alexandru lapusneanu

5/11/2018 Alexandru Lapusneanu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alexandru-lapusneanu-55a0ce0eac1c3 1/4

1

Alexandru Lapusneanu

-caracterizare-

Alexandru Lapusneanu este personajul principal al nuvelei cu acelasi titlu prin calitati de exceptie siefecte extreme, Negruzzi reusind sa intruchipeze un personaj unic prin complexitatea acestuia. Esteasezat in centrul nuvelei, toate celelalte personaje, ca si actiunile prezentate, sunt orientate sprereliefarea caracterului acestuia.

Asa cum e infatisat, trasatura sa dominata, care le subordoneaza pe toate celelalte, este dorinta deputere, de a o cuceri si de a o pastra cu orice pret.Alexandru Lăpuşneanul este o desăvârşită creaţie de valoare universală. Nu se poate închipui un portretmai viu într-un număr mai mic de gesturi şi cuvinte memorabile, într-o compoziţie mai simplă şi îndecoruri mai puţine, fidura eroului este romantica.

Erou romantic, Lăpuşneanu este alcătuit din puternice trăsături de caracter, un personaj excepţional,ce acţionează în împrejurări deosebite. Autorul îşi urmăreşte personajul, de-a lungul celor patru capitole,din momentul intrării în ţară şi până în clipa morţii. Tot ceea ce se întâmplă în această nuvelă poartă

pecetea durităţii lui Lăpuşneanu. Astfel în capitolul I Lăpuşneanu este prezentat de către autor, în detaliul frapant, amănunţit,

conducându-ne astfel în mijlocul stării de spirit a personajului. Negruzzi utilizează dialogul caprocedeu de caracterizare astfel personajul relevându-şi propriile sale trăsături prin intermediulgesturilor, al gândurilor. Se observă că Lăpuşneanu vorbeşte în pilde, folosindu-se de exclamaţii şi

întrebări retorice, intrând astfel în categoria personajelor romantice.Totodata modul de a vorbi al personajului, discursul lui Lăpuşneanu este un exemplu de discurs romantic încare sunt folosite toate procedeele de retorică tipic romantică, repetiţia, gradaţia, interogaţia şi exclamaţia retorică, enumeraţia şi citarea folosită drept argumentaţie.

Dacă în primul capitol portretul lui Lăpuşneanu este scos în evidenţă prin intermediul antitezei dintreboieri şi Lăpuşneanu în al doilea capitol, caracterizarea lui Lăpuşneanu reiese din antiteza romantica sitotodata conflictuală dintre domniţa Ruxanda şi el. Domniţa Ruxanda e plină de înţelepciune, gingăşie,

parka e ireala pe când Lăpuşneanu e crud, nemilos şi făţarnic.Este de observat în acest capitol momentul în care Lăpuşneanu înfuriat de cerinţa domniţei, şi anume

de a înceta omorurile, pune mâna pe jungher. Este o reacţie necontrolată a lui, nepotrivită pentru undomnitor. Prin această acţiune, Lăpuşneanu dovedeşte a fi un om cu o fire colerică, impulsiva, obişnuit să

judece şi să facă dreptate singur, după propriile reguli. Auzind cererea domniţei, Lăpuşneanu o mustră „pentru vorbele nebune”, dar promite în final că va

înceta cu omorurile, însă nu înainte de a-i da leac de frică. Lăpuşneanu în momentul de faţă, disimulează,dorind să fie calm şi se poartă autoritar faţă de soţia sa, dar şi cinic pentru că în sine leacul promis ova îngrozi. Este o reacţie de-a dreptul maladivă a personajului dând încă o dată dovadă de cruzime,spirit diabolic şi spirit de răzbunare. Lăpuşneanu ajunge acum să îndeplinească cu adevărat rolul depersonaj excepţional în situaţii excepţionale, specific personajelor romantice. Personajul Alexandru Lăpuşneanu, care ilustrează un destin de excepţie, este romantic cu o paletă amplă

de trăsături de caracter, cu trăsături puternice, un erou excepţional în situaţii excepţionale, ale căruifapte sunt impresionante prin cruzime si răzbunare, avand , ca exemplu, ospăţul unde sunt masacraţi 47de boieri, iar Moţoc, tras deoparte de domn, este dat pe mâinile mulţimii, ce-l sfâşie de viu pentru ca înfinal să fie asasinat.

Constructia personajului subliniaza insa cel mai bine romantismul nuvelei. Creat pe calitati si defecte lafel de mari, in general, personajul literaturii romantice este impatimit, revolutionar, indragostit,meditativ, bolnav, selenar, bulversat, adeseori nebun, dar mai ales inegal in comportare, extremist,dilematic etc. Lapusneanu imbina trasaturi extreme este retinut, capabil de stapanire de sine in scena cuboierii si incapabil sa se stapaneasca in timpul macelului, cand nu-si mai poate ascunde sentimentul de



2

dementa bucurie a razbunarii; ii caracterizeaza pe boierii veniti sa-1 primeasca la intrarea in tara cuinteligenta si cu finete psihologica, dar nu dovedeste deloc ratiune politica atunci cand distruge cetatilede granita; pare incapabil de sinceritate si totodata isi exprima fara menajamente gandurile. Amesteculacesta de luciditate si dementa reprezinta o trasatura importanta a personajului romantic.

Alexandru Lapusneanul-nuvela istorica-

Nuvela Lexandru Lapusneanu a fost publicata in martie 1840, in primul numar al revistei

„Dacia Literara” sub titlul „Scene istorice din cronicile Moldovei.Alexandru Lapusneanul”.

Opera de fata este o nuvela, specie literara a genului epic, mai ampla si mai complexadecat shita, mai scurta si mai simpal de cat romanul care infatiseaza o perioada semnificativadin viata unui personaj.Aceasta se caracterizeaza prin faptul ca prezinta o actiune ampla,desfasurata , uneori, pe mai multe planuri.Astfel, nuvela debuteaza cu intoarcerea in tara alui Alexandru Lapusneanul, hotarat sa ocupe tronul tarii pentru o a doua domnie.Aproape degranita tarii , domnitorul este intampinat de cei 4 boieri ce-l tradasera:Motoc, Stroici,spatarul Spancioc si postelnicul Veverita.Acestia incearca sa-l conviga pe domnitor sa renunte

la dorinta de a ocupa tronul tarii deoarece poporul nu-l doreste.Alexandru Lapusneanul nurenunta la ideea sa, afirmand ca doreste sa ocupe tronul tarii cu orice pret.

Inscaunarea lui Lapusneanul nu intampina nici o piedica deoarece Tomsa, fostuldomnitor, fugise in Valahia.Noul domnitor este primit de norod cu speranta.Prima masura pecare o ia acesta e aceea de a arde toate cetatile Moldovei in afara de Hotin cu scopul de a serazbuna pe boieri, pe care la cea mai mica greseala ii omoara fara mila.Doamna Ruxandraincearca sa-l induplece sa crute vietilr boierilor, gandindu-se la credinta in Dumnezeu.Cu risculde a fi pedepsita cu moartea, doamna Ruxandra ii relateaza vorbele rostite de o vaduva cu 5

copii, care a amenintat-o ca va da seama pentru faptele sotului ei.La auzul rugamintii, Lapusneanul ii promite ca a doua zi ii va dea leac pentru frica, iar

peste doua zile nu va mai vedea asemenea privelisti sangeroase.

Domnitorul da de veste tuturor boierilor sa participe impreuna la slujba de laMitropolie, dupa care sunt invitati sa pranzeasca la curte cu scopul de a se impaca.In bisricaLapusneanul intra dupa ce slujba a inceput, iar dupa sfarsitul acesteia se inchina la icoane sisaruta cu mare smerenie moastele Sf. Ioan.Apoi se suie in strana si se caiest e de faptelesale promitandu-le ca le va aduce pace.Mai mult, domnitorul le cere boierilor iertare si apoi iiinvita la palat.Banuind intentile necurate ale lui Lapusneanu Troici si Spancioc fug dintara.Ospatul se transforma intr-un macel in care sunt ucisi 47 de boieri.



3

Anuntati de ceea ce se petrece, poporul vine al palat amenintand sa fortezeportile.Toate nemultumirile norodului se indreapta spre Motoc, cauza tuturor relelor, de aceeapoporul cere intr-unglas capul lui Motoc.Alexandru Lapusneanul il arunca pe motoc multimii careomorandu-l pe boier se razbuna pe suferintele indurate.

Dupa ce Motoc este ucis, domnitorul porunceste sa fie taiate toate capetele boierilor si

din acestea sa faca o piramida pe care o va arata domnei Ruxandar pentru a-i da un leac defrica.Dupa ce toti boierii sunt ucisi, Lapusneanul trimite sa fie cautati Spancioc si Stroici, insaacestea trec granita, dar nu inainte de a-i trimite domnitorului ca se vor mai vedea inainte dea muri.

Timp de 4 ani Alexandru Lapusneanul nu a mai taiat capetele boierilor, dar nascocisealet moduri de a-i schingui.

Aflat in cetatea Hotinului, domnitorul se imbolnaveste grav si doreste sa secalugareasca.Mitropolitul ii indeplineste dorinta, dandu-i numele de Paise.Domnitorul setrezeste din lesin si dandu-si seama ca a fost calugarit ii amenita pe toti cei din jurulsau.Ingrozita de amenintarile sotului ei, doamna Ruxandra, accepat sfaturile lui Spancioc si isiotraveste sotul.

O alta caracteristica specifica nuvelei este faptul ca accentul este pus pe personaje sipe conflictele dintre ele si nu pe actiune.De aceea personajele prezente in opera de fata au uncaracter bine definit, stiindu-se chiar si cele mai ascunse insusiri.Astfel, AlexandruLapusneanul, personaj principal, are un spirit complex, perfect integrat in mentalitatea epocii,guvernand Moldova intr-un mod absolutist.El stie sa se foloseasca de cei din jur pentru a-siatinge scopul, este sadic,ii place sa ucida si sa chinuie, este cinic, oferindu-i sotiei sale unleac de frica, sfideaza nu numai lume ci si sacrul(scena din biserica). Un alt personaj, boierulMotoc, este simbolul boierului prefacut, lingusitor, insabil in gesturile sale, considerat de autor„invechit in zile rele”.Doamna Ruxandar este prezentata in antiteza cu dominitorul.Ea esteinspaimantat de tot ceea ce se petrece in jurul ei, de aceea ea recurce la a-si omora sotulpentru a scapa de chinurile pe care acesta le impunea.

Scriitorul surprinde cu mulat finete si psihologia multimi in secventa in care poporul,adunat la portile palatului, isi exprima nemultumirile.

Conflictele prezente intre personajele nuvelei sunt specifice timpului in care auloc.Asfel, perosnolaju principal, Alexandru Lapusneanul, este in permanent conflict cuboierimea, aici reprezentata de vei patru boieri:Motoc, Veverita, Spancioc si Stroici.La randulsau, boierimea este in conflict cu poporul, mai precis Motoc este vazut ca motivul pentru carepoporul trebuie sa indura atata suferinta.

Daca povestire avea un grad ridicat de subiectivitate, nuvele se caracterizeaza prin

obiectivitate.Naratorul nu se implica in evenimente si nu le comenteaza, ne facandu-si simtitaprezenta.De aceea naratiunea, in nuvela „Alexandru Lapusneanul” se face la persoana a-III-a,naratorul fiind omniscinet.Nuvela retine atentia si prin constuctia sa echilibrata(imbinarea

perfecata a dialogului cu naratiunea), ceea ce aduce aminte de operele clasice.Capacitatea lui C. Negruzzi de a realizascene dialogate asemenea unei piese de teatru,

scoate in evidenta obiectivismul de care nuvela „Alexandru Lapusneanul” da dovada.Totodata seacorda si oa tentie deosebita amanutului sugestiv care are rolul de a anticipa evenimetele.Unexemplu este secventa din biserica unde domintorul vine imbracat cu multa pompa si purtand

zale, sugerand macelul care va urma.



4

Caracterul istoric al acestei nuvele reiese din faptul ca actiunea prezinat evenimentelesangeroase din timpul domniei lui Alexandru Lapusneanul, domn al Moldovei intre anii 1564-1569.

Un alt argument in favoarea caracterului istoric al nuvelei este si prezenta elementelor

romantice inspirate din trecutul istoric.Exemple ale acestor elemente sunt:caracterul puternic

al personajului pricipal, introducerea in opera a poporului, se cultiva antiteza intrepersonaje(Lapusneanul-Ruxandra), etc.

Nuvele de fata, prin continutul sau, este deosebit de semnificativa pentru literaturaromana, ea urmand indrumarie facute de Kogalniceanu in revista „Dacia Literara”, devenindastfel o opera esentiala.

alexandru lapusneanu

Documents