agricultura și viața...2 ”sfatul meu pentru tineri este să investească temeinic în...
TRANSCRIPT
”Sfatul meu pentru tineri este să investească temeinic în pregăti-
rea profesională” - interviu cu doamna Dr. Ing. Elena TROTUȘ,
Director al Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Secuieni-Neamț -
Vă rugăm să ne oferiți o scurtă prezentare a traseului
formării Dvs. profesionale, precum și a realizărilor înregis-
trate în ultima perioada.
Absolventă a Facultății de Agronomie a Institutului
Agronomic “Ion Ionescu de la Brad” din Iași, promoția 1983,
am fost repartizată pentru a efectua primii doi ani de stagiatură
în producție la C.A.P. Heleșteni, Județul Iași, iar în aprilie 1986
am început cel de-al treilea an de stagiu și mi-am continuat
activitatea fără întrerupere la Stațiunea de Cercetări Agricole
Secuieni-Neamț, în cadrul Laboratorului de Protecția plantelor,
specializarea Entomologie. De fapt, la acea dată în laborator se
derula numai tematică de fitopatologie, iar odată cu repartizarea
mea s-a diversificat tematica prin completarea celei existente cu
cercetări de entomologie, aceasta fiind o necesitate pentru zonă,
datorită pierderilor de recoltă cauzate de organisme dăunătoare
culturilor agricole. Pe parcursul activității, am diversificat și
dezvoltat planul tematic de cercetare în domeniul protecției
culturilor de câmp, în funcție de necesitățile agriculturii zonale.
Rezultatele obținute în activitatea de cercetare au condus la
promovarea mea în grade științifice, de la cercetător științific în
anul 1988 la cercetător științific I în anul 2000, bineînțeles după
susținerea publică a tezei de doctorat în martie 1997, la
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj
-Napoca, sub îndrumarea distinsului și regretatului Prof. univ.
Dr. Iustin Ghizdavu și obținerea titlului de “Doctor în
Agronomie”.
În paralel cu derularea planului tematic de cercetare am
îndeplinit și funcții de conducere în cadrul unității. Astfel, în
perioada 1999-2007 am fost numită în urma concursului,
Secretar științific, funcție în care am coordonat întreaga
activitate științifică și administrativă a sectorului de cercetare.
În luna martie 2007, am participat la concursul organizat de
Academia de Științe Agricole și Silvice “Gheorghe Ionescu-
Șișești” și pe baza rezultatelor obținute, am fost numită Director
al Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Secuieni-Neamț,
fiind reconfirmată pe această funcție în iunie 2015, tot pe bază
de concurs.
Din momentul în care am preluat această funcție, împreună
cu membrii Comitetului director și ai Consiliului de
Administrație ne-am axat pe rezolvarea problemelor stringente
cu care se confrunta stațiunea și anume: redresarea economico-
financiară a unității, care înregistra la acea vreme mari datorii
atât la bugetul de stat cât și la furnizori, precum și salarii
restante către angajați; clarificarea situațiilor privind evidența și
exploatarea fondului funciar administrat de SCDA Secuieni;
menținerea și întinerirea colectivului de cercetători, prin
angajarea tinerilor absolvenți și îndrumarea lor permanentă spre
perfecționare continuă; creșterea capacității de cercetare-
dezvoltare prin dotarea laboratoarelor cu aparatură perfomantă
și utilaje agricole pentru câmpurile experimentale; promovarea,
extensia și implementarea rezultatelor științifice obținute în
cadrul unității în agricultura zonală; diversificarea tematicii de
cercetare în funcție de cerințele agriculturii zonale; menținerea
stabilității economico-financiare și a prestigiului unității la
standardele unităților de cercetare-dezvoltare de top din țara
noastră.
A consemnat Vasilica ONOFREI, drd. Fitotehnie III
(continuare în pagina a doua)
Publicație lunară a Facultății de Agricultură - USAMV Iași
Agricultura și Viața
Nr. 27
27 martie – 27 aprilie 2017
2
”Sfatul meu pentru tineri este să investească temeinic în pregăti-
rea profesională” - interviu cu doamna Dr. Ing. Elena TROTUȘ,
Director al Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Secuieni-Neamț -
(continuarea din prima pagină)
Care sunt noile așteptări și perspectivele echipei mana-
geriale a stațiunii de cercetare pentru noul an agricol care a
început?
Anul 2017 este un an special pentru colectivul SCDA
Secuieni, deoarece aniversăm 55 de ani de cercetare-dezvoltare.
Vom marca acest moment deosebit prin organizarea unei sesi-
uni de referate științifice și prin elaborarea și editarea unui
Volumul omagial cu lucrări științifice.
Printre obiectivele propuse pentru anul 2017, doresc să
menționez: implementarea eficientă a proiectelor aflate în des-
fășurare pe o perioada de 3 ani, respectiv 2015-2018; derularea
în bune condiții a programului de achiziții ce prevede dotarea
unității cu mașini agricole pentru prelucrarea solului, recoltarea,
transportul și depozitarea furajelor; realizarea programului de
multiplicare a semințelor din categorii biologice superioare la
speciile: grâu, orz și orzoaică, triticale, ovăz, mazăre, floarea-
soarelui, soia, porumb, fasole, cânepă, plante medicinale și aro-
matice; promovarea și extensia rezultatelor științifice.
Vă rugăm să oferiți un sfat pentru studenții care și-ar
dori să își formeze o carieră în domeniul cercetării agricole
și a domeniilor conexe ?
Sfatul meu pentru tineri este să investească temeinic în
pregătirea profesională, deoarece în anii studenției se funda-
mentează temelia și dacă aceasta este solidă, le va fi foarte ușor
să se specializeze în diferite domenii din agricultură, iar celor
care ezită să îmbrățișeze o carieră în cercetare, descurajați poate
de partea financiară, să încerce, deoarece această activitate
oferă satisfacții profesionale deosebite.
Absolvenților de cursuri universitare, tentați să plece din
România, le transmit îndemnul de a profesa aici pe domeniul
lor, deoarece țara noastră are nevoie de tineri specialiști în agri-
cultură.
Care considerați că sunt dificultățile cele mai mari cu
care se confrunta cercetarea la momentul prezent și cum
am putea găsi soluții să le depășim?
Problema cea mai dificilă și greu de rezolvat cu care se
confruntă unitățile de cercetare-dezvoltare din domeniul agri-
culturii este lipsa totală a finanțării prin atribuire directă de la
bugetul de stat a activității de cercetare. Deși în baza legislației
de organizare și funcționare a sistemului de cercetare agricolă
din România, activitatea de cercetare ar trebui finanțată de la
buget și din surse proprii, unitățile își desfășoară activitatea de
cercetare numai pe baza veniturilor proprii. Pentru realizarea
veniturilor proprii, cercetătorii și specialiștii sunt nevoiți să
deruleze activități diverse și conexe în detrimentul activităților
de cercetare, pentru care nu există finanțare asigurată.
Întrucât ne aflăm într-o perioadă încărcată duhov-
nicește, care ne pregătește pentru Sărbătoarea Sfintelor
Pasti, vă propun să schimbăm puțin registrul discuției.
Astfel, vă rugăm să ne spuneți, care este în opinia Dvs. cel
mai important lucru în viață ?
Fără îndoială, cel mai de preț lucru este familia, care m-a
sprijinit și susținut în tot ceea ce am realizat și din punct de ve-
dere profesional. Soțul meu a fost mereu alături de mine, un
ajutor eficient și un sfătuitor înțelept, atât în viața de familie,
cât și în cea profesională, iar împreună ne susținem fetele și mai
nou, nepoții.
În ce mod considerați că viața noastră spirituală ar
putea avea repercusiuni pozitive sau negative asupra
muncii de zi cu zi ?
Credința în Bunul Dumnezeu ne face mai buni, mai
îngăduitori cu cei de lângă noi și ne umple sufletele de speranță
în rezolvarea cu bine a tuturor problemelor cu care ne con-
fruntăm zi de zi.
La final, dorim să vă mulțumim pentru acordarea
acestui interviu, cât și pentru frumoasa colaborare in-
stituțională de-a lungul anilor. În cazul în care doriți să mai
adăugați vreun aspect pe care nu l-am surprins în
întrebările noastre, suntem onorați să îl primim.
Și eu vă adresez mulțumiri și vă doresc mult succes în ac-
tivitatea profesională și îndeplinirea tuturor dorințelor.
A consemnat Vasilica ONOFREI, drd. Fitotehnie III
Agricultura și Viața
Nr. 27
3
Sărbătoriții perioadei 27 martie-27 aprilie: 27 martie – Prof. Univ. Dr. Nicolae HAGIU, Prof. consultant 28 martie – Lect Univ. Dr. Iuliana MOTRESCU, Facultatea de
Horticultură 03 aprilie – Ing. Vasile LESAN, Facultatea de Agricultură 03 aprilie – Ing. Florin VIERIU, DEP.V - Tehnologii Horticole 03 aprilie – Asist. Univ. Dr. Ramona-Florina MORARU,
Facultatea de Medicină Veterinară 04 aprilie – Asist. Univ. Cristina-Gabriela RADU-RUSU,
DEP.VI-Ştiinţe Fundamentale în Zootehnie 05 aprilie - Elena POTLOG, Dep. I – Pedotehnică 05 aprilie – Asist. Univ. Dr. Florin MURARIU, Facultatea de
Agricultură 07 aprilie - Bibliotecar Diana Lăcrămioara ROTARU, Bibliotecă 12 aprilie – Ing. Cristina-Vasilica CUCONOIU, Facultatea de
Agricultură 12 aprilie - Adm.Fin. Tatiana CRĂCIUN, Contabilitate 14 aprilie - Profesor Univ. Dr. Ioan PAUL, Prof. consultant 13 aprilie – Asist. Univ. Dr. Lucia-Cintia COLIBABA, Facultatea
de Horticultură 14 aprilie – Prof. Univ. Dr. Ioan PAUL, Prof. consultant 15 aprilie – Prof. Univ. Dr. Mihai TALMACIU, Facultatea de
Horticultură 17 aprilie – Asist. Univ. Dr. Cătălin-Emilian NISTOR, Facultatea
de Zootehnie 18 aprilie – Tehn. Vet. Ana VITCU, Facultatea de Medicină
Veterinară 18 aprilie – Prof. Univ. Dr. Gheorghe SAVUŢA, Facultatea de
Medicină Veterinară 19 aprilie – Prof. Univ. Corneliu COTEA, Prof. consultant 20 aprilie – Geta NADEJDE—Știinţe Fundamentale în Zootehnie 20 aprilie – Asist. Univ. Florentina DARABAN, Facultatea de
Medicină Veterinară 21 aprilie - Tehnician Maria DAVIDESCU, Facultatea de
Medicină Veterinară 21 aprilie – Prof. Univ. Dr. Gheorghe TARABOANTA, Prof.
consultant 21 aprilie - Adm.fin.I S Viorica DUMITRACHI, Camine 24 aprilie - Adm.fin.I S Dan HRITCU, Baze practică 26 aprilie – Asist. Univ. Dr. Lenuţa FOTEA, Facultatea de
Zootehnie
27 aprilie – Prof. Univ. Dr. Daniel BUCUR, Facultatea de Agricultură
27 aprilie –Lect. Univ. Dr. Daniel SIMEANU, Facultatea de Zootehnie
27 aprilie - Daniela-Magdalena HERDES - DEP.II-Știinţa Plantelor
Tuturor sărbătoriților acestei perioade, vă adresăm sincere felicitări, cele mai frumoase gânduri și urări, dorindu-vă să aveți sănătate, multe bucurii și împliniri pe toate planurile.
Vă dorim tuturor o primăvară cu sănătate, pace în suflete, frumoase împliniri personale și profesionale.
La mulți ani !
Totodată, în apropierea Sfintelor Sărbători Pascale, dorim tuturor cadrelor didactice, studenților, colaboratorilor noștri și întregului personal din cadrul USAMV, pace în suflete, sănătate, bucurii duhovnicești alături de toți cei dragi.
Lumina Învierii Domnului să ne însoțească în momente de cumpănă sau încercare, transformând suferința în izvor de
bucurie și înțelepciune.
Sărbători luminoase !
Tehnologii inovatoare pentru viitor la CeBIT 2017
În perioada 20-24 martie 2017, la Hannover, în Germania, s-
a desfășurat o nouă ediție a CeBIT- cel mai important eveniment
internațional pe tema industriei digitale cu aplicabilitate în toate
domeniile (industrie, agricul-
tură, sănătate, mediu, afaceri,
ma-nagement, marketing,
resurse umane etc.).
Țara parteneră a CeBIT
2017 a fost Japonia, cu 120 de
firme prezente, iar în cadrul
expoziției, au participat peste
3000 de firme din cca. 70 de
țări: USA, China, India, Rusia,
Germania, România etc.
Printre oportunitățile pro-
gresului tehnologiilor digitale
prezente la eveniment amintim:
- drone cu zboruri acrobatice, senzori pentru diverse aplicații,
inclusiv agricultura.
- programe și soft-uri pentru eficientizarea activităților în in-
dustrie, agricultură și domeniile conexe
- soluții pentru optimizarea proceselor de afaceri și a fluxu-
rilor interne din cadrul unei organizații
- concepte revoluționare pentru creșterea productivității în
spațiile de lucru
- sisteme de fabricare a hârtiei în birou prin procesare uscată
- o gamă variată de proiectoare instalabile pentru mediul de
business
- inovații ale inteligenței artificiale, roboți umani, soluții
pentru realitatea virtuală etc. etc.
Tema generică a ediției din acest an a evenimentului CeBIT,
”d!conomy – no limits” a readus
în atenție faptul că transfor-
marea digitală înglobează mai
mult decât produse și servicii
digitale, oferind noi posibilități
de interacțiune între om, tehnol-
ogie și mediul de lucru. Dezvol-
tarea tehnologică este fără
îndoială parte a evoluției
umane.
Cu mare interes este așteptat și
cel mai mare târg internațional
industrial, Hannover Messe
2017, care se va desfășura în
perioada 24-28 aprilie 2017, precum și cel mai mare târg inter-
național de tehnică agricolă Agripina 2017 Hannover, ce se va or-
ganiza în perioada 12-18 noiembrie 2017. Aceste evenimente se
constituie în bune prilejuri de a vedea o parte a digitalizării în
produse industriale efectiv realizate.
Prof. Dr. Ing. Dr. H.C. Peter LORENZ,
Universitatea de Științe aplicate HTWSaar din Saarbruecken
4
Agricultura și Viața
MILENII DE APĂRARE A SĂNĂTĂŢII
PRIN MEDICINĂ NATURISTĂ (II)
Prof.univ. Dr. Dr. Honoris Causa
Constantin. MILICĂ
Centrul Genetic de Plante Medicinale şi
Medicină Naturistă -U.S.A.M.V. - Iaşi
(continuare din numărul trecut)
În a doua jumătate a secolului XIX a apărut asaltul
medicaţiei cu produse chimice. În spiţeriile Europei, inclusiv din
România, se găseau produse ale unor firme străine dar acestea au
fost eliminate, treptat, din uzanţa medicală şi farmaceutică,
datorită unor efecte adverse şi contraindicaţii severe. Ne putem
aminti de şoricioaică, săricică, arsenic, ţipirig, silitră, argint viu
(mercur), sublimat, iarbă de puşcă, ochi de rac şi floare de sulf.
Din străinătate au venit hapurile Morison şi de Bavaria, prafurile
Seidlitz, pudra Paterson, hipofosfatul Grimault, citratul de fier
Chable, pectoratul Lamoureaux, lichiorul Daubitz. În prezent,
aceste produse au mai rămas numai în practicile oculte ale
vrăjitoarelor.
La începutul secolului XX, se extind giganticele uzine
chimico-farmaceutice, prima fiind fabrica E. Merck din
Darmstadt (Germania). Au urmat verstitele uzine Bayer, Sandoz,
Ciba-Geiggy, E. Lilly, Schering, Hoffman-La Roche, Organon
etc., din retortele cărora au fost livrate, ulterior, peste 50.000 de
preparate.
Bazele terapiei cu produse chimice, adoptată ulterior de
medicina alopată, au fost puse de chimistul german Paul Ehrlich
care, în anul 1905, a utilizat preparatul de sinteză Salvarsan – un
derivat al etoxilului, pentru combaterea protozoarelor implicate
în sifilis şi în boala somnului. Ulterior, Ehrlich a elaborat
Neosalvarsan iar în anul 1909 a fost distins cu Premuil Nobel.
În prima jumătate a secolului XX, unele preparate de
sinteză au avut efecte spectaculoase în combaterea malariei
(Plasmochin), a trepanosomiazei (Germanin), a infecţiilor
streptococice şi stafilococice (Prontozil), sedative şi analgezice
(Veronal, Luminal, Fenergan).
Cu toate aceste succese, necontestate la vremea aceea, s-au
semnalat şi multe cazuri de efecte nocive şi intoxicaţii
medicamentoase, unele mortale, individual sau în grup, datorită
reacţiilor adverse ale preparatelor şi, în deosebi, incapacităţii
garniturilor enzimatice existente în organismele umane de a
metaboliza substanţele chimice ingerate, unele cu catene foarte
complexe.
Efecte grave au fost constatate după tratamente cu
amfetamine, trioxazine, methoxyfluran, metamfetamină. Mult
mediatizate în presa timpului au fost efectele grave produse de
indoprofen (în carcinogeneză), fenacetină (în insuficienţa renală),
clioquinol (în neuropatia mielooptică) şi, în deosebi, thalidomida
(contergan) recomandată femeilor gravide pentru efecte
analgezice, tranchilizante şi hipnotice la naştere. Acest
medicament chimic a provocat o cunoscută dramă genetică şi
socială din anii 1950 întrucât femeile gravide, în loc „să râdă la
naştere” au dat naştere unor copii cu malformaţii grave, în care
membrele inferioare şi superioare erau transformate în aripioare
de focă (focomielie). Până în anul 1962 au fost sacrificaţi peste
6.200 de copii cu acest handicap foarte grav.
În prezent, sunt bine cunoscute unele boli (intoxicaţii)
medicamentoase care provoacă un procent ridicat din internările
spitaliceşti şi chiar decese, în întreaga lume, mai ales în Statele
Unite şi Canada.
Pe baza cercetărilor aprofundate de biochimie, biologie şi
farmacodinamie, verificate în clinicile medicale, începând din
deceniul VII al secolului XX, fitoterapia a reintrat în atenţia
multor specialişti, mai ales în ţările vest-europene. Produsele din
plante sunt preţuite la adevărata lor valoare, ca remedii uşor
metabolizate de complexul enzimatic uman, fără a provoca
fenomene secundare sau reacţii adverse.
Specialişti din Franţa, Germania, Marea Britanie, Elveţia,
China, Japonia etc au stabilit eficienţa principiilor bioactive din
plante (vitamine, carotenoizi, alcaloizi, glicozide cardiotonice,
taninuri, saponine, fenoli, aldehide terpenice etc) în păstrarea
sănătăţii umane şi în vindecarea unor afecţiuni maladive.
Astăzi, fitoterapia a redevenit o latură importantă a
medicinii, bazată pe elemente strict ştiinţifice. De altfel, O.M.S.
arată că în multe ţări ale globului, medicina naturistă reprezintă
majoritatea alternativelor de tratamente.
În România, utilizarea plantelor medicinale în terapia
bolilor fizice şi psihice a cunoscut o tradiţie seculară, mai ales în
rândurile populaţiei rurale. Pe sub coastele umbrite, pe margini
de păduri, în covorul multicolor al pajiştilor şi poienilor, pe văile
umede ale râurilor, populaţia satelor a găsit plante de leac,
dăruite gratuit de Natură. După secolul XIV, tratamentele cu
plante se făceau în bolniţele mânăstirilor Tismana, Bistriţa,
Neamţ, Prislop etc şi, ulterior, în spitalele Colţea (1708),
Panteliomon (1725), Spiridon din Iaşi (1757) şi Craiova (1777).
Prin contribuţia remarcabilă a doctorilor Carol Davila şi
Constatin Hepites, au fost elaborate reţetele farmaceutice, pe
baza cunoştinţelor de fitoterapie.
Utilizarea plantelor medicinale a atins amploare maximă
până în primele 4 decenii ale secolului XX, după care a fost
parţial înlocuită cu preparate de sinteză chimică venite din
străinătate.
În ultimele 3-4 decenii, practica medicală, atât pe plan
mondial cât şi în România, a început să se orientează tot mai
mult spre limitarea tendinţei de medicaţie exclusivă cu produse
de sinteză pur chimică, solicitând utilizarea componentelor
biochimice existente în plante, cu efecte benefice în combaterea
diferitelor afecţiuni maladive.
Flora României, spontană şi cultivată, prin cele 3.500 de
specii, reprezintă o bogăţie rar întâlnită în alte zone ecologice
ale Europei, fiind favorizată de o climă temperată, cu influenţe
mediteraneene şi maritime, precum şi de factori edafici
favorabili, cu o orografie foarte variată a teritoriului, cu munţi,
depresiuni montane, dealuri, câmpii, litoral maritim.
În România este destul de redusă poluarea solului cu
pesticide şi cu îngrăşăminte chimice, comparativ cu ţările vest-
europene, ceea ce constituie un factor de atracţie pentru
specialiştii occidentali de a importa materii prime medicinale din
ţara noastră.
Considerăm că având un asemenea tezaur de excepţională
valoare, este anormal să aceptăm exportul anual a sute de
vagoane şi cisterne cu materii prime româneşti pentru ca, ulterior,
să importăm produsele finite din alte ţări.
Pentru sănătatea populaţiei noastre, avem datoria să
deschidem larg porţile Farmaciei Naturii, să extindem cultivarea
plantelor medicinale şi aromatice şi să dăm acces liber tuturor
căutătorilor de virtuţi medicinale în flora autohtonă, presărată cu
atâta dărnicie, pe întinsul spaţiu carpato-danubiano-pontic.
Nr. 27
5
Anghinarea – beneficii și proprietăți
Anghinarea este cunoscută încă din Antichitate
(secolul al 4-lea) şi este folosită în terapii încă din seco-
lul al XVI-lea, în timp ce acțiunea sa coleretică a fost
descoperită abia în 1931. Aceasta a fost folosită ca
legumă în Egiptul Antic și Imperiul Roman și în zilele
noastre este folosită în mare măsură atât în alimentația
umană cât și animală. În acest sens, anghinarea este cul-
tivată pentru influorescențe care sunt consummate sub
diferite forme (salate, conserve etc.).
Numele de "Cynara" a fost dat de regele Columella
(secolul al II-lea d.Hr.), din cauza culorii sale gri, în timp
ce termenul "scolymos" provine din limba greacă însemnând
pin, reflectând forma frunzelor care sunt alungite (30-40 cm), în
forma coloanei vertebrale şi pubescente pe partea inferioară a
epidermei.
Proprietățile terapeutice se datorează principiilor sale ac-
tive, cum ar fi acizii organici (acidul chinic, acidul cryptochloro-
genic etc.) și cinarina, flavonoide (cinaroside, scolimoside), tani-
nuri, triterpenoide, steroli, saccharides, mucilagii, pectine.
Aceasta conține, de asemenea, proteine și aminoacizi (3,0-3,2%
greutate în stare proaspătă), vitamine (A, B, C) și minerale (K,
Mg, Mn, Fe, Cu, și P). Astfel, compoziția justifică efectele bene-
fice ale preparatelor de anghinare pentru ficat și pentru tul-
burările legate de stomac, precum și în boli genitale, renale și
cardiace, în tratamentul diabetului zaharat, disfuncțiile metabo-
lismului lipidic, afecțiuni ale pielii. Extractele standardizate de
Cynara scolymus L. sunt utilizate în formularea de medicamente
comerciale, cum ar fi Hepar SR Forte®, Valverde®, Anghirol®.
Un cheag vegetal a fost obținut din inflorescențe, ca rezultat al
activității enzimatice sintetizate.
Modalități de administrare:
În afecţiunile hepato-biliare se poate prepară o infuzie din
2 linguriţe de plantă uscată şi mărunţită, la 300 ml apă. Se bea în
trei reprize, cu 30 de minute înaintea meselor principale.
Până la servirea mesei se recomandă ca pacientul să stea
culcat pe partea dreaptă. După 10 zile, preparatul se
poate face mai concentrat (4 linguriţe la 300 ml apă), iar
după alte 10 zile, cu prudenţă, se poate prepara infuzia
din 5 linguriţe de plantă uscată, la 300 ml apă. Trata-
mentul se poate relua, dacă mai este necesar, după o
pauză de o lună. În mod curent, frunzele de anghinare se
asociază cu diferite plante medicinale (mentă, pelin,
brusture etc.).
Pentru stimularea poftei de mâncare se recoman-
dă o infuzie din o linguriţã de plantă uscată, la o cană cu
apă şi se bea câte ½ de cană înainte de masă. Şi în cazul
afecţiunilor renale sau al hiperlipidemiilor, infuzia se
prepară la fel, administrându-se 2-3 căni pe zi.
Contraindicaţii
Dintre contraindicații, amintim:
- Nu se administreazã în stadiul acut al bolilor hepato-
biliare şi renale si nici inclus în vreun altfel de preparat în cazul
litiazei biliare.
- Contraindicat în alăptare (reduce lactaţia).
- La unele persoane poate provoca reacţii alergice.
A consemnat Vasilica ONOFREI, drd. Fitotehnie, III
6
BRÂNDUŞA CROCUS SATIVUS – BENEFICIILE
ACESTEI PLANTE TĂMĂDUITOARE
Plantă, cunoscută sub denumirea ştiinţifică de Crocus sa-
tivus conţine alcaloizi, ulei gras, fitosterol, zaharoză şi tannin. De
asemenea, florile, bulbii şi frunzele brândusei conţin colchicină, o
substanţă foarte toxică, însă eficientă în tratarea mai multor boli.
Remediile se pot administra atât intern cât şi extern, sub formă de
cataplasme. Tratamentul se face numai la recomandarea unui
medic, respectând dozele indicate de acesta.
Plantă care creşte în poienile din zonele deluroase şi mon-
tane, brânduşa este folosită încă din Evul Mediu în tratarea reu-
matismului şi a bolii numite gută. De reţinut însă că ea este o
plantă toxică, de aceea remediile se administrează numai la reco-
mandarea medicului.
Calmează atacurile de gută. Proprietăţile terapeutice ale
brânduşei şi-au dovedit eficienţa în cazul bolnavilor de gută dato-
rită colchicinei, substanţă care ameliorează crizele. Guta este o
afecţiune cauzată de excesul de acid uric din organism. Colchici-
na are efect diuretic, ajuntând la eliminarea acidului uric şi, de
asemenea, calmează durerile. Este indicată o cură cu tinctură de
brânduşă, medicul fitoterapeut fiind cel care recomandă cantităţile
zilnice şi durata tratamentului. De asemenea, colchicina previne
cancerul şi ajută la eliminarea paraziţilor intestinali. Datorită pro-
prietăţilor calmante şi antiinflamatoare, planta mai poate fi utili-
zată şi pentru tratarea pneumoniei dar şi a ascitei (acumulare de
lichid în abdomen cauzată în special de ciroză).
Alcaloizii din planta de Crocus sativus sunt foarte toxici,
dar în doze terapeutice, au acţiune antiinflamatoare şi analgezică,
fiind recomandaţi numai în preparate farmaceutice, precis dozate,
în accesul de gută şi în reumatism. Comprimatele conţin 0,5 mg
sau 1 mg colchicină. Se prepară numai de către industria farma-
ceutică şi se administrează conform prospectului numai la reco-
mandarea medicului specialist.
DE ŞTIUT!
De ajutor celor cu psoriasis! Planta medicinală Crocus sa-
tivus poate ajuta pe cei cu psoriazis astfel: se aplică pe locul afec-
tat cataplasme sau un tifon înmuiat în decoct de brânduşă. Planta
are şi rol cicatrizant, de aceea poate fi folosită pentru a grăbi
vindecarea rănilor. Are şi efect antiseptic, ceea ce înseamnă că pre-
vine apariţia infecţiilor.
Folosirea în exces a remediilor obţinute din brânduşă poate
duce la apariţia de vărsături, diaree, crampe abdominale, scăderea
tensiunii arteriale, convulsii, paralizii. De aceea este foarte
important să respectăm dozele recomandate de către medic.
A consemnat
Roxana-Alexandrina RADU-CLINCIU, drd. Fitotehnie, III
Agricultura și Viața
Nr. 27
7
Stresul - o noțiune centrală în psihologia sănătății (II)
(continuare din numărul trecut)
În tabelul de mai jos prezentăm (după Iamandescu, 1997) unele distincţii între eustres şi stresul negativ din punctul de vedere al
agenţilor stresori, al reacţiilor în plan comportamental, somatic, emoţional.
Distincţii între stresul
pozitiv (eustres) şi stresul
negativ
STRES NEGATIV EUSTRES-STRES POZITIV
Calitatea agenţilor stresori Neplăcuţi, ameninţători,
solicitanţi
Plăcuţi, solicitare moderată într-un climat afectiv pozitiv
Tipuri de reacţii Furie, ruşine, tristeţe, lipsă de
speranţă, nesiguranţă
Bucurie, extaz, râs
Tipuri de situaţii Suprasolicitare, frustrare,
pierderi majore
Câştiguri morale, financiare, surse de umor, situaţii provocatoare în care persoana are
siguranţa asupra controlului etc.
Sistem imun Inhibiţie Imunostimulare
Aparat cardiovascular Creşteri ale tensiunii arteriale
(vasoconstricţie)
Vasodilataţie
Sistem endocrin Creşterea secreţiei de
cotecolamine şi cortizol
Creşterea secreţiei endorfinelor
IMPORTANT
Sintetizând diversele aspecte ale influenţei stresului asupra
organismului uman, Cox (1978, apud Derevenco, 1992), le prezintă
grupate în seturi de manifestări care se influenţează reciproc:
Influenţe asupra personalităţii: agitaţie, agresivitate, apatie,
depresie, oboseală, deziluzie, sentiment de culpabilitate,
iritabilitate, tensiune psihică, autoevaluare negativă, nervozitate,
alienare;
Influenţe asupra comportamentului: vulnerabilitate la accidente,
dependenţă de alcool şi narcotice, crize emoţionale, bulimie sau
anorexie, fumat excesiv, comportament impulsiv, tremor;
Efecte cognitive: incapacitatea de a lua decizii, lipsă de
concentrare, amnezii, hipersensibilitate la critici, inhibiţie sau
blocaj mental;
Efecte fiziologice: niveluri crescute ale cortizolului în sânge şi
urină, hiperglicemie, tahicardie. Presiunea arterială mărită,
uscăciune în gură, hipertranspiraţie, dispnee şi hiperventilaţie,
valuri de căldură sau friguri, furnicături la extremităţi;
Influenţe asupra sănătăţii: dureri toracice şi dorsale, diaree, vertije
şi leşin, micţiuni, frecvente cefalee şi migrene, insomnii,
coşmaruri nocturne, impotenţă, amenoree, boli psihosomatice
propriu-zise;
Influențe asupra capacității de muncă: lipsă de concentrare,
conflicte la locul de muncă, productivitate scăzută, frecvente
accidente profesionale, insatisfacție, instabilitate/fluctuație.
Psiholog Ana Maria Calancea
Ferestrele umbrei, grafică realizată de
Mădălina Brăteanu, Drd. Medicină veterinară, III
http://www.uaiasi.ro/agricultura/
Sponsor
principal:
Pentru susţinerea acestei publicaţii, vă rugăm să ne
contactați la datele de mai sus în vederea inițierii unei frumoase
colaborări.
Facultatea de Agricultură USAMV Iași Aleea Mihail Sadoveanu nr.3, Iaşi, 700490 tel./fax: 0232 407 347, tel. mobil: 0741 706 602 e-mail: [email protected] Coordonator: Prof. Dr. Teodor ROBU Redactor-șef: Drd. Vasilica ONOFREI Colectiv redacțional: Cadre didactice: Prof. Dr. Mihai STANCIU, Lect. Dr. Simona-Catrinel AVARVAREI, Lect. Dr. Elena PETREA, Prof. Dr. Mihai AXINTE, Conf. Dr. Aglaia MOGÂRZAN Doctoranzi: Ing. Roxana-Alexandrina CLINCIU-RADU, Masteranzi: Ing. Petru PRICOP-HARABAGIU Studenți: Elena PATROLEA, Costinela PATROLEA, Ramona-Petronela TOMA, Bianca-Mihaela PETREA
Puteţi direcţiona 2% din impozitul pe venitul dvs. pentru proiectele şi activităţile
pe care le susţine FUSPA
Persoană Juridică ?
Redirecționează până la 20% din impozitul pe profit.
Întoarce o parte din beneficiile companiei tale comunității din care poți și tu să faci parte.
Persoană Fizică ?
Redirecționează 2% din impozitul pe venit (formularul 230 și/sau formular 200 daca ai și alte surse de venit în afara salariului).
Datele noastre necesare pentru Completarea Formularelor sunt:
• Numele Asociaţiei: FUSPA
• CIF (Codul de Identificare Fiscală): 11609468
• Contul Organizaţiei în format IBAN: RO03BRDE240SV15023262400
•ATENŢIE:
La formularul 230 trebuie anexat, în copie, formularul 210 — “Fişa fiscală”, care se obţine de la angajator.
DETALII şi INFORMAŢII:
Prof. Univ. Dr. Teodor ROBU, tel./fax: 0232 407 347
Agricultura și Viața
LIMBA NOASTRĂ-I ÎNCURCATĂ
Lect.dr. Simona-Catrinel AVARVAREI
Lect.dr. Elena PETREA
Nu de puține ori se întâmplă ca vorbitorii să
lărgească aria semantică a unor cuvinte, devenind astfel cre-
atori de fecunde norme lingvistice. Una dintre încurcăturile
în care, nu de puține ori, ne-am aflat, a fost cea legată de
controversatul lexem locație, folosit cu sensul de „loc anu-
me determinat”. Nu încape îndoială ca „puriștii„ se vor lim-
ita la cele două sensuri cu care apărea în DEX, până în 2009
– „1. Închiriere. ♦ Chirie plătită pentru anumite lucruri luate
în folosință temporară. ◊ Taxă de locație = taxă care se
plătește drept sancțiune în caz de depășire a termenului de
încărcare sau de descărcare a vagoanelor de cale ferată sau
a autovehiculelor. 2. (Jur.; în sintagma) Contract de locați-
une = Contract prin care una dintre părți se obligă să pro-
cure și să asigure celeilalte părți folosința unui lucru pentru
un timp determinat în schimbul unei sume de bani”,
sancționând fără ezitare orice abatere de la amintitele
valențe ale cuvântului. Cu toate acestea, sub presiunea voci-
lor, tot mai numeroase, ale celor care doreau să se raporteze
la un anume perimetru spațial, a cărui decupare semantică
nu reușea, de cele mai multe ori, să se muleze pe deja ex-
istentele variante de exprimare, loc, sediu, amplasament, ca
urmare firească a nevoii de a răspunde unei necesităţi de co-
municare, s-a impus un al treilea sens al termenului și anu-
me „un loc anume, precis determinat”, preluat, se pare, din
limbajul tehnic, în special din informatică, odată cu eng-
lezescul location. Poate tocmai etimologia latină, comună, -
locatio, -onis a jucat un rol considerabil în integrarea, „ca
sens și ca formă, în familia lexicală a cuvântului loc (local,
localitate, localizare etc.), producând o rapidă extindere a
folosirii sale în contexte non-tehnice” (Rodica Zafiu, 2003).
Există însă și cazuri în care călătoria cuvintelor nu ajunge
să își mai împlinească cuprinderea, sirene amăgitoare
încâlcindu-le rosturile. O astfel de poveste este cea a ver-
bului a adjudeca, înregistrat în DEX cu sensul unic de „a
atribui (prin hotărâre judecătorească) un bun scos la licitație
persoanei care oferă prețul cel mai mare”. Prin contaminare
culturală și transparentă traducere a expresiei din limba
franceză s’adjuger la partie, jurnaliștii sportivi români, au
impus, încă „de acum câteva decenii” (Alexandru Graur,
1976) un nou înțeles, cel de „a câștiga”. Nimic mai in-
corect, în acest caz, din perspectivă gramaticală, dar atât de
des întâlnit în presa de profil și în multe exprimări, pe care
nu se poate sa nu le fi auzit – „Niculescu a revenit însă rap-
id şi şi-a adjudecat următoarele două seturi, scor 6-1, 6-3”
consemnau cei de la Pro Sport, la 1 ianuarie 2017. Morala
poveștii din acest număr? Ne permitem să o preluăm de la
marele lingvist Alexandru Graur. „O neînțelegere a con-
strucției sintactice face să se scrie astăzi fraze ca „misiunea
lui X a eșuat”. A eșua înseamnă „a nu reuși să duci la bun
sfârșit o întreprindere”, deci se poate zice că cineva „a eșuat
în misiunea pe care a primit-o”, dar misiunea nu are cum să
eșueze, pentru că nu s-a angajat la nimic.” Să avem, așadar,
mare grijă, să nu eșuăm în rostiri nechibzuite, ci să căutăm
să aflăm și să dăm sensul corect gândurilor noastre.