Picture de pad

yi untie in intindere ea le 400poem, dupe proprietatea mee 0-aced, Limotesel la &pd.-tare de oors. 71 pa:elate de Gersten; Dod-Yogi se se Wrestle la Sociuld mega,D-rni Mibail Dorms, Steeds AnmelNo. 12. Polina DurmaUOSIELE IIELE. Smeeei qi So.allpirlite din diatridula BmitOin :Minden, de 2400 pogóne loud-vire, I. o distant& do I mil de ug

ba Stull" qi de 4 ore de GaelsBrill ea 130 locuitorl fmt1 oli-ecel impropritterill pealtst mule depoet., este de data ea agenda de

la S.t. Oheorghe smote 1868. re

Whoa de 4idii, Mage4ie memenea,Cam de arm/deaf yi pvtale. Don-toril se vora edema la D.na Efru-sine strada Polond No. 16.

No, 281 3-64.QUB-SEMNATULU are yobre d'a'Osoutucia ci SCOLA DE SCRIMAsi GIMNASTICA care o Bynumin Sala Comeau., din CA11e aide,rel, pentru ,'e earl, add umtata la locuieta duinnélub, aprópede Epieedpie Strada Arndt No. 6,

u eels lui Cristea Brute Ctitica es. /atrial piddled cy arborlbine recorded. Stele do exereitilmata Diminela de le 7-11 sérdde la 7-9 in tam dilele. Proton1 pe hull. G. .36s2...

do.e.

ad AR de vimlare. A ail toidobrees'aor'ios-1

a-vis de Palabolá Domnesel, enr.tea easelord leji pantofmallload, dimindil de la ercle 8 picala 10.

NYCASAIN NISA, Strade Etienne ea nume'

Villa Cornice cate a se schimba cu G mocie

Romitnia ffgi Dungre. Casa constmild In 1866,,1de D. Barra:, are 4 camel, 9 fem.. cdtre rad

40-41, o geddcub, O swab. de marrourl, rt-'

ipaductd in thte caturile. Casa, inebiriati pentroif anl do la 11 lioembria 1866, educe mall sic-nitd de 15,000 Fennel pc &a, ebirie asicurancu mobile de 100,000 Francl Wins. Contrite.

el1 nu se Ole preda la elte perserte fire cola

promMtarului, La ease este R ipoteul de 97,000

Franci 5°/,, peste 10 ant. Valdese ca.sit estu 260,000 Freud ci dad( mocia ma pre-tui mat multd tiara pled peal 100,000 Francipe crumpet. Intonate la D. JACQL-ES 114FARD

Bucuresel. No. 840. 5-34.

ZUGRAVU DE CASE din Berlina. August Rte-

ler, eel rocornandl. epre efectuto ea de veri-ce

lucrare lie Intel in limeade ado/ sale precumat06te felurile de dogrevell, Iipire de tapete 0i rite

I felmile de lustruirl de la imitatiunile cele real fine

de mermaid M Iona, pindlasimphold vipsitdStrode Italian/ No. 5, limb biserica Otetard.

/STEADA AC DEM lEITIPOGRAFIASTRADNA.ArEMICI

C ..A. Ft Co S ISE PRAMESCE OTU F.A.ULU DE UCRARI PRECUMU:

-BUM Li I £01:141E

BAPTISM SIOOISIU

BILETE MORTEs, orr ALTE BUTE BE

OMIGERE".1Ea 04***INMte acestea se lad preturi moderate.

AFXSETABELERIE

DE DIFERITE EELUID

ETICHETE CONTURI CONTRACTE

DIARE MARI y..Arr-0-7kaSI MICI Circularl counnercialle

NE Demo:cello roiheot l'allensaudIo francais et le piano desire ers

placer I Became, Adresser lee LA-B. au bureau de cejoarnal A.11,

PRECIURIDE

insertitini acestu 111nriu.

Table IV. Linia de 30 de lilac, shd spaldild do-

respondirde I let)

Inseqiudi Reilame, .

A ouneiurile nu se repelescó de call in cord',aci aretate qi co acidemiote uriultdrie

Penult anuntimil ee re- De 16, 17 qi 18 orl 30%pen de I o 4 or! 10% 20, 21 22 , 85%De 5, 6, 7 qi 8 24, ou 26 . 40%

o 9, HI qi 11 , 20% , 28 ci 29. ,, 12, 13 yi 14 26% , 32 old qi inainte 50/0

Penton anuntiurl ce s publici pe mal trialtelone ac facii invoiri yi educed la poste cele in,mime. otai sued,

'V DE ARENDATMO$1A CALt'fi

din distrietuld Itioanieula-Sleata,proprietate fretilorfi COSTA-CHE qi STEFAN SICHLIANye da ett metal& pe trel g,de la St. Gleorglie anonpolo lieiteliane 'ere "'AMUIn dim de 28 IUNIUndairl eConditimile acestqufg h, ,not6 vegea in .4AND in Foesele lei C. 8; mo7iel este de9461. Intig 4 mil pogilne, dinmat birp1200 de tutturl, 750care .01, qi melon de mg bine604000 popMe ioe0aoi peie ee invoimel mad motto mil

de uol cite trel lel 1i giuml-tate de cape, 0i vite aloe cite14 lel; are dime cárcitune lo.cuield bund.-ci alte oid mailer:.

No. 304. 11-44.

APAAS SER.

)

ANATHERINA ANATIERFIAANATHERIN ZAHN: Pi,L,O,oMBC

7,ZAHN -PASTA ZAHNPULVER coco

Dr. I. G. Pupp, Itt Vim __ . .,, Io colo,. Dr. I. G'. Popp, In Vim

PENTRU CONSERVA REA, DINTILORU I A GI NGIILORU.Acdstd AO invented/ ci destilata de 6-Da Dr. I. G. POPP, care la dscurell tkeeetti fluida vindeca diaqi atecall, opreace bibs, ci nu permite ea se se gla-

de mal multi ani, etrege din ce, in ee mal make mentionec omenirel, oc eu- Maul qi ma: depart, ce eseeriti empty gingillor, face el metaoc no fie

fere de dome de dinti, eare de ci nu coeliac aid ,ita mbatenta 01040d1060e, uparate 6 oSoguc, re de umdeturi, qi de 160e c.lelalte brile, la care mesa parte

ou a'a pullet contraface de Mimed co rate storuintole cc eititi depusii din di, a onoulal Ole fi mouse. Agent... tiosiduesee deed se intrebuicliqn mil matte

ferite ORB, la autstli !menage. timely 06te dmerile de dinti.

De vdtelaret io BUBURESCI lo wit 11,4L,N.EAL j IN'fir lgp Uu3 Strada germane, to Braila /. D <o HEPITES

farmaeista, la GALAEI la Dmil 0001TOV1C et SELDENMAGER CRAJOVA le LUDWIG farm. is Ddm RUDOLF SORBET-

TAU farm. in PITESCI In Dmo CARL VIDECR farm. in FOC4AN1 la am M. F, ROEMER faros in 010561117 la D nu EABINI farm.

Pentru cumpirare EN GROS a se adressa fe Dr''' A PPEE .8c Cm' BUCURESCI, Strada Comedor No. 1. No. 310. 24-34.

DESFACERE IDE IMMUNE

AGRICOLE

1

cu unscademeut de preturi reduse

I, A. FAI3FICA le la 13FLVEDERE

dela 25 pina la 50%.

1

A LEI E. GRANTMssini de batutii porumbil, slain stobiti

alit §i traosportsbili. Cele transportabili(pe palm róte de ferü,) ciuruesei 0 viaturatots) de uS dolt Miire duple 0 simple. Macinede Whitman), do ofarAmal0 portunbA, on,10

sm.]. SLIMS taiatóre de paie. Magnin desemeuata. Pluguri searificaterf ai grape de

- feril. s.e.l. b.e.l.

Stabilintentuld de berdrie ott-mitfi &elm din Breda derma-l.' No. 18, et& tOte qi

a/miliaria compleetd, impound'cu p oprietatea Capra din BrailaCasarmel, unde este pireilit Ouf-

destuld spapilse. ghe-ria trebutocidee; coma qi elit-

e/hole cote nag eliturl de beundo ecru Casinuld Bier-

Hale, meld de vin4are, to.raid min in parte. Doritoritorise potfi carom la MoMmilloreaapmatulni Seale, ce se all cocederea scdsti proprietate.

No. 347, 3-24.ne VINGARE. Al smite ea..-804.41 Vinorile name qi Co.;vendee. din Niameee (Macedo-nia) Fine gustbse meld de 4 ant,se elude 3 lel a 4 cream.

Zausfird No. 3, in Lipscaul.No. 352, 3-24.

--iaimassimiamseam

ADEVERATE APE APE MINERALEMagasinula

D. STAICOVITS.Strada Germane.in wild spre

Retold de Europ

¡La Croce re CoreniMINERAI F'IS ILI MT M Mt CD Elm 1E1 9V

SE PRIIMESCU Li FIE-CARL 13 ZILE LI

FILLEANU ET IONESCUReeceaetaa outs Odorabildera oil aien¡i, di:d ,dtddoihli di din ends ipi idid,ddle, ld ii il .siail Pai-

"UfsU TR004P060; Ploco ts", liorlalinler llillibreaa, Spud tl, OctiLtsbrdal. AI illeabai, Sreusbrana, II

Perdiaaidsh-alia, s,ing mile, narretbSta traiitte S tLeri, Filesitmit Rivalry ,1 ratitlar, Wildaarer, Wet-elteabe.00r Gonstaalingitalle, eye:neater, tibilkoiltsqinue, pr,,biaav, sgernialteasquelle, tinier iledwasseriSeinvalbaelpr Sanitarian, Spa Stalewlsser, Nay iv lob aiille 0 celesta', liatebaatte, Ofraerbiller Wes-sel. de Ilaoyatli, li Debt, Barris de beak li 111Iiip4ak.

Co nand,' atitil peatre Ape oh:loran eltd qi pentru idle in-Uccle de DROGUE, COLONIALE,P510110 Se-men putter ca,d, se efectmisti ea roe la lt more esanilate peona tea RoLliata.

&caste Stabili a Mtil oleo Tr, cal :mime mice .Z.iil de tiapd, de I. deechileree ea a optimal co destulasueeesii eel nis li cadre Etedre Ma p oleo p tblieutul inteligiute li bino cuomeltorii aid Condole; mutunii sigurlci va fi eu meiml Incrodere visitate de aceia co efi Mold ocmie a ae lecrediato Min de bum coal:tale ea artimlilori m . ssisii in read citatinsi istrinsula, cite qt ia dubs ed se vinde cu preterite self) alai' moderate.

34.

................,,...------.AL. 711 74: IL: IL ILI

de Advoennerii, de luerári Tehnlee eousision in Ornsiulta Buse...Diferdele mmitutiuni nuoito regulamente stibnite du eiti.ve mil in limailaid 00 :Musa mosoitate

febo stintitd. ea pubdioula comerciante, litigenti in proccse treasectimi voluutaril, proprietae de teocli, decam 9i al.), se Mbi adore nevoie de o mad intermediarl care se le pare procure inlesnire, acute coacaratedi inMresel pentru care :deem perduta Bova qi cheltuell mmi, Uri a fi satisfacul: dupe dorinlaieood meetora cause, subeetanalli ad desebiad mblimeetd oussit M maven Boma, in care se eeeculdi

L Told felon de coml.:on, iecasiri de benari, polim phe bune vointe, sad prin naBlocirea

uterititilord competintl.IL Apararea inaintea lostaultlord judeoltormel ri administrative din Ora, a procurator civile, comereiale 7:petiole.

d hotArnicil, planar/ topografice M economice, mega, devise qi plame de podurl, construct:1ml debindle, &brief, etc

IV. la di comultatiml in procese, ee ¡Minded qi cc traneerie, eontracte, petition:, acte de tranemiteredoi delete,polite si Beldam./ ci in fine totfi felon de Mcrae relative la advocetura, tehnice comisiou, peutro care a-men biroe, are e pone le disposistpdord amatori,adromtl, iaginee erhitecti din cel titlue eu Wince predict.

Cel fare mijlace ae va da coneultatimi gratMte.In sedge case m afiti agent societotei Ungard Generald 9i La Eakin, care astil.d1 min convention. in.

eheWO intro embele presintil ma foudd garantator de lel 112,000,000, qi se priimesee migureri contrainceudiuld, a grindini, de Immanent', pe viola pantie cari se di We esplieloile relative la diferitele mantel de a-sigurde. Rittman generate ec add in cumuli argent, strada veche. Speraadd o amnoresa elienteld sometime.

No. 330. 6 -42. eu shall E. 3! eldujosia

PINTA TEATRULUI CAS it TOROK.

An aosita ie transport de Ape Mi.uerale pröspete preesua Adelhaistquelle,Carlsbad, Sprudel gi Mülbrun, Eger Saltz

EranNuelle, Hariembad, Craij Fer-dinandsblun, Kisinger Rakotzi 1i Pall.-

dnr, Pülnaer, Pyrinonter, Solterser, Ci1M-ehenaLlerger, Pre'dauer, Chvuibaher, Spa,Vichy Grand Grille, Apia de Buda eiBorvis de Berseci.

Suptdasetonatela reconaaudd amain Ape Rolm& umplote la adevarateie lord Isedge la laceration !mil leMaid S. N. D. STAICOVITS.

NB. In de-care IS Mie priimesce cite und oodtramportd, se afected44 comande pentru tad Re-Mill it..

DE VINGARE, 2 permit/ de Cme lotrita carte ilcalea Vergului No. 20 m 7 camere 2 %miliaria 2 Pie.nite qi curt. lord.

1 Pereche case eu Iona dostuld de spaliosa doneto aldturi Biserica Breda Conrea Alboetru.1 Lod de Illoge4ii Ne. 49 dirt macula 01tddite.

Dmitord do a compare me me eda Ole emote propel.e a rem a , D. Steb000il..

Ille989141MIXIMENDIMIN

COMPANIA RONIANApenfra esploolarea tsi comeriutu de Peened

Capitalula saidekla 100,0d0 raprdsiatati pr:a 6,43) aotiaal 5D01.1 UnaStatutele Corepattiei linda ap.ob ite de gurcral, vie iodate dedreta lo mb T. 796, petite.' i"

stamen ofieiald cu No, 110 g Jr, mtioomit iotrioniiidem la 11 g Void el eubseriplittues mt. ecolterG'

I OICI d mrote min statute) n decivrate canponio coushtuiti.Comiliul do Administratione ci Direetia rOgit pe tali DD. actimari ce afi sub-aerie molt de 10 actii a gr'bi

face de card la :Margate, de cell petit& ma Ima, qi tote ate 54 led.

pliti beaurtruralela pan, r a

lorfi in vedere d'a boom, de mantegele acordate prie Art. 10 qi 20 e Statutelora, edited d'afi gamut+ couformil eu esplicolgules don la art. IO ea totalitates, foodulei actuate, represents.' Pr:" 10" "S'T'i

re actimi no m der pme. come 50.1 eoesimtimegulii indiondide a fie miring actioserú gamut:dd.Numerate aegslot

garantme fiind limitet ele se ear inaceie duel primitatea versemiatelord efectuate pled la Inplioirea de 1,5"S,icecipl:oO0e la ocOanile Companici rámino Wei deschisd ca condifinnile eroultósolsLe sub-seriptium sc plitaqie 51 lot, ida vallro o mi actiuM, valet celed.alte versininte &spectra, ne se ver putea

Addi cod vor csi aopuoi atí facultatea de a plati in bused male la pari.aeoai es le

aceedall, umail pentra cola d dattrli 1,600 aglitter'.Verslcaiutuld 1-iii adicd 51 lei de aolie, se vo sfsetua cold multi pica le 1 MIAS Mama.Sub 2e0ipti0000 vereeroictole pentro actiunI ee priinema fit biacarosol administration. Comp.:el

Strode Ve Ye,

No. 13 IMO( Birm este deechis pootru public de la I I yi jmultste plua la 3 ore MAO areisill. La llama Ftemived.

piata St. Georg,' nod, bl rastrIlimies Compsuict. Cvnsillail de Adminieneliatie ri !Neosho. No. 343 24-39.

TIpegafia G. A liege ti Stra deademed No 2t.