alianȚa anticorupȚie - alianta.md studiu_0.pdf · ... după caz” studiu analitic, ... bani,...
TRANSCRIPT
Web site: www.alianta.md
E-mail: [email protected]
ALIANȚA ANTICORUPȚIE
STUDIU ANALITIC:
CADRU LEGISLATIV ȘI INSTITUȚIONAL
NAȚIONAL
ȘI INTERNAȚIONAL PRIVIND INTEGRITATEA
AGENȚILOR PUBLICI
CHIȘINĂU – 2016
PLANUL STUDIULUI:
1. Considerații generale
2. Actele normative internaționale ce reglementează integritatea funcționarilor publici
3. Acte normative naționale generale și speciale ce reglementează integritatea publică
4. Autorități internaționale abilitate în prevenirea și lupta contra corupției
5. Autorități europene și regionale de prevenire și combatere a corupției
6. Agenții naționale specializate în prevenirea și lupta contra corupției
7. Aportul Alianței Anticorupție în prevenirea și combaterea corupției și asigurarea integrității.
Motto:
"Lupta contra corupţiei nu presupune arestări spectaculoase şi investigaţii de anvergură.
Lupta contra corupţiei are succes dacă ea previne în primul rând apariţia corupţiei."
Ahmed Chalabi
1. CONSIDERAȚII GENERALE
Corupția reprezintă un fenomen social, politic și economic complex, care afectează în cel
mai înalt grad societatea. Guvernarea lipsită de integritate duce la servicii publice de proastă
calitate și nejustificat de scumpe, care sunt suportate de bugetul public. Pentru a combate corupția
sistemică și a crește integritatea publică, sunt necesare demersuri constante, care ar consolida
încrederea cetățenilor în actul de guvernare.
Secretarul General al ONU, Ban Ki-moon, consideră ”Corupția este o amenințare gravă
la adresa dezvoltării, a democrației și a stabilității ale cărei consecințe dăunătoare sunt resimțite în
întreaga lume”1.
Corupția – reprezintă utilizarea abuzivă a puterii publice pentru obținerea de foloase
personale necuvenite2.
Specialiștii în anticorupție consideră că promovarea politicilor de etică, prevenire a
corupţiei constituie o condiție importantă a consolidării capacității de bună guvernare.
Transparența, eficacitatea şi eficiența, responsabilitatea şi operativitatea în exercitarea atribuțiilor
funcției sunt obiective tangibile în asigurarea unui corp al funcționarilor publici profesioniști,
performanți şi în concordanță cu cele mai înalte standarde etice şi de integritate agreate de UE3.
Cultura integrității publice și a climatului de toleranță zero la acte de corupție, asociate
corupției și a faptelor de comportament corupțional poate fi cultivată doar dacă se face apel la
demnitatea umană și valorile morale unanim acceptate. Per ansamblu, integritatea unui funcţionar
1 Discursul lui Ban Ki-moon la reuniunea Convenției ONU împotriva corupției (UNCAC) de la Sankt-Petersburg
http://www.caleaeuropeana.ro/ban-ki-moon-la-reuniunea-conventiei-onu-impotriva-coruptiei-de-la-sankt-
petersburg-nicio-tara-nu-este-ferita/ 2 Program Național de Prevenire a corupției http://sna.just.ro/Portals/0/documente/documente%20SNA%20site/pg-
national-coruptie.pdf 3Ion Tipa ”Integritatea funcționarilor publici și a demnitarilor în exercitarea funcției sau a mandatului, după caz”
Studiu analitic, Chișinău-2015
http://alianta.md/other_dox/Integritatea%20func%C8%9Bionarilor%20%C8%99i%20demnitarilor_0.pdf
public sau a unui demnitar reprezintă un imperativ urmărit de orice autoritate sau instituţie publică,
duce la realizarea principiilor democratice de conducere a unui stat, precum şi la asigurarea
drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.
Scopul prezentului studiu este analiza cadrului legislativ și instituțional național, regional
și internațional, precum și relevarea eforturilor depuse de societatea civilă în prevenirea,
diminuarea și eradicarea corupției, cultivarea intoleranței la variatele manifestări de corupție și
edificarea unei culturi a integrității instituționale, profesionale și personale.
2. ACTELE NORMATIVE INTERNAȚIONALE
Complexitatea fenomenului corupției, gravitatea și impactul negativ asupra societății, dar
și variatele forme și domenii de manifestare, impun existența unui număr mare de acte legislative
de prevenire și combatere la nivel mondial, regional sau național4.
CONVENȚIA PENALĂ CU PRIVIRE LA CORUPȚIE A CONSILIULUI
EUROPEI din 27.01.1999 Strasbourg5, semnată de Republica Moldova la 24.06.1999, ratificată
prin Legea nr. 428 din 30.10.20036, intrată în vigoare pentru R.Moldova la 01.05.2004.7
„Corupţia constituie o ameninţare pentru preeminenţa dreptului, democraţie şi drepturile
omului, subminează principiile bunei administrări, echităţii şi justiţiei sociale, denaturează
concurenţa, împiedică dezvoltarea economică şi periclitează stabilitatea instituţiilor democratice
şi temelia morală a societăţii”, preambulul Convenției
Obiectivul principal al Convenției constă în dezvoltarea normelor comune în ceea ce
privește corupția, incriminarea coordonată a infracţiunilor de corupţie, cooperarea intensă în
urmărirea infracţiunilor de corupție și a unui mecanism eficient de supraveghere deschis în mod
egal al statelor membre şi statelor nemembre.
Convenţia cuprinde V capitole. În Cap.I explică terminologia utilizată, în special:
”agent public”- art.2, 3, 5 se referă la funcţionar sau ofiţer public, primar, ministru sau
judecător, sau persoană care exercită funcţie publică.
“persoană juridică”- art. 18, exclude în mod expres din câmpul definiţiei statul sau alte
entităţi publice reprezentative ale puterii publice cum ar fi ministerele sau organele puterilor locale
sau organizaţiile internaţionale publice, cum ar fi Consiliul Europei.
Cap. II – Măsurile luate la nivel national, și anume sunt explicate astfel de elemente
precum: elemente ale corupției active și corupției pasive, elementele materiale ale infracțiunii
4 Organisme și structuri anticorupție în țările UE, Senatul României, Departamentul Legislativ, Direcția Informare
și Documentare, februarie 2006 http://www.senat.ro/UploadFisiere%5C0c23530b-e067-46b8-a1d9-
33bc45b07d23%5CAnticoruptie.pdf 5 Convenția penala privind corupția
http://www.procuratura.md/file/Conventia%20europeana%20penala%20privind%20coruptia.pdf 6 Legea nr. 428 din 30.10.2003 pentru ratificarea Convenției penale privind corupția publicată în MO nr. 229
art.918
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=313174 7 http://www.infoeuropa.md/tratatele-coei/conventia-penala-privind-coruptia/
reprezentate prin a promite, a oferi sau de a da, direct sau indirect, un avantaj necuvenit agentului
însuşi sau unui terţ. Avantajele necuvenite pot fi de ordin economic, financiar sau pot avea un
caracter nematerial. Avantajele necuvenite pot lua diverse forme: bani, vacanţe, împrumuturi de
bani, mâncare şi băuturi, accelerarea tratării unui dosar, perspective mai bune în carieră etc.
Cap. III prevede subiecții corupției: membrii adunărilor publice naționale, agenții publici
străini, membrii adunărilor publice străine, corupția activă și pasivă în sectorul privat, funcționarii
internaționali, membrii adunărilor parlamentare internaționale, judecătorii și agenții curților
internaționale. La fel în acest capitol sunt abordate infracțiuni, precum: spalarea banilor rezultați
din delicte de corupție (art.13 din Convenție, care face trimitere la Convenția Consiliului Europei
privind spălarea, depistarea, capturarea și confiscarea produselor crimei). Spălarea banilor are
drept obiectiv deghizarea originii ilicite a produselor rezultând din comiterea unei infracţiuni
principale. Autorii acestei convenţii au considerat că, date fiind legăturile strânse ce s-au dovedit
că există între corupţie şi spălarea banilor, este de importanţă capitală ca această convenţie să
includă ca infracţiune şi spălarea produsului corupţiei. Alte infracțiuni subiecte tratate în capitolul
II sunt: infracțiunile contabile, sancționarea actelor de participare la corupție, imunitatea (ridicarea
imunităţii fiind o precondiție a exercitării unei competenţe), jurisdicția, răspunderea persoanelor
juridice, stabilește sancțiunile și măsurile prevăzute pentru acte de corupție, autoritățile
specializate, dar și cooperarea dintre autorități.
Printre altele, Convenția statuiază că sancțiunile pentru corupție trebuie să fie efective,
proporționale și descurajante. În art.22 se stabilește că statele sunt obligate să ia măsurile necesare
pentru asigurarea unei protecții efective și corespunzătoare a colaboratorilor poliției și a martorilor.
Cap. IV se referă la monitorizarea aplicării Convenției, care este pusă în sarcina Grupului
de state împotriva corupţiei (GRECO)8.
Cap. V prevede: cooperarea internațională; asistență reciprocă a statelor în contracararea
corupției; clauzele extradării; informațiile spontane, autoritatea centrală; comunicarea directă și
oferirea informațiilor solicitate de alte state9.
8 Protocol adițional la Convenția penală privind corupția din 15.05.2003, semnat la Strasbourg la 15 mai 2003, în
vigoare din 1 decembrie 2007, publicat în ediția oficială ”Tratate internaționale”, 2009, volumul 43, pag.452,
ratificat prin Legea nr.157-XVI din 06.07.2007 9 Raport explicativ al Convenției penale privind corupția http://cj.md/uploads/Raport-Explicativ-ETS-173.pdf
CONVENȚIA CIVILĂ PRIVIND CORUPȚIA A CONSILIULUI EUROPEI
Strasbourg, 04.11.199910, ratificată de R.Moldova prin Legea nr.542-XV din 19.12.2003, în
vigoare din 01 iulie 200411.
Convenţia civilă privind corupţia (CC CoE PC) (Strasbourg, 04.11.1999) este unul din
instrumentele de bază anticorupţie ale Consiliului Europei, prin care se stabilește obligația statelor
semnatare de a prevedea în dreptul posibilitatea obținerii despăgubirii în urma prejudiciilor cauzate
de corupție12.
Prin”corupţie”(art. 2), se înţelege faptul de a solicita, de a oferi, de a da sau de a accepta,
direct sau indirect, un comision ilicit sau un alt avantaj necuvenit sau promisiunea unui asemenea
avantaj necuvenit care afectează exercitarea normală a unei funcţii sau comportamentul cerut
beneficiarului comisionului ilicit sau al avantajului necuvenit sau al promisiunii unui asemenea
avantaj necuvenit.
Obiectivul principal al Convenţiei civile privind corupţia este dezvoltarea normelor
comune în ce priveşte anumite infracţiuni ale corupţiei. În Convenție sunt abordate următoarele
aspecte: îndemnizaţia pentru pagube; responsabilitatea (inclusiv a Statului în cazul comiterii
actelor de corupţie de către funcţionari publici); validitatea contractelor; protecţia salariaţilor care
denunţă fapte de corupţie; claritate şi fidelitate în stabilirea bilanţului contabil şi audit; obţinerea
de probe; măsuri conservatoare necesare prezervării drepturilor şi intereselor Părţilor în timpul
procedurilor civile consecutive unui act de corupţie.
Textul Convenţiei este divizat în III capitole: măsurile ce urmează a fi întreprinse la nivel
naţional, cooperarea internaţională, monitorizarea şi clauzele finale care includ punerea în aplicare
a Convenţiei13. Monitorizarea pentru punerea în aplicare a Convenției civile revine în sarcina
Grupului de state împotriva corupției.
10 Convenția civilă privind corupția, Strasbourg, 4 noiembrie 1999
http://www.procuratura.md/file/Conventia%20europena%20civila%20privind%20coruptia.pdf 11 Legea nr. 542 din 19.12.2003 pentru ratificarea Convenției civile pentru corupție, Publicat MO la 01.01.2004,
nr. 006, art.64. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=313211 12 Studiu privind gradul de transpunere în legislația R.Moldova a Convenției Civile a CoE privind corupția. Noi
soluții și abordări pentru combaterea corupției, Centrul de Prevenire a Corupţiei, Autori: G.Bostan, L.Ionița,
M.Kalughin, S.Pavlov
http://soros.md/files/publications/documents/STUDIU_Conventia%20Civila%20a%20CE%20privind%20coruptia.p
df 13 Biblioteca virtuală, Documente ofociale europene, Tratatele CoE nr.174 http://www.infoeuropa.md/tratatele-
coei/conventie-civila-privind-coruptia/
CONVENȚIA NAȚIUNILOR UNITE ÎMPOTRIVA CORUPȚIEI (UNCAC)
adoptată la New York la 31 octombrie 2003, prin rezoluția 58/4 a Adunării Generale ONU14, în
vigoare din 14 decembrie 2005, ratificată de Republica Moldova prin legea nr.158-XVI din
06.07.2007// M.O al RM nr.103-106/451 din 20.07.200715.
Cu prilejul adoptării Convenției, Kofi Annan, Secretarul General al ONU a
declarat:”Corupţia deviază fondurile necesare dezvoltării, subminând abilitatea unui guvern să
ofere serviciile de bază, hrănind inegalitatea şi injustiţia şi descurajând investiţiile şi ajutoarele
străine”16.
Convenţia reprezintă un act juridic cu vocație universală care vizează prevenirea,
investigarea și urmărirea penală a actelor de corupție, precum și înghețarea, sechestrarea,
confiscarea și returnarea produselor infracțiunilor17. UNCAC cuprinde un set de norme întru
prevenirea și combaterea corupției, spălării banilor, standarde pentru contabilitatea în sectorul
privat, transparența și accesul egal la bunurile publice.
Convenția are drept obiective:
Promovarea și consolidarea măsurilor de prevenire și combatere a corupției în vederea creşterii
eficienţei şi efectivităţii acestora.
Promovarea, facilitarea și susținerea cooperării internaţionale şi asistenţei tehnice în vederea
prevenirii și combaterii corupției, inclusiv în recuperarea bunurilor;
Promovarea integrităţii, responsabilităţii şi bunei gestiuni ale afacerilor publice şi bunurilor
publice.
Convenția conţine capitole dedicate măsurilor preventive anticorpţie, criminalizării
faptelor de corupţie şi instituţiilor de aplicare a legii, cooperării internaţionale, recuperării de
bunuri și active, asistenţei tehnice şi schimbului de informaţii. Un capitol separat conţine indicaţii
despre mecanismele de punere în aplicare a măsurilor anticorupţie. Măsurile prezentate de textul
Convenţiei se adresează sectorului public, şi celui privat. În ceea ce priveşte prevenirea corupţiei,
măsurile includ modele de politici publice preventive, precum înfiinţarea de organisme
14Convenția ONU împotriva corupției http://cj.md/2015/03/05/convenia-naiunilor-unite-mpotriva-corupiei.html 15 Legea Nr. 158 din 06.07.2007 pentru ratificarea Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei
Publicat : 20.07.2007 în Monitorul Oficial Nr. 103-106 art Nr: 451
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=324536 16 http://uniuneabarourilor.ro/spre-o-noua-viziune-privind-integritatea-si-lupta-impotriva-coruptiei-aspecte-
privind-dezvoltarea-politicilor-internationale-si-regionale-si-privind-profesia/ 17 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=URISERV%3Al33300
anticorupţie, şi încurajarea statelor să promoveze implicarea ONG-urilor în lupta împotriva
corupţiei.
În cazul criminalizării faptelor de corupţie, se stabilește o listă caresă acopere o gamă
largă de fapte de corupţie. În vederea promovării cooperării internaţionale, statele cooperează în
toate aspectele luptei împotriva corupţiei, de la prevenirea faptelor de corupţie la urmărirea penală
a celor ce comit acte de corupție.
Un principiu fundamental este recuperarea bunurilor, care este o problemă pentru ţările
în care corupţia a afectat grav fondurile naţionale şi în care aceste resurse sunt necesare pentru
reconstrucţia şi reabilitarea acestora sub noi guvernări.
Convenţia Naţiunilor Unite împotriva Corupţiei a fost semnată de 140 de ţări, ratificată
de 161 de ţări18.
GHIDUL ORGANIZAȚIEI PENTRU COOPERARE ȘI DEZVOLTARE
ECONOMICĂ (OECD) pentru rezolvarea conflictului de interese în administrația public 200319.
În condiţiile unui mediu al sectorului public în schimbare rapidă, conflictul de interese
reprezintă întotdeauna un motiv de îngrijorare. Încercarea de a controla prea strict exercitarea
intereselor personale poate intra în conflict cu alte drepturi sau poate fi imposibilă sau contra-
productivă în practică ori poate determina situaţia ca unele persoane să nu mai dorească să ocupe
o funcţie publică.
Deşi un conflict de interese nu înseamnă ipso facto corupţie, există o recunoaştere a
faptului că apariţia unor conflicte între interesele personale şi obligaţiile publice ale funcţionarilor
publici, dacă nu este tratată corespunzător, poate duce la corupţie.
Obiectivul unei politici adecvate privind conflictul de interese nu constă doar în simpla
interzicere a intereselor de natură privată ale funcţionarilor publici, chiar dacă o asemenea metodă
ar fi posibilă, ci acela de a susţine corectitudinea deciziilor politice şi administrative oficiale şi a
administraţiei publice în general, recunoscând faptul că un conflict de interese nesoluţionat poate
conduce la un abuz în serviciu20. Ghidul elaborat de OECD pentru rezolvarea conflictului de
18 http://www.businessintegrity.ro/sites/default/files/fileuploads/newsletter/38%20-
%20Conventia%20Natiunilor%20Unite%20impotriva%20Coruptiei.pdf 19 Ghidul OECD pentru rezolvarea conflictului de interese în administrația publică
https://www.oecd.org/gov/ethics/2957377.pdf 20 Angelica Chirilă ”Conflictul de interese. Implicații juridice, administrative și penale”
http://evidentacercetare.univ-danubius.ro/Surse/Set_008/z1BpIj7Uzg.pdf
interese în administrația publică vine să clarifice și să reglementeze aspetele sensibile și să traseze
liniile directorii.
Ghidul are drept scop ajutarea Statelor Membre, la nivel guvernamental evaluarea
politicii și practicii în privința conflictului de interese în relaţie cu oficialităţile publice: funcţionari
publici, salariaţi şi agenți administrativi. Ghidul stabileşte noţiunea de “conflict de interese”,
principiile de bază pentru tratarea conflictelor de interese; reperele legale care ar trebui să existe
în legislaţiile naţionale în vedrea identificarii şi declarării conflictelor de interese; acţiunile
întreprinse în cazul aflării în situaţii de conflict de interese; analiza vulnerabilităților unor posibile
conflicte de interese; identificarea măsurilor de prevenire a apariţiei unor situaţii de conflict21 etc.
Ghidul reflectă politicile şi practicile care s-au dovedit eficiente în ţările OECD şi are
următoarele obiective:
Asistarea instituţiilor şi agenţiilor guvernamentale în vederea elaborării unei politici privind
conflictul de interese menit să asigure încrederea publicului în corectitudinea funcţionarilor
publici şi a procesului de luare a deciziilor.
Crearea unui cadru practic de referinţă pentru analizarea soluţiilor existente şi a mecanismelor
de modernizare aliniate la bunele practici din ţările OECD.
Promovarea unei culturi a funcţiei publice în care conflictele de interese să fie identificate şi
rezolvate sau tratate corect, în mod transparent şi la timp, fără a afecta nejustificat eficienţa şi
competenţa organizaţiilor publice respective.
Susţinerea parteneriatelor dintre sectorul public şi sectoarele comerciale şi non-profit, conform
unor standarde publice clare care să definească responsabilităţile părţilor pentru corectitudine.
În baza ghidului OECD a fost elaborat un ghid practic de identificare a conflictelor de
interese în procedurile achizițiilor publice.22
21 Ghid privind incompatibilitățile și conflictul de interese http://www.romaniacurata.ro/wp-
content/uploads/extra/Ghid-Privind-Incompatibilitatile-Si-Conflictele-De-Interese.pdf 22 Comisia Europeană, Oficiul European de luptă antifraudă (OLAF) ”Identificarea conflictului de interese în
procedurile de achiziții publice referitoare la acțiuni structurale”, Ghid practic destinat membrilor structurilor de
conducere, http://ec.europa.eu/sfc/sites/sfc2014/files/sfc-files/guide-conflict-of-interests-RO.pdf
20 PRINCIPII DIRECTOARE PENTRU LUPTA ÎMPOTRIVA CORUPȚIEI,
adoptate prin REZOLUȚIA (97) 24 A COMITETULUI DE MINIȘTRI AL CONSILIULUI
EUROPEI la 6 noiembrie 1997 la cea de-a 101 Sesiune, Strasbourg23.
Miniştrii europeni ai justiţiei reuniți în 1994 la Conferințele de la Valetta și Praga au
estimat corupţia ca o ameninţare gravă la adresa democraţiei, statului de drept şi a drepturilor
omului, valori fundamentale apărate de Consiliul Europei. Deaceea lupta împotriva corupţiei
trebuie să aibă un caracter multidisciplinar şi o consolidare a cooperării transfrontaliere între state
dar şi a cooperării între state şi instituţiile internaţionale prin intermediul punerii în aplicare a
măsurilor coordonate la nivel european şi extra- european implicând participarea statelor
nemembre ale Consiliului Europei.
Astfel, în conformitate cu prevederile Planului de Acțiuni, în special cu cele specificate
în secțiunea III, nr.2”Lupta împotriva corupției și crimei organizate”, Grupul Multidisciplinar
pentru Corupție (GMC) a elaborat 20 de principii directoare pentru luptă împotriva corupției:
1. Să ia măsuri eficiente pentru a preveni corupţia, să sensibilizeze opinia publică și să
promoveze comportamentele de etică;
2. Să asigure incriminarea coordonată a corupţiei naţionale şi internaţionale;
3. Să asigure ca persoanele responsabile de prevenirea, investigarea, urmărirea și adjudecarea
cazurilor de corupție să fie autonome și independente, ferite de orice imixtiune incompatibilă
cu statutul lor şi să dispună de mijloacele adecvate pentru obţinerea probelor; să asigure
protecţia persoanelor care ajută autorităţile să lupte împotriva corupţiei şi să păstreze secretul
de instruire;
4. Să ia măsuri corespunzătoare pentru identificarea și confiscarea produselor corupţiei;
5. Să asigure măsuri corespunzătoare pentru prevenirea utilizării persoanelor juridice în scopul
acoperirii contravențiilor legate de corupție;
6. Să limiteze imunitatea, în cazul investigațiilor inițiate, urmărirea sau adjudecarea
contravențiilor legate de corupție;
7. Să promoveze specializarea persoanelor sau a organelor responsabile de lupta împotriva
corupției și să le asigure cu mijloace adecvate și instruire corespunzătoare;
23 Cele 20 de principii directoare pentru lupta împotriva corupției, adoptată prin Rezoluția (97) 24 a Comitetului de
Miniștri (Adoptată de către Comitetul de Miniştri, la 6 noiembrie 1997, la Sesiunea 101 a Comitetului de Miniştri)
http://cna.md/sites/default/files/legislatie/20_principii_directoare.pdf
8. Să asigure ca legislația fiscală și autoritățile responsabile de implementarea acesteia să
contribuie la combaterea corupției în special prin neacordarea facilităţilor fiscale, prin legi sau
practici administrative, care ar putea fi utilizate pentru extragerea de mită şi alte avantaje
neloiale şi contravenţionale;
9. Să asigure ca organizarea, funcţionarea şi procesul de luare a deciziilor în administraţia
publică să ţină cont de necesitatea stringentă a combaterii corupţiei, în special prin stabilirea
unei cât mai mari transparenţe consistente cu nevoia de a asigura mai multă eficienţă
instituţională;
10. Să asigure ca regulamentele care privesc drepturile şi responsabilităţile funcţionarilor publici
să ia în consideraţie cerinţele generale în lupta împotriva corupţiei, asigurând măsuri
disciplinare adecvate şi efective; să promoveze Codurile de conduită în comportamentul
funcţionarilor publici;
11. Să asigure folosirea procedurilor corespunzătoare de audit, aplicabile activităţilor din
domeniul administraţiei și sectorului public;
12. Să susțină procedurile de audit în prevenirea şi depistarea corupţiei în afara organelor
administraţiei publice;
13. Să asigure ca sistemul răspunderii publice sau de responsabilitate a funcţionarilor publici să
ţină cont de consecinţele comportamentului corupt al oficialilor publici;
14. Să adopte proceduri pentru asigurarea transparenţei achiziţiilor publice, necesare să asigure o
concurenţă cât mai cinstită şi să prevină tentaţia pentru corupţie;
15. Să încurajeze adoptarea codurilor de conduită și să promoveze reguli pentru finanţarea
partidelor politice şi să organizeze campaniile electorale care să prevină corupţia;
16. Să asigure libertatea presei în obținerea şi difuzarea informaţie relevante asupra chestiunilor
legate de corupţie în societate, fiind pasibilă de anumite restricţii sau limitări numai în cazurile
care sunt acceptabile pentru o societate democratică;
17. Să asigure ca legislaţia civilă să ia în consideraţie necesitatea luptei împotriva corupţiei şi, în
particular să ofere remedii eficiente pentru a proteja drepturile şi interesele care sunt afectate
de corupţie;
18. Să cerceteze fenomenul corupției;
19. Să asigure ca în orice aspect al luptei împotriva corupţiei, orice conexiuni posibile cu crima
organizată şi spălarea de bani să fie luate în consideraţie;
20. Să dezvolte cooperarea internaţională în toate domeniile care au tangenţă cu obiectivele de
luptă împotriva corupţiei24.
RECOMANDAREA REC (2000) 10 A COMITETULUI MINIȘTRILOR
STATELOR MEMBRE A CONSILIULUI EUROPEI PRIVIND CODURILE DE CONDUITĂ
PENTRU AGENȚII PUBLICI, adoptată la 11 mai 2000, la cea de-a 106-a sesiune25.
Codul-model de conduită pentru agenții publici, aprobat de Comitetul de Miniștri al CoE
în cadrul celei de-a 106 Sesiuni din 11 mai 2000, este considerat ”punct de reper” pentru codurile
de conduită similare adoptate de Statele membre ale Comunității Europene.
Consiliul Europei mereu a militat pentru lupta împotriva corupției, aceasta fiind
considerată ”o amenințare directă asupra principiilor de bază promovate: statul de drept,
stabilitatea instituțiilor democratice, respectarea drepturilor omului, progresul economic și
social”26.
Astfel, la 11 mai 2000, Comitetul de Miniștri al CoE întrunit în cadrul celei de-a 106-a
sesiuni, a adoptat Recomandarea Nr. R (2000) 10 „Privind codurile de conduită pentru funcţionarii
publici”.
Structural, Codul-model de conduită conține preambul, în care se descrie importanța
actului, procedura anterioară adoptării acestuia și partea dispozitivă constituită din 28 articole, în
care sunt enumerate principiile generale ale deontologiei funcționarilor publici.
Codul-model precizează normele de integritate şi de conduită cărora agenţii publici
trebuie să se conformeze şi să informeze publicul despre conduita care este în drept să o aştepte
din partea agenţilor publici. Codul-model pune accent pe responsabilitatea şi răspunderea
agentului public, obligativitatea declarației conflictului de interese, declarației averilor, regimului
incompatibilităților, activității politice sau publice, declarației cadourilor ca reacție la ofertele
improprii, susceptibilitateaîn raport cu influențele din exterior, abuzului de poziție oficială,
24 Cartea Juridică » Drept internaţional » Drept internaţional public » Rezolutia (97) 24 privind cele 20 de principii
directoare pentru lupta impotriva corupției (Adoptată de Comitetul de Miniştri la data de 6 noiembrie 1997 la cea
de-a zecea sesiune) http://cj.md/international/drept-international-public/449-rezoluia-97-24-privind-cele-douzeci-
de-principii-directoare-pentru-lupta-mpotriva-corupiei-adoptat-de-comitetul-de-minitri-la-data-de-6-noiembrie-
1997-la-cea-de-a-zecea-sesiune-a-comitetului-de.html 25 http://cna.md/sites/default/files/legislatie/rec_2000_10_cod_conduita_funct_public.pdf 26 Memoriu explicativ la Recomandarea Recomandarea Nr. R (2000) 10 a Comitetului de Miniştri al SM ale CoE
„Privind codurile de conduită pentru funcţionarii publici”, adoptată în cea de-a 106-a sesiune la 11 mai 2000
https://wcd.coe.int/ViewDoc.jsp?id=354025&Site=CM&BackColorInternet=C3C3C3&BackColorIntranet=EDB02
1&BackColorLogged=F5D383
confidențialității informațiilor deținute de autoritățile publice, resurselor publice, controlului
integrității, responsabililor de supraveghere și sancțiunilor.
De menţionat că, reieşind din dispoziţiile articolului 1, prevederile Codului-model se
aplică funcţionarilor publici, altor angajaţi din autorităţile publice şi celor care activează în
instituţii private, dar prestează servicii publice. Însă Codul-model nu se aplică demnitarilor aleşi,
membrilor Guvernului şi celor aflaţi în funcţii judecătoreşti, considerânduse, astfel, necesar să se
facă o distincţie clară între funcţionarii publici, pe de o parte, şi miniştrii şi demnitarii aleşi, pe de
altă parte, cei din urmă fiind figuri politice pentru care nu se va putea aplica principiul neutralităţii
politice statuat la art.4 paragraful 2. O situaţie similară se atestă şi în cazul personalului cu funcţii
judecătoreşti, pentru care ar fi inaplicabil principiul responsabilităţii în faţa superiorului ierarhic,
consacrat la art.10 din Codul-model27.
Republica Moldova a implementat prevederile Codului-model de conduită pentru
funcționarii publici aprobat de CoE, prin adoptarea Legii nr.25 privind Codul de conduită a
funcționarului public28.
27 Aplicarea Codului de conduită a funcționarului public din R.Moldova. Cancelaria de Stat, Ghid metodic,
Chișinău-2013, S.Litvinenco, L.Melnic, T.Gheorghița
http://cariere.gov.md/downloads/ghid_conduita_functionar_public.pdf 28 Legea nr.25 din 22.02.2008 privind Codul de conduită a funcționarului public, Publicat 11.04.2008, MO nr.74-75
art.243 http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=327607&lang=1
3. ACTE NORMATIVE NAȚIONALE
În contextul procesului de asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în
perioada 2005 – 2015 au fost inițiate demersuri constante în vederea perfectării cadrului legislativ
și armonizării la aquis-ul comunitar în domeniul prevenirii și combaterii flagelului corupției, al
asigurării integrității funcționarilor publici și al demnitarilor de stat.
Cele mai importante acte normative care reglementează domeniul integrității publice
sunt:
CONSTITUȚIA REPUBLICII MOLDOVA, adoptată la 29 iulie 199429.
Conform Legii fundamentale a Republicii Moldova prin art.39, fiecărui cetățean i se
asigură dreptul la administrare nemijlocit sau prin reprezentant. Art.39 mai asigură fiecărui
cetățean accesul la o funcție publică. La fel, în Constituție sunt prevăzute incompatibilitățile
deputaților (art.70), a Președintelui Republicii Moldova (art. 81), ale miniștrilor (art.99),
judecătorilor (art.116) și procurorilor (art.125).
LEGEA CU PRIVIRE LA FUNCȚIA PUBLICĂ ȘI STATUTUL
FUNCȚIONARULUI PUBLIC nr. 158 din 04.07.200830, care reglementează regimul general al
funcţiei publice, statutul funcţionarului public, raporturile juridice dintre funcţionarii publici şi
autorităţile publice, precum şi alte raporturi ce decurg din acestea. Scopul legii este asigurarea
realizării unui serviciu public stabil, profesionist, imparţial, transparent şi eficient în interesul
societăţii şi al statului.
Legea obligă funcționarii publici să respecte normele de conduită profesională; să nu
admită și să denunțe imediat manifestări de corupţie; să denunţe imediat influenţele
necorespunzătoare, să cunoască și să respecte politicile anticorupție naționale și sectoriale; să
respecte cerințele specifice de integritate profesională; să îndeplinească măsurile incluse în planul
de integritate (art.22); să declare averile și interesele personale, să respecte regimul juridic al
conflictului de interese, al incompatibilităților, resptricțiilor și să declare cadourile (art.24, 25 și
29 Constituția RM din 29.07.1994 Publicată la 12.08.1994 în Monitorul Oficial Nr. 1 Data intrării în vigoare:
27.08.1994 http://lex.justice.md/document_rom.php?id=44B9F30E:7AC17731 30 Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158 din 04.07.2008, Publicată la 23.12.2008
în Monitorul Oficial Nr. 230-232 //art Nr: 840 Data intrării în vigoare: 01.01.2009 http://lex.justice.md/md/330050/
26). În baza art.25, situaţia de incompatibilitate urmează să înceteze pe parcursul unei luni din
momentul apariţiei, iar în cazul ne eliminării incompatibilității, funcționarul public este destituit
din funcție. În conformitate cu art.26 agentul public nu poate exercita o funcţie publică în
subordinea nemijlocită a unei rude directe (părinte, frate, soră, fiu, fiică) sau a unei rude prin
afinitate (soţ/soţie, părinte, frate şi soră a soţului/soţiei) în cadrul aceleiaşi autorităţi publice.
CODUL DE CONDUITĂ AL FUNCȚIONARULUI PUBLIC Legea nr.25 din
22.02.200831.
Codul de conduită al funcţionarului public reglementează conduita funcţionarului public
în exercitarea funcţiei publice. Codul conține un set de norme de conduită menite să asigure buna
exercitare a funcţiei publice și să contribuie la prevenirea şi eliminarea corupţiei din administraţia
publică,precum și să creeze un climat de încredere între cetăţeni şi autorităţile publice. În
exercitarea funcţiei publice, agentul public respectă principiile: legalității, imparțialității,
independenței, profesionalismului, loialității față de autoritatea în care activează.
Normele prevăzute în Codul de conduită sunt obligatorii pentru toţi funcţionarii publici -
atât cu statut general, cât şi cu statut special, dacă aceastea nu contravin normelor deontologice
statuate în legile speciale şi/sau codurile de conduită sectoriale. Codul de conduită nu este aplicabil
personalului contractual, demnitarilor și judecătorilor. În cazul încălcării Codului agentul public
este pasibil de răspundere disciplinară, contravenţională sau penală, în funcţie de norma concretă
de la care a derogat32.
Codul prevede interdicția de a solicita, accepta cadouri, servicii, favoruri, invitații sau alte
avantaje, destinate agentului sau familiei acestuia, cu excepția cadourilor simbolice, celor oferite
din politețe sau de protocol (art.11)33. Pentru bunul necuvenit, Codul stabilește măsurile de
protecție, și anume: refuzul bunului necuvenit (acesta nu poate fi acceptat nici în calitate de probă);
31 Legea nr.25 din 22.02.2008 privind Codul de conduită a funcţionarului public Publicat: 11.04.2008 în Monitorul
Oficial Nr.74-75, art Nr: 243 Data intrării în vigoare : 01.01.2009
http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=327607&lang=1 32 Ghid metodic privind aplicarea Codului de conduită a funcționarului public din Republica Moldova, Chișinău-
2013 http://cariere.gov.md/downloads/ghid_conduita_functionar_public.pdf 33 Valoarea cadourilor nu poate depăși limita de 1000 lei, valoare stabilită prin Hotărârea de Guvern nr.134 din
22.02.2013, privind stabilirea valorii admise a cadourilor simbolice, a celor oferite din politeţe sau cu prilejul
anumitor acţiuni de protocol şi aprobarea Regulamentului cu privire la evidenţa, evaluarea, păstrarea, utilizarea şi
răscumpărarea cadourilorsimbolice, a celor oferite din politeţe sau cu prilejul anumitor acţiuni de protocol.
Cadourile a căror valoare este mai mare decât limitele stabilite pot fitransmise în gstiunea autorității sau pot fi
răscumparate de către funcționar. http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=346892&lang=1
sesizarea imediată a autorităților abilitate; exercitarea corespunzătoare a atribuțiilor, în special
activitățile pentru care s-a oferit bunul necuvenit. La fel, Codul reglementează comportamentul
agentului pentru influențe necorespunzătoare exercitate în exercițiul funcției. Funcționarul este
obligat să nu admită influențe necorespunzătoare, să desfășoare activitatea în mod legal și să
denunțe influența imediat conducătorului sau organelor abilitate.
Integritatea funcționarului public este prevăzută de art.12 și art.121 prin care se stabilește
obligativitatea de a declara interesele personale, de a evita și soluționa, în termenii prescriși,
conflictele de interese, precum și informarea de către funcționar a actelor de corupţie, conexe
corupţiei și a faptelor de comportament corupţional.
LEGEA CU PRIVIRE LA STATUTUL PERSOANELOR CU FUNCȚIE DE
DEMNITATE PUBLICĂ nr. 199 din 16.07.201034.
Legea reglementează regimul juridic general al funcţiei de demnitate publică, statutul
juridic al persoanei care ocupă această funcţie, precum şi alte raporturi ce decurg din exercitarea
funcţiei de demnitate publică. Scopul legii constă în asigurarea unui management eficient al
raporturilor gestionate de către persoanele cu funcţii de demnitate publică în interesul societăţii şi
al statului. Funcţia de demnitate publică este o funcţie publică ce se ocupă prin mandat obţinut
direct, în urma alegerilor, sau indirect, prin numire în condiţiile legii. Integritatea profesională a
demnitarilor este reglementată de art. 51 (obligația de integritate profesională), art.11 (declarația
de avere și interese personale), art.12 (incompatibilități pentru funcția de demnitate publică).
LEGEA DESPRE STATUTUL DEPUTATULUI ÎN PARLAMENTUL
REPUBLICII MOLDOVA nr.39-XIII din 07.04.1994 35.
Legea reglementează statutul deputatului în Parlament, exercitarea și durata mandatului
(4 ani), condițile de obținere și de ridicare a mandatului. Unul din criteriile de ridicare a
mandatului, care se referă la integritatea acestuia, prevede nedepunerea sau refuzul depunerii
declarației de avere și interese personale, nesoluționarea conflictului de interese (art.2,alin.61).
Mandatul de deputat este incompatibil cu funcția de Președinte al Republicii Moldova, membru al
34 Legea nr. 199 din 16.07.2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică. Publicat:
05.10.2010 în Monitorul Oficial Nr. 194-196 art Nr: 637 http://lex.justice.md/md/336193/ 35 Legea nr.39-XIII din 07.04.1994 despre statutul deputatului în Parlament, Monitorul Parlamentului Republicii
Moldova nr.4/78 din 1994. http://lex.justice.md/md/313277/
Guvernului, Ombudsman, ales local sau orice altă funcție remunerată, cu excepția activității
didactice și științifice desfășurate în afara orelor de program (art.3). La fel, art. 3 prevede
soluționarea situației de incompatibilitate în termen de 30 zile, prin demisia din funcția
incompatibilă cu mandatul.
LEGEA PRIVIND STATUTUL ALESULUI LOCAL nr.768 din 02.02.200036.
Respectivul act determină statutul alesului local în exercitarea mandatului, sub a cărei
incidență cad: consilierii consiliilor săteşti (comunale), orăşeneşti (municipale), raionale şi
consiliului municipal Chişinău, deputaţii în Adunarea Populară a Găgăuziei, primarii şi
viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii raioanelor. Legea prevede ridicarea mandatului alesului
local în cazul nedeclarării averii și intereselor personale, nesoluționării conflictului de interese în
termenii prestabiliți, a situațiilor de incompatibilitate care pot surveni în cazul aleșilor locali.
LEGEA CU PRIVIRE LA PREVENIREA ȘI COMBATEREA CORUPȚIEI nr.90
din 25.04.200837.
Legea reprezintă un act legislativ-cadru cu aplicabilitate largă a prevederilor, elaborarea
acesteia fiind inclusă în Planul de acțiuni38 privind implementarea Strategiei naționale de prevenire
și combatere a corupției39. Scopul acesteia este stabilirea activităților de prevenire și combatere a
corupției, asigurarea apărării drepturilor și libertăților persoanei, intereselor publice, securității
naționale și diminuării consecințelor actelor de corupție. Prevederile legii prenotate sunt incluse în
politicile și practicile din domeniul vizat manifestate printr-un complex de măsuri legislative,
instituționale, economice, sociale și morale.40.
Sub incidența legii cad toți agenții de drept public și privat, ce activează la nivel național
sau internațional. Legea stabilește regimul juridic al cadourilor, sunt descrise măsurile necesare a
fi întreprinse pentru denunțarea cadurilor sau bunurilor necuvenite și influențelor
36 Legea nr.768 din 02.02.2000 privind statutul alesului local, Publicat:24.03.2000 în Monitorul Oficial Nr. 34 art
Nr:231 http://lex.justice.md/md/311725/ 37 Legea nr.90 din 25.04.2008 cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei, Publicat: 13.06.2008 în Monitorul
Oficial Nr. 103-105, art Nr: 391 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=328131 38 http://www.cna.md/sites/default/files/snadoc/hp_154_sna_2011-2015_0.pdf 39 Raport de evaluare a implementării Strategiei Naționale Anticorupție pentru anii 2011-2015 (primele 9 luni,
2014), Autor: Mircea Manoli 40 Raport de monitorizare a procesului de implimentare a legii cu privire la prevenirea și combaterea corupție
nr.90-XVI din 25 aprilie 2008, elaborat de CNA
necorespunzătoare. La fel, este reglementată procedura de expertizare anti-corupție a proiectelor
de acte legislative și normative, precum și evaluarea riscurilor instituționale de corupție. Alte
activități de prevenire a corupției stipulate sunt: monitorizarea și transparența achizițiilor publice
și finanțelor publice, supravegherea veniturilor, averii, declarării intereselor personale, identificării
și soluționării conflictelor de interese în sectorul public.
Legea stabilește că agentul public care informează cu bună-credinţă asupra actelor de
corupţie, conexe corupţiei și a faptelor de comportament corupţional, a nedeclarării averii și
intereselor personale și încălcării regimului juridic al conflictului de interese, beneficiază de
protecție. Victimelor actelor de corupție li se acordă asistență și protecție, precum și se întreprind
măsuri de reparare a prejudiciului cauzat de actele de corupție, conexe sau faptelor de
comportament corupțional.
Prevederile legislaţiei cu privire la secretul de stat, la secretul comercial, bancar nu pot
servi drept obstacol pentru recepționarea informației respective. Banii sau alte bunuri dobândite
prin săvârşirea infracţiunii sunt restituite persoanei vătămate, iar dacă bunurile nu se găsesc,
condamnatul este obligat achite contravaloarea bunului. În toate aceste cazuri, luarea măsurilor
asigurătoare este obligatorie.
Deasemenea legea prevede faptele care denotă comportamentul corupțional al
funcționarilor și formele răspunderii pentru actele de corupție, liberarea de răspundere, incluse
prevederi despre înlăturarea consecintelor actelor de coruptie.
LEGEA PRIVIND EVALUAREA INTEGRITĂȚII INSTITUȚIONALE
(redenumită din LEGEA TESTĂRII INTEGRITĂȚII PROFESIONALE) nr.325 din 23.12.201341.
Legea reglementează scopul, principiile, mijloacele, metodele, procedurile şi efectele
juridice ale testării integrităţii profesionale în cadrul entităţilor publice. Legea invocată supra are
drept scop asigurărea integrităţii profesionale, prevenirea şi combaterea corupţiei în cadrul
entităţilor publice; verificarea modului de respectare de către agenţii publici a obligaţiilor şi
atribuţiilor de serviciu, precum şi a regulilor de conduită; identificarea, evaluarea şi înlăturarea
vulnerabilităţilor şi a riscurilor ce pot determina sau favoriza actele de corupţie, actele conexe
41 Legea nr.325 din 23.12.2013 privind testarea integrităţii profesionale, Publicat: 14.02.2014 în Monitorul Oficial
Nr. 35-41art Nr : 73 Data intrarii in vigoare: 14.02.2014 http://lex.justice.md/md/351535/
corupţiei sau faptele de comportament corupţional; neadmiterea unor influenţe necorespunzătoare
în exercitarea obligaţiilor sau atribuţiilor de serviciu ce le revin agenţilor publici.
La 16 aplrilie 2015, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale mai multe articole
din lege. În vederea executării Hotărîrii Curții Constituționale și ajustării mecanismului testării
integrității profesionale la standartele constituționale, a fost elaborat proiectul Legii cu privire la
modificarea și completarea Legii nr. 325/2013 cu privire la testarea integrității profesionale.
Scopul proiectului constă în lupta împotriva corupției și asigurarea integrității funcționarilor, dar
și protecția dreptului la proces echitabil și neimixtiunea în viața privată. Ajustările operate în
proiect se referă la: excluderea sancțiunilor individuale disciplinare, ceea ce presupune limitarea
provocărilor și garantarea prezumției nevinovăției; instituirea garanțiilor legislative suplimentare,
menite să înlăture inechitatea; dezvoltarea conceptului de ”prezumție a integrității”,”climatul de
integritate”; selectarea aleatorie a instituției supuse testării. Astfel, operărând modificările
respective, Legea testării integrității profesionale cu modificările și completările ulterioare a fost
redenumită în Legea privind evaluarea integrității instituționale, ceea ce presupune că funcționarii
sunt testați individual odată cu testarea instituției per ansamblu42. Potrivit estimărilor Centrului
Național Anticorupție, sub incidența legii cad peste 114.000 agenți publici, incadrați în 1.892
entități publice (inclusiv CNA și SIS).
Întru executarea prevederilor stipulate în Legea 325/2013, au fost elaborate două
regulamente: Regulamentul cu privire la denunțarea influențelor necorespunzătoare și
Regulamentul cu privire la cazierul de integritate43.
În varianta modificată obiectivele legii 325/2013 sunt enunțate în art.2, și anume: sporirea
responsabilităţii conducătorilor entităţilor publice şi organelor de autoadministrare pentru
dezvoltarea, menţinerea şi consolidarea climatului de integritate profesională în cadrul entităţilor
publice; asigurarea integrităţii profesionale, prevenirii şi combaterii corupţiei în cadrul entităţilor
publice; identificarea, evaluarea şi înlăturarea riscurilor de corupţie din cadrul entităţilor publice;
creșterea numărului de denunțuri privind manifestările de corupţie admise de către agenții publici.
42 Nota informativă la proiectul Legii privind modificarea și completarea Legii nr.325 din 23 decembrie 2013
privind testarea integrității instituționale
http://www.justice.gov.md/public/files/transparenta_in_procesul_decizional/coordonare/2015/iulie/NOTA_INFOR
MATIV_la_proiect.pdf 43 Raportul CNA cu privire la implementarea Legii nr.325/23.12.2013 până la data de 14.02.2015, februarie 2015,
Chișinău.pag.8
Noua interpretare a legii se bazează pe principiile: legalității; respectării drepturilor şi a
libertăţilor fundamentale ale omului, a demnităţii umane şi profesionale; stabilirii echilibrului just
dintre drepturile cetăţenilor afectaţi de corupţia agenţilor publici, pe de o parte, şi drepturile
agenţilor publici, pe de altă parte; tratamentul nepărtinitor, echitabil şi nediscriminatoriu al
agenţilor publici; prezumţia integrității profesionale și instituționale; transparenţa rezultatelor
evaluării integrităţii instituționale; respectarea vieţii private şi protecția datelor cu caracter personal
(art.3).
Legea prenotată vine să asigure climatul de integritate instituțională prin aplicarea
politicilor anticorupție naționale, sectoriale și specifice, precum: angajarea și promovarea agenților
după principiul meritocrației și integrității profesionale; respectarea regimului de incompatibilități,
restricții; al regimului de declarare a averilor și intereselor personale, conflictului de interese,
cadourilor; evitării favoritismului; denunțarea influențelor necorespunzătoare și manifestărilor de
corupție; protecția avertizorilor de integritate; transparența și accesul la informație; gestionarea
transparentă și responsabilă a patrimoniului public, a finanțelor rambursabile și nerambursabile;
etica și deontologia profesională; regimul de restricții și limitări după încetarea activității în
domeniul public și începerea activității în sectorul privat (pantuflaj). O clauză importantă este
stabilită în art.41 alin.(4), care prevede că cerințele specifice de integritate profesională sunt
adoptate prin actele departamentale, care nu pot stabili alte derogări decât cele menționate la
alin.(3) sau standarde de comportament mai puţin riguroase pentru toți agenții, decât cele prevăzute
de politicile anticorupţie naţionale şi sectoriale.
Sub incidența legii respective cad: entitățile publice, organele de autoadministrare, agenții
publici, Centrul Național Anticorupție și Serviciul Informații și Securitate. Evaluarea integrității
instituționale este realizată de către colaboratorii CNA și SIS, iar colaboratorii CNA sunt evaluați
de către SIS. Colaboratorii SIS sunt evaluați de către subdiviziunea securitate internă a serviciului.
Entitățile publice sunt evaluate în baza unui plan de testare a integrității instituționale.
LEGEA PRIVIND DECLARAREA AVERII ȘI A INTERESELOR PERSONALE
nr.133 din 17.06.201644
Legea respectivă a fost elaborată în vederea realizării Strategiei Reformei Sectorului
Justiției (SRSJ) pentru anii 2011-2016 și a Planului de acțiuni pentru implementarea Strategiei
Naționale Anticorupție pentru anii 2014-2015 și prevăd realizarea unui spectru de măsuri orientate
spre reformarea Comisiei Naționale de Integritate și mecanismului de declarare a veniturilor și
proprietății, intereselor personale, conflictelor de interese.
Domeniul de reglementare a legii îl reprezintă obligația declarării averii și intereselor
personale de către subiecții legii și membrii familiei acestora şi mecanismul de control al averii
dobândite de aceste persoane în perioada exercitării mandatelor, funcției publice sau de demnitate
publică și respectării regimului juridic al conflictelor de interese, incompatibilităţilor și
restricțiilor. Scopul general al legii prenotate este instituirea măsurilor de prevenire și combatere
a îmbogățiri nejustificate, a conflictelor de interese, a stărilor de incompatibilitate și restricțiilor în
ierarhia funcției. Scopul specific constă în asigurarea activităţii entităţilor publice într-o manieră
corespunzătoare principiilor bunei guvernări, sporirii prestigiului entităților publice, prin
mecanismul de declarare al averii și intereselor personale a subiecților ce cad sub incidența legii
și familiilor acestora; declarării și soluționării conflictelor de interese, asigurării regimului juridic
al incompatibilităților și al restricțiilor.
Sub incidența obligativității de a depune declarația de avere și interese personale cad:
deminitarii de stat, prevăzuți în anexa la Legea 199 /2010; membrii Consiliul Coordonator al
Audiovizualului; consilierii consiliilor săteşti (comunale), orăşeneşti (municipale), raionale;
deputaţii Adunării Populare a UTA Găgăuzia; membrii Consiliului Superior al Magistraturii și
Consiliul Superior al Procurorilor din rândul profesorilor; membrii nepermanenți ai Comisiei
electorale Centrale; conducătorii și adjuncții entităților publice; personalul prevăzut în Legea
80/2010; funcționarii publici, inclusiv cei cu statut special; membrii Consiliului de Integritate al
Autorității Naționale de Integritate; membrii colegiilor/comisiilor de admitere în profesie, de
evaluare, disciplinare și/sau de etică a profesiilor conexe justiției. Agenții publici enumerați sunt
incluși în Registrul electronic al subiecţilor declarării averii şi a intereselor personale, ţinut de
Autoritatea Națională de Integritate.
44 Legea nr. 133 din 17.06.2016 privind declararea averii și a intereselor personale Publicat: 30.07.2016 în MO
Nr. 245-246 art Nr: 513 Data intrarii in vigoare: 01.08.2016 http://lex.justice.md/md/366046/
Necesitatea elaborării legii menționate supra, rezidă în eliminarea lacunelor: lipsa unui
sistem eficient și unic de declarare și control a averilor și intereselor personale pentru deținătorii
de funcții publice; lipsa unor prevederi clare în ce privește conflictul de interese (unui sistem
ineficient de declarare și soluționare a conflictelor de interese etc.); lipsa prevederilor clare vizavi
de obiectul declarării în Legea 1264/ 2002, precum obligația de a declara bunurile imobile
nefinalizate, metale şi pietre preţioase, colecții de artă, numismatică, filatelie, arme, etc, deţinute
personal de agentul public sau de membrii familiei, ceea ce face problematică stabilirea diferenței
vădite între averea deținută și cea declarată; contradicțiile dintre Legea declarării veniturilor și
proprietății și Anexa 1 care stabilește posibilitatea declarării doar a proprietăților deținute de
subiectul declarării și membrii familiei acestuia; absența unor reglementări clare și previzibile în
partea ce se referă la consecințele juridice ale stabilirii stării de incompatibilitate și a
emiterii/adoptării unui act administrativ cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de
interese; lipsa unui sistem de depunere a declarațiilor de avere și interese personale în regim on-
line45.
În conformitate cu prevederile art. 4 al Legii a fost extins obiectul declarării averii și al
intereselor personale. Declarația de avere și interese personale reprezintă un act personal și
irevocabil depus de subiectul declarării în formă electronică, pe proprie răspundere, conform unui
model prestabilit.
Declarația se depune anual până la 31 martie, în care se indică toate bunurile deținute de
subiect și membrii familiei acestuia, precum și interesele personale la data depunerii declarației.
Obligativitatea depunerii declarației în termen de 30 zile survine și în cazul modificării raporturilor
de muncă. Controlul declarației de avere și interese personale este pus în sarcina Autorității
Naționale de Integritate, care are obligația să plaseze declarațiile pe pagina sa web oficială în
termen de 30 zile de la expirarea termenelor de depunere a acestora, să asigure accesul permanent
la declarații, cu excepția datelor cu caracter personal.
La capitolul ce ține de conflictele de interese, potrivit doctrinei juridice, există trei tipuri
de conflicte de interese: potențial, real și consumat. Conflictul potențial – interesele personale ale
subiectului declarării ar putea duce la apariţia unui conflict de interese real. Conflictul real –
subiectul declarării este chemat să ia decizii, emită acte în care are interese personale sau care
45 Nota informativă la proiectul de Lege privind declararea averii și intereselor personale
http://www.justice.gov.md/public/files/transparenta_in_procesul_decizional/proiecte_spre_examinare/2015/octomb
rie/NOTA_INFORMATIVA_19.10.2015_proiect_de_Lege_declararea_averii.pdf
vizează persoanele apropiate și care poate influența imparțialitatea și obiectivitatea exercitării
mandatului, funcției publice sau de demnitate publică. Conflict consumat – subiectul declarării a
emis un act, a încheiat un act juridic, a participat la luarea unei decizii în exercitarea mandatului,
funcției publice sau de demnitate publică46.
Articolele 16–21 al legii sus-menționate reglementează regimul juridic al
incompatibilităților și restricțiilor în ierarhia funcției publice, care sunt aplicabile subiecților
declarării și consecințele juridice ale încălcării acestui regim.
Legea 133/2016 conține prevederi privind răspunderea pentru încălcarea regimului juridic
al depunerii declarației cu privire la avere și interese personale, și anume: reglementează fiecare
tip de răspundere (disciplinară, contravențională sau penală) în dependență de fapta săvârșită;
include posibilitatea suspendării din funcție a persoanei în privința căreia s-a constatat încălcarea
regimului juridic al incompatibilității pe perioada examinării contestației; extinderea răspunderii
disciplinare și asupra faptei de participare sau luare a unei decizii cu încălcarea prevederilor legale
privind conflictul de interese; stabilește interdicția aplicării unor categorii de sancțiuni disciplinare
în cazul în care este vorba de fapta persoanei în privinţa căreia s-a constatat că a emis/adoptat un
act administrativ, a luat o decizie cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese,
adică nu se vor aplica sancțiuni precum avertismentul, mustrarea sau mustrarea aspră; completează
lista faptelor contravenționale cu fapte precum: depunerea tardivă nejustificată a declarației;
nedeclararea sau nesoluționarea conflictului de interese; neaplicarea sancţiunii stabilite pentru
încălcarea constatată; neprezentarea informațiilor despre avere și venituri subiectului declarării de
către membrii familiei, sancțiune inclusă la sugestia experților Consiliului Europei, pentru a
asigura prezentarea unor declarații complete.
Legea respectivă face parte din ”pachetul de integritate”, și se referă la reformarea
Comisiei Naţionale de Integritate, prin crearea Autorității Naţionale de Integritate, și modificarea
sistemului de declarare a averilor şi intereselor personale și modificarea cadrului conex. ”Pachetul
de integritate publică” a fost intens promovat de către membrii societății civile, în special de
membrii Alianței Anticorupție47.
46 Conflictul de interese și regimul de incompatibilități în instituțiile administrației publice locale din Republica
Moldova, Autori: Liubomir Chiriac, Angela Secrieru, Victor Mocanu, Gheorghe Gladchi 47 http://www.credo.md/pageview?id=586 și http://www.alianta.md/?go=news&n=395
REGULAMENTUL-CADRU PRIVIND AVERTIZORII DE INTEGRITATE aprobat
prin Hotărârea Guvernului nr.707 din 09.09.201348.
Protecția persoanelor care semnalează manifestări de corupție ”avertizori de integritate”
reprezintă un standard internațional în domeniul prevenirii și combaterii corupției. Acest
mecanism de protecție este prevăzut într-un șir de convenții și acte normative internaționale,
precum, art.33 al Convenției ONU împotriva corupției/2003, art.9 al Convenției Civile privind
corupţia/1999.49 În legislația Republicii Moldova asemenea prevederi au fost stipulate în Legea
90/2008, Legea 25/2008, Codul contravenţional, prin care se instituie măsuri de protecţie a
funcţionarilor publici care informează cu bună-credinţă despre manifestări de corupție, încălcarea
regimului juridic al declarației de avere și interese personale, precum și nesoluționarea conflictului
de interese.
Potrivit pct 4.3.3 pct.2. din Planul de acţiuni pentru implementarea Strategia de Reformă
a Sectorului Justiției pentru anii 2011–2016, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.6 din
16.02.201250, drept acţiune se prevede „crearea în cadrul instituţiilor a unor mecanisme prin care
avertizorii de integritate să semnaleze ilegalităţile”51.
Regulamentul stabileşte procedura de depunere şi de verificare a avertizărilor despre
ilegalităţile săvârşite în cadrul autorităţilor publice, de aplicare a măsurilor de protecţie faţă de
persoanele care avertizează benevol, cu bună-credinţă şi în interes public despre ilegalităţile
comise. La primirea, înregistrarea, examinarea avertizărilor şi aplicarea măsurilor de protecţie,
stau la bază principiile: bunei-credinţe, confidenţialităţii, responsabilităţii, nesancţionării abuzive.
Însă, existența unui cadru normativ care reglementează protecția avertizorilor de
integritate nu este în măsură să încurajeze raportarea actelor de corupție, actelor conexe corupției
sau faptelor de comportament corupțional. Colaboratorii CNA consideră că avertizorul de
integritate trebuie să beneficieze de cel puţin două nivele instituţionale cărora le poate raporta
48 Hotărârea Guvernului nr.707 din 09.09.2013 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind avertizorii de
integritate, Publicat : 13.09.2013 în Monitorul Oficial Nr. 198-204 art Nr :808
http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=349584&lang=1 49 Extras din Raportul General al activității GRECO în 2006, Privind protecţia denunţătorilor (avertizorilor de
integritate), adoptat la GRECO la cea de-a 32 ședință plenară (Strasburg, 19-23 martie 2007) Direcţia Generală I
– Probleme Juridice Serviciul Probleme penale Strasbourg, 23 martie 2007 Greco (2007)
http://www.procuratura.md/file/Studiu%20privind%20avertizorii%20de%20integritate.pdf 50 Hotărârea Parlamentului nr.6 din 16.02.2012 privind aprobarea Planului de acțiuni pentru implementarea
Strategiei de reformă a sectorului justiției pentru anii 2011-2016
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=343439 51 Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiției pentru anii 2011-2016
http://www.justice.gov.md/public/files/file/reforma_sectorul_justitiei/srsj_pa_srsj/PA_SRSJ_adoptatro.pdf
suspiciunile sau prezenta probele. Astfel, primul nivel este reprezentat de către subdiviziunile
autorităţii în care activează persoana respectivă, cărora le poate fi comunicată informaţia
respectivă. Aici poate fi menţionat superiorul nemijlocit, şeful de direcţie generală, subdiviziunea
de securitate internă, conducătorul autorităţii. Cel de-al doilea nivel instituţional poate fi
reprezentat de către organizaţiile nonguvernamentale, mass-media, organul specializat în
prevenirea şi combaterea corupţiei52.
Avertizarea despre o eventuală sau reală lipsă de integritate poate fi depusă scris sau
verbal către persoana sau autoritatea competentă, ce are obiligația de a verifica conținutul
avertizării în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea acesteia.
Potrivit Regulamentului–cadru prenotat, în Republica Moldova avertizorul de integritate
se bucură de măsuri de protecție din partea statului, precum: prezumţia de bună-credinţă până la
proba contrarie; confidenţialitatea datelor cu caracter personal; transferul în altă subdiviziune a
autorităţii publice. Însă, experții naționali și internaționali în anticorupție consideră că fără un
cadru legislativ adecvat care i-ar proteja de persecuţii, funcţionarii nu vor dori să vorbească despre
actele de corupție din instituţiile publice53.
STRATEGIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE PENTRU ANII 2011-2016,
adoptată prin Hotărârea Parlamentului nr.154 din 21.07.201154
Importanța acordată domeniului anticorupției a fost menționată expres în acordurile
bilaterale încheiate cu Uniunea Europeană şi în documentele de cooperare cu Consiliul Europei,
ONU, NATO şi cu alte organisme internaţionale, majoritatea evaluărilor externe privind
implementarea reformelor democratice în RM conțin recomandări ce vizează necesitatea sporirii
şi a eficientizării eforturilor anticorupţie.
Toate programele de guvernare au conținut compartimente dedicate prevenirii şi
combaterii corupţiei55, priorităţile stabilite fiind concretizate în Strategia naţională de prevenire şi
combatere a corupţiei, prin care Guvernul a beneficiat de asistenţă externă considerabilă pentru
52 CNA, Nota informativă la proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind
avertizorii de integritate http://cna.md/sites/default/files/proiecte_decizii%20/3333333333.pdf 53 Avertizorii de integritate au nevoie de protecție din partea statului http://alianta.md/?go=news&n=398 54 Hotărârea Parlamentului nr.154 din 21.07.2011 pentru aprobarea Strategieinaționale anticorupție pe anii 2011-
2016 http://lex.justice.md/md/340429/ 55 Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova 2016 – 2018, Chișinău 2016
http://www.gov.md/sites/default/files/document/attachments/guvernul_republicii_moldova_-
_programul_de_activitate_al_guvernului_republicii_moldova_2016-2018.pdf
implementarea programelor anticorupţie. De exemplu, în cadrul Planului Preliminar de Ţară56,
guvernul SUA a alocat 24,7 milioane dolari pentru promovarea reformelor de reducere a corupţiei
în domeniile: justiţie, ocrotire a sănătăţii, administraţie fiscală, administraţie vamală, organe ale
afacerilor interne, precum şi pentru optimizarea activităţii CNA.
Elaborarea şi adoptarea unei noi Strategii Anticorupție reprezintă un moment esenţial în
evoluţia legislativă a oricărui stat. Actuala Strategie este conformă exigenţelor şi cerinţelor de
elaborarea a documentelor de politici în Republica Moldova, luând în consideraţie recomandările
formulate de reprezentanţii comunităţii internaţionale, normele şi standardele internaţionale,
experienţele pozitive şi negative acumulate în procesul de implementare a SNA anterioare şi
adaptată noilor realităţi de manifestare a fenomenului corupţiei în ţară57.
Strategia Națională Anticorupție 2011-2015/16 are următoarea structură:
Cap I. Descrierea situaţiei – se referă la indicarea deciziilor care au dus la elaborarea
trategiei Naționale Anticorupție, nuanţarea problemei în evoluţie şi a cauzelor acesteia.
Cap II. Cauzele şi consecinţele corupţiei – pentru prevenirea şi combaterea corupţiei este
importantă definirea corectă a fenomenului, identificarea cauzelor şi analiza consecinţelor
acestuia.
Atfel, SNA definește corupția drept ”utilizarea funcției, atribuțiilor proprii sau ale altei
persoane, în sectorul public sau privat, în scopul obţinerii de bunuri, avantaje sau alte foloase
necuvenite, pentru sine sau pentru o altă persoană”.
În orice societate, manifestarea corupţiei este determinată de o pluralitate complexă de
factori economici, instituţionali, de ordin legal, politici, sociali şi morali, iar lupta eficientă
împotriva corupţiei necesită o bună înţelegere a fiecărui factor în parte şi a modalităţilor prin care
influenţa lui poate fi diminuată.
Consecinţele nefaste ale corupţiei în Republica Moldova sunt resimţite de societate și nu
de indivizii corupţi, iar practicarea corupţiei oferă beneficii imediate celor corupţi şi periclitează
pe termen lung bunăstarea populaţiei, subminând încrederea societăţii în autorităţile publice şi
eficienţa funcţionării democratice a unui stat de drept.
56 Hotărârea Guvernului nr.32 din 11.01.2007 ”Pentru aprobarea Programului de acțiuni privind implementarea
Planului Preliminar de Țară al Republicii Moldova în cadrul Programului SUA”Provocările Miliniului” 57 Biroul permanent al Parlamentului R.Moldova, Nota informativă privind modificarea și completarea Hotărârii
Parlamentului nr.154 din 21.07.2011 pentru aprobarea Strategiei Naționale Anticorupție pe anii2011-2016
O consecinţă gravă a corupţiei este sărăcia, care, la rîndul ei, sporeşte atractivitatea
corupţiei. Pentru a rupe cercul vicios „corupţie-sărăcie-corupţie”, abordarea activităţilor
anticorupţie trebuie să fie ghidată de intoleranţa faţă de corupţie şi de transformarea acesteia din
activitate cu avantaje mari şi riscuri mici într-o activitate cu avantaje mici şi riscuri mari, astfel
doar fiind posibilă diminuarea (controlul) fenomenului.
Capl III. Principiile implementării strategiei – prevede principiile, ideile călăuzitoare de
realizare a prevederilor SNA.
SNA se călăuzește de următoarele principii: respectării drepturilor omului, consolidării
sistemului național de integritate, priorității măsurilor de prevenire a corupției, cooperării cu
societatea civilă și cu organismele internaționale, continuității și realității,
transparenței,consecvenței și coordonării eforturilor.
Cap IV. Elementele-cheie ale SNA – conține: scopul, obiectivele generale şi specifice,
rezultatele scontate şi priorităţile de acţiune necesare pentru realizarea lor.
Scopul SNA – reducerea nivelului corupției în sectorul public și privat.
Obiectivele generale: transformarea corupţiei din activitate avantajoasă şi puţin riscantă
în activitate dezavantajoasă şi foarte riscantă; contribuirea la crearea climatului „zero toleranţă”
faţă de corupţie.
Obiectivele specifice: adaptarea eforturilor anticorupţie la tendinţe şi realităţi ale
manifestărilor de corupţie; sancţionarea persoanelor implicate în corupţie, inclusiv după ridicarea
imunităţii. Aplicarea pedepsei sub forma privării de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a
exercita o anumită activitate, complementar la pedeapsa principală, precum şi asigurarea prin
confiscare a reparaţiei prejudiciului cauzat prin infracţiuni de corupţie şi prin cele conexe; sporirea
probităţii şi credibilităţii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, a organelor de drept
antrenate în contracararea corupţiei, în special: CNA, procuratura, instanţele de judecată; climat
favorabil pentru desfăşurarea onestă a afacerilor; o mai bună informare a populaţiei despre
fenomenul corupţiei, despre caracterul ilicit al manifestărilor lui, dezaprobare publică şi denunţare
la organele de resort a cazurilor de corupţie.
Cap V. Implementarea SNA – conţine două secţiuni: Premisele implementării eficiente și
Planurile de acţiuni.
Premisele implementării eficiente a Strategiei sunt: voința politică, implementarea
eficientă, monitorizarea implementării, flexibilitate în abordare, asigurarea financiară.
Planurile de acțiuni. Strategia este aplicată prin intermediul unor planuri de acţiuni
aprobate de Parlament. Aceste planuri trebuie să indice acţiunile ce urmează a fi executate în
perioada respectivă, responsabilii de executare, rezultatele scontate, indicatorii de progres şi
termenele de realizare.
Planurile de acțiuni anticorupție pe anii 2016-2018 propuse Parlamentului Republicii
Moldova în Raportul de autoevaluare anticorupție (RAEAC)58 conține 60 de inițiative anticorupție.
Scopul acestora constă în asigurarea orientării practice, identificarea factorii interesați și perioada
de realizare.
Cap VI. Cadrul instituţional – prevede responsabilii pentru supravegherea implementării
SNA, care asigură acţiunile organizatorice, de coordonare, monitorizare, raportare şi planificare
corespunzătoare.
Responsabili pentru implementarea SNA sunt desemnați: conducătorii autorităţilor şi
instituţiilor responsabile de realizarea planurilor de acţiuni; comisia parlamentară; Grupul de
monitorizare; Secretariatul Grupului de monitorizare.
Din componența Grupului de monitoizare a SNA fac parte: un membru al Comisiei
parlamentare securitate naţională, apărare şi ordine publică; consilierul Preşedintelui Republicii
Moldova în domeniul apărării şi al securităţii; secretarul general al Guvernului; un membru al
Curţii de Conturi; directorul adjunct al SIS; procurorul Procuraturii Anticorupţie; şeful delegaţiei
Republicii Moldova la GRECO; un reprezentant al ConsiliuluiSuperior al Magistraturii; un
reprezentant al Băncii Naționale a Moldovei; vicedirectorul CNA; viceministrul justiţiei;
viceministrul finanţelor; doi reprezentanţi ai APL; cinci reprezentanţi ai Alianţei Anticorupţie59;
câte un reprezentant al Camerei de Comerţ şi Industrie, și al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din
Moldova.
Cap VII. Procedurile de monitorizare şi evaluare – se referă la monitorizarea şi evaluarea
progresului implementării planurilor de acţiuni.
Cap VIII. Resurse financiare – care prevede resursele necesare pentru implementarea
SNA.
58 Franklin De Vrieze. Planul de acţiuni anticorupţie al Parlamentului RM pe anii 2015-2018. Anexat la Raportul de
autoevaluare anticorupţie pentru Parlamentul RM. Raport elaborat în cadrul proiectului PNUD “Îmbunătățirea
democrației în Moldova prin support parlamentar și electoral”.Chișinău, 2015 59 Din Alianța Anticorupție în Grupul de monitorizare privind implementarea SNA fac parte ONG-urile: Centrul de
analiză și prevenire a corupției (CAPC), Transparency International Moldova (TI Moldova), Centrul de Resurse
pentru Drepturile Omului(CReDO), Uniunea Juriștilor din Moldova, Asociația Presei Independente (API).
Strategia conţine şi două anexe: Anexa1. Cadrul logic al implementării SNA și Anexa2.
Metodologia de monitorizare şi evaluare a implementării SNA60.
În contextul celor expuse supra, Strategia Anticorupție prevede: reducerea toleranţei faţă
de corupţie în Republica Moldova; ajustarea cadrului normativ la standardele internaţionale
anticorupţie; transparenţa activităţii instituţiilor şi organizaţiilor din sectorul public şi privat,
inclusiv a partidelor politice; consolidarea capacităţilor organelor de drept şi a justiţiei de a
contracara corupţia; sporirea eficienţei activităţii organelor de control.
Realizarea implementării SNA prin intermediul planurilor de acțiuni a fost expusă
evaluărilor periodice ale Guvernului. Deși, termenul de realizare a SNA este preconizat pentru 5
ani, planurile de acțiuni au fost acoperite doar pentru o perioadă de 3,5 ani.61 În urma unor
cercertări, analize, rapoarte s-a ajuns la concluzia că Strategia trebuie să includă: o structura mai
eficientă, un obiectiv mai clar pentru fiecare pilon în parte, o descriere amănunțită a direcției de
intervenție; un mecanism eficient de implementare; un control real din partea Parlamentului ce
ține de implementarea fiecărei secțiuni al planului de acțiuni; o responsabilitate managerială pentru
implementarea SNA; un Plan de acțiuni pentru întreaga perioadă de acțiune a SNA62.
În vederea asigurării continuității implementării SNA a fost elaborat Planul de acțiune
2014-2015. Pentru realizarea Planului de acțiune 2014-2015, în rezultatul monitorizării s-a stabilit
că în doi ani, au fost realizate 85% din acţiunile planificate, dintre care: 54% - realizate cu succes
şi obţinut rezultatul scontat, 31% realizate la moment, 2% au devenit avenite, 13% în proces de
realizare, iar termenul scadent urmează a fi prelungit până la sfârşitul anului 2016.
Potrivit analizei efectuate cele 13% din acţiuni aflate în derulare implică procese de
durată, care au fost declanşate în cei doi ani, dar nu au fost definitivate până la sfârşitul anului
2015. Pentru a asigura realizarea restanţelor din Planul de acțiuni pe anii 2014-2015, precum şi
segmentele neacoperite de acţiuni din Strategia Națională Anticorupție pentru anii 2011-2015, au
fost colectate propuneri şi au fost analizate concluziile Raportului de evaluare a implementării
60 Nota informativă la proiectul Strategiei Naționale Anticorupție (2011-2016) 61 Busuncian T. Evaluarea progreselor implementării SNA și legislației anticorupţie în perioada 2014-primul
semestru 2015, raport elaborat în cadrul proiectului PNUD “Îmbunătățirea democrației în Moldova prin suport
parlamentar și electoral”. Chișinău, 2015. 62 Busuncian Tatiana ”Evaluarea proiectului SNA și înaintarea propunerilor de modificare și completare parvenite
din partea membrilor Alianței Anticorupție”, Chișinău, 2016
http://alianta.md/other_dox/Studiul_Evaluarea%20proiectului%20SNA%20si%20propunerile%20membrilor%20A
AC_0.pdf
Strategiei naţionale anticorupţie pe anii 2011-2015, efectuată de un expert independent63. Astfel,
la baza prelungirii Strategiei și Planului de acțiuni pentru 2016 a fost Raportul ”Sistemul Național
de Integritate – Moldova 2014”64.
În evaluarea preliminară a gradului de implementare a SNA pentru anii 2011-201565 se
conțin un set de constatări şi concluzii privind eficienţa şi eficacitatea acţiunilor anticorupţie
întreprinse în perioada de referinţă şi necesitatea unei noi paradigme pentru următorul document
de politici în domeniul anticorupţie. În procesul evaluării SNA 2011-2016 s-a constatat ca fiind o
problemă concentrarea eforturilor de reformă şi politicilor doar pe acţiuni de modificări legislative
şi restructurări instituţionale, fiind omisă implementarea modificărilor legislative şi instituţionale
operate.
La momentul elaborării prezentului studiu, este în proces de elaborare o nouă Strategie
Națională Anticorupție pentru anii 2017-2020 și Planul de Activități Anticorupție pe domenii de
activitate66.
Astfel, Strategia Națională Anticorupție pentru anii 2017-2020, preia modelul pilonilor
de integritate67, fiind structurată pe șapte piloni de integritate, și anume: Pilonul I – Parlamentul;
Pilonul II – Guvernul, sectorul public și APL; Pilonul III – Justiția și Agențiile anticorupție; Pilonul
IV – CEC și partidele politice; Pilonul V – Curtea de Conturi; Pilonul IV – Avocatul Poporului;
Pilonul VII – Sectorul privat.
Noul document de politici anticorupție este interconectat la Obiectivele de Dezvoltare
Durabilă (ODD)68 – 2030. Din această perspectivă, important este Obiectivul 16 al Agendei de
63 Raport de activitate al CNA perioada 2014-2015, februarie, 2016
http://www.cna.md/sites/default/files/statdata/raport_cna_24.02.16.pdf 64 Sistemul Național de Integritate, Moldova 2014, realizat de Transparency International Moldova
http://www.transparency.md/Docs/SNI-2014.pdf 65 http://cna.md/sites/default/files/sna_rapoarte/evaluarea_preliminara_sna_2011-2015_03.2016_0.doc 66 Centrul Național Anticorupție/ Transparență decizională/ Proiecte elaborate
http://cna.md/pageview.php?l=ro&idc=44&t=/Transparenta-decizionala/Proiecte-elaborate 67 Sistemul Național de Integritate, realizat deTransparency International Moldova, are la bază 13 piloni de
integritate și are drept scop identiifcarea domeniilor vulnerabile la corupție și capacitatea de opunere corupției. 68 adoptate de statele membre ale ONU la New York în cadrul Summit-ului privind Dezvoltarea Durabilă din 25
septembrie 2015. Obiectivele au fost incluse în Agenda de Dezvoltare Durabilă – 2030 şi au fost stabilite pentru a
elimina sărăcia, pentru a lupta cu inegalitatea şi injustiţia până în anul 2030.
Obiectivele de dezvoltare durabilă au fost lansate în premieră la Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare
Durabilă (Rio+20), în 2012. ODD înlocuiesc cele opt Obiective de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) cuprinse în
textul Declaraţiei Mileniului adoptată în septembrie 2000 la ONU. Majoritatea statelor lumii se reuneau în 2000 în
jurul unui angajament de a reduce sărăcia globală şi a salva milioane de vieţi. Declaraţia Mileniului a constituit în
perioada 2000-2015 unica agendă globală în domeniul dezvoltării asupra căreia a existat un acord la cel mai înalt
nivel şi care includea ţinte precis
dezvoltare durabilă – 2030 care este axat pe ”Promovarea societăţilor paşnice şi incluzive pentru
dezvoltare durabilă, asigurarea accesului la justiţie pentru toţi şi crearea instituţiilor eficiente,
responsabile şi incluzive la toate nivelurile”.
În acest context, Strategia Națională Anticorupție pentru anii 2017-2020 are drept scop –
Integritatea în loc de corupție, iar obiectivele stabilite pentru realizarea acestui scop sunt:
descurajarea implicării în acte de corupție; recuperarea produselor infracțiunilor de corupție; etica
și integritatea în sectorul public și privat; protecția avertizorilor de integritate; transparența
partidelor și instituțiilor publice; educarea societății și a funcționarilor. Este de menționat că pentru
realizarea fiecărui obiectiv sunt stabilite un set de obiective specifice.
4. AUTORITĂȚI INTERNAȚIONALE
Corupția este un fenomen social grav, cu o amploare deosebită, cu forme variate și
complexe, manifestate până la cele mai înalte nivele ale societății. Corupția reprezintă o
amenințare majoră pentru democrație, constituind o negare a drepturilor omului și o încălcare a
principiilor democratice; pentru echitatea socială și pentru justiție, erodând principiile unei
administrații eficiente; periclitând stabilitatea și credibilitatea instituțiilor statului, dezvoltarea
economică și socială69. Deseori corupția este asociată cu alte forme ale criminalității, precum
tarficul de persoane și organe, droguri, armament; evaziunea fiscală, spalarea de fonduri, etc,
acestea căpătând un caracter transnațional. Aceste considerente au impus necesitatea unor eforturi
conjugate nu doar în vederea perfectării cadrului legislativ, ci și a înființării unor instituții abilitate
în prevenirea și lupta contra corupției la nivel internațional, european și național.
Convențional, pot fi evidențiate trei etape de luptă contra corupției. Prima etapă se
caracterizează prin apariția la înc. anilor 90 a primelor strategii anticorupție și a primelor
organisme internaționale specializate în lupta contra corupției. Cea de-a doua etapă este remarcată
prin elaborarea și dezvoltarea politicilor anticorupție și a mecanismelor de intervenție privind
sancționarea manifestărilor de corupție. În cea de-a treia etapă convenițiile și mecanisnimele
dezvoltate anterior sunt implementate în practică, având aplicabilitate internațională70.
Autoritățile internaționale specializate în prevenirea și contacararea corupției sunt71:
OFICIUL NAȚIUNILOR UNITE PENTRU CRIMINALITATE ȘI DROGURI
(UNODC)72- este lider mondial în lupta împotriva drogurilor și a criminalității internaționale. A
fost înființat în 1997 prin fuziunea Programului ONU pentru Control Internațional al Drogurilor și
Centrul Internațional de Prevenire a Criminalității. UNODC funcționează în toate regiunile lumii
printr-o rețea extinsă de oficii.
69 Aspecte privind combaterea corupției în administrația publică, M.Păceștilă, profesor universitar
http://www.ramp.ase.ro/_data/files/articole/2_17.pdf 70 Iurie Gațcan ”Corupția ca fenomen social și mecanisme anticorupție. Cazul R. Moldova”, Teză de doctor,
Chișinău,2015 71 Organizații internaționale specializate în prevenirea și lupta împotriva corupției
Break the corruption chain http://www.anticorruptionday.org/actagainstcorruption/en/resources/ și
Instituții/ Organizații cu atribuții anticorupție http://www.mai-dga.ro/index.php?l=ro&t=141 72 United Nations Office on Drugs and Crime (UNODC) https://www.unodc.org/
UNODC are mandat de a oferi asistență statelor membre ONU în lupta împotriva
drogurilor,criminalității terorismului: UNODC este mandatat să ofere asistență statelor membre în
implementarea UNCAC, aflată sub tutela UNODC.
ORAGNIZAȚIA PENTRU COOPERARE ȘI DEZVOLTARE ECONOMICĂ
(OECD)73 reprezintă un for interguvernamental dedicat identificării,aplicăriiși evaluării politicilor
publice dedicate dezvoltării economice și stabilității sociale. OECD asigură un cadru apolitic
format din peste 250 de comitete și grupuri de lucru, care facilitează dezbateri între experți în
diferite domenii: investiții, agricultură, anticorupție, transporturi etc.
OECD a fost înființată în 1961, în prezent reunește peste 34 state și are un rol esențial în
abordarea provocărilor din economia mondială. Sediul organizației este la Paris, iar centrele
OECD din Berlin, Mexic, Tokyo și Washington sunt responsabile de distribuirea publicațiilor,
relațiile cu media și guvernele, parlamentele, mediul de afaceri și societatea civilă.
FORUMUL GLOBAL DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA CORUPȚIEI ȘI
SALVGARDAREA INTEGRITĂȚII74, a fost înființat 1997 și a găzduit până prezent 5 conferințe
anticorupție75.
Scopul acestor conferințe este elucidarea cauzelor corupției, practicile de prevenire și
combatere a corupției, promovarea bunei guvernări, transparenţei, responsabilităţii, integrităţii şi
eticii în toate sectoarele societăţii, sprijinirea mass-media şi a societăţii civile în detectarea
corupţiei, încurajarea guvernelor participante să promoveze cooperarea privind extrădarea,
asistenţa legală reciprocă şi recuperarea şi returnarea bunurilor provenite din săvârşirea de
infracţiuni. În cadrul conferințelor desfășurate au fost elaborate seturi de recomandări petru stateîn
prevenirea și lupta contra corupției76.
73 Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (Organisation for Economic Co-operation and
Development — OECD) https://www.oecd.org/ 74Forumul Global de luptă împotriva corupției și apărare a integrității /
A Global Forum on Fighting Corruption: Safeguarding Integrity Among Justice and Security Officials
http://www.state.gov/www/global/narcotics_law/global_forum/appendix2.html 75 Subiectele Forumurilor http://www.cristidanilet.ro/continut/carti-monografii/2009-coruptia-in-sistemul-
juridic/136-04-standardele-de-integritate-judiciar 76 Recomandările celui de-al cincilea Forum Global de luptă împotriva corupției și salvgardare a integrității
http://www.pna.ro/faces/evenimentGeneral.xhtml?id=6&tip=5
INTERPOL77 – fondată în 1923, reprezintă cea mai mare organizație de poliție
internațională. R.Moldova este membru al Biroului Interpol din 28 septembrie 1994.
În prezent, Interpol include 19078 state membre. Sediul Secretariatului General al Biroului
Interpol este situat în Lyon, Franța, și estefuncțional în regim non-stop. Biroul Interpol are șapte
reprezentanțe regionale, o reprezentanță la ONU – New York și una la Uniunea Europeană –
Bruxelles. Fiecare stat își menține un Birou Național Central, care este interconectat la rețeaua
globală a Interpolului, ceea ce permite o cooperarea eficientă în investigarea transfrontalieră.
Scopul constă în facilitarea cooperării judiciare dintre autoritățile și serviciile care au
atribuții în prevenirea și combaterea crimei organizate. Interpol se preocupă de 6 arii infracționale:
droguri şi organizaţii criminale, securitatea publică şi terorism, infracţiuni financiare şi
informatice, traficul de fiinţe umane, fugarii, corupţia.
ASOCIAȚIA INTERNAȚIONALĂ A AUTORITĂȚILOR ANTICORUPȚIE
(IAACA)79, fondată în 2006, este o organizaţie anticorupţie independentă şi apolitică.
Asociația promovează: implementarea eficientă a Convenţiei ONU împotriva corupţiei;
asistarea autorităţilor anticorupţie pe plan internaţional în lupta împotriva corupţiei; cooperarea
internaţională în vederea strângerii şi furnizării probelor în descoperirea, sechestrarea, confiscarea
produselor activităţilor de corupţie şi în urmărirea infractorilor fugari; măsuri pentru prevenirea
corupţiei, atât în sectoarele publice cât şi private; schimburi de experienţă şi cunoştinţe de
specialitate în combaterea corupţiei; examinarea dreptului penal comparat a procedurii celor mai
bune practici; sprijinirea autorităţilor anticorupţie angajate în proiectele de reformă80.
ACADEMIA INTERNAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE (IACA)81 – este prima
organizație cu personalitate juridică internațională cu sediul în Laxenburg, Austria.
IACA oferă training-uri anti-corupție și programe de studii academice, oportunități pentru
dialog și crearea de rețele, think-tank și a activităților de analiză comparativă. Academia
77 Interpol https://www.interpol.int/ 78 https://www.interpol.int/Member-countries/World 79 International Association of Anti-Coruption Authorities / Asociația Internațională a Autorităților Internațională
(IAACA) http://www.iaaca.org/ 80 http://www.procuratura.md/md/newslst/1211/1/2591/?attempt=2 81 International Anti-Coruption Academy / Academia internațională Anticorupție https://www.iaca.int/
funcționează ca un centru de excelență în domeniul cooperării internaționale în luptă împotriva
corupției, promovarea educației, pregătirii profesionale și studiului academic, contribuind la
implementarea eficientă a a UNCAC.
Academia a fost înființată în 2011, la inițiativa UNODC, OLAF, Republicii Austria și
altor părți interesate, cu 53 membri fondatori. În prezent, IACA numără 69 de state membre,
inclusiv 3 organizații internaționale. ''Lansarea Academiei Internaționale Anticorupție reprezintă
un eveniment semnificativ pentru eforturile comunității internaționale în lupta anticorupție. (...)
Dacă dovedim seriozitate în combaterea corupției, vom folosi această Academie la capacitate
maximă. Îmi iau angajamentul pentru susținerea deplină a Academiei și vă solicit tuturor să vă
îndepliniți rolul'', a susținut, la înființare, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon82.
IACA este direcționată pe mai multe planuri: internațional: observarea diversității
regionale, deservirea tuturor regiunilor lumii, anticiparea unei raze de acțiune cât mai extinse;
interdisciplinar: furnizarea de cunoștințe (know-how) și expertiză din diferite medii academice;
intersectorial: acoperirea tuturor sectoarelor societății; integrativ: reducerea discrepanței dintre
teorie și practică prin furnizarea instrumentelor necesare; durabilitate: eforturi pentru soluții pe
termen lung. În cadrul Academiei Internaționale Anticorupție lucrează academicieni renumiți,
practicieni și alți experți din sfera anticorupție.
ORGANIZAȚIA MONDIALĂ A PARLAMENTARILOR ÎMPOTRIVA
CORUPȚIEI (GOPAC)83 – fondată în octombrie 2002 în urma Conferinței Globale dedicate
combaterii corupției și îmbunătățirea bunei guvernanțe, desfășurate la Ottawa, Canada. Conferința
a reunit peste 170 de parlamentari și 400 observatori. În toamna 2003 GOPAC a devenit entitate
juridică.
GOPAC – reprezintă unica rețea internațională de parlamentari care s-au axat exclusiv pe
combaterea corupției. Organizația reunește reprezentanții din peste 50 state din toată lumea.
Reprezentanții sunt foști sau actuali legislatori.
82 http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/02/19/organizatii-internationale-academia-internationala-
anticoruptie-iaca--10-53-48 83 Organizația Mondială a Parlamentarilor Împotriva Corupției /Global Organizațion of Parlamentarians Against
Corruption http://gopacnetwork.org/
Organizația Parlamentarilor poate sprijini introducerea unor modificări legislative și de
control asupra corupției în parlamentele naționale, promovarea bunei guvernanțe și
responsabilizarea guvernelor față de cetățeni.
Scopul GOPAC rezidă în realizarea unei guvernări responsabile și transparente și
cooperarea eficientă între parlamentari, guvern și societatea civilă. În vederea realizării scopurilor,
GOPAC desfășoară activități de advocacy și asistență a parlamentarilor în perfectarea cadrului
normativ național, promovarea bunei guvernanțe și a statului de drept în întreaga lume.
În activitatea sa Organizația Parlamentarilor se conduce de un set de valori, precum:
integritate, responsabilitate, colaborare, diversitate.
5. AUTORITĂȚI EUROPENE ȘI REGIONALE
Statele Membre ale Uniunii Europene nu sunt ferite de flagelul corupției, variind de la o
țară la alta, prin natură și intensitate, însă afectează toate statele membre. Potrivit estimărilor,
corupția antrenează cheltuieli de 120 miliarde euro pe an, ceea ce constituie aproape bugetul anual
al Uniunii Europene84. În mare parte, Statele Membre ale UE dispun de instrumentele juridice și
de instituțiile necesare pentru a preveni și a combate corupția. Cele mai importante instituții
europene în acest sent sunt:
GRECO - Grupul de State Împotriva Corupției85- fondat la 1 mai 1999 de către
Consiliul Europei (CoE) prin Rezoluția (99)5.
GRECO este mecanismul de monitorizare anticorupție cel mai integrator care
existălanivel european. GRECO are drept scop monitorizarea și evaluarea implementării şi
respectării standardelor anticorupţie ale CoE de către Statele Membre. Monitorizarea GRECO
include: procedura de evaluare periodică a tuturor ţărilor membre cu privire la o temă specifică şi
procedura de conformitate a cărei scop constituie evaluarea măsurii în care statul membru a
implementat recomandările formulate în rezultatul procedurii de evaluare. La fel, GRECO
urmărește aplicarea Pricipiilor Directorii în luptă contra corupției și reprezintă un forum pentru
schimbul de bune practici în prevenirea și detectarea corupției.
În prezent, GRECO cuprinde 49 de state membre (48 de state europene şi SUA86).
Calitatea de membru al GRECO poate fi dobândită de orice stat care a semnat un acord și orice
stat care este parte la convențiile civile sau penale privind corupția aderă automat la GRECO și
este de acord să-și prezinte procedurile de evaluare.
Activtatea Grupului de State este reglementată de statutul și normele sale de procedură.
Fiecare stat membru numește doi reprezentanți care participă la reuniunile plenare GRECO și are
84 Raport al Comisiei către Consiliul și Parlamentul European, Raportul Anticorupție al UE,Bruxelles, 3.2.2014
COM(2014) 38 http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/e-library/documents/policies/organized-crime-and-human-
trafficking/corruption/docs/acr_2014_ro.pdf 85 Group of States agains corruption /Grupul de State Împotriva Corupției (GRECO)
http://www.coe.int/t/dghl/monitoring/greco/default_en.asp 86 Albania, Andora, Armenia, Austria, Azerbadjan, Belarus, Belgia, Bosnia&Herțegovina, Bulgaria, Croația, Cypru,
Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Georgia, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda,
Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxembourg, Malta, Republica Moldova, Monaco, Muntenegru, Olanda,
Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Federația Rusă, San Marino, Serbia, Republica Slovacă, Slovenia,
Spania, Suedia, Elveția, fostele Republici Iugoslave, Turcia, Ucraina, Regatul Unit al Marii Britanii, SUA
drept de vot. Adițional, fiecare stat furnizează o listă a experților disponibili pentru efectuarea
evaluărilor. Evaluările GRECO sunt împărțite în runde și se efectuiază conform standardelor
stabilite în cele 20 Principii directoare în luptă contra corupției. Rapoartele de evaluare sunt
publicate după discutarea lor cu statul evaluat și apoi sunt dezbătute și aprobate de plen. Ca regulă,
rapoartele sunt confidențiale, dar pot fi publicate, cu acordul statului evaluat. Fiecare raport
cuprinde recomandări pe care țara trebuie să le respecte într-o anumită perioadă de timp (de
exemplu, 18 luni). Pentru a verifica dacă s-a dat curs recomandărilor, are loc o procedură de
verificare a conformității, procedura încheindu-se cu redactarea de rapoarte de conformitate,
eventual însoțite de anexe87.
GRECO își are sediu la Strasbourg, dispune de un secretariat, condus de secretarul
executiv, numit de Secretarul General al Consiliului Europei. La fel, este ales președintele,
vicepreședintele și membrii Biroului, care joacă un rol important în stabilirea programului
activităților și monitorizarea procedurilor de evaluare. Comitetul Statutar GRECO este compus
din reprezentanți în Comitetul de Miniștri al statelor membre care au aderat la GRECO și din
reprezentanți special desemnați în acest sens de către ceilalți membri.
Republica Moldova a aderat la GRECO prin Legea nr. 297-XV din 22.06.200188
OFICIUL EUROPEAN DE LUPTĂ ANTIFRAUDĂ (OLAF)89- înființat de
Comisia Europeană în 1999 prin Deciazia nr.1999/352. Scopul OLAF este investigarea cazurilor
de fraudare a bugetului UE, actelor de corupţie şi de culpă profesională gravă la nivelul instituţiilor
europene, precum şi elaborarea politicii antifraudă în numele Comisiei Europene.
Oficiul realizează misiunea prin: investigații independente de fraudă și corupție care
implică fonduri UE, astfel încât să se asigure că banii tuturor contribuabililor din UE duc la crearea
locurilor de muncă și cresc bunăstarea în Europa; contribuie la consolidarea încrederii cetățenilor
în instituțiile UE prin investigarea fraudelor; elaborează politica UE în domeniul combaterii
fraudei.
OLAF poate investiga aspecte legate de fraudă, corupție și alte infracțiuni care aduc
atingere intereselor financiare ale UE în ceea ce privește: cheltuielile UE (principalele categorii de
cheltuieli sunt fonduri structurale, politica agricolă și fondurile de dezvoltare rurală, cheltuielile
87 GRECO http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A52011DC0307 88 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=313090 89 Oficiul European de Luptă Antifraudă /European Anti-Fraud Office http://ec.europa.eu/anti-fraud//home_en
directe și ajutorul extern); unele zone ale veniturilor UE (în principal taxele vamale); suspiciuni
de abatere gravă de către personalul UE și membrii instituțiilor UE.
Oficiul se bucură de autonomie bugetară şi administrativă, ceea ce îi conferă independenţă
operaţională. Sursele de informare cu privire la eventuale fraude și nereguli o constituie în special
controalele desfășurate în cadrul instituțiilor europene sau în Statele Membre. Sesizările primite
sunt supuse unei evaluări inițiale și îndeplinește criteriile de deschidere a unei investigații. Cazul
investigat este clasat dintre următoarele trei categorii:
1. Investigațiile interne – investigații administrative în cadrul instituțiilor și
organismelor UE în scopul detectării fraudei, a corupției, precum și altei activități
ilegale care afectează interesele financiare ale Comunităților Europene.
2. Investigațiile externe –investigații administrative în afara entităților UE în scopul
detectării fraudelor sau a altor comportamente ilegalecomise de către persoane fizice
sau juridice.
3. Cazurile de coordonare – OLAF contribuie la investigațiile efectuate de către
autoritățile naționale sau alte departamente comunitare, prin facilitarea strângerii și
schimbul de informații și contacte90.
PARTENERII EUROPENI ÎMPOTRIVA CORUPȚIEI (EPAC)91 – reprezintă o
rețea independentă informală ce reunește un număr de peste 35 state, peste 80 de autorități din
Consiliul Europei și SM ale Uniunii Europene. EPAC își axează activitatea pe monitorizare și
control a unităţilor de poliţie şi anticorupţie. EPAC are sediul în Austria şi este finanţată din
fondurile Uniunii Europene, membrii săi fiind autorităţi anticorupţie sau agenţii de monitorizare
şi control a unităţilor de poliţie din SM ale UE şi Consiliului Europei.
Rețeaua EPAC a fost înființată în 2001 de către 15 State Membre ale UE la acel moment.
În anul 2009 a fost adoptată Constituția EPAC, la care părți semnatare au fost 27 de State Membre
ale UE la acel moment, la care au aderat autoritățile din Albania, Croația, Macedonia, Muntenegru,
Norvegia și Serbia, țări ce aveau calitatea de observatori.
Apartenenţa la această organizaţie conferă membrilor săi următoarele avantaje: schimbul
rapid de informaţii cu membrii reţelei, orientarea strategiei privind măsurile anticorupţie în
90 http://ec.europa.eu/anti_fraud/about-us/legal-framework/index_ro.htm 91 http://www.epac-eacn.org/
conformitate cu directivele europene în domeniu, accesul la pregătire profesională, schimburi de
experienţă şi bune practici, armonizarea măsurilor de contracarare a corupţiei din sistemele
judiciare şi administrative, din Statele Membre ale Uniunii Europene.
În cadrul EPAC sunt organizate grupuri de lucru pe diverse domenii ale prevenirii şi
combaterii corupţiei, printre care: „Standarde Comune şi cele mai bune practici pentru Agenţiile
Anticorupţie”, „Cooperarea transnaţională şi schimbul de experienţă în cadrul EPAC, Grupul de
lucru EPAC „Constituţia”.
Conducerea organizației este asigurată de președinte, Giovanni Kessler, director general
al OLAF din cadrul Comisiei Europene, doi vice preşedinţi şi doi vice preşedinţi adjuncţi, aleşi la
doi ani de Adunarea Generală, cu posibilitatea realegerii. Adunarea Generală a EPAC/EACN este
forul decizional şi care reuneşte toţi membrii, în vederea stabilirii politicilor organizaţiei şi a
priorităţilor. EPAC organizează Conferinţe anuale, începând cu anul 2000, la ultimele Conferinţe.
INIȚIATIVA REGIONALĂ ANTICORUPȚIE (RAI)92- noua denumire, începând
cu octombrie 2007, a Pactului de Stabilitate pentru Sud-Estul Europei, adoptat în 1999.
Iniţiativa Anticorupţie abordează fenomenul corupţiei dintr-o perspectivă
multidisciplinară, acordând egală importanţă celor 5 direcţii strategice: adoptarea şi incorporarea
în legislaţia internă a standardelor internaţionale; promovarea bunei guvernări; consolidarea
statului de drept; promovarea transparenţei şi integrităţii în mediul de afaceri; încurajarea rolului
activ al societăţii civile.
Inițiativa Regională Anticorupție oferă tuturor partenerilor un cadru regional de
coordonare şi interacţiune între statele membre precum şi o platformă pentru dialog cu comunitate
internaţională. Obiectivele RAI sunt implementate conform şi specificate în Planul de Lucru al
Iniţiativei, care este elaborat şi adoptat în fiecare doi ani.
În prezent, Iniţiativa conţine 9 state membre din regiune: Albania, Bosnia şi Herţegovina,
Bulgaria, Croaţia, Macedonia, Muntenegru, Moldova, România şi Serbia plus un observator –
Misiunea ONU în Kosovo, oferind solicitanților un cadru general pentru coordonare, optimizarea
eforturilor şi dialogul continuu cu comunitatea parteneră implicată în lupta cu corupţia93.
92 Regional Anti-coruption Initiative / Inițiativa Regională Anticorupție (RAI), http://rai-see.org/ 93 http://cna.md/ro/cooperare-internationala/rai
ORGANIZAȚIA COOPERĂRII ECONOMICE A MĂRII NEGRE (OCEMN)94 –
este organizație de cooperare regională fiind una din primele inițiative lansate în zona Mării Negre.
Bazele OCEMN au fost puse la 25 iunie 1992, când șefii de stat sau de guvern din 11
state — Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România,
Federația Rusă, Turcia și Ucraina (statele fondatoare, care sunt țări riverane sau din bazinul Mării
Negre)- au semnat ''Declarația de la Istanbul'' și "Declarația de la Bosfor". În 2004 Serbia s-a
alăturat organizației, din OCEMN făcând parte în prezent 12 state. Statele membre OCEMN
acoperă o zonă de aproximativ 20 de milioane de kilometri pătrați, având în total cca 330 milioane
de locuitori.
Domeniile de cooperare în cadrul OCEMN sunt agricultura și industria alimentară, bănci
și finanțe, combaterea crimei organizate, cultura, domeniul vamal, educația, asistența de urgență,
energia, protecția mediului, schimbul de date statistice și informații economice, asistență medicală,
domeniul farmaceutic, știință și tehnologie, întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri), turism,
comerț, transporturi etc.
În urma Celei de-a 8 Reuniuni a miniștrilor de interne alestatelor membre ale OCEMN a
fost elaboratun Plan de Acțiune al OCEMN privind eforturile regionale înprevenirea și combaterea
corupției.
ORGANIZAȚIA STATELOR AMERICANE (OSA)95 înfiinţată la 30 aprilie 1948
şi formată din 35 state membre cu sediul la Washington. OSA a acordat statutul de observator
permanent unui număr de 69 state și UE. Obiectivele esențiale OSA sunt: securitatea continentală
și soluționarea pășnică a conflictelor dintre statele membre.
Organizația se călăuzește de principiile: prioritatea dreptului internațional; respectarea
personalității, suveranității și independenței statelor; solidaritatea statelor americane; condamnarea
războiul de agresiune; agresiunea față de un stat american constituie o agresiune față de toate
celelalte state americane; diferendele cu caracter internațional care se ivesc între două sau mai
multe state americane trebuie rezolvate prin mijloace pașnice; cooperarea economică; statele
94 Organizația Cooperării Economice a Mării Negre http://www.agerpres.ro/flux-
documentare/2015/04/09/organizatii-internationale-organizatia-cooperarii-economice-a-marii-negre-ocemn--09-
58-04 95 Organizația Statelor Americane (OSA) www.oas.org și http://www.agerpres.ro/flux-
documentare/2015/05/14/organizatii-internationale-organizatia-statelor-americane-10-06-30
americane proclamă drepturile fundamentale ale omului, fără deosebire de rasă, naționalitate,
religie sau sex ș.a.
REȚEAUA ANTICORUPȚIE PENTRU EUROPA DE EST ȘI ASIA CENTRALĂ
(ACN)96- înfiinţată în 1998, are drept scop sprijinirea membrilor acesteia în combaterea
fenomenului corupţiei. Activează prin intermediul forumurilor regionale pentru promovarea
activităților anticorupție, schimbul de informații, elaborarea de cele mai bune practici și
coordonarea donatorilor prin intermediul seminarelor și reuniunilor regionale, programe de
pregătire reciprocă și proiecte tematice. ACN găzduiește Planul de Acțiune Anticorupție de la
Istanbul.
COALIȚIA DIN EUROPA DE SUD-EST PENTRU PROTECȚIA
AVERTIZORILOR DE INTEGRITATE97– înființată la inițiativa a 12 state fondatoare98 în
noiembrie 2015, la Belgrad.
Misiunea Coaliției este de a crea condiții în vederea respectării drepturilor avertizorilor și
protecției agenților publici și cetățenilor care raportează activități ilegale și acte de corupție fără a
fi concediați, persecutați, hărțuiți, penalizați.
Membrii Coaliției promovează avantajele inițiativelor de avertizare, monitorizează
asupra aplicării unei atitudini corecte a avertizorului de integritate, consolidează percepția publică
a avertizorilor.
Coaliția reprezintă prima inițiativă regională dedicată sporirii drepturilor și protecției
oferite avertizorilor și promovării acestora ca un instrument eficient împotriva corupției. Coaliția
își propune să servească ca o umbrelă pentru advocacy, dezvoltarea de politici publice și legislație,
susținere și îndrumare pentru avertizori, realizarea de campanii de conștientizare pentru media și
public, dar și ca o rețea pentru schimb de experiență și informații.
96 Rețeaua anticorupție pentru Europa de Est și Asia Centrală https://www.oecd.org/corruption/acn/ACN-Liability-
of-Legal-Persons-RO.pdf 97Coaliția pentru protecția avertizorilor de integritate din Europa de Sud-Est / Sotheast Europe Coalition on
Whisteblower Protection https://see-whistleblowing.org/ 98 Statele fondatoare: Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Kosovo, Republica Cehă, Ungaria,
Macedonia, Moldova (Alianța Anticorupție), Muntenegru, România, Serbia, https://see-whistleblowing.org/the-
coalition/
Coaliția desfășoară campanii în parteneriat cu alte organizații, dezvoltă resurse on-line
pentru susținerea avertizorilor și a autorităților care gestionează politici privind avertizorii,
coordonează cercetări, organizează evenimente și susține proiecte naționale și regionale pentru
asigurarea protecției avertizorilor de integritate.
6. AUTORITĂȚI NAȚIONALE
Activitatea anticorupție este la fel de complexă precum este și fenomenul corupției în
sine, ceea ce presupune o abordare multidimensională. Articolul 6 al Convenției ONU împotriva
corupției, statuiază că ”în fiecare stat să existe unul sau mai multe organisme însărcinate săprevină
corupția”. Astfel, în această perspectivă, se impune atât armonizarea legislației naționale cât și
înființarea și modernizarea instituțiilor specializate în prevenirea și contracararea corupției. La
moment, Republica Moldova dispune de două instituții specializate în prevenirea și combaterea
corupției și asigurarea integrității publice.
CENTRUL NAȚIONAL ANTICORUPȚIE (CNA)99 – este exponentul principal în
prevenirea şi combaterea corupţiei, a actelor conexe corupţiei şi a faptelor de comportament
corupţional. Centrul își desfășoară activitatea în baza Legii cu privire la Centrul Național
Anticorupție, nr.1104-XV din 06.06.2002100.
Pe parcursul existenței sale CNA a fost într-o permanentă modificare și reformare,
precum 9 procese de reformare și reorganizare structurală, 3 modificări ale competențelor
procesule, 5 directori101. În prezent, CNA dispune de independență organizațională, funcțională și
operațională. În activitatea sa, CNA se conduce de principiile legalității, independenței,
imparțialității, priorității prevenirii corupției asupra combaterii; respectării drepturilor şi
libertăţilor fundamentale ale omului; colaborării cu autorităţile publice, organizaţiile obşteşti şi
cetăţenii.
Întru realizarea misiunii de prevenire și combatere a corupției, Centrul exercită atribuțiile
de: prevenire, depistare, cercetare şi curmare a manifestărilor de corupției; prevenire şi combatere
a spălării banilor şi finanţării terorismului; expertizare anticorupţie a proiectelor de acte legislative
şi normative în vederea corespunderii lor cu politica statului de prevenire şi combatere a corupţiei;
evaluare a riscurilor de corupţie în cadrul instituţiilor publice; elaborare şi executare a planurilor
99 Centrul Național Anticorupție (CNA) http://cna.md/ro 100 Legea nr.1104 din 06.06.2002 cu privire la Centru Național Anticorupție
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=344902 101 Strategia de consolidare instituțională a CNA, adoptată prin Hotărârea Parlamentului nr. 232 din 25.10.2012
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=346536
de integritate; analiză operațională și strategică a manifestărilor de corupție; evaluare a integrității
instituționale a entităților publice.
În calitate de agenție publică specializată, Centrul are drepturi și obligații. Astfel, CNA
are dreptul să dispună de izolator, să efectueze cercetări și expertize criminalistice, să elaboreze și
perfecteze legislația anticorupție, să efectuieze expertiza anticorupție a proiectelor de acte
legislative şi normative, să înainteze sesizări; să utilizeze mass-media pentru autosesizări de
corupție; să prelucreze date cu caracter personal, să administreze registre instituţionale, sisteme
informaţionale şi baze de date. Printre obligațiile CNA se enumeră: respectarea Constituiei,
legislației și tratatelor internaționale; prevenirea și combaterea corupției, inclusiv prin acțiuni
speciale de investigaţii; expertizarea anticorupție; urmărirea penală;evaluarea integrității
instituționale; recepționarea și verificarea sesizărilor, declarațiilor, comunicărilor privind
infracţiunile; protecţia şi păstrarea informaţiei care constituie secret de stat, bancar şi comercial, şi
a altor secrete apărate prin lege, care au devenit cunoscute în executarea atribuţiilor, etc.
Conducerea CNA este asigurată de director, numit în funcţie de Parlament, pentru un
mandat de 5 ani, fără dreptul de al ocupa două termene consecutiv. Funcţia de director este
incompatibilă cu orice altă activitate remunerată, cu excepţia activităţilor ştiinţifice, didactice şi
de creaţie. În activitatea sa, directorul este asistat de doi adjuncţi, numiţi în funcţie de Parlament
la propunerea directorului pe perioada mandatului directorului. Selectarea candidaţilor la funcţia
de director adjunct se face în bază de concurs.
Conducerea colegială a Centrului este exercitată de Colegiul CNA, format din 15
membri102, din componența căruia fac parte: directorul, adjuncţii, şefii subdiviziunilor Centrului
(cu statut de direcţie generală), procurorul anticorupţie, preşedintele ANI, un reprezentant al
comisiei parlamentare de profil care este şi reprezentant al fracţiunii de opoziţie, un reprezentant
desemnat de Guvern, un reprezentant al sindicatului Centrului, un reprezentant al societăţii civile
selectat prin concurs public de către comisia parlamentară de profil, un reprezentant al Consiliului
Civil.
Pentru accederea în una din funcțiile vacante cu statut special în cadrul CNA, candidatul
trebuie să întrunească cumulativ un set de criterii standardizate, cărora li se alătură obligatoriu
testarea aptitudinilor psihologice, testarea la poligraf și înregistrarea dactiloscopică. Integritatea
102 Potrivit Regulamentului de actiivtate a Colegiului CNA
http://cna.md/sites/default/files/combatere/regulamentul_colegiu_cna_viz.pdf
profesională a colaboratorilor CNA este apreciată prin aplicarea testelor de integritate și prin
monitorizarea stilului de viață.
AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (ANI) – își desfășoara
activitatea în baza Legii nr.132 din 17.06.2016103.
ANI reprezintă o instituţie antrenată activ în aplicarea standardelor de integritate, a
bunelor practici la nivelul administraţiei publice, precum şi la descurajarea comportamentelor care
generează corupţie în plan administrativ. ANI își desfășoară activitatea în baza principiilor de
legalitate, independență, imparțialitate, transparență, confidențialitate, celeritate,integritate,
egalitate, dreptul la apărare și conform principiilor bunei guvernări.
Autoritatea, recent reformată din Comisia Națională de Integritate (01.08.2016) este
investită cu atribuții în exercitarea controlului averii și intereselor personale, a respectării
regimului juridic al conflictelor de interese, incompatibilități și restricții, constatarea și
sancționarea încălcărilor depistate.
Conducerea Autorității este asigurată de un președinte, asistat de un vicepreședinte,
numiți în funcții de Președintele R.Moldova la propunerea Consiliului de Integritate. Mandatul de
activitate este de 5 ani și nu poate fi exercitat două termene consecutiv. Pentru a pretinde la calitate
de președinte sau vicepreședinte, candidații trebuie sa întrunească setul standardizat de cerințe
pentru funcția publică și suplimentar se face testarea la detectorul comportamentului simulat și
depune declarația de integritate. Monitorizarea activității Autorității este exercitată prin
intermediul Consiliului de Integritate, constituit din 7 membri. Din componența Consiliului de
Integritate fac parte câte un reprezentant desemnat de Parlament, Guvern, CSM, CSP, CALM și
doi reprezentanți ai sectorului asociativ, selectați prin concurs.
Un element novator în vederea consolidării încrederii în noua agenție este instituirea
inspectorului de integritate, responsabil de controlul averilor și intereselor personale, respectarea
regimului juridic al conflictului de interese, incompatibilităților și restricțiilor. Estimativ, ANI ar
103 Legea nr. 132 din 17.06.2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, publicată la 30.07.2016 în
Monitorul Oficial nr. 245-246 art.511 http://lex.justice.md/md/366044/
avea nevoie de un număr de 30 inspectori de integritate pentru efectuarea unui număr mai mare de
controale și verificări104.
Controlul averii şi al intereselor personale constă în verificarea declaraţiilor de avere și
interese personale, a datelor şi a informaţiilor privind averea existentă, precum şi a modificărilor
patrimoniale intervenite pe durata exercitării mandatelor, a funcţiilor publice și de demnitate
publică. Inspectorii de integritate realizează controlul formal și controlul real al declarațiilor
depuse. Controlul formal presupune verificarea termenului de depunere și completare corectă a
declarațiilor. Controlul real al declarațiilor constă în verificarea și suprapunerea datelor indicate în
declarația de avere și interese personale cu alte date din alte baze la care ANI are acces. La fel sunt
supuse verificării modificările patrimoniale intervenite pe durata exercitării mandatului sau
funcției publice. Controlul poate cuprinde o perioadă de până la 3 ani după încetarea activității în
funcția publică sau a exercitării mandatului.
Procedura de control al declarațiilor depuse de agenții publici ce cad sub incidența Legii
nr.133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale diferă în funcție de obiectul supus
controlului. Dosarul supus controlului este distribuit inspectorului de integritate în mod aleatoriu,
prin intermediul unui sistem electronic.
PROCURATURA ANTICORUPȚIE – reprezintă o instituţie autonomă în cadrul
autorităţii judecătoreşti, care, contribuie la prevenirea și combaterea corupției. În competența
Procuraturii Anticorupție este pusă combaterea corupției de nivel înalt.
Procuratura anticorupție este condusă de procuror-șef, asistat de procuror adjunct.
Procuratura anticorupție are competență în investigarea cazurilor de corupție săvârșite de: persoane
cu funcție de demnitate publică, funcționari publici de conducere de nivel superior, ofițeri de
urmărire penală și de investigație, avocați, executori judecătorești, militari ce dețin gradul de
general. La fel, Procuratura anticorupție investighează cauzele ale căror produse de corupție
depășesc suma de 5.000 u.c. sau valoarea prejudiciului depășește 50.000 u.c.
Procuratura anticorupție este înzestrată cu următoarele atribuții: exercitarea urmăririi
penale conform legislației procesual-penale; conducerea urmăririi penale în cauzele instrumentate
de CNA; reprezentarea învinuirii în instanța de judecată de fond, de apel și de recurs.
104 Notă informativă la proiectul de lege CNI
http://www.justice.gov.md/public/files/transparenta_in_procesul_decizional/proiecte_spre_examinare/2015/iunie/N
OTA_INFORMATIV_Lege_modificarea_si_completarea_unor_ac_te_legislative.pdf
SERVICIUL PROTECȚIE INTERNĂ ȘI ANTICORUPȚIE AL MAI105 –
reprezintă o subdiviziune specializată în domeniul protecției interne, prevenirii şi combaterii
corupţiei.
Serviciul constituie o structură ierarhic superioară în raport cu alte subdiviziuni exercitînd
monitorizarea şi supravegherea asupra activităţii acestora. Serviciul se subordonează ministrului
afacerilor interne. Personalul Serviciului este format din funcţionari publici cu statut special.
Serviciul îşi exercită atribuţiile funcţionale atît în raport cu aparatul central al MAI, cât şi în raport
cu autorităţile administrative şi instituţiile din subordinea Ministerului.
CURTEA DE CONTURI – este unica autoritate publică a statului care exercită
controlul asupra formării, administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi
administrării patrimoniului public prin realizarea auditului extern în sectorul public în calitate de
instituţie supremă de audit şi este protejată legal de interferenţa din partea organelor de drept sau
cu funcţii de control.
În activitatea sa Curtea de Conturi are următoarele obiective: evaluarea regularităţii,
legalităţii, conformităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii gestionării resurselor financiare
publice şi a patrimoniului public; promovarea standardelor, recunoscute internaţional, privind
transparenţa şi responsabilitatea în domeniul managementului finanţelor publice; certificarea
personalului cu atribuţii de audit public.
105 Ministerul Afacerilor Interne, Seviciul Protecție internă și anticorupție http://www.mai.gov.md/
7. APORTUL ALIANȚEI ANTICORUPȚIE
ÎN PREVENIREA ȘI COMBATEREA CORUPȚIEI ȘI ASIGURAREA INTEGRITĂȚII
Într-un stat de drept, societatea civilă de rând cu mass-media joacă un rol deosebit în
transparentizarea proceselor publice, responsabilizarea instituțiilor publice și scoaterea în evidență
a problemelor de integritate ale agenților publici. În Republica Moldova, există o monitorizare
permanentă din partea societății civile a procesului de reformă a sectorului justiției și anticorupției.
În domeniul anticorupției și bunei guvernări monitorizarea este realizată prin intermediul
Alianței Anticorupție, dar și prin alte forme de manifestare precum participarea la procesul de
elaborare a politicilor publice, prin luarea de poziții comune prin intermediul apelurilor publice
atunci când sunt depistate devieri sau abuzuri din partea autorităților, prin sesizări ale instituțiilor
abilitate, prin elaborări de studii analitice în domeniul anticorupției și domeniilor conexe.
Alianța Anticorupție – este o uniune benevolă, constituită din organizații non-
guvernamentale din Republica Moldova, uniune necondiționată politic și non-profit, care își
desfășoară activitatea în baza propriului Regulament, a Strategiei Anti-corupție și al altor acte
relevante. Alianța a fost fondată în 2006 la inițiativa a zece organizații ne-guvernamentale. În
prezent, Alianța Anticorupție este constituită din 23 de Asociații Obștești naționale106, printre care
se numără: Fundația Est-Europeană (EEF); Transparency International Moldova (TI-Moldova);
Centrul de analiză și prevenire a corupției (CAPC); Centrul ProMarshall; Centrul de Resurse
Juridice pentru Drepturile Omului (CReDO); Agenția de Dezvoltare regională Habitat (ADR
Habitat); Asociația Presei Independente (API); Uniunea Juriștilor din Moldova; Terra 1530;
Alianța Studenților din Moldova; Clinica Juridică Universitară Bălți; Centrul de apărare a
drepturilor pacienților și invalizilor; Centrul Tehnologiilor Informaționale și Analitice;
Общественная Палата АТО Гагаузия «Гагауз Ери»; CNA Studențesc; Alianța INFONET;
Institutul de Educație Civică, etc.
Alianța Anticorupție107 are misiunea de a contribui la consolidarea capacităţilor societăţii
civile în vederea prevenirii, diminuării şi eradicării actelor de corupţie, actelor conexe corupţiei şi
faptelor de comportament corupţional, abuzului în serviciu, asigurării integrității funcţionarilor
106 Alianța Anticorupție/ Membrii http://alianta.md/?go=page&p=23 107 http://alianta.md/?go=page&p=51
publici, asigurării transparenţei activităţii instituţiilor publice și monitorizarea implementării
politicilor anti-corupție.
În activitatea sa, Alianța Anticorupție este orientată spre realizarea următoarelor
obiective:
promovarea culturii integrității personale, profesionale și instituționale;
elaborarea şi expertizarea proiectelor de acte normative şi legislative în vederea prevenirii
şi combaterii corupţiei;
perfectarea și ajustarea cadrului legislativ și instituțional naţional anticorupţional la
standardele europene şi internaţionale;
prevenirea, diminuarea şi eradicarea corupţiei în organele administraţiei publice centrale şi
locale, şi în mediul de afaceri;
cultivarea intoleranței la manifestări de corupție și promovarea avertizărilor de integritate
în interes public;
transparentizarea activității instituţiilor publice prin monitorizări, sesizări și participareaîn
grupuri de lucru;
educarea anticorupție prin instruiri, transfer de experiență, elaborare de studii, rapoarte,
ghiduri.
În activitatea sa, Alianța Anticoruă se conduce de următoarele principii: legalitatea și
supremația legii; egalitatea și colegialitatea; transparenţa și imparțialitatea; independenţa și
cooperarea; nediscriminarea și neafilierea politică; imparţialitatea și intoleranța la corupție;
profesionalismul și responsabilitatea; respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
În rezultatul activității Alianței Anticorupție au fost elaborate, sintetizate și expediate
către destinatari propuneri pentru: Planul de acțiuni privind Acordul de Asociere RM-UE; Codul
Educației și amendamente în concordanță cu practicile europene; Codul de etică al procurorului;
Codul de etică și conduită profesională al judecătorului; Legea privind ocrotirea sănătății și Codul
Sănătății; Pachetul de legi cu privire la integritate; Legea privind finanțarea partidelor politice;
Promovarea politicilor anticorupție; Proiectului de lege cu privire la tutun; Legea privind testarea
integrității profesionale; Propuneri la reforma CNA și CNI (ulterior ANI); Legea cu privire la
asigurarea egalității de gen în domeniul politic; Legea durabilităţii financiare a societăţii civile -
adoptarea legii 2%; Propuneri pentru transparentizarea licitaţiilor publice şi privatizării bunurilor
publice; Monitorizări privind armonizarea cadrului legislativ la aquis-ul comunitar și a
mecanismelor de implementare ale acestora; Propuneri de politici anticorupție: Strategia Națională
Anticorupție pentru anii 2011-2015/16 și Strategia Națională Anticorupție pentru anii 2017-2020.
Pe parcursul anului de activitate 2015108, Alianța remis destinatarilor 24 sesizări, a lansat
19 apeluri publice. În total au fost vizați un număr de 64 funcționari dintre care: 4 procurori; 1
deputat; 50 miniștri, 3 conducători de instituții; 7 șefi de direcții/ secții. Din numărul total de 64
de funcționari vizați 48 bărbați și 16 femei.
Instituțiile destinatare au fost: Parlamentul R.Moldova, Comisia juridică numiri și
imunități – 2 sesizări; Președintele Republicii Moldova – 1 sesizare; Comisia Națională de
Integritate – 12 sesizări; Centrul Național Anticorupție – 4 sesizări; Consiliul Superior al
Procurorilor – 3 sesizări; Serviciul Informaii și Securitate – 2 sesizări; Procuratura Generală
/Procuratura Anticorupție – 6 sesizări; Guvernul Republicii Moldova – 5 sesizări; Primăria mun.
Chișinău – 3 sesizări; Ministerul Finanțelor – 4 sesizări; Ministerul Afacerilor Interne – 2 sesizări;
Ministerul Transporturilor – 3 sesizări; Ministerul Sănătății – 2 sesizări; MoldATSA – 3 sesizări;
Banca Națională, Biroul Național de Statistică, ANRE, Cancelaria de Stat, IGP CNPDC, MMPSF
au fost vizați în câte o sesizare.
Pe parcursul activității sale, Alianța Anticorupție a dezvoltat parteneriate atât cu
instituțiile de stat cât și cu parteneri din societatea civilă.
108 Raport de activitate a Alianței Anticorupție pentru anul 2015 http://alianta.md/?go=news&n=404